Design Grafic

Strizu Veronica
Anul III
 Designul de caractere in era digitala

Dupa 500 de ani de folosire a acelorasi tehnici de stantare, montare a matritei, turnarea
modelului, in ultimi 20 de ani s-au transformat radical metodele si mijloacele de modelare
,productie si distribuire a scrisului. Dupa Johannes Guttenberg, a doua revolutie a inceput cu
inlocuirea matritelor in 1950 cu un procedeu de reproducere poligrafica a unei imagini –
phototypesetting. Fototipia a  apărut pentru prima oară la începutul anilor 1960 şi a
strămutat rapid maşinile de turnare continuă. Aceste dispozitive au constat in discuri de
sticlă (câte una pe fiecare font), care intoarse fata de o sursa de lumina care expune selectiv 
caracterele  pe hârtia  sensibilă la lumină. 

In 1985 Macintosh creeaza primul computer cu o interfata grafica iar Apple a lansat
imprimanta cu laser impreuna cu aplicatia Adobe Postscript. Odata cu Page Maker, Aldus a
introdus primul software DTP si Adobe Illustrator care au permis realizarea productiei de grafica
vectoriala bazata pe curbele lui Bezier. In acelasi an Altsys a creat un program Fontographer
prin care se putea prelucra conturul fonturilor, ceea ce a contribuit la accesibilitatea uneltelor
de productie pentru crearea de fonturi si impreuna cu Postscript a fost una din cauzele majore
ale unei explozii ulterioare de fonturi.

Viziunile  despre  bold,italic,contur,umbră ale fontului Helvetica au fost inlocuite cu

“trucuri” date de Macintosh care au trimis mulţi designer grafici   inapoi la teu si guma de sters.
Pentru a sti cand si cum trebuie folosit calculatorul era dificil, deoarece nu se cunoastea inca
capacitatea lor. Unii deisgneri au gasit in calculatoare o salvare in sensul creatiei, plictisiti fiind
de metodologiile familiare, in timp ce altii au folosit aceasta noua tehnologie pentru a accelera
procesele traditionale de productie.

In mijlocul anilor `80 lumea se afla tot in urma miscarii punk, care a reusit sa lase o amprenta
in sfera vizuala. Nu au sustinut numai placerea de a experimenta , productiile low-budget si
dispretul pentru reguli austere ci si noi idei si abilitatea de a fi propriul creator, eliminand frica
de esec ceea ce a dus si la abordarea libera si dezinhibata si in domeniul crearii de fonturi.
Entuziasmul ulterior si era techno au facut din utilizarea computerului o necesitate primara
pentru design.

Esantionalizarea si personalizarea fonturilor a fost o tehnica populara iar estetica fontului a

devenit o componenta importanta in trendurile vizuale.
Priceperea si indemanarea in designul de fonturi dobandite de-a lungul secolelor au fost pe
scara larga trecute cu vederea sau neluate in considerare datorita ignorantei. Au inceput sa
apara schimbari spre sfarsitul anilor `90. Multi furnizori de fonturi “clasice”ca si Linotype,
Berthold, Monotype si Agfa, au reactionat prea anevoios la schimbarile tehnologice si ori au
disparut, ori au fost luate de alte companii.

Primul caracter independent digital care a reusit sa devina un success a fost Émigré. Internetul a
oferit platforma ideala de operare. Pentru prima data in istorie creatorul de fonturi a devenit
independent de masinile traditionale si capabil sa administreze totul singur incepand de la
concept, realizarea finala a designului digital pana la plasarea pe piata a fontului. Tehnologia
computerelor oferă oportunităţi atat  pentru  specializare cat si pentru inetegrare.
Designerii puteau  controla toate aspectele legate de producţie şi de proiectare,nu mai necesita
o masina de scris sau separator de culoare. Textul, imaginea şi layoutul  exista ca manifestări ale
aceluiasi mediu şi capacitatea simultana de editare de text  si compozitia layoutului va
influenta atat designul cat si stilurile de scris. A inceput sa fie posibil pentru un individ sa-si
asume toate functiile necesare in publicare, ca editor, designer, ilustratorsi astfel reunind o
varietate de discipline si rationalizand, prin urmare productia.

Multi initiatori care au avut acest avantaj nu au fost clasificati ca si designeri, in general li se
recunostea experienta in designul graphic, dar neantrenati in designul de fonturi in sens primar.
Totusi acesti amatori au adus numeroase contributii si stimuli.

La inceput nu au existat mai mult de 4 fonturi disponibile, in completarea deficientelor vizuale

sau a unui repertoriu de forme simplificate, acestea au suferit de aceleasi limitari calitative
intalnite in litografie si in cazul utilizarii matritelor metalice. Chiar si in cazul matritelor s-a
obisnuit sa se produca o forma individuala pentru fiecare dimensiune a fontului, folosind
ajustari optice. Standardul fonturilor Postscript si True Type erau bazate pe o singura forma
pentru toate dimensiunile. In completare numarul de caractere disponibile pentru un singur
setting era limitat la 256, in timp ce Guttenberg a adus un repertoriu mai larg in lucrarea bibliei
cu litere si ligaturi de 290 de caractere.

Solutiile de font de tip Multiple Master cu o axa optica ,ce integreaza caractere in concordanta
cu dimensiunea lor, nu au reusit sa obtina un success la scara larga deoarece nivelul de
calificare cerut de utilizator era foarte mare.

Noi tehnologii ca formatul Open Type dezvoltat in 1996 si introducerea Unicodeului a atenuat
multe probleme si limitari tehnice ale trecutului. Acesta a fost un semn de progres atat pentru
designeri cat si pentru utilizatori.

Majoritatea fonturilor digitale din ziua de azi sunt bazate pe forme a sistemelor vaste deja
existente. Materialul de referinta include secole de istorie a tiparului, a masinii de scris. Multe
din asa zisele noi fonturi ,la o examinare mai in de-aproape, s-au dovedit a fi doar o varianta
digitala a versiunilor deja existente . Procentul noilor creatii era relativ mic. Chiar si in acest
domeniu golurile dintre fonturile deja existente sunt umplute cu variatii minore.
Noi creatii independente apar in fiecare an,acestea fiind insotite de reproduceri de inalta
calitate a fonturilor istorice, care la fel ca noile creatii cereau deasemenea pricepere si
indemanare.Experimentarea, creativitatea si schimbarile in estetica vizuala personalizeaza
trenduri si contribuie la noi tehnici.

Perioada furtunoasa a ultimelor doua decenii a fost o faza importanta in dezbaterea pe tema
fonturilor. Multe dintre creatiile ce au aparut in acea perioada nu vor dura, dar discutiile care
au fost generate pe tema fonturilor si designul acestora au inceput sa starneasca interesul
publicului larg. S-a luat la cunostiinta faptul ca designul care se poate remarca presupune o
baza solida de pricepere si indemanare, o investitie in termenii timpului si asociat cu
profesionalism.

De asemenea cresterea rapida si raspandirea necontrolata a fonturilor digitale, la fel ca si

materialul audio-vizual, au creat probleme nerezolvate pana in ziua de azi in ceea ce priveste
dreptul de autor si plata acestuia. Incercarea de fonturi a creat oportunitatea de a testa pentru
prima data fontul si achizitionarea liceentei este necesara doar daca fontul este folosit.

Azi, mai mult ca niciodata fonturile pot juca o parte integranta in solutiile si conceptele vizuale.
Acestea pot fi create special pentru un proiect sis a sustina un concept in totalitate. Chiar daca
este pentru uz individual, ca si poster sau logo, care presupune un numar limitat de caractere
sau pentru aplicatii specializate, pana la imaginea corporatiilor care accentueaza o imagine
distincta. Chiar pentru organizatii sau companii unde fontul are rol de a crea o identitate la fel
ca si in 1702 cand Louis al XIV –lea a comandat lui Philippe Grandjeau un font exclusiv pentru
familia regala. Spre deosebire de acum 300 de ani in urma astazi mai apare un nou factor, o
companie globala nu numai ca obtine o imagine exclusiva si accentueaza identitatea brandului
dar poate deasemenea face reduceri de costuri. Comandand propriul font este mult mai putin
costisitor decat daca s-ar achizitiona cateva mii de liceente neexclusive.

Monitoarele cu rezolutii foarte mari, noi comunicatii media cat si documente electronice si carti
vor avea la fel de multa influenta asupra creatiei de fonturi ca si crestere a globalizarii vizuale.

Doar timpul isi va spune cuvantul in ceea ce priveste longevitatea fonturilor create in aceasta
parioada si daca acestea vor devein clasicele fonturi de maine.
Fontul Sauna- creat de grupul Underware format din Bas Jacobs,Akiem Helmling, Sami
Kortemaki.
Este o productie din anul 2002 si este un font care radiaza caldura comfort si un aer degajat.
Cele 18 fonturi furnizeaza o gama flexibila si o larga varietate de text si afisaj.

Fontul Section creat de Greg Lindy-2003

Este un modern Sans Serif inspirat de o forma patratoasa.
Proportiile orizontale sunt mai ingusteate decat multe dintre fonturile romane.
Este destinat unui aspect al textului.
Walker- creat de Matthew Carter 1995 pentru Walker Art Center din Minneapolis
Eiffel- design Andre Baldinger 2003
Este fontul pentru un nou sistem de semne pentru Turnul Feel. Designul a fost inspirat din structura
monumentului. O versiune solida cu doua greutati din punct de vedere visual ce se completeaza una pe
cealalta.

Lingua –Eric Olsen 2003 se bazeaza pe atractia designerilor pentru liagaturi si noile posibilitati
Open Type

OT Arnhem-Fred Smeijers 2002

Simens- Hanz Jurg Hunziger 2000-2002
Este fontul oficial al companiei Simens cu 3 stiluri si grosimi diferite.
O familie de fonturi in care fiecare stil s-a dezvoltat organic.

Balance- Evert Bloesma 1993

Reuseste sa ghideze ochiul cititorului prin partile orizontale mai groase decat cele verticale

Bibliografie :

“AGI: Graphic Design Since 1950” Editura: Thames &Hudson

www.emigre.com