Cărți digitale

O carte digitală (ebook) este o carte publicată în format “electronic”. Spunem format “electronic” pentru
că aceste cărţi sunt defapt fişiere pe care le poţi accesa de pe dispozitive de citire. Ca şi orice altă carte în
format tipărit, şi cărţile digitale au copertă, autor, editură şi aşa mai departe. Cărtile digitale, prin
intermediul platformei Editura Digitală, sunt o opţiune de vânzare disponibilă pentru toate tipurile de
cărţi, indiferent de genul titlului sau de lungimea acestuia.

Editura Digitală converteşte fişierul word al cărţii tale, pe care tu îl încarci prin pagina Publică o carte în
peste 20 de formate (extensii) de fişiere, de la simple fişiere epub sau mobi până la formate interactive
pentru iBooks, pentru a acoperi toate gama de readere şi magazine existente pe piaţă, fiecare din ele
având diverse formate de fişier acceptate, de la iPad/iPahone, la B&N Nook, la Amazon Kindle, la Sony
eReader sau Kobo Reader.

Toate aceste formate de fişiere (extensii) aduc cititorilor cărţi în format digital care au aspect similar cu
titlurile tipărite dar şi funcţionalităţi suplimentare faţă de acestea, prin continuitate, libertatea de a ajusta
fontul, culoarea, animaţii la schimbarea paginii, funcţia de căutare unui cuvânt sau a unei fraze, sau
posibilitatea de a marca şi trece notiţe direct pe text.

Fabrice Marcoux identifică trei tipuri principale de cărți digitale: omotetic, îmbogățit și „original digital”.

 Omotetic. Este „transpunerea identică a unei cărți pe hârtie într-o versiune digitală”. Cartea
digitală omotetică respectă limitările fizice ale cărții, în ciuda absenței acestor limitări într-un
mediu digital. Aceasta este cea mai comună formă și prima care apare.
 Îmbogățit. Acest tip de carte completează versiunea tipărită grație avantajelor oferite de formatul
digital, atât în ceea ce privește forma, cât și conținutul. Ne gândim în special la hyperlinkuri și la
inserarea altor medii (imagini, videoclipuri, sunete). Astfel, prin posibilitățile aproape infinite de
îmbogățire a operei pe care o admite, tipul îmbogățit este din ce în ce mai exploatat. Mergând în
aceeași direcție, Nolwenn Tréhondart definește acest tip de cărți digitale ca adoptând forme
intermediare care „imită pe cele ale cărții tipărite, adăugând îmbogățiri sonore, vizuale și
hipertextuale”. Ea numește exemplul cărții digitale îmbogățite, Le Horla, proiectată de editura
L'Apprimerie în 2015. În timpul unui pasaj al acesteia, de exemplu, în timp ce naratorul critică
persoanele care aruncă petarde prin decret guvernamental la Paris în iulie. 14, cititorul este chemat
să atingă pete de culoare care sunt suprapuse textelor și să simuleze explozia de artificii. Într-un
alt pasaj, textul devine neclar și se duplică în imaginea tulburării care locuiește în personajul care
se teme să înnebunească și să piardă controlul percepțiilor sale.

 „Original digital”. Marcoux scrie că este vorba despre cartea „creată de sau pentru digital”, adică
cartea originală digitală a fost concepută în funcție de formatul digital și de potențialitățile sale
tehnice. Din acest motiv, are o hipertextualitate puternică, dar este mai nouă și mai puțin frecventă
decât cele anterioare. În acest caz, este posibil să vorbim și despre ediția augmentată. Platforma
Scalar este o platformă care permite ediția cărților augmentate. A fost proiectat în 2009 de
Alliance for Networking Visual Culture Datorită creării de hyperlinkuri, cursul literar al operei
poate fi modificat în funcție de interesele cititorului.
Marin Dacos și Pierre Mounier au identificat trei calități ale unei cărți digitale: lizibilitatea, manipularea
și citabilitatea.

 Lizibilitatea sa. Cartea digitală trebuie să poată fi citită. Asta presupune:

o că este descris într-un format deschis (spre deosebire de formatele proprietare);
o să fie fluid și recompozabil ( reflowable );
o ca acesta să fie durabil.
 Manevrabilitatea sa. Cartea digitală trebuie să fie manipulabilă. Pentru aceasta, trebuie să putem
să indexăm conținutul acestuia și să efectuăm căutări . Cu cât creați mai multe cărți, cu atât este
mai dificil să le indexați și să creați instrumente de indexare. De asemenea, textul trebuie să fie
copiabil și lipibil, pentru a putea fi introdus rapid într-un alt context ( procedura de copiere-lipire
). În cele din urmă, textul trebuie să fie, de asemenea, scris (adnotări, remarci, repere etc.) pe
dispozitive deschise.
 Citabilitatea sa. Cartea ar trebui să fie citabilă într-un mod simplu. Tehnologia digitală duce la
soluții bazate pe logica unui identificator unic (ID). Au fost dezvoltate mai multe dispozitive
implementate în medii diferite și bazate pe logici diferite. În lumea publicării, ISBN a fost utilizat
pentru cărți și ISSN pentru periodice din 1970 și respectiv din 1975. Acești identificatori unici
descriu obiecte editoriale, adică un titlu de carte sau un titlu periodic. ISBN corespunde unui nivel
important de granularitate, deoarece este identificată întreaga carte.