P. 1
Cartea,prietenul cel mai bun

Cartea,prietenul cel mai bun

|Views: 2,916|Likes:
Published by Diana Oros

More info:

Published by: Diana Oros on Mar 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPTX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/16/2013

pdf

text

original

Torok Gabriela

cât este tehnic i cât este art . ca urmare a necesit ii de comunicare între grupurile umane. constând din reprezentarea prin semne conven ionale a gândirii umane. în mai multe focare de civiliza ie. a ap rut treptat. su forme variate în timp i în spa iu.Š Š R sfoind o carte. este cel care a f cut posi il existen a c r ilor de ast zi. suflet i lumin ? Pentru a r spunde la aceste între ri. ne punem în mod firesc o seam de între ri: cum s-a realizat aceasta. dar nu în ultimul rând cât este minte.fiind desigur încânta i de con inutul si grafica sa. de când se tip resc c r i. . Scrisul. cum s-a tip rit. cât este hârtie i cerneal . consider c este necesar sa amintesc c scrisul. lecturând-o . una din marile inven ii ale omenirii.

de dimensiuni variate pân în 37 cm lungime.ombilic".Š Š Cele mai vechi c r i pot fi socotite t bli ele cuneiforme din argil ars din Mesopotamia i sulurile de papirus din Egipt. inis = înf urare.. Cartea antichit ii. .. Când a ap rut necesitatea scrierii i pe a doua t bli a ap rut i cartea. os. în forma ei clasic . era scris pe piele de animale sau papirus i avea forma de rulou sau de sul. se numea volumen (volumen. mi care circular ). filde etc. iar b ul de lemn. încol cire. T bli ele erau în general dreptunghiulare. în jurul c ruia era înf urat banda de papirus se numea i .

având ca model tablele romane legate cu balamale. Prin înlocuirea tablelor cu foi de pergament codexul era mai u or de mânuit i se putea scrie pe ambele fe e ale pergamentului sau hârtiei. cis = scoar . forma general a c r ii este codexul (lat. trunchi de copac).Š Š Š Înc din antichitate oamenii au fost preocupa i de scrierea manuscriselor frumoase si rare. forma general a c r ii este codexul (lat. Prin înlocuirea tablelor cu foi de pergament codexul era mai u or de mânuit i se putea scrie pe ambele fe e ale pergamentului sau hârtiei. . cis = scoar .H. în anul 300 î. ceea ce a dus la apari ia bibliotecilor în centrele culturale importante. codex. Biblioteca din Alexandria a fost cea mai vestit bibliotec antic . trunchi de copac). având ca model tablele romane legate cu balamale. a textelor originale ale unor scriitori consacra i. existau acolo aproape 1 million de volume (papirusuri). codex. În Evul Mediu. În Evul Mediu.

pe care se sprijin existen a social . unde scribii -c lug ri care înv au s citeasc i s scrie.Š Š Š Š Principalele centre de copiere erau in Evul Mediu mân stirile. Dar în secolul al XV-lea. z mislite în fiecare col din lume.copiau c r ile i le decorau. devine deschiz torul unei noi ere în istoria omenirii. o cale puternic de transmitere de la un timp la altul. germanul Johann Guttenberg. prin inventarea tiparului. tiin ifice. Cartea ² ca manier special de a tr i ² a constituit de la apari ia ei un mediu optim de comunicare între oameni. în care cartea. ca miljloc de informare. de la o societate la alta. de la un popor la altul. Cartea a fost. Aceste c r i f cute manual necesitau mult timp i mult munc . a valorilor culturale. este i va fi un liant ce creeaz . devine acccesibil unui public din ce în ce mai larg. artistice. . astfel c doar boga ii i bisericile i le permiteau. dezvolt i men ine multitudinea i varietatea rela iilor interumane.

. atât de gr bit s te r spl teasc . o fire mai l udabil . potrivit lui Sadoveanu. î i d o mai larg vedere. volumele tip rite sunt poticniri în calea destinului nostru muritor sau. Altfel spus. e cartea. Citindu-le observ m cum ne lefuiesc mintea cu vorbe în elepte. cu atât de neînsemnate dorin e? ". numai în preajma c r ilor "cre te lumina cea f r de amurg a unei umanit i în care muritorii îmblânzi i vor birui triste ea trecerii prin via . cu atât de frumoas rostire.Š Š Cel mai sigur prieten. Unde s mai g se ti atâtea foloase. Dac vrei te încânt cu descoperirile ei. te înt re te cu vorbe i î i d ajutor dac vrei. cum ne modeleaz sufletul cu sentimente pilduitoare. i cel mai bun. o veselie mai neschimb toare atât de t cut când e vorba de bârf . Dac sunt descusute cum se cuvine. c r ile vorbesc despre via a celorlal i oameni i despre noi în ine.

.

când elevii se dezlipesc cu greu de calculator. i nu aspectul ei. c rtile r mân personajele principale ale universului nostru cultural. Acela i con inut poate fi publicat atât pe hârtie. s le redeschizi.i manifeste eficien a. ci con inutul. p rin ii i profesorii trebuie s depun un efort îndoit pentru a-i convinge pe elevi s mai lase calculatorul din când în când în favoarea lectur rii unei c r i. . continuând s modeleze mentalit i i s . cât i în format electronic.cartea electronic . F r îndoial . Dar cartea nu înseamn doar foaia de hârtie pe care a fost publicat . pentru c cititorul tie c ceea ce d identitate c r ii este experien a intim a lecturii. în schimb. produc seisme culturale i tiintifice. universul pe care i-l deschide acest izvor de cuno tin e. când referatele se descarc de pe Internet.Š Š Š Š Un lucru important este i calitatea c r ilor de a nu face zgomot. Mediul electronic. când activitatea creatoare se reduce la copiat. informa ia. s le r sfoie ti. obiectul fizic. dând na tere unor nea teptate vibra ii spirituale. În ciuda tuturor acestor foloase pe care le aduc c r ile. apari ia calculatoarelor au adus totodat cartea într-o alt înf i are . îndemnându-te cu tainic cântec de siren . în zilele noastre. contribuind la îndestularea cultural a umanit ii.

rapid . se cuvine s r spundem la întrebarea: ce este de fapt calculatorul si de ce are un rol atât de important în vie ile noastre? Suntem în era informa iei.Š Š Š Ajun i în acest punct. culorile vii i efectele sonore. În acela i timp. Cunoa terea lumii înconjur toare cu ajutorul calculatorului a devenit o realitate. Oamenilor le place s g seasc i s citeasc informa ii care s le îmbog easc cuno tin ele . Omul are nevoie de informare. A a a ap rut calculatorul i re elele de comunica ii. datorit volumului mare de informa ii ce ne este pus la dispozi ie. u oar si f r griji. Ochii no tri au inceput s fie mult mai aten i în fa a unui calculator. decât în fa a unui ziar. este o cerere incredibil de informa ii . În zilele noastre. transform acest proces într-un joc captivant. . imaginile dinamice. mai mult ca oricând. A a a aparut internet-ul. omul de afaceri are nevoie de informare. s le fac via a mai u oar sau numai ca s se distreze sau s . dintro nevoie de comunicare rapid . scurt i la obiect. sau a unei c r i. sau a unei reviste. în fa a unui ecran de sticl pe care ni se desf oar o imagine.i petreac în mod pl cut timpul liber.

o ma in care poate fi programat . filme) se poate spune c acesta este o "memorie uria ". b nci i supermagazine. calculatorul este un mijloc de divertisment folosit pentru jocuri. tineri si utilizatori casnici. muzic . Având în vedere c un calculator e capabil s memoreze volume mari de date (c r i electronice.Š Š Pentru mul i copii. fiin ele umane care nu posed o anumit pricepere în mânuirea computerelor. jocuri. . dispunând de peste 72 milioane de piese). dar f r a putea apela la vreun sistem de clasificare a c r ilor sau la vreun catalog de fi e i care n-ar avea nici ansa de a întâlni un bibliotecar amabil în m sur s -i furnizeze informa ii utile. Pentru adul ii care lucreaz la firme. iar pentru programatori i oamenii de stiin . În societatea de azi i mai ales în cea viitoare în care calculatorul se afirm ca un instrument indispensabil. calculatorul poate fi considerat un instrument de calcul. muzic . se vor afla în postura celui care ar dori s consulte o lucrare sau colec ie într-o bibliotec de m rimea celei a Congresului american (cea mai mare bibliotec din lume. filme i navigare pe Internet.

putem spune împreun cu Miron Costin c "nu este alta. . cine va învinge? Oare hârtia. bibliotecilor i a libr riilor electronice aduce ast zi omenirea în fa a unei dileme: ce va aduce viitorul. aidoma pergamentului sau a altor materiale? Oricare ar fi r spunsul la aceast întrebare. va deveni o amintire. decât cititul c r ilor". adic indiferent de suportul c r ilor.Apari ia c r ilor. i mai frumoas i mai de folos în toat via a omului. ca suport.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->