Torok Gabriela

dar nu în ultimul rând cât este minte. constând din reprezentarea prin semne conven ionale a gândirii umane. . de când se tip resc c r i. suflet i lumin ? Pentru a r spunde la aceste între ri. su forme variate în timp i în spa iu. ne punem în mod firesc o seam de între ri: cum s-a realizat aceasta. Scrisul. cât este hârtie i cerneal . a ap rut treptat. în mai multe focare de civiliza ie. este cel care a f cut posi il existen a c r ilor de ast zi. consider c este necesar sa amintesc c scrisul. una din marile inven ii ale omenirii. cât este tehnic i cât este art .fiind desigur încânta i de con inutul si grafica sa. cum s-a tip rit.Š Š R sfoind o carte. lecturând-o . ca urmare a necesit ii de comunicare între grupurile umane.

de dimensiuni variate pân în 37 cm lungime.. în forma ei clasic . inis = înf urare.. T bli ele erau în general dreptunghiulare. în jurul c ruia era înf urat banda de papirus se numea i . filde etc. era scris pe piele de animale sau papirus i avea forma de rulou sau de sul. os. încol cire. mi care circular ). Când a ap rut necesitatea scrierii i pe a doua t bli a ap rut i cartea. Cartea antichit ii.ombilic". se numea volumen (volumen. iar b ul de lemn. .Š Š Cele mai vechi c r i pot fi socotite t bli ele cuneiforme din argil ars din Mesopotamia i sulurile de papirus din Egipt.

a textelor originale ale unor scriitori consacra i. existau acolo aproape 1 million de volume (papirusuri). cis = scoar .Š Š Š Înc din antichitate oamenii au fost preocupa i de scrierea manuscriselor frumoase si rare. Biblioteca din Alexandria a fost cea mai vestit bibliotec antic . cis = scoar . Prin înlocuirea tablelor cu foi de pergament codexul era mai u or de mânuit i se putea scrie pe ambele fe e ale pergamentului sau hârtiei. codex. având ca model tablele romane legate cu balamale. forma general a c r ii este codexul (lat. având ca model tablele romane legate cu balamale. Prin înlocuirea tablelor cu foi de pergament codexul era mai u or de mânuit i se putea scrie pe ambele fe e ale pergamentului sau hârtiei. În Evul Mediu. ceea ce a dus la apari ia bibliotecilor în centrele culturale importante. trunchi de copac). trunchi de copac). În Evul Mediu. codex.H. în anul 300 î. forma general a c r ii este codexul (lat. .

o cale puternic de transmitere de la un timp la altul. devine acccesibil unui public din ce în ce mai larg. devine deschiz torul unei noi ere în istoria omenirii. dezvolt i men ine multitudinea i varietatea rela iilor interumane. germanul Johann Guttenberg. a valorilor culturale. z mislite în fiecare col din lume. pe care se sprijin existen a social . astfel c doar boga ii i bisericile i le permiteau. prin inventarea tiparului. unde scribii -c lug ri care înv au s citeasc i s scrie. artistice. tiin ifice.Š Š Š Š Principalele centre de copiere erau in Evul Mediu mân stirile. în care cartea. Aceste c r i f cute manual necesitau mult timp i mult munc . . de la o societate la alta. este i va fi un liant ce creeaz . de la un popor la altul. Dar în secolul al XV-lea.copiau c r ile i le decorau. Cartea a fost. Cartea ² ca manier special de a tr i ² a constituit de la apari ia ei un mediu optim de comunicare între oameni. ca miljloc de informare.

cu atât de frumoas rostire. cu atât de neînsemnate dorin e? ". Citindu-le observ m cum ne lefuiesc mintea cu vorbe în elepte.Š Š Cel mai sigur prieten. Unde s mai g se ti atâtea foloase. te înt re te cu vorbe i î i d ajutor dac vrei. . o fire mai l udabil . potrivit lui Sadoveanu. Dac vrei te încânt cu descoperirile ei. o veselie mai neschimb toare atât de t cut când e vorba de bârf . numai în preajma c r ilor "cre te lumina cea f r de amurg a unei umanit i în care muritorii îmblânzi i vor birui triste ea trecerii prin via . Altfel spus. c r ile vorbesc despre via a celorlal i oameni i despre noi în ine. cum ne modeleaz sufletul cu sentimente pilduitoare. atât de gr bit s te r spl teasc . Dac sunt descusute cum se cuvine. i cel mai bun. volumele tip rite sunt poticniri în calea destinului nostru muritor sau. î i d o mai larg vedere. e cartea.

.

dând na tere unor nea teptate vibra ii spirituale. În ciuda tuturor acestor foloase pe care le aduc c r ile. c rtile r mân personajele principale ale universului nostru cultural.i manifeste eficien a. contribuind la îndestularea cultural a umanit ii. Mediul electronic. universul pe care i-l deschide acest izvor de cuno tin e. continuând s modeleze mentalit i i s . ci con inutul. informa ia. pentru c cititorul tie c ceea ce d identitate c r ii este experien a intim a lecturii. în schimb. . p rin ii i profesorii trebuie s depun un efort îndoit pentru a-i convinge pe elevi s mai lase calculatorul din când în când în favoarea lectur rii unei c r i. apari ia calculatoarelor au adus totodat cartea într-o alt înf i are . produc seisme culturale i tiintifice. Acela i con inut poate fi publicat atât pe hârtie. i nu aspectul ei. s le r sfoie ti. Dar cartea nu înseamn doar foaia de hârtie pe care a fost publicat . îndemnându-te cu tainic cântec de siren .cartea electronic . s le redeschizi. când activitatea creatoare se reduce la copiat. F r îndoial . cât i în format electronic. când referatele se descarc de pe Internet.Š Š Š Š Un lucru important este i calitatea c r ilor de a nu face zgomot. obiectul fizic. în zilele noastre. când elevii se dezlipesc cu greu de calculator.

datorit volumului mare de informa ii ce ne este pus la dispozi ie. Cunoa terea lumii înconjur toare cu ajutorul calculatorului a devenit o realitate. mai mult ca oricând. sau a unei reviste.Š Š Š Ajun i în acest punct. decât în fa a unui ziar. u oar si f r griji. s le fac via a mai u oar sau numai ca s se distreze sau s . imaginile dinamice. transform acest proces într-un joc captivant. Omul are nevoie de informare.i petreac în mod pl cut timpul liber. este o cerere incredibil de informa ii . . culorile vii i efectele sonore. Oamenilor le place s g seasc i s citeasc informa ii care s le îmbog easc cuno tin ele . sau a unei c r i. omul de afaceri are nevoie de informare. Ochii no tri au inceput s fie mult mai aten i în fa a unui calculator. În acela i timp. dintro nevoie de comunicare rapid . se cuvine s r spundem la întrebarea: ce este de fapt calculatorul si de ce are un rol atât de important în vie ile noastre? Suntem în era informa iei. rapid . A a a aparut internet-ul. în fa a unui ecran de sticl pe care ni se desf oar o imagine. scurt i la obiect. În zilele noastre. A a a ap rut calculatorul i re elele de comunica ii.

filme) se poate spune c acesta este o "memorie uria ". calculatorul este un mijloc de divertisment folosit pentru jocuri. dar f r a putea apela la vreun sistem de clasificare a c r ilor sau la vreun catalog de fi e i care n-ar avea nici ansa de a întâlni un bibliotecar amabil în m sur s -i furnizeze informa ii utile. muzic . calculatorul poate fi considerat un instrument de calcul. o ma in care poate fi programat . Pentru adul ii care lucreaz la firme. Având în vedere c un calculator e capabil s memoreze volume mari de date (c r i electronice. jocuri. tineri si utilizatori casnici. b nci i supermagazine. fiin ele umane care nu posed o anumit pricepere în mânuirea computerelor. . filme i navigare pe Internet. iar pentru programatori i oamenii de stiin . În societatea de azi i mai ales în cea viitoare în care calculatorul se afirm ca un instrument indispensabil. muzic . dispunând de peste 72 milioane de piese). se vor afla în postura celui care ar dori s consulte o lucrare sau colec ie într-o bibliotec de m rimea celei a Congresului american (cea mai mare bibliotec din lume.Š Š Pentru mul i copii.

adic indiferent de suportul c r ilor. cine va învinge? Oare hârtia. ca suport. va deveni o amintire. . aidoma pergamentului sau a altor materiale? Oricare ar fi r spunsul la aceast întrebare. putem spune împreun cu Miron Costin c "nu este alta.Apari ia c r ilor. decât cititul c r ilor". bibliotecilor i a libr riilor electronice aduce ast zi omenirea în fa a unei dileme: ce va aduce viitorul. i mai frumoas i mai de folos în toat via a omului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful