Torok Gabriela

Š Š R sfoind o carte. Scrisul. su forme variate în timp i în spa iu. constând din reprezentarea prin semne conven ionale a gândirii umane. suflet i lumin ? Pentru a r spunde la aceste între ri. cum s-a tip rit. dar nu în ultimul rând cât este minte. ne punem în mod firesc o seam de între ri: cum s-a realizat aceasta. una din marile inven ii ale omenirii. cât este tehnic i cât este art . lecturând-o . este cel care a f cut posi il existen a c r ilor de ast zi.fiind desigur încânta i de con inutul si grafica sa. ca urmare a necesit ii de comunicare între grupurile umane. de când se tip resc c r i. . a ap rut treptat. consider c este necesar sa amintesc c scrisul. cât este hârtie i cerneal . în mai multe focare de civiliza ie.

mi care circular ). filde etc... T bli ele erau în general dreptunghiulare. în forma ei clasic .Š Š Cele mai vechi c r i pot fi socotite t bli ele cuneiforme din argil ars din Mesopotamia i sulurile de papirus din Egipt. încol cire. os. inis = înf urare. era scris pe piele de animale sau papirus i avea forma de rulou sau de sul. de dimensiuni variate pân în 37 cm lungime. se numea volumen (volumen. iar b ul de lemn. Cartea antichit ii. Când a ap rut necesitatea scrierii i pe a doua t bli a ap rut i cartea. .ombilic". în jurul c ruia era înf urat banda de papirus se numea i .

existau acolo aproape 1 million de volume (papirusuri). trunchi de copac). În Evul Mediu. ceea ce a dus la apari ia bibliotecilor în centrele culturale importante. codex. cis = scoar . Prin înlocuirea tablelor cu foi de pergament codexul era mai u or de mânuit i se putea scrie pe ambele fe e ale pergamentului sau hârtiei. În Evul Mediu. Biblioteca din Alexandria a fost cea mai vestit bibliotec antic . cis = scoar . forma general a c r ii este codexul (lat. având ca model tablele romane legate cu balamale. având ca model tablele romane legate cu balamale. Prin înlocuirea tablelor cu foi de pergament codexul era mai u or de mânuit i se putea scrie pe ambele fe e ale pergamentului sau hârtiei. în anul 300 î. . trunchi de copac). codex.Š Š Š Înc din antichitate oamenii au fost preocupa i de scrierea manuscriselor frumoase si rare. forma general a c r ii este codexul (lat. a textelor originale ale unor scriitori consacra i.H.

ca miljloc de informare. devine deschiz torul unei noi ere în istoria omenirii. dezvolt i men ine multitudinea i varietatea rela iilor interumane.copiau c r ile i le decorau. a valorilor culturale. z mislite în fiecare col din lume. de la o societate la alta. o cale puternic de transmitere de la un timp la altul. artistice. prin inventarea tiparului. este i va fi un liant ce creeaz . Dar în secolul al XV-lea. de la un popor la altul. unde scribii -c lug ri care înv au s citeasc i s scrie. în care cartea. Cartea ² ca manier special de a tr i ² a constituit de la apari ia ei un mediu optim de comunicare între oameni. pe care se sprijin existen a social . Aceste c r i f cute manual necesitau mult timp i mult munc .Š Š Š Š Principalele centre de copiere erau in Evul Mediu mân stirile. devine acccesibil unui public din ce în ce mai larg. germanul Johann Guttenberg. astfel c doar boga ii i bisericile i le permiteau. . tiin ifice. Cartea a fost.

î i d o mai larg vedere. cu atât de neînsemnate dorin e? ". i cel mai bun. o fire mai l udabil . potrivit lui Sadoveanu. te înt re te cu vorbe i î i d ajutor dac vrei. o veselie mai neschimb toare atât de t cut când e vorba de bârf . c r ile vorbesc despre via a celorlal i oameni i despre noi în ine. cu atât de frumoas rostire. Dac vrei te încânt cu descoperirile ei. numai în preajma c r ilor "cre te lumina cea f r de amurg a unei umanit i în care muritorii îmblânzi i vor birui triste ea trecerii prin via . cum ne modeleaz sufletul cu sentimente pilduitoare. volumele tip rite sunt poticniri în calea destinului nostru muritor sau. atât de gr bit s te r spl teasc . e cartea. . Citindu-le observ m cum ne lefuiesc mintea cu vorbe în elepte.Š Š Cel mai sigur prieten. Dac sunt descusute cum se cuvine. Altfel spus. Unde s mai g se ti atâtea foloase.

.

produc seisme culturale i tiintifice. în schimb. c rtile r mân personajele principale ale universului nostru cultural. Acela i con inut poate fi publicat atât pe hârtie. îndemnându-te cu tainic cântec de siren . când activitatea creatoare se reduce la copiat. în zilele noastre.cartea electronic . apari ia calculatoarelor au adus totodat cartea într-o alt înf i are . dând na tere unor nea teptate vibra ii spirituale. când referatele se descarc de pe Internet. când elevii se dezlipesc cu greu de calculator. . În ciuda tuturor acestor foloase pe care le aduc c r ile. universul pe care i-l deschide acest izvor de cuno tin e.Š Š Š Š Un lucru important este i calitatea c r ilor de a nu face zgomot. i nu aspectul ei. contribuind la îndestularea cultural a umanit ii. F r îndoial . pentru c cititorul tie c ceea ce d identitate c r ii este experien a intim a lecturii. continuând s modeleze mentalit i i s . informa ia. Dar cartea nu înseamn doar foaia de hârtie pe care a fost publicat . obiectul fizic. ci con inutul. s le redeschizi. Mediul electronic. s le r sfoie ti. cât i în format electronic. p rin ii i profesorii trebuie s depun un efort îndoit pentru a-i convinge pe elevi s mai lase calculatorul din când în când în favoarea lectur rii unei c r i.i manifeste eficien a.

Omul are nevoie de informare. datorit volumului mare de informa ii ce ne este pus la dispozi ie. Oamenilor le place s g seasc i s citeasc informa ii care s le îmbog easc cuno tin ele . culorile vii i efectele sonore. s le fac via a mai u oar sau numai ca s se distreze sau s . mai mult ca oricând.i petreac în mod pl cut timpul liber. decât în fa a unui ziar. este o cerere incredibil de informa ii . . În acela i timp. A a a aparut internet-ul. se cuvine s r spundem la întrebarea: ce este de fapt calculatorul si de ce are un rol atât de important în vie ile noastre? Suntem în era informa iei. sau a unei c r i. sau a unei reviste. dintro nevoie de comunicare rapid . Cunoa terea lumii înconjur toare cu ajutorul calculatorului a devenit o realitate. u oar si f r griji. imaginile dinamice. În zilele noastre. A a a ap rut calculatorul i re elele de comunica ii. scurt i la obiect. omul de afaceri are nevoie de informare. Ochii no tri au inceput s fie mult mai aten i în fa a unui calculator. în fa a unui ecran de sticl pe care ni se desf oar o imagine. transform acest proces într-un joc captivant.Š Š Š Ajun i în acest punct. rapid .

dispunând de peste 72 milioane de piese). Având în vedere c un calculator e capabil s memoreze volume mari de date (c r i electronice. tineri si utilizatori casnici. filme) se poate spune c acesta este o "memorie uria ". iar pentru programatori i oamenii de stiin . se vor afla în postura celui care ar dori s consulte o lucrare sau colec ie într-o bibliotec de m rimea celei a Congresului american (cea mai mare bibliotec din lume. filme i navigare pe Internet. fiin ele umane care nu posed o anumit pricepere în mânuirea computerelor. calculatorul este un mijloc de divertisment folosit pentru jocuri. . muzic . b nci i supermagazine. dar f r a putea apela la vreun sistem de clasificare a c r ilor sau la vreun catalog de fi e i care n-ar avea nici ansa de a întâlni un bibliotecar amabil în m sur s -i furnizeze informa ii utile.Š Š Pentru mul i copii. jocuri. calculatorul poate fi considerat un instrument de calcul. muzic . În societatea de azi i mai ales în cea viitoare în care calculatorul se afirm ca un instrument indispensabil. o ma in care poate fi programat . Pentru adul ii care lucreaz la firme.

cine va învinge? Oare hârtia. putem spune împreun cu Miron Costin c "nu este alta. i mai frumoas i mai de folos în toat via a omului. decât cititul c r ilor". aidoma pergamentului sau a altor materiale? Oricare ar fi r spunsul la aceast întrebare. . bibliotecilor i a libr riilor electronice aduce ast zi omenirea în fa a unei dileme: ce va aduce viitorul. va deveni o amintire. ca suport.Apari ia c r ilor. adic indiferent de suportul c r ilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful