Torok Gabriela

ca urmare a necesit ii de comunicare între grupurile umane. una din marile inven ii ale omenirii. de când se tip resc c r i. constând din reprezentarea prin semne conven ionale a gândirii umane. cum s-a tip rit. su forme variate în timp i în spa iu.fiind desigur încânta i de con inutul si grafica sa.Š Š R sfoind o carte. a ap rut treptat. consider c este necesar sa amintesc c scrisul. este cel care a f cut posi il existen a c r ilor de ast zi. suflet i lumin ? Pentru a r spunde la aceste între ri. cât este tehnic i cât este art . dar nu în ultimul rând cât este minte. Scrisul. ne punem în mod firesc o seam de între ri: cum s-a realizat aceasta. în mai multe focare de civiliza ie. lecturând-o . . cât este hârtie i cerneal .

Cartea antichit ii. iar b ul de lemn. încol cire. în forma ei clasic .. os. . T bli ele erau în general dreptunghiulare. de dimensiuni variate pân în 37 cm lungime. Când a ap rut necesitatea scrierii i pe a doua t bli a ap rut i cartea. se numea volumen (volumen. inis = înf urare. era scris pe piele de animale sau papirus i avea forma de rulou sau de sul. în jurul c ruia era înf urat banda de papirus se numea i . filde etc. mi care circular ).ombilic"..Š Š Cele mai vechi c r i pot fi socotite t bli ele cuneiforme din argil ars din Mesopotamia i sulurile de papirus din Egipt.

cis = scoar . existau acolo aproape 1 million de volume (papirusuri). ceea ce a dus la apari ia bibliotecilor în centrele culturale importante. în anul 300 î. Prin înlocuirea tablelor cu foi de pergament codexul era mai u or de mânuit i se putea scrie pe ambele fe e ale pergamentului sau hârtiei.H. Biblioteca din Alexandria a fost cea mai vestit bibliotec antic . trunchi de copac). forma general a c r ii este codexul (lat. a textelor originale ale unor scriitori consacra i. codex. trunchi de copac). codex. având ca model tablele romane legate cu balamale. . Prin înlocuirea tablelor cu foi de pergament codexul era mai u or de mânuit i se putea scrie pe ambele fe e ale pergamentului sau hârtiei. În Evul Mediu. În Evul Mediu. având ca model tablele romane legate cu balamale.Š Š Š Înc din antichitate oamenii au fost preocupa i de scrierea manuscriselor frumoase si rare. cis = scoar . forma general a c r ii este codexul (lat.

de la un popor la altul. astfel c doar boga ii i bisericile i le permiteau. unde scribii -c lug ri care înv au s citeasc i s scrie. de la o societate la alta. prin inventarea tiparului. în care cartea. dezvolt i men ine multitudinea i varietatea rela iilor interumane. tiin ifice. devine acccesibil unui public din ce în ce mai larg. pe care se sprijin existen a social . artistice. Aceste c r i f cute manual necesitau mult timp i mult munc . este i va fi un liant ce creeaz .Š Š Š Š Principalele centre de copiere erau in Evul Mediu mân stirile. germanul Johann Guttenberg.copiau c r ile i le decorau. . devine deschiz torul unei noi ere în istoria omenirii. o cale puternic de transmitere de la un timp la altul. ca miljloc de informare. a valorilor culturale. z mislite în fiecare col din lume. Cartea a fost. Dar în secolul al XV-lea. Cartea ² ca manier special de a tr i ² a constituit de la apari ia ei un mediu optim de comunicare între oameni.

Š Š Cel mai sigur prieten. e cartea. volumele tip rite sunt poticniri în calea destinului nostru muritor sau. cu atât de frumoas rostire. i cel mai bun. cu atât de neînsemnate dorin e? ". c r ile vorbesc despre via a celorlal i oameni i despre noi în ine. Dac sunt descusute cum se cuvine. o fire mai l udabil . numai în preajma c r ilor "cre te lumina cea f r de amurg a unei umanit i în care muritorii îmblânzi i vor birui triste ea trecerii prin via . atât de gr bit s te r spl teasc . Dac vrei te încânt cu descoperirile ei. cum ne modeleaz sufletul cu sentimente pilduitoare. . potrivit lui Sadoveanu. o veselie mai neschimb toare atât de t cut când e vorba de bârf . Altfel spus. Citindu-le observ m cum ne lefuiesc mintea cu vorbe în elepte. Unde s mai g se ti atâtea foloase. î i d o mai larg vedere. te înt re te cu vorbe i î i d ajutor dac vrei.

.

când activitatea creatoare se reduce la copiat. Mediul electronic. produc seisme culturale i tiintifice. F r îndoial . universul pe care i-l deschide acest izvor de cuno tin e. dând na tere unor nea teptate vibra ii spirituale.cartea electronic . i nu aspectul ei. cât i în format electronic.i manifeste eficien a. c rtile r mân personajele principale ale universului nostru cultural.Š Š Š Š Un lucru important este i calitatea c r ilor de a nu face zgomot. în zilele noastre. Acela i con inut poate fi publicat atât pe hârtie. continuând s modeleze mentalit i i s . în schimb. . Dar cartea nu înseamn doar foaia de hârtie pe care a fost publicat . contribuind la îndestularea cultural a umanit ii. îndemnându-te cu tainic cântec de siren . când referatele se descarc de pe Internet. s le redeschizi. obiectul fizic. pentru c cititorul tie c ceea ce d identitate c r ii este experien a intim a lecturii. ci con inutul. p rin ii i profesorii trebuie s depun un efort îndoit pentru a-i convinge pe elevi s mai lase calculatorul din când în când în favoarea lectur rii unei c r i. apari ia calculatoarelor au adus totodat cartea într-o alt înf i are . În ciuda tuturor acestor foloase pe care le aduc c r ile. informa ia. s le r sfoie ti. când elevii se dezlipesc cu greu de calculator.

omul de afaceri are nevoie de informare. A a a aparut internet-ul. se cuvine s r spundem la întrebarea: ce este de fapt calculatorul si de ce are un rol atât de important în vie ile noastre? Suntem în era informa iei. Cunoa terea lumii înconjur toare cu ajutorul calculatorului a devenit o realitate. decât în fa a unui ziar. culorile vii i efectele sonore. datorit volumului mare de informa ii ce ne este pus la dispozi ie. rapid .i petreac în mod pl cut timpul liber. În acela i timp. Ochii no tri au inceput s fie mult mai aten i în fa a unui calculator. imaginile dinamice. s le fac via a mai u oar sau numai ca s se distreze sau s . A a a ap rut calculatorul i re elele de comunica ii. transform acest proces într-un joc captivant.Š Š Š Ajun i în acest punct. dintro nevoie de comunicare rapid . mai mult ca oricând. În zilele noastre. sau a unei reviste. . scurt i la obiect. în fa a unui ecran de sticl pe care ni se desf oar o imagine. este o cerere incredibil de informa ii . u oar si f r griji. sau a unei c r i. Omul are nevoie de informare. Oamenilor le place s g seasc i s citeasc informa ii care s le îmbog easc cuno tin ele .

tineri si utilizatori casnici. filme i navigare pe Internet. calculatorul poate fi considerat un instrument de calcul. Având în vedere c un calculator e capabil s memoreze volume mari de date (c r i electronice. dar f r a putea apela la vreun sistem de clasificare a c r ilor sau la vreun catalog de fi e i care n-ar avea nici ansa de a întâlni un bibliotecar amabil în m sur s -i furnizeze informa ii utile. jocuri. b nci i supermagazine. În societatea de azi i mai ales în cea viitoare în care calculatorul se afirm ca un instrument indispensabil. filme) se poate spune c acesta este o "memorie uria ". muzic . calculatorul este un mijloc de divertisment folosit pentru jocuri. dispunând de peste 72 milioane de piese). muzic . o ma in care poate fi programat . se vor afla în postura celui care ar dori s consulte o lucrare sau colec ie într-o bibliotec de m rimea celei a Congresului american (cea mai mare bibliotec din lume. . Pentru adul ii care lucreaz la firme. fiin ele umane care nu posed o anumit pricepere în mânuirea computerelor. iar pentru programatori i oamenii de stiin .Š Š Pentru mul i copii.

decât cititul c r ilor". adic indiferent de suportul c r ilor. cine va învinge? Oare hârtia. va deveni o amintire. putem spune împreun cu Miron Costin c "nu este alta. bibliotecilor i a libr riilor electronice aduce ast zi omenirea în fa a unei dileme: ce va aduce viitorul. i mai frumoas i mai de folos în toat via a omului. ca suport.Apari ia c r ilor. aidoma pergamentului sau a altor materiale? Oricare ar fi r spunsul la aceast întrebare. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful