Torok Gabriela

ne punem în mod firesc o seam de între ri: cum s-a realizat aceasta. cum s-a tip rit. su forme variate în timp i în spa iu. cât este hârtie i cerneal . consider c este necesar sa amintesc c scrisul. suflet i lumin ? Pentru a r spunde la aceste între ri. este cel care a f cut posi il existen a c r ilor de ast zi. a ap rut treptat.fiind desigur încânta i de con inutul si grafica sa. dar nu în ultimul rând cât este minte. Scrisul. cât este tehnic i cât este art . lecturând-o . . constând din reprezentarea prin semne conven ionale a gândirii umane. ca urmare a necesit ii de comunicare între grupurile umane. în mai multe focare de civiliza ie. una din marile inven ii ale omenirii. de când se tip resc c r i.Š Š R sfoind o carte.

era scris pe piele de animale sau papirus i avea forma de rulou sau de sul. inis = înf urare. filde etc. T bli ele erau în general dreptunghiulare. de dimensiuni variate pân în 37 cm lungime. iar b ul de lemn. os. mi care circular ). încol cire.Š Š Cele mai vechi c r i pot fi socotite t bli ele cuneiforme din argil ars din Mesopotamia i sulurile de papirus din Egipt. Când a ap rut necesitatea scrierii i pe a doua t bli a ap rut i cartea.. . în forma ei clasic . Cartea antichit ii. se numea volumen (volumen.ombilic".. în jurul c ruia era înf urat banda de papirus se numea i .

Prin înlocuirea tablelor cu foi de pergament codexul era mai u or de mânuit i se putea scrie pe ambele fe e ale pergamentului sau hârtiei. cis = scoar . trunchi de copac). În Evul Mediu.Š Š Š Înc din antichitate oamenii au fost preocupa i de scrierea manuscriselor frumoase si rare. în anul 300 î.H. trunchi de copac). a textelor originale ale unor scriitori consacra i. . codex. existau acolo aproape 1 million de volume (papirusuri). având ca model tablele romane legate cu balamale. forma general a c r ii este codexul (lat. având ca model tablele romane legate cu balamale. cis = scoar . codex. Biblioteca din Alexandria a fost cea mai vestit bibliotec antic . În Evul Mediu. ceea ce a dus la apari ia bibliotecilor în centrele culturale importante. Prin înlocuirea tablelor cu foi de pergament codexul era mai u or de mânuit i se putea scrie pe ambele fe e ale pergamentului sau hârtiei. forma general a c r ii este codexul (lat.

în care cartea. prin inventarea tiparului. devine deschiz torul unei noi ere în istoria omenirii. a valorilor culturale. . de la un popor la altul. Cartea a fost. de la o societate la alta. dezvolt i men ine multitudinea i varietatea rela iilor interumane. pe care se sprijin existen a social . Cartea ² ca manier special de a tr i ² a constituit de la apari ia ei un mediu optim de comunicare între oameni.copiau c r ile i le decorau. este i va fi un liant ce creeaz . Aceste c r i f cute manual necesitau mult timp i mult munc . astfel c doar boga ii i bisericile i le permiteau. ca miljloc de informare. artistice. z mislite în fiecare col din lume. o cale puternic de transmitere de la un timp la altul. unde scribii -c lug ri care înv au s citeasc i s scrie.Š Š Š Š Principalele centre de copiere erau in Evul Mediu mân stirile. tiin ifice. devine acccesibil unui public din ce în ce mai larg. germanul Johann Guttenberg. Dar în secolul al XV-lea.

Š Š Cel mai sigur prieten. Dac vrei te încânt cu descoperirile ei. c r ile vorbesc despre via a celorlal i oameni i despre noi în ine. i cel mai bun. cu atât de frumoas rostire. . e cartea. atât de gr bit s te r spl teasc . î i d o mai larg vedere. o veselie mai neschimb toare atât de t cut când e vorba de bârf . o fire mai l udabil . te înt re te cu vorbe i î i d ajutor dac vrei. Dac sunt descusute cum se cuvine. cum ne modeleaz sufletul cu sentimente pilduitoare. potrivit lui Sadoveanu. cu atât de neînsemnate dorin e? ". Unde s mai g se ti atâtea foloase. Citindu-le observ m cum ne lefuiesc mintea cu vorbe în elepte. numai în preajma c r ilor "cre te lumina cea f r de amurg a unei umanit i în care muritorii îmblânzi i vor birui triste ea trecerii prin via . volumele tip rite sunt poticniri în calea destinului nostru muritor sau. Altfel spus.

.

când referatele se descarc de pe Internet. produc seisme culturale i tiintifice. continuând s modeleze mentalit i i s . obiectul fizic. Mediul electronic. îndemnându-te cu tainic cântec de siren .i manifeste eficien a. cât i în format electronic. s le redeschizi. ci con inutul. Dar cartea nu înseamn doar foaia de hârtie pe care a fost publicat .cartea electronic . F r îndoial . p rin ii i profesorii trebuie s depun un efort îndoit pentru a-i convinge pe elevi s mai lase calculatorul din când în când în favoarea lectur rii unei c r i. s le r sfoie ti. . informa ia. pentru c cititorul tie c ceea ce d identitate c r ii este experien a intim a lecturii. când activitatea creatoare se reduce la copiat. în schimb. dând na tere unor nea teptate vibra ii spirituale. universul pe care i-l deschide acest izvor de cuno tin e. c rtile r mân personajele principale ale universului nostru cultural. apari ia calculatoarelor au adus totodat cartea într-o alt înf i are . când elevii se dezlipesc cu greu de calculator. contribuind la îndestularea cultural a umanit ii.Š Š Š Š Un lucru important este i calitatea c r ilor de a nu face zgomot. În ciuda tuturor acestor foloase pe care le aduc c r ile. Acela i con inut poate fi publicat atât pe hârtie. în zilele noastre. i nu aspectul ei.

dintro nevoie de comunicare rapid . datorit volumului mare de informa ii ce ne este pus la dispozi ie. În zilele noastre. sau a unei reviste. decât în fa a unui ziar.Š Š Š Ajun i în acest punct. u oar si f r griji. . sau a unei c r i. este o cerere incredibil de informa ii . imaginile dinamice.i petreac în mod pl cut timpul liber. A a a aparut internet-ul. se cuvine s r spundem la întrebarea: ce este de fapt calculatorul si de ce are un rol atât de important în vie ile noastre? Suntem în era informa iei. s le fac via a mai u oar sau numai ca s se distreze sau s . în fa a unui ecran de sticl pe care ni se desf oar o imagine. mai mult ca oricând. transform acest proces într-un joc captivant. Omul are nevoie de informare. omul de afaceri are nevoie de informare. scurt i la obiect. Ochii no tri au inceput s fie mult mai aten i în fa a unui calculator. A a a ap rut calculatorul i re elele de comunica ii. rapid . culorile vii i efectele sonore. Oamenilor le place s g seasc i s citeasc informa ii care s le îmbog easc cuno tin ele . Cunoa terea lumii înconjur toare cu ajutorul calculatorului a devenit o realitate. În acela i timp.

tineri si utilizatori casnici. iar pentru programatori i oamenii de stiin . filme i navigare pe Internet. Pentru adul ii care lucreaz la firme. În societatea de azi i mai ales în cea viitoare în care calculatorul se afirm ca un instrument indispensabil. dar f r a putea apela la vreun sistem de clasificare a c r ilor sau la vreun catalog de fi e i care n-ar avea nici ansa de a întâlni un bibliotecar amabil în m sur s -i furnizeze informa ii utile. muzic . calculatorul poate fi considerat un instrument de calcul. calculatorul este un mijloc de divertisment folosit pentru jocuri. b nci i supermagazine. .Š Š Pentru mul i copii. dispunând de peste 72 milioane de piese). muzic . jocuri. se vor afla în postura celui care ar dori s consulte o lucrare sau colec ie într-o bibliotec de m rimea celei a Congresului american (cea mai mare bibliotec din lume. Având în vedere c un calculator e capabil s memoreze volume mari de date (c r i electronice. o ma in care poate fi programat . filme) se poate spune c acesta este o "memorie uria ". fiin ele umane care nu posed o anumit pricepere în mânuirea computerelor.

. va deveni o amintire. i mai frumoas i mai de folos în toat via a omului. bibliotecilor i a libr riilor electronice aduce ast zi omenirea în fa a unei dileme: ce va aduce viitorul. adic indiferent de suportul c r ilor.Apari ia c r ilor. ca suport. aidoma pergamentului sau a altor materiale? Oricare ar fi r spunsul la aceast întrebare. cine va învinge? Oare hârtia. decât cititul c r ilor". putem spune împreun cu Miron Costin c "nu este alta.