Torok Gabriela

su forme variate în timp i în spa iu. este cel care a f cut posi il existen a c r ilor de ast zi. cât este hârtie i cerneal . una din marile inven ii ale omenirii. în mai multe focare de civiliza ie. Scrisul. suflet i lumin ? Pentru a r spunde la aceste între ri. cum s-a tip rit. ne punem în mod firesc o seam de între ri: cum s-a realizat aceasta. lecturând-o . cât este tehnic i cât este art . de când se tip resc c r i. consider c este necesar sa amintesc c scrisul. constând din reprezentarea prin semne conven ionale a gândirii umane. ca urmare a necesit ii de comunicare între grupurile umane. . dar nu în ultimul rând cât este minte. a ap rut treptat.fiind desigur încânta i de con inutul si grafica sa.Š Š R sfoind o carte.

se numea volumen (volumen. os. inis = înf urare.. mi care circular ). încol cire.. Când a ap rut necesitatea scrierii i pe a doua t bli a ap rut i cartea. era scris pe piele de animale sau papirus i avea forma de rulou sau de sul.ombilic". filde etc. în forma ei clasic . în jurul c ruia era înf urat banda de papirus se numea i . iar b ul de lemn. Cartea antichit ii.Š Š Cele mai vechi c r i pot fi socotite t bli ele cuneiforme din argil ars din Mesopotamia i sulurile de papirus din Egipt. T bli ele erau în general dreptunghiulare. de dimensiuni variate pân în 37 cm lungime. .

având ca model tablele romane legate cu balamale. Prin înlocuirea tablelor cu foi de pergament codexul era mai u or de mânuit i se putea scrie pe ambele fe e ale pergamentului sau hârtiei. Biblioteca din Alexandria a fost cea mai vestit bibliotec antic . cis = scoar . în anul 300 î. forma general a c r ii este codexul (lat. codex. În Evul Mediu. În Evul Mediu. forma general a c r ii este codexul (lat. existau acolo aproape 1 million de volume (papirusuri). având ca model tablele romane legate cu balamale.Š Š Š Înc din antichitate oamenii au fost preocupa i de scrierea manuscriselor frumoase si rare. . trunchi de copac). codex.H. a textelor originale ale unor scriitori consacra i. Prin înlocuirea tablelor cu foi de pergament codexul era mai u or de mânuit i se putea scrie pe ambele fe e ale pergamentului sau hârtiei. cis = scoar . ceea ce a dus la apari ia bibliotecilor în centrele culturale importante. trunchi de copac).

devine acccesibil unui public din ce în ce mai larg. germanul Johann Guttenberg. de la un popor la altul. devine deschiz torul unei noi ere în istoria omenirii. unde scribii -c lug ri care înv au s citeasc i s scrie. dezvolt i men ine multitudinea i varietatea rela iilor interumane. z mislite în fiecare col din lume. a valorilor culturale. Aceste c r i f cute manual necesitau mult timp i mult munc . pe care se sprijin existen a social . în care cartea.copiau c r ile i le decorau. astfel c doar boga ii i bisericile i le permiteau. Cartea a fost.Š Š Š Š Principalele centre de copiere erau in Evul Mediu mân stirile. . prin inventarea tiparului. de la o societate la alta. este i va fi un liant ce creeaz . tiin ifice. Dar în secolul al XV-lea. ca miljloc de informare. Cartea ² ca manier special de a tr i ² a constituit de la apari ia ei un mediu optim de comunicare între oameni. artistice. o cale puternic de transmitere de la un timp la altul.

te înt re te cu vorbe i î i d ajutor dac vrei. numai în preajma c r ilor "cre te lumina cea f r de amurg a unei umanit i în care muritorii îmblânzi i vor birui triste ea trecerii prin via . i cel mai bun. cu atât de frumoas rostire. . volumele tip rite sunt poticniri în calea destinului nostru muritor sau. o veselie mai neschimb toare atât de t cut când e vorba de bârf . atât de gr bit s te r spl teasc . cu atât de neînsemnate dorin e? ". Unde s mai g se ti atâtea foloase. e cartea. î i d o mai larg vedere. Dac vrei te încânt cu descoperirile ei. potrivit lui Sadoveanu. Altfel spus. o fire mai l udabil . c r ile vorbesc despre via a celorlal i oameni i despre noi în ine.Š Š Cel mai sigur prieten. Citindu-le observ m cum ne lefuiesc mintea cu vorbe în elepte. Dac sunt descusute cum se cuvine. cum ne modeleaz sufletul cu sentimente pilduitoare.

.

Š Š Š Š Un lucru important este i calitatea c r ilor de a nu face zgomot. F r îndoial . c rtile r mân personajele principale ale universului nostru cultural. dând na tere unor nea teptate vibra ii spirituale. obiectul fizic. . Dar cartea nu înseamn doar foaia de hârtie pe care a fost publicat . când referatele se descarc de pe Internet. Acela i con inut poate fi publicat atât pe hârtie. când elevii se dezlipesc cu greu de calculator. în zilele noastre. produc seisme culturale i tiintifice. îndemnându-te cu tainic cântec de siren . când activitatea creatoare se reduce la copiat. s le r sfoie ti. apari ia calculatoarelor au adus totodat cartea într-o alt înf i are . continuând s modeleze mentalit i i s . p rin ii i profesorii trebuie s depun un efort îndoit pentru a-i convinge pe elevi s mai lase calculatorul din când în când în favoarea lectur rii unei c r i. i nu aspectul ei. pentru c cititorul tie c ceea ce d identitate c r ii este experien a intim a lecturii. Mediul electronic. informa ia. În ciuda tuturor acestor foloase pe care le aduc c r ile. contribuind la îndestularea cultural a umanit ii. în schimb.i manifeste eficien a. s le redeschizi.cartea electronic . ci con inutul. universul pe care i-l deschide acest izvor de cuno tin e. cât i în format electronic.

imaginile dinamice. în fa a unui ecran de sticl pe care ni se desf oar o imagine. sau a unei c r i.i petreac în mod pl cut timpul liber. sau a unei reviste. u oar si f r griji. mai mult ca oricând. A a a ap rut calculatorul i re elele de comunica ii. În acela i timp. Cunoa terea lumii înconjur toare cu ajutorul calculatorului a devenit o realitate. s le fac via a mai u oar sau numai ca s se distreze sau s . decât în fa a unui ziar. În zilele noastre. omul de afaceri are nevoie de informare. Omul are nevoie de informare. . rapid . A a a aparut internet-ul. dintro nevoie de comunicare rapid . transform acest proces într-un joc captivant.Š Š Š Ajun i în acest punct. scurt i la obiect. datorit volumului mare de informa ii ce ne este pus la dispozi ie. Oamenilor le place s g seasc i s citeasc informa ii care s le îmbog easc cuno tin ele . este o cerere incredibil de informa ii . culorile vii i efectele sonore. Ochii no tri au inceput s fie mult mai aten i în fa a unui calculator. se cuvine s r spundem la întrebarea: ce este de fapt calculatorul si de ce are un rol atât de important în vie ile noastre? Suntem în era informa iei.

se vor afla în postura celui care ar dori s consulte o lucrare sau colec ie într-o bibliotec de m rimea celei a Congresului american (cea mai mare bibliotec din lume. muzic . calculatorul poate fi considerat un instrument de calcul. dispunând de peste 72 milioane de piese). b nci i supermagazine. iar pentru programatori i oamenii de stiin . muzic . fiin ele umane care nu posed o anumit pricepere în mânuirea computerelor. filme) se poate spune c acesta este o "memorie uria ". jocuri. o ma in care poate fi programat . tineri si utilizatori casnici.Š Š Pentru mul i copii. În societatea de azi i mai ales în cea viitoare în care calculatorul se afirm ca un instrument indispensabil. filme i navigare pe Internet. dar f r a putea apela la vreun sistem de clasificare a c r ilor sau la vreun catalog de fi e i care n-ar avea nici ansa de a întâlni un bibliotecar amabil în m sur s -i furnizeze informa ii utile. Pentru adul ii care lucreaz la firme. . Având în vedere c un calculator e capabil s memoreze volume mari de date (c r i electronice. calculatorul este un mijloc de divertisment folosit pentru jocuri.

bibliotecilor i a libr riilor electronice aduce ast zi omenirea în fa a unei dileme: ce va aduce viitorul. ca suport. adic indiferent de suportul c r ilor. decât cititul c r ilor". . i mai frumoas i mai de folos în toat via a omului. putem spune împreun cu Miron Costin c "nu este alta. aidoma pergamentului sau a altor materiale? Oricare ar fi r spunsul la aceast întrebare. cine va învinge? Oare hârtia. va deveni o amintire.Apari ia c r ilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful