P. 1
Modalitati neconventionale de expunere a operei de arta

Modalitati neconventionale de expunere a operei de arta

|Views: 1,038|Likes:
Published by Adina Tofan
Adina Tofan - Modalitati neconventionale de expunere a operei de arta. Rezumat teza doctorat
Adina Tofan - Modalitati neconventionale de expunere a operei de arta. Rezumat teza doctorat

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Adina Tofan on Jun 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/10/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU“ FACULTATEA DE ARTE PLASTICE, DECORATIVE ŞI DESIGN Domeniul Arte Plastice şi Decorative

Teză de doctorat

MODALITĂŢI NECONVENŢIONALE DE EXPUNERE A OPEREI DE ARTĂ
REZUMAT

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. BARTOS JENŐ Autor: Asistent univ. drd. TOFAN ADINA

Iunie 2011
1

CUPRINS:

Introducere ………………………………………………………………………5 Cap. I. Opera de artă în contextul artei contemporane……………………….7 I.1. Opera de artă în postmodernism..…………..................................................................7 I.2. Actul expunerii, o componentă a operei de artă neconvenţionale………………….. 22 a. Expunerea tematică……………………………………………………………….27 b. Expunerea Instalaţie….………………………………………..………………….37 c. Expunerea Performance…………………………………………………………..51 Note……………………………………………………………………………………….63 Listă de reproduceri………………………………………………………………………66 Cap. II. Expunerea şi spaţiul expoziţional, convenţional şi neconvenţional…………………………………………………………..………………69 II.1. Spaţiul public convenţional: muzeul şi galeria de artă. Galeria de artă contemporană, convenţională şi neconvenţională….…………………………………….71 II.2. Spaţiul public devenit spaţiu artistic………………………………………………...80 II.3. Spaţiul privat devenit spaţiu artistic………………………………………………....91 II.4. Spaţiul natural devenit spaţiu artistic ……………………………………………….95 II.5. Spaţiul industrial devenit spaţiu artistic.…………………………………………...101 II.6. Spaţiul virtual devenit spaţiu artistic..……………………………………………..106 Note.…………………………………………………………………………………….110 Listă de reproduceri……………………………………………………………………..111 Cap. III. Expunerea corpului ca formă neconvenţională…………………..113 III.1. Expunerea corpului uman ca formă neconvenţională…………………………….113 III.2. Corpul între pictură şi performance….…….……………………………………..118 III.3. Ipostaze vizuale ale corpului: Body Art………..………………………………….119 III.4. Performance şi Body Art în România ……..……………………………………...131 Note..................................................................................................................................146 Listă de reproduceri……………………………………………………………………..147 2

Cap. IV. Expunerea neconvenţională. Studii de caz …..……….……………..149 IV.1. Forme convenţionale - spaţiu convenţional........................................................... 149 IV.2. Forme neconvenţionale - spaţiu convenţional........................................................155 IV.3. Forme convenţionale - spaţiu neconvenţional........................................................162 IV.4. Forme neconvenţionale - spaţiu neconvenţional.....................................................168 Note..................................................................................................................................173 Listă de reproduceri……………………………………………………………………..174 Concluzii..............................................................................................................176 Bibliografie..........................................................................................................178 Anexă de reproduceri.........................................................................................183 Lista reproducerilor din Anexă.........................................................................202

3

MODALITĂŢI NECONVENŢIONALE DE EXPUNERE A OPEREI DE ARTĂ
Rezumat

Manifestându-se şi în alte domenii decât cel artistic - al filosofiei, literaturii, filmului, arhitecturii, etc. - postmodernismul, ca fenomen, urmează, în planul artelor vizuale, logica internă a artei, opunându-se energic modernismului, însă, în realitate, fiind o posibilă extensie a lui. Arta postmodernă păstrează spiritul viu al avangardei, dar renunţă la abstracţie în favoarea unui realism nou, obţinut prin translarea în prezent a realismnaturalismului tradiţional şi trecerea lui tocmai prin sita acestui spirit inovator - modelator. Fiind o componentă stabilă a culturii şi prezentând, pe parcursul evoluţiei sale, diverse aspecte de mobiliate şi de adaptare la modelele spirituale ale epocilor, arta este pregătită acum să se folosească, în felul său propriu, de toată experienţa istoriei sale, dar şi de toate noutăţile şi avantajele prezentului în materie de ştiinţă şi tehnică. Noutăţile vizează, pe de o parte, viziunea artistică, aspectele conceptuale, iar pe de altă parte, aspectele formale ale operei de artă, de la expresia plastică la probleme de ordin tehnic şi tehnologic sau la materialele de lucru utilizate de către artist etc. Lucrarea „Modalităţi neconvenţionale de expunere a operei de artă“ prezintă, ca rezultat al cercetărilor întreprinse, modalităţile de expunere a operei de artă contemporană şi caracteristicile spaţiului neconvenţional de expunere, context în care s-a pus accentul pe raportul convenţional-neconvenţional, aducând în prim plan studiul fenomenului neconvenţional. Manifestările cultural - artistice caracteristice artei contemporane au nevoie de spaţii de desfăşurare specifice. Ele nu îşi pot exprima pe deplin intenţiile decât într-un context special, depinzând de un complex întreg de factori. Spaţiul neconvenţional de expunere a operei de artă, de diverse facturi, este „transferat“ în sfera estetică (asemenea obiectelor gata-făcute aduse în galerie), din zona privată sau publică, din zona naturală sau industrială, dar şi din zona virtuală. Artiştii artei noi apelează la astfel de spaţii dintr-o necesitate interioară, din nevoia de a „desfăşura“, şi nu doar „instala“, opera într-un mediu prielnic, pentru o prezentare şi o comunicare optimă cu publicul. Deşi nu se renunţă la spaţiile convenţionale de expunere, la muzee sau la galeriile de tip „white cube“, totuşi spaţiul neconvenţional este preferat pentru încărcătura sa ideatică, opusă neutralităţii spaţiului convenţional. Pornind uneori, în demersul expoziţional, în sens invers, de la spaţiul de expunere la creaţie, adaptând şi „dedicând“ opera acestui spaţiu, artistul 4

contemporan sugerează tocmai importanţa acestor spaţii în sine, ca generatoare de gesturi şi de acţiuni vizual-artistice. Dincolo de caracterul convenţional sau neconvenţional al formelor şi al spaţiilor, modalitatea de expunere poate rezolva şi detensiona orice situaţie, aparent conflictuală, astfel expunerea intermediind între cele două tipuri spaţiale. În acest sens, lucrarea de faţă caută să prezinte şi un număr de studii de caz, în care expunerea neconvenţională are un rol de mediere, cazuri în care forma şi spaţiul de expunere suportă pe rând, „calitatea“ de convenţional sau neconvenţional. S-a încercat, de asemenea, stabilirea unui tip ideal de relaţie dintre forma artistică şi spaţiul de expunere. Datorită faptului că expunerea constituie un factor determinat în constituirea operei de artă neconvenţională, dar şi în procesul de creaţie artistică, lucrarea de faţă, „Modalităţi neconvenţionale de expunere a operei de artă“ analizează, în capitole importante precum „Expunerea şi spaţiul neconvenţional“, „Expunera corpului ca formă neconvenţională“, tocmai relaţia formei (a operei) cu spaţiul de expunere, ca elemente esenţiale ale discursului de faţă. Capitolul I propune o imagine de ansamblu asupra operei de artă, asupra fenomenului artistic contemporan în general, urmărind integrarea lor în contextul culturii contemporane. Este subliniat caracterul pronunţat relaţional al operei de artă postmoderne, acordând importanţa necesară rolului expunerii în transformarea obiectelor din sfera extraestetică, în opere de artă neconvenţionale. La o analiză mai detaliată, constatăm, ca trăsături generale, că această perioadă este marcată printr-o revenire treptată la realism, preocupare prin care s-au recompletat anumite „nişe“ ale structurilor vizuale actuale. În acelaşi timp, a avut loc o conceptualizare gradată a întregului fenomen artistic (în Happening sau Performance accentul fiind mutat întru totul de la opera în sine la procesul creaţiei artistice), acţiune fundamentată pe un nou concept, pe o nouă viziune. Astfel au apărut curente precum Noul Realism, Arta Pop, Arta Minimală, Arte Povera, Land Art, Body Art, mişcări în care este invocată libertatea totală de exprimare a artistului şi negarea tuturor convenţiilor impuse de arta tradiţională, fără a contraveni însă valorilor artistice general valabile. Apariţia noilor media reprezintă o altă caracteristică a timpului. Şi în acest caz, regăsim rolul esenţial avut de avangardă în declanşarea fenomenului (prin mişcări precum Futurism, Constructivism sau Şcoala de la Bauhaus, prin tendinţa generală spre experiment), alături de cercetările desfăşurate în domeniul ştiinţific şi tehnic efectuate la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX. 5

În arta postmodernă, obiectul estetic nu mai reprezintă, cel puţin din punct de vedere formal, o entitate strict separată de restul obiectelor şi de restul lumii reale. Caracterul social al operei de artă este determinat, în mare parte, de acest fapt, de întregul şir de relaţii, legături şi colaborări pe care aceasta le stabileşte cu tot ce există în jur, arta fiind considerată „o stare de întâlnire.“ Publicând, în anul 2000, „Estetica relaţională“, Nicolas Bourriaud atrage atenţia asupra trăsăturilor artei contemporane, asupra nevoii unei noi atitudini a artistului faţă de viaţă, acesta fiind direct dependent de factorii unei noi realităţi sociale, economice, politice şi culturale, de un anumit context artistic: un nou spaţiu de expunere şi un nou public implicat în mod nemijlocit, ca parte activă la procesul de creaţie. Totuşi, nu trebuie să percepem arta postmodernă ca pe o artă a unor forme de relaţii în totalitate noi, ruptă de anumite tradiţii ale artelor vizuale. În ceea ce priveşte problematica modalităţilor de expunere a operei de artă, în arta contemporană s-a deschis calea către exprimări neconvenţionale, datorită noilor forme de comunicare vizuală, cu efecte directe şi indirecte asupra modului ei de expunere. De asemenea, schimbarea viziunii referitoare la spaţiul de expunere a adus un aport semnificativ la apariţia noilor modalităţi neconvenţionale, ingenioase şi variate. Remarcăm, de asemenea, importanţa pe care procesul expunerii îl capătă în acest context nou, expunerea devenind treptat din modalitatea de prezentare a operei de artă convenţionale (caracteristică artei moderne), într-un moment esenţial al creaţiei artistice postmoderne, care în acelaşi timp se expune şi se crează. Această opera apare ca o creaţie vizuală redefinită, ca o operă de artă totală, reprezentând un component reintegrat al artei vizuale contemporane. Aşadar, expunerea devine importantă, cu semnificaţii multiple. Perceperea şi înţelegerea operei contemporane depinde, în bună măsură, de modalitatea şi calitatea expunerii; fie în spiritul artei tradiţionale, fie în spiritul orientărilor estetice ale perioadei actuale. Convenţională sau neconvenţională, expunerea reprezintă o intermediere dintre formă şi spaţiu şi face legătura dintre opera de artă si spaţiul ambiental propus (spaţiul relaţionat cu opera de artă). Aşadar, modalităţile expunerii pot influenţa atât aspectele formale, cât şi pe cele conceptuale ale manifestaţiei (expoziţiei), participând astfel şi la procesul creaţiei artistice. În concluzie, termenul de „neconvenţional“ fie că ne referim la forme, la spaţii sau la modalităţi de expunere, descrie anumite situaţii, fenomene de ieşire (sau depăşire) din sfera convenţiilor prestabilite, a cadrelor fixe, a normelor, regulilor sau canoanelor impuse de arta tradiţională. Prin asocieri şi paralelisme surprinzătoare, prin improvizaţii directe, prin adaptări vizuale şi nevizuale la situaţii concrete, prin utilizarea unei game largi de 6

tehnici şi efecte plastice, expunerea neconvenţională aduce în prim plan anumite aspecte contradictorii ale realităţii, impresionând, atât prin expresie plastică, mesaj, cât şi prin obţinerea unui puternic impact asupra publicului. Subcapitolul „Forme de expunere în arta contemporană“ analizează expunerea ca act de creaţie, ca parte integrantă a procesului de constituire a operei, aşa cum ne apare în cadrul artei postmoderne. S-au tratat, pe rând, trei cazuri distincte: expunerea pe criterii tematice (I.3.a), în care numitorul comun al lucrărilor prezente în expoziţie îl reprezintă tema (derivată direct din conţinutul propriu zis al acestui tip de expoziţie), în timp ce modalităţile de exprimare, tehnicile, modalităţile de expunere sunt diferite de la un autor la altul. În al doilea rând, s-a analizat expunerea în cazul instalaţiei (I.3.b), în care accentul este pus în primul rând pe unitatea formală a ansamblului. În instalaţie, fiecare element din expoziţiei este subordonat întregului, neputând funcţiona în mod independent. Al treilea caz evidenţiat este cel al expunerii în cadrul acţinunilor de tip performance (I.3.c), o manifestare artistică distinctă, în care expunerea se confundă efectiv cu creaţia. Este tipul de expoziţie - acţiune în care toate etapele şi componentele procesului artistic, de la iniţiere/concepere, execuţie/elaborare şi expunere concomitentă, până la etapa de contemplare/receptare de către public, au loc în acelaşi timp şi în acelaşi spaţiu. Capitolul II, „Expunerea şi spaţiul expoziţional, convenţional şi neconvenţional“, tratează în principal problematica spaţiului neconvenţional (spaţiul străzii, spaţiul privat, natural, industrial sau virtual) şi transformarea lui, prin intermediul artei, în spaţiu public interactiv. Mai concret, cadrul de expunere şi desfăşurare al operei de artă contemporană, contextul, mediul ambiental care o cuprinde, care o defineşte şi o „împlineşte“. Spaţiile publice convenţionale, în care arta contemporană îşi găseşte teritoriu propice de manifestare, sunt muzeele (atât cele „clasice“, cât şi cele de artă contemporană), galeriile (de asemeni, cele tip „white-cube“, cât şi cele specializate în artă contemporană), şi centrele expoziţionale de artă. Spaţiile publice neconvenţionale sunt reprezentate de galeriile neconvenţionle, care pot fi practic orice fel de incinte, construite în mod expres în scop artistic, fie spaţii cu alte destinaţii, dar adaptate expunerii. Un alt spaţiu neconvenţional pentru artă, foarte utilizat, este strada. A face artă urbană este, în lumea artei, una din ultimile provocări: a transforma estetic ambientul unui oraş reprezintă un proces de o mare complexitate. Artistul care realizează proiecte urbane nu este un personaj izolat, retras în intimitatea atelierului său, el este, dimpotrivă, persoana interacţiunilor şi a colaborărilor. Arta în spaţiul public, în primul rând trebuie să se adapteze contextului urban căruia îi este destinată (ca un prim tip de relaţie). Apoi, pentru a putea fi iniţiat procesul elaborării şi concretizării ei, este necesară 7

colaborarea interdisciplinară dintre artist, arhitect, inginer, constructor, sociolog, etc., al căror proiect comun trebuie să fie în acord cu cerinţele beneficiarului. Proiectul artistic stradal este poate cel mai propice loc de îmbinare al tehnicilor murale tradiţionale (frescă, sgraffito, mozaic, ceramică, sticlă, metal) cu noile tehnici (graffiti, sky art, land art sau artă electronică - computer art, laser şi holografie, video, billboard art, netart, locative art), iar rezultatele sunt surprinzătoare, constând într-o mare varietate de concretizări: obiecte, evenimente, imagini fixe (Billboard), fluide(Light Art, ecrane), efemere (proiecţii evenimente în timp real). Referitor la spaţiile de expunere, propunem o clasificare privind funcţiile acestora. Concret, arta străzii se poate realiza pe zidurile clădirilor, ale blocurilor, ale caselor private sau ale instituţilor publice, dar şi pe zidurile pasajelor subterane, sau ale staţiilor de metrou. La acestea, mai putem adăuga suprafaţa panourilor publicitare, a vagoanelor de tramvai, tren sau metrou; se pot face intervenţii pe soclul monumentelor, pe asfalt, pe garduri, bănci sau coşuri de gunoi, ş.a.m.d. Conceptul de „home gallery“ (galerie la domiciliu) se referă, în contextul artei contemporane, la aducerea spaţiului privat în zona publică, cu scopul de promovare a manifestărilor artistice, opere de artă sau evenimente. „Sufrageriile-galerii“ funcţionează practic după aceleaşi reguli ca şi galeriile obişnuite, doar că artistul este şi curator, şi manager, şi galerist şi că din toate aceste puncte de vedere, acţiunile lui sunt expresia unei maxime libertăţi asumate. De asemenea, spaţiul natural devine în arta contemporană loc de expunere, de desfăşurare pentru artă, el înglobând la modul fizic opera, fie că este vorba despre zone verzi nelimitate ca suprafaţă, neafectate de civilizaţie şi, în general, de prezenţa omului, fie că sunt din mediul rural sau urban, fie că folosesc unui scop anume sau sunt abandonate (maidanele). Lucrările realizate de artiştii ce aderă la această formă de artă subliniază unitatea care există între tot ce înseamnă creaţie naturală şi creativitatea umană. Aceste opere de artă se integrează în spaţiul natural în mod simbiotic, încercând o convieţuire reală cu acesta. Maidanele nu sunt singurele zone urbane abandonate pe care arta contemporană le poate utiliza. Astfel, arta revendică tot mai mult teritorii care nu au nici o destinaţie sau care-şi pierd funcţiile iniţiale. În acest sens, ne referim în special la complexele industriale ieşite definitiv din circuitul urban şi din sfera economică. (Ca o soluţie de „compromis“ între spaţiul cu destinaţie industrială şi galeriile de artă, semnalăm cazul special al showroom-urilor, expunerile de artă efectuate în aceste spaţii reprezentând fenomene din ce în ce mai des întâlnite).

8

Arta a împrumutat din tehnologie tot ce i-a devenit util, în acelaşi timp însă, tehnologia pune pe gânduri, interoghează expresia şi valoarea artistică. Dar coabitarea poate fi benefică, mai ales atunci când tehnologia creează spaţii de prezentare prin realizarea unor noi forme de expunere - galeriile virtuale. Acest tip de galerii prezintă un aspect inedit: deşi ele, fizic, nu există, sunt o realitate potenţială virtual obiectivă. Oriunde există Internet, se poate accesa şi „vizita“ o galerie aflată la celălalt pol al globului pământesc. Acesta este aspectul esenţial pentru care, într-adevăr, are sens şi eficienţă existenţa lor. Capitolul III, „Expunerea corpului ca formă neconvenţională“, evidenţiază, dintre formele artistice neconvenţionale, corpul uman. S-a pus accent pe folosirea corpului ca ready-made, ca obiect „gata-făcut“, pe expunerea şi transformarea lui în operă de artă. Începând cu iniţiativele lui M. Duchamp sau J. Beuys, lucruri oarecare din sfera extraestetică devin opere de artă cu ajutorul expunerii. Expunerea în galerie, în muzeu, face practic din ele opere de artă. Dintre toate aceste „obiecte“, aduse în artă din viaţa cotidiană, corpul uman, reinterpretat şi el, este cel mai plin de semnificaţii şi cel mai controversat în acelaşi timp. Astfel, în prezent, o dată cu expunerea corpului ca formă neconvenţională, prin folosirea lui ca rady-made în Performance-uri sau manifestări de Body Art, acesta nu mai are nevoie de intermedieri, nu mai trebuie să fie reprezentat, el se prezintă singur. În cadrul subcapitolului III.3. „Body Art-a. Ipostaze ale corpului“ au fost analizate anumite situaţii caracteristice ale acestei forme de artă, astfel: a) corpul ca suport; b) corpul în acţiune; c) corpul ca material; d) corpul „extins“; e) corpul ca obiect. Referitor la această clasificare exactă, trebuie menţionat faptul că toate aceste posibilităţi de abordare a corpului în realitate se combină şi se întrepătrund, în cadrul diferitelor manifestări specifice Body-Art-ei, doar că accentul cade pe una sau alta dintre ele. În toate cazurile prezentate au loc acţiuni, transformări ale corpului, mai la suprafaţă sau mai profunde, corpul oferindu-se în mod constant, ca suport pentru actul artistic. În continuare (Cap. III.4. „Performance şi Body Art în România“), a fost studiat acelaşi fenomen, dar translat în context naţional. Deşi în perioada comunistă arta „oficială“ s-a aliniat cerinţelor puterii, artele neconvenţionale ca Body - Art şi Performance, ca evenimente efemere inedite, se puteau sustrage mai uşor controlului, desfăşurându-se în cercuri restrânse, în afara spaţiului public, fiind documentate într-o discreţie totală şi foarte sumar, din lipsă de mijloace. Condiţiile dificile de viaţă, îngrădirile de tot felul, cadrul general dificil (social, economic şi politic), au determinat artistul român să apeleze constant la astfel de acţiuni, ca o formă personală de luptă îndreptată împotriva regimului.

9

Deşi aceste mişcări erau în parte necunoscute publicului, ele semnalau şi revendicau drepturile individuale şi colective de manifestare socială şi culturală. Căderea comunismului a scos la lumină acest tip de evenimente desfăşurate underground încă din preajma anului 1965, în majoritatea ţărilor din centrul şi estul Europei, aflate în trecut sub astfel de dominaţii totalitare. În România, începând cu anul 1989, Performance Art a devenit un gen de artă cu foarte largă răspândire în mediul artistic, funcţionând, de această dată, în mod deschis, necenzurat. Arta a devenit în mod treptat deschisă publicului larg, înţelegând necesitatea unei implicări directe în viaţa cultural-artistică. Astfel, Performance-Art a demonstrat în mod energic atitudinea civică, dorinţa de a participa, prin mijloace specifice, la revigorarea culturală a ţării (combinânduşi eforturile cu toate celelalte forme de artă experimentală). Capitolul IV, „Expunere, formă, spaţiu. Studii de caz“, prezintă tipurile de relaţii posibile dintre opera de artă, expunerea sa şi spaţiul de expunere, privite din perspectiva raportării lor la vechile sau noile modalităţi de exprimare artistică. Convenţionale sau neconvenţionale, vechi sau noi - formele artistice, tipurile de panotare şi galeriile „construiesc“ împreună faza finală a procesului artistic. Cele patru studii de caz analizate sunt concretizările celor patru combinaţii posibile dintre formele convenţionale sau neconvenţionale şi spaţiile convenţionale sau neconvenţionale: IV.1. Forme convenţionale - spaţiu convenţional (Dan Perjovschi, „Proiect 85“, MoMA , New York); IV. 2. Forme neconvenţionale - spaţiu convenţional („Despre găini, bărbaţi şi alte vietăţi“, Adina Tofan - Galeria „Cupola“, Iaşi); IV. 3. Forme convenţionale - spaţiu neconvenţional (Studenţi ieşeni la galeria neconvenţională „Hand“); IV. 4. Forme neconvenţionale - spaţiu neconvenţional (Ansamblul Land Art de la Tăuşeni Alexandru Chira). Pentru fiecare caz în parte a fost analizată modalitatea de expunere, remarcând originalitatea ansamblului conceptual şi artistic. Lucrarea mai cuprinde un mic capitol consacrat „Concluziilor“, alături de „Bibliografie“ şi „Anexa“ de imagini (reproduceri) ce constiuie un material documentar util în susţinerea vizuală a demersului teoretic. În „Concluzii“ sunt evidenţiate aspectele esenţiale (şi originale) ale cercetării, iar „Bibliografia“ reflectă preocupările teoretice şi practice legate de elaborarea prezentei lucrări, şi, pe lângă titlurile de cărţi, conţine un bogat material ilustrativ de specialitate: cataloage, reviste şi albume de artă, dar şi adrese de internet etc. În final, putem afirma că, apelând la formele, spaţiile şi expunerile neconvenţionale, ne aflăm într-un moment de dominaţie a neconvenţionalului asupra 10

tradiţiei. Deşi viaţa artistică românească se desfăşoară, preponderent, în spaţiul „clasic“, importanţa fenomenului alternativ este semnificativă, acţiunile artiştilor „emergenţi“ dând tonul la o înviorare a vieţii artistice. Constatăm astfel că adevărata mişcare artistică se petrece în planul alternativ, că arta nouă propune direcţii inedite de investigare, dar mai ales, răspunde unor nevoi de cunoaştere, în acord deplin cu modelele spirituale ale prezentului.

11

BIBLIOGRAFIE:
Achiţei, Gheorghe, Frumosul dincolo de artă, Editura Meridiane, Bucureşti1988 Adorno, Theodor W., Teoria estetică, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005 Ailincăi, Cornel, Introducere în gramatica limbajului vizual, Editura Dacia, Cluj, 1982 Andreescu, Ioan & Gaivoronschi, Vlad, Identitate şi alteritate în spaţiul urban, Editura Fundaţiei Arhitext design, Bucureşti, 2009 Antik, Alexandru, Memorie vizuală și imaginile metaforice, Editura Atelier universitar, Cluj, 2008 Argan Giulio Carlo, Arta modernă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982, vol. II Arnheim Rudolf, Arta şi percepţia vizuală, Ed, Meridiane, Bucureşti,1975 Babias, Marius, Subiectivitatea-marfă. O povestire teoretică, Editura Idea Design &Print, Cluj, 2004 Babias, Marius, Recucerirea politicului, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2007 Bartos, Jeno, Compoziţia în pictură, Editura Polirom, Iaşi, 2009 Baudrillard, Jean, Sistemul obiectelor, Editura Echiox, Cluj-Napoca,1996 Bejan Petru, Hermeneutica prejudecăţilor, Editura Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2004 Bejenaru, Matei, Corpul uman reprezentat în artele media, Editura Artes, Iaşi, 2006 Bejenaru, Matei, Situaţii, Editura Grup Muşatinii, Suceava, 2007 Bejenaru, Matei, Introducere în fotografie, Editura Polirom, Iaşi, 2007 Benjamin, Walter, Iluminări, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002 Boutot, Alain, Inventarea formelor, Editura Nemira, Bucureşti, 1997 Bourriaud, Nicolas, Estetica relaţională. Postproducţie, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2007 Bredekamp, Horst, Nostalgia antichităţii şi cultul maşinilor, Editura Idea Design&Print, Cluj, 2007 Bussagli, Marco, Corpul - anatomie şi simbol, Editura Hazan, Paris 2006 Cabin Ph., Dortier J.- Fr. (coordonatori), Comunicarea, Editura Polirom, Iaşi, 2010 Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii, Editura Polirom, Iaşi, 2005 Codoban, Aurel (coordonator), Postmodernismul, deschideri filosofice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995 Colta, Onisim, Exerciţii de reflecţie, Editura Fundaţiei Interart Triade&Brumar, Timişoara, 2008 Connor, Steven, Cultura postmodernă- O introducere în teoriile contemporane, Editura Meridiane, Bucureşti, 1999 12

Dinescu, Lucia Simona, Corpul în imaginarul virtual, Editura Polirom, Iaşi, 2007 Dinu, Mihai, Comunicarea, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997 Duve Thierry, de, In numele artei: o arheologie a modernităţii, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2001 Duve Thierry, de, Kant după Duchamp, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2003 Focillon, Henri, Viaţa formelor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1995 Gablik, Suzi, A eşuat modernismul?, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2008 Gadamer Hans-Georg, Actualitatea frumosului, Editura Polirom, Iaşi, 2000 Gaivoronschi, Vlad, Matricile spaţiului tradiţional, Editura Paidea, Bucureşti, 2002 Ganz, Nicholas, Graffiti - arta străzii pe cinci continente, Bucureşti, Editura Vellant, 2008 Gavrilean, Dimitrie, Mitologie românească în pictură- Editura Artes, Iaşi, 2006 Geert, Lovink, Cultura digitală, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2004 Gleizal, Jean-Jacques, Arta şi politicul, Editura Meridiane, Bucureşti,1999 Guţă Adrian, Generaţia ’80 în artele vizuale, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008 Harlan. Rappmann. Schata, Plastica socială- Materiale despre Joseph Beuys, Editura Ideea Design & Print, Cluj, 2002 Harvey, David, Condiţia postmodernităţii, Editura Amarcord, Timişoara, 2002 Horvath Bugnariu, Ioan, Apariţia spiritului pop şi influenţa acestuia în arta şi cultura contemporană, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2009 Huyghe, Rene, Dialog cu vizibilul, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981 Jeudy, Henri-Pierre, Corpul ca obiect de artă, Editura Eurosong&Book, Bucureşti,1998 Julius, Anthony, Transgresiuni. Ofensele artei, Editura Vellant, Bucureşti, 2008 Jurov, Cosma, Arhitectura ambianţelor, Editura Capitel, Bucureşti, 2006 Kellner, Douglas, Cultura media, Editura Institutul European, Iaşi, 2003 Kessler, Ervin (editor), Cel ce se pedepseşte singur. Stefan Bertalan, Florin Mitroi, Ion Grigorescu. Arta şi România în anii ’80-’90, Editura MasterPrint, Bucureşti, 2009 Krauss, E. Rosalind, The Originality of the Avant-Garde and Other Modernist Myths, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts, 1985 Le Breton, David, Antropologia corpului şi modernitatea, Editura Amarcord, Timişoara, 2002 Levy, Pierre, Cyberculture, Edition Odile Jacob, Paris, 1997 Lyotard, Jean-Francois, Condiţia postmodernă, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2003 Lutzeler Heinrich, Drumuri spre artă, vol. I, II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986 13

Maliţa, Mircea, Zece mii de culturi, o singură civilizaţie, Editura Nemira, Bucureşti, 1998 Manolescu, Ion, Videologia, Editura Polirom, Iaşi, 2003 McLuhan, Marshall, Mass-media sau mediul invizibil, Editura Nemira, Bucureşti,1997 Meredieu, Florence, Arta şi noile tehnologii , Editura Enciclopedia RAO, Mihali, Ciprian, Inventarea spaţiului, Editura Paidea, Bucureşti, 2001 Bucureşti, 2005 Mihali, Ciprian (coordonator), Altfel de spaţii - Studii de heterotopologie, Editura Paidea, Bucureşti, 2001 Mihali, Ciprian (coordonator), Artă, tehnologie şi spaţiu public, Editura Paidea, Bucureşti, 2005 Moles, Abraham, Artă şi ordinator, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974 Pascadi, Ion, Destinul contemporan al artei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974 Paulescu Cosmin, coautor, Arta în spațiul public, Editura Cetatea de Scaun, Bucureşti, 2007, (coordonator Marilena Preda Sanc) Pintilie, Ileana, Acţionismul în România în timpul comunismului, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2000 Pouivet, Roger, Ce este o operă de artă ?, Editura Fundaţiei Academice AXIS, Iaşi, 2009 Preda-Sânc, Marilena, Imaginea video digitală, Editura CORESI, Bucureşti, 2004 Prut, Constantin, Dicţionar de artă modernă, Editura Albatros, Bucureşti, 1982 Pulbere, Radu, Artistul şi opera de artă, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006 Raţiu, Dan-Eugen, Disputa modernism-postmodernism, Editura Dacia, Cluj, 2001 Raţiu, Dan-Eugen, Moartea artei. O cercetare escatologică, Editura Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj, 2000 Raţiu, Dan-Eugen şi Ciprian Mihali (coordonatori), Artă, comunitate şi spaţiu public, Editura Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj, 2003 Riemschneider, Burkhard. Grosenick, Uta, Art Now, Editura Taschen, 2001 Schimmel, Paul (coordonator), In afara acţiunii: între performance şi obiect, Editura Thames and Hudson Londra, 1998 Shusterman, Richard, Estetica pragmatistă, Editura Institutul European, Iaşi, 2004 Smeu, Grigore, Esteticul cotidian, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992 Suhar Liviu, Pledoarie pentru obiectul metaforă, Ed. Damaster, Iaşi, 2004 Taraşi Mihai, Sens şi expresie în arta contemporană, Editura Artes, Iaşi, 2005 T. Godfrey, Conceptual Art, Editura Phaidon, Londra, 1998 Titu, Alexandra (coordonator), Integrare prin artă- educaţie, cultură şi perspectiva socială a artei, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2007 14

Titu, Alexandra (coordonator), Utopii contemporane, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2007 Tofan Constantin, Limbajul artei, Editura Artes, Iaşi, 2005 Virilio, Paul, Spaţiul critic, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2001 Volker, Harlan, Ce este arta, discuţie cu Beyus, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2003 Zaharia, D. N., Antinomicul în arta contemporană, Editura Dosoftei, Iaşi, 1999 Zaharia D. N., Estetica postmodernă, Editura Dosoftei, Iaşi, 2002 Zaharia D. N.(coordonator), Estetica analitică, Editura Artes, Iaşi, 2007 Cataloage, reviste, dicţionare: Banksy -Wall and Piece, Editura Century, Londra, 2005 Bienala Tinerilor Artişti, Ediţia a-3-a, Bucureşti, 3-31 octombrie 2008 Centrul Soros pentru Artă Contemporană, Experiment în arta românească după 1960, Bucureşti, 1997 Centrul de cercetare Estetică şi creaţie artistică, Artă şi timp, Editura Artes, Iaşi, 2004 Centrul de cercetare Estetică şi creaţie artistică, Sincretismul artelor contemporane, Editura Artes, Iaşi , 2007 Centrul de cercetare Estetică şi creaţie artistică, Transgresiuni. Spaţiul şi corpul în arta contemporană, Editura Artes, Iaşi , 2008 Pavilion # 9 - Bucharest Biennale 2, Editura Herris Print, Bucureşti, 2006 Periferic 6 - Prophetic corners, Editura Muşatinii, Suceava, 2003 Periferic 7- Focussing Iaşi/ Social processes, Editura Polirom, Iaşi, 2005 Revista de artă contemporană IDEA arta +societatea Revista de artă contemporană Balkon xxx, Art Today, Ed. Phaidon, 1996 xxx, Art at the Turn of the Millenium, Ed. Taschen, 1999 xxx, Art Now, Ed. Taschen, 2002 xxx, Art of the 20th Century, Ed. Chene-Hachette, 1999 xxx, Art of the 20th Century, Ed Taschen, 2005 xxx 100 de personalităţi ale secoului XX - pictori, Editura All Educaţional, Bucureşti, 2003 xxx Dicţionar de curente picturale, Larousse, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001 xxx Fantasy Worlds, Editura Taschen, Köln, 2007 xxx, Artele vizuale la sfârşit de mileniu, Ed. Artes, Iaşi, 2002 15

xxx, Dicţionar de media, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005 xxx, Dicţionar de filosofie, Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1999 xxx, Dicţionar de curente picturale, Larousse, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001 www. altitudini.ro www. revista22.ro www.dilemaveche.ro www.observatorcultural.ro www.romaniaculturala.ro www.idea.ro www.videoart.net www.fluxus.org

16

Adina Tofan, căsăt. Enache

Strada Fagului nr.6, Valea Lupului, Iaşi Tel. 0754653008 Mail: adtofan@yahoo.com ________________________________________________________________________ • Date personale Locul si data naşterii: Dorohoi, jud. Botoşani, 01.01.1974 Starea civilă: căsătorită

• 2007

Studii: Doctorand - Arte plastice la Universitatea de Arte „G. Enescu”, cu tema „Modalităţi neconvenţionale de expunere a operei de artă”, îndrumător - prof. univ. dr. Jeno Bartos Masterat - Filosofia artei şi Management cultural - Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi Masterat - Arte Plastice - Universitatea de Artă „George Enescu”, Iaşi Universitatea de Arte „G. Enescu” - Iaşi, Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design - Sectia Pictură, Clasa prof. univ. Adrian Podoleanu Liceul de Artă „Octav Bancilă”- Iaşi , Secţia Pictură

2005 - 2007 2001- 2003 1992 - 1998 1990 - 1992

Experienta profesională: 20102007-

Redactor Revista „DELTA XXI” - didactică Asistent universitar la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design a Universităţii de Arte „G. Enescu” - Iaşi (Pedagogia Artei) 2007Colaborator - Revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”- Iaşi 2004-2007 Preparator universitar la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design a Universităţii de Arte „G. Enescu”- Iaşi (Pictură) 2001-2003 Colaborator - Universitatea de Arte „G. Enescu”- Iaşi 2000-2001 Colaborator - Centrul de Mediere si Securitate Comunitară Iaşi - design, publicitate 1999.2004 Profesor titular - Scoala generală nr. 14 - catedra de desen 1998Membru titular UAP- filiala Iaşi

17

Activitate expoziţională: Expoziţii personale: 2010 2009 2009 2006 2003 2001 2000 1999 1998 Expoziţie de pictură - „Brorup Sparekasse”, Vejen, Danemarca Expoziţie: pictură, instalaţie, video - Galeria „Cupola”, Iaşi Expoziţie de pictură - „KK Distribution Hall”, Stenderup, Danemarca Expoziţie de pictură - Galeria „Triconc” Iasi Expoziţie, instalaţie-performance - Galeria „Cupola”- Iaşi Expoziţie de pictură - (Adina Tofan, Dana Darvariu), Biblioteca „Gh.Asachi” Iaşi Expoziţie de pictură - Galeria „Cupola” – Iaşi Expoziţie de pictură - Teatrul „Luceafărul” - Iaşi Expoziţie de pictură - Galeria „Art’is” - Iaşi

Expozitii de grup: 2011 2011 2011 2011 2011 2010 2010 2010 2010 2010 2009 2009 2009 2009 2009 2009 2009 2009 2009 2009 2008 2008 2008 2008 2008 Concurs internaţional de creaţii plastice şi literare „Noi şi Eminescu“, Galeriile de Arta ale Muzeul Literaturii Romane, Iaşi Expozitia Revistei de artă contemporană „PPP“, Galeria Moldova Mall, Iaşi „Ritmuri atemporale”, Ed a.II-a, Casa Corpului Didactic, Iaşi Expozitie „Painted performances“, Galeria „Cupola“, Iaşi Exp „Identitati de februarie“, Galeriile de artă „Ion Neagoe“, Iaşi Saloanele Moldovei - Chişinău, Bacău Expozitie CCD Expoziţie de pictură - Revista PPP, nr. 15-16, Moldova Mall Expoziţie- Tabăra de pictură Hodora, Galeria „Dana”, Iaşi „Ritmuri atemporale” - Casa Corpului Didactic, Iaşi Atelier 35- Hotel Europa, Iaşi Expoziţie - concurs „Creativitate şi Inovaţie”, Galeria „apARTe”, Iaşi „Metamorfoze”- Hotel Europa, Iaşi „Tablou electric”- Expoziţie de pictură, Lansarea nr. 14 al Revistei de artă contemporană PPP- Librăria Avant Garde, Iaşi Salonul Profesorilor de Arte Vizuale, Galeria Tonitza, Iaşi Expoziţie de pictură în cadrul „Noptii albe a străzii Lăpuşneanu”, Librăria Avant Garde, Iaşi Saloanele Moldovei, Chişinău-Bacău Expoziţie de pictură „Mix”, Librăria Avant Garde, Iaşi Salonul anual „ART`IS, ediţia a XIII-a, Hotel Europa, Iaşi Expoziţie de pictură, Lansarea nr. 13 al Revistei de artă contemporană PPP- Moldova Mall, Iaşi Atelier 35- Hotel Europa, Iaşi Expoziţie de pictură- „Albastru”, Ateneul Tătăraşi, Iaşi Expoziţie de artă plastică- „Oraşul”, Hotel Europa Expoziţie de artă contemporană- „Doi-unu, poartă-n casă”, Galeriile Lăpuşneanu Salonul anual „ART`IS, ediţia a XII-a, Hotel Europa, Iaşi 18

2008 2008 2008 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2006 2006 2006 2005 2005 2005 2005 2004 2004 2003 2003 2002 2002 2002 2001,ian. 2001 2001, oct. 2001 2001 2000 2000 2000 1999 1999 1999 1999 1999 1998

Expoziţie de artă contemporană- lansarea numerelor 8, 9 ale revistei de artă contemporană ”Puncte.Punct.Puncte”, Liceul de Artă, Iaşi Expoziţie de artă contemporană- lansarea numerelor 10, 11 ale revistei de rtă contemporană ”Puncte.Punct.Puncte”, Clubul „Hand”, Iaşi Expoziţie de artă contemporană, Casa de cultură „Mihai „Ursachi”, Iaşi” Expoziţie de artă contemporană- pictură, instalaţie, Galeria” Triconc” Expoziţie de artă contemporană- pictură, Galeria” Cupola” Expoziţie organizată de Univ. de Arte “G. Enescu”, în cadrul zilelor Universităţii- Bucureşti Expoziţie de pictură a U.A.P. Galeria “Cupola”, Iaşi Saloanele Moldovei Chişinău – Bacău Expoziţie de pictură a U.A.P. Galeriile “Lăpuşneanu”, Iaşi Salonul anual ART`IS, ediţia a XI-a, Hotel Europa, Iaşi Expoziţie de artă contemporană – instalaţie-video, Galeria „Cupola”, Iaşi Atelier 35 – Hotel Europa – Iasi Salonul anual „ART’IS”, ediţia a X-a, Hotel Europa - Iaşi Atelier 35 – Hotel Europa – Iaşi Salonul anual „ART’IS”, ediţia a IX-a, Hotel Europa - Iaşi „Orizont plastic ieşean” – expoziţie a U.A.P., Galeria “ Constantin Brâncusi” - Chişinău Bienala de artă plastică „Lascăr Vorel” – Piatra Neamţ Salonul anual „ART’IS”, ediţia a VIII-a, Hotel Europa – Iaşi Atelier 35 –Galeria” Cupola”, Iaşi Salonul anual „ART’IS”, ediţia a VII-a, Hotel Europa, Iaşi Atelier 35 – Galeria „Stefan Dimitrescu” – TVR – Iaşi Atelier 35- „100%” – Galeria „Cupola”, Iaşi Saloanele Moldovei Chişinău – Bacău Salonul anual „ART’IS” Palatul Culturii – Iaşi, ediţia a VI-a Salonul „ART`IS”, Palatul Culturii- Iaşi, ediţia a IV-a Expoziţie a grupei de Pictură – promoţia ’98 clasa prof. A. Podoleanu Galeria „Rotonda” Iaşi Salonul „ART’IS”- Expoziţie anuală organizată de UAP – Palatul Culturii- Iaşi, ediţia a V-a Expoziţie- concurs (pictură, grafică şi sculptură) Vaslui, sala „Arta” a Muzeului Judeţean Expoziţie de grup a profesorilor de educaţie plasticăExpoziţie de artă contemporană "Via Bucureşti" - Galeria “Eforie” Bucureşti Festivalul de artă contemporană "Periferic", Baia turcească Iaşi Expoziţie de grup a UAP –Galeria „Cupola” Iaşi „Christus Rex”- icoane pe lemn - Sala T.V.R. Iaşi Saloanele Moldovei - Bacău-Galeriile „Alfa”, „Artă”,Centrul Internaţional Chişinău-Galeriile de Artă ale UAP Expoziţie de pictură a membrilor U.A.P.- Bacău Salonul „ART`IS” - Palatul Culturii – Iaşi, ediţia a III-a Bienala de pictură - Piatra Neamţ Expoziţia de pictură, clasa prof. A. Podoleanu –Galeria “ Art’IS” 19

1998 1998 1998 1998 1998 1998 1998 1997 1997 1997 1997 1996 1995 1994

Iaşi Expoziţie de pictură religioasă „Icoana-Poartă spre cer”-Galeria “ Trianon”, Iaşi Expoziţie de pictură, clasa prof. A. Podoleanu - Casa Armatei – Vaslui Salonul de artă religioasă „Icoane”-Casa de Cultură a Studenţilor Bucuresti, ediţia a VII-a Expoziţie de pictură religioasă - Holul S.C.”Alimentara” S.A. Iaşi Salonul „ART`IS”-Expoziţie anuală organizată de U.A.P. Palatul Culturii- Iaşi Expoziţie-concurs (pictură,grafică şi sculptură) Vaslui-Sala „Arta” a Muzeului Judeţean „Stefan cel Mare” Bârlad-Galeriile N.”Tonitza” Bacău-Galeriile “Alfa” "Arta în stradă" - Teatrul Luceafărul - Iaşi Concursul naţional studenţesc de creaţie plastică “N. Tonitza” - Iaşi Menţiune, secţia pictură Expoziţie de pictură religioasă "Icoana- Poartă spre cer" - Galeria “Trianon” - Iaşi Salonul de artă religioasă "Icoane" - Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti ediţia a VI-a Expoziţie-concurs (în cadrul Tabărei de creaţie Lacul Sărat)- Holul Teatrului Naţional – Brăila Festivalul studenţesc de artă “Studfest” – Timişoara Expoziţia studenţilor artişti - Sala de Marmură a Facultăţii “ Icoane bizantine pe lemn” - holul B.C.U. – Iaşi

Premii: 2011 2011 2011 2011 2011 2011 2010 2010 Premiul pentru pictură, Expoziţia-Concurs „Ritmuri atemporale“, Ed. a II-a, Galeriile de artă „Ion Neagoe“, Iaşi Diploma de Excelenţă - Palatul Copiilor Iaşi, în cadrul Simpozionului Internaţional „Arta şi tradiţia în Europa“, Ed. a II-a, CCD, Iaşi Diploma de Excelenţă - Fundatia EuroEd Iaşi, în cadrul Simpozionului Internaţional „Arta şi tradiţia în Europa“, Ed. a II-a, CCD, Iaşi Diploma de Onoare- CCD Iasi, în cadrul Simpozionului Internaţional „Arta şi tradiţia în Europa“, Ed. a II-a, CCD, Iaşi Diploma de Onoare- Centrul de Studii Europene, în cadrul Simpozionului Internaţional „Arta şi tradiţia în Europa“, Ed. a II-a, CCD, Iaşi Premiul „Mihai Eminescu“ , Concurs internaţional de creaţii plastice şi literare „Noi şi Eminescu“, Galeriile de Artă ale Muzeul Literaturii Române, Iaşi Diploma de Excelenţă - Casa Corpului Didactic, Iasi, în cadrul Simpozionului Internaţional „Arta şi tradiţia în Europa“, Ed. I, CCD, Iaşi Premiul pentru originalitate, Expoziţia-Concurs „Ritmuri atemporale“, Ed. I, Galeriile de artă „Ion Neagoe“, Iaşi 20

2009 2009 2009 1997 1994

Premiul pentru tineret, Salonul Oficial al Profesorilor de Arte Vizuale, Iaşi Medalia de bronz, Expoziţie- concurs internaţional - „Creativitate şi Inovaţie”, Iaşi Premiul Fundaţiei AXart, Atelier 35, Iaşi Premiul I pentru pictură, Expoziţie-concurs (în cadrul Tabărei de creaţie Lacul Sărat) - Holul Teatrului Naţional - Brăila Premiul II pentru pictură, Concursul naţional „Nicolae Tonitza”, Iaşi

Activitate didactică:

Organizare de expozitii studenţeşti: 2010 2010 2009 2009 2008 2007 2007 2007 2006 2004 Expoziţie de pictură, cu studenţi ai anilor I, II şi III, secţia Pedagogie- APD, îndrumător Tofan Constantin, Galeria Moldova Mall Expoziţie de pictură, cu studenţi ai anilor I, II secţia Pedagogie - APD, îndrumător Tofan Constantin, Casa Corpului Didactic, Iaşi Expoziţie de pictură, cu studenţi ai anilor II şi III, secţia Pedagogie- APD, îndrumător Tofan Constantin, Galeria „Triconc”, Iaşi Expoziţie de pictură, cu studenţi ai anilor II şi III, secţia Pedagogia Artei, îndrumător Tofan Constantin, Barul „Hand”, Iaşi Expoziţie de pictură, cu studenţi ai anilor III şi IV, secţia Pedagogia Artei, îndrumător Tofan Constantin, Galeria „Triconc”, Iaşi Expoziţie de pictură, cu studenti ai anilor III si IV Pictură, îndrumător Zamfira Bârzu şi Mihai Taraşi, Galeria “Triconc”, Iaşi Expoziţie de fotografie a studentilor anului III Pictură, îndrumător Zamfira Barzu, Galeria “Triconc”, Iasi Expoziţie de pictură, cu studenti ai anilor III si IV Pictură, îndrumător Zamfira Bârzu şi Mihai Taraşi, Galeria” Cupola”, Iaşi Expoziţie de pictură, cu studenti ai anilor II,III Pictură, îndrumători Zamfira Bârzu, Mihai Taraşi, Galeria” Cupola”, Iaşi Expoziţie de pictură – grupa an III Pictură, îndrumător V.Sava, Galeria „Arcu”, Iaşi

2004, 2005, 2006, 2007, 2008 Organizare de şedinţe de crochiuri în aer liber (parcuri, pieţe, azil de bătrâni) 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 Vizite la muzee, expoziţii de artă plastică

21

Participare la simpozioane: 2011 2010 2009 2008 Casa Corpului Didactic-Iaşi - Simpozionul internaţional „Arta şi tradiţia în Europa”, Ed. a II-a, cu lucrarea „Arta postmodernă şi estetica relaţională“ Casa Corpului Didactic-Iaşi - Simpozionul internaţional „Arta şi tradiţia în Europa”, Ed. I, cu lucrarea „Arta contemporană şi tradiţia” Universitatea de Arte „George Enescu” - Simpozionul cu tema „Arta şi noile publicuri” - cu lucrarea: „Antropometriile lui Yves Klein - între pictură şi performance” Universitatea de Arte „George Enescu” - Simpozionul cu tema „Arta şi comunitate” - cu lucrarea : „Actul expunerii, ca împlinire a operei”

Alte articole publicate: 2011 „Arta contemporană şi postmodernitatea“, în Revista „DELTA XXI ”, Iaşi, nr.2 2010 „Spaţii neconvenţionale de expunere a operei de artă“, în revista „Hermeneia“a Facultăţii de Filosofie (Univ. A.I. Cuza-Iaşi), nr. /2010 2010 „Spaţiul public şi arta contemporană”- în Revista „DELTA XXI ”, Iaşi, nr.1/2010 2010 „Spaţiul public convenţional. Muzeul. Galeria”, în Revista doctoranzilor, Universitatea de Arte „George Enescu”, nr.1/2010 2009, dec „Ansamblul de Land Art de la Tăuseni”, în Revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”, Iaşi, nr.15/2009 2009, dec „Pastila succesului”, în Revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”, Iaşi, nr.16/2009 2009, iun „Expoziţia de apartament” în Revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”, Iaşi, nr.14/2008 2008, aprilie „Frumosul din arta contemporană” în revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”, Iaşi, nr.3/2008 2008, iunie „Spiritul postmodern” în revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”, Iaşi, nr.4/2008 2008, iulie „Spaţiul care îmbracă opera” în revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”, Iaşi, nr.6/2008 2008, febr „Miturile şi arta contemporană” în revista de artă contemporană „Puncte.Punct.Puncte”, Iaşi, nr. 1/2008 2007 „Corpul uman ca ready-made” în revista „Hermeneia”a Facultăţii de Filosofie (Univ. A.I. Cuza-Iaşi), nr.7/2007 „Artă şi interpretare”

22

• 2011 2010 2010

Proiecte : Simpozionul internaţional „Arta şi tradiţia în Europa”, Ediţia a II-a, coordonator proiect, organizator Tabăra de creaţie Hodora, ediţia a II-a. Coordonator proiect Simpozionul internaţional „Arta şi tradiţia în Europa”, ediţia I organizator, membru în comisia de evaluare a studiilor de specialitate, membru în comisia de elaborare a metodologiei pentru concursul elevilor, membru în comisia de jurizare a lucrărilor pentru concursul elevilor, membru în comisia de elaborare a subiectelor studiilor de specialitate, organizator expoziţie „Ritmuri atemporale”, moderator, corector. Concurs naţional „Copiii de ziua lor”, ediţia a II-a. Coordonator proiect, organizator, membru în juriu, responsabil calitate. „Colorează un zâmbet”- proiect de decorare a unor spaţii aparţinând spitalului de copii „Sfânta Maria” din Iaşi - în colaborare cu firmele „Praktiker”- România şi „Paprika”, Bucureşti

2010 2008

Apariţii în publicaţii de specialitate: „Un secol de arte frumoase la Iaşi”- Valentin Ciucă „Contrastul dominant în compoziţia desenului”- Ilie Bostan

23

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->