RASELE DE CAI

Clasificarea raselor de cai

Numrul mare, de peste 350 de rase de cai, ilustreaz diversitatea mare a
acestei specii care a creat si creeaz diIicultti n sistematizarea lor.
O prim clasiIicare a Iost Icut n anul 1875 de FRANK, care mparte rasele
de cai n dou grupe grupa cailor orientali si grupa cailor apuseni,
ProI. WITTE propune ca principal criteriu de clasificare, constitutia, rasele
Iiind clasiIicate n trei tipuri dolicomorf, brevimorf si mezomorf.
O alt clasiIicare are n vedere dimensiunile corporale, dup care rasele se
mpart n ipometrice sub 150 cm si masa corporal pn la 350 kg),
eumetrice cu talia ntre 150-160cm, masa corporal 350-500 kg) si rase
ipermetrice cu talia peste 160 cm si masa corporal peste 500kg).
n Germania, H.J.SCHAWARK si colab.,1978, clasiIic rasele de cai dup
- dezvoltarea corporal cai mari, cai mic si ponei;
- aptitudinile lor economice rase usoare de clrie si tractiune usoar,
rase grele (de povar), rase intermediare;
- nsusirile de interior pursnge si ,jumtate snge", cai cu snge
cald (rasele usoare) si cai cu snge rece (rasele grele).
n Anglia, se Iace clasiIicarea dup aptitudini, n acknei cai de
promenad); anter cai cu aptitudini pronuntate de a Ii utilizati la vntoae),
cai mici si ponei agrement, clrie pentru copii) si Cob, care se obtine din
diIerite ncrucisri Pursnge englez x Hanter, Welsh Cob x Pursnge englez
sau Arab x Pursnge englez).
up gradul de ameliorare rasele se mpart n
1.Rase culturale amelioratoare si ameliorate
a). Rasele usoare de clrie si tractiune Arab, Pursnge englez,
Ghidran, Anglo-Arabul Irancez, Trakehner, Budioni, Akhal-Tekin;
b).Rase intermediare de tractiune si clrie ipitan, Trpasii,
Trpasul romnesc, var. Furioso North-Star, var. Nonius, Holstein,
Hanovra, Oldenburg, Calul de on;
c).Rasle grele (de povar): Ardenez, Pizgau, Brabanson,
Percheron, Shire, Clydesdale, SuIIolk, Calul greu de Schleswig;
d).Rase de cai mici si ponei -cai mici HaIlinger, Calul de Fiord;
-ponei Exmoor, ortmoor, Shetland,
Highland, Conemara, New Forest, Fell, Falabella s.a.
. Populatii de autohtone (rase naturale locale)
a). Calul romnesc cu diIerite varietti naturale, locale, primitive)
b). Tipuri ameliorate ale calului romnesc
c). Rase autohtone ameliorate. Rasa Hutul
d). Rase nou Iormate si n curs de consolidare Semigreul romnesc,
Calul de sport romnesc, Calul de Bucovina.
Distributia raselor de cabaline pe continente
America de Nord America de Sud Marea Britanie si Irlanda
1. Quarter-Horse 143-154 cm) 1. Falabella 70-76 cm) 1. Pursnge englez 142-172 cm)
2. Mustang 140-150 cm) 2. Criollo 140 cm) 2. Exmoor 122 cm)
3. Morgan 140-150 cm) 3. Paso peruvian 142-152 cm) 3. ortmoor 122 cm)
4. Appaloosa 142-152 cm) 4. Paso Fino 143cm) 4. Fell 130-140 cm)
5. Standardbred an 140-160 cm) 5. Galicono 120-132 cm) 5. ales 132-142 cm)
6.Calul de sport an 150-160 cm) 6. Mangalarga 150 cm) 6. New Forest 120-140 cm)
7. Tennesse W.H. 150-160 cm) 7. Connemara 130-140 cm)
8. Palmino 140 cm) 8. Shetland 102 cm)
9. Pinto 140-165 cm) 9. Highland 130-142 cm)
10.Poneyul american 112 132 cm) 10.Welsh 120-132 cm)
11.Calul de sport canadian 152-161 cm) 11. Cleveland Bay 152-160 cm)
12. Hackney 140-153 cm)
13. Shire 162-170 cm)
14. SuIIolk Punch 160 cm)
15. Irlandeza de tractiune 150- 170 cm)
16. Jumtate snge irlandez 161cm)
Europa occidental Europa central / Asia Europa meridional
1. Anglo-Arab 160 cm) 1. Tarpan 130 cm) 1. Selerno 160 cm)
2. Trpasul Irancez 161cm) 2. Konik 131 cm) 2. Greul italian 150-160 cm)
3. Camargue 132-142 cm) 3. Wielkopolski 160 cm) 3. Andaluza 152-160 cm)
4. Percheron 152-170 cm) 4. Kladruber 160-170 cm) 4. Alter real 150-160 cm)
5. Breton 150-160 cm) 5. Shagyia-Arab 150 cm) 5. usitano 150-160 cm)
6. Frison 150 cm) 6. Forioso 160 cm) 6. Skyros ponei) 90-110 cm)
7. Greul belgian 160 cm) 7. Murakosi 160 cm) 7. Bosnien 122-160 cm)
8. Trakehner 143-152 cm) 8. Trpasul de Orlov 152 -
170 cm)
9. Hanovra 160-162 cm) 9. on 152-170 cm)
10. Oldenburg 163-170 cm) 10. Boudienny 152-160)
11. Frizan 162-172 cm) 11. Akhal- Teke 142-152)
12. Holstein 160-170 cm) 12. Tersky 150 cm)
13. Greul de Schleswig 151-
160 cm)
13. Karabakh 142 cm)
14. ipitan 150-160 cm) 14. Vladimir 160 cm)
15. HaIlinger 140 cm) 15. Hutul 140-150 cm)
16. Garderland 152-160 cm) 16. Gidran 154-158 cm)
rientul Mijlociu si Africa Asia si Australia Scandinavia
1. Barbe (140-150 cm)
1. Poneyul de Manipouri (110-130
cm)
1. 1umtate snge suedez (15-163 cm)
. Poneyul de la Caspien (-10 cm) . Calul Prjewalski (10-140 cm) . Ardenezul suedez (15- 160 cm)
3. PersanArab (150 cm) 3. Burma (ponei) (130 cm) 3. Fredericksborg (15-160 cm)
4. Basuto (14 cm) 4. 1ava (ponei) (1 cm) 4. Knasbstrup (153 cm)
5. Sumba (ponei) (10 cm) 5. Dole (14-15 cm)
6. Australian Stock Horse (160 cm) 6. Fjord (130-140 cm)
7. Poneyul australian(10-140 cm) 7. Finlandais (15 cm)
8. Brumby (150-160 cm) 8. Poneyul islandez (10-130 cm)
Distributia raselor de cabaline n trile din Europa
Austria
ipitan 144-162 cm)
HaIlinger 142 cm)
Belgia
Belga 160 cm)
Ardenez 172 cm)
Arab 148-159 cm)
Bulgaria
Pursnge englez 155-175 cm)
Arab 148-155 cm)
Calul dunrean 158-161 cm)
Calul de Plevna 158-165 cm)
Calul de sport bulgresc 162-166 cm)
Cehia si Slovacia
Pursnge englez 155-175 cm)
Arab 148-155 cm)
Kladrub 157-167 cm)
ipitan 157-167 cm)
Nonius 156-170 cm)
Hutul 125-135 cm)
Danemarca
Fiord 130-142 cm)
Fredenksborg 152-160 cm)
Knabstrup 153 cm)
Juttand 155 cm)
Germania
Hannover 153-170 cm)
Trakehner 160- 162 cm)
Oldenburg 162-172 cm)
Keinland 160-165 cm)
Holstein 160-170 cm)
OstIriesland 162-172 cm)
Arab 147-155 cm)
Shetland 80-107 cm)
HaIlinger 134-142 cm)
Grecia (Ponei)
Penia 104143 cm)
Pidos 121-132 cm)
Skyros 90-110 cm)
Franta
Pursnge englez 165cm)
Trpasul Irancez 165 cm)
Arab 148-152cm)
Anglo-Arab 165 cm)
Calul de sport Irancez 165 cm)
Camaraque 134-147 cm)
usitanien 170 cm)
Barbe 155 cm)
ipitan 150-160 cm)
Ardenez 162 cm)
Boulonnez 160-170 cm)
Breton 152-162 cm)
Pecheron 158-172 cm)
Elvetia
Frieberger 155 cm)
Einsiedler 155-164 cm)
Anglo-Normand 165 cm)
Holstein 160-170 cm)
Tpasul elvetian 154 cm)
Italia
Salernita 160 cm)
Calabrese 162 cm)
Avilegnese 144 cm)
Calul greu italian 160 cm)
Iugoslavia
ipitan 150-160 cm)
Bosnian 122-150 cm)
Norvegia
Fiord 136-145 cm)
Nordic 162 cm)
le 142-152 cm)
Trpasul norvegian
Polonia
Pursnge englez 155-175 cm)
Arab 148-155 cm)
Wielko-Polski 161-167 cm)
Malo-Polski 154-156 cm)
Greul polonez 160 cm)
Hutul 125-135 cm)
Konik 131 cm)
Anglo-Arab 144-152 cm)
Poznan 162 cm)
Sokolski 153-163 cm)
Tarpan 130 cm)
Portugalia
usitano 150-160 cm)
Romnia
Arab 150-153 cm)
Pusnge englez 156-160 cm)
Furioso North-Star 157-160 cm)
Gidran 157-159 cm)
Nonius 160 -156 cm)
ipitan 153-156 cm)
Ardenez 154-157 cm)
Hutul 139-141 cm)
Semigreul romnesc 154-157 cm)
Calul de sport romnesc 160 cm)
Trpasul romnesc 154-156 cm)
Spania
Sorrai 132 cm)
Andaluza 152-160 cm)
Certosina 155 cm)
Arab 144-151 cm)
Suedia
Ardenezul suedez 152-160 cm)
&ngaria
Nonius 153-155 cm)
Furioso 160 cm)
ipitan 150-160 cm)
Shagya-Arab 150 cm)
Murakosi 160 cm)
Rusia
Pursnge englez 155-175 cm)
Arab 148-155 cm)
Trpasul Orlov 161-164 cm)
Calul de on 161-164 cm)
Budionnei 162-164 cm)
Kabardiner 150 cm)
Kustanai 149-154 cm)
Karabachi 148-153 cm)
Achal-Teke 155 cm)
Kirghiz 155 cm)
Rase usoare de clrie si tractiune
Rasa Arab
rigine si mod de formare.
este o ras natural, perIectionat prin selectie, derivat din vechiul cal tarpanul
slbatic) domesticit n popoarele ariene. Pentru acest motiv, C.A. PIETREMENT
1870) o numeste ras Arian, derivnd-o din Equus caballus aryanus.
n iurul anului 1000 .e.n. arabii nu cunosteau initial dect cmila si asinul ca animal
de transport.
n literatura de specialitate sunt considerate ca Iamilii sau tulpini de baz cinci
tulpini, care dup legend si gsesc originea n herghelia lui Mahomed. Aceste
tulpini sunt Koheilan (cal distins). Syklavy (strlucitoarea). +Bajan
(binecuvntata). Hadban (gene lungi) si Hamdany. intre acestea, tulpina
Koheilan este cea mai veche si cea mai numeroas, cu peste 118 Iamilii
H.J.Schwark, 1978).
Specialistul n rasa Arab, C.R.RASWAN 1967), a sistematizat rasa n trei grupe
principale Grupa cailor Asil Caii arabi clasici ai desertului si Miniqi); grupa
cailor Pursnge arab toti caii arabi din ncrucisarea celor dou subgrupe amintite)
si rasa Arab include toti caii de provenient arab din lume si mai ales din Europa,
asupra originii crora planeaz nesiguranta, dar au totusi o ereditate Ioarte bine
consolidat si Iixat prin consangvinitate).
T. SUCIU si colab., 1975, au utilizat urmtorii termeni originar arab caii arabi
importati direct din tara de origine); Pursnge arab caii arabi nscuti n orice alt
tar, dar cu strmosi originari arabi); cal arab apar n genealogie si strmosi de alte
rase) si cal arab iumtate snge tata arab si mama de alt ras de tip usor).
Exteriorul. conformatia si constitutia
Talia: 150 cm ce variaz ntre 144 - 157 cm)
format corporal lateral ptrat
masa corporal de 400-450 kg.
Culoarea:
- vnt, deres, piersicie, mai rar roib culoare ns nedorit, Iiind
asociat cu pintenogeli, care se coreleaz cu un corn al copitei mai putin dur).
- neagr preIerat).
Prul de acoperire este scurt, Iin, neted si lucios, iar pielea subtire, elastic si
usor detasabil, sub care vascularizatia si unghiurile osoase sunt evidente.
Ca exterior, calul arab se remarc printr-o deosebit expresivitate, armonie de
ansamblu si vioiciune.
Capul este mic si usctiv, de Iorm conic, cu Irunte larg si ptrat, cu proIil
drept sau usor concav. Urechile sunt relativ mici, cu port vertical si cu
mobilitate mare, iar ochii sunt mari, cu privirea blnd dar 'cuteztoare,
striuiti de arcade orbitale proeminente. Gtul este bine conturat, comparativ cu
capul si cu trunchiul este proportionat si corect prins; coama bogat este purtat
pe una din Ietele laterale.
eIect 'gtul de cerb.
inia superioar a trunchiului este dreapt, se remarc prin greabn nalt, usctiv
si larg, continuat cu spinare si sale scurte, largi, drepte, musculoase si rezistente,
deIectul de 'anselare Iiind rar. Crupa, larg si lung, este de Iorm ptrat si
orientat aproape orizontal, cu soldurile usor proeminente si cu musculatur
puternic. Coada este sus prins, cu pr abundent si sntos, purtat n repaus
vertical de Iese) n mers, subliniind un port caracteristic rasei. Pieptul, larg si
puternic, se continu cu un torace proIund, larg si adnc.
Membrele sunt subtiri, dar musculoase, cu osatur compact cu articulatii
puternice si tendoane Ierme, terminate cu copite mici, corn Ioarte dur si rezistent.
Ca deIecte de aplomb, se ntlnesc 'coate de vac.
ConIormatia general se remarc printr-o accentuat proportionalitate a
ntregului, printr-o Iavorabil mbinare a Irumosului si armoniei cu utilul.
Constitutia este Iin, uneori Iin-compact, iar temperamentul vioi.
Rasa Arab reprezint din punct de vedere zootehnic, modelul cailor de clrie.
n alur de galop, pe 3000 m, se realizeaz un timp de 1`11 1`24 pe km.
Importanta biologic si rspndire.
Ca urmare a calittilor exceptionale pe care le are, rasa Arab
s-a rspndit pe tot globul si a contribuit direct sau indirect, la
Iormarea celor mai importante rase de cai.
Exist herghelii de ras Arab n toate trile europene Anglia,
Germania, Italia, Polonia, Ungaria s.a.), n S.U.A, Canada,
Australia, Japonia, China s.a. tabelul 20.).
Rasa Arab a participat la Iormarea maiorittii raselor de cai,
cum sunt Pursnge englez, Anglo-Arabul francez,
Trakehnen, Lipitan, Trpasii Norfolk si rlov, Hackney,
ldenburg, Normand, varietatea Ghidran; s.a.
n 1970 s-a nIiintat Organizatia mondial de crestere a cailor
de ras arab.
Efectivul matc din rasa Arab n principalele tri de pe glob
(dup H.1.SCHWARK. 1978)
Tara Iepe-mame (capete) Herghelii principale unde se creste
Egipt 1000 El-Zahraa
Ein Shans
Australia 400 Yan Yean
Turrameera
Jindera
Germania 480 Weil
Bulgaria 50 Kabiiuk
Franta 118 Pompadour
Anglia 3000 Grabbet Park
Olanda 50 Rodamia
Polonia 140 Janow Podlaski
Romnia 150 Mangalia,
Slatina
Suedia 400 Alvesta
Rusia 150 Tersk
Ungaria 60 Babolna
S.U.A. 9000-70000 CaliIornia Van Vleet,Farm.
enever
Kalarabia Stud
San Simeon
Indiana Ben Hur Farm.
Portland
Minnessota Gainey Farm-
Owatonna
Rasa Arab n Romnia.
Armsarii de ras Arab s-au Iolosit n mod organizat ca reproductori din anul
1825 n Herghelia de la Rduti.
Cresterea calului arab de ras curat, pe baz de linii si Iamilii, dateaz din anul
1857, cele mai importante tulpini Iiind Shagya. Syclavy. Dahoman. El
Bedavi. Dahabi. Gazal. Bajan s.a.
n preaima primului rzboi mondial, eIectivul de cai din herghelia Rduti este
evacuat n Austria. Herghelia de la Rduti se renIiinteaz n anul 1919, aici se
cresteau n paralel rasele Arab si Pursnge englez, provenite din import si din
cumprri de la cresctorii particulari. n 1924 au Iost nIiintate registrele
zootehnice ale hergheliei, n care au Iost nscrisi primii armsari, att cei
cumprati din Ungaria si Polonia, ct si cei nscuti la Rduti.
n anul 1926 s-a nIiintat herghelia de la Mangalia Constanta, care s-a populat
n anul 1929, cu material cabalin de la depozitul de remont de la Jeglia si s-a
completat apoi cu iepe de ras Arab de la Cislu si Rduti. Herghelia de cai
arabi pentru armat de la Jeglia a Iost constituit n anul 1919 cu material adus
de la Bobolna Ungaria, acest eIectiv s-a transIerat la Mangalia.
Nucleul de ras Arab de la Rduti a Iost mutat succesiv n mai multe
herghelii, n anul 1941 la Rusetu Buzu, apoi la Slobozia n 1964, pentru ca
n anul 1968 s Iie mutat la unitatea hipic de la Jeglia Ialomita, iar n anul
1981 la Brebeni Olt.
n cele dou herghelii nationale materialul cabalin existent este structurat n 10
linii genealogice, si anume Koheilan (6). Shagya (). Hadban (1).
El-Sbaa (9). Nedjary (8). Gazal (7) si liniile Dahoman. Mersuch.
Syglavy - Bagdady. Koheilan - Karas, cu cte 4 fiecare.
Caracterele morfologice si aptitudini.
in anul 1975, T. SUCIU si colab., mentioneaz 'ca urmare a orientrii selectiei la
Rusetu n prezent la Brebeni Olt) n sensul sporirii masivittii corporale,
actionnd coniugat cu Iactori genetici si cu Iactorii de mediu, calul arab de Rusetu se
deosebeste net de cel de Mangalia ca masivitate corporal, ca Iinete a Iormelor si
noblete a expresiei generale. Calul arab de Mangalia a pstrat aspectul mezomorI si
Iormatul corporal al calului originar arab, ns talia a crescut ca pretutindeni n
Europa, Iiind considerat un model mic de cal de clrie.
Calul de Rusetu Arab), crescut astzi la Brebeni Olt, are nItisarea unui cal de
Iolosire mixt, clrie si tractiune, care a pstrat de la vechiul tip de cal arab
culoarea deschis, mersul usor si elastic si coada purtat arcuit.
Comparativ, calul Arab de Rusetu Brebeni, realizeaz o talie medie de 154 cm si
masa corporal peste 500 kg T.SUCIU, 1975).
Indici de reproductie 83 Iecunditatea si 78 natalitatea.
Tineretul realizeaz o bun vitez de crestere si dezvoltare corporal, la doi ani
realizeaz 96,8 din talie si respectiv 83 din masa corporal de la vrsta de adult.
Dresajul si antrenamentul tineretului ncepe la vrsta de .5 ani. iar la 3 - 3.5
ani au loc probele de calificare.
Aptitudinile rasei Arabe sunt pentru clrie si tractiune.
n proba de clrie, de vitez si rezistent la galop, pe 2400 m, cu 65 70 kg n sa,
realizeaz 1`15 1`20 / km 50 km/or), recordul Iiind de 1`06/km 54,5 km/or).
n proba de vitez la trap, nhmare individual la docar, pe 15 km, cu 450 kg
greutate tractionat, realizeaz un timp de 2`37 2`55/km, respectiv o vitez de
19,5 22,3 km /or, cu o medie de 21 km/or, iar n proba de tractiune grea la pas
introdus nc din anul 1956) a realizat 8,4 km/or.
Principalele dimensiuni corporale ale rasei Arabe din Herghelia Mangalia
(dup C.VELEA si colab.. 1976)
Specificare &.M.
n 134 cap. 10 cap.
nltimea la greabn
cm 151,46 h0,26 152,80 h1,21
ungimea oblic a
trunchiului
cm 150,83 h0,46 150,20 h1,50
Adncimea toracelui
cm 70,63 h0,24 68,40 h0,76
rgimea crupei la sold
cm 52,46 h0,14 50,70 h0,17
Perimetru toracic cm 177,90 h0,57 183,50 h0,58
Perimetru Iluierului cm 19,10 h0,57 19,35 h0,40
Masa corporal kg 455,25 h0,80 457,75 h0,97
Iepe de reproductie

hs

Armsari pepinieri
hs
Perspective de crestere
Rasa Arab se preconizeaz a se creste n ras curat, pe baz de linii si
Iamilii, cu aplicarea unei selectii riguroase, care s asigure procesul sporirii
potentialului energetic si de adaptabilitate.
Rasa Arab se va Iolosi n ameliorarea tipurilor locale de cai din sud-estul
trii n obrogea, n partea de cmpie a Munteniei si a Olteniei, n centrul si
mai ales n sudul Moldovei.
se preconizeaz utilizarea lui pentru ncrucisrile de inIuzie la ipitan,
Gidran, la crearea noului tip de cal de sport romnesc si la unele 'iumtti de
snge..
Calul Arab rmne pentru noi o ras valoroas care si n perspectiv si va
aduce aportul la Iormarea si ameliorarea calului de clrie, cruia i se
deschid pretutindeni perspective largi de dezvoltare pe msura rspndirii
sportului hipic, clriei si a plimbrilor de agrement.
Rasa Pursnge englez
rigine si mod de formare.
Calul Pursnge englez The Thoroughbred Horse), considerat ca ras din
anul 1793, provine dintr-o ndeprtat actiune de ncrucisare a unor rase
orientale si tipuri europene cu rase autohtone insulelor britanice. Rasa
Pursnge englez este specializat pentru vitez, selectia perseverent n
curse de galop pe hipodrom a conturat, n timp, tipul morIologic al calului
de curse.
Rasa Pursnge, s-a Iormat pe baza materialului cabalin autohton, care de-a
lungul timpului a suIerit inIluenta cailor din Galia Franta de azi), a celor
spanioli, germani, Ilamanzi, precum si a cailor orientali, arabi, turcesti,
barbi, persani si sirieni.
Fondatori easei Pur Snge englez sunt Byerley Turk armsar arab de
origine turc, nscut n 1680), Darley Arabian nscut n 1702, cumprat
din Siria) si Godolphin Barb armsar oriental, de provenient aIrican, de
unde si numele de Barb, nscut n 1724) a Iost adus n Anglia n 1731 la
26 ani dup arley).
Darley Arabian
Godolphin Barb
Prin mperecherile diriiate a descendentilor acestor armsari, s-au obtinut n
generatiile urmtoare numerosi produsi de o mare valoare, care prin nsusirile
deosebite ce le-au ntrunit, si prin capacitatea de transmitere a acestora la urmasi,
au iucat un rol remarcabil n Iormarea si consolidarea rasei. Acestia sunt
Matcham n.1748) nepot a lui Godolphin Barb si strnepot al lui Byerley Turk,
din acesta provin n prezent circa 10 din totalul eIectivului de cai Pursnge
englez;
Herod sau King Herod n.1758) strnepot al lui Byerley Turk si arlay Arabian,
din care descind 10 din caii acestei rase pe glob;
Eclips n.1764) strnepot al lui arlay Arabian si Godolphin Barb, a Iost unul
din cei mai rapizi alergtori, realiznd o vitez de 18 m/sec. A lsat un mare si
valoros numr de urmasi din care descind 80 din eIectivul existent al rasei.
Crearea rasei Pursnge englez are la baz aplicarea unei selectii severe si o
deosebit grii n potrivirea perechilor talie si vitez), asigurnd n acelasi timp
conditii optime de crestere, igien si alimentatie, exercitiu si gimnastic
Iunctional sustinut, toate aceste miiloace tehnice si stiintiIice Iiind subordonate
scopului unic de specializare pentru vitez.
e-a lungul timpului s-au produs modificri progresive privind
-Iormele corporale,
-capacitatea respiratorie,
-alungirea scheletului si a musculaturii,
-cresterea taliei,
-antebratului si a coapsei, pn s-a aiuns la tipul actual al cailor de curse,
evident diIerit de tipul din secolele anterioare.
Eclips
intre liniile de mare valoare si de important universal ce au Iost create pe
parcursul timpului, amintim liniile
!alaris (1913),
Cainsbroug (1915),
Dark Roland (195),
Swvnford (197),
Saint Simon (1881),
1eddv (1913) s.a.,
iar de important local, pentru trile n care s-au Iormat amintim
n America liniile Kommando (1898), Ben Bracks (1893), Fair !lav (195);
n Anglia linia rbv (194);
n Franta liniile Alcantara (1923), La Farina si Jaton (1911);
n Italia liniile Cavalliere d'Arpio (192) si Donatello (194);
n Rusia liniile 1agor (1915) si Brinstan(1915);
n Australia linia Bercaldine;
n Belgia linia !rince Rose;
n Ungaria liniile !azman (191)si Kavbsot (1923);
n Romnia: Zori de zi (191), Fvaora (1921), Firdaussi (1929), !rince
d'range si Cordon Rouge (193).
Caii din rasa Pursnge englez sunt capabili s desIsoare o mare vitez, cu durata
de 3-4 minute, timp n care este solicitat la un eIort deosebit. n 1924 s-a realizat
recordul rasei de 18,51 m/sec. 54/km) realizat d armsarul The Goaler din SUA.
Exteriorul. conformatie si constitutie.
Caracteristicile dominante ale rasei sunt cele ale tipului ideal al cailor de
vitez, avnd un cap 'usor si mic comparativ cu dezvoltarea corporal
general, aspect Iin, usctiv si Ioarte expresiv, proIil drept sau usor convex si
rar concav, Irunte larg, urechi putin lungi, nri largi si ochii mari. Gtul,
alungit si Ilexibil, este acoperit cu o coam miilociu dezvoltat si mtsoas.
Pieptul este nalt, umerii largi, toracele proIund, greabnul ridicat, usctiv si
alungit, salele scurte si uneori putin boltite, crupa lung si orizontal, cu
musculatura lung si puternic, iar abdomenul putin voluminos. Articulatiile
sunt netede, largi si rezistente, tendoanele bine detasate si Ierme, spat lung si
oblic, antebratul si coapsa lungi, Iluiere scurte, copite mici si corn dur. Pielea
este subtire, Iin, elastic si usor detasabil, sub care vascularizatia si
unghiurile osoase sunt evidente.
Culoarea murg sau roib, rar vnt, neagr si deres.
Constitutia este Iin sau Iin-compact, uneori chiar supraIin, Iormatul
corporal nalt, temperament vioi si impresionabil, cu echilibru perIect n mers,
demarai rapid, iar n alur usoar capabil s acopere distante mari Ir eIort.
n raport cu aptitudinile rasei, n interiorul acesteia se disting trei
tipuri si anume
1ipul usor (35-4 kg cu Iormat corporal nalt si membre subtiri,
constitutie Iin si temperament vioi, capabili de viteze mari, ns pe
distante scurte 1000 1500 m) sub raportul Iondului Iiind mai
putin rezistenti. Se numesc flyeri.
1ipul masiv (45-5 kg). cuprinde indivizi cu masa corporal cea
mai mare, cu membre proportional mai scurte, Iormat corporal
lateral ptrat, schelet mai dezvoltat si musculatur puternic,
constitutie Iin-compact si temperament linistit. ezvolt o bun
vitez si pe distante lungi peste 2000m). Se mai numesc steyeri.
existnd n cadrul acestui tip si indivizi de mare vitez Ilyeri). Este
tipul cel mai indicat pentru ameliorarea altor rase.
1ipul mijlociu, care mbin n modul cel mai Iericit viteza cu Iondul,
dezvoltarea si Iormatul corporal cu temperamentul si cu constitutia
Iin spre Iin-compact). Acestea sunt n stare s demareze puternic
la nceput, pe parcurs si la sIrsitul cursei.
Importanta biologic si rspndire
Ca ameliorator, caii din rasa Pursnge englez si transmit Ioarte bine
nsusirile la urmasi, ceea ce a Icut pe parcursul timpului s Iie Iolosit att
pentru ameliorarea unor rase cum sunt Hacknev, Hunter s.a., ct mai ales
la formarea unor rase cum sunt rasele de trpasi si Anglo-Arab, Anglo-
normand, Hanovra, Aonius, Furioso Aort-Star s.a.
n prezent este utilizat la ncrucisri de infuzie, prin care contribuie pe
scar larg la corectarea unor deIecte a diIeritelor rase si varietti de cai.
Rasa Pursnge englez, dup 200 de ani de selectie si crestere n ras curat
a devenit cea mai perIectionat ras de cai.
Remarcndu-se prin nsusirile pretioase de alergtor si ameliorator
universal al altor rase, pe parcursul timpului rasa Pursnge englez s-a
rspndit din ce n ce mai mult, n prezent Iiind crescut n maioritatea
trilor de pe glob n toate trile europene si ale celor dou continente
americane, Australia, AIica de sud si o parte din Asia).
n Romnia, rasa Pursnge englez a ptruns dup anul 1860 Iiind adus din
Franta, reprezentnd una din primele rase importante n vederea ameliorrii
calului local romnesc.
Primele cresctorii iau Iiint pe mosiile marilor latiIundiari, urmrindu-se n
principal obtinerea unor proIituri ct mai mari, ameliorarea calului autohton
Icndu-se la ntmplare. Pentru ncuraiarea cresterii cailor din aceast ras,
n 1875 ia Iiint societatea romn 'Jockey Club, care n acelasi an 12
octombrie 1875) organizeaz cele dinti alergri pe cmpul de la Floreasca,
continuate n 1882 pe Hipodromul Bneasa, iar n prezent pe cel din Ploiesti.
n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, eIectivele de cai, n general, si
rasa Pursnge englez, n special, au sczut mult si au nregistrat o pronuntat
degradare biologic.
up rzboi, n hergheliile Cislu si Slobozia s-au creat conditii pentru
reIacerea numeric si mbunttirea calitativ a rasei. n prezent, rasa
Pursnge englez se creste n hergheliile Cislu, iud. Buzu si Balc, iud. Bihor.
Liniile existente sunt reprezentate si continuate prin urmtorii armsari
pepinieri:
linia Cordon Rouge (23") prin !etric si fii acestuia;
linia Dark Roland (25") prin !etrus si fii acestuia: Median si Snagov,
apoi prin Satelit, Sptaru, !escrus si Colonel;
linia !rince d'range (12") prin Aandor, Biliard si Mdras;
linia Firdaussi (15") prin Avod, !runisor II, Bicaz si Copil (fiul lui
Fantastic) si alte linii 13.
Caractere morfofiziologice si aptitudini.
Talia 161 cm la armsari si 159 cm la iepe
Masa corporal 450-500 kg.
Indici de reproductie: Iecunditatea 75 58 - 83),
natalitatea 68 50 - 78)
avorturi de 8-9
pierderea prin mortalitti n iur de 15.
n ce priveste diriiarea mperecherilor, se practic o potrivire omogen, cu grade de
consangvinitate II IV.
Dimensiunile corporale la rasa Pursnge englez n Romnia
(dup C.VELEA si colab.. 1976)
Specificare &.M.
n 146 cap. 11 cap.
nltimea la greabn cm 156,47 h0,21 158,63 h1,23
ungimea oblic a trunchiului cm 153,26 h0,32 163,63 h1,31
Adncimea toracelui cm 70,10 h0,25 71,23 h0,81
Perimetrul toracic cm 181,94 h0,50 184,90 h1,51
Perimetrul Iluierului cm 18,92 h0,05 20,09 h0,50
Masa corporal kg 465,00 h0,18 474,00 h1,78
Iepe de reproductie
+ s

Armsari pepinieri

+ s

Cresterea si dezvoltarea corporal bun a tineretului permite nceperea
dresajului si antrenamentului la vrsta de 1,5 ani. La vrsta de 2 ani se
alearg pe distante de 8-12 m. La vrsta de 3 ani se alearg n curse
pentru urmtoarele premii
Premiul 'ianei, pentru iepele de 3 ani, pe distante de 2100m.
erbyul, pentru caii de 3 ani se desIsoar pe 2400m.
Premiul 'St. eger, pentru caii de 3 ani si peste, pe distante de
2400m.
n Franta se acord Premiul Arcul de TriumI, Premiul ianei si Premiul
Jockey-Club.
n Germania se organizeaz alergri pentru Premiul de Hamburg 2400 m)
si Premiul de ortmund 2800 m).
n Anglia, cursele de galop de la Epson sunt vestite.
n Japonia se organizeaz alergri pe distante 2000, 2400 si 3000 m,
erbyul de Tokyo s.a.
a noi n tar, n probele de galop pe 1000 m, la vrsta de 2 ani, realizeaz
valori medii de 1' 13" si 1' 17", iar pe 1600 m, la vrsta de 3 ani, valori
medii de 1' 16" si 1' 20".
Perspective de crestere
Fiind o ras amelioratoare universal, cu un Iond genetic valoros si un cal
exceptional pentru clrie si vitez de galop, rasa Pursnge englez se
preconizeaz a Ii crescut n ras curat pe baz de linii si Iamilii, aplicndu-
se o riguroas selectie a materialului de reproductie n conditii de hipodrom.
Se vor Iace importuri de reproductori masculi de mare valoare, care pe
lng rolul de mbunttitori, vor nltura pericolul unei consangvinitti prea
strnse, care n prezent se Iace resimtit. Aplicarea sever a miiloacelor de
selectie si diriiarea mperecherilor, au drept scop producerea unor
reproductori capabili s contribuie la ameliorarea continu a rasei, care la
rndul su, s asigure ameliorarea nsusirilor Ienotipice a populatiei
autohtone, conIorm planului de zonare a rasei.
Rasa Pursnge Englez se va utiliza, alturi de rasa Arab, ca ameliorator al
populatiei de cabaline autohtone din Muntenia, din Oltenia si din iumtatea
de sud a Moldovei.
Este si va Ii utilizat pentru corectarea unor deIecte la calul Nonius si Furioso
North-Star prin ncrucisri de inIuzie si la mbunttirea calului Gidran prin
ncrucisri alternative mpreun cu Arabul). Rasa Pursnge Englez se
Ioloseste la ncrucisri cu alte rase pentru crearea si consolidarea calului de
sport romnesc.
Varietatea Gidran
rigine si mod de formare
Varietatea Gidran, 'iumtate snge Anglo-Arab, s-a Iormat n herghelia
imperiului Austro-Ungar n herghelia de la Mezhegyes, n prima iumtate a
sec. al XIX-lea. a baza Iormrii lui a stat armsarul arab 'Syclavy-Gidran
importat din Arabia n 1616), utilizat ca 'pepinier n herghelia Babolana din
Ungaria, si mai ales unul din descendentii acestuia, denumit ulterior 'Gidran
Senior, de culoare roib. Utilizat n herghelia de la Mezhegyes, a montat
numai iepe de culoare roib, de diIerite tipuri si proveniente unguresti,
kirghize, Meclemburg, polone, arabe, spaniole, iumtate snge si maioritatea
moldovenesti), care au stat la baza Iormrii variettii Gidran.
Pentru prevenirea consangvinittii s-au mai Iolosit si alti armsari de ras
Arab, iar pentru accentuarea nsusirilor calului de clrie si de vitez, din
1860 se introduc prin alternant si armsari de ras Pursnge englez. ncepnd
din 1870, la reproductie s-au Iolosit numai armsari Arabi, Pursnge si Gidran,
iar dup 2-3 generatii de mperecheri alternante, s-a aplicat sistemul de crestere
n ras curat pe baz de linii si Iamilii, obtinndu-se un cal cu excelente
calitti, mostenite de la cele dou rase Iondatoare.
Prima linie este creat n1863) de armsarul Gidran XXI, nscut la herghelia
Mezhegyes, din care au derivat subliniile Gidran XXIII 1878) si Gidran
XXIV 1880) create la Rduti.
n herghelia Mezhegyes au Iost create liniile 46, 47 si 48.
Exterior. conformatie. constitutie.
Capul este mic si cu aspect usctiv, Iruntea larg si proIil drept, urechile mici si purtate
vertical, ochii expresivi si privire vioaie. Gtul, de Iorm piramidal si lung, este
corect legat de cap si de trunchi, mpodobit cu o coam mtsoas si miilociu
dezvoltat. Greabnul, usctiv, nalt si prelung, se continu cu spinare si sale largi,
scurte si drepte, care sunt mai lungi la iepe si uneori concave. Crupa, de Iorm ptrat
si muschiuloas este usor oblic, cu tendinte de orizontalitate, iar pieptul este larg si
toracele proIund. Membrele sunt corecte si cu aspect usctiv, spata, antebratul si
coapsele lungi, bratul si Iluierele scurte; copit mic si corn dur, cu articulatii largi si
rezistente, tendoane bine detasate si Ierme.
Ca deIecte de exterior se ntlnesc gtul de cerb, spinare anselat, chisit lung, copite
pline si unele deIecte de aplomb ca sub el dinainte, strmt dinainte sau dinapoi si tare
dure exostoze).
- Talia 154 158 cm
- Masa corporal 450 550 kg
- Format corporal dreptunghiular
- Temperament vioi
- Constitutie Iin-robust.
- Culoarea: roib, cu numeroase
brezturi si pintenogeli
Importanta biologic si rspndire. Reprezentnd un cal cu aptitudini reale de vitez
si de tractiune usoar este o var. apreciat, care s-a rspndit mai mult n tara de origine,
n Austria, Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria, Grecia, Turcia si Romnia, mai putin n alte
tri. n Bulgaria a contribuit la Iormarea calului de Plevna, ras cu aptitudini de clrie
si tractiune.
La noi n tar, calul Gidran a Iost importat de la herghelia Mezhegyes si introdus n
1920 la herghelia Bontida, de unde n 1924 herghelia se transIer la Rusetu, iar din 1941
se creste la Rduti. n herghelia romn, calul Gidran este reprezentat de liniile 46, 47
si 48, la care n 1955 se mai adaug o linie ceh nou, prin armsarul 'Gidran XIV.
InIuzia alternant cu cele dou rase ce au contribuit la Iormarea variettii Gidran s-a
continuat si la noi. n vederea cresterii taliei si a perIormantelor de vitez, initial s-a
inIuzat intens cu Pursnge englez, ceea ce ns a dus la imprimarea unui temperament
exagerat de nervos, motiv pentru care din 1934 s-a recurs la inIuzia cu Arab. n prezent
se urmreste echilibrarea contributiv a celor dou rase Iondatoare, cresterea Gidranului
Icndu-se n ras curat. Ponderea n herghelie a indivizilor proveniti din ambii printi
Gidran este de 36,3, a celor proveniti dintr-un printe Arab de 44,2 si din unul
Pursnge englez de 19,2 dup C.VEEA, 1976).
Aptitudini pentru clrie si tractiune usoar, usor de dresat este un cal apreciat att
pentru probele de alergri si obstacole ct si pentru tractiune usoar.
eIecte arcarea congenital a membrelor anterioare, deIecte de aplomb aprnd la 15
din eIectiv, iar tare dure pn la 12.
Fecunditatea este de 9" si natalitatea de peste 85".
Dresajul si antrenamentul ncepe la vrsta de 3 - 3,5 ani si calificarea definitiv la 4
- 4,5 ani. Potentialul productiv este apreciabil, realiznd n alur de galop cu 65 kg n sa
pe 2400 m) ntre 1`11 si 1`26 n medie 1`19), iar n alur de trap la atelai n doi cu
450 kg tractate, ntre 2`37 si 2`45. A realizat perIormante multumitoare si la proba
de Iort atelai n doi, cu 1500 kg tractate, pe 10 km), asigurnd o vitez de 7,5 km/or.
Principalele dimensiuni corporale la varietatea Gidran din
Romnia (dup C.VELEA si colab.. 1976)
Specificare &.M.
nltimea la greabn cm 158,16 154,76
ungimea oblic a trunchiului cm 153,16 150,88
Adncimea toracelui cm 71,83 72,12
rgimea pieptului cm 41,83 39,62
rgimea crupei la sold cm 50,17 50,74
Perimetrul toracic cm 192,83 189,14
Perimetrul Iluierului cm 20,83 20,00
Masa corporal kg - 487,1
x
-500
xx
Armsari pepinieri

Iepe de reproductie

x n 1926 dup GRUBER; xx n 1958 dup NICOAESCU)

Perspective de crestere.
Varietatea Gidran se preconizeaz a Ii crescut si consolidat n ras
curat pe baz de linii si Iamilii, inIuzia de Arab sau Pursnge
Icndu-se ct mai rar si numai pentru corectarea unor deIecte de
exterior.
Se va utiliza ca miiloc de divertisment, la Iormarea calului romnesc
de sport si la ameliorarea materialului cabalin autohton din centrul si
nordul Moldovei, a celui din zona colinar a Munteniei si a Olteniei,
prin depozitele de armsari umbrava-Neamt, Rmnicelul-Brila si
Brebeni-Olt.
Rasa Anglo-Arab francez
Se Iormeaz n prima iumtate a secolului al XIX-lea, prin ncrucisri
alternante dintre Pursnge englez si Arab.
n Franta, dintre hergheliile care cresc aceast ras sunt Pompadour, Pan,
Tarbes etc.
Prin nsusirile deosebite, Anglo-Arabul reprezint o ras amelioratoare pentru
toate rasele de sport si clrie din Franta si trile nvecinate.
Institutul National de Cresterea Cailor din Franta a elaborat un program
complex de ncrucisri pentru obtinerea cailor de agrement si sport.
Talia: 160 165 cm
Culoarea: murg, roib si vnt, mai rar
Este un cal armonios dezvoltat, suplu, cu
mult personalitate si Iarmec.
Aptitudini Ioarte bune pentru galop si
srituri peste obstacole, Iiind apreciat si
utilizat mai ales pentru concursurile
complete de dresai si clrie.
Rasa Trakehner
S-a Iormat n Prusia Oriental si s-a rspndit n trile nvecinate, mai ales n Polonia.
Rasa s-a Iormat n herghelia Trakehnen, Iondat n anul 1732 si este rezultatul ncrucisrii
dintre calul autohton Scheweiken cu rasele Pursnge englez si Arab.
Rasa Trakehner denumit si Anglo-Arabul german este un excelent cal de cavalerie si de
atelaie.
Caii au un mers Irumos, sunt docili, vioi, curaiosi, supli si preteaz Ioarte bine pentru
dresai.
Rasa Trakehner a Iost importat si n tara noastr ntre anii 1920 1930 n iurul
Brasovului, unde exista un sindicat de crestere a acestei rase.
Talia: 160 162 cm
Mas coprporal: 500 600 kg.
Culoarea: toate culorile monocolore,
mai ales cele nchise.
Rasa Budioni
Rasa Budioni, sau calul Anglo-on a Iost creat ntr-o herghelie militar
din Rostov, Rusia, sub ndrumarea maresalului Budioni.
Rasa provine din ncrucisarea dintre calul de on, Pursnge englez si rasa
Kazac. n selectie s-a urmrit deplasarea n aliur rapid, Iizic armonios si
rezistenta la drumuri lungi. n anul 1948 este recunoscut ca ras.
Talia de 152 160 cm,
Caracterul calm, inteligent, usor de dresat.
Rasa Budioni, n urma ncrucisrii cu rasa Pursnge englez a devenit un
cal cu aptitudini bune pentru clrie si srituri peste obstacole.
Aceast ras are aptitudini pentru toate sporturile equestre si mai ales
steeple-chase.
Rasa Akhal-Tekin
Este o veche ras de tip oriental din Rusia.
Aceast ras provine direct din rasa Turkmen din Iran si tipul Akhal-Tekin
este mentionat ca existnd nc din anul 500 .e.n.
Talia de 142-152 cm
Culoarea murg sau roib,
Dezvoltarea corporal este armonioas, rezistent remarcabil, cu
aptitudini Ioarte bune pentru clrie si competitii.
Rase de tractiune si clrie
Rasa Lipitan
rigine si mod de formare.
Rasa ipitan s-a Iormat n herghelia ipizza ipita), Iugoslavia, la circa 14 km NE de Triest. n evul
mediu se crestea un cal renumit pentru robustetea sa si pentru rezistenta la oboseal, Iolosit la turniruri
sub numele de rasa Karst.
Herghelia de la ipizza s-a nIiintat n 1580 de austrieci, pentru a crea acolo un cal nepretentios si
rezistent, cu mult energie si elegant n miscri. Nucleul initial, Iormat din 24 iepe si 6 armsari de
snge spaniol, completat cu iepe locale din rasa de Karst si mpreun cu armsari de snge italian
cumprati din ombardia, a constituit materialul de baz din care s-a Iormat ipitanul de mai trziu.
n secolul al XVIII-lea, s-a recurs la armsari arabi si danezi, caii de Holstein si de Kladrub tipuri, nc
n curs de Iormare), care au contribuit la consolidarea rasei ipitan.
n prezent rasa Lipitan este bine consolidat, fiind constituit din liniile genealogice
Linia Conversano, ntemeiat n 1767) de armsarul Conversano n.1767), de origine italian,
din Napoli. Are snge arab prin Siglavy.
Linia Pluto nIiintat n anul 1772 prin armsarul de origine danez Pluto n.1765).
Linia Napolitan, ntemeiat n anul 1790 de un armsar originar din Napoli. Are inIluent de
arab prin Gazlan.
Linia Maestoso, Iondat n anul 1819, de armsarul Maestoso n.1773), nscut la Kladrub, cu
printi de origine spaniol.
Linia Favory, provine din armsarul Favori n.1779) nscut la Kladrub. Are snge arab prin
Managy si Gazlan.
Linia Siglavy, creat n 1816) de armsarul arab Siglavy n.1810).
Pe lng aceste linii Iormate n herghelia ipizza din Muntii Karst, n prezent mai apartin rasei ipitane
nc dou linii
Linia Incitato, Iormat la Mezhegyes n anul 1860 prin armsarul Incitato, de provenient din
Transilvania ns de snge spaniol.
Linia Tulipan, de snge spaniol, originar din Croatia.
Exteriorul. conformatia si constitutia
Capul este usctiv, cu poIil usor berbecat, urechi miilocii si Ioarte mobile, ochi mari si privire vioaie.
Gtul muschiulos si bine prins, obisnuit n Iorm de 'gt de lebd, iar coama relativ abundent. inia
superioar a trunchiului este marcat de greabn usor proeminent si baz larg, spinare lung, dar
corect, sale scurte si rezistente, crup muschiuloas si putin oblic, iar coama Irumos prins. Pieptul larg
si muschiulos, este demarcat de umeri usor proeminenti si continuat cu torace larg, adnc si spatios;
abdomen proportionat si Ilancuri putin evidente.
Membrele scurte mai ales Iluierele) si viguroase, sunt muschiuloase, dar usctive, cu articulatii largi si
tendon bine relieIat, iar copitele mici si rezistente. Culoarea mai Irecvent ntlnit este cea vnt ca
urmare a utilizrii intense a arabului), apoi murg si mai rar deres, roib si neagr. ConIormatia de
ansamblu este armonioas si elegant.
Se utilizeaz la clrie si la tractiune usoar.
Putin pretentios Iat de hran, dar de o exceptional rezistent, este blnd si cuminte, usor de dresat, dar
relativ tardiv, cu mersul nalt si spornic. n alur de galop realizeaz 1`22/ km pe 2400 m), 20-21
km/or la proba de tractiune grea 1350 kg tractate pe 10 km).
Format corporal dreptunghiular,
Talia: 157 - 167 cm
Constitutia robust,
Temperamentul vioi
Caracterul docil.
Aria de rspndire
Initial, orientarea cresterii rasei ipitane era de a produce un cal
de lux pentru trsuri si pentru vestita scoal de echitatie de la
Viena Spanische HoIreitshule), nIiintat n anul 1728.
n ultimele decenii, tendinta general mai accentuat la
iugoslavi si la romni este de a produce un cal mai masiv si
mai linistit, care s se poat utiliza n agricultur si alte
activitti.
n prezent, n maioritatea trilor, rasa ipitan este deosebit de
pretuit ca animal de clrie si de divertisment, pentru trsur si
de tractiune usoar.
Rasa ipitan se creste n ras curat n trile si hergheliiile
urmtoare Austria Piber, Cehia Topolcianky, Italia Monte
Maggiore, Iugoslavia Stancic, Romnia Smbta de Jos,
Ungaria Szilvasvarad, unde este Iolosit ca ras amelioratoare
pentru populatiile locale din zonele colinare si muntoase.
La noi n tar, rasa ipitan ptrunde pentru prima dat n 1809, cnd herghelia de la
ipizza a Iost transIerat n localitatea Pecica de lng Arad si care n 1815 este readus n
vechea herghelie. in 1813, calul ipitan s-a crescut si n herghelia Mezhegyes din
Ungaria, de unde n 1894 rasa este transIerat la Smbta de Jos, zon ce ntrunea conditii
apropiate de ale hergheliei n care rasa s-a Iormat. Herghelia de la Smbta de Jos, avea
drept scop producerea materialului de reproductie necesar depozitelor de armsari de la
Homorod si SI.Gheorghe, n vederea asigurrii cailor necesari armatei si pentru export.
n prezent, materialul de ras ipitan existent si crescut n tar, este considerat de
specialisti ca cel mai selectionat si mai reprezentativ din cadrul rasei. n herghelia Smbta
de Jos calul ipitan se creste n ras curat, cuprinznd 12 armsari pepinieri, aproape 150
iepe mame de reproductie si tineretul aIerent n total peste 500 capete), la care se
nsumeaz aproximativ 250 armsari de mont public cuprinsi n depozitele de armsari.
iniile de ipitan si ponderea acestora n herghelie sunt urmtoarele liniile Favory
19,3), Maestoso 19,7), Siglavy-Capriola 17,5), linia Pluto cu 11,4, linia Tulipan
cu 12,3, linia Conversano cu 13,3 si linia Neapolitano cu o pondere de 6,5 din eIectiv.
Indici de reproductie Iecunditatea 84,7,
natalitatea de 73
avorturile de 3,4,
Tineretul realizeaz o bun vitez de crestere si dezvoltare, la 3 ani atinge 98 din talia de
adult si respectiv 87,46 din masa corporal.
Dresajul si antrenamentul se ncepe la vrsta de 3,5 ani si se nceie la 4,5 ani.
Potentialul productiv se exprim prin rezultatele obtinute la probele de caliIicare care la
proba de vitez la trap, nhmare individual la docar, pe 15 km, cu 450 kg greutate
tractionat, a realizat o medie cuprins ntre 19,2 km/or si 20,5 km/or, la proba de
tractiune grea, nhmare individual la crut, pe 10 km, cu 1000 kg tractionat, a realizat
ntre 7,3 km/or si 8,3 km/or, cu recordul de 9,7 km/or Napolitano XIX 3). a proba
suplimentar de clrie la galop, pe 2400 m cu 65 kg n sa, a realizat ntre 1`15 si
1`27/km.
Principalele nsusiri fenotipice ale rasei Lipitan
(dup C.VELEA si colab.. 1976)
Specificare &.M. Iepe de reproductie Armsari pepinieri
n 143 cap. 17 cap.
nltimea la greabn cm 155,98 h0,47 158,22 h0,08
ungimea oblic cm 155,98 h0,91 159,86 h2,04
Adncimea toracelui cm 69,48 h0,37 70,71 h0,32
rgimea crupei la sold cm 53,64 h0,50 53,60 h0,13
Perimetrul toracic cm 184,41 h0,79 187,29 h0,08
Perimetrul Iluierului cm 19,16 h0,16 20,31 h0,14
Masa corporal kg 483,07 h2,82 510,30 h5,20
Perspective de crestere
Rasa ipitan se va creste n ras curat pe baz de linii si
Iamilii, prin selectie se vizeaz sporirea potentialului energetic
si cresterea precocittii.
Materialul cabalin din aceast ras este mult apreciat de
cresctorii particulari, Iiind solicitat pentru diversele activitti
desIsurate n agricultur, armat, sport, clrie etc.
Prin planul de zonare, rasa ipitan se prevede a Ii utilizat
pentru ameliorarea calului autohton din zona de deal si cea
submontan din Transilvania, Banat si Oltenia.
Rasele de Trpasi
Reprezint o grup de rase cu nsusiri morIologice mai mult sau mai putin
deosebite ntre ele, ns care au o caracteristic comun de a se deplasa
normal n alur de trap, dispunnd n acest sens de o apreciabil Iort si
rezistent de Iond speciIic.
Acest tip a Iost creat si consolidat n secolul al XVIII-lea, constituind
consecinta cerintelor pentru un cal rezistent, capabil s strbat distante
mari pe drumuri neasIaltate si n alur rapid. Primii trpasi au Iost creati n
zona subpolar a peninsulei Scandinave Trpasul scandinav), de unde apoi
s-au rspndit n trile Baltice, n Olanda, Anglia, anemarca, n Rusia, n
America s.a. in cadrul primelor rase de trpasi dispun de calitti
remarcabile Trpasul olandez, Trpasul danez, Trpasul Irancez, Trpasul
de NorIolk, Trpasul Orlov si Trpasul american, dintre care unele au
participat la Iormarea Trpasului romnesc.
Trpasul Norfolk (Trpasul englez)
Reprezint una dintre cele mai vechi rase, care a contribuit direct sau indirect
la Iormarea maiorittii raselor de trpasi.
A Iost creat n Anglia ntre anii 1770 1800, prin ncrucisri complexe ntre
iepe carosiere Hackeney de tip miilociu cu aptitudini accentuate de trap si
armsari din rasa Pursnge englez de tip masiv. atorit selectiei si
antrenamentului, realizeaz o vitez apreciabil, ns deoarece cursele de trap
n Anglia au avut un eIectiv atractiv mai redus dect cele de galop, interesul
pentru cresterea si perIectionarea lui a Iost mai mic si ca urmare Trpasul
NorIolk nu a atins viteza altor rase de trpasi.
Registrul genealogic a Iost nIiintat n anul 1884. Trpasul de NorIolk are talia
de 155-165 cm. Este utilizat ndeosebi ca animal de agrement, pentru atelaiele
de lux si pentru sport.
Prin aptitudinile Iavorabile deplasrii n alur de trap si rezistentei sale,
Trpasul NorIolk s-a extins n maioritatea trilor europene si americane,
contribuind nemiilocit la Iormarea Trpasului american si a Trpasului Orlov.
n Romnia, Trpasul NorIolk a ptruns sporadic Ir s inIluenteze
materialul cabalin autohton.
Trpasul american (Standardbred american)
a Iost creat n America, unde, dup anul 1600, au avut loc importuri masive de cai din
trile europene. a baza Iormrii Trpasului american stau cai din diIerite rase spaniole,
arabe, daneze, olandeze, Iranceze si englezesti. Amestecul treptat de snge al cailor
importati, constituie n sec. al XVII-lea bazele trpasului care spre Iinele secolului al
XVIII-lea intr n adevratul stadiu de dezvoltare, Iavorizat de conditiile naturale
speciIice continentului si de cerintele social-economice ale timpului. 'The American
Trotting Registre are n Iruntea rasei 12 armsari considerati de baz n Iormarea rasei,
din care s-au creat urmtoarele opt linii:
Messenger (!ursnge englez),
Morgan (Anglo-Arab),
!ilot,
Crand Basaw,
Morse Horse,
Belfonder (1rpas de Aorfolk),
Hiataga
Capperbotton, care au contribuit la Iormarea de numeroase noi linii. Trpasul
american provine din Pursnge englez. Trpasul de Norfolk. buiestrasul de
Narragansett. Arab. Barb. Morgan si alte rase neidentificate.
intre liniile initiale cea mai important linie este linia Messenger, creat de armsarul
Messenger n.1780) de ras Pursnge englez. Unul din cei mai importanti descendenti a
lui Messenger este armsarul Hambletonian-10 n.1849) care a lsat 1300 de produsi cu
aptitudini de trap. Peste 1000 de descendenti directi au realizat 1`15/km.
Registrul genealogic al rasei ia Iiint n 1882 si se ncheie n 1913. Standardul rasei n ce
priveste viteza s-a Iixat la 1`15/km.
Trpasul american (Standardbred american)
up exterior, conIormatie si aptitudini, n interiorul rasei se disting
urmtoarele trei tipuri
- tipul usor, cu Iptura caracteristic calului de vitez, Iormatul mai
nalt si capabil de viteze mari pe distante scurte, dar mai putin rezistent pe
distante lungi;
- tipul mijlociu, muschiulos si rezistent, este capabil s dezvolte o
vitez mare si este un excelent Iondist, Iiind tipul cel mai apreciat;
- tipul masiv, este cel mai robust si mai putin iute , ns cel mai
puternic si rezistent, Iiind potrivit pentru munc si ca ameliorator al altor
rase de cai.
Exteriorul. conformatia si constitutia
Talia: 155-167 cm
Masa corporal 400-500 kg.
Capul este usctiv si expresiv, cu proIil drept sau uneori usor concav, gtul lung, bine prins si
purtat aproape drept; greabnul puternic si evident conturat, se continu cu spinare dreapt si
sale scurte, orizontale si rezistente; crupa muschiuloas este de Iorm ptrat si orientat
orizontal sau usor oblic; pieptul larg si bine detasat, prezint spete lungi si oblice, antebrat
lung, Iluiere si chisite scurte, iar copitele de mrime miilocie si cu cornul dur. n ansamblu,
membrele sunt usctive, rezistente si cu aplomb corect.
Pielea este Iin, cu prul de acoperire scurt, Iin si lucios, iar cel de protectie lung si abundent.
Culoarea: murg sau roib de diIerite nuante, mai rar neagr sau vnt.
Defecte de exterior: cap greu si lung, gt de cerb, torace putin adnc, crup usctiv si tesit,
defecte de aplomb ca genunchi arcati sub el, dinainte si campat dinapoi, panardism si tare
osoase iepurasi si iepurita).
Conformatie de ansamblu Ioarte armonioas,
Constitutia robust si o mare rezistent n deplasare, datorit organelor interne sntoase,
care asigur o mare capacitate respiratorie si o bun oxigenare a sngelui.
Se caracterizeaz printr-un potential productiv ridicat, subliniat de recordul de 1' 11"/km n
alur de trap 'GREYHOUN anul 1938) ca Iondist pe 100 mile prin perIormante de 3'
20"/km. n anul 1871 s-a stabilit standardul rasei la 1' 15"/km, barem care pe parcursul anilor
a Iost depsit de multi Trpasi de curse.
Este cel mai rapid si mai precoce dintre rasele de trpasi existente, avnd o mare capacitate de
transmitere la urmasi a nsusirilor ce le ntruneste, particip la Iormarea si ameliorarea tuturor
raselor de trpasi. Exportul de Trpas american ncepe din a doua iumtate a secolului trecut,
rspndindu-se n maioritatea trilor de pe glob Franta, Rusia, Italia, Romnia).
La noi n tar, primele importuri de Trpas american au loc dup 1887,
Iiind crescut n ras curat n cteva herghelii particulare din tar,
participnd prioritar la Iormarea Trpasului romnesc.
Materialul initial a Iost reprezentat de indivizi apartinnd liniilor Abdallah,
George Wilkes, Happy Medium si Electioneer, toate desprinse din linia
Messenger.
n conditiile de la noi, rasa Trpas american rmne o ras important, care
particip n continuare la perIectionarea Trpasului romnesc Herghelia
or Mrunt), si n msur mai redus, este utilizat ncompetitii hipice.
Principalele nsusiri morfologice ale Trpasului american
(dup I.ZENAIDE. pe 147 cap.)
Specificare &.M.
nltimea la greabn cm 156,42 h0,40
ungimea trunchiului cm 160,11 h0,43
Adncimea toracelui cm 69,39 h0,26
rgimea pieptului cm
rgimea crupei cm 49,54 h0,22
Perimetrul Iluierului cm 19,30 h0,08
Masa corporal kg 400 480
hs
42,18 h0,06

Trpasul rlov
Trpasul Orlov, numit dup A.G.OROV, care pune bazele Iormrii rasei n herghelia
Hrenovo din regiunea Voronei). Herghelia dispune de un eIectiv de 3500-4000 iepe din
diIerite rase locale, daneze, olandeze, spaniole si iumtti de snge de diIerite tipuri, iar
ca armsari reproductori se Ioloseau pepinieri de origine arab, persan, turc, Pursng
englez, trpasi NorIolk s.a. n scopul crerii unui tip de cal puternic, cu aptitudini de
trap, ntins si spornic, cu rezistent mare la drumuri lungi si anevoioase, dar n acelasi
timp adaptat conditiilor speciIice din zon, s-au eIectuat ncrucisri complexe, prin
potrivirea diriiat a perechilor si prin aplicarea unei selectii riguroase, asigurndu-se
conditii bune de crestere si de antrenament sever. Prin nsusirile deosebite si rolul pe
care l-a iucat n Iormarea rasei, se remarc armsarii Smetanka de orgine arab, Iiul
acestuia Polcan I, rezultat din mperecherea cu o iap danez si mai ales Bars I n.1784),
descendent al lui Polcan I n.1778) si o iap olandez.
Talia: 158-160 cm,
Registrul genealogic al rasei ia Iiint n 1884 si devine nchis n anul 1905.
Potentialul productiv al rasei este subliniat de perIormantele ce le realizeaz, de
2`20/1600 m si 4`25/3200 m. n acelasi timp se preteaz la transporturi, realiznd la
proba de vitez si rezistent, cu 500 kg tractionate 20 km/or si de 8 8,5 km/or la cea
de Iort pe 10 km cu 1500 kg tractionat n alur de pas.
Ca urmare a nsusirilor utile, Trpasul Orlov s-a bucurat de o apreciere deosebit,
rspndindu-se n maioritatea trilor europene cum sunt Suedia, anemarca, Olanda,
Franta, Italia, Austro-Ungaria, Romnia s.a.
La noi n tar, Trpasul Orlov ptrunde n a doua iumtate a secolului trecut, prin
herghelia Tulceanu nIiintat n 1856), Iiind Iolosit si apreciat ca animal de trsur. Mai
trziu, particip la alergrile hipice de trap si contribuie la Iormarea Trpasului
romnesc. n prezent, la noi nu se mai creste n ras curat si nu are perspective de viitor
n acest sens.
Trpasul rlov
vxdzgszd
Trpasul francez
Reprezint rezultatul necesittilor impuse de-a lungul secolului al XVIII-lea
si al XIX-lea de creare n Franta a unui cal usor, dar rapid si cu Iort mare
de tractiune, cerut de agricultur, transporturi si chiar pentru divertisment.
n acest scop s-a recurs la mperecheri ntre calul Pursnge englez si cel
Normand, apoi Arab si cu Trpasul american, Iacndu-se o selectie sever
n conditii de antrenament si probe de caliIicare oIiciale, viznd att probe
de trap sub ham, ct si sub sa pentru galop.
Consolidarea rasei a avut loc ntre aniii 1860-1900, obtinndu-se o ras cu
aptitudini valoroase pentru trap, care alearg cu real succes si n cursele de
clrie, din acest punct de vedere Iiind superioar celorlalte rase de trpasi.
n anul 1836 se organizeaz la Cherbourg-Franta primul concurs de trap.
intre armsarii care au contribuit la Iormarea si consolidarea rasei, sunt
oung Rattler n.1811) iumtate snge englez, cu descendenti Ioarte
valorosi Iondatori de linii, din care mai importante sunt liniile Conquerant
si Normand; 1e Aorfolk !aenomen n.1845), 1rpas Aorfolk, din care
se Iormeaz dou linii importante avater si Niger; The Hier oI inne
n.1853) de ras Pursnge englez, contribuitor la Iormarea liniei Phaeton.
Registrul genealogic al rasei se deschide n anul 1906 si se declar nchis
n anul 1937.
Exteriorul. conformatia si constitutia.
Talia: 155-165 cm.
Constitutia robust sau Iin-robust
Temperament vioi.
Trpasul Irancez ntruneste nsusiri speciIice raselor intermediare, Iiind
pretabil pentru alergrile de clrie si de trap, precum si pentru tractiune. Ca
urmare a inIluentei Trpasului american si mai ales a antrenamentului la care
a Iost supus trpasul modern Irancez rivalizeaz cu orice ras de trpasi
inclusiv cu cel american), Franta avnd n ultimii 10 ani 11 trpasi ce
realizeaz sub 1`19/km; 43 trpasi cu timpul ntre 1`19si cu 1`20/km, 95
trpasi. Ca Iondist cu 550 kg tractate la vrsta de 4 ani si cu 600 kg la adult
pe 8000 m, realizeaz timpul de 2`16/km. a tractiune dovedeste putere
mare de demarai, pas ntins si rezistent accentuat.
n tara de origine, rasa Trpasul Francez se creste mai mult n Normandia, n
hergheliile Saint-o si e Pin, 'Vector, Neantry s.a., este apreciat n
mod deosebit pentru divertisment si ca ameliorator a diIeritelor rase sau
tipuri locale.
La noi n tar, Trpasul Irancez a ptruns sporadic la Iinele secolului trecut
si apoi la nceputul acestui secol, contribuind la Iormarea Trpasului
romnesc n proportie de 5.
Trpasul francez
Trpasul rusesc
nc din 1870, ncep n Rusia primele importuri de Trpas american, iar prin
mperecherea lui cu Trpasul de Orlov si aplicarea unei riguroase selectii pe
baza probelor de hipodrom, s-a creat Trpasul rusesc, care mai poart si
denumirea de Trpas Orlov-american.
intre cei mai importanti armsari ce au contribuit la Iormarea rasei si
respectiv a unor linii valoroase, sunt Baron Rodgers, Bob Duglas si
Ceneral Forest. InIluenta Trpasului american este subliniat de Iaptul c
50 din actualele iepe nscrise n registrul genealogic al rasei detin cel putin
1/4 snge de Trpas american.
Exterior. conformatie si constitutie.
Talia: 155 162 cm,
Masa corporal de 400 450 kg,
Culoarea robei cel mai Irecvent murg, apoi neagr, roib sau vnt.
Are n general aspect armonios, proportionat, cu constitutia robust, dar mai
Iin dect a Trpasului Orlov.
Recordul rasei pe 1600 m este de 2`2, iar la tractiune pe 10 km cu 1500 kg
de 32`47.
n tara de origine se creste n ras curat, unde este apreciat ca animal de
divertisment si pentru ameliorarea unor rase locale. a noi n tar nu se mai
creste.
Trpasul romnesc
rigine si mod de formare.
Trpasul romnesc este o ras autohton, la Iormarea creia au contribuit Trpasul
american 80), Trpasul Orlov 10), Trpasul Irancez 5), iar Pursnge englez,
'iumtate snge si alte rase cu 5. Au mai participat iepe locale, iepe Nonius si
Furioso North-Star. Formarea rasei ncepe odat cu primele importuri de Trpasi
1887), dar mai ales dup anul 1930, cnd pentru ncuraiarea cresterii materialului
autohton, caii participanti la concursurile de alergri proveniti din import se penalizau.
O contributie remarcabil la Iormarea Trpasului romnesc a avut-o 'Societatea
national de cresterea calului din Brila, care n 1903 organizeaz primele alergri de
trap ce se desIsoar cu regularitate, la care participau nu numai Trpasi, ci si metisi ce
dovedeau aptitudini de vitez. Cursele de trap s-au organizat la Iasi, Brila, Craiova si
Ploiesti. Treptat, reuniunile de alergri la trap trezesc interes sporit n rndul
cresctorilor, ceea ce determin cresterea numeric a trpasilor att prin prsil n tar
ct si prin import din Franta, Germania, Austria, Rusia, Ungaria s.a.
n Iormarea si consolidarea Trpasului romnesc, un rol de seam l-au avut hergheliile
din Rusetu, Segarcea, Jeglia si Sighireanu, ce totalizau un eIectiv matc de peste 200
iepe. up 1948, Trpasul romnesc se concentreaz n hergheliile Rusetu si or
Mrunt unde se cresc si n preznt, totaliznd 11 armsari si 160 iepe de reproductie. Ca
urmare a Iaptului c n ultimii ani s-au Iolosit ca pepinieri numai armsari din linii
apartintoare Trpasilor americani si c o parte din iepele detintoare de snge de
Trpas Orlov si de Trpas Irancez au Iost eliminate, actuala matc este reprezentat n
proportie de 93 apartintoare liniilor americane, 5 celor de Orlov si 2 celor
Iranceze.
n principal, Trpasul american este reprezentat n Trpasul nostru actual prin
cinci linii romnesti, provenite din Hambletonian, astIel
Ceorge Wilkes - 519, reprezentnd linia cu cea mai mare pondere 33
pentru pepinieri si 37 din matca de iepe), care a dat produsi valorosi cum sunt
Oscar, Autrag, Avion, FanIaron s.a., ce au realizat ntre 1`21 1`23/km. Este
continuat n prezent prin armsarii pepinieri Vardar, Izvin s.a.
Abdalla - 15, bine reprezentat 22 dintre pepinieri si 27 din iepe de
reproductie), se remarc prin Oslo 1`21/km), atin, Fulg 1`23/km) s.a. Se
continu prin Jeratic, BosIor s.a.
Happv Medium - 4, a treia ca pondere 33 din armsari si 19 din
totalul iepelor) , a produs cei mai rapizi trpasi de la noi, ca ecision cu
1`17/km), Amelicar, upttor, Sltret s.a. Se continu prin pepinieri Sltret s.a.
Electioner - 125, cu ponderea cea mai redus 10), s-a remarcat prin
urmasi ca Petrus 1`20/km), Othelo 1`24/km) s.a.
Almout - 33, a lsat descendenti putin numerosi si care n prezent nu se mai
cresc n herghelie.
Trpasul Irancez este reprezentat prin linia romneasc Fantasio, iar
Trpasul Orlov prin linia Verni.
Exterior. conformatie si constitutie.
Talia si dezvoltarea corporal miilocie,
cap expresiv, usctiv si bine proportionat, cu proIil drept sau mai putin
concav; gtul musculos si purtat aproape drept; greabnul dezvoltat, spinarea
si salele lungi, dar rezistente; crupa larg, lung, musculoas si usor oblic.
Pieptul este larg si musculos, iar toracele adnc si proIund. Membrele, n
general , sunt puternice si usctive, cu articulatii rezistente si copit cu cornul
dur. Spata este dreapt, bratul scurt, musculos si orientat orizontal; antebratul
lung, iar Iluierele scurte, subtiri si cu tendonul corect detasat; unghiurile
razelor osoase ale membrelor posterioare sunt deschise, asigurnd o impulsie
puternic n mers.
Culoarea murg sau roib, respectiv mai rar cea deres, neagr si vnt.
Defecte: spinare si sale lsate, panardism la membrele anterioare si coate de
vac la cele posterioare.
Conformatia de ansamblu este armonioas.
Constitutia este robust, rar Iin-robust si Ioarte rar Iin,
Temperament vioi si caracter docil, ce se supune cu usurint dresaiului.
Fecunditatea este de 85
natalitatea de 80.
Capacitatea energetic se apreciaz prin probe publice de vitez la trap,
nhmat la sulky.
n tara noastr, probele publice, se tin pe hipodromul de trap de la Ploiesti si au loc o
serie de alergri care variaz n raport cu vrsta.
Caii de doi ani, alearg pe o distant cuprins ntre 800 1600 m de obicei pe 1200
m); cei de 3 ani alearg pe 2300 m, iar 'erbyul se organizeaz pentru caii de 4 ani
si peste o distant de 4200 m.
n Franta, pentru caii trpasi ntre 4 10 ani) au loc ntlniri internationale pentru
Premiul Americii, Premiul Frantei, Premiul Parisului.
Pentru a Ii admis la concurs, un cal trpas, trebuie s parcurg distanta de 1600 n cel
mult 2`20.
Recordul lumii la trap l-a detinut mult timp armsarul castrat 'Greyhound Trpas
american), care a obtinut timpul de 1`55 25/100 pe 1600 m, adic 1`11/km anul
1938).
Un alt recordist a Iost Bret Hanover, care n anul 1966 a realizat timpul de 1`53
6/100 pe 1600 m.
n anul 1988, pe hipodromul Hambletonian, New Jersey, SUA, trpasul Arbro Goal a
cstigat premii n valoare de 1 156 800 dolari. a vrsta de 3 ani, a realizat timpul de
1`54 6/100 pe 1600 m, cel mai bun timp realizat n ultimele 63 de concursuri citat
din +encyclopedie illustree de chevaux, 1991). Trpasul Steady Star a realizat
recordul mondial de 1`52 pe 1600 m, adic o vitez de 51 km/or.
Potentialul productiv al Trpasului romnesc este inIerior altor trpasi, media
perIormantelor pe generatii se prezint astIel la vrsta de 2 ani realizeaz timpul de
1`38/km; la 3 ani viteza medie este de 1`29/km, iar la vrsta de 4 ani realizeaz o
medie de 1`28/km.
intre cstigtorii derbyului de trap, pe hipodromul Ploiesti, amintim urmtorii
trpasi Talion 1`26 1970); Razlin 1`24 1977); Selenar 1`27 1980); Radion
1`26 1981) s.a.
Principalele nsusiri morfologice ale Trpasului romnesc
(dup C.VELEA si coalb.. 1976)
Specificare &.M.
n 8 cap. 34 cap.
nltimea la greabn cm 156,10 h1,31 155,35 h0,24
ungimea oblic cm 156,95 h0,75 156,12 h0,12
Adncimea toracelui cm 69,12 h0,39 68,05 h0,21
Perimetrul toracic cm 179,00 h1,60 178,14 h0,34
rgimea crupei la sold cm 50,92 h0,41 53,13 h0,42
Perimetrul Iluierului cm 20,00 h0,62 18,74 h0,04
Masa corporal kg 503,21 h1,78 472,01 h0,87

Armsari pepinieri
h
s
Iepe de reproductie
h
s
Dezvoltarea corporal si recordurile la diferite rase de trpasi
(dup KRASNIKW. citat de H.1. SCHWARK. 1978)
Specificare
Rasele de trpasi
American Francez rlov Rusesc
Talia cm) 155 160 161 160
ungimea oblic cm) 156 162 163 162
Perimetrul toraic cm) 178 182 184 184
Perimetrul Iluierului cm) 19 21 20 19,5
Vrsta Recordul pe 1600 m; minute si secunde
2 ani 1 58,4 2 13,4 2 16,7 2 13,1
3 ani 1 56,8 2 04,4 2 05,6 2 03,2
4 ani 1 54,8 2 02,7 2 04,5 2 00,0
peste 4 ani 1 55,1 1 58,8 2 02,2 2 59,6
Perspective de crestere
Cresterea Trpasului romnesc se va Iace n ras curat, urmrindu-se
obtinerea unui tip mai masiv si puternic, mai omogen sub aspectul
exteriorului si aptitudinilor, care s aib o vitez mare de deplasare,
rezistent si putere de tractiune. Trpasul romnesc a dat rezultate Ioarte
bune n ncrucisarea cu rasa Ardenez si s-a Iolosit pentru ncrucisri de
inIuzie la Nonius, n vederea mbunttirii perIormantelor de vitez si
pentru corectarea unor deIecte.
n viitor, Trpasul romnesc rmne ca una din rasele importante n
economia trii noastre si va Ii utilizat la ameliorarea calului autohton din
zonele de deal si cmpie din obrogea, Muntenia si Oltenia.
Varietatea Nonius
rigine si mod de formare.
Calul Noniu s-a Iormat n herghelia Mezhegyes, avnd la origine armsarul anglo-
normand Nonius n. 1810) de provenient Irancez, capturat n 1815 de ctre cavaleria
austro-ungar de la depozitul Irancez Rosieres. Armsarul Nonius era de culoare murg,
nalt de 171 cm si a Iost utilizat ca pepinier n herghelia Mezhegyes, care avea iepe de
diIerite proveniente arabe, berbere, spaniole, ttresti, moldovenesti, Holstein, Kladrub
s.a.
s-au Iolosit mperecheri nrudite de consangvinitate strns) iar mai trziu s-a Icut
inIuzia cu Pursnge englez pentru corectarea unor deIecte de exterior proIilul capului
berbecat, directia vertical a spetei etc.) si pentru corectarea temperamentului. Armsarii
Pursnge englez utilizati n herghelie, n perioada 1861 1918 au Iost Revolver,
GoodIelow, Shanon etc.
Produsii directi ai armsarului Nonius Senior au Iost nregistrati sub numele de Nonius.
Numerotarea initial a reproductorilor din cadrul variettii a Iost ntrerupt si reluat de
dou ori, ceea ce Iace ca n registrele genealogice s apar trei serii distincte, astIel seria
I s-a nscris cu ciIre romane de culoare rosie de la I la XVII n anii 1823 1864); seria
a II-a s-a notat cu ciIre arabe negre de la 1 la 54 perioada 1864 1905); seria a III-a, a
reluat nscrierea roman, ns de culoare neagr 1905 pn n prezent).
in armsarii pepinieri care s-au succedat pn azi, s-au remarcat Nonius IX, apoi doi Iii
ai acestuia N XXXIV si N XXXVI, din care provin n seria a II-a armsarii Nonius 29
n. 1880), Nonius 31 1880), N XXXIV si N XXXVI care erau Irati buni si care au dat n
seria a II-a si pe Nonius 29, Nonius 31, Nonius 36 n.1883), Iondatorii liniilor
genealogice ce se continu si n prezent.
Exterior. conforatie si constitutie
Capul este mare, uneori chiar grosolan, cu proIil usor convex n regiunea nazal si
expresivitate redus. Gtul, musculos si energic, este purtat oblic; greabnul evident si
puternic, se continu cu spinare si sale largi, drepte si rezistente; crup musculoas si
Ioarte larg, usor oblic. esi pieptul este uneori insuIicient de larg, toracele este adnc,
proIund si cu regiunea costal bine arcuit, iar membrele puternice, cu aplomb obisnuit
corect, ncheieturi largi si tendoane corect relieIate, copit de mrime miilocie si corn
moale.
Defecte: capul grosolan si inexpresiv, greabnul retezat, pieptul ngust, spata uneori
scurt si dreapt; antebratul insuIicient de musculos, copita plat, aplomb canios si, mai
rar coate de vac.
Temperamentul este variabil, dar obisnuit linistit si usor de stpnit. ntruneste
aptitudini Iavorabile att pentru munci agicole si transporturi, ct si pentru vitez trap si
galop). Este rspndit n tara de origine si mai putin n cele vecine acesteia.
Talia: 164 cm
Perimetrul toracic: 194 cm
Masa corporal: 571 kg.
Culoarea: murg sau neagr,
Constitutia robust
n Romnia calul Nonius este crescut de la Iinele secolului trecut n herghelia de la
Coiocna, ns la nceputul primului rzboi mondial, materialul cabalin existent aici
este evacuat n Ungaria. up rzboi, se import materialul Nonius de la herghelia
Mezhegyes, care se creste n hergheliile Bontida si Parta pn n 1940, cnd acesta se
concentreaz la herghelia Pdureni, iar n 1968 este transIerat la herghelia de la Izvin,
unde se creste si n prezent.
Materialul cabalin Nonius existent, este reprezentat de cele trei linii n proportii
diIerite, cea mai valoroas Iiind linia N.31 cu pondere de 44, apoi linia N.9 cu
31 si linia N.36 cu 25, raport care a suIerit putine oscilatii n timp.
Cresterea s-a Icut si se Iace n ras curat, practicndu-se consangvinizarea moderat
de tipul IV-IV si III-IV, iar n vederea corectrii unor deIecte de exterior si pentru
imprimarea unor nsusiri de vitez mai pronuntate, se practic inIuzia de Pursnge
englez la intervale de 4-5 generatii. Armsarii pepinieri utilizati n prezent sunt N8
linia 29); N.5, N.7 linia 31); N.3, N.4, N.6 si N.9 linia 36); iar din Pursnge englez
armsarul Vampir.
Varietatea Nonius crescut n herghelia de la Izvin, se caracterizeaz printr-o
constitutie robust si prin temperament echilibrat, Iormat corporal usor
dreptunghiular 102) si dezvoltare corporal relativ armonioas. Indicii de
reproductie se remarc printr-o fecunditate de 83" si natalitate de 79", cazurile de
avort Iiind rare.
Cu aptitudini mixte, calul Nonius se utilizeaz pentru munci agricole si pentru
transporturi, n mod obisnuit Iiind capabil s tracteze poveri de trei ori masa lui
corporal, pretndu-se n acelasi timp si pentru aluri rapide. Potentialul productiv este
ilustrat prin perIormantele medii de 20 km/or realizate la tractiune usoar n alur de
trap 450 kg tractate pe 15 km), cu recorduri de 24 km/or si
Principalele dimensiuni corporale la var. Nonius din
Romnia (dup C.VELEA. 1976)
Specificare &.M.
n 86 capete 8 capete
nltimea la greabn cm 160,72 h0,36 161,85 h0,79
ungimea oblic a trunchiului cm 163,68 h0,35 158,72 h1,17
Adncimea toracelui cm 73,52 h0,23 71,85 h0,89
rgimea crupei la sold cm 55,22 h0,27 54,15 h0,063
Perimetrul toracic cm 188,24 h0,51 193,40 h3,06
Perimetrul Iluierului cm 20,70 h0,16 21,28 h0,56
Masa corporal kg 553,80 h0,16 572,85 h1,04


Iepe de reproductie
hs
Armsari pepinieri
hs
Perspective de crestere.
n prezent, calul Nonius este rspndit ndeosebi n vestul trii,
mai ale n Banat si Crisana, unde se preconizeaz a Ii Iolosit si
n continuare pentru ameliorarea calului autohton din zon.
e asemenea, se urmreste continuarea relatiilor de export
existente cu unele tri din vest.
Varietatea Furioso North-Star
rigine si mod de formare.
Formarea acestei varietti are loc n prima iumtate a secolului al XIX-lea
la herghelia Mezhegyes, prin contopire a dou Iamilii iumtate snge
englez, Iondate de armsarii Furioso n. 1836 n Ungaria) si North Star n.
1836 n Anglia).
Folositi intens la reproductie cu iepe de diIerite origini iumtate snge,
Arabe, Nonius s.a.), Iiecare din cei doi armsari au Iormat cte o Iamilie,
caracterizate prin nsusiri valoroase de productie, transmise puternic si
constant la urmasi, din care ulterior, s-au desprins numeroase linii
Furioso I; Furioso X; North Star IV si North Star VI. Avnd ns n vedere
numeroasele nsusiri morIo-productive asemntoare, din anul 1870,
descendentii celor dou Iamilii s-au mperecheat ntre ei, ceea ce a dus la
Iormarea unui cal cu conIormatie unic.
n continuare, cresterea s-a Icut n ras curat, iar pentru imprimarea unui
temperament vioi si a a aptitudinilor Iavorabile pentru clrie, s-a practicat
periodic inIuzie cu Pursnge englez.
Conformatia. exteriorul si constitutia
Capul are Iruntea larg si proIilul drept, este expresiv si proportionat comparativ cu
dezvoltarea general; gtul musculos si potrivit de lung, este corect prins de cap si
respectiv de trunchi. Greabnul, dezvoltat, proeminent si puternic, se continu cu
spinare si sale largi, lungi si rezistente, iar crupa musculoas, este lung larg si oblic.
Pieptul este larg, iar toracele adnc si proIund. Membrele cu aplomb n general corect,
cu osatura dezvoltat, musculatura Ierm, articulatiile largi, tendoanele bine detasate si
rezistente, iar copitele de mrime miilocie si corn relativ dur. Ca deIecte, mai Irecvent
se pot observa genunchi stersi, chisit scurt si dreapt.
Conformatia de ansamblu este armonioas, cu tinut elegant si impuntoare,
Cal cu aptitudini multe, este apreciat pentru tractiune usoar si miilocie, dar n acelasi
timp capabil si de vitez apreciabil. in aceste considerente, calul Furioso North-Star
este rspndit pe lng tara de origine si n cele nvecinate, ca Iugoslavia, Cehia,
Slovacia, Polonia, Austria, Bulgaria si Romnia.
Talia: 159-163 cm
Masa corpoarl: 530-570 kg.
Constitutia robust,
Temperament vioi
Caracter docil.
Culoarea: murg si rar neagr.
n Romnia, var. Furioso North-Star este adus din herghelia Mezhegyes la Iinele
secolului trecut si crescut la herghelia din Coiocna, care nainte de primul rzboi
mondial este evacuat n Austro-Ungaria. n anul 1920 se import la herghelia Bontida
un nucleu de cai Furioso North-Star 250 capete din care 44 iepe si 6 armsari), ns
eIectivul din herghelie oscileaz Ioarte mult pe parcursul timpului, n prezent existnd
numai 120 cai din aceast varietate din care 52 iepe si 5 armsari), apartinnd liniilor
Furioso I si X, North-Star IV si VI.
Materialul cabalin existent se caracterizeaz prin constitutie robust, temperament
echilibrat si pronuntat armonie de ansamblu. Se creste n ras curat, cu o
consangvinitate de gradul IV-IV, iar procesul de selectie are drept scop mbunttirea
potentialului productiv pentru tractiune usoar si vitez. Ca armsari pepinieri se
Iolosesc n prezent Furioso XV, II si 1, North-Star XXXVI si XXXVII.
fecunditate 75-78 si natalitate 70,
n ce priveste tineretul, acesta realizeaz o bun vitez de crestere, maturitatea deplin
realizndu-se la 5-6 ani. Antrenamentul tineretului ncepe la 3,5 ani, Icndu-se att
pentru tractiune usoar ct si pentru vitez.
Varietatea Furioso North-Star ntruneste aptitudini de productie mixte valoroase;
potentialul su productiv este evidentiat de perIormantele obtinute n probele de
caliIicare la tractiune. Obisnuit realizeaz la probele de vitez si de rezistent 20 km cu
500 kg tractionate) o vitez medie orar de 19,5 20 km si de 8 km/or, iar la cea de
Iort 1100 kg tractate la pas pe 10 km. Cele mai bune rezultate au Iost realizate de
Furioso XVI 2 n 1966) cu timpul de 56`14 la proba de vitez si rezistent 21,4
km/or); respectiv de 71`42 la cea de Iort 8,4 km/or). Avnd n vedere caracterul de
productie si nsusirile variettii Furioso North-Star, n ultimul timp programul de
antrenament s-a modiIicat prin introducerea antrenamentului pentru probe de clrie si
de obstacole.
n proba de galop var. Furioso North-Star a stabilit o vitez de 1`15/km 42 km/or).
Principalele dimensiuni corporale la varietatea Furioso North-Star din
Romnia (dup C.VELEA si colab..1976)
Specificare &.M. Iepe de reproductie Armsari pepinieri
n 5 capete 7 capete
nltimea la greabn cm 157,81 h0,38 159,50 h1,16
ungimea oblic cm 160,57 h0,80 160,84 h1,80
Adncimea toracelui cm 74,28 h0,36 73,66 h1,12
rgimea crupei la sold cm 54,99 h0,34 52,60 h1,17
Perimetrul toracic cm 188,80 h0,70 190,00 h1,76
Perimetrul Iluierului cm 19,87 h0,09 21,07 h0,25
Masa corporal kg 544,96 h4,46 587,50 h1,80
Perspective de crestere
Cresterea calului Furioso North-Star se va Iace n ras curat
pe baz de linii si Iamilii, n procesul de selectie si ameliorare
urmrindu-se mbunttirea potentialului de productie pentru
tractiunea usoar si dezvoltarea aptitudinilor de vitez
divertisment).
Este un cal care va continua s contribuie la ameliorarea
materialului cabalin autohton din iumtatea de nord a
Transilvaniei. Var. Furioso North-Star a participat la Iormarea
rasei Semigreu romnesc.
Rasa Holstein
Este o veche ras german.
S-a Iormat n regiunea Schleswig-Holstein, ncepnd cu sec. al XIV-lea,
prin ncrucisri complexe dintre vechiul cal local Muran, cu caii spanioli
Andaluz si Napolitan), obtinndu-se un cal apreciat n Europa. n
secolul al XIX-lea, rasa Holstein s-a ncrucisat cu rasele Cleveland Bay si
Pursnge englez de la care a mostenit aptitudinile pentru srituri de
obstacole si talentul de a Ii dresat.
Rasa Holstein are talia de 160-170 cm, se remarc printr-o conformatie
armonioas, atletic si are un mers elegant.
Rasa Holstein a contribuit la Iormarea mai multor rase din Europa.
Rasa Hanovra
Este o veche ras german Iormat n herghelia
Hanovra Iondat n anul 1738), din nord-estul
Germaniei.
Rasa s-a Iormat n sec. al XVIII-lea prin ameliorarea
calului autohton mare cal de Moyen Age) cu
armsari din rasa Holstein obtinndu-se n prima
etap un cal bun pentru muncile agricole si pentru
atelaie. Procesul de ameliorare s-a continuat prin
metisarea cu rasele Pursnge si Cleveland Bay
importate din Anglia, iar spre sIrsitul secolului al
XVIII-lea s-a ncrucisat si cu rasa Andaluz. n 1867
s-a creat o societate care s-a ocupat cu perIectionarea
acestei rase, n interiorul creia pe parcursul anilor s-
au Iormat mai multe tipuri cu aptitudini bune att
pentru clrie si sport ct si pentru munc.
up cel de-al doilea rzboi mondial atentia
specialistilor a Iost ndreptat spre creerea unui cal de
clrie, utilizndu-se la ncrucisri armsari din rasele
Pursnge englez, Trakehner si Arab, obtinndu-se n
Iinal un tip de cal cu aptitudini remarcabile pentru
sportul equestru. Rasa Hanovra are o talie de 153-
170cm. constitutie robust. inteligent si curajos.
Rasa Hanovra a contribuit la Iormarea mai multor
rase de sport calul de sport danez, Oldenbourg,
Frizon s.a.)
Rasa ldenbourg
S-a Iormat n partea de nord-est a Germaniei la Iinele sec. al XVII-lea.
a Iormarea acestui cal au participat urmtoarele rase Frizon, Andaluz,
Barb, Hanovra, Cleveland Bay, Pursnge englez si Anglo-Normand. a
sIrsitul sec. al XIX-lea rasa Oldenbourg era cotat ca un carosier de nalt
clas, ce se putea utiliza att n agricultur ct si n activitatea militar.
Talia: 16-17 cm,
Culoarea: de obicei, monocolor neagr, roib, rar vnt.
Are un caracter curaios, docil, usor de dresat.
Se poate Iolosi pentru clrie, sport si la atelaie.
Calul de Don
S-a Iormat n Rusia prin ameliorarea calului local Turkmen, Karabakh,
Karabai) cu Trpasul Orlov si cu Pursnge englez.
Talia: 152-162 cm,
Iptura usctiv
Temperament vioi, este Ioarte rezistent si un bun Iondist, ntrunind
aptitudini pentru clrie si munci agricole.
n prezent, calul de on se utilizeaz la concursuri de clrie si de
rezistent, precum si la ameliorarea altor rase.
Pe lng rasele intermediare descrise, amintim rasele Cleveland Bay
Anglia), Breton Franta), Wielkopolski Polonia), Meklemburg si Frizon
Germania), Kladruber Cehoslovacia) s.a., care desi ntrunesc nsusiri de
productie valoroase, prezint un interes mai mult pe plan local.