lnconjurat de bariere puternice, interiorul Africii nu a fost prea cunoscut panii fn secolul 19, cand comertu1, religia ~i curiozitatea

~tiintificii i-a determinat pe exploratorii fndriizneti sii a~eze pe hartii "continentul negru ".
e~i Africa avea propria sa istorie complexa ~i variat~, pentru str~ini ea p~rea un continent misterios ~i interzis. Coasta sa de nQrd f~cea parte din istoria Mediteranei. Spre sud, Ins~, existau obstacole naturale peste tot: 1ntinsul de~ert Sahara, sub Sudan m1a~tinile (Sudd) In care se ascunde izvorul Nilului; o coast~ cu o clim~ fierbinte ~i dominatil de boli ~i paralel cu coasta, pe o distant~ de mii de kilometri, pantele abrupte str:lbatute de fluvii a caror curgere rapid~ le face imposibil de trecut. De asemenea, nici ~ locuitorii din interior -chinuiti in trecut de ~ D

~---~~~OC,,-O In apropierea lacului Tanganyka in 1871, a avut loc cea mai celebra intalnire din istoria explorarii Africii. Henry Morton Stanley, care venise pe jos din Zanzibar, a ajuns fa~a in fa~a cu omul pe care toata lumea il credea mort. Stanley a rostit atunci faimoasele cuvinte: "Dr. Livingstone, presupun !". parte a locuitorilor Mricii de vest, In timp ce corabiile lor au poposit pe coasta de est, unde au construit ora~e splendide. Timbuktu a devenit un centru celebru al studiului, iar geografii arabi calatoreau foarte mult In zonele islamizate. Unul dintre ace~tia, El Idrisi, a facut o harta, gravata pe argint) In care elemente descriptive impresionante erau Imbinate cu fantezii ~i gre~eli tipice In construirea de hal1i. Expedi1ii europene Explorarile europene au Inceput In secolul15, cand exploratorii portughezi au navigat de-a lungul coastei de vest ocolind probabil Capul ~i ajungand In India. Portughezii au construit un lant de fortarete de-a lungul coastelor, sperand zadarnic sa-i tina la distanta pe ceilalti europeni ~i sa monopolizeze comel1ul cu filde~, piper, cupru, aur ~i sclavi. jn anul1514 portughezul Antonio Fernandez a adus cu el informatii despre un mare regat din Zimbabwe, Insa nici portughezii, nici adversarii lor nu doreau sa se deplaseze spre interiorul continentului, facand comel1 cu acesta prin intermediul comerciantilor africani. jn concluzie, un secol Intreg a trecut pana cand Gaspar Bocarro a descoperit Lacul Malawi (1616). Printre alte incursiuni ocazionale s-a numarat ~i strabaterea raului Gambia, pe o distanta de 600 km, de catre un capitan englez pe nume George Thompson. Asemenea multor exploratori, acesta a pierit In timpul calatoriei. Chiar ~iln secolul 18, europenii se aflau In numar mic In Mrica., ace~tia fiind mai degraba soldati ~i comercianti decat coloni~ti. Olandezii, Insa, au facut exceptie, Infi.ihtand o colonie In anul1652 la Capul Bunei Sperante.
197

Exp~orarile

Africii

de Est. inaintea celor mai mari expedi1ii, inima "continentului negru" parea sa fie un mister, cu obstacole greu de depa~it ~i cu animale salbatice.

catre comerciantii de sclavi -nu erau foarte prieteno~i. Cu toate acestea, cateva explorari ale Africii fusesera Intreprinse Inainte ca europenii sa intre In scena. in jurul anului 450 l.e.n. cartaginezul Hanno a trecut prin Coloanele lui Hercule (stramtoarea Gibraltar) ~i a navigat de-a lungul coastei de vest. Romanii au intrat

in contact cu Lacul Chad, strabatand de(iertul, conducand probabil un comet trans -saharian infloritor. De asemenea, chinezii au strabatut Oceanul Indian, ajungand pe coasta de est a Africii. Arabii au patruns (ii mai adanc, aducand cu ei religia islamica. calatorind prin de(iert pe camile (ii cai, au reu(iit sa converteasca o mare

EXPLORAREA AFRICII

00 Exploratorul sco,ian James Bruce (stanga) ~i-a petrecut perioada dintre anii 1768 -1773 calatorind prin Etiopia. Aceasta gravura (sus) ilustreaza redescoperirea izvorului Nilului Albastru. Scrierile sale, in special cea denumita Calatorii pentru Descoperirea Izvorului Nilului. sunt adevarate modele de descriere ~tiin,ifica.

Considerand clima accept;abila, inceput sa au se indrepte incet ~i spre interiorul continentului. Schimbari importante jn aceste circumstante, explorarea era sporadica ~i nesistematica. Schifibari importante s-au petrecut insa spre sfa~itul secolului 18. Marea Britanie devenise centrul comercial al Europei, fiind insetata de comertul maritim. Opozitia impotriva sclaviei incepea sa creasca, prezentand un interes deosebit in Africa. Aceasta opozitie era sustinuta: ~i de cre~tinismul evanghelic ~i mi~careasa misionaca. Exista, de asemenea,o dorinta crescanda de cunoa~tere ~tiintifjca a lumii. jn ceea ce prive~te Africa, scrierile unui explorator scotian pe nume James Bruce au fost reprezentativedin acest punct de vedere; de~i acestaa parcurs o distanta mica pe un teritoriu neatins parul atunci. jn timpul ~ederii in Etiopia, scrierile sale calatorii pentru

Descoperirea Izvorului Nilului (1790) au fost adevarate modele de descriere ~tiint,ifica, ce lncurajau continuarea investigatiilor. O dovada a noli conceptii generale a reprezentat-o fondarea In 1788 a Asociatiei pentru promovarea Descoperirii Regiunilor Interioare ale Africii, cunoscuta de obicei sub riumele de Asociatia Africii. in 1795, Asociatia a decis sa-l trimita pe Mungo Park, un tanar chirurg scotian, In Africa de Vest In cautarea legendarului fluviu Niger. Acesta a reu~it sa gaseasca fluviul, de~i nu a putut sa-l strabata pana la gura de varsare, deoarece a fost prins ~i lntemnitat de catre o capetenie araba, trecand printr-o serie de aventuri lngrozitoare lnainte sa se lntoarca In Marea Britanie. El a reu~it sa supravietuiasca unei alte expeditii In care a fast lnsotit doar de doi servitori, lnsa a murit lntr-o alta aventura, lmpreuna cu lnca 45 de lnsotitori. Aceasta zona a Africii, denumita adeseori "Mormantul Omului Alb", a facut multe alte victime engleze, inclusiv Hugh Clapperton, ale O Expedi,ia lui Munga Park traverseaza Raul Negru. Trimis in numele Asacia~iei Africii, acest tanar saldat a pierit in timpul celei de-a daua expedi~ii. O Timbuktu la inceputul secalului 19. in aceasta periaada, explaratarii eurapeni activau in Africa de
Nard. .~ Tlmbuktu,

c~rui fapte glorioase l-au transformat In emu popular. ins~ fostul servitor al acestuia, pe nume Richard Lander, a fost cel care a descoperit gura Nigerului, In anul 1830. in consecint~, britanicii au avut posibilitatea s~ p~trund~ In interior ~i s~ traseze harta acestuia, s~ opreasc~ comertul cu sclavi ~i In final s~ creeze colonia Nigeria. La Inceputul secolului 19, europenii -In mare parte francezi ~i germani -au p~truns In nordul Africii, uncle majoritatea populatiilor musulmane erau ostile fat~ de cre~tinii albi. Una dintre cele mai Indraznete expedi1;ii a fost Intreprins~ de un francez, Rene Caillie, care Intre anii 1827-1828 a reu~it s~ ias~ din Sierra Leone deghizat In egiptean, a ajuns In Indep~rtatul Timbuktu, apoi a traversat nestingherit Sahara de vest. Mistere dezvaluite Timbuktu s-a dovedit a fi o mare dezam~gire, deoarece epoca sa glorioas~, cand era centru al imperiului ~i al studiului, trecuse de mult. Un mister asemaruItor a Inconjurat izvorul necunoscut al Nilului, inc~ din antichitate. Un brat al acestui mare fluviu, Nilul Albastru, izvorat In Etiopia, a fost descoperit de James Bruce ~i de alti exploratori. Ins~ Nilul Alb izvora Intr-un loc necunoscut, s1;r~b~tand o distan1;:l nedetermina~ Inainte de a ie~i prin rnla~tinile din sudul Khartumului. Dorinta de a

~
:3

insa, s-a davedit a fi a dezamagire, deaarece epaca sa de centru de studiu trecuse de mult.
19H

~ t ~

O Sir Richard Burton, imbracat in arab in timpul calatoriei sale la Mecca, in anul 1853. Acest intelectual solitar explorase Arabia inainte sa intreprinda o expedi1ie in Somalia, in anul 1853.
O Aceasta pictura realizata de Thomas Baines infa,i~eaza cascada Victoria, descoperita de Livingstone in anul 1855. Livingstone, care era medic, a fost trimis in Africa in calitate de

lroboln~yindu-se foarte gray. Fiind expulzati din lndep~rtatul centru commercial arab din Tabora, In februarie 1858, ei au fost priroii europeni ce au ajuns la Lacul Tanganyka; Burton credea c~ acesta este izvorul Nilului, cu toate c~ existau rnulte obiectii la teoria sa. La Intoarcere, in timp ce Burton s-a lns~n~to~it ~i ~i-a elaborat lnsemn~rile la Talbora, Speke, de~i pe jumatate orbit de oftalmie (inflaroatie a ochiului), a pomit In c~utareaunui mare lac, ce se credea c~ se afl~ in nord. Acesta a ajuns la cap~tul sudic al unei rnari lntinderi de ap~, pe care a nuroit-o Lacul Victoria, apoi s-a lntors conyins c~ acestaera adey~ratul izvor al Nilului. Schimbare de roluri De~i Speke nu avea dovezi concludente, el ~ia sustinut teoria la intoarcerea In Anglia, eclipsftndu-l pe tovara~ulsau Burton. Burton a contrazis cu asprime parerile lui Speke, du~mania dintre cei doi urmftnd sa aiba consecinte tragice. In 1860, Societatea Geografica Regalaa trimis o a doua expeditie, de aceastadata condusa de Speke, secundat de capitanul James Grant. Ma~aluind in jurul lacului Victoria, Speke a observat cascadele care se revarsau din acesta spre nord, ajungftnd la concluzia ca acesta era In mod sigur izvorul Nilului. Ca ~i Inainte, el banuia, Insa banuia corect. S-aIntors in Anglia dupa o expeditie epuizanta de doi ani ~i jumatate ~i, In ciuda conditiei sale fizice, a fost de acord sa-l Infrunte pe Burton Intr-o dezbatere
O John Speke. in tim-

pul expedi,iei dintre anii 18571859, Speke l-a lasat pe Burton la Tabora ~i a ~ descoperit lacul ~ Nyanza, pe care l-a : redenumit Victoria.
:' O ~ f Unyanyembe, de Speke expedi~iei. in

desenat timpul

O Pictura a lui Thomas Baines, ce reprezinta expedi,ia lui Livingstone pe fluviul Zambezi. Livingstone sperase ca acesta avea sa fie o ruta comerciala utila, insa curen'ii s-au dovedit a fi prea puternici. rezolva aceste mistere a fost responsabil;l de explorarea interiorului Mricii de Est intr-a serie de expeditii intre anii 1850 -1860. In anul 1857, Societatea Geografic;l Regal;l a trimis o expeditie In frunte cu doi ofiteri de armat;l, Richard Burton ~i John Speke. p;lrnsind Zanzibarul, ace~tia au pornit lntr-o c;ll;ltorie de 7 luni in vest, In timpul c;lreia cea mai mare parte a hamalilor au murit, ei ln~i~i

public;!. Cind dezbaterea era pe cale s;! Inceap;!, Speke a fost g;!sit mort -ucis de propria lui arm;!, fie accidental, fie s-a sinucis Intr-un moment de depresie. La Gondakoro, la Intoarcerea acas;!,Speke ~i Grant au Intilnit un cuplu neobi~nuit de parteneri exploratori -Samuel Baker ~i sotia sa maghiar:l, pe nume Florence. Cu ajutorul informatiilor fumizate de Speke ~i Grant, sotii Baker au pomit spre sud, descoperind Inc;! un lac necunoscut pin;! atunci, pe care l-au numit Lacul Albert, dup;! numele sotului Reginei Victoria. Navigind In jurul acestuia, cei doi au reu~it s;! dovedeasc;! c;! Nilul se v;!rsa In lac ~i izvora din nou la Cascada Murchison.
Exploratorii misionari Florence Baker a fost un personaj exceptional printre exploratori., Insotindu-l pe sotul ei, cu care Impartea greutatile $i pericolele. Majoritatea protestantilor misionari nu $i-au luat doar nevestele cu ei, ci $i copiii, cand au pomit la evanghelizarea Intunecatei Africi. A$a a ajuns Mary Livingstone sa ia parte la primele aventuri ale sotului ei, David, cel mai celebru explorator misionar .

Asemenea multor predecesori ai s~i, Livingstone era scotian, $i lucrase In copil~rie Intr-o fabric~ de buillbac, studiind In fiecare seara pan~ a ajuns s~ se califice ca medic $i m:isionar. Trimis In Africa de Sud In 1841, el a petrecut ani de zile In misiuni la marginea De$ertului Kalahari, Inainte s~ devin~ obsedat de explorare. Primele sale succese au culminat In obiectivul turistic al Raului Zaillbezi Superior, $i l-au Indemnat la eforturi $i mai mari. Dup~ ce $i-a trimis familia Inapoi In Marea Britanie, a Inceput o c~l~torie pe o distant:l de 4800 kill, de la Oceanul Atlantic la cel Indian, urmand cursul clului Zaillbezi spre mare; In druillul s~u a descoperit cele mai mari cascade din lume, c~rora le-a dat nuillele Reginei Victoria. Fiind acuill o celebritate, Livingstone a Intreprins o noud expeditie pentru explorarea clului Zainbezi, care s-a dovedit a fi mai putin accesibil corabiilor, decat s-ar fi a$teptat. De asemenea, Livingstone a avut divergente cu portughezii In ceea ce privea comertul cu sclavi, iar la Intoarcerea In Marea Britanie In anu11864, $i-a folosit Intreaga influent:lpentru a asigura Int~rirea patrulei $i a relnnoi efortul misionar. Neputand s~ stea departe de Africa, 199

EXPLORAREA

AFRICII

Livingstone s-a lntors In anuI1865. De aceasta data, SocietateaGeografica Regalai-a cerut sa exploreze regiunile din sud ~i vest ale lacului Tanganyka ~i, ~ cat posibil, sa rezolve controverseledintre Speke ~i Burton. Cea mai mare descoperire a sa a fost fluviul african Lualaba, la vest de Tanganyka, care dupa parerea lui se varsa In Nil. Livingstone ~i Stanley Fiind bolnav de malarie, Livingstone a fost transportatlnapoi In Ujiji pe lacul Tanganyika. intre timp, pierduse coniplet contactul cu europenii, lncat se credea ca era mort. Ziarul New York Herald a organizat o expeditie In cautarea lui. cand conducatorul acesteia Henry Morton Stanley a ajuns In Ujiji i s-a adresat albului pe care l-a gasit aici,' cu faimoasele cuvinte: "Dr. Livingstone, presupun". Stanley adusesecu el medicamente care 1- ~ au 1nsanato~it Livingstone ~i, lmpreuna, cei r ~ doi, care devenisera cei mai buni prieteni, au ajuns In cele din urma la concluzia ca lacul Tanganyka nu putea fi izvorul Nilului. Mai ~ hotarat ca niciodata sa exploreze Laulaba, ~ 0

O Scena realizata de Samuel Baker. probabil la Patiko in Uganda moderna. Baker ~i so\ia sa Florence se afla in partea stanga a imaginii. O Ilustra\ie din cartea lui Stanley despre calatoriile lui Livingstone, publicata in anul 1884.
~

O Livingstone ~i Stanley pe fluviul Ruzizi. Dupa int31nirea lor de la Ujiji, cei doi au devenit foarte buni prieteni.

:;, "' ~ :e 0=

~ ~ ~

Livingstone a refuzat s~ se lntoarc~ la Londra cu Stanley,lns~ a murit In mai 1873,lnainte de a putea ajunge la fluviu. Munca sa a fost preluat1 ~i completat~ de Stanley -un ziarist american, care l~i petrecuse copila:ria lntr-un azil de munc~ In Tara Galilor ~i s-a impus ca un personaj colorat ~i lipsit de scrupule. Expeditia pe care a lntreprins-o In anul1874 sem~na cu o mic~ armat~ -pierderile acesteia fiind extrem de importante In urm~torii trei ani. Totu~i, c~l~toria lui Stanley prin lacurile Ta:nganyika~i Victoria a dovedit, 1n final, c~ Speke avea dreptate. jn tin1pul unei c~l~torii de-a lungul fluviului Lualaba, Stanley a ajuns la concluzia ~ c~ fluviul nu era Nilul, ci unul dintre bratele ~
o fluviului Congo, pe care l-a urmat pan~ la ]

Oceanul Atlantic. ~ De~i mai rnm:lseser~multe de f~cut, acum nu mai existau vaste portiuni neexplorate pe harta Mricii. Sfar~itulmarii epoci a explorarii a fost urmat aproape imediat de o nou~, febril~, perioad~ de colonizare ~i control european.
200

O Atacurile triburilor de pe fluvii erau unul dintre pericolele cu care s-a confruntat Stanley in timpul expedi~iei din 1874- 1877. in doar cateva zile, ace~tia au avut cinci ciocniri cu canibalii.