Cetate dacica descoperita in zona Bunloc, Brasov 15 Iunie 2008

O cetate dacica, a doua ca marime dupa Sarmizegetusa, a fost descoperita de arheologi in zona masivului Bunloc din judetul Brasov, anunta Rador, citand Radio Romania Actualitati (RRA). Doctorul Liviu Pandele, presedintele Fundatiei Dacia, a declarat pentru RRA ca "este cel mai mare sit dacic descoperit la ora actuala dupa Sarmizegetusa Regia, peste 80 de hectare de areal arheologic. In cadrul Congresului International de Dacologie, de saptamana viitoare, se vor aduce alte dovezi covarsitoare despre continuitatea statului dac dupa moartea lui Burebista in acea perioada de o mie de ani neagra de istorie, in care unii sau altii spun ca nu a existat nimic in aceste teritorii".

Pietrele lui Solomon au vegheat o cetate dacic

10 Septembrie 2009 | Articol semnat de Sorin Golea | | | | |
Dac ajungei n Braov, nu ratai un miracol al naturii Braovul este una dintre cele mai cunoscute atracii turistice din Romnia. Printre obiectivele care merit vizitate aici sunt Pietrele lui Solomon, de care este legat tradiia Junilor Braovului. Specialitii consider c srbtoarea Junilor este mai mult dect un moment folcloric, este o manifestare care mbin n egal msur elemente de mit, folclor i de magie.

Aici a fost ocetate dacic n prima duminic dup Pate (Duminica Tomii), Junii Braovului ies clare la Pietrele lui Solomon printr-un ritual care merit vzut. Aceast tradiie este expresia unui strvechi ritual legat de moartea i de renaterea timpului calendaristic, dar i de iniiere n rndul feciorilor care erau luai din snul familiei i dui la Pietrele lui Solomon pentru o perioad, unde erau supui unui antrenament dur (astzi se mai pstreaz aruncarea buzduganului n.r.) pentru aprarea cetii dacice care exista n Scheii Braovului. Cetatea de la Pietrele lui Solomon a fost o fortificaie localizat n vecintatea Braovului, la poalele de nord-vest ale

Tmpei. n urma cercetrilor arheologice, ncepute de Julius Teutsch n 1913, s-a putut constata o continu locuire a cetii pe ntreaga durat a neoliticului, adic de peste 6.000 de ani, a epocii bronzului i cea a fierului. Cetatea era compus dintr-o incint mprejmuit cu ziduri dacice.Tot prin metode arheologice a fost stabilit i momentul distrugerii cetii, care s-a petrecut n timpul rzboaielor daco-romane. Astzi, pe locul cetii se desfoar ritualul junilor. Junii sunt o strveche serbare de primvar Junii trebuie privii ca un rest de epoc pgn, o strveche serbare de primvar, care comemoreaz renvierea naturii, nvingerea soarelui asupra asprimii i gerului iernii, nceputul vieii noi (...), iar serbarea trebuie considerat ca un cult religios precretin, fiind un obicei cunoscut nc de la daci (Julius Teutsch).

Dup ce strbate centrul oraului, ceata junilor se ndreapt ctre Pietrele lui Solomon. Pe costumele purtate de tineri se regsesc frunza de stejar i via-de-vie, despre care unii istorici spun c ar fi semne ale unui vechi cult al zeului Dionisos Citii i: Babele de la Bozioru

Simboluri Sunt multe simboluri in legendele romanilor. Frunza de vita de vie ocupa un loc aparte, fiind foarte apropiata omului. In romanul "Nume de cod: Vita de Vie" gasiti si mai ales in volumul trei, veti gasi o foarte mare apropiere intre vita si om. Nu intamplator pe plaiurile mioritice.