P. 1
54754853-CAIET-DE-SARCINI

54754853-CAIET-DE-SARCINI

|Views: 3,294|Likes:
Published by Iliut Claudia

More info:

Published by: Iliut Claudia on Oct 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/12/2013

pdf

text

original

ACORD CADRU PENTRU LUCRARI DE INVESTITII Administratia Unitatilor de Invatamant Preuniversitar si Unitatilor Sanitare Publice Sector 1 Bucuresti

CAIET DE SARCINI SPECIFICATII GENERALE

CUPRINS .........2 - 14 GLOSAR .15

SIMBOLURI CHIMICE & ABREVIERI

.16

INTRODUCERE

.17

A.EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE

.18

21

1. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE .19 - 21 1.1. CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA .19 - 21 1.2. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE............. 21

B.EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

. 22 - 29

2. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE . 23 - 29 2.1. GENERALITATI .23 2.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .23 - 24 2.3. MATERIALE .24 - 25 2.4. EXECUTAREA LUCRARILOR . 25 - 28 2.5. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE... 28 - 29 2.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE...............29

C.LUCRARI DE BETOANE

.30 - 65

3. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE BETOANE .31 - 65 3.1. GENERALITATI .31 3.2. STANDARDE SI NORME DE REFERINTA .31 - 34 3.3. CONSIDERATII GENERALE .35 - 36 3.4. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI. NIVELE DE PERFOMANTA ALE BETONULUI .36 - 38 3.5. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT .38 - 40 3.6. PREPARAREA BETONULUI .41 3.7. ARMATURI .42 - 46 3.8. COFRAJE SI SUSTINERI .47- 48 3.9. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI .48 - 52 3.10. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU PRIN PROCEDEE SPECIALE .52 - 54 3.11. DECOFRAREA .54 - 56

3.12. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

.56 - 57

3.13. 3.14. 3.15. 3.16.

EXECUTAREA BETOANELOR/MORTARELOR TORCRETATE 57 - 58 CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE .58 - 64 RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA .64 - 65 PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............65

D.LUCRARI DE CONSOLIDARE

.66 - 78

4. CAIET DE SARCINI CONSOLIDARI CLADIRI EXISTENTE..................67 - 78 4.1. GENERALITATI...............67 4.2. LUCRARI DE CONSOLIDARE A SRUCTURILOR DIN BETON ARMAT.........67 - 75 4.3. EXECUTAREA SUBZIDIRLOR LA FUNDATII...............75 4.4. EXECUTAREA CAMASUIELILOR LA PERETII DE ZIDARIE............75 - 76 4.5. EXECUTAREA PLANSEELOR DIN BETON ARMAT IN LOCUL PLANSEELOR DIN LEMN.............76 - 78 4.6. MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII.............78 4.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE....................78

E.LUCRARI METALICE

.79 - 96

5. CAIET DE SARCINI - LUCRARI STRUCTURI METALICE .80 - 91 5.1. GENERALITATI .80 5.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .80 - 82 5.3. PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR .82 - 83 5.4. VERIFICAREA CALITATII .83 5.5. LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA .83 5.6. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA .83 - 88 5.7. ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI .88 - 89 5.8. CONTROLUL CALITATII .89 - 90 5.9. TOLERANTE .90 5.10. RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR .90 - 91 5.11. CONDITII DE EXPLOATARE .91 5.12. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............91

6. CAIET DE SARCINI SCHELE METALICE...............92 6.1. GENERALITATI .........................92 6.2. MASURARE SI DECONTARE....................92 6.3. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ..............92

7. CAIET DE SARCINI CONFECTII METALICE, BALUSTRAZI, MANA CURENTA..................93 - 96 7.1. GENERALITATI..................93 7.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE...................93 - 95 7.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE.....................95 7.4. RECEPTIA CALITATIVA...........................95 7.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.......96

F.EXECUTIA LUCRARILOR PENTRU INCINTE DIN PILOTI FORATI

97 - 109

8. CAIET DE SARCINI INCINTE DIN PILOTI FORATI .98 - 109 8.1. CONTINUTUL CAIETULUI DE SARCINI .98 8.2. PREVEDERI GENERALE .99 8.3. INCINTA DE PERETI DIN PILOTI FORATI SECANTI .99 - 104 8.4. REALIZAREA EXCAVATIILOR SI INFRASTRUCTURII CONSTRUCTIEI .104 - 105 8.5. RECEPTIA LUCRARILOR .106 8.6. CONDITII TEHNICE DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR .106 - 107 8.7. LUCRARI DE EPUISMENT .107 8.8. LUCRARI DE MONITORIZARE A INCINTEI SI CONSTRUCTIILOR INVECINATE .107 - 108 8.9. MASURI DE SECURITATE SI PROTECTIA MUNCII .108 8.10. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............109

G.EXECUTIA LUCRARILOR DE ARHITECTURA

.110 - 241

9. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE DULGHERIE .111 - 121 9.1. GENERALITATI .111 9.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .111 9.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE, LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITARE .111 - 113 9.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, MONTAJ 113 - 115 9.5. CONTROLUL CALITATII .115 - 118 9.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR .118 - 119 9.7. IGNIFUGAREA TAMPLARIEIE STRUCTURALE .119 - 120 9.8. VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII .120 - 121 9.9. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............121

10. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE ZIDARIE .122 - 130 10.1. GENERALITATI .122 10.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .122 - 123 10.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .123 - 126 10.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE .126 129 10.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE .129 - 130 10.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............130

11. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE TENCUIELI .131 - 138 11.1. GENERALITATI .131 - 132 11.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .132 - 133 11.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .133 - 134 11.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA. INSTALAREA. ASAMBLAREA .134 - 136 11.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .136 - 138 11.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............138

12. CAIET DE SARCINI - LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE .139 - 145 12.1. GENERALITATI .139 12.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .139 12.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .139 - 141 12.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAJ. INSTALARE. ASAMBLARE..... ......142 - 143 12.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .144 - 145 12.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............145

13. CAIET DE SARCINI - TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE .146 - 153 13.1. GENERALITATI .146 13.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .146 13.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .146 - 150 13.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE. INSTALARE. ASAMBLARE .150 - 151 13.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISIBILE . 151 - 153 13.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............153

14. CAIET DE SARCINI - PLACARI CU PIATRA. MOZAIC PREFABRICAT . PLACARI CERAMICE . PLACARI CU PANOURI DIN PLACI DECORATIVE DE INALTA PRESIUNE (HPL) .154 - 156 14.1. GENERALITATI .154 14.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .154 14.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. DEPOZITARE. MANIPULARE .154 14.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA. INSTALAREA. ASAMBLAREA .154 - 155 14.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .155 - 156 14.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............156

15. CAIET DE SARCINI TAPETE P.V.C. ..........................157 - 159 15.1. GENERALITATI.................157 15.2. MATERIALE...................157 15.3. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA...............157 15.4. MONTAJUL........................157 - 159 15.5. RECEPTIA CALITATIVA.................................159 15.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE..........159

16. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII .160 - 164 16.1. GENERALITATI .160 16.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .160 16.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .160 16.4. PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR .161 - 163 16.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .163 - 164 16.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............164

17. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE PARDOSELI .165 - 184 17.1. GENERALITATI .165 - 166 17.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA . 166 - 167 17.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MAIPULARE, TRANSPORT .167 - 168 17.4. EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA .169 - 183 17.5. CONTROLUL CALITATII .183 - 184 17.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE............. 184

18. CAIET DE SARCINI HIDROIZOLATIE .185 - 193 18.1. GENERALITATI .185 18.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .185 - 186 18.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .187 18.4. COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE .188 18.5. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .190 - 192 18.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE 192 - 193 18.7. MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR .193 18.8. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............193

19. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC/AL PENTRU USI SI FERESTRE .194 - 200 19.1. GENERALITATI .194 19.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .194 19.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE 195 - 196 19.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLAREA .196 - 199 19.5. ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE .199 19.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............200

20. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT PENTRU USI SI FERONERIE ...201 - 205 20.1. GENERALITATI .........................201 20.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA...................201 - 202 20.3. CRITERII ADMISIBILE PRIVIND CERINNTELE DE CALITATE......202 20.4. LIVRARE, TRANSPORT, DEPOZITARE.......................202 - 203 20.5. MATERIALE SI PRODUSE........................203 20.6. MONTAJUL......................203 - 204 20.7. ABATERI ADMISIBILE.......................204 20.8. VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI.....................204 - 205 20.9. MASURATORI SI DECONTARI..................205 20.10. INTRETINEREA SI PROTEJAREA LUCRARILOR.................205 20.11. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE........205

21. CERINTE TEHNICE PERETI CORTINA...206 - 208 21.1. GENERALITATI............................206 - 207

21.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.....................207 - 208 21.3. DESCRIEREA MATERIALELOR FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI................................208 21.4. DETALII TEHNICE PANOU REPREZENTATIV....................208 21.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE...................208

22. CAIET DE SARCINI- LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DE LEMN, PARTITII VITRATE SI TAMPLARIE METALICA INTERIOARA 209 - 212 22.1. GENERALITATI .209 22.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA 209 22.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, ASIGURAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .209 - 211 22.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE .211 - 212 22.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE .212 22.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............212

23. CAIET DE SARCINI TERMOSISTEM FATADE .213 - 221 23.1. GENERALITATI .213 - 214 23.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .214 - 216 23.3. MATERIALE. LIVRARE SI MANIPULARE .216 - 217 23.4. EXECUTAREA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE..... ..... 217 - 219 23.5. CONTROLUL CALITATII .220 - 221 23.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............221

24. CAIET DE SARCINI - FATADE CU CASETE DIN TABLA..................222 - 224 24.1. GENERALITATI.........................222 - 223 24.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.......................223 24.3. DESCRIEREA MATERIALELOR FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI................223 - 224 24.4. CONDITII SPECIFICE DE MONTAJ.............................224 24.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE......224

25. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE 225 - 235 25.1. GENERALITATI .225 25.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .225 - 226 25.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .226 - 228

25.4. EXECUTAREA LUCRARILOR. INSTALARE. MONTARE. ASAMBLARE .228 - 233 25.5. VERIFICAREA CALITATII . 233 - 234 25.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............235

26. CAIET DE SARCINI PLACARI CU POLICARBONAT....236 - 239 26.1. GENERALITATI 236 26.2. MATERIALE 236 - 238 26.3. CONDITII TEHNICE DE CALITATE 238 26.4. EXECUTIA LUCRARILOR DE TAMPLARII DIN ALUMINIU SI POLICARBONAT .238 - 239 26.5. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR; CERINTE SPECIFICE PROIECTULUI 239 26.6. RECEPTIA LUCRARILOR .. 239 26.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE......239

27. CAIET DE SARCINI LUCRARI PENTRU INVELITORILE CU TIGLA CERAMICA .240 - 241 27.1. DOMENIU DE APLICARE ..240 27.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE 240 - 241 27.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE ..241 27.4. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .241

H.LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE

.242 - 252

28. CAIETE DE SARCINI - LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE .243 - 252 28.1. GENERALITATI .243 28.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .243 - 244 28.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .244 - 245 28.4. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXCUTIE SI MONTAJ .245 - 251 28.5. TESTE SI VERIFICARI .251 - 252 28.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............252

I.LUCRARI PENTRU INSTALATII DE APA SI CANALIZARE EXTERIOARE..253- 263

.

ROBINETE SI APARATURA . VERIFICAREA CALITATII.15..LUCRARI PENTRU INSTALATII GAZE .256 29. DEPOZITARE .262 29.260 29. MANIPULARE SI DEPOZITARE .1.10. TEST HIDRAULIC .260 29. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA . CAIET DE SARCINI .267 30.258 29.265 .14.2.5.261 .INSTALATII GAZE .256 ..7.254 29.263 29.9.INSTALATII DE APA SI CANALIZARE EXTERIOARE . MONTAREA CONDUCTELOR. CERINTE GENERALE CANALIZARE .270 30.268 .258 .. MONTAREA APARATELOR DE CONTORIZARE .276 .1.265 30. ABATERIA ADMISIBILE .265 30. DEZINFECTARE . ÎMBINAREA CONDUCTELOR PRIN SUDURA CU APARAT OXIACETILENA .3.255 .271 30..13.263 J.272 .13. MONTAREA ARZATOARELOR SI APARATELOR DE UTILIZARE 270 30. ÎMBINAREA CONDUCTELOR DE POLIETILENA .262 29.266 . GENERALITATI .29.269 30.3. SAPAREA SANTURILOR .11.16. GENERALITATI .267 30. CONDITII DE AMPLASARE CONDUCTE . EXECUTIA LUCRARILOR. 267 . PUNEREA ÎN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR .271 30..264 .5.6. DOCUMENTELE NECESARE PENTRU EFECTUAREA RECEPTIEI TEHNICE .. MATERIALE SI EXECUTIE ..271 .272 30.269 30. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .7.263 29.. VERIFICARE CALITATII.6. MONTARE .4..9.4.263 29. SANTURI PENTRU CONDUCTE SUBTERANE . CAIETE DE SARCINI .273 30.254 29.262 29. CAMINE DE VIZITARE .11.270 30. LIVRARE.8. MANIPULARE.12. MATERIALE . CAMINE DE VIZITARE . TESTE DE RECEPTIE .277 30. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA . MONTAREA ARMATURILOR .273 30.12....8.254 .260 .277 30. LIVRARE.270 .262 .2.10. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.261 29. VERIFICARI SI PROBE DE REZISTENTA SI ETANSEITATE A INSTALATIEI .273 .268 30.

..279 31.4.280 ...291 L.279 ..335 ..307 . CAIET DE SARCINI VENTILATII . EXECUTIA LUCRARILOR... GENERALITATI . MONTAREA UTILAJELOR .. MANIPULARE.285 31.291 31...... EXECUTIA LUCRARILOR.LUCRARI PENTRU SISTEME DE VENTILATII ...5.4. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE...301 32.290 31.3.LUCRARI PENTRU INSTALATII ELECTRICE .2..LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI . VERIFICAREA CALITATII.17. DEPOZITARE . PROBE .294 32..1.279 ...307 . EXECUTIE .281 .6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ . CAIETE DE SARCINI . VERIFICAREA CALITATII..5. IMPAMANTARE SI SISTEME DE PROTECTIE PENTRU FULGERE... TRANSPORT..8.278 . MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE.282 .. VERIFICAREA CALITATII TESTE . ABATERI ADMISIBILE .320 33. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.305 32. LIVRARE.307 33..305 32..323 33.282 31.1.312 33.309 ....299 32.313 33.6.315 33. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA . GENERALITATI .30...3.2..7. GENERALITATI ..289 .281 31.5...306 .320-323 33..289 31.285 . CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE 313 . MATERIALE ... PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.6.305 32. INSTALATII TERMICE DIN CENTRALA TERMICA ..2. VERIFICAREA CALITATII.3.7..1.323 N. EXECUTIA LUCRARILOR ..312 .323 33.291 31.293 32. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .305 M.280 31. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .301 .INSTALATII TERMICE . DEPOZITARE .INSTALATII ELECTRICE .315 . INSTALATII INTERIOARE PENTRU INCALZIRE CENTRALA . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.8.295 ..309 33..294 295 32.293 .292 . MANIPULARE.299 . CAIETE DE SARCINI .324 .277 K.7..293 ..LUCRARI PENTRU INSTALATII TERMICE .4.

.

...327 34............347 35..8..........7.....345 ............347 37....335 O...345 36. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ...............1..........338 35............. CU REZISTENTA SPORTITA FUNICITA SI BACTERIANA.....3.. DOMENIU DE APLICARE...FLUIDE SI GAZE MEDICALE....332 .4. GENERALITATI.......... DATE TEHNICE.........325 34..LUCRARI SPECIFICE UNITATILOR SPITALICESTI .........346 36.TENCUIALA ANTIRADIATII...5. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE....6..5....337 35...338 ....345 36..343 344 35..........344 36........3...335 34.......346 36........LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI ... SISTEMUL DE TEVI DE DISTRIBUTIE.4......... MANIPULARE...7...3.........2.. CAIET DE SARCINI ... CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ ..342 35...346 36.340 35...337 ....9....5...... SISTEME DE MONITORIZARE SI ALARMARE....343 35....325 .. CERTIFICAREA INSTALATIILOR DE GAZE. DEPOZITARE.... CERINTE DE PROIECTARE...........347 37............... DEPOZITARE ...342 .......1. CAIET DE SARCINI .............2...336 ...340 .. VOPSITORIILE SPECIALE PE PERETI SI TAVANE...331 34.1..3....... PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .1... PUNEREA IN OPERA........ ECHIPAMENTE DE ALIMENTARE CU GAZE MEDICALE................345 ......338 35........ CAIET DE SARCINI .340 35.... PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE............... ACCESORII MEDICALE...2...34.334 34..347 37. VERIFICAREA CALITATII TESTE ....... STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ... PREVEDERI PENTRU MATERIALE....345 36............. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE.327 . EXECUTIA LUCRARILOR...........6....347 ...... GENERALITATI ...... LIVRARE..337 ...... PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ..6..........335 34.4...334 ..346 36.347 37....... GENERALITATI.4.........325 ...... CAIET DE SARCINI TAVANE CAMERE CURATE.............. MASURI DE SIGURANTA....344 35. LIVRARE..............346 37........ SURSE DE ALIMENTARE.. VERIFICAREA CALITATII............. UTILIZARE....2.....

.

......353 ...1.5.2. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE.P....354 39...369 ..362 40.361 ..4....1..350 38.PARDOSELI PENTRU BAZINE DE INOT... DOMENIU DE APLICARE..... VERIFICAREA CALITATII ......LUCRARI SPECIFICE SALILOR DE SPORT ... PARDOSELI PVC INTERIOARE SI ACCESORII SALA DE SPORT.363 41.352 .362 40..349 ..VERIFICAREA CALITATII .357 . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.367 ... STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .363 .371 ..LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON .....353 39.352 39.350 38. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ..351 ...5..... EXECUTIA LUCRRAILOR.356 39..........LUCRARI EXTERIOARAE . ABATERI ADMISIBILE ....352 .... STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ..... CAIET DE SARCINI .. GENERALITATI . PREGATIRE SUPORT PENTRU PARDOSELI PVC INTERIOARE. PREVEDERI PENTRU MATERIALE...............360 40..LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE. ABATERI ADMISE . GENERALITATI .350 38. PARDOSELI INTERIOARE SPORTIVE... PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ......360 . CAIETE DE SARCINI .....PAVAJE EXTERIOARE SI LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE .PARDOSELI PENTRU SALI DE SPORT.363 ...349 38.....356 R..3...........362 41..... CAIET DE SARCINI .371 41...4.2.358 40..354-356 39.359 .363 41..361 40... VERFICAREA CALITATII..3..358 40....358 ...367 41.LUCRARI SPECIFICE BAZINELOR DE INOT ..5..2..383 40. GENERALITATI.....2....4......6..369 41.349 ... CAIETE DE SARCINI . MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE..348 .1.......1.... EXECUTIA LUCRARILOR ..350 Q.. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE..4. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ . VERIFICAREA CALITATII...3....356 39....350 38..3.

.......6....41. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE...371 .

.4. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE.. PLANSE REPREZENTATIVE PENTRU PERETI DIN POLICARBONAT A.....383 43..383 43....372 42.380 .....03....0. LIVRARE..7.. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ...1..3...372 42..6... LISTA ECHIPAMENTE A.. GENERALITATI ..381 42..... CONDITII TERMICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .......5.... PLANSA REPREZENTATIVA PENTRU AMPLASARE INCHIDERI EXTERIOARE SI DETALII BAZIN INOT A. ANULATE LA DATA DE 31.382 .381 43.. EXECUTIA LUCRARILOR. ANEXE A..1................ DOMENIU DE APLICARE. PREVEDERI PENTRU MATERIALE....4.....382 . MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE......2.. DEPOZITARE ..372 ..42..381 42...4. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.377 . VERIFICAREA CALITATII.380 42..5... LISTA CUPRINZAND CANTITATILE DE LUCRARI ( FORMULARUL C5/F3) ..3....3.382 43. CAIET DE SARCINI TEREN DE SPORT MULTIFUNCTIONAL SI PISTA DE ATLETISM ... LISTA STANDARDELOR CONFLICTUALE CU STANDARDELE EUROCOD.. PLANSA REPREZENTATIVA PENTRU USA BLOC OPERATOR A..2..2010 A.....6...383 43......2...1... VERIFICAREA CALITATII.. PLANSE REPREZENTATIVE PENTRU PERETI CORTINA A..... MANIPULARE. CAIET DE SARCINI . FISE TEHNICE A..383 S.LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE 372 .377 42....

.

sau PAL .A. conectat la retea public PSI Paza si Stingerea Incendiilor QA Asigurarea Calitatii ANRGN Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale SR EN Standard Romanesc bazat pe Standard European STAS Standard de Stat Romanesc point to point" .fibre lemnoase densitate medie MLPAT Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriale OSB Oriented Strand Board.placi din aschii lemnoase PA Pânza asfaltata prEN Standard European în pregatire PR Punct de Receptie. Beton armat SB Standarde Britanice CA Carton asfaltat/gudronat CTC Control Tehnic de Calitate DIN Deutsche Industrie Norm (Standard Industrial German) EN Norma Europeana (NE) F 30/60/90 Rezistenta la foc -timp.30/60/90 min GCC Conditii Generale de Contract PAFS Poliester armat cu fibra de sticla IB Împâslitura din fibra de sticla bituminata/gudronata IBP Împâslitura din fibra de sticla bituminata/gudronata cu strat de protectie ISC Inspectia de Stat în Constructii ISCIR Inspectia de Stat pentru Cazane sau recipienti sub presiune si Instalatii de Ridicat ISO Organizatia de Standardizare Internationala MDF Medium Density Fibre.GLOSAR BCA Beton Celular Autoclavizat B.

STI Standard Industrial A/C Apa/Ciment (raport) .

SIMBOLURI CHIMICE & ABREVIERI Al Aluminiu Al-Zn Aluminiu-zinc CFC Clor-fluor-carbon Cu Cupru Fe/Zn Fier-zinc HCFC Hidro-clor-fluor-carbon PE Polietilena PEHD .

Polietilena de densitate mare PIC Polisocianurat PP Polipropilena PU Poliuretan FPVD Fluorura de poliviniliden PVC Clorura de polivinil PVC-U Clorura de polivinil-U S Sulf SO4 Sulfura .

In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Standarde si Reguli: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru luc rari. Unitati de masura si scopul lucrarilor: Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO. Deasemenea. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice. . Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depo zitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor Caiete de Sarcini. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebui e aprobata si inregistrata de el. Prevederi legale: Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Beneficiarului. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Contractorul. conform normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de co nstructii. se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. dar se pot modifica sau co mpleta cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului. Contractorul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Beneficiarul poate da disp ozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare car e trebuie luate pe cheltuiala Contractorului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. 10/1995. mai ales cand se f olosesc substante periculoase. Norme. trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu. Urmarirea regulata se face prin examinare direcat vizuala si cu mijloace simple de masurare. Ori ce propunere de înlocuire trebuie motivata de Contractant si aprobata de catre Beneficiar.INTRODUCERE Aceste Caiete de Sarcini definesc standardele minime. exceptand t evile pentru apa si gaze. Proiectantii si I nvestitorul vor urmari performanta lucrarilor finalizate. unde sistemul imperial se foloseste in practica curent.

.

EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE .A.

.

Curatirea santierului La începerea lucrarilor. Contractorul va îndeparta vegetatia si toate materialele organice de pe amplasament.1. Vor fi luate în considerare toate relatiile/legaturile cu proprietatile adiacente sau structuri vecine care pot fi afectate de lucrarile de demolare.1.1.EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE 1. Inlaturarea pamantului vegetal prin excavari mari si sapaturi facute mecanic sau manual in teren incluzand taierea si inlaturarea radacinilor si bustanilor. Contractorul va demola si elibera amplasamentul numai cladirile. Materialele care. în opinia Beneficiarului. Pe tot parcursul lucrarilor de demolare se v or folosi metode. .3. Contractorul va verifica stabilitatea generala a structurii de demolat si se va informa asupra posibilelor elemente instabile.30kg/mc. curata si depozita în stive.1. Se vor identifica elementel e de legatura si se vor proteja în vederea asigurarii unui nivel de siguranta pentru succesiunea etapelor de demola re si de a asigura stabilitatea partilor structurale nedemolate înca. chiar daca nu este specificat în contract sau în alt document . CAIET DE SARCINI . roci si materiale cu dimensiuni care nu depasasc 0. 1. acestea vor f i îndepartate din santier si se vor transporta în locurile aprobate pentru acest scop. Metrialele refolosibile vor ramân e în proprietatea Investitorului si vor fi pastrate si protejate de catre Contractor pâna la ridicar ea acestora din santier sau pâna la terminarea contractului. Componentele acestora se vo r dezasambla. Demolarea structurilor usoare. materiale si echipamente/utilaje astfel încât sa fie protejate vietile omenesti si valorile mater iale. etc. nu se pot refolosi se vor îndeparta din santier catre locul special aprobat. CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA 1. 1.1. si incluzand depozitarea materialului rezultat din lucrarile de santier.2. se vor face protejand stucturile subterane cum ar fi conductele si ca nalele de drenare etc.1. cand se vor refolosi. gardurilor. Generalitati Înaintea începerii oricaror lucrari de demolare se va face de catre Contractor un re leveu detaliat si o examinare a structurii. gardurile sau a lte structuri mentionate în proiect sau la indicatia Beneficiarului.

1. Structurile includ: pereti. acoperis. Materialele rezultate din aceste lucrari vor fi îndepartate de îndata si nu vor fi s tocate.5. daca acest lucru nu a fost cerut de Beneficiar. exceptând cele aprobate de Proiectant si Beneficiar pentru ac est scop. orice deteriorare adusa proprieta tilor invecinate în timpul lucrarilor de demolare a structurilor. gardurilor. pe cheltuiala proprie. Demolarea si degajarea structurilor Contractorul va demola. daca vor fi necesare d espagubiri acestea vor fi suportate de catre Contractor.1. conform cerintelor si/sau îndeparta structurile existente a caror largire sau lungire devine oneros. Revine în sarcina Contractorului de a prevedea bene/ghe ne pentru transportul molozului. Materiale Materialele si echipamentele ce vor fi folosite pe durata lucrarilor de demolare vor fi în concordanta cu prezentul caiet de sarcini sau standardele relative la acest subiect. . 1. tamplarie.4. elemente din beton si beton armat si alte tipuri conform indicatiilor Proiectului Tehnic intocmit in acest sens. dispersate sau refolosite în santier. Acolo unde este necesar Contractorul va lua toate precautiile necesare pentru a perveni raspândire a noroiului si molozului pe drumuri de catre vehicule. Nu se admite deversar ea/introducerea molozului si a noroiului în canalizarea publica sau cursuri de apa. 1.Contractorul va repara.

casti antifonice. întretinerea si evacuarea schelei. vor include platforme din elemente de 5 cm grosime.1.1. schela va fi protejata pe tot perimetrul acesteia spre drumuri. vor fi realizate în conformitate cu stan dardele/reglementarile în vigoare. excavarea necesara pentru instalarea picioarelor de schela. ochelari de protectie. Contractorul se va asigura ca toate reglajele necesare vor fi efectuate pentru a asigura stabilitatea pe parcu rsul ridicarii acesteia. suporti pentru împrejmuire. Sunt întretinute în bune conditiuni de functionare pe toata durata lucrarilor. Sunt manevrate de operatori competenti si experimentati. Se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea caderii accidentale a molozului pe/de pe platformele schelei. asamblarea. Materialele si molozul cazute se vor îndeparta cu grija pentru a preveni balansari. pretul unitar va include transportul. Acolo unde este necesar. Pe durata lucrarilor toti operatorii vor purta echipament de protectie individua l corespunzator cum ar fi : casti de protectie. ancorarea .7. Schelele trebuie sa îndeplineasca functiunile pentru care au fost instalate pe toata durata lucrarilor si sa respecte cerintele impuse de norme si reglementari. autorizat în domen iu. Schele din otel de tip cadre cu legaturi. Se va evita supraîncarcarea structurii cu moloz sau materiale rezultate din demola re. Se va tine cont de încarcarile suplimentare aduse schelei de molozul cazut pentru a nu se dep asi încarcarea maxima admisa. Siguranta Contractorul va asigura ca utilajele/echipamentele folosite îndeplinesc urmatoarel e: Sunt în concordanta cu tipul si scopul lucrarii la care sunt folosite. sau d .1. caderi. împrejmuirea va permite evacuarea molozului. 1. pentru supravegherea si controlul lucrarilor pe santier. semnalizari. dezasamblarea etc.1. întretinerea. masca protectie. iluminat etc.6. pentru o înaltime maxima de 12 m. Schele Schelele folosite în aceste lucrari se vor realiza/asambla conform normelor în vigoa re. 1.8. Supervizarea lucrarilor Contractorul va desemna o persoana competenta si cu experienta. strazi sau pasaje pietonale prin executarea unei împrejmuiri din tabla de otel ondulata cu o în altime de cel putin 2 m. Orice schelar experimentat si competent poate realiza ridicarea unei schele legate independent .

Contractorul va tine seama de posibilitatea unor conditii climaterice severe ce pot aparea si pot afecta lucrarile. împrejmuiri si bariere etc. se va avea în vedere ca nici una din part ile componente ale acestor utilaje sa nu vina în contact cu retele subterane si supraterane. Structura se va demola.1. Programul va prezenta secvential lucrarile de demolare si metodele de operare. pentru a p reveni accidentele sau vatamarile/degradarile ce ar putea rezulta din caderile sau proiectarile de mate riale si/sau moloz. prin metode ce vor fi supuse aprobar ii Beneficiarului. În cazul în care lucrarile de demolare nu pot fi executate în siguranta dintr-o parte a structurii. în ordinea inversa co nstruirii acesteia.eplasarea acestora într-o maniera care pune în pericol securitatea personalului. Contractorul va întocmi un program de luc ru si va fi supus aprobarii Beneficiarului. în cazul structurilor parti al demolabile. 1.9.1. excavatoare hidrau lice. Contractorul va instala plase de protectie. dupa caz 1. Contractorul va lua toate precautiile n ecesare pentru a asigura stabilitatea structurii ce nu se demoleaza. se vor folosi platforme de lucru. Atunci când sunt folosite mijloace mecanice cum ar fi macarale. Metode de demolare Contractorul va propune o metoda de demolare astfel încât. Aprobarea programului Contractorului de catre Beneficiar nu exonereaz a pe acesta de raspunderile contractuale. în general. structura ce va ramâne sa nu fie afectata. structura adiacenta sau alt e proprietati adiacente. Elementele . cu duratele de timp aferente.10. echipamentele/utilajele propuse pentru lucrari si fiecare operatie va fi prezent ata detaliat. Succesiunea lucrarilor de demolare Înainte de începerea lucrarilor de demolare. Contractorul va informa în timp util toate autoritatile competente cu privire la lucrarile ce se vor executa pentru a se re amplasa aceste retele. ciocane pneumatice pentru lucrarile de demolare.

Lucr arile temporare (sprijinirile) sa fie executate astfel încât sa suporte încarcarile cerute în cele mai defavorabile sit uatii. Vor fi folosite echipamente adecvate pentru sustineri temporare ale elementelor de rezistenta în timpul desfacerii/deitarii acestora. 1. 1. Beneficiaru l va lua o mostra din substanta suspecta si o va trimite la analizare pentru a se confirma daca contine azbest. lntretinerea Strazilor Contractorul trebuie sa inlature imediat praful si molozul care se poate aduna p e strazi datorita lucrarilor.structurilor metalice sau de beton armat se vor desface/taia la dimensiuni potri vite având în vedere greutatea si marimea acestor elemente care cad.13.14.11. acestea vor fi taiate în fâsii paralele cu directia principala de armare si demolate fâsie cu fâsie. Prevenirea Incendiilor . trebuie sa anunte Beneficiarul. Daca prezenta acelor materiale este suspecta. 1.1.1. Strazile trebuie sa fie temporar inchise cu acordul in prealabil al Investitorul ui. Daca nu se gaseste azbest lucrul se va relua imediat. muncitorii sau trecatorii. Contractor trebuie sa inceteze luc rul in zona respectiva si sa fie indrumat de Beneficiar catre alte zone de lucru. pe cât posibil fara a afecta mai întâi elemente principale de rezistenta. daca exista. lucrarile de demolare trebuie sa înceapa prin îndepartarea a cât mai mult di n încarcarile moarte. Molozul se va lasa sa cada liber doar în cazul în care nu pericliteaza si nu pune în pericol zonele învecinate. Controlul Traficului Strazile care sunt langa santier trebuie sa fie conform indicatiilor Contractoru lui sau Beneficiarului. Sectiunile ce se demoleaza sa fie sprijinite de utilaje de ridicare corespunzatoare si apoi taiat e si lasate pe sol controlat.1. 1. În cazul placilor cu o singura deschidere.1. Azbest si alte materiale periculoase Daca in timpul constructiei Contractorul crede ca vor fi afectate materialele ca re contin azbest sau alte materiale periculoase.12. În general.

La finalizarea lucrarilor toate uneltele care apartin Contractorului se vor lua de pe santier. . Catalin Minea .Molozul va fi evacuat prin topogane sau in recipiente. Nu se permite aruncarea gunoiului de la un nivel la altul in interiorul sau exteriorul cladirii.Lucrari de organizare de santier .Trebuie sa fie in concordanta cu prevederile romanesti privind prevenirea incend iilor si priveste lucrarile de taiere si sudare ca parte a lucrarilor de demolare.Sa indeparteze molozul de pe santier cel putin o data pe saptamana. 1.15. Din cand in c and se uda molozul.1.Sa curete in fiecare zi structurile inchise.Lucrari de demolare Intocmit : Arh.Nu se permite arderea molozului. 1.Se indeparteaza de pe santier tot surplusul de material o data cu progresul lu crarilor.2.Nu se arunca molozul de la ferestre sau alte parti ale cladirii. . . .Sa nu permita prezenta pe santier a moluzului. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Contractor ul trebuie sa fie in concordanta cu: . Indepartarea Molozului Contractorul trebuie: . praful sau alte materiale care produc praf. . .

B. EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE .

.

In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini. CAIET DE SARCINI . Contractorul trebuie. 2. Benefi ciarul poate cere intreruperea lucrarilor indicand actiunile necesare ce se vor realiza pe cheltui ala Contractorului. Contractorul trebuie sa tina cont d e previziunile standardelor si normelor in vigoare.1.EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE 2.2. STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului . Indicativ Titlu Ordin de aprobare Inlocuieste 1. Nr.2. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilo r de terasamente. sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea acestor Caiete de Sarcini si la cererea Beneficiarului. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat. Contractorul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele pr evazute de aceste Caiete de Sarcini. La orice alte lucrari legate de terasamente.

C 161984 NORMATIV pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente I.1997 partial C 29 1977 6.C. 3. Determinarea caracteristicilor de compactare. STAS 1913 4/86 .A. 13/83 .T.2. Trasarea pe teren a constructiilor civile. C 291985 . 56/N/11.Teren de fundare.Masuratori terestre.D. STAS 9824 1 . GE 0281997 Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical M.Teren de fundare. industriale si agricole 4.P.C.P.C.L.03. 92/1984 5. Determinarea limitelor de plasticitate.

D.C.1985 partial C 29 1977 .C.Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietele I..C. piatra sparta si alte materiale locale executate prin vibrare sau batere CAIET V: Îmbunatatirea terenurilor cu vibromaiul I. 20/11..VI) CAIET I: Prevederi generale privind îmbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice CAIET II: Compactarea terenurilor cu maiul greu CAIET III: Compactarea de adâncime cu coloane de pamânt CAIET IV: Îmbunatatirea cu coloane din balast.. nisip.04.P.

C 59/30.CAIET VI: Compactare prin vibroîntepare 7.C.L.1980 C 168 1974 10.P. P 1341995 Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce inglobeaza materiale geosintetice M.1984 8.P.C.P.D.11.C.D.11. C 1691988 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale I. .T 1/N/20. C 1681980 Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin silicatizare si electrosilicatizare I.P.C.D.1988 C 169 1983 11. 91/17. P 1251984 Indrumator tehnic pentru studiul proprietatilor pamanturilor necoezive lichefiabile I.09.C. 82/05.C.1995 9.C.C.01.A.

1984 NORMATIVE CONEXE 13.G. 132/29. 8/N/05.C.1997 14.02. GE 0271997 Ghid pentru proiectarea si executia lucrarilor de aparare si consolidare a taluzurilor la canale si diguri M.1996 15. C 2181984 Instructiuni tehnice pentru executarea forajelor prin metoda vibroforarii I.A.05.P. 58/16. GT 0011996 Ghid privind criterii de alegere a încercarilor si metodelor de determinare a caracteristicilor fizice si mecanice ale pamânturilor M.1976 12.C.P.L.C.A.C 1781976 Instructiuni tehnice pentru executarea drenurilor orizontale prin vibroforare I.C.03. 53/N/11.T.P.06. Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea sensibilitatii la înghet a pamânturilor .T.L.S.D.

A. pneumatice sau hidraulice.L.A.T.Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului I.G.3.D.Institutul Central de Cercetare .M. MATERIALE 2. 45/N/15.L.1. . .T. Soluri si roci Definitia solurilor si a rocilor este.P. astel: "Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale.T.07.C.C.1989 16. Proiectare si Directivare in Con structii I. conform descrierii din STAS 1243 "Teren d e fundare.07. 1204/25. sau cu alte echipamente similare.3.P.C. IM 0041996 Metodologie privind elaborarea cerintelor pentru mijloacele tehnice si echipamentele utilizate la executarea lucrarilor de constructii M.T.Inspectoratul General de Stat in Constructii 2. sau c u pene si ciocane de spart .C. Clasificarea si identificarea pamantului".P.1996 Legenda: M. care pot fi deplas ate numai cu unelte de impuscare.S.C .

2. "Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafata ce ofera cond itii pentru cresterea plantelor. Determinarea limitelor de plasti citate.3m3 in sapaturi sa u 0. "Material impropriu pentru umplutura" .1. Contractor. EXECUTAREA LUCRARILOR 2. o Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0. "Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturi lor la intervale medii de cel mult 150mm.piatra.Teren de fundare.3. o Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0. va face trasarile in concordanta cu .1 %. o Materiale susceptibile la combustie spontana. Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului inmultita cu 1.4.oricare din urmatoarele materiale: o Materiale perisabile.materiale care provin fie din excavatie fi e sunt aduse si care pot fi compactate conform specificatiei.1. o Materiale in stare inghetata. o Materiale definite ca necorespunzatoare de catre Beneficiar prin Dirigintele d e Santier. Trasarea Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente. o Busteni. Lucrari de umplutura Definitii: "Pamant corespunzator de umplutura" . 2. noroi sau namol. o Materiale care provin din zone mlastinoase. butuci. o Argila cu limita de lichid depasind 80 si/sau indexul de plastifiere depasind 55 determinat in conformitate cu STAS 1913/4 . Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta sau sadi.6m3 in excavatii vor fi considerate ca roci masive.4. 2.

2.75m . sau contine za pada sau gheata. Lucrarile de terasamente vor fi intrerupte daca conditiile din aceste Caiete de Sarcini sunt compromise. Contractorul trebuie sa indeparteze toti copacii. se vor executa urmatoarele lucra ri preliminare: defrisare.3. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime.4. si in cazul refolo sirii acestuia se va stoca in depozite temporare. Contractor trebuie sa respecte formalitatiile legale. indepartarea frunzelor. buruieni. Unde este necesar. iarba. Lucrari preliminare Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente. arbustii cu radacini si va cara materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. subsoluri. ceea ce ar putea duce la accidente si/sau op riri ale fluxului de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii: 1.2. si altele. demontarea structurilor existente. crengi. indepartarea si depozitarea startului vegetal. Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste: Teren slab coeziv: 0. Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat. Lucrari de excavare Pentru evitarea surparii malurilor. Contractorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor.4. fundatii se vor demola conform prevederilor pr oiectului. Structurile subterane.proiectul. 2. uscarea pamantului. Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament.

4:3. Contractorul are obligatia de a solicita prezenta geoteh nicianului pe santier. mecanizat. fundul sapaturii sa fie înclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor. Executarea lucrarilor de excavare se face. trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte: mentinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii pe o distanta suficie nta pentru a nu periclita constructiile învecinate. stabilita de catre Contractor. Roca: 6:1. fundul gropii trebuie lasat sa se usuce înainte de începerea betonarilor. pe parcursul executiei.25m Teren tare si forte tare: 2. mare de: Nisip. la atingerea cotei de fundare pentru a stabili daca natura terenului de fundare cor espunde cu proiectul. când turnarea betonului de fundatii sau a celui de egalizare nu se face imediat du pa executarea sapaturii. . sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cel putin 30cm decat cota finala. sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel încât pentru orice faza a lucrului .00m 2. În timpul executarii sapaturilor. sapatura manual a fiind folosita numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de vedere tehnico-economic. 30 cm deasupra cotei din proiect urmând ca diferenta sa fie execut ata manual. Contractorul va lua toate masurile necesare pentru a evacua apa colectata în zona excavata. în cazul aparitiei pe fundul gropii a unor crapaturi în teren masurile necesare vor fi luate de Proiectant. 1:1. in acest scop sapatura se va opri cu cca. pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa de fund atie.Teren mijlociu: 1. sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii. Inclinarea maxima a taluzului. cazul umezirii superficiale datorate precipitatiilor atmosferice. nu va fi mai 2:3. balast: Nisip argilos: Argila nisipoasa: Argila: 3:2. de regula.

Excavarea pamantului vegetal: Contractorul: a) Va excava minim 10cm . c) Împrastierea si nivelarea unui strat de pamânt vegetal în grosime uzuala de 10cm sa u pâna la 30cm în zonele indicate pe planuri pentru plantare arbusti si iarba. Va excava o adâncime de minim 30cm de strat vegetal în zonele în care se p revad plantari si va pastra materialul excavat pentru reutilizare. b) Inainte de inceperea lucrarilor. La începerea lucrarilor de sapaturi. materialele si utilajele folosite în acest scop vor fi prevazute în preturile unitare ale Contractului. Conditii pentru santier: Contractorul: a) Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelo r de nivel. pe baza unui proces verbal semnat de Investitor. Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60m. se va consulta cu autoritatile competente as upra pozitiei si tipurilor de trasee (conducte) subterane care pot fi intalnite. în special în cazul prezentei apei în aceste zone. costurile cu manopera. Proiectantul va indica solutia de excavare aleasa în func tie de datele din studiul geotehnic. Proiectant si Contractor. Acesta va fi p astrat separat de alte materiale. . Dirigintele de Santier va verifica încheierea s i buna executie a lucrarilor pregatitoare. b) Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate.stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura si/s au o dimensiune stabilita de Proiectant. Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare în trepte) înainte de operatiuni le de umpluturi si compactari.Contractorul este responsabil de asigurarea stabilitatii taluzurilor si acolo un de este cazul va reduce aceste limite definite mai sus.

toate acest e masuri nu vor implica modificari asupra volumului net de lucrari. Pentru realizarea acestor cerinte. 2. b) Inainte de inceperea lucrarilor. micsorarea si mentinerea nivelului apei din excavatii pentru a permite executare a lucrarilor. pomparea apei.Executarea fundatiei a) Se va executa conform dimensiunilor. se va anunta Proiectantul. industriale si agricole". acestea se vor racorda în trepte. si STAS 9824/1 "Masuratori terestre. La evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in sistemul perm .Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructi i. evacuarea apei in concordanta cu planul din proiect pentru mediul ambiant. Trasarea pe teren a constructiilor civile. nivelurilor si profilelor indicate in pl anuri. Straturile de pamant necoresun zator precum si roci masive gasite in amplasament vor fi indepartate si golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Proiectantului. Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzator si traseele de eva cuare a apei. Contractorul trebuie: sa preveda unde este necesar canal de scurgere. Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drenaj al statiei. se va verifica trasarea pe teren si inscrier ea in tolerantele admise. Evacuarea apei Contractorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente: aranjarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasament e. care va stabili modul de continuare a lucrarilor. se vor face umpluturi/compactari cu ma terial corespunzator de umplutura sau cu beton în cazul în care nu se poate realiza compactarea. Contractorul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situatiilor în cazul prabus irilor locale/malurilor în zonele excavate. conform C 83-75 .4. drenare.4. Stratul portant Daca la nivelul indicat terenul nu corespunde cu prevederile din proiect.

Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute cu materiale de umplere adecvate. 2.4.5. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor. Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate conform indica tiilor din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebui e informat Proiectantul caruia i se vor cere instructiuni.4.4. 2. conform legi i. Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate. Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate. Eliminarea materialelor Materialele excavate necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus vor fi in departate din santier. Gradul de . Beneficiarul poate cere Contractorului sa retina materialul neadecvat de pe sant ier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor.anent de drenaj al statiei. Lucrari de umplutura Se imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate 200 mm. Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii acestea vor fi construite la d istanta fata de lucrarile de excavatie pentru lucrarile permanente. Descoperiri arheologice Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice. 2. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Daca sunt întâlnite trasee subterane.7. Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidate pana la min im 95% din densitatea maxima masurata in testul Proctor pentru gradul de compactare conform STAS 1913/ 13-83. se va opri imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale. altele decât cele indicate în planuri. vor fi info rmati atât Proiectantul cât si Autoritatile competente si se vor obtine instructiuni de la ac estia.6.

4.8. pentru a nu se forma gheata in jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de f undatie. pentru material granular si intre de 0. apa pompata va fi indepartata imediat .umiditate al umpluturii trebuie sa fie intre +/-2% din continutul optim de umeze ala. evite narea inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superfic astfel incat sa se o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de tur unor fundatii.5 90 . buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant. in conformitate cu tabelul urmator: Executarea umpluturilor pe timp friguros Procesul tehnologic si conditii de realizare . Executarea sapaturilor Va fi ial .10 60 . 2.15 50 Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de d e a incepe sa inghete. La sapaturile cu epuismente. Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare. scarificato are.2 ori limita plastica pentru materialele coezive. Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederi le normativului C16-84 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si inst alatii aferente" aplicabile acestui tip de lucrare.8 si 1. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in caie tul de sarcini. Transportul pamantului pe timp friguros Temperatura aerului (°C ) Timpul de incepere a inghetarii (min) .

Durata totala de executie Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura. + 1 °C. transportul asternerea in umplutura si compactarea pamantului neinghetat.Temperatura Durata Saparea. ABATERI ADMISE Verificari inaintea inceperii lucrarilor Inaintea începerii sapaturilor trebuie facute urmatoarele verificari: . In momentul asternerii stratului. din zone in care terenul nu este inghetat. La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie. iar a sternerea se va face in straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor. iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spa larii. Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrate pe port iuni mici de teren.5. Durata de sapare Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe stratul inferior neinghetat + 1 °C. executarea umpluturilor se opreste luandu-se masuri de protejare a suparafetelor de capate cat si a celor realizate prin umpl utura. activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de luc ru portiunea de lucrare sa fie complet terminata. Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare. 2. Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sa u mecanice daca se respecta urmatoarele conditii: La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. + 1 °C.

Existenta PV predare . cu mentiona rea si posibil pastrarea eventualelor trasee ingropate.amplasament si a bornelor de reper. .primire .

Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel: Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: 10 mm. Fiecare proba de pamânt coeziv granulat va cântari 25kg cât si probele de pamânt necoeziv format din pietris grosier. La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii. dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborato r. Tipul de materiale de umplutura aprobate. Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda: o planul general de fundatii. Pozitia in plan vertical a cotei de nivel:10 mm . Materiale de umplutura Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiunilo r Proiectantului / Inginerului Geotehnician. coeziunea si umiditatea straturilor. asupra: 1. 2. o planul de sapaturi (umpluturi). In rezultatele incercarilor va fi accep tata o abatere standard de minim 95% din densitatea uscata determinata cu testul standard Proctor. o cota apelor subterane. se vor verifica pentru fie care in parte dimensiunile si cotele de nivel realizate si natura terenului. . Continutul maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse compactarii. o cota apelor subterane . o detalii de executie fundatii. Contractorul va fi informat. o grosimea. Lucrari de compactare Se va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o incercare la fiecare 400m2 pentru fiecare strat de umplutura.Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina inform atii referitoare la: o stratificatia terenului. Abateri admise 1. natura.

in jurul fundatiilor si subsolurilor : mediu 5 % . minim 8 %. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE executie lucrari de trasare executie sapatura executie umpluturi compactate lucrari de epuisment executia terasamentelor pe timp friguros Intocmit: Arh. 3. Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect: pentru sistematizari verticale : mediu 10 % . pentru toata inaltimea 2 m: ± 30 mm . Abateri dimensionale ale elementelor. 2. minim 8 %. in santuri de conducte : mediu 5 % . b) Înclinarea fata de verticala a muchiilor: pentru 1 m: 3 mm.6. a) In plan orizontal: inaltimi pana la 2 m: ± 20 mm.2. Catalin Minea . pentru toata inaltimea: 16 mm. minim 15 %.

C.LUCRARI DE BETOANE .

Asigurarea utilajelor. CAIET DE SARCINI .5 to Macara turn Pompa de beton Automalaxoare de beton Cofraje modulate Popi extensibili si grinzi Aparat de torcretat 3.3. Va face dovada ca detine sau inchiriaza : Macara de min. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.1. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.2. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1. 3. echipamentele si utilajele necesare si de personal calificat pentru a îndeplini intocmai si la timp sarcinile ce ii revin pentru executia tutur or lucrarilor. 12. echipamentelor si fortei de munca Executantul va confirma ca dispune de toate uneltele. ST 009-2005 . GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de execu tare a elementelor din beton si beton armat. Nr.1.LUCRARI DE BETOANE 3.1.

1.T.T. 1.T.Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de performanta M.1999 C 140 1986 C 21 1985 C 206 1985 4.944/2005 3.A. 275/2009 pentru modificarea Reglementarii tehnice Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de performanta". 59/N/24.944/14.C.T.P.P.C.C.L. C 28 1976 .D. aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor.08.T. indicativ ST 009-05. constructiilor si turismului nr.944/2005 M. ORDINUL 275/2009 ordinUL nr.C.2005 ST 009-1996 2. beton armat si beton precomprimat M. 1.11.C. C 28-1983 Instructiuni tehnice pentru sudarea armãturilor de I. NE 012-1999 Cod de practicã pentru executarea lucrãrilor din beton.

C 122-1989 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrãrilor de constructii din beton aparent cu parament natural I.1989 C 122 1981 7.beton 46/28.D. 51/30.1983 5. C 130-1978 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor I. 48/22. C 155-1989 Normativ privind prepararea si utilizarea . 302/16.T.C.D.P. P 134-2003 Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tablã cutatã-beton M.1986 P 59 1980 6.1979 C 130 1971 8.P.C.C.12.12. P 59-1986 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armãrii cu plase sudate a elementelor de beton I.C.03.T. 49/09.otel .C.C.09.2003 revizuire P 134/1-1993 9.C.C.C.06.P.D.C.

C.12.D. C 237-1992 Instructiuni de utilizare a aditivului complex ADCOM la prepararea betoanelor de ciment M.C. C 212-1987 Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacuumare a betonului I.C.C. C 221-1985 Instructiuni tehnice privind optimizarea tratamentelor termice în fabricile de prefabricate cu ajutorul metodei ultrasonice de impuls I. instrumente si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice I. beton armat si beton precomprimat.01. 56/01.1985 13.12.C.C.C. 2/N/21. 52/09. 47/30.D.D.12.C. Procedee.D.L. 52/30.10. C 156-1989 Îndrumãtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 "Elemente prefabricate de beton.P. 1993 14.P.C.1987 C 212 1983 12.C. .betoanelor cu agregate usoare I.C.1989 C 155 1981 10.T.A.P.1989 C 156 1972 11.C.P.P.

P.T.2001 16. GE 039-2001 Ghid pentru determinarea experimentalã in situ si în laborator a modulului static si dinamic de elasticitate a betonului.L.09. 1993 15. 1224/06.L.10.C 248-1993 Instructiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip M.L.2001 .T.P.09. 24/N/01.L. GE 040-2001 Ghid privind utilizarea metodei electro magnetice la determinarea parametrilor de armare a elementelor existente din beton armat M.T. M.A.L.P. 1223/06.

L.2002 18. NE 013-2002 Cod de practicã pentru executia elementelor prefabricate din beton.2001 20.17. beton armat si beton precomprimat M.T. ST 043-2001 Specificatie tehnicã privind cerintele si criteriile de performantã pentru ancorarea în beton cu sisteme mecanice si metode de încercare M. 1621/02.2001 19.L. ST 042-2001 Specificatie tehnicã privind ancorarea armãturilor cu rãsini sintetice la lucrãrile consolidare a elementelor si structurilor din beton armatproiectare si executie M. NP 093-2003 Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de vârste diferite si a conectorilor pentru lucrãri de cãmãsuieli si suprabetonãri M.L.11. 871/19.L. GP 081-2003 Ghid privind proiectarea si executia rezervoarelor mici din elemente prefabricate din beton în zone . 1620/02.T.P.11.P.L.P.L. 451/26.11.T.C.2003 21.T.T.03.

1975 .04.T. GP 075-2002 Ghid privind stabilirea criteriilor de performantã si a compozitiilor pentru betoanele armate dispers cu fibre metalice M.L.2003 22.2003 23.09.D.2003 24 NE 012/12007 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton. C 8-1975 Normativ pentru folosirea aditivilor la prepararea betoanelor si mortarelor I. 116/10.P.T. 577/29. 307/16.C. Partea 1: Producerea betonului M. 603/21.T. 306/16.C. beton armat si beton precomprimat.2008 NORMATIVE CONEXE 24.T.P.L.S.C.04.rurale M.07.T.L.L.G. GP 080-2003 Ghid privind proiectarea si executia consolidãrii prin precomprimare a structurilor din beton armat si din zidãrie M.09.

A.C 8-61 25.08.L.P. C 238-1992 Instructiuni tehnice provizorii privind realizarea betoanelor de clasa Bc 60 .A.1993 26.Bc 80 M. 61/N/25.T.01.L.P.1999 . 3/N/21. NP 033-1999 Cod de proiectare pentru structuri din beton armat cu armatura rigida M.T.

Partea 1: Compozitie. SR EN 1971:2002 Ciment.09.2005 STAS 790/84 30. 622/2004 + M. 1608/02.T.L.T. 161/15.G. Metode de încercare M.08.C.1999 28.2004 29.D.T. specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale H. 62/N/25.02. SR EN 1008:2003 Apa pentru betoane si mortare M.T.R. STAS 46061980 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.27.T. GP 042-1999 Ghid de proiectare si exemple de calcul pentru structuri din beton armat cu armatura rigida M.C. 1953/2010 .A.T.P.

Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri 35.Produse de otel pentru armarea betonului. .T.Produse de otel pentru armarea betonului.31. SR EN 1992-1-1 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.2005 32.E.C. Sârma rotunda trefilata M. SR 438 3:98 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate 4:98 . 161/15.02. STAS 438 1:89 . Otel beton laminat la cald. 384/22.02.Produse de otel pentru armarea betonului.T. Sârma cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece M.T.2004 34.C.T. SR EN 60974 1:2006 Echipament pentru sudare cu arc electric M. Marci si conditii tehnice de calitate 2:91 .06.C. 161/15.2005 33.

Ministerul Transporturilor.D.L.G.Institutul Central de Cercetare .Ministerul Lucrarilor Publice. Lucrarilor Publice si Locuintelor M. Proiectare si Directivare in Con structii I.Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.Ministerul Dezvoltarii.T.C.P..C .T.L.A. SR.L. EN 10244 2:2009 Sârme si produse trefilate din otel. Acoperiri metalice neferoase pe sârma de otel.P.C.P.Inspectoratul General de Stat in Constructii . .T.C.T.P. . 36.L. Constructiilor si Turismului I. Partea 2: Acoperiri de zinc sau aliaj de zinc Legenda M.S. Transporturilor si Turismului M.L.C.D. . .SR EN 12350:2009 Încercari pe beton proaspat.

umed cu inghet si agenti de dezghetare. tip de agregate si pentru o varsta data a betonulu i.agrega . sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru prote jarea armaturii.4. conform pct. relatie determinata pentru fiecare tip de ciment. infrastructura. acelasi Cod. reactia alcalii.2.3. si cu anexele d in NE 012-99 aprobat de MLPAT .3. in functie de clasa de expunere a constructiei in concordanta cu NE 01299 (in mediu uscat. b) Alegerea compozitiei betonului astfel incat betonul: sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit. din Codul NE 012-99.4.1. CONSIDERATII GENERALE Lucrarile de constructii pentru fundatii.7. Pentru expunerea structurii la medii mai severe raportul apa / ciment (A/C) va f i mai mic. sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. mediu marin sau mediu chimic agresiv) si influenta regimului mediului asupra cladirii (normal / moderat / sever) cerintele minime pentru a asigura luc rabilitatea necesara a betonului sunt indicate in NE 012-1999 tabelul 5. Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice determinate pe epruveta cil indru sau cub. Cerintele pentru durabilitatea betonului sunt exprimate pe baza unor reguli care privesc compozitia betonului si alegerea materialelor. suprastructuri din bet on armat sau precomprimat trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile acestui capitol. Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii conditiilor de mediu inconjurator si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte: a) Selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat acestea sa nu c ontina impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea armaturii. umed. Astfel. Compozitia unui beton trebuie sa asigure cerintele privind rezistenta si durabil itatea acestuia conform tabelului 5. Cerintele pentru asigurarea rezistentei prescrise sunt date prin: Relatia intre raportul apa / ciment (A/C) si rezistenta la compresiune a betonul ui. din NE 012-99. iar dozajul minim de ciment pentru asigurar ea durabilitatii betonului.

te). d) Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite a le betonului si protejarea corespunzatoare a armaturii. sa reziste actiunilor externe cum ar fi cele din mediul inconjurator. sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta. Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii. NE 012-1999 stabileste nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de impermeabilitate: . c) Amestecarea. pr ecum si pastrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico-chimice in timpul duratei de ser viciu proiectate sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului. transportul. punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec. In NE 012-1999 se fac referiri la stabilirea gradului de impermeabilitate necesa r betonului functie de clasa de expunere.

dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitat e functie de numarul de cicluri de inghet.dezghet trebuie sa satisfaca nivelele de performanta indicate in NE 012-1999: Gradul de gelivitate al betonului Nr. de cicluri inghet.Adancimea limita de patrundere a apei (mm) Presiunea apei (bar) 100 mm 200 mm Gradul de impermeabilitate P410 P420 4 P810 P820 8 P1210 P1220 12 Rezistenta la inghet.dezghet G 50 50 G 100 100 G 150 150 .

prevederilor din prezentul caie t de sarcini). raportul A/C maxim (conf. amestecul de beton prescris (prin caietul de sarcini si/sau de utilizator) si co ntrolat de un laborator autorizat. . prevederilor din prezentul caiet de sarc ini) Amestecul de beton prescris: În proiect se specifica urmatoarele date de baza în concordanta cu standardele si re glementarile tehnice în vigoare. Compozitia betonului trebuie proiectata avand in vedere prevederile prezentului caiet de sarcini si Codului N E 012-99. dimensiunea maxima a granulei agregatelor (conf. In cazul amestecului de beton proiectat trebuie specificate datele de baza privi nd compozitia betonului: clasa de rezistenta (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcin i). prevederilor din proiect). consistenta betonului proaspat (conf. tipul si dozajul minim de ciment (conf. Tipul si clasa cimentului.4. Cerinte de baza Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri: amestecul de beton proiectat la statie de producator si controlat de un laborato r autorizat.4. prevederilor din prezentul caiet de sarcini). CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI.3. supus aprobarii Proiectantului.3: Dozajul de ciment la m3 de beton / clasa betonului. Amestecul de beton proiectat: Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autori zat. 3. mentionate mai sus la capitoul 3.1. NIVELE DE PERFOMANTA ALE BETONULUI.

Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate.Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat. Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos. Tipul de agregate. .

4. sau folosirii de aditiv i reducatori de apa. si precizarilor din anexa I. stabileste conform NE 012-99 (cap. .16 mm dozajel e se sporesc cu 10%. Prepararea betonului pe santier. 3. cu avizul unui institut de specialitate si acordul Proiectantului se pot adopta dozaje de ciment inferioare celor din tabelul urmator: Beton simplu Beton armat 150 kg/m3 250 kg/m3 Stabilirea tipului de aditiv se face de catre: a) Proiectant. in conformitate cu prevederile tabelului I. pentru agregatele de 0 . . in urmatoarele cazuri: .5 . . pentru realizarea cerintelor de lucrabilita te.4). astfel incat betonul sa poata fi tra nsportat si pus in opera in conditii optime. Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre Contracto r.2. iar tipul de aditiv nu este prevazut prin proiect. In cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor. a maririi duratei de transport. Realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie. Obtierea rezistentelor de control pe faze la termene scurte. rezistenta. Dozajele minime sunt valabile in cazul folosirii agregatelor de 0 .4. c) Furnizorul de beton/Producatorul.5. iar prin proiect nu este stabilit tipul de ad itiv.31 mm. Executarea lucrarilor in alte conditii decât cele normale (pe timp calduros sau friguros). in cazul in care utilizarea aditivului este impusa prin proiect. din NE 012-99.Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat.3. b) Contractor. in functie de co nditiile de expunere. imbunatatirea omogenitatii betonului si dupa caz. Nivele de performanta ale betonului Pentru betonul proaspat: .tabel 5.

1 din NE 012-99 prin urmatoarele metode: tasarea conului. sub a carei valoare se pot situa statist ic cel mult 5% din rezultate. ca masura a lucrabilitatii.1. remodelare VE-BE. Pentru betonul intarit: REZISTENTA LA COMPRESIUNE .Consistenta. Continutul de aer poate fi determinat folosind metode gravimetrice sau volumetri ce sub presiune. clasa C4/5 C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 20/25 C 25/30 C 30/37 C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50/60 .7. grad de compactare si ras pandire.Clasa betonului este definita pe baza rezistentei ca racteristice fck cil (fck cub) care este rezistenta la compresiune in N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile. Densitatea aparenta a betonului proaspat trebuie sa fie in concordanta cu SR EN 12350:2009. poate fi determinata conform pct.

fck cil 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50 fck cub 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60 .

Pentru a determina clasa betonului. se folosesc probe cub cu dimensiunile 150x150x150 mm si probe cilindrice de f150xH300 mm. Pentru clasa I de expunere (normala): . conform NE 012-99.

Cand nu exista mostre se vor efectua incercari nedistructive pe structura.5 este corespunzator grupei I pentru lucrari curente din beton armat in conditii de exploatare normale. insotit de un certif icat de calitate. conform conditiilor tehnice din SREN 197/1-2002 (echivalentul lui Pa35 sau Pa40 ). Sortimentul de ciment Portland I/32. Livrare si transport Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie. cu rezistenta initiala normala . In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aproviz ionare.1. beton usor cu densitate aparenta in conditii uscate (105°C) mai mare de 2000 kg/m3 dar mai mica de 2500 kg/m3. Caracterizarea acestuia. caracteristicile vor fi in concordanta cu tablul 7 .5.2 al normativului NE 01299.1.1 din NE 012-99. livrarea cimentului se va face la depozitul santierului. aceasta este obligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care s e mentioneaza: . 2000 kg/m3 sunt facute folosind agregate poroase. Beton cu densitate normala (medie si grea).In unele cazuri speciale este necesar sa se determine cresterea rezistentei la p erioade stabilite de timp pe probe de dimensini similare cu cele folosite la determinarea clasei beto nului.5.2. Mostrele vor fi pastrate in conditii similare ca cele ale structurii expuse si vor fi testate la perioade prestabilite de timp. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT 3. conform p revederilor tabelelor I. din NE 012-99.5 sau I/42. Beton foarte greu cu densitate aparenta in conditii uscate (105°C) mai mare de 250 0 kg/m3.5. la care nu se impun cerinte specifice. 3. În cazul betoanelor gata preparate livrarea cimentului se va face direct catre producator ul de beton. fara adaosuri.2. precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa I. Rezistenta la compresiune se va determina la 28 de zile si clasificata astfel: Beton usor cu densitate aparenta in conditii uscate (105°C). Ciment Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea sortimentului de ciment Portland clasa I /32. Rezistenta la inghet-dezghet. În cazul betoanelor preparate în santier.

inclusiv prin constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amena jate. Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane a coperite. Ori de cate ori este posibil. Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz. Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna. numarul certificatului de calitate eliberat de producator. in care nu au fos t depozitate anterior alte materiale. data sosirii in depozit. Depozitare Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calita tiva. numarul avizului de utilizare dat de laborator. garantarea respectarii conditiilor de depozitare. . contain ere sau vagoane inchise. depozitarea cimenturilor primite direct de la producator. destinate exclusiv acestui produs. autocisterna. se va face dupa verifi carea la laborator a caracteristicilor fizice.- tipul de ciment si fabrica producatoare.

acestea vor avea streasini de max. Sacii vor fi asezati in stive. din NE 012-99. inclusiv prin verificarea certificatului de garantie emis de p roducator sau de baza de livrare conform punctului 4. pentru a se asigura circulatia aerului la partea interioara a st ivei. Controlul calitatii cimentului Verificarea calitatii cimentului se va face: la aprovizionare. de catre un laborator autorizat. Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii nu va putea fi intr ebuintat la lucrari de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice. prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor. In cazul in care incaperea de depozitare are pardoseala de beton.1.3.2. La depozitele intermediare. iar pardoseala va fi ridicata c u cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. lasanduse o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie.1.1. Stivele vor avea marcate data sosirii cimentului. Cand apare necesara schimbarea sortimentelor de ciment depozitate silozurile in cauza se vor goli complet prin instalatia prenumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment ce ur meaza a se depozita. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile d e la data expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimen turilor fara adaos. inainte de utilizare. 50 cm latime. Marc area silozurilor se va face prin inscrierea simbolului standardizat al cimentului cu litere si cifre de minimum 5 0 cm inaltime.Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. sac ii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu interspatii. sortimentul si data fabricatie i. Controlul calitatii cimentului este prezentat la punctul 17. se va interzice sau sista utilizar ea lor. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidentia loturilor de ciment de pozitate in fiecare siloz. din anexa VI a Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat NE 012-99. In cazul in care loturile sorti mentului de ciment aprovizionat nu indeplinesc conditiile de calitate garantate. I n cazul magaziilor din lemn. precum si la depozitele de rezerva ale statiei de be toane se vor marca strict silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce urmeaza a fi utilizat. 3.5. Agregate naturale Conditii tehnice .2. Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie.

. inainte de utilizare.8 din anexa I. depozitarea se va face pe platforme din lemn. 1. pietris de granulozitate intre 7 si 16 mm si 16 si 31 mm. punctul B. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltimea corespunza toare evitarii amestecarii cu alte sorturi.4.functie de dozajul de ciment si consistenta betonului . Depozitare Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportul ui sau depozitarii. Controlul calitarii agregatelor Controlul calitatii agregatelor se va face: la aprovizionare. punctul A. se folosesc agregate cu densitate normala (1201-2000 kg/m3). conform prevederilor anexei VI..2. din Codul N E 012-99.2. provenite din sfaramarea natura la si/sau din concasarea rocilor. In cazul unor volume reduse de agregate.4. Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau platform e balastate.. in lazi sau folosind amenajari recuperabile.in zona recomandata conform tabelelor 1.1. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de eva cuare a apelor. din Codul NE 01 2-99. Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: nisip de granulozitate intre 0 si 3 mm si 3 la 7 mm. conform prevederilor anexei VI.1.Cod NE 012-99.5 . Curba de granulozitate a agregatului total trebuie sa se incadreze .Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2001-2500 kg/m3. Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul Proiectantul ui.4 .

din anexa I. argila. in vederea imbunatatirii caracteristicilor acest uia (lucrabilitate. In cazul in care loturile sortimentelor de agregate aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calitate garantate se va refuza lotul.80. Efectele principale si secundare ale aditivilor asupra proprietatilor betonului sunt prezentate in tabelul I. Apa Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa. Adaosuri Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de masa cimentului. Influenta aditivilor curent utilizati asupra proprietatilor bet onului este prezentata in tabelul I. 3. grad de .5. sectiuni su btiri sau a betonului pompat. reglarea procesului de intarire. intarziere sau accelerare. ul eiuri. din NE 012-1999. este admisa numai dupa efectuarea de incerc ari preliminare si avizul unui institut de specialitate. in cazul elementelor cu armaturi dese. durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului.5.3 . 3. din NE 012-99.4. cresterea rezistentei.5.1. in functie de cerint ele tehnologice.3.3.3.5.2. Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indicate in anexa I. imbunatatirea impermeabilitatii. . Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop: imbunatatirea lucrabilitatii. Aditivi Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului.3. 3.Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606 . etc. dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008/2003.NE 012-1999. Apa folosita in santier nu va fi contaminata cu detergenti. materii organice. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a 2 tipuri de aditivi in cazul in car e nu este cunoscuta compatibilitatea lor si efectele secundare asupra betonului. obtinerea de betoane de clasa superioara.

caz in care se reduce cu circa 10% cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. cenusa. . praful de siliciu. Exista doua tipuri de adaosuri: . Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile specifice in vi goare.inerte. Ada osuri active sunt : zgura granulata de furnal. agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoare de specialitate. sau pentru a realiza p roprietati speciale. Folosirea adaosului inert duce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului. In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice. la calculul raportului apa/cimen t (A/C) se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta. Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa inflenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturi i. inlocuitor partial al partii fine de agregat.impermeabilitate. etc. rezistenta la agenti chimici agresivi). .active.

6.6. 3. Componentele mixturii de mortar se vor confor ma urmatoarelor cerinte: (a) Cimentul de Portland: Clasa 32. PREPARAREA BETONULUI 3. Contractorul trebuie sa verif ice la producator buna functionare a echipamentelor si instalatiilor si de asemenea sa verifice daca in momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de livrare contine toate informatiile ne cesare. . functie de specificul lucrarii. c are este echipat cu toata aparatura si instalatiile necesare efectarii unor determinari specifice si controlului calita tii betonului. Cantitati le de ciment folosite pentru prepararea mortarului va fi de 575 kg/m3 pentru cimentul clasa 32.2. altul decat cel al statiei de betoane. pentru acest gen de lucrari. Beton preparat pe santier si beton gata preparat Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. trebuie specificate prin contract toate determinari le necesare asigurarii si controlului calitatii betonului. Contractorul v or colabora cu un laborator autorizat.1. conform prevederilor din NE 012-99. Con tinutul amestecului de agregat folosit pentru pregatirea mortarului torcretat va fi de 6-8 %. Daca Contractorul apeleaza la un laborator independent. In cazul in care betonul este livrat de la statii. Prepararea betonului pentru torcret Pentru a pregati mixtura de mortar cand se aplica torcretarea se va folosi cimen tul Portland sau o compozitie de ciment care satisface cerintele SR EN 197-1:2002.6.depo zitarea si controlul calitatii cimentului se vor face in conformitate cu Codul de Practica NE 012-99.5. (c) Apa: Apa folosita la prepararea mortarului va fi potabila si va satisface ce rintele SR EN 197-1:2002. (b) Agregat fin: se va folosi doar nisip cu o granulometrie de maximum 5 mm.5 si 500 kg/m3 pentru cim entul de clasa 42. Transportul. Pentru operatiunile de dozare si amestecare a betonului toate instalatiile si echipamentele trebuie sa asigure prin buna lor functionare cerin tele pentru aceste genuri de operatii. Mortarul va fi compus dintr-un amestec de ciment de Portland si agregat fin. Verificarea efectuata nu trebuie utilizata de statia de betoane ca dovada a controlului calitatii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de raspunderea livrarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude o re spingere ulterioara a betonului de catre Contractor/Proiectant.5. Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor.5 or 42.3.

Transportul betonului Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea. precum si la intreruperea lucrului. etc. 3. acestea se vor umple cu cca. dupa care se vor goli complet de apa. In cazul autoagitatoarelor. Transportul betonului de la statie se va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelor cu bena amenajata special. jgheaburi sau tomberoane. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30°C sunt necesare masuri supliment are care se vor stabili de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea unei tehno logii adecvate de preparare. Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depasesc o ora. . Evacuarea va respecta cerintele planului de protectiei a mediulu i. acestea vor fi curatate cu j et de apa. pierderea componentilor sau contaminarea betonului. pompe. se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute. benzi transportoare. vagoneti. transport.(d) Aditivi: In caz de nevoie se pot folosi aditivi pentru prepararea mortarului pentru torcretare. Mijloac ele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cupr insa intre 5°C si 30°C. punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori ef icienti. Transport ul local al betonului se poate efectua cu bene.6.3. 1 m3 de apa.

Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii: denumirea si tipul de otel. Tipurile de armaturi utilizate curent sunt: . In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare. . Conditii Tehnice Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatii tehnice priv ind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton" si sa indeplineas ca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89 (pentru oteluri cu profil neted OB 37). in STAS 438/2-91 (pentru otelur i profilate PC 52. pentru armaturile constructive si la armatur ile de rezistenta a caror dimensionare rezultata din respectarea conditiilor de procent minim de armare.1. SR 438-3:1998 (pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat ).2. echivalarea fiind facuta prin lua rea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. neted. 3. aceasta este obligata sa transmita certificate de garantie corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.otel beton rotund.PC 52 . greutatea neta. PC 60). avand profil periodic. ARMATURI 3. standardul utilizat. bine le gata care va contine: . in SR 438-4:1998.otel beton cu rezistente superioare. In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1-2/ 89-91.7. In cazul folosirii otelurilor din import este obligatorie existenta certificatul ui de calitate emis de unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestora. valorile determinante privind criteriile de performanta. pentru arm aturile de rezistenta ale elementelor structurale din beton armat. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s -a efectuat echivalarea. constructorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de lab orator si împreuna cu acordul scris al Proiectantului. toate informatiile pentru identificarea loturilor. Livrarea si marcarea Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita d e certificatul de calitate.7.3. Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta.7.OB 37 .

3. greutatea neta. Otelul livrat de intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea p roduselor care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton. . evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale. Transportul si depozitarea Barele de armatura. in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incat sa se asigure: evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului. tipul armaturii. Otelurile pentru armaturi sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre. 3. viza CTC. asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diamet ru. plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante ce pot afecta ar matura sau/si betonul sau aderenta beton-armatura. numarul lotului si al colacului sau legaturii.7.marca produsului.

Cerinte tehnice specifice armaturilor de tip plase sudate Teste de laborator specifice acestor tipuri de armaturi vor fi executate în confor mitate cu prevederile SR 438/3-1998. verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere. In acest scop se v . examinarea aspectului.6. Contractorul va analiza preveder ile proiectului.1. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. 3. 9.7. 17.7. Controlul Calitatii Armaturile vor fi verificate conform Codului NE 012-99 "Specificatii tehnice pri vind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in constructii".5. Dupa îndepartarea stratului de rugina. Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor. conform pct. precum si de aspectel e tehnologice de betonare si compactare. Plasele sudate acoperite de rugina vor fi curatate.1 (pct. verificarea prin indoire la rece. se va îndeparta stratul de oxi d de fier cu perii de sârma.2. Taierea si fasonarea armaturilor Fasonarea barelor. privind urmatoarele: prevederi constructive privind armaturile pentru beton armat si pentru beton pre comprimat-generalitati.7. 8.5) ale acestui Cod.1. A. alungirea la rupere).4. Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat. ( f ) si din anexa VI. descresterea sectiunii armaturii rezultata trebuie sa nu depaseasca tolerantele prevazute în standarde. conform pct. operatia de control se realizeaza conform prevederilor din capitolul 17 (pct. limita de curgere. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proie ctant a dispozitiilor de armare in proiect.3. confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului si cu respectarea prevederilor de alcatuire pentru eleme ntele din beton armat prevazute in SREN 1992-1-1. prevederi constructive privind elementele si reguli specifice. 3. si anume: examinarea existentei si continutului documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs. tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor.

de regula minim "5 d". datorita conditiilor locale. se recomanda montarea si betonar ea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate. reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in standardele de produs. conform prevederilor din proiect. alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m. In cazul armaturilor cu profil periodic. Dupa indepartarea ruginei. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare. In cazul armaturilor netede. Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin "20d" in z onele intinse si cel putin "10d" in . La intiderea cu troliul. poate fi favorizata corodarea otelului. fara a se deteriora insa profilul. ciocul se indoaie la 1800. avand diametrul "d". in asa fel in cat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. cu raza interioara de minim "1. In c azul in care. a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor trecute peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cer c de cel putin "10d".2 5 d" si portiunea dreapta de capat. rugina prin frecare cu perii de sarma. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri. in special in zonele in care barele urmea za a fi innadite prin sudura.or indeparta: eventualele impuritati de pe suprafata barelor. Indoirea barelor inclinat e. ciocul se indoaie l a 900 cu raza interioara de minim "2d" si portiunea dreapta de capat. de regula minimum "7d".

care sa per mita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul. 3 m. crestaturi. la intervale de max. cand aceasta are doua viteze. Recomandari privind fasonrea barelor. manipulata astfel incat sa se evite: deteriorarea mecanica (de ex. La masinile de indoire nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza m are a masinii. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -100C. Montarea armaturilor Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofr ajelor si acceptarea de catre Proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor sau partilor din structura al caror volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de turnare. . unde "d" este diametrul bazei etrierului. avand lungimea ciocului de cel putin "10d" sau 10 cm. Armatura trebuie taiata. indoita. ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate.zonele comprimate. se va solicita. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se va realiza cu o miscare lenta. uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm. 3. inclusiv verificarea ca litatii sudurii nodurilor se va efectua conform SR 438/3 . Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate.5 ori diametrul si la intervalul maxim de 5 ori grosimea elementului. de minim 2.7.1. daca este cazul. Barele etrierilor se inchid cu ciocuri la 1350. Barele cu p rofil periodic avand diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. a Codului NE 012-99. In cazul in care nu sunt asigurate conditiile de mai sus: se va monta sau incheia partial armatura superioara. fara socuri. crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului. raza cercului de indoire va fi minim de "2d".1998. monta rea si legarea armaturilor sunt date in anexa II. contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune. urmand a se completa inaint e de ultima etapa de betonare. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin: crearea unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara.7. In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept. loviri). reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect.

etc. In asemenea situatii. cel putin un distantier intre randurile de armaturi in fiecare doi metri liniari de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri. . dar astfel incat sa se asigure pastrarea pozit iei armaturii.Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect. Este interzisa folos irea ca distantiere a cupoanelor din otel-beton. Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor fo losi capre din otel-beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la distanta de maxim um un metru (1 buc/m2) in camp. Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme prevaz ute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi. Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin punct de sudura sau legaturi cu sarma de armatura elementului. la grinzi. si cel putin doi distantieri la fiecare metri liniari de grinda sau stalp (pentru f < 12 mm). sau confectionati din masa plastica. respectiv la 50 cm (4 buc/m2) in zonele in consola.). In ace st sens se vor prevedea: cel putin patru distantieri la fiecare m2 de placa sau perete structural. cel putin un distantier la fiecare metri liniari de grinda sau stalp (pentru f > 12 mm). cu exceptia distantierilor intre randuri de armatura pe doua sau mai multe randuri. In cazul armaturilor cu diam etru mai mare de 14 mm se admite depasirea distantelor mentionate. astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului. sau vor fi fixate de cofraj. luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri. agrafe. caprele pot fi inlocuite cu bare sudate de armatura inferioara si respectiv supe rioara. capre.

cu respectarea modului de executie. sau reduce legatura dintre otel s i beton. agenti de intarziere si antiaderent. Legarea armaturilor Barele de armatura trebuie sa fie legate intre ele. in mod obligatoriu. Restul incrucisarilor. ulei. de preferinta sudate prin puncte.7. La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu coltu rile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. grasime sau oric e alta substanta care poate avea efecte chimice adverse asupra otelului sau betonului. 3. trebuie indepartata rugina.15 mm diametru. Barele inclinate vor fi legate. v opsea. vo r fi legate in sah. din doua in doua bare.9. Cand legarea se face cu sar ma. atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si mont aj. Retelele din Placile curbe se vor lega in toate punctele de incrucisare. sau suprapunere si sudura. prin suprapunere sau cu eclise. gheata. Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile pri n puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial. Inainte ca betonul sa fie turnat. 3. Innadirile prin sudura a barelor se realizeaza prin sudarea manuala cu arc elect ric. Retelele de armaturi din Placi si diafragme vor avea legate in mod obligatoriu d oua randuri de incrucisari marginale pe intreg conturul. prin legatur i de sarma neagra (SR EN 10244-2:2009) sau prin sudura electrica prin puncte.Se recomanda ca. zapada. se vor utiliza doua fire de sarma de 1. a lungimilor minime necesare ale cor donului de sudura si controlului calitatii conform prescriptiilor tehnice specifice.7. de primii etrieri cu care se incruciseaza. armatura trebuie sa nu prezinte noroi. armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate. respectand reglementarile din SR EN 1992-1-1 privind suda rea barelor din otel beton. din mijlo cul retelelor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilo r pot fi legate numai in sah. . zgura. Innadirea barelor Innadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului prin suprap unere (de regula). Nu se permite folosirea sudurii la innadirea armaturilor din oteluri ale caror c alitati au fost imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa).8. la incrucisari.

dar respe ctand conditia de a fi cel putin egala cu 1.11.NE 012-99 (pentru medii cu agresivitate chimica). Pentru elementele executate monolit pe santier si incadrate in categoria I. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau le mn.7. dar respectand conditia de a fi cel putin egal a cu 1. (pentru medii considerate fara agresivitate chimica) si respectand prevederile din anexa II.3. pentru pereti structurali: 15 mm. Tolerante admisibile Tolerantele admise la petrecerea armaturilor sunt mentionate in anexa II. Pentru asigurarea stratului de acoperire proiectat se dispun corespunzator dista ntieri din materiale plastice sau mortar.7.2 diametrul barelor de pe primul rand. .Stratul de acoperire cu beton Pentru asigurarea durabilitatii elementelor structurii prin protectia armaturii contra coroziunii si buna conlucrare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se realiz eze un strat de acoperire a armaturilor avand grosimea corespunzatoare prevederilor din SR EN 1992-1-1 punct ul 4. Din punctul de vedere al conditiilor de expunere la actiunea intemperiilor si um iditatii ridicate. 3.10.2 a nor mativului NE 012-99.2 diametrul barelor de pe primul rand. . grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor este de: pentru placi sau nervuri dese cu latime <150 mm ale planseelor: 10 mm.3. elementele situate in spatii inchise si cele in contact cu exteriorul (la fatade) dar prote jate prin tencuire sau alt strat de protectie echivalent se incadreaza in categoria I.

la temperaturi exterioare mai mici de +5°C.. IV. in acest caz.(categor/a IV). grinzi de fundare). Grosimea stratului de acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa fie de regula multiplu de 5mm. dar sa fie cel putin egala cu 1.. protejate impotriva umezelii. se va lucra numai pe baza dispozitiei speciale a r esponsabilului tehnic de executie cu sudura. Dupa terminarea sudarii. 3.Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect .pentru grinzi. sau la vant puternic si umiditate ridicat a. sau pentru fetele turnate in cofraj (de ex. si se obtine prin rotunj irea in plus sau cu cel mult 2 mm in minus a valorilor determinate conform conditiilor specificate anterior.0° C sunt permise innadirile cu sudura numai in spatii protejate si cu o pre incalzire la limita superioara (300° C).13. III.12.2) si ale rezistentei la rupere .. limita de curgere a innadirii sudate se considera incarcarea la care epruveta prezinta o deformatie remanenta mai mica s au cel mult egala cu 0.Innadirea prin sudare ale barelor Innadirile prin sudare ale barelor vor indeplini conditiile din STAS 438/1-89 si STAS 438/2-91 cu privire la valorile minime ale limitei de curgere Rc (R0. Gro simea maxima a stratului de acoperire a armaturilor longitudinale se limiteaza la 50 mm. Preincalzirea barelor se va executa cu flacara oxiacetilenica sau cu alt e surse termice.7. ceata sau ploaie. Pentru tempe raturi cuprinse intre 15 . se vor proteja punctele de lucru unde se executa sud urile. pentru asigurar ea unei raciri lente. In cazul betoanelor de clasa < C16/20 valorile de mai sus se sporesc cu 5 mm pen tru categoriile de expunere II. Inlocuirea armaturilor preva zute in proiect se va inscrie pe planurile de executie care se depun la Cartea constructiei si va fi vizata de Pr oiectantul care are in subordine lucrarea.2%.2Xdiametrul barei de armatura longitudinala. Sudarea se va putea efectua numai pentru temperaturi mai mari de 0°C. innadirea sudata se va impacheta in materiale termoizolante uscate. stalpi.7. . 3. pentru fundatii: 35 mm pe fata care vine in contact cu betonul de egalizare. In caz de vant puternic.categoria III: 45 mm pe fata care vine in co ntact direct cu pamantul. Grosimea minima a stratului de acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa respecte valorile anterioare. Deasemenea. se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul Proiectantului. bulbi ai peretilor structurali: 25mm.

sau cu flacara. Transformatoarele de sudura trebuie sa inde plineasca conditiile din SR EN 60974-1:2006. puse in functiune.Capetele barelor care urmeaza a fi sudate se vor taia manual. cu mijloace mecani ce. prin montarea unui voltmetru. luandu-se masuri pentru inlaturarea acestor variatii. Agregatele de curent continuu vor indeplini conditiile din normele de fabricatie. intretinute si verificate de personal calificat. urmata de o curatire mecanica suplimentara a fetei prelucrate. Masinile si agregatele de sudare vor fi manipulate. controlandu-se buna functionare a echipamentelor pentru reglarea parametrilor de sudare. de asemenea se vor verifica masinile si agregatele noi. avand puterea nominala indicata si dispozitive de reglare fina a curentului de sudare. Capetele barelor care sudeaza se vor curata cu peria de sarma pana la obtinerea unui luciu metalic pe lungimea innadirii prin sudare. . variatia tensiunii din reteaua de alimentare a masinilor sau agregatelor de suda re si se va interzice sudarea in perioadele in care se constata o varatie a tensiunii mai mari de 10% fata de ten siunea nominala. Se va urmari permanent. precum s i pe suprafetele transversale ale capetelor ce se sudeaza.

din Codul NE 01299. Consideratii Generale Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite si montate incat sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa asigure obtinerea formei.1. metal sau pr oduse din material plastic. d) sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu afecta capacitatea sa portanta. dimensiunilor si gradului de finisare. sa se aplice usor. Materialele utilizate trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare . g) sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elemen tele de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor. prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile preciza te in anexa III. e) sa fie astfel dispuse incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii. Substantele de ungere a cofrajului (agentii de decofrare) trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofra jului. h) sa permita la decofrare o desfacere facila. sa-si pastreze proprietatile neschimbat e in conditiile climatice si dinamice de executie a lucrarilor.1. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre Contractor in cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut specializat. sau sa corodeze cofrajul. Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn. c) sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care pot apare in proc esul de executie. o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza. sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de pr . sa afecteze durabilitatea betonului.8.3. fara deteriorarea sau lovirea betonului. f) sa respecte reglementarile tehnice in vigoare. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglem entarilor tehnice sau agrementelor. COFRAJE SI SUSTINERI 3.8. Supravegherea si controlul vor asigura realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementarile tehnice specifice. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Cofrajele. b) sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment. c at si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului. iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul.

).incheierea.trasarea pozitiei cofrajelor. .ecizarile date in "Ghidul pentru proiectare si utilizarea cofrajelor". legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia ar maturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele etape: . Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor mat eriale pe stivele de panouri de cofraje. Manipularea. astfel incat sa se evite producerea tasarilor. etc. . In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor asigura repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si de ere.asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor. . murdarire. putrezire. ruginire. In cazurile in care terenul este inghetat sau rea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile reazema pe teren se va posibilitatile de inmui expus inghetului rezema de temperatura. transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire.

C.G.03. Nr. executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton monolit la clãdiri I.C. 125/19. instructiunile din specificatii vor avea prior itate.S.11. C 41-1986 Normativ pentru alcãtuirea. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1.C.P.D.Ind.2.1974 C 11-62 C 32-63 C 39-63 2. STANDARDE SI NORME DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.C.1986 C 41-1976 3.3. 26/4. executarea si folosirea cofrajelor glisante I.1974 Legenda . C 11-1974 Instructiuni tehnice privind alcãtuirea si folosirea în constructii a panourilor din placaj pentru cofraje M. 26/13.09. C 162-1973 Normativ privind alcãtuirea.C.8.

50 m in celelalte cazuri. Reguli generale pentru betonare Executarea lucrarilor de betonare se vor face in prezenta unui reprezentant al C ontractorului sau a Proiectantului. . Se admite imbunatatirea consistentei (pentru lucrabilitate) numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant. ele vor fi corectate in timpul turnarii. si de 1.Ministerul Constructiilor Industriale I. urmarindu-se rea lizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceper ea prizei betonului din stratul turnat anterior. targi. conform prevederilor din NE 012-99. va fi respins si tu rnarea va fi interzisa.Inspectoratul General de Stat in Constructii 3.in cazul elementelor cu latime de maxim 1. Daca totusi se produc asemenea defecte. Placi.C.C. indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a Placilor in consola. pompe si alte dispozitive sau turnat dire ct in cofraje.C.00 m. Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata d e pozitia prevazuta.9.9.G. grinzi. Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului.M. Reprezentantul Contractorului va fi permanent prezent la betonar e conform normativului NE 01299.S.C. Betonul va fi incarcat in bene. Turmarea betonului va fi supreavegheata dupa urmatoarele reguli: Cofrajele ce vor fi in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu 2 . Daca betonul nu are lucrabilitatea ceruta sau este segregat.D. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 3.3 ore ina inte de turnarea betonului.Institutul Central de Cercetare .Ind. av and capatul inferior situat la maximum 1. .50 m de zona care se betoneaza. Nu este permisa de pasirea timpului maxim de transport si modificarea consistentei betonului. iar excesul de apa se va inlatura. Inaltimea de cadere libera la turnarea betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m . Proiectare si Directivare in Con structii I.1. inclusiv elemente de s uprafata (fundatii. .P. etc). Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferest re laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica).C . Betonul va fi turnat imediat ce a fost livrat in santier.

astfel rezemate incat sa nu se modifice pozitia armaturii. se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii ca re sa permita patrunderea vibratorului. Circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va fac e pe podine. In cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare.5). su nt aprovizionate si verificate materialele necesare (ciment. Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare.Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor. aceste masuri nu sunt eficiente. 24 ore pentru temperatura peste 200C si ciment de tip I de clasa mai mare de 32. de posibilitatile de dotare si organizare a executiei. nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a pri zei betonului. 3. tinand seama de cerintele impuse prin proiect. adaosuri. aditivi. aceasta se va considera 2 ore de la prepararea betonului . armaturi. Este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat. reluarea turnari i este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor. in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de ex emplu. Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea vibratorului pe armaturi. Procedura cuprinde detalierea regulilor de executie si de control a calitatii.5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri. cofraje. in conformitate cu prevederile proce durii de executie.in cazu l cimenturilor cu adaosuri. pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii. cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 2 4 . etc. . In zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sec tiunii. si respectiv 1. In cazul ca. agregate. prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel. In cazul betonului preparat pe santier: sunt realizate masurile pregatitoare... Betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau i n procedura de executie. piese inglo bate. Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustine rilor acestora. Instalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mijloacelor de transport pe planseele betonate precum si depozitarea pe ele a unor schele. concomitent cu vibrarea lui. respectanduse grosimea stratului de acoperire. In lipsa unor determinari de laborator. in conformitate cu prevederile proiectului. luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari. prec um si de prevederile din NE 012-99.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare.48 de ore de la terminarea betonarii.2. Pregatirea turnarii betonului Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite c onditiile urmatoare: Intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza de catre Contractor s i acceptarea acesteia de catre Beneficiar.9.

suprafetele nu trebuie sa prezint e zone necompactate sau segregate. Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia d e executie. Contractor. armatura .Sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in op era a betonului. De mentionat ca. se va proceda apoi la o noua receptie calita tiva. precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor. in orice caz . cofraje si armaturi in con cordanta cu contractul. daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente. . Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi. Proiectant si reprezentantul Inspectiei de Stat in Constructii care va decide oportunutatea ex pertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei.dupa curatire . Suprafetele de beton turnat anterior si intarit. in concordanta cu prevederile in vigoare privind protectia mediului. daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni).nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs. care vor veni in contact cu bet onul proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment sau de impuritati. si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele do ua betoane. este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din Benefi ciar.

Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu ind eplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate. o materialele pentru protejarea betonului.). accidente. la descarcarea din mijlocul de transport. .). etc. astfel in cat acestea sa nu se acumuleze in zonele care urmeaza a se betona. Inainte de acoperirea cu al te lucrari) de catre: Proiectantul cat si Beneficiarul prin Dirigintele de Santier. o vibratori aditionali. in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrarilor . Sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in ope ra si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat. Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verif icari in cazurile in care: au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprob arii (intemperii. In baza verificarilor indelinirii in intregime a conditiilor sus mentionate se v a consemna aprobarea inceperii betonarii de catre: Responsabilul Tehnic cu Executia al Contractorului. ex. etc. echipamente de compactare. furtuna. Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajel or pentru transportul local si compactare a betonului. Beneficiar prin Dirigintele de Santier. o sursei sumplimentare de energie electrica. cat si un reprezentant al Inspectoratului de Stat in Constructii . betonarea nu a inceput in interval de 7 zile de la data aprobarii. Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ploi abundente. Si la fazele determinante ("faze determinante". o conditiilor de creare a unui rost de lucru. reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate. Responsabilul Tehn ic cu Executia al Contractorului. etc. ger.stabilite prin contract. Sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii.Sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea beton arii in cazul interventiei unor situatii accidentale prin asigurarea: o statiei de betoane si mijloacele de transport de rezerva.

3.9.3. Betonarea diferitelor elemente de constructie Fundatii Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egal izare, conform proiectului. Elementelor Verticale La betonarea elementelor verticale - stalpi, diafragme, pereti, in cazul element elor cu inaltimea de maximum 3 m se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementulu, daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea redusa a elem entului sau desimea armaturilor. Primul strat de beton va avea o consistenta la limita maxima admisa prin procedu ra de executie si nu va depasi inaltimea de 30 cm. Grinzi si stalpi La betonarea grinzilor si placilor se vor respecta urmatoarele precizari suplime ntare: Turnarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1 - 2 ore de la terminarea turna rii stalpilor sau a peretilor pe care reazema, daca procedura de executie nu contine alte precizari; Grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp. Se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 pana la 1/3 din deschiderea Placii si turnarea ulterioara a acestei a; La turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distanta de maximum 2 m, pe ntru a se asigura respectarea grosimii prevazute prin proiect.

3.9.4. Compactarea betonului Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus. Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta beto nului, tipul elementului, etc. In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si degrad area armaturilor si/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil. Compactarea manuala Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel cu ciocan irea cofrajelor), cu aprobarea Dirigintelui de Santier, în urmatoarele cazuri: introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor se ctiunii sau desimii armaturilor si nu se poate aplica eficient vibrarea externa; intreruperea functionarii vibratorului (defectiune, intreruperea de curent elect ric, etc.), caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost. Compactarea mecanica In general compactarea mecanica se face prin vibrare. Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare: vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibrator); vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj; vibrarea de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante. Vibrarea interna Este principalul procedeu de compactare a betoanelor. Tipul de vibrator va fi de finit si aprovizionat la santier inainte de inceperea betonarii. Alegerea tipului de vibrator (marimea ca pului vibrator, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare a acestuia) se va face in functie de dimensiunile elem entelor si posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armatura. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementu lui si desimea armaturilor. Durata de vibrare optima se situeaza intre minim 5 secunde si maxim um 30 secunde in functie de tasarea betonului si tipului de vibrator utilizat. Distanta intre 2 puncte succe sive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1 m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiu nii si desimea armaturilor. Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei). La compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda de la 50 mm pana la 150 mm in stratul compactat anterior. Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoa rele:

betonul nu se mai taseaza; suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa; inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului. Vibrarea externa Este indicata in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armat uri dese, la elementele prefabricate, sau care nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in c are este posibil se pot folosi suplimentar si vibratoare de interior. In cazul elementelor compactate cu ajutor ul vibratoarelor de exterior se vor lua masuri constructive speciale, prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin preved erea, in masura in care este posibil, de legaturi elastice intre cofraje si elementele de sustinere si rezemare. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie cu ta sare minima 50 mm. Vibrarea de suprafata Se va utiliza la compactarea placilor cu grosimea de maximum 200 mm. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie cu tasare minima 20 mm. Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 ... 60 secunde. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determin ari de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se compacteaza. Grosimea stratului de beton armat turnat (inainte de compactare) trebuie sa fie de 1,1...1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de consistenta betonului . In cazul determinarilor de proba

prevazute in paragraful anterior se stabileste si grosimea stratului de beton tu rnat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului. Distanta intre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita, incat sa fie asigurata suprapunerea de minimum 50 mm in raport cu pozitia precedenta.

3.10. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU PRIN PROCEDEE SPECIALE

3.10.1. Betoane turnate prin pompare Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare trebuie sa fie dozate, amestecate si controlate corespunzator, conditii esentiale pentru realizarea unui beton optim tehnologiei de pompare. Dimensiunea maxima a agregatelor va fi limitata la 1/3 din diametrul conductei d e refulare. Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod curent prin acest procedeu de punere in ope ra sunt C 8/10...C 20/25. Pomparea betoanelor de alta clasa situata in afara acestui domeniu se va face nu mai dupa efectuarea unor incercari experimentale preliminare care sa dovedeasca aplicabilitatea procedeului. La punerea in opera a betoanelor pompate, se vor lua urmatoarele masuri: Pomparea va fi continua, fara intreruperi pentru a evita blocarea betonului in c onducte; Inaltimea libera de cadere a betonului sa fie max. 0.50 m Grosimea stratului de beton sa fie max. 40 cm Betonul sa fie compactat prin vibrare. Alte recomandari privind compozitia betonului si tehnologia de pompare sunt date la capitolul 16 - pct 16.3 din Codul NE 012-99.

3.10.2. Executarea lucrarilor de betonare pe timp friguros Parametrul de baza pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este tempera tura aerului exterior, care se masoara la ora 8 dimineata, la umbra, la 2,00 m inaltime de la sol si la dist anta minima de cladiri sau orice alta constructie. "Zi friguroasa" se numeste ziua in care temperatura aerului exterio r este inferioara valorii de + 5°C si nu are tendinte de urcare. Reglementarea tehnica pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros este Normativul C16-84 care cuprinde toate prevederile desfasurarii activitatii in conditiile respectiv e. Cateva din prevederile pentru executia lucrarilor de beton armat sunt descrise in continuare, acestea urmand a

fi completate cu celelalte cerinte ale normativului C 16-84: Temperatura de inghet a betonului este considerata valoarea de 0°C, cu exceptia ca zurilor in care se folosesc aditivi care coboara aceasta temperatura pana la o valoare specifica ce rezulta din instructiunile lui de folosire. Cofrajele folosite se vor proteja cu materiale termoizolante. La execu tie cofrajele trebuie sa fie curatate de zapada si gheata prin mijloace mecanice si in final, daca este posibil, prin int ermediul unui jet de aer cald. Aplicarea substantelor care usureaza decofrarea se face numai dupa curatarea si uscarea su prafetei; Se va acorda o deosebita atentie rezemarii elementelor de sustinere a cofrajelor luandu-se masuri corespunzatoare in functie de comportarea la inghet a terenului, si anume: pentru pamanturile stabile la inghet rezemarea se va face pe talpi asezate pe te renul nivelat si curatat in prealabil de zapada, de gheata si de stratul vegetal; pentru pamanturile nestabile la inghet, precum si in cazurile umpluturilor, popi i se vor aseza pe grinzi cu suprafata mare de rezemare ingropate sub adancimea de inghet , pe fundatii exist ente. Armaturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris comp actat. Barele acoperite cu gheata vor fi curatate inainte de taiere si fasonare prin ciocanire, prin zgarie re cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghetii si uscarea apei rezultate. Nu se recomanda topirea gh etii cu apa calda decat daca exista

certitudinea ca aceasta nu va inghetadin nou pana la turnarea betonului. Este in terzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii. Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive. La prepararea be tonului se va adopta o cantitate de apa cat mai scazuta si aditivi plastifianti sau superplastifianti. Agregatele trebuie dezghetate inainte de introducerea in malaxor (este interzisa dezghetarea cu apa calda) si aduse la te mperatura minima de + 5 C. Agregatele nu trebuie sa contina granule poroase care sa fie gelive. La locul de preparare va fi afisata obligatoriu reteta de preparare a betonului, impreuna cu date privind: Temperatura minima a apei si a agregatelor la introducerea in malaxor; Durata de malaxare a agregatelor cu apa, pana la adaugarea cimentului; Durata totala de malaxare; Temperatura betonului la descarcarea acestuia din malaxor and temperatura betonu lui la locul de punere in opera. La transportul betonului pe obiect, la punerea lui in opera si in perioada de ma turizare se vor lua masuri de limitare la minimum a pierderilor de caldura prin: a) protejarea benelor prin izolarea lor termica si acoperirea in perioada de ast eptare cu folii de polietilena sau prelate; b) reducerea la minimum a timpului de asteptare a betonului de la descarcare pan a la aducerea la locul de punere in opera; c) protejarea imediata a elementului betonat conform solutiilor prevazute in cad rul masurilor de asigurare a regimului termic (vezi Anexele C si D din C 16-84).

Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vi brare mecanica. La punerea in opera a betonului se vor respecta prevederile din Anexa A din C 16-84. Inceperea sau reluarea oricaror lucrari de betonare intrerupte din cauza gerului si intrate in aceasta stare in perioada de dezghet este permisa numai dupa pregatirea corespunzatoare a rostulu i de intrerupere. Protejarea betonului dupa punerea in opera trebuie sa se faca intr-un timp cat mai scurt. S e vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare, etc, acoperite intotdeauna cu folii de polietilena sau prelate din panza impermeabila prin care sa se etanseizeze izolatia termica si sa se inchida si un start de aer stat ionar (neventilat) de 3-5 cm grosime. La locul de punere in opera a betonului vor fi afisate obligatoriu: Temperatura betonului la livrare; Temperatura betonului la terminarea punerii in opera;

Nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare (conf. C 16-84); Modul de protejare a betonului dupa turnare; Durata proiectata pentru obtinerea gradului critic de maturizare. Decofrarea se poate efectua numai daca sunt indeplinite conditiile din NE 012-99 . Indeplinirea conditiilor de decofrare se va controla prin incercari ale epruvete lor din beton pastrate in aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie, conform NE 012-99.

3.10.3. Rosturi de lucru (de betonare) In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilat are. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin proiect sau prin procedura de execut ie. Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea o rezistenta mai mica in comparatie cu restul struc turii in cazul in care sunt tratate necorespunzator. De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in r ost cu consecinte in reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii. Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elmentelor structurii care nu s unt supuse la eforturi mari in timpul exploatarii. La stabilirea pozitiei rostului de lucru se vor respecta urmatoarele reguli:

La stalpi se vor prevedea rosturile numai la baza; La grinzi, daca din motive justificative nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in regiunea de moment minim; In cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 30 50mm sub nivelul inferior al placii sau vutei placii; La Placi, rostul de lucru va fi situat la 1/5 - 1/3 din deschiderea placii; La plansee cu nervuri, cand betonarea in directia nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor; La plansee cu nervuri, cand betonarea se face perpendicular pe directia nervuril or, rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale. Suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa ac estora, iar la placi si pereti, perpendiculara pe suprafata lor; Tratarea rosturilor de lucru se face astfel: spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului (circa 5 ore de la betonare, functie de rezultatele incercarilor de laborator); inainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi bine curatata indepartandu -se betonul ce nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sarma pentru a inlatura pojghita de lap te de ciment si oricare alte impuritati dupa care se va uda; inaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa abs oarba apa dupa regula "beton saturat dar cu suprafata zvântata ". Cerintele de tratare a rosturilor de lucru enuntate trebuie sa fie indeplinite s i in cazul rosturilor "neintentionate" ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza uno r defectiuni, nelivrarii la timp a betonului, etc.

3.11. DECOFRAREA

Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta. Trebuie avute in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor din beton care au fost sup use inghetului in faza intaririi (pentru betonul neprotejat). Elementele de constructii pot fi decofrate in momentul in care betonul are sufic ienta rezistenta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proie ctate. Trebuie acordata atentie deosebita elementelor de constructie care dupa decofrare suporta aproape intreag

a sarcina prevazuta in calcul. Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra: partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezis tenta de minimum 2,5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate (orient ativ 2 zile pentru o temperatura de +50C si respectiv o zi pentru o temperatura de +150C). cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi, se vor indeparta mentinand sau remontand popii de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa 70% pentru ele mentele cu deschideri de max. 6 m. Si 85% pentru elementele cu deschideri mai mari de 6 m. popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fat a de clasa urmatoarele procente: o 95% pentru elementele cu deschideri de max. 6 m; o 112% pentru elementele cu deschideri de 6 - 12 m; o 115% pentru elementele cu deschideri mai mari de 12 m. Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea deco frarii se face prin incercarea epruvetelor de control pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in condi tii similare elementelor in cauza,

conform prevederilor din SR EN 12390-6:2010. In cazul in care exista dubii cu pr ivire la rezultatele incercarilor pe epruvete se recomanda incercari nedistructive. Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului:

Raport A/C Clasa cimentului Rapida < 0.5 42.5 R - 52.5 R Medie 0.5 ... 0.6 42.5 R

< 0.5 32.5 R - 42.5 R Lenta Restul cazurilor Restul cazurilor

Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor inferioare cu mentine rea popilor de siguranta: Conditii tehnologice Termenul de la turnare (in zile) Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului lenta medie

Temperatura mediului (0C.) +5 +10 +15 +5 +10 +15

Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m 6 5 4 5 5 3 Grinzi cu deschiderea >6.00m 10 8 6 6 5 4

Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor laterale: Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului Termenul de decofrare (in zile ) la temperatura mediulu (0C) + 50C + 100C + 150C lenta 2 zile 11/2 zile 1 zi Medie 2 zile 1 zi 1 zi

Recomandari pentru termene minime pentru indepartarea popilor de siguranta: Conditii tehnologice

Termenul de la turnare (in zile) Development speed of concrete resistance lenta medie Temperatura mediului (0C.) +5 +10 +15 +5 +10 +15 Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m 18 14 9 10 8 5 Grinzi cu deschiderea de 6.00 to12.00m 21 18 12 14 11 7 Grinzi cu deschiderea >12.00m 36 28 18 28 21 14

Observatii: Termenele din tabelele anterioare sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe baza procedurilor de executie in momentul in care elementele au atins rezistentele minime indicate in NE 012-99.

Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5 0C atunci se r ecomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata inghetului. In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli: Desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre Contractor si în prezen ta Proiectantului. Proiectantul va fi instiintat inainte de decofrare. In cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate, etc.), care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sis ta demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare; Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii e lementelor si continuand simetric catre reazeme; Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat, fara socuri; Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor d e catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor s i sustinerilor. In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3 m, la decofrare s e vor lasa popi de siguranta. Amplasarea lor se recomanda a se stabili astfel: o La grinzi avand pana la 6 m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora; la deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incat distanta intre popi sau de la popi la reaze me sa nu depaseasca 3 m; o La Placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin 1 pop la 12 m2 de placa; o Intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul. Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau se betoneaza. In temen de maximum 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda, de catre Contractor, Diriginte de Santier si de catre Proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat), la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se un p roces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte constatate. Se interzice efe ctuarea de remedieri, inainte de aceasta examinare. In cazul constatarii unor defecte remedierea acestora se va f ace numai cu instiintarea si acordul Proiectantului, conform prevederilor din C 149-87 .Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat..

3.12. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

In vederea obtinerii proprietatiilor potentiale ale betonului (in special) zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, in functie de tipul structurii, elementulu i, conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii. Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat suficienta r ezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului este o masura de protectie impo triva uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vantului. De asemenea este o masura de prevenire a urmatoarelor efecte: antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii sau apelor curgatoare; diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului; temperaturii scazute sau inghetului; eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderente i beton armatura (dupa intarirea betonului).

Principalele metode de tratare/protectie sunt: mentinerea in cofraje; acoperirea cu materiale de protectie; stropirea periodica cu apa; aplicarea de pelicule de protectie. In tabel sunt prezentate recomandari pentru tratarea unui beton cu ciment de tip I (Portland) si pentru temperaturi de 5, 10 15 (°C). Durata de tratare depinde in mod substantial de temp eratura betonului. De exemplu la 30°C durata tratarii poate fi aproximativ jumatate din durata tratarii betonulu i la 20°C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metoda de reducere a timpului de tratare. In lipsa unor date referitoare la compozitia betonului si la conditiile de expun ere - pentru a asigura conditii favorabile si a reduce deformatiile din contractie - se va mentine umid itatea timp de minim 7 zile dupa turnare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat d e nisip, etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materi alul sa nu adere la suprafata acoperita. Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa incepe dupa 2 -12 ore de la turnare, in functie de tipul de cim ent utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin a ceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2 - 6 ore, in asa fel in cat suprafata betonului sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate simil are cu conditiile pentru apa de amestecare a betonului. In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat (+ 50C) nu se va proce da la stropirea cu apa, ci se aplica materiale de protectie. Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu reglementarile speciale. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de p olietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. Betonul ce ar urma sa se afle in contact cu apele provenite din precipitatii va fi protejat de actiunea acestora prin devierea provizorie a apei timp de cel putin 7 zile.

3.13. EXECUTAREA BETOANELOR/MORTARELOR TORCRETATE

La executarea betoanelor/mortarelor torcretate se vor respecta prevederile norma tivului C 130/78. Se vor folosi doar masini potrivite torcretarii si se vor respecta instructiunile de fo

losire ale acestora. Pentru a asigura un jet uniform de torcretare se va folosi un flux de aer comprimat potrivit tipului de echipament, la o presiune constanta,fara pulsare. Daca este necesar,se va procura un rezervor tampon intre compresor si aparatul de torcretare. Durata orientativa (in zile) a tratarii betonului: Dezvoltarea rezistentei betonului rapida medie

lenta Temperatura betonului in timpul tratarii (°C.) 5 10 15 5 10 15 5 10 15 Conditii de mediu in timpul tratarii:

Elemente expuse indirect razelor solare, sau la umiditate sub 80%

umiditate peste 50% 4 3 2 6 4 3 8 5 4 Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o viteza mare a vantului sau la o umiditate sub 50% 4 3 2 8 6 5 10 8 5 .2 2 1 3 3 2 4 4 2 Elemente expuse razelor solare sau vantului cu viteza medie.

.

Straturile de beton/mortar torcretat vor fi armate cu plase de armatura ce vor f i ancorate intr-un numar suficient de puncte (min. Torcretarea va ince pe de sus in jos si se vor lua masuri pentru a impiedica patarea suprafetei netorcretate inca. min 28cm) . CONTROLUL CALITATII.4 pe m2) de elementul de zidarie sau de beton armat pe care se aplica torcretarea.se aplica mortarul prin torcretare 3. altfel el e pot fi ancorate în grosimea zidariei. Intre momentul prepararii mixturii pana la aplicar ea mortarului pe suprafata nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Mortarul va avea o perioada de intarire de 2 ore. DEVIATII ADMISIBILE 3.Se vor inlatura toate impuritatile de pe suprafata peste care se va turna mortar torcretat si aceasta va fi curatata. Ajutajul de torcretat va fi perpendicular pe supraf ata de suport. 1.5 m si 2 m depinzand de presiunea disponibila pe ajutaj. In principal succesiunea operatiilor este urmatoarea : se decoperteaza tencuiala existenta se curata suprafata peretelui prin frecare cu perii de sârma se adâncesc rosturile zidariei pe cca. dupa care se introduc ancorele. Ancorele pentru beton se amplaseaza in gauri efectuate in elementele de zidarie sau/si beton existente cu masini de gaurit tipul roto-percutoare cu burghiu tungstren si putere ajustabila .5-2cm se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa se dispun plasele de armatura plasele de armatura se sustin de perete prin agrafe (min 8 cm/50 sau 4 buc/ mp ) în gauri date în rosturile zidariei (în cazul placarii pe ambele fete agrafele traverseaza zidaria. periata si umezita.14.1. Aplicarea straturilor de torcretare se va face prin miscari circulare ale ajutajului. Generalitati Reglementarile din Codul NE 012-99 prevad masurile obligatorii minime necesare c ontrolului executiei structurilor din beton si beton armat. Gaurile se vor curata cu aer comprimat produs de echipamente care lucreaza fara ulei. Dupa curatarea gaurii s e aplica o amorsa de rasina epoxidica. Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementarile tehnice specifice pentru satisfacerea c .14. Distanta dintre ajutaj si suprafata suport va fi intre 0. Ancorele pentru beton se pot solidariza cu mortar epoxidic ce se compune din dou a elemente: rasina epoxidica si agregate de aglomerare.

erintelor respective. 3. b) Controlul extern: se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organis m independent de aceasta.14. procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control intern. la cererea investitorului. acest control este exercitat: din initiativa proprie (proceduri interne de control). in conformitate cu reguli externe stabilite de investitor sau de catre o organiz atie independenta. fiecare in domeniul sau de activitate. Controlul extern poate consta din: verificarea masurilor de control intern (daca sunt in conformitate cu proceduril e de control extern).Sisteme de control a) Controlul intern: desfasurat de catre producator si / sau Contractor.2. Controlul de con formitate este in general o parte din . c) Controlul de conformitate: este exercitat pentru a verifica daca functionarea unei unitati sau a productiei se desfasoara in conformitate cu regulile stabilite.

Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare si incheierea unui nou proces verbal.G. personal) pentru realizarea inspectiilor si determinaril or.controlul extern si se efectueaza de catre organisme independente autorizate pen tru efectuarea activitatii de certificare a calitatii produselor folosit in constructii conform HG 728/94. Procedurile de control ale procesului de executie / productie a betonului intocm ite de Contractor vor fi verificate de Proiectant si/sau de un organism autorizat. daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa. daca se constata neconcordante fata de proiect sau prevederile prescriptiilor se vor stabili si consemna masurile necesare de remediere.1. Incercarile si determinarile efectuate in cadrul controlului procesului de execu tie/productie a betonului pot fi luate in considerare la receptie. cu asigurarea nivelului de calitate corespunzator.Anexa VI. in procesele verbale se vor preciza constatarile rezultate. compactarea. e tc. betonarea. Datele relevante asupra controlului procesului de executie / productie a betonul ui trebuie consemnate sub forma unor procese verbale sau in alte tipuri de documente. H. aparatura. 92 5/95 si H. Frecventa si intensitatea controlului depind de consecintele cauzate de unele po sibile erori in diferitele stadii ale procesului de executie / productie a betonului si se stabilesc prin p rograme de control ale factorilor implicati. 766/97.G. In ambele cazuri trebuie sa se dispuna de dotari corespunzatoare (echipament. 272/94. responsabili tehnic i cu sarcini specifice.3. In ceea ce priveste frecventa si masurile ce se adopta in cadrul cont rolului calitatii materialelor si betoanelor. daca corespund proie ctului si daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare. din Codul NE 012-99 respectand si urmatoarele: nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesulu i verbal referitor la faza precedenta.G. tratarea betonului. trebuie consemnate si raportate responsabililor cu executia lucrarilor. 3. Controlul procesului de executie. Producerea betonului Controlul procesului de executie / productie a betonului poate fi efectuat de Co ntractor in sistem de control interior. Verificarea calitatii materialelor componente si betonului se va face in conform itate cu prevederile anexei VI. Contro lul calitatii lucrarilor de executie are la baza Legea 10/1995 privind calitatea in constructii. sau printr-un organism independent (control exterior). descarcarea. ca parte a controlului de conformitate.14. . prevederile sunt specificate in Codul NE 012-99 . H. pentru controlul de conformitate. Toate abaterile de l a procedurile specificate in ceea ce priveste transportul.

3. dimensiunile interioare ale cofrajelor. . controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblur ile de cofraje si sustineri. tinand seama de prevederile capitolului 17 din NE 012-99. In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un pr oces verbal de receptie calitativa comun pentru cofraje si armaturi.14. pozitia cofrajelor.Controlul si receptia lucrarilor de decofrare In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verifica ri etapizate. in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la ni velele inferioare. incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora.4. verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor. astfel: preliminar. pozitia golurilor. in raport cu cele ale elementelor. La terminarea executarii cofrajelor se va verifica: alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire. in cursul executiei. receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un "registru de pro cese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse". final. care urmeaza a se betona.

asigurarea masurilor impotriva accidentelor/defectiunilor utilajelor. Modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile a cestuia.14. Calitatea sudurilor. modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.Controlul calitatii operatiunilor de betonare Controlul inainte de punerea in opera a betonului Inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale: geometria cofrajului si pozitionarea armaturii. din NE 012-99. Distantieri de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii. Numarul si calitatea legaturilor dintre bare. in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii. dimensiunea distantierilor.14. diametrul acestora si modul lor de fixare. stabilitatea cofrajelor. In vederea asigurarii calitatii lucrarilor din beton si beton armat este obligat orie efectuarea unui control operativ si adoptarea unor masuri conform anexei VI. tratarea suprafetelor cofrajelor. asigurarea unui personal instruit. inlaturarea impuritatilor si substantelor de orice fel de natura de pe suprafata cofrajelor in contact cu betonul. integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment. in pr oportie de 3% din numarul total al innadirilor. 3. Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglo bate in elemente ce se toarna ulterior. Pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor. curatarea armaturilor de impuritati si substante care ar slabi aderenta. Innadirile sudate se vor poansona si verifica prin probe distructive. conditiile necesare unui transport eficient. executate intercalat de acelasi sudor si in aceleasi conditii cu sudurile din opera. Controlul calitatii montarii armaturilor La terminarea montarii armaturilor se va verifica: Numarul.5. diametrul si pozitia armaturilor. Innadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori care au sustinut examen ul practic si teoretic pentru grupa 3 a prevederilor de sudare. masurile de compactare st tratare f unctie de consistenta specificata a betonului.3. Pozitia. urmarinduse: . receptionarea calitativa a betonului.3.6. Distanta dintre etrieri. rezultatele si concluziile verificarilor efectuate pana la aceasta faza.

inaltimea maxima de cadere a betonului. compactarea si tratarea betonului Inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale: mentinerea omogenitatii betonului in timpul transportului si punerii in opera. .evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton ale carui caracteristici in stare proaspata nu indeplinesc conditiile impuse. Controlul in timpul transportului. tinand seama de actiunea betonului asupra cofrajelor. compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii. distributia uniforma a betonului in cofraj. adoptarea de masuri operative la statia producatoare de betoane pentru corectare a compozitiei betonului sau a conditiilor de preparare. viteza de turnare.

Sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinerea pozitiei armaturilor. Consistenta betonului corespunde celei prevazute. Se aplica corespunzator masurile de protectie (tratare) a suprafetelor libere al e betonului proaspat. tratarea rosturilor inainte de turnare. intemperii. Se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe. ora inceperii si terminarii betonarii. Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de Proiectant masurile ce se impun. din NE 012-99 se prezinta in detaliu verificarile ce trebuie efec tuate in diferite etape ale executiei.1. personalul care a supravegheat betonarea. Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand seama de concluziile ana lizei efectuate conform controlului de conformitate (prevederilor cap. metode de tratare si durata tratarii betonului functie de conditiile atmosferice si evolutia rezistentei. ace . In condica de betoane se vor consemna: seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera. dimen siunilor si formei cofrajelor.17. Conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte. masuri speciale in cazul rosturilor de lucru. din Codul NE 012-99. Investitor si Contractor. masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa. daca s-a cerut efectuarea lor in cadru l controlului opertiv. locul unde a fost pus in lucrare.2. probele de beton prelevate. temperatura mediului.2. prezentate in buletinul emis de laborator si concluziile in terpretarii rezultatelor incercarilor nedistructive sau incercarilor pe carote. asupra rez ultatelor incercarii probelor de verificare a clasei.durata intre etapele de amestecare. evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vib ratii asupra betonului proaspat. masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat. etc). In anexa VI. conf orm prevederilor anexei VI. evenimente intervenite (intreruperea turnarii.2. In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca: Datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata admisa de transport. Rezultatul aprecierii calitatii betonului pus in lucrare se consemneaza intr-un proces verb al incheiat intre Proiectant. din NE 012-99). descarcare si turnarea betonului. In cazurile in care Contractorul raspunde direct si de prepararea betonului.

Controlul calitatii elementelor din beton si beton armat La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica: Aspectul elementelor. Pozitia golurilor. rosturi de betonare. Pozitia elementelor verticale (stalpi.14. goluri.).sta este obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si a agregatelor conform prevederilor anterioare. semnalandu-se daca se intalnesc zone cu beton necorespunza tor (beton necompactat. etc. 3. Distanta intre diferitele elemente.7. p recum si modul de dozare. Dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor betonate. Constatarile acestor verificari se inscriu in condica de betoane. . pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior. segregat. amestecare si transport al betonului.

a Codului NE 012-99 si in Normativul C 56-85 privind verificarea calitatii si receptia lucrar ilor de constructii pentru elementele din beton armat. a Codului NE 012-99. La consemnarea constatarilor se va t ine seama de prevederile anexei 111. Lung.9. a NE 012-99 .14.8.2. Ariile care suna a gol vor fi indepartate si torcretate. Se va consemna in pr ocesul verbal daca sunt respectate prevederile prezentului proiect.2. Verificarile specificate mai sus se efectueaza prin sondaj.1. L petrecere pozitie . Calitatea aderentei materialului la suprafata de suport va fi verificata prin ciocanirea suprafetei.Controlul calitatii lucrarilor de torcretare Lucrarile de torcretare se vor face in conformitate cu cerintele Capitolului 17 din Codul de Practica NE 012-99. cu unele observatii suplimentare indicate in anexa 111. Lung. Abateri maxime la armaturi (in mm) Element distante grosime Lung. 3.14.din anexa III. 3.1.Pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterio r. Mortarul torcretat va fi evaluat vi zual de Contractor si Proiectant. Abaterile limita admise fata de dimensiunile din proiect pentru elemente de cofr aj si cofrajele montate sunt prevazute in C 56-85 . din NE 012-99 privind "Abaterile admisibile pentru elementele din beton a rmat" si respectiv "Defectele admisibile" . Abateri admise Abaterile limita admisibile la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate i n anexa II.

83 Pereti ± 5 . Fundatii ± 10 + 10 ± 5 ± 20 ± 30 ± 3d 50 C28.OBS. intre bare strat de <1 m 1-10 >10 m inadiri inadire acoperire m sudate conf.

83 Grinzi ± 3 + 3 ± 5 ± 20 ± 30 ± 3d 50 C28.83 Stalpi ± 3 + 3 ± 5 ± 20 ± 30 ± 3d 50 C28.+ 3 ± 5 ± 20 ± 30 ± 3d 50 C28.83 Placi ± 5 + 2 ± 5 ± 20 .

83 .± 30 ± 3d 50 C28.83 Intre etrieri ± 10 ± 5 ± 20 ± 30 ± 3d 50 C28.

(mm) inclinare cofraj dupa decofrare 1m 1m2 total 1m 1m2 total Fundatii Lungime Latime Inaltime .de referinta abat.Abateri limita ale cofrajelor si elementelor decofrate din beton si beton armat ELEMENT DUPA DECOFRARE COFRAJ Inclinare suprafata fata de: Sectiune: Verticala Orizontala Element dimens.

±15 ±6 ±10 3 mm/m 15mm (total) ±20 mm <2m ±20mm >2m ±30mm 3 16 5 20 Pereti Lungime Inaltime Grosime ±10 ±3 <3m ±16mm 3-6m ±20mm >3m.± 25mm <10cm.±5mm 3 16 Stalpi Inaltime Dimens.±3mm >10cm. sectiune ±10 ± 3 <3m ±16mm 3-6m ±20mm >3m ± 25 mm <50cm ±5mm >50cm ±8mm 3 16 .

columns 5 10 Placi Lungime (Latime) ±10 ±10 10 mm (total) <3m ± 16mm 3-6m ±20mm 10 Grosime ± 3 >3m ±25mm >10cm ±5mm . sectiune ±10 ± 3 2 mm/m Id.20 Grinzi Lungime Dimens. columns id.

2 din Codul NE 012-99. . Defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale. lungimea maxima de 5 cm. segregari) avan d adancimea mai mica decat grosimea stratului de acoperire armatura. 3. suprafata de maximum 400 cm2 defect. Abaterile fata de dimensiunile din proiecte sau prescriptii tehnice pentru armat urile elementelor din beton armat sunt date in anexa II.10.pentru lungime: ± 4 mm. denivelarii locale) avand ad ancimea de maximum 1 cm. din Codul NE 012-99.pentru latime: ± 3 mm. segregari superficiale. gata confection ate (extras din normativul C 56-85 cu completari): .1. iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitate la maximum 10% din suprafata fetei elementului pe care sunt situate. . Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor din beton armat dupa decofrare sunt date in anexa III.14. Defecte admisibile Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor din beton si beton armat: Defecte de suprafata (pori. iar tot alitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 5% din lungimea muchiei respective.Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraj.

Orice alta verificare care se considera necesara. Buletinul privind calitatea betoanelor. in cazul in car e betonul a fost livrat de catre o alta unitate de constructii. Confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri p revazute in diferitele documente aparute pe parcursul executiei. Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata pe parcursul executiei in cadrul controlului interior sau exterior. pre cum si existenta si continutul proceselor verbale pentru fazele determinante. Ane xa I. conform prevederilor din Normativul C 56-85. Incadrarea in abaterile admise.. Consemnarile din condica de betoane. Constatarile consemnate in cursul executiei in cadrul controlului interior si/ s au exterior. Contractorul va prezenta Investitorului buletine de analiza pe beton intarit pri . In vederea receptiei structurii unei constructii.15. Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofraj ele.1. 3.Defectele care se incadreaza in limitele mentionate anterior pot sa nu se inscri e in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare. Anexa I. Existenta si continutul documentelor de certificare a calitatii.Ide la punctul III. conform Normativului C 56 . aspectul elementelor dupa decofrare. Suplimentar se vor verifica: Documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile in vigoare pe ntru materialele livrate. .aprecierea calitatii betonului pus in lucrare. Pozitia relativa. pe intreaga inaltime a constructiei a elementelor verticale (s talpi. RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA Receptionarea structurii de rezistenta se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de constructie. Defectele care depasesc limitele mentionate anterior se inscriu in procesul verb al care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite de Proiectant si/sau expert dupa caz. 14. in cazurile in care se solicit a de catre Proiectant. dar vor fi in mod o bligatoriu remediate conform Normativului C 149/87 pana la receptionarea lucrarii. pereti) consemnanduse eventualele dezaxari. armarea.85 . Dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului. Pozitia golurilor prevazute in proiect. Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel.

tencuieli. Calitatea betonului livrat de statia de betoane se va aprecia pe baz a analizarii rezultatelor obtinute la varsta de 28 de zile pe probe prelevate la statia de betoane. In cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii. iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (zidul. Acea sta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta sau in cazuri justificate. protectii. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezis tenta se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre Investitor/Diriginte de Santier. din NE 012- . finisaje) este admisa numai pe baza dispozitiei data de Investitor/Diriginte de Santier sau de Proiectant.3. precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se receptioneaza sau se respinge. Examinarea rezistentelor betonului la varsta de 28 de zile se va face la recepti a definitiva a structurii de rezistenta. Alegerea elementelor si numarul necesar de incercari se face de catre Proiectant.n incercari nedistructive. in conformitate cu precizarile anexei VI. se vor stab ili masurile de remediere. dupa incheierea re ceptiei partiale a structurii de rezistenta. Proiectant si Cont ractor.

16. 3. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE executie executie executie executie executia lucrari de lucrari de lucrari de lucrari de lucrarilor betonare armare cofrare-decofrare betoane/mortare torcretate de betonare pe timp friguros Intocmit: Arh. Catalin Minea .99. In urma acestei analize se stabilesc eventualele masuri necesare imbunatatir ii calitatii betonului care se va produce in continuare.

D.EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE .

.1. . rigiditate si/sau ductilitate. inainte de inceperea lucrarilor.1. cu cel anterior degr adarii.Reabilitare: refacerea sau înnoirea unei constructii degradate pentru a asigura acelasi nivel al functiunii pe care îl avea cladirea înainte de degradare. cap acitate de rezistenta superioara. in mod obligatoriu.Interventie (structurala sau/si nestructurala): concept care include termeni d e consolidare. cat si din punctual de vedere al punerii in practica a solutiilor a doptate. .Consolidare: refacerea sau înnoirea oricarei parti a constructiei (a unor elemen te sau ansamblu de elemente) în scopul obtinerii unei capacitati structurale sporite. de exemplu. ductilitate mai ampla. 4. Principii generale care stau la baza lucrarilor de consolidare si reconst ruire Concepte de baza Este necesara. in particular.Remodelare: refacerea sau înnoirea oricarei parti a constructiei având ca effect s chimbarea functiunii sau a gradului de ocupare. reparatie si remodelare. o reexaminare a starii generale a constructie i si. . GENERALITATI 4. LUCRARI DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE BETON ARMAT .2. Astfel: .1. a elementelor care se vor reface.Reparatie: refacerea sau înnoirea oricarei parti degradate sau avariate din cons tructii cu scopul de a obtine acelasi nivel de rezistenta. rigiditate mai mare. Simpla explicare a terminologiei termenilor care fac parte din descrierea temei de proiectare ne pot da oferi o imagine de ansamblu a complexitatii operatiunilor care trebuiesc efectuate ata t din punctul de vedere al proiectarii. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE CONSOLIDARE 4.4.

2. .4. interventiile la cladirile din beton armat afect ate de seism sau vulnerabile din punct de vedere seismic se împart în trei categorii: . rezultând grupele de masuri de int erventie prezentate în continuare. rigiditate) peste nivelul initial. care nu schimba sistemul structural.Lucrarile de consolidare sunt interventiile care implica adaugarea de elemente structurale noi si/sau desfacerea si înlocuirea partilor existente avariate. La rândul lor acestea se grupeaza în interventii asupra elementelor individuale. Ele se pot clasifica functie de scopul urmarit. 4. . Acesta interventie are ca sc op cresterea performantelor structurale (rezistenta.1. de exemplu.2. ductilitate. putându-se imagina si a lte. Tipuri de interventii Functie de amploarea masurilor. Aceste reparatii pot sa refaca caracteristicile nestructurale ale elementelor afectate. Aportul lor asupra comportarii structurale este neglijabil. Consolidare. si interventii car e implica modificarea sistemului structural. Un exemplu de reparatie structurala îl constituie injectia fisurilor în beton sau camasuire cu fib re de carbon sau sticla tip Sika.2. Lista de tipuri de solutii nu este exhaustiva.Reparatiile cosmetice care urmaresc sa îmbunatateasca aspectul vizual al compone ntelor afectate. cum este. . (2) Solutii care urmaresc sporirea rezistentei. Tipuri de consolidare pentru structuri de beton armat (1) Solutiile de consolidare pentru structurile de beton armat pot fi extrem de diverse. rolul de închidere al unor elemente.Reparatiile structurale au drept scop de a reda proprietatile structurale init iale ale acestora.

prin umplerea ochiurilor de cadru (dintre grinzi si stâlpi) cu inimi de beton ar mat . prin modul de dispunere al peretilor se pot crea nuclee de beton armat . cu etrieri sudati sau suprapusi .fâsii din polimeri armati cu fibre de carbon. (b) interventii care modifica sistemul structural . Masurile de sporire a rezistentei elementelor la forta taietoare prin camasuire în diferite sisteme. Acestea au în vedere introducerea unor elemente de rigiditate si rezistenta substantiala s .prin introducerea unor contraforturi de beton armat . cu rama de contur în ochiurile de ca dru .prin introducerea unor contravântuiri cu elemente metalice în tevi de otel umplute cu beton neaderent la elementele contravânturii . (4) interventii care urmaresc evitarea concentrarii deformatiilor si eforturilor în elementele structurale (i) masuri care reduc excentricitatea între centrul maselor si centrele de rigidit ate si de rezistenta.prin introducerea unor pereti de beton armat noi.(a) interventii care nu modifica sistemul structural Acestea se realizeaza prin: (i) camasuiri cu . (3) interventii care urmaresc sporirea ductilitatii elementelor de beton armat. corniere cu plac ute etc.prin introducerea de contravântuiri metalice.beton armat.elemente de otel: platbande. ari pi) de beton armat conectate la elementul de baza. indicate la a(i) duc si la cresterea deformabilitatii în domeniul postelastic al acestor eleme nte.prin atasarea unor contravântuiri la exteriorul cladirii conectate la structura existenta . cu înglobarea unor stâlpi ai str ucturii. cu înfasurare continua sau la distan ta (ii) umplerea golurilor (iii) dezvoltarea sectiunilor elementelor cu prelungiri (sub forma de talpi. cu panouri metalice . tevi rectangulare si cilindrice.prin conectarea constructiei existente la o constructie noua cu rezistenta sub stantiala. .idem.

. De exemplu.prin reducerea încarcarii de exploatare la nivelurile superioare ale cladirilor (prin mutarea spatiilor de depozitare la nivelurile inferioare. . De exemplu. (iv) masuri care elimina comportarea fragila a unor elemente de beton armat.prin desfacerea (demolarea) etajelor superioare (ii) masuri de control al raspunsului seismic prin montarea de dispozitive cum a r fi amortizorii . prin eliminarea unor niveluri s flexibile. practicarea între stâlpi si parapetul unor elemente de tip scurt. Aceasta modificare (de exemplu.au/si introducerea unor rosturi seismice verticale prin structura.) . transformarea comportare de elemente lungi.prin înlocuirea straturilor grele ale terasei cu straturi din materiale usoare c u eficienta superioara. prin scoaterea din cladire a unor rezervoar e de apa etc. în elemente cu proportii si si comportare se poate obtine prin taierea de legaturi unor fante unei grinzi înalte de fatada). (e) interventii care reduc fortele seismice Acestea implica: (i) masuri care reduc masa constructiei.prin înlocuirea unor pereti de compartimentare din materiale grele cu pereti exe cutati din materiale usoare. (ii) masuri stenta unor structurale labe si sau care sporesc local sau pe mai multe niveluri rigiditatea si/sau rezi elemente verticale si orizontale. De exemplu: .

în aceste cazuri se poate impune deseori solutia de fundare la adâncime (piloti si a . rigiditatii sau a capacitatii de deformare postelastica a elementelor structurale existente (rigle . Sistemul de fundare al nucleelor de pereti st ructurali de beton armat concentreza eforturi importante din încarcarile orizontale. polimeri armati cu fibra de carbon sau fibra de sticla etc.3. prima varianta fiind mai usor de realizat deoarece nu n ecesita remodelarea spatiilor interioare. (3) În vederea sporirii performantelor structurale ale sistemului structural în cadr e se poate aplica una din tehnicile indicate mai jos: (a) Contravântuirea cadrelor cu elemente din otel. înnadire necorespunzatoare a armaturilor etc. (c) Asocierea cu pereti structurali sau nuclee de beton armat suplimentare. Lucrari de consolidare a structurilor în cadre de beton armat ale Aspecte Gener (1) Consolidarea cadrelor de beton armat poate avea ca obiectiv cresterea rezist entei. (5) Tehnica umplerii ochiurilor de cadru sau adaugarea de noi pereti structurali reprezinta o solutie eficienta pentru cresterea performantelor seismice.4. (b) Umplerea ochiurilor de cadru cu zidarie armata sau beton. otel. ca atare. (2) Cresterea performantelor elementelor structurale ale cadrelor se realizeaza. stâlpi. a riglelor si a nodurilor. de regula. (d) Adaugarea de contraforturi la exteriorul constructiei etc. Elementele noi adaugate pot fi plasate fie pe conturul cladirii. si de o lestare corespunzatoare. Daca masurile implicând modificarea structurii nu pot evita manifestarea efectelor unor deficiente sistematice (de exemplu:armare transversala insuficienta. cu sau fara spo rirea rezistentelor la încovoiere si/sau forta taietoare. prin camasuirea stâlpilor. Realizarea de pereti structurali exteriori constructiei poate avea în ve dere si solutia cu nuclee de beton armat amplasate în curti interioare. noduri) sau transformarea sistemului structural în ansamblu.2. (4) Modificarea sistemului structural cu cadre de beton armat este avantajoasa d aca aplicarea solutiei conduce la interventii localizate. Tehnica de camasuire a stâlpilor si a grinzilo r existente în solutie beton armat poate fi aplicata în scopul cresterii rigiditatii si ductilitatii. Aceasta solutie poate duce însa la concentrari ale eforturilor în diafra gmele orizontale si îninfrastructura si teren. Cresterea capacitatii de deformare post-elastica se poate realiza si prin camasuiri cu alte materiale. fara sa beneficieze.) este preferabila camasuirea elementelor. de regula. fie la interiorul constructiei.

în principal. pe tehnici de camasuire a elementelor cadrelor. Introducerea contraforturilor nec esita însa suficient spatiu liber în jurul cladirii. la moment încovoietor sau forta axiala.2. (2) La aplicarea acestei tehnici de interventii trebuie sa se tina seama de urma toarele considerente: (a) Camasuirea elementelor cadrelor poate avea efecte diverse. 4. Limitând aceste efe cte. cresterea rigiditatii sau marirea capacitatii de def ormare postelastica. . (8) Rezistenta la forte laterale a cadrelor existente poate fi crescuta prin ada ugarea unor contraforturi sau a unor lamele din beton armat pe fetele stâlpilor. turnat monolit sau prefabrica t sau din zidarie armata.4. se pot limita si costurile interventiei. Aceste interventii se baz eaza. rigiditatii si/sau a capacitatii de deformare postelastica a elementelor structurale existente. (7) Adaugarea de contravântuiri din otel poate fi o solutie preferabila daca sunt necesare goluri de dimensiuni mari în pereti si se urmareste reducerea masei associate solutiei de co nsolidare. Când sunt utilizate elemente prefabricate în interiorul constructiei pot aparea prob leme de executie legate de manipularea acestora. în acord cu obiectivele urmarite. (b) Interventiile pot avea ca obiective cresterea rezistentei elementelor la for ta taietoare.ncore active la întindere) (6) Panourile de umplutura pot fi din beton armat. Interventii care nu implica modificarea sistemului structural erale Aspecte Gen (1) Cresterea performantelor structurale ale cadrelor de beton armat se poate ob tine prin interventii care nu schimba esential caracteristicile structurii initiale. inclusiv pentru dezvoltarea fundatiilor. urmarind cresterea rezistentelor.

armatura transversala si conditi ile privind conlucrarea camasuielii cu elementul cadrului se stabilesc functie de obiectivele urmarite p rin solutia de interventie.). nu sunt în masura sa asigure în mu lte cazuri cresterea adecvata a nivelului de performanta structurala. înnadiri incorecte ale armaturilor. astfel costul si durata lucrarilor poate fi mai mare comparativ cu alte solutii. Sporirea rezistentei la forta taitoare Aspecte generale (1) Deficitul de rezistenta la forta taietoare se corecteaza prin adaos de mater ial structural pe suprafata laterala a elementelor. cu cadre cu pereti de umplutura sa u contravântuite etc. interventii generalizate bazate pe tehnica camasuirii elementelor.2. Valorile fortelor de lunecare si armatura transversala de conectare sau conectorii de alt tip se determina functie de obiectivul interventiei. poate afecta în masura importa nta si elementele nestructurale ale constructiei. operatie denumita curent camasuire. alcatuit din elementul existent conlucrând cu camasuiala. degradat sau rupt prin compresiune). (f) Camasuirea elementelor cadrelor cu beton armat. 4.) impun. . În aceste cazur i.. (d) Solutia de camasuire a elementelor cadrelor nu modifica caracteristicile de /comportare initiale ale acestor structuri caracterizata prin solicitarea relativ uniforma si moderata a cadrelor si diafragmelor orizontale. sau numai din secti unea camasuielii. (3) Camasuirea elementelor cadrelor în solutie beton armat poate avea ca obiectiv realizarea unui element nou. (2) Camasuielile se pot realiza din beton armat. otel sau polimeri armati cu fib re(FRP). (e) Ca urmare. solutia de interventie prin camasuirea elementelor cadrelor condu ce si la cerinte de rezistenta si rigiditate ale infrastructurii si fundatiilor sensibil mai mici co mparativ cu tehnicile de interventie localizate (prin adaus de pereti structurali. de regula. armatura longitudinala. (4) Sectiunea de beton.(c) Deficiente sistematice de alcatuire a elementelor de beton armat. no duri slabe etc.5. În acest ultim caz elementul existent este caracterizat de caracteristici fizico-mecanice foart e scazute (acesta poate fi cazul unui beton foarte slab. solutiile bazate pe contravântuirea cadrelor sau introducerea de pereti de umplutura. cu efecte negative asupra performantei cadrelor (armare transversala insuficienta.

care fac corp comun cu elementele st ructurale existente. al stâlpilor în special.no duri. 4. 4.(3) Camasuielile pot avea simultan mai multe efecte. . (2) Armaturile sau piesele metalice trebuie sa fie ancorate eficient dincolo de sectiunile de la extremitatile elementelor (nodurile cadrului) pentru a putea fi mobilizate integral în aceste se ctiuni. grinzi. (4) Tehnicile de camasuire se aplica cu detalii specifice pentru stâlpi. (3) Detaliile de camasuire prezentate în vederea îmbunatatirii rezistentei la forta taietoare sunt adecvate si pentru sporirea ductilitatii sectionale.2. (2) Obiectivele indicate la (1) se realizeaza prin camasuirea sectiunilor cu bet on armat.6. pe lânga sporirea rezistentei la forta taietoare. se co recteaza prin sporirea sectiunilor si prin masuri de fretare a betonului care sa limiteze deformatia tr ansversala a zonelor comprimate. Sporirea rezistentei la moment încovietor Aspecte Generale (1) Deficitul de rezistenta la încovoiere se corecteaza prin sporirea sectiunii (s tâlpilor si grinzilor) prin adaos de beton armat sau elemente metalice. piese metalice sau FRP.2. Îmbunatatirea deformabilitatii (ductilitatii) elementelor structurale (1) Deficitul de ductilitate al elementelor cadrului. De exemplu. (3) Tehnicile de camasuire capata detaliere specifica pentru stâlpi si grinzi . poate creste si rezistenta la încovoiere si deformabilitatea (ductilita tea). Pentru a mobiliza sau a inhiba aceste efecte trebuie luate masuri specifice.7.

(3) O structura în cadre cu deficiente sistematice (de exemplu: armare transversal a insuficienta.8. (d) Atasarea de contraforturi la exteriorul constructiei. (c) Umplerea ochiurilor de cadru cu zidarie armata sau cu panouri metalice. Introducerea de contravântuiri metalice Principii (1) Transformarea sistemului structural în cadre prin introducerea de contravântuiri . În general. Interventii cu transformarea sistemului structural (1) Solutiile de interventie care au în vedere transformarea sistemului structural în cadre de beton armat pot utiliza una din urmatoarele tehnici principale: (a) Contravântuirea cadrelor cu elemente din otel. fie la interiorul constructiei. În asemenea situatii poate fi necesara si camasuirea unora din elementele existente. Prima varianta este ma i usor de realizat deoarece nu necesita remodelarea spatiilor interioare si poate permite utilizarea continua a cladirii pe durata de executie a lucrarilor de consolidare.2. introducerea unor elemente mult mai rigide si rezistente fata de cadrele existente poate determina o reducere sensibila a cerintelor de rezistenta si ductilitate în elementele neconsolidate ale cadrului. (b) Introducerea unor pereti structurali sau nuclee de beton armat. Astfel este posibil sa se evite o interventie generalizata asupra majoritatii el ementelor structurale.) poate impune interventii la majoritatea el ementelor structurale. umplerea ochiurilor de cadru sau ad augarea de noi pereti structurali pot constitui o solutie avantajoasa pentru cresterea performantelor seismice. daca el ementele structurale introduse suplimentar nu relaxeaza suficient cerintele de rezistenta în elementele neconsoli date. înnadire necorespunzatoare a armaturilor etc. 4.4. (4) Introducerea unor contravântuiri metalice. (2) Transformarea structurii în cadre de beton armat este avantajoasa daca aplicar ea solutiei conduce la interventii localizate. Elementele noi adaugate pot fi plasate fie pe contur. (e) Atasarea unor cadre spatiale la exteriorul constructiei.9.2.

(2) Conlucrarea cadrelor existente cu peretii structurali de beton armat poate c onferi ansamblului o comportare specifica structurilor duale sau structurilor rigide cu pereti.metalice ofera urmatoarele avantaje: (a) cresterea substantiala a rezistentei si a rigiditatii structurii. (c) cresterea masei introdusa prin atasarea elementelor metalice de consolidare este mult mai mica. (d) solutia de consolidare poate fi prefabricata si astfel durata de executie se poate reduce semnificativ. de regula. . cât si iluminarea anumitor spatii interioare.2. Aceste modificari implica. (b) permite realizarea unor goluri necesare pentru iluminatul natural. înlocuirea instalatiilor existente. Introducerea unor pereti structurali de beton armat Principii (1) Solutia constând în introducerea unor pereti structurali de beton armat este apl icabila atât cladirilor cu structura alcatuita din cadre de beton armat. circulati e etc. cât si cladirilor cu parter flexibil . 4. deoar ece este afectata în mod negativ atât arhitectura fatadelor. în raport cu alte solutii de interventie. astfel încât deplasarile relative de nivel scad considerabil si în consecinta se diminueaza gradul de degradare atât al elementelor structurale ale cadrelor din beton armat.. cât si al elementelor nestructurale. (5) În cazul monumentelor de arhitectura si al cladirilor având o importanta istoric a deosebita nu este recomandabila amplasarea noilor pereti structurali la exteriorul cladirii. modificarea compartimentarii interioare si implicit afectarea functiunilor existente. (3) Peretii structurali de beton armat pot fi plasati la sau la interiorul const ructiei (4) Realizarea de pereti structurali la interior prezinta unele dezavantaje leg ate de întreruperea functionalitatii. conducând la cost uri de executie substantial mai mari. Aceas ta solutie de consolidare conduce la o crestere apreciabila de rezistenta si rigiditate la deplasari laterale.10. la nivelul slab.

(13) Datorita concentrarii actiunii seismice în doar câteva zone structurale intervi n sporuri locale semnificative ale solicitarilor din anumite elemente ale infrastructurii si din acest motiv este necesar ca infrastructura si fundatiile sa fie suficient de puternice sau sa fie de asemene a consolidate. barete. altfel spus trebuie sa posede o capacitate de deformare plastica spe cifica structurilor care preiau încarcari seismice. a presiunii si a tasarii terenului sub efectul eforturilor asociate acestuia. inclusiv fortele de lunecare în rosturile dintre pla nsee si pereti. (7) Se va asigura o dispunere cât mai uniforma si monotona. Pentru conectarea dintre inima peretelui si cadrul existent de beton ar mat se vor utiliza ancore speciale. atât în plan. cât si în eleva tie. (8) Prin introducerea unor pereti structurali de beton armat cadrele existente s unt descarcate partial de eforturile generate de actiunile seismice si ca atare cerintele acestora pot fi reduse pâna la nivelul capacitatii lor efective. astfel încât sa se realiz eze continuitatea pe verticala a peretelui si pentru a conferi peretelui introdus o capacitate sufici enta de deformare în domeniul postelastic.(6) Realizarea unor pereti structurali exteriori poate avea în vedere si solutia c u nuclee de beton armat amplasate fie la exterior fie în eventuale curti interioare. Sistemul de fundare a l nucleelor de pereti structurali de beton armat concentreaza eforturi importante din încarcari orizontale. ce se vor dimensiona la solicitarea combinata produsa de eforturile tangentiale de la interfata si de fortele de întindere capabile ale armaturilor din inima peretelui. (9) Se vor adopta detalii adecvate de conectare si armare. (12) Introducerea unor pereti de beton armat conduce la cresterea eforturilor la nivelul fundatiilor si la modificarea mecanismului de cedare. a peretilor structurali pentru a evita variatii bruste ale rigiditatii laterale a structurii în plan si pe înaltime.). (11) În zona de la baza structurii unde se înregistreaza deformatii plastice ale per etilor structurali nouintrodusi. Inima peretelui se va arma cu plas e din bare legate sau sudate. ancore pretensionate etc. ceea ce impune verificarea fundatiilor exist ente. însa fara a a vea si o lestare corespunzatoare. trebuie avut în vedere ca si stâlpii neconsolidati ai cadrelor sa poata d ezvolta deformatii inelastice importante. Ca urmare introducerea si . (10) Se va tine seama ca dupa consolidare transferul fortelor de inertie de la n ivelul planseelor catre peretii de beton armat se concentreaza în doar câteva planuri de rezistenta si în consecinta e forturile în diafragmele orizontale cresc substantial. În consecinta solutia de fundare necesara este deseori bazata pe fundatii de adâncim e (piloti.

Se obtine cresterea capaci tatii de rezistenta si a rigiditatii laterale. 4. a panourilor metalice pentru a evita variatia brusca a rigiditatii laterale a structurii în pla n si pe înaltime. si în consecinta se diminueaza riscul de degradare al elementelor structurale ale cadrelor din beton armat si al elementelor nestructurale. cât si în elevat ie. (3) Conlucrarea cadrelor existente cu panourile metalice poate conferi ansamblul ui o comportare specifica structurilor duale sau structurilor rigide cu pereti. atât în plan.2. (4) Se va asigura o dispunere cât mai uniforma si monotona. cât si cladirilor c u parter flexibil. (6) Introducerea unor panourilor metalice duce la modificarea mecanismului de ce dare si la cresterea eforturilor la nivelul fundatiilor. (5) Prin introducerea panourilor metalice. (2) Principalele avantaje ale acestei solutii de interventie sunt timpul de exec utie redus si faptul ca introducerea panourilor metalice nu conduce la o crestere semnificativa a greuta tii totale a cladirii. Umplerea ochiurilor de cadru cu panouri metalice (1) Solutia constând în introducerea unor panouri metalice la interiorul ochiurilor de cadru este aplicabila atât cladirilor cu structura alcatuita din cadre de beton armat. elementele cadrelor existente pot fi descarcate partial de eforturile generate de actiunile seismice si pâna la nivelul capacitatii lor efect ive.11. . la nivelul slab.amplasarea noilor pereti structurali este conditionata în mare masura de posibilit atea alcatuirii unor sisteme de fundatii adecvate. Aceasta impune verificarea fundatiilor exist ente.

. . În felul acesta rolul structurii adaugate este similar cu cel al contraforturilor.2. Interventii prin realizarea unor cadre spatiale exterioare (1) Aceasta solutie de interventie este aplicabila în cazul în care consolidarea pri n interventii la interiorul constructiei nu este posibila si când spatiul din jurul cladirii permite o asemene a lucrare. cadrele spatiale exterioare sa fie dispuse la ambele extremita ti ale cladirii. . (6) Se vor adopta detalii adecvate de conectare a noilor cadre spatiale de struc tura existenta. (5) Axele stâlpilor si grinzilor ce alcatuiesc noile cadre spatiale vor fi pozitio nate în aceleasi planuri verticale. respectiv orizontale cu cele corespunzatoare axelor elementelor struc turale existente.rigiditatii.Tipuri de masuri de consolidare a peretilor de beton armat (1) Consolidarea peretilor de beton armat se face pentru imbunatatirea (crestere a): .rezistentei la eforturi din incovoiere. 4. Conectarea orizontala la nivelul grinzilor se va calcula si se va detalia astfel încât sa poata prelua eforturile de întindere ce apar la interfata cu structura existenta. (3) Se recomanda ca pe directia în care structura este vulnerabila din punct de ve dere al comportarii la actiuni seismice. asa cum se poate observa în pe directia în care structura existenta este vulnerabila seismic (4) Cadrele spatiale exterioare se vor dispune uniform atât în plan. (2) Obiectivul principal al acestei solutii îl reprezinta sporirea capacitatii lat erale de rezistenta si rigiditatii cladirii existente.13.rezistentei la eforturi din forta taietoare.4.2.12. cât si în elevatie.deformabilitatii (ductilitatii). . Consolidarea structurilor cu pereti de beton armat A.

cresterea rezistentei la forta taietoare . (2) Consolidarea peretilor de beton armat se realizeaza prin prevederea unor cam a si de beton armat. prin care se asigura transferul fortelor masice de la planseu la structura care preia fortele laterale . De exemplu o crestere eforturi din rezultat.cresterea rezistentei la lunecare a zonelor de conectare între elementele struct urii verticale si plansee. respective pe modele de grinz i perete.cresterea rezistentei la încovoiere .cresterea capacitatii de deformatie si cresterea rezistentei din forta taietoa re. în care actiunile seismice de proiectare corespund mecanismului de plastificare (de disi pare de energie) al structurii. în cele mai multe cazuri. din elemente de otel sau fibre din polimeri. rigide si rezistente pentru încarcari aplicate în planul lor. fie combinatii intre acestea. da fortei taietoare asociate. o sporire a ductilitatii. care nu fac obiectul codului.cresterea rezistentei la încovoiere si din forta taietoare. pot avea unul sau mai multe din urmatoarele obiective: . Eforturile sectionale se stabilesc potrivit celor mai defavorabile (acoperitoare ) scheme de încarcare. . Interventiile impuse de degradarile provocate de solicitarile produse de încarcari le gravitationale sau de rezistenta insuficienta a planseelor fata de aceste încarcari impun masuri specifi ce.În functie de cerinte. Probleme generale (1) Interventiile asupra planseelor constructiilor existente prezentate în aceasta sectiune au în vedere numai rolul lor de diafragme orizontale. astfel: . pentru un perete se realizeaza fie numai una din masurile d e consolidare de mai sus.Interventii asupra planseelor. (3) Functie de deficientele de alcatuire ale planseelor interventiile care au în v edere functia de diafragme orizontale. (2) Eforturile sectionale (efectele actiunilor) în diafragmele orizontale ale clad irilor se determina pe modele de calcul specifice proportiilor acestor elemente. În multe situatii a rezistentei la incovoiere are ca r si o crestere a un tip de interventie are efecte multiple. sau grinzi cu zabrele rezemate pe componentele structurii verticale a cladirii. B.

(4) Masurile de consolidare ale planseelor pot deveni necesare mai ales daca pri n solutiile de consolidare ale structurii verticale. prin introducerea unor pereti structurali rigizi. inclusiv a fundatiilor se va tine seama de acest spor de încarcare. În consecinta la verificarea elementel or structurale.realizarea unor elemente capabile sa colecteze încarcarile masice aplicate în gros imea planseului si transportul lor la elementele structurii verticale sau pentru suspendarea lor în z ona comprimata a diafragmei. (4) Suplimentarea grosimii planseelor prin suprabetonare duce la marirea greuta tii permanente a constructiei si implicit a fortei seismice.prin suplimentarea grosimii diafragmei orizontale printr-un strat de beton arm at monolit turnat deasupra planseului existent (suprabetonare). de exemplu. contravântuiri) care reduc deschiderea diafragmei pentru f orte aplicate în planul planseului.Solutii de sporire a rezistentei la forta taietoare (1) În cazul în care rezistenta la forta taietoare în planul planseului este insuficie nta se poate aplica una din urmatoarele solutii: . contravânturiri) se pot evita sau reduce masurile de consolidare a planse elor. deschiderile planseelor ca grinzi orizontale cresc în raport cu situatia anterioar a interventiei. la distante relativ mari. (5) Prin reducerea deschiderii diafragmelor ca urmare a introducerii unor elemen te structurale suplimentare (pereti. Asemenea situatii apar de regula de la sine. C. de regula prin conectori p ostinstalati si a conlucrarii dintre stratul nou turnat si stratul de baza de beton. (2) Solutia suprabetonarii reprezinta solutia obisnuita. .. când structura verticala trebuie întari ta ca urmare a unei rezistente sau a unei rigiditati laterale insuficiente. (5) Îmbunatatirea conditiilor de solicitare ale planseelor se poate obtine si ca u rmare a reducerii deschiderii lor pe schema de grinda orizontala prin introducerea unor elemente structurale v erticale suplimentare sau prin consolidarea celor existente.prin reducerea valorii eforturilor de forfecare prin introducerea unor element e verticale suplimentare (pereti de beton armat.cresterea rezistentei diafragmei în zonele cu slabiri locale (în special în vecinata tea golurilor). Aplicarea acestei tehni ci obliga la realizarea unor legaturi adecvate cu elementele structurii verticale. atunci când aceste încarcari produc întinderi perpendiculare pe axul grinzii perete orizontal e. . .

.realizarea unor bordaje metalice ale golurilor prin care se distribuie efortur ile în corpul planseului.Solutii de sporire a rezistentei la încovoiere (1) Deficitul de rezistenta la încovoiere în planul diafragmei se poate elimina prin cresterea rezistentei centurilor de pe conturul planseului. Solutiile care pot fi aplicate în acest scop sunt urmatoarele: .montarea unor armaturi de centura continua în lungul marginii diafragmei. atunci când planseul se suprabetoneaza . în grosi mea suprabetonarii.D.demolarea marginii placii planseului si returnarea zonei desfacute dupa ce în pr ealabil s-au montat armaturile centurii . corniere) în lungul marginilor p lanseelor conectate adecvat de placa.realizarea unor bordaje cu bare de otel beton plasate la marginea golurilor în s uprabetonarea placii existente. la colturi intrânde) se poate spori rezistenta planseelor prin urmatoarele categorii de masuri: .introducerea unor elemente metalice (platbande.Solutii de sporire a rezistentei în jurul golurilor (1) În situatiile în care diafragmele orizontale prezinta un deficit de rezistenta în jurul golurilor sau al unor discontinuitati în plan (de exemplu. .prin reducerea eforturilor de încovoiere în planul planseului prin reducerea desch iderilor acestuia ca urmare a introducerii unor elemente verticale suplimentare E. .

. . cu dimensiunile corespunzatoare pentru asigurarea lati milor subzidirii conform proiectului. eventual. .executarea conform prevederilor din proiect.montarea. dupa cum urmeaza: . sau aplicate prin torcretare precum si pentru asigurarea conlucrarii perfecte între cele doua materi ale pentru preluarea eforturilor exterioare trebuie efectuata o pregatire speciala a suprafetelor.montarea armaturilor pentru armarea subzidirii si a talpilor armate ale fundat iilor noi. . de regula.intocmirea proceselor verbale de lucrari ascunse si a proceselor verbale de fa ze determinante. 4.executarea sapaturilor. . atunci când functiunea cladirii o permite.reducerea sau chiar eliminarea concentrarilor de eforturi din jurul golurilor prin umplerea partiala sau totala a golului.. . . 4. daca aceasta este necesara.curatarea si indreptarea eventualelor bavuri care ar putea impiedica betonarea sau armarea camasuielilor.4.3.dezvelirea fundatiilor pana la cota de fundare precizata in detaliile din proi ect.turnarea betonului in subzidire cu subbetonare. Ordinea operatiunilor pentru aceasta pregatire a suprafetelor va fi. . . EXECUTAREA CAMASUIELILOR LA PERETII DIN ZIDARIE Pentru asigurarea aderentei între zidaria veche si straturile de camasuieli din be ton armat.turnarea betonului de egalizare. a cofrajelor si sprijinirea acestora prin spraituire. . a eventualelor hidroizolatii.demolarea zonelor fundatiilor existente din beton simplu conform precizarilor din proiect.curatirea suprafetelor fundatiilor de pamant si de eventuale zone de beton sla b care se dezintegreaza la lovirea usoara cu ciocanul.sprijinirea sapaturilor. . EXECUTAREA SUBZIDIRILOR LA FUNDATII Subzidirea si camasuirea fundatiilor existente pentru realizarea legaturii cu fu ndatiile noi va consta in principal in urmatoarele: . astfel incat sa se realizeze u n contact perfect cu talpa fundatiei existente.

= daca peretele prezinta crapaturi verticale la intersectia cu alt perete struct ural perpendicular. = la umplerea golurilor de usi si ferestre se va utiliza caramida cu aceleasi di mensiuni ca aceea din zonele învecinate. = în pozitiile indicate prin detaliile din proiect se practica goluri în zidarie pen tru trecerea armaturilor din camasuieli si ancorarea lor la intersectii sau la nivelul planseelor. pâna la îndepartarea totala a stratului superficial colmatat cu mortar. se mateaza mortar vârtos.= se desfac tencuielile de pe suprafata cu ciocan si dalta sau cu dalta electric a cu percutie.0 cm. 1. se desface zidaria la intersectie si se toarna un stâlpisor din beton armat conform detaliilo r ce vor fi precizate de proiectant. = în cazul în care peretele prezinta crapaturi (înclinate. = se curata cu perii de sârma mecanice suprafata zidariei. se desface zidaria pe traseul crapaturilor si se reface cu caramizi întregi de aceeas i dimensiune cu cele din zidaria existenta. se prevad conectori din otel beton . verticale sau orizontale) s au dislocari ale zidariei. iar daca aceasta este sub 2 cm. cu mortar de marca de min. la partea superioara a g olului. 2 cm. = se executa eventulele umpleri de nise sau goluri. = se adâncesc rosturile orizontale ale zidariei prin îndepartarea mortarului pe o adân cime de min. la nise. zidaria se împaneaza cu pene metalice. M50.4 buc/m2 introduse în rosturile zidariei. daca . pentru legatura zidariei noi cu cea veche. daca dimensiunile rostului ramas este min. care se va tese lateral cu zidaria existenta. = se identifica traseele eventualelor fisuri si se injecteaza fisurile cu lapte de ciment.

= se monteaza în aceste gauri conectorii din cupoane de otel beton. 4. = se spala suprafata peretelui cu jet de apa sub presiune. cu ada ncimi de 200 mm . ultimul strat de beton se va turna de la nivelul superior. si se sprijina cu spraituri si distantieri. = se toarna betonul in cofraje si se compacteaza energic cu vibratoare de interi or sau de cofraj. = se perforeaza cu rotopercutorul. se va face dupa dezafectarea celor existente si examinarea de catre expert si de catre proiectant a structurii aces tora. este recomandata urmatoarea ordine a operatiunilor: . 2 0% din suprafata peretelui). = se monteaza plasele de armatura si se innadesc cu mustatile de armatura din fu ndatii.acestia se îndeparteaza. cu posibilitati de urmarire a umplerii complete a cofrajului. = se monteaza eventuale trasee de tuburi electrice = se spala cu jet de apa sub presiune golurile orizontale din pereti prin care t rec armaturile la intersectii si se betoneaza pâna la umplere completa. EXECUTAREA PLANSEELOR DIN BETON ARMAT IN LOCUL PLANSEELOR DIN LEMN Executarea planseelor din beton armat. conform detaliilor din proiect. turnarea betonului se va face in doua-trei etape de turnare. se va face numai dupa executarea consolidari lor la peretii de sub cota acestui nivel. in locul celor existente din lemn.deasupra acestor goluri (care se umplu cu zidarie) exista buiandrugi din lemn sa u metal deteriorat . Pentru a se putea utiliza la executarea planseelor noi a cat mai multe elemente structurale din planseele existente. = se face releveul planeitatii peretelui cu firul cu plumb si se determina grosi mea stratului de camasuiala astfel încât abaterile negative la grosime sa fie mai mici de 10 mm (local pe max. gauri F8-10 mm. = se monteaza cofrajele. prin gauri practicate in planseu. = se intocmesc procesele verbale de lucrari ascunse între reprezentantii construct orului si cei ai beneficiarului. prin ferestre si palnii dispuse pe inaltimea cofrajelor. Avand in vedere dimensiunile mari ale camerelor executia planseului la un nivel poate fi realizata etapizat in functie de optiunile constructorului.5. pâna la îndepartarea tutu ror urmelor de praf sau alte impuritati.3 buc/mp in care vor fi introduse bare de armatura cu rol de conectori. de regula in caramizi. care au rol si de distantieri si de care se vor laga plasele de armatura. Desfacerea planseelor la un nivel. avand in vedere inaltimea mare a nivelurilor.

si nu vor fi depozitate pe pl anseele inferioare.se desfac pardoselile si suportul acestora. trestie. . grinzile metalice si alte piese metalice ca tiranti.se desfac tencuielile si structura tavanelor sipci.se indeparteza eventualele umpluturi intre grinzile planseului si se identific a structura planseului grinzile de lemn.se masoara dimensiunile acestor elemente si se executa un releveu al acestora stabilindu-se pozitia in plan si cotele de nivel fata de pardoseala etajului inferior. impreuna cu arhitectul detaliile de cofraj ale planseului restectiv si se vor proiecta detaliile de rez emare a planseului pe peretii de .se solicita prezenta proiectantului si a expertului pe santier.se monteaza schelele si podinele de lucru. . . . . .molozul si deseurile rezultate din aceste desfaceri se va indeparta imediat ca tre locurile de depozitare stabilite de constructor impreuna cu beneficiarul. in special a reazemelor g rinzilor pe pereti. si de gabaritele masurate se vor stabil i.se examineaza starea fizica a structurii planseului.in functie de situatia reala relevata. plase rabit etc. .. . ancore si centuri din platbande metalice etc.

. Elementele cofrajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pentru a putea prelua toate incarcarile provenite din greutatea cofrajului. etc).popii vor fi de preferinta metalici telescopici care pot permite usor decofrar ea. a scul elor si a dispozitivelor de lucru si a echipelor de muncitori. strangerea defini tiva a contravantuirilor se face dupa ultima verificare ce se efectueaza dupa montarea cofrajelor pe travers e. La realizarea cofrajelor vor fi avute in vedere urmatoarele: . .esafodajele de sustinere a cofrajelor planseelor sunt formate in general. sau cu structura mixta.).sustinerea cofrajelor va fi rezemata prin intermediul unor talpi individuale s au continui. din grinzi extensibile rezemate pe popi de inventar contravantuiti. .structura planseelor existente poate fi inglobata total sau partial in structu ra planseului nou sau se poate folosi numai pentru sprijinirea cofrajelor pentru grinzile si placa planseului n ou. talpile vor fi suficient de rigide pentru a rezista fara a se deform a sub incarcari.se monteaza panourile de cofraj. .la alcatuirea si montarea cofrajelor se va urmari ca deformatiile lor sa fie c ompensate prin suprainaltari sau prin contrasageti. Montarea cofrajelor de sustinere pentru plansee se face in urmatoarea ordine: . . .se traseaza pozitia elementelor verticale de sustinere (popi etc. betonului proaspat. . este posibil ca pentru realizarea acestor detalii sa fie necesare desfaceri suplimentare de zidarie sau ajustari a le grinzilor planseului existent. sau pe schele tubulare.consolidare din beton armat si pe peretii din zidarie neafectati de consolidare.se monteaza si se fixeaza elementele orizontale ale esafodajului (rigle. grin zi extensibile. pe planseele inferioare. Placile si grinzile din beton armat monolit se pot turna in cofraje alcatuite di n panouri din placaj.se verifica pozitia si dimensiunile elementelor cofrajelor. . .se dispun elementele verticale de sustinere si se contravantuiesc provizoriu. avand in vedere inaltimea mare a etajelor se pot folosi si esafodaje. metalice. De asemenea esafodajele pentru cofraje vor fi astfel concepute si contravantuit e pentru a rezista si la incarcari seismice.

In concordanta cu tendintele in domeniul cofrajelor pe plan mondial. planseul ramanan d sprijinit pe popi prin intermediul capetelor de sprijinire.greutatea redusa a tuturor elementelor face posibila montarea si demontarea lo r manuala. Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatiilor: . a panourilor cu rama metalica si placaj special. . introducerea etrierilor in cofraj cu partea deschisa in sus. drepte de la partea superioara etc). asezarea si legarea restului barelor (ridicate.placa cofranta din placaj special permite un numar mare de refolosiri (peste 1 00 pentru fiecare fata).modul de sprijinire permite decofrarea timpurie a panourilor. introducerea barelor drepte de la partea inferioara a grinzii si legarea lor.este posibila si montarea de ansamble mari de cofraje. . fapt ce mareste eficienta folosirii acestor cofraje.insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor . se recoman da utilizarea pentru cofrarea planseelor si grinzilor. . Ordinea operatiilor pentru armarea grinzilor este urmatoarea: insemnarea pe marginea cofrajului a pozitiei etrierilor. . Aceste sisteme de cofraje prezinta o serie de avantaje: .inchiderea etrierilor si legarea barelor cu sarma.montarea barelor de la partea superioara pe distantieri si a barelor de repart itie si legarea lor cu sarma . cu ajutorul macaralei. .asezarea barelor drepte de la partea inferioara si legarea lor de armatura gri nzilor sau centurilor precum si legarea nodurilor retelei cu sarma neagra. .

toporisti. Se vor lua masuri speciale ca elementele ce cad accidental în timpul executiei sa nu provoace vatamari persoanelor care trec întâmplator prin zona de lucru. se va instrui un muncitor cu paza zon ei respective. Echipele care executa lucrarile de desfaceri si refaceri vor fi dotate. rangi. tesle. placi avertizoare. . în aceeasi zi. centuri de siguranta. potrivit operatiilor pe care le executa cu scule. deasu pra elementelor de demontat.Normelor specifice de protectie a muncii pentru lucrari de constructii montaj.). care va avertiza pe cei care circula si nu le va permite accesul în acea zona. Muncitorii vor fi dotati cu echipamente de protectie corespunzatoare (casca de p rotectie. structu ra pardoseli.In cazul in care se are in vedere inglobarea unor elemente ale planseului existe nt in structura planseului nou detaliile de cofraj si armare vor fi proiectate corespunzator. 4. Instructajul va fi înscris în fisa individuala de protectie a muncii. cu utilaje etc. etc. 319/2006. cuprinse în volumul I al . MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII La executie se vor respecta prevederile Regulamentului pentru protectia muncii s i igiena muncii eleborat de MLPAT nr.. manusi. 9/N/15.1993 si Legea securitatii si sanatatii în munca nr. dalti. ) pentru cazurile in care se dezafecteaza planseele actuale si sunt elemente (grinzi de lemn. Se interzice supraîncarcarea planseelor existente cu materiale rezultate din demo lari. etc) ce pot cadea accidental si pot produce accidentarea personalului santierului sau a persoanelo r ce trec întâmplator prin zona de lucru. Toti muncitorii vor fi instruiti cu normele de protectie a muncii corespunzatoar e lucrarilor pe care le executa.03. astfel incat sa nu fie necesar a demontarea si remontarea acestor elemente. de regula. personal de paza etc. care va fi co mpletata si semnata de titular si de cel care a efectuat instructajul. ochelari de protectie.6. Se vor lua masuri speciale (împrejmuiri. Ori de câte ori se arunca materiale de sus. Pozitia muncitorilor în timpul operatiunilor de desfacere va fi. unelte si dispozitive adecvate (ciocane.

lucrari de consolidare . franghii etc. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .executie subzidiri la fundatii . jgheaburi metalice refolosibile. palane. scari simple si duble. schele interioare pe capre dotate cu balustrade de protectie.executie camasuieli la zidarie Intocmit: Arh.). centuri de siguranta.clesti. Pentru evitarea caderilor unor elemente grele pe planseele inferioare (grinzi di n lemn. grinzi metalice. 4. etc) echipele vor fi dotate cu dispozitive de mica mecanizare cu care vor fi manipula te astfel de elemente scripeti. Catalin Minea . t argi pentru transportul materialelor. macarale. etc.7.

EXECUTIA LUCRARILOR METALICE .E.

.

care va cuprinde si tehnologiile de sudare. Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru întocmirea proceselor tehnologige de executie si sudare ale subansamblelor (care se executa în uzina). Va face dovada ca are in dotare : Macara de 40-49. 5. pentru marcarea prin poansonare a cusaturilor pe care le va executa. cu numarul poan sonului.2. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de execu tie a elementelor si structurilor metalice.5. în conformitate cu planurile de executie si prezentul Caiet de sarcini. Profilele si materialele laminate necesare structurii vor corespunde conditiilor de calitate prevazute de standardele in vigoare si vor fi insotite de certificarea de calitate a furnizorului (furnizori lor) purtand marcarea marcii otelului. de alegerea regimurilor optime de sudare. va fi comunicata beneficiarului si proiectantului. Producatorii de structuri metalice vor avea implementat ISO 3834-2. echipamentele si utilajele necesare si de personal calificat pentru a îndeplini intocmai si la timp sarcinile ce ii revin pentru executia tutur or lucrarilor prevazute în proiect. Lista sudorilor autorizati. de calitatea material elor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor executate. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA . va fi elaborat de uzina si avizat de ISIM.1. CAIET DE SARCINI . echipamentelor si fortei de munca Executantul va confirma ca dispune de toate uneltele.9 to Remorcher + trailer peste 20 to Aparat de sudura Sudori autorizati Fiecare sudor autorizat va poseda un numar si un poanson cu acest numar. Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele de proba.LUCRARI STRUCTURI METALICE 5.1.1. 5. Asigurarea utilajelor. Dupa omologarea subansamblelor de pro ba se vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de imbinari in conformitate cu SR EN ISO 15614-8 :2 003.

GP 003-1996 Ghid pentru proiectarea antiseismicã a halelor parter cu structurã metalicã M. Nr.T.T.A. 1997 4. 3/N/13.02.L. GP 004-1997 Ghid de proiectare si executie a membranelor pentru constructii demontabile M.L.P.P.05.A. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1.A.01.P.Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. 38/N/24. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. 10/N/03.T. 1996 2.L. 1997 3. NP 012-1997 Normativ pentru calculul elementelor din otel cu pereti subtiri formate la rece M. ST 013-1997 Specificatie tehnicã privind cerinte pentru proiectarea si executarea constructiilor în .

M.L.P.A.T. 2/N/13.01. 1997 P 112 1981

solutie de structurã spatialã reticularã planarã 5. GP 016-1997 Ghid pentru proiectarea îmbinãrilor prin contact ale stâlpilor din otel fãcând parte din structura clãdirilor etajate M.L.P.A.T. 63/N/18.03.1997

6. GP 018-1997 Ghid de proiectare si urmãrire a comportãrii în exploatare a acoperisurilor din ferme de cabluri M.L.P.A.T. 3/N/20.01.1998

7. NP 041-2000 Normativ de calcul pentru constructii metalice cu diafragme din tablã cutatã M.L.P.A.T. 29/N/22.05.2000

8. NP 042-2000 Normativ privind prescriptiile generale de proiectare.Verificarea prin calcul a elementelor de constructii metalice si a îmbinãrilor acestora. M.L.P.A.T. 28/N/22.05.2000.

9. P 54-1980

Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor din profile de otel cu pereti subtiri formate la rece I.C.C.P.D.C. 56/16.05.1980 P 54 1969 Modificãri la P 54 I.C.C.P.D.C. 9668/03.12.1985 1980

10. P 74-1981 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor metalice din profile cu goluri în inimã I.C.C.P.D.C. 34/17.03.1981 P 74 1973 11. P 107-1979 Instructiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor pentru cãi de rulare metalice I.C.C.P.D.C. 200/14.11.1979

Îmbunãtãtiri la P 107 - 1979 I.C.C.P.D.C. 01.10.1984

12. P 108-1980 Instructiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor din otel cu sectiune plinã, inimã suplã, omogene sau hibride I.C.C.P.D.C. 76/14.07.1980

Îmbunãtãtiri si modificãri la P 108 I.C.C.P.D.C. 01.10.1984

1980

Modificãri la P 108 - 1980 I.C.C.P.D.C. 1985

13. P 110-1981 Instructiuni tehnice pentru realizarea structurilor usoare cu ferme din cabluri I.C.C.P.D.C. 159/11.12.1981

14. P 115-1982 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor metalice pretensionate I.C.C.P.D.C. 122/14.10.1982

15. C 133-1982 Instructiuni tehnice privind îmbinarea elementelor de constructii metalice cu suruburi de înaltã rezistentã pretensionate I.C.C.P.D.C. 68/13.05.1982 C 133 1971 16. C 172-1988 Instructiuni tehnice pentru prinderea sI montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor si peretilor I.C.C.P.D.C. 26/04.06.1988 C 172 1985 17. C 228-1988 Instructiuni tehnice privind sudarea otelurilor cu caracteristici mecanice diferite folosite la constructii metalice I.C.C.P.D.C. 58/30.09.1988

18. GP 078-2003 Ghid privind proiectarea halelor usoare cu structurã metalicã M.T.C.T.

300/16.09.2003

19. GP 082-2003 Ghid privind proiectarea îmbinãrilor ductile la structuri metalice în zone seismice M.T.C.T. 301/16.09.2003

NORMATIVE CONEXE 20. C 150-1999 Normativ privind calitatea îmbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole M.L.P.A.T. 81/N/05.10.1999 C 150-84

Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.T.C.T. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Con structii

5.3. PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR

Dimensiuni si tolerantele pentru sectiunile de otel laminat la cald trebuie sa s atisfaca conditiile urmatoarelor prescriptii tehnice: SR EN 10021 "Oteluri si produse siderurgice. C onditii tehnice generale de livrare", STAS 564 "Otel laminat la cald. Otel U", SR EN 10056 " Corniere cu aripi egale s i inegale din otel pentru constructii", STAS 505 "Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate". Electrozii de sudura pentru arcul metalic de sudura manuala trebuie sa satisfaca conditiile C 150-1999. Executia imbinarilor sudate. Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele brute trebuie sa satisfaca cerinte

le SR ISO 4016 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade C" si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 g rade A si B". Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele de precizie trebuie sa satisfaca c erintele STAS 4014 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade A si B " si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B.. Saibele din otel trebuie sa satisfaca cerintele SR EN 7092 "Saibe plate serie de dimensiuni normale. Clasa de executie A", SR EN 7092 "Saibe plate serie de dimensiuni mari clasa de execut ie A si C".

La executie se vor folosi, atat dimensional cat si calitativ, numai materialele indicate in proiect, orice schimbare de materiale (calitate sau dimensiuni semifabricat) se va face numai c u avizul scris al Proiectantului si se vor anexa la documentatia de insotire a produsului. Materialele utilizate vor fi garantate de furnizori cu certificate de calitate privind compozitia chimica, caracteristicile si incercarile mecanice conform standardelor in vigoare. Materialul de adaos pentru sudura va fi corespunzator elementelor care se asambl eaza si va fi de asemenea insotit de certificatele de calitate garantate de furnizori. Materialul de adaos va fi stabilit de Contractor functie de procedeul de sudare adoptat. Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor ce d epasesc limitele de admisibilitate prescrise in standardele respective.

5.4. VERIFICAREA CALITATII

Controlul calitatii si receptia in uzina se va face conform H.G.R. Nr.273/94, Le gii 10/95, STAS 767/0-88 si C150-99, efectuandu-se incercarile prescrise si intocmindu-se documentele legale ce vor insoti furnitura la Investitor. Inainte de executie materialele vor fi verificate din punct de vedere calitativ si dimensional de catre organul de control autorizat. Asupra fiecarui reper se vor face urmatoarele verificari: identitatea materialului cu cel prevazut in proiect; in caz de modificari se vor prezenta derogarile avizate de factori autorizati; starea de curatire, prelucrare si/sau finisare a suprafetelor conforma cu cele i ndicate pe desenele de executie sau mentionate; Verificarile si masuratorile se vor face cu mijloace sau aparate de control adec vate scopului si gradului de precizie cerut; Defectele admise in materialul de baza vor fi cele admise in standardele de mate rial, iar abaterile de forma ale semifabricatelor se vor incadra in limitele admise de standardele de produse . In lipsa acestor certificate Contractorul trebuie sa faca probele necesare conform standardelor in vigoare si sa intocmeasca certificatele de calitate corespunzatoare.

5.5. LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA

Inainte de a fi livrata pe santier, fiecare piesa de otel prelucrata trebuie mar cata distinct in conformitate cu desenul de montaj. La manipularea, incarcarea, transportarea, descarcarea elementelor de constructi i metalice se vor lua toate masurile pentru a se asigura evitarea producerii deformatiilor. Materialul marunt (gusee, suruburi, piulite, saibe, etc) va fi transportat in lazi rezistente.

5.6. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA

Executia tuturor ansamblelor si subansamblelor de confectii metalice (stalpi, gr inzi, pane, balustrazi etc) se vor face in ateliere specializate care vor confirma calitatea materialelor folos ite si a elementelor rezultate prin certificate de calitate si procese - verbale. Montarea elementelor de constructii metalie se realizeaza dupa reguli care fixea za tolerante la montarea ale acestora si care sunt cuprise in STAS 767-0 "Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Conditii tehnice generale de calitate."

Tehnologia de executie a structurii metalice si a armaturilor rigide se va stabi li de catre constructor in conformitate cu proiectul de executie si recomandarile din prezentul caiet de sa rcini. 5.6.1. Prevederi generale Toate operatiile de executie si montaj se vor efectua cu personal calificat in a cest gen de lucrari, coordonat tehnic. Unitatea ce executa constructiile metalice si montajul acestora va asigu ra si masurile de securitate a muncii si paza contra incendiilor necesare realizarii acestor lucrari. Orice modificari fata de proiect vor fi aduse la cunostiinta Proiectantului pent ru a fi avizate si introduse in documentatie. 5.6.2. Pregatire, debitare, sanfrenare

Inainte de punerea in executie a produselor se va analiza proiectul in vederea s tabilirii tehnologiei de executie. Laminatele vor fi curatate inainte de a fi debitate, prelucrate si apoi imbinate . Suprafata profilelor laminate trebuie sa fie neteda si fara fisuri. Defectele su perficiale pot fi indepartate cu polizorul cu conditia ca dupa indepartare, grosimea materialului sa nu scada sub limitele prevazute in standardul pentru tolerante. Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor de suprafata. Se recomanda ca taierea la dimensiune a tablelor sau celorlaltor profile sa se f aca cu mijloace mecanice. In cazul in care taierea se face cu flacara oxiacetilenica se va lasa un adaos sufi cient pentru a se inlatura materialul decarburat prin prelucrarea mecanica a muchiilor. Piesele prelucrate nu trebuie sa prezinte muchii ascutite, bavuri, pete de zgura . Rugozitatea lor va fi de maxim 25^m.

5.6.3. Sudare

Sudurile si dimensiunile rosturilor imbinarilor sunt reprezentate si notate conf

orm SR EN ISO 96921:2004, functie de grosimea materialelor si tipul de sudura ales pentru imbinare a reperelor. Documentatia tehnica pentru asamblarea prin sudura se elaboreaza de catre firma care uzineaza elementele din otel si trebuie sa cuprinda: pregatirea si prelucrarea materialului; debitarea cu pastrarea marcii otelului s i executia rosturilor; tehnologia de asamblare a elementelor: pregatire, trasare, ordine de asamblare, utilaje si dispozitive de lucru; programul de control calitativ; indicatii privind preasamblarea in uzina, depozitarea, marcarea si asamblarea pe ntru transport precum si schemele de incarcare in mijloacele de transport.

5.6.4. Lucrari de sudare si asamblare la temperature scazute (timp friguros)

La executia lucrarilor pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16 - 84:

Sudurile se vor executa fara intrerupere. Sudarea se va incepe si termina pe pie se terminale (accesorii). Utilajele (dispozitivele) de sudura vor fi protejate corespunzator contra intemp eriilor prin adapostirea in baraci. Cablurile ce servesc la alimentarea cu curent electric vor fi pozate pe suporti de lemn; nu se admite ingroparea cablurilor in zapada sau asezarea lor pe pamantul inghetat. La sudare se vor respecta urmatoarele conditii:

Etape/Procese tehnologice Proces tehnologic/conditii Temperatura °C Durata Depozitarea Elementele metalice in depozite descoperite, pe suporti de lemn, amplasati pe platforme din pietris compactat, amenajate pe teren uscat.

Depozitarea Materialele de imbinare - suruburi, piulite, saibe, nituri - ambalate pe categorii si dimensiuni in depozite inchise si uscate.

Depozitarea Electrozi, fluxuri si sarma de sudura invelite in suplimentar in folii de polietilena, asezate pe rafturi la o inaltime minima de 50 cm fata de pardoseala.

Montarea

Curatirea de rugina si uscarea portiunilor destinate imbinarilor - 10 °C Durata de executie Montarea Manipularea, asezarea la pozitie, sprijinirea pe calaje si asamblarea provizorie. - 10 °C Durata de executie Montarea Executarea imbinarilor fara sudura - 10 °C Durata de executie Vopsirea Chituirea pe suprafete uscate + 5 °C 2 zile Vopsirea Grunduirea elementelor, pe suprafete uscate in incaperi incalzite + 10 °C 1 zi

Proces tehnologic / montaj Temperatura Durata- zile Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu depasesca necesarul pentru 2 ore de lucru.

1

Preincalzirea zonelor pe care se aplica cordoane de sudura: - piese cu grosimi pana la 25 mm - piese cu grosimi peste 25 mm Conform normelor furnizorilor

Depunerea succesiva a staturilor de sudura inainte de racirea zonei de imbinare. La depunerea unui strat nou, temperatura celui precedent nu trebuie sa fie mai mica de: 100 - 150 °C 150 500 ° C Inainte de inceperea sudurii Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu depasesca necesarul pentru 2 ore de lucru. 200 ° C Durata de executie

Timpul de lucru al sudorilor se va micsora, in functie de temperatura, alternand cu pauze de aproximativ 10 minute pentru odihna si incalzire. Sudarea otelului, inclusiv sudurile de prindere care se incorporeaza in lucrarea finisata, trebuie sa corespunda prevederilor C 150 "Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole." De asemenea, se vor respecta urmatoarele prescriptii t ehnice: SREN ISO 9013 "Sudarea si procedeele conexe. Clase de calitate si tolerante dime nsionale ale suprafetelor taiate termic (cu flacara oxigaz)" STAS 10564-2:81 "Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate ale taieturilo r ". Contractorul va intocmi tehnologia de sudare tinand seama de calitatea materiale lor imbinate, tipul de sudura indicat in proiect, continuitatea si lungimea cordonului de sudura, compo zitia si calitatile mecanice ale acestuia. Nivelul de acceptare al defectelor sudurilor va fi nivelul "C". Procedeele de sudura aplicate vor avea in vedere prevenirea aparitiei de deforma ri ale tablelor sau rigidizarilor, deformari care ar putea introduce tensiuni interne care sa influe nteze negativ comportarea elementelor structurale. Suprafetele care trebuie sudate se vor curata de rugina, zgura, ulei, vopsea etc . si numai dupa aceea se va trece la executarea sudurilor. Inainte de sudare se controleaza ca marginile pre lucrate sa corespunda plansei de executie si sa nu prezinte defecte ca: exfolieri, fisuri, urme de zgura, pori, e tc. Preincalzirea reperelor in vederea sudarii, respectiv detensionarea lor, se prescrie la tehnologia de executie (la tablele de 25 mm grosime). Materialul de adaos pentru sudura se prescrie de catre Contractor prin tehnologi a de sudare, functie de calitatea materialelor imbinate, tipul si dimensiunea sudurii, astfel incat sa s e asigure calitatea ceruta prin clasa de calitate stabilita. Remedierea sudurilor se va face sub control autorizat si vor fi mentionate in documentatia de insotire a produsului. Acestea vor fi verificate dupa remediere, in conditiile p rescrise pentru sudurile initiale. Lungimea sudurilor de prindere care vor fi incorporate in lucrarea finisata nu v a fi mai mica decat de patru ori grosimea Placii celei mai groase sau de 50mm, luandu-se in consideratie cea care din cele doua este mai mica. Imbinarile executate prin sudura manuala, semiautomata sau automata vor avea car acteristicile mecanice minime cerute pentru materialele pieselor care se sudeaza. Sudarea constructiilor metalice se va executa la o temperatura de peste + 5° C. In cazul executiei sudurilor

in aer liber trebuie luate masuri pentru protejarea locului de sudura si a sudor ului de vant, ploaie si zapada. Fabricatie Generalitati Tot otelul structural trebuie fabricat în conformitate cu normele in vigoare. Cond itii generale tehnice", STAS 438-1 "Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald ", SREN 10021 "Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice generale de livrare" în afara de cazul în care se specifica altfel.Înainte de a fi livrata pe santier, fiecare piasa de otel prelucrata trebuie marcata distinct în c onformitate cu desenul de montaj.Începerea fabricarii pieselor de otel trebuie facuta cu un anunt scris prea labil de o saptamâna. Elemente de rezemare Placile de rezemare ale stâlpilor si grinzilor prin care se face transmiterea efor tului de compresiune se realizeaza astfel încât fetele de îmbinare sa fie în contact cu exceptia unor zone mici, care nu trebuie sa depaseasca 20% din suprafata totala, în care caz spatiul între doua piese nu trebuie sa depasea sca 0,15mm. Fabricatie - Placi de rigidizare portante, cleme, debavurare, îmbinare a) sa se taie si sa se polizeze placile de rigidizare portante pentru a asigura un ajustaj fix de-a lungul marinilor în contact cu flansele; b) sa se îndeparteze toate bavurile si muchiile ascutite; c) sa se foloseasca o vopsea contrastanta si compatibila pentru a marca otelul, caruia i s-a facut tratament anticoroziv înainte de a fi livrat pe santier d) sa nu se formeze alte îmbinari decât cele aratate în desene

pregatirea si executia imbinarilor de montaj.R. Bolturile hexagonale.G. verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse. Bolturile hexagonale. Saibe din otel Saibele din otel trebuie sa satisfaca cerintele SR EN 7092 "Saibe plate serie de dimensiuni normale.6. Nr. Legii 10/95. suruburi si piulite de precizie trebuie sa satisfaca cerin tele SR EN ISO 4014 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade A si B " si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B". Clasa de executie A". ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B. SR EN 7092 "Saibe plate serie de dimensiuni mari clasa de execut ie A si C. metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermedia re de montaj.273/94. executia montaju lui si protectia anticoroziva in conformitate cu H. verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata. Montajul se va executa conform planselor de executie. Dispozitive de fixare Bolturile hexagonale. organizarea platformelor de preasamblare pe santier cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc." . suruburi si piulite de precizie. Montaj La montaj se va verifica in mod obligatoriu existenta si calitatea tuturor suban samblelor componente.5. STAS 767/0-88 si C 150-84. programul de control al calitatii si receptia pentru furnitura. tehnologia de sudura pe baza de procedee de sudura conform standardelor in vigoa re. suruburi si piulite brute. suruburi si piulite brute trebuie sa satisfaca cerintele S R ISO 4016 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade C". Bolturile hexagonale.5. Intreprinderea care monteaza constructia din otel va intocmi urmatoarea document atie (conform STAS 767/0-88): masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructi i. ordinea de montaj.

Sa se faca toate legaturile în conformitate cu STAS 767 "Constructii civle. se corecteaza capetele stalpilor in functie de rezultate. Constructii din otel. Montarea fermelor metalice Fermele metalice se vor monta in concordanta cu urmatoarele proceduri: Stalpul se va masura la ambele capete ale deschiderii. se verifica dimensiunile si geometria fermei conform proiectului. zgura de sudura si stropii. se vertical izeaza stalpul. gr asimile si murdaria.7. de pe suprafetele de ot el rugina si cojile izolate.6.6. Pregatirea suprafetei Dec aparea si perierea cu peria de sârma Sa se înlature prin daltuire. . 5. Sa se îndeparteze uleiul. 5. Montarea stalpilor metalici Stalpii metalici vor fi montati in concordanta cu urmatoarele proceduri: cu dispozitivul stabilit se agata stalpul in macara si se transporta la locul de montaj. se asaza stalpul pe pozitia corecta si se axeaza pe cele doua directii. indust riale si agricole. Sa se curete crapaturile.". decapare si perierea cu sârma. se executa imbinarea conform proiectului. se prind ancorajele de piesele special prevazute si cu ajutorul lor. se prind ancorajele necesare pentru mentinerea verticalitatii.6. Conditii generale de calitate. se despride stalpul din macara.

7.pentru protectia la foc a structurilor metalice 5.2.se marcheaza cu vopsea axele longitudinale ale fermelor. saibele si ancorele autoperforante se vor conserva cu orice tip de v aselina sau unsoare minerala. Suruburile. Grund ul protector nu trebuie sa contina plumb si trebuie aprobat de catre Proiectant. ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI Elementele structurii metalice se vor acoperi cu un grund protector pentru perio ada de depozitare.7. se monteaza sustinerile pentru ferme conform fisei tehnologice. Toate elementele ce sunt armaturi rigide pentru beton armat cu armatura rigida ( B. pentru evitarea inceperii fenomenului de coroziune.) nu se vor acoperi cu grund protector sau vopsea. se desprinde ferma din macara si se continua operatiile cu alta ferma. 5. anterioara montajului. se echipeaza fermele cu piesele necesare pentru ridicare. Tehnologia de aplicare a grundului si a vopselii (sau vopselii termo-spumante de protectie la incendiu) se va face conform instructiunilor furnizorului. 5. Domeniu de aplicare Prevederile prezentului capitol se aplica la urmatoarele tipuri de vopsitorii: .1.7. se monteaza fermele. in care scop se va livra o cantitate suplimentara de grund protector impreuna cu subansamblele (accesoriiile).A.R. Eventualele deteriorari ale grundului prot ector survenite pe perioada transportului sau la depozitare vor fi remediate la locul de depozitare. Prevederi pentru materiale . se ancoreaza ferma cu tiranti pentru a preveni rasturnarea ei sau orice alta def ormatie perpendiculara pe planul ei.pentru protectia anticoroziva a structurilor metalice . Grundul protector se va aplica uni form si continuu pe toate suprafetele. Tehnologi a este valabila si pentru montarea panelor si contravantuirilor metalice. conform proiectului de executie si fisei tehnologice. se agata fermele cu dispozitivul special de ridicare si se transporta cu macarau a la locul si inaltimea de montaj. executandu-se imbinarea.

40µm evaluare degradarii suprafetei vopsite. min. In cazul in care se doreste un finisaj superior a structurilor metalice descrise mai sus. min. Elementele metalice ale structurilor vor fi zincate. Vopselele termospumante vor avea: continut de corp solid. acestea vor fi vopsite in camp electrostatic. in cazul structurilor metalice montate in zone cu umidit ate mare sau supuse intemperiilor se recomanda folosirea sistemelor de structuri prefabricate. SR EN ISO 4628-2 nu ruginire. SR EN ISO 4628-4 nu exfoliere. 75% grosimea filmului uscat 500-750. SR EN ISO 4628-3 Ri0 fisurare. cu montaj prin buloane . protejate apoi cu un strat de lac poliesteric si avand ur matoarele haracteristici: grosime strat protectie poliester SR EN ISO 2808.m .Protectia anticoroziva. SR EN ISO 4628-5 nu Protejarea la foc a structurilor metalice se va face folosind vopsele termospuma nte monocomponenete testate si acreditate in laboratoare autorizare in privinta protectiei la foc a structurilo r metalice. echivalent a 350g/m2. grosimea stratului de zinc fiind de minim 25µm.

industriale si agricole. SR EN 13300 Standard pentru vopsele si lacuri 5. industriale si agricole".3. controlul tehnic de calitate in timpul operatiei de sudare. remedierea defectelor de sudura. 12 /1977 si brosura).consumul 1litru/m2 la grosimea maxima de 750. normative si standarde: SR EN ISO 12944 Vopsele si lacuri. C4-77 Instructiuni tehnice pentru aplicarea lor (Buletinul Constructiilor nr.m Instructiuni. Imbinarile constructiilor metalice trebuie sa satisfaca cerintele C150 . controlul calitatii executiei elementelor si al cordoanelor de sudura. Prescriptii de executie". 5/76. 5. controlul tehnic de calitate al elementelor si al imbinarilor sudate. Prevederi pentru executie Inaintea aplicarii vopselelor termospumante structurile vor fi inspectate confor m SR ISO 8504 si curatate prin sablare Sa2½ conform SR ISO 8501-1. Conditii generale de calitate" pentru: conditii de calitate. Constructii din otel. Protectia prin sisteme de vopsire a structuri lor din otel impotriva coroziunii C3-76 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si vop sitorii (Buletinul Constructiilor nr. STAS 767-2 "Constructii civile."Normat iv privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile. Verificarile specificate pentru suduri trebuie sa fie efectuate in conformitate cu schema urmatoare: . CONTROLUL CALITATII Verificarea controlului calitatii se face conform STAS 767 "Constructii civile. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi la constructii din otel. industriale si agricole. controlul tehnic de calitate inainte de operatia de sudare.7.8. 6/1977 si 1/1978).

Se va prezenta la cerere o copie a ce rificatului de aptitudini.Obiective de verificat Tipul imbinarii Conformitatea verificarii cu clasa de calitate Verificare conform Normativelor Sudura cap la cap .100% pentru clasa C2.controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice 100% STAS 5540 "Incercari ale imbinarilor" Sudura de colt . .10% pentru clasa C2-nu exista defecte .clasa de calitate C2 . Controlul imbinarilor sudate prin topire Pentru sudori se vor respecta urmatoarele conditii: toti sudorii trebuie sa posede un cerificat aprobat de aptitudini sau o califica re aprobata.controlul cu radiatii penetrante .dupa remedieri STAS 5976/1 "Incercari ale imbinarilor sudate in colt" STAS 6606 "Defectoscopie cu radiatii penetrante. corespunzatoare clasei de lucrari la care vor fi angajati.

Acestea vor fi verifica te dupa remediere in conditiile prescrise pentru sudurile initiale. autorizatia interna este valabila in cadrul intreprinderii timp de 2 ani de la v erificarea calificarii sudorului. Abaterea admisa in verticalitate a elementelor trebuie sa fie egala sau mai mica de 1:500. . lipsa de penetrare a radacinii sudurii.unitatile care executa imbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autoriz ati intern si verificati periodic. Abaterile de dimensiune admise pentru elementele structurale de otel situate dea supra fundatiilor trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: pentru orice suprafata orizontala nominala masurata de la nivelul de referinta c el mai apropiat. pentru orice suprafata nominala verticala masurata de la linia de referinta cea mai apropiata. lipsa lipirii la marginea sudurii. se iau in considerare urmatoarele: Abaterea admisa a dimensiunilor sectiunii transversale a elementelor incorporate fata de cele indicate pe desene trebuie sa fie egala sau mai mica de ± 3mm sau ± 1:500 fiind luata in conside rare cea mai mica din cele doua. TOLERANTE Tolerantele admise la uzinare sunt cele prevazute in STAS 767/0-88. sudori autorizati ISCIR sau RNR. lipsa alinierii intre componentele imbinarii.9. ±5mm. ±5mm. in afara de cazul cand in desene se prevede altfel. un cordon de penetrare excesiv. Independent de tolerantele indicate mai sus. porozitate. 5. Toate sudurile si suprafetele adiacente trebuie sa fie examinate vizual pentru a se constata absenta urmatoarelor defecte: crapaturi in sudura sau in suprafetele adiacente. profil concav al sudurii. incluziuni de zgura. unghi interior. Defectele admise la suduri se vor incadra in prevederile din standardele pentru clasa a III-a de calitate. cordon de sudura excesiv de convex. o tranzitie proasta intre sudura si elementele sudate. Remedierile sudurilor se vor face sub control autorizat.

. furnizorul are obligatia de a pune la dispozitie urmatoarele acte: buletine de control CTC pentru piese si subansamble. fiind luata in considerare cea mai mica dintre cele doua. procesele verbale cu rezultatele probelor si verificarilor. 5. Abaterile totale maxime admisibile fata de dimensiunile orizontale si vericale n u trebuie sa depaseasca ± 1:1000 sau ± 30mm. RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR Receptia pieselor va fi efectuata de reprezentantii Furnizorului si Investitorul ui. buletinele de analiza pentru controlul sudurilor.10. buletine de calitate pentru materiale. inclusiv a celor remediate (da ca este cazul).Abaterea admisa in inclinare trebuie sa fie egala sau mai mica de 1/1000 din lun gimea elementelor.

Eventualele neconcordante sau modificari efectuate la proie ct vor fi operate de proiectant in documentatia de executie. . cel putin o data pe an. Lucrarile cu caracter de reparatii si consolidari se vor face numai in conformit ate cu legislatia in vigoare privind proiectarea si executia.12. 5.: Defectele constatate cu ocazia acestor inspectii se vor consemna intr-un proces verbal si apoi se trece la remedierea lor. incendiu. Investitorul/Beneficiarul va inspecta periodic constructia metalica. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE executie suduri lucrari de montaj si receptie structuri metalice executie lucrari de protectie anticoroziva a structurilor metalice executie lucrari de protectie ignifuga a structurilor metalice . precum si cu respectarea Legii 10/1995 privind calitatea in constructii. In afara acestor inspectii periodice sunt necesare inspectii suplimentare ale constructiei metalice astfel: .in caz de cutremur. actiunea vantului etc.in primele 6 luni de la darea in exploatare: Inspectii periodice. subansamblurilor si structurilor metalice se va face in pr ezenta reprezentantului Investitorului si a Proiectantului. CONDITII DE EXPLOATARE Dupa darea in exploatare constructia metalica nu va fi supusa altor solicitari i n afara celor inscrise in proiect. In timpul exploatarii nu se va schimba destinatia constructiei si nu se va modifica structura constructiva. 5.Receptia elementelor.11.

Catalin Minea .Intocmit: Arh.

2. Sistemul de schele se va monta. mai ales in timpul montarii. care servesc protectiei vietii si sanatatii muncitorilor construtorului si a altor persoane care lucreaza pe santier. Verificarea se va consemna prin proces verbal. Se va fa ce dovada ca firma are salariati specializati pentru montarea. MASURARE SI DECONTARE Daca mai sunt necesare schele de protectie la cererea beneficiarului. nu se considera incluse in pretul ofert at si vor fi decontate special pe durata realizarii investitiei. Beneficiarul este instiintat cu cel putin o saptamana inainte de montarea si dem ontarea schelelor.6. Schela trebuie verificata inainte de fiecare punere in functiune. demontarea. care a fost instruita special pentru aceasta sarcina. Schela trebuie verificata dupa fiecare montare sau inaintea fiecarei puneri in f unctiune de catre o persoana calificata. tinerea la dispozitie va fi decontata. 6. vor fi marcate cu semnul de interdic tie Accesul interzis.. Constructorul trebuie sa faca dovada ca montajul se va efectua numai: . Daca dupa terminara lucrarilor propii. Atat executantu l cat si beneficiarul trebuie sa ia masurile care se impun pe baza normelor de protectie a muncii asupra determinari i pericolelor si a masuratorilor obligatorii in functie de particularitatile fiecarui caz.De catre angajati calificati. Schele si balustradele de protectie.1. .SCHELE METALICE 6. Anumite zone ale schelei care nu sunt p regatite pentru utilizare.Sub supravegherea unei persoane specializate. GENERALITATI Nu se vor folosi decat sisteme de schele agrementate. Verificarea se documenteaza. demonta si modifica numai sub supravegherea unei persoane calificate si apte profesional. demontarii si modificarii. modificarea schelelor. schelele vor fi folosite in continuare de .

Catalin Minea . modificare si demontare schele metalice Intocmit : Arh. incepând cu acea zi tinerea la dispozitie se calculeaza separat.beneficiar. 6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE lucrari de montaj.3.

pana la inaltinea de 1. BALUSTRAZI. Orice lucrare de montaj profile va fi inceputa numai dupa verificarea si recepti onarea tuturor celorlalte lucrari.profilele care vor masca rostul de dilatatie.52. din interior. utilizarea tipului mortarului indicat in proiect.profilele care vor proteja peretii de agresiunile mecanice provocate de lovir ea cu spatarul scaunelor cu rotile . Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnol ogiei de executie prevazuta in prescriptiile tehnice. functie de lungimea profilului ofertat . chiar dupa terminarea intregului obiect si.1.mana curenta care se monteaza pe peretii casei scarii . MANA CURENTA 7. precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prev azute in normative. Profilele.7.0m. prezentul proiect si prescriptiile producatorilor. GENERALITATI Prevederile prezentului capitol se aplica la: . 7. ci numai pentru fazele de lucrari. nu este necesar a se incheia procese-verbale de lucrari ascunse.profilele care vor proteja muchiile (colturile) exterioare ale peretilor inte riori. pregatirea suprafetei suport conform indicatiilor produca torilor.2.profilele de protectie muchie treapta la scarile exterioare si la cele interi oare . PREVEDERI PENTRU MATERIALE Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor. se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prev ederile si specificatiile din prezentul .CONFECTII METALICE. de pe orizontala (pardosea) sau verticala (perete). fiind lucrari destinate de regula a ramane vizibile. calitatea lor di n punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind. in cons ecinta.

care se monteaza p e perete si o suprastructura din plastic rigid care se monteaza peste aceasta. latura orizontala (de pe treapta) de minim 30mm si avand un sant. Profilul de protectie muchie treapta la scarile exterioare. avand latura verticala (care culca. de principiu. cu prevederile standardelor in vigoare. completate. pe contratreapta) de minim 10mm. va fi un profil din alama. pentru lipirea unei benzi antiderapante cu rezis tenta la alunecare R13 (conform DIN 51130) . unde este cazul.proiect. din aluminiu sau ranforsata cu aluminiu. Mana curenta este. de latime minima 10mm. conform desenelor de mai jos avand o subtructura. lustruit. Sistemul va avea in compunere si elementele de legatura si inchidere necesare.

anterior fiind din aluminiu lustruit. cu fixare mecanica le una din laturi . fiind dotate cu elemente de capat si elemente de colt interior si exterior (vezi desene de mai sus). Profilele de protectie a muchiilor/colturilor exterioare ale peretilor vor fi. Profilul de protectie muchie treapta la scarile interioare va fi analog profilul ui de la Art.. Profilele care vor masca rosturile orizontale si verticale vor fi profile din al uminiu. Profilele vor avea o latime mai mare de 100mm si o grosime totala (substructura plus suprastructura) de minim 20mm. ca cele prezentate in desenele de mai jos Acestea vor fi formate dinstr-o substructura de aluminiu care se fixeaza pe pere te si o suprastructura de plastic rigid. de pref erinta. lustruite. Profilele vor avea laturile mai mari de 50mm si vor fi dotate cu elemente de cap at (vezi desene de mai sus). aleasa de proiectant functie de mostrele de cul oare puse la dispozitie de catre antreprenor. de acelasi producator si vor avea aceeasi ton de culoare. Banda autoadeziva antiderapanta va fi de culoare neagra. de principiu. d e principiu. ca cele prezentate in d esenele de mai jos fiind formate dinstr-o substructura de aluminiu care se fixeaza pe perete si o s uprastructura de plastic rigid. Mana curenta si profilele de protectie perete descrise vor fi furnizate. Profilele de protectie a peretelui vor fi.

dupa cum urmeaza: . cu surub si diblu. este necesar a s e verifice daca au fost executate si receptionate toate lucrarile: . de suport . Capatul care nu se fixeaxa mecanic se lipeste cu un mastic trasparent. pentru etalonare. grosimea de 3mm si fiind montate dintr-o singura bucata (fara inadiri) pe fiecare directie pe perete si pardoseala.avand latimea de 100mm. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE Inainte de inceperea lucrarilor prevazute in prezentul capitol.4. respectiv cu umidometrul electronic in rest. conducatorul tehnic al lucrarii a verificat materialele care urmeaza a fi folosite. Suruburile pentru fixarea profilelor de protectie muchie treapta de la scarile e xterioare vor fi din inox. pe care se aplica lucrarile prevazute in prezentul capito l.au fost livrate cu certificat de calitate. care sa confirme ca respecta prescr iptiile prezentului proiect si sunt corespunzatoare normelor in vigoare .au fost corect transportate si depozitate.necesare executarii lucrarilor care sunt prevazute in prezentul capitol .a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lucrarilor prevazute in prezentul. Toate profilele se vor fixa prin prindere mecanica. Dupa fixarea profilelor de protectie muchie treapta se va aplica banda autoadezi va antiderapanta. Umiditatea suportului. Executia poate incepe numai daca. va fi de maximum 2% determinata cu umidometrul cu carbit. 7. in prealabil.3. 7.destinate protejarii lucrarilor prevazute in prezentul capitol . RECEPTIA CALITATIVA .

elementele geometrice (grosime.Principalele verificari de calitate sunt: . . simetrie) .planeitatea trecerilor de la pardoselile prevazute la cele speciale .soliditatea fixarii .aspectul si starea generala .corespondenta cu proiectul si detaliile de executie convenite intre proiectant si executant. Abaterile admisibile in ceea ce priveste planitatea suprafetelor sunt de maximum 1mm/1m ne cumulativ. asezat in orice directie pe suprafata. Prin examinare vizuala se va verifica si corespondenta elementelor cu forma din proiect. planitate. Planitatea suprafetei se va verifica dreptarul de 2 m.

7.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE lucrari de executie si montaj confectii metalice Intocmit : Arh. Catalin Minea .

EXECUTIA LUCRARILOR PENTRU INCINTE DIN PILOTI FORATI .F.

.

3.realizarea unei platforme tehnologice de lucru. . Asigurarea utilajelor. CONTINUT 8. CAIET DE SARCINI . EXCAVATII SI REALIZAREA INFRASTRUCTURII 8.Personal calificat specializat ( Responsabil tehnic de executie pentru lucrari de piloti) 8. Elementele constitutive ale peretilor incintei sunt: .1.1. echipamentelor si fortei de munca Executantul va confirma ca dispune de toate uneltele. prin umpluturi compactate cont rolat.1. Prezentul Caiet de sarcini cuprinde specif icatiile si conditiile de real izare a unei incinte de lucru cu ecran din piloti forati secanti. Excavatiile si infrastructura pe 2 niveluri a unor constructii vor fi realizate la adapostul unei incinte din pereti din piloti forati secanti cu diam etrul de 40-60 cm si lungimea variabila în functie de latura incintei. .1.8. Va dovedi ca are in dotare sau inchiriaza .1. .piloti de rezistenta din beton armat si de etansare din beton simplu. Etapele de executare ale incintei si infrastructurii sunt: . excavarea si executare a infrastructurii.Instalatie de foraj pentru executie piloti . echipamentele si utilajele necesare si de personal calificat pentru a îndeplini intocmai si la timp sarcinile ce ii revin pentru executia tutur or lucrarilor prevazute în proiect. dimensiunile .2.spraituri si filate metalice pentru sprijinirea peretilor incintei.popi metalici fixati în piloti forati pentru sprijinirea spraiturilor. .grinzi de solidarizare a pilotilor. Peretele este sprijinit fie prin 2 nivele de sprait uire fie pe un singur nivel. 8.INCINTE DIN PILOTI FORATI SECANTI.

Conditiile generale referitoare la receptia lucrarilor.platformei vor fi stabilite de executant in functie de utilajele folosite. . .realizarea lucrarilor de epuisment si coborârea nivelului apei în incinta. .nu sunt i ncluse referiri la executia reazemelor de adâncime (barete sau piloti forati) ale macaralelor care vo r fi utilizate de executant.realizarea excavatiilor pâna sub cota primului nivel de sprijinire si executia a cestuia. .realizarea excavatiilor pâna sub cota nivelului 2 de sprijinire si executia spri jinirilor. . În Caietul de sarcini . la igiena si prot ectia muncii sunt cele din prescriptiile legale în vigoare.realizarea peretilor din piloti forati.ca si în proiectul elaborat în aceasta faza .4. . . .1.realizarea excavatiilor pâna la cota finala.5.1.realizarea grinzilor de ghidaj. 8.1. 8.executia infrastructurii imobilului si demontarea spraiturilor respectând fazele tehnologice prezentate la punctul 4.turnarea grinzilor de solidarizare. .

indepartarea eventualelor fundatii sau elemente de constructii existente pe amplasament. . .2.2. Înainte de inceperea executiei. nivelare atât pe amplasamentul incintei.2. 8.3.2. PREVEDERI GENERALE 8.3. 8. .stabilirea tehnologiei de lucru în concordanta cu natura terenului.masuri de pastrare a curateniei in zona de lucru. constructorul trebuie sa aiba acordul scris al beneficiarului privind eliberarea amplasamentului de toate retelele subterane. INCINTA DE PERETI DIN PILOTI FORATI SECANTI Prezentul capitol se refera la executia incintei perimetrale din piloti secanti. cât si pe spatiul inconjurator necesar manevrarii utilajelor si pentru depozitarea c arcaselor de armatura.imprejmuirea amplasamentului.1. mai ales dupa inceperea lucrar ilor de excavatii 8.2. Conditii prealabile executiei: . Se interzice depozitarea materialelor sau crearea de orice alte suprasarc ini pe platformele adiacente peretilor incintei pe o latime de 20 m. decapare strat vegetal.pregatirea platformei de lucru: defrisare.8. .

Pere tele continuu se va realiza din piloti secanti. de etansare (C6/7.instalarea utilajelor specifice de executie pe pozitie. Fazele tehnologice de execute sunt: .saparea gaurii de foraj.) pentru a se asigura colectarea si evac uarea apelor din orice surse. Faze tehnologice de execute a peretilor din piloti forat Executia pilotilor forati se va face pe baza procedurii elaborate de executant s i acceptate de proiectant.introducerea carcasei de armatura (la pilotii de rezistenta din beton armat).betonarea pilotului. altemând pilotii de rezistenta din beton armat (C25/30) cu cei de etansare din beton simplu (C6/7.1.1. in functie de zona de amplasare. Pentru asigurarea aliniamentului pilotilor si a pozitiei secante conform proiect ului este necesara realizarea in prealabil a unor grinzi de ghidai pentru utilajele de piloti forati. Peretele din piloti forati este realizat din piloti secanti. altemând pilotii arma ti de rezistenta (C25/30) cu cei din beton simplu.3. 11 m. . . . iar lungimea acestora este de 15 m.trasarea peretelui din piloti. . Pozitionarea aliniamentelor incintei este indicata in plansele proiectului.5). Detaliil e de execute privind aceste grinzi de ghidaj revin constructorului de piloti.realizati prin forare in uscat si sub apa cu tubaj recuperabil. respectiv 10 m. .3. 8. santuri etc. Pentru asigurarea unei bune desfasurari a lucrarilor se vor lua masurile necesar e de mentinere în uscat a platformei de lucru (pante.5). 8. Diametrul pilotilor este de 400 mm pana la 600 mm.realizarea grinzilor de ghidaj. . Ecran din piloti forati Pilotii vor fi executati prin forare cu tubaj recuperabil.1.

.

. 8.decofrarea. La executarea incintei din pilotf forati se vor respecta prevederile NP 113-04 No .ST 009-96: Specificatie privind cerin{e §i criterii de performan{a pentru armatu ri.3.2. beton armat §i beton precomprimat. . Asigurarea etanseitatii peretelui din piloti Pentru a se asigura etanseitatea peretelui din piloti acestia vor fi secanti. Di stanta interax intre doi piloti consecutivi (unul armat si unul din beton simplu) este de aproximativ 45 cm.1. pentru oprirea fenomenului.NE 012-99: Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton. 8. .3.2. În vederea asigurarii etanseitatii peretelui si secantarii pilotilor pe distanta i mpusa prin proiect.3. Piloti forati. Fazele tehnologice de executie sunt: .STAS 438/1 -89: Otel beton laminat la cald. .8. Reglementari tehnice de referinte La executia pilotilor forati se vor respecta prevederile SR EN 1536:2004 -Execut ia lucrarilor geotehnice speciale.1. . Pentru executia corpului din beton armat al peretilor din pilotf forati se vor r especta urmatoarele reglementari tehnice: . la forarea pilotilor se vor utiliza grinzi de ghidaj ale utilajelor de forat.armarea si tumarea betonului în grinda. prin injectii. În cazul constatarii unor infiltratii de apa prin puncte de discontinuitate în beton ul peretilor se va interveni local.3.cofrarea grinzii. Grinzile de solidarizare Grinzile de solidarizare pe capul pilotilor sunt realizate din beton armat (C25/ 30).trasarea axelor si limitelor grinzilor.

Normativ privind cerinfele de proiectare si executie a excavatiilor adânci în zone urbane. .3.pentru cota superioara a peretilor = ±5 cm. monitorizarea si receptia peretilor îngropati si NP 120-06 . 8. Pregatirea platformei de lucru. circulat ia si lucrul utilajelor de execute necesare realizarii ecranului în condp optime. Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul. În cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic.3.pentru diametrul pilotilor: ±2cm.1. cota de fundare se p oate modifica. 8.5 % Abaterea limita la dimensiuni : . pentru a asigura calitatea si sigur anta lucrarilor. .3.1. Tolerante în executie Abaterea limita admisa la pozitia în plan a peretilor incintei fata de proiect va fi de ±5 cm.3. Pe platforma de lucru se realizeaza trasarea axelor peretelui si pich etarea prin urmatoarele operatiuni: .3. 8.3. Abaterea limita admisa la Tnclinarea axei peretilor fata de proiect va fi de 1.2. dar numai cu aprobarea beneficiarului si a proiectantului.3.2. trasarea si pichetarea lucrarilor 8.3.3.pentru cota bazei = ±20cm. executia. Executia peretilor din piloti forati 8.2.2.3.rmativ privind proiectarea.

8.1. Unitatea executanta va trebui sa aiba în dotare utilaje si instalatii c are sa asigure executia lucrarilor din prezentul proiect în conditii de calitate superioara. incinta urmând linia naturala a terenului.3.4.. Instalarea utilajului pe pozitie se realizeaza prin deplasare inaint e si Tnapoi. platforma de executare a incintei din pilotj foratj va avea diferite cote.3. 8. Executia ecranului se va efectua de catre unitaji specializate. Antreprenorul va obtine aprobarea beneficiarului pentru utilajele.3. în special cele d e schimbare ale directjei. prin verticalizarea cu ajutorul cilindrilor hidraulici de calare sau cu a lt dispozitiv cu care este prevazut utilajul. 8. Planul pilotajului se stabileste la nivelul platformei de lucru confo rm planului de pilotaj care contine date pentru fiecare pilot: .2.3. Acestea trebuie adoptate în functie de caracteristicile pilotilor.3.3.trasarea axelor peretelui. Se va verifica verticalitatea. caracteristicile geologice.3. in stalatiile si dispozitivele de executie. cu pe rsonal cu pregatire corespunzatoare pentru executia acestor lucrari. fiind vopsite pentru a fi usor vizibile. Se delimiteaza astfel zone ale incintei in functie de caracteristicile geometric e si topometrice ale terenului. se va supune aprobarii beneficiarului.3.2. prin rotire si. 8.3.3.3.4..3. geotehnice si hidrogeologice furnizate de studiile de teren si tinând seama de eve ntualele apropieri de zone locuite sau lucrari existente. "tarusul se indeparteaza în momentul inceperii lucrului la pilotul respectiv. Dispunerea în plan a pilotilor 8.4.3.3. 8. Utilaje si dispozitive de executie 8. în final.3.3.3.3.4. conform planului de amplasare a acestora.3. Tarusii trebuie s a aiba o lungime suficienta ca sa asigure infigerea lor stabila în teren.3.3.2.1. Capetele tarusilor vor ramâne cel mult 3 cm deasupra suprafetei terenului.3. 8.2. materializându-se toate punctele importante ale traseului. 8. Pozitia în plan a pilotilor este cea stabilita prin proiect. Pe capul pilotjlor se realizeaza trasarea axelor si limitelor grinzil or de solidarizare prin pichetare cu tarusi.3. . Planul pilotajului.materializarea pe teren prin tarusi a axului fiecarui pilot. 8.3.3.3. In cazul unor denivelari mari.3.4.3.3.3.4. ampla sament. 8.

1.3.dimensiunile transversale.3. .2.3.5. În cazul forarii sub apa în nisipuri si pamânturi slab coezive. Forarea se executa în uscat si sub apa cu tubaj recuperabil.se interzice introducerea în pamânt a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub pre siune (subspalare).3.cota de fundare la baza. .3.3.cota de betonare a capatului superior si lungimea de amenajare a zonei de inca strare în grinda de solidarizare. 8. alcatuirea armaturilor si numarul de identificare a l tipului de armatura (sau carcasa). ca si cei de etansare.5.3. .4. deoarece datorita vite zei mari de excavare si a efectului de piston al benei se pot produce fenomene hidrodinamice manifestate p rin antrenarea pamântului de la baza forajului.4.5. Este obligatorie prevederea la baza tubajului a unei coroane dilate. au diametrul de 400-600 mm. se vor adopta urmatoarele masuri: . unealta de sapare adoptându-se în functie de natura stratului strabatut..3. Se poate aplica în orice conditii de teren. . Distanta dintre axele a doi piloti va fi conform proiectului. insotjta de slabirea terenului din jur si reducerea capacitatii portante a pilotjlor invecinati sau a altor fundatii aflate în apropiere. 8. . Forarea pilotilor 8.numarul (pozitia) de identificare.cota platformei de lucru. Pilotii de rezistenta proiectati. 8.

3.6.3.3. pasul fretei . lungim ea carcasei etc.6. Se va asigura distanta de acoperire a armaturilor pe toata lungimea a cestora.2. 8.se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum.6. urmarindu-se ridicarea lina a benei (greifer ului) de pe fundul forajului.3. astfel meat sa se asigure o manevrare usoara în timpul betonarii.3.5.1. Curatirea talpii forajului. 8.6. fa ra smucituri sau opriri bruste care ar produce deformarea ei sau lovirea si surparea peretjlor.3.4.4. Intervalul de timp intre terminarea gaurii si inceperea betonarii tre buie sa nu depaseasca 12 ore. .3. Coborârea carcasei în foraj (cu troliul sau macaraua) se va face lent. executja corecta a sudurii la barele dispozitivelor de mentjnere a formei. 8.3. iar pentru cei de etansare din beton simplu se va utiliza beton clasa C6/7. Armarea pilotilor 8.3. 8. Se face obligatoriu inaintea introducerii carcasei de armatura si de betonare. Înainte de introducerea carcasei de armatura se va face receptja aceste ia prin verificarea concordantei cu prevederile din proiect privind: diametrul barelor.6. Se vor verifica si dispozitivele de manipulare.3.6. distantierilor. Carcasa se va realiza dintr-o bucata. Pentru executja carcaselor de armatura vor fi respectate prevederile din ST009-96 si STAS 438/1-89.3.5. rigiditatea carcasei. astfel meat sa se asigure acoperirea minima pentru o buna protejare a barelor.3. D iametrul interior este limitat de diametrul burlanului de betonare. Betonarea pilotilor Pentru realizarea pilotilor de rezistenja din beton armat se va utiliza beton cl asa C25/30.3.ritmul de excavare va fi moderat.3..3.5. Diametrul carcasei va fi mai mi c decât eel al gaurii forate.3.3.baza tubajului se va mentine în permanenta cu cel putjn 1/2 din diametrul tubaju lui sub talpa forajului (tubare în devans).3. 8. i ndiferent de procedeul de forare utilizat. 8.7. 8. Se vor respecta p revederile normativului NE 012-99 .5. 8.3. .3.

Transportul betoanelor Betoanele vor fi transportate obligatoriu cu autoagitatoarele care trebuie sa fi e etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.3. dar cu conditja sa nu depaseasca timpul de inceput de priza.utilajele si dispozitivele care vor fi utilizate în procesul de betonare sa fie montate pe pozitje si sa se asigure o buna functjonare în timpul betonarii.3. tipul betonului transportat si temperatura betonului la locul de incarcare.si ale SR EN 1538-2002. 8. Fiecare transport va fi insotit de o fisa în care se vor inscrie orele de incarcar e . acestea se vor spala. . 8.3. În cazul în care intervalul de timp de la descarcarea si reincarcarea cu beton a aut oagitatoarelor depaseste o ora. conducatorul punctului de lucru trebuie sa se asigure daca sunt indeplinite urmatoarele conditji: .tot personalul punctului de lucru sa fie instruit cu privire la tehnologia de lucru.descarcare.7. Durata maxima la transport a betonului va fi de o ora de la descarcarea betonulu i în mijlocul de transport.7.1. Turnarea betonului Înainte de inceperea tumarii betonului. .3.2.

. se scoate tubul si s e executa din nou amorsarea acestuia. .în cazul unor intreruperi accidentale. la un debit de betonare determinat în functie de diametrul si lungimea pilotului. în caz contrar. iar flansele de imbinare dintre tuburi sa fie prevazute cu garnituri de impermeabilizare. . . dar care trebui e sa fie de eel putjn 10 mc/ora. se face cu metoda pâlniei fixe ridicatoare (Contractor). .betonarea. fara a cobore sub 20 cm. La prima sarja trebuie sa se asigure separarea betonului de apa. .betonul descarcat din mijlocul de transport sa fie eel specificat în prezentul c aiet de sarcini. . . la gauri forate cu tubaj recuperabil.tuburile prin care se toarna betonul sa fie etanse si sa reziste la o presiune de 3atm. precum si în fisa tehnica a pilot ului de rezistenta. dar nu mai mult de 4 m. pentru a evita contactul dintre masa betonului turnat si apa.5m.se va verifica permanent volumul de beton introdus în corpul pilotului. este interzisa descarcarea betonul ui pe inaltimi mai mari de . betonarea se va opri si se va anunta proiectantul pentru stabilirea unor masuri speciale in vederea reluarii betonari i.fabrica de beton si mijloacele de transport utilizate sa poata asigura un ritm de betonare de eel putin 10m3/ora.constructia de sustjnere a instalatjei sa fie stabila si sa asigure deplasarea pe verticala a tuburilor pe cca. 2.betonarea se organizeaza ca o operate continua. cu durata mai mare de 1 ora.baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca în permanenta cu cel putin 2 m s ub nivelul betonului. . depasire a sau reducerea acestuia prin raport cu valoarea teoretica fiind semnalate pentru a se putea lua masurile tehnice corespunzatoare. Toate observable vor fi notate în registrul de evidenta. În timpul betonarii se vor respecta urmatoarele conditii: . care se efectueaza intr-o sing ura repriza.în cazul unor intreruperi accidental.la descarcarea din mijloacele de transport. .diametrul tubului de betonare se alege în functje de dimensiunile agregatelor be tonului si de diametrul pilotului. cu durata mai mica de 1 ora. operatja de betonare se poate continua numai daca apa nu a patruns în tuburi. . cantitatea de beto n se stabileste astfel incat tubul de betonare sa fie amorsat.

3. Pentru resp ectarea acestei conditii se va tine o evidenta permanent a volumului de beton turnat în coloana si se va verifica period ic nivelul betonului în pilot.9.3. La terminarea betonarii de indeparteaza betonul din capatul superior al pilotului pe intreaga inaltime pe care se constata ca este necorespunzator. 8.3.5 m.9. . Pregatirea capului pilotului 8.3.3. 8.8.8. 8. Extragerea coloanei de protectie 8. Betonarea capului pilotului se executa la o cota superioara celei la care acesta urmeaza sa fie inglobat în grinda de solidarizare. cu respectarea prevederil or SR EN 1536:2004.0.3.8.1. a vându-se grija ca siul coloanei sa fie permanent sub nivelul betonului turnat cu minim 2 m. Extragerea se face treptat.3. efectuate de la nivelul terenului prin comenzi hidraulice.9.1. La pilotji forati betonati sub apa inaltimea s uplimentara de turnare trebuie sa fie de cel putin 60 cm.3. în functje de cantitatea de beton turnat. 8.3.2.2.3. Concomitent cu betonarea se procedeaza la extragerea coloanei de prot ectje a forajului prin miscari continue de rotire în plan orizontal si vertical.3.3. completându-se dupa caz pent ru a asigura inaltimea minima de incastrare în grinda de solidarizare prevazuta în proiect.

8.3. 8. Betonarea intre rosturi va fi facuta continuu si nu se admit rosturi de turnare 8.4.4. Grinda de solidarizare a pilotjlor se va executa din beton armat C25/30 . Cota finala de excavare va fi precizata in proiectul tehnic.3.1. Executia grinzilor de solidarizare 8.4. conform proiectului.2.4. Se va asigura curatjrea suprafetei de betonare prin indepartarea betonu lui necorespunzator de la partea superioara a ecranului si curatirea armaturii.1. 8.1.3. compactate controlat pentru .a se vedea punctul 8.3. Suprafata de turnare va fi curata si vor fi mentinute rugozitatile betonului. Faze tehnologice de realizare a excavatiilor si infrastructurii Fazele tehnologice sunt diferite în functie de zonele în care a fost divizata incint a . Se vor lua masuri ca excavatia sa ramâna deschisa pentru o perioada de timp cât mai scurta.3. REALIZAREA EXCAVATIILOR SI INFRASTRUCTURII CONSTRUCTIEI Prezentul capitol se refera la realizarea excavatiilor si infrastructurii constr uctiei.4.4.2.3.8.4. se vor respecta prevederile normativului NE 012-99.1. Nu se vor ataca lucrarile de excavare daca nu este asigurata continuitatea lucrarilor de infrast ructura (executarea radierului si a structurii subsolurilor). si plansele corespunzatoare din proiect. 8. Etape Etapa de pregatire: umpluturi din materiale pamântoase corespunzatoare.3.

4. Începerea lucrarilor de excavare se va face numai dupa întarirea totala a b etonului în peretele din piloti si în grinda de solidarizare (minim 28 zile de la turnare).2. Fazele de realizare a excavatiilor: . Operatiunile de excavare se vor desfasura astfel ca sa fie asigurat flu xul tehnologic normal spre punctul de evacuare.etapa 1: executja pilotilor forati pe tot conturul si a grinzilor de solidariz are.etapa 3: realizarea lucrarilor de epuisment si coborârea nivelului apei în incinta.platforma de lucru.1. .etapa 5: executia integrala a subsolului 2 si a planseului de peste acesta si demontarea spraiturilor de pe nivelul 1 de sprijinire. Continuarea lucrarilor la infrastructura.4.3.etapa 4: executja radierului si demontarea spraiiurilor de pe nivelul 2 de spr ijinire. La lucrarile de excavare se vor respecta fazele tehnologice impuse prin proiectul tehnic.2. pus în opera în etapa precedenta. 8.4.4. NOTA: Trecerea la o noua etapa tehnologica este condifionata de întarirea totala a betonului. Fazele de realizare a infrastructurii: .4. .2. 8.2. Excavarea 8. Realizarea excavatiilor si montarea primului nivel de spraituri si filate.4. Continuarea lucrarilor de excavare pâna la cota finala.etapa 2: continuarea lucrarilor de excavare si montarea nivelului 2 de spraitu ri si filate. . 8.2. . dimensiunile platformei se vor stabili tehnologic în functie d e tipul si dimensiunile utilajelor necesare. 8. astfel ca o anumita cantitate va fi sapata manual.2. Utilajul de excavat nu va atinge peretii incintei.

8. Executia lucrarilor de excavatii se va realiza cu respectarea reglement arilor: . Spraituri si popi 8. Acestia vor fi fundati în piloti din beton simplu cu diametrul de 600 mm si cu o lungime minima de 6 m sub nivelul viitoarei excavati i. devieri vizibile) în perete.4. Popii metalici vor patrunde în pilotii din beton simplu pe toata lungimea acestora (minim 6 m). În timpul executjei excavatiei în incinta alcatuita din pereti din piloti f orati se vor semnala proiectantului toate neconformitatile observate fata de caracteristicile si de a ltemanta straturilor figurate pe plansele de execute.6. 8. Evacuarea din sapatura a pamântului excavat se va face cu macaraua.4.4. iar t ransportul cu basculante si depozitarea se vor realiza numai în locurile pentru care s-au obtinut avizele l egale.1. Pilotii si lans area popilor vor fi realizate concomitent cu executia peretilor din piloti forati.C16-79: Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructi i si a instalaiiilor aferente. La montarea si demontarea spraiturilor se vor respecta fazele tehnolo gice prezentate la punctul 4.1.5.1.3. 8.1. precum si existenta unor infiltratii de apa prin corpul acest uia. Spraiturile sunt constituite din teava metalica OLT45 cu diametrul ex terior de 400-609 mm si grosimea peretelui de 10-14 mm.1.7.2. 8. 8.4. si plansele referitoare la fazele tehnologice.1.2.4.2. executantul va semnala proiectantului eventualele defec tiuni (discontinuitati.C169-88: Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizare a fundafiilor construcfiilor civile §i industriale.8. Nivelele de spraituire si amplasarea în plan ale spraiturilor sunt indi cate în plansele de sprijinire ale peretilor de sustinere.1. 8. 8.2.4.3.3.5. Peretii incintei vor fi sprijiniti prin spraituri pe 2 nivele.4.4.3.3.4.3. Sprijinirea peretilor incintei 8. . Spraiturile vor fi sprijinite suplimentar prin popi alcatuiti din tea va metalica OLT45 cu diametrul exterior de 400 mm si grosimea minima de 6 mm. De asemenea.4.1. .3.3.4.

6. Capetele v or fi bine fixate în lateral si cu scaun pentru a ramâne pe pozitie daca ecranul se deplaseaza datorita elasticitatii. 8.4.3.3.4.3. dar nu intereseaza in aceasta faza de proiectare.1. 8. Intersectia spraiturilor. 8. Contactul dintre pereti si spraituri va fi asigurat prin placi de rep artitie astfel ca de la inceput spraiturile sa intre în lucru si sa nu se miste pe parcursul executiei.S235. 8.S235.3. Proiectul DDE intra în sarcina beneficiarului si exe cutantului intr-o etapa viitoare .1.2.4.5.2.2.4.4.3.4.3. Pozitia filatelor si lungimile acestora vor fi indicate în plansele de sprijinire ale peretilor de sustinere. În anumite zone spraiturile vor fi fixate în grinda de solidarizare a pilotilor.3. Detaliile referitoare la prinderea spraiturilor în filate sau în grinda d e solidarizare si la fixarea profilelor HEB de peretii din piloti forati vor face obiectul proiectului de det alii de executie (DDE) si nu fac obiectul proiectului de fata.2. Filate 8.2. Filata de la nivelul 1 de spraituire va fi alcatuita din 2 profile HE B 400 .4.4.2. Spraiturile vor fi fixate la capete în filate alcatuite din profile met alice.5.3.1.4.3.2. Filata de la nivelul 2 de spraituire va fi alcatuita din 2 profile HE B 600 . 8. 8. precum si fixarea de popii metalici va fi r ealizata prin gusee cu grosimea minima de 20 mm si prin sudura în adâncime.8.

8. Receptia grinzilor de solidarizare Receptia consta în verificarea: .pozitiei grinzilor.1. intocmindu-se procese verbale de receptie.8. Receptia pilotilor Receptia gaurii de forare inainte de betonare consta din masurarea diametrului l a nivelul terenului si adâncimii gaurii forate si din stabilirea pozitiei carcasei de armatura.betonare care serveste si ca document de receptie a lucrarii ascunse. precum si din examinarea documentelor de control al cal itatii (fisa de forare .2. 8. RECEPTIA LUCRARILOR Receptia lucrarilor aferente incintei se va realiza pe tipuri de activitati si o biecte. . Abaterile de la pozitia în plan si inclinarea axei pilotului fata de cele prevazut e în proiect sunt conform SR EN 1536:2004. 8.5.5.betonare si registrul lucrarilor de fundatii).3.5. Receptia sprijinirilor peretilor incintei .respectarea cotelor si dimensiunilor din proiect. Se verifica totodata datele referitoare la forare din fisa de forare . În cazul existentei unor defectiuni se vor prevedea solutii d e remediere.5. din verificarea datelor referitoare la betonare. . Receptia pilotului dupa betonare consta din stabilirea pozitiei în plan si a incli narii.respectarea pozitiei rosturilor.

5. 8. . 8. la consumuri anormale (sub profil sau cu peste 30% peste profil) se vor lua masuri în consecinta. . CONDITII TEHNICE DE CALITATE §1 VERIFICAREA LUCRARILOR 8. se preleveaza probe (3 cuburi) de beton de la locul de turnare si se determina rezistenta betonului conform SR EN 12390. .pozitiei spraiturilor. Piloti de rezistenta Controlul calitafii în timpul execufiei Controlul se va face pe faze. conform prevederilor S R EN 1536:2004. pe tot parcursul executjei.pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare din care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului. Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari: . Receptia excavarilor Receptia consta în verificarea cotelor impuse de pozitia radierului si a terenului de fundare.respectarea cotelor si dimensiunilor din proiect.6.4.la fiecare 20 mc de beton pus în opera. popilor si filatelor. .1.6.Receptia consta în verificarea: .integritatea elementelor sprijinirilor si a detaliilor de fixare a acestora.

verificarea pozitjei în plan si a inclinarii.Controlul calitafii dupa executie Controlul calitatii piloiilor forati dupa executie cuprinde: . .

Controlul calitatii dupa execute Controlul calitatii pilotilor forati dupa execute cuprinde: . LUCRARI DE MONITORIZARE A INCINTEI SI CONSTRUCTIILOR INVECINATE Pe perioada de realizare a lucrarilor aferente incintei si infrastructurii imobi lului. . .7. Pentru aceasta este necesara respectarea prevederilor si prescriptiilor in vigoa re privind lucrarile de epuisment. Diametrul lor este de 400600 mm si lungimea identica cu cea a pilotilor de rezistenta.verificarea pozitiei în plan si a inclinarii.8.. doar ca nu vor fi armati.verificarea corpului pilotului. 8. pentru a cunoaste comportarea incintei de lucru si a const ructiilor invecinate acestea vor fi monitorizate în timp.verificarea corpului pilotului.1. Tehnologia de execute va fi aceeasi cu a pilotilor de rezistenta.4.6. 8. . .5.controlul calitatii betonului. -Faze tehnologice.controlul calitatii betonului.00 m a constructiei. pâna la atingerea cotei ±0.2. LUCRARI DE EPUISMENT Având în vedere ca nivelul final de excavare se poate situa sub nivelul apei subtera ne sunt necesare lucrari speciale de epuisment. 8. Lucrarile de epuizare ale apei din incinta vor respecta fazele tehnol ogice de realizare a excavatiilor si infrastructurii prezentate la punctul 8. Piloti de etansare Pilotii de etansare vor fi executati din beton simplu având clasa de beton C6/7.

. . toleranta masuratorilor va fi de l m m. deschideri sau evolutii ale fisuril or sau rosturilor. . Deformatiile rezultate prin masuratori vor fi comparate cu cele prevazute în Norma tivul NP 112-04. 8. În acest sens se prevede: .Activitatea de monitorizare are în vedere urmarirea comportarii cladirilor invecin ate.în cazul existentei sau aparitiei unor fisuri în interiorul imobilelor. .8. Monitorizarea constuctiilor invecinate Pentru cladirile aflate la diferite distante de incinta. . Monitorizarea va fi avuta în vedere de catre beneficiar care o va incredinta unor unitati specializate.1. va fi realizata o instr umentare prin care sa poata fi evidentiate eventualele tasari si respectiv. pe fatadele dinspre incinta. toleranta masuratorilor va fi de 1 mm.pentru eventuala deschidere a rosturilor si fisurilor. a peretilor de sprijin ai incintei si a variatiei nivelului apei subterane în amplasament. se vor mon ta reperi si se vor face masuratori.pentru urmarirea tasarilor se vor monta minim doi reperi topografici pe fiecar e din imobilele invecinate. cât si în exteriorul acesteia.pentru urmarirea tasarilor terenului din spatele peretelui de sustinere se vor monta reperi topografici (intre perete si constructiile invecinate). daca exista. se vor mon ta reperi de sticla pe ipsos. daca exista. atât în interiorul incintei.se vor face observatii vizuale pentru a constata aparitia eventualelor fisuri.

la partea superioara.8.pentru urmarirea de detaliu (în adâncime) a deplasarilor orizontale (deformatiilor ) peretilor de sustjnere se vor efectua masuratori inclinometrice.pentru deplasarile la partea superioara a ecranului: vor fi folositi reperii m ontati pentru urmarirea tasarilor. .8. De asemenea. În cazul aparitiei de particule solide cantitatea acestora va fi masurata.3. . Peretii vor fi monitorizatj prin observatii vizuale pe masura dezgolirii si cura tarii lor. pe grinda de solidarizare. urmarindu-se ca scurgerea sa se produca fara antrenari de material. pr in punerea acestora sub presiune.2. 8. se vor monta reperi topografic i astfel: . Monitorizarea peretilor incintei de lucru Peretii de sprijinire a incintei.8. . la rosturi sau ca integritate a betonului. avertizându-se imediat eventualele antrenari de parti solide. facându-se inregistrarile necesare. Pentru urmarirea deplasarilor peretilor incintei. vor fi semnalate de urgent pentru a f i remediate inca din faza de excavatie.pentru tasarea ecranului vor fi montati minim 2 reperi topografici pe fiecare latura a incintei. Se va prev edea minim 1 tub pe fiecare latura a incintei. Pentru aceasta vor fi prevazute tuburi speciale ce vor fi fixate de carcasele de armatura si vor fi introduse în piloti inca de la turnarea acestora. Urmarirea nivelului apei subterane Pe toata perioada activitatii de epuisment în incinta vor fi urmarite zilnic debit ele pompate si evacuate. iar posibilele defecte. în situatiile ce pot apare ca urmare a unor precipitatji importante v a fi controlata apa colectata si evacuata. Vor fi obtinute informatii privind variatja nivelului apei în zona de lucru si vor putea fi luate masurile necesare de coborâre a acestuia pentru a nu afecta negativ lucrarile executate. constituiti din piloti forati vor fi urmariti din punct de vedere al asigurarii etanseitatii ca si din punct de vedere al deformator.

Daca se observa o tendinta de crestere continua a deplasarilor.8. Rezultatele vor fi prezentate beneficiarului si proiectantului în termen de 24 ore . incintei si de nivel a apei subt erane vor fi executate saptamânal pe perioada de execute a excavatiei. Valorile de referinta vor fi considerate cele corespunzatoare inceperii masurato rilor. pâna la turnarea radierului si apoi lunar pâna la terminarea infrastructurii si atingerea cotei ±0. 8.9. Masuratorile de tasari aferente constructiilor. Frecventa masuratorilor Activitatea de monitorizare a cladirilor invecinate va incepe o data cu demarare a primelor lucrari în amplasament.00 m a constructiei noi. lucrarile vor fi intrerupte si vor fi luate masurile care se impun.4. MASURI DE SECURITATE SI PROTECTIE A MUNCII Executantul va respecta intocmai legislatia în vigoare privind securitatea si prot ectia muncii. .8. Masuratorile inclinometrice se vor realiza în etapele principale de excavatie si d e realizare a infrastructurii.

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie piloti Executie lucrari de sprijinire incinta Lucrari de epuisment Activitate de monitorizare incinta si constructii invecinate Intocmit : Arh. Catalin Minea .10.8.

.

G.EXECUTIA LUCRARILOR DE ARHITECTURA .

.

1996 2. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuiesc 1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tampl arie structurale pentru acoperisuri . mecanice si portante.08. 65/N/28.T.P.L.Tamplarie din lemn Componentele de tamplarie pot avea urmatoarele functii: decorative. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.2. .A. in timp ce cele pentru pardoseli din lemn doar in lucrarile de repa ratii in cladirile monumente istorice. Nr. Lucrarile pentru tamplarie pentru acoperis sunt necesare atat in constructiile n oi cat si in cele de reabilitare.9. Pentru tampalria din lemn vedeti capitolul pentru Lucrari de arhitectura: . CAIET DE SARCINI LUCRARI DE DULGHERIE 9.1. pentru pardoselile din lemn . 9. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. placari cu lambriuri . NP 019-1997 Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale din lemn M.

2003 Revizuire NP 005-1996 Legenda M. 23/27.P.D.06. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE.L.C. 303/16.C 36-1986 Îndrumator privind utilizarea în constructii a placilor din lemn si a placilor din fibre de lemn I. C 46-1986 Instructiuni tehnice pentru prevenirea si combaterea buretelui de casa la materiale lemnoase folosite în constructii I. 47/10. Constructiilor si Turismului I.T.D. LIVRARE.C. .1986 4.Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.C.T.09.T.1. NP 005-2003 Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn M. MANIPULARE SI DEPOZITARE 9.P.D.3.T.3. Proiectare si Directivare in Con structii 9.P.T.C. .C.C.Ministerul Transporturilor.C.A.1986 C 36 1979 3.P.C .12.Institutul Central de Cercetare .C.C.C. Materiale .

dispuse longitudinal cladirii .distanta uzuala capriori este de 0. innadirea panel or se face in dreptul popilor. rezemate pe popi . pe care sprijina capriorii .piese din lemn n elementele secundare ale acoperisului ( sipci .Lucrarile includ urmatoarele articole si materiale: a) Elemente structurale din lemn Capriorii . Panele sunt piese din lemn .0 .sunt piese din lemn dispuse pe zidurile exterioare ale cladirii .0 m . care susti astereala ). se executa din rigle de lemn care reazem intre m .1. deschiderea panei este intre 3.7 . se ancoreaza din loc in loc de centurile zidurilor exterioare prin intermediul unor scoabe metalice . Cosoroabele .0 .2 dispuse dupa linia de cea mai mare panta . .3. a pe pane .5.5 m . distantele uzale intere pane sunt de 2.

Acestea trebuie sa respecte caracteristicile generale ale elementelor din lemn conform standardelor in vigoa re b) Sipci. placa aglomerata acoperita cu rasina din melamina sau marmura artificiala (Werzalit sau similar aprobate).Popii sunt piese realizate in general din lemn rotund asezati vertical sau incli nat . Toate aceste dimensiuni si caracteristici sunt orientative . Scari.12 cm . clestii se amplasaaza sub pane si se prind de capriori si pane cu buloane sau cuie .16 mm . Scaun = ansamblu transversal alcatuit din popi . distanta optima dintre scaune este de 3 . conform planselor. Sipci pentru fixarea tiglelor si tablelor din metal. placa aglomerata acoperita cu rasina din melamina si pla caj pentru dulapuri. panori.clesti si capriorii din dreptul clestilor . Glafuri interioare pentru usi din lemn. Placi de protectie pentru peretii interiori din lemn masiv. c) Mobile incorporata Panouri din lemn masiv. Panouri din lemn din esenta moale sau placi din cherestea ca suport pentru membr anele acoperisului si stratul de scanduri de sub acoperis. sectiunea uzuala pentru clesti este de 2. mana curenta. placi pentru acoperis Placi din lemn din esenta tare pentru pardoseli lamba si uluc. Contrafisele sunt piese din lemn rotund ( cand popii sunt din lemn rotund ) sau din lemn ecarisat ( cand popii sunt din lemn ecarisat ). la partea superioara popii sustin panele .5m. Placarea partii de dedesupt a acoperisului. dulapuri etc. sectiunile popilor au diametrul de 12 .8 x 15 cm . Clestii sunt elemente orizontale din lemn care solidarizeaza popii intre ei in s ectiune transversala formand impreuna cu acestia un cadru indeformabil . Table. in mod current contrafisele au diametrul de 10 . Panouri pentru placarea peretilor interiori cu lamba si uluc. Structura lucarna. Pentru realizarea s arpantelor scolilor se vor respecta dimensiunile si caracteristicile indicate in planse. popii reazema pe zidurile portante transversale sau longitudinale prin intermediul unor talpi . Marea majoritate a elementelor sarpantei o reprezinta piesele din lemn . care realizeaza contravantuirea longitudinala a sarpantei si care preiau incarcarile orizontale . in mod current . balustrade din lemn (in cladirile istorice). . Sageac. in dreptul prinderii popii rotunzi se tesesc in vederea asigu rarii unor suprafete plane de contact cu clestii .

Produse de ignifugare. Protectii impotriva ciupercilor.Masti de protectie din lemn pentru calorifere. Ancore din otel. Bolturi. . d) Accesorii Cuie si suruburi. e) Echipamente Macarale. piulite si saibe. Elevatoare si trolii. Adezivi. Placi pentru insurubare si talpi.

Predari Inainte de inceperea lucrarilor. trol ii si alte masini de ridicare. Elementele metalice de ancorare si de legatura se vor depozita separate. la di stanta de sol si astfel incat sa fie evitat contactul cu apa de ploaie. Orice material inflamabil se va tine departe piesele din lemn si de tamplarie.si sa fie permisa o buna circulatie a aerului intre s traturile de cherestea.3. fara fisuri si crapaturi vizilbile 9. Tamplaria va fi depozitata intr-un loc uscat de pe santier. evitan d orice deteriorari in timpul transportului. Orice parti mobile ale tamplariei (sertare. in spat ii inchise . Se vor proteja impotriva oricaror deteriorari cauzate de vant puternic. Elementele din lemn care se folosesc la realizarea sarpantelor trebuie sa fie us cate . Livrare. bine protejata de in temperii . elevatoare. usi etc. Elementele pre-asamblate (cum ar fi ferme prinse in cuie sau grinzi grele din le mn laminat) vor fi depozitate astfel incat sa se asigure accesul usor cu macarele. Cheresteaua de calitati diferite se vor marca si depozita diferit.2. Panourile pentru placare trebuie sa fie transportate in invelisuri de plastic si legate. in vederea evitarii contactului direct cu umiditatea din atmosfera.3. . Suprafetele expuse se vor proteja impotriva zgarieturilor. pentru a evita orice deteriorare. Contractorul va furniza plansele de excutie si mostre de materiale pentru a fi aprobate de Diriginte.3.) se vor fixa pentru a evita deschiderea accidentala.9. Manipulare si Depozitare Cheresteaua structurala trebuie sa fie insotita de certificatele de calitate si de alte documente care sa certifice orice tratament industrial. Cheresteaua se va depozita in stive. Lemnul pentru tamplarie se va trasporta in mijloace de transport inchise. Tamplaria facuta pe comanda var fi detaliata atat privind cota cat si sectiunea.

Elementele din lemn cu imbinari suprapuse. 9. vor fi pe cat posibil din tr-o bucata pe aceeasi deschidere. Elemente pentru finisaje/tamplarie din lemn a) Generalitati Calitatea tamplariei/elementelor pentru finisaje. ancore pentru incadrare si conectori pentru elemente de lemn trebuie prevazute unde este necesar si cum este proiectat.4. se va verifica.1.2.9. elementele din lemn vor fi imbinate pe jumatate pentru elementele de aceasi grosime si se vor suprapune suficient pentru materialele de grosimi diferite. MONTARE. trebuie sa se suprapuna 150 mm sau de 2 ori inaltimea elemntului cel mai mare. Imbinarile longitudinale din sageacuri . 9. bolturi. In afara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structurale altele nu s unt premise decat cu permisiunea anterioara din partea Proiectantului. prinse in suruburi sau bolturi cum este necesar. Tamplarie neprelucrata Toata tamplaria trebuie marcata in stricta concordanta cu planurile si trebuie f ixate in cea mai buna metoda posibila si cu aprobarea Proiectantului si Investitorului. elementele din lemn. Structura de lemn se va prinde corect. .4.4. piron. EXECUTIA LUCRARILOR. Nici un element structural nu va fi taiate fara directionarea lor. MONTAJ. etc. trebuie facute pe suporturi. grosimea panourilor si tipul c onexiunilor si constructiilor sunt definite conform proiectului tehnic. suruburile. La colturi. Pentru alte lucrari de tamplarie. Cuiele. INSTALARE.

Se va folosi doar feronerie care a fost disponibila pentru mult timp si care se asteapta sa f ie disponibila si in viitor. Se prefera lavoarele prinse de perete fara panouri. sunt dificil de a se mentine uscate. Feroneria. si usor de deteriorat. care adesea necesita intretinere exces iva. acest lucru este foarte important la desprinderea placilor de protectie . Resopal sau similar aprobate) sau lemn masiv (furniruit sau l acuit). Feroneria folosita la tamplarie trebuie sa fie disponibile in mod obisnuit si us or de gasit in Romania. conform conditiilor existente. Tragerea sertarelor si ale usilor nu trebuie sa aiba bariere. Panourile de la lavoare nu trebuie sa fie laminate. Panourile vor fi prinse . genti si pachete cand se foloseste l avoarul. va fi de calitate institutionala. dar nu trebuie sa iasa intr-un mod care sa sugereze ca tragerea poate fi folosita ca etapa (o problema comuna pentru trager ea sertarelor joase). c) Tamplarie si mobila incorporata Pentru tamplaria din lemn in scoli. deasemenea. Trebu ie evitata folosirea finisajelor si a produselor laminate care sunt greu de retusat si de revopsit pe santier.In locul placilor aglomerate. Se vor evita finisaje din vopsea de ulei. Panourile din plastic laminate se vor construi cu placi sustinatoare sau de echi librare pe suprafetele mascate pentru a reduce deformarea. in cazul in care se repara. Se vor folosi piese glisante cu rulmenti de buna calitate cu c apacitatea de incarcare adecvata pentru scopul propus. b) Scari din lemn Toate elementele scarilor din lemn se vor face din lemn de esenta tare masiv con form proiectului tehnic sau. Un panou in p artea opusa sau langa lavoar sunt oportune pentru a asigura loc pentru carti. Toate partile interioare se vor acoperi complet cu p laci laminate sau se vor etansa complet impotriva umezelii pentru a reduce probabilitatea ca interiorul sa se um fle si ca placa laminata sa se desfaca. nu se vor folosi panouri din fibra cu densit ate medie cu placare cu vopsea pentru ca nu sunt suficient de robuste si durabile. este de preferat sa se foloseasca articole din lem n solide care se vor finisa cu poliuretan sau lac alchidic deoarece acestea se pot retusa si repara usor. de afi curatate. se vor folosi placi a glomerate cu placare din rasini de melamina (Formica. Se vor folosi balamale legate cap la cap ori de cate ori este posibil.

20m inal time.10 m la time si de 1. Panoul va avea o distanta pe orizontala fata de calorifer de minim 5cm. Vopseaua neagra sau verde (vezi salile de clasa existente) va fi mata sau lac din rasina alchidica fara luciu fabricat pentru a se folosi la table. Lambriurile vor avea minim 1. Fixarea panourilor verticale vor fi mobile pentru intretinerea caloriferelor. Lambriurile vor avea supr afata perfect neteda si lacuita. Co nsole metalice reglabile (console telescopice) se pot folosi pentru a sustine in acelasi timp glafurile d e la ferestre. g) Placi pentru glafuri interioare de ferestre Vor fi facute din: .Alternativ se pot folosi panouri OSB acoperite cu rasina din melamina (cum ar fi Werzalit sau similar aprobate) (ca pentru glafurile pentru ferestre de mai jos). cu sipci profilate in partea superioara si o bordura din lemn in partea inferioara. suficiente pentru a face fata incarcaturii. Rama din lemn va fi sufic ient de robusta si nu se va deforma sub influenta caldurii. Randamentul vopselei va fi gara ntat pentru cel putin 10 ani. .adecvat pentru a siuporta greutate si incarcatura neobisnuita (cum ar fi asezare a oamenilor pe panouri).Rame din lemn de esenta tare cu grilaj vertical din lemn. Trebuie sa asigure circulatia neintrerupta a aerului in aspatiul gol intre peret e si lambriu. dar dimensiunile minime vor fi de 2. Panourile vor avea o distanta minima de 15 cm fata de podea si va permite circulatia aerului in jurul radiatorului. Tablele se vor fixa direct cu suruburi din otel in gaurile din perete. d) Montarea tablelor pe perete Tablele sunt confectionate din lemn cu rama din lemn de esenta tare (stejar lacu it) si o placa pentru creta in partea inferioara. Tablele vor fi cat mai mari posibil. f) Masti protectie pentru calorifere Mastile protectie se vor executa din: .20 m inaltime. e) Lambriuri Lambriurile sunt facute din prefabricate din lemn de esenta moale cu lamba si ul uc fixate vertical pe sipcile orizontale ancorate pe pereti cu suruburi.

Sunt posibile metode variate de montare: Cand se lipeste pe partea superioara a tampalriei masive sau pe beton. spuma sau placa). rostul trebuie e tansat cu mastic. Atentie deoasebita tre buie acordata zonelor umede. Daca OSB si placile aglomerate se folosesc pentru glafuri placi . aceasta trebuie sa fie spre interiorul camerei.OSB acoperit cu rasina din melamina (Werzalit "Linea" sau "Exclusiv"). Se vor evita puntile termice si infiltratiile de apa la intersectia dintre rama ferestrei si placa pentru glaf prin masuri adecvate. Intersectia dintre rama de geam si palaca pentru glaf se va d esparti de o fasie hidroizolatoare.PAL melaminat . Daca exista o panta mica (pentru a drena condensul iarna). Ca adeziv se va folosi Sika Bond T2 (sau similar aprobate). daca o banda veriticala termo-izolatoare separa placa de glaf si patul de mortar de rama fere strei.5. Placile pentru glafuri vor avea un canal pentru condens de 25mm latime si 5mm adancime.Lemn masiv (lacuit). . Se permite montarea glafurilor doar direct in patul de mortar folosind ancore di n otel galvanizat. Tamplarie masiva Toate elemetele din lemn folosite la tamplarie vor fi uscate si tratate impotriv . se va folosi o consola metalica. marginile aces tor placi trebuie protejate impotriva infiltrarii apei. spatiul d intre sipcile din lemn se va umple cu un strat termo-insolator (2 componente. spalatoriile sau bucatariile. 9. . cum ar fi camerele de dus. CONTROLUL CALITATII 9. Co nsolele trebuie sa fie suficiente ca numar (la intervale de 50cm) si ancorate in perete pentru a sprijini o sarcina v erticala de minim 1kN (accesibilitatea glafului pentru mentinerea si curatarea ferestrelor). Daca consola glafului este mai mare de 10cm. Se vor folosi piese speciale. In cazul unei imbinari cap la cap intre glaf si rama ferestrei.1. piscinele. Glafurile pentru ferestre nu vor avea pante spre fereastra..5.

. sustinatoare a mediului (incluzand pr ogramul pentru reimpadurire si/sau taiere selectiva). Clasa III de calitate standard pentru elementele din lemn in concordanta cu NP 0 05-2003 pentru orice sortiment.19%. Structura din lemn a acoperisului va fi ancorata de centura ultimului inel. Fabricarea tuturor elementelor din lemn se va face din elemente standardizate si trebuie sa fie in concordanta cu: Continutul maxim de umiditate max. Aceste conservari se vor face in concordanta cu normel e romanesti de sanatate si siguranta. Sa fie in concordanta cu cerintele producatorului pentru sistemul de acoperis.a ciupercilor. cand se foloseste cherestea importata.6kN/m2 forta de ridicare cand se testeaza in orice loc. Originea cherestelei Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna . trebuie dovedit ca provine de la o sursa fiabila. Totusi. Placi pentru acoperis Placile din lemn pentru acoperis trebuie sa fie perfect plane pentru a preveni o rice deteriorare a membranei hidroizolatoare. pent ru a: Pentru a rezista la cel putin de 1. Tratamente de conservare Elementele din lemn indicate in proiect vor fi conservate si tratate si vor fi i n concordanta cu cerintele aplicate conform C 46/86. cu o eticheta care atesta ca a fost taiata de o companie certificata pentru managementul forestier.

pentaclorofenal. ex lucrarile producato rului de 15 (± 2) % doar daca nu este stabilit altfel. Daca este necesar. ELEMENTE DE FINISAJE DIN LEMN Originea lemnului pentru tamplarie Vezi cherestea pentru tamplarie masiva. . Continutul de umiditate Elementele individuale vor avea un continut de umiditate. panourile din placaj trebuie sa fie in concordanta cu cerintele SR NE 636-1 in conditii uscate si SR EN 636-2 in conditii de umiditate. nafenatul din cupru si quinolinate din cupru de obicei nu sunt aprobate de producatorii de sisteme de acoperisuri. Abateri admisibile Abaterile dimensiunilor.2 % masurata de-a lungul latimi i. deasemenea trebuie sa fie in concordanta cu cerintele SR E N 636-3. continutul de umiditate se va determina prin testul de uscare in cuptor a pieselor luate din centru elementelor. in acelasi timp ale dimensiunilor de livrare si nominal e trebui sa fie cuprinse in urmatoarele limite: Existenta oricaror deformari se va stabili la livrare.Conservarea pentru panourile din lemn care trebuie tratate structurile pentru ac operis care probabil vor intra in contact cu sistemele de membrana ale acoperisului si cu scandurile din lemn trebuie aprobate de Proiectant si de producatorul sistemului de acoperis. Placajul Pentru folosire la tamplarie de finisare. a) Forma dreptunghiulara Deformarea formei dreptunghiulara nu va depasi 0. Produse de ignifugare Toate elementele structurale din lemn din mansarde. Creozotul. trebuie tratate cu produse i gnifuge conform standardelor in vigoare. In caz de disputa. Panourile din placaj. continutul de umiditate se va verifica cu un aparat electric pentru umiditate.

0 % din lung ime la livrare.2 mm Deformari .b) Bombare Bombarea nu va depasi 0. d) Margini drepte Pentru lungimi mai mici de 1.0 m. Pentru aceste produse. nu va depasi 0.pentru lungimi > 500 mm : ± 0.2 mm .0 m.5 mm . Pentru lungimi care sunt mai mari de 1.pentru grosimi : ± 0. indoirea nu va depasi 0. .pentru lungimi < 500 mm : ± 0. acest lucru trebuie mentionat cand se face comanda. indoirea nu va depasi 0.2 mm.5 % din l ungime la livrare.5 % din latime la livrare.1 % .0 m.2 % . Daca produsele se vor monta doar prin lipire. indoirea nu va depasi 1.0 m.pentru latimi > 200 mm : ± 0.5 % din lungime.pentru latimi < 200 mm : ± 0. nu va depasi 0. c) Indoire Pentru lungimi care nu sunt mai mari de 1. Pentru lungimi mai mari d e 1.5 mm.

Uzura se va masura confrom prENV 136 96. Valorile necesare pentru duritate si uzura. daca nu emit mai mult de 0. Abateri usoare ale texturii lemnului sau defecte similare.SR EN 789 si SR EN 1058 pentru produsele pe baza de lemn. Toate componentele vor fi prelucrate cu atentie si finisate pe partea vizibila. dulapurile. placaje si materiale din placi similare sunt produse cu adezivi care emit aldehida formica. Duritate si uzura In cazul unei dispute si daca este relevant. duritatea se va masura in concordan ta cu EN 1534 pentru produsele din lemn si cele pe baza de lemn. Cerinte pentru componentele din lemn pentru scari Calitatea admisa pentru cherestea conform SR EN 942 Folosirea aldehidei formice Unele placi aglomerate. rafturile pentru carti din lemn). si daca grosimea materialelor livrate nu este in conform itate cu detaliile de executie. cand se pot indeparta usor prin sablare.e) Prelucrare Calitatea prelucrarii pe partile vizibile ale tamplariei din lemn masiv trebuie sa fie astfel incat sa poata primi finisajul fara alte operatii exceptand frecarea usora. vor fi mentionate in proiectele tehnice. Forta mecanica In caz de disputa si daca forta mecanica este relevanta (de exemplu pentru scari le.SR EN 408 pentru materialele din lemn sau pe baza de lemn.15 mg de aldehida formica per m3 de aer (clasa de emisie E 1 conform SR EN 717-2). Element Clasa Er Finisaj . . cand lemnul nu este protejat. Se permite sa se foloseasca acest tip de material DOAR la mobilIier si dispozitivele de prindere . materialele/produsele din lemn sau pe baza de lemn se pot testa in concordanta c u: .

daca este laminat Partea verticala 20 mm/m Nu se permite 20 mm/m 4 pe metru. daca este laminat Coloana a unei scari in spirala J30 J40 2 mm/m 2 mm/m Nu se permite .transparent J 942 Finisaj Opac Contractie Abatere a texturii lemnului Imbinare coada de randunica Margine J30 J40 Nu se permite 20 mm/m 4 pe metru. nu se permite cu finisaj transparent Partea orizontala a scari i J10 J30 2 mm/m Se permite.

Mana curenta Balustrada J10 J30 J10 20 mm/m 4 pe metru Protectie J30 J30 .

. .Existenta procedurilor tehnice de executie pentru lucrari de sarpanta.Se marcheaza pozitia elementelor de baza pentru popi.Se monteaza toate elementele de ridigizare ale structurii acoperisului. .Pentru a demonstra conformitatea cu aceasta restrictie. . cuie. . este necesar ca material ul sa se fi testat de producator intr-o camera climatica in conditii de laborator. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR Verificari inainte de inceperea executiei Trebuie sa verifice : . . . .Se fixeaza cosoroabele aticului. Fazele de executare ale acoperisului tip sarpanta sunt urmatoarele: . . Verificari in timpul executiei lucrarilor de sarpanta Trebuie sa verifice: .Se monteaza si imbina panele. 9. sa nu fie degradat ).Se monteaza si se imbina clestii cu popii folosind scoabe. .Se monteaza popii.Se fixeaza elementele de baza ale popilor folosind elemente metalice ancorate in palca de beton peste ultimul etaj.6. . . toate elementele din lemn trebuie sa fie ignifugate. Dupa montarea astereala.Existenta scoabelor pentru fixarea cosoroabei in centurile exterioare de la ul timul nivel.Depozitarea corespunzatoare a materialelor astfel incat greutatea sa fie unifo rm distribuita pe toata suprafata placii. bolturi.Corespondenta sectiunii elementelor de lemn ale sarpantei cu prevederile proie ctului.Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie.Trasarea pozitiei talpilor popilor.Respectarea procedurii tehnice de executie prezentata de constructor in docume .Existenta certificatelor de calitate pentru materiale si verificarea vizuala a calitatii lemnului utilizat ( sa nu aiba fisuri .Incheierea lucrarii executate anterior (PV receptie calitativa pentru receptia a placii de beton de la ultimul nivel). .Se verifica daca lucrarile anterioare au fost finalizate si existenta scoabelo r pentru a fixa cosoroabele la ultimul etaj sau la atic. Contractorul sau pr oducatorul trebuie sa furnizeze un certificat de testare. .

. .Existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor.Daca la innadirea popilor si a clestilor se face chertarea elementelor in vede rea asigurarii unei suprafete plane de contact.Daca innadirea panelor se face in dreptul popilor . . .Respectarea proiectului si a detaliilor de executie. Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de sarpanta Trebuie sa verifice: . .Fixarea rigida a talpilor popilor in placa de beton prin intermediul unor conf ectii metalice ancorate.ntele de calitate.Rigidizarea cosoroabei de centura prin intermediul scoabelor din centura. . .Existenta agrementelor tehnice. .Daca la solidarizarea clestilor cu popii se folosesc cuie sau buloane.

CC = Clasa de combustibilitate = caracteristica a materialelor de constructii pr ivind comportarea la foc.formarea unei bariere pentru flacari si descompunerea in gaze inerte care dilu eaza amestecul combustibil. Deoarece materialele de constructii din lemn care alcatuiesc structura sarpantel or fac parte din categoria C4. Materiale incombustibile.formarea unui strat absorbant al gazelor inflamabile. nu se aprind. LRF = Limita de rezistenta la foc = durata de timp la care elementul elementul i si pierde capacitatea de rezistenta la foc intr. destinatie si importanta a cladirii . . mediu inflamabile.Examinarea directa a calitatii lucrarilor verificandu-se prin sondaj sectiunil e elementelor .7. ard sau se degradeaza sub influ enta temperaturilor inalte). generalitati Conform Normativului de siguranta la foc . este necesara imbunatatirea comportarii la foc prin tratarea la suprafata sa u in masa materialului cu o substanta inhibitoare de flacara care poate intarzia aprinderea materialului si poate redu ce viteza de propagare a incendiului. . aspectul visual al elementelor de sarpanta. stabilit prin proiect. distanta dintre elemente. Clasificari Materialele de constructii se clasifica din punct de vedere al comportarii la fo c in 2 grupe: A . Aceasta substanta actioneaza prin: . nu se degradeaza. B . usor inflamabile. Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pentru aceasta lucrare 9. care nu ard. fiecare constructie are un grad de rezistenta la foc. Materialele combustibile se impart in 4 clase de combustibilitate dupa modul in care se inflameaza: Clasa Clasa Clasa Clasa C1 C2 C3 C4 : : : : neinflamabile. dificil inflamabile. functie de riscul de incendiu sau de categoria de pe ricol.un incendiu standard . IGNIFUGAREA TAMPLARIEI STRUCTURALE Definitii.. Materiale combustibile (cele care se aprind.P118 / 99.

si sa obtina avizul Co mandamentului Trupelor de Pompieri si agrementul tehnic pentru produsele noi sau modificari ale caracteris ticilor produselor existente. furnizorii produselor ignifuge sunt obligati sa livre ze numai produse corespunzatoare standardului de firma sau normei interne. Dupa tratarea cu produse ignifuge a lemnului. iar in perioada desfasurarii acestei activitati se vor face probe martor care vor fi in cercate intr-un laborator agrementat in vederea testarii LRF la care a ajuns materialul respectiv . Produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul Sanatatii asupra toxicitatii. Ignifugarea si antiseptizarea elementelor din lemn Pentru ignifugarea materialelor si elementelor de constructii combustibile. materialelor si produselor pe baza de lemn trebuie sa se reduca posibilitatea acestora de a se aprinde usor si de a arde in continuare.Procedeul de imbunatatire a comportarii la foc a materialelor combustibile se nu meste ignifugare = operatiunea de tratare a unui material combustibil cu produse ignifuge in scopul reducerii capacitatii de aprindere si a propagarii flacarii pe suprafata acestuia. Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului. Producatorii si. dar ii confera acestu ia o comportare la foc imbunatatita pe o anumita perioada de timp. . Ignifugarea se realizeaza cu materiale agrementate . de societati certificate pe ntru acest tip de lucrari . dupa caz. este obligatoriu utilizarea numai a produselor avizate de Comandamentul Trupelor de Pompieri si dupa caz cu agrement tehnic.

. .daca in timpul executiei s-au prelevat probe pentru incercarea lor in laborato are specializate conform SR 652. Verificari in timpul operatiunii de ignifugare Trebuie sa se verifice: . . .trebuie realizate minim 3 epruvete cu dimensiunile 400 x 150 mm. . ele vor fi anexate la Cartea constructiei.8.existenta fisei tehnice a produsului respective.daca a fost anuntata unitatea teritoriala de pompieri de efectuarea acestei lu crari.). iar etichetarea lor trebuie .daca sunt respectate instructiunile de aplicare ale produsului din fisa tehnic a a acestuia. VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII Verificari inainte de inceperea ignifugarii Trebuie sa se verifice: .existenta certificatelor de calitate si a agrementelor tehnice pentru produsel e folosite. sigilate si stampilate de executant si beneficiar.Intrucat prin ignifugare se intarzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimina posibilitatile de ardere a materialelor protejate.existenta instrumentelor si a sculeleor necesare pentru desfasurarea operatiun ii. . consum specific sa. cu respectarea stricta a instructiunilor de utilizare elaborate de producator (tehnologie de ap licare. 9. .pregatirea suprafetei in conformitate cu cerintele specificate in fisa tehnica a produsului. tratarea epru vetelor se face prin procedeul de ignifugare utilizat pentru lucrarea de baza.existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de ignifugare. pot fi luate si alte masuri de protectie contra incendiilor. . .daca este respectata procedura tehnica de executie. . beneficiarul este obligat sa verifice buletinele de ince rcare si asigurarea conditiilor de eficienta . Executantul lucrarilor de ignifugare este obligat sa certifice calitatea ignifug arii executate prin buletine de incercare eliberate de laboratoare autorizate. .atestatul persoanelor care supravegheaza executia lucrarilor.atestatul pentru lucrari de ignifugare al firmei executante emis de Inspectora tul general al Pompierilor. . Lucrarile de ignifugare vor fi executate de personal instruit si atestat in aces t scop.terminarea operatiunii anterioare. La receptia lucrarilor.daca epruvetele au fost bine ambalate.

precum si a producatorului. modul de aplicare. .uniformitatea stratului de material ignifug aplicat. . a materi alului de ignifugare. denumirea executantului. Verificari la sfarsitul operatiunii de ignifugare Trebuie sa se verifice: . denumirea produsului ignifug si consumul specific realizat. denumirea materialului ignifugat. c) numarul certificatului de calitate al produsului ignifug. b) numarul lotului de produs ignifug.aplicarea uniforma in numarul de straturi specificat in fisa tehnica. .sa a) b) c) d) e) f) cuprinda urmatoarele specificatii: denumirea obiectivului unde s-a efectuat operatia de ignifugare. data aplicarii.realizarea receptiei provizorii a lucrarilor de ignifugare prin intocmirea pro cesului verbal de receptie provizorie in care trebuiesc specificate urmatoarele: a) denumirea produsului ignifug utilizat.

executie placari cu lambriuri sarpante . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Catalin Minea .executie tratamente antifugice si antiseptice la elementele din lemn . incercare efectuata de un laborator atestat.executie si montaj elemente din lemn . La receptia definitiva trebuie verificata existenta buletinului de incercare pen tru epruvetele supuse incercarii.d) e) f) g) h) i) numarul avizului de expeditie al materialului.executie tratamente de ignifugare elemente lemn. data aplicarii produsului. tipul materialului protejat. Intocmit : Arh. consumul specific. modul de aplicare al produsului.scari .executie si montaj elemnente de acoperis din lemn . numarul straturilor aplicate.9. 9. j) data efectuarii probelor.

.

P. MP 007-1999 Metodologie de investigare a zidãriilor vechi M. cat si specificatiile mortarului pentru lucrari de zidarie. CAIET DE SARCINI . Nr.C.P. C 14-1982 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrãrile de zidãrie I.08.1.1999 2.T.10.C. 48/N/02.06.A. 71/10. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1. 10. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.LUCRARI DE ZIDARIE 10. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidar ie.C.2. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.D.L.1982 C 14-1978 .

07. 92/08.C.E.1971 6.D.C.01.C. P 42-1971 Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari C.L.1994 4.T.C.L 18/13. 21/N/11.11.S.C.1983 P104-1978 7.C.11.10.P.C. 127/02.A.A. P 104-1983 Instructiuni tehnice pentru proiectarea sI executarea peretilor si acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat I.C. 130/30.3.1982 C 17-1978 5.D.P.P.1981 . C 17-1982 Instructiuni tehnice privind compozitia sI prepararea mortarelor de zidãrie sI tencuialã I.D.P.C. P 113-1981 Instructiuni tehnice privind proiectarea executarea si receptionarea peretilor despãrtitori din panouri prefabricate pe bazã de produse lemnoase I. C 14/1-1994 Ghid privind utilizarea blocurilor mici de zidãrie din beton cu agregate grele BZG290x240x88 mm M.

A. 92/19.08.P. P 113/1-1994 Îndrumãtor tehnic pentru realizarea sI utilizarea la peretii despãrtitori a panourilor de perete demontabili de lemn M.8.D. C 116-1982 Instructiuni tehnice pentru alcãtuirea sI executarea peretilor din plãci ondulate din azbociment I.C.D.T. 1994 9.C. C 193-1979 Instructiuni tehnice pentru executarea zidãriilor I.P.1982 C 116 1976 10. .C.C.C.C. 18/N/07.07.P.L.

D.04. 258/N/2.1987 NP 45-1986 13.11.T.L.P. 5/10.2000 NORMATIVE CONEXE 15. C 226-1987 Norme tehnice pentru proiectarea sI executarea panourilor monostrat din betoane usoare cu adaosuri de cenusã sI spumanti.01.C. C 235-1991 Îndrumãtor tehnic pentru executarea panourilor mari prefabricate neportante din blocuri ceramice cu goluri M.A. 51/27.1979 11.12.D.din piatrã brutã 64/19.1989 C 197-1979 12.P. pentru hale parter I.A.11. GP 053-2000 Ghid de proiectare si executie pentru prinderea elasticã a peretilor de compartimentare de structura de rezistentã M.1991 14.L.T.P.C. C 197-1989 Instructiuni tehnice pentru utilizarea chiturilor tiocolice la etansarea rosturilor în constructii I.C. 15/N/4.C. .P.C.C.

C .D. . repararea si etansarea constructiilor subterane pentru Metroul Bucuresti M.Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.2002 16. CONTROLUL CALITATII.L.3. Transporturilor si Turismului I.10.C.Ministerul Lucrarilor Publice.L.L.T.T.L.2002 17. acrilice si siliconice la etansarea rosturilor în constructii (revizuire si completare instructiune tehnica C 197-89) M.GE 047-2002 Ghid privind utilizarea chiturilor tiocolice. DEPOZITARE 10. GEx 0062002 Ghid pentru întretinerea.T.10. LIVRARE. GE 045-2002 Ghid privind executia lucrarilor de stopare a igrasiei peretilor constructiilor. 1447/03.P.Institutul Central de Cercetare .P.1.P.3.L. cu membrane izolatoare rigide M. Proiectare si Directivare in Con structii 10.P.2002 Legenda M. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. 1716/17.A. Materiale: . .T.C.L.P.L. 1578/15. MANIPULARE.L.P.T.10.L.

82 Proiectarea si execitia lucrarilor de zidarie. Se vor folosi caramizi numai de calitatea I. P2 .85.85. .SR EN 771 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Lungimea de suprapunere si aranjarea zidariei va fi de în concordanta cu capitolul 13 din P2 . calculul si executarea structurilor de zi darie.85 Normativul pentru alcatuirea. STAS 10109 /1 . Calitatea caramizilor trebuie sa în conformitate cu datele din tabelul 1+2 din P2 .

e) Blocuri cu goluri din beton cu dimensiunile 200X200X400 conform ASTM C 129 sa u similar aprobat. d) Blocuri pline din beton cu dimensiunile 200X150X300 conform ASTM C 129 sau si milar aprobat. d) Blocuri din BCA. k) Armaturi din STNB 0 = 5. urmatoarele mostre: a) Caramizi presate pline sau Blocuri Pline din Beton.89. l) Mortare si betoane conform marcilor din proiect.12 mm. c) Blocuri cu goluri din beton. e) Caramizi refarctare. m) Adezivi pentru blocuri celulare de zidarie din beton. .a) Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63. marca 100 si vor corespunde prevederilor SR EN 771. b) Caramizi si panouri ceramice cu goluri verticale sau orizontale.91. f) Elemente ceramice pentru conductele de ventilatie. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I . b) Caramizi ceramice cu goluri veticale cu dimensiunile 240x115x88 sau blocuri d e teracota mari de 290X240X188. spre aprobare. j) Armaturi din OB 37 si PC 52 0 = 8 . g) Blocuri din gips pentru pereti de compartimentare cu sau fara goluri. i) Elemente ceramice pentru conducte de ventilatie verticale. Mostre si testari Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei z idariilor. se vor pune la dispozitia Investitorului.3. Caramizile utilizate vor f i numai de calitatea I. 10. corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 . c) Panouri ceramice cu dimensiunile 300X75X300 conform NTR 9059-80 sau similar a probat. Armaturile vor corespunde prescrip tiilor STAS 438/1 . marca 100 si vor corespunde prevederilor SR EN 771. blocuri de t eracota. h) Caramizi refractare pentru cosuri de fum.6 mm. f) Blocuri din BCA cu dimensiunile 200X250X400 conform P 104-1983.2.

3.10.91. Proportia în care se vor utiliza în amestecul de mortar va avea un continut de cel p utin 50% nisip natural. Betonul trebuie sa fie cel putin tip C8/10. Aceste nisipuri trebuie sa îndeplineasca conditiile tehnice din normele in vigoare .var hidratat conform STAS 3201 .82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de z idarie si tencuiala .P2 .Var hidratat si pulbere pentru constructii .C17 . Specificatii pentru mortare Generaliti Mortarul va respecta: .3.Var pentru constructii B) Agregate Nisipul natural de cariera sau de râu poate fi partial înlocuit cu: . C) Armaturi Armaturile trebuie sa fie în conformitate cu STAS 438/1 .nisip provenit din concasarea rocilor naturale.var pasta conform STAS 146 . Marca mortarului: M 50Z Materiale A) Lianti: . D) Apa .89 si 438/2 .85. Tabelul 2.

de ciment lucrarile executate pe timp friguros. . la capitolul . Clorura tarire pentru mortare de zidarie.Se va utiliza apa de la reteaua de alimentatie în cazul utilizarii altei surse. amestecarea îngrijita a mortarului pâna la omogenizarea completa. de ciment se poate utiliza ca aditiv plastifi de calciu se poate utiliza ca accelerator de în si ciment var de marca 50 sau mai mari. Plastificanti în cazul mortarelor ant antrenor de aer "Disanul".Betoane. Acceleratori de întarire. asigurându-se umatoarele conditii: . Controlul calitatii mortarelor: Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidarie si tencuiala se va face con form metodelor prescrise în SR EN 1015 "Metode de incercare a mortarelor de zidarie". E) Ciment conform specificatiilor de F) Aditivi 1. .dozarea grosimetrica a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de ± 2% pentru lianti si ± 3% pentru agregate. Prepararea mortarelor: Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se face numai prin proce duri mecanice. la Compozitia mortarelor de zidarie Dozajele uzuale pentru mortarele de zidarie pe baza de var si ciment care pot fi utilizate fara încercari preliminare în cazul folosirii nisipurilor naturale sunt speficate în tabelul urmato r: Mortare pentru pereti din elemente armate: . ap a trebuie sa corespunda conditiilor SR EN 1008:2003. 2.Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare din ciment si nisip (1: 3 parti în volume) si apa pâna la realizarea unui mortar de consistenta fluida (determinata c u conul etalon).Mortar de poza din ciment si nisip (1:3 parti în volume) si apa pâna la realizarea unui mortar de consistenta vârtoasa (determinata cu conul etalon). Conditiile tehnice pe care trebuie sa le îndeplineasca mortarele vor fi conform no rmativelor in vigoare.

Mortar de ciment si mortar de ciment cu var In functie de inaltimea peretilor. (conform SR EN 12620) Marca mortarului si notatia Tipul mortarului Materiale pentru 1 mc mortar Ciment Var hidratat var pasta sau slam de carbid (mc) Var pasta sau slam de carbid (kg) (mc) (kg) F 25 (kg) M 30 (kg) M 50 Z Ciment .82. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu SR EN 1015 "Metode de incercare a mortarelor de zidarie". amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cat mai bune durabilitati. Pasta de imbinare pentru blocuri de compartimentare din gips. exceptand blocurile din BCA pentru zidarie vor fi mortare marca M 50 Z si M 100 Z. Prepararrea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoar ele conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului. Mortarele vor corespunde normativului C 17 . numarul etajelor si nivelul de intensitate se ismica mortarele folosite la lucrarile de zidarie.var . Mortare sau adezivi speciali pentru blocurile din BCA. pentru ultimul se foloseste cimentul Portland. Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu cu specificatile Producatorului pentr u blocurile din BCA.

090 115 1.18 1600 .230 219 0.

transportat si depozitat fara posibilit atea de umezire si inghet. .91.82. SR EN 771.3. consistenta si calitatea mortarului de zidarie. Cimentul va fi livrart in saci de 50 kg. Se va asigura depozitarea lor sub soproane. consitenta si calitatea betonului din stalpisori. 10. e) Calitatea caramizilor refractare. d) Calitatea blocurilor din BCA .4. i) Calitatea armaturilor conform STAS 438/1. Nu se admit caramizi/blocuri sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini. Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. c) Calitatea blocurilor din beton pline sau cu gauri. buian drugi etc. Se vor face verificari pentru: a) Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri vertical e conform STAS 10109/1 . h) Compozitia. Livrare. Verificarea calitatii materialelor Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate in depozit sau soproane si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un n ou lot de materiale. b) Calitatea panourilor ceramice cu goluri orizontale. Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau m agazii special amenajate. g) Compozitia. 10. evitandu-se spargerea lor. Manipulare.Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe ori zontala si verticala a blocurilor de compartimentare. conform STAS 10109/1 82 si Normativul C 140 .79. f) Calitatea elementelor ceramice prefabricate pentru conductele de ventilatie.3. Depozitare Caramizile si blocurile se vor aproviziona in containere. in cantitati suficiente asigurarii unui flux conti nuu de executie.5. centuri .2 89.

Mortarul folosit pentru lucrarile de zidarie este mortarul var-ciment M 50Z. dimensiuni 240x115x88 pentru caramizi pline si 240x115x63 pentru caramizile cera mice cu goluri verticale. Caramizi din argila si blocuri din beton Cand se folosesc caramizi standard din argila arsa se vor folosi numai caramizi calitatea I. Pentru zidaria de umplutura si portanta pentru caldirile fara etaj sau cu un eta j. HEBEL sau similar aprobate. blocuri cu gauri din beton. tip YTONG. blocuri de teracota mari cu goluri. marca 100. 10.Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transp ort va fi astfel apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare. se pot folosi alternativ: blocuri din BCA. .4. EXECUTIA LUCRARILOR.4. .4.2. MONTARE. 10. Zidaria de umplutura si portanta Pentru zidaria de umplutura si portanta se pot folosi urmatoarele tipuri de cara mizi si blocuri: caramizi din argila arsa cu sau fara goluri. INSTALARE. ASAMBLARE 10.1.

Terasa se va face obligatoriu la fiecare rand . Taierea caramizilor/blocurilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi . ramificatii si intersectii sunt cele aratate in Normativul P 2 . Legaturile dintre ziduri.85 figurile 58 . iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. intersectii si ramificatii se face alterna tiv si anume: primul rand de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doi lea in dreptul intersectiei.0 m2K/W pentru zidaria izolata in exterior (6cm polistiren extrudat) pe mbele parti. la colturi. pentru a o btine valoarea R necesara de 2. lasandu-se neumplute numai pe o adincime de 1 cm de la fata exterioara a zidului . ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. Potiunile de zidarie situate in stanga si dreapta golurilor de usi si ferestre a vand lungimea de peste 1 m se .Pentru peretii exteriori nu se vor folosi caramizi sau blocuri pline. Orizontalitatea rindurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau met al (abstecuri) gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie. caramizile /blocurile se vor uda bine cu apa inainte de punerea lor in lucrare. ramificatii si colturi sa se faca pe minim % caramida in lung ul zidului si pe % caramida/blocul per grosimea lui. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei. fiind interzisa intreruper ea in strepi.46 W/m2K. fixate la colturile zidariei . fir cu agrafe 0 8 mm l = 50 cm fixate cu bolturi impuscate in beton la cca 60 cm (Normativ P 2 . Rosturile orizontale. Caramizile/blocurile pline se pot folosi pentru peretii exteriori la cladirile m onumente istorice cu o captuseala de izolatie interioara. atat la camp cat si la interspatii. Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe.85 figura 65). Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar. intersectii. Valoarea k corespunzatoare va fi de 0.grosimea rosturilo r orizontale va fi de 12 mm. Ancorarea zidariei de umputura de structura existenta a cladirii se face cu ajut orul mustatilor de otel beton 0 8 mm avand o lungime de 60 cm l = 50 cm.63. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive pe inaltime. Teserile se vor face avand grija sa se obtina legatura de cel putin % c aramida. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi. Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte. verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului.

La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 4 (patru) gheremele de o parte si alta a golului si 3 (trei) sau 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 . iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut complet cu mortat M 100 Z.3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte. cu bare 0 8 mm. Protectia barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z. armat ura orizontala din OB 37 2 x 0 6mm de 100 cm lungime. in functie de inaltime. cele cu lungimea egala sau mai mic a de 1 m se vor ancora conform Normativ P 2 .3. Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata resp ectiva se aplica un sprit de mortar de ciment.4. Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare.vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus). Verificarea calitatii zidariilor se va face pe tot timpul executiei lucrarilor i ar rezultatele verificarilor se inscriu in Caietul de procese-verbale de lucrari ascunse. 10. in cazul in care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat. Pereti despartitori din zidarie . Stalpii verticali din beton vor fi legati cu centuri de ancorare conform prevede rilor si normelor legate de masurile anitiseismice in lucrarile de zidarie.85. figura 64b.

pct.4. fiind interzisa intreruperea in stre pi. 13 .5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si v or fi armati conform Normativului P 2 . 8. Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z. Blocuri pline pentru peretii despartitori de 15 cm grosime sau blocuri de 12.5. cu goluri orizontale. Peretii despartitori se rigideaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de otel OB 370 8/60 cm in rosturile orizontale. mortare si armaturi ca in caz ul peretilor portanti. Peretii de compartimentare din blocuri de gips trebuie ancorate in structura por tanta adiacenta. de 7. din prefabricate speciale. a verticalitatii.Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi/blocuri. mai ales cand este necesara o clasa de combustie mai mare (rezistenta la foc). Peretii despatitori de 7.85.2. Sporirea rigidatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la distanta de 4 asize. orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lu crari ascunse.85 pct.5 cm grosim e se pot folosi. Intreruperea zidariei se va face in trepte. 10.1. Verificarea calitatii zidariei. Elemente nestructurale din zidarie Tubulatura de ventilatie se va executa din: caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai calitatea "A" si m arca 100.4. Peretii despartitori se vor ancora de elemente le structurale (stalpi sau difragme) ca si peretii portanti plini sau cu goluri de timplarie (Normativ P 2 . Pentru peretii despartitori fara o clasa de combustie speciala. Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10 11 cm) iar golurile . cat si pentru zi daria de protectie a hidroizolatiei verticale pe partea exterioara a peretilor subsolului se pot folo si panouri ceramice.8).5 cm grosime.

Puturile cosurilor de fum nu trebuie sa aiba legatura cu alte zidarii si normal nu trebuie puse pe peretii exteriori. Cand se afla in legatura directa cu alte zidarii. Zidaria va fi executata cu rosturile orizon tale si verticale bine umplute cu mortar. fisuri. orizontalitatii randurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale. 10.5. Executia va fi ingrijita. Executarea lucrarilor pe timp friguros . astfel incat sa permita dilatari si contractii termale.4.caramizilor se vor umple cu mortar. caramizi refractare cu captuseala interioara din inox sau ceramica sau un sistem Schiedel (blocuri de beton usoare prefabricate cu tuburi ceramice inte rioare cu termo-izolatie rezistenta la foc. vertical itatii. Cosurile de fum Cosurile de zidarie vor fi din: caramizi pline din argila presata tencuite in interior si exterior cu captuseala interioara din inox sau interioara din ceramica. Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi.6. cosurile de fum trebuie separate de un rost sau de un strat de izolatie termica. Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folosind mortat M 100 Z. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii. fractiunile de cara mizi se vor folosi numai pentru realizarea legaturilor din caramida. Tubulatura de ventilatie se va alcatui din caramizi intregi. 10.4. astfel ca suprafata interioara a ghenelor sa fie neted a. decat daca se pune o izolatie suplimentara in exterior.

) la elementele realizate. Se astupa stuturile.se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa . se închide cel de jos. Se incepe de jos în sus. CONTROLUL CALITATII. la interva le de cca.7. gherem ele. prin care s-a facut injectarea si se desface urmatorul. prin verificarea: a) Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime. care va fi descrisa in proiect .se efectueaza injectarea cu mortar fluid M50 cu ajutorul pompelor (p<3atm).concomitent. 10. 10. Executarea lucrarilor de reparatii ale zidariilor. etc. Exista doua categorii de reparatii ale zidariilor .84". tinând desfacut stutul prin care se injecteaza si cel imediat urmator.se curata suprafata peretelui prin frecare cu perii de sârma . Reteserea zidariei se se se se se decoperteaza tencuiala existenta desface zidaria existenta în zona avariata curata suprafata de contact a zidariei existente vopseste suprafata de contact cu lapte de ciment cu adaos de aracet instaleaza zidaria noua asigurându-se teserea cu cea existenta Repararea prin injectare cu mortar . 1m. vertic alitate. în zonele unde se va injecta.se aplica pe ambele fete ale peretelui.La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile "Norma tivului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16 . planeitate. . dintre proiect si executie (goluri. c) Inventarierea tuturor procevelor-verbale de lucrari ascunse.se decoperteaza tencuiala existenta . d) Corespondenta celorlalte elemente. ABATERI ADMISE Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivel e).5. b) Aspectul general si starea fiecarui element in parte.4. In functie de gradul de degr adare se va stabili tipul de interventie .) . cat si la receptia lucrarii. Operat iunea se repeta pe tot traseul fisurii. etc. un strat d e mortar de 3-4 cm . se introduc în fisuri stuturi (PVC) cu diametrul de 8mm. buiandrugi.se asteapta întarirea mortarului . Cînd mortarul refuleaza pe la stutul de sus.

fara impuritati . Verificarea trasarii zidariei.procentul de fractiuni sa fie max 15%. 10.2. fara praf. precum si consistenta fiecarei sarje. .1. o mortarul . Verificarea in timpul executiei zidariei Ca operatiune initiala trebuie verificate materialele component: o caramizile .Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial .se verifica respectarea retetei din proiect. Verificarea etapelor executate anterior ( PV receptie structura realizata anteri or).5. 10. Verificarea inainte de inceperea zidariei Verificarea proiectului si a detaliilor de executie. investitorul si/sau Dirigintele lucrarii va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie nec orespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini.5.

o daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta.pentru ziduri portante: 3mm/m .4. dimensiunilor si a gradului de protectie imp otriva umiditatii.5. b) Marimea golurilor: . 10. o daca verticalitatea zidariei este cor espunzatoare. o daca se monteaza gheremele in locurile indicate. o daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile. Verificari la terminarea lucrarilor de zidarie Se vor efectua urmatoarele verificari: o aceleasi verificari ca in timpul executiei.respectarea formei. o calitatea materialelor in momentul punerii in opera.10mm. o daca se realizeaza teserea rosturilor.pentru ziduri portante: 3mm/m .3.pereti din BCA: 5 . c) Planeitatea suprafetelor: . corespunzatoare acestei etape.pereti din caramida: 4 . Pe parcursul executiei zidariei se va verifica: o daca este respectata procedura tehnica de executie proprie contractorului. o daca s-au intocmit Procesul verbal de lucrari ascunse si Procesul verbal de re ceptie calitativa. o se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor.o gheremelele .pentru ziduri neportante: 5mm/m d) Verticalitatea suprafetelor si muchiilor: . o daca se respecta proiec tul tehnic.pentru ziduri neportante: 5mm/m .5. dar cu o frecventa de 1/4. o daca se realizeaza planeitatea suprafetelor. 10.10mm. Abateri admise (devieri de la cotele din planuri) a) Grosimea zidurilor: . .pentru ziduri din caramizi: 10mm .pentru ziduri din BCA: 20mm.

lucrari de reparatii fisuri la zidarie Intocmit : Arh. Catalin Minea .lucrari de executie zidarie .10.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .

c) Dupa modul de finisare al fetei vazute: Tencuieli obisnuite Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul pr in zugraveli sau tapete. mortarul pentru stratul vizibil fiind p reparat cu nisip fin (tinci). CAIET DE SARCINI . alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment. n etezit in stare bruta. stalpi. bolti. Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencu ieli. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in: Tencuieli brute. se intrebuinteaza la inerior in depozite.11.strat vizibil). subsoluri etc. netezite cu drisca. Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti. Tencuieli exterioare pe fatade. care masch eaza intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi. grund si strat vizibil). Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: a) Dupa pozitia lor in constructii: Tencuieli interioare. Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabia (la tavane) false. modul de alcatuire si e xecutie a tencuielilor descrise in paragraful urmator. plansee) care se exec uta in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci . Tencuieli driscuite. Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de pi atra (pereti si stalpi). aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publi .LUCRARI DE TENCUIELI 11. in pivnite. Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci . stalpi si tavane) si pe suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit. grinzi.) c are se executa in trei straturi (smir. b) Dupa natura suprafetei pe care se aplica: Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti. scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.strat vizibil). grund si strat vizibil. executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane. balcoane etc.1.

fiind executate numai dintr-o pa sta de ciment in care se pot adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exmplu apa-stop. . preparat din ciment. in incaperi in care se cere un finisaj de o calitate superioara). Tencuieli decorative stropite. precum si pe surafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii. color anti etc. Tencuieli decorative Care la randul lor se impart in: Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale ( cu praf de piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare. Tencuieli gletuite Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu ad aos de ipsos. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos.ce. var si pi atra macinata si cu adaos de colorant. bine netezit cu drisca de glet.) deoarece se utilizeaza la interior pe peretii incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa. inca in timpul cat mortarul nu est e perfect intarit. acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la p ereti si tavane. fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra). Tencuieli sclivisite Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel. culturale. driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid. periere etc. cu vopsea alchidica etc. Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei.

Tencuieli decorative.umiditate 65% Controlul calitatii stratului suport si pregatirea acestuia Executarea tencuieli lor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura: . . marmura etc. Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: . dolomit.2. praf de piatra sau nisip de la 0. Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dupa controlul s i pregatirea prealabila a suprafetelor suport.uscarea în limite care sa nu afecteze calitatea lucrarilor ulterioare. aplicate prin stropire cu pistolul cu aer co mprimat.1mm. tencuielile sa se execute cu aceeasi sarja de materi al pentru a nu se produce diferente de nuanta suparatoare. aracet (E 150 sau similar).conditii de vara: t = +10°C + +30°C..) Tencuieli interioare si exterioare. în special în cazul tencuielilor exterioare: . Lucrarile se vor executa cu asigurarea conditiilor de temperatura si umiditate p entru a nu se afecta calitatea lucrarilor. pentru a se permi te uscarea lor. preparate cu ciment. Tencuielile interioare se vor executa înaintea celor exterioare.conditii de iarna: tmin = +10°C. Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub forma de stropi. 11.Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara. alcatuite din paste colorate. Tencuieli subtiri Aplicarea tencuielilor subtiri se face numai dupa uscarea amorsei. Pe parcursul executarii lucrari lor de tencuire se va urmari ca în corpurile mari (la fatade). . core spunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect. ipsos etc. care se executa cu mortar preparat din materiale speciale (terasit.. limitarea tasarilor pentru a se evita fisurarile si desprinderile ulterioare ale materialului.

C.D.C.1977 3. Nr.D.P. 131/05. NE 001-1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri M. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1.Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. C 70-1986 Instructiuni tehnice pentru executarea . C 4-1977 Instructiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor I.1986 C 6-1975 4.C. 23/N/03.P.A.C. 55/20.12.1996 C 18-1983 C 3-1976 Caiet VII-IX 2. C 6-1986 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faiantã majolicã si plãci ceramice smãltuite CESAROM I.09.C.P.L.04. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.C.T.

12.D.placajelor interioare cu plãci emailate sau melaminate din fibre de lemn I. 54/20.P.C.1986 C 70-1970 .C.C.

C. . CONTROLUL CALITATII.L.C.L.C.L.P.10.P. Proiectare si Directivare in Con structii 11.C.T.D.11. .C .Ministerul Lucrarilor Publice.D. 1575/15.T.P. C 223-1986 Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din plãci de faiantã majolicã si plãci ceramice smãltuite aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri I.L.C.T.C. C 202-1980 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din plãci de argilã arsã I.1980 6.L.L.C.5.P.L.P.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.04. Transporturilor si Turismului I.Institutul Central de Cercetare .C. 101/18. .A.1986 7.T.D.Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.2003 C 202 1980 Legenda M.2002 8. GT 041-2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor clãdirilor civile M. GP 073-2002 Ghid de proiectare si executie a placajelor ceramice exterioare aplicate la clãdiri M.P. 604/21.P. 7/11.05.

Clorura de calc iu se adauga in apa de amestec. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifia nt.var. se va limita adaosul de clorura de calciu la max. MANIPULARE.LIVRARE. DEPOZITARE Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale: Var hidrat in pulberi pentru constructii Var pasta Ciment Ipsos de constructii Agregate Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu: nisip provenit din concasarea rocilor naturale nisip de mare Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incer cari. 2%.083) sau 20% (cu densit atea 1. in cazul constructiilor de locuinte s i social culturale. Aditivi Plastifianti.477) in proportie de 3% fata de masa cimentului. la lucrarile executate pe timp friguros. Dozarea plastificantilor organici se face pe baza de incercari preliminare. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de ciment si ciment . sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1. Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor. . Acceleratorii de intarire. Apa Se va utiliza apa potabila . asigurandu-se insa un continut de cel putin 50% nisip natural.

c. . 5-7 cm. ASAMBLAREA Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a ver ificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie s a scada de la suprafata suportului spre exterior. iar cu intarzietor pana la 16 ore.4. 14-15 cm. INSTALAREA. La mortar de ciment (marca M100T) si ciment -var (marca M50T) fara intarzietor. pana la 1 0ore. 11. in cazul aplicarii manuale a mortarelor. var sau pasta de var sau slam de ca rbid cu adaos de ipsos. Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor. sunt: La mortar de var marca M 40T. o Pentru smir. vor trebui sa corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrar e): Pentru sprit: o aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm. astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca trans portul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos. Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza.Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistent a pana la 8cm la careul etalon. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.a. Aplicarea pe blocurile b. MONTAREA. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "tinci" de aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare. o aplicarea manuala a mortarelor 9 cm . pana la 12 ore. EXECUTIA LUCRARILOR.

10-12 cm. mortarul la zidarii sa se intarea sca in rosturi iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate. terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioaraa r putea provocadeteriorarea tencuielilor. coltari.c. suprafetele suport trebuie la sate un timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii. o Pentru stratul vizibil (tinci). Executarea trasarii suprafetelor de tencuit . executat manual. 11. 7-8 cm.1. iar supr afetele netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele praznuri suport i metalici. iar pe zidarie din bl ocuri b. verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee et c. suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si plan eitate. mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini. consistent 13-15 cm.a. rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm. Operatiuni pregatitoare Lucrarile ca trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor: controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite. pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor .o Pentru grund in cazul aplicarii manuale. suprafetele suport sa fie curate suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica.4.4.2. 7-8 cm iar in cazul aplicarii mecaniz ate. 11.

a. si capre mobile. fiind de marca M10T-M100T si care s e va preciza in piesele desenate. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul. "Instructiuni tehnice privind co mpozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82" . se executa de pe pardoselile respective. Pe suprafetele de b.c. Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut.4. Amorsarea suprafetelor se va face cat mai unifotm fara discontinuitati fara prel ingeri pronuntate.4.Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (st alpisori) cu o latime de 8-12 cm. Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm. avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compoziti e 1:0. Executia stratului de baza Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) d upa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. .25:3 (ciment. 11. Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza. D aca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil execu tarii grundului: Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m. Si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile.3.4. Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue. 11. var. nisip). Executia amorsarii Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu epe dupa c are se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm.

cu nisip de 0-1 mm. goluri. 11. Grosimea tinciului la pereti de b. var. Executarea stratului vizibil Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grun dului.a.c. Gros si se va executa dupa zvantarea primului strat. 100 kg la 1 m3 de var pasta.2 mm de pasta de ipsos. iar intre ele. cu mortar 1:2:8 (ciment. Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarul ui la intervala de timp. Inainte de aplicarea stratului vizibil. insa cu nisip fin de pana la 1 mm. (stalpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pen tru grund. stratul al doilea (grundul) va fi d e10-12 mm.4. fara asperitati pronuntat e. . Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza pr in acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. Pe suprafete de b. Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinc iului cu strat subtire de var si adaos de ipsos.Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare.a.5. sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca. se va controla suprafata grundului sa fi e uscata suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins. nisip). neregularitati.c.

Tipul tencuielii. In cazul executiei tencuielilor interioare. ABATERI ADMISE Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Contractor si reception ate de Investitor si Proiectant conform prevederilor contractulae pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. la o temperatura exterioara mai mica de +5°C.c. CONTROLUL CALITATII. cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de la un producator la altul.6. Caramida aparenta. 11. Contractorul si Proiectantul vor verifica daca masurile de protectie impotriva i nghetului si uscarii fortate sunt aplicate si daca in primele zile de la executia tencuielilor peretii din bl . Exista trei tipuri de finisaje: Tencuiala de finisaj si vopsea. Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse supuse socurilor mecani ce sau actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice. Contractorul va obtine acordul Proiectantul ui privind tehnologia de executie. utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea stratelor succesive in grosimea prescrisa. 11.a. metodele de fixare etc. Starat de tencuiala.5. Inainte de executariea tencuielilor. Sisteme de fatada agrementate Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Tencuielile interioare pe pereti de b.4. Straturilor su port diferite. se vor lua masurile speciale prevazute in normativul "Normativul pentru executarea lucrarilor pe tim p friguros" indicativ C 16-79. La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se e xecuta numai din pasta de ciment. texturat. placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in principal p entru socluri). se va executa dupa trecerea a cel put in 15 zile de la executia zidariei.Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului. vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile supo rt.

o planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata). Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele.c. ondulatii fi suri. spaletii ferestrelor si usilor. . impiscaturi de var nestins urme vizibile de reparatii locale. Suprefetele tencuite terbuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari.a. s-au stropit cu apa. Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. drepte si perfect verticale sau orizontale. cel putin un sondaj l a fiecare 200 m2. Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism.ocuri de b. Verficarea aspectelor tencuielilorse va face vizual cercetand tencuiala forma mu chiilor intrande si iesinde. glafturile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene).. Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verifi carea: o rezistentei mortarului. in functie de caz. colturile. o numarului de straturi aplicate si grosimilor respective. o aderenta la suport si intre straturi. Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Investitorului si Proiectantului (inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot ( transport) de mortar.

5. 11. daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sun t insotite de certificate de calitate. in orice directie pe suprafata tencuita. daca se respecta timpii intermediar de uscare a straturilor individuale. 11.5. daca suprafetele suport sunt corespunzatoare. portiuni neacoper ite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria. Verificarea inainte de inceperea tencuielilor existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antrepren or. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungi me. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanir e cu un ciocan de lemn. Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva. daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii. daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta p rocesului verbal pentru lucrarile ce devin ascunse). aderenta cu stratul support este corespunzatoare. goluri. daca se respecta grosimea stratului de mortar.Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi.3. daca se respecta procedura tehnica de executie. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sond aje in locuri mai putin vizibile. Verificarea la terminarea tencuielilor .5. in spatele radiatoarelor si tevilor etc.1. Verificarea in timpul executarii tencuielilor se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect. un sunet de "gol" arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii suprafete dezlipite. 11.2. se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate.

si daca aspe ctul general al tencuielii. Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor . verificarea grosimii straturilor de mortar.4. verificare a planeitatii suprafetelor tencuite. 11. Proiectantul in cazul respectarii cerintelor specificate trebuie sa intocmeasca procesul verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini. forma muchiilo . aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare.5.verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte c e depasesc limitele admisibile. scafelor si profilurilor.

.6. Nu se admit. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Nu se admit. denivelari. basicari sau zgarieturi in adancime (pana la 3 Maxim 2 la m2.executie tencuieli exterioare Intocmit: Arh. Nu se admit Nu se admit Zgrunturi mari (pana la 3 mm). Catalin Minea Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite Umflaturi. fisuri lipsuri in jurul ferestrelor.executie tencuieli interioare si gleturi .11. ciupituri. in spatele radiatoarelor si tevilor impuscaturi de var nestins urme vizibile de reparati locale Maxim 3cm2 la fiecare m2.

Neregularitati ale planeitatii suprafetelor tencuite pe orice directie (la verificarea facuta cu un dreptar de 2 m lungime). Nu se verifica Max. Pana la 1 mm / m si max. 2 neregularitati/m2 in orice directie. Max. glafturile ferestrelor. 2 mm pe toata . Suportul elementelor. cele admise pentru elemente suport. Max. 2 mm pe toeta inaltimea incaperii. 2 neregularitati/m2 in orice directie.mm) in driscuiala stratului de acoperire. Pana la 1 mm / m si max. 3 mm pe toeta inaltimea incaperii. Max. 3 mm de element. avand adancimea sau inaltimea pana la 1 mm. cele admise pt. Pana la 1 mm / m si max. avand adancimea pana la 2 mm. Abaterile de la verticala si orzontala a muchiilor intrande si iesinde racordarea tamplariilor cu spaletii. racordarea peretilor cu tavanul. Abateri la verticala a tencuielilor peretilor. Pana la 1 mm / m si max.

Nu se verifica. Abaterile de raza la suprafete curbe.inaltimea sau lungimea elementului. Pana la 5 mm. Pana la 3 mm. .

Lafarge sau similar aprobate) EN ISO 9001:2000 Asigurarea Calitatii .specificatii si metode de testare BS EN 10143:1993 Otel galvanizat prin tratament la cald EN ISO 140-3:1995 Acustica . 12. EN ISO 1461 Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice . CAIET DE SARCINI . STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE 12. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de compa rtimentari. placari uscate si tavane nemodulare din gips carton.12.Partea a 3 : masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii EN ISO 140-4:1998 Partea a 4 : masuratori in camp a izolatiei fonice din interior intre incaperi EN ISO 140-9:1985 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor Manualele producatorilor de gips-carton (vezi Knauf.Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii . instructiunile din specificatii vor avea priorita te. Rigps.1.2.

Functiile de fizica constructiilor rezulta din grosim ea si calitatile Placilor de gips carton si din straturile de izolatie care se monteaza intre Placi.3. Suplimentar. peretii de gips carton pot suporta si incarcarile obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei folos ind rigle de metal sau prin intermediul unor rigidizari suplimentare si a unor piese speciale. Functia de rezistenta a acestor pereti rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu elementele rigide ale constructiei si cu Placile de gips carton. ). inclusiv incaperi umede/sanitare.1. in spatii cu umiditati mari. Pereti de compartimentare din gips carton si placari Peretii cu schelet metalic si placi de gips carton sunt pereti interiori despart itori neportanti (cunoscuti deasemena ca placi de gips carton sau tencuiala uscata. CONTROLUL CALITATII. Nu se vor utiliza in spatii tehnologic e umede. MANIPULARE. LIVRARE. care se monteaza pe s antier. MATERIALE SI ECHIPAMENTE. . in aer liber.3. Peretii cu schelet metalic si Placi din gips caton se folosesc in mod normal in amenajari interioare la cladiri civile.EN ISO 140-3 : 1995 /Amd 1:2004 Ghid de instalare pentru placi de compartimentare usoare modulare 12. DEPOZITARE 12.

Rata de absorbtie Rw a sunetului peretilor de compartimentare dintre salile de c lasa standard trebuie sa fie de cel putin 40db. S-ar putea sa fie necesara cresterea ei in scolile de muzica pana la 54db conform prescriptiilor din planurile Proiectantului si planurile de finisare. se vor folosi placi de gips cart on cu caracteristici suplimentare privind protectia la foc (cum ar fi PROMATECT sau similar aprobate). rezistenta la foc si protectie fonica.Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura. Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra incendiilor. Placi din gips carton rezistente la apa pe cealalta parte. iar pe necesitand protectie fonica standar . subsoluri) si nu . Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn Placile din gips carton (sistem direct de imbinare Knauf sau similar aprobate) f ixate prin lipire directa pe perete se vor folosi pentru a camufla suprafetele peretilor care nu sunt egale i n lucrarile de reabilitare. otel galvanizat s i vata minerala). in functie de caz. Se pot distinge doua cazuri: Placi din gips carton rezistente la apa pe olosi intre camerele cu umiditate (camere sanitare. gips. Protectia antifoc si protectia fonica Gipsul este un material necombustibil (carton impregnat. F90 etc. placa obisnuita din gips carton. F60. peretele de compartimentare d si/sau protectie antifoc. sau pereti de compartimentare (langa casele scarii sau casele ascensoarelor). cum ar fi masandardele.) a peretelui si de numarul de straturi de placi de gips carton. Placile din gips carton fixate (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite pentru a camufla tamplaria la ambele parti ale scheletului se vor f necesita protectie fonica specifica o singura parte a scheletului. cum ar fi rezistenta la ap a. Rezistenta la apa Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o cap tuseala din carton specifica (verde) impregnanta pe ambele parti. Izolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor cla sici din caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre placi. cat si numarul de st raturi si calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand in planse si in pro gramele de finisare cont de recomandarile Producatorului si de cerintele functionale specifice. depinzand de clasa de combustie (F30. Pe ntru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu risc ridicat de incendiu.

Placarile cu placi de gips carton se vor folosi pentru structurile din otel care necesita protectie antifoc suplimentara.in majoritatea cazurilor .2. rezistenta la foc sprijinita pe un sistem din sina metalica agrementata (sistem Knauf. in astfel de cazuri se pot folosi panouri de compartimentare compozi te din polistiren extrudat (grosimea variind de la 5 la 10cm) si acoperite pe partea interioara cu palca de gips carton (tip Placomur sau similar aprobate). 12. Se recomanda se se foloseasca console speciale de montare pentru a fixa profilele C ca support. Palcile din gips carbon de pe profilele metalice (cum ar fi Sistemul Knauf Wall Liner sau similar aprobate) sau de pe stalpii din lemn vor fi folosite pentru a imbunatati izolatia termica a cladirilor monumente istorice.0 m2K/W. Numarul straturilor se va specifica de Proiectant si trebuie aprob at de Consultantul pentru Incendiu.este susp endat de intradosul unei placi din . Alternativ. Rigips sau similar aprobate). incluzand ten cuiala.acoperis si izolatia in mansarde. care au tratament pentru fatada care nu permit aplicarea de straturi de izolatie exterio ara. In acest caz izolatia se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din metal. Gr osimea izolatiei termale trebuie sa fie astfel incat valoare R a intregului sistem de perete exterior. sa fie egala sau mai mare de 2. care . Tavane false nemodulare fara imbinari vizibile Tavanele suspendate placate uscat fara imbinari vizibile trebuie facute din plac are cu placi de gips carton continue sau placare uscata specifica.3. pentru a reduce puntea termica.

Placile pot fi: o Placi normale. 12. o profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor. grosime 1 . Vata minerala pentru izolare fonica. In acest caz. cleme.15 cm. o console pentru montare.Placi uscate de gips-carton cu grosime de 12. o elemente de prindere si rigidizare : ancore. corpurile de iluminat si alte elemente integrate in tava n trebuie protejate in canale inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan. Imbinarile intre diferite panouri trebuie chituite.structura de rezistenta a peretilor alcatuita din: o profiluri UW si CW din tabla zincata de 0. o Placi antifoc de culoare ros ie. Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata. trebuie folosite panou ri PROMAT sau similar aprobate.3. In cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30). .alte accesorii metalice: o suruburi autofiletante si piulite cu filet. o rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea ob iectelor sanitare. . banda adeziva.5 mm si 15 mm . Un numar suficient de chepenguri trebuie asigurat. o Placi rezistente la umiditate de culoare verde.3. grosimea standard 25mm. Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori) . Pereti din gips carton si placari ale peretilor Principalele materiale folosite sunt: . etc. mobila montata pe perete etc.beton. o Placi izolante fonice. o suruburi cu diblu din plastic. o conexpanduri. Materiale Pentru toate materialele mentionate in acest paragraf si inaintea inceperii lucr arilor Contractorul va furniza mostre de materiale Proiectantului pentru aprobarea acestora.6 mm grosime. bride. tije. 0 Alte materiale: chit.. pentru a avea acces la spatial dintre tavane.

5.5. Structura suport a tavanului este facuta din: o Profilele suport primare UW si CW din tabla zincata de 0. Tavane false Principalele materiale folosite sunt: . 15 mm. o Profile perimetrale. . o Piese de legatura intre profile. o Elemente de fixare si consolidare: ancore. etc. o Profile din tabla zincata pentru structura. o Console universale. Ele sunt depozitate in functie de tip si dimensiuni. . tije. o Sisteme de suspendare. 12. cleme.Fiting-uri metalice: o Suruburi si piulite cu filet. functie de caz. in camere inchise si fara umez eala sau alti factori externi. Placile din gips carton sunt depozitate in stive.Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar).6 mm grosime. o Piese de legatura la intersectia profilelor. .Placi standard din gips carton cu grosimea de 9. o Profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui. Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau r uperea acestora..

Finisarea peretilor.carton Etape de executie: Montare banda de etansare autoadeziva. Se continua cu montarea profilelor portante verticale CW la o distanta de 600 mm intre ele. Compartimentari din gips . Compartimentari uscate a. termice.12. Montarea Placilor de gips . Montare banda auto-adeziva: Inainte de montarea profilelor orizontale pe suprafata tavanului se monteaza o b anda de etansare cu rolul de a limita transmiterea zgomotelor prin structura peretilor. Montarea placilor de gips .4. sanitare. electrice. . prin prinderea cu suruburi autofiletante de profilele orizontale sau prin intermediul unor pies e speciale de legatura.carton. ASAMBLARE 12. dupa care se executa instalatiile i nterioare. INSTALARE.4.carton. Montarea profilelor de tabla de otel-Zn. Montarea Placilor nu poate incepe decat dupa terminarea structurii de rezistenta . Se monteaza vata minerala prin fixare cu cleme metalice pe profilurile portante. Se completeaza mai intai o fata a peretilor. EXECUTIA LUCRARILOR DE MONTAJ. Montarea profilelor de tabla de OL-Zn: Se monteaza mai intai profilele orizontale UW prin prinderea pe structura existe nta prin intermediul diblurilor si holtsuruburilor sau conexpandurilor. Placile se fixeaza cu suruburi autofiletante dispuse la un diametru de 250 mm pe ntru un strat de placa sau de 750 mm pentru primul din doua straturi si respective la 250 mm pentru urmator ul. Golurile pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare se bordeaza cu rigle din lemn de rasinoase.1.

M. Caracteristica Metoda de incercare U. Placaje cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL ) pe baza de rasini termorigide. Finisarea peretilor Se aplica chit in rosturile sanfrenate. b.carton a celei de a doua fete. Toata suprafata se pregateste prin chituirea eventualelor stirbituri si a capete lor suruburilor de imbinare. se aplica banda de rost care se preseaza pe toata lungimea pentru asigurarea unui contact corespunzator. Placarea celei de-a doua fete va incepe cu jumatate de placa astfel incat rostur ile placilor pe cele doua fete sa fie decalate. trebuie fol osite profile pentru unghiuri pentru a asigura o buna imbinare. Dupa montarea benzii se aplica inca un st rat de chit peste aceasta. Numai dupa verificarea traseelor instalatiilor se va face inchiderea prin placar ea cu gips .Cand placile de gips carton prezinta decupari sau formeaza unghiuri. obtinute din rasini fenolice si fibre celulozice prin laminare si stratificare l a temperaturi si presiuni inalte. Nivel de referinta Densitate STAS 5886-68 Kg/mc 1400 Panourile trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici : .

. difuzoare. Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice. Finisarea suprafetelor. 12.Placile se monteaza pe un schelet de lemn fixat in peretele holurilor si caselor de scari. Finisarea suprafetelor: . Realizarea instalatiilor.carton. si se fixeaza cu piese speciale la fiecare intersectie. de catre celelalte specialitati. apa pentru hidrant.. detectoare de fum.2. admisii de aer etc. Acest schelet se fixeaza pe pereti prin dibluri si si suruburi de prindere. ventilatii si aer conditionat . Executia instalatiilor (de catre celelalte specialitati): Lucrari electrice: Cab lare. Profilele perimetrale reprezinta suportul pentru imbinarea tavanului cu peretele . indicatoare lumino ase pentru iesirirele de urgenta etc. Mecanice: difuzor de aer. Montarea tuturor celorlalte elemente.4. conform instructiunil or producatorului. Montarea placilor de gips carton: La fel ca la pereti. sau pentru inchiderile verticale intre tavane la diferite inaltimi de suspendare. Montarea structurii metalice suspendate: Ca prim pas structura metalica de rezistenta trebuie sa fie terminata. canalizare etc. Montarea tuturor elementelor de instalatie (de catre celelalte specialitati): Electrice: Corpuri de iluminat. Tavane suspendate din gips-carton Etapele lucrarii: Montarea structurii metalice. Urmeaza montajul profilelor principale prin prinderea acestora cu tije si tirant i (cum ar fi Consola Universala Knauf sau similar aprobate) care se suspenda de structura existenta. pat de cabluri etc. Conducte sanitare: alimentare cu apa. Dupa aceasta se monteaza profilele secundare. Montarea Placilor de gips . Trebuie prevazut un numar suficient de chepenguri pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la spatiual dintre tavane.

% . vopsire etc.830.1:2000 N/mmp > 80 Rezistenta la rupere prin incovoiere SR ISO 178 :1998 N/mmp > 100 Modul elasticitate la incovoiere SR ISO 178 :1998 N/mmp > 1000 Rezistenta la lovituri cu bila STAS 10681 . . Grosime SR ISO 4593:1998 mm 10 Variatia dimensionala cu umiditate STAS 10681-85.2. Rezistenta la rupere prin tractiune SR EN ISO 527 .85. pct 3.transv: 0.1. pct 3.505. Fara modificari Rezistenta la zgariere .Se face ca la pereti: gletuire a imbinarilor.long: 0.

Rezistenta la zgariere Fara zgarieturi Clasa de combustibilitate clasa C1 Rezistenta in medii chimice Fara modificari .

1.daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare. grosime. . 12. controlandu-se cert ificatele de calitate si de conformitate.daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari cu g ips carton in documentatia prezentata de constructor.3.5. Verificarea inaintea inceperii lucrarilor Se vor verifica urmatoarele: . Verificarea la livrare Calitatea placilor de gips-carton trebuie facuta la livrare. Se va face si o verificare vizuala a placilor.5mm.2. Verificari in timpul executiei .Grosime: 0.daca materialele componente placi. profile respecta cerintele indicate (existe nta certificatelor de calitate.5. . CONTROLUL CALITATII.5. gauri si pete . ABATERI ADMISE 12.Lungime.25mm.daca operatiunea anterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de rec eptie pentru lucrarea anterioara).daca trasarea este conform proiectului.12. latime. fara exfolieri. 12. latime: 2. a agrementelor tehnice). lung ime. Marcajul: Placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii. care trebuie sa se inscrie in urmatoarele abateri : a) Dimensiuni: . . b) Aspect: Placile trebuie sa fie intacte pe toata suprafata.5. . a declaratiilor de conformitate. .

pereti bi-strat: daca rosturile panourilor de pe aceeasi fata a peretelui sunt decalate. .daca placarea celei de-a doua fete se face dupa terminarea tuturor lucrarilor de instalatii si izolatii.5. in numar suficient si instalate le inaltimea corecta. . in special la rosturile cu tavanele false sau alte structuri existente. .verticalitatea orizontalitatea si planeitatea peretilor executati.daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului. .daca pentru comutatoare.daca profilele tavanelor sunt perfect drepte. care se fixe aza cu cleme metalice de profilele CW. deviatiile admise fiind de 3 mm.4. Verificari la terminarea lucrarilor La terminarea lucrarilor se verifica: . Pentru peretii despartitori: . .Trebuie verificat: . .daca profilele portante intermediare CW se introduc la extremitati in profilel e UW la o distanta de 60 cm intre ele. peretele este suficient de stabi l si daca dupa fixarea primei fete sunt necesare lucrari de instalatii: trecerea tevilor si a cablurilor prin profi lele portante CW se va face prin orificiile prestantate din profil.daca inaltimea partitionarii este corecta. .cand cea de-a doua fata (de pe fata opusa) este montata: daca Contractorul a i nceput placarea cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete a fie decalate. .daca se respecta proiectul tehnic. doze si prize se utilizeaza doze speciale si daca dup a terminarea lucrarilor de instalatii se monteaza straturile de izolatie prevazute in proiect.daca dupa fixarea primei fete de gips-carton. 12. pentru a reduce transmiterea sunetelor si de imbunatati rezistenta la foc. .

. 12. rezistente la apa. . . . nu se accepta diferente de nivel vizibil e la imbinarile tavanelor false.executie placari uscate cu structura si panouri gips carton. r ezistente la foc) .daca peretii/tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului.executie compartimentari usoare din gips carton (normale.6.executie tavane false cu placi gips carton. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . .daca tavanele false au acelasi nivel.daca s-au intocmit Procesele verbale de lucrari ascunse si de receptie calitat iva.

Catalin Minea .Intocmit : Arh.

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. HunterDouglas.2.1. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE 13. EN ISO 140: Part 9 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor BS EN 20-354 Absorbtie fonica EN ISO 140: Part 3 Acustica . Armstrong. Rigps. Knauf. 13. placate cu panouri din fib ra minerala. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat. CAIET DE SARCINI .Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii .13. panouri metalice liniare.Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii EN ISO 1182:2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Test de necombustibilitate EN ISO 1716:2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Test de necombustibilitate Manualele producatorilor pentru tavane false (vezi AMF. gips carton sau panouri din vata de sticla. sau similar aprobate) EN ISO 9001:2000 Asigurarea Calitatii .

. .1.3. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. gips. Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru m ontare Descriere a) Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fi bra minerala.3.micro-perforata.texturata de model de suprafata fin granulata. Sitemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in f orma de T sau o sectiune din aluminu in forma de T. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.13. sistem cu efect drept sau tegular. placa cu particule sau vata de sticla. Placile de t avan pot avea urmatoarele finisaje: . DEPOZITARE 13.neteda. b) Placile vor avea margini drepte sau tagulare pe toate partile si vo fi dispon ibile la urmatoarele dimensiuni: 600 x 600mm 600 x 1200mm Pentru placile din vata de sticla deasemenea se pot folosi urmatoarele dimensiun i aditionale: 600 x 1600mm . MANIPULARE.

600 x 1800mm 600 x 2000mm 600 x 2400mm 1200 x 1200mm c) Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb). f) Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fi e adecvat privind cerintele de calitate stipulate. deoarece au tendinta de a se ind oi sub influenta aburilor. . bratari. profile secundare.cel putin 0. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor astfel de fiting-uri. cum ar fi incaperile sanitare. profile principale. In acest caz coeficientul de absorbtie fonica as a tavanului va avea valori cupr inse in urmatoarele limite: . profile perimetrale. vezi garficul pentru finisaje al Proiectantului).. detectore de fum. Limite de folosire Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in inc aperi umede. cleme. elemente de ancorare. conectori etc. care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata. difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. piese de imbinare. g) Nu trebuie sa existe taieturi vizibile. d) Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige. bucatariile si spalatorii. Absorbtia fonica In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica (in special i n salile de clasa.30 pentru frecvente foarte joase sau inalte (100Hz si 3000 Hz) . Clasa de combustie Pentru clasa de combustie specifica (F30) se vor lua masuri speciale. e) Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de ilu minat. scenariul de siguranta la foc (daca exista) si prescr iptiile din manualul de montare al Producatorului.si 0.75 pentru frecventele critice de la 150 la 1000 Hz. difuzoare de tavan cu amplificare. Vezi planu rile Proiectantului si graficele pentru finisaje. se pot folosi placi texturare si/sau cu part icule sau placi perforate din gips carton.

in grosime de aprox. sunt alcatuite din placi metalice liniare (din placi din alumini u vopsite sau din otel).fibra minerala neteda. placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala. . Culoarea standard este alb. fixate pe profile. 13. 150 sau 200mm. 3cm. trebuie sa se ia ma suri speciale impotriva ridicarii lor de vant (viteza max.3.13. unde folosir ea altor tipuri de tavane nu este adecvata. Tavanele lineare pot avea imbinari inguste (de exemplu Armstrong "Siteme de Lega tura") sau imbinari late (de exemplu Armstrong "Sisteme de Contrast"). Materiale Tavane cu suport modular Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modu lar sunt: . asa numitele tavane lamerale cu pr ofile negre din plastic pentru imbinare. alte culori se vor stabili de Proiectant in graficul sau de finisaje. late de 100. Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior. vata de sticla.3. Limite de folosire Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede. placi cu particule si de gips carton fa ra calitati acustice specifice. Sisteme de tavane false metalice liniare Descriere Aceste sisteme. care sunt suspendate cu carlige reglabile sau din tije de suspendare.3. 160 km/h). In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica (de exemplu pentru piscine).2.

o Suruburi si piulite cu filet.Goluri de vizitare si chepenguri.. late de 100 mm sau 150 mm. .fibra minerala. o Carlige reglabile d in otel galvanizat.) integrate in tavan. placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30. o Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare. late de 100 mm sau 200 mm. . di fuzoare de aer etc. . .Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu. din otel sau aluminiu vopsite in alb. o Fiting-uri metalice. . Sisteme de tavane metalice liniare Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane: .Fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fo nica mare. Alte elemente pentru tavan: . fo losite la tavane lamelare. Alte elemente de tavan: . din otel sau aluminiu vopsite in alb.Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii. Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru ma terialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. . Structura suport pentru tavane este facuta din: o Profile principale in forma de T. .Goluri de vizitare si chepenguri. o Sectiuni de unghi. din otel sau aluminiu vopsite in alb. placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de absorbtie fonica. Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips car ton cu fibra de sticla si aditivi pentru a imbunatati rezistenta la foc SB 1230: Partea 1 Tip de Clasificare 5 (Pe reti de gips carton F) sau echivalent in concordanta cu normele Romanesti. vata de sticla. o Profile secundare pline in forma de T. vata de sticla.In cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speci ale (PROMATECT sau similar aprobate) pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat.Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite.fibra minerala texcurata.Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite.

Demontarea Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabi le astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesara.3. 13.. o Fiting-uri metalice.3. 13.In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1.4. o Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare). Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru ma terialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. Rezistenta la foc . o Suruburi si piulite cu filet. in functie de clasa specificata in proiect. o Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere.5.5 5 cm grosime. o Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2.052 mm grosim e. o Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare. Structura suport a tavanelor este facuta din: o Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fix area placilor. Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seis mice.

Clasificare Tavanele false trebuie clasificate ca 'materiale cu combustie limitata' cum sunt definite in Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba "Clasa A ca suprafa ta de raspandire a focului" cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa C2 conform stan dardelor Romanesti. Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verifica t daca compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de p rodus. Rezistenta la foc Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 47 6: partile 21, 22 si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte. Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata c and se testeaza in concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania. Bariere pentru goluri Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentr u incendiu in concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete c are nu depasesc 20 m2. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor. Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este nece sar sa se asigure o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera complet a impotriva fumului si focului. Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profil ele altfel afecteaza eficacitatea rezistentei la foc. Oprirea focului Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conduc te, tevi alte elemente etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588 si/sau Standarde Romanesti impo rtante.

13.3.6. Bariere in spatiile goale

Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate p entru sistemele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand acee asi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale. Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate perma nenta. Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer.

13.3.7. Durabilitate

Durata de viata a componentelor principale Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare n u mai mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curati re regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare. a) Panouri si placi de tavan. b) Sistem de suspendare. c) Goluri de vizitare.

Durata de exploatare a componentelor secundare Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii. Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si tre buie oferita asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de i nlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau stru cturala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false

.Livrare si depozitare Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile. S ectiunile T vizibile trebuie livrate astfel incat sa nu se zgarie sau sa se deformeze in timpul transportului , descarcarii sau depozitarii. Placile de tavan se pot depozita in stive, in camere inchise si fara umiditate s au alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiuni. Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grij a pentru a evita zgarierea, deformarea sau ruperea lor.

13.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE

Faze de lucru: Montarea structurii metalice de suspendare; Executarea Instalatiilor (de alte specialitati); Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice; Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati).

13.4.1. Tavane false cu suport modular

Montarea structurilor metalice de suspendare: Carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile su spendate de strucura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunil e primare. Profilele perimetrale asigura suport la imbinarea tavanului cu peretele, sau la inchiderile verticale intre tavane aflate la diferite niveluri de inaltime. Executarea instalatiilor (de alte specialitati): - Lucrari electrice: Cablare, paturi de cabluri etc. - Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer condition at; - Tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare etc. Asezare a placilor de tavan si a profilelor metalice: - Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite acce

sul personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane. Montarea tuturor elementelor pentru instalatii (de alte specialitati): - Electricitate: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoarde, lumini de a vertizare etc.; - Mecanice: Difuzoare de aer, admisii aer etc. Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adapta te cu ajutorul panourilor nemodulare din gips carton, conform instructiunilor Proiectantului. Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de jumatate din placa standard. Corpurile de iluminat integrate in salile de clasa trebuie asezate con form asezarii mobilei (de exemplu luarea in considerare a numarului de randuri de banci). Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritat ea placilor. Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilo r de iluminat sa fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor ad itionale pentru corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Contractori asociati . Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare. Proiectul pentru tavane trebuie sa cuprinda toate tolerantele si diferentele spe cifice dintre dimensiunile de la locul de montare si cele din proiect. 13.4.2. Sisteme de tavane metalice liniare

Montarea structurilor metalice pentru suspendare:

- Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizat e de suspendare si tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C. Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare: - Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza pe profilele perimetrale in forma de C; - In cazul imbinarilor mari: profilele din plastic pentru imbinare se prind pe p artea superioara a rosturilor, in timp ce se inainteaza cu montarea panourilor liniare; Executarea instalatiilor: - De alte specalitati, vezi tavane cu sisteme suport modulare.

13.4.3. Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane

Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele supor t etc. trebuie mentinute, nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului. Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca stan dardele minime stabilite in aceste Caiete de Sarcini, si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc. Pentru ca materiale sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinuta de la acelasi Furnizor sau Producator, daca nu este astfel specificat. Otelul trebuie adecvat protejat imbotriva coroziunii. Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele fi nisate. Lucrarile trebuie protejate pana se face receptia lor, incluzand golurile de viz itare, inainte, in timpul si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita deteriorarea elementelor finisate.

13.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISIBILE

13.5.1. Verificarea inainte de inceperea lucrarilor

Inainte de executarea lucrarilor pentru tavane false, tavanele trebuie mai intai marcate cu nivela cu fascicul laser. Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verificata vizual si aprobata de Dirigintele lucrarii. Trebuie verificate urmatoarele: - Daca marcarea este facuta conform proiectului; - Daca faza anterioara este finisata (exista procesul verbal de receptie pentru lucrarile anterioare?); toate lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate inainte de asezarea carligelor si a structurii suport pentru tavan. - Daca materialele componente, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu ce rintele specifice (exista certificate de calitate, declaratii de conformitate, aprobari tehnice?); - Daca materialele au fost depozitate corect; - Daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in documentatia prezentata de Contractor; - Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte f iting-uri care sunt fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane. Se permite consolidarea si fixarea conform cerintelor pentru sustinerea urmatoarelo r elemente care interactioneaza cu tavanul fals: - amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice. - fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport necesar.

- Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza deviari sau miscari ale sistemului suportului sau ale elementelelor care interactioneaza. Greutatile moarte care de riva de la accesoriile permanente sau dispozitivele atasate la sau prin tavanele false trebuie ajustate local, fara a determina deviatii sau miscari. - Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deform eze permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditii le (inclusiv seismice si de incendiu). - Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fiti ng- urile pentru a fi fixate in tavanele false. Trebuie incorporate elemente de prindere si suporturi adecvate p entru a fi folosite cu structura de care sunt fixate. - Planurile si detaliile propuse pentru fixarea tavanelor trebuie livrate de Con tractor, daca nu sunt transmise de Investitor sau Proiectant, pentru revizuire si aprobare de catre Beneficiar.

13.5.2. Verificarea in timpul executiei lucrarilor

Trebuie verificate urmatoarele: - Daca se respecta procedura tehnica de excutie a Contractorului; - Daca se respecte proiectul tehnic; - Daca inaltimea la care se monteaza tavanele este corecta si este in limitele a baterilor admisibile, in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau cu alte structuri existente; - Daca profilele pentru tavanele false sunt la acelasi nivel si fixate cu sufici ente carlige; - Tavanele false trebuie sa fie executate astfel incat sa rezisite la toate vibr atiile sau la alte socuri, fortari, presiuni si miscari care pot aparea. Aceste nu trebuie sa determine ruptura sau deteriorarea nici unui element in special a elementelor mobile sau care se deschid. Dispozitive adecvate pentru at enuarea unor astfel de vibratii trebuie incluse. - Toate componenetele, elemetele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfe l incat sa se ajusteze devierile si tolerantele, fara a fi strambate si deformate. - Sapa, peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de montarea panourilor pline pentru tavanele modulare, pentru a evita deformarea datorita umezelii. Se recoma nda sa se finalizeze cel putin primul strat de vopsire a peretiilor si sa se lase sa se usuce inainte de incepe rea montarii panourilor pline; - Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare fara sa se deterioreze permanent sa fara sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de Sarcini, ca rezultat al modificarilo r elementelor la umezeala, modificari

rezultate din variatii la umezeala ale aerului in interiorul si in exteriorul cl adirii. - Contractorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de ploaie si ca nu mai exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru alimentare cu apa si pentru canalizare. - Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determin e deformari ale panourilor pline. In timpul lucrarilor de executie, Contractorul trebuie sa asigure suficienta ven tilatie naturala si mecanica, pentru a mentine umezeala in aer. - Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti). - Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul cor purilor de iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar dac a nu este specificat altfel. - Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul s i trebuie executata conform EN ISO 140: Partea 4 si pentru: a) atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9. b) absorbtia sunetului: EN 20-354. c) reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3 13.5.3. Verificarea dupa finalizare lucrarilor

Trebuie verificate urmatoarele lucruri cand lucarile sunt finalizate:

- Daca tavanele false au limitele de nivel din abaterile admisibile; - Daca s-a intomit proces verbal pentru lucarile de acoperire si pentru receptia calitatii; - Tavanele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamic e impuse, fara sa se deformeze permanent sau sa se strice componentele, si trebuie sa transmita fara riscuri as tfel de sarcini suportului. - Tavanele false nu trebuie sa se deteriorze in nici un fel la stfel de sarcini deoarece este in detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente, oricaror elemente sau dispozitive de constructie. - Tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor care rezulta din v ibratii, socuri, tensiuni etc., utilizand materiale pentru izolatie fonica in toate zonele si deasupra tavanelor false unde este necesar. - Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vi zitare si la sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare. - Tavanele si goluile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile inpuse in mo mentul curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea. - Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari. - Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de l a fiting-uri, cauzate de vibratii interioare sau alte miscari. Zgomotul de fond provenit de la vibratiile locale a le tavanului, de la elementele de ajustaj, de la zonele cu frecare, vor fi eliminate prin verificari atente ale an samblurilor si instalatiilor. 13.5.4. Abateri admise

Rigiditate: deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de suspen dare, sub sarcina impusa, nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura unde deschizatura are maxim 1.500 mm (= spatiul max. dintre carlige). Trebuie luate in considerare toate cerintele de tolenrante pentru montarea tavan elor false pentru ca panourile sa fie corect localizate. Toate sectiunile tavanului fals de pe profil e trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in aceste Caiete de Sarcin i. Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabili te. Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la la timea nominala cu mai mult de: ± 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distr ibuita fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm.

Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebui e sa fie mai mica de 1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: ± 1.5mm. Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice l ungime pentru orice component posibil de maxim: ± 4mm. Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie s a fie de ± 0.5mm. Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: ± 1 mm. Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: ± 1,5mm din lungimea tot ala.

13.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE

- lucrari de executie tavane false modulare, din panouri metalice liniare

Intocmit : Arh. Catalin Minea

14. CAIET DE SARCINI - PLACARI CU PIATRA, MOZAIC PREFABRICAT , PLACARI CERAMICE , PLACARI CU PANOURI DIN PLACI DECORATIVE DE INALTA PRESIUNE ( HPL )

14.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilo r de placare cu piatra naturala si artificiala si pentru placarea pardoselilor cu mozaic prefabricat, c at si placarea peretilor cu placi de ceramica si mozaic. Deasemenea sunt cuprinse placarile cu panouri din placi stra tificate decorative de inalta presiune (HPL) pe baza de rasini termorigide.

14.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea priorita te. STAS 233 - 80 Placi din faianta pentru placarea peretilor interiori STAS 9110 - 78 Pietre naturale fasonate pentru constructii; Reguli de verificare a calitatii

14.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Materialele principale folosite pentru placarea cu piatra si mozaic, placarea pa rdoselilor si placari cu faianta sunt: Placi portelanate (mate) inclusiv ornamentele speciale din placa; Placi portelanate (rezistente la acid pentru laboratoare); Placi ceramice smaltuite; piatra naturala; caramida aparenta ; adeziv sau mortar; ancore galvanizate sau din inox pentru placarea cu piatra;

- distantieri; - chituri pentru rosturi; Toate materialele trebuie sa aiba certificate de calitate, declaratie de conform itate si procesul verbal de receptie pe santier. Depozitarea se face în locuri închise, special amenajate, ferite de intemperii, adez ivii se vor depozita în încaperi cu umiditate (constanta) redusa. În general, livrarea placajelor se face în cutii de carton (sau de lemn), care trebu ie manipulate cu grija pentru a se evita spargerea lor. 14.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA

Lucrarile de placare se executa dupa montarea conductelor.. Pe timp friguros s-ar putea sa fie necesar sa se acopere lucrarile inainte si du pa placare.

Montarea tocurilor la ferestre si captuselile la usi se face dupa efectuarea pla cajelor astfel ca pervazurile si captuselile sa acopere rostul dintre toc si peretele placat. Aplicarea placilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregati te dinainte, cu abatere de la planeitate cuprinsa intre 3mm/m pe verticala si 2mm/m pe orizontala, eventualele neregularitati neputând depasi 2mm/m. Placile de faianta se aplica pe suprafata pregatita numai la nivelul spritului d e ciment, grundul aplicându-se pe spatele fiecarei placi, respectând trasarea pentru placarea facuta cu dreptarul pe orizontala / verticala si cu nivela cu bula de aer. Dupa montarea a 3-4 rânduri de placi se va verifica planeitatea peretelui. Dupa 56 ore de la montare, placile se vor curata de mortar prin frecarea cu o cârpa umezita. Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la începerea aplicarii placajulu i si se va executa cu chit de rost cu burete si cu spaclu de plastic. Dupa o ora de la rostuire se sterge supr afata placajului cu cârpa umezita cu apa. Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de 12mm se va fixa cu ancore galvanizate sau inoxidabile.

14.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE

14.5.1. Verificarea inainte de incepere lucrarilor

- Existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de placaje în documentat ia contractorului; - Existenta procesului verbal de receptie pentru stratul suport; - Terminarea lucrarilor destinate a proteja lucrarile de placaje (învelitori, plan see) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (tevi pentru instalatii); - Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; - Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; - Calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinari vizuale;

14.5.2. Verificarea in timpul executiei lucrarilor

- Respectarea procedurii tehnice de executie; - Respectarea detaliilor de montaj; - Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat in proiect; - Respectarea planeitatii si verticalitatii placajului la montare; - Asigurarea unei aderente corespunzatoare intre placaj si stratul suport; - Prelevarea de probe pentru determinarea incercarilor mortarului utilizat; - Grosimile si numarul straturilor componente, determinate prin sondaje, cel put in unul la 100 mp; - Uniformitatea si continuitatea rosturilor;

14.5.3. Verificari la sfarsitul lucrarilor

Existenta procesului verbal de receptie calitativa al lucrarilor de placaje. Not a: lucrarile de placari raman intotdeauna vizibile si calitatea ei privind aspectul verificata dupa finalizare , chiar si dupa finalizarea intregii lucrrai. Nu este necesar sa se intocmeasca procese verbale de acceptare a lucrar ilor dupa finalizarea lucrarilor. Se vor face aceleasi verificari in timpul executiei dar cu o frecventa de 1/5, e x. 1 m2 la fiecare 5m2; Vizual, calitatea in ansamblu a intregii lucrari pentru a depista eventuale defi ciente care depasesc abaterile admisibile;

14.5.4. Abateri admise

Placaje exterioare a) Placaje din piatra naturala; Denivelarea relativa a placilor la suprafetele slefuite sau lustruite: - din roci vulcanice: 0,5mm în sens orizontal si 1mm în sens vertical; - din marmura si piatra calcaroasa: 1 mm dar cel mult in 2 locuri pe 1mp. Devierea rosturilor de la verticala sau orizontala la suprafetele slefuite sau l ustruite: - din roci vulcanice: pe verticala nu se admite iar pe orizontala se admite max. 1mm la o placa. - din marmura si piatra calcaroasa: 0,05 % din lungimea totala a rostului si max . 1.5mm. Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite: - din roci vulcanice: max. 2 stirbituri pe 1mp si o adancime de max. 0,5 mm. - din marmura si piatra calacaroasa: max. 3 stirbituri pe 1 mp si o adancime de max. 0,5 mm. b) Placaje din Placi ceramice smaltuite; Devierea de la planeitate a Placilor de formate mici (2x2, 2,5 x 2,5, 4 x 4, 5 x 5cm) lipite pe hartie (devierea dintre dreptar si suprafata placajului): 2 mm. Devierea de la verticalitate a Placilor de formate mici, lipite pe hartie (dista nta dintre dreptar si suprafata placajului): 2mm. Deviarea rosturilor dintre Placi: 0.5mm/placa. Stirbituri la muchiile Placilor: maxim 2 cracpaturi pe 1mp cu o adancime de 0,2m m. c) Placaje din caramida aparenta. Devierea de planeitate: 2mm. Devierea de la ve rticalitate: nu se admit. Deverea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente: 1mm/caramida. Portiuni neumplute cu mortar in rost: nu se admit.Placaje din faianta si piatra - Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului: 2mm - Devierea rosturilor dintre Placile placajului: 1mm/placa. - Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile placilor: max. una la o placa pe o suprafata de 4mmp. - Fisuri pe suprafata placajului: nu se admit. - Pete pe suprafata placajului: nu se admit. - Latimea rosturilor dintre placi: perfect uniforma. Pentru sape, placari cu mosaic in-situ, placarile ceramice si cu piatra a pardos elilor vezi capitolul Lucrari

Placari Pardoseli.

14.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE

- executie placaje ceramice la pereti si pardoseli - executie placari cu piatra - executie placari cu mosaic prefabricat - executie placari cu placi decorative de inalta presiune (HPL)

Intocmit : Arh. Catalin Minea

max.90 mm -Grosime strat uzura (SR EN 429).1. se vor prezenta sub forma de ru louri. chiar dupa terminarea intregul ui obiect si. nu favorizeaza dezvoltarea -Clasa de foc (SR EN 13501-1) B-s2. vor respecta prevederile SR EN 259 si vor avea urmatoarele caracteristici: -Grosime totala (SR EN 428). min. in consecinta. max. se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prev ederile si specificatiile din prezentul proiect. completate.70 mm -latime. 0. MATERIALE Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor. CAIET DE SARCINI TAPETE PVC 15.80 % -Rezistenta la bacterii si ciuperci (SR EN ISO 846) sanitarizat. Invelitorile PVC pentru pereti. 0. GENERALITATI Prevederile prezentului capitol se aplica la lipirea invelitorilor PVC pe pereti . nu este necesar a se incheia procese-verbale de lucrari ascunse. calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind. unde este cazul.10 mm -Clasificare utilizare (SR EN 259) utilizare foarte intensa (heavy dutty) -Stabilitate dimensionala (SR EN 434) -lungime. 15. cu latimea de 2 metri. ci numai pentru fazele de lucrari. 0. max.15. fiind lucrari destinate de regula a ramane vizib ile. 0. cu prevederile standardelor in vigoare. 0. Invelitorile PVC pentru pereti vor fi eterogene. min. Lipirea invelitorii PVC se va face cu un adeziv specializat folosind eventualul .2. d0 -Culoarea aleasa de proiectant in conformitate cu paletarul de culori pus la dis pozitie de antreprenor/ofertant.25 mm -Ondulatii in urma expunerii la caldura (SR EN 434).

15.grund indicat de producatorul adezivului.3.fie folosirea profilelor pentru pasuirea trecerii de la grosimea plintei din c ovor PVC (2mm) si pana la cota peretelui pentru care antreprenorul/ofertant va include acest profil in oferta s a de material . STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA SR EN 259 Tapete in rulouri.4. operatii care se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respective. MONTAJUL Orice lucrare de lipire invelitori PVC pe pereti va fi inceputa numai dupa verif icarea si receptionarea suportului. pentru lipire pe glet/superglet de ipsos. Tapete de utilizare intensa 15. Invelitorile PVC pentru pereti implica .

antreprenorul/ofertant va include aceasta operatie. deasemenea . este necesar a s e verifice daca au fost executate si receptionate toate lucrarile: . in oferta sa de material. montandu-se prin lipire cu adeziv de contact (neoprenic) . utilizarea tipului mortarului indicat in proiect. va fi stabilita de proiectant func tie de paletarul de culori pus la dispozitie de antreprenor/ofertant. eventual constituit dintr-o baza si o suprastructura. Costul profilului (baza si suprastructura) si a adezivului vor fi incluse de antreprenor/ofertant in costul materialelor . Deoarece invelitorile PVC pentru pereti implica sudarea/etansarea la rece a imbi narilor dintre fasiile de invelitoare PVC. Prevederi pentru executie Inainte de inceperea lucrarilor prevazute in prezentul capitol.profile pentru pasuirea trecerii de la grosimea plintei din covor PVC (2mm) si pana la cota peretelui. in oferta d e manopera.fie executarea pasuirea trecerii de la grosimea invelitorii PVC (min. plastic. pregatirea suprafetei suport conform indicatiilor produca torilor. precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prev azute in normative.9mm) si pana la cota peretelui executata cu masa de glet pe baza de ciment pentru care antreprenorul/ofertant v a include aceasta operatie in oferta sa de manopera. Invelitorile PVC pentru pereti implica. precum si materialele pentru sudura/etansare.profil de inchidere.fie fie montarea unui profil de inchidere. plastic.. profilul/baza montandu-se prin lipire cu adeziv de contact (neoprenic) Culoarea profilelor.fie executarea pasuirea trecerii de la grosimea plintei din covor PVC (2mm) si pana la cota peretelui executata cu masa de glet pe baza de ciment pentru care antreprenorul/ofertant v a include aceasta operatie in oferta sa de manopera. prezentul proiect si prescriptiile producatorilor. profilul/baza montandu-se prin lipire cu adeziv de contact (neop renic). Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnol ogiei de executie prevazuta in prescriptiile tehnice.0. Elemente plastice de folosit . semi-rigid. semi-rigid. eventual const ituit dintr-o baza si o suprastructura. in cazul utilizarii lor.

.destinate protejarii lucrarilor prevazute in prezentul capitol .a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lucrarilor prevazute in prezentul. .necesare executarii lucrarilor care sunt prevazute in prezentul capitol .

. Montarea suprastructurii se va face pe un pat din silicon sanitar si prin clipsa re. ulterioare pentru prot ejarea lucrarilor . Se vor avea in vedere si eventualele masuri suplimentare. in prealabil. specificate in prescriptiile not ificate mai sus.Executia poate incepe numai daca.au fost livrate cu certificat de calitate. se va face cu petrecere. a profilului de pasuire. Dupa lipirea invelitorii PVC pe pereti se va monta suprastructura profilului de inchidere. respectiv insasi profilul de inchidere. daca va fi folosit. Lipirea invelitorii PVC pe verticala. dupa cum urmeaza: . lipire care se va face cu adeziv de contact (neoprenic). Dupa lipirea invelitorii PVC se vor suda la rece / etansa toate rosturile dintre fasiile acesteia. Materialul se va monta conform croiului elaborat de antreprenor/ofertant si acce pt de proiectant. in prima etapa se v a face pasuirea (cu glet de ciment alb) a plintei din covor PVC. daca acesta este munocomponen t. perimetrala. precum si in prescriptii tehnice date de producatorii materia lelor la care se face referinta in prezentul capitol. peste rost. atunci. pe plinta realizata din covor PVC antiderapant cu aproximativ 30mm. cat si cu privire la protectia ulterioara a acestora. Se va verifica respectarea conditiile de mediu. tot perimetral. peste profilul de pasuire. la inaltimea d e 2m. atat cu privire la executarea lucrarilor. daca se foloseste acesta. Montajul invelitorilor PVC pentru pereti se va face dupa montarea covoarelor PVC antiderapante si luand toate masurile de protejare a acestora.au fost corect transportate si depozitate. baza profilului de inchidere. pana la cota peretelui. folosindu-se solutia speciala de etansare furnizat de antreprenor/ofertant si aplicata dupa l ipirea in prealabil. care se dezlipeste dupa uscarea etansarii. prevazuta in prezentul proiect. conducatorul tehnic al lucrarii a verificat materialele care urmeaza a fi folosite. In cazul in care nu se vor folosi astfel de profile. de-asupra p lintei executate din covor PVC antiderapant. Montajul va incepe cu lipirea. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnol ogiei de executie. respectiv prescriptiile normativelor in vigoare. care sa confirme ca respecta prescr iptiile prezentului proiect si sunt corespunzatoare normelor in vigoare . se va monta. a unei benzi autoadezive din hartie. Dupa montarea profilului de pasuire.

racordarile invelitorii cu plinta. Catalin Minea .lucrari de montare tapet PVC Intocmit : Arh.6.15.acuratetea sudurilor .croiul conform detaliilor stabilite de proiectant . .aspectul si starea generala .5. 15. RECEPTIA CALITATIVA Principalele verificari de calitate sunt: . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .

1.02.1976 C C C C C 3/61 66-70 96-70 124-72 143-72 Completare cu caietul VII "Prepararea si aplicarea pastei Gipac" I. 74/17.C. C 3-1976 Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii I.S.P.06. 16. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Inlocuieste 1. 44/23.2.D.16. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.C. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugra veli si vopsitorii. Nr.1977 Completat cu "Instructiuni tehnice pentru utilizarea .G.C.C. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. CAIET DE SARCINI .LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII 16.

Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat.chituri. MANIPULARE. DEPOZITARE Principalele materiale sunt: . VERIFICAREA CALITATII.C . emailuri . Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea carac teristicile tehnice conform standardelor in vigoare.Institutul Central de Cercetare .C. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor.3.C.G. lacuri pentru tamplarie de lemn sau metal ica.S. ferite de u mezeala. 1989 Legenda I.C. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise. .vopselelor Dasirom.C.D.P.20°C. ambalajele fiind inchise ermetic si etans.C. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.D.vopseaua pe baza de ulei. .C. . Proiectare si Directivare in Con structii I.P. 35/3. recomandandu-se ca temperatura de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 . Veparom Vepatim si a vopselelor strop.11. ipsos. grunduri. .Inspectoratul General de Stat in Constructii 16.vopseaua lavabila pentru pereti si tavane. LIVRARE. I.

4.1. nichelate sau lacuite din fabricatie. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata în vo lume (2 parti ipsos la 1 parte apa) în cantitati mici. .Accesoriile metalice ale tâmplariei care nu sunt alamite. Rugina se îndeparteaza prin frecare cu peria de sârma. noroi etc. in functie de tipul iregularitatilor.4. 1 parte 1 si 1 parte lpate de var folosita în cel mult 20 minute de la preparare. . Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi. PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR 16. . Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate. vopsea veche. spacluri de otel. grosimi de orice fel . Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var. si se curata cu perii sau bidinele curate si uscate. exclusiv pe . . trebuie sa fie plane si net ede. cuiele îngropate si bine curatate.). verificata cu apara tul electric tip "Hygromette" sau similar. Suprafete metalice Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina. din transport sau montaj. hârtie sticla ta sau solutii decapante (feruginol etc.Toate fisurile si neregularitatile din suprafetele gletuite se chituiesc sau s e spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pregatirea suprafetelor Suprafete gletuite si tencuite . peretii de s us în jos. fara desprinderi si fisuri. Suprafete de lemn Inainte de inceperea lucarilor de vopsire tâmplariile trebuie sa fie revizuite si reparate degradarile acolo unde este cazul.Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hârtie de slefuit. .16.Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind a ceea tencuiala sau glet.Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos).Umiditatea tâmplariei înainte de vopsitorie sa depaseasca 15%. vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.

2. 16. Se poate verifica u miditatea si cu o solutie feolftaleina 1%. pentru evitarea condensarii vaporilor. acestea se obtin în 30 zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire. ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica. dupa executarea lor. stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%. . de cel putin +5oC. daca se coloreaza în violet sau r oz. Diferenta de temperatura între aerul înconjurator si suprafata care se vopseste nu t rebuie sa fie mai mare de 6oC. Finisajele lucarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii si nici pe timp de vânt puternic sau arsita mare. în cazul zugravelilor. Umiditatea se verifica cu aparatul "Hygromette" sau similar.4. Tâmplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunz ator vopselelor de ulei.. în mediu ambiant. În conditii de umiditate a aerului de pâna la 60% si temperatura +15-20oC.trol lampant si benzina auto. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor începe la temperatura aerulu i. regim de temperatura ce se va tine în tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii. Executia lucrarilor Generalitati Zugraveli si vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de executie si prevederile din prezentul Caiet de sarcini. Înainte de începerea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii (exceptand zugraveala cu var) se va verifica daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafet ele gletuite.

În prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei a cestuia. Se pot folosi numai pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor în limitele standardelor si normelor de fabricatie.Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaza în urmatoarea ordine. Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaza în urmatoarea ordine: . Se recomanda 4 straturi de zugraveala de var pe tencuieli exterioare noi si 3 straturi la tencu ieli interioare noi. Vopsitorie cu vopsea lavabila În acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice. zugravul trebuie sa foloseasca protectie pentru och i si piele. Contractorul va amesteca pasta de var inainte de folosire pentru a evita sedimen tarile. Fiecare strat trebuie lasat minim 2 zile sa se usuce.Contractorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depasit. subsoluri si incaperile tehnice pot fi zugravite cu var. Varul trebuie protejat impotriva soarelui puternic. conditiile si modul de exec utie a vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos în încaperi cu umiditate relativa a aerului pâna la 60.Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe suprafetele interioare tencuite s i gletuite cu glet de ipsos. in timp ce se usuca. Cu un litru de var poate acoperi de la 3 la 6 mp intr-un singur strat. la pereti si tavane. Deoarece varul este caustic. Pentru preaprarea grundului se introduce în vasul de pregatire un volum de vopsea Vinarom si un volum egal de apa si se omogenizeaza. Varul pe suprafetele poroase se va aplica ca o pasta. Varul trebuie aplicat in strat subtire. Varul nu trebuie sa fie aplicat pet imp friguros sau cand exista risc de inchet. in functi e de netezimea si porozitatea suprafetei. Caseina se poate adauga pe ntru a imbunatati aderenta zugravelii pe suprafetele mai putin poroase. Aceasta zugraveala se poate aplica folosind bidineaua sau traf aletul. Zugraveala cu var Suprafetele peretilor si plafoanele din caldirile monumente istorice. . Varul trebuie aplicat intr-un numar de starturi suficient pentru a sigura un aspect alb continuu. Se pot alege alte culori cu acordul Proiectantului si Investitorului. .

respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier. . La reluarea lucrului. aplicarea se va face cu pistolul sub presiune. Bidoanele si vasele cu vopsea se vor închide etans de fiecare data cand se intreru p lucrarile. . Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica în mod special de catre investitor (dirigintele de lucrare): . vopseaua va fi bine omogenizata .calitatea principalelor materiale introduse în executie. timpul de uscar e este de minimum 2 ore la temperatura +15oC si o ora la +25oC mai mare.îndeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus. Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa. .corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor producatorului de vops ea. înainte de folosire v opseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2.Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata. . conform standardelor si normelor interne de fabricatie. Vopsirea tamplariei din lemn si metal Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pre gatitoare dupa cum urmeaza: . Vopsitoria de Vinarom se realizeaza aplicând doua straturi de vopsea diluata cu ap a în proportie de 4:1 (volumetric).Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate în fiecare subcapitol si g asite necorespunzatoare se vor reface sau remedia.

ABATERI ADMISE 16.verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei. Executarea vopsitoriei pentru tamplarie: o Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va fa ce la o temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin 15°C.Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul suport: glet. Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala.Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi. CONTROLUL CALITATII.5.aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravel ilor si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora. . . .). 16. streasini). .indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.5.Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt i n conformitate cu normele si cu cerintele Investitorului. 16. Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite.verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umidita tii care nu trebuie sa depaseasca 15%. beton etc.1.. .Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in doc umentele prezentate de constructor.2. . Verificari in timpul executiei lucrarilor . tencuieli.PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriil e (invelitori.5. . far a curenti puternici de aer. regim ce se mentine pe tot parcursul executiei l ucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor. Verificari inainte de inceperea executiei Se vor verifica urmatoarele: .

crapaturi sau fisuri). dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii. emailuri.Daca este respectata procedura tehnica de executie.Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiec t.Aspectul zugravelilor. spalarii prin ploai e sau inghetarii.a) Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor Se vor verifica urmatoarel e: .Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei. .La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicu la de vopsea a suprafetelor . .Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile te hnice ale produselor utilizate. pete. suprapune ri). . lacuri trebuie sa prezinte p e toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat. . . se va controla ca accesoriile (silduri. .Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete. .Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea). desprinderi. bine chituite si slefuite in prealabil. .Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete . cremoane. olivere) sa nu fie patate cu vopsea. druca re. b) Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal Trebuie verificate urmatoar ele: .Aspectul zugravelilor. .Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste. .

dar cu zugraveli .) trebuie verifi cate foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate. vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc. vopsitorii si tapete se pot receptiona si la Receptia l lucrarilor de investitie.5.3. Executie zugraveli si vopsitorii . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Lucrarile de a terminarea obiectivului rior.Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete . 11. 16. efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul ante o frecventa de 1/5. Lucrarile de zugraveli. precum si ce le dintre zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte .Verificari la terminarea lucrarilor La terminarea unei faze de lucrari .. fara suprapuneri si separatii.6. verificarile se efectueaza cel putin una pe ntru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp.

Catalin Minea .Intocmit : Arh.

placi ceramice portelanate). .2. turnate monolit cu sau fara rosturi (mosaic. piatra naturala . Clasificari a) Dupa pozitia lor fata de constructie: . c) Dupa senzatia cald . in interval de 1 minut.pardoseli calde (covor textil.1. lemn. masa de spacl u pe baza de polimeri). piatra si parchet. CAIET DE SARCINI . 17.pardoseli continui. Alcatuirea pardoselilor In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi: a) Stratul suport care poate fi din beton sau pamant . 17. aflate in exteriorul spatiului con struit sau destinate balcoanelor si teraselor circulabile.pardoseli discontinui . respective 10 minute. pardoseli din mozaic turnat in-situ.pardoseli semicalde (mortare polimerice. covor din mase plastice fara suport t extil).17.1. polimeri). pat de nisip si pietris sub.pardoseli exterioare. Alte straturi suport.rece. . din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise e tans sau neetans (piatra naturala sau artificiala. mosaic. sapa din ciment sclivisit. mosaic turnat. pot fi: pardoseli din lemn .pardoseli reci (beton de ciment turnat monolit.pardoseli intreioare. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de morta r.1. placarea pardoselilor cu ceramica. . covor din mase plastice cu suport textil).si in cazul in care exist a subsol sau parter fara subsol beton de egalizare.1. expuse intemperiilor. in cladir ile mai vechi.LUCRARI DE PARDOSELI 17. . pardoseli din lemn. aflate in interiorul spatiului construit. b) Dupa continuitatea suprafetei . cuantificata prin energia disipata la contactul pi ciorului neincaltat al unei persoane. placari de pardoseala cu PVC pentru salile de sport. se impart in: .

pentru a evita orice punte termica (8 la 10 cm din Polistiren sau Poliuretan). clasa de combustibilitate prescrisa. d) Stratul de uzura care trebuie sa asigure: siguranta in utilizare. sa asigure ruperea capilaritatii si impiedicarea patrunderii apelor freatice si sa permita mentinerea calitatii stratului de uzur a. confortul termic si acustic. Pentru a) si c) vezi capitolele relevante pentru Lucrari de Hidroizolatie si de Reabilitate Termica. In cazul unor cerinde pentru izolatii fonice mai mari si folosirii sapai auto-nivelanta: un strat isolator din 15mm Po listiren. sis a permita durabilitatea calitatii a stratului de uzura. pat de mortar sau "sapa usc ata" din placi de gips carton) care trebuie sa transmita stratului suport sarcinile statice si dinamice. un strat hidrofug (vopsea bituminoasa rece sau panza bituminoasa) este necesar inainte de stratul de uzura r. Incaperile de langa piscine. b) Straturi intermediare (cum ar fi sapa din ciment. deasemenea necesita masuri speciale pentru protectie impotriva apei (vezi Anexa de la Caietele de Sarcini pentru cladirile respective). spalatorii) si incaperile sanit are. In acest capitol. . in cazul unui nivel ridicat de apa freatica). doar straturile mentionate la punctele b) si d) sunt specifice . rezistenta la sarcini statice si dinamice. pentru a bloca patrunderea apei featrice (membrane impermeabil a. In cazul incaperilor umede (cum ar fi bucatarii. c) In cazul subsolurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure r uperea capilaritatii (membrane hidroizolatoare).din imbinari din elemente din lemn si deasupra placi pentru pardoseli.

3.A.L. GP 037/0-1998 Normativ privind proiectarea. 17. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1.1996 2.max 10 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata stratului suport rigid (sarpanta din ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn). Nr.P.T. . executia si asigurarea calitãtii pardoselilor la constructii în care se desfãsoarã activitãti de productie M.2. 68/N/28. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. executia si asigurarea calitãtii pardoselilor la clãdiri civile CAIET I: Prevederi generale .08.17.1. Abateri admisibile Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca: . STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. NP 013-1996 Ghid privind proiectarea.max 20 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata terenului de fundatie.

C. 18/19.G.P.T.C.1978 6.2002 7.09.06.T. C 55-1974 Instructiuni tehnice privind montarea profilului mânã curentã din PVC semirigid I.P.A. 157/07. 95/24.1979 C 174 1974 5.04.P.T. .C.C.S. NP 063-2002 Normativ privind criteriile de performanta specifice scarilor sl rampelor pentru circulatia pietonala în constructii M.D. 50/N/17.L.11.C. C 187-1978 Instructiuni tehnice pentru folosirea în constructii a produselor din bazalt topit si recristalizat I. 1994/13.C.C.12.1998 C 35 1982 3.1974 4. C 174-1979 Instructiuni tehnice de aplicare a profilelor apãrãtor muchie de treaptã din PVC I.C.D.CAIET II: Pardoseli calde CAIET III: Pardoseli semicalde CAIET IV: Pardoseli reci M.

.C.Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului I.T.C .C.12.C.T.D. 1004/10.C.L.Inspectoratul General de Stat in Constructii .S.P.G.GP 089-2003 Ghid privind proiectarea scarilor si rampelor la cladiri M. Proiectare si Directivare in Con structii I.A.T.P.2003 Legenda M.Institutul Central de Cercetare . .

agregate din piatra pentru mozaic. acc. pentru mozaic in-situ. antiderapante.Lamele de parchet traditionale din lemn masiv de esenta tare (stejar).Cement Pa 35. d) Parchet .Natural agregates. cum ar fi bradul. . e) Borduri .76. . .Spirt alb rafinat tip C. 14mm. acc. de dimensiuni mici medii. in aceeasi culoare cu pardoseala. aranjate pe carton.Bordura laminata din lemn de stejar (inaltimea de 8cm.Ciment alb Portland. . b) Placi si piatra naturala . de gros ime de aprox. . to STAS 1667 .80.piatra naturala. .Finisaje pentru salile de sport din PVC special pentru salile de sport. .Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli va fi in concorda nta cu prevederile "Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent inst alatiilor".Placi ceramice glazurate (finisaj mat. conform STAS 1134-71. .Hidrat de clor tehnic.Bordura din PVC pentru pardoseli din PVC. . incluzand stratul suport din lemn de esenta moale. VERIFICAREA CALITATII. .apa pentru constructii.3. incluzand placi speciale pentru scari. .Strat Poliuretanic sau din Polistirene izolatie fonica. conform STAS 228/1-87. C 56/85. TRANSPORT Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de par doseala sunt: a) Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ . elemente prefabricate (inaltimea de 10cm).Folie PE ca bariera pentru vapori. grosimea de la 12 la 15 mm) cu muchia superioara rotunda sau oblice.76.Nisip conform STAS 1667 . cu lamba si uluce. .Cuie din otel. c) Placari sintetice continue pentru pardoseli. f) Acesorii . . 17. conform STAS 790-84 . conform SR 388/95. conform STAS 7915-71. conform STAS 2111/90.Ciment Portland. trafic intens pentru cla diri publice).76 . . capitolul 8 "Pardoseli". culoarea conform STAS 5939 . MAIPULARE. conform STAS 339 .Borduri din mozaic. conform SR 7055/96. .Placi mozaicate pentr pardoseli.Placare cu PVC .Placi ceramice portelate pentru pardoseli (rezistente la acid pentru laboratoa re). . to SR 1500/96. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. p inul etc.Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti. LIVRARE. conform STAS 44-67 . de grosime 5mm ca stra t izolator sub parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta.

Corpuri abrazive. sau similar aprobate. conform NTR 2830-75..Oxizi de vopsire . conform STAS 4992-68 .Acidul oxalic. cum ar fi AltroFix 19 sau simil ar aprobate.Adeziv "Prenadez 300".84 .Adeziv pentru pardoselile din salile de sport.Binder Standards L 17 . .Industria Chimica . conform STAS 601/1 . .

. dispersie apoasa (aracet) se va depozita în magazii acope rite. frizurile de perete si pervazurile ambalate în pachete si respectiv le gaturi. a plintelor si bordurilor se va face numai în v ehicule curate si acoperite. livrata în saci de 50 Kg.. ferite de actiunea luminii solare directe.Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi. ferite de umezeala si de razele soarelui. . ferite de posibilitatea de explozie... .Placile de gresie ceramica se vor livra si transporta în cutii de carton (max. în pozitie verticala.. clase de calitate si dimensiuni. Transport si depozitare De indata ce sunt sunt livrate pe santier.ceara pentru parchet. "Victoria" sau similar aprobate. inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pen tru pardoseli.Palci speciale din metal sau plastic pentru scari. . . Daca se vor desface ambalajele si materialul nu se va consuma în întregime. +35oC.. . . Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigo are specifice si normelor tehnice folosite in constructii . . . Transportul se face cu mijloace de transport acoperite. s e vor depozita în încaperi închise.Transportul pervazurilor se face cu legatura. Trebuie v erificate urmatoarele lucruri: . curate si închise. temperatura de depozitare va fi între + 15oC si + 20oC pe ntru "Prenadez 300. + 35o C. sa se constate daca au fost corect transportate si impachetate.Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obisnuite de transport.Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece. .Finisaj Poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv. Piesele de parchet. uscate.Rosturi de separare din alama in mozaic.Transportul si depozitarea bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respe ctarea dispozitiilor privind transportul si depozitarea materialelor inflamabile.Transportul pieselor de parchet. . acop erite.69. Masina pentru lustruit mozaic.Tabla de acoperire (alama. Stivuirea se va face pe specii. pe sortimente si cul ori diferite. se vor depozita în stive în încaperi închise (pentru a asigura temperatura constanta) pardosite cu lemn. conform NII 1564 . în vehicule curate si acoperite. sulurile fiind asezate vertical. . Contractorul trebuie sa se asigure ca d epozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in vigoare. la temperaturi cuprinse între + 5°C.40 . cu respectarea normelor de paza contra incendiilor. la temperatura de + 5o C. g) Echipamente .Poliacetatul de vinil. materialele vor fi verificate de Cont ractor. Depozitarea se face în locuri uscate si acoperite . .Masina pentru raschetare si lustruire.Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului.Piatra de mozaic se va contracta. a cesta trebuie legat (închis) imediat. Depozitarea par chetului în subsoluri este interzisa. Termenul de garantie este de 3 luni de la data fabricatiei.

. al modului de executie si al p rocesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii. atât în timpul transportului (ce se face în saci). se vor depozit a în magazii uscate. . transporta si manipula cu respectarea prevderilor în vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. Depozitarea se face în spatii acoperite. Controlul materialelor întrebuintate. îngh etului si de amestecul cu corpuri straine. . . în magazii sau soproane. ce se face pe sorturi.Cimentul pentru sape.). care vor fi închise cu dopuri de sticla sau de plastic. Toate materialele vor avea Agrement tehnic si/sau Certificate de calitate si se va indica tehnologia de executie conforme cu fisa producatorului. cât si în timpul depozitarii. .Ambalajele cu white-spirit se vor depozita în magazii aerisite sau aer liber. Transportul se va face în ambala je de sticla sau material plastic.Acidul oxalic tehnic livrat în butoaie de lemn sau alte ambalaje. mozaic si si mortar va fi ferit de actiunea umezelii.Acidul clorhidric tehnic se va depozita. al dozajelor.Kg/buc. fe rite de razele solare.

Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli . MONTAREA. cu mortar de ciment. etc) si efectuarea probelo r prescrise. sanitare. INSTALAREA.In cazul ca proiectul nu prevede altfel. Reguli generale .Pardoselile vor fi plane. . care se executa în încaperi vecine.Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa execut area stratului precedent si constatarea de catre Dirigintele lucrarii ca acesta a fost bine executat.2. orizontale si fara denivelari în aceeasi încapere si la trecerea dintr-o încapere în alta. etc se vor astupa sau chitui.4. rosturile dintre elementele prefabricate a le planseului.Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalati i sanitare sau de încalzire centrala. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute în proiect. a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala. care strapung planseul. .17. instalatii electrice. au fost izolate corespunzator.Armaturile sau sârmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taia te sau îndoite. . adânciturile mai mari.4.Diversele strapungeri prin planseu. ASAMBLAREA 17.La trecerea de la executia unui strat la altul. . .Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului ) vor fi acoperiti cu mortar de ciment în grosimea strict necesara pentru protejarea lor. .Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport exi . precum si dupa terminarea în încaperea respectiv a tuturor lucrarilor de constructii montaj. Curatarea se va face cu maturi si perii. de încalzire. . va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii în pozitie închisa.4.1. EXECUTIA. pentru a se exc lude orice contact direct al conductelor cu planseul si pardoseala. fundatii. dupa caz. . conducte. . 17. linia de demarcatie dintre doua tipur i de pardoseli. se va realiza o legatura cât mai perfecta între straturi.Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beto n sau beton armat este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa d e eventualele impuritati sau resturi de tencuiala.Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale.

în functie de solicitarile la care este supusa pardoseala. operatii care se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respective. . fiind lucrari care urmeaza a fi acoperite.stent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare). . Orice lucrare de prevazuta in acest capitol va fi inceputa numai dupa verificare a si receptionarea suportului din beton. 17. pentru etalonare. Suportul trebuie sa aiba umiditate maxima 2% masurata cu umidometrul cu carbit. Exceptie de la prevederile art. dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin pr oiect la fiecare tip de pardoseala în parte.Compozitia.3.4. deci este necesar a se incheia procese-verbale de lucrari ascunse. conform normativelor in vigoare. care trebuie sa fie suficient de întarit când se va aseza peste el îmbracamintea pardoselii. or fac sapele de egalizare ranforsate cu cor indon care nu necesita intocmirea de procese verbale de lucrari ascunse. calitatea lor din punct de vedere al aspectului si corectitudinii executiei va trebui verifica ta inaintea executarii pardoselilor finite. deci ram anand invizibile. precum s i conform specificatiilor din fisele tehnice ale producatorilor materilalelor care fac obiectul prezentului capitol. Executia stratului suport Prevederi generale Lucrarile din acest capitol. respectiv cu umidometrul electronic in rest. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea pregat irii suprafetei suport conform specificatiilor din prezentul proiect.ant.

In toate cazurile. 1. Sapele rezultate vor avea urmatoarele caracteristici: Rezistenta la compresiune. Agregatele vor fi 70% nisip sort 0-4 mm si 30% pietris sort 4-8 mm. conform dozajului indicat de producatorul liantului (orintativ. in proportia indicata de producatorul mortarului. deasemenea.0 N/mm2 Rezistenta la incovoiere. latex si apa). Prepararea sapelor si aplicarea acestora se vor face conform prescriptiilor prod ucatorului liantului. 8.Se vor verifica. per m3 de s apa: liant 200-250kg . insa cuit. dupa 28 zile. Sapele vor fi sape uscate si vor fi executate din liant aditivat predozat1. amestecat cu agregate si apa.4 N/mm2 . dupa 28 de zile (EN 13892).850kg si apa 120-140litri). dupa 28 de zile. dupa 28 zile (EN 13892). Acoperirile autonivelante vor fi realizate din mortar predozat insacuit amesteca t cu apa. 6 N/mm2 Timp uscare pentru montarea parchetului. min. utilizarea tipului/clasei de calitate a materialelo r indicate in proiect. min. primeaza specificatiile din prezentul proiect. unde este cazul.0 N/mm2 Aderenta la suport2. 1 Ciment sau amestec de cimenturi si aditivi 2 In coditiile folosirii grundului de aderenta indicat de producatorul mortarulu i predozat si in conditiile respectarii specificatiilor sapei de egalizare. Caracteristicile tehnice ale acoperirilor autonivelante vor fi (SR EN 13813): Rezistenta la compresiune.6501. Sapele vor fi executate aderente pe placa de beton. pentru asigurarea aderentei aplicandu-se grundul indicat de producatorul liantului (in principiu. min. agregate 1. prezentul proiect si prescriptiile producatorilor. dupa 28 de zile. un amestec de liant. 30 N/mm2 Rezistenta la incovoiere. 32. in conditii normale. 10 zile Sapele de egalizare vor fi de grosimea indicata in planse si detalii asigurand s i aducerea la aceeasi cota a diverselor finisaje. se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prev ederile si specificatiile din prezentul proiect. min. completate. cu prevederile standardelor in vigoare. precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative. Prevederi pentru materiale Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor. min. max.

necesare executarii lucrarilor care sunt prevazute in prezentul capitol .Timp uscare pentru montarea covorului PVC. normative. Executia poate incepe numai daca.destinate protejarii lucrarilor prevazute in prezentul capitol . in prealabil. max. .au fost livrate cu certificat de calitate. este necesar a se verifice daca au fost executate si receptionate toate lucrarile: .au fost corect transportate si depozitate. Materiale pentru sape. standarde: -C35/1982 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor. in conditii normale. in conditii normale. dupa cum urmeaza: . Prevederi pentru executie Inainte de inceperea lucrarilor prevazute in prezentul capitol.a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lucrarilor prevazute in prezentul. max. Caracte ristici si cerinte. conducatorul tehnic al lucrarii a verificat materialele care urmeaza a fi folosite. 48 ore Timp uscare pentru montarea parchetului. care sa confirme ca respecta prescr iptiile prezentului proiect si sunt corespunzatoare normelor in vigoare . 72 ore Instructiuni. modificarile s i completarile acestuia -SR EN 13813 Materiale pentru sape si pardoseli.

respectiv prescriptiile normativelor in vigoare. conform tolerantelor impuse prin prezentul proiect (pentru placile de b eton max. Sapele de egalizare vor fi plane.consistent. ulterioare pentru prot ejarea lucrarilor. va fi de maximum 2% determinata cu umidometrul cu carbit. Se va verifica respectarea conditiile de mediu. Suportul trebuie sa fie: . pe care se aplica lucrarile prevazute in prezentul capito l.5 mm. pentru etalonare. specificate in prescriptiile not ificate mai sus. respectiv denivelari intre placi alaturate max. pentru sape cele de mai jos).slab sau mediu absorbant. cat si cu privire la protectia ulterioara a acestora. ± 4 mm la 2 m.diferenta de nivel dintre sapa dintre diferitele finisaje. respectiv cu umidometrul electronic in rest. Se vor avea in vedere si eventualele masuri suplimentare. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari. precum si in prescriptii tehnice date de producatorii materia lelor la care se face referinta in prezentul capitol. admitandu-se numai fisurile cap ilare datorate reactiei de hidratare a cimentului. adica absorbtie de apa 2-6% . Acoperirile autonivelante vor fi plane si netede nu se admit denivelari si nici . curat . Receptia caIitativa Sapele de egalizare se vor verifica din punct de vedere al respectarii cotelor d e turnare. prevazuta in prezentul proiect.La receptia preliminara se va efectu a direct de catre comisie aceleasi verificari.executarea cuvelor in care vor fi pozate stergatoarele de picioare . Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehno logiei de executie. in special la : . fara fisuri. Sapele vor fi turnate cu respectarea stricta a cotelor de turnare.Umiditatea suportului. cu o frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta. Sapele de egalizare vor fi compate. Dupa verificarea suportului. acesta va fi desprafuit prin aspirare. ± 0. se vor face cel putin cite una lafiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 m2. diferentale de planeitate maxim admise fiind d e 2mm/2m. verificarea facandu-se cu dreptareul cu bula de nivel.plane. dar nu mai mult de 3mm medii/fiecare spatiu. atat cu privire la executarea lucrarilor.

Executia pardoselilor . c are a fost acoperita anterior cu mastic (si/sau memebrana termo-sudabila). de 5mm grosime. imbinarile dintre placile de lemn fiin d umplute cu mastic bituminos cald sau rece.finisaj Executarea stratului de uzura (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseala se va f ace conform prevederilor din capitolele ce urmeaza. dime nsiunile si grosimea parchetului existent.4. Pardoseli din parchet Prevederile prezentului subcapitol e refera la conditiile tehnice privind repara rea pardoselilor de parchet de lemn de stejar masiv lamba si uluc asezat pe stratul suport facut din brad sau p in. Pardoseli din parchet masiv Parchetul din lemn masiv trebuie sa potriveasca cu tehnologia de executare.4. 17. imbinarile dintre placile din lemn fiind umplu te cu mastic bituminos rece sau . Atat sapele de egalizare cat si acoperirile autonivelante vor fi aderente la sup ort nu se admit desprinderi sau aderente partiale (sunet neadecvat la ciocanire). Exista mai multe metode pentru executarea staratului suport din lemn in functie de locatia din cladire: La parterul cladirilor vechi fara subsol si fara membrana hidroizolatoare eficie nta sau fara reabilitate termica in pardoseala executata si: a) Fara izolatie fonica: placi asezate pe o placa din beton pentru pardoseala.rugozitati. b) Cu izolatie fonica: placi asezate pe un strat din membrana termo-sudabila si un strat elastic din Poliuretan (sau Polistiren).

Montarea dusumelelor oarbe Dusumeaua oarba poate reprezenta stratul suport pentru montarea pardoselilor din parchet la Sali de clase sau la salile de sport . La etajele superioare. cu o bordura de latimea a 4 lamel e.Optional: asezarea unui strat poliuretan pe membrana termoizolatoare sau barie ra pentru vapori. Stratul final de parchet este facut din lamele din stejar prinse in cuie la lamb e pe stratul suport din lemn. de 2 m lungime. In salile de clasa se vor aplica doar solutii cu izolare fonica. Conditii pentru montarea parchetului . se adm it sageti de max. Lamelele din stejar se pot aseza pe diagonala.Montarea startului suport din placi de brad sau pin si umplerea cu mastic a lo curilor goale.Sapa din ciment se va curata bine inainte de aplicarea startului din mastic.In cazul startului suport ventilat: sipcile suport for fi asezate pe un strat din fibra. prin batere cu c uie de fixare de cca 40 mm lungime. se va monta du sumeaua oarba realizata din scânduri de brad de 15-18 cm latime. Pe scândurile suport. m embranei termo-sudabila. . între scândurile dusumelei oarbe se va lasa la batere o distanta de cca 15 mm aceeasi distanta se va lasa înt re scânduri si peretele încaperii. 24 mm grosime si minim 3 m lungime. locul gol de sub stratul suport din lemn fiind ventilat natural prin sipcile din lemn. eventualele neregularitati al e scândurilor se elimina prin rectificare locala.c) Cu loc gol ventilat: placi asezate pe un strat de sipci din lemn care sunt fi xate pe placi din beton acoperite cu mastic (si/sau membrana termo. Executarea lucrarilor la stratul suport din lemn .sudabila). . sau paralel cu peretii. stratul din mastic sau memebrana termo-sudabila se pot i nlocui cu un strat din folie polietilena ca bariera pentru vapori . se vor bate la o scândura doua cuie în dreptul fiecarei fâsii. în lung scândurile vor avea un rost de 5 mm si vor fi tesute. umiditatea aerului în încap eri trebuie sa fie sub 60 Suprafata obtinuta de dusumeaua oarba trebuie sa fie plana si orizontala. . care au gauri de ventilatie. in functie de parchetul existent. Sipcile din lemn sunt asezate pe suporturile din fibra pentru a reduce transmiterea sunetului.2 mm sub dreptare montat în toate directiile. cu capatul înfun dat. foliei din polietilena peste intreaga suprafata a pardoselii. bine prinse de sapa. Masticul nu se pune in locurile goale la pardoseala ventilata.

. la o distanta de 10-15 mm de aceasta.usile de la balcoane si de la terase vor fi montate inainte.lucrarile de instalatii sanitare. Lamelele de parchet se vor bate strâns. maximum 60 %. precum si toate finisajele peretilor cu care se rac ordeaza îmbracamintea din parchet. electrice si de încalzire si care sunt integra te in realizarea pardoselii vor fi terminate.stratul suport va avea un grad de umiditate mai mic de 5 %.umiditatea relativa a aerului. . Inainte de montaj. Imbinarea frizurilor la colturile încape rii se face la 45o. Frizurile se vor întepeni fata de perete cu pene asezate la 50 cm distanta una fata de alta. In Incaperile în care se executa îmbracamintea din parchet se va asigura urmatorul c limat interior: . pentru a împiedica orice deplasare în timpul montarii parchetului.temperatura.zugravelile si vopsitoria. cu ciocanul astfel încât lamba sa între strâns cu ulucul piesei alaturate. acest lucru permitand dilatarea sau ventilarea.Stadiul lucrarilor pe santier. Lamelele de parchet din câmp se vor bate începând de la frizul situat la peretele opus usii de acces. pe lamba si ulucul lamelelor de parchet. vor fi terminate. dar si pe intradosul acestora se va aplica adeziv. minimum + 5oC.portiunile de mozaic si ceramica care se vor afla în contact cu parchetul (pragu rile) vor fi turnate si frecate. Montarea Parchetului De-a lungul peretilor se vor fixa cu cuie frizurile de perete. . . . în momentul începerii montarii parchetului trebuie sa fie urmatorul: . .

Pardoseli din pvc Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind execu tarea pardoselilor din covor PVC suport textil sau pardoseli polivinilice antiderapante de trafic intens. se va face si o verificare în adâncime prin sondaj de control al celorlalte elemente ascunse ale pardoselii. a pieselor de parchet alaturate.Se fixeaza pervazurile cu cuie batute în frizuri la 40-50 cm distanta. La colturi. . pervazul se taie la 45o si se pasuieste. . Proiectantul verifica în mod special respectar ea urmatoarelor conditii: a.marimea rosturilor.6.4. lipit de pe rete.aderenta la stratul suport.4. . defectele stratului supo rt nu vor fi invocate ca motiv pentru o calitate necorespunzatoare a îmbracamintii de parchet.planeitatea si orizontalitatea. care sunt necesare pentru realizarea unei îmbracaminti de parchet corespunzatoare din p unct de vedere al planeitatii. 17. identitatea cu proiectul a materialului si modelului prevazut. . starea generala a suprafetelor. orizontalitatii. modul de racordare cu suprafetele ve rticale. pentru îmbracami ntea de pardoseala din parchet.montarea. . Calitatea executiei pardoselilor se va constata prin verificarea conditiilor de calitate pe care trebuie sa le îndeplineasca suprafetele îmbracamintilor din parchet si anume: . b.aspectul. la acelasi nivel. stratul suport sa îndeplineasca conditiile prevazute la capitolul respectiv din aceste Caiete de Sarcini. Daca este necesar. Conditii tehnice de calitate Pe parcursul executarii lucrarilor.5. etc. la receptia pardoselii executate. 17.

realizata din mortar de ciment M 100 T. Snur plastifiant : Adeziv "Prenadez 300" conform NTR 2830-75. Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC de trafic intens . conform STAS 7915-71.Alcatuirea pardoselii Pardoseala din covor PVC este alcatuita din: . peste sapa de egalizare. .îmbracaminte alcatuita din covor de PVC pe suport textil sau pardoseli polivinil ice.sapa autonivelanta.sapa de egalizare a planseului. Adeziv . . . Pardoselile cu îmbracaminte aplicata prin lipire se vor executa cu etansarea rostu rilor prin sudura cu snur din PVC plastifiat.plinte din PVC din acelasi tip de material ca cel aplicat pe pardoseala.76. Pardoseli polivinilice de trafic intens . conform STAS 1667 . .plinta va fi din lemn de stejar batuta in cuie sau PVC fixat in diblurimontate in stratul de sapa. Executarea finisarilor pardoselilor MATERIALE UTILIZATE Covor din PVC. Cuie din sârma de otel conform STAS 2111/90. Nisip. Sapa autonivelanta . montat cu adeziv adecvat sau prenandez sau similar aprobat.

1 . clasa C1 Grad de gelifiere Fara fisuri sau crapaturi Absorbtia la apa mg/cm 2 1.8 Rezistenta la compresiune mm 0.5 .Caracteristica Unitate de masura Valori admisibile Grosime mm 2.0005 Rezistenta la tractiune .7.3 Rezistenta la foc Neinflamabil .0.3 Elasticitatea mm 0.7 7.7 Rezistenta la uzura g/cm2 0.1.longitudinal .0003 .8 .3 .0.transversal N/mm2 7.0.4 .7.7 .9 Duritatea .

Grade 70 .cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2 x 5 cm) din suprafata stratului suport. daca între timp nu s-a trecut la regimul de exploat are normala a încaperilor. Executarea finisajului pentru pardoseala In încaperile în care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura. un regim climatic cu temperatura de cel putin + 16oC si umiditatea relativa a aerului de maximum 60%. umiditatea stratului suport se poate verifica astfel: . "Prenadez" sau similar apr obate.se foloseste pentru covorul din pvc adeziv adecvat. nu trebuie sa depaseasca 3 % (în procente de gr eutate). . în cazul lipirii covor ului sau dalelor cu prenadez 300 sau similar aprobate.71 Previziunile acestui subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executar ea pardoselii din PVC . Suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei rachete metal ice pentru înlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli. daca portiunea respectiv a se coloreaza în violet sau în roz intens. In incaperile cu instalatii de apa si current este obligatoriu sa se etanseze imbinarile de la pa rdoseala cu o banda din PVC. si se intinde pe sapa din ciment. Acest regim se va mentine în tot timpul executarii îmbracamintii pardoselii si cel p utin 30 zile dupa terminarea acestei operatiuni. Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton. stratul suport are o umiditate mai mare de 3 %. în concentratie de 1 %. înainte de montarea îmbracamintii. In cazul cân d dupa aceasta operatie ramân . Paroseala din pvc lipita cu adeziv se poate executa cu sau fara elemente de etan sare. Structura pardoselii Pardoselile din PVC se executa dupa cum urmeaza: . Masurarea exacta a umiditatii stratului suport se face cu ajutorul aparatului tip "Higrodette" (baz at pe principiul variatiei rezistivitatii electrice a materialelor în functie de umiditate lor sau cu un alt aparat similar.plinta este din lemn de stejar sau PVC fixate in cuie sau in suruburi. o solutie de fenolftaleina în alcool. In lipsa acestui aparat.

acordându-se o atentie deosebita colturilor intrânde. acestea se vor îndeparta cu o piatra abraziva. Din acest moment încaperea în care se lucreaza se închide. iar muncitorii care executa lucrarile vor purta încaltaminte curata cu talpa moale. din întreaga încapere. .bavuri sau urme în relief. Pentru îndepartarea comp leta a prafului se va curata apoi suprafata cu o perie cu parul scurt. Praful se va înlatura. interzicându-se accesul perso anelor straine. es te interzisa folosirea acestei încaltaminti în afara încaperilor respective. cu matura.

. atunci rostul dintre fâsiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor doua tipuri de pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii usii. fâsiile covor se vor taia si ajusta dupa conturul respectiv.Dupa aclimatizare. Fâsia înnadita se va amplasa lânga perete. Pregatirea covoarelor pentru aplicare Pentru montare.Inainte de aplicarea adezivului. .Atunci când suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente. Fâsiile taiate se vor aseza în pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de minimum 24 ore. se admite ca o fâsie sa se realizeze din doua par ti. nu mai mult de una pentru o încapere. pentru aclimatizare si în acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne aparute în mat erial datorita sederii în sol a covorului. fâsiile de covor vor fi croite definitiv cu 2. când în doua încaperi alaturate fâsiile cu culori diferite sau la racordarea cu o pardoseala de alta natura. spaleti de usi. .rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada în dre ptul golului usii. Pentru valorificarea capetelor de ma terial..5 mm grosime ). dupa frecarea cu piatra abraziva. cât si capetele fâsiilor de covor. . întreaga s uprafata. covorul se va croi în conformitate cu un plan de montaj. cu 2. .se va urmari repartizarea cea mai economica a fâsiilor de covor în încaperea cu mini mum de rosturi si de fâsii mai înguste de 50 cm.daca în cele doua încaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor cu fâsia nu se va întrerupe în dreptul usii.3 mm mai scurte fata de profilul peretelui. se va derula sulul si se va t aia în fâsii.La nise. cu rosturile dintre ele orientate în directia de circulatie maxima si daca este posibil si în directia principalei surse de lumi na naturala. sobe. In cazul unor adâncituri izolate este suficienta o chituire locala. utilizând un cutit pentru croit. cu respectarea urmatoarelor criterii: . se va corecta printr-o gletuire subtire (maximum 1.Covorul va fi adus în încaperile în care va fi montat.3 cm mai lungi decât dimensiunea respectiva a încaperii. ramase dupa taierea fâsiilor la dimensiunile necesare. cu ajutorul unor perii si al unei cârpe. se va curata b ine încaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea în afara încaperilor în care se lucreaza.. De asemenea. se vor curata bine de praf. Lipirea covorului cu adeziv .fâsiile de covor se vor aplica paralel cu unul din peretii încaperii. întocmit în p realabil. atât suprafata stratului suport. de preferinta opus usii sau ferestr ei si cu rostul de înnadire întro pozitie cât mai putin expusa circulatiei. . . în dreptul tevilor de instalatii etc. radiatoare.

astfel ca cele doua jumatati ale fiecarei fâsii sa se suprapun a. spaclul se va tine înclinat f ata de directia de întindere a .Fâsiile de covor curatate. vor fi asezate din nou (nelipite) în pozitie de monta j. de-a lun gul tuturor marginilor longitudinale ale fâsiilor de covor cât si a marginilor înnaditurilor se va lasa câte o zona de cca 5 cm latime.Se va aplica câte un strat adeziv. cu margini longitudinale petrecute pe o latime de circa 2 cm începând cu ultima fâsie asezata se apuca unul din capetele fâsiilor si se aseaza peste capatul opus.0. pentru a împiedica. iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecarei bucle astfel formate. nu se admit aglomerari (cuiburi de adeziv). de catre doi muncitori. lipirea covorului în dreptul marginilor. Adezivul se va aplica în strat subtire (0..Pentru lipirea cu adeziv se va începe cu fâsia de covor de lânga peretele cel mai ap ropiat de usa de acces din încapere. . în aceasta faza.. pentru a pu tea urmari curbarea buclei.250 Kg/mp pentru fiecare strat) si cât mai uniform. La portiunile curbe din dreptul buclelor formate de fâsiilor de covor. astfel ca în urma lui sa ramâna numai cantitatea de adeziv care trece printre dinti. adezivul se va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de covor PVC taiate la dimensiunile 2 x 12 cm. atât pe ju matatile fâsiilor de covor întoarse cât si suprafata stratului suport care a ramas astfel neacoperita. neunsa de adeziv.200. care se va trage în contact cu suprafata pe care se aplica ade zivul. . concomitent. Aplicarea adezivului atât pe stratul suport cât si pe spatele fâsiilor de covor din PV C se va face cu ajutorul unui spaclu dintat.

de covor prin lipire se va face pe portiuni mici si în mo de material.O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire. deoarece deplasarile ulterioare ale fâsiilor de covor nu mai pot fi facute fara a provoca deteriorari ale adezivului. suprafata covorului va ramâne patata.15 cm.700 Kg/mp. Aceasta asezare sa se faca dintr-o data.40 minute de la aplicarea adezivului.5. care variaza în functie de umiditate si g radul de ventilatie a încaperii. prin frecare cu o cârpa aspra si uscata. .2 cm (pentru lipirea covorului). adica câte circa 0.Lipirea fâsiilor de covor în cea de-a doua jumatate a încaperii se va face conform i nstructiunilor aratate mai sus. se obtine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv.Jumatate de fâsii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele resp ective ale stratului suport. Aceasta asezare a fâsiilor d succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fâsia parte. pardoseala se va presa cu mâna prin intermediul unei cârpe. aceste benzi au rolul sa împiedice lipirea fâsiilor cu adezivul din dreptul rostului si sa ajute la taierea ulterioara a covorului.Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzis. având grosimea de 1. . . care si ele au fost unse.Lipirea covorului se va face dupa 20. spre partea înca neunsa cu adeziv. in lipsa acestui rulou. . nu se admit aglomerari (c uiburi) de adeziv. atât pentru stratul suport cât si pentru fâsia de covor. int erval de timp necesar pentru zvântarea excesului de solvent din adeziv.30 Kg. nu se va fac e pe fâsiile de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material. dupa fiecare operatie de lipire. Contractorul va presa manual fiecare fâsie în se va de covor catre marginile ei si din axul fâsiei de covor c In cazul folosirii cutitului pentru croit. se considera ca lipirea se face numai atunci când degetul nu mai este murd arit si se simte o oarecare aderenta. lungimea de 40.350 Kg/ mp. . având greutatea de 25. . Cantitatea totala de adeziv va fi de circa 0. . Adezivul se va aplica în strat subtire si cât mai uniform.Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor îndeparta imedia t.50 cm si diamet rul de 12.in cazul suprafetelor mici. pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu mâner lung). sub portiunea de suprapunere a fâsiilor de covor se vor aseza niste benzi (straifuri) din aceleasi materiale.adezivului în asa fel ca excesul de adeziv sa se prelinga pe lânga marginea spaclulu i. ruloul este îmbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale.Dupa lipirea tuturor fâsiilor de covor pe fiecare jumatate de camera. care se pot aseza pe stratul suport. . exact pe locul ind icat. daca curatarea nu se face imediat . . cu o latime de cca 5 cm care vor fi pl asate cu fata în jos. operatia de presare face de la mijlocul fâsiei atre marginile sale.

la care nu ajunge lama cutitului de mai sus. dupa care se vor aplica pe stratul supo rt si se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de predare. suprafata pardoselii se va curata de toate urmele de adeziv nou aparute.Dupa minimum 24 ore de la lipirea covorului. avându-se grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent în contact cu muchia covorului. .Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost. necesar evaporarii excesului de solvent. La capetele covorului dinspre pereti. al unei role de circa 20 cm lungime sau în lip sa acestora. aplicarea adezivului si lipirea covorului se va face într-o singura etapa pe întreaga suprafata a pardoselii .. fâsiile asezate anterior pe stratul .Dupa taiere se vor înlatura straifurile.Cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfrânte marginile covorulu i timp de 20.Se va evita introducerea adezivului pâna la linia de întâlnire covor .40 minute. atât pe stratul supo rt si pe marginile covorului. se vor ridica (rasfrânge) marginile fâsiilo r.1000 gr.strat suport pentru a nu se produce aglomerari de adeziv. . taierea se va face cu ajutorul cutitului pe ntru croit. marginile petrecute ale fâsiilor de covor ramase nelipite. se vor taia si lipi. .Taierea se va face începând din apropierea unui perete si se va executa prin trage re. cu partea lata a unui ciocan de 500. . . se va curata bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu grija. In cazul încaperilor pentru care fâsiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m .

dupa 15 minute se va aplica pe suprafata pardoselii din PVC un strat su btire si uniform din ceara pentru parchet "Victoria" sau similar aprobate. Operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca fâsia de ambele capet e si o aplica cu atentie exact pe locul respectv. dupa care cu o alta cârpa moale. Lucrari de finisare pentru pardoselile din PVC . se vor ridica si depozita într-o încapere alaturata cu f ata în jos si peste hârtii curate.In cazul adezivului poliacetal de vinil. In cazul adezivului prenadez 300. prin frecare cu o cârpa aspra. Modul de aplicare a adezivului. pe care se insurubeaza pervazurile din lemn. petele mai rezistente se vor curata cu diluant prenadez 300 sau toluen. Alternativ: diblurile din plastic se pot fixa in perete. dibluri tronconice lemn de brad fixate ci gips in caviatatile pregatite din perete. timpul necesar pentru evaporarea excesului de so lvent. la distanta 40 .Pentru îndepartarea prafului se va sterge suprafata pardoselii din PVC cu o cârpa moale. petele mai rezistente se vor înmuia cu apa circa 30 minute dupa care se vor curata cu o cârpa aspra.Suprafata pardoselii din PVC si a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va curata de eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o cârpa aspra si uscata.suport pentru aclimatizare. umeda si bine stoarsa.50 cm unul de altul. . In timpul acest ei operatii se vor tine ferestrele deschise. . dintr-o singura data deoare ce deplasarile ulterioare ale fâsiei sunt dificile si se produc defectiuni. precum si modul de lipire a rosturilor vor fi aceleasi ca si la lipirea covorului pe jumatati de încapere. S e vor prinde ca mai sus. . dispersie apoasa (Aracet). se va freca usor suprafata pardoselii din pvc pâna la lustruirea completa. Montarea plintelor a) t. c) Plinte PVC din acelasi material ca cel de pe pardoseala . de de Pentru montarea plintelor de lemn se vor aseza de la turnarea stratului supor lânga perete. dispersie apoasa (Aracet). modul de taiere a marginilor longitudinale. curata si uscata.se vor monta conform instructiunilor producatorului . în cazul lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de vinil. conform planului de montaj. pentru a se putea aplica adezivul pe întreaga suprafata a stratului suport si a fâsi ilor de covor. Ceara se va lasa sa se usuce timp de ci rca 60 minute. b) Plinta din PVC: in loc de plintele din lemn se pot folosi plintele din PVC.

c) suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plata si neteda. . se va face numai dupa ce se constata lipsa solventilor inflamabili. nu se admit port iuni în relief sau adâncituri. Conditii tehnice de calitate Pe parcursul executarii lucrarilor Contractorul si Proiectantul vor verifica în mo d special respectarea urmatoarelor conditii: a) covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata. d) suprafata pardoselii trebuie sa fie curata. dispersie apoasa (Aracet) darea în circulati e se poate face dupa minimum 16 ore de la lipirea covorului.aceasta operatie se va efectua dupa minimum 16 ore de la lipire. în cazul lipirii cu poliacetat de vinil. iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de zidar sa prezinte un sunet plin. nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi. e) racordarile la pardoseli de alta natura.5 mm latime la covor si mai mari de 0. . obiectele fixate pe s tratul suport.Curatarea si îndepartarea prafului cu cârpe. strapungerile. lustruita. si chiar mai mult cand se folosesc me canice de curatire. etc trebuie sa fie bine pasuite la croire. întrucât exista perico lul formarii electricitatii statice si deci posibilitatea producerii unui incendiu sau explozii. în cazul lipirii cu Prenadez 300. nu se admit rosturi mai mari de 0.4 mm latime la dale si nici denivelari la rosturi. .Pardoseala poate fi data în folosinta imediat dupa lustruirea covorului. nu se admit pete. b) fâsiile din PVC trebuie sa fie bine alaturate.

trebuie sa fie tratate antibacterial iar sup rafata sa fie prezzuta cu o spuma poliuretanica care sa evite aplicarea unui strat de lustruire . Pardoseli PVC pentru salile de sport Caracteristicile materialelor Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC pentru salile de sport : . Depozitarea. Bucata adiacenta trebuie sa se suprapuna 10mm peste prima bu cata. Montarea perdoselilor din PVC pentru Sali de sport Pardoseala din PVC trebuie montata in concordanta cu Codul de Procedura BS 8203: 2001 sau standarde echivalente romanesti. Montajul covoarelor PVC pentru salile de sport trebuie facute in conformitate cu instructiunile producatorului. Materialul se va taia pe lungime si se va intinde pentru conditionare. Covorul PVC se va lipi cu un adeziv speci al in conformitate cu insrtuctiunile Producatorului. aceasta temperature trebuie mentinuta pentru cel putin 48 de ore inainte si in timpul punerii si pentru cel putin 24 de ore. temperatura si conditionare Pardoselile din PVC pentru Sali de sport se vor depozita pentru aproximativ 24 d e ore la temperatura camerei sau nu sub 15°C si peste 27°C. Covorul de PVC se va intinde inainte de montaj. Bucatile nu trebuie trase ci trebuie rostogolite in mijlocul incaperii. Contractorul trebuie sa verifice daca toate marginile sunt drepte si paralele.17. Masuri care se vor lua dupa finalizarea lucrarilor Protectie . dupa finalizarea lucrarilor.7.Sunt alcatuite dintr-un strat suport si un strat de uzura . Mater ialul se va verifica inainte de punere in caz ca exista defecte si se va conditiona inainte de aderenta la stratul support pentru minim 2 ore.4. Stratul suport Pardoseala de PVC se lipeste pe sapa. Imbinarile incrucisate trebuie taiate drepte si sa se suprapuna aproximativ 15mm. apoi se aplica adezivul pe startul suport in concordanta cu instructi unile producatorului. Contracto rul trebuie sa se asigure ca materialul folosit pe toata suprafata provine din acelasi lot.

Dupa finalizarea lucrrailor pentru pardoselile din PVC se vor acoperi si proteja cu o invelitoare adecvata de protectie. un dispozitiv mecanic de maturare sa u un aspirator. CARACTERISTICA TEHNICA CERINTE Luciu < 12 Alungire 5mm Revenire la alungire > 90 % Rezistenta la abraziune < 0. Acesta se poate face manual (pe suprafetemici) sau mecanic (pe suprafete medii si mari) folosind o mashina mecanica cu perii.6 mm Greutate 3. pardoseala se va spala cu detergent neutru. Suprafata trebuie clatite bine si uscate dupa spalare.15 kg / mp .8 g Frecare 80<standard<105 Stabilitate dimensionala < 0. Cand este necesar.55 mm Grosime totala 3.01 Grosime strat uzura 0. Curatarea inainte de receptie Pardoseala va fi curatat folosind o matura.

.

placi din beton.8 pe umplutura) de 8-10 cm grosime. mozaic turnat in-situ si gresie ceramica. în încaperile cu sifoane de scurgere sau si milare se va da betonului pante de 1 pâna la 1. .plinte sau scafe cu margini drepte sau rotunde. spre a as igura o buna legatura între îmbracamintea si stratul suport.îmbracaminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramica. de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime. Pardoseli din ciment sclivisit. se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm distanta în ambele sen suri se va controla nivelul fata de linia de vegriz (nivel) prin fâsii de beton B 100 executate la distante sub 2 m. cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei perii cu dint i).5 % spre punctul de scurgere.sapa din mortar de ciment. simplu sau armat (executat pe paturi de nisip.17. B etonul turnat între fâsii se va nivela cu dreptarul rezemat pe fâsiile de ghidaj. hidroizolatie sau izolatie termica in subsoluri si pe terasele acoperisur ilor) de 8 . Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se recomanda sa se execute imediat dupa turnarea stratului suport dupa terminarea prizei betonului. Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mo rtar de ciment de circa 20 mm grosime. mozaic turnat si gresie ceramica Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind execu tarea pardoselilor din ciment sclivisit.îmbracamintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit. La în . beton de egalizare. 600 Kg la m3 nisi p.4. mozaic turnat in-situ si gresie ceramica. va fi: a) La ciment sclivisit: . însa înainte de întarirea acestuia.stratul suport format din beton B 100. Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 Kg ciment la 1 mc nisip. . b) La mozaic turnat in-situ si gresie ceramica .plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica. . .10 cm grosime conform prevederilor proiectului.8. Executarea pardoselilor de ciment sclivisit Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai m ica de 0. Executia lucrarilor de pardoseli Alcatuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit.

ipsos. fara sa fie însa prea fluid. se va proteja dupa terminarea prizei . In cazul suprafetelor rolate se va trece rola cu dinti pe suprafata îmbracamintii din mortar de ciment. a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecere cu mistria.5 % spre punctele care colecteaza aceste scurgeri. care se va introduce ulterior. Dupa executarea sclivisirii. Realizarea stratului de mortar de ciment. pentru a evita fisurarea datorita actiunii soarelui si curentilor puternici de aer. pete de grasime. înainte de începerea prizei. suprafata strat ului suport rigid din beton sau a planseului de beton armat va fi curatata de praf. imediat dupa sclivisirea ei. aruncarea pe suprafata stratului de mortar de cime nt. Cantitatea de apa. . Inainte de aplicarea îmbracamintii din mortar de ciment sclivisit. îmbracamintea din mortar de ciment sclivisit. var. Daca în încaperile unde se executa pardoselile sunt scurgeri de lichide. Mortarul de ciment se va prepara în cantitatile strict necesare care pot fi puse în lucrare îna inte de începerea prizei. la grosimea indicata în proiect se va fa ce prin turare între sipci de reper (martor). prin acoperire cu rogojini. moloz. saci goi. uleiuri si se va uda din abudenta cu apa. trebuie sa dea un mortar care sa se întinda. etc care se vor stropi cu apa timp de 7 zile. atunci se v or prevedea pante de 1. usor cu mistri a. Fata vazuta sclivisita se va obtine prin baterea mortarului de ciment proaspat a sternut cu mistria (pâna la aparitia laptelui de ciment).1. vopse le.ceput se va amesteca nisipul uscat si cimentul pâna la obtinerea unui amestec omogen si de culoare unif orma.

atunci îmbracamintea din mortar de ciment sclivisit se va executa în panour i cu laturile de 2. .2. Executarea pardoselilor din mozaic turnat in-situ Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de beton de poza clasa C 7. însa înainte de întarirea acestuia.2 m.1. îmbracamintile din mozaic turnat se vor execut a cu pante de 1. rezistenta la uzura a acestora trebuie sa fie eg ala. de marirea si la culoarea comandata cum se specifica in proiect: .5/10 de 3050 mm grosime. spre punctele de scurgere. In încaperi prevazute cu sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare. în intervalul dintre sipci se va turna si îndesa mortar care se va nivela cu ajutorul dreptarului. în stare uscata. fara a fi prea fluid. de aceeasi provenienta si culoare sau de provenienta si culori dife rite.Pentru a se preveni fisurarea provocata de contractii. se va controla nivelul fata de linia de vagriz prin sipci de repere asezate la 1. Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecând întâi bine.Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale. la 2-2. amestec care apoi se rastoarna peste piatra de mozaic as ezata în prealabil pe o platforma. se vor lasa rosturile la turnare la suprafetele de max. Pentru coloa rea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi colora te în proportie de cel mult 5 % din greutatea cimentului.0. se vor face încercari prealabile. iar golurile se umplu cu acelasi mortar.Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu piatra de mozaic cu granulo zitate continua sau discontinua. . Apoi se va adauga apa necesara pâna se va obtine un mortar care sa se întinda usor. suprafata fiind rugoasa. la suprafetele mari cu îmbr acaminti din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale. pentru a se asigura raspândirea uniforma a g ranulelor de mozaic în masa. . Când pentru colorare sunt necesare cantitati mai mari de coloranti minerali (pâna la 15% din greutatea cimentului). care sa nu conduca la scaderea rezistentelor mortarului de ciment cu piatra de mozaic. Daca pro iectul nu prevede distantele dintre rosturi. dupa care se amesteca bine cu lopata.5 m distanta în ambele sensuri.5 m.5 . se recomanda ca îmbracamintea de mozaic turnat sa se execute imediat dupa terminarea prizei mortarului de sapa. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de cime nt cu piatra de mozaic. Când se va folosi piatra de mozaic de provenienta diferite.5 %. se va turna tot între sipci de reper . pentru a se stabili amestecul optim .Cantitatea de ciment va fi de 600 Kg la 1 mc de piatra de mozaic.Dupa întinderea mortarului de ciment de poza. apoi se scot sipcile. cimentul si colorantul.

verde si albastru.terase. In interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar din ciment c u piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din suprafata îmbracamintii ramase neumplute cu mortar.Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va întinde cu mistria si nive la cu dreptarul. . Dupa turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea pr izei. balcoane). mortarul de ciment cu piatra de mozaic într-un strat standard de 15 mm grosime. negru si cenusiu iar cimentul alb pentru culorile alb. Pentru stabilirea nuantei culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului se vo r efectua încercari preliminare. dupa care stratul se va îndesa cu cilindre metalice sau cu mistr ia de mozaicar. Se vor scoate sipcile de ciment cu piatra de mozaic. în conformitate cu detaliile din proiect.. La întinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmari distributia uniforma a pie trei de mozaic ca desime si marime a granulelor.Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa într-o singura culoare sau cu de sene (carouri. figuri) în mai multe culori. galben. pentru a se evita fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiuni i soarelui (când îmbracamintea din mozaic turnat se executa la exterior . Cimentul obisnuit se utilizeaza împreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea c ulorilor: rosu. . dupa care se va compacta cu dosul mistriei grele pâna va apare laptele de ciment la suprafata. acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci sau tabla de forma desenului cerut. La îmbracamintile cu desene. îmbracamintea din mozaic turnat se va proteja în primele .

Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris (oxalat. sup rafata îmbracamintii din mozaic turnat se mentine umeda. înlaturându-se toate asperitatile de pe fata mozaicului. Predarea se va face în mod obligatoriu dupa 4. cu ajutorul unei bucati de pâsla. Finisarea suprafetei îmbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare. care se va matura sau prin alte procedee. Intervalul de timp optim. apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce dupa care se va cerui cu ceara de parchet si se va lustrui.zile de la turnare prin acoperire cu rogojini. pâna la netezirea perfecta. fie prin benzi. denumita slefuire. când aceasta operatie este prevazuta în graficul pent ru finisaje al proiectului. Bordurile si prervazele se vor executa tot din mozaic. prin frecar e se înlatura poghita de ciment aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine aparenta totodata se corecteaza micile denivelari. deoarece pateaza suprafata imbracamintii. dupa care se va putea executa operatia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe îmbracamintea de pardoseala respectiva. se va face cu o piat ra abraziva cu granulatie fina.40 mm). dupa ce acesta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca pia tra de mozaic la frecare. sl efuire. saci de hârtie sau rumegus de brad în grosime de 20. se va avea în vedere ca operatia de frecar e sa se faca în mod uniform pe întreaga suprafata a pardoselii. In locul benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se p ot folosi baghete de sticla asezate pe . udându-se suprafata pardoselii continuu cu apa. Dupa ce îmbracamintea din mozaic turnat este slefuita sufrafata se va curata de pa sta rezultata de la frecare (slefuire cu rumegus uscat. dar de culoare diferita. astfel încât o portiune sa nu fie frecata mai mult decât cealalta. cu piatra abraziva. asigurându-se la suprafata pardoselii o stare de umiditat e care se va mentine pâna la frecarea îmbracamintii. In tot timpul frecarii. mai ales cu masina.6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic. ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare. care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatra de moz aic cu aceeasi compozitie. cu aceeasi compozitie. de spartite fie prin rosturi de turnare. A doua frecare. Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte reziduri. acid de potasiu). In timpul frecarii. da r având o alta culoare decât câmpul îmbracamintii. In încaperi cu suprafata pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se preîntâmpina fisurare a mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna în panouri cu suprafete de maximum 2 m2. care se vor uda periodic cu apa. Frecarea se face cu masina de frecat sau manual.

Imbracamintea din p laci de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii de beton. Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate.muchie. se mai adauga si 15. prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza. cu fata superioara la nivelul îmbracamintii de pardoseala. In cazul în care se aplica îmbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe planseul de beton din elemente prefabricate . pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza. Executarea pardoselilor din gresie ceramica Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport r igid din beton sau pe un planseu de beton armat.cu res tul suprafetei.3 ore. având dozajul de 300. plac ile din gresie ceramica se vor mentine în apa timp de 2. Placile din gresie ceramica se vor monta. între ansamblul de pardoseala îmbracamintea din placi din gresie ceramica si mortarul de ciment de poza . se vor lua masuri care sa permita deformarea acestora independent. la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare.25 % ciment obisnuit (în volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor dat orita contractiilor.s au pe plansee turnate monolit.50 mm sau pe un strat de adeziv aplcat pe sapa sclivisita. stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat cât si conturul peretilor adiace nti. pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de beton armat. . în grosime de 30 .care si-au consumat deformatiile reologice .350 kg ciment la 1 m3. stâlpilor. In cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparat cu ciment alb. Inainte de montare.

Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului. prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar. astfel încât striurile de pe spatele placil or sa patrunda în masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei. hidratând si mortarul de poza. ci d upa curatarea cu rumegus de lemn se va sterge cu cârpe înmuiate în apa si apoi se va cerui. .2 mm sa nu depaseasca 1/3) în amestec cu 1 parte ciment la 3. în rânduri regulate. cu rostu ri de 2. etc). folie de polietilena.ciment fiind de maximum 0.hârti e. Curatarea îmbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de cimen t se va face prin asternere de rumegus de lemn uscat. Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mâinii mu ncitorului (circa 60 cm latime).vârtoasa. între acestea si pardoseala se va prevedea un strat de întrerupere a aderentei .5 zile dupa montarea placilor din gresie cer amica.In cazul în care se aplica îmbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe strat uri suport din beton. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalel e suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior. Placile se vor monta în patul de mortar astfel pregatit. Nu se vor utiliza cimenturi cu întarire rapida (P40. Operatia se contina în acest mod pe toata suprafata care se executa într-o zi de luc ru. etc.3 mm (la care parteafina sub 0. în cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic . Umplerea rosturilor se va face la 3. iar în intervalul de la montare si pâna la rostuire .5. Imbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare.3 mm între placile din gresie ceramica. La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu înmuiere normal a de tipul Pa 35 si nisip 0.pardoseala nu va fi data în circulatie si se va umezi prin stropire cu apa cel putin o data la 24 ore. îndesându-se atent placile în mort arul de ciment de poza. dupa doua ore de la inundarea cu lapte de ci ment si prin maturarea rumegusului. Apoi întreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine în ro sturi. la placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza. factorul apa .4 parti nisip. Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau în conformitate cu desenele di n proiect cum este indicat de Proiectant. Asezarea placilor se va face montându-se la început placile reper.5.

fixate cu mortar de ciment astfel încât sa depaseasca fata tencuielii cu 5.Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si în conditiile tehnice indicate in paragrafele privind îmbracamintile din mozaic turnat (vezi mai sus).sub plinte .10 mm care se vor umple cu un material elastic. In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la c irca 30 mp sau 6m. socluri. . iar grosimea lor va fi astfel stabilita încât sa depaseasca fata tencuie lii de 5.La îmbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat.8 mm. .se vor realiza interspatii de 5. Inaltimea sca felor sau plintelor va fi de 100. .150 mm.. scafe) pentru a curata usor imbinarile dintre pereti si par doseli. pr in intermediul unui strat din mortar de ciment.La intersectia pardoselii cu elementele verticale . ci direct pe perete. turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele si în conditiile tehnice indicate la aceste îm bracaminti. capatul superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a fai antei. functie de modularea structurii. Ele nu se vor aseza peste tencuiala. In cazul in care se tencuiesc si pere tii in aceeasi incapere. 8 mm. Executarea scafelor si plintelor . 15 0 mm înaltime. .La îmbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100.La îmbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racor dare (colturi speciale interne si externe.

Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala. .Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degr ada pardoselile. CONTROLUL CALITATII 17. Verificarea inainte de inceperea lucrarilor .Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de recepti e calitativa pentru stratul suport).Existenta certificatelor de calitate pentru materiale.: Atunci cand stratul suport este din paman t trebuie verificat ca straturile successive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 . . 17. .Agremente tehnice ale Proiectantului pentru produse si procedee noi.Se va verifica lucrabilitatea betonului.Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare.1.Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli. Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurat a curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor. . . determinata prin metoda trasarii cu t runchiul de con având înaltimea de 30 cm. .Se va verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute în STAS 256 0/3-84. sa fie bine compacta te si udate.Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documen tatia de calitate a constructorului. . .se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei în betoniera pâna la terminarea punerii betonului în opera). . Pentru platformele de la intrari etc.5.5. .Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.Conditii tehnice de calitate In timpul executarii îmbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se vor fac e urmatoarele verificari: . acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca o ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa. . stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip nece sare pentru ruperea capilaritatii. Proiectantul va da dispozitii de sa ntier pentru remediere sau refacere.20 cm.

ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm.turnarea sapei se face in panouri de max 2. . .daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare. Verificari in timpul executiei lucrarilor A) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca: .se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea.se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata.se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acop erirea cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile.5.2.se respecta procedura tehnica de executie. . . . .Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier: 17.5 mp separate prin rosturi longitud inale si transversale. planeitatea si pantele sapei executate. . . .sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand con sistenta de 5 cm masurata pe conul etalon.Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se m onteaza sub pardoseli pentru a se asigura protejarea lor. .daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un lab orator autorizat..

B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita: . Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport. executie executie executie executie executie executie executie pardoseli pardoseli pardoseli pardoseli pardoseli pardoseli pardoseli brute. parchet din covor PVC.respectarea proiectului si a detaliilor de executie. 17. Verificarea la sfarsitul executiei lucrarilor de pardoseli - Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale. 17. . . tarkett din mozaic din placaj ceramic din piatra epoxidice de interior si exterior Intocmit : Arh. .3. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Catalin Minea . . Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.6. Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor. . sape autonivelante din dusumele lemn. care reprezinta instructiunile producatorului pentru montaj.5. Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse. .respectarea fisei tehnice a produsului folosit. .

.

Hidroizolatiile sunt lucrari de constructii cu rolul de a impiedica patrunderea umezelii si a apelor meteorice . Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1. Lucrari de tinichigerie 18. freatice sau tehnologice in interiorul cladirii sau in elementele de constructii si asigura pastrarea in bune conditii a caracteristicilor fizico . . GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru hidroizolatii cu m ateriale bituminoase si a unor lucrari aferente acestora. GE 025-1997 Ghid pentru refacerea etanseitãtii rosturilor la clãdirile civile cu fatade realizate din panouri mari prefabricate din beton armat M.18.1. CAIET DE SARCINI HIDROIZOLATIE 18.T. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.mecanice ale materialelor care compun constructiile . . Nr.A. Capitolele inrudite: . in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane. Reabilitare termica.L.P.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.

D. GT 044-2002 .2002 6.A.L.T.2003 C 246 1993 5.02. C 234-1991 Instructiuni tehnice privind alcãtuirea si executarea hidroizolatiei monostrat cu folie stratificatã din PVC plastifiat la acoperisurile clãdirilor industriale si agrozootehnice.L.04.10. necirculabile M. C 216-1983 Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din pvc la hidroizolarea constructiilor subterane si bazinelor I.L.1984 NP 36 1982 3. 11/N/18.L. 20/28.T.P.C.P.P. 1578/15. GE 047-2002 Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor în constructii M.1991 NP 44 1986 4. 607/21.10.62/N/17.P.1997 2.C.C.T. executia si exploatarea hidroizolatiilor la clãdiri M. NP 040-2002 Normativ privind proiectarea.L.03.

L.10.T.2002 .Metodologie privind determinarea permeabilitãtii la apã a finisajelor si protectiilor anticorozive aplicate pe suprafetele elementelor de constructii M.P. 1570/15.L.

1986 .D.C.L.09.1987 C 163 1973 9. 40/21.04.T. C 112 .T.L.T.P. NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizolatiilor bituminoase ale acoperisurilor cladirilor M. 177/2005 10.C. C 163-1987 Instructiuni tehnice pentru folosirea profilelor încastrate din PVC plastifiat la etansarea rosturilor elementelor de constructii I.P.T. NP 064-2002 Ghid privind proiectarea. NE 031-2004 Normativ pentru hidroizolarea tunelurilor pentru cai de comunicatie cu folii din mase plastice M.7. 605/21.2003 C234-1991 8.C.T.C. 1732/2006 NORMATIVE CONEXE 11.C. executia si exploatarea elementelor de constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice M.

P.L. C 246-1993 Instructiuni tehnice pentru utilizarea foilor cu bitum aditivat la hidroizolatia acoperisurilor M.T.C .P. Proiectare si Directivare in Con structii .P.C.A.A. .C. 36/12. .Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M. GP 065-2001 Ghid privind proiectarea si executarea lucrarilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la acoperisuri de beton Legenda M.T.D.Ministerul Lucrarilor Publice.Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii I.L.P.C.D.L.04.1993 14.C.11.Institutul Central de Cercetare .1986 12. 15/N/22.C.P.T. C 217-1983 Norme tehnice privind alcatuirea si executarea hidroizolatiei cu folii din PVC la acoperisuri 13. Transporturilor si Turismului I.L.

.

conform ST AS 491 -70.80.1. conform ST AS 44-84. 3mm grosime. conform ST AS 2028-80.80. Spirt alb. Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane hi droizolanta. conform STAS 1901 -77. 2. Filer de talc. pitris) de 7 . Micro-asbest. IBP 1100 R. conform ST AS 7916 . Panza gudronata tip PI 50. Carton imbibat CI 300. (CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat. Membrane hidroizolanta cu bitum aditivat . conform ST AS 138-80. conform STAS 1046-78. CA 400. Panza gudronata cu bitum aditivat IAA 1200. chit . conform ST AS 8050-79.. conform STAS 10126-80. acoperita cu folie de aluminiu tip TBAL. P A 55 si P A 45. 15 mm). Emulsie bituminoasa tip Hidrobet.3.conform STAS 661-71. conform STAS 138 . MANIPULARE. Tesatura din fibra de sticla gudronata tip TSA 2000. conform STAS 11342-79. Materiale Materiale cu membrane gudronate: Cartoane gudronate tip CA 300. Materiale bituminoase pentru amorsare. Solutie de bitum tip CITOM. conform STAS 11342-79. conform STAS 8 067-85.conform STAS706478. Camine de drenaj din plastic (cum ar fi tipul TAGCM de la Oradea si TLSIT). Panza din fibra de sticla non-gudronata tip I 50.. conform STI 29-86. Emulsie anionica gudronata. Tesatura din fibra de sticla gudronata. Tabla din plumb de 1. conform STAS 558-85. Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05. (SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat. conform STAS 6800-63. Tabla zincata. Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 1000 R.18. conform STI 17-86. . MATERIALE SI ECHIPAMENTE. IB 1200.3. conform NTR 4978-72. conform ST AS 539-79. Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 110. Emulsie cationica gudronata. conform ST AS 3315-75. LIVRARE. Materiale auxiliare: Filer de calcar. conform ST AS 10546-76. PI 40. IBF 1200. VERIFICAREA CALITATII. Placi din beton prefabricat si alte materiale de protectie (nisip. conform NTR 9041-80. fixare si izolare: Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90. DEPOZITARE 18.

conform normelor in v igoare. Manipulare. . Livare. Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie. La depozitre se vor lua masuri de paza contra incendiilor. pentr u a nu le deteriora.3.18. pe distante cat mai scurte. Depozitare Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub s oproane si vor fi ferite de lovituri.2.

Masuri pentru protectia muncii si prevenire a incendiilor pe categorii de lucrar i Conditii de lucru la membranele hidroizolante Membrane hidroizolanta se vor monta la temperaturi de peste +5°C. Caracteristici tehnice ale membranei hidroizolante Lucrari de acoperire beton Proceduri de verificare: a) Masuratori.4. sub barierele pentru vapori deasu pra incaperilor cu umiditate sub 60% sau sub hidroizolatia aplicata pentru izolatie termica sensibi .4. Instructiuni de intretinere si utilizare. Straturi pentru difuzie vapori Sunt din panze gudonate IPB 1200 sau IPB 1100. Urmatoarele trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile: Conditii de realizare. sunt interzise l ucrarile pe vreme ploioasa.18. Verificarea calitatii lucrarilor. inspectiei si concluziile e) verificare directa. verificare directa a corespondentei cu proiectul si cu normele va lide b) Existenta si validitatea documentelor de certificare a calitatii materialelor folosite c) teste de randament cerute de proiect si de prescripetii tehnice trecute in pr ocesul verbal pentru lucrari ascunse d) Verificarea existentei si continutului documentatiei si a procesului verbal. inspectii. COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE 18. Amorsa Se realizeaza din solutie bituminoasa pe un suport din beton uscat si bine curat at. teste aditionale. doar cand sunt temperaturi exterioare de pana la + 18°C si cu emulsie pe suport umed la temperatu ri de peste +8°C.1.

cand se apli ca. evitand formarea de pungi de aer. aplicarea sulurilor se face perpendicular sau para llel cu panta. Straturile se vor aplica incepand de la jgeaburile de scurgere sau caminele de d renare. Cand se monteaza. vor fi curatate prin periaj energic si vor ramane nemiscate pana se indreapta. sulurile gudronate se for desface pe suprafata suport. cu suprapuneri de 5 cm. cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie acoperita partea inferioara a stratului de izo latie termica. loca lizate pe suport cu partea protejata. Membrana Hidroizolatoare Pentru aplicarea hidroizolatiei.la la umiditate. Al doilea si al treilea strat se vor aplica cu imbinari intre suprapunerile sulu rilor (aplicarea la marginea acoperidsului o fasie de 50 cm latime la membrane hidroizolatiei in 2 straturi s i de 33 cm la membrane hidroizolanta in cateva straturi). sulul perforat va fi aplicat fara a se lipi. care va depasi + 150°C. Pentru pantele de pana la 7%. astefel incat suprapunerile sa se realizeze in directia de drenarea a apei. Straturile de difuzie nu se aplica in si pe o raza de 25 cm in jurul gurilor de drenare si penetrare. Bariera impotriva vaporilor Se va aplica pe un suport din beton peste stratul de difuzie. placile termoizolante se vor aplica cu partea neprotejata in m asticul bituminous cald pentru a acoperi bariera impotriva vaporilor. Sulurile gudronate for fi fixate prin rostogolire succesiva si compactare peste stratul de mastic bituminous. fixat si acoperit cu mastic bituminous. Suprapunerile la suluri gudronate vor fi de 7. cu acoperiri din beton.10 cm longitudinal si de minim 10 cm frontal si vor fi presate cu un dispozitiv cu incalzire locala (se accepta ca 10% din suluri sa aiba supra puneri de minimum 5 cm pe lungime sic el putin 7cm pe latime). .

95°C.4 de mai jos. Plasa se va ancora in perete. Pentru executarea hidroizolatiei verticale in exteriorul cladirii si pentru prot ectie peretelui vezi subcapitolul 13. 06 mm / 25x25 cm. suprafata fiecarui strat va fi examinata prin ciocanire. Protectia membranei hidroizolante: elementele verticale se vor proteja cu mortar M 100 . Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi de la parter este stipulata pentru i ntreaga grosime. Pentru balcoane. placi pentru t avare din ciment prefabricat). Pentru inaltimi mai mari. 18. terasele accesibile si acoperisuri tip terasa.2. sapa din ciment sclivisit. pana la 60 cm inaltime. se vor folosi ancore speciale care se previna scurgerea apei in punctele de fixa re. taiate la dimensiunile necesare.Dupa aplicare. de jos in sus. stratificarea fiind facuta din 2 straturi din cartoane gudronate CA 300 prinse cu 2 straturi d e mastic bituminos 70 . la piede stalul exterior al cladirilor. sub pardoseli incaperilor localizate la parter. Protectia membranei hidroizolatiei se va face din pietris de 7-15 mm pusa pe un strat uniform de 4 cm grosime. se pot folosi al te materiale pentru finisaje decat pietris (cum ar fi asphalt din mastic. si la pardoselile si peretii incaper ilor umede. Canalele de drenare din tabla zincata de la mansarde se vor fixa cu mastic bitum inous intre starturile aditionale de tesatura gudronata si membrane hidroizolanta.4. Compozitia membranei hidroizolante protectie impotriva umiditatii din pa mant Efectul de capilaritate al apei se intalneste la peretii de rezistenta.T de 3 cm grosime cu tencuiala pe plase sudate 04.4. La sageac suprapuneri cu membrane hidroizolanta orizontala se vor pune i n zone de 20 cm. Hidroizolatia elementelor verticale: executate prin intinderea fasiilor. La mansarde. Hidroizolatia exterioara a soclului Gips hidroizolant sau un strat de panza gudronata P A 45 si un strat de carton g udronat CA 300 protejat de . membrane hidroizolanta se va intoarce pe partea orizonta la a masardei pe minim 10 cm. defectel e gasite se vor repara pana la realizarea urmatorului strat.

18.4. pentru peretii si pardoselile subsolului.5 kg/m la fiecare strat. localizate deasupra nivelului apei de suprafa ta gasita. Conditii de executie pentru membrane hidroizolante impotriva umiditatii pamantului si apei fara presiune hidrostatica Lucrarile de hidroizolatie pentru constructii pentru ape fara presiune.95°C cu 1. prinse cu mastic b ituminos IB 70 .gips armat extins sub nivelul trotuarului.4.4. . Izolatia va fi protejata cu zidarie plina pe intreg perimetrul . Hidroizolatia pe verticala a peretilor se aplica din exterior pe peretele din ca ramida tencuit si va fi alcatiuta din: amorsa din emulsie bituminoasa.95°C. Conform STAS 2355/2-8 prevederile trebuie luate in considerare ca si cataloagele valide detaliate si prevederile p roiectului. 18. 2 straturi P A 45 si un strat CA 300. Suport ul a fost aplicat cu emulsie bituminoasa de minim 300g/m2. doua straturi P A 45 si un strat CA 300. Compozitia membranei hidroizolante supuse presiunii apei Sunt prevazute impotriva umiditatii pamantului cauzata de ploi care nu pot fi co lectate si evacuate. Hidroizolatia pe orizontala de la subsol se va aplica pe beton de egalizare si v a consta din gudronare cu emulsie bituminoasa.3. Lucrarile de hidroizolatii a constructiilor subterane trebuie sa ia in considera re urmatoarele: Micsorarea si meninerea nivelului apei de suprafata la minim 30 cm sub altitudin ea joasa a fundatiei in timpul constructiei. Hidroizolatia incaperilor supraterane Hidroizolatia incaperilor umede supraterane folosita continuu va include stratur i PA 45 + CA 300 prinse cu mastic bituminous pe orizontala si la plinte 30 cm inaltime pe verticala. prins e cu bitum IB 70 .

iar in momentul lipir ii straturilor va fi de 160°C . CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ La terase. si pentru aceasta trebuie luate masuri de ventilatie si paza impotr iva incendiilor.. Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220°C. EXECUTIA LUCRARILOR. Acest tip de hidroizolatie ar trebui protejata cu un perete din caramida solida sau cu alte panouri protective asezate in centura. La scafe si margini. acolo unde sunt necesare numai lucrari de reparatii ale hidroizolatiei existente execu tate pe sistem clasic .Suprafetele suport trebuie sa fie rigide si cu figuri geometrice simple.3. membrana hidroizolanta va fi intarita cu straturi adit ionale din panza sau texturi gudronice de minim 50 cm latime. La imbinari si penetrari. .220°C. Membrana hidroizolanta instalata pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va finaliza pe intreg conturul constructiei pana la 2m inaltime. acoperisuri si grupuri sanitare La lucrarile de hidroizolatii se pot folosi atat membranele hidroizolante cat si tehnologia clasica . Acolo unde se folo seste tehnologia clasica trebuie respectate urmatoarele instructiuni : Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste + 5°C. se recomanda ca stratul d e amorsa sa fie din emulsie bituminoasa.5.4. La membranele hidroizolante se vor respecta instructiunile producatorului . membrane hidroizolanta va fi intarita cu fasii din panza sa u texturi gudronice de 50.100 cm latime. si scaf ele cu margini rotunde cu raza de 5cm. emulsiile doar la temperatur ile suportului la minim +15°C. lega tura dintre straturi trebuie facuta in trepte la cel putin 10 cm de suprapunere. 18. Vezi subcapitolul 18. Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolati .84. Masticurile se vor aplica doar pe suprafete uscate. La membrane hidroizolante instalate in spatii inchise. Sub ac easta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16 . In cazul unor inaltimi mai mari. masticul bituminous se va aplica doar la o temperatura de 160-180°C pe timpul verii si cu 10-20°C mai mult pe timpul iernii.

prevazute sub bariera contra vaporilor.87 si conditiilor de la pct. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza d in fasii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime. peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau su b hidroizolatii aplicate pe termoizolatii.ei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 . fixarea conductelor de scurgere. Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. . 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor. numai in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6°C. starea de intarire si de uscare a suportului. sensibile la umiditate. iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura de peste + 8°C. dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m2 .86 privind controlul pantelor. eliminarea asperitatilor. Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica p e suport din beton sau mortar de ciment. asezate la 1 m distanta. 3. a elementelor din tabla si alte lucrari similare. Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si usc at.5 din normativul C 1 12 . foile perfora te se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport. Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100. agrafe de prindere. pevazute cu sape din beton. diblurile.

La colturi. cu suprapuneri de 7 .6.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald.10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioa ra a stratului de izolatie termica. muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula. incep and de jos in sus. reborduri. dupa care se vor lasa un timp suf icient. cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer mineral. Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necircul abile. 30 mm grosime. pe toata suprafata. 3. La atice cu inaltimea pana la 60 cm. In montarea pe acoperis.5 kg/mp mastic de bitum cald. cosuri.86 art. Hidroizolatiile la elementele verticale (atice. prin lipirea Placilor cu minimum 1. o rosturile de dilatare cu reb ord se vor etansa si izola conform C .20. Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele di n normativul C 112 .Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuz ie. se admit e aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata. hidroizolatia se va aplica pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile cu suruburi. intins cu peria pe f oile bitumate. dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului. cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse . e tc. lipite si acoperite cu mastic de bitum. Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu pa nta de max. se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. minimum 10 cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va ridica pana la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solic itarilor fizice si mecanice astfel: o strapungeri reci si fara vibratii. Protectie cu foi bitumate a Placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici. ventilatii. prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesa tura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe element cu sarma sau colier. o strapungeri reci si fa ra vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse. Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului.20.2 3. hidroizolatia se va intoarce pe partea oriz ontala a aticului. la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 . 50 cm.50 cm. pentru relaxare si indreptare a foilor. etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va exec uta. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate. cu lipirea imediata si presarea cu canciocul. controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri. Placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprote jata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150°C in ti mpul lipirii. armat cu plase otel-beton 0 6 mm la 25x25 cm. cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90). sulurile din foi bituma te se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica.

tabla etc. modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi.86 cap.87.2.26 . protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7 15 mm. 4. se vor face conform aceluiasi normativ.24 . se va executa prin asezare in strat uniform de 40 mm grosime. minimum 12. impaslituri. punctele 3. gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc. .8 si ale detali ilor respective ale proiectului. 3. trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2 .3. se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii.7 terase necirculabile. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina.5 cm grosime.86 punctele 3. racordarea izolatiei. sape protectie.25. Montarea gurilor de scurgere. cu sau fara presiu ne. tipul d e panaza.3.112 .) La elementele subterane La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor. sape. Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilo r din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica.26 .24. ale normativului C 112 .

aderenta. etc. ABATERI ADMISE Lucrarile de hidroizolatii. umiditate. daca se constata anumite denivelari se va face co . ca gaurile de scurgere au g ratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei. Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verifi cari: Verificarea terminarii etapei executata anterior (PV receptie calitativa strat s uport). calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei. Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi. inc usiv a celorlalte lucrari de constructii aferente. glafuri. peste termoizolatiile noi. Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii. strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor.) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate.6. Verificari inainte de inceperea lucrarilor de hidroizolatii. Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (c opertine. Verificari pe parcursul executiei lucrarilor de hidroizolatii Dupa verificarea planeitatii . Verificarea planeitatii stratului suport. Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm.Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata. fiind admisa o singura denivelare de ± 5 mm. Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in componenta hidroizolatiilor. 18. constatari fa cute conform normelor in vigoare. latime pe conturul si in campul sapel or. calitatea lor se va verifica pe etape de executie. Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere. Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului. din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele: calitatea supotului . prin planurile de executie ale proiectului. porozitatii si curat irii acestuia. incheindu-se proces-verbal. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie. calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate. majoritatea lor fiind lucrari ascunse. planeitate.rigiditate. pozitionarea si ancorarea pieselor matalice (daca este cazul).

In timpul executiei trebuie verificat: lipirea corecta a foilor. se admit 10 % din foi cu cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale. . latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal. respectarea directiei de montare a foilor. minimum 10 cm frontal). care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin stratul de bitum sau se verifica cu aparate pentru ver ificarea umiditatii). iar termoizolatiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu pelicula de m ortar special . mentinerea. frontal). in cazul izolatiilor subterane. 30 cm sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective.. Inaintea aplicarii stratului de hidroizolatie se va verifica starea de umiditate a stratului suport (pentru care la fiecare 1000 mp.rectarea lor cu mortar de ciment . tinichigeria ferenta acoperisurilortrebuie racordata cu hidroizolatia si bine fi xata de elementele de constructie. se fac 5 probe prin desprinderea unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm lipita de su port. pana la 20 % panta se pot monta paral lel cu streasina. nivelelui apelor freatice la min. dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta.

MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR Umatoarele masuri de protectia a muncii trebuie luate in considerare cand se exe cuta lucrarile de hidroiolatie: Normele nationale pentru protectia muncii. Norme pentru prevenirea si stingerea incendiilor si norme pentru echiparea cu me canisme. lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima. mani pularea si impachetarea si transportul cisternelor de gaz lichefiat. se opresc epuismentele.6 cm . utilaje. Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore. Cand se excuta membrane hidroizolanta adin bitum.03. sau tuburi. aparate.realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi.1993. capitolul 10 si 11 privind depozitarea. Masuri specifice de protectie impotriva incendiilor privind oprirea continuarii membranei hidroizolanta la rosturile de dilatatie. instalatii. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm .11 din Noemele Tehnice P 188-83. Verificari la terminarea lucrarilor Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisuri lor cu pante pana la 7 % inclusive. aprob ate de MLP A T prin Ordinul nr. urmatoarele masuri pentru prev enirea incendiilor trebuie luate in considerare: Norme generale ale protectie muncii impotriva incendiilor la constructii si inst alatii conform conform Deciziei nr. 34/1975 i 60/75. stipulate la Articolele 7 si 8 din Normele Generale si articolele 5. grosimea s tratului de apa fiind de 3. 9/N/15. punctual cel mai ridicat . 290/1 977. verificarea se face vi zual prin ciocanire si eventuale sondaje în punctele dubioase.3 si 6. 18.7. aprobate de Ministerul Muncii si de M inisterul Sanatatii prin Ordinul nr. panouri etc. La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane. coper tine. Reglementarile privind protectia muncii si igiena de munca in constructii. Normele de protectia a muncii MICh. dupa asigurar ea masurilor de contrapresiune. echipamente de siguranta si substante chimice pentru prevenire . In cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua.

aprobate prin Ordinul nr. Instructuni generale pentru protectia muncii PE006/8 I. acoperisuri Intocmit : Arh. Norme nationale pentru protectia muncii NRPM 75. Se va monta o balustrada de siguranta in jurul terasei. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . 18. 742/D-1981.a si stingerea incendiilor in unitati.executie termohidroizolatii la terase. Muncitorii trebuie sa fie legati cu o centura de siguranta sau trebuie sa existe o sarma care sa reziste la greutatea muncitorului. Dispozitivele de catarare trebuie sa fie complete si trebuie verificate din toat e punctele de vedere si trebuie manipulate doar de personal calificat. Catalin Minea . Trebuie sa existe acces de siguranta la acoperis. Materialele trebuie ridicate intr-un container sigur.executie hidroizolatii de protectie impotriva umiditatii din pamant si apei fa ra presiune hidrostatica .8. se interzic accesele imbunatat ite.

LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC/AL/ PENTRU USI SI FERESTRE 19. Contractorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare). GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de mo ntaj la tâmplaria din PVC/Aluminiu/ ce va fi livrata pe santier de catre producator. c urentilor de aer sau traficului auto. cert ificatele de calitate a materialelor puse în opera si atestatele de producator sau montator. tabelele de calcul si desene detaliate la scara. Certificarea sistemului de management al calitatii pentru producerea tâmplariei conform ISO 9001 : 2008 (existenta Certificatului pentru sistemul de management al calitatii asigura aut oritatea contractanta ca firma conduce si coordoneaza corespunzator procesul de productie astfel încât performantel e stabilite de producatorul de sistem sau/si de agrementul tehnic sunt realizabile de catre fir ma ofertanta) . Certificare sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale pent ru activitatea de producere/montaj tâmplarie conform OHSAS 18001-2007 (existenta Certificatului sist emului de management al sanatatii si securitatii operationale conform OHSAS 18001. care aplica prevederile Directivei europene 89/106/CEE.1. avizele tehnice. .19. Producatorul tâmplariei din PVC/aluminiu va respecta urmatoarele cerintele de perf ormanta : .2007 as igura autoritatea contractanta ca firma ofertanta va lua toate masurile stabilite pentru sistem as tfel încât riscurile de producere a acccidentelor pe santier sa fie minime) Se vor atasa la Cartea tehnica a constructiei agrementele. Tâmplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vântului. Productia poate incepe numai dupa verificarea pe teren si aprobarea acestora. CAIET DE SARCINI . La executie se vor folosi doar materiale si produse atestate conform HG 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii.

19. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. O.174/2002 Privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate C 107/1-94 "Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladiril e de locuit" RAL GZ 716/1 "Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC" ALPROM-1995 . STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. nr.2.U.G.

38 mm la exterior si una "float" cu grosimea de 4 mm la interior. DEPOZITARE 19.Geamul interior va fi tratat astfel încât sa fie "Low-E" (low emission) . o Etaje superioare: la fel ca mai sus cu exceptia foiii de sticla exterioara ca va fi realizata din sticla "float" cu grosimea de 6 mm. Geam termoizolator: . CONTROLUL CALITATII.fabricata din otel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerintele RAL RG 607/3 "Asigurarea calitatii feroneriei batante si oscilobatante" . va fi alcatuit din realizat din doua foi de sticla "float" fiecare cu grosimea de 3 mm.3. categ. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. va fi curat si corect sigilat.Usile de acces cu functiune de evacuare în caz de incendiu vor fi prevazute cu d ispozitive anti panica la interior si vor fi obligatoriu cu deschidere catre exterior.1. Geamul laminat de exterior. . Materiale utilizate la realizarea tamplariei PVC pentru usi si ferestre: Feronerie: . Spatiul creat între cele doua foi de geam este umplut cu argon.Geam termoizolator va fi de doua tipuri în functie de locatia unde se va monta: o Parter si etajul 1: geam termoizolator realizat din doua foi de sticla una lam inata cu grosimea de 6. . separate de o folie de trnslucenta de polivinil butiral (PVB) în grosime de 6. I . aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3.38 mm. MANIPULARE.19. Furnizorul de g eam va poseda Certificat de la . distantate printr-o bag heta de 16 mm dublu sigilate. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate.Geamul nu va prezenta zgârieturi.Toate usile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-închidere Incuietori: .Inchizatorile sunt din AlMgSi. Toate inchizatorile vor livrate cu 3 chei.3.pierderi joase de energie. LIVRARE.

Panourile vitrate mai mari de 25cm trebuie sa fie geam securizat de 4mm sau 6mm.Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana l a 80 cm distanta de podea sau pamant.sistem pentacameral cu un coeficient de transfer termic K = 1.Înatimea minima a profilelor va fi 60 mm iar grosimea peretilor principali va fi de 3. si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana la 150cm de p odea trebuie echipate cu geamuri securizate.2 mm).5 mm si modul de elasticitate 250 KN/cm.Tocurile/profilele de aluminiu sunt modelate din aliaj AlMgSi 0. . .Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi0.1. Geamuri securizate posibile:. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc. Materiale utilizate la realizarea tamplariei din PVC: . Caracter isticile mecanice se bazeaza pe NE .Suprafetele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniforma. Acest aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata.Toughened. Materiale folosite pentru tamplaria din aluminiu . cel de-al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70cm. fara întreruperi si fara impuritati mecanice.Profile PVC albe .5 .3 W/m2K. . se vor fixa pe intreaga lungime. Laminated & Georgian Wired (turnate sau laminate). 19. 19. .producatorul de sticla cu depunere Low-E ca dispune de dotarea necesara procesar ii acestui tip de geam.0 mm (±0.3.Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6mm.din otel zincat cu grosimea de min. .2.Profile de rigidizare . Panourile din sticla montate la 30cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la 150cm de podea sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam securizat.5 in conformit ate cu NE 573-3:2003.3.3. .

pentru geamul termoizolator se vor utiliza n umai suporturi oblice/verticale.anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. 19. .Balamalele sunt din aliaj AlMgSi.Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie vertic ala. M aterialele abrasive trebuie deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea.Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta.In vederea asigurarii unei bune etansari. Balamalele pentru toa te elementele care se deschid pot fi atasate. Sili conul si alte materiale etansatoare in general nu au efect asupra ramelor.4. varianta standard . .12020. Controlul calitatii. fiind mult mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pen tru gauri. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate care. .Tâmplaria/geamul termoizolator trebuie depozitate în spatii protejate împotriva inte mperiilor. .6 W/m2K.Coeficientul de transfer termal este k = 1. depozitare . Se va evita deteriorarea suprafetei ramelor. Tratarea de supra fata se face in urma izolarii. cât si geamul termoizolator. . dup a tratamentul de suprafata.Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. . dar produsele pe baza de solventi se vor evita. Materialele utiliza te pentru suporturi nu trebuie sa . iar impac tul trebuie evitat. livrare. . In cazul transportului de lunga distanta se recomanda utiliz area ambalajelor din carton si a distantierelor din carton. Se obtine a stfel o cavitate cu aer stagnant. Depozitarea se va face astfel încât tâmplaria/geamul sa nu sufere deformari care ar pu tea sa strice sau sa impiedice utilizarea.În cazul suprafetelor vitrate foarte mari. . se vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate . manipulare. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220°C). Contururile de extindere sau pentru lambriuri pot fi usor prinse sau strecurate in profilele de aluminiu.3. sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. ce implica o greutate sporita mai mar e de 50g. se vor livra in situ îns otite de certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale.Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. . toate contururile se prevad cu un ca nal inferior de scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 m m).Tâmplaria asamblata (partial).

4. Ferestrele si usile sunt finisate. Pentru a evita zgarierea ramelor este essential sa se evite transportarea de mat eriale prin ferestre dupa montarea lor. si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata. Lucrari in afara santierului Montarea feroneriei . Golul trebuie sa cuprinda pragul.1.deterioreze tâmplaria/geamul în nici un fel. garnit uri din neopren. MONTAREA. vopsea protectiva).2. Se vor folosi instructiunile de supr aveghere pentru fiecare system pentru a se asigura ca se comandat dimensiunea si modelul adecvat. 19.cu suruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil. INSTALAREA SI ASAMBLARE 19. iar golul trebuie sa fie finisate inainte de montare. 19.4. Generalitati Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirie noi sau in goluriele exi stente in zidarie dupa demontarea tamplariei care va fi inlocuita. EXECUTIA LUCRARILOR. .4. Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat sin u t rebuie folosit ca model pentru lucrarile de constructie.

Îmbinarile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistenta pentru a rezista pre siunii vantului.Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat PVC. Ga rniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului.Montarea garniturilor . Executia tamplariei din Aluminiu pentru usi si ferestre . Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Cordonul de sudura nu va prezenta pori sau culoare gri-galbuie. .3. dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica .Sudarea profielor PVC . . .Montarea garniturilor .termosudare cu masini speciale de sudura.Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat aluminiu. aerului si a greutatii partilor mobile. Toata tamplaria sunt livrate pe santier montate si toate lucrarile in afara de m ontare se executa in afara santierului. poliuretan sau silicon neacetic. presand astfel capetele taiate unul de alt ul. Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre . .4.profilele de rigidizare se fixeaza în camera profilului cu suruburi autoperforante la 40 cm. capetele sunt invelite in clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi cu e mail uscat) pentru a preveni patrunderea apei.Asamblarea se efectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiat e diagonal in canelura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0. cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata de structura de baza având în vedere ancorarea prevazuta. . Tamplaria din Aluminiu: . In cazul in care apa este evacuata prin camera de presiune de colt.Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure între toc si zidarie. coltur ile sunt si ele etansate cu epoxi.cu suruburi protejate anticoroziv. 19. aceste elemente trebuie tratate anticoroziv. sa permita dilatarea tâmplariei. Fixarea se face direct în perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Daca tâmplaria este fixata cu elemente meta lice.Montarea feroneriei . .Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical.îmbinare "cap la cap" cu evitarea întinderii sau lipirii. Inainte de a fi presate in unghiuri. Fixarea trebuie astfel facuta încât sa asigure stabilitatea.îmbinare "cap la cap" cu evitarea întinderii sau lipirii. .Armarea profilelor . Rostuirea intre tâmplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat.5).

Sa se mute orice mobila existenta langa gol pentru a evita deteriorarea in tim pul demontarii tamplariei existente si montarii celei noi.4. Lucrari pregatitoare (in reabilitare) Demontarea tamplariei existente (deasemenea. tamplaria trebuie curatita. .4.Sa se verifice daca tamplaria noua nu a fost deteriorate in timpul transportul ui si ca sunt fabricate conform cerintelor Investitorului. trebuie sa fie curata.Sa se verifice daca dimensiunile noilor ferestre sunt corecte astfel incat sa se potriveasca in gol dupa demontarea tamplariei existente. Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. . a) Inainte de demontarea tamplariei existente. Lucrari de demola tii).conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare. este foarte important sa se verif ice urmatoarele: .(poliuretanica). usc ata si fara praf sau grasimi. În cazul în care imediat dupa asezarea tâmplariei se observa deteriorarea stratului de supraf ata protector.Montarea geamurilor . Dup a instalare. . . 19. vezi Capitolul 1. .Sa se verifice structura interna si externa si in caz ca se gasesc deteriorari aceste trebuie raportate Proiectantului inainte de inceperea lucrarilor. Suprafata care se va umple cu spuma. permanent sau temporar.

Daca glafuri sunt necesare si s-au livrat separat de ferestre trebuie atasate acum conform instructiunilor. Este important ca sistemele d e fizare sa nu penetreze canalele de drenare. chiar daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime. Daca o fereastra sau o usa este prea grea pentru a fi manipulata adecva t. fie prin gauri re si fixare in rama exterioara. Daca se monteaza prin insurubarea prin rama exterioara principala in structura. e) Se taie prin traversele verticale ale ramei principale fara a cauza deteriora rea structurii.4.Se fixeaza tamplaria in gol folosind fie dispozitive de fixare.Fixarea se face direct în perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Montarea Pregatirea ramei: Daca se folosesc dispozitive de prindere acestea nu trebuie atasate foarte starn s de rama exterioara. Dupa fixarea in acest mod imbinarile temporale s e pot desface. incepand de la nu mai putin de 150mm de colturi si nu mai mult de 600mm in centr u. Distan . atunci geamul se demon teaza. se poate scoate geamul. h) Moluzul se indeparteaza.Sa se acopere covoarele si mobilierul pentru a minimiza posibilitatea deterior arii si pentru a facilitate 'operatie de curatenie' dupa finalizarea montarii.5. Daca este necesar sa se insurubeze prin partea inferioara a ramei exteri oare. unde tencuiala se intalneste cu rama. conform recomandarilor furnizorului si se imbina tem porar pentru a vedea daca este adecvata. 19. Da ca se vor atasa cu suruburi de rama intotdeauna sa se insurubeze de dedesupt in cadru. .Se pune tamplaria in gol. Orice geam sau orice rama demontata se depoziteaza in siguranta la distanta de zona de lucru. cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata de structura de baza având în vedere ancorarea prevazuta. g) Se curata golul si se indeparteaza masticul din structura. apoi se aplica un etansator adecvat. In majoritatea cazurilor acest lucru va minimaliza deteriora rea. c) Se demonteaza toate panouri mobile si geamul din rama. f) Se indeparteaza partile orizontale ale ramei exterioare din gol. Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical. d) Se taie traversele si se scot din rama principala. .. unde se poate colecta apa. i) Pentru usi: sa se verifice daca s-a instalat DPC si nu este deteriorat Princi palele faze de realizare. b) Sa se foloseasca un cutit sau ceva similar pentru a cresta in zona ramei exis tente pe interior. gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de col turi si nu la mai mult de 600mm de centru. . Rosturile verticale vor fi in medie de 5mm latime.

Dupa instalare. În cazul în care imediat dupa asezarea tâmplariei se observa de teriorarea stratului de suprafata protector. conform instructiunilor producatorului si avand grija sa nu se deterioreze geamul. dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma . Daca tâmplaria este fixata cu elemente metalice.Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de de a etansa cu masti c sau finisare. uscata si fara praf sau grasimi. Finisare: Rostuirea intre tâmplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecva t. Se t ermina de finisat partii exterioare a . permanent sau temporar. tamplaria trebuie curatita.Se remonteza panourile mobile care au fost demontate. Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. aceste elemente tre buie tratate anticoroziv. Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea termala. .ta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm.Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate ad ecvat pentru a permite drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam. . Orice defect trebuie rectificat. Spuma trebuie taiata in exterior astfel incat sa nu se amesteca cu filerul. . trebuie sa fie curata.

înainte de fabricarea tâmplariei. In cazul in care exi sta zgarieturi. Dupa montare. Canalele de drenare rebuie curatate. Finisarea si repararea externa a tamplarieie sunt factori importanti in lucraril e de inlocuire.Contractorul trebuie sa se asigure. se poate folosi disc de polizare si se finiseaza cu perie.Atunci cand furnizorul pentru tâmplarie. . cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse imediat.Toate paile mobile. va atentiona proiectantul care. ramele pentru tamplarie se vor curata cu apa calda care contine detergent. in urma consultarii Cont ractorului. avand in vedere toleranta admisa. Se fac e acest lucru pentru a elimina posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna. 19.Masticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la receptia materi alelor. Tencuiala. daca este necesar un finisaj lucios.golului si se indeparteaza banda protectiva transparenta de pe suprafata ramei s i de pe glaful exterior inainte ca rosturile sa fie etansate cu filer. Pentru marcarile care nu se indeparteaza se poate folosi o solutii fine pe baza de apa si un mop din lana. Aspecte importante sunt: .5. Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actiona te electric si imbracaminte adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri. ABATERI ADMISE Verificarea va consta din: Dupa ce structura de baza a fost terminata: . Siguranta pe santier: Montarea tamplariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe santier. va indica masurile ce trebuie luate Verificarea pe parcursul executiei: . . trebuie unse dupa montare. ASIGURAREA CALITATII. va ob serva ca structura de baza nu este perfect verticala. .Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul.

Verticalitatea si orizontalitatea cat si positia in goluri . izolarea corecta a golului dintre toc si perete cu spuma poliuretanica.Deformatia maxima: o în directia orizontala cu geam simplu: 1/300.verificarea aspectului. . . Mânerele verticale tip bara vor amplasate la distanta suficienta fata de rostul dintre cele doua foi de usa pentru a preveni vatamarea (>8cm) Abateri admise: ..se vor verifica fixarea corecta a tocurilor.Limite de toleranta pe verticala la tâmplaria instalata: o Cadru ferestre: 2 mm/m .o Cadru usi: . cu geam dublu: 1/500. a montarii geamului. a functionalitatii ferestrelor.mânerele usilor vor fi instalate în asa fel sa previna vatamari. a montarii feroneriei.Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati. etansarea cu silicon. Verificarea dupa montaj: . a pozitionarii corecte a garniturilor si baghetelor. .

6.19. Catalin Minea . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Executie si montaj tamplarie aluminiu (usi si ferestre) Intocmit : Arh. Executie si montaj tamplarie PVC (usi si ferestre) .

.

CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT PENTRU USI SI FERONERIE 20.C. broast e. Tâmplaria va fi echipata cu accesoriile functionale de calitate : balamale. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.C.C.20.P. Usile interioare vor fi din foaie dublu placata cu furnir de stejar finisate cu lac incolor. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1 C 47-1986 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticlã în constructii I. 14/18. mânere (zincate sau nichelate).1986 C 47 1979 C 207-1981 2 C 199-1979 .04. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatii pentru usile de lemn interioare si pentru feronerie la tâmplaria interioara si exterioara a cladirilor civile si industriale. 20. Nr.2.D.1. pe rama de lemn de brad la interior (usi celulare).

D. STAS 1587-88 Balamale semiîngropate pentru usi.C. transportul si montarea în constructii a tâmplariei din lemn I.D.1979 Modificari la C 199 .C.C.C.P. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale STAS 1637-73 Usi si ferestre.1979 I. Conditii tehnice generale de calitate STAS 9322-73 Tâmplarie pentru constructii civile si industriale.C .C. 1301/16/03.C. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor. Proiectare si Directivare in Con structii STAS 466-79 Usi din lemn pentru constructii civile.P.1987 Legenda I.C. Terminologie STAS 4670-74 Modularea constructiilor. sectiuni STAS 799-73 Ferestre si usi din lemn. depozitarea.C.Instructiuni tehnice privind manipularea livrarea.Institutul Central de Cercetare .Tocurile metalice la usile interioare vor fi conform NI de productie STAS 1547-86 Balamale îngropate cu aripi plane.08. STAS 1548-91 Inchizatoare cu bare (cremoane). a sensul ui de rotatie pentru închiderea lor si notarea lor simbolica.D. STAS 1588-79 .04.P. 17/6.

Opritor cu arc pentru ferestre .

butoane. STAS 1713/2-86 Broaste îngropate pentru usi. STAS 8865-90 Balamale pentru cuplarea usilor de balcon si a ferestrelor din lemn. STAS 2419-88 Mânere. Conditii tehnice de calitate. STAS 11216-86 Balamale cu aripi îndoite. STAS 8086-86 Accesorii pentru mobilier si tâmplarie. STAS 2676-87 Zavoare îngropate pentru usi. STAS 10565-88 Broaste aplicate cu cilindru de sigurata.STAS 1713/1-87 Broaste îngropate pentru usi. STAS 2846-80 Broasca aplicata pentru usi STAS 3778-87 Zavoare aplicate pentru usi STAS 7380-90 Inchizatoare pentru limba. îngropate. Clasificare si terminologie. aplicate STAS 11217-86 Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor STAS 11318-87 Inchizatoare cu bara si bolturi de zavorâre . STAS 9849-88 Balama batant-basculanta. silduri si rozete. Dimensiuni.

etc. TRANSPORT. Siguranta la incendiu Din punct de vedere al combustibilitatii. Sanatatea oamenilor.4. materiale de etansare. elemente de fixare. elemente ca ncerigene. LIVRARE. Criteriile esentiale de durabilitate mentinerea caracteristicilor mecanice vor permite o apreciere a durabilitatii ma terialelor pe o perioada de peste 15 ani. feronerie.3384/89. Suprafetele interioare si exterio are vor putea fi curatate usor cu detergenti neutri. Intretinerea Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate în timp. Intretinerea acestora pe durata utilizarii trebuie sa fie posibila prin masuri obisnuite. 20. cu toate accesoriile. Mostre Constructorul va prezenta spre aprobare câte o mostra pentru fiecare tip de usa sa u familie de tipuri de usa asemanatoare. Materialele utilizate trebuie sa fie reciclabile si sa corespunda cerintelor imp use prin Legea nr. rebuturi industriale. materialele utilizate trebuie sa se înca dreze în clasele de combustibilitate prevazute de normativul P118-99.137-95 Legea Protectiei Mediului. Durabilitatea. deseuri toxice sau alte substante daunatoare sanatatii oamenilor sa u integritatii mediului înconjurator.20. . Este interzisa utilizarea materialelor abrazive sau a solvent ilor. iar sarcinile termice degajate de fiecare tip de material trebuie sa se încadreze în prevederile STAS 10903/79 modificat de IRS cu nr. STAS 466-78 se livreaza cu tocuri din lemn de stej ar. CRITERII ADMISIBILE PRIVIND CERINTELE DE CALITATE Siguranta utilizatorilor Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de siguranta în exploatare prevazute de Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din Punct de Vedere al Cerintei de Siguranta în Exploatare (CE 1-95). Protectia mediului Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi. DEPOZITATARE Tamplarie Usile de lemn executate conf.3.

.

Piesele de feronenie se vor livra în seturi. Tâmplaria nefinisata se transporta neambalata. sipci care sa le fer easca de contactul cu apa care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje. foar feci. (8) 1336 Feroneria si accesoriile se vor depozita în spatii închise. In ambele cazuri. având asigurata interschimbabilitatea tocurilor s i a foilor de usi dupa montarea în constructii. MATERIALE SI PRODUSE Ramele usilor se vor realiza din lemn de brad bine uscat sau chiar uscat la cald . 20. Usile mai sus descrise se folosesc la culoare si celelalte spatii uscate iar usi le de la grupuri sanitare vor fi . Transportul se face cu mijloace de transport acoperite. Usile exterioare de intrare se vor monta echipate cu toata feroneria. Depozitarea se va face în încaperi uscate. zavoare). manevrare si blocare. Drucarele si sildunile la usile interioare se vor monta ulterior. Tâmplaria va fi adusa în santier cu feroneria gata montata (balamale. inclusiv broasca yale. Feronerie Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra în cutii bine ambalate. pentru a nu se deteriora.Tocurile de usi pot fi livrate montate. ferite d e vânt si degradari prin lovire. întocmit conform dispozitiilor legale în vigoare. olivere. cremoane. Dupa încarcare se va asigura stabilitatea prin consolidare cu sipci si tampoane asezate între acestea si peretii vehiculelor. constituind un ansamblu cu foaie de usa sau pot fi neasamblate si livrate separat de foile de usa. tâmplaria va fi asezata pe suporti. Umiditatea lemnului se va încadra la intervalul 12-15% usi. tocurile si foile de usi sunt echipate cu accesoriile necesare pentru actionare. Fiecare lot de livrare trebuie sa fie însotit de documentul de certificare a calit atii. Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite. pentru o mai usoara evidentiere la mo ntajul pe tâmplarie.5. ferite de ploaie si raze solare. conform necesitatilor. In mijlocul de transport. ferite de umezeala si ag enti corozivi.

6. protejate împot riva coroziunii prin acoperire electrochimica cu zinc sau cadmiu. MONTAJUL Montarea foilor de usa se va face numai terminarea executarii lucrarilor cu proc es tehnologic umed (tencuieli interioare.lacuite. Inaintea montarii tocurilor se vor face urmatoarele operatiuni : . . spacluirea peretilor ce se tencuiesc ). conform STAS 7222-90. Feronerie. Materiale marunte: suruburi pentru lemn de marimi corespunzatoare. Etansarea rostului între toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica sau chit siliconic. Toate tocurile pentru usile interioare se vor fixa numai la partea superioara si la partea inferioara. Pozitionarea corecta a tocului se verifica cu bolobocul si cu firul cu plumb.trasarea si verificarea axelor de montaj a tâmplariei.verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta oper atiunile de montaj a tâmplariei. inclusiv balamalele vor fi produse si livrate de catre firme speciali zate. . Etansarea între toc si zidarie se va face cu spuma poliuretanica sau chit siliconi c. placajul de faianta. functie de elementele de prindere existente sau pentru pozitionarea acestora. 20.

1% din lungime.5 mm.5 cm.alte elemente ± 1 mm. se monteaza foile de usa. 1.pentru elemente pâna la 1. Inaintea efectuarii lucrarilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor met alice. Abateri de la planeitate (deviatia unui colt fata de planul format cu celelalte 3) : .5 m lungime : .Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior : pardoseli. conform SR EN 22768. . . 20.8.pâna la si inclusiv 50 mm grosime ± 0. prin sudura (bal amale).5 m lungime max. SR EN-2:1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschie re si conform STAS 11111-86 pentru piesele prelucrate prin taiere. . ABATERI ADMISIBILE Tamplarie Abateri de la grosimea specificata la plansa : . Feronenia se va fixa pe tâmplaria metalica din profile laminate sau din profile de tabla de otel îndoite la rece. Abateri fata de dimensiunile specificate în planse : . facându-se slefuiri si ajustari de la caz la caz. p lacaje si vopsirea tocului. .pentru elemente peste 1.1:1995. ambutisare sau îndoire.pentru toc : dimensiunea totala ± 3 mm. 20.golul la interiorul tocului : ± 2 mm. cu surubuni autofiletante sau acolo unde este specificat.pâna la si inclusiv 200 mm grosime ± 0.7. VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI Urmatoarele defecte se considera minore si se pot remedia prin operatiuni de mic . tencuieli. Feroneria se va fixa pe tâmplaria de lemn cu suruburi pentru lemn cadmiate sau zin cate cu cap înecat.4 mm. Feronerie Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru piesele din metal si al iaje neferoase.

-Usile se închid si se deschid cu greutate. broaste. Feroneria trebuie sa fie curata. cu tocul. -Defecte de montaj al feroneriei. . Balamalele se vor unge cu vaselina pentru a se evita uzura în timp. -Etansari si chituri neregulate. la cotele prevazute în proiect. Piesele de feronenie si accesoriile care nu corespund vor fi înlocuite cu altele c are sa functioneze perfect. . Elementele de închidere (zavoare.Foaia de usa nu corespunde cu dimensiuni.Tocul nu este fixat pe elementele de structura.a amploare. Defecte majore se considera urmatoarele : . Feroneria si accesoriile se vor monta conform cu desenele de executie.Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau închide din cauza abaterii toculu i de la verticala sau fixarii defectuoase a balamalelor. fara urme de vopsea. . drucare. fara greutate si sa asigure închiderea etansa a tâmplariei. zgârieturi sau deformari. rostul între toc si foaia de usa nefiind conform cu detaliile. la cererea proiectantului pe cheltuielile constructorului. cremoane) trebuie sa functione ze ireprosabil.

Articolul de deviz cuprinde costul tâmplariei. MASURATORI SI DECONTARI Tâmplaria de lemn se deconteaza în functie de numarul de mp. Feroneria nu se deconteaza separat. de usa în conformitate cu articolul din deviz. materialele de etansare si vopsitorie. geamul. accesoriilor de fixare. 20. 20. Catalin Minea . Lucrari de montaj tamplarie lemn Intocmit: Arh. feroneriei. Se cuprind în deviz toate tipurile de si cu pretul unitar respectiv. 20. INTRETINEREA SI PROTEJAREA LUCRARILOR Pâna la receptie lucrarilor se va avea grija ca tâmplaria sa nu fie deteriorata în cur sul executarii ultimelor operatiuni de finisare. Transportul si manipularea elementelor de tamplarie care au feroneria gata monta ta se va face cu grija deosebita pentru ca aceasta sa nu fie deteriorata.11. Este recomandabil ca usile sa fie protejate cu hârtie în timpul zugravelilor.Feroneria care nu este montata în conformitate cu proiectul se va demonta si remon ta în conditiile specificate. ci se cuprinde în articolul de tâmplarie din can titativul de lucrari. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .9.10. Elementele de feronerie se vor proteja în timpul executarii lucrarilor de vopsitor ie si zugraveli prin învelirea lor în pânza impermeabila sau folie de polietilena.

.

a).Lucrari care urmeaza a fi acoperite sau partial acoperite ca atare calitatea lor din punct de vedere al aspectului si corectitudinii executiei va trebui verificata: -pe parcursul executarii acestora. pe diverse faze ale lucrarilor .inaintea montarii mochetei se vor verifica pardoselile inaltate). GENERALITATI Lucrarile prezentate mai jos vor fi dupa cum urmeaza: a).Lucrari care vor ramane vizibile si care pot fi receptionate in orice moment dupa executie In cazul lucrarilor de la 1.28° C umiditatea suportului 3% (CM) se va evita lucrul in bataia razelor solare se vor evita curentii de aer .65% temperatura suportului 15° C . antreprenorul are obligatia de anunta executia l ucrarilor si a convoca receptia acestora. incheindu-se procese-verbale de lucrari ascu nse. daca lucrarea se va executa pe un suport existent .1. suportului. b).28° C umiditatea ambientala relativa 55% . lucrarilor care urmeaza sa fie ascunse de noua lucrare Operatiile de mai sus se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor. La inceputul si pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica re spectarea tuturor conditiilor de mediu indicate in prezentul caiet de sarcini dar si in fisa tehnica a producator ului In cazul in care indicatiile fisei tehnice a producatorului sunt diferite de cel e din prezentul se vor respecta indicatiile producatorului In general si daca nu se prevede altfel in cadrul conditiilor specifice de monta j de mai jos. respectiv in fisa producatorului. pentru lucrarile de finisaje si zidarie interioare se vor respec ta urmatoarele conditii minime de mediu: temperatura ambientala 18° C . CERINTE TEHINCE PERETI CORTINA 21. Orice lucrare va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea: .21.inaintea executarii lucrarilor ulterioare ca vor acoperi lucrarile definite ma i sus (ex.

32° C umiditatea ambientala relativa 55% . primeaza specificatiile producatorului dupa care cele din pre zentul.65% temperatura suportului 12° C .se va asigura ventilarea In general si daca nu se prevede altfel in cadrul conditiilor specifice de monta j de mai jos. Toate materialele de finisaj vor fi aprobate din punct de vedere desingn si culo are de catre proiectanti inainte comandarii.28° C umiditatea suportului 4% (CM) se va evita lucrul in bataia razelor solare se va evita lucrul in vant Se vor verifica. pentru lucrarile de finisaje exterioare se vor respecta urmatoar ele conditii minime de mediu: temperatura ambientala 12° C . . prezentul caiet de sarcini si prescriptiile producatorilor. respectiv in fisa producatorului. deasemenea. precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative. In toate cazurile. utilizarea tipului/clasei de calitate a materialelo r indicate in proiect.

2. Geam de securitate de sticla silico-calco -sodica SR EN 13119 Perete cortina. SR EN 12154 Fatade cortina.2 Aluminiu si aliaje din aluminiu. Partea 1: Definitii si proprietati fizice si mecanice generale SR EN 12150 Sticla pentru constructii. Terminologie. Produse de baza. Etanseitatea la apa. Sticla silico-calco-sodic a. Permeabilitate la aer. Cerinte de performanta si cla sificare SR EN 13116 Fatade cortina. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. Cerinte de performanta . tevi si profile extrudate. Extruded rod SR N 572-1 Sticla pentru constructii. Cerinte de performanta si clasi ficare SR EN 12152 Fatade cortina. Rezistenta la incarcarea data de vant.Standarde generale P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor 21. Bare. Partea 2: Caracteristici mecanice Aluminum and aluminum alloys. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrare. SR EN 573-3 Aluminiu si aliaje din aluminiu. Compozitia chimica si forma produse lor obtinute din aluminiu prin deformare plastica. Partea 3: Compozitia chimica si forma produselor SR EN 755-1.

Limit e admisibile C 107-05 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor C 107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termic e la cladiri .SR EN 1396 Aluminiu si aliaje din aluminiu. Conditii tehnice SR EN 485 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Table. Table si benzi acoperite in rulou pe ntru aplicatii generale. benzi si table groase SR EN 1999 Eurocod 9: Proiectarea structurilor din aluminiu SR 12025-2 Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire.

.......011 W/m2 x K Proiectul tehnologic al placarilor.................SR EN 13523-9......5mm.. min rezistenta la rupere SR EN 485....3. 2 grad de luciu ............. min 70 N/mm2 . aprox ......... basici sub dimensiune de .dupa 1000 or e fisuri maxime............ (Rw)........ HB rezistenta la coroziune SR EN 13523-18 . Limite admisibile si parametri de izolare fonica 21...4..........500N..... min........ fiind ulterior protejata cu o acoperi re plastica (poliamidica)...... .............35% grosimea acoperirii ... ..35µm Panourile vor avea urmatoarele caracteristici: izolare fonica.... intre care va fi un strat de polietilena de joasa densitate (LDPE) Tabla de aluminiu va fi conforma cu SR EN 1396 si va avea urmatoarele caracteris tici modul de elasticitate. 2mm rezistenta la umiditate .clasa .. La intocmirea Caietului de sarcini s-a luat in calcul o incarcare datorata vantu lui de 1... zgomot aerian ISO 717-1.....STAS 6156-86 Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si industriale ..........5% coeficient de..5mm/m Tabla va fi vopsita in camp electrostatic..........dilatare liniara la diferenta de temperatura 100ºC SREN1999 1-1 max... max........ al casetelor din placi compozite si al struc turii de fixare va fi intocmit. DESCRIEREA MATERIALELOR FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI Sistemul va fi realizat din casete din panouri sandwich..... avand fetele din alumin iu de grosime minima 0.25dB conductivitatea termica DIN 52612.. .SR EN 1999 1-1..... ........clasa maxima rezistenta la coroziune sare si acizi SR EN ISO 4628... SR EN 13523-2.....0.......... de catre executant in conformitate cu proi ectul furnizat de arhitect.................. 2 ....... min... respectand urmatoarele cerinte: rezistenta acoperirii EN 13523-4. impreuna cu toate detaliile necesare....

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Catalin Minea .21. DETALII TEHNICE PANOU REPREZENTATIV Conform Anexa A1 21.4. Executie pereti cortina Intocmit : Arh.5.

GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de mo ntaj ale tâmplariei interioare din lemn .1.86 Obloane rulante. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.88 Ferestre si usi de lemn. PARTITII VITRATE SI TAMPLARIE METALICA INTERIOARA 22.1. rezistente la foc si etanse la fum. Baghete de fixare pentru geamuri. MANIPULARE.87 Tâmplarie pentru constructii civile. Usi interioare metalice: normale si respectiv rezistente la foc. DEPOZITARE 22. Elemente de suspendare si închidere 22. Foi/panouri usa din lemn. pervaz. Formate si alcatuiri STAS 3366 . Clasificare si tehnologii STAS 9317/1 .usi vitrate. LIVRARE. Elemente componente: Tocuri de lemn pentru usi si partitii vitrate.LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DE LEMN. STAS 799 .89 Glasvanduri cu rame din lemn STAS 466 . STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. Prescriptii tehnice 22. usi interioare de lemn pentru constructi i. Tocuri metalice.3.87 Tâmplarie pentru constructii civile si Industriale. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. Conditii tehnice generale STAS 9322 .22. cat si usi metalice pantru interior. Metode pentru v erificarea calitatii STAS 5333 . ASIGURAREA CALITATII.89 Usi si ferestre.86 Ferestre. usi de lemn.92 Usi de lemn pentru constructii civile STAS 9317/2 .3. Partitii vitrate: normale. Ferestre din lemn STAS 4923 . Materiale utilizate pentru usi interioare de lemn si glazvanduri . usi de balcon.2. CAIET DE SARCINI.

.Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina .Confectiile de lemn vor fi executate conform tabelelor de tâmplarie.Panou de vizionare 10x40 cm. furniruite si lacuite conform specificatiilor Proiectantului sau la fel ca cele existente.La fel ca la punctul a) cu foaie de usa si toc din lemn masiv.respectiv profile metalic e prefabricate vopsite. .pentru salile de clasa . c) Usi cu panouri vitrate integrate . . 40 mm. birouri .Feroneria aferenta tipurilor de confectie .Glafuri din lemn masiv sau profile de lemn liniare . balamale.silduri. a) Usi interi oare pline(Rw 40 db)pentru cancelarii . . .Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina . 40 mm.grosimea foii usii min. cilindru pentru incuietoare cu buton (în sali de clasa si toalete) si cu chei în celelalte încaperi). b) Usi interioare cu panouri decorative (în cladiri monumente istorice) . . mânere. cu panouri din placaje incluse. geam clar în grosime de 6 mm. grosimea foii usii min.

Foaie de usa cu structura din lemn.În cazul usilor etanse la fum acestea se vor echipa cu dispozitive de etansare s i de auto închidere.Foaie de usa la fel ca la punctul c) cu balamale speciale. divizarea acestor suprafete vitrate este obligator ie. e) Usi vitrate sau glasvanduri (rezistente la foc F30) . g) Usi duble batante (în bucatarii) . în grosime de min. . d) Usi vitrate sau glasvanduri (nerezistente la foc) . 35 mm. suprafata vitrata este divizata de baghete în diverse panur i.silduri.profile prefabricate ce se livreaza împreuna cu foaia de usa si elemente de suspendare si închidere (balamale. h) Accesorii .Captuseala si pervazuri . balamale. mânere. între tocuri si golurile unde se monteaza. vopsite sau melaminate pe ambele fete. glasvanduri cu structura di n lemn.Montanti si traverse pentru usi si partitii vitrate.silduri. min. . .Foaie de usa cu rama de lemn. 45x90 cm. . Daca suprafata vitrata nu este divizata se va folosi geam securit sau laminat.Toc pentru usa din lemn / metalic .silduri. cilindru pentru incuietoare cu buton (în sali de clasa si toalete) si cu chei în celelalte încaperi trebuie sa fie de calitate si sa reziste la socuri repetate si la folosinta indelungata . În cazul instalarii acestor tipuri de usi în interiorul unor pereti despartitori se vor utiliza: tocuri standard din lemn si glafuri. balamale. 45x50 cm.Opritori pentru usi.Feroneria . prevazuta cu placi subtiri din otel inoxidabil pe o înaltime de 30 cm de la baza pe ambele fete. mânere din metale cromate sau materiale plastice cu încuietor i specifice pentru aceste locatii(cu blocare din interior si deschidere de urgenta din exterior). cilindru pentru incuietoare cu buton (în sali de clasa si toalete) si cu chei în celelalte încaperi. cu geam clar în grosime de 6 mm. . .Spuma poliuretanica pentru montaj. în conformitate cu specificatiile Proiectantului.Feroneria aferenta tipurilor de confectie . . . mânere. cu insertii placaje. celulara. min. Fiecare foaie de usa trebuie sa fie prevazuta cu cate 3 balamale . f) Usi de toaleta semi solide .Tocuri/glafuri din profile metalice (otel sau aluminiu) în cazul compartimentari lor usoare din panouri compacte melaminate cu rame de aluminiu. .Chituri pentru conturile exterioare si interioare ale tocurilor. .. broasca). distanta de la podea la marginea inferioara 20 cm.Feroneria aferenta tipurilor de confectie .Usile vor fi pe captuseala si vor fi prevazute cu pervazuri . balamale metalice.La fel ca la punctul d) cu exceptia suprafetelor vitrate care se vor executa d in geam armat (cu plasa din otel inoxidabil) în grosime de 6 mm.

2. grosimea finita de 45 mm. praguri metalice (drepte sau etanse).silduri. mânere.22. . . dim otel placat cu crom.Foaie de usa din tabla de otel galvanizata profilata/cutata rigidizata cu prof ile din otel galvanizat. Materiale utilizate pentru usi metalice a) Usi metalice(nerezistente la foc) .Finisaj : grund anticoroziv b) Usi metalice rezistente la foc (F60 si F90) . . cilindru pentru incuietoari speciale.Feroneria aferenta tipurilor de confectie . cu îmbinari suda te la colturi si dispozitive de fixare rezistente.3. balamale.Toc metalic din profile ambutisate de 2 mm din otel galvanizat.

Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie sa . Depo zitarea se va face astfel încât tâmplaria sa nu sufere deformari care ar putea sa strice sau sa împiedice utilizarea .Verificarea la receptia preliminara Se vor verifica: .existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice. 22. Transportul si manipularea se vor executa manual. Livrare. însotita de certificat de calitate si declaratie de conformitate emise de producat orul respectiv.La fel ca la punctul a) dar foaia de usa este umpluta cu MDF. etansare cu garnituri rezist ente la foc. Sefii echipelor de montaj vor p articipa la receptia tâmplariei si a accesoriilor. .Verificarea la livrare .. .3.Verificarea înainte de punerea în opera . Verificarea calitatii se va face pe faze: . . dispozitiv de auto închidere (amortizor). Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Tâmplaria trebuie depozitata în spatii protejate împotriva intemperiilor. pregatita pentru finisare sau gata finisata conform tabelelor de tâmplarie.Dispozitiv antipanica la usile de evacuare în caz de incendiu.86.3.verificarea în urma depozitarii / manipularii cu privire la deteriorari. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale.corespondenta cu prevederile proiectului.4. . conform specificatiilor producatorului sau cele specifice rezistentei la foc. . balamale galvani zate cu sistem de securitate. 22. nu se admite folosirea spu mei poliuretanice pentru etansarea acestui rost. manipulare. . în spatii încalz ite cu o temperatura si umiditate constanta.existenta si calitatea acesoriilor de prindere.3.Optional cu panou de vizionare cu geam armat rezistent la foc.Rostul dintre toc si perete sa fie astupat numai cu materiale rezistente la fo c. depozitare Tâmplaria se livreaza încheiata. Controlul calitatii. Livrarea se receptioneaza conform STAS 799 .

Înainte de montaj. adâncime. Pozarea si echiparea tâmplariei: . verticalitate. . penele vor fi tratate în prealabil cu carbolineum sau ulei mineral. centrare. INSTALARE. ASAMBLARE Urmatoarele precizari sunt valabile pentru usi de lemn.4.fixarea praznurilor pentru tâmplarie si cele pentru finisarea spaletilor si glaf ului. EXECUTIA LUCRARILOR. tâmplaria de lemn se va depozita în zona de lucr u pentru a se realiza aclimatizarea. Operatiuni pregatitoare de lucrari ce trebuie a fi terminate înainte de începerea mo ntajuIui tâmplariei: . îmbracarea în folie din plastic a tocurilor si marcarea pe acestea a punctelor corespunzatoare marcate pe conturul golului.5' m.fiecare toc este adus în pozitie si fixat în prima faza prin pene la colturi si la interval de maximum 1. . glasvanduri. MONTARE. În cazul usilor rezistente la foc se vor urma prescriptiile producatorului si /sau cele specifice acestor tipuri de usi.terminarea tencuielilor în zonele adiacente golurilor precum si a pardoselilor s i plafoanelor. usi metalic e care nu sunt rezistente la foc.deterioreze tâmplaria/geamul în nici un fel. . înaltime.materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol. cu cel putin 24 h. 22.

între foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant (3 . . baghete sau prin cordoane de chituri simple sau tiocolice Toate usile care atunci când sunt deschise pot cauza deteriorari ale peretilor adi acenti.injectarea cu spuma izolanta a spatiilor ramase libere între toc si gol .înlaturarea protectiei din folie de plastic.între cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minim 3.închiderea tâmplariei în goluri prin pervazuri.6.abaterile de la planeitatea foilor de usi sau cercevele mai lungi de 1. cremoanele.montaj tamplarie interioara de lemn (usi.5.existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice. 22.8 mm).completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor rnetalice . .retusuri si completari.accesoriile metalice sa fie bine montate si sa functioneze perfect. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . . abaterea este de 2 mm. . . Vor fi prevazute cu opritori ce se monteaza în pardosea la. .fixarea definitiva a tocurilor si spraituirea interioara pentru împiedicarea def ormarii pâna la momentul întaririi spumei poliuretanice. nu se admit abateri mai mari de 1mm/ m. Catalin Minea .potrivirea corecta a foilor de usi (luft) precum si a cercevelelor pe tocuri. panourilor de placare etc.executarea finisajelor la spaleti si glafuri.5 cm. pe toata lungimea faltului respectiv.5 m sa fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective. CONTROLUL CALITATII. .montaj tamplarie metalica Intocmit: Arh.. drucarele sa fie montate la aceeasi înaltime (înaltime const anta) de la pardoseala. . glasvand) . radiatoarelor. ABATERI ADMISE Se vor verifica: . . . 22. balamalele.verticalitatea tocurilor si captuselilor. pentru fiecare în parte.

.

peretii exteriori in contact cu solul (pentru cladirile care au subsol). Interventiile se vor face la urmatoarele elemente de anvelopa : pereti exteriori.Cerinte de izolatie pentru diferite parti ale cladirii. ferestrelor. cum ar fi: . planseul dinspre podul neîncalzit. peretilor cortina si suprafetelor vitrate . inclusiv soclul. .Tamplarie din PVC-U/Al . GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de reabi litare termica si pentru etansatori. D).1.lucrari de tinichigerie: pentru barierele de vapori. tâmplarie exterioara (vezi capitolul tamplarie din PVC-U/Al). .Lucrari de tencuieli: pentru fatadele izolate.hidroizolatii: pentru barierele de vapori I membranele hidroizolatoare. Capitole relationare: .Aplicarea izolatorului pentru rosturi in rosturile interioare si exterioare al e usilor.Comportarea corespunzatoare din punct de vedere al stabilitatii termice pentru elementele de constructie perimetrale (m. Obiective generale Se iau masuri care sa asigure : . . dolii si coame si acoperi suri din tabla metalica. acoperisuri tip sarpanta dinspre podul incalzit.Respectarea conditiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu constructi v.invelitori pentru acopris tip sarpanta: pentru barierele de vapori si ainvelit ori pentru acoperis. . 23. PPD).1.1. . .Evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafata interioara a elemente lor de constructie perimetrale. CAIET DE SARCINI TERMOSISTEM FATADA 23. placa pe sol.23. rosturi in pereti.Indeplinirea valorilor de comfort (PMV.Comportarea corespunzatoare a elementelor de constructie perimetrale la fenome nul de difuzie a vaporilor de apa: . . .Pereti despartitori. planseul dinspre terasa.

. vata minerala sau de sticla.planseului catre pod la care se prevede pe suprafata dinspre pod un strat de v ata de sticla sau vata minerala . polistiren extrudat (in cazul teraselor inverse). dar ori de câte ori situatia o permite se tinde catre atingerea ace stora prin masurile de interventie la nivelul: . de la an la an.planseului de terasa la care termoizolatia cu cca 15 cm termoizolatie eficient a din polistiren expandat. o evitarea acumularii cantitative de umiditate. La cladirile existente nu este obligatorie atingerea parametrilor termici si ene rgetic prevazuti pentru cladirile noi. rama din PVC/AL tri sau pentacamerala prevazuta cu geam termoizolant tratat low-e).5-1 mm) armata cu plasa deasa din fibre din sticla. in structura ele mentelor perimetrale. va ta minerala.o evitarea aparitiei fenomenului de condens in structura elementelor de construc tie. peste valorile admisi bile.tâmplariei exterioare care se îmbunatateste sau se înlocuieste cu tâmplarie performant a din punct de vedere termic si energetic (ex. .peretilor exteriori prin prevederea la fata exterioara a unui strat de PEX. poliuretan protejat cu o tencuiala subtire (0. . o evitarea cresterii umiditatii efective ale materialelor.

la care se prevede polistiren extrudat. b. conform C 107/2-97. Recomandarile furnizorului sistemelor de reabilitare termica trebuie respectate 23.peretii perimetrali de la subsol. 23.43 m2K/W soclu d = 1.1 m2K/W plansee de la ultimul nivel b = 2.soclului perimetral cladirii la care se prevede la exterior placare cu polisti ren extrudat .3 m2K/W Coeficientul global de izolare termica a cladirii G1 va tinde catre valorile max ime normate pe considerente termoenergetice G1ref. sali de sport) si de +10°C pentru incaperi incalzite indirect (magazii exterioare. e în m2K/ W din Tabelul 1 sau 2 .2.planseului catre subsol la care se prevede pe supratavanul subsolului un strat de PEX . tinzând catre atingerea valorilor rezistentelor termice minime normate pe considerente t ermo-energetice (valorile coeficientilor a.7 m2K/W plansee inferioare c = 1.2. Cladirile cu ocupare continua sau discontinua de clasa de inertie mare trebuie s a fie modernizate. cabinete.1 m2K/W tâmplarie exterioara e = 0. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel . anexe. laboratoare. pentru inc aperi incalzite indirect. . Parametrii necesari pentru calitatea termica Unitatile de invatamant sunt amplasate în Bucuresti în zona II climatica pentru sezo nul rece pentru care se considera temperatura aerului exterior de calcul Te = -15oC si se încadrea za (conform tabel VI din C 107/3) în grupa I de cladiri sociale cu regim normal de temperatura si umiditate. c.. . ateliere de reparatii).1. Valoarea dominanta a temperaturii conventionale de calcul a aerului interior est e de +18oC pentru incaperi incalzite direct (sali de clasa. closete. ho luri. casa scarii. Umiditatea relativa de calcul a aerului interior (^i) este de 60% pentru incaperi incalzite direct si de 80%.cladiri de învatamânt si pen tru sport din C 107/2-97): pereti exteriori parte opaca a = 1.

exigenta F) .02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro.02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelo pei cladirilor de locuit existente h) NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existe nte si a instalatiilor de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora .energetic e ale anvelopei cladirilor de locuit existente. e) C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladiri le cu alta destinatie decat cele de locuit f) NP 060 . 10/1995 privind calitatea în constructii (una dintre cele 6 exigente ese ntiale continute în lege este "izolatia termica. realizarea si exploatarea constructi ilor pentru scoli si licee b) NP 065-02 Normativ privind proiectarea salilor de sport (unitatea functionala de baza) din punct de vedere al cerintelor Legii 10/1995 c) C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor d) C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul. hidrofuga si economia de energie" . a ) NP 010-97 Normativ privind proiectarea. Legea nr. i) NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cl adirilor existente . instructiunile din specificatii vor avea priorita te.e din standardele si normativele enumerate mai jos. în vederea reabilitarii si modernizarii lor termice g) SC 007 . j) NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora .

550 din 9.199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei Ordonanta de urgenta nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr." (publicata în Monit orul Oficial nr. 278 din 21. C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul . Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr. 29 din 31. NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora . Ordinul nr.04.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienta a energiei Hotarâre din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicar ea Legii nr. C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie al e cladirilor . . 174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata în Monitorul Oficial n r. C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladiri le de locuit .174/2002 priv ind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publ icata în Monitorul Oficial nr.04 2003). C107/7-02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de închi dere ale cladirilor (Revizuire NP200/89) . NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladi rilor existente . Legea nr.Ordonanta guvernamentala nr. C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de loc uit . C107/6-2002 normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) p rin elementele de constructie (înlocuieste STAS 6472/4) .2003 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Îndrumator p entru atestarea auditorilor energetici pentru cladiri si instalatii aferente. 890 din 9 decembrie 2002).2000 privind reabilitarea termica a fo ndului construit existent si stimularea economisirii energiei termice.(Revizuire C107. 351 din 22 mai 2003).01. PENTRU REABILITAREA TERMICA A CLADIRILOR EXISTENTE NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora . C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cea de locuit . GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit.82) .2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii en ergiei termice Legea nr.0 1. Cu caracter general pentru cladiri noi C107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri . 29/30.

02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de locuit existente . GT 037-02 Ghid pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladir ilor existente . SC 007 .02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro. SC 006 .GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a cladirilor d e locuit existente si a instalatiilor de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora . în vederea reabilitarii si modernizarii lor termice . .energetice a le anvelopei cladirilor de locuit existente. NP 060 .01 Solutii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor de înc alzire din cladiri de locuit. MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al cladirilor exist ente si a instalatiilor de încalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora . MP 017-02 Metodologie privind atestare auditorilor energetici pentru cladiri .

324/2000. "Guide d'agrement technique europeen" . GT 043-02 ghid privind imbunatatirea calitatilor termoizolatoare ale ferestrelor . Acesorii: Adezivi. LIVRARE SI MANIPULARE 23. mp 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de re abilitare termica a cladirilor si instalatiilor aferente . în vederea reabilitarii termice . MATERIALE. . GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile funct ionale ale cladirilor existente .Panou din vata de sticla cu bariera de vapori (folie de aluminiu sau similar) pe o parte. Izolatia trebuie sa nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa.mai 2001.3. grosime 10-15cm. 23.Poliester extrudat si expandat. Izolare termica Panouri de diferite grosimi: . Panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimens iune. Plasa din fibra de sticla pentru armare. GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de constr uctie la cladirile existente.Spuma polisocianura rigida. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m3.Poliuretan extrudat si expandat. Grosimea cum este aratata in planse. PCC-016/2000 .Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea termica a cladir ilor folosind placi din materiale termoizolante. dibluri si cleme speciale pentru fixare.GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a masurarilor necesare expertizari i termoenergetice a constructiilor si instalatiilor aferente .3. . Contract icecon nr.Sistemes d'isolation thermique exterieur e par enduit . Agrafe. Materiale rulate/saltele: Vata minerala. mp 022-02 Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice ale materiale lor si produselor pentru constructii . la cladirile civile existente .Cahiers du CSTB . .1. .

- Cuie din otel inoxidabil. Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termic a. Materiale de etansare . 23. Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere cali tativ prevederilor din standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare. Benzi de armare pentru colturi pentru fatada. Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse în standardele si no rmele de produs.inclusiv cerintelor de calitate cerute de nivelul lucrarii. trebuind sa corespunda cerintelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii în cons tructii . Suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice.2. Materialele necesare sunt indicate în plansele desenate si listele de cantitati de lucrari. Profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante.3. Materialele utilizate la executarea lucrarii vor fi conform standardelor si pres criptiilor în vigoare.

transparent cum va fi aprobat de Dirigintele lucrarii.4. pentru beton. se monteaza sistemul de sustinere cum este indicat in Planse. pentru a asigura rezistenta materialului de etansare. spongioase. se foloseste cum este indicat in planse.1. Tip E . Nu se permit goluri cu aer.Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. o Vor fi incombustibile cu o densitate de 30 kg/m3. Comp us din 2 parti. Cerinte generale de montare pentru termoizolatii Izolatie cu placi: . Izolatia cu vata de sticla si vata minerala cu bariera de vapori: .Elemente de etansare prefabricate o Vor fi din polietilena-propilina-polimer.Izolatia cu placi a acoperisurilor tip terasa trebuie bagata in mastic sis a a iba intotdeauna bariera de vapori sub. mortar. Va avea culoarea gri. . Tip B . Tip C .Pe partea superioara a a polacilor din beton pentru acoperis: montarea placii se face conform specificatiilor din capitolul Hidroizolatii si specificatiile producatorului. EXECUTAREA LUCRARILOR. Se monteaza placi cu toate marginile Placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fi xate la intradosul planseelor.Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul te vilor.polisulfida: compus din 2 parti. culoare ap robata de Dirigintele lucrarii. metal.Sub acoperisul metalic.4. conductelor etc. . Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spu ma din poliestiren.Pe acoperisurile din beton se monteaza placi conform specficatiilor producator ului si aprobarii Proiectantului . fasii filtru cu fata but il-adeziva.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE 23. o Dimensiunile nu vor fi mai mici decat cele indicate in Planse. Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Dirigintele lucrari i.Poliuretan va fi in concordanta cu 11S A 5754 sau similar aprobate. Tip D .Tipul A . 23.

Salteaua se mentine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (suprafata refl ective a foliei se aseaza in jos). Termoizolatia peretilor exteriori Vezi deasemenea capitolul Lucrrai tencuieli.4.Productie libera de CFC si HCFC . .Se suprapun rosturile 10 cm si se etanseaza cu banda lata de 5 cm din aluminiu armat. 23.Grosimea care trebuie sa respecte cerintele este in subcapitolul 16.Salteaua de termoizolatie se monteaza dupa ce se fixeaza astereala.Rezistenta la compresiune .2.Planuri uniforme.Densitatea intre 16-18 kg/m3 . protejat de un start subtire de tencuiala armat cu plasa din fibra de s ticla conform prevederilor NP 0472000 si SC 007-02 (§ 2.. . .15 N/mm2 .2.Resistenta la >0.Se prinde izolatia de capriorii si de sipcile din lemn cu cleme. simetrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplari a pentru acoperis. .Clasa de combustie C2 .7). Peretii exteriori se vor izola cu u n strat de polieter expandat ignifug.minim 0.1.2 de mai sus (punctul "a") .125 N/mm2 . Caracteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele: a) Polistiren expandat pentru fatade: .

5 .1 N/mm2 .fara crapaturi Proceduri de montare: .Aderenta polistirenului . avand distanta dintre panourile de geam umpluta (plina) cu gaz inert [valoarea coefici antului k = 1.) .minim 3 J . . Lucrrai d e demolare).Se monteaza armatura in tencuiala peretilor exteriori. .Rezistenta la soc .minim 145 g/m2 . .1W/(m2k)].Rezistenta la variatiile de temperatura (-30°C. Trebuie respectate urmatoarele criterii: Inlocuirea tamplariei existente cu tamplaria noua din PVC-U sau AL.Valoareav kf pentru rame = 1. unde trebuie pastrate tratamentul ext erior al tencuielii exterioare. .minim 0. .De demonteaza tamplaria exterioara (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli).6 W/m2K. Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform perfo rmantelor termice ale peretelui exterior existent si se va notain proiectul tehnic.b) Strat de adeziv pentru placile de polistiren: .3. 23.Se monteaza termoizolatia plintei. se rectifica planeitatea stratului suport.Rezistenta la mediu alcalin d) Verificare in: . se spala si se usuca (vezi Capitolul Lucrari de Te ncuieli). .Aderenta adezivului in timp >0.Se indeparteaza tencuiala de pe peretii exteriori (vezi Capitolul 1.Se monteaza profilul la nivelul soclului.Densitate . In cazul reabilitarii cladirilor istorice. rezultand o . cand se monteaza tablele termoizolat oare.Se monteaza noua tamplarie (Vezi capitolul tamplarie din PVC-U/AL). termoizolatia se monteaza la interior.4.Golurile plasei 3. ./80°C.10).Se monteaza benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi.Se monteaza tablele termoizolatoare cu agrafe. cu partea interiora tratata (low E : e<0.4 mm .Panourile de geam termoizolante de minim 4+16+4mm. . Vezi capitolul Lucrari compartimentare pl acari uscate.1 N/mm2 c) Plasa din fibra de sticla: .Rezistenta la intindere >1500 N/5 cm . .Se aplica ultimul strat de finisaj pe peretii exteriori (vezi Capitolul Lucrar i de Tencuieli). Tamplarie exterioara noua Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al. .

Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi dife rite nu sunt direct suprapuse.69m2k/W.4. de 6mm grosime. .4. ca vechea izol atie sa fie indepartata complet (vezi Capitolul 1.S-a convenit. In cazul lucrarilor de reabilitare complete: . . conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02. cum se specifica pentru parter si primul etaj.Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Capitolul Hidroizolatii) . dupa verificare si consimtamantul Proiectantului. Lucrari de Demolari). . Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al.valoare R0 = 0. 23.O valoare R mai mare se va obtine folosind geam securizat laminat la exterior. Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment n etezita: .Se respecta instructiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si sol utiilor bituminoase necesare in timpul asezarii panourilor izolatoare.

6. Termoizolatia incaperilor de sub terasa va fi conform cerintelor termo-higro. Vezi capitolul Compartimentare Placari uscate sau Tavane Suspendate Modulare sau Liniare.en ergetic si pentru confot interior in vigoare.5.4.Se indeparteaza partile deteriorate ale stratelor de izolatie si se aseaza sta rte noi de material izolator. Termoizolatia podului incalzit sub acoperisurilor tip sarpanta Daca este posibil intre. Poliuretan.4. Poliuretan) de aproximativ 12 . sau saltele din vata minerala cu barie ra de vapori din folie de PE. Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie ( Polistiren. astfel incat tipul de material sa fie la fel cu cel existent. . sau chiar mai bine sub capriorii din lemn se vor instal a panouri din vata de sticla compimata ci folie de aluminu pe o parte. Alternativ inzolatia se poate monta sub plafon in functie de proiect si de spati ul existent. Podurile reci ale capriorilor se pot evita folosind sisteme de incalzire pentru acoperis. Alternativ se poate folosi spuma din Polistiren. Termoizolarea planseului dinspre podul neincalzit/ultimul etaj In caz de reabilitare: Pe planseul dinspre podul neincalzit se pune un strat aditional de termoizolatie moale (panouri sau saltele) de 10 15cm grosime si si se iau masurile adecvate pentru a permite accesul oricarui el ement in pod fara a deteriora termoizolatia noua.In cazul lucrarilor de reparatii: . 23. rezistent la compresiune si in ceea ce priveste grosimea. Grosimea minima a izolatiei: 15cm. Polisocianurat de a ceeasi grosime.15cm grosime. unde panourile se partial puse pe partea superioara a capriorilor (cum ar fi Pro Span sau similar aprobate). 23.

protejat cu tencuiala din rabit sau gipscarbon. Alternativ se poate aplica o tencuiala termoizol anta.7 de mai sus. Pentru constructii noi: termoizolatia pardoselii si a peretilor exteriori trebui e sa fie in conformitate cu punctul "c" din subcapitolul 22.7.2 de mai sus. In cazurile in care izolatia nu poate fi incorporata in parter. pentru a fi finisat (pardoseala din pvc. .8. Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact cu solul Pentru reabilitare: Vezi subcapitolul 22.4. Vezi Capito lele Lucrari compartimentare placari uscate si Lucrari de tencuieli.4. ). Trebuie evitata cresterea in grosime a pardoselii. cu o sapa din ciment armat pe partea superioara. deoarece are efect negativ as upra inaltimii usilor. Termoizolatia pardoselii de deasupra subsolurilor neincalzite Daca finisajul placii de deasupra subsolului neincalzit este deteriorat si este prevazuta construirea unui alt etaj. (aproximativ 8cm de polistiren e xtrudat). incluzand sapa din ciment. un strat termoizolator de minim 5cm de polistiren sau echivalent poate fi incorporat. daca este posibil fara a schimba grosimea totala a acesteia. Lucrari de demolari. 23. vezi Capitolul 1. Daca se intampla acest lucru t rebuie redusa grosimea izolatiei. Vezi programul pentru finisaj din proiectul tehnic si Capitolul Lucrari de pardoseli.4. Termoizolatia se va inc orpora in pardoseala. Altfel grosimea izolatie i se poate reduce. pentru a ajnge la grosimea pardoselii existente. Grosimea necesara a stratelor de izolatie se va calcula de Proiectant si se va s pecifica in proiect.23. se va fixa un st rat de polistirene extrudat ignifug sub plafonul subsolului. glafurilor etc si determina costuri suplimentare.1. gresie etc. Pentru demontarea finisajelor vechi ale pardoselilor.

.Existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de izolatii termice in d ocumentatia constructorului. a agrementelor tehnice pentru materiale si proceduri noi.5.Existenta de personal calificat pentru executia lucrarilor .Existenta certificatelor de calitate pentru materiale. spalarea si uscarea.1. o Denivelarile mici se vor corecta cu mortar marca M100 T. Verificarea montarii profilului de baza la nivelul soclului. o Atunci cand tabla cutata constituie stratul suport al termo. . Verificarea montarii tâmplariei exterioare noi din PVC-U/Al si suprafetele din jur ul lor.5. . o Sapele din beton armat de 30 mm grosime.Existenta utilajelor necesare lucrarilor. poduri Se verifica lucrarile pentru adaugarea/inlocuirea termoizolatiei pentru terasele si planseele dinspre pod. Acoperisuri. fara asperitati si fara contrapante. si montarea primelo . Fatade noi Se verifica indepartarea tencuielii de pe peretii exteriori. . rectificarea planei tatii stratului suport.Existenta proiectului si a detaliilor de executie. terase. Subsol Se verifica lucrarile pentru adugarea termoizolatia pentru pardoseala de deasupr a subsolului (reabilitare) sau pentru incorporarea ei in planseul subsolului (la cladirile noi). executate peste termoizolatiile din m ateriale tasabile vor fi prevazute cu rosturi la distanta de 10 -15 cm de la atic.Pregatirea suprafetei suport: o Suprafata suport trebuie sa fie neteda.hidroizolatie.23. curatarea prafului. Termoizolatie Verificari inainte de inceperea lucrarilor de izolatii termice: .hidroizolatiei . ea trebuie montata cu cuta lata spre termo .Terminarea lucrarilor anterioare (existenta procesului verbal de Receptie). . . CONTROLUL CALITATII 23.

Verificarea: .Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului.montarea armaturii din tencuiala peretilor exteriori pe primele suprafete dupa dezafectarea actualei învelitori. .Daca nu s-au produs goluri in Placi. . umiditati relative) coresp und proiectului in limitele admisibile care sunt : pentru temperatura interioara ± 0. . Verificarea dupa realizarea noii învelitori. Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice.montarea diblurilor de prindere a placilor termoizolante. .Daca s-au respectat dimensiunule.r placi termoizolante. inainte de executarea straturilor de protectie.Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice .montarea fâsiilor de armare pe directie diagonala la colturile ferestrelor si us ilor.Daca rosturile dintre Placi sunt de minim 2mm. . . Verificarea la inceperea executiei stratului final de finisaj al peretilor exter iori.Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnolog ice.5 ° C si pentru umiditatea relativa interioara ± 2 % .Daca este respectat proiectul si detaliile de executie. Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii termice . . . . . . pozitiile si formele puntilor termice prevaz ute in proiect.Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe contur.Daca parametrii climatici interiori ( temperaturi .

Filer-ele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practi ce si se vor monta ferm in rosturi. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .5. . Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in s patiile etansate ale structurii. Montarile nu trebuie sa aiba taieturi.Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice c orespunde valorilor proiectate. La finalizare. sa nu faca zgomot.Suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub. dar nu adeziva la materialu l de etansare.Suprafetele materialelor pentru etansare sa fie aproximativ la acelasi nivel s i paralela cu suprafetle finisate adiacente. dar niciodata p este suprafetele finisate adiacente decat daca acest lucru este aprobat. .Se curata suprafetele invecinate cu rosturile etansate de murdaria rezultata d e la etansare. se pune suficient material pentru etansare suficient pentru a evita contactul cu astfel de margini. trebuie folosita o pelicula impotriva adeziunii. .2. . Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine.Toate suprafetele vor fi etansate si grunduite cum se recomanda si se aproba d e producator.Aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material. Materiale pentru etansare . . si folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala s i continua. sa nu se miste. . . In cazurile in care materialul pentru etansare are tendinte adezive la materiale.Materialele impregnate cu ulei. . gauri care nu sunt necesare sau deteriora ri.6. 23.Se pun materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si conform specificatiilor producatorului.Materialele pentru etansare vor fi puse cu echipamente aprobate.Filer-ele vor fi montati la adancimile necesare folosind lemn sau unelte pentr u acest scop.Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel. Intinderea filer-elor elastice nu este permisa. polimeri sau materiale similare nu se vor folosi. Materialele pentru etansare prefabricate se vor pune intotdeauna comprimate.Dimensiunile sa fie adecvate pentru imbinarile necesare. bitum. 23. . aplicate vor fi aplicate cu acuratete continuu.. .

Catalin Minea .Executie lucrari de reabilitare termica Intocmit : Arh..Executie lucrari de termoizolare la fatade .

a). b).28° C umiditatea suportului 3% (CM) se va evita lucrul in bataia razelor solare se vor evita curentii de aer . pe diverse faze ale lucrarilor .inaintea executarii lucrarilor ulterioare ca vor acoperi lucrarile definite ma i sus (ex. CAIET DE SARCINI FATADE CU CASETE DIN TABLA 24. La inceputul si pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica re spectarea tuturor conditiilor de mediu indicate in prezentul caiet de sarcini dar si in fisa tehnica a producator ului In cazul in care indicatiile fisei tehnice a producatorului sunt diferite de cel e din prezentul se vor respecta indicatiile producatorului In general si daca nu se prevede altfel in cadrul conditiilor specifice de monta j de mai jos.65% temperatura suportului 15° C . GENERALITATI Lucrarile prezentate mai jos vor fi dupa cum urmeaza: a).24. pentru lucrarile de finisaje si zidarie interioare se vor respec ta urmatoarele conditii minime de mediu: temperatura ambientala 18° C .inaintea montarii mochetei se vor verifica pardoselile inaltate).Lucrari care urmeaza a fi acoperite sau partial acoperite ca atare calitatea lor din punct de vedere al aspectului si corectitudinii executiei va trebui verificata: -pe parcursul executarii acestora.1.Lucrari care vor ramane vizibile si care pot fi receptionate in orice moment dupa executie In cazul lucrarilor de la 1. suportului. Orice lucrare va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea: . lucrarilor care urmeaza sa fie ascunse de noua lucrare Operatiile de mai sus se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor. respectiv in fisa producatorului. antreprenorul are obligatia de anunta executia l ucrarilor si a convoca receptia acestora. daca lucrarea se va executa pe un suport existent .28° C umiditatea ambientala relativa 55% . incheindu-se procese-verbale de lucrari ascu nse.

65% temperatura suportului 12° C . . prezentul caiet de sarcini si prescriptiile producatorilor.28° C umiditatea suportului 4% (CM) se va evita lucrul in bataia razelor solare se va evita lucrul in vant Se vor verifica.se va asigura ventilarea In general si daca nu se prevede altfel in cadrul conditiilor specifice de monta j de mai jos. primeaza specificatiile producatorului dupa care cele din pre zentul. In toate cazurile. respectiv in fisa producatorului. pentru lucrarile de finisaje exterioare se vor respecta urmatoar ele conditii minime de mediu: temperatura ambientala 12° C . precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative. utilizarea tipului/clasei de calitate a materialelo r indicate in proiect. deasemenea.32° C umiditatea ambientala relativa 55% . Toate materialele de finisaj vor fi aprobate din punct de vedere design si culoa re de catre proiectanti inainte comandarii.

Extruded rod SR N 572-1 Sticla pentru constructii. 24. Cerinte de performanta si cla sificare SR EN 13116 Fatade cortina. Partea 3: Compozitia chimica si forma produselor SR EN 755-1. SR EN 573-3 Aluminiu si aliaje din aluminiu. Terminologie. Compozitia chimica si forma produse lor obtinute din aluminiu prin deformare plastica. SR EN 12154 Fatade cortina. Geam de securitate de sticla silico-calco -sodica SR EN 13119 Perete cortina. Partea 1: Definitii si proprietati fizice si mecanice generale SR EN 12150 Sticla pentru constructii. Sticla silico-calco-sodic a. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.2 Aluminiu si aliaje din aluminiu. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrare. Permeabilitate la aer. Produse de baza.2. Bare. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. Partea 2: Caracteristici mecanice Aluminum and aluminum alloys. tevi si profile extrudate. Etanseitatea la apa. Cerinte de performanta . Rezistenta la incarcarea data de vant. Cerinte de performanta si clasi ficare SR EN 12152 Fatade cortina.Standarde generale P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

sticla securit termoizolanta si absorbanta de 6mm sticla securit de 4mm sticla securit cu emisivitate redusa (LowE)de 4mm conforme c Peretele va fi conform cu SR EN 13119 si va asigura: -etanseitatea fata de apa conform SR EN 12154 .15W/m2 x K . sticla exterioara . un coeficient de transfer termic 1. sticla din mijloc .2.3. sticla interioara u SR EN 572-1 si SR EV 12150-2. DESCRIEREA MATERIALELOR FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI Peretele va avea o structura de profile din aluminiu vopsit in camp electristati c. permeabilitatea la aer conform cu SR EN 12152 . Peretele va avea un sistem de trei sticle 6-12-4-12-4mm cu interspatii de cate 1 2mm continand Argon: .24. rezistenta la incarcare datorata vantului conform cu SR EN 13116 si tinand con t ca incarcarea va fi de min.1. profile in conformitate cu SR EN 573-3 si SR EN 755-1.500N/m2 .

o izolare fonica a zgomotului aerian min. Catalin Minea . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .37dB. 24.4. Executie fatade cu casete metalice Intocmit : Arh. 24.5. CONDITII SPECIFICE DE MONTAJ Montajul se va face conform specificatiilor si detaliilor producatorului peretel ui si in concordanta cu detaliile proiectului..

.

Hidroizolatii. barirele de vapori): vezi Capitolul 13.Carton sau panza bitumata sau folie polietilena cu rol de hidroizolatie. care sprijina invelisurile de acoperis care nu sunt autoportante. GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de tinichigerie pen tru acoperis din tabla neondulata. peste care se bat sipci din lemn paralele cu panta pe care se vor monta elementele de invelitoare si asigura o protectie suplimentara impotriva patrunderii apelor si zapezilor. Pentru termoizolatie vezi Capitolul 16: Reabilitare termica si etansatori. Hidroizolatii. Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich) Lucrari de tinichigerie ( jgheaburi. Pantele invelitorilor Natura invelitorii Pante (cm/m) Pante ( cm / m ) minime uzuale Tabla plana obisnuita si 15 . Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol: Invelitori din tabla plana.strat continuu din scandura din lemn. si non-autoportanta cum ar fi tabla galvanizata. .1. Aceste lucrari pot include atat lucrari noi cat si/sau lucrari de reabilitare. Pentru izolatia de sub acoperis (membrane hidroizolatoare. Invelitori din tabla profilata tip tigla. titaniu-zinc sicupr u. Lucrari de Tamplarie. tabla ondulata si elemente sandwich.Astereala . CAIET DE SARCINI LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE 25. . vezi Capitolul 5. glafuri) Capitole asociate: Pentru finisajele acoperisului din tabla de cupru: vezi Capitolul "Zugraveli si Vopsitorii" pentru cerintele de grunduire si finisarea acoperisului din tabla de cupru. Acope risul are urmatoarele starturi: . burlane. vezi Capitolul 13.Elementele de invelitoare cum ar fi tabla plana sau tabla metalica tip tigla.25.

21/21. M. C 217-1983 Norme tehnice privind alcãtuirea si executarea hidroizolatiei cu folie din pvc plastifiat la acoperisuri I.60 tabla autoportanta Tabla profilata tip tigla 25 45 .P. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. GP 065-2001 Ghid privind proiectarea si executia lucrãrilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la acoperisuri de beton.D.L.02.L.C.T. Nr. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.11.175 25.30 .2001 2. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste 1.C.C.P. 1624/02.1984 .2.

NP 37 1982 .

2006 NORMATIVE CONEXE 6.C.11. C 151-1972 Instructiuni tehnice pentru folosirea învelitorilor din tabla cutata zincata termoizolate cu polistiren celular .L.C. M. executia si exploatarea învelitorilor acoperisurilor în pantã la clãdiri M. 1733/20. 4/10.D.T.P. Caietul 1 4.04. monolite si prefabricate M.P. NP 069-2002 Normativ privind proiectarea.01.C. 219/2005 5.in situ.T.C.T.T.3. 606/21.C.L. C 37-1988 Normativ pentru alcatuirea si executarea învelitorilor la constructii I.T.2003 C 37-1988.. GP 112-2004 Ghid privind proiectarea.1989 C 37-79 7. NP 119-2006 Normativ privind proiectarea si executia învelitorilor subtiri de beton armat si precomprimat. executia si exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate .

Ind.table ondulate din aluminiu anodizate si/sau copsite b) Panouri sandwich. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. MANIPULARE. 126/19.table ondulate din otel galvanizate si vopsite.L.C . 1.Ind.C.C. VERIFICAREA CALITATII.3. Panou modular: 1. max.1.Ministerul Constructiilor Industriale 25. DEPOZITARE 25.Institutul Central de Cercetare.L. auto portante Table din otel galvantizate si vopsite cu start intermediary termoizolant.M. .00 m latime Lungime: min. Materiale a) Invelitoarea autoportanta pentru acoperis intr-un start . 161/N/18.1974 Legenda: I.P. Tabla exterioara: 6 mm-8 mm grosime.09. de 8 cm din poliuretan rigid sau de 12 cm din fibra de densitate medie.D. .Ministerul Lucrarilor Publice. C 172-1974 Îndrumator pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor si a peretilor M. 19.C. .3. LIVRARE.T. Proiectare si Directivare in Cons tructii M.00 m.P. Atat panourile interioare cat si cele exterioare trebuie sa fie laminate pentru a per mite deschideri mari si economice intre pane.C.30 m Grosimea panourilor exterioare din otel depinde de sarcina statica si de spatiul dintre pane.Ind. . Transporturilor si Turismului M.11. Tabla interioara: 6 mm grosime.1972 8.C.

.Fiecare panou are in mod normal 4 cute plus 1 cuta pentru imbinare cu o suprapun ere de aprox. 70 mm.

Polivinilden (strat de poliester 0. . c) Tabla pentru acoperis din cupru: tabla din cupru laminata la rece in conformi tate cu indicarea duritatii H00 si cu greutatea de 4. Finisaje: in mediu neagresiv. Garantia producatorul ui: timp de 15 ani panourile nu vor coroda.33 m2K/W. In medii mai agresive (langa fabrici si uzine cu aer foarte poluat) grosimea sta rtului exterior de finisaj trebuie sa fie mai mare cu 0. table moale si otelita.1mm). e) Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme.005mm + 0.90 .10kg/m2. placa lacuita din aluminiu sau din o tel inoxidabil sunt optionale si se vor folosi doar cu acordul Contractorului.02mm strat de finisaj). o Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplicata prin proces co ntinuu de imersare. Partea expusa a tablei liniare galvanizata trebuie acoperita cu . cu grosimea minima de 12cm.005mm + strat de finisaj 0. Alte finisaje. clasa I de reactie la foc conform NEN 3883 sau panou din fibra de densi tate medie.0m intre liniile de centru si rosturi. electrod de sudat. cu grosimea minima de 8cm. valoare care corespunde cu o valoare R de cel putin 3. daca su nt in conexiune.Plastisol din pvc (grund 0.Tabla din otel galvanizat : o Va fi otel laminat la cald Gauge 24 (0. materiale de l ipire. incluza nd tablele din metal trebuie sa fie mai mic de 0.6. invelisuri .30 W/m2K.Acoperit cu poliester siliconizat (grund 0. cum ar fi finisaj din Al-Zn. Inzolatia: Panou din spuma poliuretana extrudata rigida. d) Jgheaburi si burlane: acelasi material ca la tablele pentru acoperis.1mm strat de finisaj) sau .60mm).005mm + 0.1 mm) sau cu .01mm + finisaj 0. panourile exterioare trebuie finisate la exterior cu: . Culoarea trebuie selectata conform standardelor producatorului si aprobata de Pr oiectant.Plastisol din pvc (grund 0.2mm. daca nu se specifica altfel in planse.Florura de polivinilden sau . Valoarea k (coeficient de pierdere a caldurii) pentru intregul acoperis.Panourile interioare liniare trebuie sa fie usor striate si sa aiba o latime de 1. densita tea interioara de 30kg/m2.

polisulfidea butil sau etan sator din silicon cum se recomanda de producatorul constructiei. o Banda de etansaree: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sens ibila la presiunee 100%. nu mai putin de 2. .Cuie: o Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0. sipci. agrafe.Lipire. garnituri si banda de inchidere. bronz sau alama. jgheaburi. depinzand de imbinarea simpla sau dubla. .2cm. dar din cupru sau bronz.Pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis. Se urmare sc recomdarile producatorului. . o Pentru tabla din cupru: ca mai sus. . incluzand coama. nu p ateaza. greutatea minima 4.Sururburi si bolturi: o Pentru tabla din otel. Se potrivesc materialele si finisajele acoperisului. care nu se deformeaza. 5cm largime x 7. ventilatii. sage ac. Lungimile pot varia. aprox. .9kg/m2. compozitia pentru cupru 50% cositor si 50% pl umb. etansatori. . separatori. etansatori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei metalice. Conform STAS 11212/2-84.protective. Se furnizeaza permanent banda elastica. o Etansator pentru rosurile de dilatatie .Accesorii: Exceptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiun a caie telor de sarcini.5cm lungime. o Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric. se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet.25mm minim. scurgeri. nu este toxica. titan-zinc si zinc: otel inoxidabil o Pentru tabla din cupru: Cupru. exceptand daca se indica altfel.

Mostre Contractorul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile prod ucatorului. Mostre (se furnizeaza incazul acoperiselor complet noi): inainte de achizitionar ea materialelor si montarea componentelor metalice pentru acoperis. constructia marginii.dar se vor acoperi cu o invelitoare impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a impiedica deteriorarea lor. Mostra trebuie sa aiba dimensiune asuficient de mare pentru a demonstra modurile de imbinare tipice. instructiunile de montare. Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant p entru a asigura ventilatie adecvata. detaliile de prindere. . Depozitare si Manipulare Tabla metalica se va transporta si livra cu folii protectoare. Se monteaza mostra pe suprafata ac operisului la indicatia Proiectantului.Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor.5cm diametru. textura de finisare si culoarea.3 .3. 25. poate fi incorporata ca parte a lucrarii pentru acoperisl metalic. recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis. jgheaburi. 25. . Se incorporeaza materialele si metodele de excutie si montare identice cu cerintele proiectului.Nituri: 0. Tablele si tiglele se depoziteaza in exterior .. D aca mostra este acceptata. cu capete solide si saibe din acelasi material c u tabla. .0. se pregateste o mostra.3.Stivele nu trebuie sa fie mai mari de 1 m pentru a evita deformarea tablelor c are se afla in partea de jos. Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperis pentru lucra rile de reabilitare.2. Se retin mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii. Deteriorarile minore se vor repara cu chit .3.

se recomanda sau sunt necesare imbi nari tip care nu se dilata pentru performanta adecvata a lucrarii. Se indica rosturile de dilatare si conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru barie re si penetrari.4. Elemente metalice exterioare cu fete vizibile curate. . ..Montarea invelitorilor din tabla . . Tabla metalica prefabricata pentru acoperis.1. tevi pentru evacuare apa pluvila etc. burlane.Imbinari: imbinarile prefabricate la tabla cu imbinati plate. montate in locurile si la nivelurile indicate cu margini vizibile fasonate pentru a forma bordura. vor fi de aprox 20cmx20cm din fi ecare.Iminari pentru etansare: unde sunt mobile. pentru ca metalul sa asigure montarea ad ecvata a etansatorului elastomeric. Lucrarile trebuie sa se potriveasca cu substructura. pentru a preveni scurg eri sau deteriorare. Se recomanda nituri suplimentare pentru imbinari. EXECUTAREA LUCRARILOR.4. 25. Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile si recomandarile pr oducatorului. Generalitati Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil. 25. Marginile din ta bla galvanizata se vor imbina si lipi. ASAMBLARE A. Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metalice si a tiglelor . coame pentru hidroizolatie si rezistenta la apa cu previziuni de expansiune pentru lucrarile in desfasurare. in concordanta cu standardele STAS. MONTARE.burlane. INSTALARE.

21°C. C. Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrari viz ibile si localizati astfel icat sa . Se bat cuiele sau alte mijloace de prindere proiectate in substructura (panseu din lemn). Se foloseste adeziv pentru ancorare temporara. trebuie sa fie in concordanta cu recomandarile si indicatiile producatorului tab lelor care este montat. LUCRARI DE PREGATIRE Se curata suprafetele pentru montarea tablei. jgheaburile si alte componente ale tablei metalice pentru acoperisuri. Tablele prefabricate. Imbinarea se suprapune minim 5cm. E. unde este posibil. penele. imbinarile. MONTARE Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor unde este sp ecificat sau indicat altfel.caiciuc. Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea fiecarei suprafete din metal in zona de contact cu invelis bituminos. peretilor si alte lucrari adiacente pentru a impiedica scurgerile. se monteaza elemente de imbinare pentru 50% miscare in ambele parti. COORDONARE Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pentru scurgere a ape i. A. parapetilor. Sub-structura va fi neteda si fara defecte.Separari: pentru separarea metalului se foloseste metal care nu este compatibi l sau sub-structura coroziva prin acoperirea suprafetele ascunse la locurile de contact cu invelis bituminos sau alte saparari permanente cum se recomanda de producator.5 cm in etansator.. B. pentru profile. jgheaburi si constructie a planseelor.a securiza si a asigura o instalatie rezistenta la coroziune. Se prevad pentru expansiune si contractia termica a lucrarilor. Cand temperatura ambientala este mo derata in momentul monatrii. 5° . Se folosesc materiale perfabricate cat de mult posibil. Se r egleaza proportional pentru montari la temperaturi ambientale mai mari. fasiile. doliile. Nu se monteazaimbinari tip etansare la temperaturi sub 5°C. sau prin separare p ermanenta cum se specifica de producatorul metaleleor care nu sunt similare. D. Se monteaza o folie( membrana) elastica de protectie cu rol de bariera de vap ori pe toata suprafata acoperisului exceptand cazul in care producatorul specifica altfel. elemente de d renare indicate si dupa cum se cere pentru evitarea scurgerilor. se incastreaza flanse pentru elementele de imbinare nu mai mici de 2. pentru a minimiza folosirea de elemente de prindere mecanice sub acoperisul din tabla de cupru.. cum se indica. Se etanseaza Imbinarile dupa cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor. Imbinari tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare. tratamentele marg inilor. prin aplicarea de ameste asfalt.

PROTECTIE Se asigura protectia finala a intr-un mod acceptabil pentru a se asigua absenta deteriorarii acoperisului in momentul receptiei lucrarilor. Pentru tabla din cupru: pentru a incetini actiunea agentilor atmosferici. Se indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor. nu sunt necesare masuri speci ale de finisare. titan-zinc si zinc vopsita. Se curata suprafetele metalice vizibile de substantele care ar putea interaction a cu oxidarea sau agentii atmosferici. F. Acoperiti si etansati elementele de prind ere si ancorele cum se cere pentru o montare adecvata. solosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrari pentru tabla metal ica.25 2. pentru o latime de 1. Suprafetele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cosi tor. FINISARE Pentru tabla din otel. sau de lac transparent. .minimizati posibilitatile de scurgere. se apl ica un start uniform de ulei de parafina de calitate superioara.50 cm. CURATARE Se indeparteaza stratul protectiv (daca exista) de pe suprafete vizibile ale tab lei metalice pentru acoperis.

Asezarea va incepe de la capatul opus unde se previne vantul. unde ramele acoperisului sunt vizibile.4.4.25. . Coame. Se folosesc suruburi tip TEK p entru streasina acoperisului. Vops eaua trebuie sa aiba aceeasi culoare ca a acoperisului pentru toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere. Generalitati .5.4. . 25. 25.Generalitati .Inainte de montarea finala se fac demonstratii pe santier in prezenta Proiecta ntului. se vo r da gauri pentru suruburi si cuie. Nu se dau gauri cu obiecte neascutite. B. consistent si dupa un anumit criteriu.Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare Aindicata de pr oducator. Se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate de Proiectant.3.Exceptand cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante. Prindere si fixare Se folosesc conectorii recomandati de producator si aprobati de Proiectant.Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si s uruburi autofiletante pentru legatura cu sageacul. Tabla profilata pentru acoperis .Montarea invelitorilor din tigle metalice 25.4. . dolii Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pentru a impiedica infilt rarea apei. Acestea se aplica intr-un mod curat.4.Asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este probata de Proie ctant.2. . .

Cand cheresteaua va fi in contact direct cu panourile metalice. Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instruct iunilor producatorului . la dista nte egale intre ele . . Contractorul trebuie sa protejeze panourile metalice de coroziune si alte materiale.Generalitati Trebuie luate in considerare urmatoarele: sensul de montaj este de la poala spre coama. In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle supr apuse. Montarea panourilor mai mare cand bate vantul poate sa fie periculos. pazii .Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigl a . Decalarea randurilor succesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla . .4. timpane prezentate in proiect. se vor respecta detaliile de coame. Contractorii t rebuie sa ia in calcul urmatoarele situatii: . datorita dimensiunilor mai mari. iar intre sipci 2 tigle. rezemarea pe suport se face pe cuta cea mai larga.6. La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama tr ebuie sa fie asezate dublu si cu rosturile decalate .Pentru a asigura randamentul adecvat si longevitatea. Coamele se vor fixa cu mortar de ciment . iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi suplimentare prin cuie cu cap conic . in vederea fixarii tiglelor . si din aceasta cauza trebuie sa se evite acest lucru. Panouri autoportante . 25.Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala . dar in principal se va face prin legarea cu sarma zincata si / sau prin baterea in cuie .

.Placile izolatoare poroase pot absorbi si retine umezeala si necesita bariera de vapori similara cu cea descrisa in subcapitolul 13. PANOURI METALICE ONDULATE Tipul cutelor (numarul per panou si inaltime) pentru stratul expus din otel poat e varia de la un producator la altul. Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tabla metalica din exterior . Inaltimea cutelor la rostul lateral totusi nu trebuie sa fie mai mica de 3. . indiferent daca sunt dintr-un singu r start sau sandwich. acizii. suruburi autoperforante. Suruburile exterioare se vor acoperi materiale rezistente la razele UV si la caldura. si late substante determina coroziunea panouril or din metal. PANOURILE SANDWICH: Panourile sandwich se ataseaza din exterior la substructura din otel cu ancore s i suruburi autofiletant. Panourile interiaore liniare trebuie sa fie finisajele interioare vizibile. . dar nu cu cheresteaua tratata cu pentaclorofenal. . vopsea bituminoasa si alte materiale pentru a separa panourile de lemnul tratat si metalele diferite. numarul de carlige vizibile pe partea exterioara poate fi redus prin fixarea panourilor din interior folosind suruburi autofiletante 14 x 25mm (vezi STAS 934 4/1 si 5).Ingarsamintele. sau 12/14 x 25mm TEK 3. o Aluminiu nu trebuie sa intre in contact cu lemnul tratat deoarece substantele chimice aunt corozive pentru aluminiu. Cand se folosesc panouri de aluminiu care intra in contact direct cu otelul.Acoperis tip sarpanta: panourile metalice.Se pot folosi materiale plastice. Metalele deosebite au nevoie de bariera protectiva intre ele pentru a preveni corosiunea galvanica. Tabla metalica trebuie sa fie legata la impamantare. . Trebuie prevenit contactul dintre panourile metalice si orice materiale corozive. Vezi detalii de executie. Astfel pentaclorof enalul nu se foloseste sau trebuie introdus un start separator. Stra turile de separare sunt necesare cand panourile metalice sunt fixate pe astereala din lemn. In cazul panelor C si Z.4 (folie sau implaslitura bituminoasa). Aceasta bariera de vapor i trebuie montata in partea interioara astfel incat umezeala sa nu intre in contact cu izolatia si panoul metalic. una din metodele de mai sus se foloseste pentru a separa cele doua metale. pentru a evita infiltrarea apei provenita de la ploaie sau din to pirea zapezii. varul.o Otelul galvanizat este compatibil cu cheresteaua tratala la presiune cu arseni at cromat din cupru care se foloseste in prezent.5cm pentru acoperisuri cu o panta minima de 20%. necesita o panta de minim 20% (1 in 5) pentru a asigura drenarea adecvata. incluzand saibe hidroizolatoare.

Indoire si curbare: Tablele sunt rulate din metal tare. si nici n u trebuie intinsa la loc. .40m pentru prfilele din aluminiu si 7. suruburile se vor monta la fiecare suprapunere la capetele pentru a impiedica tendinta naturala a metalului de a nu se arcui. Toate suprapunerile necesita etansare. Cand panourilemetalice se monteaza peste un arc raza minima a arcului este de 5.25cm de-a lungul marginii frontonului. pentru a evita ridicarea de catre vant. Pe restul tablei se pe rmite distanta standard intre dispozitivele de prindere. Cand tablele metalice se vor monta pe un acoperis curbat. se recomanda m aximum o indoire gentila de 90-de grade. La marginile de la frontoane. Suprapunerile laterale ale panourilor trebuie executate astfel incat sa nu permi ta patrunderea apei de ploaie.2m pentru profilele din otel. Pentru a asigura o margine adecvata. va trebui sa foloseasca un fronton sau o dolie latera la (vezi Lucrari de tinichigerie). Cand conditiile atmosferice sunt critice. Metalul nu ar trebui reindoit o data ce a fost profilata.5 5cm la streasine. Tablele pentru acoperis trebuie fixate l a fiecare 15 . Contractorul trebuie sa inceapa montarea preimei foi de tabla de la streasina si fronton in partea cea mai indepartata a directiei vantului predominant. Contractorul trebuie sa foloseasca banda etansatoare la toate suprapunerile laterale. Daca o tabla trebuie indoita. Contractorul va folosi banda etansatoare pe toate partile si capetele suprapunerilor.Toate rosturile laterale si capetele rosturilor trebuie etansate cu filer care v a fi aprobat de Proiectant. el trebuie sa permita o prelungire de 2.

din lemn. Profilele C si Z in mod normal sunt facute din table din otel galvanizate la rece de 0. etc). dar sa permita deplasare in timpul actiunilor seismice sau in timpul dilatarii termice.8mm. Contractorul poate folosi mese de incarcare. Da ca nu se gasesc in proiect.5cm lemnul. pe care se fixeaza panourile compozite la un interval specificat in proie ctul de structura. depozite. grinzilor profil-I sau grinzilor profil-U). Vezi Capitolul 4. Contractorul va folosi carlige metalice adecvate in cazul panelor cu grosimi mai mari de 1. pot asigura si o etans are rezonabila de durata si sunt recomandate pentru panourile din otel cand nu sunt necesare surub uri. Daca cuiul este batut prea mult . Dimensiunile panelor din lemn si metalice pot varia considerabil in functie de s tructura principala portanta (centuri.Prindere pe substructura: Panourile se vor fixa pe pane sau pe substructuri. sectiunile din otel concave. care in general vin de la producato r pentru toate tipurile de panouri. O grosime nominala de 5cm pen tru cherestea asigura valorile maxime de scoatere a suruburilor si cuielor cand dispozitivele de prindere penetreaza 2. Metodele de fixare trebuie sa fie suficient de rezistente sa nu se ridice.Cuiele galvanizate cu garnituri din cauciuc rezistente. acesta poate rupe saiba si crapa .Suruburile autofiletante care se folosesc pentru panourile din otel sunt galva nizate si apoi aoperite cu polimer organic pentru rezistenta la coroziune. magazii. prin dispozitive de prindere vizibile. Se prinde in cuie pentru a mi nimiza scurgerile posibile ale acoperisului. Lu crari Structuri Metalice si Capitolul 5. de exemplu pentru garage. Metoda corecta de prindere a panourilor din otel cu cuie este de baga cuiul prin partea superioara astfel incat saiba sa fie perfect lipita de metal. . Materialul de care se prind panourile de metal trebuie sa fie la distante adecva te si suficient de tari pentru a asigura un acoperis care sa fie adecvat pentru incarcarile cerute de proiect. Substructurile din lemn trebuie sa fie rezistente. Tamplarie. In cazul profilelor C si Z fabricate din tabla subtire galvanizata din otel. .7mm 0. profilele galvanizate C sau Z. se pot folosi suruburi autofil etante si autoperforante.5mm (de exemplu in cazul sectiunilor din otel concave.Pentru cele mai bune rezultate cu panourile din aluminiu. se folosesc suruburi autofiletante din inox seria #300. Prinderea de substructurile din lemn: . ferme.

sau cu un dispozitiv electric.Panourile din Al: pentru a face o taietura paralela cu cuta.Panouri din Otel: panourile din otel se vor taia cu foarfeci electrice sau pne umatice sau cu dispozitive electrice. Folosirea de ulei sau sapun pe lama va inlesni taierea.4.7. Jgheaburi si burlane Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabric ate . . se cresteaza pano ul cu un cutit ascutit si se indoaie tabla repetat pana se rupe. Pentru taieturi perpendiculare cu cuta s foloseste o foarfeca pentru a taia drept. cauzand scurgeri. Suruburile in combinatie cu metalul si saibele neoprene trebuie montate in zona plata a panoului. . 25. Taierea panourilor din metal: . deasemenea poate folosi un ferestrau circular cu o lama metalica. Contract orul.tabla. Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tablele exterioare din meta l. Acoperisul din metal trebuie conectat la impamantare. de acelasi tip cu materialul invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ). sau o foarfeca pneumatica. pentru a asigura o etansare de durata.

.ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse parallel cu streasina la acoperisuri c u panta pana la 20 cm/m si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari.Daca se respecta procedura tehnica de executie. . .Existenta procedurii tehnice de executie a invelitorii in documentele de calit ate ale constructorului . lipsita de denivelari. vor fi bine fixate cu bratari. Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroz iv .Suportul invelitorii . 25. .Daca se respecta proiectul si detaliile de executie. burlane). . cu tronsoanele petrecute etans. strapungeri. jgheaburi. planeitate. cu pet receri de 10 cm in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat.Existenta proiectului si a detaliilor de executie. .Existenta certificatelor de calitate pentru materiale.Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi.Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 .toate racordarile acoperisului cu elementele verticale ce ies deasupra invelit orii.Existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (s orturi. .ca foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele . A) Pentru stratul de protectie din carton bitumat sau membrana hidroizolatoare: . cel superior in cel inferior pe cca 6 cm . pazii. .5. Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical.Elementele geometrice ale suportului: pante. . . . Verificari in timpul executiei lucrarilor Trebuie sa se verifice: . VERIFICAREA CALITATII Verificari inainte de inceperea executiei invelitorii Trebuie sa se verifice : . . iar cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie.la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 -3 cm . abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta.existenta procesului verbal de receptie calitativa al s uportului. rectiliniaritate. dolii.suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda . dis tante dintre axe ).

la tiglele solzi asezate simplu . . . asezare pe suport continuu . primul rand de la poala si ultimul rand sa f ie asezate dublu si cu rosturi decalate. . .executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble . parallel cu poala . nefiind admise cele sparte .la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi. cositorite. . denivelarea admisa fiind de 3mm / m.fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment.planeitatea suportului . in sfoara . .la olane . dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantului. fisurate s au ciobite.decalarea randurilor successive de tigle cu o jumatate de tigla.ca tiglele si olanele sa fie intregi . .B) Pentru invelitorile metalice tip tigla se va verifica: .astereala din scanduri sa aiba rosturi pana la 2 cm. admit erea admisibila este de 1 cm / m . . protejat cu un strat de material bitum at. C) Pentru invelitori din tabla plana se va verifica: . .asezarea randurilor de tigla sau olane .

. E) Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi..la coama si la muchii foile de tabla sa se incheie cu falturi in picioare. garnituri . .realizarea protectiei anticorozive a panourilor din tabla si a elementelor met alice de montaj. necesare pentru fixarea copcilor. fiind calcata cu picio rul sa nu se indoaie. fara valuri .in cazul suporturilor din beton sa fie fixate dibluri din lemn impregnate impo triva umezelii . . .respectarea eventualelor sisteme de suplimentare la petreceri si strapungeri ( cordoane de chit . .respectarea sensului de montaj de la poala spre coama. D) Pentru invelitori din tabla cutata sau ondulata se va verifica: -petrecerile minime paralele cu panele sa se incadreze in functie de panta invel itorii in urmatoarele limite: Panta acoperisului cm / m 40 30 15 12 Petrecerea minima cm 9 10 11 20 .doliile sa fie executate din foi de tabla incheiate intre ele cu falturi duble culcate. dolii. saibe) astfel incat la receptie sa nu patrunda apa prin invelitoare. burlane. glafuri) se va verifica: . iar la verificarea prin circulatie pe acoperis . .petrecerile laterale (in lungul pantei) la tabla ondulata sa fie minim jumatat e de ondula si sa includa obligatoriu creasta ondulei. sa corespunda prevederilor proiectului si .panta jgheaburilor sa fie minim 5 %.la examinarea vizuala a invelitorii tabla sa se prezinte bine intinsa si stran a aplicata pe astereala .

la ploaie sau zapada. iar la imbinarea cu tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa. . . . la vant. sa fie preva zute cu lacrimare si sa fie bine fixate cu cuie .fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protej ate anticorosiv prin vopsire. iar strapungerile lipite cu cositor. .imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor.amplasarea . montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute in proi ect. asigurand scurgerea apei fara stagnari. cel superior in cel inferior pe 6 cm.existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor. bine fixat e cu bratari din tabla zincata.saezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii. .5 cm / m .invelitorile sa indeplineasca functia de indepartare a apei pluviale si de eta nseitate la apa. . Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor Trebuie sa se verifice: .glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior . la colturi si la burlane.executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jghab. cu tronsoanele petrecute etans .existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi. cu abateri de max 0. . . la examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite c a aceasta sa prezinte interspatii prin care sa se vada lumina din exterior.sa nu permita stagnarea locala a apei turnate in jgheab pentru verificare. . prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp . .burlanele trebuie montate vertical .realizarea pantei spre burlan . .

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .lucrari de montaj invelitori din panouri autoportante .6.lucrari de montaj invelitori din tabla .lucrari de montaj glafuri.25. jgheaburi si burlane .

Intocmit : Arh. Catalin Minea .

durabilitate) c)Cerintele privind fabricarea ferestrelor si usilor d)Cerintele privind punerea în opera. Specificatiile se refera la ferestre si usi obisnuite. Autoritatea contractanta.2. CAIET DE SARCINI PLACARI CU POLICARBONAT 26. Nu pot fi impuse alte c onditii decât cele prevazute în standardele romanesti sau europene de referinta. Tamplaria din aluminiu Tamplaria termoizolanta din aluminiu este realizata din profile cu bariera pentr u ruperea puntii termice din poliamida. proiectantul. . 796/2005 b)Cerintele functionale (arhitectura. atunci cand acestea sunt justificate din punct de vedere tehnic si economic. avand in ve dere cerintele de mai sus. montate vertical. de exploatare. Placile laterale ale panoului se imbina liniar prin clipsare cu conectori din al uminiu anodizat realizate din aliaj aluminiu 6060T66. GENERALITATI Sistemul pentru realizarea fatadelor este din policarbonat multicelular.1. tratat cu strat de protectie impotriva razelor ultraviolete si strat de eliminare a efectului de neon/ orbire.26. 26. La elaborarea prezentelor specificatii s-a avut în vedere: a)Cerintele esentiale conform HG nr.2. Rezistenta la impactul grindinei a sistemului si la razele ultraviolete este gar antata pentru o perioada de minim 10 ani. pot solicita conditii superioare celor p revazute.1. MATERIALE 26. Conditiile tehnice prevazute sunt stabilite la nivel minim acceptat.

crt. valori prag sau condttii Preciaari pentru proiectant si autoritatea contractanta 0 1 2 3 1 Securitate la incendiu Profile din aluminiu clasa CO incombustibile 2.9 sunt mai performante iar clasa E xxx (xxx = presiunea maxima mai mare decât 600 Pa la care fereastra este impermeabila) este mai performanta decât clasa 9.2 Clasele sub 6A sunt mai putin performante. clasa de rezistenta se considera A. 3 Comportarea la încarcare la vânt -usi si ferestre .1 Pentru geam. Pentru situatii speciale se vor stabili euroclase conform EN 13501 si EN 1634. 2 Etansarea la apa clasa 6A conform EN 12207 2. Cerinta Clasa de performanta. Clasele 7 .Criterii de performanta a tamplariei termoizolante din aluminiu Nr.

-încarcarea elementelor de prindere amplasate la o distanta de max. Cifrele se refera la clasa tehnica de rezistenta (1 este cea mai putin performanta). 0. .8m între ele clasa C3 (SREN 12210 si 12424) min. 100 N fara cedare 2.3 Litera se refera la clasa tehnica privind deformatia (cea mai performanta este A).

producatorul poate prevedea ca pachetul de geamuri ale geamului izolator sa fie realizat cu dimensiuni diferite (de tip 6 + 4) sau cu geamuri speciale conform specificatiilor tehnice ale producatorilor de geamuri. Pentru o izolare fonica mai buna.5 Se refera la dispozitivele care trebuie sa aiba capacitatile de a mentine partea mobila într-o anumita pozitie.4 Rezistenta la soc conform tablou tîmplarie 2. acesta trebuie sa fie geam de siguranta sau sa fie securizat pe ambele foi ale geamului termoizolant.6 Izolarea fonica este valoarea declarata de producatorul de sistem si este stabilita în agrementul tehnic. la ferestre cu balamale pe orizontala si mecanisme cu dubla deschidere. 5 Capacitatea de rezistenta a dispozitivelor de siguranta mentinere 60 secunde cu o forta de 350 N în pozitia cea mai defavorabila 2. Proiectantul va avea în vedere riscurile de spargere si accidentare. Se considera risc de accidentare prin cadere prin geam atunci când marginea inferioara a geamului este sub 1 m înaltime. de regula. Se aplica.7 Clasele tehnice pentru permeabilite se regasesc în agrementele tehnice ale producatorului de sisteme sau ale .4 Se refera la rezistenta geamului. 6 Indice de izolare la zgomot Min. 28 dB 2. 7 Permeabilitate la aer clasa A3 conform SREN 12207 2. De asemenea. usile daca sunt prevazute cu geam.

Daca se doreste alt tip de sticla decât cea clara. Acesta este important daca se doreste o protectia solara pentru ferestrele expuse la sud.8 Coeficientul de transfer termic se poate stabili prin calcul cu metodele prevazute în SREN ISO 10077 1 si 2. 8 Coeficientul de transfer termic (U) -tâmplarie în ansamblu -profile din aluminiu cu bariera termica -geam termoizolant minim 2.9. 2.1 W/mpoK minim 1.0 W/mpoK pentru ansamblul tâmplariei. 10 Factorul de transmitere luminoasa conform tipului de geam stabilit de proiectant . De regula. Cu cât factorul de transmitere a energiei solare scade.4 W/mpoK 2.0 W/mpoK minim 3. 9 Factorul de transmitere energie solara conform tipului de geam stabilit de proiectant 2. cei doi factori sunt dependenti. Coeficientii minimi stabiliti pentru profile si geam asigura cel putin coeficientul de 2. clasa cea mai performanta este 4.producatorului de tâmplarie. va scadea si factorul de transmisie luminoasa. se vor consulta recomandarile si coeficientii dati de producatorii de sticla (geamuri). Clasa cea mai putin performanta este 1.10 Coeficientii se refera la geamul utilizat.

2.11 Rezistenta la deschidere/ închidere repetata -ferestre (SREN 12400) -usi (SREN 12400) 5 000 cicluri 10 000 cicluri 2. .11 Numarul de cicluri este stabilit de furnizorii de feronerie. 10 din 1995 privind calitatea in constructii modificata c u Legea 123/2007. precum si cerintele esentiale stabilite de Legea nr. Policarbonat Produsele sunt realizate respectand exigentele legislatiei din Romania in domeni u. 26. de regula. Valorile propuse asigura.2. Placile din policarbonat pot avea o culoare personalizata sau o culoare speciala care elimina efectul de sera. o garantie a functionarii pentru cel putin 2 ani în conditii de utilizare normala.

0. Pentru eliminarea fenomenului de capilaritate. intre 0. Cerinte de fizica constructiilor Placile din policarbonat avand structura metalica cu distanta intre reazeme de m inim 2 metri. 26. clasa de combustibilitate este C1. Conductivitate termica la 30 de grade.3.3.0.3. 3. Clasa de combustibilitate a policarbonatului este C1. 2.Placile multicelulare au 5 celule. fonica. 065 W/mK. Coeficient de dilatare termica liniara intre 0. CONDITII TEHNICE DE CALITATE 26. Placile din policarbonat vor respecta urmatoarele performante : 1. Coeficientul de transfer termic mai mic de 1. 070 mm/mC. rezista la o incarcare mecanica de 150 kg/mp. se topesc si se strang fara picaturi arzande.1.combustibilitate Placile din policarbonat rezista in conditii de variatiuni mari de temperatura ( t= -40. placile vor fi inchise ermetic pe cel putin una din laturi. 5.3. cu instrumen .060. Izolare termica. Izolarea acustica la zgomot aerian este mai mica de 14 dB.60 k/m2. 26.C la + 120.3. coeficientul de transfer termic est e de minim 1. placile se inmoaie. dupa expunerea la foc. 4. Greutatea placilor este mai mica de 4kg/mp.2.06. Prelucrarea suprafetelor Placile din policarbonat sunt taiate la lungimea impusa de proiect. 26. 6 pereti. C).60 W/m2K.

o latura a placilor este etansata prin inchiderea la cald.t de mare precizie.4. .Acizi diluati : buna 2. Punerea in opera propriu-zisa. Uleiuri lubrifiante : buna 5. .2.Acizi concentrati : medie-buna 3. Lucrari premergatoare Punerea in opera specifica pentru placile din policarbonat.prinderea sistemului din aluminiu de structura de sustinere. montajul Montajul se realizeaza respectand urmatorii pasi: 1.4. Pasul 1. EXECUTIA LUCRARILOR DE TAMPLARII DE ALUMINIU SI POLICARBONAT 26. Rezistenta chimica este urmatoarea pentru substantele: 1.1. se va face numai con form prescriptiilor tehnice de montare date de producator sau distribuitor si conform proiectului de executie c are trebuie sa aiba in vedere urmatoarele: solicitarile de exploatare orientarea placilor tipul si grosimea placilor coeficientul de dilatare al placilor 26.4.Solventi organici alcool : buna 4. Detergenti: buna 26.

5m inaltime fara deteriorari. -se aseaza a doua placa. Influenta conditiilor meteorologice Rezista la soc cu o bila de 1kg de la 1. ferite de razele solare si in temperii. Structura de sustinere a placilor trebuie sa fie vopsita in stadiul final inaint e de montarea placilor. potrivit prevederilor standardului SR EN ISO/CEI 17050-1. -se aseaza prima placa. prin clipsare. Sistemul este impermeabil. -se prind cele doua placi cu ajutorul conectorului. RECEPTIA LUCRARILOR La livrare sunt insotite de declaratia de conformitate a producatorului cu agrem entul tehnic eliberat pentru acestea. 26. Pasul 2. Rezistenta la inghet-dezghet nu prezinta modificari de aspect ale placilor.4. Pasul 3. conform instructiunilor producatorului. 3. 26. 26. Montajul este ultima operatie dupa executarea celorlalte lucrari de constructive a caror efecte ar putea deteriora placile.3.2. Paletii placilor din policarbonat trebuie astfel depozitati si manipulati incat sa se evite deteriorarile mecanice. murdarirea sau desprinderea foliilor de protectie. socio-cultu rale. Depozitarea paletilor se face in spatii acoperite.6. 2005. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR. . Pasul 4. 4. Fiecare livrare este insotita de certificatul de garantie si instructiuni de pun ere in opera si depozitare. zgarierea.5. CERINTE SPECIFICE PROIECTULUI Placile din policarbonat sunt agrementate tehnic de Consiliul Tehnic Permanent p entru Constructii din Romania pentru a fi utilizate la realizarea de constructii sportive.

executia fatadelor din policarbonat multicelular Intocmit : Arh.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Catalin Minea .26.

PREVEDERI PENTRU MATERIALE Tigla va fi profilata. min. conforma cu SR EN 13707. functie de specificatii le producatorului. cate unul la fiecare a doua tigl. pe un rand . SR EN 1849.3kg/m2 -rezistenta la rupere. SR EN 12311-1: . Se vor folosi 12-15 tigle per metru patrat de astereala. avand rezistenta la rupere prin i ncovoiere min. Sistemul va avea prevazute si elemente speciale cu parazapezi. de hidroizolatie. 27. astfel: .3buc/ml pazie . unde este cazul aprox. La montaj se vor folosi si accesorii dupa cum urmeaza: .5N. de tip APP (p olipropilena atactica). pe doua randuri .1.element trecere antena.1. CAIET DE SARCINI CERAMICA LUCRARI PENTRU INVELITORILE CU TIGLA 27. numarul acestora fiind in functie de inclinatia acoperisului. pe un rand .3buc/ml coama . Pe astereala se va monta o membrana bituminoasa. DOMENIU DE APLICARE Prevederile prezentului capitol se aplica la: .la inclinatie de 30°.2.element capat coama . in sah.la inclinatie de 25°. armata cu fibra de sticla si avand urmatoarele caracter istici: -finisaj superior voal netesut de polipropilena (antialunecare) -greutate nominala. cate unul la fiecare a treia tigla. conforma cu SR EN 1304.tigla ceramica .la inclinatie de 45°. cate unul la fiecare a doua tigla. 1.membrana de hidroizolatii.element de tigla de margine stanga/dreapta aprox.element de coama.27.element de tigla de aerisire 1buc/10mp astereala .

SR EN 1110.->longitudinala. Instructiuni. min. 150°C Functie de specificatiile producatorului.detaliile pentru streasine. normative si standarde: SR EN 1304 Tigle si accesorii de argila arsa. dolii. SR EN 12310-1 ->longitudinala. 420N/50mm ->transversal. min.distanta dintre sipci . min. 330N/50mm -rezistenta la sfasiere. 40N ->transversal.lungimea capriorilor . 30N -stabilitatea la cald. coame. min. min. proiectantul va stabili: . Definitii si specificatii de produ se. C 112/1986 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materi ale bituminoase la lucrarile de constructii si completarile acestea .

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . 27. Tiglele nu se fixeaza mecanic in cazul in care: .4.SR EN 13707 Foi flexibile pentru hidroizolatii.panta este sub 30° SI .40° se va fixa mecanic tot a doua sau a treia tigla din fiecare rand .peste 50° se vor fixa mecanic toate tiglele. Definitii si caracteristici 27.3.nu sunt specificatii speciale datorate conditiilor meteorologice specifice (si dure). PREVEDERI PENTRU EXECUTIE Fixarea membranei bituminoase se va face prin fixare mecanica. In cazul inclinatiilor de .lucrari de montaj invelitori din tigla ceramica . Foi bituminoase armate pentru hi droizolarea acoperisului.

Catalin Minea .Intocmit: Arh.

LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE .H.

.

GENERALITATI Acest capitol contine specificatiile pentru reparatii generale si pentru instala tiile noi sanitare. STAS 1478/90 Instalatii sanitare. Prescripti i fundamentale de proiectare. STAS 3051/91 Sisteme de canalizare.LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE 28. STAS 1795/87 Instalatii sanitare interioare. Statii de pompare STAS 4165/88 . Determinarea cantitatilor de apa de alimentare STAS 10110/85 Alimentare cu apa. STAS 1343/0-89 Alimentare cu apa.2. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. 28. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Canalizare interioara.28.1. CAIET DE SARCINI . STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. Captari izvoare. Pentru executarea lucrarilor se respecta standardele si normele tehnice in vigoa re. Prescriptii fundamentale de proiectare. STAS 1629/1-81 Alimentare cu apa. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Pr escriptii proiectare.

Camine pentru bransament de apa STAS 2308/81 Alimentare cu apa si canalizari. Pisoar. STAS 9827/5/75 Masuratori terestre. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. Trasarea pe teren a retelelor de conducte. STAS 297/2/92 Culori si indicatoare de securitate. Dimensiuni. STAS 1540/89 Obiecte sanitare ceramice. STAS 6002/88 Alimentare cu apa. Dimensiuni principale. Conditii tehnice genera le de calitate. STAS 2383/73 Obiecte sanitare ceramice. canale. Conditii tehnice ISO 3213/98 Tevi din polipropilena.Alimentare cu apa. Lavoare. Reprezentari. Dimensiuni principale. STAS 2066/90 Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din portelan sanitar. STAS 6054/77 Teren de fundare. Capac si rama de fonta pentru camine de vizitar e STAS 6675/1/92 Tevi din policlorura de vinil. Zonarea Republici Socialiste Romania. Adancimi maxime de inghet. Vase de closet. cabluri. Efectul timpului si presiuni asupra rezistentei STAS 7174/90 Fitinguri din policlorura de vinil pentru imbinare prin lipire STAS 6686/80 Obiecte sanitare ceramice. I9-1994 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare Legea 10/1995 .

H. Legea 137/1995 Legea protectiei mediului Legea nr.G.Monitorul Oficial 157/1996 Ordinul MI775-98 Norme generale privind stingerea incendiilor .Calitatea in constructii H.R. 90/1996 Legea protectiei muncii .G. 766/1997 Hotarâre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acesto ra.R.

Alte materiale trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile minime: Etansarea imbinarilor se va face cu materiale specializate. Pentru instalatiile de canalizare menajera interioara s-au folosit tuburi.2") si robinete cu ventil sferic din alama sau otel (1/2" .3.3. cotur i si ramificatii din polipropilena . cu mufe filetate pentru asambla rea cu tevi de PP-R (3/8" . Materiale si Echipamente Pentru alimentarea cu apa rece si apa calda s-au folosit tevi din PP-R. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. omologate.P118/99 Normativ privind siguranta la foc Ordonanta nr. si conducte PVC pentru tronsoane montate in exterior .2"). Conductele montate in pereti se vor izola cu izolatii din cochilii. 60/97 Ordonanta privind apararea contra incendiilor C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si i nstalatii aferente NGPM-1996 Normele generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectie i Sociale si Ministerul Sanatatii 28. VERIFICAREA CALITATII 28. obiecte sanitare STAS 6686-80 si armaturi STAS 9143-86. Pentru racordarea la punctele de consum (baterii amestecatoare sau robinete de s erviciu) se vor monta armaturi de inchidere si reglaj: . Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect: pa na la presiuni de 10 bar se vor utiliza robinete de trecere cu cu ventil sferic.1.

Legaturile se vor executa din tevi din polietilena de inalta densitate.) . S-au prevazut conducte din polipropilena ignifuga pentru scurgerea apelor uzate menajere in urmatoarele situatii: .legaturi de la obiectele sanitare.colectoare orizontale. Colectoarele orizontale montate ingropat in pamant se vor executa din tuburi si piese de legatura din PVC greu.. . montate in subsol. imbinate cu dispozitive adecvate. Robinetel e de golire vor fi drepte cu cep STAS 1602/80. Dimensiunea in proiect 1/2". si vor fi din po rtelan sanitar vitrifiat cu finisaj deosebit fara imperfectiuni.coloane. lucios. fara imperfecti uni si porozitati care sa duca la aparitia ruginei in material. care sa p ermita mentinerea igienei perfecte. .P. imbinate prin mufare având inel de cauciuc pentru etansarea îmbinarii si cu respecta rea stricta a instructiunilor producatorului. Se vor monta armaturi de golire in toate punctele cerute prin proiect. Obiectele sanitare din fonta emailata vor fi cu emailul continu. . cu corp de alama pentru turnat AmT1 si mufa filetata pentru racord area la tevi.drept 1/2" . montate accesibil in ghene pe inaltimea parterului si a etajelui. Toate obiectele sanitare vor avea culoarea indicata in proiect. In cadrul aceluiasi obiectiv.coltar 1/2" cu racord pentru legaturi flexibile (la puncte de consum montate p e obiecte de portelan sau M. montate sub tencuieli la parter si etaj. din otel la un capat si racord olandez pentru racordul piesei port-furtun la celalalt capat. toate obiectele sanitare si armaturile de utilizar e trebuie asigurate de un singur furnizor ale carui referinte sa ateste calitatea produselor furnizate. Prin proiect se solicita dop filetat din PP cu lant pentru protectia racordului pentru port-furtun. cu smaltul dens.3/4" cu mufe filetate pentru tevi din otel (la puncte de consum m ontate in perete). fara porozitati.

... ........... Manipulare......... Coeficientul de dilatare lineara ....0 MPa 5... având 0 90 x 5.. din clasa de presiune Pn 6.Izolatia termica a conductelor se va face cu cochilii izolatoare...... canalizare g ravitationala.... . Coeficientul de conductibilitate termica la 20°C ..... 7...........-> 0.......1 mm . Rezistenta minima echivalenta (MRS) ...... Verificarea Calitatii. 3..2..........-> 20 ... ..-> 1200 N/mm2 28.... Robinetele vor fi verificate inainte de montare prin executarea câtorva manevre de inchidere deschidere ..-> 0... Toate conductele sistemelor instalate apa rece.............. ..3......-> 8.. 4. iar protectia termoizolatiei se va face cu folie de material plastic... SDR 17.... apa calda menajera.. Depozitare Toate materialele aprovizionate trebuie sa fie însotite de Certificatul de calitat e si agremente tehnice respectiv Declaratie de conformitate ale producatorului.960 kg/m3..... Densitate .....> 945 .4 W/m°K...... Modulul de elasticitate de fluaj la pliaj ..... Livrare. în prevederile normativulu i I 1 / 78..... pana la invelitoare (inclusiv)........ . Alungirea la rupere ... in ceea ce priveste rezistenta si conditiile de montaj.......14 mm/m. Conducta de alimentare cu apa potabila va fi din teava de polietilena de înalta de nsitate PEHD-80.......... o de functionare... o de rezistenta.....23 N/mm2. Pe partea interioara si exterioara tevile nu trebuie sa prezinte fisuri. Materialele utilizate P EHD si PVC trebie sa se încadreze ...... vor fi supuse incercarilor: o de etanseitate... 2..........> 600 %.6.. .. Principalele caracteristici ale PEHD sunt : 1...... de la punctul cel mai de jos..... incluzi uni sau alte defecte vizuale cu ochiul liber........... Verificarea caitatii materialelor folosite se va face vizual si se probeaza prin documentatii de certificare a calitatii care trebuie sa insoteasca lotul livrat.. 6. Limita de curgere.....

obiectele sanitare si a conductelor de canalizare . stivuire.pentru constatarea asamblarii corecte a tuturor pieselor componente. .) manipu larea se va face obligatoriu manual pentru evitarea oricaror deteriorari. Depozitarea se va face în locuri special amn ajate. în locuri ferite de umezeala. În retelele instalatiilor interioare de apa . instalare trebuie efec tuate cu grija maxima tinând cont de proprietatile/comportarea materialelor în aceste conditii climaterice. Generalitati Faze de lucru: Trasarea locatiei pentru conductele de apa .1. Manipularea se poate face manual pentru fiecare tub în parte sau cu dispozitive pe ntru mijloace mecanizate. pentru celelalte materiale utilizate (obiecte sanitare.4. Tuburile din polipropilena/PVC se aranjeaza ordonat pentru transport/depozitare trebuie prinse convenabil pe toata lungimea pentru evitarea deteriorarii la extremitati (mufe). EXECUTIA LUCRARILOR. ferite de intemperii. etc.50 m pentru evitarea po sibilelor deformari în timp. Montarea conductele de apa si obiectele sanitare . comune pentru incediu si consum mena jer se vor folosi numai tevi din OL Zn. lumina solara directa.4. 28. Tuburile nu trebuie depozitate la o înaltime mai mare de 1. La temperaturi joase operatiunile de transport. Stivuirea se va face pe suprafete or izontale si uniforme. CONDITII TEHNICE DE EXCUTIE SI MONTAJ 28. Imbinarea si montarea conductelor de canalizare .

imbinarea trebuie facuta prin fitinguri zincate si ca urmare urmatoarele activitati trebuie executate cu atentie: Executarea filetului Polizarea filetului Imbinare prin infiletare prin fiting-uri si armaturi Inainte de inceperea executiei va studia cu atentie traseele conductelor de apa si canalizare prevazute in proiect. Acest material este cerut de I9-1995 care nu permite folosirea altui material pe ntru conducte in cazul in care cladirile sunt prevazute cu hidranti interiori.2. 28. In cazul in care golurile lipsesc se vor executa prin forare. Executia instalatiilor de apa si canalizare se va face coordonat cu celelalte in stalatii (termice. În caminul de ramificatie pe conducta din material plastic se prevede un organ de închidere care se va închide în caz de incediu. Pentru legaturile la obiectele sanitare de la coloane si conductele de distribut ie se prevad tevi zincate. acestea se vor separa din exteriorul cladirii. La montarea conductelor zincate.În cazul în care se folosesc retele separate pentru incediu fata de alte retele pent ru care se utilizeaza materiale plastice . electrice). Sustinerea conductelor se va face cu bratari.4. În aceasta din urma situatie instalatiile interioare de apa de consum se pot execu ta din PEHD dar instalatiile interioare de incediu se executa numai din teava de OL Zn cu diamet rul de 2 ". Instalatii Sanitare Interioare . Montarea conductelor se va face pe traseele prevazute in proiect cu pantele spec ificate. Izolatia termica se va face cu material izolant tip ARMAFLEX sau similar montata prin lipire si protejata la exterior cu folie. Trecerea conductelor prin pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in proiectul de rezistenta pe care executantul constructiei are obligatia de a le executa. La montarea conductelor din Ol Zn se vor respecta instructiunile din I9/1995 . Pe coloanele de canalizare se va monta piesele ce curatire.

precum si pentru intretinere. nu se admit imbinari. Se vor face imbinari cu racorduri olandeze numai in locuri accesibi le. vizitabile. re vizii. manevrarea robinetelor. Instalatia de distributie se traseaza conform proiectului. Dimensiunile variaza intre 1/2" . Se va prezenta in proiectul tehnic conductele ce se vor pastra pe pozitie si cel e care vor fi inlocuite. Se va prezenta modul de evacuare a materialelor dezafectate. s e vor folosi imbinari demontabile.2" In cazurile in care sunt necesare interventii frecvente in timpul exploatarii. In cazuri specifice in care aceste instalatii au fost recent reabilitate se va p rezenta situatia specifica pentru fiecare scoala. reparatii etc. In portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructii. racord si legaturi au fost prevazute din tuburi de polietilena de inalta densitate.Dezafectarea instalatiilor sanitare interioare existente In general toate instalatiile sanitare existente vor fi dezafectate. La montarea conductel or in plasa pe un singur rand sau pe mai multe randuri. Distantele minime in cm intre conductele montate pe traseu paralel: . Montarea conductelor Conductele de apa potabila de distributie. se va lasa spatiu suficient intre randurile de conduct e si elementele de constructii pentru plecarile derivatiilor.

Fata de conductorii electrici (1.9/1994) Diametrul conductei Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin schi mbari de directie si schimbari ale nivelului traseului etc. pozitia armaturilor va fi decalata astfel incat distanta intre flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia acesteia sa fie 3cm.La conductele izolate. asa cum sunt prevazute prin proiect. tipizati.1/4"" 100 90 2" 115 100 2.000V) sau conductele de gaze combustibile. Distantele recomandate intre suportii mobili ai conductelor de apa (I. Se pot utiliza si alte tipuri de sustineri cu conditia acceptarii lor catre proi ectant.1. res pectiv I. Temperatura 40oC (m) Distanta intre suportii ficsi.1/2" 125 110 3" 135 . asa cum se mentio neaza prin proiect.7. Temperatura 60oC (m) 3/4" . Diametrul nominal Distanta intre suportii ficsi.6/1986. tras eele conductelor instalatiilor de apa vor fi montate la distante normate prin normativul I. Suportii de sustinere a conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor pr in dilatare fara modificarea geometriei traseului. Conductele vor fi sustinute prin suporti suspendati.

120 4" 150 130 Referinta Distante minime (cm) Intre conturul conductelor neizolate 3 Intre conturul conductei neizolate si constructia finita 3 Intre fetele exterioare a conductelor izolate 4 Intre fata exterioara a izolatiei si constructia finita 4 Intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate 3 nominal neizolate (m) izolate (m) 3/8" .1/2" .3 2.1/4" .1" 4.2 3.1/2" 3.0 1.1.0 3/4" .

5 6.7 5.2. se vor monta dupa cum urmeaza (I.9/1982): .0 2" .5.7 4" sau peste 7.1 4.1/2" 6.1 5.5 Suportii fixi daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect.1 3" 6.

prelata sau folie de plastic) care trebuie sa acopere masina de sudura si sudorul si care va fi încalzita cu ajutorul unui ge nerator de aer cald. în caz de temperaturi > 40 . în scopul obtinerii unei temperaturi niforme pe tot conturul tubului. extremitatile opuse ale tubului de sudat se obtureaza pentru a reduce cât mai mult posibil racirea suprafetelor sudurii prin actiunea curentilor de aer. compatibilitatea materialelor sudate.topire M FI sa fie cuprins între 0. legaturile conductelor spre obiectele sanitare se realizeaza ingropat in slituri orizontale sau verticale.7(1. 3. Factorii care conditioneaza realizarea sudurii si rezistenta la presiunea interi oara sunt: 1. precum si timpul de racire înainte de îndepartarea clemelor de fixare ale dispozitivului de pozitionare. respectarea parametrilor de sudura: presiune (apasarea suprafetelor) si timp.se la montaj ma surile necesare pentru a permite dilatarea conductelor ingropate. Îmbinarea conductelor si racordurilor de PEHD Îmbinarea conductelor PEHD se va face prin sudura sau cu flanse in functie de reco mandarile producatorului . vântului. cap la cap cu disc (oglinda) cu rezistenta. 2. 2. deci o sudura prin fuziunea capetelor. pe ntru cazul temperaturilor > 5°C sau în cazul temperaturilor < 5°C. prin necesitatea unei protectii (cort. prin timpul de sudura. sudorii vor fi instruiti de producatori sau atestati de institutii autorizate . acelasi tip de polietilena PE 80. pentru a evita racirea brusca.3) gr/10 min. i ar în masura în care este posibil.Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor omologate. coliere d e priza). etc. adica indicele de fluiditate . sau. Se pot utiliza supor ti propusi de constructor cu conditia acceptarii lor de catre proiectant. cu termoelemente.. ce poate duce la fragilitatea sudurii. temperatura exterioara care poate influenta sudura. in zidarie luandu. La efectuarea îmbinarilor prin sudare este foarte important sa se realizeze o buna .4 0. Sudura se poate executa în doua moduri: 1. protec tia locului de munca prin acoperire. 4. 5. Daca nu se precizeaza altfel prin proiect. pentru sudura pieselor electrosudabile (mansoane.45 °C si expunere directa la razele soarelui.

fara aport suplimentar de materia l. 4. conducta/racord. Raportul rezistentelor realizate teava/sudura trebuie sa fie > 0. Examinarea vizuala a sudurii.aliniere axiala a conductelor si se vor curata bine capetele conductelor de impuritati.De regula. Realizarea acestui procedeu trebuie sa se faca în conditiile verificarii temperaturii de sudare si prin utiliz area aparatelor de sudura. Ace sti factori permit controlul temperaturii termoelementului (disc. racord/racord) în zona de sudura la temperatura necesara si din a plicarea asupra acestora a unei presiuni necesare. oglinda) si al presiunilor (presarii) indic ate pe afisajul aparatului de sudura. 3. care permit controlul valorii presiunii aplicate. Testarea sudurii se poate realiza prin îndoirea ansamblului sudat pâna la un ungh i de180°. factorul de sudura este egal cu 1. Calitatea sudurii este determinata de urmatorii factori: 1. Cunoasterea procedurii de sudare si a aparaturii de sudura deperformanta core spunzatoare.8. Testele de anduranta constau în încarcarea cu acelasi tip de sarcina constanta a tevii si a sudurii. sudura realizându-se omogena. 2. proba neprezentând semne de ruptura. în prezenta beneficiarului retelei. instruirea si veri ficarea cunostiintelor sudorului de catre producator sau organisme autorizate. sau la un test de tractiune a ansamblului sudat al carui rezul tat trebuie sa fie o cedare a tevii. care presupune: obtinerea de la producator a schemei si procedurii de sudura. Sudura cap la cap cu rezistenta Procedeul consta din pregatirea si apoi încalzirea pieselor de asamblat (conducta/ conducta. . nu a sudurii.

specificatii de întretinere a aparatului. instruirea si verificarea cunostiintelor sudorului de ca tre producator sau alte institutii autorizate. inchidere si reglaj. 6. în prezenta beneficiarului retelei. De regula. Respectarea prescriptiilor privind factorii de mediu. colie re de priza) pe tub. > Probele de presiune. Procedeul de îmbinare cu flanse este cel clasic. În cazul acestui procedeu. Probele de presiune trebuie sa asigure ca raportul rezistentelor la presiunea de proba si etanseitate comparata teava/sudura sa fie >1. (gât) se va avea în ve dere corelarea flanselor metalice aditionale cu cele ale robinetelor. în fu nctie de presiune. > Testele ce se pot realiza pot fi facute prin citirea corecta a codurilor. Îmbinarea cu flanse La îmbinarea cu flanse. golire retinere siguranta Acestea se vor monta in pozitiile indicate prin desenele proiectului. Calitatea sudurii este determinata de urmatorii factori: > Aparatul de sudura sa fie ales astfel încât sa aiba posibilitatile de autotestare si capacitate de înmagazinare a datelor realizate la fiecare sudura. prin intermediul adaptorului de flanse. factorul de sudura este > 1. Se vor monta armaturi de golire în toate punctele de minim.5. sunt mai importante decât aparatul de sudura. prin testul de tractiune si/sau îndoire unde teava trebuie sa cedeze înaintea sudurii . instructiunile producatorului de teava priv ind procedeul de sudura. cu ajutorul rezistentelor încorporate în piese. conditiile mediului si pregatirea. dupa standardele ISO. coliere de priza) Procedeul consta din pregatirea si apoi electrosudarea pieselor (mansoane. drept sau coltar. Robinetele de golire v . Sudura cu termoelemente a pieselor (mansoane. folosindu-se suruburi si piulite din otel cadm iat si garnituri din carton impregnat cu ulei grafitat Armaturi Se vor prevedea dupa caz urmatoarele armaturi: de de de de de trecere pentru montaj aparent sau ingropat.

corp din alama turnata AMT 1 si mufa filetata pentru racordarea la te vi de otel la un capat si racord olandez pentru racordarea piesei portfurtun la celalalt capat. înaltimea de montaj prevazuta în proiect se masoara de la cota pardoselii finite. Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii: usor accesibile usor demontabile Toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia inchis. pentru a se evita degradarea lor. prin intermediul unor dispoziti ve tip. STAS 1602. Aceasta va fi montata in conformitate cu instructiunile producatorului . Se vor uiliza robinete de golire cu dop filetat din PP . Montarea lavoarelor Lavoarele trebuie fixate de elementele cladirii. suruburilor cu dibluri. dupa caz. Montajul obiectelor sanitare se va face prin intermediul consolelor.or fi drepte cu cep. . Obiectele sanitare trebuie montate dupa ce finisajele peretilor au fost executat e. Bateria trebuie montata pe lavoar dupa ce se monteaza lavoarele . cu lant pentru protecti a racordului pentru portfurtun. Montarea obiectelor sanitare Obiectele sanitare si accesoriile acestora se pot monta numai dupa ce s-au efect uat proble de presiune ale retelelor de distributie apei reci si calde ce consum si dupa ce s-au terminat l ucrarile de finisare din încaperi.

iar piesele speciale vor fi conform STAS 1515/86 si STAS 1694/95. la fiecare imbinare. indiferent de materialele din care sunt facut e. se vor prinde de pardoseala cu bolturi speciale si garnituri din cauciuc.Montarea vaselor W. ipsos etc. se vor evita traseele pe sub utilaje. se verifica cu polobocul. racordurile la coloane sau colectoare la un unghi de 45o. se vor respecta urmatoarele: reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie. lnsalatiile de canalizare Conducte de canalizare Produsele trebuie sa corespunda normelor de calitate asa cum s-a specificat ante rior si in STAS 1515/86. Pozitia orizontala a vasului W. pentru suporturile conductelor pentru canalizare. minimum una pe metru de traseu.C. se vor folosi suporturi galvan izate si omologate sau cele propuse de furnizorul tubulaturii. Bazinul se va monta la vas cu suruburi speciale si garnituri din cauciuc Protectie Obiectele sanitare se vor proteja pana la finalizarea lucrarilor pentru a evita deteriorarea. Se verifica daca bolturile respective se potrivesc cu pozitia gaurilor vasului.C. Scurgerea si colectarea apelor pluviale Scurgerea apelor pluviale se realizeaza prin conducte si piese PEHD îmbinate cu mu . intre vas si pardoseala se pun bucati de teava din plumb si locul se umple cu ciment alb. 28.C.3. Toate capetele conductelor trebuie astupate pentru a le proteja impotriva patrunderii de pamant . se vor evita schimbarile de directie la unghiuri de 90o.4. Sustinerile propuse de contractorul lucrarii vor fi s upuse aprobarii. pe ntru a aduce vasul in pozitie orizontala. Daca este nevoie. La montarea tuburilor de scurgere. La conducte se vor monta sustineri astfel: la traseele orizontale si veticale. Vasele de W.

fe cu electrofuziune sau mufe cu garnituri O ring.. ramificatii greu accesibile pentru curatire. dupa cum urmeaza: in grupuri sanitare. Colecatrea apelor pluviale re relizeaza prin recep toare de terasa din Ol inox ( optiunea proiectantului pentru fiecare lucrare ) cu folie de contact si încalzire electrica .. ape uzate menajere 50 . Curatire si verificare Se vor prevedea tuburi de curatire la schimbarile de directie. Ventilarea conductelor de canalizare Diametrul nominal (Dn) Distanta intre piesele de curatire. La montarea colectoarelor si sifoanelor se vor respecta detaliile din proiect si instructiunile furnizorilor. sifoane simple cu racorduri laterale. precum si pe traseele liniare lungi.70 15 6 100 20 12 .3 nivele. daca nu se prevede altfel prin pro iect. de asupra ultimei ramificatii si intre acestea la 2.8m la pardoseala Scurgeri de la pardoseli Se monteaza sifoane de pardoseala pentru colectarea apelor accidentale sau de la curatenie in pozitiile prevazute in proiect. Inaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane va fi de 0.4/0. ape conventional curate Distanta intre piesele de curatire. la distantele urmatoare: Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei.

).C. Izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor hidro mecanice. o prin racordare la o coloana de ventilatie invecinata.prin racordare la o coloana de scurgere invecinata cu iesire directa. 28. Coloanele de ventilare ale canalizarii se realizeaza din tuburi de P. socluri din beton etc. impotriva tr ansmiterii zgomotelor si anume: Bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pas la 0. neplas tifiat.Se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara. . Izolatie fonica a conductelor Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute prin proiect. Se vor aplica toate prevederile Normativului I 9-94. de elementele fixe ale constructiei (pardoseli. in vederea realizarii unei singure iesiri peste invelitoare. ventilare secundara: -separata pana deasupra invelitorii.8mm). Cap.3 . ventilare in cascada prin gruparea succesiva a ventilatiilor principale de la ac elasi nivel sau nivele diferite. TESTE SI VERIFICARI Conductele de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari: Incercarea de etanseitate la rece. asamblate si montate conform I. Racordarea coloanelor de ventilatie secundara la coloanele de scurgere se va fac e sub un unghi ascutit cu varful in jos. Racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice.0.5.4. .V. asa cum sunt prevazut e prin proiect: ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare. Incercarea de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda.4. 28. 10 si toate reglementa rile tehnice la care se refera acesta.1/1978 sau din fonta de scurgere.

1. Presiunea de incarcare va fi egala cu 1. verificându-se conditiile de scurgere. Verificarea se va face prin deschiderea simultana a robinetelor de consum. Condu ctele interioare de canalizare vor fi supuse la: Incercarea de etanseitate Incercarea la functionare Incercarea de etanseitate se va verifica pe traseul conductelor si la punctele d e imbinare. Conductele se vor mentine sub presiune cel putin 20 min. extrem itatile conductelor fiind obturate de dopuri. . Abateri Admisibile La instalatiile sanitare nu e admit pierderi de presiune in timpul testelor cu a pa si nici scurgeri de apa la canalizare. Incercarea de functionare se va face dupa montarea armaturilor la obiectele sani tare. Incercarea de etanseitate consta in umplerea cu apa a conductelor pâna la nivelul de refulare din sifoanele de pardoseala si a obiectelor sanitare. Incercarea de etanseitate la presiune la rece ca si incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se vor executa inainte de montarea armaturilor de srviciu la obiectele sanitare.5. In acest interval nu se admite scaderea presiunii. Incercarea de functionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanita re.5 presiunea de regim dar nu mai mica de 6bari. 28.Incercarea de functionare a conductelor de apa rece si apa calda.

5. cat si aspectul estetic general al instalatiilor sanitare. Verificari Daca toate robinetele.6. robinetelor. sistemele si obiectele sanitare sunt montate conform proi ectului Daca s-au folosit materiale adecvate si daca traseele conductelor sunt conform p roiectului. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE Executie instalatii sanitare interioare Executie termosudura la conducte PPR pentru apa rece. probe la instalatiile sanitare interioare .28. 28. sistemelor si obiec telor sanitare Functionarea normala a obiectelor sanitare.2. apa calda Executie imbinari cu electromufe tevi PEHD canalizare pluviala Executie imbinari cu mufa si garnitura la tevi PP si PVC Montaj hidranti interiori Executie teste si verificari. Montarea corecta a sistemelor pentru sustinerea conductelor.

Catalin Minea .Intocmit: Arh.

LUCRARI PENTRU INSTALATII DE APA SI CANALIZARE EXTERIOARE .I.

.

Prescriptii proiectare. La executarea lucrarilor se vor respecta normativele. 29. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.29.1. Determinarea debitelor de apa de canalizare. CAIET DE SARCINI EXTERIOARE INSTALATII DE APA SI CANALIZARE 29. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. STAS 1478/90 Instalatii sanitare. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de al imentare cu apa potabila si de incendiu. Captari izvoare. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. Prescripti i fundamentale de proiectare. STAS 3051/91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Statii de pompare STAS 4165/88 . STAS 1343/0-89 Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare STAS 10110/85 Alimentare cu apa. STAS 1846/90 Canalizari exterioare. de canalizare menajera si instalatiile hidraulice in constructii . STAS 1629/1-81 Alimentare cu apa.2. standardele si regulamente le tehnice in vigoare. Pr escriptii proiectare.

I9-1994 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare Legea 10/1995 Calitatea in constructii Legea 137/1995 Legea protectiei mediului Legea nr. 60/97 Ordonanta privind apararea contra incendiilor . cabluri. Efectul timpului si presiuni asupra rezistentei STAS 7174/90 Fitinguri din policlorura de vinil pentru imbinare prin lipire STAS 7656/90 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii. Conditii tehnice ISO 3213/98 Tevi din polipropilena. STAS 9827/5/75 Masuratori terestre. 90/1996 Legea protectiei muncii .Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa STAS 2308/81 Alimentare cu apa si canalizari. STAS 6002/88 Alimentare cu apa. canaluri. Capac si rama de fonta pentru camine de vizitar e STAS 6675/1/92 Tevi din policlorura de vinil. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. Trasarea pe teren a retelelor conducte.Monitorul Oficial 157/1996 Ordinul MI775-98 Norme generale privind stingerea incendiilor P118/99 Normativ privind siguranta la foc Ordonanta nr.

C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si i nstalatii aferente NGPM-1996 Normele generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectie i Sociale si Ministerul Sanatatii .

fiting-urile si accesoriile trebuie mentinute curate pana la u tilizare si montarsi trebuie sa fie conform tipului cerut. Nu se vor livra materiale pe santier fara aprobarea Proiectantului. . impachetate. fiting-uri sau accesorii defecte dupa montare.29. Astfel de probe trebuie depozitate. MATERIALE SI EXECUTIE 29. Toate conductele. Toate materia lele si echipamentele vor fi verificate si aprobate de Proiectant. Armaturile utilizate sunt specifice fiecari tip de teava folosita. Contractorul trebuie sa dea astfel de probe de lucrari sau inisaje. Daca Proiectantul solicita. Metodele de transport si manipulare a conductelor.3. tipuri. Trebuie avuta grija in timpul incarcarii. Conductele de apa potabila si de incendiu vor fi din teava de PEHD si respectiv din teava de otel zincat sudate longitudinal cu filet si mufa avand Dn 3/4 -4".1. fiting-urile si accesoriile t rebuie examinate inainte de folosire. Materialele si echipamentele folosite trebuie sa corespunda probelor abrobate si /sau specificatiilor. Pentru caminele de vizitare sau armaturi se vor folosi tuburi prefabricate din b eton . ex. fiting-urilor si accesoriilor. Generalitati In lucrari se vor incorpora doar materialele si echipamentele noi.3. fie la inceputul fie in timpul lucrarilor trebuie pr edate probe de material deoarece s-ar putea sa fie necesar sa se demonstreze ca sunt conform Specificati ilor. livrate si testate cum este indicat de Proiectant pe ch eltuiala Contractorului. Daca se descopera conducte. transportului si descarcarii pentru a impiedica deteriorarea conductelor. trebuie inloc uite pe cheltuiala Contractorului. mufe file tate sau flanse sistem ventil sau sertar pentru tevi Ol Zn sau mufe speciale PEHD livrate de acelasi producator. Orice deteriorare a invelisurilor conductelor trebuie reparata asa cum se indica de catre Proiectant. Conductele. Pentru a demonstra competenta lucrarilor sau pentru a facilita alegerea unor tex turi. Pentru conductele de scurgere se folosesc tuburi PVC/ din polipropilena ignifuga . si nici o piesa care este defecta nu trebuie folosita. finisajeor si suprafete. accesoriilor si fitingurilor trebuie aprobate de Proiectant.

29. Apa Lucarile pentru sistemul de alimentare cu apa trebuie sa include dar nu trebuie neaparat sa se limiteze la urmatoarele: Asezarea si instalarea conductelor de apa si accesoriile de la alimentarea cu ap a. structuri si echipamente t rebuie prevazute de Contractor si se vor indeparta dupa finalizarea prospectarii. Reteaua exterioara va fi dotata cu hidranti subterani Dn=65mm . . Santuri de prospectare Santurile de prospectare pentru conductele subterane. sau va fi utiliz ata reteaua stradala de incendiu .3. In caminele de vane au fo st prevazute fitinguri conform STAS 7174/90. 29. Caminele de canalizare vor fi acoperite cu capace si rame conform STAS 2308/81. Statia de pompe si hidrofor pentru alimentare cu apa va fi conform STAS 10110/85 .3. Se testeaza si se porneste sistemul de alimentare cu apa pentru a satisface ceri ntele Proiectantului. Caminele vor fi acoperite cu capace si rame de font a conform STAS 2308/81.2. Rezervorul de apa a fost prevazut conform STAS 4165/88. aici pot fi necesare interventii în timpul exploatarii si di n acest motiv. se vor folosi imbinari cu flanse sau mufe. Pentru alimentarea cu apa rece s-au prevazut tevi din polipropilena ISO 3213/98.Caminele de vane se vor prevedea conform STAS 6002/88. Apele uzate menajere vor fi canalizate prin tevi PVC cu mufe si garnituri. Pe conducta de canalizare s-au prevazut camine de vizitare conform STAS 2448/82.3.

Daca pozarea în aceste conditii nu este posibila se vor lua masuri speciale contra înghetului Conductel de canalizare se vor monta cu panta de scurgere conform specificatiilo r din proiect.6. hidranti si fiting-uri speciale care sun t incorporate in Lucrari. fiting-uri si accesorii conform desenelor cu detalii de excutie. Conductele trebuie marcate clar pe suprafata exterioara la interval nu mai mare . 29.3. Imbinarea conductelor de polietilena trebuie facuta la o temperatura intre 5°C si 40°C.3. Desene de executie Contractorul trebuie sa supuna aprobarii desenele de executie. in concordanta cu standarde s i conform specificatiilor.4. Conducte HDPE Conductele exterioare de apa si de canalizare se vor executa din PEHD / PVC.5. Montarea conductelor de apa si canalizare direct în pamânt se va face sub adâncimea de inghet .3. diagramele si alt e descrieri care se pot solicita de Proiectant pentru robinete. masurata de la gegeratoarea superioara a conductei pâna la suprfata ter enului amenjat. Sudarea trebuie sa fie conform standard 6/PE/2000. Conducte. 29. 29.conform STAS 6054. Fitting-uri si Acesorii Contractorul trebuie sa procure toate materialele si echipamentele necesare pent ru conducte.Lucrarile adiacente pentru a finalize lucrarile la sistemul de alimentare cu apa conform detaliilor desenelor de executie si/sau caietelor de sarcini. Imbinarea conductelor trebuie sa fie prin sudare cap la cap.

for pipe manufacture.5 x 2. robinetele. emis de un institut oficial . Scopul lucrarilor Contractorul trebuie sa livreze toate materialele si echipamentele si sa le mont eze. ROBINETE SI APARATURA 29. 29. Conducta care trece prin pereti se va proteja cu piese de trecere .5 x 1. 1.4. . Camine de vizitare Caminele de vizitare . certificatul producatorului ca robinetele si accesoriile respecta ceri ntele Caietelor de Sarcini si registru testului. de un inspector international bine cunoscut sau de un departament de verificare a calitatii al producatorului.0.de 1. Atat montarea robinetele cat si a accesoriile.de difeite tipuri vor avea forma rectangulara cu dimensiu nile: 1. Pentru accesul la aceste camine se vor prevedea capace din fonta si scari din ot el beton in pereti.4. CAMINE DE VIZITARE .5 metrii.0. cum este specificat in detaliile de executie si in aceste caiete de sarcini si sa livreze unelte si sase (6) copii ale manualelor de operare si intretinere atat in engleza cat si in romana necesare p entru activitate.1. Contractorul trebuie sa dea Dirig intelui lucrarii pentru aprobare. 29.4. Pentru executarea caminelor se va studia partea de structura.5 x 2.2. Marcarea trebuie sa indice urmatoarele informatii: Materie prima Dimensiunea normala si rata de presiune Numele producatorului Anul de fabricatie Standard de referinta Verificarea calitatii: Contractorul trebuie sa prezinte Proiectantului certifica tele de verificarea calitatii pentru producerea conductelor. accesoriile etc.5 x 2.

4.29.3. Robinete .

Robinetele de aerisire trebuie sa fie atat de aerisire cat si cu functiuni de impiedicare pentru formar ea vidului. dimensiunea. anul de fabricatie.General Toate robinetele trebuie sa fie tip fluture din fonta cu garnituri. tuburi de protectie si cutii de suprafat a.0 kg/cm2 Testul de pierderi trebuie sa fie de cel 5 minute. Marcare Numele si marca producatorului. presiunea de lu cru si numarul de rasuciri pana se deschide sunt marcate prin turnare pe robinet.4. iar testul hidrostatic de cel putin 10 minute. Materiale Robinetele trebuie sa fie fie din fonta fie din fonta ductibila si flotorul acop erit cu cauciuc tare.4. Certificare de Fabricare Contractorul trebuie sa dea Dirigintelui lucrarii. certificate pentru controlul calitatii si pentru testele hidrulice facute de producator sau de o agentie de verificare international bine cunoscuta. 29. Robinetul . in concordan ta cu ISO 5996. Robinete de aerisire Contractorul trebuie sa livreze robinete de aerisire conform desenelor de execut ie. Generalitati Robinetele de aerisire proiectate pentru presiune minima de lucru de 15 kg/cm2. Detaliile de montare trebuie specificate in desenele de executie. Montare Montarea robinetelor cuprinde suprturi. IBS5150 si STAS 10933 Teste Hidraulice Metoda de testare hidraulica trebuie sa fie conform STAS 9526-80 Test de pierderi 10 kg/cm2 Test hidrostatic 28.

I n cazul montajului cu flanse bolturile. numele producatorului sau marca. Certificatul Producatorului Contractorul trebuie sa dea Proiectantului.trebuie sa scoata aerul incet in atmosfera. piulitele si saibele nu trebuie galvanizate prin imersiune. certificate pentru controlul calitat ii si testele hidraulice facute de producator sau de o agentie internationala de verificare bine cunoscuta. fie cu flanse. Test Hidraulic Fiecare robinet trebuie testat hidraulic de producator la o presiune a apei nu m ai mica de 15 kg/cm2.5.4. Acoperiri Toate suprafetele exterioare feroase trebuie sa primeasca doua straturi din grun d rosu din plumb sintetic si un ultim strat din vopsea de aluminiu. Montaj Capetele robinetelor trebuie prevazute fie cu cuplaje filetate. 29. Toate suprafetele care se vor vopsi. Apometre . Marcare Dimensiunea robinetului. metoda si detalii privind aplicarea straturilor trebuie supuse aprobarii de carte Proiectant inainte de executare. resuduuri din fonta etc. anul fabricatiei si pr esiunea de lucru sunt marcate pe robinet prin turnare.uri. Acest test trebuie sa indice pierderile de la robinet sau fiting. se v or curata in intregime de toate substantele straine cum ar fi rugina.

00 . Contractorul trebuie s a livreze si sa monteze apometre cu urmatoarele detalii tehnice: Apometru trebuie sa fie un ceas magnetic uscat actionat cu o elice actionata de apa. sau canalizare. Lucrari de sapare santuri Reconditionarea suprafetelor deteriorate si a proprietatilor Daca o proprietate sau structuri ale suprafetelor au fost deteriorate. Excavatii la nivel Santul trebuie sa fie sapat la adancimea solicitata pentru a asigura un suport u niform pentru conducte pe pamant solid la fiecare punct intre caminele de vizitare. scoase sa u deranjate de Contractor. Presiunea de lucru 10.Daca apometrele sunt specificate in detaliile de exeutie.035 kg/cm2 .5.5 kg/cm2 . Domeniu de masurare 0.1. Specificatiile apometrului: .15-20. Orice cota inferioara a santului sapat mai mult decat adancimea specificata treb uie corectata cu material aprobat. Santuri pentru conducte Santul trebuie sapat astfel incat conducta sa poata fi asezata la adancimea si i n alinierea ceruta. Temperatura maxima de lucru 35 . Pierderi pe capat 0. astfel de proprietati sau de structuri trebuie inlocuite sau reparate pe cheltui ala Contractorului. Este esential ca golirea pentru pompe de drenare ale santului sa fie dirijate spre canalele de naturale d renare. Excavatii in pamant moale . Inregistrare minima 100 litri . Santul trebuie sa fie drenat ca muncitorul sa poata lucra in el in siguranta si eficient. compactat in intregime conform specificatiilor Proiectantului. care citeste in m3 sau litrii si cu aceasi dimensiune a diametrului nominal a conductei adiacente. 29. scurgeri. Montare intre flanse: I/secunda.5. Finisarea umpluturii se face cu unelte manuale. MONTARE 29.

Camine de vizitare Caminele de vizitare trebuie prevazute in fiecare imbinare pentru a permite imbi narea adecvata. veg etatie. zgura.Unde partea inferioara a santului nu este stabila sau include cenusi. alte materiale organice. pentru a permite asezarea convenabila a suporturilor. nu se poate indeparta si inlocui cu u n material aprobat complet compactat pentru a sprijini adecvat conductele. 29. Santurile trebuie sa aiba o latime mai mare unde este necesar. C ontractorul trebuie sa sape si sa indeparteze astfel de materiale din latimea si adancimea specificate de Proiecta nt. si umplerea sa fie asezata si compactata conform specificatiilor. Localizarea conductei de apa Conducta de apa nu trebuie asezata orizontal mai aproape de 3 metri de conducta de canalizare exceptand cazul in care partea inferioara a conductei de apa proaspata va fi la cel putin 30 de centimetri deasupra conductei de .2. Contractorul trebuie sa construiasca o fun datie pentru conducte in concordanta cu recomandarile pregatite de Proiectant. si acoperirea si fixarea si manipularea elemtelor speciale. Latimea santului Latimea santului trebuie sa fie ampla pentru a permite asezarea si imbinarea ade cvata a conductei.5. Unde cota inferioara a santului este din materiale considerate neadecvate. sau bucati mari din materiale anorganice acestea trebuie inlaturate.

Unde legaturile se fac intre lucrari noi si lucrari existente.5. frang hii.6.3. Materialele nu trebuie in nici un caz aruncate sau in sant . 29. caz in care partea superioara a conductei de apa nu trebuie sa fie a sezata orizontal mai aprope de (1) un metru de conducta de canalizare. 29. Tarusii folositi pentru a sprijini conductele pentru a al uneca trebuie sa fie din lemn si trebuie fie lati pentru a preveni deteriorarea conductei sau a invelisului. acestea trebuie montate conform recomandarilor producatorului de conducte. Abateri Pentru montarea conductelor abaterile maxime permise de la linia dreapta trebuie sa fie conform recomandarilor producatorului de conducte.5. Evacuarea materialelor excavate Dupa excavare. Conducta se va monta in concordanta cu recomandarile producatorului de conducte.5. 29. sau alte echipamente adecvate. curele. La capetele conductelor care se vor lega mai tarziu se vor instala robinete.canalizare. 29. aceste legaturi trebui e facute cu fiting-uri speciale pentru legaturile intre diferite tipuri de conducte.5. Unde legaturile se fac in linie su b presiune. Contractorul trebuie sa asigure transportul surplusului de materi al la locurile specificate.4. Asezare Conductele si accesoriile trebuie coborate cu atentie in sant cu macaraua. Umplerea santurilor .5. dop uri sau capace. Trebuie evitata abraziunea invelisului conductei.

sau alte materiale care in opinia Proiectantului sunt adecvate pentru umplere. fiting-uri si aceesorii pana la 30 cm deasupra partii superioare a conductei. Compactat prin battatorire. Umplere pana la nivel Santul trebuie umpluc cu mana sau cu metode mecanice aprobate de la 30 cm de dea supra conductei pana la nivel. in cantitati suficiente pentru a umple senatul pana la nivelu l suprafetei invesinata dupa compactare. materialu l de umplere trebuie depozitat in sant pe intreaga latieme. nisip. Contractorul trebuie sa asigure mater ialul. Contractorul trebuie saaib a grija cand se executa aceasta parte a umplerii pentru a evita deteriorarea sau deplasarea conductei. Materialul de umplere de la 30 cm de deasupra conductei pana la supraf ata va consta din: Materialul excavat aprobat care trebuie batatorit dupa ce santul este umplut. Umplere peste conducte Santurile e vor umple cu mana sau cu metode mecanice aprobate de la linia de cen tru. Materialul excavat aprobat care trebuie sa fie asezat in straturi nu mai mari de 30 cm si compactat prin batatorire. cu material aprobat pus in straturi de 10 cm. Lucrari de umplere Dupa ce conducta este asezata si imediat dupa testare.Materiale Contractorul poate umple materialul excavat care este alcatuit din lut. argila. simultan accesorii. . umpleti santul pana la su prafata solului. Umplere sub conducte Toate santurile se vor umple cu mana. fara costuri suplimentare pentru Investitor. pie tris sau alte materiale aprobate pentru umplere pe cheltuiala sa. Daca este necesar material aditional pentru umplere. sa u. Tipul materialu lui folosit si metoda de consolidare trebuie sa fie specificata aici. pietris. Daca mater ialul excavat nu este adecvat pentru pentru umplere Contractorul trebuie sa furnizeze cantitatea de nisip. de la partea inferioara a santului spre li nia de centru a conductei.

Contractorului trebuie sa furnizeze toate materialele si echipamentele pentru te ste. canalelor.6.8.6. 29. 29. Testul se face in timpu l zilei.2.7. TEST HIDRAULIC 29.Nu lasati umplerea neterminata mai mult de 150 de metrii dupa terminarea lucrrai lor pentru conducte. Ancorarea conductelor Contractorul va monta blocurile pentru ancorare unde conductele isi schimba dire ctiile. 29. conductelor de canalizare.5. Toate legaturile se lasa expuse pana se finalizeaza testele pentru presiune si pierderi.5. robinete si accesorii tre buie supuse testelor de presiune si de pierderi in concordanta cu Standardele I 9/96 si C 56/85.6. 29. Indepartarea suporturilor Suporturile nu se vor indeparta pana cand santurile nu sunt umplute suficient pe ntru a preveni deteriorari ale suprafetelor drumurilor. decat dac se specifica altfel. Testele se fac in prezenta Proiectantului. Probe de pierderi . Proba de Presiune Toate sectiunile de conducte noi incluzand fiting-uri.1. Monatrea accesoriilor Toate conductele se vor furniza si monta detaliilor de executie. Toate cotiturile de 45° si 90° si teu-rile trebuie impachettae cu beton amestecat 1:3:5.

materiale necesare pentru dezinfectarea conductelor si trebuie sa asigure robinetele pentru acest lucru. pentru pierderi.4. 29.verifica oricand dupa finalizarea partiala de umpler e. Toate cheltuiel . 29. imbinari mecanice sau infiletare s au cuplare se pot testa hidaraulic. Pierderile trebuie sa se incadreze in admiterile specificate mai sus. fiecare unitate a sistemului complet de distributie treb uie dezinfectat conform Standardului C 56/85. Timp pentru probe Conductele imbinate cu garnituri din cauciuc. Investitorul poate sa solic ite un test de masurare a pierderilor pentru tot sistemul de conducte. materialele chimice. exceptand cazul in care trebuie sa treaca 5 zile de la turnarea blocurilor de beton.6. 29. Dupa repararea sau inlocuirea conductei si dupa aprobarea ac estora de catre Proiectant testele atat pentru presiune cat si pentru pierderi se fac din nou conform specificatiil or de mai sus. DEZINFECTARE Inainte de accepatarea. Contractorul este responsabil pentru localizarea si repararea pierderilor mai ma ri decat cantitatea mentionata mai sus.Pierderile maxime la sistemul sau sectiunea de conducte care sunt testate nu tre buie sa fie mai mari decat rezultatul obtinut dupa aplicare urmatoarei formule (I 9/96 si C 56/85 Standard) . Contractorul va asigura toate aparatele.3.6. Test Final Inainte sa se puna pavajul permanent peste conducte.7. Se repeta testele pana se ajunge la valorile specificate.

Dirigintele lucrarii va lua probe de apa din cateva puncte pentru examinare bacteriala. robinet de evacuare conform . cu robinete.ile trebuie suporttae de Contractor. Conducta principala apoi trebuie spalata cu apa curata pana cand clorura rezidua la este redusa la o valoare mai mica de 1.0 pp m.

Sustineri si sprijiniri ale malurilor Contractorul trebuie sa asigure. Proceduri de excavatie si compactare . Astfel de nivelare trebuie facuta pentru a impiedica apa sa inunde santul.8. monteze si sa mentina un sistem de sprijinire s i sustinere a malurilor din panouri pentru a impiedica deplasarea.2. SAPAREA SANTURILOR 29.8. Saparea mecanica trebuie facuta la cel putin 5 cm deasupra nivelului final al mo ntarii conductelor. Contractorul trebuie sa predea desenele de ex ecutie care indica panourile de sustinere si sprijinire pentru a fi aprobate de Proiectant. conform proiectului tehnic.8. Sapaturi pentru conductele de canalizare Santurile pentru conductele de canalizare se vor sapa in linie dreapta.1. 29. Contractorul trebuie sa asigure toate aparatele si echipamentele necesare pentru dezinfectie.3. trebuie folosite echipamente de pompare pentru executarea lucrarilor in conditii uscate. si trebuie prevazut un minim de 15 cm de la partea superioara a conductei la marginea santu lui sau a ramificarii. totusi acest lucru n u scuteste Contractorul de responsabilitatea sa. O autoritate recunoscuta nu trebuie sa faca testele bacteriologice. Daca se dase ste apa freatica. 29. Sapari aditionale trebuie facute sub fiecare conducta pentru a facilita montarea imbina rilor.Desinfectarea trebuie repetate pana cand testele indica absenta poluarii pentru cel putin 48 de ore. care ar putea afecta lucratorii si sa dim inueze latimea sapaturii. Unitatea nu va fi acceptata pana cand nu se obtin rezultate bacteriologice satisfacatoare. 29. Inainte de executarea lucrarilor de excavare.8.

8. trebuie inlocuit cu nisip conform instructiunilor Proiectantului.Desenele de executie indica dimensiunile finale pentru santuri. Teste pentru sistemele de retele de canalizare pentru a satisface cerintele Proi ectantului. Fiecare strat batatorit folosind echipamente aprobate de Proiectant. Umplerea se va face pana la nivelul terenului. CANALIZARE Lucrarile pentru instalatiile de canalizare trebuie sa includa. materialul la sau sub nivel nu este adecvat pentr u fundatii. Pamantul care devine nesatisfacator pentru a sprijini structurile. 29. drenare si partea infer ioara a excavatiei va fi mentinuta ferma si uscata. 29.8.9.4. va incepe umplerea.5. Excavatiile si scoaterea apei trebuie facute cu metode care mentin conditia pama ntului. Umplerea De indata ce conductele au fost asezate si testate adecvat. trebuie indepartat si si in locuit cu material granular compactat conform cerintelor Proiectantului si pe cheltuiala Contractorului. suporturi. Excavatie si reumplere sub nivel Daca in opinia Proiectantului. . Contractorul va impiedica dimenisuni suplimentare pentru sustineri. Materialul folosit pentru umplere trebuie asezat in straturi de 30 cm. Toate cheltuielile implicate in excavare si reumplerea sub nivel trebuie suportate de Contractor. monatre pompa. 29. dar nu trebuie s a se limiteze la urmatoarele lucruri: Asezarea si montarea conductelor si accesoriile pentru canalizare de la reteaua de canalizare.

.

29.10. Inainte de finalizarea lucrarilor. inele din cauciuc. Scopul lucrarilor Contractorul trebuie sa livreze conductele pentru canalizare in concordanta cu d etaliile indicate in proiect si specificate aici incluzand fiting-uri. Conducte Pentru instalatiile de drenare si canalizare.2.5 metrii. se vor folosi conductele si fiting -urile din PVC/rezistente la foc si/sau polipropilena. Standarde de Referinta STAS 816/80 sau similar aprobate.Lucrarile adiacente pentru finaizarea functionarea retelei de canalizare conform indicatiilor din desenele de executiesi/sau caietele de sarcini.1.1.10. Conductele trebuie marcate clar pe suprafata exterioara la un internal care sa n u depaseasca 1.9. MATERIALE 29.9. alte materiale de imbi nare. Co ntractorul trebuie sa livreze materiale aditionale conform specificatiilor din caietele de sarcini pentru intretinere. 29. Marca trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: Materie prima Dimensiunea normala si rata de presiune Numele producatorului Anul de fabricatie Standard de referinta . 29. si adaptori de conducte necesare pentru legaturile cu conductele existente.

29. emise de un institut oficial. inspector internati onal bine cunoscut sau de departamentul de calitate al producatorului.Controlul Calitatii: Contractorul trebuie sa prezinte Dirigintelui lucrarii cert ificatele de verificare a calitatii pentru producerea conductelor. TESTE DE RECEPTIE Conducte Sistemul de conducte trebuie testat conform normativului C 56/85.Lucrari de trasare retea de alimentare cu apa respectiv de canalizare .13.12. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Caminele de vizitare pentru ca nalizare vor avea rame si capace conform STAS 2308/81. Caminele vor fi prevazute cu rama si capac cu acces facil pentru colectorii de p e strada si cu acces ingreunat pentru caminele exterioare.11. 29. CAMINE DE VIZITARE Conductele de canalizare trebuie prevazute cu camine de vizitare pentru acces pe ntru verificare si testare si pentru indepartarea blocajelor. Caminele de vizitare vor fi din tuburi prefabricate din beton armat. 29. Caminele de vizitare vor fi conform STAS 2448/82.

Montaj pompe de basa.Lucrari de imbinare la conducte PEHD . PVC) . armaturi .Montaj separator de grasimi .Lucrari de imbinare la conducte PVC . instalatie de cana lizare Intocmit : Arh.Montaj rigole .Probe. monolit.Lucrari de sapatura santuri retele exterioare .Lucrari de sprijinire santuri . curatare retele de canalizare in vederea reparatiilor . teste si verificari instalatii de alimentare cu apa.Montaj guri de scurgere ape pluviale cu capac carosabil .Montaj hidranti exterior .Lucrari de executie si montaj camine de vizitare (prefabricate. Catalin Minea .Lucrari de umpluturi la santuri . grupuri pompare ..Lucrari de drenare.Montaj fantana publica cu descarcare automata (arteziana de picior) .Lucrari de montaj conducte.

J.LUCRARI PENTRU INSTALATII DE GAZE .

30.Fitinguri si piese auxiliare pentru conducte . Conducte pentru fluid e.1. robineti si accesorii instalate. CAIET DE SARCINI INSTALATII DE GAZE 30.Aceeasi conditie se propune si pentru clasele de s udura III si IV.89 Instalatii sanitare. GENERALITATI Instalatiile de utilizare gaze naturale sunt compuse dintr-un ansamblu de tevi. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. I6 PE/2000 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de distributie a gazelor naturale utilizand conducte din polietilena de medie si inalta densitate STAS 185 / 189 Instalatii sanitare. avizat de Distrigaz . Semne si culori conventionale.2. STAS 185/2 . de incalzire centrala. gaze naturale.Se vor prezenta documente de atestare a sudorilor.30. conform NTPEE-2008. gaze naturale . Sudorii care executa imbinari prin sudura de aceasta calitate trebuie sa fie aut orizati ISCIR. care trebuie sa cuprinda toate datele tehnice si economice necesare realizare instalatiei Fata de gradul de periculozitate. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. de la bransament pâna la capatul unde se evacueaza gazele arse. sudurile executate la conductele pentru gaze n atural trebuie sa aiba clasa de calitate II. Executarea lucrarilor de instalatii de gaze naturale se face numai pe baza de pr oiect de executie intocmit de un proiectant autorizat in domeniu. conform prescriptiilor tehnice CR9-96.

gaze naturale. Aparate de masura si control STAS 10110/85 Alimentare cu apa.Monitorul Oficial 157/1996 Ordinul MI775-98 Norme generale privind stingerea incendiilor P118/99 Normativ privind siguranta la foc Ordonanta nr. STAS 185/6 .89 Instalatii sanitare. Armaturi.86 Arzator pentru gaze combustibile cu cap de ardere circular STAS 4326 . gaze naturale. 60/97 Ordonanta privind apararea contra incendiilor C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si i nstalatii aferente NGPM-1996 Normele generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectie i Sociale si Ministerul Sanatatii . Semne conventionale.STAS 185/3 . Statii de pompare STAS 995 . 90/1996 Legea protectiei muncii .89 Instalatii sanitare.87 Firide pentru regulatoare de presiune si control Legea 10/1995 Calitatea in constructii Legea 137/1995 Legea protectiei mediului Legea nr.

robinet cu sfera. LIVRARE. reteaua instalatiei interioare cu conducte si accesorii si cu robineti de inchid ere. VERIFICAREA CALITATII. aparate de utilizare a gazelor si arzatoare.arzatoare de gaz. în montaj îngropat. robinet cu clap a. realizate conform standartului 7656.3. 30.polietilena cu SDR 11 de tipul PE 80 .aparate de masura si control (contoare). dispozitive automate de control.armaturi (robinet cu cep. . . Teava din otel folosita va fi conform STAS 404/1 87 cu grosimea peretelui impusa de art.30.fitinguri (din fonta maleabila si flanse din otel asamblate prin suruburi) . MANIPULARE SI DEPOZITARE Elementele componente ale instalatiilor interioare de gaze naturale sunt: coloane de alimentare plasate la exteriorul cladirii. Principalele materiale care se utilizeaza sunt: . o aparate de reglare si siguranta. supape de blocare. Elemente componenete ale instalatiei exterioare de gaze : conducta de racord la reteaua stradala montata subteran executata din polietilen a. .dispozitive pentru preluarea dilatarilor.1.tevi trase de otel (fara sudura).3. robinet cu sertar. . MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. a elem entelor auxiliare si de imbinare Îmbinarile demontabile ale conductelor din otel se executa cu : . ventile de siguran ta. 9 din I6/98 conform tabelului urmator: Inainte de punerea in opera trebuie verificate integritatea materialelor. Materiale Teava va avea certificat de calitate dat de producator. Se interzice utilizarea tevilor din otel sudate longitudinal.

50 3/4 20 2.5 1 25 3. Diametru Diametru nominal Grosime perete (inch) (mm) (mm) 1 2 3 3/8" 10 2.25 1 %" 32 3.fitinguri din fonta maleabila . flanse din otel asamblate cu suruburi . Inainte de punerea in opera trebuie verificate integritatea materialelor .50 1 %" 40 .35 %" 15 2. a ele mentelor auxiliare si de imbinare .

3.50 2" 50 3.50 2 %" 65 3.50 .

sa nu se deterioreze. 30. asigurarea aerului necesar combustiei si evacuarea gazelor arse. MANIPULARE. Executantul va asigura manipularea . sa se evite actiunea di recta a radiatiilor solare asupra acestora.5. Încaperile si spatiile in care se vor monta aparate de utilizare a gazelor natural e sunt prevazute cu suprafete vitrate.Pentru reteaua exterioara . montata subteran se va utiliza PE 80 cu SDR 11. Manipularea. care sa asigure buna lor conservare.05m2 la fiecare 1m3 de volum de încapere. Cele de diametre mar i se pot livra si separate. in asa fel incat. Conductele si fitingurile din PE se depoziteza în magazii închise. Locul de depozitare va fi uscat.4. 30.î. in rame de lemn bine construite sau echivalente. fiind bine sprijinite ( ancorate) de acestea cu benzi (ambalaje) de strangere. bine ae risite sau în locuri acoperite si ferite de actiunea directa a radiatiilor solare sau a intemperiilor. DEPOZITARE Pastrarea echipamentelor de instalatii de gaze se face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop. luminatoare. usi cu geam sau goluri spre exterior cu o supraf ata vitrata de minimum 0. LIVRARE.1. sa nu se produca deteriorari ale acestora. transportul . amplasat la cel putin 2 m distanta de orice sur sa de caldura. Cerinte pentru instalatiii de gaze naturale referitoare la introducerea de aer. Se livreaza pe paleti de lemn (europaleti).î. EXECUTIA LUCRARILOR. transportul si depozitarea conductelor si fitingurilor din PE se fa c în conformitate cu instructiunile impuse de producator trebuie efectuate a. Capetele de brans ament se manipuleaza cu atentie pentru a nu fi deteriorate tevile de transport sau straturile de protectie ale tevilor din otel. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ 30. depozitarea si conservarea pr oduselor a.5. Capetele de bransament se livreaza in legaturi cu un numar variabil de bucati (7-10). Manipularea materialelor se va face c u respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si. . în conformitate cu instructiunile impuse de prod ucator. ferestre.

etc. Se folosesc aparate de utilizare a gazelor naturale la care se asigura evacuarea gazelor arse prin cos de fum .5 m3 pentru bucatarii si oficii din constructii noi. din ex teriorul camerei (coridoare) sau exteriorul cladirii. În încaperi cu volum mai mic decât cel mentionat s-au prevazut numai aparate de legate la cos cu urmatoarele conditii : . s-a prevazut un acces pentru aducerea aerului necesar arderii. în legatura cu exteriorul cladirii.15 m 3 volum interior de încap ere pentru fiecare m3 instalat de gaze naturale.5 m 3 pentru bucatarii din constructii existente cu conditia : debitul total a l aparatelor cu flacara libera care se pot instala într-o încapere trebuie sa satisfaca conditia . Volumul minim al incaperilor unde sunt instalate aparate consumatoare de gaz est e urmatorul : . .) au fo st prevazute detectoare automate de gaze cu limita inferiora de sensibilitate 2% CH4 în aer.Geamurile au grosimea de maximum 4 mm fara armare.18 m3 pentru incaperi curente . sau cazane in condensatie . altele decât cele cu risc de explozii sau foc. care actioneaza asupra ro binetului de închidere a al conductei de alimetare cu gaze naturale al arzatoarelor. Pentru introducerea aerului necesar arderii au fost prevazute orificii catre încap erile vecine. Pentru cazul în care geamurile au grosime mai mare de 4 mm sau sunt de constructie speciala (securizat.7. termopan . . Acolo unde volumul camerei nu respecta conditiile de mai sus si aportul de aer d e 15m3/h nu poate fi respectat. cu conditia respectarii unui aport de aer de 15 m3/h pentru fiecare debit instalat.

. asi gurate împotriva stingerii prin blocarea admisiei gazului în cazul stingerii flacarii . Este interzisa ingroparea conductelor de gaz in pardoseala.1. ) sau direct din exteriorul cladirii.6.0 m între punctele de sustinere. MONTAREA CONDUCTELOR... Nu se vor instala conducte în subsoluri sau canale tehnice. CONDITII DE AMPLASARE CONDUCTE La punerea în lucru. la distante de : . .. ... Traseele vor fi rectilinii si plasate in spatii bine ventilate . unde V este volumul camerei (masurat în m3 ) si debitul nominal de gaz Q (masurat în m3 /h) pentru aparatele instalate.. Se vor alege trasee cat mai scurte si usor accesibile Montarea conductelor se face prin rezemare simpla .5 . vestibul ..8. .. urmarind pe cât posib il elementele structurale. 30.Folosirea unor aparate de utilizare cu aprindere din exteriorul cladirii .. astfel încât în atmo sfera încaperii sa nu se depaseasca concentractia de noxe admisa de normele de protectie a muncii si norm ele de protectie a mediului. fie prin constructia aparatului . Conductele se monteaza aparent. complet si fara riscuri. În cazul prevederii de orificii catre camerele învecinate si sunt instala te mai multe aparate ce utilizeaza gaze naturale raportul dintre volumele însumate ale camerelor si suma debitelor ap aratelor de consum trebuie sa fie mai mare sau egal cu 30. Traseele de conducte vor respecta conditiile de siguranta în detrimentul esteticul ui. au fost prevazute guri d e aer în legatura directa cu exteriorul. Capetele tronsoanelor se protejaza cu ca pace Traseele conductelor de instalatii de gaz vor fi rectilinii. În cazurile in care aceste conditii nu au fost îndeplinite. etc. f ie prin dispozitive de protectie. 30 mm între conducte ti elementele de constructii.Pentru toate aparatele de utilizare racordate la cos . sau cu flacara libera s e va asigura aerul necesar arderii si evacuarea în exterior a gazelor de ardere. astfel incat sa nu se produc a tensionarea mecanica a acestora. .Accesul aerului direct din exterior a fost prevazut în toate cazurile acolo unde V/ Q are o valoare mai mica de 30. tevile se curata la interior si exterior si se protejaza obli gatoriu în timpul montajului împotriva patrunderii de corpuri straine.Accesul aerului necesar arderii si aprinderea aparatelor de utilizare sa se fa ca din exteriorul încaperii ( coridor .20. Sustinerea conductelor aparente pe elementele de constructie de realiz eaza în functie de diametru cu bratari sau console. .

Tuburile de protectie vor fi fixate de elementele de rezistenta prin betonare sau montare în sapa.Între elementele de sustinere si conducta metalica se asigura o rezistenta de izol atie de minim 1 MQ. chiar daca conductele respective sunt prevazute cu robinete. Trecerea conductelor prin pereti sau plansee se face prin tuburi de protectie . Se asigura electrosecuritatea portiunilor aparente prinn legarea directa sau . in tubul de protectie conducta va fi fara imbinari. Fixarea elementelor de sustinere se face astfel încât sa asigure reziste nta necesara pentru toata perioada de functionare. Distantele dintre tevile de gaze si instalatiile electrice sunt prescrise în norma tivele de proiectare si executie de instalatii electrice.. etansate . . Este interzisa amplasarea aparatelor electrice sau a al tor instalatiii în zona parterului peste tevile de gaze. Capetele conductelor instalatiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate d e consum se închid obligatoriu cu dopuri din fonta sau otel .50 mm la pardoseli. în caz ul retelelor protejate catodic. indirecta ( prin dispozitive de electrosecuritate si de cuplare electrica ) a ac estora la o prizp de împamântare de maxim 4 Q. Conductele orizontale din instalatiile de utilizare se monteaza : .10 mm la pereti si plafoane. si vor iesi din aceste elemente cu cel putin 3 cm. Tuburile de protectie pentru instalatiile interioare se fixeaza rigid si etans d e elementele de constructie si depasec fata finita a cestora cu : .

si prescriptiile tehnice CR 4 .cu arc electric. deasupra conductelor pentru alte instalatii.deasupra usilor si ferestrelor. Se interzice racirea fortata a sudurilor . . etc. Sudurile se marcheaza conform reglementarilor în vigoare si a standardelor specifi ce ( 6726 . pentru orice diametru. cap la cap . Îmbinarea tevilor negre din otel montate aparent este admisa prin : . cu asigurarea caracteristicil or de sudabilitate. 8183.dreapta . Controlul calitatii sudurilor se face vizual si prin metode nedistructive în confo rmitate cu prevederile standardelor 6606. SR ISO 3059. . 8539. Clasa de calitate a îmbinarilor sudate se indica în proiectul deexecutie. CR 20 si I 27 sau alte metode de control nedestructiv legal aprobate. 30. . Îmbinarile sudate la conducte din otel se executa : a.fitinguri pâna la diametre de 4" : . Se va asigura posibilitatea desfacerii instalatiilor interioare fara demontarea lor integrala. Imbinarea tevilor se va face in tronsoane cu lungime cat mai mare . 7084/4. in general. SANTURI PENTRU CONDUCTE SUBTERANE Adâncimea minima a santului pentru montajul conductelor subterane din polietilena masurate la nivelul terenului pâna la generartoare superioara a conductei . din punct de vedere al procedeului de sudura : . Tevile din otel se îmbina astfel încât capetele sudurrilor eclicoidale sau logitudinal e sa nu fie în prelungire ci decalate alternativ.9 m si respectiv 0..cu flacara oxiacetilenica . pâna la diametrul de 100 mm . 10138. este 0.la partea superiora a peretilor. Se acorda prioritate îmbinarilor prin sudura la conductele montate aparent. prin folosirea la la montaj a mufelor stanga . .cu manson: la traversari de obstacole . Montarea tevilor prin sudura se va executa doar de instalatori autorizati ISCIR .cap la cap .7. Sudurile se vor executa. b.sudura la diametre peste 4 " la orice presiune . din punct de vedere al realizarii : . în interiorul tuburilor de protectie. 8299 ). Decalajul este în functie de diamtrul conductei si este ce l putin 10 mm. Tevile sudate vo r avea sudura vizibila dupa montare.

. iar pertii tr ebuie sa fie fara asperitati.. Gropile pentru sudare în punctele de îmbinare a tronsoanelor conductelor se realizeaza cu urmatoarele dimensiuni : . se curate de pietre.latimea egal cu latimea santului +0...5 m la capatul conductei de bransament....6 m ..lungimea egal cu 1.. Conductele din polietilena se asaza serpuit în sant si se acopera cu un strat de n isip de minmum 10 cm. Fundul santurilor se executa fara denivelari.. Saparea santului se face cu putin timp înainte de montarea conductelor..2 m.... cu pamânt maruntit .. Fundul santului se acopera cu un strat de 10 .8 mm. Acoperirea conductei ( pentru primii 50 cm deasupra conductei ) se efectueaza într -o perioada mai racoroasa a zilei. . pe zone de 20 .....adâncimea egal cu 0. 15 cm de nisip de granulatie 0. Consolidare a peretilor se face în functie de natura terenului si adâncimea de pozare...6 m sub partea inferioara a conductei.30 m. p rin compactare dupa fiecare strat... Latimea minima a santului trebuie sa fie diametrul conductei +0.2 m . Pozarea conductei se realizeaza numai dupa racirea corespunzatoare a îmbinarilor s udate.. avansând într-o singura directie pe cât posibil în urcare.3 0.. Dupa stratul de nisip acoperirea conductei din PE se efectueza în straturi subtiri.

pe fiecare conducta care alimenteaza grupuri de arzatoare. labo ratoare. în locur i ventilate.la baza fiecarei coloane montate în cladiri cu peste 5 nivele . Se vor folosi doar robineti conform prevederilor art. standardelor de specialitate aplicabile si/sau a altor reglement ari specifice tipului de aparat. .10.pe fiecare ramura importanta. Toti robinetii se vor testa înainte de montaj la o presiune de 1. .În dreptul rasuflatorilor peste conducta de polietilena care a fost acoperita pe t oata lungimea cu un strat de nisip gros de 10-15 cm se aduga un strat de piatra marunta gros de 15 cm peste c are se asaza calota rasuflatorii.inaintea fiecarui arzator. în conformitate cu STAS 2250. . 30.9.MONTAREA ARMATURILOR Robinetii de inchidere pentru instalatiile de gaze se monteaza la vedere. Daca plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face in conditii de siguranta se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane care alimenteaza maximum 24 puncte de consum.inaintea fiecarui contor.5x presiunea de lucru. 30. 30. grupuri sanitare. camere frigorifice sau incaperi care sunt expuse deteriorarii. agrement tehnic si /sau certificat de aprobare conform legislatiei i n vigoare . Robinetii nu se monteaza in: camere umede. . de catre age nti economic autorizati de ISCIR .Arzatoarele si si aparatele de consum se racordeaza conform intructiunilor date de producatori. 9.8. accesibile în urmatoarele locuri: . mese de lucru.6 în I6/98. MONTAREA ARZATOARELOR SI APARATELOR DE UTILIZARE Arzatoarele si aparatele de utilizare casnice care se vor monta in instalatiile interioare trebuie sa fie omologate . MONTAREA APARATELOR DE CONTORIZARE În cazul prevederii de aparate de masura volumetrice acestea se vor monta conform instructiunilo producatorilor.

Înainte de utilizare. conductele se probeaza în aceleasi cond itii ca orice instalatie noua. Acestea se verifica cu un produs spumant . sub presiunea gazelor din conducta. 30.11..la o presiune de 2 bar timp de 2 ore Testele se efectueaza cu aer comprimat.la presiune de 4 bar timp de 1 ora test de etanseitate . Conditiile si metodele de testare vor fi în conformitate cu I6/86 Îmbinarile netestate cu aer comprimat vor fi verificate sub presiunea gazelor din instalatie cu o solutie de sapun cu apa. Sunt exceptate derivatiile din instalatiile de utilizare aparente în functiune car e nu depasesc lungimea de 4 m.conform reglementarilor specifice. La exinderile de instalatii de utilizare . . Probele de rezistenta si etanaseitate a instalatiilor se efectueza de catre exec utant în prezenta delegatului operatorului licentiat de distributie la terminarea lucrarilor în vederea receptie i. se vor efecua urmatoarele teste asupra instalatiei de utiliz are gaze: testul de rezistenta . VERIFICARI SI PROBE DE REZISTENTA SI ETANSEITATE A INSTALATIEI Verificarile de rezistenta si etanseitate a instalatiilor de utilizare se efectu eaza de catre executant pe parcursul realizarii lucrarilor.

grosime perrete teava (mm): 3 4-6 6-8 8-10 b. cu verificarea metrologica în termen de valabili tate si se monteaza de catre personal autorizat de BRML. dupa cum urmeaza: a. se vor fac e teste de sudura cu ados de sudura S sau SA. 30. Pentru tevile de otel la care nu se cunoaste compozitia materialului. IMBINARE CONDUCTELOR PRIN SUDURA CU APARAT OXIACETILENA Începerea sudarii se admite atunci când sunt îndeplinite urmatoarele conditii: asamblarea provizorie a elementelor corespunde documentatiei tolerantele pieselor ce se asambeaza sunt în limitele admise piesele ce se asambleaza au fost curatate de zgura. dimensiunea lampii (mm) 0 1 2 3 4 5 6 7 b.5-1 1-2 2-4 -5 6-9 9-14 14-20 20-30 . Sudura cu aparat oxiacetilena poate fi folosita pentru tevi din otel cu un conti nut de C (carbon) de maximum 1.Se supun probelor de presiune si etanseitate si portiunile de conducte înlocuite s au modificate din instalatiile existente. În timpul verificarilor si probelor nu se admit pierderi de presiune. Diametrul materialului de adaus (sârma) se alege în functie de grosimea peretelui te vii. grosime perete(mm): 0. paratele de baza pentru masu rarea presiunii si temperaturii vor fi de tipul cu înregistrare continua . dupa cum urmeaza: a.5. Clasa de exactitate a acestor aparate de masura treb uie sa fie de minimum 1.12. diametru sârmei (mm): 3 4 5 6 Lampa pentru sudura se alege în conformitate cu STAS 4137/70 în functie de grosimea peretelui tevii. cele care prezinta defe cte vor fi eliminate. conform STAS 1226/87. La efectuare probelor de rezistenta si etanseitate.12 si pentru grosimea peretelui tevii de 8-10 mm. si capetele îmbinarilor au fos t pregatite îmbinarile provizorii nu prezinta fisuri sau alte defecte.

. cu o înaltime maxima de 2-3mm peste fata tevii si marginile lipite pe teava. astfel încât la terminarea acest cordon sa fie convex. Temperatura ambientala minima admisa la executarea sudurilor fara mijloace speci ale de protectie este 5°C. sudorul va poansona la o distanta de 20 mm de cordonul d e sudura. vânt puternic. 30. Îmbinarea tevilor si fitingurilor din polietilena se realizeaza cu aparate de sudu ra care sunt agrementate tehnic în România de catre organismele agrementate. Aceste aparate vor fi supuse rev iziilor tehnice în conformitate cu cartiel tehnice ale fiecaruia. Este interzisa racirea fortata a sudurii cu apa rece. Odata terminata sudura. Îmbinarile se realizeaza numai de sudori autorizati. Este interzisa executarea lucrarilor de sudura cu aparat oxiacetilena p e vreme nefavorabila: la temperaturi sub -5°C. pentru 1mm d e grosime de perete teava (material). ÎMBINAREA CONDUCTELOR DE POLIETILENA Îmbinarea conductelor îngropate de PE se face prin sudura ( fuziune ) sau cu fifting uri mecanice nedemontabile ( etansare prin presare pe peretii tevilor.În mod usual se folosesc lampi cu un debit în jur de 100 l/h acetilena. ploi torentiale. în trei puncte decalate ale sudurii executate. curenti de aer.13. gaze reci etc. cu executarea unui cordon de sudura într+un singur strat. Pe vreme nefavorabila vânt si ploaie se vor adopta masuri de protectie prin amplas area unor copertine si panouri. fara a prezenta praguri si santuri.

13. b.1.Îmbinarea conductelor si fitingurilor din polietilena .curbarea la rece a conductelor dupa raza de curbura permisa de material în funct ie de diametrul nominal. . Perforarea conductelor se realizeaza cu freze specifice acestui scop. avand acelasi diametru cu teava din polietilena a bransamentului.raza minima de curbura pentru teava SDR 11 este 30 Dn. Pentru realizarea schimbarilor de directii .zis. Îmbinarile între conductele de polietilena si conductele din metal se realizeaza cu fitinguri de trecere pentru diametre nominale cuprinse între 32 si 630 mm. Protejarea tevilor de otel prin vopsire Toate echipamentele si conductele metalice se protejaza contra coroziunii . 30. în functie de diemensiuni se realizeaza prin urmatoarele procedee: a. îmbinarea prin electrofuziune c. Conductele sau fitingurile din polietilena nu se deformeza la cald în vederea mont arii. îmbinarea prin sudura cap la cap.fitinguri uzinate . Nu se admit nici un fel de interventii pentru corectarea oricaror tipuri de îmbina ri.. îmbinarea cu fitinguri mecanice. Conductele din polietilena se perforeaza dupa efectuarea sudurii teului de brans ament cu bransamentul propriu . ramificatii si reductii la conducte le din polietilena se pot utiliza: . Legatura bransamentelor din PE cu posturi de reglare sau instalatii de utilizare se face prin intermediul unui dispozitiv special denumit capat de bransament care realizeaza trecerea de la po lietilena la otel. Controlul calitatii sudurilor are la baza prevederile prescriptiei tehnice CR 21 .

în timpul aplicarii straturilor protectoare c. dupa aplicarea straturilor protectoare Protectia tevilor pentru instalatii de utilizare a gazelor naturale se face cu v opsea galbena conform STAS 8589/1970 30. fara bucle. fara praf sau alte impuritati. bule de aer. concentratia minim posibila de gaze agresive b. exfolieri sau ne regularitati. temperatura aerului ti a tevilorce vor fi protejate între 5 si 14°C. în conformitate cu STAS10702/1-83. Tevile de otel se acopera prin vopsire. înainte de aplicarea straturilor protectoare b. Aplicarea peliculei de vopsea se va face în conditii ambientale descrise în cele ce urmeaza: a.14. Durata de viata a protectiei reprez inta perioada de timp dupa care protectia se deterioreaza si este necesara refacerea ei în întregime. curate. trebuie aplicat un prim strat de protectie care sa nu influenteze calitatea suprafetei curatate. Starturile succesive de vopsea se aplica pe suprafete uscate. Conditii de receptie si utilizare Receptia tehnica si punerea în functiune a lucrarilor se face de operator licentia . În maximim 3 ore de la curatarea fiecarei tevi . pelicula de vopsea se va usca în aer liber .1. toate îmbinarile trebuie verificate. VERIFICARE CALITATII. Fiecare strat trebuie sa fie aplicat continuu.14. Înainte de aplicarea straturilor de protectie. ABATERIA ADMISIBILE 30. Verificarea calitatii acoperirilor de protectie se face: a.Protectia conductelor aparente se face prin grunduire si vopsire dupa efectuarea verificarilor lapresiune Acoperirea de protectie este stabilita în functie de durata de folosire a tevii ce se protejeaza si de durata protectiei. calitatea cordoanelor de sudura ce vo r fi executate la îmbinari.

t al sistemului de distributie prin specialisti delegati la cererea instalatorului autorizat al executantului. .

. . Receptia tehnica se face prin : verificarea documentelorde receptie .16.Operatiile tehnice necesare pentru receptie ti punere în functiune a noilor instal atii se fac de executant. Pentru receptie tehnica a conductelor de bransament se prezinta documentatie com pleta la care se adauga : . 30. verificarea calitatii lucrarilor si a concordantei acestora cu proiectul avizat . în prezenta delegatului operatorului licentiat al sistemu lui de ditributie si al beneficiarului.1. proces verbal pentru lucrari ascunse. cu modificariele survenite pe parcursul efectuarii lucrarilor. la solicitarea scrisa a instalatorului autorizat care a executat l ucrarea. DOCUMENTELE NECESARE PENTRU EFECTUAREA RECEPTIEI TEHNICE Pentru instalatiile de utilizare se depune dosar definitiv care contine toate pi esele din dosarul preliminar.7. PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR Punerea în functiune se face pe baza procesului verbal de receptie tehnica. . 30. certificat de calitate al tevilor. însotit si de buletinul de verificare a ca litatii izolatiei . dupa înc heierea contractului de furnizare a gazelor naturale.4. execut area si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale / 2004. 2.5. fisa tehnica a conductei bransamentului ( anexa 10 / anexa 11).2 d din Normele Tehnice pentru proiectare. buletin de calitate a protectiei ancorozire eliberat de un laborator autorizat . Racodarea bransamentelor la conductele în functiune se face de operatorul licentia t al sistemulu de distributie . Efectuarea receptiei tehnice si a punerii în functiune se confirma ae baza de docu mente încheiate conform anexelor nr. prin instalatorul autorizat . Daca se considera necesar se convoaca si proiectantul. efectuarea probelor de rezistenta si etanseitate de catre executant în prezenta de legatului operatorului licentiat a sistemului de distributie.6.8.8. factura de procurare a tevilor si armaturilor .15.3.

Înainte de de punerea a instalatiilor de utilizare . Dupa aceasta instruire. arzatoarelor si aparatelor de utilizare verificându-se stabilitatea si aspectul calitativ al flaca rii. . toate arzatoarele si aparatele consumatoare în functiune. se face face refularea aerulu i prin robientele aparatelor de utilizare si a unui racord flexibil scos în exteriorul cladirii. . . În cazul functionarii defectuoase a evacuarii gazelor se procedeaza la amânarea pune rii în functiune pâna la remedierea canalelor sau cosului de fum si se vor sigila robinetii de alimentare . pentru cuplarea noilor inst alatii la cele în functiune. în urmatoarele sit uatii: . se verifca la presiunea din conducta sau din instalatie. La punerea în functiune a instalatiilor de utilizare se urmareste comportarea regu latoarelor . an cazul racordar ii la acelsi cos de fum a mai multor aparate consumatoare de gaze. functionarea simultana a tuturor arzatoarelor si aparatelor. Controlul arderii se va realiza folosind aparate pentru analiza gazelor arse.Îmbinarile care s-au executat dupa proba de presiune . functionarea individuala a arzatoarelor si aparatelor. un singur arzator în functiune ( cu debitul cel mai mic din instalatie ). cu : . La fiecare arzator se va verifica modul de evacuare al gazelor. Este obligatorie instruirea angajatilor ce vor opera aparatele instalate cu priv ire la modul de utilizare si functionare precum si corecta utilizare a instalatiilor. se va întocmi un process verbal.

toate materialele si aparatele se supun unui control vizual pentru a se constata daca nu au suferit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele (deformari sau blocari la aparate.existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi. pentru prevenirea accidentelor/incendiilor.instructiuni specifice de utilizare a instalatiilor de gaze . cand se considera necesare( ex. existenta avizului ISCI R pentru Contractor. gaze si distri butia gazelor naturale MP nr.1.. in cazul in care acestea sunt prevazut e in proiectul de executie sau.testelor si probelor precum si utilizarii instalatiilor de ut ilizare gaze naturale se vor respecta masurile de protectia muncii. Cap 1/1 . functionarea armaturilor ). 74/1982 . . ed. . Verificari inaintea inceperii lucrarilor de instalatii gaze. VII .primul ajutor în caz de accidente Norme unice de protectie a muncii în domeniul extraxtiei de petrol.unelte de mâna . Cap.existenta certificatelor de calitate pentru aparate. Cap.distributia gazelor naturale Norme de protectie a muncii specifice activitatilor de distributie gaze naturale . Cap 9/1-2 . Urmatoarele verificari ar trebui facute : .16. Inaintea punerii in opera. Cap. a flanselor .în cazul eventualelor efecte colaterale altor lucrari ce pot intervene pe parcursul executiei/utilizarii instalatiilor. Contractorul va lua toate masurile organizationale necesare pentru a fi respecta te prevederile reglementarilor în vigoare. 1979 . XVIII .in cazul in care materialul tubular nu poseda certificate de uzura se va deter mina calitatea acestuia de catre un laborator de specialitate care sa ateste ca indeplineste calitatile pre vazute in proiect. VIII . starea filetelor.Prevederi generale .echipament individual de protectie . Cap II B . materiale la primirea pe santier. . PSI si cele specifice instalatiilor de ac est tip.existenta buletinelor de omologare pentru echipamente. 30. in conformitate cu: Legea Protectiei Muncii Norme de protectie a muncii . Cap II.În timpul executarii. .instructiuni specifice de constructii+montaj a instalatiilor de g aze Norma tehnica pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale /2004 . .I .poate efectua probe directe pe santier.: probe de etanseitate la armaturi).

. .sudurile sunt executate de sudori autorizati ISCIR .2. Verificari in timpul executiei instalatiilor de gaze: .existenta personalului acreditat pentru realizarea lucrarilor. .05 bar) si presiun e redusa (2-0.daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de instalatii de gaze i n documentatia prezentata de antreprenor.. 30. existenta avizelor. . permiselor. pentru a nu se raci fortat imbinarea. aprobarilor si autorizatiilor necesare inceperii lucrarilor.16. .sudurile se efectueaza avandu-se in vedere masurile de protectie contra frigul ui. .05 bar).imbinarile sudate sunt realizate cu aparat de sudura cu oxiacetilena pentru di ametre pana la 100 mm si cu aparat de susdura cu arc electric pentru orice diametru. montate apparent se va face cu f itinguri cu filet la diametre de pana la 100 mm (4") pentru presiune joasa ( sub 0.trasarea lucrarilor interioare sau exterioare.imbinarea conductelor ( tevi negre) din otel.daca depozitarea materialelor este corespunzatoare.

fascicolele de conducte.la schimbarile de directie.in interiorul tevilor de protectie.tevile sudate longitudinal sunt montate.5 mm. astfel incat sudura sa fie vizibila. . respective prin injectarea de current. . goluri de usi si ferestre-pentru a evita modificarile sau demolarile ulterioare. montate in acelasi plan.etansarea imbinarilor cu filet este executata cu fuior de canepa imbibat in pa sta de miniu de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in fiert. . uniformitatea.corespondenta intersectiilor cu alte retele edilitare subterane.modul de executare al sudurilor si rezultatele controlului nedistructiv al sud urilor (existenta buletinelor CND).montajul conductelor de gaze este realizat deasupra conductelor pentru alte in stalatii. . . . .se realizeaza controlul vizual al sudurilor si prin examinari nedistructive (c u radiatii penetrante la 2% din numarul sudurilor si 100 % prin vizualizare) Trebuie facute urmatoarele verificari : .trasarea si respectarea pantelor. .tevile cu pereti sub 4 mm grosime sunt sudate in "I".distanta minima intre conducte neizolate este de 3 cm. consi stenta stratului de protectie etc..la imbinarile cu flanse sunt folosite garnituri de marsit .tipul izolatiei si tehnologia de aplicare ( gradul de curatenie a tevilor. legaturile orizontale fiind facute la nivelul aparatelor de utilizare. . . in timp ce indoirea la cald trebuie realizata prin umplerea cu nisip tasat si indoite cores punzator (tevi nesudate). cu prevederil e proiectului si normativelor in vigoare. . in ambele cazuri evitandu-se aparitia deformarilor sau subtierilor sectiunii perretilor pe ste limita de 0. in "V". suc cesiunea operatiilor. aderenta. pentru conductele montate in sant. .iesit uri. . colturi. au aceeasi raza de curbura. conform procedeului omologat.caracteristicile de sudabilitate a tevilor si concordanta compozitiei material ului de aport (electrozi. .daca se respecta amplasamentul din proiect si traseul stabilit.sustinerea conductelor este realizata cu bratari sau console dispuse la 1.daca este respectata procedura tehnica de executie proprie contractorului . inainte de introduc erea conductei in sant. sarma de sudura) cu cel al tevii.la racordarea tevilor cu diametre diferite s-a asigurat o continuitate a gener atoarei superioare a conductelor pozate pe orizontala si coaxialitatea pentru cele pe vericala.indoirea la rece a tevilor este realizata numai cu unelte speciale sau dispozi tive hidraulice.5-5 m si la 20-30mm intre conducte si elemente de constructie. mai mici de 6 m nu sunt imbinari.schimbarile de directie ale conductelor sunt realizate prin intermediul fiting urilor filetate si coturilor sudate. iar cele cu pereti mai g rosi.) . sa cuprinda toate elementele din plan. . intranduri. acoperite total s au partial cu pamant). continuitatea. temperatura la care se aplica materialul izolant. . .capacitatea de electroizolare (control cu peria electrica.trasarea trebuie sa fie completa. . .

se verifica paralelismul ac estora.daca se respecta caracteristicile si dimensiunile materialelor . pe suporturi proprii. fundatii. . .astfel incat sa se permita demolarea lor to tala sau pe parti componente. evitandu-se ingreunarea conductelor.in cazul in care montajul se realizeaza cu flanse. .. prin gr unduire si vopsea galbena (in doua straturi).montarea aparatelor este realizata.armaturile sunt montate in pozitia inchis.toate echipamentele. conductele si suportii de sustinere sunt vopsite.vopsitoriile sunt efectuate dupa realizarea probelor de presiune. .capetele care nu sunt legate de aparate consumatoare sunt inchise cu dopuri. instalatii. . .straturile succesive au nuante diferite. pentru a putea identifica nu marul lor. in sensul de cur gere al fluidului. cu sensul sagetii. .distanta fata de cladiri. .

.3. .calitatea stratului protector este corespunzatoare.c) inainte de coborarea conductelor in sant: aspectul.Se verifica calitatea izolatiei cu bitum: . . 30. aderenta la locurile de imbinare. pe circa 1 cm pentru benzile de armare. realizarea tuturor circuitelor p e partea de ardere.5 mm pentru izolatia intarita. daca sunt satisfacute urma toarele conditii: izolatia trebuie sa fie continua.b) dupa terminarea izolarii: aspectul. fara denivelari si crapaturi.) capacitatea medie de termoizolare trebuie sa fie de minimum 10000-20000 W/m2.evacuarea gazelor de ardere se face separate pentru fiecare cazan. continuitatea . .. trebuie sa nu difere in nici un punct fata de grosimea nominala ( cu m ai mult de: 2 mm pentru izolatia foarte intarita.certificatelor de calitate eliberate de intreprinderile producatoare ale compo nentelor instalatiei . de obicei pervazuta cu clapa gaz-aer cu bypass la racorduri. continuitatea. caracter isticile de electroizolare. respective de 2 cm pentru infasurarea de protectie.pentru alimentarea cu gaze a cazanelor s-a realizat o conducta de diametru pre vat in proiect. care vor atesta calitatea lucrarilor excutate . Trebuie verificata existenta : . 1. inainte de punerea in functiune. grosimea. .arzatoarele cazanelor sunt racordate rigid la instalatia interioara.16.f) dupa umplerea definitiva a santului: continuitatea. grosimea masurata cu un dispozitiv de masura pentru exterior. 1 mm pentru izolatia normala.se verifica.a) in timpul izolarii in statie (procesul tehnologic) .daca materialele au caracteristicile prevazute in STAS-uri sau in normele inte rne ale furnizorului si daca sunt insotite de certificate de calitate si garantie. grosimea. conform proiect) . continuitatea. . trebuie sa fie regulate. semnat de Contractor si inspectorul de santier. aderenta.daca pastrarea materialelor de instalatii se face cu respectarea prescriptiilo r in vigoare cu privire la prevenirea incendiilor. capacitatea de electroi zolare. . Verificari la terminarea lucrarilor de instalatii de gaze.intocmirea Procesului-verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse. la cosul de fum (cu dimensiuni. uniformitatea. . uniformitatea. suprapunerile. . in elice. .d) dupa coborarea conductelor in sant: aspectul.e) dupa completarea izolarii in locurile de imbinare la pozitie: aspectul. . .pentru lucrarile care se ingroapa se va verifica calitatea executiei si se vor intocmi Procese verbale de lucrari ascunse . . con tiniutatea.

se va verifica indeplinirea tuturor conditiilor de aspect si calitate a execut iei ..se realizeaza proba de rezistenta la 1 bar si proba de etanseitate la 0. .durata probelor s-a realizat in functie de volumul conductei.verificarea fizica consta dintr-o examinare generala a executiei lucrarilor .procesele verbale de lucrari ascunse pentru toate elementele de instalatie asc unse .se vor efectua probe de eficacitate a instalatiei pentru a se verifica daca in stalatia realizeaza gradul de incalzire prevazut in proiect .la terminarea portiunilor de instalatie. astfel: . . cu manevrarea armaturilor (numai dupa egalizarea temperaturii aerului din conducta cu temperatura mediului exterior) . . . .in timpul incercarilor nu s-au sesizat pierderi de presiune. care pot functiona sau se pot proba i ndependent se efectueaza verificarea pe faze de lucrari.instructiuni de folosire si schema instalatiei . .2 bar.conditiile de incercare si rezultatele probelor sunt inregistrate in Procesulverbal pentru proba . .

verificari.17. Catalin Minea . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - lucrari de executie insatalatii de gaz metan executie imbinari conducte de polietilena executie suduri la conducte metalice executie imbinari conducte prin sudura cu aparat oxiacetilena executie santuri pentru conducte subterane lucrari de imbinari prin filete.30. probe instalatie de gaze Intocmit Arh. etansari lucrari de protejare tevi de otel prin vopsire teste.

K.LUCRARI PENTRU INSTALATII TERMICE .

.

31.2. Dimensiuni STAS 1518-86 Robinete cu sertar Pn 6 si Pn 10 STAS 1518-80 Robinete cu ventil. executie si exploatare a centralelor termice mici I13-94 Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala STAS 530/1-87 Tevi din otel fara sudura.1. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. GP 0512000 Ghid de proiectare. . Conditii generale STAS 1155-80 Flanse din fonta si otel pentru armaturi si conducte STAS 5560-81 Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. CAIET DE SARCINI INSTALATII TERMICE 31.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. cu filetul tijei la exterior Pn 16 STAS 1518-80 . GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de in stalatii termice. trase sau laminate la rece pentru constructii STAS 838-82 Fitinguri.31.

Robinete cu ventil STAS 10400/1-87 Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate STAS 10400/2-76 Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie STAS 404/1-87 Tevi de otel fara sudura, laminate la cald, pentru constructii STAS 7656-80 Tevi din otel, sudate longitudinal pentru instalatii STAS 7657-80 Tevi din otel, sudate longitudinal pentru instalatii, laminate la rece STAS 424, 425, 564 Profile metalice STAS 5838/1-76 Vata minerala si produse din vata minerala. Conditii tehnice generale STAS 5838/3-80 Saltea din vata minerala STAS 3589/1-86 Contor. Conditii tehnice generale. CALITATE BS 2871 Tevi de cupru. Dimensiuni (sau echivalent). BS 6071 Tevi de cupru. Materiale (sau echivalent). DIN 1786 Tevi de cupru .Instalatii (sau echivalent).

DIN2856(sau echivalent)

Detalii pentru sudarea capilara. Dimensiuni probe

EN 1057 Tevi de cupru pentru instalatii. Proiect EN 133/ 80(sau echivalent) Piese de asamblare din cupru si aliaje din cupru BS 2872(sau echivalent). Cupru si aliaje de cupru . Piese turnate. Materiale pentru turnare Cataloage IPCT de -Volum I Instalatii de incalzire, grupele I2, I3, I4

detalii, elemente si subansamble tip, de instalatii: - Volum C Detalii comune pentru instalatii, grupele IC1, IC2, IC3, IC4 Bul.constr. nr.12/1985 I36-81 Instructiuni tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte termice Bul.constr. nr.9/1985 C142-85 Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii NRPM Norme republicane de protectie a muncii. Brosura 1975 Bul.constr. nr.1/1983 - C 107-82 Normativ pentru proiectarea, executarea si receptionarea izolatiilor termice la constructii civile si industriale

31.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII. MANIPULARE, TRANSPORT, DEPOZITARE

31.3.1. Materiale si echipamente

Principalele materiale utilizate sunt: tevi de otel pentru distributie si coloane; tevi PP-R/AL tevi de cupru pentru legaturile la radiatoare si coloane; piese de legatura intre cupru si otel, PP-R/AL fitinguri, robineti; radiatoare din tabla de otel; termoizolatie pentru conducte; echipamentele centralei termice;

Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor de in calzire vor avea caracteristicile

si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul de incalzire. Ele vor trebui sa fie insotite de: Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre pr odusul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emisse de catre institute de specialitate abilitate in acest scop. Elementele recomandate de ISCIR trebuie sa fie conform cerintelor acestuia, si c onform celor care vor fi omologate de Biroul Roman Metrologie Legala (BRML).

31.3.2. Verificarea materialelor

La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale, agregate si aparate ce c orespund cerintelor proiectului si satisfac prevederile de la capitolul 30.2. Contractorul lucrarilor de instalatii se asigura de existenta certificarilor men tionate la cap.1 si de cunoasterea lor de catre personalul specializat propriu. Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu ochiul liber pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic (deforma ri sau blocari la aparate, starea

filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor, stuturi deformate sau lipsa, e tc.); se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc aparatele si materialele ce nu pot fi aduse in stare corespunz atoare prin remediere. Se verifica daca recipientele sub presiune (cazane hidrofoare, boilere etc.) au fost supuse controlului ISCIR, daca au placa de timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta. La aparatele de masura si control, montate de Contractorul instalatiei de incalz ire se verifica existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML).

31.3.3. Depozitatre si manipulare

Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depozitele de materiale ale santierului, cu respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu instructi unile furnizorului. Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influienta nefavorabila pe durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme bet onate sau balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica a securitatii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mar i) se depoziteaza sub soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena. Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri, aparate de masura si control, echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice precum si pro duse din materiale plastice) se pastreaza in magazii inchise, in rastele. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica secur itatii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sa u usor deformabile (radiatoare, panouri incalzitoare, convectoare, prefabricate, etc.).

31.4. INSTALATII TERMICE DIN CENTRALA TERMICA

31.4.1. Generalitati

Aceste caiete de sarcini se refera la lucrarile de instalatii termo-mecanice din centrala termica. Pentru a executa adecvat activitatile prevazute in proiectul tehnic, Contractoru l are urmatoarele sarcini: Sa studieze proiectul (volumele scrise si scrise), standardele tehnice si instru ctiunile in vigoare la data executarii. Sa ceara posibilele discrepante, schimbari ale solutiilor si detaliilor proiecta ntului, din timp. Schimbarile din proiect trebuie facute doar cu aprobarea prealabila a proiectantului special izat. Previziuni din timp ale materialelor si a fortei de munca qualificate, in concor danta cu cerintele tehnice adiacente, cat si previziuni ale energiei, facilitatilor, uneltelor si echipamen telor pe intreaga durata de executare. Daca apar probleme neclare in timpul lucrarilor, este necesara prezenta pe santi er a unui proiectant specializat. Supraveghetorul santierului trebuie sa urmareasca permanent daca lucrarile pe et ape sunt in concordanta cu documentatia tehnica si aceste caiete de sarcini si trebuie sa participe la c ontrolul calitatii si la confirmarea lucrarilor ascunse.

31.4.2. Materiale

Privind producerea instalatiilor de incalzire termo-mecanice, tehnologia clasiga de imbinare, sudand conductele instalatiei termice soi imbinand conductele galvanizate si armaturile prin fonta maleabila. Materialele de baza prevazute in proiect: Conducte Conducte Conducte Robinete si accesorii si accesorii galvanizate, de inchidere din otel, STAS 404/1 din cupru STAS 7656 cu sertar cu flanse Pn10

Robinete de inchidere cu bila, pentru apa calda, Pn 10 Robinete cu clapeta de retinere Materiale termoizolante Radiatoare din otel Manometru termometric cu contact electric Semnalizare (acustica si vizuala) Coturi din otel pentru sudura Izolare termica cu vata de sticla pentru tevi si conductele de fum, izolatie cu tuburi elastomer Termometre cu mecur, cu capac pentru citire directa Manometru cu elemente elastice si 2 scari barometrice, pentru instalatiile termi ce Folie de aluminiu - STAS 7607- pentru protejarea isolatiei termice a conductei d e fum Diverse materiale conform standardelor citate in vigoare

31.4.3. Echipamente Functionale

. . . . .

Cazan de apa pentru incalzire centrala, 90°C - 70°C, echipat cu: Arzator pentru gaze naturale Monitorizare si elemnte automatice de control Elemente pentru protectie automata Elemente pentru reglare automata Cazan din fonta sau otel Instalatie si echipamente de automatizare Vas de expansiune tip inchis Pompe pentru circularea apei calde in circuitele termice Robinete de reglare cu trei cai Robinete de siguranta Robinet pentru aerare automata sau dispozitiv de evacuare automata Robinete motorizate.

Arzatorul se va instala conform proiectului elaborat de specialisti autorizati, in concordanta cu standardele de instalare in vigoare, cat si cu normele specifice ale producatorului. Arzatorul se va monta la instaltiile de incalzire centrala, prevazute cu vase de expansiune tip inchise sau deschise. Prevederile de siguranta ale instalatiei de incalzire centrala trebuie sa fie in concordanta cu STAS 713286, cu prevederile si indicatorii din diagrama de conectare a producatorului. Lo curile de depozitare trebuie sa fie uscate si fara expunere la conditiile climaterice.

31.5. EXECUTIA LUCRARILOR

31.5.1. Montarea Conductelor

La trasarea suporturilor se va lua in considerare o panta a conductelor de minim 2 %o in sensul curgerii fluidului prin conducte si se vor localiza astfel incat sa existe o distanta min ima de 30 mm intre peretele cladirii si suprafata izolatiei conductei . Se va utiliza teava de cupru cu grosimea peretului de min 1 mm. Tevile dure se vor îndoi la rece pâna la diametrul exerior de 18 mm numai cu ajutoru l dispozitivului de îndoit cu r = 4,0 d. Continul materialul de lipit si al pastei decapante se vor stabili de care furni zorul de teava si fitinguri de cupru.

Se va utiliza teava de cupru fara îmbinare logitudinala. Tronsoanele de conducta v or fi marcate cu norma EN 1057, diametrul exterior si grosimea peretelui, marca producatorului, data pr oductiei , anul trimestrul si luna. Se vor utiliza tevi de cupru si fitinguri din acelasi material ( de exemplu: cur pru dezoxidat cu fosfor de calitate . Specificatiile de mai sus pentru îmbinarea tevilor si fitingurilor sunt minimale, la montaj se vor avea în vedere si alte precizari puse la dispozitie de furnizorul de cupru. Executia instalatiilor de incalzire se face cu tehnologia clasica de imbinare, s udand conductele instalatiei termice sau imbinand conductele si armaturile prin fitinguri. La trecere prin pereti, conductelor trebuie sa fie protejate de mansoane care pe rmit miscarea libera a conductelor si spatiul dintre se umple cu material incombustibil. La iesirea con ductei din fundatia cladirii se va prevedea o fixare perfecta, conform detaliilor de executie ale proiectului. Schimbarile de directie ale conductelor de otel se vor realiza prin îndoirea condu ctelor cu diametre pâna la 2" si prin curbe de sudura pentru diametre mai mari. Curbele rezulate prin îndoire vor avea r/d egal cu 1,5. Toate ramificatiile din conductele orizontale vor fi facute peste generatoa rea superioara a conductei principale. Dilatarea se asigura prin trasee deviate ale conductelor si dispunerea judicioas a a punctelor fixe. Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele. Toate traversarile de conducte prin plansee si noduri se vor face în mansoane de p rotectie. Nu se admit îmbinari în portiunile în care conductele traverseaza elementele de constructie. Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele. Inainte de inceperea asamblarii, fiecare element se va marca pe elementele de co nstructie, apoi materialul tabular se va taia la lungimea necesara si se va transporta la locul necesar. Existenta gaurilor de treceri prin pereti trebuie verificate. Distantele minime între conductele montate pe traseu paralel vor fi conform normat iv I 13. Fata de conductorii electrici sau conductele de gaze traseele conductelor de încal zire vor fi montate la distantele specificate în I 7 , respectiv NT - DPE- - 01 -2004.

31.5.2. Imbinarea conductelor

Majoritatea imbinarilor se vor face pe pozitie. Conductele se vor imbina prin su dare, infiletare sau flanse. Sudura se va folosi pentru imbinarea conductelor termice. Infiletarea se va folosi la imbinarea conductelor din otel si a fiting-urilor la intrumente si armaturi prevazute cu mufe infiletate. Imbinarea cu flansa sudata se va face la la elementele prevazute in proiect cu a cest sistem de imbinare . Imbinarea prin infiletare se va face pe bancul de lucru sau pe pozitie. Filetele trebuie sa fie conform STAS 402 si trebuie sa permita insurubarea la ce l putin Y2 si pana la % a partii infiletate. Pentru etansare se va folosi fuior cinepa imbibat cu pasta de miniu de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert. In cazul imbinarii cu flansa, trebuie acordata atentie speciala in timpul fixari i flansei perpendicular pe axa conductei si si se vor verifica planeitatea flansei si producerea corecta a garniturii in ceea ce priveste diametrul. Se vor folosi garnituri tip Marsit. Imbinarea conductelor de cupru se va realiza prin lipire sau sertizare .

31.5.3. lmbinare prin sudare

Sudarea va fi electrica sau autogena. Se vor suda urmatoarele: - Imbinari cap la cap, ramificatii, coturi, flanse Calitatea sudurii trebuie sa fie conform clasei de calitate IV, conform Norm. 1. 27

Pentru clasa de calitate IV pentru sudura, tehnologia de sudura trebuie elaborat a de producator in concordanta cu standardele in vigoare. Calitatea este conditionata de urmatoarele: Calificarea sudorului Calitatea materialelor de baza (conducte, coturi, flanse) Calitatea materialului aditional (electrod, sarme) Tipul de imbinare Procedura de sudura Tehnolocia de sudura Pentru a asigura calitatea, producatorul trebuie sa faca teste (probe) de sudura pe fiecare lot de conducte pentru stabilirea materialului aditional, procedura si tehnologia de sudura. Probele trebuie date pentru testare de radiatii penetrante si incercari distruct ive. Testele se vor face conform 1.27 si STAS 4203, STAS 554011-6 si vor fi pentru tractiune, indoire, rezistenta la soc si masurarea duritatii. Imbinarea tevilor de cupru. Imbinarea tevilor din cupru se va realiza prin lipire sau sertizare ( dupa caz ) , in conformitate cu tehnologia recomandata de producatorul materialului . A) Imbinarea prin lipire

Daca se foloseste acest procedeu succesiunea operatiilor este urmatoarea : - tevile se taie perpendicular pe ax , cu ajutorul dispozitivului pentru taiat t evi ; - capatul de teava se debazureaza la exterior si interior ; - calibrarea capatului de teava ; - curatirea suprafetei de lipire a tevii si a fitingului( dezoxidare ) ; - aplicarea pastei de lipit pe capatul curatat al tevii ; - imbinarea tevii cu fitingul ; - incalzirea suprafetelor de lipit pana la temperatura prescrisa de producator c u ajutorul unei lampi cu gaz ; - aplicarea materialului de lipit ( livrat de furnizorul tevii ); B) Imbinarea tevilor de cupru prin sertizare .

Imbinarea prin sertizare se executa cu ajutorul unui dispozitiv electric de sert izare , cu cap orientabil la 360° . Acest echipament contine capete de presare interschimbabile , aferente fiec arui diametru de teava . Modul de lucru este urmatorul : - dupa taierea la dimensiune , teava se introduce in piesa de racord pana cand s e ajunge la limita opritorului ;

- se desfac falcile capului de presare , se introduce piesa de racord si se exec uta operatiunea de sertizare ( strangere ) ; - se desfac falcile capului de presare si se elibereaza imbinarea .

31.5.4. Montarea echipamentelor din centrala termica .

Arzatorul se va monta sub supravegherea directa a personalului calificat, desemn at de producatorul arzatorului. Acesta va asigura supravegherea tehnica pentru fiecare faza de asam blare, pana la are in exploatare. Asamblarea celorlalte elemente, cum ar fi pompele, vasele de expansiune, la cent rala termica se va face pe suprturile respective sau pe suporturi metalice. Conectarea la instalatie se va face in concordanta cu instructiunile cartilor te hnice ale echipamentelor respective, livrate de producator o data cu produsul. Pompele care sunt folosite in centrala termica sunt pompe care se vor monta prin intercalarea printre conductele instalatiei si trebuie sa fie fixate cu flanse pe conducte, sau prin insurubare cu fiting-uri tip olandeze. Pompele se vor monta doar cu lacasul pentru motor in plan orizontal. Asamblarea centralelor termice murale se va face dor in concordanta cu instructi unile din cartea tehnica, de specialisti autorizati si instruiti.

31.5.5. Protectie

Protejarea echipamentului se va fece adecvat prin conectare la priza de impamant are, conform standardelor de siguranta. Pentru orice elemente care folosesc energie trebuie sa se ia in considerare unel e reguli fundamentale cum ar fi: Sa Sa Sa Sa e nu nu nu nu nu se se atinga echipamentele cu parti ale corpului ude si/sau goale se scoata cablurile electrice se lase echipamentele expuse la agenti atmosferici (ploaie, soare etc.) se permita ca echipamentele sa fie folositi de copii sau alte persoane car pricep

31.5.6. Punere in functiune a arzatoarelor

Se permite punerea in functiune a arzatoarelor doar dupa verificarea lor de echi pa de asamblare cu participarea clientului si a producatorului si daca rezultatele sunt satisfacato are. Pentru arzatoarele importate trebuie prezentate Certificate de Omologare in Romania. Verficarea va include: Verificarea producerii si asamblarii in concordanta cu cartea tehnica a arzatoru lui, examinand componentele, in special piesele pentru presiune, fixarea pe circuitele de apa s i gaz. Proba pentru presiune hidraulica. Proba la cald, prin verificarea functionalitatii adecvate a arzatorului, instrum entelor de masurare, control, automatizare, a sigurantei unitatii de aerare si a centralei termice ca intreg. Randamet la tiraj natural de 2 -3 Pa. Concluziile si rezultatele se vor inregist ra in raport. Defectiunile probabile se vor repara; altfel arzatorul nu se va pune in functiun e. Arzatoarele proiectate pentru supraveghere permanenta trebuie monitorizate si reparate doar de personal califi cat. Instructiile de exploatare se vor afisa intr-un loc vizibil in centrala termica.

31.6. PROBE

Instalatiile termice se supun la urmatoarele probe: Proba la rece Proba la cald Proba de eficacitate Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in Normativul I 13/02.

31.6.1. Proba de presiune

Probele de presiune se fac pentru a verifica rezistenta mecanica si etansarea el ementelor instalatiei si consta din umplerea instalatiei cu apa si verificarea presiunii. Probele de presiune sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se va face ca nd sunt conectate toate echipamentele de la instalatiei termice, centralei termice, retelele de conducte , unitatiele de consum (radiatore, agregate si arii de incalzire). In cazul in care se folosesc radiatoare cu rezistenta nominala, este necesar sa fie conform presiunii maxime reduse decat cea a restului de instalatie, proba de presiune a instalatiei se va face fara centralele termice respective, fiind inlocuite cu radiatoarele din stoc (rezistente la presiune) sau conducte p entru conectari tur- retur. Proba de presiune se face inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire, izolatie tremica, etc.), inchiderea lor in conducte si canale fara acces de vizitare in pereti si in pals ee sau incastrarea lor in elementele constructiei, cat si inainte de finisariel constructiei. Proba se face cand temp eratura aerului este mai mare de +5 oC.

Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de mo dul de executie al instalatiei astfel: o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la insta latiile montate aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care se mascheaza sub finisaje deosebite presiunea prevazuta in caietul de sarcini pentru partile din instalatii care se inglobeaza in elemente de constructie (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli realizate numai cu tevi trase) la presiunile prescrise de instructiunile ISCIR, pentru partile de instalatii ca re sint supuse prevederii acestor prescriptii. Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat d upa punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarile su date controlul se face prin ciocanire iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber. Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instal atiei sub presiune si se face cu un manometru inregistrator sau cu cu manometru indicator clasa de precizie 1. 6 prin citiri la intervale de 10 minute, timp de 3 ore. Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca pe toata durata pro bei, manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapat uri sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri. In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza la remedierea acestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul verba l al instalatiei. Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie daca nu s-au introdus solutii antiinghet.

31.6.2. Probe la rece

Aceste probe sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se vor efectua dupa finisarea elementelor. In ceea ce priveste proba, se asigura deschiderea, inchiderea si reglarea totala a robin etelor, cat si inchiderea conexiunilor de aerare, reglarea robinetelor de siguranta de la arzatoare si a vaselor de exp

ansiune inchise inainte de inceperea probelor. Inainte de probe intreaga instalatie se va curata inautru prin spalare hidraulic a. Proba de presiune trebuie sa fie de 6 bari. Imbinarile sudate se vor verifica prin lovire cu ciocanul, iar celelalte se vor examina vizual. Presiunea de proba se va masura de cel putin trei ore dupa conectarea instalatie i la presiune, cu ajutorul unui manometru. Rezultatele probelor la rece vor fi considerate satisfacatoare daca in timpul in tregului dest de presiune, manometru nu va indica variatii de presiune si daca nu se gasesc fisuri, crapatu ri, pierderi de apa la imbinari si garniturile pentru presiune.

31.6.3. Probe la cald

Probele la cald se vor face conform Normativului I13-02 - pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala, Capitolele 30.10 - 30.17. o data cu aceste probe se regleza si instala tia.

31.6.4. Proba de eficacitate

Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalat ia realizeaza in incaperi gradul de incalzire prevazut in proiect. Ea se executa cu intreaga instalatie in functi une si numai dupa ce toata cladirea a fost terminata. Pentru ca verificarea sa fie cit mai concludenta, se va alege o perioada rece, cind temperaturile

caldura umana). Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri incal zitoare.1/5 0C pentru temperaturi interioare 1/5 0C pentru temperaturile agentului termic. alte camare dupa apreciere la ultimul nivel: incaperile din colt in mod obligatoriu si alte incaperi dupa a preciere la nivelurile intermediare: camerele dorite de Investitor. dar nu mai putin de 1 0% din ele. Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si intoarcere. tot la inaltimea de 0. Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu g radatii corespunzatoare si anume: pentru temperaturi exterioare . La cladirile cu multe niveluri se asigura efectuarea a cel putin cite o masurato are la fiecare nivel. de asemenea. in cazul incaperilor cu o deschidere mai mare de 10 m citirile se vor face pe zone cvasipatrate cu suprafete de maximum 100 mp. i n cadrul probei se urmareste stabilirea si uniformitatea temperaturii aerului din incaperi si durata probei. pe timpul probei instalatia trebuie sa functionaze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa fie inchise.75 m de la pardoseala. in limita unor abateri de ±2 oC.exterioare in momentul efectuarii acestei probe trebuie sa fie 0 oC si valoarea lor medie zilnica in timpul probei sa nu varieze cu mai mult de ±3 oC fata de temperatura exterioara medie a celor doua zile precedente. Daca cladir ea este expusa soarelui se iau in considerare numai citirile de temperaturi efectuate intre orele 7 si 11. . In incaperi de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din i ncapere la o distanta de cel putin 2m de la peretele incaperii si la o inaltime de 0. agen tul termic se regleaza conform graficului de reglaj. verificindu-se corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitat iv. la o inaltime de 0. se incalzeste cladirea cel putin trei zile inaintea probei iar ultimele 48 de ore inaintea probei.75 m.1/2 0C Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire iar in timpul masurator ilor ele vor fi ferite de influiente perturbatorii (curenti de aer. Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi: la parter: incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite in mod ob ligatoriu.75 m de la pardoseala.. Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre mont ate in mijlocul incaperii. radiatii termice..

in conformitate cu prevederile "Normativului pentru proiectarea instalatiilor de ventilare" I5. consumului de combustibil. rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei. masuratori ale vitezei aerului. Ina afara de aceste probe se prevad o serie de verificari functionale si de sigu ranta specifice: functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si p resiune masurarea randamentului.La incalzirea cu aer cald. in cladirile civi le si de la -1 oC pina la +2 oC in incaperile de productie si daca viteza aerului satisface prevederile din prescri ptiile de protectia muncii. cu o abatere de la -0. La instalatia de automatizare se verifica: functionarea termostatelor . se fac pe linga masuratorile de temperatura mentionate anterior.5 oC pina la +1 oC. temperaturii si continutului gazelor de ardere conform metodologiei ISCIR si a instructiunilor producatorului cazanului pornirea-oprirea automata a cazanelor si reglarea arderii corespunzator schemei termomecanice si de automatizare adoptate pornirea-oprirea pompelor de circulatie Se verifica modul de legare al vaselor de expansiune la instalatie si functionar ea sistemelor de expansiune. chiar si in cazul combinarii acesteia cu corpuri de i ncalzire. In vederea asigurarii dezaerisirii si golirii instalatiei se verifica eficienta dezaerisirii in punctele cele mai ridicate ale instalatiei si golirea in punctele cele mai coborite. Rezultatele probelor de eficacitate se considera satisfacatoare daca temperaturi le aerului interior corespund cu cele din proiect.

reduse.5.6. sezoniere). Probe si verificari Orice material si echipament care se va utiliza pentru instalatii mai intai se v . 31. Inainte de punerea in functiune. Conductele de apa rece si apa calda de consum se supun la urmatoarele incercari: de etanseitate la presiune la rece de functionare la apa rece si calda. Se respecta cu strictete prevederile referitoare la probe din normativele I6 si I31. in toate r egimurile prevazute (nominale. la presiunile stabilite prin STAS 8281 in functie de dest inatia si treapta de presiune a conductelor. Se respecta cu strictete specificatiile din standardul I9 referitoare la probe.modul de amplasare al sondelor de temperatura astfel incit acestea sa dea inform atii corecte functionarea instalatiei de automatizare si a robinetelor motorizate. La instalatia de evacuare a gazelor de ardere se verifica: tirajul etanseitatea canalelor si a cosurilor de fum functionarea accesoriilor de reglare si siguranta La instalatiile de combustibil se verifica: oprirea automata a arzatorului la intreruperea alimentarii cu combustibil sau a scaderii presiunii gazelor sub valoarea minima sau a intreruperii alimentarii cu aer oprirea arzatorului in cazul neinitierii flacarii asigurarea trecerii automate de la un combustibil la altul in cazul arzatoarelor mixte orprea automata a alimentarii cu combustibil la atingerea presiunii si temperatu rii limita a agentului termic. conductele de gaze naturale sau GPL se supun la incercari de : rezistenta etanseitate Probele se fac cu aer.

vopsire.6.a verifica din punt de vedere al calitatii. izolatie termica. con structorul trebuie sa furnizeze toate materialele. echipamentele si sa asigure conditiile legale de ig iena. acesta trebuie sa prezinte instructiunile de executie. Materialele care nu au Certificat de Calitate de la producator se vor examina si se va atesta calitate de catre laboratoare autorizate. Instructiuni pentru Protectia Muncii si Prevenirea Incendiilor In timpul executarii lucrarilor in concordanta cu previziunilor proiectului. de verificare. Beneficiarul trebuie sa autorizeze personal calificat. 3. pentru exploatarea echipamentelor. Vasele de aexpansiune inchise trebuie deasemenea sa fir conform Normelor ISCIR s i trebuie autorizate de ISCIR inainte de punerea in functiune. Intretinerea consta din grundire. conform instructiunilor C R 5-82 ale ISCIR-ului. Pentru echipamentele importate de beneficiar. Personalul care lucreaza la probele de presiune ale conductelor va fi intruit in prealabil. Arzatoarele importa te de beneficiar trebuie sa fie conform Normelor C31 ISCIR si trebuie sa fie autorizat de ISCIR inainte de puner e in functiune.6. de testare. Probele de functionare la rece si la cald se vor face la fata locului si dupa re medierea eventualelor defecte si poate incepe faza de intretinere. 31. pe baza Crtificatului de Calitate al producatorului. de asamblare. protectia muncii si prevenirea incendiilor. de acceptare si punere in functiune. Altfel intraga responsabilitate va fi a personalului de exeut ie. si se stie ca cerintele de calitate sunt mai importante decat criteriile estetice si organizatorice. conform prescribtiilor Art. Materialele care sunt defecte sau deformate accidental nu se vor utiliza. .11 din Normele de Protectie a Muncii pentru activitatile d e asamblarea in constructii.

Elementele de incalzire care se fol osesc cuprind radiatoare din otel. La interior radiato arele sunt degresate. Normele I13-02 pentru proiectare.13/02). Distantele între radiator si perete. INSTALATII INTERIOARE PENTRU INCALZIRE CENTRALA Instalatiile termice trebuie sa asigure temperaturile interioare necesare in fie care camera. Executarea lucrarilor de monatre si de acceptare se va face in concordanta cu cu prescriptiile normelor pentru instalatii tremice (I. fabricare si exploatarea constructiilor pentru prevenirea incendiilor.7. Agentul termic este apa calda la 90°C . Montarea corpurilor de încalzire se va face aparent la fata peretilor sau ferestre lor. respectiv pardoseala vor fi în conformitate cu STAS 1797/82.20 mm. Panouri de avertizare privind parotectia muncii si igiena vor fi afisate in locu ri vizibile. tratate cu fosfat de fier pasivizat. echipele de lucru trebuie dotate cu unelte si utilaje necesare cat si cu echipamente de lucru adecvate. Norme interne. Presiunea maxima a agentului termic este de 120 °C. in functie de destinatie si de nivelul de confort. de igiena. 31.Normele minime care vor fi respectate sunt: Normele Romanesti privind Protectia Muncii in Constructii. Temperaturile interioare sunt intre 15°C . de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor. Se vor face instruiri periodice privind protectia muncii si prevenirea incendiil or si constructorul va fi responsabil legal pentru aceste lucruri pana la finalizarea lucrarilor.70°C furnizat din sursa proprie localizata l a parterul cladirii. Suprafata exteri oara a radiatorului este finisata cu un start de pulbere aplicata electrostatic si uscata in cuptor. Radiatoarele sunt echipate cu sistem de prindere. Montarea radi . Grosimea tablei panourilor este de 1. robinet aerisire si dop. Conductele pricipale de alimentare vor fi din otel cu ramificatii din cupru pent ru conectarea la radiatoare. In concordanta cu prescriptiile acestor norme. ochelari. specifice constructorului. Radiatorele sunt confectionate din otel de calitate superioara. manusi.20°C. casti si schele . 1985. Pentru lucru la inaltime trebuie furnizate centuri de siguranta. halate etc. spalate si grunduite cu un strat de baza aplicat prin electrofor eza si uscate in cuptor.

tubulatura pentru electrice in mojloc si conductele de gaz sus) Existenta conductelor de protectie (mansoane) la trecerea conductelor prin placi si pereti si prevederea spatiului dintre mansoane si conducte Localizarea corecta a utilajelor pentru drenarea apei si de aerare b) Dupa izolatia tremica a conductelor se vor verifica vizual si/sau masura .. sensul si gradul p anteiconform proiectului. Panta se va verifica cu polobocul de lungime minima de 70 cm. etc. Elementele de incalzire montate la instalatii trebuie supuse urmatoarelor verifi cari: Conformitate cu proiectul privind tipul elementelor de incalire. consoles.atoarelor se va face dupa probarea lor prealabila la o presiune de 6 bari. Radiatorele vor fi sustinute cu console (livrate de furnizorul de radiatoare). dimensiunea si dimensiunile de asamblare Orizontalitate si planeitate Fermitatea fixarilor pe elementele cladirii Daca robinetele de la elementele de incalzire sunt vizibile si usor accesibile s i adecvat inchise/dechise Principalele verificari privind conductele includ urmatoarele verificari: a) Inainte de izolarea termica si mascare: Se verifica vizual executarea corecta a imbinarilor si indoiturilor Sprijinirea corecta a conductelor cu bratari. Paralelismul coloanelor vizibile la suprafetele finisate ale peretilor adiacenti Mentinerea pozitiei corecte a retelei de conducte montate (conductele de apa cal da jos.

Se admite o abatere de 10% de la grosimea izolatiei. si temperatura am bientala. Fiecare grup de distributie prevazut cu posibilitati de inchidere si de drenare trebuie sa fie aiba sistem de dearare separat. . Instalatia de incalzire centrala se va verifica din punct de vedere al etanseita tii si circulatia lichidului la probele la rece si la cald. se va verifica paralelismul dintre rob inet si flansele conductelor Instalatiile de incalzire pentru apa calda trebuie prevazute cu un sistem indivi dual de drenare a aerului pe fiecare element de incalzire si pe fiecare coloana principala.5 mm Robinetele care se vor monta vlatime or fi in pozitie inchisa In timpul montarii robinetelor cu flanse. standardul C 142 /85 priv ind materialele care se vor folosi trebuie sa corespunda urmatoarelor: Materialele care se vor folosi trebuie sa asigure functionarea corecta a instala tiei Materialele care se vor folosi trebuie selectate in functie de categoria de risc privind incendiu Continuitatea izolatiei tremice trebuie verificata Izolatia sa fie prinsa cu adeziv special In timpul lucrarilor de montare prescriptiile normelor 1-13/02 trebuie respectat e: Conductele indoite nu trebuie sa aiba deformari ale sectiunii transversale sau s ubtierea peretilor sa depaseasca 0.urmatoarele lucruri: Daca izolatia termica este executata in concordanta cu prescriptiile proiectului Daca materialele termo-izolante sunt corect aplicate pe peretii care vor fi izol ati (grunduirea conductelor si grosimea izolatiei). Se verifica lipirea corecta a izolatiei.1. Acest lucru se va face cu tub sprai poliuretanica sau in functie de recomandarile proiectului. In timpul executarii montarii si protectiei adiacente. rezistentei si a etanseitatii elementelor instalatiei. 31. Probe de presiune la rece Probele de presiune la rece sunt pentru verificare hidraulica. Dupa verificarea izolatiei. se poate aplica.7.

precum si de executarea finisajelor de constructii. aceste se vor repara inainte de inceperea testului. Este o bligatorie golirea instalatiei dupa proba.Aceste probe se poate face pentru parti din instaltie sau pentru intreaga instal atie. instalatia se va spala cu apa potabila.2. In caz de defectiuni. etc. Testul de presiune trebuie sa fie cu 50% mai mare decat cota de presiune. Proba la rece se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsitori i. Probe la cald Probele la cald se vor face cu agentul termic la debitul. izolari termice. de inchiderea acestora in canale nevizitabile sau santuri in pereti si plansee sau inglobarea lor in elemente de constructii. umplere. temperatura si presiun ea stabilite. Cotele de la manometru se vor citi la fiecare 10 minute si proba se va considera satisfaca toare daca nu se observa variatii de presiune si pierderi la imbinari. Spalarea consta din conectarea instalatiei la conducta de apa potabila. conectarea conductelor de retur la conductele de drenare care merg la canalizare si mentinerea instalatiei la jet continuu pana cand apa drenata este curata.7. Inainte de proba la rece. Se deschid complet toate robinete inchise si de reglare. cat si pierderile posibile. Dupa doua ore de functionare. 31.). Cea de a doua este obligatorie chiar daca s-au facut probe pentru parti din instalatie. Proba se executa in perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de +5 oC. se va verifica incalzirea uniforma a elementelor i nstalatiei. . dar ma i mica de 5 bari.

8. teste. tevi otel negru. Catalin Minea . verificari instalatii termice Intocmit : Arh. tevi cupru Lucari de montaj echipamente in centrala termica Lucari de montare radiatoare panou din otel Lucrari de executie instalatie automatizare la centrale termice Montaj cos de fum din inox Montare panouri solare Executie instalatie de incalzire in pardoseala Lucrari de probe.31. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - Executie instalatii termice interioare Lucari de montare si imbinare tevi PPR.

.

LUCRARI PENTRU INSTALATII DE VENTILATII .L.

.

Calculul aporturilor de caldura din exterior. Clasificare si tipizar e STAS 12781 Instalatii de ventilare si climatizare. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA HGR nr. Determinarea pierderilor de sarcina ale bateriilor de incalzire si de racire STAS 9624-89 Tabla subtire din otel laminat la rece . Prescriptii fundamentale STAS 6648/2 Instalatii de ventilare si climatizare. Forme si dimensiuni STAS 10750 Instalatii de ventilare si climatizare.32.I.2.O. CAIET DE SARCINI VENTILATII 32. procedee si echipamente noi in constructii M. 1 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice din tevi de PVC neplastificate STAS 4369 Instalatii de incalzire.392/1994 Regulament privind Agrementul Tehnic pentru produse. Terminologie STAS 6648/1 Instalatii de ventilare si climatizare. 32. ventilare si conditionare a aerului. Parametrii climatici exteriori STAS 9660 Instalatii de ventilare si climatizare. Canale de aer. Rame cu jaluzele.1. GENERALITATI Prezentul Caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de ve ntilare.climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor de racire cu apa STAS 12795 Instalatii de ventilare si climatizare.

60/1997 Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor M. STAS 8250-80 Profil cornier cu aripi neegale. Termotehnica.9/1985 PE 927/E-35 . nr.O. STAS 6156 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructiile civile si social-culturale.STAS 2028-80 Tabla zincata STAS 7836/1.constr. Calculul termotehnic al elementelor de inchidere al constructiilor I 13-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala I 38-1981 Instructiuni pentru proiectarea sistemelor de recuperare a caldurii cu fluid intermediar in hale industriale O.G. STAS 6472/3 Fizica constructiilor. Limitele admisibile si parametrii de izolare acustica.225/97 NRPM Norme republicane de protectia muncii C 142 Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii Bul.2-80 Profil cornier cu aripi egale.

Prescriptii pentru calculul izolatiilor termice ale instalatiilor .

I25-72. C4-77. . C56-85. I22-84.98 al MI. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. Norme generale PSI Ordinul MLPAT nr. I 1-78.C 125 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice ale cladirilor I36-81 Instructiuni tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte termice P 118/99 Norme tehnice de proiectare in realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului C300/94 Normativul de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de instalatii si constructii aferente C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiile aferente Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. NP52-88. 273/1994 (Regulament de receptie a lucrarilor de cons tructii si instalatii aferente acestora). C125-87. 1219/MC/94 si nr. P96-86. daca in descriere nu exista alte specificatii. C107-82.07. se vor respe cta urmatoarele norme si prescriptii tehnice in vigoare: Normativul I 5-98 Normativul I 13/02 Normativul I 9-94 Obligatiile si directivele ce decurg din: Norme si prescriptii: C 16-84. C90-83. 381/94 pentru aprobarea normelor generale PS I In restul cazurilor. PE924/E35. 775/22. Ordinul nr.

din materiale neferoase sau materiale plastice care sa corespunda conditiilor mecanice. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. sa fie insotite de certificatul de atestare. . termice si de protectie anticoroziva a instalat iei. iar cele care sint supuse conditiilor de omologare ale Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML). LIVRARE. Ele vor trebui sa fie insotite de: Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre pr odusul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare.32.3. agregatelor si aparatelor emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop. probare. in care se mentioneaza aceste caracteristici Instructiuni de montare. VERIFICAREA CALITATII. intretinere si exploatare a produsului Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor Certificate de atestare a performantelor materialelor. DEPOZITARE Materiale si echipamente Materialele. Retelele de conducte se executa folosind tevi din otel. Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor ISCIR vor trebui sa c orespunda si prevederilor acestora. agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor vor a vea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiect. MANIPULARE.

echipamentelor si componentelor de instalatii se va ef ectua mijloace adecvate mecanizate acoperite. asigurate contra deteriorarilor datorate socurilor. . 0.Otel cornier cu aripi egale. higroscopicitate max. vibrat iilor. având latimea aripilor 20 . pe platforme special amenajate in aces t scop. cu respectarea reglementarilor in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului. . ltimea talpii 40 . Echipamentele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influienta nefa vorabila pe durata depozitarii se vor depozita in aer liber.Banda de otel 20x2 mm ( stas 1945 ) folosite la inelele antiglisante si anti t asante pentru sustinerea termoizolatiei. Pastrarea echipamentelor de instalatii se va face in magazii sau spatii de depoz itare organizate in acest scop. Garnituri de carton bituminat de 5 mm grosime folosite la îmbinarea tubulaturii pr in flanse pentru asigurarea unui etanseitati corespunzatoare Transport.tabla zincata ( stas 2028 ) obtinuta prin laminare din OL 34 si zincata la cal d. Grosimea stratului de zinc trebuie sa corespunda unei cantitati depuse de minim 350 g/mp pe ambele fete. .155 mm si gros imea inimii 3.14. . Co ntinuitatea stratului de zinc trebuie sa fie în conformitate cu stat 7221. Se foloseste la confectionarea flanselor de îmbinare a tubulaturii. Se foloseste la confectionarea canale lor de aer si pieselor speciale. coroziunii si temperaturii.. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarel ui se depoziteaza in magazii inchise.9 .5 mm ( stas 424). cu respectarea normelor specifice de paza si tehnica securitatii muncii.Aceleasi conditii se impun si pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale p entru anumite parti ale instalatiei sau pentru un anumit tip de teava. Depozitare si Manipulare Transportul materialelor. .Otel (stas 565 ) cu înaltimea de 80 . Se foloseste la sustinerea aparatelor mai grele. Se foflosesc la izolarea canalelor de aer si a pieselor speciale.4 mm. .5 %.9 mm. latimea aripipilor de 4 2 . Se foloseste la sustineri si console.065 kcal/mp h grd.60 mm si grosimea aripi lor de 3 . .Otel U ( stas 564 ) cu înaltimea aripilor de 65-300 mm .400 mm .3 ) coeficient de conductivitate termica 0. Materialele folosite la executar ea tubulaturii de ventilare sunt : .Saltele din vata minerala tip P .Otel lat ( platbanda )cu latimea aripilor de 18-20 mm.SPSI si SCO ( stas 5838/2. in concordanta cu indicatiile producatorilor. .Umiditatea nu trebuie sa depaseasca 2 %.100 mm si grosimea inimii de 5 .

EXECUTIA LUCRARILOR. Se interzice asezarea foilor de tabla direct pe pamint.Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lemn in magazii sau soproane. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ Tolerantele admise la executarea canalelor fata de dimensiunile nominale sint in dicate in tabelul de mai jos: . Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitat ii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile. 32.4.

falturile vor fi presate numai catre exterior. pentru grosimi ale tablei pina la 0. la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi fr 17 mm pe o latura si 8 mm pe cealalta latura. falturi de colt. Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan perpendicular a muchiilor foilor de tabla care se asambleaza.8 mm inclusiv. presate uniform si fara ondul atii. Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confectionare a tronsoanelor drepte sau a pieselor speciale se vor realiza in urmatoarele moduri: prin falturi. precum si pentru tabla din otel inoxidabil sau tabla de aluminiu Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa dupa cum ur meaza: pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m . pentru grosimi de 1 mm si mai mari . pentru tabla zincata a carei grosime nu permite imbinarea prin fal t. la incheierea conduct elor cu sectiune rectangulara pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m .8 mm inclusiv . Latimea cordonului d . Canalele de tabla trebuie ss respecte dimensiunile standardizate . falturile simple sau duble vor fi bine etansate. falturi de colt pentru grosimi pina la 0. falturi simple. acestea se vor dispune alternat pe doua siruri.8 mm inclusiv. tolerantele admise se vor stabili asimilind materialele agrementate cu cele din tabel.Pentru canalele de ventilare din alte materiale decit cele specificate in tabel. iar distanta dintre siruri de 7 mm . Canalele circulare se pot realiza si cu falt in spirala (tip spiromatic). pe o inaltime egala cu de 3 ori gr osimea tablelor si prin topirea muchiilor de sudura astfel indoite. Grosimile can alelor de aer se vor incadra in prevederile normativului I5/79 . Pentru executarea falturilor simple. falturi duble. falturi combinate constind din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau sudura. Pentru falturile duble aceste latimi vor fi de 28 mm si respectiv 15 mm. Pentru a se asigura o suprafata interioara neteda. pentru grosimi pina la 0. fara material de adaos. la incheierea conducte lor cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 1250 mm . pasul dintre doua puncte consecutive ale aceluiasi sir fiind de 10 mm.5 mm sau mai mare prin nituire. In cazul sudarii prin puncte. pentru tabla neagra cu grosime de 1.2 mm in clusiv prin sudura cu flacara fara material de adaos. pentru tabla din otel negru si zincat cu grosimi pina la 1.

500 3 6 4 5 500 . Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de tabla. Diametrul sau latura mare a canalului (dimensiuni nominale) (mm) ABATEREA M 1AXIMA ADMISIBILA (mm) Canale din tabla Canale din zidarie de caramida sau beton Canale din Placi de materiale plastice Canale din Placi de fibre minerale 100 .250 2 5 3 4 280 .e sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea tablelor asamblate. de conditiile de transport si montaj.1000 5 . urmarindu-se realizarea unor tronsoane cu lun gime maxima posibila.

1400 8 12 10 1600 .2000 10 15 12 - .8 6 7 1120 .

prin modul de montare. piese cu schimbare de sectiune. imbinarea transversala sa fie so licitata la sarcini admisibile.2. etc. Rigidizarea canalelor de ventilatie Tronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum si de presiunea aerului in canal. ramificatii. Piesele speciale (curbe. La canalele regtangulare nu se adm it laturi concave sau convexe. 32. lmbinarea tronsoanelor si a pieselor speciale Imbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a pieselor speciale) se pot realiza prin falturi. .4. 32. culcate. re alizate prin presare sau prin alte sisteme agrementate.Nu se admit deformari vizibile la peretii canalelor de aer. Falturile pentru imbinarile transversale vor fi executate simple. Muchiile canalelor rectangulare vor fi drepte . Ramele de rigidizare se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixea za pe canale prin nituri. La canalele de aer r otunde nu se admit abateri vizibile de la forma circulara a sectiunilor. nervuri. eclise mobile. mansoane de racord nituite sau prin alte tehnologii agrementate.4. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare.) nu s e rigidizeaza. acestea se considera elemente de rigidiz are.1. flanse. la or ice grosime de tabla. Imbinarile transversale prin falturi sint admise numai daca se pot realiza prin mijloace mecanizate si daca asigura sustinerea tubulaturii de ventilare-climatizare astfel ca: la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se gase asca cel putin un punct de reazem sau de suspendare la tubulatura verticala. La imbinarile transversale prin flanse.

. Imbinarile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilat ie.La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500 mm. Daca aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care pot condensa. sibare) precum si la utilajele tehnologice la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame. cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 600 mm si se vor executa in conformitate cu fisa tehnologica in vigoare. Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in urmatoarele cazuri: la imbinari supuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare. Imbinarea cu eclise mobile se recomanda la confectionarea tubulaturii in atelier e cu dotare adecvata (masini cu role pentru executarea falturilor sau abkant). aparate de conditionare. falturile pentru i mbinare transversale vor fi intarite cu nituri sau puncte de sudura electrica. dupa cum urmeaza: la canalele circulare se va etansa arcul de cerc de 90 o la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20 mm pe fiecare din laturile verticale adiacente. t ajas.climatizare din tabla neagra sau zincata. recirculare. a pieselor speciale ale tuturor tipurilor de instalatii de ventilare-climatizare (introducere de aer pro aspat. Imbinarile transversale prin falturi vor fi presate catre exterior astfel incit suprafata interioara a canalului sa fie cit mai neteda. Imbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drept e. racorduril a tubulatura flexibila. desprafuire) in cazul in care particulele din aer au forma granulara. organe de reglaj. evacuarea gazelor si vaporilor. etc la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70 0C in spatii cu pericol de incendiu sau explozie. partea inferioara a imbinarii prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor. ventilatoare. filtre. etc) la racordarea tubulaturii la masini si aparate de ventilare (baterii de incalzir e. situate la distante de 250 mm .

Materialul flanselor. Se va face numai dupa executarea acestora si întarirea be tonului. pentru a se crea posibilitati de demontare. Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare. Daca unele goluri lips esc . cu grosimea minima de 4 mm.4. etanseitate si demontabilitate a tubulaturii de aer. precum si pentru canale cu diametrul sau l atura mare peste 600 mm. Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a gazelor vehiculate si de gradul de etanseitate necesar. in conformitate cu conditiile de montaj sau cu c erintele specificate ale instalatiei. Dupa executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea acestei c onditii. Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele cap ete prin flanse cu suruburi. Garniturile vor fi taiate si montate astfel incit marginile lor sa nu patrunda i n interiorul canalului de aer. plansee prevazute în proiect. Constructia cladirii trebuie sa permita introducerea aparatelor si tubulaturii. trebuie sa fie practicate toate golurile în fundatii . Prevederi generale de montaj La montarea instalatiilor de ventilarea se vor repecta prevederilor normativului I 5 / 79. pereti . etc. console platforme . Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incit planul flanselor sa fie perpendicular pe axa canalului. Introducerea în centralele de ventilare a apratelor si masinilor care se monteaza pe postamente . Pentru realizarea unui montaj corect este necesara trasarea si însemnarea tuturor . pentru a putea fi inlocuite cu usurinta. Imbinarile cu flanse se vor folosi in special pentru a realiza conditii deosebit e de rigiditate.3. fundatii. 32. montate intre fla nse si confectionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale. gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor stabili in functie de dimensiunile canalelor. fiind omise de proiectant sau de constructor spargerile caree trebuie efectuate se vor face de catre construct or numai cu avizul proiectantului.Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc si im binari cu flanse.

4. Montarea canalelor de ventilare Canalele de ventilare-climatizare se vor monta in linie dreapta orizontala sau v erticala. Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. Inainte de montarea la pozitie. fara sageti sau devieri. asamblarea tronsoanelor se va face astfel in cit falturile longitudinale sa fie dispuse alternat pentru a nu forma o cusatura continua.3 mm pe 1 m inaltime. numarul maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal avind f orme si lungimi determinate de conditiile locale de pe santier. tronsoanele de canal se vor asambla astfel ca la partea inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale.elementelor componente. 32. Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2 . La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori. La canalele rectangulare. sustinerile se vor prevedea la distantele indicate in tabel: Diametrul sau latura canalului rectangular (mm) Distanta maxima de sustinere (m) sub 400 3 peste 400 4 . La can alele orizontale. se vor asambla la nivelul pardoselii sau al plat formei de lucru. imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de p e o fata pe alta a tronsoanelor consecutive. In alcatuirea portiunilor de canal.4.

Montarea ventilatoarelor centrifuge Înainte de montare ventilatorului se va face verificarea caracteristicilor înscrise pe placutele de identificare datele proiectului. pe plansee.5.1. pe suporturi metalice. 32. Capacele de vizitare se vor monta p e peretele inferior ( eventual lateral ) al canalului. Trebuie evitat ca straturile de amortizare a vibratiilor sa fie supuse actiunii apei. existentei vaselinei de ungere în casetele rulmentilor .5.legarea la pamnt a motorului electric. starea izolatiei motoarelor electrice. Verificarea legaturilor din cutia de borne a motorului electric astfel încât sensul de învârtire a rotorului ventilatorului sa fie correct Ventilatoarele centrifuge se pot monta pe fundatii asezate direct pe pamint. suspendate de planse e. Montarea ventilatoarelor pe postamente si fundatii asezate direct pe sol sau pe pardoseli pe sol este recomandata fata de celelalte sisteme din punctul de vedere al evitarii transmit erii vibratiilor in intreaga cladire. MONTAREA UTILAJELOR 32. distanta dintre suporti ve fi indicata in agrementul tehnic. uleiului sau caldurii.NOTA: pentru canalele de ventilare-climatizare realizate din materiale noi agrem entate. Pentru asigurarea conditiilor normale de functionare a unui ventilator se vor lu a urmatoarele masuri : . luindu-se eventual masuri de consolidare a lor. pe stilpi de beton armat. controlul exterior generat al starii agregatulu i. Înaiante de fixarea definitiva pe pozitie se va regla orizontalitatea asezarii ven tilatorului si motorului. Aparatele de contitionare a aerului se vor monta respectând instructiunile firmei . La montarea pe elementele de constructie trebuie sa se verifice rezistenta acest ora la sarcinile statica si dinamica. pe console fixate in pereti. Fundatiile si postamentele ventilatoarelor trebuie asezate distantat de elemente le de constructie ale cladirii.

Montarea ventilatoarelor axiale Se face pe canale de aer sau in orificii special amenajate in peretii incaperii.producatoare. Pentru o functionare normala a ventilatorului (fara zgomot si cu vibratii cit mai reduse) se vor respecta urmat oarele masuri: axele ventilatorului si motorul electric sa fie bine centrate si perfect orizont ale. 32.2 ori diametrul pe partea de refulare a ventilatorului ventilatorele axiale montate in peretii exteriori vor fi protejate contra ploii sau zapezii prin jaluzele si vor avea dispozitive prevazute cu plasa de sirma. flansa sa fie bine fixata in perete sau pe canalul de aer sa se prevada pe suportul motorului o placa amortizoare de zgomot din cauciuc sa u pisla de 3-5 mm grosime sa se evite intrarea sau iesirea fortata a aerului.5. motorul trebuie montat in exteriorul canalului de aer sa se prelungeasca carcasa (tubul) ventilatorului cu o portiune de canal dreapta avind o lungime de circa 1.2. Montarea echipamentelor de ventilatie si climatizare Montarea si punerea in functiune se va efectua in conformitate cu prevederile di n cartea tehnica a produsului .3. asigurin du.5.se intre orice cot si ventilator o portiune dreapta de canal cu lungimea de cel putin patru diametre sau. neparalela cu axul. daca acea sta nu este posibil. sa se prevada intre cot si rotor un dispozitiv celular de paralelizare a vinelor de aer daca se lucreaza cu aer cu umezeala mare sau incarcat cu praf sau vapori de aciz i. Inainte de montaj este necesar un control pentru a se constata: .5 . 32.

Elementele de constructi e pe care sint fixate bateriile trebuie verificare printr-un calcul de rezistenta. in special a spatiului dintre aripi oarele tevilor starea aripioarelor. La montarea filtrelor de aer in goluri de zidarie. se va realiza si se va verifica d upa montaj etanseitatea perfecta de-a lungul perimetrului golului. se va asigura etansarea rostu rilor pe intreg perimetrul filtrului. Racordarea bateriilor la conductele de incalzire (apa calda si supraincalzita sa u abur de joasa sau medie presiune) este de preferat sa se faca prin intermediul flanselor. 32. Pozitia de montaj a beteriei ve fi in toare cazurile cea indicata de fabrica pro ducatoare. Sistemul de fixare al bateriilor trebuie sa fie solid si independent de canalele de aer si legaturile la instalatia de incalzire.5. o manipulare mai usoara la montare si demontare. Daca bateria se monteaza in goluri de zidarie. care permit. Se vor verifica de asemenea: functionarea corecta a dispozitivelor pentru evacua rea prafului. care trebuie sa fie perfect pl ane. etanseitatea . care trebuie sa fie plane si perpendiculare pe axele tevilo r rigiditatea sistemului de fixare a bateriei din tevi in rama starea flanselor de racordare la canalele de aer. prinse cu buloane si prevazute cu garnituri din material rezistent la temperatura. Montarea filtrelor Se va efectua in conformitate cu indicatiile sau instructiunile fabricii produca toare. Bateria se va monta astfel incit sa se asigure aerisirea. in care nu trebuie sa produca solicitari.starea generala (daca depozitarea sau transportul s-au facut corespunzator) starea de curatenie a interiorului bateriei.4. Legaturile bateriei de incalzire trebuie prevazute cu posibilitatea de a se dila ta. Racordarea bateriei la canalele de aer se face prin intermediul flanselor din ot el cornier. f ata de racordurile olandeze. golirea si eliminarea condensatului. astfel incit sa nu produca solicitari importante in armaturile ce se prevad la intrarea si iesirea agentulu i incalzitor.

32. forma. Masuri pentru atenuarea zgomotului si vibratiilor Se au in vedere prescriptiile din "Normativul privind proiectarea executarea mas urilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri" .5. dimensiunile. Elementele elastice vor corespunde dupa caz cu numarul. debitul.partilor tronsoanelor sau camerelor de colectare a prafului . control si comanda. Toate echipamentele producatoare de vibratii vor fi prevazute cu: elemente elastice intercalate intre agregate. Instalatiile de ventilare si climatizare se vor executa astfel incit sa fie asig urata protectia persoanelor impotriva ranirii acestora la contactul cu suprafetele accesibile ale elementelo r instalatiei. Prevederi finale Se vor lua masuri impotriva accesului persoanelor neautorizate si neinstruite in centrala de ventilareclimatizare. duritatea. greutatea. . la organele de reglaj. centrul de greutate. burdufuri elestice atit pe aspiratie cit si pe refularea agregatului (aparatului ) cu elemente de legatura intre echipamentul considerat si tubulatura de ventilare. 32.C125. Se va asigura protectie impotriva patrunderii in instalatie a corpurilor straine . in cazul in care amortizarea vibratiilor nu sa facut prin constructie.5. a precipitatiilor atmosferice si a vietuitoarelor. situatia aparat ului. prin dispozitii sau disp ozitive mecanice sau electrice de avertizare. constanta elestica reiesite din calcul sau indic ate de firmele furnizoare in concordanta cu marimea. aparate si fundatia pe care se ase aza.6.5.

ABATERI ADMISIBILE Dupa terminarea lucrarilor de montaj si inainte de predarea catre Investitor. to ate instalatiile de ventilare climatizare vor fi supuse unui ansamblu de operatii tehnice avind drept scop ver ificarea instalatiei executate in ceea ce priveste corespondenta cu prevederile proiectului.6. Pentru eventualele lucrari necesare suplimentar se va inainta spre aprobare cond ucerii santierului. precum si prevederile asociatiei profesionale din care face parte instalatorul Toate formalitatile vor fi indeplinite de organele competente privitoare la decl aratia. Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. cu aprobarea proiectantului. vor fi indeplinite (personal si din ti mp) de catre Contractor. taioase sau de rugozi tati care pot provoca raniri Temperatura suprafetelor fierbinti ale instalatiei nu va depasi valorile maxime admise de NRPM Suprafetele accesibile ale instalatiei vor fi lipsite de produse nocive suscepti bile de a fi emise. Schimburile de materiale se vor consemna in scris. Conducerea santierului trebuie instiintata concomitent asupra acestor activitati. solicitarile de controale si receptionare a obiectivului.In acest scop: Suprafetele instalatiei vor fi lipsite de muchii ascutite. Materialele specificate pot fi inlocuite numai in cazuri justificate. care vor fi efectuate in urmatoarea ordine: lucrari pregatitoare verificarea instalatiei punerea in functiune a instalatiei reglarea instalatiei . VERIFICAREA CALITATII. p entru executia lucrarilor si pentru materialele utilizate sunt obligatorii urmatoarele: instructiunile furnizorului de energie si depozitarea reziduurilor prescriptiile politiei sanitare din zona prescriptiile de protectie contra accidentelor. 32. ale furnizorilor de energie si p entru depozitarea reziduurilor. cu probe de calculat ie pe baza ofertei principale. inainte de inceputul lucrarilor de executie. precum si crearea tuturor conditiilor necesare unei functionari corecte. In afara conditiilor specificate in documentatia de contractare a proiectului. performantele si efectele scontate. conform Normativului I7. smulse sau linse Se vor lua masurile de protectie impotriva electrocutarii. Punerea in functiune si darea in exploatare va cuprinde operatiile specificate m ai jos. o oferta suplimentara.

precum si a documentatiei tehnice cu caracteristicile functionale ale echipament ului din componenta instalatiei.probarea echipamentului din instalatie verificarea eficacitatii globale 32.6.2.climatizare vor fi verificate cu privire la: corespondenta cu prevederile proiectului.6. Verificare instalatiei Instalatiile de ventilare . precum si cu prevederile din normativul I 5/98 .1. Lucrari pregatitoare cunoasterea si insusirea proiectului cunosterea modificarilor date de proiectant pe parcursul executiei proiectului examinarea atenta a instalatiei realizate stabilirea operatiilor de verificare procurarea aparatelor de masura necesare operatiilor de verificare pregatirea fiselor de constatare pentru evidenta datelor culese in cadrul operat iilor de dare in exploatare. cu prescriptiile din standardele in vi goare. 32.

apa calda. fixarea. fixarea. verificarea.3. Capace de vizitare si curatire: pozitia. tipul constructiv. sensul. Verificarea instalatiei in detaliu: Prizele de aer proaspat: pozitia prizei. turatia. dimensiunile. felul actionarii Motoare electrice ale ventilatoarelor : pozitia. tensiunea. turatia si punerea la pamint . Se va urmari daca au aparut rezistente aeraulice suplimentare fata de cele prevazute in proiect. dimensiunile Ventilatoare: amplasarea. existenta unor d ispozitive de protectie contra vintului si a patrunderii vietuitoarelor Conductele de aer: materialul. la: ventilatoare pompe filtre de aer baterii de incalzire si de racire camere de umidificare aparate de conditionare corespondenta dintre geometria instalatiei realizate si cea proiectata calitatea executiei functionarea elementelor componente alimentarea cu energie electrica. debitul. apa rece. agent frigorific conditiile necesare pentru pornirea instalatiei conditiile necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cit mai indelu ngate conditiile necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica securitatii indic ate in proiect si in NRPM conditiile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor nivelul de zgomot din incaperile ventilate sau climatizate. tipul.6. racordarea la tubulatura. constructia pieselor speciale.corespondenta dintre caracteristicile echipamentului instalat si cele prevazute in proiect Se va verifica existenta certificatelor de incercare si de calitate la aparatele si masinile enumerate mai jos si se vor confrunta caracteristicile indicate in aceste certificate cu cele din pro iect precum si cu cele scrise pe etichetele fixate pe echipamente. pozitia de mont aj. 32. presiunea. racordarea la retea. izolatia termica.

dimensiunile . modul de ra cordare la tubulatura. accesul aerului din conducta in gura de ventilare. fixarea. tipul constructiv. racordarea la tubulatura de aer. fixarea Gurile de evacuare a aerului viciat : pozitia de montare. tipul. dimensiuni. modul de montare. accesul la comenzi Gurile de introducere: pozitia in instalatie si incaperea ventilata. modul de montare. di mensiunile. fixarea si caracteristicile functionale Filtrele de aer: pozitia in instalatie. protectia con tra patrunderii vietuitoarelor. tipul constructiv. caracteristicile functionale Atenuatoare de zgomot : locul de montare in instalatie. numarul. dimens iunile. existenta dispozitivelor de reglare (daca au fost pr evazute in proiect) Filtrele si separatoarele de praf: pozitia de montare in instalatie. fixarea. numarul. tipul constructiv. tipul si caracteristicile functionale. sistemul de evacuare al prafului colectat.Bateriile de incalzire si racire : pozitia. tipul. forma. fixarea Dispozitivele de reglare: pozitia in instalatie. dimens iunile de gabarit. existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer (daca au fos t prevazute in proiect) Dispozitivele de aspiratie ale instalatiilor de ventilare locala: pozitia in ins talatie si fata de surse de generare a noxelor. dim ensiunile de gabarit. existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer si pentru orientarea jetului (daca au fost prevazute in proiect) Gurile de evacuare:pozitia in instalatie si incaperea ventilata. modul de racordare la tubulatura. tipul. tipul constructiv.

pozitia si tipul traductoarelor si a organelo r. Aparate de masura si control : existenta sigiliului si a buletinului de verifica re emis de unitatea metrologica respectiva. guri de ventilare. La verificarea calitatii executiei se va observa daca: dimensiunile canalelor se incadreaza in tolerantele prescrise nu exista deformari vizibile la peretii canalelor de aer. suprafete concave sau convexe. centrale de ventilare-c limatizare. sistemele si elementele de golire elementele interioare ale ventilatoarelor (in masura in care este posibil accesu l in interiorul carcaselor ventilatoarelor) bateriile de incalzire si de racire tevile de colectare a apei de condensatie de la bateriile de racire bazinele camerelor de umidificare camerele de umidificare separatoarele de picaturi clapetele.6. 32. Verificarea modului de montare al canalelor de aer se va face vizual. Se vor verifica pantele canalelor indicate in proiect. modul de actionare asupra elementelor instalatiei.Sistemele de automatizare: schema. in interior plasele de sirma si jaluzelele prizelor de aer camerele de aer din centrala de ventilare si in special camerele de amestec rigolele. neuniform presate sau cu ondulari suruburile sint strinse suficient garniturile de etansare se incadreaza in sectiunile interioare ale canalelor de aer ramele de rigidizare sint fixate strins pe canale.4. canalele de scurgere. Inainte de montarea elementelor de filtrare. falturi neetansate. fara joc intre profile si per etii canalelor. aparate de climatizare. Controlul starii de curatenie a instalatiei Se va asigura starea de curatenie in interior si in exterior a tuturor elementel or instalatiei (conducte de aer. precum si modul de evacua . ventilatoare. jaluzelele cu reglare simultana si orice alt dispozitiv de reglare gurile de ventilare elementele sensibile ale traductoarelor. se vor verifica daca sint curate: conductele de aer. urmarinduse daca exista curbari sau sageti ale traseelor drepte.

a aparatelor de conditionare a aerului. filtrelor. se vor efectua operatii de verificare a functionarii ins talatiilor electrice aferente. masurate cu acelasi tip de aparat. masurate cu tipuri diferite de aparate vor putea diferi cu cel mult 15%). cu alimentarea intrerupta si cu instalatia sub tensiune. Verificarea calitatii dispozitivelor de reglare si inchidere se va efectua prin examinarea modului in care isi indeplinesc functiunea. Inainte de punerea in functiune a ventilatoarelor.re al condensului. proba cu s olutie de apa cu sapun sau prin compararea debitelor de aer (debitele din ramificatii si in canalul princip al. . etc. motoarelor electrice. se va face cu aparate de masura. Verificarea calitatii sistemelor de izolare impotriva transmiterii vibratiilor v entilatoarelor. bateriilor de incalzire/racir e. vor putea diferi cu cel mult 10%: debitele din gurile de ventilare si in canalul principal. Etanseitatea sistemului de conducte se va verifica prin proba cu fum. Se va verifica prin sondaj soliditatea fixarii canalelor. Verificarea calitatii izolarii termice se va face vizual.

6. Prin deschiderea treptata a organului de reglaj se va trece la sarcina nominala. Se va verifica daca rotorul ventilatorului se invirteste in sensul corect. 32. Se vor evita porniri repetate la intervale scurte a motorului electric pentru a evita supraincalzirea acestuia. Se va constata daca in tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiu ni excesive. po stamente. Reglarea instalatiei . montat pe ventilator. goluri). Functionarea de proba se va stabili de la caz la caz. motor si sistemul de trans misie curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protectie lipsa unor scintei la motor sau la aparatajul de pornire-protectie lipsa unei incalziri anormale a motorului electric lipsa de scurgeri de lubrifiant din elementele sistemului de ungere lipsa de incalzire a lagarelor si palierelor la motoare cu vitaza variabila se verifica turatia la viteze reduse.6.5.Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica coordonarea si corelarea lucra rilor de montare a instalatiilor de ventilare si climatizare cu lucrarile de constructii auxiliare (platforme. Punerea in functiune a instalatiei Punerea in functiune a instalatiei de ventilare-climatizare comporta urmatoarele operatii: pornirea in sarcina redusa pornirea in sarcina normala functionarea de proba Pornirea instalatiei in sarcina redusa se va realiza prin inchiderea partiala a sibarului sau a altui organ de reglare. constatindu-se: lipsa de vibratii sau zgomote anormale la ventilator. 32.6. de la citeva ore la citeva zile.

Toate instalatiile de ventilare-climatizare se vor regla inainte de predarea cat re Investitor. etc. 32. astfel incit: dispozitivele de reglare montate in ramificatii si in gurile de ventilare sa asi gure debitele de aer indicate in proiect la toate gurile de introducere si evacuare dispozitivele de reglare centrala montate la ventilator sa asigure debitul total al instalatiei indicat in proiect organele de reglare sa asigure alimentarea echipamentului de ventilare.6. presiune. la parametrii inscrisi in proiect (temper atura. filtre de aer proaspat..7. agent frigorific. baterii de incalzire sau racire. apa calda.climatiz are cu energie electrica. caracteristicile gurilor de introducer e. in limitele admise de intreprinderea producatoare si cu ac ordul scris a acesteia modificarea rezistentei aeraulice a instalatiei. La ventilatoarele centrifugale. ±10% din debitul prevazut in proiect. apa rece. Intre debitul de aer masurat si cel prevazut in proiect se admite o diferenta de ±5% . caracteristicile tuturor aparatelor montate in instalatie in pozitie normala de lucru si anume: ventilatoare. prin sondaj. Probarea instalatiei Inainte de predarea catre Investitor a instalatiilor de ventilare-climatizare se vor verifica. separatoare de praf. In cazul in care diferenta dintre debitul de aer masurat si valoarea prevazuta i n proiect este mai mare decit cea admisa sa va adopta una din urmatoarele masuri: modificarea turatiei. numai cu acordul comun al Inve stitorului instalatiei si al proiectantului.. . in situatia racordarii lor normale la instalatie si cu toate dispoziti vele de reglare din instalatie fixate in pozitie normala de functionare. De asemenea se vor verifica. prin masurari. prin lucrari de corectare cores punzatoare modificarea conditiilor initiale ale proiectului.). a gurilor si dispozitivelor de aspiratie la un numar care se va stabili de la caz la caz in functie de speci ficul instalatiei. precum si la cele axiale montate in canal se va masura debitul de aer furnizat.

controale la instalatii. precum si ventilatoarele de acoperis (fara tubu latura de aer).Ventilatoarele axiale de perete. reglarea instalatiei de ventilatie probele pentru punerea in functiune a instalatiei de ventilare Intocmit : Arh. La receptia instalatiei se vor admite caracterist icile certificate de intreprinderea producatoare. In cazuri speciale.7. Catalin Minea . 32. nu vor fi masurate la pozitia de montaj. La bateriile de incalzire sau de racire se vor determina valorile marimilor cara cteristice care definesc variatia temperaturilor aerului si ale agentului termic. La filtrele de aer proaspat se va masura rezistenta aeraulica cu materialul filt rant in stare curata. se va masura si gradul de retinere al prafului. corespunzatoare r egimului nominal de functionare. la cererea Investitorului sau in urma unor indicatii special e date in proiect. Datele rezultate din procesul de probare vor fi inscrise in fise de constatare. in conditiile de functi onare existente in momentul efectuarii probelor si se vor confrunta cu valorile prescrise in proiect. Rezistenta aeraulica astfel masurata poate fi cu cel mult 10% mai mare decit rezistenta ini tiala indicata in norma interna de fabricatie. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - executie instalatii de ventilatii si climatizare confectionare si montaj tubulatura din table zincata confectionare si montaj tubulatura din ALP confectionare si montaj tubulatura din PVC montaj tubulatura textila pentru introducere aer cald montaj chillere montaj ventilo-convectori montaj instalatie filtro-ventilare montaj splituri montaj ventilatoare montaj hote montaj centrale de tratare aer executie suduri tevi din cupru prin brazare verificari.

.

LUCRARI PENTRU INSTALATII ELECTRICE .M.

.

CAIETE DE SARCINI . 9/1996 privind protectia si igiena muncii Specificatii ale Standardelor Britanice Standarde europene Norme industriale Germane Comisia Internationala Electrotecnica Asociatia Nationala de Protectie impotriva incediilor Laboratoare agrementate Institutul Inginerilor Electrici and Electronici Standarde ASTM de profil In cazul discrepantelor dintre standardele de mai sus si codurile si legislatia locala.INSTALATII ELECTRICE 33. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini trateaza instalatiile electrice interioare si anume u rmatoarele categorii de instalatii electrice: tablouri electrice de distributie. iluminat de siguranta.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. se vor respecta codurile si legislatia locala enumerate mai jos. 33. SR ISO) Standarde europene adoptate ca Standarde romanesti (SR EN) Legea romaneasca Nr. Orice detaliu care nu este acoperit de standarde/coduri si discrepantele din cai etele de sarcini se vor supune aprobarii Proiectantului. echipamente pentru incalzire si aer conditionat impamantare si protectie impotriva traznetului . trebuie sa fie in concordanta cu cele mai recente coduri.1.1 0/1995 privind calitatea Legea romaneasca Nr. In cazul ca exista contradictii intre cerintele Standardelor/ Codurilor si cele ale . standarde si ghiduri publicate de urmato arele organizatii: Standatde si norme electrice nationale pentru sisteme de medie si joasa tensiune Standarde internationale electrotehnice adoptate ca Standarde romanesti (SR CEI. Materialele. instalatii electrice de iluminat si prize.33. echipamentele si metodele de montare care cuprind lucrarile de fina lizare.

si 1500Vc. doar daca nu se aproba altfel de Proiectant.1995 Legea protectiei mediului I 7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiunea p ana la 1000V c. I7/2-01 Normativ pentru exploatarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000Vca si 1500Vcc I 18/96 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de telecomunicatii si semnalizare in cladirile civile si de productie .caietelor de sarcini.10/95 Legea Calitatii in Constructii Legea 137/30.a.a. Legea nr.12. se vor respecta specificatiile din aceste caiete de sarcin i.

fise si cuile pentru instalatii electrice pana la 380V curent alternativ si .Forme si dimensiuni STAS 4173/1-91 Sigurante fuzibile de joasa tensiune. STAS 452/3-84 Capace filetate. Presciptii generale si incercari SR EN 60898+A1-95 Intreruptoare automate pentru protectie la supracurenti pentru instalatii casnic e si similare STAS 8779-86 Cabluri de semnalizare cu izolatie si manta de P. Partea 1. STAS 452/2-84 Sigurante cu filet tip D.Protectia impotriva electrocutarii STAS 2612-87 Sigurante cu filet tip D.C. Conditii tehnice generale de calitate STAS 452/1-73 Sigurante cu filet tip D. Socluri. Conditii generale STAS 3185-87 Intreruptoare pentru instalatii electrice fixe casnice si similare.V.I 20-2000 Normativ pentru protectia constructiilor impotriva trasnetului CABLURI SI APARATE SR EN 60598-1-1994 Corpuri de iluminat. STAS 3184/3-85 Prize. Forme si dimensiuni. Conditii teh nice generale de calitate.

separatoare si combinatii c u fuzibile STAS 9436/2-80 Aparataj de joasa tensiune. Partea 3. STAS 6646/1-1997 Protectia impotriva electrocutarii STAS 6865-89 Instalatii electrice fixe . Intreruptoare. Intreruptoare automate STAS 12604/5-90 STAS 11054-78 SR CE I 60189-1-1993 Sisteme de detectare si de alarma la incendiu Partea I Introducere SR EN 60947-2-1997 Corpuri de iluminat. Forme si dimensiuni. Conditii speciale sectiunea 3. STAS 12604-4-89 Corpuri de iluminat public SR EN 54-1-1998 Tensiuni standardizate de CEI SR EN 60598-2-3-1995 STAS 908-90 .Prescriptii STAS 9463/3-73 Aparataj de joasa tensiune. Terminologie.250V curent continuu pana la 25A. Partea 2 SR EN 60947-3+A11997 Corpuri de iluminat public . STAS 6990-90 Iluminat. Partea 2. Tehnica iluminatului.

4/1989 Ordin MTTc nr.SR CE I 60038+A1-1997 SREN 60529-1995 PE 003-84 LUCRARI Legea nr.12/80 P 118/99 NSPMTDEE aprobate cu .

nr.2 din 14.01.1994 PE 116/94 PE 932/93 HGR 964-1998 STAS 10101/23-75 STAS 6535-83 SR 11100-1-93 STAS 10702/1-83 SR EN 50160-1998 SR CEI 61024-1-1-2000 SR CEI 60664-1:1998 1 Re-Ip30-88 SR 6646-1-1997 .02.Ord. 734/2001 HGR nr. 051 din 05.1992 Ordonanta G.R.

Toate materialele care se vor folosi trebuie sa fie noi si in concordanta cu cel e mai recente editii ale . mai ales bunuri importate.STAS 6692-83 STAS 2612-87 RECEPTIE SR CEI 60364-3+A1: 1997 1 RE-Ip 35/2-92 C56/85 HGR 264-1999 HGR 273-94 33.1. MATERIALE 33.3. Conditii pentru materiale Toate materialele si echipamentele care se vor livra trebuie sa fie in concordan ta cu prevedile din documentatia de executiePlansele si din prezentul Caiete de Sarcini care se vor folosi la testarea si livrarea aceluiasi tip de materiale si echipamente. sa stabileasca cantitatile necesare. Contractorul trebuie sa isi assume toate responsabilitatile pentru a comanda can titatile corecte si suficiente de cabluri si echipamente si inainte de a comanda.3.

. Producatorul materialelor si echipamentelor trebuie sa fie dipus pentru verifica re de catre Investitor sau de Dirigintele lucrarii in timp ce se produc materialele si echipamentele sau dupa ce au fost produse. cablurilor si echipamentelor se va face in concordanta cu Standardele ASTM sau alte standarde internationale aprobate. Orice materiale si echipamente care in timpul verificarii sunt gasite ca nu core spund cerintelor standardelor relevante sau acestor caiete de sarcini se vor refuza de Investitor sau Dirigint ele lucrarii. Testarea materialelor.codurilor si standardelor aprobate mentinonate la paragraful Standarde si Normat ive de Referinta. supuse aprobarii Proiectantului.

Testarea pe santier se va face conform specificatiilor de aici sau conform instr uctiunilor Proiectantului. Totusi. Contractorul trebuie sa predea Dirigintelui lucrarii toate certificatele de test are etc. iar muncitorii sa fie cei mai buni din toate punctele de vedere. sigurante fuzibile cu filet conform STAS 452/1 -73 si 452/2-84.3. in locul sau in locurile stabilite de el. armatura. Cabluri si conductori conform SRCEI 60189-1-1993 Proprietati fizico-chimice. Materiale si echipamente Materialele si echipamentele folosite sunt: conducte de cupru cu izolatie din PVC conform STAS 6865-89. 3) afecta dreptul Proiectantului sa solicite teste aditionale care vor fi facute de o persoana independenta numita de el. cabluri de semnalizare cu izolatie si manta PVC conform STAS 8779-86. absenta Proiectantlui la testele p roducatorului nu va: 1) exonera Contractorul de obligatiile sale. intrerupatoare automate conform SR EN 60898+A1:95. instrumentelor. 2) afecta dreptul Contractorului de la obligatiile sale. personalul necesar pentru efectuarea t estelor pornind de la premisele producatorului sau in locurile indicate de Proiectant se vor include i n Listele de Cantitati. care indica conformitatea cu caietele de sarcini. tuburi de protectie din PVC conform STAS 6990-90. mecanice Toate materialele si aparatele folosite la executia instalatiilor electrice treb uie sa fie omologate sa . cabluri electrice si accesorii: STAS 9436/3-73. intrerupatoare si comutatoare conform STAS 3185-87.2. Costul tuturor uneltelor.Contractorul trebuie sa ceara certificatul producatorului care sa ateste ca cabl urile si echipamentele au fost testate si corespund cerintelor acestor caiete de sarcini. corpuri de iluminat conform SR EN 60598/1-94. vor fi de cea mai buna calitate. Toate materialele. accesorii fie ca se specifica sau nu. 33.

(conform SRCEI 60189-1 -1993): tensiunea nominala 0. Cabluri de energie de j. frecventa nominala 50Hz material conductor Cu temperatura minima ambianta in timpul pozarii +5°C temperatura minima ambianta in serviciu -33°C temperatura maxima admisibila a conductorului +70°C tensiunea de incercare 2. 50Hz timp de 1min. Conductori de cupru in izolatie PVC : tensiunea nominala frecventa nominala material conductor temperatura minima temperatura minima temperatura maxima 0.t. 2.5KV.corespunda caracteristicilor prevazute in proiect si sa fie insotite de certific at de calitatesi garantie emis de fabrica constructoare. De asemenea materialele utilizate trebuie sa corespunda cerintelor Legii nr. 50Hz Cu ambianta in timpul pozarii +5°C ambianta in serviciu -33°C admisibila a conductorului +70°C .6/1KV. 10/ 1995 privind calitatea in constructii.6/1KV. Caracteristicile tehnice ale materialelor principale: 1.

Etichetare Toate comutatoarele de tensiune medie. transformatoarele si alte aparate trebuie etichettae conform cerintelor din caietele de sarcini.5-10KA Aspect Materialele si echipamentele utilizate vor avea un aspect corespunzator colorist ic si confort la atingere (absenta rugozitatii.tensiunea de incercare 2. IP55 energia de soc 0. absenta asperitatilor).a. lovire.IP44. 50Hz timp de 1min. cu fundal alb si l itere negre.92 functionare (aprindere) sigura in gama de temperatura +5-45°C tempereratura de culoare 3500°K 4.5Jouli montaj compensat factor de putere min0. tablourile de comanda de tensiune joasa.IP 54 tensiunea nominala 3x400/230Vc. frecventa nominala 50Hz clasa de izolatie electrica I. Majoritatea echipamentelor vor avea etichetele montate intr-o pozitie proeminent a. frecventa nominala 50Hz curentul nominal conform documentatiei schemelor electrice capacitatea de rupere 4. Corpuri de iluminat echipate cu lampi tubulare fluorescente (conform SREN 605 98/1-1994): tensiunea nominala 230V. a integritatii si functi onalitatii materialelor si echipamentelor electruice pe timpul transportului si a depozitarii pentru a nu s e deteriora prin umezeala. tolerante Materialele si echipamentele utilizate vor corespunde dimensionarilor din proiec t. III gradul de protectie IP40. Tablouri electrice (conform SREN 60947-2-1997 si SREN 60947-3 + A1-1997): gradul de protectie IP40. Dimensiunea literelor si a cuvintelor se vor supune in prelabil aprobarii producatorului. apa. absenta muchiilor ascutite. . Se vor lua masuri pentru pastrarea aspectului exterior. Etichetele trebuie sa indice numarul circuitului si rolul echipamentului.5KV. Toate etichetele vor fi din plastic policarbonat sau similar. Tablourile cu acces la echipamente cu tensiune de 500 V s i mai mari vor avea in plus avertismentul 'Pericol -Tensiune Inalta'.IP44. Dimensiuni. 3.II. Etichetele de avertizare scrise cu alb pe fundal rosu si trebuie fixate pe toate panourile cu acces la echipamente electrice.

Verifcarea materialelor si echipamentelor se face scriptic. protectie etc.3. Incercarile si verificarile facute inainte de trimiterea materialelor si echipam entelor la locul de montaj trebuie sa se faca cat mai aproape de conditiile de functionare. Verificarea Calitatii Probe Verificari se vor face in prezenta reprezentantilor autorizati ai producatorului . rolului si clasa. Conectorii. La cabluri electrice si conductori se va verifica: . numarul terminal si rolul . fuzibilii sau alte articole ale echipamentelor se vor eticheta clar pentru identificarea numarului de circuite. indicare.Capetele conductelor vor fi etichetate pentru identificarea numarului de circuit e.3.exemplu control. faza de conectare. vizual si prin masur atori de sondaj cu ocazia preluarii din magazie sau depozit conform C 56 cap XXII. 33.

5. Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice. Livrare. Depozitare si Manipulare Contractor va manipula. Materialele si produsele sevor depozita in locuri uscate si bine ventilate. depozita si proteja echipamentele si materialele in conc ordanta cu recomandarile producatorului si cu cerintele NEMA 70B.continuitatea electrica pe fiecare colac. intitulata "Intretinere si Dep ozitarea Echipamentelor in timpul Constructiei". La aparatele electrice in afara verificarii vizuale se va verifica rezistenta la strapungere conform SREN 60529. rezistenta de izolatie. Cablurile se vor transporta cu tamburul pentru a evita deformarea formarii bucle i. Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre Contractor pe cheltuiala lui. Produse Catalogate / Service Materialele si echipamentele vor fi materiale produse de producatori implicate i n porducerea a astfel de produse. vor fi acceptatedoar daca se furnizeaza un raport certificate care cuprinde 6000 de ore de functionare satisfacatoare. Materialele si echipamentele ce nu corespund probelor si verificarilor vor fi re spinse. 33. excl usive de la fabrica producatorului sau testele de laborator. Produsele trebuie sa fie pe piata comerciala de cel putin (2) ani inain te de afi licitate.3. Anexa I. Produsele care au mai putin de doi (2) ani de cand se folosesc pe piata. Cei doi (2) ani trebuie sa include folosirea echipamentelor si a materialelor in conditii simila re si dimensiuni similare. . eventuale scurt-circuite intre faze la cabluri (conform SRCEI 60189-1-1993). 33.4. Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor s au socurilor mecanice.3.

Nimic din ceea ce este cuprins in Caietele de Sarcini sau din Planse nu trebuie sa fie in contradictie Legile si Ordonantele Nationale si Locale.2. Contractorul va furniza Proiectantului si Investitor ului certificatele finale de verificare si aprobare de la autoritatile guvernamentale dupa finalizarea lucrarilor dar inain te de emiterea Certificatului de Receptie.33. verificari si taxe Lucrarile din acest Contract cuprinde montarea totala a sistemului electric in c oncordanta cu cerintele celor mai recente Standarde si Norme romanesti privind lucrarile electrice si ale comp aniei de energie locala. Coduri.1. Ca o exceptie care poate fi mentionata in alta parte in Contract. In caz ca perioada de garantie a producatorului nu este aceeasi cu perioada de g arantie data de Contractor pentru lucrare. Orice defecte care apar in perio ada mentionata mai sus se va remedia de Contractor pe cheltuiala sa. Contractorul v a primi instiintare cu 4 zile lucratoare inainte de fiecare teste. Garantia Contractorul trebuie sa garanteze ca sistemele electrice ca nu au defecte si ca vor ramane asa pentru un an de la data emiterii Certificatului de Receptie. EXECUTIE 33. Contractorul va specifica aceasta cerinta in documentele de contract incheiat cu producatorul. Contractorul nu poate cere daune Investitorului si Proiectantului pentru greseli din vina sa. se vor obtine de si pe cheltuliala Contractorului. Toate taxele adiacente verificarilor pentru lucrarile electrice pentru Contract.4. si acestea sunt specificate in caietele de sarcini. .4. Contrac torul trebuie sa respecte cerintele Legilor si Ordonantelor Nationale si Locale. 33.4. aceasta perioada se va transfera la Investitor fara plati suplim entare.

.

EXECUTIA LUCRARILOR. prevazute cu usa metalica cu si stem de încuiere pot fi din metal sau policarbonat. Plansele sunt diagramatice si nu arata neaparat toat e fiting-urile pentru conditiile de construire.33.5. 33. Modificari Minore Plansele sunt intocmite pe baza planurilor si detaliilor si arata conditiile cu o acurateta pe cat se poate la scara la care sunt editate.carcasele tablourilor montate aparent. cruce sau alt sistem) va fi comun pentru toate tablourile electrice din cladire. c u grad de protectie minim IP44 si sistem de încuiere.4. . . trebuie sa fie metalice.sistemul de încuiere. Contractorul va fi responsabil pentru localizarea corecta pentru a le face sa se potriveasca in det aliile de arhitectura si instructiunile de la Proiectant pe santier.4.5. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE 33. 33.1. Aprobari Ori de cate ori sunt necesare.caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie sa fie conform specificatiil or din proiect. Locatiile bornelor. . neprotejate. Tablouri Electrice Tablourile electrice trebuie sa respecte urmatoarele conditii tehnice: .4.3. cu cheie speciala (triunghiulara. pentru a se asigura de adecventa si ada ptibilitatea. aparatelor si echipamentelor aratate in ele sunt aproximative.carcasele tablourilor montate în nise existente. . cu grad de protectie minim IP40. datele si informatiile despre echipamente si apar ate se vor transmite Proiectantului inainte de achizitionare.

Tablourile de distributie se executa conform detaliilor din documentatia tehnico . prevazute cu dispozitive auxiliare: de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara. de manipulare si transport (inele de ridicare . panouri interioare. gradului de protectie si dimensiunilor indicate i n documentatia tehnico-economica. balamale de tip ascuns). dar num ai cu acordul scris al proiectantului si Investitorului). Toate tablourile electrice de joasa tensiune vor fi de tip metalic.protectia împotriva socurilor electrice va fi asigurata prin bare de neutru si d e protectie separate sau comune. Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente dulapurilorr electrice de joasa tensiune trebuie sa corespunda tipului. .conexiunile electrice se vor face conform schemelor electrice din proiect.pe usa vor fi lipite etichete avertizoare privind pericolul de electrocutare. . cu utilizarea accesoriilor de montaj oferite de furnizorii de aparataj. .fiecare tablou va fi însotit de o schema monofilara clara (lipita de partea inte rioara a usii sau într-un buzunar special pentru documentatie). . functie de sistemul adoptat prin proiect.panouri din materiale electroizolante vor împiedica accesul direct la elementele aflate sub tensiune.economica (eventual adaptata de catre atelierul de executie in acord cu tehnologia acestuia. Va fi prevazut un spatiu de rezerva echipat cu toate elementele necesare pentru amplasarea si racordarea de noi aparate modulare. usa.) la bara de protectie (pe sau pen). broasca tip YALLE cu chei e unica pentru toata cladirea..dimensionate corespunzator greut atii dulapurilor electrice de joasa tensiune). în cazul anvelope lor metalice se va verifica legatura tuturor elementelor conductoare (carcasa. . tn-s sau tn-c. etc. .amplasarea aparatelor în interiorul tabloului se va face cu respectarea distante lor de izolatie si de protectie specificate de furnizorul de echipament si a ordinii circuitelor din s chema monofilara.

4. Circuite electrice de iluminat. se vor prevedea elemente de fi xaresi la 10 cm de la capetele tuburilor si coturilor. hota laborat or chimic. Acolo unde tuburile existente sunt in stare buna ele se vor refolosi. realizate cu conductoare sau cabluri din cupr u. reperelor si subansamblurilor electrice. fata de doze. schimbandu -se numai conductoarele si acolo unde este necesar dozele de conexiuni si de aparat. forta Circuitele electrice pentru iluminat si prize se vor realiza cu conductoare din cupru tip FY. doze. circuitele vor fi pozate ingropat sau aparent. Traseele circuitelor si amplasarea dozelor vor fi conform planurilor. intretinerii). numa i cu acordul dirigintelui de santier si al proiectantului de instalatii electrice. dimensionate functie de parametrii nominali ai acestora. echipamente.economica asigurand un nive l optim de utilizare a dulapurilor electrice de joasa tensiune (d. reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa coresp unda prevederilor documentatiei tehnico-economice. se vor folosi tevi de protectie meta lice. Montajul aparatelor.p. vor fi alimentate prin circuite separate. La montarea tuburilor de protectie se vor utiliza numai accesorii (coturi. mufe de imbinare. montate ingropat sub tencuiala. conform proiectului. protejate i n plinte sau tuburi. doze) standard.Aparatele.).d. etc.1. în cazul unor neconcordante între situatia din teren si prevederile planurilor. Tevile metalice de protectie si suporturile metalice pentru cabluri trebuie legate la reteaua de impamantare. . protejate in tuburi de protectie din pvc tip IPY. atestarea calitatii acestora facandu-se pe baza certificatelor de calitate emise de firmele fabricante. al montajului la locul de exploatare. cone ctarii exterioare. mufe de imbinare) precum si conductoarele trebuie sa corespunda dimensional si calitativ prevederilor documentatiei de exe cutie si cerintelor din prezentul caiet de sarcini. prize. Receptoarele de forta (instalatii de ventilatie si aer conditionat. plintele si accesoriile (coturi. derivatii. traseele c ircuitelor pot fi modificate în santier. În zonele cu pericol de deteriorari mecanice. Co nductoarele de protectie se vor amplasa pe trasee protejate impotriva deteriorarii mecanice si vor anea sectiune a conform Circuitele pozate aparent se vor fixa de ferm .v. dispunerea siruril or de conectori si realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnico. Capetele acestora se vor proteja cu tile din material plastic pentru a nu deteriora izolatia conducto arelor. tabelul 5. Tuburile de protectie. distantele dintre punctele de sp rijin vor fi conform prevederilor din normativul I7-02.

33. . dimensionate si izolate corespunzator.alb sau cenusiu deschis pentru conductorul de nul. Tuburi de protectie . 33. albastru inchis.La trecerile prin elementele de constructie (pereti. Toate conexiunile electrice se vor realiza numai in doze standard. si conductori din cupru. .2.5. plansee. Culorile conductoarelor vor fi conform normativului I7-02.culori diferite de cele de mai sus si diferite intre ele. cu autonomie de minim 1. rosu. respectiv: .3. Golurile se vor umple cu mastic sau materiale speciale de eta nsare care trebuie sa-si pastreze in timp proprietatile elastice. maro. Iluminat de siguranta Corpurile de iluminat vor fi rezistente la apa si montate aparent.verde-galben pentru conductorul de protectie. Sunt echipate cu lampi compacte fluorescente si acumulator. Circuitele electrice sunt facute din cablu cu invelis exterior din PVC ignifug ( cu rezistenta marita la propagarea flacarii) si care se auto-stinge. cu cleme de c onexiuni de buna calitate.5. Tensiunea de functionare este 230 V. rosturi de dilatat ie) se vor prevedea tevi de protectie din PVC. pentru marcarea faze lor: negru. albastru.5 ore. dozele vor fi amplasate pe suprafete vert icale.

6. echipamentele si testele ocazional cerute. 33. montate ingropat sau aparent.6. Instalatie de protectie Schema de impamantare adoptata este TN-S. Toate circuitele de prize vor fi protejate suplimentar cu relee difere ntiale impotriva curentilor de defct cu sensibilitatea de 30mA. Toate defectele gasite se vor corecta si lucrarile afectate de astfel de defecte se vor testa din nou in intre gime pe cheltuiala Contractorului. Teste Electrice .) se vor lega la instalatia de impamantare.1. montat in incapere. in plinte. VERIFICAREA CALITATII TESTE 33. etc. a) Executa toate operatiile in camp si probele si dirijeaza toate verificarile ( exceptand verificarea finala). Proiectantul va fi atent la date le si la durata de timp programata pentru teste. Toate masele echipamentelor si receptorelor electrice precum si masele intermedi are (conducte metalice de apa. Impamantarea si nulul sunt distribuite separat in reteaua de joasa tensiune .Generalitati Pe timpul excecutiei Contractorul trebuie sa urmareasca respectarea stricta a no rmelor de montaj specifice pentru fiecare instalatie in parte. Dirigintele l ucrarii va fi prezent la toate probele si incercarile de functionare si la verificari. Cablurile de conexiune dintre termostat si echipamente vor fi cu conductori din cupru si izolatie din PVC. 33. Termostatul.4. incercarile de functionare si la verificarile care necesita prezenta Proi ectantului.Echipamentele vor fi alimentate la tensiunea de 230V sau 3x400V cu cabluri cu co nductori din cupru si cu invelis exterior din PVC. gaze. Asigura forta de munca. Tablourile si circuitele electrice se vor proteja impotriva scurtcircuitelor si de suprasarcinii cu intreruptoare automate. va porni/opri automat echipamentele.5. cosuri de fum. .

Se verifica rezistenta maxima a sistemelor de impamantare. Rezistenta m inima a izolatiei trebuie sa fie de 1MQ. din standardele intrenationale. Se verifica sigurantele automate de tensiune joasa in concordanta cu instructiun ile producatorului. c) testele se fac in timpul executiei si dupa montarea completa a fiecarui siste m electric. Se verifica tipul. Se verifica conectarea contoarelor si se asigura calibrarea. insertia si schimbarea instrumentelor si a co ntoarelor se va face astfel incat circuitele secundare a transformatoarelor de curent sa nu se deschida. nic i pentru un moment. Se indeparteaza legaturile d scurt-circuit de la transformatoarele de current du pa finalizarea verificarii circuitelor secundare. Se verifica succesiunea fazelor la circuitul tri-fazic (se deconecteaza toate di spozitivele care ar putea fi deteriorate de aplicarea tensiunii sau de nerespectarea secventei fazelor ). Se confirma polaritatea co recta a transformatoarelor de curent. Testarea rezistentei electrozilor de impamantare. Se deconecteaza circuitul controlat de la echipamente inainte de test. si conexiunile transformatoarelor. legaturile. elementele de fixare montate de producator p entru a impiedica deteriorarea in timpul transportului. Atentie: schimbarile conectarilor. Se indeparteaza calele. Test funcional/operational pentru toate echipamentele. Se masoara rezistenta de izolatie a circuitelor cu megaohmmetrul de 500 volti cu rrent continuu.b) Procedurile pentru probe trebuie sa fie conform sectiunilor din standardele a probate privind probele. Probele vor include dar nu se vor limita la: Inspectarea tututror dispozitivelor si echipamentelor pentru defecte sau sau aju stare defectuoasa cauzate de transport sau montare. .

Se fac teste demonstrative care trebuie sa includa sisteme de operare in conditi i variate necesare pentru a demonstra ca functioneaza conform Contractului. Se usuca toate mtoarele inainte de functionare conform cerintelo r de a asigura si mentine adecvata si constanta rezistenta izolatiei. 33. Cand Proiectantul considera practic. pentru efortul Contractorului. tre buie sa i se permita personalului operational al Proiectantului sa participe la astfel de teste sau d emonstratii deoarece pot fi de ajutor pentru ei sa inteleaga modul de functionare cand vor fi responsabili dupa efentu area receptiei de la Contractor. f) daca lucrraile nu trec testele sau nu respecta cerintele specificate asa cum este indicat in rapoartele pentru teste. exceptand situatii in care se mentioneaza altfel. g) activitatea Contractorului va fi considerata ca si lucrarea necorespunzatoare si trebuie sa existe motive pentru respingerea lucrarilor. Se fac toate reglarile necesare la echipamente pentru a asigura function area adecvata conform specificatiilor producatorului echipamentelor.6. trebuie sa existe motive suficiente pentru a considera lucrarea necorespu nzatoare si pentru respingerea ei in intregime. Fiecare sistem conform cerintelor caietelor de sarcini. Teste demonstrative se vor face pentru: Echipamentul electric. Se ung echipamentele inainte de functionare in co ncordanta cu instructiunile producatorului. e) Contractorul pe cheltuiala sa trebuie sa asigure personal calificat. Lucrarile care nu au fost testate de Contractor p ot fi testate de Proiectant sau de agentie atestata de verificare sau de alt personal numit de Investitor sau Proie ctant pe cheltuiala si riscul Contractorului. . Verificari Preliminare Se pun in functiune toate echipamnetele prevazute si montate. timp si materiale suficiente necasare pentru executarea tuturor testelor solicitate.d) testele prezentate aici se vor face in prezenta Proiectantului si in perioade le de timp stabilite inainte. h) cheltuielile se vor putea recupera prin retragerea lor din banii datorati Con tractorului. individual si separat cum s-a montat.2. posibil.

3. Controlul gradului de protectie . .6. . Incercari si probe la circuite in cablu sau conductori: Aceste probe si verificari se vor realiza conform PE 116-94 pct. verificarea rezistentei de izolatie a aparatelor. 33. 33. probe functionare. .33.4.6. . 17. verificarea continuitatii legaturilor de ramificatie la instalatia de legare la pamant. verificare la continuitate si identificare faze. . 12.conform SREN 60529-1995. 20 si cuprind: masurarea rezistentei de dispersie.5. Verificari si probe pentru tablouri electrice .6. verificarea aparatelor din componenta echipamentului.5: verificarea realizarii corecte ale circuitelor. masurarea rezistivitatii solului. incercarea cu tensiune marita a circuitelor. Incercari si probe pentru legarea la pamant Aceste verificari si incercari se fac conform PE 116-94 pct. Urmatoarele verifcari se fac conform PE 116-95 pct. verificare caderi de tensiune pe circuitele interioare. verificarea rezistentei de izolatie.

verificarea tensiunilor de atingere si de pas. ¦ se va desface piesa de separatie ce realizeaza legatura electrica a prizei de pa mant cu centura exterioara a instalatiei de legare la pamant: daca Rd>1 Ohm se va comple ta cu electrozi priza de pamant pana cand Rd<1 Ohm. toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au sufe rit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele . Verificari inainte de inceperea lucrarilor de instalatii electrice existenta proiectului si a detaliilor de excutie. verificarea instalatiei de paratrasnet se efectueaza conform C 56 cap XXIII in o rdinea: se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant (naturala sau artificiala ). la tablouril e electrice precum si legarea corecta a conductoarelor la nul si faza.5atm.in timpul executiei .inaintea punerii in functiune a instalatiei si care consta din: ¦ verificarea continuitatii electrice a conductelor electrice inainte si dupa mont aj. verificarea etanseitatii instalatiei electrice cu conductori in tuburi vor fi ve rificate cu aer la o presiune de 2. verificarea definitiva . verificarea preliminara . se verifica continuitatea electrica a retelei de captare si de coborare si a ans amblului. ¦ Verificarea starii instalatiei de legare la pamant si la nul se va face la darea in exploatare a instalatiei si periodic de 2 ori pe an si va cuprinde: ¦ masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant (priza). atat la tablou cat si la corpurile de iluminat. . 33. ¦ Pe perioada verificarilor se vor folosi tablite de avertizare.dupa executarea instalatiei. existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de instalatii electrice in documentatia constructorului . verificarea terminarii etapelor executate anterior ( PV receptie lucrare anterio ara ). Pastrarea materialelor si echipamentelor p entru instalatii electrice se face in magazii sau spatii de depozitare care sa asigure buna lor conservare . pe tronsoane. ¦ verificarea rezistentei de izolatie a conductelor electrice inainte si dupa mont aj. ¦ verificarea rezistentei de izolatie a conductorilor fata de pamant.6. ¦ verificarea protectiei prin legare la conductorul de protectie. la aparate. . ¦ Se va realiza si o verificare scriptica si vizuala a instalatiei.6. masurarea rezistentei de dispersie rezultate a conductorului de nul impreuna cu prizele de pamant legate la acesta. la punerea in functiune si va consta din: ¦ verificarea modului de executare a legaturilor in doze. verificarea instalatiei electrice se va desfasura in doua etape: .

conform Legi i 10/1995. precum si pana la elementele de constructie. . daca lucrar ile constructive efectuate pentru instalatii corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice. din punct de vedere al pozitiilor dimensiunilor si calitatii.daca proiectul este verificat de verificatori de proiecte atestati. daca au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instal atii. daca au fost evitate locurile in care integritatea instalatiilor ar putea fi per iclitata in timpul executarii. daca fundatiile. la aparatele de masura si control se va verifica existenta sigiliului si a bulet inului de verificare emis de organele de metrologie. golurile necesare au fost executate in conditii bu ne. esafodajele. verificare vizuala si. daca au fost respectate conditiile in care. existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier . dupa caz. cu instrumente de masura adecvate . in anumite locuri este interzisa exe cutarea de trasee ale instalatiei electrice.

daca materialele si echipamentele electrice corespund standardelor si reglementa rilor in vigoare si daca sunt utilizate in conditii prevazute de acestea. camine. cu exceptia celor tip buton sau cumpana care pot fi montate si la in altimi de 0. Daca tuburile de protectie usor protejate (IP. latimea fiind impusa de numarul tuburilor. Traseele orizontale. la o distanta de 100-150 mm de acestea. hoteluri.verificarea echipamentelor electrice si avizarea Procesului verbal de verificare a echipamentelor de catre proiectant. respective dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la urmato arele inaltimi. IPFR.6..4 m in incaperi izolate si camere de locuit. daca acestea din urma sunt amplasate pe perete. se amp laseaza la o distanta de 200-250 mm sub tavan sau la 250-300 mm de pardoseala. se stabilesc pozitiile dozelor de derivatie.5 m de la nivelul pardoselii. daca depozitarea materialelor este corespunzatoare . nu s-au facut modificari sau inlocuiri la materiale. comutatoarele. existenta unui personal atestat care sa execute instalatiile electice. Functie de traseu se stabilesc pozitiile dozelor de trecere. Daca dozele de trecere sunt montate in linie dreapta la 6 m. dozele de aparat corespunzatoare sunt mont ate la 1. existenta avizului Contractorului pentru acest tip de lucrari . fata de pardoseala: 1. Modul de realizare a bransamentului electric: Daca intrerupatoarele.5 m . Daca santurile in ziduri au adancimea cu 8-10 mm mai mare decat diametrul tuculu i de protectie.in camere de copii din crese.2-1. indiferent de distanta. spre clanta. spitale de copii. existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi . Traseele verticale trebuie sa fie par alele cu liniile golurilor de usi sau ferestre. in clase. sunt fol . Functie de pozitiile corpurilor de ilumi nat. Modul de trasare a instalatiei interioare si exterioare.8 m. gradinite. Verificari in timpul executiei. IPF. pe perete. Prin traseu se intelege drumul pe care il urmeaza tuburile de protectie sau cabl urile. responsabilul CQ. respective al aparatelor electrice. numai in cladiri de locuit. existenta buletinelor de omologare pentru echipamente . in par tea spre care se deschide usa . camine etc. 33. 2 m la scoli. seful punctului de lucru. Daca prizele. daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a intrerupatoarelor de joasa tensiune si a motoarelor de joasa tensiune. iar pe trasee cotit e daca sunt montate dupa trei coturi sau curbe. 1. aparate si echipamente fara avizul scris al proiectantului si al verificatorului de proiect.7. IPY si IPFY).

daca tuburile IPEY. . unde exista pericol de dete riorari mecanice (fiind montate aparent). daca tuburile de protectie (PEL-B. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige. PFR) sunt utilizate in incaperi uscate. Tuburile trebuie sa aiba o panta catre doze de aproximativ 1%. in cantitati mari. (montate aparent sau ingropat) si in incaperi cu medii corozive (numai ingropat). PEL-A si T sunt utilizate in incaperi umede. pentru eliminarea apei de condensatie din interiorul tuburilor. bolturi.osite in incaperi uscate sau umede cu intermitenta. umede cu intermitenta si in incaperi cu temperaturi ridicate. fara deformari. cu degajari de praf incombustibil. Instalatiile de iluminat au tensiunea maxima admisa de 230V si minim 10A. ude. Verificarea puterilor instalate/nivel (conform proiect) Numarul de corpuri de iluminat din fiecare incapere asigura confortul vizual (co nform proiect). Montarea conductoarelor in izolatie de PVC se efectueaza numai la temperaturi de la -5 pana la +35°C. diblu ri) trebuie sa suporte. Verificari efectuate la tablourile generale de lumina si forta. o greutate egala de cinci ori greutatea corpului de iluminat.

Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a cablurilor electrice. cu t ensiune mai mare de 1 kV. Daca sunt respectate pozitiile prevazute in proiect pentru amplasarea de console . relee ce opereaza pe baza presiunii uleiului)). Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a cablurilor de joasa tensiu ne. de rezerva cu energie e lectrica si dupa conditiile de functionare. Iluminatul de siguranta . Daca Procesul verbal de trasare a lucrarilor . Daca lucrarile de izolatii sunt corespunzatoare . legare la pamant etc.este semnat de Contractor . postamenti. tablouri. a intrerupatoarelor ce au tensiune mai mare de lucru de 1 kV. Daca s-a efectuat si inregistrat verficarea: transformatoarelor electrice. se vor intocmi Procese verbale de lucrari as cunse care sa ateste calitatea lucrarilor executate . a protectiei prin relee. inainte de turnarea betonului in cofraj se va verifica fixarea sigura in numarul prevazut si la locul Stabilit in proiect. aparate.. Se efectueaza incercari specifice (cabluri. alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor e ste realizata prin circuit separate (vezi proiect) Existenta protectiilor prin legare la pamant. tablouri electrice. a condensatorilor electrici. Protectia impotriva socurilor si la supratensiuni este strans legata de obtinere a unui sistem eficient de legare la pamant (rezistenta mica) si de aplicarea efectiva a principiului egalizarii pote ntialelor. in functie de sursa de alimentare. la locul unde s-a efectuat turnarea (santier. Pentru conductori care se ingroapa. poate fi de mai multe tipuri. a tuburilor. relee de detectie a gazului (Buchholz). rame. bobine cu actiune directa de declansare care formeaza o parte a unui intreruptor de JT si care actioneaza la curentul de scurtcircuit (sau de suprasarcina). Dupa decofrare.La instalatiile de forta. dupa conditiile de alimentare. fabrica) se va ver ifica daca tuburile nu au fost obdurate sau nu au iesit din doze.de catre seful punctului de lucru si responsabilul CQ. utilaje electrice. circuite. de ma sura. relee de presiune (presostate). dozelor. relee de temperatura ( termostate). a uleiului electroizolant. da ca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat.) In cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari. Existenta instalatiei de paratrasnet. Daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului . a motoarelor electrice de 6 kV.. Se verifica modul de protectie la supracurenti (se poate realiza cu : sigurante fuzibile. nise pentru aparate. Se verifica sectiunea tuturor conductoarelor din punct de vedere al corespondent ei cu valorile curentului de . daca in doze nu a patruns lapte de ciment. carligelor pentru locurile de lampa e tc. relee care actioneaza indirect ( relee electrice alimentate de tr ansformatoare de masura de current sau de tensiune. Se verifica rezistenta prizei de pamant Se verifica numarul de prize de circuit.

Se verifica distantele de siguranta in grupuri sanitare .8. Se verifica respectarea Normelor de protectia muncii in activitatea de construct ii montaj si Normelor de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si a instalatiilor. . 33.) Se verifica legatura la pamant corespunzatoare tuturor partilor metalice expuse si exterioare (unde este cazul).6. in conducte etc. Verificari la terminarea instalatiilor electrice calitatea aparatelor si a celorlalte materiale utilizate . conditiil e de instalare si cele de material (in aer.scurtcircuit luand in considerare dispozitivele de protectie asociate..

controlori tehnici de calitate).6. la solicitarea Contractorului c and acesta considera ca lucrarile intrunesc conditiile de receptie si au fost executate toate remedieril e semnalate la verificari. tronsoane. functionarea instalatiei. Receptia Conditii de receptie Receptia lucrarilor se face de catre Investitor. daca s-a efectuat receptia calitativa a instalatiei. pe baza dosarului inaintat de Contractor la S. .A. In cazul lucrarilor ascunse (priza de pamant naturala) se pot realiza receptii p e faze si in urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie preliminara sau finala. Inainte de punerea sub tensiune. se face o ultima verificare a instalatiei si se iau masuri care sa excluda posibilitatea unui accident la punerea in functiune. standarde si alte prescrip tii oficiale . existenta certificatelor de calitate pentru pentru materiale . conform Normativului C 56-85. Inainte de punerea instalatiei sub tensiune se va face in prezenta comisiei de r eceptie si a proiectantului daca este necesar o verificare a tuturor documentelor (dosarului pentru receptie inclusiv a procesului verbal in care sunt consemnate observatiile si rezultatele verificarilor efectuate pana la term inarea lucrarilor). respectiv la terminarea unor portiuni de ins talatie. caietul XXII. Electrica S. existenta proceselor verbale de efectuare a incercarilor pe coloane . 33. portiuni . corespondenta lucrarilor cu prevederile din proiect .C. la tabloul electric . in prezenta Dirigintelui de santier calitatea lucrarilor executate.la incheierea unei faze de lucrari. se efectueaza verificari pe faze de lucrari la c are participa Contractorul si Proiectantul. aspectul si calitatea lucrarilor . conditiile de rezistenta. Investitorul. aspectul si calitatea lucrarilor pentru portiunile vizibile ale instalatiei . etanseitate si functionare a instalatiilor . Receptia finala se va face dupa trecerea perioadei de garantie stabilita prin co ntract de Contractor conform HGR 273/1994 cap III. va obtine avizul de racord.9. care poate functiona sau se poate proba independent. din punct de vedere al peri colului de explozie in medii explozive. daca verificarile instalatiei sunt efectuate de persoane autorizate (verificator i autorizati.

La receptia finala se va verifica: remedierea problemelor semnalate pe parcursul perioadei de garantie. Generalitati Cerintele Generale pentru Lucrari Electrice & Curenti de joasa tensiune preveder ile si cerintele esentiale ale acestor Caiete de Sarcini. 33. functionarea corecta a instalatiilor de protectie.2. 33.1. functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si prize. si se vor aplica la acest capitol. functionarea intregii instalatii la parametrii proiectati.7. IMPAMANTARE SI SISTEME DE PROTECTIE PENTRU FULGERE 33.Verificari receptie Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara conform C 56: existenta dispozitivelor de protectie si reglarea lor corecta. Scopul lucrarilor . functionarea corecta a aparatelor.7. chiar daca se face sau nu referire aici.7.

Coduri si Standarde relevante SR CEI 60364-4-41/1996. 2604/1987.7. Cerinte de montare A) Sistemul de impamantare 1) Toate partile conductoare expuse sau mase metalice asociate cu instalatii ele ctrice.3.Lucrarile din acest capitol includ prevederea impamantarii si sistemelor de prot ectie pentru fulgere proiectate pentru a atrage fulgerele de la un volum predeterminat si transportar ea transportarea in siguranta la impamantare pe o ruta cunoscuta si preferata. 33. Coduri si Standarde Romanesti relevante 120-1994.4. Echipamentele pot fi construite in concordanta cu Standardele Nationale . Coduri si Standarde (Comisia Internationala Electrotehnica) sau similar aprobate . 120604/4/1989. 2) La fel pentru toate partile de instalatii expuse cum ar fi: . trebuie conectate la sistemul principal de impamantare.7. tip retea cu 20m centura. 12604/5/1990 sau similar aprobate. din 20m in 20m si conectata pe parti la priza de paman t. Coduri si Standarde aplicabile Echipamentele se vor selecta si se vor monta si testa in conformitate cu aceste caiete de Sarcini. 33. SR CEI 60364-4 443/1999 sau si milar aprobate. Cladirile si superstructurile se vor securiza prin montarea unui electrod de OLZn 20x3mm pentru fulgere. finalizata din toate punctele de v edere si in concordanta cu aceste Caiete de Sarcini. dar tr ebuie sa fie in conformitate cu ultimele editii ale codurilor si standardelor mentionate in aceste Caiete de Sar cini si enumerate mai jos. Toate cosurile si alte obiecte situate pe acoperis la o inaltime mai mare de 1m se vor conecta la instlatia pentru fulgere.

Toate proiectiile metalice. tevile de ventilatie. etc. 2) Rezistenta intregului sistem la impamantare nu trebuie sa fie mai mare de cin ci (5) ohmi. B) Sistem de Protectia impotriva trasnetului 1) Sistemul de protectie impotriva trasnetului va cuprinde conductori orizontali si verticali conectati la un sistem de electrozi de impamantare.Tevi/conducte pentru incalzire centrala. 6) Se va prevedea conductor protectie separat pentru toate circuitele.Conducte din metal pentru apa si gaz . cosurile. Lucrarile metalice pentru serviciile publice de gaz si apa nu se vor folosi ca electrozi de impaman tare. cadre metalice pentru sprij inire pentru pereti si finisaje exterioare.Parti metalice expuse ale structurilor cladirilor. 3) Dispozitive pentru curenti reziduali trebuie sa functioneze in concordanta cu SR CEI 60755+Al +A2:1995.Suporturi pentru cabluri metalica . sistemul de aer conditionat si pentru alte servicii . in timp ce a electrodului de impamantare sa fie de un ( I )ohm sau mai mica. nituri. 4) Sistemul principal de impamantare se va conecta la pamant prin sistemul de el ectrozi de impamantare compus fie din sistem de banda din otel si/sau un numar adecvat de prize de impa mantare.. de pe acoperis se vor conecta la reteaua de conductori orizontal i si fac parte din sistemul de protectie si conductorii de conectare vor avea o suprafata cu sectiuni transversale nu mai mica decat cea folosita pentru conductorii principali. 17-1998 sau BS 4293 sau similar aprobate. suduri) . jgeaburile etc. 3) Suprapunerile conductorilor la imbinari trebuie sa fie de minim 20mm pentru o rice fel de imbinare (suruburi. 5) Conductorii de legatura vor avea sectiunea in conformitate cu Normativul I7-0 2 . se vor conecta la sistemul principal de impamantare prin conductori de legatura. con ductele.

5. 5) Conductorul orizontal se va monta astfel incat fiecare punct de pe acoperis s a nu fie la o distanta mai mare de 9m de orice conductor de captare.7.S. Un numar suficient de electrozi vor fi introdusi in pamant la o distanta mai mica de 3 m si conectati cu banda din otel galvanizat (40x4mm sectiune transversala) ingropati la cel putin 600 mm sub pamant. fixat cu dispozitiv e din otel si beton la intervale de 1. 4293 sau similar aprobate. Conductorul orizontal va fi OI-Zn 20x3mm montat pe acoperis. Sistemul de impamantare se va dimensiona pentru a obtine . Conductorul de coborare va avea un traseu cat mai scurt intre sistemul terminal de aerisire si nivelul de impamantare.4) Conductorii de coborare se vor conecta la conductorul orizontal si la sistemu l terminal de aerisire la acoperis si la electrozii de impamantare la santurile de impamantare prin cleme prinse pe pereti. Caracteristicile electrice trebuie sa fie confor m indicatiilor. Conductorul descensent va avea un traseu cat mai scurt intre s istemul terminal de aerisire si nivelul de impamantare. Materiale si echipamente Materialele si echipamentele trebuie sa fie in conformitate cu specificatiile si standardele respective si cu specificatiile prezentate aici. 33. Conectariel se vor suda exotermic doar daca se specifica altfel. 17-1998 or B. Conductorii descendenti se vor conecta la con ductorul orizontal si la sistemul terminal de aerisire la acoperis si la electrozii de impamantare la san turile de impamantare prin cleme prinse pe pereti. Fiecare electrod va avea minim 3 m lungime.5 m. Dispozitivele de curent rezidual vor functiona conform SR CEI 60755+Al +A211995. Conductorii de coborare vor fi OI-Zn 20x3mm pentru sistemele de paratrasnet cu r etea de captare si din cupru 20x3mm pentru sistemele PDA. Diametrul conductei din otel din care se confectioneaza electrozii va fi de mini m 2". Conductorul orizontal se va monta astfel incat fiecare punct de pe acoperis sa nu fie la o distanta mai mare de 9m de orice conductor. Se va prelucra ascutit capatul de penetrare al tijei.

in timp ce a eletrodului de impamanatare trebuie sa fie de un (1) ohm sau mai mica. cosuri. de pe acoperis se vor conecta la reteaua de conductori orizontali si fac parte din sistemul de protect ie si conductorii de conectare trebuie sa aiba suprafata ci sectiuni transversale nu mia mica decta cea folosita pentru conductorii principali. tevi de ventilare.un sistem de electrozi de impamantare compus dintr-o retea de banda din otel si/sau un numar adecvat de el ectrozi de impamnatre. Executie . Conductele metalice pentru serviciile publice de gaz si apa nu se vor folosi ca electrod de impamantare. .o rezistenta generala la impamantare de: mai mica de patru (4) ohmi pentru sistemele electrice si mai mica de un (1) ohm pentru conectarile instalatiei paratraznet si electrice Conductorul de impamantare pentru Echipamentul Electric se va dimensiona conform Codurilor si Standardelor Romanesti/Internationale Groapa pentru impamantare Electrodul de impamantare se va pune intr-o groapa placata cu beton.6. e) Rezistenta sistemului la impamantare nu trebuie sa depaseasca cinci (5) ohmi.7. conducte. d) Sistemul paratraznet va cuprinde conductori orizontali si verticali conectati la un sistem de electrozi de impamantare. c) Se prevade conductor protectie separat pentru fiecare circuit. Toate proeminentele metalice. 33. Trebuie prevazut accesul la groapa si la legatura dintre electrodul de impamanta re conductorul de impamantare. b) Conductorii de legatura vor avea suprafete cu sectiuni transversale nu mai mi ci decat jumatate suprafetei din sectiunea transversala a conductorului de impamantare al instalatiei. jgheaburi etc.Montare a) Sistemul principal de impamantare trebuie conectat la impamantare printr.

33.f) Legaturile si conctarile vor fi mecanice si electrice. lungime suprapunerii nu trebuie sa fie mai mic a de 20 mm. 33. i) Se acorda atentie mare la legaturi si la instalatia de impamantare. m) Conductele pentru gaz si apa (conducte metalice) se vor lega la impamantare c at de aproape posibil de punctul de intrare de la o cladire. impamantarea circuitelor. structurale sau de alt fel. k) Banda de otel care armeaza cablurile se vor lega eficient la tabloul de coman da.200mm. g) Sistemul de Distributie de Tensiune Joasa trebuie impamantat solid in statiil e de trasformare. bolturi.8. se vor lega. conductele calde si reci se vor lega daca sun t metalice si daca sunt la 2 metrii de socul prizei. Pentru toate tipurile de conductori. de exemplu prinse cu c lame. Contractorul trebuie sa asigure toate materialele. echipamentele si instrumentele necesare pentru testele cerute . ST AS 12604/5/1990 sau similar aprobate. n) Se va masura rezistenta sistemului de impamantare si rezistenta fiecarei bucl e. Toate luc rarile metalice expuse. j) Toate conductele pentru desuri. echipamentelor si locatiilor de inchidere. Teste Dupa finalizarea instalatiei. suruburi. nituri sau sudate cu legaturi suprapuse. l) Stalpii din otel pentru paratraznet si cadrele suport din otel se vor lega la sistemul de impamantare. tablurile de distributie etc.7. Testele se vor face folosind analizator electric de siguranta si rezultatele tre buie inregistrate prin identificarea circuitelor.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . inchiderea conductorului si echipamentelor se vor testa pentru a se asigura de eficacitatea impamantarii in concordanta cu Standar dele Romanesti ST AS 12604/1987. h) Patul de cabluri metalice se va impamanta cu conductor din otel de dimensiune adecvata si fixat de patul de cabluri la interval de 1. ST AS 12604/4/1989.

t - Lucrari de instalatii electrice interioare Lucrari de instalatii electrice retele exterioare de iluminat Executie si montaj tablouri electrice Executie conexiuni electrice pentru echipamente de incalzire si aer conditiona Montaj tablouri de automatizare la centrale Executie impamantare si protectie impotriva traznetului Verificari. teste si probe la instalatiile electrice Intocmit: Arh. Catalin Minea .

N.LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI .

.

1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora Indicative I.34. GENERALITATI Aceste Caiete de Sarcini sunt pentru instalatiile electrice de curenti slabi.-1998.2. 34. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.Instalatii .7. pe ntru urmatoarele categorii: Semnalizare incendiu Sistem antiefractie Circuite de sonorizare Telefon Retea de Calculatoare Instalatiile electrice de curenti slabi sistem antiefractie si semnalizare incen diu vor fi proiectate si executate de firme autorizate de Inspectoratul General al Politiei Romane in conformitate cu Legea 333/8 iulie 2003 art 34 si 35 si cad în sarcina Contractorului.1. Normativul privind Proiectarea si Executarea Instalatilor Electrice la Consumato ri cu tensiuni pâna la 1000 V COCC Normele de Munca Unificate pe Economie în Constructii ale COCC. P118 . CAIET DE SARCINI SLABI LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI 34. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor C300 .

15/1976 Referitor la: prevenirea incendiului EN 54/2 & 4 & 11 Referitor la: calitatea aparaturii de protectie la incendiu NFS-61-937 BS 5839/1 & 6 Referitoare la: protectie incendiu. Telecomunicatii Normative I.Automatizari. dar corelate cu norme românesti BS 5588 BS 62666 BS 4800 BS 5446 Referitoare la: protectie incendiu.7. dar corelate cu norme românesti .-1998. bunurilor si valorilor G O367/92 Privind: sistemele de paza BS. LPC and LPBC Normele britanice independente neguvernamentale LPC si LPCB de calitate a aparaturii Ordinance 2/1991 of MIEEMF Norme pentru prevenirea incendiului Ordinance MICM nr.Electrice. Toate STAS si Normele din Anexele 12 A si 12 B Prescriptiile tehnice ale Ministerului Energiei Electrice valabile la data preze nta Law 18/1996 Privind: paza obiectivelor.

BS 5420 BS 5364 BS 4662 LPS 1014 NFPA 72 RLS1 UIPC norms Pentru control acces în zone interzise ISO/IEC 11801 EN 50173 EN50167 Standarde de realizare a cablurilor de retea voceEN50168 date EN50169 TIA/EIA 568A DIN 44312-5 FDDI. VDE 0888 TSB 36 .

2 . telefon ie.85 m 1991 STAS 6006 .5 ISO 8802.86 Standarde românesti de executie a cablurilor electrice pentru semnalizare. comanda si NTR 2033/1 .85 alimentare BS 6360 Standarde internationale pentru cabluri de incendiu BS 7629 BS 6207 BS 7671-1992 clause 528-01-06 .SP 2840 IEEE 802.5 VDE 295 DIN VDE 0207 ITU STAS 8778/1.3 IEEE 802.

Z BS 6425 IEC 754/1&2 BFPSA Standarde internationale pentru adresare publica si alarmare vocala BS 5260 Standarde internationale pentru iluminat de siguranta .BS 4066 IEC 332/1&3 IEC 331 BC 6387 C. W .

aparatura specifica instalatiilor de acest tip. Videocamere (optional). cutii de prize. Senzori de fum Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta Conductori si cabluri. Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta Conductori si cabluri.34. Sirena. cutii de prize. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE.3.3.1.3. Difuzoare si amplificator de putere . MANIPULARE. detectoare adresabile specializate. LIVRARE. doze de derivatie si trecere de diferite marimi. DEPOZITARE 34. VERIFICAREA CALITATII. unitate de comanda si monitorizare c are poate fi conectata la un PC dedicat. baterii tampon. apara tura specifica instalatiilor de acest tip. sirene. izolatori. Semnalizare incendiu Principalele materiale folosite sunt: Butoane. etc. doze de trecere de diferite marimi. carcase.3. Alarma antiefractie.3. Principalele materiale sunt: Centrala semnalizare efractie si detectoare de miscare. 34. 34.2. converto are.

Principalele materiale folosite sunt: BS5499/1/1990 Standarde internationale pentru iluminat de siguranta/panica HSE 341/1996 BS 5266 pr EN 50171 pr EN 50172 pr EN 1838 pr EN 60598. 89/654 EEC 89/106 EEC 92/58 EEC 86/666 EEC ICEL 1001/1/1985 ICEL/2/1986 ICEL 1002/1980 ICEL 1004/1996 .22 HD384-5 CP 1007.2.

ICEL 1005/1988 ISO 6309 NE 89/336 + 92/31 + 93/98 Norme Europene NE 73/23 + 93/68 .

3.3. aparatura specifica instalatiilor de acest tip. doze de derivatie si trecere de diferite marimi.Sistem de amplificare pentru difuzoare adresabile Difuzoare Alimentare (220V) si cu bariera de urgenta Conductori si cabluri. Telefon Principalele materiale folosite sunt: Prize de telefon.3. doze de derivatie si trecere de diferite marimi. 34. doze de trecere de diferite marimi. mufe UT P (date) si alte accesorii. cutii de prize. Reteaua locala de computere LAN Principalele materiale utilizate sunt : Prize LAN Cablu (UTP cat. cutii de prize. 6/ FTP cat. aparatura specifica instalatiilor de acest tip. prize UTP (date). Conductori si cabluri.6. apara tura specifica instalatiilor de acest tip 34.5. cutii de prize. Apelare sora-bolnav (Sistem call-nursing) Rolul sistemului este de a alarmara asistentele medicale de catre bolnav sau per . 34.5e functie de amplasament).4. Conductori si cabluri.

. sa poate veni în întâmpinarea nevoilor spitalului. .soana aflata langa bolnav in cazul in care acesta are probleme medicale. permi tând o gestionare mai usoara a apelurilor si cea mai buna fluiditate în comunicare. In bai vor exista butoane de apelare cu activare prin apsare sau tragerea snurul ui. . .Comunicatia sistemului sa se faca pe bus permitand astfel conectii multiple al e saloanelor spitalului putand fi extins ulterior foarte usor cu ramificari dealungul sistemului.sa reprezinte o solutie fiabila si rapida în comunicarile dintre pacienti si per sonalul medical. înlocui sau elimina echipament imediat. . pentru a se integra cu alte s isteme. Functiuni si caracteristici generale . Sitemul este compus din : unitate centrala de control unitate control semnalizare modul de apelare iluminare coridor computer cu software sistem call-nursing.La apasarea butonului de apelare sau tragerea snurului (de la butoanele din bai) se va aprinde becul de d easupra usii salonului iar softul amplasat in camera va indica patul de la care s-a apelat. adaugarea de module de control.reducerea timpului de raspuns al sistemului la actiunile utilizatorului. Pe bus se conecteaza centralele. daca este necesar. putand fi montat intr-o simpla baie sau in camere cu mai multe paturi . .instalarea pe bus permite acces la orice componenta a retelei în scopul de a ada uga.sa fie un sistem versatil si foarte usor de instalat.transmisie de date si a protocoalelor de primire vor permite dezvoltarea de ap licatii personalizate. terminalele si telecomenzil e. Structura sistemului Fiecare pat din saloane va avea buton de apelare surori medicale.

Magis trala de date BUS1 si BUS2 se va realiza cu cablu Lyy(St)Y 6x0. Sistemul utilizat va fi un sistem complet care asigura suport integrat pentru in stalatia de detectie si control acces si TVCI. funtionarea în cazul absentei tensiunii prin intermediul bateriei acumulator. detectia în cazul sabotajului elementului de detectie (tamper). partitionarea zonelor de detectie. .22. inregistrarea de imagini pe DVR a mometului folosirii sistemului de control ac ces. Sistemul de detectie si alarmare la efractie realizeaza controlul f luxurilor de acces în interiorul cladirii.3. tinând cont de destinatia cladirii. . Intrarile si iesirile in/din cladire sunt prevazute cu cititoare de proximitat e. afisaj digital (LCD) al evenimentelor. . detectia în cazul sabotajului liniei de transmise date. . Instalatie de detectie si avertizare efractie. . memorie nevolatila cu stocarea unui jurnal de evenimente de tip data/ora/eveni ment.7. alarmarea în cazul aparitiei unui eveniment cu indicarea zonei elementului de de tectie.control acces si TVCI. Centrala e ste echipata cu modul TCP/IP pentru conectarea la reteaua locala de date. Descrierea sistemului Se va prevede o centrala integrata de efractie. .1 si EN 50131-6. astfel vor putea fi supraveg heate local si la distanta. legatura de la controller la cititoarele de pr oximitate si la contactele magnetice se vor realiza cu cablu FTP 4x2x0. Prin modul de amplasare a elementelor de detectie se realizeaza o protectie efic ienta împotriva oricaror tentative de efractie. cu ajutorul unui soft de integrare a sistemelor de curenti slabi. astfel încât sa se realize ze o detectie rapida a tentativelor de efractie. control acces Date generale Sistemul de detectie si alarmare la efractie va fi elanorat. Sistemul de control al accesului se va executa on-line. detectia rapida a tentativelor de efractie. . Functiile sistemului . în conformitate cu pr evederile standardelor EN 50131. . prin internet. sistemele de comanda ale usilor fiind conectate la . . . Fiecare casiera va avea montat buton si pedala de panica.34.5. . comunicatia spre un dispecerat specializat pentru interventie.

Modul de alimentare. . fiind stocate de catre aceste a. Detectori de miscare. La nivelul acestuia sunt înregistrate si datele cor espunzatoare la drepturile de acces. Structura Sistemului Sistemul este dezvoltat in jurul unei centrale pentru sisteme integrate de secur itate cu un software de aplicatie ce ruleaza pe un PC care gazduieste atat aplicatia pentru sistemul de control acces cat si cea pentru sistemul de detectie la efractie.nivelul unui computer central. Detector de soc si vibratii. In situatia folosirii cartelei de acces sistemul se va sincroniza cu DVR-ul de l a TVCI si acesta din urma va inregistra imaginile afererente momentului respectiv. Tot prin intermediul computerului se realizeaza programarea cartelelor pentru controlul accesului. Tastatura cu afisaj LCD. Sistemul de detectie si alarmare la efractie se compune din urmatoarele echipame nte: Centrala detectie efractie si control acces. Aceste date sunt transmise de la nivelul computerului central catre unitatile de comanda a usilor în cazul efectuarilor de actualizari (modificarea drepturilor de acces).

5.1-2. Cititoarele de proximitate amplasate la usile interioare sunt puse pe montantii usilor la o înaltime care . armarea/dezarmarea partitiilor sistemului de alarmare. Softul de control acces are posibilitatea sa genereze rapoarte si pontaj. acces la functiile sistemului pe baza de parole clasificate pe nivele. Sistemul de control acces are optiune de anti-passback. permitand extinderea ulterioara. Softul de control acces permite upgrade cu soft de identificare. vizualizarea starii activ/inactiv a tuturor elementelor de detectie.Sirena de interior. in cazul sistemului de detectie la efractie : 1. 6. 3. Contacte magnetice Sistemul de control acces se compune din urmatoarele echipamente: Centrala control acces Cititoare de proximitate Contacte magentice Yale electromagnetice Sursa de alimentare cu acumulator Buton urgenta Software Toate echipamentele sistemului sunt conectate pe un circuit de alimentare de UPS destinat sistemelor de securitate. Software-ul de aplicatie asigura. memorarea si vizualizarea tuturor evenimentelor legate de sistem. o parte numita reader care se monteaza in tocul usi. fiind mai departe leagat in expandorul din centrala. Dispozitive electromagnetice pentru blocare usa. Montaj Echipamente Detectoarele de alarmare în caz de efractie sunt montate în majoritatea cazurilor în c olturile încaperilor la 2.4m fata de podea. 2. iar partea a doua este magnetul c are se monteaza in usa alineat cu reader-ul. Cititoare de proximitate. Contactele magnetice sunt formate din doua parti. cunoasterea cu precizie a elementului de detectie aflat în alarma sau care a se mnalizat un defect tehnic. Sirena de exterior. software de int egrare cu TVCI. modul grafic. Interfata control acces. diagnosticarea si programarea de la distanta a sistemului de alarmare. Sistemul este flexibil. 4.

reglaje si probe în timpul executiei si dupa executie . S-au respecta instructiunile de instalare oferite de producator astfel încât asigura functionarea optima în spatiul protejat.este stabilita împreuna cu beneficiarul sistemului în functie de modul de purtare/ut ilizare al cardului. Cablurile sunt montate pe orizontala pe patul de cablu si tub PVC iar pe verticala în ghenel e de curenti slabi. verificari. cu manta de prot ectie din PVC. Masuratori. . alimentarea de baza de la sursa de 220Vac pe circuit UPS dedicat sistemelor de securitate. Alimentarea sistemului Alimentarea sistemului se face astfel: . acumulatori de 12Vcc de alimentare tampon pentru asigurarea continuitatii func tionarii sistemului în lipsa tensiunii de retea. Cablarea sistemului s-a realizeaza cu cablu multifilar ecranat.

. Conductorii pentru curenti tari vor fi din cupru.Conectarea corecta a cablului de legatura . d . Tuburi de protectie Circuitele de curenti slabi vor fi incluse în tuburi de protectie de diverse dimen siuni/ caracteristici (ignifug/neignifug) conform indicatiilor din proiect. . Se vor util iza cabluri si conductori cu izolatie din PVC.Se executa probe de functionare pe fiecare zona si partitie în parte si pe întreg sistemul Se executa proba de functionare de 72h 34.8. Culorile con ductorilor vor fi conform NORMATIVULI 1. Conductorii de protectie si conductorii de comanda vor fi din cupru.Capetele de cablu din centrala si dozele de legaturi se inscriptioneaza. Alte materiale: Conductori si Cabluri Conductorii si cablurile pentru instalatiile de curenti slabi vor fi din cupru ( conform indicatiilor din planuri) având curenti maxim admisi conform normelor.7-02 respectiv : verde/galben.Conectarea corecta pe suport . pentru conductori de protectie.Conectarea corecta a cablurilor de legatura în centrale de control acces si efra ctie .Verificare individuala a fiecarui element al sistemului de control acces si ef ractie . albastru închis si maro la marcarea fazelor.Fixarea antismulgere a cablurilor.Prinderea corecta a suruburilor .Carcasa metalica a centralei si echipamentele s-a leagat la nulul de protectie .Se verifica fiecare componenta a sistemului: . efractie. Pentru cabluri de specialitate (incendiu.Verificarea continuitatii cablurilor înainte de montaj si dupa. . .. . . telefonie-calculatoare) se v a respecta codul culorilor de fabrica sau cele individuale de executant. Doze Toate dozele de aparat pentru montaj îngropat vor fi executate conform normelor.Alimentarea centralei antiefractie si a sirenei de exterior se face initial di n acumulatorul propriu . negru.3.

34. care sa as igure buna lor conservare.Verificarea Calitatii.se face spatii de depozitare ferite de intemperii. Existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier. Depozitarea materialelor si echipamentelor pentru instalatii electrice . de o verificare cu instrumente de mas ura adecvate. dupa caz.9. din import. Materiale . aces tea trebuie sa îndeplineasca aceleasi performante. Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee. noi. Certificare si Depozitare Toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au sufe rit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele Verificare vizuala va fi urmata. Astfel de materiale se vor încadra în spatiile dis ponibile.3. Daca se propun înlocuiri pentru materiale a caror performante sunt specifice. . Existenta buletinelor de omologare pentru echipamente. cu o temperatura constanta. încalzite. Aprobarile pentru materialele specificate vor fi date numai dupa primirea tuturo r datelor tehnice si de omologarile cerute de legile românesti.curenti slabi .in plastic. fara a sacrifica performantele si nu vor afecta performantele lucrarilor din capitolul respectiv sau alte capitole.

la scara mica. de adâncimile disponibile în finisaj. Se vor face ajustarile necesare la fata locului astfel ca sa nu fie afectate. geamuri. Este de asteptat ca unele doze se fie repozitionate. ne admitându-se aparate de slaba calitate. privind ate nt la conditiile care au putut scapa la analiza facuta la proiectare. precizate în scheme.34. etc. dar la distante masurate pe orizontala. Înaintea instalarii dozelor se vor studia toate planurile de instalatii ale nivelului respectiv si s e vor obtine informatii precise referitoare la sectiunile de arhitectura.4. Se vor prevede etichete de dimensiuni corespunzatoare din plastic colorat diferi t si pe care se vor inscriptiona toate datele referitoare la circuite. În dulapuri este interzisa prezenta altor circuite de curenti tari decât cele furniz ate de producatorul cabinetului.4. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ 34. detaliile de plafonare. aprobate de catre Proiectant. dulapurile(rack-urile) vor fi dupa caz si alimentate la tensiunea de 220 V/ 50Hz. Tablourile. desfasurarile de pereti. cabinet va fi de cea mai buna calitate . mai mici de 0. În privinta dozele de trecere si derivatie se va t ine seama de conductele celorlalte instalatii. placi de faianta. Tablouri si panouri de control Tablourile. marmura.1. Întreaga aparatura montata pe acest tablou.. Pozitionarea circuitelor si dozelor Pozitionarea dozelor aratate pe desenele de executie va fi considerata ca aproxi mativa. etc.5 m fata de pozitiile din planuri. 34. dulapurile se vor executa si monta conform detaliilor date în proiect.2.4. EXECUTIA LUCRARILOR. ferestre si usi. eventual adaptate de catre atelierul de confectii la tehnologia de executie a acestuia. . îndeplinind conditiile cerute de normele în vigoare.

6.34.4. În general dozele vor avea o adâncime de 6 cm. acolo unde este posibil. precum si toate constructiile metalic e ale instalatiilor electrice de curenti slabi vor fi împamântate conform prevederilor din proiect si din NORMATIVUL I. La trecere prin ziduri si plansee se vor utiliza mansoane corespunzatoare. Traseele orizontale vor putea fi prinse în cleme. Avertizare incendiu Centrala de avertizare incendiu se va instala conform proiect. 34. Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor.5 m prin suporti care vor fi d e asemenea prevazuti la fiecare cot sau la doze.5.4. Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 0. Doze mai adânci se vor folosi în plafoane pentru racordarea aparatelor. Doze Toate dozele de aparat pentru montaj îngropat vor fi executate conform normelor. 34.7-2002.4. d in plastic. s . 34. dulapurile (rack-urile). executate conform detaliilor apro bate de Proiectant. îngropat în tencuiala. Impamantarea Toate tablourile.4.3. Aranjamentul si metod a de asezare a conductelor va fi aprobata de Seful de Proiect de Instalatii Electrice Curenti Slabi. Dupa instalare.4. Tuburi de protectie Tuburile de protectie se vor monta .

dupa caz. în vederea unei avertizari timpur ii. care pot detecta atât fumul cât si caldura. .e verifica functionarea fiecarui element de detectie Detectoarele vor fi de tip optice. Acestea vor fi amplasate în spatiile care se poate colecta fumul.

Unitatea centrala va fi alimentata de la retea si echipata cu baterii pentru ali mentare de urgenta cu urmatoarele caracteristici minimale 220V. Planul cu definirea zonelor si numerotarea elementelor de detectie se afiseaza lân ga panoul sinoptic. 50 Hz. personalul stabilit prin programul de stingere a incendiilor va verifica daca starea este reala sau nu. iar persona lul va fi instruit asupra modului de actiune pentru fiecare situatie în parte. în locuri publice. personalul desem nat prin program va declansa alarma de avertizare si în celelalte zone în care este posibil sa existe pe rsoane. Prezentele instructiuni vor fi completate cu instructiunile de exploatare ale ec hipamentului tehnic. Modul de actiune în cazul în care se declanseaza alarma de incendiu. Toate butoanele manuale de avertizare incendiu vor fi prevazute cu ecran din gea m securizat. pe holuri. se iau masurile prevazute în programul de stingere a incendiilor. În cazul semnalizarii unei defectiuni va fi anuntat personalul care asigura servic e-ul retelei. Tensiunea de lucru 24 V.7. 75 V max. Dupa declansarea alarmei de incendiu într-una sau mai multe zone. Stabilirea zonelor se face conform schemei cu arhitectura retelei. . vopsit în rosu si inscriptionat vizibil. 34. iar în situatia în care avertizarea porneste de la un singur senzor sau de la un buton de avertizare manuala.50°C. Pentru actionarea acestora. Instalatia de avertizare efractie Echipamentul va fi instalat în conformitate cu proiectul. se va sparge geamul. va fi stabilit printr-un program propriu si va fi afisat în fiecare încapere. Daca incendiul semnalizat într-o zona este confirmat de cel putin 2 (doi) senzori. Centrala de avertizare incendiu va avea implementat un program de verificare per manenta a starii elementelor de detectie precum si a continuitatii buclelor din fiecare zona. Temperatura ambiant[ de lucru 0°C . Dupa instalare fiecare c omponenta va fi verificata.4.

50 Hz) si echipata cu baterii de alimentare de urgenta (24V tensiune de lucru . Se va prevede alimentare tampon.8. Aceste instructiuni vor fi completate cu cele ale producatorului. Cablarea difuzoarelor se va face conform specificatiilor producatoruli echipamen tului. Unitatea centrala va fi alimentata de la reteaua de alimentare (220 V.4.9. Cablarea difuzoarelor va fi garantata printr-un certificat în care se va specifica masuratorile circuitelor. Echipamentele ce se monteaza vor fi în concordanta cu proiectul.Centrala semnalizare efractie si detectoare de miscare. 34. Aceste instructiuni vor fi completate cu cele ale producatorului. cu avertizare politie. masuratori individuale.max 75 V). cu pierderi mici iar alimentarea va f i efectuata cu cabluri cu rezistenta marita la propagarea flacarii. Instalatia de sonorizare Reprezinta un sistem de echipamente interconectate între ele si la reteaua de date . 34. protejate în tub functie de zona de lucr u si va urma traseele din planuri. poate fi conectata la un PC dedicat. Sirena va fi instalata în exteriorul cladirii. Telefonie . Difuzoarele se vor monta pe fiecare coridor. Dupa montaj fieca re unitate în parte a echipamentelor montate va fi verificata. Instalatia se va executa cu cablu special.de executie.4. Senzorii de miscare vor fi instalati conform proiect.

în tub de protectie si va respecta diagrama de cablare din proiect. Va informa Proiectantul printr-un program de efectuarea a testelor asupra inspectiilor la care va participa acesta .testarile necesare vor fi .10. Reteaua locala de computere LAN Echipamentele vor fi conforme proiectului. Instalatia va fi realizata folosind calbu specificat în fisa tehnica a produsului. VERIFICAREA CALITATII TESTE 34. 34. Toate deficientele constatate vor fi rectificate. Dupa instalare se va verifica fiecare componenta în parte. 34.1. va efectua toate testele (exceptând cele finale). lucrarile ce se vor reface precum si re. de tip RJ 45 cat 5.Echipamentele vor fi conforme normelor Romtelecom. Generalitati În timpul montajului si a testelor la terminarea lucrarilor. Va pune la dispozitie personal calificat. de tip RJ45 -5 conectori.4 m desupra finisajului podelei .4 m desupra finisajului podelei. Se vor instala prize telefonice la o înaltime de 0.5.4. Prizele se vor monta la fata zidului. Contractorul va respe cta standardele si normele specifice fiecarui tip de instalatii. Echipamentele ce se vor monta vor fi în concordanta cu proiectul. în tub de protectie si va respecta diagrama de cablare din proiect.5. Cablurile vor avea terminalele în locul unde se va monta serv er/switch. echipamente si alte accesorii necesare testelor. Instalatia va fi realizata folosind calbu specificat în proiect. Se vor instala prize la o înaltime de 0. a) Va executa toate operatiunile curente si de încercari.

Testarea si calibrarea relelor de putere de catre un electrician autorizat. echipamentelor în vederea depistarii defectiunil or-deteriorarilor poduse în urma transportului sau instalarii defectuoase Verifcarea continuitatii circuitelor electrice si a circuitelor de control confo rm schemei. Verficarea sigurantelor pentru instalatii de curenti slabi conform instructiunil or producatorului. Teste de operare/functionale ale tututror echipamentelor c) Testele vor fi facute pe parcursul finalizarii tronsoanelor. pe cheltuiala proprie. dar nu se vor limita la: Inspectia tuturor dispozitivelor. h) Cheltuielile mai sus mentionate vor fi subiectul recuperarii. materiale necesare pentru efectuarea tuturor testelor conform cerintelor. acesta este un motiv de a consider a lucrarile nesatisfacatoare si este subiectul neaprobarii/respingerii în întregime a acestor lucrari. toate riscur ile si cheltuielile implicate vor fi puse pe seama Contractorului. b) Procedurile de testare vor fi conforme standardelor locale. d) Testele necesare vor fi facute în prezenta Proiectantului conform programului d e teste prezentat acestuia aprobat . pe masura ce ap ar si vor/pot fi retinute Contractorului conform conditiilor contractuale. Testele necesare pentru aces te lucrari vor fi facute de Proiectant sau de o companie angajata de Investitor sau Proiectant. Testsele vor include. g) Neefectuarea testelor de catre Contractor va duce la considerarea lucrarilor ca nesatisfacatoare si este subiectul neaprobarii/respingerii în întregime a acestor lucrari. Verificarea rezistentei maxime de împamântare a prizei de pamânt pentru acest tip de i nstalatii. e) Contractorul va pune la dispozitie. .facute pe cheltuiala Contractorului. f) Daca lucrarile executate conduc la rezultate ale testelor negative sau nu îndep linesc parametrii ceruti. etapelor cât si la finalizarea întregului sistem. internationale sa u de producator dupa caz. asa cum este mentionat în procesele verbale de testare. personal calificat .

Se vor efectua toate ajustarile/reglajele echipamentelor pentru a asigura opearea corespunzatoare conform indicatiilor producatorului. Teste le vor fi efectuate pentru: Echipamente/instalatii de curenti slabi. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - Executie instalatie semnalizare incendiu Executie instalatie sistem antiefractie Executie sistem apelare sora bolnav Executie sistem control acces Executie instalatie de sonorizare Executie instalatie telefonie Executie retea de calculatoare Teste. verificari si probe la instalatiile de curenti slabi . acest fapt va ajuta personalul de exploatare pentru întelegerea/aprofundarea lucrarilor de care vor fi responsabili dupa receptie.6. dupa caz. Verificari Preliminare Se vor pune în functiune toate echipamentele aprovizionate si instalate.5. Se vor efectuate probele de functionare ale sistemelor în diverse si variate condi tii. fezabil si non inhibitoriu pentru Contractor ca prezenta/participarea personalului de operare ce apartine Investitorului sa fie admisa la aceste teste . individuale sau separate dupa cum au fo st instalate Fiecare sistem mentionat în acest caiet de sarcini 34. exceptând c ele specific mentionate în alte documente.34.2. pentru a demonstra functionarea si operarea corecta a acestora. Atunci când se considera practic.

Intocmit : Arh. Catalin Minea .

O.LUCRARI SPECIFICE UNITATILOR SPITALICESTI .

.

a echipamentelor de monitorizare si alarmare. Deasemenea. securitatea instalatiei in timpul functionarii. Executantul instalatiei de gaze medicale va fi autorizat ISCIR pentru conducte m etalice pentru fluide. atat pentru personalul care efectuaeaza lucrari de executie cat si pentru personalul medical. in principal. din : a) sursele de alimentare cu oxigen. SA 8000:200 8.1. pentru evita astfel or ice riscuri pentru pacienti si . aer comprimat medical.selectarea componentelor fabricate conform Directivei dispozitivelor medicale 93/42 CEE .efectuarea lucrarilor de executie de catre companii care au sistemul de manage ment al calitatii certificat pentru dispozitive medicale. N2O. a surselor de alimentare.alegerea materialelor care sa satisfaca cerintele standardelor in vigoare .impune efectuarea lucrarilor numai cu firme care fac dovada ca sunt auto rizate din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca sau au sistemul de management certificat confo rm standardului OHSAS 18001. necesita efectuarea unei analize a riscurilor impreuna cu beneficiarul in scopul stabilirii locului optim de amplasare traseel or de tevi. in conformitate cu standardul ISO 13485 Securitatea.35. O instalatie de gaze medicale este compusa.instalatiile de gaze medicale trebuie sa asigure distrib utia gazelor medicale la parametrii corespunzatori. ISO 13485 si va efectua teste atat pe parcurs cat si la finalul lucrarii in conformi tate cu ISO 7396 1. ISO 14001:2005. CAIET DE SARCINI FLUIDE SI GAZE MEDICALE 35. b) tevile de distributie din cupru medical c) fitinguri si robineti de izolare a anumitor zone medicale d) echipamente de monitorizare si alarmare e) unitatile terminale pentru gaze medicale (prizele de gaze medicale) Calitatea lucrarilor va fi asigurata prin: . Executantul retelei de gaze medicale va fi certificat ISO 9001:2008. etc. CO2. in conditii de siguranta atat pentru pacient cat si p entru personalul medical. GENERALITATI Intr-o unitate sanitara.

destinatia exacta a fiecarei zone medicale . CERINTE DE PROIECTARE 35. factorul de diversitate pentru fiecare departament medical In spitale. schema de amplasare a unitatilor terminale . debitul de proiectare si presiunea ce trebuie asigurate la nivelul fiecarei un itati terminale .1.2. Se va tine cont de planurile existente. la stabilirea numarului de unitati terminale din cadrul fiecarei sec tii / departament. de amplasarea surselor de alimentare si se va lua in calcul eventuala extindere a instalatiei. Pentru proiectarea instalatiei de gaze medicale sunt necesare urmatoarele infor matii: . ISO 7396-2.2. 35. Nota: . se tine cont de recomandarile prevazute in HTM 02-01.personalul medical. Informatii generale Proiectarea instalatiilor de gaze medicale se va face in conformitate cu cerint ele standardelor ISO 7396-1. SR EN 737-3 si HTM 02-01.

1.3. La stabilirea factorului de diversitate se utilizeaza numarul de paturi.3. Compresoarele de aer si pompele de vacuum vor fi prevazute cu mijloace de reduc . etc. in scopul asigurarii continuitatii aliment arii in conditii de prim defect. butelii de gaze medicale. targi. Se tine cont de: -presiunea de distributie a gazului ce strabate teava -lungimea conductei respective indepartat consumator masurata de la punctul de ramificatie la cel mai -debitul ce trebuie asigurat de conducta respectiva In functie de debitul total al instalatiei se dimensioneaza apoi sursele de ali mentare cu gaze medicale. 35. se vor prevede 3 surse de alimentare: . pentru a putea asigura continuitatea alimentarii in caz de urgenta. Cerinte generale Sursele de alimentare trebuie sa fie proiectate. Pentru fiecare sursa de gaz medical.sursa secundara . SURSE DE ALIMENTARE 35. si nu numarul unitatilor terminale. incubatoare. . Sursele de alimentare constau in compresoare. mai ales in departamentele de ATI si UPU. se vor folosi circuite d uble de alimentare (conducte separate).sursa de rezerva. fabricate si testate conform s tandardelor ISO 7396-1. pompe de vacuum. deoarece in majoritatea cazurilor se prevad mai multe unit ati terminale pentru acelasi gaz. SR EN 737-3 si HTM 02-01 si trebuie sa fie insotite de declaratie de conformitate C E.1) Numarul de unitati terminale poate diferi in functie de gradul de complexitat e si de istoricul spitalului 2) Pentru alimentarea UT de oxigen din zonele critice. Dupa calcularea debitelor de gaz pe fiecare portiune de conducta se dimensionea za tevile.sursa principala.

contractia si dilatarea conductelor datorita temperaturilor si nu va depasi va lorile indicate mai jos: .1.ere a vibratiilor pentru a nu putea fi transmise in instalatia de tevi. 35. decapate. degresate. Suportii de prindere vor fi prevazuti cu mans on din cauciuc. fara pelicula de oxid de cupru. Tevile de gaze vor fi sustinute la intervale corespunzatoare pentru a se evita deplasarea sau flambarea acestora.structura peretelui . debitate la dimensiuni fixe si inchise ermetic la ambele capete.4. Teava din Cupru Medical Tubulatura necesara distributiei gazelor medicale va fi din tevi de cupru medica l fara continut de arsenic. Distanta intre suportii de sustinere se stabileste in functie de: . SISTEMUL DE TEVI DE DISTRIBUTIE 35. Tevile de cupru medical vor fi conforme cu standardul 13348:2008 privind puritat ea. Tevile de gaze medicale Tevile de distributie din cupru medical trebuie sa fie curatate. Fitingurile din cupru trebuie sa fie compatibile cu ox igenul si trebuie sa fie ambalate astfel incat sa se evite contaminarea cu impuritati. Nivelul de zgomot maxim nu va depasi valorile indicate in standarde. testate si obt urate la capete conform standardului SR EN 13348. Teava va fi insotita de certificate de conformitate si va fi inscriptionata conf orm SR EN 13348.4.

0 In locurile in care tevile de gaze medicale trec peste cablurile electrice sau p este alte conducte se vor stabili distante de sustinere corespunzatoare de fiecare parte a intersectiei astfel inc at sa se evite atingerile. Intre tevile de gaze medicale si tevile de apa rece.0 intre 35 si 54 2.5 mai mult de 54 3. conform standardului SR EN 13348. Se vor aplica etichete cu simbolul gazului respectiv. pentru a evita interconecta rile accidentale si pentru a permite identificarea usoara in cazul extinderii / modificarii instalatiei.Diametrul exterioral tevii [ mm ] Intervalul maxim intre suporti [ m ] pana la 15 1. Locul de amplasare a etichetelor si distantele vor respecta cerintele de mai jo s. apa calda sau abur se recomanda o distanta de minim 150 mm. 35.2. cu codul de culoare si cu sensul de curgere. Suplimentar vor fi etichetate in timpul instalarii.5 intre 22 si 28 2. Marcare si etichetare Tevile de gaze medicale vor fi marcate din fabricatie. .4.

5 Punctul de conectare a unitatilor terminale . 0. 0.5 deasupra podelei min.5 Zonele de trecere prin plafoane sub nivelul tavanului max.5 Punctul de conectare a ansamblului reductor de presiune de o parte si de alta max. 0. 2 Punctul de conectare a robinetilor de izolare de o parte si de alta max.5 Zonele de trecere prin pereti de o parte si de alta a peretelui max. 10 Punctele de jonctiune ale tevilor de o parte si de alta max.5 max. 0. 1. 0.Denumire Amplasare Distanta (m) Tevi rectilinii de-a lungul axei longitudinale max.

3.iar in timpul desfasurarii lucrarilor se vor asigura mijloace de stingere a focului. 2 35. Robinetii de izolare Sunt prevazuti pentru izolarea surselor de alimentare.4. Inceperea lucrarilor se va face numai dupa obtinerea acordului beneficiarului si instiintarea persoanelor r esponsabile. Pentru a evita aparitia oxizilor in interiorul tevilor. Urmele de flux si oxizii de la suprafata imbinarilor se vor indeparta prin curat are. La brazarea fitingurilor din cupru se vor utiliza aliaje de lipire far a flux iar la brazarea componentelor din materiale diferite (cupru-alama) se vor folosi aliaje de lipir e cu flux.deasupra podelei aprox. acestea vor fi purjate cu gaz inert in timpul brazarii. Brazarea tevilor din cupru Operatorii care realizeaza brazarea tevilor de gaze medicale vor fi calificati conform standardului SR EN 13134.4.4. 35. a diferitelor zone medic ale in caz de service / .

prin lovirea cu pumnul. Alarmele de urgenta indica o presiune anormala in instalatie si necesita o actiune imediata din part ea personalului tehnic sau a celui medical.Robinetii plasati in zonele accesibile vor fi prevazuti cu sistem de blocare.2. SISTEME DE MONITORIZARE SI ALARMARE 35. Robinetii trebuie sa fie degresati si curatati astfel incat sa fie comp atibili cu oxigenul si trebuie sa fie ambalati individual si etichetati. manometre pentru monitorizarea presiunii si senzori de presiune pentru alarmarea in caz de urgenta. 35.5. se prevad tablouri ce permit accesul rapid pentru remedierea situatiei. Locul de amplasare a robinetilor de izolare se va face in conformitate cu cerintele st andardului HTM 0201. Robinetii se vor identifica prin aplicarea unei etichete cu numarul robinetului numar ce trebuie sa corespunda cu cel inscris pe planurile instalatiei.5. Alarmele de operare (incluse in configuratia surselor de alimentare cu gaze med icale) atentioneaza personalul tehnic ca una sau mai multe surse de alimentare nu functioneaza cores punzator. Se recomanda robineti cu bila.5. In componenta tabloului intra robineti de izolare pentru fiecare gaz medical cu conectori NIST pentru cuplarea urgenta a buteliei de rezerva.1. Scop Sistemele de alarmare din cadrul instalatiilor de gaze medicale au rolul de a a tentiona personalul ca la instalatia de gaze medicale a intervenit o problema ce trebuie remediata. Usa tabloului trebuie sa poata fi deschisa rapid in caz de urgenta. Tabloul de monitorizare si alarmare de urgenta Pentru izolarea anumitor zone medicale in caz de urgenta. . 35.urgenta. cu maner care se roteste la 90° pentru inchidere/ d eschidere.

Ampasarea tablourilor Tablourile se monteaza in general pe fiecare etaj. BS.la iesirea din depart amentele critice. testate si etichetate conform standardelor SR EN 737-1 si SR EN 737-4. Dispozitivele de alarmare pot fi incluse in panoul de control sau pot fi separa te. se vor prevede doua panouri pentru a putea opri alimentarea numai pe o ramura. etc. in locuri in care pot fi supravegheate usor de personalul medical. caz in care se monteaza in camera asistentelor sau intr-o zona ce poate fi supravegheata usor. Sistemele de alarmare sunt necesare pentru toate gazele medicale comprimate. DIN. ECHIPAMENTE DE ALIMENTARE CU GAZE MEDICALE Unitatile terminale Unitatile terminale prevazute cu sistem de cuplare / decuplare rapida trebuie s a fie fabricate.) pentru a evita problemele de conectare. Tabloul de monitorizare si alarmare de urgenta trebuie sa fie conectat la circu itul de alimentare cu energie electrica principal si la cel de rezerva.Toate panourile vor avea orificii de ventilatie pentru a preveni acumularea gaz elor in caz de avarie. pe hol. ce UT sunt controlate prin inchiderea robinetilor. . Se recomanda ca unitatile terminale din spital sa fie fabricate conform aceluia si standard (ex. In acest caz. 35.6. In zonele critice in care se utilizeaza circuite duble de alimentare pentru ace lasi gaz medical. pe ntru vacuum si pentru AGSS. se va specifica prin etichetare. AFNOR.

modulul de gaze medicale fiind dispus intotdeauna in partea inferioara. Ca masura de siguranta. radio /t v. sursa de lumina este plasata in partea superioara a rampei . care sa asigure tipurile de iluminat necesare diferitelor zone medicale. Unitatile terminale pentru gaze trebuiesc amplasate astfel incat fiecare unitate terminala pentru gaze medicale sau pentru evacuarea gazelor anestezice sa fie amplasata la o distanta de cel putin 0. etc. pentru a preveni acumularea gazelor medicale in cazul u nei defectiuni. a recipientelor de infuzie.) si sisteme de iluminare. pentru prizele electrice care deservesc fiecare pat pentru a asigura alimentarea in cazul intreruperilor de curent. alarmare. Pe stalpii de sustinere se pot monta brate articulate pentru sustinerea etajere lor de monitor. energie electrica si/sau iluminare. In cazul echipamentelor medicale de alimentare utilizate in sectiile ATI si in salile de operatie.Conectarile gresite sunt evitate prin forma geometrica si prin cod de culoare s eparat pentru fiecare gaz medical. rampele pot fi suspendate de tavan (varianta . a infuzomatelor. partea din spate a modulului pentru gaze medicale trebuie sa fie prevazuta cu or ificii de ventilatie. Lumina indirecta In acest caz. numarul maxim al acestora fiind egal cu numarul prizelor electrice. Rampe cu sisteme de iluminare Echipamentul medical de alimentare permite instalarea unor corpuri de iluminat diverse. Rampele pot include si prize pentru intercomunicare (telefon. In s .) astfel incat sa permita alimentarea cu gaze medicale in partea frontala si cu energie electrica in partea din spate. Unitatile terminale pot fi plasate individual pe perete sau pot fi incluse in c adrul echipamentelor de alimentare cu gaze medicale. monitor. etc. se prevad cel putin doua circuite electrice independente (circuit principal si secu ndar).pod suspendat. In saloanele ATI. Modulul electric poate include si prize de egalizare a potentialelor pentru con ectarea echipamentelor externe. Rampe de perete Trebuie sa fie fabricate si testate conform standardului SR EN ISO 11197.20 metri de orice componenta electrica. Unita tile terminale de gaze medicale si circuitele de energie electrica trebuie sa fie dispuse in module sep arate.

Pentru iluminatul direct se utilizeaza lampi fluorescente de 36 W si 18 W. fara a deranja pacientii invecinati si se foloseste in general in s aloanele de recuperare si rezervele medicale. Lumina directa Este prevazut pentru fiecare pacient si trebuie sa asigure o iluminare de aprox imativ 200 lx.se va asigura o iluminare de 20 lx pentru apermite supravegherea pacientilor si a sistemelor de monitorizare a functiilor vitale. Pentru iluminatul general se utilizeaza lampi fluorescente de 18 W si 36 W. Sunt r ecomandate in general pentru salile de operatii si nu includ sisteme de iluminare si prize de alarmare. de 160 lx. pentru supraveghere si interventii . Lumina de veghe In saloanele pentru tratament intensive/incaperile pentru sugari si nou-nascuti . sursa de lumina este plasata in partea inferioara a rampei. iar iluminarea minima admisibila in orice punct al planului de lucru.alile de reanimare se recomanda 100 lx pentru bolnavii post operator pana la trezirea din narcoza. lumina fi ind directionata asupra pacientului. In cazul saloanelor pentru nou nascuti si sugari iluminarea trebuie sa fie de 200 lx. . In acest caz. Console de tavan Trebuie sa fie fabricate si testate conform standardului SR EN ISO11197. se va prevede de catre beneficiar un sistem de iluminat suplimentar.

Montarea si amplasarea echipamentelor Rampele sunt amplasate in general in saloane ATI. etc. monit oare. Pot fi prevaz ute cu 1 sau mai multe etajere permitand sustinerea diverselor echipamente (defibrilatoare. Sinele vor fi marcate cu etichete care sa indice greutatea maxima suporta ta de dispozitiv.Circuitele electrice se separa de cele de gaze prin introducerea intr-un furtun flexibil de protectie . ACCESORII MEDICALE Bare euro-rail Consolele de tavan si rampele de perete sunt prevazute cu sine eurorail pentru sustinerea diverselor accesorii (etajere de monitor. stative de perfuzie.). iar cablurile electrice sa nu impiedice miscarea personalului medical sau a aparaturii medicale in jurul patul ui pacientului. inaltime fixa sau reglabila. 35. in sali de operatie (ca echipament de rezerva) . rampele pot fi proiectate si montate in pozitie verticala. facilitan d accesul personalului medical. Sinele eurorail din otel inoxidabil. Daca necesitatile d e spatiu o impun. Echipamentele medicale de alimentare se vor amplasa astfel incat accesul la unitatile terminale pentru cuplarea accesoriilor sa se poata face uso r. etc. in saloane de recuperare. lampi de examinare. Deasemenea echipamentele nu trebuie sa poata fi lovite de catre patul pacientului ridicat i n pozitia maxima.Se prevad cel putin doua circuite electrice independente pentru prizele electri ce.). Stativele vor fi marcate cu etichete care sa indice greutatea maxima de . carcasa modulului cu circuite electrice si /sau modulului de iluminat se leaga in mod obligatoriu la pamantul de protectie prin intermediul clemelor d e impamantare de tip special. Pentru a asigura electrosecuritatea. vase de secretii. Distributia gazelor medicale in cazul consolelor cu brat mobil se va face cu furtunuri flexibile fab ricate conform standardului SR EN 739. Bara verti cala pentru sustinerea recipientelor de perfuzii m poate pivota in partea dreapta sau stanga. Consolele din salile de operatii se vor pozitiona tinand cont de amplasarea lampilor si a mesei de operatie.Pot avea unul sau doua brate mobile. Stativ de perfuzii si injectomate cu brat articulat Utilizat pentru sustinerea recipientelor /pungilor de perfuzii si pentru prinde rea pompelor de infuzie in apropierea pacientului. in saloane pre / post-anesezie.7. se fixeaza pe doua bare eurorail paralele. cu sectiunea de 25 x 10mm trebuie sa fie fabricate conform standardului SR EN ISO 19054.

la nou nascuti intre 0.05 si 0. etc. se fixeaza pe per . Dispenser de solutie dezinfectanta ete in apropierea prevazut in zonele cu risc. Umidificatoare de oxigen Vor fi fabricate conform standardului EN 15002 si vor avea marcaj de conformita te CE.sonda de aspiratie silicononica cu intrerupator Alte accesorii : Lampa de intubatie sau examinare prevazuta in saloane ATI si in sali de tratamen te si examinare.vasul va fi prevazut cu supapa de supraplin si filtru microb iologic . 950 mbar . 300 ml. Se fix eaza prin prinderea de bara eurorail. Debitul de oxigen administrat trebuie sa poata fi reglat astfel: .05 Vasul barbotor trebuie sa fie autoclavabil iar capacitatea acestuia poate diferi (200 ml.vas de secretii autoclavabil cu capacitatea de aprox.incarcare pentru bara de fixare a pompelor de infuzie cat si pentru bara de sustinere a re cipientelor de perfuzii. sau 2 litri pentru adulti.regulator de aer / vacuum care sa asigure nivel de vacuum de max.la adulti intre 0 si 15 l/min . Poate avea brat flexibil sau articulat si bec halogen de 50 W.) Aspiratoare pe jet de aer / vacuum Trebuie sa aiba marcaj de conformitate CE si sa aiba in compunere: . 500 ml pentru nou-nascu ti si 1.5 litri/ min in trepte de 0.

Cos catetere are se fixeaza prin agatare pe bara eurorail si serveste pentru depozit 35.1 si ISO 7396. Dupa efectuarea testelor executantul autorizat va aplica marcajul de conformitate CE pe instalat ia de gaze medicale.5 Pierderi de presiune in instalatiile de gaze medicale comprimate D.6 Pierderi de presiune in instalatiile de vacuum D. etichetare si suporti D. Cod formular Denumirea testului D. a sur selor de alimentare.7 Testarea robinetilor din panourile de control si alarmare . CERTIFICAREA INSTALATIILOR DE GAZE Se face in conformitate cu prevederile standardelor ISO 7396.2.2 Integritatea mecanica. se fixeaza prin prinderea pe bara euro-rail in apropierea zonelor de examinare. Ac estea prevad teste si incercari pentru verificarea pierderilor de presiune. a interconectarilor. a modului de functionare a alarmelor. a calitatii si identitatii gazelor medicale distribuite de instalatie.3 Test de pierderi D.4 Verificarea conformitatii cu proiectul D. Suport pentru manusi chirurgicale prevazut pentru sustinerea cutiilor distribuit oare de manusi.8.intrarii in zona respectiva.

17 Testarea calitatii aerului comprimat instrumentar D.16 Testarea calitatii aerului comprimat respirabil D.19 Testarea calitatii oxigenului imbogatit cu aer produs de concentratorul de oxige n D.11 Teste pentru performanta sistemului D.1 .14.8 Interconectare D.15 Testul pentru contaminarea cu particule D.14.2 Teste pentru alarmele de urgenta clinice si de operare D.13 Teste pentru sursele de alimentare D.20 Testul pentru umplerea instalatiei cu gazul de lucru Testarea identitatii gazului medical D.1 D.10 Teste functionale pentru conectorii NIST D.12 Teste pentru supapele de siguranta D.21.18 Testarea aerului sintetic produs de sistemele de proportionare D.9 Teste functionale pentru unitatile terminale D.D.

.cu analizorul de oxigen .

prin diferente de presiune D.Montare accesorii medicale .D.2 Test pentru pierderi de presiune in instalatiile AGSS C.9.Executie instalatii de fluide medicale si gaze medicale .3 . probe si certificari instalatii de fluide medicale . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .cu analizorul de gaze C.8 Verificarea indicatoarelor UT de AGSS C.21.6 Teste pentru dispozitivele de evacuare ale UT de AGSS C.9 Verificarea sistemului de evacuare la instalatiile de AGSS 35.Teste.21. verificari.2 .7 Test pentru pierderi de presiune la UT de AGSS C.

Catalin Minea .Intocmit : Arh.

pentru reducerea gradului de alunecare a mat erialului. GENERALITATI TENCUIALA ANTIRADIATII SI VOPSITORII Tencuiala minerala pentru protectia contra razelor ionizante pentru incintele de functionare ale instalatiilor de diagnosticare cu raze ionizante. . pe baza de ciment. aplicarea sa direct in strat gros poate facilita alunecar ea pe suport. Nu se va aplica pe suporturi cu u miditate sau cu continut de saruri. var hidratat si nisip de barita cu granulatie Tntre 03mm. dar nu mai mare de 25mm. Mortarul pentru tencuiala proaspat preparat se aplica pe sup ort in strat cu grosime de min. 36. Betoanele vor fi amorsate. PUNEREA IN OPERA Suportul Trebuie sa fie uscat. grupa de mo rtare P II. Depozitare .12 luni de la data fabricatiei. Produsul constituie stratul de tencuiala suport. fabricat industrial conform DIN 18557. Daca este necesara aplicarea succesiva. Punere in opera Se realizeaza manual sau cu ajutorul masinilor de tencuit. recomandam efectuarea ei in straturi succesive (10-12mm/strat). curat. se va tine cont ca stratul anterior sa f ie bine asprit (timp de uscare 1 zi/ 1mm tencuiala). substante oleaginoase sau de orice alt fel. Este un mortar mineral uscat. cu o tensiune nominala de pâna la 250kV. Valabilitate . apa curata. in ambalajul propriu. sigilat. CAIET DE SARCINI SPECIALE 36. pentru protectia contra radiatiilor. UTILIZARE. plan si rezistent. A nu exista de asemenea.Neplanitatile vor fi egalizate . conform DIN 18550. Cu aplicare pe orice tip de zidarie. care ar putea fo rma o pel'icula daunatoare intre material si suport.36.1. Prezentul mortar pentru tencuiala este un produs cu continut de crom foarte redus. Eventualele proeminen te vor fi Indepartate. în cadrul incintelor de diagnosticare sau terapie cu raze Röntge n. LIVRARE. Daca este necesara aplicarea la grosimea maxima (25mm). 36. fara umiditate. absorbant. 1 sac (40kg) se amest eca manual sau mecanic cu 5-6ltr.in spatii uscate.. Având o greutate specifica foarte mare.3.lOmm. DEPOZITARE Ca tencuiala suport. Livrarea se face in saci de hârtie cu greutatea de 40 kg.2. pentru marirea valorii de ecranare a peretilor contra razelor ionizante .

etc. Daca planeitatea tencui elii antiradiatii permite. precum si alte acces orii încorporate (cofrete incastrate. nise. Dupa maturizare se recomanda aplicarea unui strat de tencuiala mine rala normala (tencuiala pe baza de var-ciment) peste care se va aplica un finisaj mineral .Toate cablurile si dozele electrice încorporate in tencuiala.75 Date tehnice . 36. poate fi aplicata direct.) vor fi protejate cu foaie de plumb având grosimea aferenta dezvoltarii protectiei contra razelor din incinta. tencuiala minerala structural pentru finisare.60 ca.45 ca. DATE TEHNICE Consum Grosimea stratului (mm) 10 15 20 25 Consum Tn kg/m2 ca.30 ca.4.

Grosimea stratului de tencuiala.35 .75 1.80 0.70 0.35 1. în mm.25 0.00 0. în mm. la 100 kV 150 kV 200 kV 250 kV 10 1.50 15 1.Echivalenta valorii concentratiei de plumb este direct dependenta de grosimea st ratului de tencuiala si tensiunea dezvoltata de aparatura.00 1. existenta in cablaje si tubulatura.80 20 2.10 25 3.10 1.50 1.35 1.30 1. Echivalenta valorii concentratiei de plumb.80 0.

Vopsitoriile se vor aplica cu sau fara grund. a proprieta tilor suportului. A nu se lasa la indemâna copiilor. A se pro teja ochii si pielea. În cazu l contactului cu ochii. antreprenorul are obligatia se cuprind . a influentei factorilor microclimatici. in momentul montajului vor fi protejate cu folie de plumb. 36. raport de contrast SR EN ISO 2814. vor fi spalate bine cu apa curata.4 din cadrul DIN 6812. 55% -Puterea de acoperire.5. min. MASURI DE SIGURANTA Produsul contine ciment. are ca baza de calcul Tab. pentru prevenirea posibilelor fisur i. in doua straturi. functie de specificatiile producat orului. directive de prelucrare si punere in opera. Dozele sau alte panouri electrice care vor fi incorporate in tencuiala. 36.m -Continut de substante nevolatile SR EN ISO 3251.(Valori de laborator. Prezent fisa tehnica ofera informatii despre produs. mai putin de 5. La contactul cu apa. Suprafetele proaspat tencuite vor fi protejate de actiunea directa a razelor solare.6. acestea nu vor fi lipite cu ipsos sau produse pe baza de ipsos. produce reactii alcaline. Zonele cutanate care vin in contact cu pielea. ava nd caracteristicile tehnice generale date de SR EN 13300 si specifice dupa cum urmeaza: -Lavabilitatea SR EN ISO 11998 clasa 1. CU REZISTENTA SPORTITA FUNICITA SI BACTERIANA Se vor executa cu vopsele latex (dispersie poliuretanica). VOPSITORIILE SPECIALE PE PERETI SI TAVANE. se va spala cu apa cu apa curata si imediat va fi efectuat un control medical de specialitate. In cazul necesitatii aplicarii grundului. Pot sa apara diferente calitative ca urmare a punerii in opera necorespunzatoare. min. Daca se vor utiliza profile pentru tencuiala. de vari atii mari de temperatura sau de inghet. Temperatura minima de aplicare a produsului (atât a suportului cât si a aerului) est e +59C. in stratul de tencuiala proaspa ta poate fi incorporata o plasa de armare rezistenta in mediu alcalin. dupa 28 zile) Echivalenta valorii concentratiei de Pb. 95%. Daca suportul este format din zidarie combinata.

Executie vopsitorii speciale Intocmit Arh. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .7.Executie tencuieli antiradiatii .a grundul in oferta/deviz 36. Catalin Minea .

3.Montaj tavane suspendate pentru camere curate . Conditii si metode de incercare 37.2. Tavanul va respecta normativul NF S 90-351 zone 4. 37. ASTM D-4828. CAIET DE SARCINI TAVANE CAMERE CURATE 37.4. 500cicluri igienizabil prin spalare cu apa sub presiune rezistenta la dezinfectanti uzuali pentru salile de operatii izolare fonoca. min. s1-d0. casetele fiind lise. 0. avand urmatoarele caracterist ici: finisaj vopsea epoxi biostatica igienizabilitate prin spalare. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE Placile vor fi sigilate conform prescriptiilor producatorului. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . Instructiuni. min. 40dB coeficient absorbtie sunet aW. clipsate i n structura.1. normative si standarde: SR EN 13964 Plafoane suspendate. min.37. DOMENIU DE APLICARE Prevederile prezentului capitol se aplica la tavanele suspendate din zona blocul ui operator si al terapiei intensive. PREVEDERI PENTRU MATERIALE Tavanele suspendate vor fi casetate si metalice.10 clasa foc A2. 37.

CAtalin Minea .Intocmit Arh.

P.LUCRARI SPECIFICE BAZINELOR DE INOT .

.

Lipirea mozaicului de sticla se va face cu mortar adeziv clasa C2TE conform SR E N 12004. SR EN 12311-2. min.0 N/mm2 permeabilitatea la vapori SR EN ISO 7783. min.hidroizolarea interiorului cuvei piscinelor . min.100N/50mm . µ 1. 0.2. Folia de poliolefina pentru finisarea cuvei interioare a piscinelor va fi confor ma cu SR EN 13967. 1. 1.1. 14. 38.05 Mozaicul de sticla folosit pentru finisarea cuvei interioare va fi conform SR EN 14411 . SR ISO 10545-4.5mm rezistenta la tractiune. min. CAIET DE SARCINI PARDOSELI PENTRU BAZINE DE INOT 38.2 impermeabilitatea la apa SR EN 1062-3. Rosturile vor fi chituite folosind un chit de rosturi conform SR EN 13888 si fii nd hidrofugat. Hidroizolarea cuvei folosind un mortar impermeabilizant elastic. 1. bicomponent.finisarea interiorului cuvei piscinelor .5 N/mm2 aderenta la beton SR EN 1542. 0. min. SR ISO 10545-3. avand urmatoarele caracteristici: absorbtia la apa. min. PREVEDERI PENTRU MATERIALE In cazul finisarii piscinelor cu mozaic din sticla. avand urmatoarele caracteristici: grosime. max.38. 70N/mm2 clasa rezistenta la abraziune.finisarea suprafetei inconjuratoare a piscinelor. max. DOMENIU DE APLICARE Prevederile prezentului capitol se aplica la: . co nfom cu SR EN 14891 si SR EN 1504-2 si avand urmatoarele caracteristici: rezistenta la incovoiere la 28 de zile. SR ISO 10545-14 clasa 4-5. SR ISO 10545-7 clasa 3 rezistenta la patare.0 N/mm2 rezistenta la compresiune la 28 de zile. 2. SR EN 1849-2.3% modul rupere. este necesara hidroizolarea interiorului cuvei.

15% rezistenat la rupere. SR EN 14411 Placi si dale ceramice. Definitii. 10mm impermeabilitate. Partea 2: Sisteme de protectie de suprafata pentru beton. min. max. control de calitate si evaluarea conformitatii.100N/50mm stabilitatea dimensionala. Specificatii. SR EN 12310-2. caracteristici si ma rcare SR EN 12004 si 12004A1 Adezivi pentru placi ceramice SR EN 13888 Mortare de rosturi pentru placi si dale ceramice. SR EN 1848-2. 6h). min.5% liniaritate.elongatia la rupere. 0. SR EN 1848-2. normative si standarde: SR EN 14891 Produse de impermeabilizare fata de apa utilizate in stare lichida p entru lipirea cu adeziv a placilor ceramice. 200N rezistenta la forfecare. min. SR EN 1107-2 (80°C. Definitii si speci ficatii. g max. 1. clasificare. SR EN 1928B (400kPa. conditii. SR EN 12311-2. 72h) impermeabil Instructiuni. Definitii. SR EN 12317-2. µ max. evaluarea conformitatii. 50mm planeitate. metode de incercare. . clasificare si notare SR EN 1504-2 Produse si sisteme pentru protejarea si repararea structurilor de b eton.

inclusiv foi de material plastic si de cauciuc pentru etansarea cuvalajelor. fiind de principiu ca in imaginea urmatoare.Executie finisare suprafete inconjuratoare piscinei Intocmit: Arh. Toate ranforsarile se vor executa cu materialele indicate de producatorul mortar ului impermeabilizant.4. Definitii si caracteristici 38. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .Executie hidroizolarea interiorului cuvei piscinelor .intalnirea pardoselii cu peretii . respectiv presarea acestuia cu fierul de glet f ara dinti. Aplicarea ramforsajelor se face prin aplicarea unui strat subtire de pasta imper meabilizanta pe suport si pozarea ramforsajului. Montarea foliilor de poliolefina se face dupa montarea mecanica a profilelor met alice speciale.se aplica banda speciala de ramforsare.toate colturile rezultate din intalnirea planelor. 38. orizontale si verticale di n zona scarilor. folosite pentru executar ea hidroizolatiilor se vor ranforsa zonele in care solicitarile mecanice sunt mari: 3 S-a folosit notiunea de pasta impermeabilizanta pentru a defini produsul obtin ut prin amestecarea componentelor A si B ale mortarului idroizolant . Foi de material plastic si de ca uciuc de etansare impotriva umezelii. acestea stand la baza detaliilor care vor fi elaorate de catre proiectant. respectiv ranforsaje speciale in jurul conductelor si tevil or. Montajul foliilor de poliolefina se va face in conformitate cu specificatiile pr oducatorului. perimetral la muchia superioara a cuvei piscinei si respectiv pe toate muchiile interioare si exterioare. Catalin Minea .3. la intalnirea sub unghi (plan) a doua suprafete .SR EN 13967 Foi flexibile pentru hidroizolatii. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE Inaintea aplicarii in camp a pastei impermeabilizante3.se aplica ramforsaje speciale pentru colturi exterioare si interioare .Executie finisare interior cuva piscine . furnizate de producatorul foliilor.

.

Q.LUCRARI SPECIFICE SALILOR DE SPORT .

respectand SR EN 14904 si avand elasticitate in punct si i n suprafata: .substructura elastica pe baza de lemn placaj grosime > 22mm -sapa egalizare -folie polietilena 0. precum si pentru stratul suport necesar realizarii acestora.Federatia Internationala de Handbal (Interna tional Handbal Federation). min. min. SR EN 14808.covor PVC eterogen agreat de IHF. Prevederi pentru materiale Avand in vedere faptul ca pe pardoseala de sport se vor desfasura competitii spo rtive. SR EN 428. Specificatii pentru substructura: -absorbtie soc.benzi speciale elastice . min.39.2.1. se va prevede o pardoseala combinata. min. 92% -rezistenta la incarcare dinamica. PARDOSELI INTERIOARE SPORTIVE 39. 39. GENERALITATI PARDOSELI PENTRU SALILE DE SPORT Prevederile prezentului Caiet de Sarcini se aplica la pardoseala pentru suprafat a de joc si adiacenta din sala de sport. 55% -elasticitate saritura minge. 7mm -absorbtie soc.1.500N.2. 30% . CAIET DE SARCINI 39. Specificatii pentru covorul PVC eterogen: -grosime.05mm . 1. min.

-frictiune SR EN 13034-4 80-110 -elasticitate saritura minge. 400Mg . min. max. 95% -rezistenta la abraziune SR EN ISO 5470-1.

b enzi de etansare. etc). min. Marcajele se vor face in conformitate cu specificatiile federatiilor de speciali tate. Perimetral. Instructiuni.-rezistenta la incarcare dinamica. Costul vopselelor (impreuna cu costul tuturor consumabilelor necesare) va fi inc lus in pretul materialului si contravaloarea manoperei de vopsire se va include in manopera de executie a pard oselii sportive.2. Prevederi pentru executie Suprafata sintetica destinata probelor atletice se va executa prin: . normative si standarde: SR EN 14904 Suprafete pentru activitati sportive. Turnarea starturilor susmentionate se va face cu utilaje adecvat si asigurand un control riguros al grosimii de turnare.aplicarea pe suport a unui grund de aderenta .500N. plinta va fi indicata/furnizata de producatorul pardoselii si inclus a de antreprenor/ofertant in costul materialelor. baschetului.aplicarea pe suport a unui grund de aderenta .turnarea stratului de granule EPDM in rasina poliuretanica .handbalului si voleiului se va execua prin: .lipirea stratului de amortizare .2. in spatiul salii de sport. se va monta o plinta de lemn care sa perm ita aerarea spatiului de sub pardoseala. Suprafete pentru activitati multisportive in sala. 1. Suprafetele sintetice destinate tenisului. 39. impreuna cu accesoriile necesare montajului (elemente de fixare.turnarea stratului de granule SBR in rasina poliuretanica.Specificatii. Lipirea pardoselilor PVC se va face cu adeziv poliuretanic bicomponent specializ at agreat de producatorul/furnizorul pardoselii. Dupa montarea pardoselii de sport se va executa marcarea terenurilor folosind vo pseaua indicata de producatorul pardoselii de sport si in culorile indicate de acesta.

39..aplicare unui strat poliuretanic de uzura.3.aplicarea a doua straturi de acoperire poliuratanica colorata . .3. Domeniu de aplicare Prevederile prezentului subcapitol se aplica la acoperirile autonivelante care v or fi aplicate peste sapa de egalizare.1. PREGATIRE SUPORT PENTRU PARDOSELI PVC INTERIOARE 39.

PARDOSELI PVC INTERIOARE SI ACCESORII SALA SPORT 39. max. 39. 1. in conditii normale. in conditii normale. max. 8. dupa 28 zile. 39. 32.4N/mm2 -Timp uscare pentru montarea covorului PVC.0N/mm2 -Rezistenta la incovoiere. min. 39.1. normative.4. 72ore Instructiuni.4. modificarile si completarile acestuia SR EN 13813 Materiale pentru sape si pardoseli. standarde: C35/1982 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor.3.Acoperirile autonivelante vor fi realizate din mortar predozat insacuit amesteca t cu apa.0N/mm2 -Aderenta la suport1.3. min. Prevederi pentru materiale Caracteristicile tehnice ale acoperirilor autonivelante vor fi. dupa 28 de zile. in proportia indicata de producatorul mortarului. 48ore -Timp uscare pentru montarea parchetului. Caracter istici si cerinte. conform SR EN 13 813: -Rezistenta la compresiune. dupa 28 de zile. Domeniu de aplicare .3. min. Materiale pentru sape. Prevederi pentru executie Turnarea autonivelantei se face in conformitate cu specificatiile producatorulu i.2.

00mm grosime totala. 0. Pardoselile PVC care se vor aplica pe gradene si in alte spatii specificate vor fi realizate din covoare PVC conforme cu SR EN 685 si avand urmatoarele caracteristici: Tip constructiv omogen Model/design nedirectional Grosime totala 2. 0. max.Prevederile prezentului subcapitol se aplica la: . prin lipire cu adeziv de contact (neoprenic). min. Inaintea lipirii covorului PVC se va monta perimetral.2. pardoseli PVC gradene si alte spatii interioare 39. 0. inclusiv pastilele reliefate 2. max.50mm pierderea prin abraziune SR EN 660-1.4 %. R10 stabilitatea dimensionala SR EN 434. 0. vor fi realizate din covoare PVC conforme cu SR EN 685 si avand urmato arele caracteristici: tip constructiv omogen model/design nedirectional grosime nominala 2.4 %. min. o scafa plastica semirigida. max. Prevederi pentru materiale Pardoselile PVC cu rezistenta la alunecare care se vor aplica in vestiare si gru purile sanitare aferente acestora. de 15-25x15-25mm costul acesteia si al adezivului fiind inc . max.00 mm Tratament special ranforsare poliuretanica Pierderea prin abraziune (SR EN 660-1). R9 Stabilitatea dimensionala (SR EN 434). pardoseli PVC rezistente la alunecare pentru vestiare si grupuri sanitare afer ente vestiarelor .15 mm clasificare rezistenta foc SR EN ISO 13501-1 Bfls1 clasa rezistenta la alunecare DIN 51130.4.15 mm Clasificare rezistenta foc (SR EN ISO 13501-1) Bfls1 Clasa rezistenta la alunecare (DIN 51130).

lus in costul materialelor. .

cu cordon sp ecial de sudura. Toate imbinarile intre fasiile de covor PVC vor fi sudate. prin ridicarea covorului PVC de pe orizontala. pe verticala la o inaltime de 100 mm. se va realiza din acelasi material c a cel descris. Toate pardoselile PVC se vor lipi pe suportul orizontal cu un adeziv. Lipirea pe suportul vertical (a plintelor descrise) se va face cu un adeziv de c ontact (neoprenic). normative si standarde: C 35-82 Normativ pentru executarea pardoselilor (vezi Buletinul Constructiilor numarul 11/1982) . in dispers ie apoasa.Plinta in spatiile in vor fi pardoseli PVC. conform modelului Instructiuni. Costul adezivilor va fi inclus in costul materialelor. specializat pentru montarea covoarelor PVC si care va avea un continut de masa solida de minim 75% asigurand o rezistenta la deprindere de minim 22 N/cm. cordon care va fi inclus in pretul materialelor. Montarea pardoselilor PVC antiderapante in bai se va face folosind sifoane speci ale pentru acest tip de pardoseli. la cald. SIFON CU SCURGERE LATERALA SIFON CU SCURGERE VERTICALA Motarea covorului PVC pe gradene se va face dupa aplicarea in prealabil a unor p rofile din aluminiu pentru protectie si ranforsare.

3. Catalin Minea . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .4.Executie pardoseli interioare sportive Intocmit: Arh. 39. Specificatii 39.5. Dupa montarea pardoselilor PVC se vor monta rozete care vor acoperii rosturile d in jurul trecerilor de teava. Imbracaminti pentru pardoseleala omogene si eterogene pe baza de policlorura de vinil. Coloarea rozetelor va fi aleasa de proiectant functie de paleta coloristica pusa la dispozitie de antreprenor/ofertant. Prevederi pentru executie Montarea va fi facuta de echipe specializate si atestate pentru montarea pardose lilor PVC.SR EN 649 Imbracaminti rezistente la soc pentru pardoseli.

.

R.LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE .

.

40.78 . STAS 790 . NE 012 / 99 Cod de practica pentru executia lucrarilor de betoane. instructiunile din specificatii vor avea priorita te.80 Var hidratat in pulbare pentru constructii.68 Ciment Portland STAS 1500 . STAS 9201 . GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de e xecutare a lucrarilor de imbracaminti rutiere din beton pentru alei pietonale si reamenajarea terenului d e sport.40. STAS 388 .80 Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita. STAS 1667 .78 Var pentru constructii. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos.LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON 40.1.2.84 Apa pentru constructii. STAS 146 . CAIETE DE SARCINI . NE 014 / 2002 Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton STAS 2634 .76 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare.

5 Bc R50 5.0 Clasificarea betoanelor pentru imbracaminti rutiere este data in tabelul urmator : .35 Clasa betonului Rkinc .0 Bc R^5 4.MPa Bc R35 3.Ciment Pa .5 Bc R^0 4.

Obligatia furnizorului referitoare la garantia cimentului va fi inclusa in contr actul dintre furnizor si Investitor. Un certificat de calitate emis de catre producator trebuie s a certifice calitatea oricarei incarcaturi de ciment livrata pe santier.40. numarului buletinului de analiza pentru calitatea cimentului.3. stocarea si testarea cimentu lui vor corespunde Codului de Practica NE 012-99. vant. cu un spatiu de cel putin 500 mm intre coloanele de saci si peretii depozitului. indicandu-se conditiile de utilizare in toate cazurile cand s-a depasit data exp irarii.). datei sosirii cimentului in depozit. numarului certificatului de calitate eliberat de producator cu datele notate pe el. . In cazul in care cimentul este obtinut de la un furnizor (nu de la producator).1. livrarea.3. In depozite. etc. Ciment Cerintele tehnice cu privire la receptia. curatat pneumatic si marcat corespun zator noii categorii de ciment. Antreprenorul . livrarea de ciment va fi insotita de o declaratie de conformitate pentru identificarea: tipului de ciment si a producatorului. silozul va fi golit complet. Pentru verificarea calitatii cimentului (in mod normal in 24 de ore de la livrar e) se vor preleva probe conform SREN 196/7-95 de catre Investitor si un reprezentant neutru si se vor ef ectua teste intr-un laborator autorizat.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. sacii se vor depozita maximum cate 10 pe inaltime. Se recomanda ca materialul furnizat sa provina dintr-o singura fabrica de ciment . Cimentul se va depozita dupa cum urmeaza: in silozuri cu protectie adecvata impotriva conditiilor meteo nefavorabile (ploa ie. Oricand tipul de ciment este schimbat. realizat de catre un laborator autorizat si data.VERIFICAREA CALITATII 40. garantiei de conformitate cu conditiile de stocare. Fiecare transport de ciment va fi stocat separat pentru a se asigura identificarea si co ntrolul sau. Silozurile si depozitele vor fi marcate corespunzator indicandu-se clar tipul de ciment stocat.

Agregatele vor fi depozitate pe platforme de beton avand pante si rigole in scop ul drenajului. Transportul.3. Capacitatea de stocare a cimentului trebuie sa corespunda pentru cel putin 3 zile de productie in continu u a betonului.2. 40. va fi declasat si utilizat in conformitat e cu noua sa clasa. . fiecare unitate de depozitare va fi prevazuta cu spatii adecvate.va pastra datele referitoare la livrarea cimentului si va dispune utilizarea cor espunzatoare a acestuia. Cimentul cu rezistenta mecanica mai mica decat limitele specificate conform clasei respective. Cimentul trebuie utilizat inaintea datei de expirare. Orice ciment cu o rezistenta la compresiune mai mica decat valoarea minima a celui mai slab tip va fi inlaturat si se interzice folosirea sa la fabricarea betonului. Antreprenorul va asigura facilitati pentru stocarea separata a cel putin doua tipuri diferite de ciment. Agregate Agregatele naturale vor fi furnizate in avans si depozitate in depozite provizor ii. Inaintea utilizarii se vor realiza teste in vederea asigurarii conformitatii cu Caietele de Sarcini. Depozitele vor fi identificate in permanenta prin panouri indicand sursa si dimensiunea agregatului principal. Nu va fi utilizat cimentul cu o temperatura de peste + 50°C. Pentru evitarea amestecarii agregatelor de diferite tipuri sau provenind de la furnizor i diferiti. prelucrarea si depozitarea agregatelor naturale vor fi realizate as tfel incat sa se evite amestecarea sau contaminarea acestora. Cimentul stocat pentru o perioada mai lunga decat data expirarii nu va fi utiliz at decat daca starea sa si rezistentele mecanice la 2 sau/si 7 zile au fost testate.

40. Agregatele naturale trebuie sa provina din roci stabile. pentru evitarea riscului de amestecare a agregatelor. un registru continand rezultatele testelor de laborator. Apa utilizata pentru prepararea betonului poate fi luata din sursa publica sau d in alte surse. apa sau la înghet. . materii organice. Apa Apa pentru prepararea betonului nu va contine materiale care afecteaza hidratare a cimentului. daca acest lucru este aprobat printr-un laborator autorizat care va specifica raportul dint re nisipul natural si cel concasat. nu vor contine particule de siliciu micro-cristaline sa u amorfe. etc. Apa ce urmeaza a fi folosita pe santier va fi protejata impotriva contaminarii c u detergenti. argila. Zona in care vagoanele vor fi descarcate va fi suficient de intinsa. Drumurile de acces catre depozitele de agregate vor fi amplasate astfel incat sa se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale.3. Este interzisa folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. uleiuri. Agregatele vor fi neutre si nu vor avea efecte daunatoare (inclusiv continut de sulfat si clorura) asupra cimentului. o z ona unde agregatele refuzate sa poata fi depozitate provizoriu. se poate folosi ni sipul concasat. dupa cum urmeaza: un dosar pentru certificatele de calitate emise de catre furnizor. Antreprenorul va prevedea de asemenea.Agregatele nu vor fi plasate pe platforme de pamant sau balastate. In zone unde nisipul natural nu poate fi obtinut cu usurinta. De asemenea. nealterabile in contact cu aerul. Apa din toate sursele va fi verificata astfel incat sa corespunda cerintelor tehnice prevazute in STAS 790-84. Apa va fi testata la inceputul lucrarilor iar testele se vor repeta ori de cate ori se observa schimbari in caracteristicile acesteia. In cazul cand agregatele sunt transport ate pe calea ferata. Datele testelor cu privire la calitatea agregatelor vor fi pastrate in Laborator ul Antreprenorului.3. se vor prevedea rampe de beton pentru descarcare.

Dupa indepartarea molozului rezultat. Borduri Se vor folosi borduri cu dimensiuni de 10 x 15 cm.40. Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a ver ificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Ele se vor aseza pe o fundatie de beton C6/7. Excavatii. compactari.pana din spatele bordurii. se va refac e stratul de fundatie conform proiectului.3. turnari betoane. dupa care se va realiza din acelasi beton . Se va realiza un numar de tre ceri succesive atat cat sa rezulte gradul de compactare mentionat in proiect. sapaturi si umpleri Dezafectarea stucturii detriorate a terenurilor se sport. umpluturi.4. cotele. sapaturi. drumuri de acces si al ei pietonale se va face cu excavator cu ciocan pneumatic. EXECUTIA LUCRARILOR Lucrarile de executie a imbracamintilor din beton cuprind urmatoarele categorii de lucrari : excavatii. prin completarea cu pietris si nisip a stratului suport sau daca e cazul stratul suport se va reface integral. etc. Compactarea se va realiza cu cilindrii compactori. . pentru incadrarea trotuarelor si a platformelor terenurilor de sport.4. compactarea. Inainte de executia imbracamintii rutiere din beton vor fi verificate calitatea fundatiei drumului.5 cu sectiune a 10x20 cm. 40.

Compactare Cerintele de vibrare sunt influentate de mai multi factori cum ar fi tipul si di mensiunea agregatului. la nivelul cerut. vor fi executate dale cu o lungime de minim um 3. grosimea imbracamintii. Vor fi montate cofraje si se vor realiza linii de trasare inaintea operatiunilor de asternere a betonului astfel incat verificarile cerute si oricare corectii necesare sa poata fi facute fara o prire sau impiedicand punerea in opera a betonului. atat lucrabilitatea cat si desfasurarea betonului trebuie sa fie corespunzatoare punerii in opera. cofrajele pentru imbracaminti rutiere pot fi indepartate la 12 ore d upa ce betonul a fost pus in opera. inaintea inceperii lucrarilor. pe cerin tele santierului si vor fi descrise in intregime in Metodologia lucrarii. Daca panta profilului longitudinal al drumului de acces sau aleilor este variabi l. in vederea asigurarii ca aceasta este compactata corespunzator. Distanta maxima dintre unitatile vibratorului cat si procedurile de vibrare vor fi bazate in consecinta. Pervibratoarele vor fi asezate la o distanta de maximum 500 mm. proportiile de mixare. Turnare Betonul poate fi pus in opera intre cofraje fixe sau folosind echipament de turn are cu cofraj glisant. etc. In general. In caz de urgenta . la maximum 200 mm de cofrajul glisant.5 m (in cazul cofrajului fix). cand in asternerea betonului intervine o intrerupere neprevazuta. . Va fi necesara o perioada mai lunga atunci cand cresterea rezistentei bet onului este impiedicata din cauza protectiei inadecvate sau intarziate in timpul sezonului rece.Stratul de fundatie va avea aceleasi pante transversale ca si imbracamintea din beton. La marginea rigl ei vibratoare va fi instalat un pervibrator aditional.000 ro tatii/minut. O atentie deosebita trebuie acordata vibra toarelor de-a lungul marginii benzii. lucrabilitatea mixturii. Finisarea trebuie realizata pentru obtinerea unei inalte calitati a suprafetei betonului. tasarea.000 si 12. In termeni generali frecventa de vibrare va fi cuprinsa intre 6.0 m (in cazul cofrajului glisant) sau de minimum 1. iar durata de vibrare va fi intre 30 si 60 secunde. Finisarea se va realiza mecanic. etans a. Punerea in opera a betonului va fi realizata fara intreruperi. terminandu-se cu un ros t de constructie transversal. Finisare In urma operatiunilor de finisare trebuie sa se obtina o suprafata neteda.

5. Protectie Este interzisa circulatia de orice fel (de persoane. Zonele finisate manual vor avea aceleasi caracteristici ca si cele finisate mecanic. animale. Se va folosi un dreptar la lungimea ceruta pentru a netezi si verifica suprafata.1. 40. In primele 24 de ore dupa ce suprafata imbracamintii rutiere s-a protejat. Suprafata va fi temeinic verificata in timpul netezirii mecanice si se vor face rectificari oricand este necesar. ABATERI ADMISE 40. vehicule) pe beton ul proaspat turnat. Verificarea elementelor geometrice . VERFICAREA CALITATII.Finisarea manuala cu ajutorul unor finisoare mici se va realiza numai acolo unde este necesara corectarea locala a neregularitatilor suprafetei.5.

pe fiecare banda de beton si pe intreaga suprafata.5. Nu sunt admise fisurile in suprafata structurii (latimi de peste 3 mm). Toleranta admisa in panta transversala este ± 0 . Panta transversala a structurilor rutiere din beton de ciment va fi conform plan selor. sub un dreptar de lungime egala cu latimea benzii de beton. Denivelarile admisibile ale suprafetelor structurii rutiere in sens transversal. va fi dupa cum urmeaza: mm pentru structuri rutiere cu viteza de proiectare sub 50 km/h. si anume. Tolerante geometrice Toleranta admisibila pentru latimea benzii pentru drumurile de acces va fi de ± 15 mm. Distanta dintre doua puncte cu neregularitati de suprafata maxim admise va fi de cel putin 20 m.Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa înde plineasca conditiile din tabelul urmator: 40.2.4%. iar longitudinal. 40. conform Proiectului pentru celelalte lucrari. sub un dreptar de lungime de 3 m.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE - executie terasamente pentru lucrari de drumuri executie straturi de fundatii rutiere din balast executie santuri si rigole montare borduri prefabricate platforme betonate executie lucrari de imbracaminti rutiere betonate pe timp friguros . 2% pentru drumuri fara nici o suprainaltare.

Intocmit: Arh.4 % cotele profilului longitudinal si transversal ±0.3 cm similar) .5 cm (cu respectarea pasului de proiectare) denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau 0. Catalin Minea Elementul masurat Abaterea limita admisa grosimea stratului ±10 % latimea stratului ±5 cm panta profilului transversal ±0.

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. SR 754/1999 Bitum. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bi tuminoase cilindrate.1983 Bitum aditivat.LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE 41. CAIET DE SARCINI . . SR 667/2001 Agregate naturale.2. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. STAS 539/1979 Filer.1. executate la cald din mixturi asfaltice 41.41. STAS 8877/1971 Emulsii bituminoase. STAS 10969/3 . STAS 8877/1971 Emulsii bituminoase.

41. sort 0-4.1. In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta poarta denumirea de covor asfaltic. nisip de concasare.80 Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita. SR EN 12697 . .27/2002 Verificarea caracteristicilor fizico.mecanice. agregatele naturale se clasifica în: agregate naturale de cariera (conform SR 667/2001) cribluri. Agregate Naturale In functie de sursa. STAS 790 .3. 41. VERIFICAREA CALITATII Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite: stratul superior(de uzura sau de rulare).3.84 Apa pentru constructii. 8-16 si 16-25. sorturile 4-8.STAS 2634 . care va trebui sa indeplineasca conditiile stratulu i de uzura. stratul inferior (de legatura). MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE.

41.3. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat. concasare si sortare (conform SR 662/2002).zona climatica rece conform AND 537/97 Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul d . 1% Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii f ine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor de cariera trebuie sa respecte prevederile SR 667/2001. Clasa minima a rocii din care se obtin agregate naturale de cariera pentru execu tia îmbracamintilor bituminoase se stabileste conform SR 667/2001. Filer Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarel e conditiile prevazute in STAS 539-79: finetea (continut in parti fine 0. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Filerul se depoziteaza în incaperi acoperite. sort 0-4.3. nisip natural.3.agregate naturale de balastiera. în padocuri prevazute cu platforme betonate. având pante de scurg erea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii agregatelor. ferite de umezeala sau in silozuri c u încarcare pneumatica.09 mm) min 80% umiditatea max 2% coefficient de hidrofilie max. prelucrate prin spalare si sortare sau prin spa lare.zona climatica calda bitum tip D80/100. 41.2. Lianti Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bi tum in functie de zona climatica: bitum tip D 60/80 .

e mai jos: .

p entru imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza).la 50C .Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de uzura.la 250C >4 >5 Ductibilitate cm min:. Caracteristici Conditii de admisibilitate Mod de verificare conform STAS D 60/80 D 80/100 Penetratie la 250C mm 60. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator c onform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelului urmator.la 50C >100 >100 . 80%.55 44-49 Punct de inmuiere 0C Ductibilitate cm min:.80 80-100 Penetratie la 250C mm Punct de inmuiere 0C 49. strat de legatura) trebuie sa fie de:min.

992 Densitatea la 15°C. °C Solubilitare in solenti organici.5 0. % > 99 > 99 Solubilitare in solenti organici. °C > 250 >250 Punctul de inflamare Marcusson.la 250C Punctul de rupere Fraas. % Densitatea la 15°C.. % Continutul de parafina. gr/cm3 > 0. % < 2 < 2 Continutul de parafina. gr/cm3 Indexul de instabilitate coloidala < 0. °C Punctul de inflamare Marcusson. °C < -13 < -15 Punctul de rupere Fraas.995 > 0.5 Indexul de instabilitate coloidala Aderenta la agregate > 80 > 80 .

% Penetrare reziduala.Aderenta la agregate TFOT TFOT Pierderi de masa. °C < 10 < 9 Cresterea punctului de inmuiere.90 < 0. % > 50 > 47 Penetrare reziduala.80 Pierderi de masa. °C . % < 0. cm RTFOT RTFOT Pierderi de masa. °C Ductibilitate reziduala la 25°C.80 < 0.90 Pierderi de masa. °C < 0. cm > 50 > 75 Ductibilitate reziduala la 25°C. % Cresterea punctului de inmuiere.

cm .Penetrare reziduala. °C Ductibilitate reziduala la 25°C. % > 50 > 47 Penetrare reziduala. cm > 50 > 75 Ductibilitate reziduala la 25°C. °C < 10 < 9 Cresterea punctului de inmuiere. % Cresterea punctului de inmuiere.

... BA16a 6.....Nr...0 6..0 6..V I IV BAR16m....III II.2 5.BA8a 6. 7...V ...0 7.5 II III IV. 7......7 6. ...3 7.5 ....5 .2 I..5 .7 6.... .V BA8. crt Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continutul de liant din masa mixturii asfaltice % Clasa tehnica a drumului 1 Strat de uzura MASF 8 MASF16 6.....0 IV.BA25a 5...5 IV....0 7..5 7.7 7... 7. BAR16a BAR16 5.3 I.5 6....3 7.5 I...V BA25..III BA16m 6.II III BA16.3 6..

..V BADPC25....0 ....max.0 III ___ V BADPS25.5 IV.. 5.. 5.. BAPC16a 6....BAD225a 4.....cu dim. 7.III BAD25.8 Betoane asfaltice bogate in criblura : ..0 .. 5... BADPS25a 4.granula de 16mm .....0 . Crt.0 I...BAPC16..0 5.V Nr...0 ........0 IV..V 2 Strat de legatura BAD25m 4..cu dim....BADPC25a 4..0 I...6 ____ 1..max.granula de 25mm .. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant ( recomandat) 1 Strat de uzura Betoane asfaltice rugoase 1.

4.0. limita superioara = 5% + 0. 41. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadr eze in limitele de ± 0. dupa executie).3% Exemplu: continutul optim de bitum = 5%.1.7 %.5.3% = 5. limita inferioara = 5% .8 Beton asfaltic cu pietris concasat 1. din probe recolta te de la malaxor sau de la asternere sau carote.3..8 2 Strat de legatura Betoane asfaltice deschise BAD25.1 1. Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determi na prin studii preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini.3%. Caracteristiciie imbracamintii bituminoase gata executate . cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si Normelor tehnice specifice in vigoare. BADPS31 0..3.6 ____ 1..4 Raportul filer: liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de lega tura si strat de uzura este conform tabelului de mai jos.1.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruve te tip Marshall din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime. BADPC31.3% = 4..8 1...

.

absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul determinarilor de laborator conform STAS 1338/1 si STAS 1338-2 Densitatea aparen ta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ. 5 mm pentru drumuri clasa tecnica III 41.Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare pr ezentului caiet de sarcini si anume: gradul de compactare. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I max. Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de l aborator pe carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2. Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt urmatoarele: max. uniformitatea suprafetei.3.5. 41.4. Rugozitatea suprafetei Rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1-2002. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II max.1. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul urmat or. EXECUTIA LUCRRAILOR. Uniformitatea suprafetei de rulare pentru drumurile de acces in profil longitudi nal se verifica cu dreptarul si pana conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ 41. Pregatirea stratului suport: . Determinarea densitatii aparente. rugozitatea suprafetei.4.

41....2.7 96 BAD25 .4..Rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1-2002. se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogred erelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile.6 96 BAR16 2250 4. Amorsarea La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si st ratul suport cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida.... se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparenta kg/mc Absorbtie de apa % Gradul de compactare min% BA8 BA16 BA25 2250 2. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise.

...8 96 .BADPC31 BADPS31 2200 3.

Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebui e sa fie uscata.5 kg/mp bitum pur. trebuie sa se respecte urmatoarele: temperatura mixturii asfaltice la asternere. respectand profilele si grosimile fixa te. dar nu mod excesiv ( 15-30 min. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice. In vederea asigurarii calitatii. deoarece grinda nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei. In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0. grosimea constanta a stratului asternut. Temperatura de asternere . latime ) trebuie respectat i conform documentatiei de executie. trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material.3-0.4. 41. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m.4.strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa. Asternerea Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul u nui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor. inainte de inceperea turnarii). senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui s a se faca inainte de inceperea lucrului. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efec tiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime . Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bitumi noase. in film c ontinuu.3. strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. 41.4. incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie .

Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul de mai sus. in conformitate cu pevederile legale in vigoare. o C Temperaturile minime la compactare in o C Inceput Sfarsit D60/80 145 140 110 D80/100 140 135 100 D100/120 135 130 100 Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului . Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine com pactarea optima. in functie de ti pul liantului. De asemenea. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare. executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie. vo . in perioada martie-octombrie.Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi p este +10 oC. temperaturile conform tabelului de mai jos Tipul liantului Temperatura mixturii asfaltice la asternere.

4.5. ele neputand fi reincalzite la fata locului.r fi refuzate. Grosimea stratului de asternere . 41. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urma re a unei pene. Aceste mixturi trebuie evacuate din santier.

se efectueaza numai mecanizat. In cazul i n care stratul suport este constituit din imbracaminti existente. aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica. cu repartizatoare . Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu.6. 41. stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive f unctie de grosimile de asternere.7.4. Punerea in opera Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilo r din prezentul caiet de sarcini. Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru: stratul de uzura intr-o singura asternere. Compactarea mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii . Latimea benzilor de ast ernere precum si pozitionarea rosturilor longitudinale (in special la drumurile de acces) se vor marca sau trasa inainte inceperii punerii in opera a mixturii. Imediat dupa asternere si inainte de compactare denivelarile flagrante se vor re media cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta m ixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie.4.finisoare prevazute cu palpat or si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle. cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul d e sarcini. in fata esalonului de asternere. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie ada ptata cadentei de sosire a mixturilor. Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scad erea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfal tice calculat conform cotelor din proiectul de executie. 41. fie p rin frezare.

aceasta putand varia intre 3 si 9 bari. ABATERI ADMISIBILE 41. prevazute cu dispozitive de vibrare.5. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica te hnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte. viteza de mers a fiecarui utilaj. presiunea de umflare a pneurilor. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice. VERIFICAREA CALITATII. Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede. temperatura de asternere.1. planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat po sibil constant. 41. Verificarea elementelor geometrice Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa înde plineasca conditiile din tabelul urmator: .volumului de goluri continut in masa materialului pus in opera. in fiecare punct al stratului.5. de deformabilitate si suprafatare (defl exiuni caracteristice).

compozitia mixturii asfaltice prin extractii. . calitatea mixturii asfaltice. temperatura mixturii asfaltice Ia iesirea din malaxor: permanent Controlul compo zitiei si calitatii mixturii: respectarea compozitiei mixturii asfaltice prestabilite. pe probe de mixtura prelevate de I a malaxor si asternere: zilnic (1/400 tone mixtura). Pe parcursul prepararii si punerii în opera.5 cm (cu respectarea pasului de proiectare) denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau 0. temperatura bitumului Ia introducerea în malaxor: permanent. functionarea dispozitivelor de dozare: Ia începutul fiecarui schimb de lucru. se vor verifica: functionarea pre-dozatoarelor de agregate: zilnic. prin analize într-un laborator autorizat. controlul prepararii si punerii în opera a mixturii.4 % cotele profilului longitudinal si transversal ±0. dar cel putin una pe zi.Elementul masurat Abaterea limita admisa grosimea stratului ±10 % latimea stratului ±5 cm panta profilului transversal ±0. temperatura agregatelor Ia iesirea din uscator: permanent. pe probe d e mixtura asfaltica: 1 proba la 400 tone mixtura fabricata. prin analize în laborator ul de santier: granulozitatea amestecului de agregate si filer Ia iesirea din malaxor.3 cm similar) Controlul calitatii executiei stratului de baza din mixturi asfaltice implica: controlul calitatii materialelor. controlul calitatii stratului executat. înainte de adaugarea bitumului: zilnic sau ori de câte ori se considera necesar.

24 ore (în cazul utilizarii extractoarelor Soxhlet sau a centrifugelo r care nu au sistem de separare a filerului). În cazul utilizarii la extractie a solventilor organici care contin clor (ex. trebuie sa prezinte un punct de înmuiere IB mai mare cu max. caracteristicile fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice. al bitumului extras din mixtura asfaltica. clor oformul). SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4).5. 90C decât va loarea masurata înainte de prepararea mixturii. Caracteristicile bitumului din mixture asfaltica Bitumul continut în mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor. prin centrifugare sau prin decantare timp de min. iar extragerea s i recuperarea bitumului din mixtura se face conform STAS 1338-2. valoarea reala a punctului de înmuiere IB se va obtine scazând 80C din valo area IB masurata. care durifica bitumul. cu aparatul Soxhlet. cu centr ifuga (sau în acord cu noile reglementari aparute: SR EN 12697-1.punctul de înmuiere lB. Controlul stratului executat . Determinarea punctului de înmuiere lB se face conform STAS 60/69. Se va urmari scoaterea completa a filerului din solutia de bitum de la extractie .2.5. de la malaxor sau de Ia asternere.3. 41. 41.

prin analize în laborator ul de santier: granulozitatea amestecului de agregate si filer Ia iesirea din malaxor. pe probe d e mixtura asfaltica: 1 proba la 400 tone mixtura fabricata. Pe parcursul prepararii si punerii în opera.Executie imbracaminti rutiere asfaltice . 41. calitatea mixturii asfaltice.Verificarea elementelor geometrice. temperatura bitumului Ia introducerea în malaxor: permanent. prin analize într-un laborator autorizat. Catalin Minea . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . pe probe de mixtura prelevate de I a malaxor si asternere: zilnic (1/400 tone mixtura). functionarea dispozitivelor de dozare: Ia începutul fiecarui schimb de lucru. temperatura agregatelor Ia iesirea din uscator: permanent. Panta în profil transversal si declivitatea în profil longitudinal a suprafetei stra tului de baza din mixtura asfaltica. înainte de adaugarea bitumului: zilnic sau ori de câte ori se considera necesar. temperatura mixturii asfaltice Ia iesirea din malaxor: permanent Controlul compo zitiei si calitatii mixturii: respectarea compozitiei mixturii asfaltice prestabilite. controlul calitatii stratului executat.Executie lucrari de imbracaminti rutiere asfaltice pe perioada de timp friguro s Intocmit : arh. punctul de înmuiere lB. controlul prepararii si punerii în opera a mixturii. se vor verifica: functionarea pre-dozatoarelor de agregate: zilnic. dar cel putin una pe zi.6. sunt aceleasi ca ale îmbracamintii bituminoase. caracteristicile fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice. Abaterile limita admise în elementele geometrice ale îmbracamintilor: Controlul calitatii executiei stratului de baza din mixturi asfaltice implica: controlul calitatii materialelor. al bitumului extras din mixtura asfaltica. compozitia mixturii asfaltice prin extractii.

Elementul masurat Abaterea limita admisa grosimea stratului ±10 % latimea stratului ±5 cm panta profilului transversal ±0.5 cm (cu respectarea pasului de proiectare) denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau 0.4 % cotele profilului longitudinal si transversal ±0.3 cm similar) .

3. GENERALITATI Acest caiet de sarcini contine conditiile de executie pentru lucrari de amenajar i exterioare. noduri. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. vor avea un singur trunchi. Plantele trebuie sa fie exact cum este mentionat pe eticheta. slabe. 42. Plantele nu trebuie sa aiba insecte.1. Aceasta cerinta se refera la so iurile generale. si sa fie drept.Calitatea Plantelor Plantele vor fi de calitate superioara crescute in sera. instalare. Nu vor fi acceptate plantele fragile . MANIPULARE. LIVRARE. Vita de vie si pupieti . invelire. instructiunile din specificatii vor avea priorita te. cioturi sau alte defecte. Copacii vor fi lipsiti de ramuri pe cel mult jumatate din partea inferioara a tu lpinii. reprezentative pentru s oiului lor si varietati. udare.3. plivi re. tip si . Aceasta lucrare include de asemenea protejare. dar unele varietati. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos. VERIFICAREA CALITATII. cu radacini viguroase. Copaci.2. 42. Trebuie sa aiba ramuri moderat sau normal dezvoltate. vor fi acceptate. care au alta caracteristica de crestere. transportul si sadirea plantelor lemnoase cum ar fi copaci. Aceasta lucrare consta in furnizarea. Inlocuirea cu plan te de aceeasi calitate. arsuri de soare. inlocuire de plante atunci cand se cere si toata lucrarea descrisa.LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE 42.42. DEPOZITARE 42. vor fi bine inramurit. arbusti. arbusti.1. CAIET DE SARCINI . boli.

Clasificare STAS 6053-78 Copaci si arbusti salbatice. transplantare si curatare.. STAS 2104-92 Copaci si arbusti STAS 5382-91 Copaci si arbusti ornamentali.2.. Copaci cu radacina dezgolita. ingrijire si pozitie. Toti copacii cu radacina dezgolita vor avea radaci na foarte fibroasa rezultata din aplicarea unui tratamant de cultura potrivit.marime va fi aprobata de Proiectant fara nici o schimbare la pretul pe bucata in cazul in care materialul acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil. Terminologie botanica STAS 9167-91 Regenerare naturala. toti trebuie sa fie uniformi ca marime si forma. sisteme silvicole./21-85.. Oricand este folosit cuvantul "specimen" . grei si plini de ramuri.91 Pamant. Radacina plantelor va fi suficienta pentru a asigura cresterea plantel or. Terminologie STAS 5971-92 Stocuri mari de pepiniere de copaci si arbusti de ornament STAS 9503-79 Insamantarea si inmugurirea salciei si plopului STAS 7184/2/3.. se va face referire la copaci. Cand se cer mai multi. care s unt simetrici. Determinari fizice si chimice . Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la Contractor cu 30 de zile inainte de data planificata pentru p lantare. Ram ificatia radacinii va fi de 12 ori mai mare decat diametrul trunchiului plus 150mm.3. 42. Masurarea Dimensiunilor Radacina.

.

in functie de soi. ele vor fi scoase cu o cantitate sufic ienta de pamant in mod egal pe toata radacina pentru a asigura cresterea. exceptie facand radacinile pivotante. Toti arbustii cu radacina dezgolita vor avea o ra dacina fibroasa bine ramificata care va fi dupa cum urmeaza: Plante crescute in recipient.Arbusti cu radacina dezgolita.2 m 350 mm 1.5-1. Sacul de panza si sfoara se vor descompune dupa plantare. dar nu suficient de mult cat sa fie intepenite in vas. Plantele cu marca "B&B " trebuie sa fie cu pamant la radacina si invelite in saci de panza. diametrul acestuia trebuie marit in as a fel incat sa nu fie taiate radacinile mai groase de 13 mm. diametrul de la par tea de sus a balotilor trebuie sa fie egal sau mai mare decat marimea minima data in Tabelul I.5 m 400 mm 1. Acestea au crescut destul de mult timp in recipient pentru ca radac ina sa tina pamantul cand sunt scoase din vas. si vor fi acceptate la inaltimea corespunzatoare si diametrul trunchiului plante lor. Marimea recipien tului va fi nu mai mica decat 75 % din volumul balotilor(radacinii cu pamant). Panza de iuta ce inveleste radacina va fi s uficienta pentru a cuprinde toata radacina. Plantele crescute in recipient vor fi bine inradac inate si stabile in vasul in care se dezvolta. exceptie facand radacinile pivotante. conditiile climatice. rarirea radacinilor sau transplantarea in sere au facut sa rezulte radacini mai groase de 13 mm ce depasesc diametrul minim al balotului. Balotii vor fi pregatiti intr-o maniera profesional a si vor fi bine ambalati.8 m . Plante cu radacina in pamant si invelita in sac de panza.2-1. Acolo unde tipurile de sol. Se intelege ca dimensiunile balotilor sunt minime. mm. Inaltimea plantei Ramificarea minima a radacinilor 450-600 mm 250 mm 600-900 mm 275 mm 900 mm-1. Recipientele vor fi stabile si nu vor fi deteriorate ca sa cauzeze ruperea radacinii in timpul operatiunii de plantare. In legatura cu inaltimea si diametrul trunchiului plantelor.

4 m 500 mm .450 mm 1.8-2.

Ierburi perene (Sparteta).Butasi de trandafiri (Rosa Rugosa. 42. Balotii cu diametre de 500-750 mm incl.Cornel Tree (Cornus Saguinea).Ier buri perene (Ospiga). marimile minime ale balotilor trebuie sa fie marite in mod proportional pentru a ajunge la limitele cele mai mici ale balotil or din urmatoarea clasificare: Baloti cu diametru mai mic decat 500 mm . oricand o astfel de examinare este considerata practica. lenupar catarator (Juniperus H orizontalis). Aprobarea materialului la o astfel de examinare nu trebuie inteleasa ca acceptar ea acestuia.Samanta Gazon. Verificarea Plantei Verificarea plantei va fi facuta in sera de catre Dirigintele lucrarii. Odorat a.Inaltimea sa fie de cel putin 75% din diametru.lenupar (Juniperus Virginiana). Acceptarea finala se va face in momentul in care planta este intr-o conditie sanatoasa de c restere.Amorfa (Amorfa Fruticosa). Balotii cu diametrul de 775 mm-1.3.Lemn Cain esc (Ligustrum Vulgare).Inaltimea sa fie de cel putin 66 2/3% din diametru.Mesteacan (Betula Verucosa).2 m (31-48 inci) incl.Exemplele de soiuri din tabelul de mai sus sunt:Euro-american popular R-16 (Popu lus Robusta). si trebuie facuta pe te renul ( sau in depozite) serei care furnizeaza plantele.Locust Tree (Robina Pseudacacia). TIPUL 1 TIPUL 2 TIPUL 3 . Stejar rosu (Quercus Borealis). . Setipoda).Inaltimea sa fie de ce l putin 60% din diametru.3. sau de c atre un reprezentant autorizat. . NOTA: Pentru limitele de mai sus ale diferitelor dimensiuni. Crategus (Crategus Monogyna).Populous Robusta (Popular Black).Begonie.

Inaltime Diam. (Metri) Min. . (Metri) Min. (Metri) Min. (Metri) Min. Inaltime Diam.TIPUL 4 Conifere si foioase Conifere intinse Arbusti si copaci Copaci Umbrosi verzi plate si foioase verzi pitici standard Imprastiere Diam. Imprastiere Diam.

(mm) (mm) (mm) (mm) 0. bulg. bulg.5-0.al al al al bulg.6 275 0. bulg.5-0.5-0.6 275 .6 275 0.

2-1.7 330 0.9 400 1.2 375 0.9 400 1.6 275 0.9-1.7-0.0 450 1.6-0.8-0.0.5 430 0.9-1.9 330 0.8 375 0.8-0.6-0.9 330 0.5 430 0.5-1.2 375 0.9-1.6-0.6-0.7 330 0.8 480 .2-1.5-0.7-0.8 375 0.

5 600 2.5-1.4 600 1.8-2.7 675 1.2 530 1.1 530 1.2-1.0.0 450 1.1-2.1 800 .8-2.9-1.5 600 2.2 530 1.1-2.1 530 1.0-1.5-1.5-1.4 600 1.8 675 24-2.0-1.8 480 1.8 675 24-2.2-1.8-2.7 675 1.

4-2.1-2.2.2-4.8-2.2-4.6-42 900 4.0 750 2.4-2.0 750 1.1-2.0-3.7-3.1 800 2.7-3.6 825 2.7 3.9 1000 .6-42 900 2.6 825 2.0-3.7 3.4 900 3.4 900 3.9 1000 4.

9-5.5-6.5 1100 4.4.0 1200 .5-6.0 1200 5.5 1100 5.9-5.

Ingrasamantul va fi un descompus al resturilor organice produs i n instalatii spacializate inregistrate. 42. Toate celelalte stocuri furnizate trebuie sa fie etichetate c lar cu numele si destinatia corespunzatoare asa cum este aratat in desene. sau de alte gunoaie si deseuri. Ingrasamintele. Livrarea Fiecare soi sau varietate vor fi manevrate si impachetate in maniera aprobata pe ntru acea planta. Radacinile dezgolite ale plantelor vor fi protejate cu pai e umede sau cu un alt material potrivit pentru a asigura livrarea plantelor la destinatie cu radacinile umede. sau pietre cu diametrul mai mare de 25 mm. Daca Proiectantul nu solicita altfel. Cand transportul este facut cu un vehicul acoperit. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1 si 10%. Cel p utin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2. bete. acesta va fi ventilat pentru a preveni orice "incingere" in timpul transportului.Cu privire la verificarea plantelor de boli si infestare cu insecte. Pamant vegetal si Ingarsaminte Pamant vegetal.0. buruieni.0 si 8. Plantele vor fi impachetate si acoperite pentru a asigura o protectie adecvata i mpotriva deteriorarii din timpul transportului.4. doar un numar reprezentativ de arbusti. ra saduri sau alte plante trebuie sa fie etichetate.00 mm si pH-ul trebuie sa fie intre 5. Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profile lor de sol din solurile locale. Toate ingrasamintele vor fi aprobate de Dirigintele lucrarii. Va fi relativ eliberat de ra dacinile mari.3. si de perioada ce va trece pe timpul transportului si livrarii. Se vor lua toate masurile de precautie care se obisnuiesc in practica unei bune comercializari pentru a asigura livrarea plantelor in bune conditii. fiecare liv rare va fi insotita de un certificat de verificare. iar la sosire acest certificat va fi aprobat. arboreti. Ingr .5. 42.3. Pamantul vegetal trebuie sa poata sustine si favoriza germinatia vegetatiei. luand in considerare solul si conditiile climatice din perioada si locul de scoatere a pl antelor.

ovaz sau alte paie aprobate.asamintele nu trebuie sa contina cioburi de sticla sau metale. Protejarea hidraulica va fi din celuloza curata sau di n celuloza din lemn reciclat sau fibre de hartie care nu contin factori care inhiba cresterea sau germinarea. va forma un invelis absorbant ce permite patrunderea apei in stratul inferior. si vor fi us cate la aer. (2) Protejare hidraulica. Semanarea. minim 95 . Ingrasamintele vor ajuta cresterea si dezvoltarea vegetatiei. Pasta va fi verde la culoare pentru a permite dozarea vizuala cand este aplicata si. O cop ie cu rezultatele testelor si a certificarii inregistrarii la IEPA vor fi date Proiectantului la fiecare transpo rt de ingrasaminte. Protejarea hidraulica va fi imp achetata in cutii rezistente la umezeala sau saci cu cantitatea neta a materialului impachetat aratat pe fiecare pachet. lemn. maxim 15 Substanta organica. cand este pulverizata uniform pe suprafata pe care este a plicata. Protejare Materialul de protejare pentru semanare si plantare va fi non. ca baza de primire.6. Orice material din plastic sau alt material confec tionat de om nu va fi mai mare de 4 mm si va fi mai putin de 1% din greutatea uscata totala a ingrasamintelor. Materialul de protectie pentru semanare va fi dupa cum urmeaza: (1) Paie. % pe masa (greutate). Paiele vor fi de grau.toxic pentru vege tatie si pentru incoltirea semintelor si va fi aprobat de Dirigintelel lucrarii. 42. Protejare a hidraulica se va dispersa rapid si va ramane ca o pasta fina cand este amestecata cu apa. orez.3. Celuloza din lemn sau fibrele de hartie nu vor fi solubile in apa si vor indepli ni urmatoarele proprietati: Celuloza din lemn reciclata sau fibrele din hartie trebuie sa nu contina foi luc ioase Continutul umiditatii. fibra uscata % pe masa (greutate).

Materialul de protectie pentru plantare va consta in scoarta de copac maruntita.8. plantele vor fi verificate daca au fost transport ate corect.PH 4. Transportul In timpul transportului. Dirigintele lucrariiul poate respinge copacii rupti. Se va dispersa rapid si va ramane in suspensie cand va fi agitat cu apa.5 Capacitatea de tinere a apei. Liantul chimic de protectie va fi un produs dispo nibil pe piata recomandat in mod special de producator pentru a fi folosit ca stabilizator al protectiei. ramurile mari sunt rupte. Liantul de protectie si suspensia cu apa sau pasta formata va fi verde la culoare pentru a permite masurarea vizuala la aplicare.3. Liantul chimic de protec tie va fi impachetat. minim 400 (3) Liant chimic de protectie. Plantele livrate pentru proiect care . depozitat si transportat in concordanta cu recomandarile producatorului cu cantitatea neta ar atata clar pe fiecare pachet sau container. 42. Contractorul va avea grija sa previna ruperea si uscare a plantelor.3. La sosirea la locul lucrarii sau la depozit.3-8. in stare uscata % pe masa (greutate). Pr otectia trebuie sa fie aprobata de Proiectant inainte de plasare. 42. Cand un copac a fost respins. Inainte de a folosi liantul de protectie. aschii de copac.7. Liantul de protectie nu va pata si nu va fi toxic pentru vegetatie si pentru med iu. Daca radacinile sunt uscate. Contractorul va prezenta o certificare notariala facuta de producator in care afirma ca aceasta indeplineste toate cerintele. Plantarea. Depozitare temporala Nici o planta nu trebuie sa ramâna in depozitul temporar pe timpul verii. Contractorul il va i ndeparta de urgenta din locul lucrarii si il va inlocui. bulgarii de pamant sunt desprinsi sau parti din scoart a sunt rupte. sau alte materiale organice de protectie aprobate asa cum se arata in desene.

Durata depozitarii. Pentru a preveni inghetul vor fi depozitate ori intr-o cladire cu conditii cores punzatoare de temperatura si umiditate sau in grup compact cu radacinile invelite si separate de un material de protect ie potrivit astfel incat sa fie complet acoperite. In timpul perioadei de 24 de ore Contractorul tr ebuie sa continue sa aiba grija sa previna ruperea si ofilirea plantelor. metoda depozitarii si materialele folosite pentru protejare si plan tare va trebui sa fie aprobate de Dirigintele lucrarii. vor fi depozitate ori intro cladire cu conditii de racoare si umiditate sau in grup compact cu radacinile invelite si separate de un material de protectie potrivit astfel incat sa fie complet acoperite.nu trebuie plantate imediat vor fi protejate in urmatorul mod: (a) Plante cu radacina dezgolita. Daca plantele sunt depozitate in cladire. Depozitarea pe timp de iarna a plantelor cu radacin i dezgolite va fi permisa doar in cladiri cu temperatura si umiditate controlate. cu radacinile innoroiate sau prin asezarea plantei intr-un depozit racoros si umed. Plantele pot ramane pe santier doar 72 de ore inainte de a fi planta te sau duse in depozit. Radacinile plantelor ce vor fi plasate in depozit vor fi mai intai acoperite cu o pasta din pamant vegetal si apa. Dirigintele lucrarii va aproba m etodele de depozitare. (b) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza si plan tele crescute in recipiente. Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza vor fi past rate umede si vor fi bine ingrijite. Procedura de innoroire va nece sita ca plantele sa fie separate si radacinile inclinate in sol umed. Plantele pot ramane pe santier doar 24 de ore inainte de a fi plantate sau mutate in depozit. Plantele crescute in containere vor fi mentinute umede udandu-le dupa indicatiil e Dirigintele lucrarii. Plantele vor fi apoi protejate si pastrate umed e. . rada cinile vor fi acoperite cu o substanta protectoare umeda potrivita. Pentru a preveni ofilirea sau inghetarea.

).).). Timpul plantarii Exceptand pe cele crescute in containere. (b) Plantari de toamna Aceasta lucrare se va face din momentul in care planta devine inactiva pana cand pamantul nu mai poate fi lucrat. plantele trebuie sa fie inactive in mo mentul livrarii la depozit sau la amplasament. (a) Plantarea de primavara Aceasta lucrare se va face de cand se poate lucra pamantul pana cand planta. Gherghinul (Crataegus spp. Perioada de plantare poate fi extinsa pentru plantele crescute in recipient daca vremea este favorabila. exceptie facand: Plopul (Populus spp. metoda si materialul de protectie pentru plantele cu ra dacina acoperita si invelita in sac de panza si plantele crescute in recipiente vor fi aprobate de Dirigintele l ucrarii. Mesteacanul (Betula spp.). Arinul (Alnus spp.4.1. CONDITII TERMICE DE EXECUTIE SI MONTAJ 42. este activa. Artarul rosu (Acer Rubrum). Plantele cu radacina dezgolita vor fi plantate doar cand temperatura aerului dep aseste 2 °C. Ciresul (Prunus spp.) Care vor fi plantate doar in timpul sezonului de plantare de primavara.).4. in conditii normale. Stejarul (Quercus spp. EXECUTIA LUCRARILOR.). 42.Perioada de depozitare . exceptie facand plantarea coniferelor care se va face intre 1 septembrie . Parul (Pyrus spp.

se va acorda o atentie deosebita radacin ilor fibroase. Trasarea plantarii Pe zona ce urmeaza a fi plantata se va face trasarea pozitiei plantelor inainte ca operatiile de plantare sa inceapa. zonele de plantare vor fi delimitate c u jaloane.4. 42. Toate plantele care nu au fost plantate in perioada specifica vor avea nevoie de o aprobare scrisa de la Dirigintele lucrarii. Timpul maxim dintre sapare si incarcare pentru livrare pe santier sau plasarea in depozit aprobat va fi de 4 zile pentru plantele cu radacina acop erita de pamant si inveita in saci si o zi pentru plantele cu radacina dezgolita. Imediat dupa scoatere. Jaloanele vor fi batute in teren cca 900 mm.4. 42.si 1 noiembrie. Acestea trebuie scoase cu grija.4. In locul in care se vor planta . pentr u a evita ruperea plantelor sau pierderea sau deteriorarea radacinilor. Plantele cu radacin a dezgolita vor fi scoase doar cand temperatura aerului va depasi 2 °C. Jaloanele vor fi stalpi de otel.3. adancimea sapaturii . Scoaterea plantelor din pepiniera Plantele nu trebuie sa fie scoase din pamant pana cand Contractorul nu este gata sa le transporte din locul original la locul lucrarii sau in depozitul aprobat. iar locurile marcate cu stegulete. radacinile vor fi protejate impotriva uscarii si inghetarii. Pe taluzuri. Neglijenta in a asigura o astfel de aprobare va avea ca re zultat respingerea plantelor si inlocuirea acestora pe cheltuiala Contractorului. Saparea gropilor pentru plantare Marginile gropilor pentru plante vor fi verticale si fundul va fi orizontal.4.2. 42.

Materialul in exces scos din gropi va fi impr astiat in zona din apropiere asa cum .va fi masurata din centrul gropii.

Distanta de plantare va fi aratata in desenele lucrarii. Inainte de saparea gropilor pentru arbusti.5. Vor fi indepartate toate crengile rupte. 42. ci oturile si taieturile gresite de la retezarile de crengi anterioare. In general. (b) Arbusti cu frunze cazatoare. Diametrul si adancimea gropii vor fi in concordanta cu tabelul urmator: Saparea pentru arbusti. Apoi zona va fi curatata pana la o ada ncime de 50 mm pana cand se indeparteaza resturile. Retezarea crengilor va consta in rarirea ramurel elor asa cum indica obiceiul de crestere al diferitelor soiuri de copaci. pietrele si radacinile. Gropile pentru arbusti vor fi sapate cu un diametru si o adancime minima de 450 mm. (a) Copaci cu frunze cazatoare. Saparea gropilor pentru copaci. Marginile gropilor nu vor fi glasate sau netede. pamantul adiacent randului de plantare paralel cu conturul va fi pregatit prin indepartarea ierbii si a buruie nilor crescute. iarba existenta si buruienile crescute in zona de plantare vor fi taiate la o inaltime maxima de 50 mm. Mugurii terminali nu vor fi taiati dec at daca se cere de catre Dirigintele lucrarii. Gropile pentru arbusti. Gropile pentru copaci vor fi sapate in locul ind icat de stegulete. vegetatia existenta va fi indepartat a sau tratata cu un ierbicit nerezidual aprobat de Dirigintele lucrarii. vor fi sapate in locul marcat di n spatiul pentru plantare.4.indica Dirigintele lucrarii. Imediat inainte de plantarea rasadurilor. Gropile individuale pentru plantele crescute in recip iente vor fi sapate la dimensiunile cerute de marimea balotilor. indepartand doar partea deteriorata. arbustii vor fi taiati de la junata . Pe taluzele cu pante mai mici de 1:3(V:H). bulgarii. Capetele radacinilor rupte si deteriorate de 6 mm sau mai mari vor fi retezate c u o teietura curata. Materialul excavat nu va fi depozitat pe iarba sau in santuri. Retezarea ramurilor va fi facut a in prezenta Dirigintele lucrarii in asa maniera incat sa se pastreze ritmul de crestere naturala al fiec arei plante. buruienile. intr-o continua banda nu mai mare de 450 mm latime. Curatarea plantelor Curatarea se va face de un specialist in arbori. Distanta va fi masurata din centru catre centru si randurile alternative vor fi dispuse in zig-zag.

Procedee de plantare Umplutura de pamant va contine solul scos din groapa si pamant vegetal la nevoie pentru a fi potrivit cu nivelul existent.5 m idem 100 mm < 125 mm (diametru) . Daca solul ex istent nu este corespunzator.6 m (Inaltime) 900 mm idem 25 mm < 50 mm (diametru) 900 mm idem 50 mm < 75 mm (diametru) 1. MARIMEA COPACULUI DIAMETRUL MINIM AL GROPII ADANCIMEA GROPII 1.2 m < 2. Arbustii care cresc greu sau nu dau lastari vor fi curatati de ramuri in acelasi fel ca si copacii umbrosi cu frunze cazatoare.50 mm 2.4.6.4 m < 3.te.2 m idem 75 mm < 100 mm (diametru) 1.4 m (Inaltime) 750 mm Marimea balotului . atunci cand este recomandat de catre Proiectant. 42.

1.8 m idem 125 mm sau mai mare (diametru) Diametrul balotului + 900 mm idem .

(d) Plantele crescute in recipiente. Umplutura pregatita va fi asezata in jurul radacinii. Umplutura va fi saturata cu apa du pa ce este asezata planta. re cipientul va fi indepartat cu grija astfel incat pamantul care cuprinde radacina sa nu fie deranjat. Inainte de a incepe operatiunea de plantare vor fi aduse pe santier utilaje aprobate de irigare in stare buna de lucru. (2) Nu este nevoie de umplutura cand se foloseste un utilaj de plantare aprobat sau o metoda manuala care foloseste cazmaua.umplutura va consta in pamant vegetal. toate corzile si panza de ambalaj vor fi indepartate de trunchi. Plantele vor fi asezate in pozitie verticala si aranjate in pamant cu 50 mm mai sus decat adancimea la care au crescut ele in sera. In nici un moment umplutura sau alt pamant vegetal folosit in lucrare nu vor fi depozitate pe iarba sau in santuri. (1) Daca sunt pregatite gropile. Inainte de asezarea plantelor in groapa. la plantare. Dupa operatia de umplere va urma udarea copacilor. (c) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza.7. Protejare . Ta sarea sau udarea vor insoti operatiunea de umplere cu pamant pentru a elimina golurile de aer. Radacinile vor fi rasfirate cu grija intr-o poziti e naturala si umplutura pregatita va fi pusa in jurul radacinilor astfel incat fiecare radacina sa fie individual acoper ita pentru a se evita golurile de aer. Dupa c e planta este asezata in groapa.4. Planta va fi ridicata si apasata usor pentru a asigura contactul radacinilor cu solul. 42. Nu trebuie indepartate materialele car e se descompun intr-un sezon de crestere. Pamantul vegetal va fi depozitat doar in locurile aprobate de Dirigintele lucrarii. va fi intr-o stare sfaramicioasa. Aceasta udare v a satura complet umplutura si se va face in aceeasi zi cu plantarea. ca rezultat al udarii. se va avea grija ca soliditatea balotului sa nu fie distrusa. In timpul opera tiunii de plantare. radacinile vor fi asezate in centrul gropii si va fi compactata umplutura in jurul radacinilor pentru a elimina golurile de aer. Dupa ce pamantul se taseaza. a arbustilor. se va adauga umplutura pentru a se potrivi cu nivelul pamantului finisat. (c) Plante cu radacina goala. Pamantul de umplutura.

Benzile de tesatura se vor suprapune cca 150 mm l a imbinari.8. Toate celelalte plante care sunt plantate similar vor fi impacheta te la fel. Fixarea Toti copacii cu frunze cazatoare si cei vesnic verzi cu o inaltime de peste 2.4. Trunchiul copacilor cu frunze cazatoare se va impachet a cu o panza dubla cu ochiuri mari. Dupa asezarea tesaturii impotriva buruienilor. Panza de protectie impotriva buruienilor Panza de protectie impotriva buruienilor va fi neagra. material geotextil netesut de masa minima de 60 g/m2.4. 42.5 m vor necesita trei stalpi din . vor fi plasate in jurul plantelor tesaturi impot riva buruienilor si vor fi acoperite cu invelis protector pe intreaga zona specificata. Capse din sarma vor fi batute in pamant prin tesatura pentru a mentine tesatura pe loc. rezistenta la lumina ultr avioleta.9.4. Panza va fi fixata cu capse. 42.10.Dupa 30 de zile de la plantare. Este necesara cel putin o capsa pe metru patrat. suprafata va fi curatita de pamant si va fiacoperita cu m ateriale de protectie cu grosime de 100 mm. Tesatura va fi taia ta dupa nevoie si va fi potrivita in jurul plantei. Invelire La 7 zile de la plantare. 42.

5 m lungime asezati la o distanta egala unul de altul si adiacenti fat a de baloti. Stalpii vor fi asezati vertical pana la adancimea de 450 mm sub fundul gropii. .otel de 2. Ancorajul va fi perpendicular cu o linie dintre copac si stalp.

Plantele mentionate pentru plantarea numai primavara se vor planta inainte de 30 aprilie. Cand inlocuirile sunt terminate. Contractorul trebuie sa primeasca o certificare scrisa de la Proiectant in care sa se mentioneze faptul ca toate plantele au fost la loc si intr-o stare sa natoasa pe 1 iunie sau inainte de aceasta data din anul inspectiei.5. Garantia se va face inainte de receptia si plata finala a articolelor in afara de plante si vor fi in plina forta si efect pana la verificarea finala si receptia plantelor. Pe perioada contractului. Plantele care nu indeplines c cerintele pentru receptie vor fi inlocuite de Contractor pe cheltuiala proprie dupa data verificarii si inainte d e 30 noiembrie. Curatarea va include curatarea de crengi uscate. Pentru a fi acceptata. refacerea protectiei.5. Portiunea de sarma care vine in contact cu copacul va fi imbracata cu un tub de tip si lungime apro bata de Dirigintele lucrarii. planta trebuie sa fie intr-o co nditie sanatoasa. plivirea. VERIFICAREA CALITATII 42. stropirea cu substante adecvate a plantelor infectate de insecte. Angajatorul isi va asuma responsabilitatea pentru toate plantele gasite in stare satisfacatoare la verificare pentru incheierea cu succes a perioadei de plantare. reprezentativa a soiului ei. Aceasta intarziere in verificarea si receptia plantelor nu va intarzia acceptare a proiectului si plata finala daca Contractorul furnizeaza Investitorului un contract de garantie cu toata val oarea plantelor mentionate in contract. indepartarea marcajelor si a plasei . Datele de mai sus vor putea fi schimbate cu acordul Proiectantului doar daca con ditiile de vreme extreme sau alte circumstante o vor impune. Nici o portiune a lucrarii nu va fi inspectata pana cand toata lucrarea nu e ste terminata. Pentru acceptarea la inspectie.1. 42. i ndepartartarea resturilor de la lucrare si .03 mm. Perioada de instalare Inspectarea pentru constatarea incheierii cu succes a plantarilor se va face in timpul lunii septembrie din fiecare an.Copacul va fi legat de fiecare stalp cu fire duble de sarma din otel cu diamteru l de 2. Dirigintele lucrarii poate respinge astfel de copaci. iar acesti copaci vor fi i nlociuti de Contractor pe cheltuiala proprie. daca copacul se inclina sau este ranit din cauza curat arii incorecte de crengi. Contractoru l va plivi si va curata intreaga lucrare.

Totusi.5. Contractorul va avea grija de plante inclusiv pli virea. In timpul p lantarii de primavara sau toamna. plantele inlocuitoare trebue sa fie plantate bine si intr-o conditie sanatoasa in timpul verificarii. udarea.2. Pentru plantarile inlocuitoare nu va trebui sa treaca o perioada de fixare pentru a fi acceptate. Contractorul va indeparta imediat de pe santier orice planta uscata. Apa va fi aplicata la fiecare planta in parte in asa fel incat groapa in care es te sadita planta sa fie saturata fara a se revarsa in afara pamantului. Contractorului nu i se va permite sa incheie operatiunea pana cand toate plantele nu sunt intr-o stare buna. Toate aceste plante trebuie sa fie in concordanta cu specifi catiile de la inceputul lucrarii. (a) In timpul perioadei de fixare. Cand vor fi incheiate operatiunile de curata re. Ingrijirea plantelor In timpul perioadei de fixare. se va uda in plus macar o data la fiecare 30 de zile in timpul lunii mai pana in decembrie. Toate plantele care se usuca in 15 zile dupa plantare vor fi inlocuite si se va considera ca sunt parte din plantarea originala si vor fi supuse la cerintele perioadei de fixare. verificarea se va face doar pentru plantele inlocuite.curatarea in general a santierului. repararea recipientelor de apa sau alte lucrari care sunt necesare pentru a mentine sanatatea si aparenta satisfacatoarea plantarilor. Contractorul poate sa aleaga sa plantez e toate plantele inlocuitoare in primavara inainte de 15 mai. ajustarea legaturilor. Daca este necesara inlocuirea atat a plantelor de primavara cat si de toamna. 42. Udarea plantelor in spatiul plantarii se va face in asa fel incat toate gropile in . Toate cerintele pentru ingrijirea corecta in timpul perioadei de fixare se vor c onsidera ca parte a costului contractului.

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE . buruienile si iarba care vor creste vor fi in departate din apropierea copacilor si din zona in care plantele sunt protejate. Plivirea se face prin indepartarea buruienilor si a ierbii cu tot cu radacini ca re au crescut.6. trebuie indepartate la sfarsitul fiecarei zile. Contractorul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele nesatisfacat oare din cauza buruienilor. care rezulta din acesta operatiune. 42. Catalin Minea . (b) In timpul perioadei de fixare. Contractorul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele care sunt nesatisfacatoare din cau za lipsei de apa. Plivirea se va face de do ua ori pe luna din mai pana in septembrie. Protectia indepartata prin plivire va fi pusa la loc. Ramasitele. Plantele care trebuie sa fie udate si metoda de aplicare vor fi aprobate de Diri gintele lucrarii.Executie lucrari de amenajari spatii verzi Intocmit: Arh.care sunt sadite plantele sa fie saturate uniform fara a permite apei sa se reve rse dincolo de marginea suprafetei.

.

43.00 mm Grosime strat uzura 3. urmatoarele caracteristici. un grund de aderenta. in special pentru volei. triplusalt si saritura cu prajina. precum si pista de elan pentru aruncarea cu sulita . totusi. 2=granule de cauciuc artificial (SBR=Styrene Butadiene Rubber) in rasi na poliuretanica.00 mm Tratament special ranforsare poliuretanica (granulele vor fi inglobate in rasina poliuretanica) 1=suport. DOMENIU DE APLICARE Prevederile prezentului capitol se aplica la toate lucrarile de pardoseli: . se va aplica.2. handbal si baschet. costul acestuia fiind inclus in costul materi alelor. 3=granule elastomerice (EPDM=Ethylene Propylene Diene M-class) in rasina poliure tanica Inaintea montarii suprafetei descrise la 2. pe suport. precum si pista de elan pentru aruncarea cu sulita din sisteme pe sintetice conforme cu SR EN 14877 si vor avea certificate de acreditare IAAF . pistele pentru sarituri in inaltime. adica pista de alergari. aruncarea cu ciocanul si aruncarea gre utatii .43. in lungime. tinem sa precizam. orientative: Tip constructiv doua straturi turnate/lipite Model/design nedirectional Grosime nominala (masurata in conformitate cu prevederile IAAF) 14. In principiu acreditarea IAAF este suficienta pentru desemnarea calitatii pardos elilor descrise la acest punct. PREVEDERI PENTRU MATERIALE Pista de alergari.suprafetele pentru aruncarea cu dicul. . CAIET DE SARCINI ATLETISM TEREN DE SPORT MULTIFUNCTIONAL SI PISTA DE 43.1. indicat/livrat de producatorul suprafetei sintetice.International Association of Athletics Federations = Asociatia Internationala a Federatiilor de Atletism.piste atletice. saritura in lungime. pistele pentru saritura in inaltime. cu prajina s i triplusalt.teren multifunctional.2.

indicat/livrat de producatorul suprafetei sintetice. costul acestuia fiind inclus in costul materi alelor. La amenajarea gropi pentru sarituri se vor respecta urmatoarele straturi.In cazul in care pistele sintetice vor fi lipite. Groapa pentru sarituri va avea zona de aterizare intre 7 m la 9 m lungime si 2. rotunjita spre interior. Cota bordurii va fi la nivelul terenului inspre exterior si la nivelul nisipului inspre interior. placata cu un material moale care sa amortizeze impactul. lipirea se va face folosind ad ezivul.05 m latime si 0.7 5 m latime. Groapa de sarituri va fi prevazuta cu o bordura de minimum 0.30 m inaltime. Dimensiunea finala va fi agreata cu IAAF. de jos in sus: .

66 x3. Suprafetele destinate aruncarii discului