Din aceste doua situatii reies alte trasaturi, valori ale protagonistului: este recunoscator pentru ajutorul primit

si constient ca a gresit, platind pentru neascultarea sfatului parintesc. Fiind incurajat de Sfanta Duminica, sesizeaza faptul ca Dumnezeu i-a harazit un destin mai putin milos, dar „Mare-i Dumnezeu!”.234m0sdfsdn334 Sensibilitatea personajului este extraordinara in fata unor situatii reliefate de Creanga. In drumul spre curtea Imparatului Ros se milostiveste de furnici, de albine, facandu-si astfel noi prieteni care-l vor oferi sprijin la nevoie. Intalnirea personajului principal cu personaje fantastice reprezentand caractere umane duse la extrem (Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila) ii va conferi prilejul de a lega noi prietenii. Ajungand la curtea Imparatului Ros, Harap-Alb trece peste toate probele la care este supus, dar nu datorita unor puteri supranaturale, ci ajutorului dat de prietenii sai. Fata Imparatului Ros va prind dragoste pentru Harap-Alb, care dupa ispasirea pacatului pe care l-a comis (neascultare), va atinge stadiul suprem al fericirii pamantene- iubirea. Dargostea il va readuce la viata si el va primi rasplata pentru bunatatea, milostivirea, ascultarea(in calitate de sluga a spanului) de care daduse dovada. Personajul actioneaza sub semnul profund al destinului, dar si sub propriile decizii, care au un rol important in initierea lui.

Trecand probrlr de foc, probe initiatice(in numar de trei) el isi va recapata dreptul de a fi imparat, atingand stadiul maturitatii. Fiul de crai isi va dobandi noul statut, bine merutat, castigat in urma unor probe periculoase, care i-au dezvoltat intelepciunea si curajul. Aceste calitati sunt necesare pentru un imparat, pentru un model de imparatire. In drumul initiatic spre cunoasterea lumii trece prin mai multe etape, care-i marcheaz eroului propriile limite, dar il fac sa se cunoasca pe sine: umulinta, rabdarea, virtutile omeniei. Moartea personajului in final este un simbolica, ritualica, el fiind supus unui proces de purificare, reinvierea este semnul mdobandirii unei noi identitati. Fiind reprezentantul Binelui el obtine favoruri pe care nu le folosette in scop propriu(nu da dovada de egoism). El cunoaste virtutea cea mai de seama abia dupa ce a trecut anumite stadii. Iubirea este invingatoara mortii,renasterea Binelui in urma unei stadialitati riscante.

Harap-Alb, eroul basmului lui Creanga, iese oarecum din schema personajului basmului popular. Chiar daca poate fi identificat cu Fat-Frumos care se infrunta cu zmeii, nu se lupta niciodata cu spanul, nu comite pacatul groaznic al omorului. Din acest motiv basmul conceput de Ion Creanga se diferentiaza prin stil si continut de celalalte opere de acest gen. Harap-Alb este ajutat mereu de cel mai bun prieten al sau, calul fabulos si de Sfanta Duminica, cea care ii daduse primele sfaturi in evolutia maturizarii sale. In trecerea acestor probe, Harap-Alb este umanizat, el se teme, se plange de soarta, cere ajutorul acelora in care avea incredere, semn ca invatate ceva din experienta sa cu spanul. O experienta determinanta pentru maturizarea lui o constituie intalnirea cu omul Ros, un alt pericol de care ar fi trebuit sa se fereasca, asa cum il sfatuise tatal. Calatoria spre curtea imparatului Ros este un necontenit prilej de initiere a flacaului, deprinzand acum invatatura ca orice om, cat de neinsemnat sau ori de ciudat ar parea, poate fi de folos, tanarul capatand experienta mai ales in cunoasterea speciei umane. Cele cinci personaje supranaturale intalnite in drumul sau spre imparatul Ros, (Gerila ”o dihanie de om care se perpelea pe langa foc”, Flamanzila” o namila de om”, Setila „fiul Secetei, nascut in zodia ratelor si impodobit cu darul suptului”, Ochila si Pasari-Lati-

ocoleste nunta de furnici. Ca modalitati de caracterizare retinem: caracterizarea directa. autocaracterizarea ”Razi.Duminica („luminate craisor”. ca si Ion Creanga insusi. ospatul oferit de gazda sunt tot atatea incercari la care il supune viitorul socru si carora mirele trebuie sa le faca fata. dragostea pentru albine si furnici il fac sa le ocroteasca si sa le ajute atunci cand le intalneste in drumul sau. In aceasta etapa a initierii. de Sf .chiar daca pentru asta trebuie sa treaca prin apa sau sa zaboveasca pentru a le construi un adapost) si prin relatiile cu celelalte personaje (stie cum sa se comporte cu cei din jur: cal. fapte („ca tovaras. ii devin ajutoare de nadejde si-l ajuta in trecerea probelor. caracterizarea de catre alte personaje. ironia si autoironia. craiasa furnicilor si cea a albinelor salvandu-i de asemenea viata. trecerea lor prin foc. intelepciune la propunerea calului. conturate uneori cu elemente grotesti .Lungila ”fiul sagetatorului si nepotul arcasului). viciile pe care oricine le poate avea si pe care flacaul.descrierea. viitorul imparat care-si poate asuma raspunderea inchegarii unei familii si conducerii unei gospodarii. Probele de la imparatia fetei trimit spre ritualurile taranesti ale petitului. baiatul raspunde. pregatindu-l pentru casatorie. care sa-l ajute in orice imprejurare dificila a vietii. „credul”. Caracterizarea directa este facuta de narator ”fiul craiului. ca merge printre straini si nu vrea sa bata la ochi. dragostea pentru albine si furnici il fac sa le ocroteasca si sa le ajute atunci cand le intalneste in drumul sau. o demonstrare a calitatilor viitoarei sotii.si unde prisoseste darul nu se mai baga in seama amarul” (Ochila). spre deosebire de un FatFrumos obisnuit. prin limbaj. De asemenea. de data aceasta. dialogul. chiar daca pentru asta trebuie sa treaca prin apa ori sa zaboveasca pentru a le construi un adapost. trezindu-l din morti cu smicele si apa vie. in aceeasi maniera in care i s-a pus intrebarea. Harap-Alb cunoaste dragostea aprinsa pentru o fata. onomastica personajelor. de cal ”nu te stiam asa de fricos”. acest fapt fiind ilustrat atunci cand ea ii salveaza viata. aceea ca omul nu poate trai de unul singur: ”ca tovaras era partas la toate. le priveste cu o intelegere bonoma si jovialitate. din aceeasi lume cu el. atat calitati (inteligenta la intrebarea ironica a tatalui. gesturi. alegerea motivata a miresei. acestia folosindu-si tocmai trasaturile dominante. deoarece reuneste. sa-i stea aproape la bine si la rau. tu. si la paguba si la castig si prietenos cu fiecare pentru ca avea nevoie de dansii in calatoria sa la imparatul Ros”. monologul interior umorul. era partas la toate. intrucat experienta capatata ii confera statutul de adult pregatit pentru viata. Se poate observa ca eroul este atipic. si de aceea primeste ajutorul acestora). ”Dar aista cal tu l-ai ales?”. razi Harap-Alb”. Sigur ca binele pe care Harap-Alb il face se intoarce atunci cand el insusi se afla in impas. ”slab de inger”. care este unul din reperele finale ale devenirii sale. care va sti sa aiba grija de barbatul ei. si prietenos cu fiecare pentru ca avea nevoie de dansii. Fiecare dintre aceste personaje. modalitatile de expunere-naratiunea. ori . sa-l duca ori ca vantul. De aceea Harap-Alb are capacitatea umana de a-si face prieteni adevarati. sufletul lui bun. de span ”Pentru vrednicia lui mi l-a dat tata” .Alb). boboc in felul sau…”. fiu de crai. ”gaina plouata”). Ultima proba la care il supune fata este. in calatoria sa la imparatul Ros”. ”mai fricos decat o femeie”. furnici si cei cinci voinici. albine. devenite -la nevoieadevarate talente: ”tot omul are un dar si un amar . loiali. care vine. Aceasta intamplare simbolizeaza idea ca acum Harap-Alb redevine el insusi. autocaracterizarea si caracterizarea indirecta: prin nume (oximoronul Harapnegru. asadar. Priceperea lui Harap-Alb de a-si face prieteni buni vine dintr-o filozofie straveche de viata. intre care insotirea mirelui de un alai de tineri. si la paguba si la castig. „naiv”.semnifica omul dominat de trasatura de caracter. primejduindu-si viata.

aduce capul cerbului desi i se fac oferte extrem de tentante).cu prudenta . bunatate . rasa nobila –prin tot ce face isi atrage admiratia celor din jur. fidelitatea-isi respecta juramantul si nu divulga identitatea spanului. ocoleste nunta de furnici. ca ”daca mi-i duce ca gandul mi-i prapadi”.ceea ce echivaleaza cu pacatul originar. sociabilitate-se imprieteneste usor. slabiciune -nu trece proba labirintului/padurea) primele dominandu-le pe cele din urma.Calinescu se dovedeste indreptatita: ”Omul de soi se vadeste sub orice strai”.prefera prima varianta. tu. . cat si defecte (nesupunere –nu respecta porunca tatalui.razi.ca gandul.face stup albinelor.considerand. Harap-Alb!”. incat afirmatia lui G. naivitate -se lasa pacalit de span. are o fire vesela „Razi. este o companie placuta.

5. 57200/423.   .3/: 050.00/3:72./:70.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful