Din aceste doua situatii reies alte trasaturi, valori ale protagonistului: este recunoscator pentru ajutorul primit

si constient ca a gresit, platind pentru neascultarea sfatului parintesc. Fiind incurajat de Sfanta Duminica, sesizeaza faptul ca Dumnezeu i-a harazit un destin mai putin milos, dar „Mare-i Dumnezeu!”.234m0sdfsdn334 Sensibilitatea personajului este extraordinara in fata unor situatii reliefate de Creanga. In drumul spre curtea Imparatului Ros se milostiveste de furnici, de albine, facandu-si astfel noi prieteni care-l vor oferi sprijin la nevoie. Intalnirea personajului principal cu personaje fantastice reprezentand caractere umane duse la extrem (Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila) ii va conferi prilejul de a lega noi prietenii. Ajungand la curtea Imparatului Ros, Harap-Alb trece peste toate probele la care este supus, dar nu datorita unor puteri supranaturale, ci ajutorului dat de prietenii sai. Fata Imparatului Ros va prind dragoste pentru Harap-Alb, care dupa ispasirea pacatului pe care l-a comis (neascultare), va atinge stadiul suprem al fericirii pamantene- iubirea. Dargostea il va readuce la viata si el va primi rasplata pentru bunatatea, milostivirea, ascultarea(in calitate de sluga a spanului) de care daduse dovada. Personajul actioneaza sub semnul profund al destinului, dar si sub propriile decizii, care au un rol important in initierea lui.

Trecand probrlr de foc, probe initiatice(in numar de trei) el isi va recapata dreptul de a fi imparat, atingand stadiul maturitatii. Fiul de crai isi va dobandi noul statut, bine merutat, castigat in urma unor probe periculoase, care i-au dezvoltat intelepciunea si curajul. Aceste calitati sunt necesare pentru un imparat, pentru un model de imparatire. In drumul initiatic spre cunoasterea lumii trece prin mai multe etape, care-i marcheaz eroului propriile limite, dar il fac sa se cunoasca pe sine: umulinta, rabdarea, virtutile omeniei. Moartea personajului in final este un simbolica, ritualica, el fiind supus unui proces de purificare, reinvierea este semnul mdobandirii unei noi identitati. Fiind reprezentantul Binelui el obtine favoruri pe care nu le folosette in scop propriu(nu da dovada de egoism). El cunoaste virtutea cea mai de seama abia dupa ce a trecut anumite stadii. Iubirea este invingatoara mortii,renasterea Binelui in urma unei stadialitati riscante.

Harap-Alb, eroul basmului lui Creanga, iese oarecum din schema personajului basmului popular. Chiar daca poate fi identificat cu Fat-Frumos care se infrunta cu zmeii, nu se lupta niciodata cu spanul, nu comite pacatul groaznic al omorului. Din acest motiv basmul conceput de Ion Creanga se diferentiaza prin stil si continut de celalalte opere de acest gen. Harap-Alb este ajutat mereu de cel mai bun prieten al sau, calul fabulos si de Sfanta Duminica, cea care ii daduse primele sfaturi in evolutia maturizarii sale. In trecerea acestor probe, Harap-Alb este umanizat, el se teme, se plange de soarta, cere ajutorul acelora in care avea incredere, semn ca invatate ceva din experienta sa cu spanul. O experienta determinanta pentru maturizarea lui o constituie intalnirea cu omul Ros, un alt pericol de care ar fi trebuit sa se fereasca, asa cum il sfatuise tatal. Calatoria spre curtea imparatului Ros este un necontenit prilej de initiere a flacaului, deprinzand acum invatatura ca orice om, cat de neinsemnat sau ori de ciudat ar parea, poate fi de folos, tanarul capatand experienta mai ales in cunoasterea speciei umane. Cele cinci personaje supranaturale intalnite in drumul sau spre imparatul Ros, (Gerila ”o dihanie de om care se perpelea pe langa foc”, Flamanzila” o namila de om”, Setila „fiul Secetei, nascut in zodia ratelor si impodobit cu darul suptului”, Ochila si Pasari-Lati-

conturate uneori cu elemente grotesti . de cal ”nu te stiam asa de fricos”. Sigur ca binele pe care Harap-Alb il face se intoarce atunci cand el insusi se afla in impas. intelepciune la propunerea calului. tu. caracterizarea de catre alte personaje. ca merge printre straini si nu vrea sa bata la ochi. care este unul din reperele finale ale devenirii sale.semnifica omul dominat de trasatura de caracter. In aceasta etapa a initierii. dragostea pentru albine si furnici il fac sa le ocroteasca si sa le ajute atunci cand le intalneste in drumul sau. sufletul lui bun. Priceperea lui Harap-Alb de a-si face prieteni buni vine dintr-o filozofie straveche de viata. spre deosebire de un FatFrumos obisnuit. loiali. intre care insotirea mirelui de un alai de tineri. boboc in felul sau…”. autocaracterizarea ”Razi. ”gaina plouata”). atat calitati (inteligenta la intrebarea ironica a tatalui. Ultima proba la care il supune fata este. autocaracterizarea si caracterizarea indirecta: prin nume (oximoronul Harapnegru. razi Harap-Alb”. trecerea lor prin foc. viciile pe care oricine le poate avea si pe care flacaul. ”slab de inger”. ca si Ion Creanga insusi. de span ”Pentru vrednicia lui mi l-a dat tata” . Probele de la imparatia fetei trimit spre ritualurile taranesti ale petitului. ii devin ajutoare de nadejde si-l ajuta in trecerea probelor. sa-i stea aproape la bine si la rau. „credul”. acest fapt fiind ilustrat atunci cand ea ii salveaza viata. deoarece reuneste.si unde prisoseste darul nu se mai baga in seama amarul” (Ochila). in calatoria sa la imparatul Ros”. sa-l duca ori ca vantul. si la paguba si la castig si prietenos cu fiecare pentru ca avea nevoie de dansii in calatoria sa la imparatul Ros”. modalitatile de expunere-naratiunea. viitorul imparat care-si poate asuma raspunderea inchegarii unei familii si conducerii unei gospodarii. acestia folosindu-si tocmai trasaturile dominante. si la paguba si la castig. trezindu-l din morti cu smicele si apa vie. ori . aceea ca omul nu poate trai de unul singur: ”ca tovaras era partas la toate. alegerea motivata a miresei. Caracterizarea directa este facuta de narator ”fiul craiului. Harap-Alb cunoaste dragostea aprinsa pentru o fata. in aceeasi maniera in care i s-a pus intrebarea. ”Dar aista cal tu l-ai ales?”. asadar. prin limbaj. Ca modalitati de caracterizare retinem: caracterizarea directa. o demonstrare a calitatilor viitoarei sotii.Duminica („luminate craisor”. pregatindu-l pentru casatorie. din aceeasi lume cu el. ”mai fricos decat o femeie”. era partas la toate. care va sti sa aiba grija de barbatul ei. monologul interior umorul. ironia si autoironia. fapte („ca tovaras. care vine. de Sf . primejduindu-si viata. ocoleste nunta de furnici.chiar daca pentru asta trebuie sa treaca prin apa sau sa zaboveasca pentru a le construi un adapost) si prin relatiile cu celelalte personaje (stie cum sa se comporte cu cei din jur: cal. craiasa furnicilor si cea a albinelor salvandu-i de asemenea viata. De asemenea. onomastica personajelor. de data aceasta. si de aceea primeste ajutorul acestora). fiu de crai. Fiecare dintre aceste personaje. gesturi.Lungila ”fiul sagetatorului si nepotul arcasului). dragostea pentru albine si furnici il fac sa le ocroteasca si sa le ajute atunci cand le intalneste in drumul sau. albine.Alb). ospatul oferit de gazda sunt tot atatea incercari la care il supune viitorul socru si carora mirele trebuie sa le faca fata. Aceasta intamplare simbolizeaza idea ca acum Harap-Alb redevine el insusi. Se poate observa ca eroul este atipic. furnici si cei cinci voinici. intrucat experienta capatata ii confera statutul de adult pregatit pentru viata. devenite -la nevoieadevarate talente: ”tot omul are un dar si un amar . baiatul raspunde. le priveste cu o intelegere bonoma si jovialitate.descrierea. De aceea Harap-Alb are capacitatea umana de a-si face prieteni adevarati. chiar daca pentru asta trebuie sa treaca prin apa ori sa zaboveasca pentru a le construi un adapost. care sa-l ajute in orice imprejurare dificila a vietii. „naiv”. dialogul. si prietenos cu fiecare pentru ca avea nevoie de dansii.

face stup albinelor.ceea ce echivaleaza cu pacatul originar. are o fire vesela „Razi. Harap-Alb!”. fidelitatea-isi respecta juramantul si nu divulga identitatea spanului. bunatate . naivitate -se lasa pacalit de span. ca ”daca mi-i duce ca gandul mi-i prapadi”.ca gandul. tu. . rasa nobila –prin tot ce face isi atrage admiratia celor din jur. aduce capul cerbului desi i se fac oferte extrem de tentante). incat afirmatia lui G. slabiciune -nu trece proba labirintului/padurea) primele dominandu-le pe cele din urma.prefera prima varianta.considerand. ocoleste nunta de furnici.Calinescu se dovedeste indreptatita: ”Omul de soi se vadeste sub orice strai”. sociabilitate-se imprieteneste usor. cat si defecte (nesupunere –nu respecta porunca tatalui. este o companie placuta.razi.cu prudenta .

5.00/3:72. 57200/423.3/: 050./:70.   .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful