Tinca Larisa-Manuela 1 Proiectare sistemului de reglare automata a reactoarelor nucleare

PROIECTAREA SISTEMULUI DE REGLARE AUTOMAT A REACTOARLOR NUCLEARE

Tinca Larisa-Manuela 2 Proiectare sistemului de reglare automata a reactoarelor nucleare

1.Scur istoric:
Progresele nregistrate n domeniul nuclear , care au cumulat cu descoperirea n 1938 de c tre Hann Strssmann a reac iei de fisiune n lan , au condus la punerea n func iune le 2 decembrie 1942 , n timpul celui de-al doilea r zboi mondial , a primului reactor nuclear , de c tre E . Fermi , la Chicago ( S.U.A ) . Consecin ele imprevizibile ale acestei descoperiri au avut ca prim rezultat construirea bombei atomice i efectuarea primei explozii nucleare experimentale n anul 1945 , de c tre S.U.A. , n New Mexico , urmat de descoperirea reac iilor termonucleare i a bombei atomice cu hidrogen .

2.Prezentare teoretic :
Reactorul nuclear este o instala ie n care este ini iat o reac ie nuclear n lan , controlat i sus inut la o rat sta ionar (n opozi ie cu o bomb nuclear , n care reac ia n lan apare ntr-o frac iune de secund i este complet necontrolat ). Reactoarele nucleare sunt folosite pentru numeroase scopuri. Cea mai semnificativ utilizarea curent este pentru generarea de putere electric . Reactoarele de cercetare sunt folosite pentru producerea de izotopi i pentru experimente cu neutroni liberi. Din punct de vedere istoric, prima folosire a reactoarelor nucleare a fost producerea plutoniului pentru bomba atomic . O alt utilizare militar este propulsia submarinelor i a vapoarelor (de i aceasta presupune un reactor mult mai mic dect cel folosit ntr-o central nuclearo-electric ). Reactoarele nucleare sunt folosite pentru numeroase scopuri. Cea mai semnificativ utilizarea curent este pentru generarea de putere electric . Reactoarele de cercetare sunt folosite pentru producerea de izotopi i pentru experimente cu neutroni liberi. Din punct de vedere istoric, prima folosire a reactoarelor nucleare a fost producerea plutoniului pentru bomba atomic . O alt utilizare militar este propulsia submarinelor i a vapoarelor (de i aceasta presupune un reactor mult mai mic dect cel folosit ntr-o central nuclearo-electric ). Instala ia de fuziune este o tehnologie bazat pe fuziunea nuclear n locul fisiunii nucleare.Exist i alte instala ii n care au loc reac ii nucleare ntr-o manier controlat , incluznd generatoarele termoelectrice radioizotope i bateriile atomice, care genereaz c ldur i putere exploatnd dezintegr rile radioactive pasive, cum ar fi, de exemplu, instala iile Farnswoth-Hirsch de producere a radia iilor neutronice.

3.Aplica ii:
n centrale nuclearo-electrice: produc ie de c ldur pentru generare de electricitate; produc ie de c ldur pentru nc lzire domestic i industrial ; produc ie de hidrogen; la desalinare.

Tinca Larisa-Manuela 3 Proiectare sistemului de reglare automata a reactoarelor nucleare

n centrale nuclearo-electrice: produc ie de c ldur pentru generare de electricitate; produc ie de c ldur pentru nc lzire domestic i industrial ; produc ie de hidrogen; la desalinare. n transmuta ie de elemente: la produc ia de plutoniu, adesea pentru utilizarea n arme nucleare; la ob inerea diver ilor izotopi radioactivi, cum ar fi americiu pentru detectorii de fum, respectiv n cercetare: pentru asigurarea unei surse de radia ie cu neutroni i pozitroni (cum ar fi pentru Analiza cu activare neutronic i Datarea cu potasiu-argon); pentru dezvoltarea de tehnologii neclare. cobalt-60, molibden-99 i al ii, folosi i n medicin .

4.Elemente de cinetic nuclear :

Starea energetic areactorului nuclear este definit de factorul de multiplicare astfel:
        

definit

Conform defini iei factorului de multiplicare rezult urm toarele situa ii posibile: reactorul este n stare critic sta ionar ,puterea termic dezvoltat n zona activ a reactorului r mne constant -reactorul este n stare supracritic ,puterea termic dezvoltat n zona activ a reactorului este n cre tere -reactorul este n stare subcritic ,puterea termic dezvolat n zona activ a reactorului este n sc dere Factorul de multiplicare este func ie de geometia reactorului i de caracteristicile materialului din zona activ .Pentru un reactor termic el are urm toarea expresie: 

Unde:

-num rul de neutroni de fisiune produ i de neutronii termici,dezvolta i n combustibil; -efect de fisiune rapid ,raportul dintre num rul total de fisiuni neutronii termici f-factorul de utilizare termic p-probabilitatea evit rii rezonantei -probabilitatea ca neutronii de fisiune sp nu p r seasc zona activ n timpul termaliz rii -probabilitatea ca neutronii termici sa nu p r seasc zona activ n timpul fisiunii i num rul de fisiuni produs de

Tinca Larisa-Manuela 4 Proiectare sistemului de reglare automata a reactoarelor nucleare

Pentru a n elege mai bine problema bilan ului de neutroni n reactor n fig.1 este prezentat succesiunea genera iilor:

ntre dou fisiuni succesive un neutron parcurge n spa iul mediu s cu viteza medie .Rezult c un neutron care ia na tere ntr-un act de fisiune produ n genera ia k are un timp mediu de via dar de rela ia urm toare:


Notnd cu n num rul de neutroni care exist n genera ia precedent si cu num rul de neutroni care exist n genera ia urm toare genera iei precedente ,rezult conform cu def timpului mediu de via ca raportul n/l reprezint num rul de neutroni care se consum nunitatea de timp iar raportul /l reprezint num rul de neutroni care iau na tere n unitatea de timp.

5.Modelul punctual al reactorului nuclear

Sunt necesare cteva preciz ri n leg tur cu neutronii ntrzia i.La un timp oarecare dup producerea unui act de fisiune, are loc datorit precursorilor,emisia unui anumit numar de neutroni intarziati .Pentru toti cei m precursori rezulta o fractiune de neutroni care sete data de urmatoarea relatie:

Tinca Larisa-Manuela 5 Proiectare sistemului de reglare automata a reactoarelor nucleare

Pentru a stabili expresia variatiei numarului de neutroni in unitate de timp , este necesar sa facem bilantul tanand cont de neutronii promti si de neutronii intarziati. numarul toatal de neutroni promti+intarziati in unitate de timp numarul toatal de neutroni promti+intarziati care dispar

6.Ecuatiile de stare si functiile de transfer ale reactoruli nuclar:

Ecuatia

punctului de functionare oarecare considarand expresii de forma n(t)=

 si ecuatia

vor fi liniariate in jurul

Ecuatia regimului stationar:

Ecuatia regimului dinamic:

Aplicand Laplace in conditii initiale nule rezulta urmatoare functie de transfer



Rezulta:

Du a cateva operatii simple va rezulta:

Tinca Larisa-Manuela 6 Proiectare sistemului de reglare automata a reactoarelor nucleare

Deoarece functia de transfer poate fi scrisa sub forma:

Daca alegem vectorul

=(0,1)

Rezulta functia de transfer

7.Proiectarea sistemului de reglare a reactorului nuclear

Model dinamic punctual al reactorului nuclear este reprezentat in urmatoarele ecuatii:

Daca negljam constantele foarte mici ne rezulta urmatoarea ecuatie concreta:

Tinand cont de functia de transfer si aplicand transformata Laplace in conditii initiale nule rezulta schema bloc din urmatoarea figura:

Tinca Larisa-Manuela 7 Proiectare sistemului de reglare automata a reactoarelor nucleare

Aplicatie Se cere sinteza unui sistem de reglare automata cu reactii dupa variabilele de stare pentru un reactor nuclear cu urmatoarele date initiale: 


Consideram ca variatia temperaturii agentului de racire poate fi neglijata si ca un numar de 5 reactii dupa variabilele de stare asigura performanta corespunzatoare,cu datele si figura de mai sus rezulta urmatoarea schema bloc:

 

Tinca Larisa-Manuela 8 Proiectare sistemului de reglare automata a reactoarelor nucleare

In aceasta figura variabila de stare reprezinta marimea (variatia puterii reactorului in jurul valorii stationare ,exprimata in wati).Variabila de stare reprezinta variatia datorita modificarii pozitiei barelor de reglare. Schema de mai sus poate fi transpunsa in urmatoarea schema unde functia de transfer este:

Pentru determinarea valorilor numerice k1-k5 se alege o functie de transfer dorita in circuit inchis de forma: s Functia de transfer a fost aleasa sub aceastra forma deoarece asigura caracteristici tranzitorii si de frecventa ,bune. Completam functia de transfer cu:

Tinca Larisa-Manuela 9 Proiectare sistemului de reglare automata a reactoarelor nucleare

Identificam termenii si rezulta: =30,1

Rezolvam sistemul si obtinem: , , , ,

Daca analizam cele doua scheme bloc ajungem la concluzia ca din cele 5 variabile numai variabilele x1 si x4 sunt accesibile.Variabilele inacceptabile x2,x3,x5 pot fi generate cu ajutorul lui x1 si x4.Daca generam variabilele x2 cu ajutorul lui x1 si x3,x5 cu ajutorul lui x4 obtinem urmatoarea schema bloc:

Polii si zerourile functiilor de transfer ale blocurilor de pe caile de reactii sunt foarte apropiati ceea ce inseamna ca putem admite o compensare practic totala.Reactorul nuclear poate fi descris printr-un model punctual si poate fi reglat automat folosind o reactie proportionala dupa marimea de iesire(puterea dezvoltata de reactor) si o reactie proportional-derivativa dupa pozitia barelor de reglare.

Tinca Larisa-Manuela 10 Proiectare sistemului de reglare automata a reactoarelor nucleare

888

8.Schemele de reglare a reactoarelor nucleare:

Schemele de conducere a reactoarelor nucleare urmaresc realizarea echilibrului dintre puterea reactorului ,cantitatea de caldura evacuata din reactor si transmisa la cazanul de abur si respectiv puterea electrica debitata de generator in sistemul energetic.Indiferent de structura de reglare ,va exista o bucla de reglare locala obligatorie ,ce consta in masurarea reactivitatii reactorului prin sonda de neutroni,iar regulatorul reactorului comanda servomotorul barelor de reglare astfel incat sa se mentina reactivitatea la valorile impuse. Se pot definii doua principii de conducere a reactoarelor nucleare: a)reactorul conduce turbina:este aplicabila in situatiile in care scopul reactorului consta in producerea de combustibil nuclear,deci puterea sa va fi dictata de cerintele de combustibil ce trebuie produs,iar calduura rezultata in procesul de reactie trebuie transformata in vapori supraincalziti.Energia continuta de vaporii supraincalziti va fi transformata de grupul energetic (turbina-generator)in energie electrica.Schema de reglare:

10

Tinca Larisa-Manuela 11 Proiectare sistemului de reglare automata a reactoarelor nucleare

Asa cum se observa din figura,se determina cantitatea de caldura ,evacuata din reactor,pe baza masurarii debitului de agent de racire si a temperaturilor la intrarea si iesirea in generatorul de abur,si se compara cu .Regulatorul reactorului converteste cantitatea de caldura in echivalentul puterii reactorului si de aici in reactivitatea acesteia si stabileste marimea prescrisa la regulatorul de pozitie al barelor de reglare ,la care se asigura si o reactie locala de la pozitia acestora. In functie de puterea debitata de reactor,se transmite un semnal de comanda la regulatorulde turatie al turbinei ,care asigura incarcarea generatorului(puterea electrica produsa)in asa fel incat sa pastreze turatua constanta (corespunzatoare frecventei din sistemul energetic),astfel incat sa corespunda puterii termice debitata de reactor si in plus sa pastreze presiunea constanta a aburului la iesirea din generatorul de aburi. b)Turbina conduce motorul:in acest caz sarcina de baza a grupului nuclearo-electric este de a produce energia electrica astfel incat sa asigure mentinerea echilibrului dintre puterea generata si puterea constanta in sistemul energetic.Schema simplificata:

Asa cum se observa in schema ,regulatorul turbinei urmareste mentinerea constanta a turatiei turbinei la valoarea de sincronism determinata de frecventa din sistemul energetic.Acest lregulator poate primi reactii suplimentare dupa puterea electrica debitata de grup.Regulatorul comanda debitul de abur ce se destinde in turbina.Ca urmare a modificarii debitului apar modificari al presiunii acestuia , variatii ce se masoara cu traductorul TP si se transmit ca marime de reactie la regulatorul principal al reactorului , reactie ce se compara cu valoarea prescrisa a presiunii .Acest regulator poate primi informatia suplimentara dupa asa cum s-a aratat la schema precedenta .Regulatorul local are functia de reglare a reactivitatii (deci a puterii reactorului)prin structura descrisa anterior, marimea prescrisa fiind furnizata de iesirea regulatorului de presiune PT .Deoarece regimul tranzitoriu al schimbatoarelor de caldura de pe circuitul agentului de racire al reactorului si al generatorului de abur este mare , si deci reactia
11

Tinca Larisa-Manuela 12 Proiectare sistemului de reglare automata a reactoarelor nucleare

dupa presiune va comanda cu intarziere modificarea puterii reactorului ,se introduce o reactie suplimentara direct regulatorului local,dupa debitul de abur consumat de turbina ,deci perturbatia principala in sistemele de reglare ale turbinei si reactorului. Aceste doua structuri prezentate ,sunt scheme de principiu ,ce se aplica grupurilor nucleare.In practica fiecare firma ce implementeaza sisteme de condulcere pentru centrale nucleare isi adopta scheme proprii, astfele incat sa asigure functionarea sigura si eficienta a centralei.Informatiile disponibile in literatura referitoare la realizarile hardware si software pentru sistemele de conducere in acest domeniu sunt destul de generale si vagi.

12