Proiect

Managementul Resurselor Secundare

Energia Nucleară
 Cuprins

1. Introducere…………………………………………………………2
2. Noțiuni de baza despre energia nucleară…………….3
2.1 Bazele energiei nucleare………………………………3
2.2 Obținerea energie nucleare………………………….4
3. Reactoare și centrale nucleare……………………………6
3.1 Reactorul nuclear ………………………………………..6
3.2 Tipuri de reactoare……………………………………….7
3.3 Centrala nucleară……………………………………….11
4. Armament nuclear……………………………………………14
4.1 Proiectul Manhattan…………………………………..15
5. Accidente nucleare……………………………………………18
6. Concluzii…………………………………………………………..22
7. Bibliografie……………………………………………………….23

1. Introducere

2
 Energia nucleară a debutat cu descoperirea radiațiilor ionizate,apoi
descoperirea radioactivității artificiale a fisiunii uraniului, în deceniul al patrulea al
acestui secol, au dat un puternic imbold cercetarilor de fizică nucleară. Impactul
major pentru energia nucleară a fost aruncarea celor două bombe nucleare în
1945 asupra Japoniei.

Această energie este rezultatul reacțiilor nucleare în care materia se

transformă în energie. Este eliberată sub formă de energie cinetică a
particulelor,dar și ca radiație electromagnetică. Procesul nuclear prin care se
eliberează cea mai mare cantitate de energie este fisiunea unui nucleu greu.

Energia nucleară este o alternativă cu emisii reduse de carbon la combustibilii

fosili și reprezintă o componentă a mixului energetic în 14 din cele 28 de state
membre, având o pondere de aproape 30 % din energia electrică produsă în UE.
Cu toate acestea, în urma dezastrului de la Cernobîl din 1986 și a catastrofei
nucleare de la Fukushima, Japonia, din 2011, energia nucleară a ajuns să fie foarte
controversată. În prezent energia nucleară furnizează 16% din electricitatea lumii.
[1] [2]

2. Noțiuni de bază despre energia nucleară

3
 2.1 Bazele energiei nucleare
Știința pe care se bazează energia nucleară este clasică și se referă la studiul
structurii atomului și nucleului în ultimii 100 de ani. În prima treime a secolului
XX, majoritatea experimentelor cu diferite particule care vin din materiale
radioactive au condus la înțelegerea clară a structurii atomului și a nucleului.

În anul 1895 Wilhem Rontgen a descoperit radiația ionizantă iar ulterior în

1986 fizicianul Becqerel a lăsat câteva placi fotografice într-un spațiu întunecat, în
apropierea unui minereu de uraniu. Developându-le le descoperă înnegrite, ca și
când ar fi fost expuse la lumina și a tras concluzia că minereul de uraniu emite
radiații necunoscute. Datorită acestei descoperiri Marie Curie și Pierre Curie și-au
dedicat multi ani cercetării radiațiilor radioactive numind acest fenomen “
Radioactivitate”.

În 1902 Ernest Rutherford a explicat termenul de radioactivitate ca fiind un

eveniment spontan care implică emisia unei particule alfa sau beta de la nucleu.
James Chadwick a descoperit neutronul în 1932,iar John Cockcroft și Ernest
Walton în acelasi an, au produs transformări nucleare prin bombardarea atomilor
cu protoni acceleratori.

La 2 decembrie 1942, Fermi, un fizician italian care a emigrat în SUA

înaintea celui de-al doilea război mondial, a fost primul om care a reuşit să
experimenteze o reacție de fisiune nucleară,apoi a participat şi el activ la proiectul
Manhattan, la Los Alamos, unde au fost proiectate şi construite primele bombe
atomice în timpul celui de-al doilea război mondial. [3] [4]

2.2. Obținerea energiei nucleare

4
 Procesele care stau la baza producerii energiei sunt : fuziunea nucleelor
ușoare și fisiunea nucleelor grele. Energia oricărui sistem, fizic, chimic sau nuclear,
se manifestă prin abilitatea sistemului de a produce sau a prelucra căldura sau
radiațiile.

O serie de investigații în fizica atomică și nucleară în perioada 1879-1939 au

condus la descoperirea de fisiune. În aceasta reacție se formează două nuclee
ușoare și neutron care pot iniția reacții de fisiune suplimentare dacă energia lor
este scăzută. Atunci când numărul de fisiuni crește foarte repede se eliberează o
energie foarte mare iar reacția lanțului nuclear formulată de Leo Szilar în 1934 și
experimentată de Otto Hahn, devine nereglementată. Reacția lanțului nuclear s-a
creat printr-un aranjament de bucăți de uraniu distribuite între bucăți de grafit.
Instalația care asigură condițiile de obținere și menținere a reacției în lanț este
reactorul nuclear.În zona activă localizată în partea centrală a reactorului are loc
reacția de fisiune.Această zonă conține combustibilul nuclear alcătuit din izotopi
fisionabili,moderatorul (apa grea), cu rolul de a încetini viteza neutronilor rapizi,
astfel ca reacția să fie controlabilă, agentul de răcire, care preia căldura dezvoltată
în zona activă și o cedează apei în schimbătorul de căldură.

Fuziunea constă în absorbirea unui neutron de către un nucleu de

dimensiuni mari care va deveni instabil și se va sparge în mai multe fragmente cu
degajare de energie. Acest proces se produce în Soare și în alte stele, iar o
cantitate mare de energie se eliberează în reacțiile unde patru protoni
interacționează ducând la formarea unui nucleu de heliu. [5] [6]

5
 Fuziunea și fisiunea nucleară [6]

Fuziunea este procesul opus reacției de fisiune nucleară. În fisiune nucleele

cu mase mici sunt obținute dintr-un nucleu greu iar suma maselor produse este
mai mică decât masa nucleului greu. În procesul de fuziune masa nucleului greu
este mai mică decât suma maselor inițiale ale nucleelor care se ciocnesc. [6]

6
 3.Reactoare și centrale nucleare

3.1 Reactorul nuclear

Primul reactor nuclear a început să funcționeze la Universitatea din Chicago

în 1942, iar primul reactor nuclear construit direct pentru producția de energie a
fost deschis în Uniunea Sovietică, în 1954. În 1944 în Washington a fost construit
un reactor la scară mare folosit la producerea materialului pentru arme nucleare,
care utiliza ca și combustibil uraniu natural și grafit. [5]

Reactoare nucleare în funcțiune și în construcție la nivel modial [5]

Reactorul nuclear este un dispozitiv unde are loc o reacție nucleara în lanț
prin care se eliberează energie. Reactoarele nucleare sunt folosite pentru
numeroase scopuri, cea mai semnificativă utilizarea curentă este pentru

7
generarea de putere electrică. Reactoarele de cercetare sunt folosite pentru
producerea de izotopi și pentru experimente cu neutroni liberi, iar prima lor
utilizarea a fost pentru producerea plutoniului pentru bomba atomică. [7]

Combustibilul folosit în reactorul nuclear conține uraniu.Căldura este

produsă în reactor prin scindarea atomilor de uraniu,iar atunci când un atom este
scindat în urma ciocnirii cu un neutron aflat în mișcare are lor eliberarea de
energie,dar și a altor neutroni noi.

Un reactor nuclear se compune dintr-o zonă activă, în care are loc reacția
de fisiune în lanț, un mediu de răcire care transferă căldura degajată în zona
activă și moderatorul care permite întreținerea reacțiilor în lanț prin reducerea
vitezei neutronilor. [9]

3.2 Tipuri de reactoare

Reactoarele se clasifică în funcție de tipul de combustibil folosit, moderator și
agentul de răcire:

 Reactorul cu apa sub presiune ( PWR) are ca agent de racire apa si poate fi
utilizat la o presiune de de aproximativ 150 atm.
 Reactorul cu apa fierbinte ( BWR) utilizat la presiuni mai scazute,iar apa
fierbe in interiorul acestuia.
 Reactoare racite cu gaz: agentul de racire este heliu sau dioxidul de carbon.
 Reactorul CANadian pe baza de Deuteriu si Uraniu ( CANDU): agentul de
racire si moderatorul este apa grea
 Reactoare de presiune de mare putere ( RBMK) : moderatorul este din
grafit. Acest reactor a fost utilizat in Cernobil [7]

8
 Schema unui reactor de tip CANDU [7]

Legenda: 1 - combustibl de uraniu, 2 - miezul reactorului, 3 - bare de

control, 4 - tancul de presiune D2O, 5 - generatorul de aburi, 6 - pompa de apa, 7 -
pompa de D2O, 8 - alimentare combustibil, 9 - moderator D2O, 10 - bare de
combustibil, 11 - abur catre turbine, 12 - apa rece de la turbine, 13 - camasa
reactorului [7]

Principalul tip de reactor este CANDU (CANada Deuterium Uranium),al cărui

nume reprezintă cele 3 caracteristici principale : sistemul este canadian, folosește
apa grea ca moderator și combustibilul utilizat este uraniu.

9
 Schema simplificată a procesului tehnologic în reactorul CANDU [9]

La sfârșitul anului 2014 au fost operate 435 de reactoare comerciale, dintre

acestea 419 sunt reactoare răcite cu apa, 15 răcite cu gaz si 1 este răcit cu metal.
[8]

Distribuția tehnologiilor reactorului pentru cele 435 comerciale care operează în

prezent [8]

Avantaje si dezavantaje alte diferitelor tipuri de reactoare: [8]

10
Dezvoltarea reactoarelor se clasifică pe etape:

 Generația I – Fermi, Magnox, Dresden;

 Generația II – LWR,PWR,CANDU;
 Generația III- reactoare avansate cu apă : ABWR,EPR; [8]

11
 3.3 Centrala nucleară

Principalele componenete ale unei centrale nucleare [7]

Legenda: (A) anvelopa centralei, (B) barele de control, (C) nucleul

reactorului, (D) generatorul de aburi, (E) conducta de aburi, (F) turbina de aburi,
(G) generatorul electric, (H) consumatorii de electricitate, (I) circuit de
condensare, (J) jeturi, (K) vaporii de apa, (L) turnul de racire. [7]

Centrala nuclearoelectrică este un ansamblu de instalații și construcții

reunite în scopul producerii energiei electrice pe baza utilizării energiei nucleare.
Prima centrală nucleară de tip comercial din lume a început să funcţioneze pe 17
Octombrie 1956, la Calder Hall.

Centralele nucleare au între 1 și 8 reactoare,fiecare cu o putere instalată de

cel puțin 600 MW.

12
 O centrală nuclear electrică se compune din:
- reactorul nuclear ce cuprinde fasciculele combustibile, moderatorul, agentul de
răcire cu instalațiile și dispozitivele de securitate ale reactorului nuclear (barele de
control).
- sistemul de obținere și recuperare a aburului (generatorul de abur).
- grupul turbogenerator (turbina și generatorul electric).
- sistemul de răcire și evacuare abur epuizat. [10]

Centrala de la Cernavodă

Centrala nucleară de la Cernavodă [10]

Această centrală se bazează pe sistemul canadian CANDU (Canadian

Deuterium Uranium) folosind uraniul natural ca si combustibil si apa grea ca
moderator si agent de racire.și în prezent functionează două unități ce produc
circa 18% din consumul de energie electrică al țării.

La începutul anilor 1980 planul prevedea construcția a cinci unități.

Unitatea I a fost terminată în 1996,având o putere de 706 MW și produce anual 5
TWh,iar unitatea II funcționează din anul 2007. Pentru unităție 3 și 4 a fost ales
modelul unei Companii de Proiect realizată între Nuclearelectrica și investitori
privați.

13
 Structura unui reactor CANDU constă într-un recipient cilindric orizontal, cu
tuburi pentru barele de combustibil şi pentru lichidul de răcire (apă grea) plasate
orizontal. În jurul tuburilor se află apa grea care acționează ca moderator.

Calandria – recipientul in care are loc reacția nucleară în centralele tip CANDU
[10]

Cantitățile de substanțe radioactive eliberate de centrala nucleară sunt

nesemnificative. Centralele sunt proiectate astfel încât să cuprindă sisteme care
să prevină producerea accidentelor nucleare. Ele sunt dispuse în linie, astfel încât
dacă un sistem se defectează,altul sa îi ia locul. [10]

14
 4. Armament nuclear
Arma nucleară este un dispozitiv care eliberează într-o manieră explozivă
energia nucleară și face parte din categoria armelor de distrugere destinate
uciderii unui număr mare de oameni,construcții sau a biosferei în general.

În prezent există două tipuri de arme: cele bazate pe reacția de fisiune

nucleară și cele cu fuziune nucleară. Armele bazate pe fisiune nucleară sunt
alcătuite dintr-o cantitate de uraniu sau plutoniu foarte îmbogățit care formează
o masă supra-critică în care se produce reacția în lanț. Armele cu fuziune folosesc
energia rezultată din fisiune pentru a încălzi deuteriul și tritiul până aceștia
funcționează. Pe lângă aceste două tipuri există și arme nucleare cu neutorni și
contaminare radioactive.

Din punct de vedere al utilizării armele se împart în: tactice,utilizate doar pe

câmpul de luptă și transportate cu rachete și arme strategice care vizează țări sau
populați mari și implică bombardarea lor pe scară largă fiind transportate la țintă
cu avioane.

Arma nucleara, bomba atomică, este o arma extrem de distrugătoare care se

bazează pe energia eliberată prin procese fizice:
– la prima generație de bombe nucleare: prin fisiune nucleara;
– la a doua generație (bomba cu hidrogen): prin fisiune, urmată de fuziune
nucleară. [11]

15
 4.1 Proiectul Manhattan
Proiectul Manhattan a fost proiectul de dezvoltarea a primei arme
nucleare în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial de către Statele Unite ale
Americii,Regatul Unit și Canada. În perioada 1941-1946 proiectul s-a aflat sub
controlul Corpului de Geniu al Armatei SUA,sub adiminstrația Generalului Leslie
R.Groves, conduși de fizicianul american J.Robert Oppenheimer.

Proiectul a dus la dezvoltarea și detonarea a trei arme nucleare în 1945. Pe

16 iulie în New Mexico a avut loc o detonare test a unei bombe cu implozie cu
plutoniu numită ” Testul Trinity”, pe 6 august detronarea bombei cu uraniu
îmbogățit, ” Little Boy”,deasupra orașului Hiroshima, iar pe 9 august o bombă cu
plutoniu,” Fat Man” deasupra orașului Nagasaki, Japonia.

Armele nucleare s-au folosit împotriva oamenilor doar de două ori, şi

anume în jurul încheierii celui de-al doilea război mondial, când SUA au aruncat
câte o singură bombă atomică cu fisiune asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi
Nagasaki.

Primul eveniment a avut loc în 6 august 1945,când avionul de tip B-29

”Enola Gay”,pilotat de colonelul Paul Tibbets, a lansat o bombă atomică de uraniu
de tip pistol numită Little Boy asupra orasului Hiroshima,având țintă podul Aioi. La
ora 08:15 a fost lansată bomba și a ratat ținta cu 260 de metri,iar la 08:16 66.000
de oameni au fost omorâți și 69.000 răniți. În această zonă temperatura mediului
a egalat-o pe cea a soarelui.

Al doilea eveniment s-a petrecut după trei zile când un dispozitiv cu

plutoniu,numit Fat Man, a fost aruncat asupra orașului Nagasaki. Această bombă
a avut o deviație de 2 km,dar a distrus mai mult de jumătate din oraș, 39.000 de
oameni au fost omorâți si peste 25.000 răniți. [1] [12]

16
 ”Little Boy” ”Fat Man” [12]

Cea mai puternică armă nucleară detonată este Bomba Tsar, o bombă cu
hidrogen fabricată de Uniunea Sovietică sub numele de RDS-220. A fost detonată
la 30 octombrie 1961,în Novaia Zemila cu scopul de demonstrare a capacității
tehnologiilor militare ale URSS. Este una din cele mai „curate” bombe atomice
create vreodata, 97% din energia ei fiind data de reactia de fuziune nucleara. A
fost lansata de la altitudinea de 10500m dintr-un avion Tu-95V si detonata la
4000m deasupra solului. A explodat deasupra poligonului Mityushikha,dar a putut
fi vazută și simțită până în Finlanda provocând persoanelor arsuri de gradul 3. [1]

17
 „Bomba ţțarului”- cea mai puternică bombă nucleară construită
vreodată [12]

În prezent, singurele țări recunoscute oficial ca puteri nucleare sunt Statele

Unite ale Americii, Rusia, Marea Britanie, Franta, China, India și Pakistan. [1]

18
 5.Accidente nucleare

Accidentul nuclear este un eveniment care afectează instalația nucleară și

provoacă iradierea sau contaminarea populației și a mediului peste nivelurile
admise de reglementările în vigoare.

Sursele accidentelor nucleare sunt: reactoarele nucleare, instalațiile de

producere a combustibillului nuclear, transportul și depozitarea deșeurilor
radioactive, centralele nucleare electrice având în structură reactoare nucleare
constituie cele mai grave pericole pentru contaminare mediului și iradierea
poulației.

Cauzele producerii accidentelor nucleare sunt interne sau externe. Printre

cauzele interne găsim : supraîncălzirea elementelor combustibile, topirea zonei
active a reactorului,cedearea circuitelor de răcire, neexecutarea la timp a
reviziilor tehnice, iar cauzele externe sunt dezastrele natural sau impactul cu
obiecte cosmice,rachete,avioane.

În functie de riscul radiobiologic pentru populatie şi de intensitatea sa de

actiune, accidentul nuclear poate fi încadrat astfel:
-Nivel 1: anomalie
-Nivel 2: incident
-Nivel 3: incident grav
-Nivel 4: accident cu consecințe locale
-Nivel 5: accident cu consecințe mari
-Nivel 6: accident grav
-Nivel 7: accident principal [5]

19
 Accidentul de la Cernobîl

În 26 aprilie 1986, explozia unui reactor de la Centrala Nucleară de la

Cernobîl a produs cel mai mare dezastru nuclear având ca rezultate peste 60.000
de decese și peste doua milioane de răniți. Specialiști spun ca efectele acestui
accident pot fi comparate cu cele produse în urma unei explozi a 500 de bombe
nucleare.

În data de 25 echipajul reactorului a început pregatirile pentru un test ce

avea scopul de a determina cât timp turbinele ar continua alimentarea cu energie
în cazului pierderii aportului de energie electrică. Pentru acest test a fost redusă
capacitatea reactorului la 50 % timp de 9 ore ,urmând ca în ziua de 26 să reia
procedura de reducere. În acel moment operatorul a facut prima greșeală ce a
dus la scăderea nivelului de producere a energiei până la 1% și încercând sa ridice
nivelul la 7% au îndepărtat un numar prea mare de tije de control care au fost
reintroduse determinând creșterea dramatică a energiei și distrugând reactorul.
Explozia a distrus capsula de beton din jurul reactorului, iar din interacțiunea
aerului cu grafitul s-a produs CO gazos inflamabil care a provocat incendiul,pe
parcursul căruia s-au împraștiat 8 tone de substanțe radioactive. Incendiul s-a
extins în ciuda intervențiilor, cantitatea de radiații crescând dramatic până în data
de 6 mai.

Urmările accidentului au fost extreme de grave, iar până în anul 1989 au

fost implicați 800 000 de oameni pentru curățararea resturilor, sănătatea
acestora fiind grav afectată. Emisiile radioactive au afectat și țările vecine :
România unde s-a atins cel mai ridicat nivel de poluare în Iași, Grecia,
Bulgaria,Turcia.

Orașul Cernobîl și cel din apropiere Prypiat, au fost evacuate și probabil nu

vor mai fi locuite vreodată deoarece nivelul de radiați va ajunge la normal în 2525.
[13]

20
 Accidentul de la Cernobîl [14]

Dezastrul nuclear de la Fukushima

Pe 11 martie 2011 s-a înregistrat cel mai mare seism din istoria Japoniei și al
doilea de pe continent. Cutremurul a avut loc în regiune Tohku,cu o magnitudine
de 9,0 pe scara Richter, apoi coasta estică a acestei insule a fost lovită de un
tsunami. În momentul accidentului, în central Fukushima Daichii operau la putere
maxima 3 reactoare,alte 3 fiind în revizie. Datorită impactului cu valurile,dar și a
unor explozii reactoarele au cedat rând pe rând, sfarșit în luna decembrie cu
închiderea lor. [15]

21
 Reactoarele 1, 3 şi 4 (de la dreapta la stânga) au fost cele mai avariate [15]

Acesta a fost al doilea cel mai grav din istoria omenirii dupa cel de la
Cernobîl,având consecințe devastatoare : 20 000 decedați, fabrica de pigmenți de
vopseluri Merck KgaA,producătoare la nivel mondial, și-a oprit activitatea, apar
primele mutații biologice, nivelul de iod radioactiv a depășit cu peste 7,5 milioane
limita admisă. [15]

22
 6.Concluzii

Energia nucleară se mai numește și energie atomică.Procesele prin care se

obține energia din surse nucleare este fuziunea și fisiunea, iar obținerea ei este
condiționată de prezența radiațiilor radioactive.

Conversia energiei nucleare în energie electrica se realizeaza in centrale

nucleare care au între 1 și 8 reactoare. Reactiile nucleare din reactor genereaza
energie sub forma de caldura,care este preluata de agentul de racire. In
schimbatorul de caldura se produc vapori de apa prin transfer de caldura de la
agentul de racire.Vaporii sub presiune circula printr-un circuit secundar si pun in
miscare paletele unei turbine cu abur. Pe axul turbinei se afla montat rotorul unui
alternator care se invarteste odata cu paletele turbinei.Alternatorul produce
astfel energie electrica

Ca orice alta industrie, energia nucleara isi are riscurile ei. Folosirea
materialelor nucleare trebuie controlată si reglementată strict, nu numai pentru a
proteja sănătatea publicului și a persoanelor care lucrează în domeniu, dar și
pentru a asigura viitorul planetei.

În intreaga lume există peste 400 de reactoare nucleare operative, împărțite în

30 de țări. Neatenția și greșeala omului sau calamitățile naturale au provocat,
însă, dezastre nucleare. Catastrofa de la Cernobîl și recentele probleme ale
centralei de la Fukushima au semănat îngrijorare în rândul multor țări, care vor să-
și închidă definitiv toate reactoarele nucleare în următorii ani

23
 Bibliografie
1.Energia nucleară-aplicații și implicații

(https://www.descopera.org/energia-nucleara-aplicatii-si-implicatii/ ) ( Accesat la
data de 12.01.2019)
2. Energia nucleară

(http://www.nupecc.org/NUPEX/index.php?g=textcontent/nuclearenergy/nuclear
energysources&lang=ro ) ( Accesat la data de 12.01.2019)
3. Murray, R. L., & Holbert, K. E. (2015). The history of nuclear energy. Nuclear
Energy, 109–121. doi:10.1016/b978-0-12-416654-7.00008-3
4. Viswanathan, B. (2017). Nuclear Fission. Energy Sources, 113–126.
doi:10.1016/b978-0-444-56353-8.00005-8
5. Hore-Lacy, I. (2007). HISTORY OF NUCLEAR ENERGY. Nuclear Energy in the
21st Century, 139–151. doi:10.1016/b978-012373622-2/50012-x
6. Fuziunea nucleară
(http://www.nupecc.org/NUPEX/index.php?g=textcontent/nuclearenergy/nuclear
fusion&lang=ro ) ( Accesat la data de 12.01.2019)
7. Reactorul nuclear
(http://nupex.eu/index.php?lang=ro&g=textcontent/nuclearenergy/nuclearreact
ors ) ( Accesat la data de 12.01.2019)
8. Ingersoll, D. T. (2016). Nuclear power 101. Small Modular Reactors, 61–70.
doi:10.1016/b978-0-08-100252-0.00004-5
9. Energia Nucleară- Nuclearelectrica
10.Centrala nucleară
(http://centralanuclearaaaa.blogspot.com/2012/02/sistemul-de-functionare-al-
centralei.html ) ( Accesat la data de 12.01.2019)
11.Murray, R.L.,& Holbert,K.E. (2015). Nuclear wapons.Nuclear Energy, 496-
513, doi:10.1016/b978-0-12-416654-7.-00027-7.
12.Istoria bombei nucleare

24
(https://teonymus.wordpress.com/2014/02/04/istoria-bombei-nucleare-partea-i/
) ( Accesat la data de 12.01.2019)
13.Cernobîl- Povestea dezastrului din URSS.
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/cernobil-povestea-
dezastrului-din-urss ( Accesat la data de 12.01.2019)
14.https://stiintasitehnica.com/cernobil-teribilul-1986-discutie-cu prof-
gheorghe-pascovici-ifin-hh/ ( Accesat la data de 12.01.2019)

15.http://greenly.ro/energii-alternative/mari-dezastre-nucleare-fukushima (
Accesat la data de 12.01.2019)

25