1.

Serii
1.1 Limita inferioara si superioara a unui sir. Sir Cauchy. Fie (an) n 0 R un sir de numere reale si An = {a n , a n +1 ,...}()n . Notam: x n = inf An = inf a k R , si
k n

v n = sup An = sup a k R .

Avem, in mod evident x n y n , ()n ; deoarece An +1 An , ()n , rezulta ca x n x n +1 si y n +1 y n , ()n , adica sirul ( x n )n 0 este crescator, iar sirul ( y n )n 0 este descrescator. Cum orice sir monoton are limita in R , fie: l = lim x n = sup x n R , si
n n

k n

L = lim y n = inf y n R .
n n

Definitia 1. Elementul 1 R , (respectiv L R definit mai sus se numeste limita inferioara (respectiv limita superioara) a sirului (a n ) n 0 si se noteaza: lima n sau lim inf a n (respectiv lima n sau lim sup a n ). Observatia 1. Din definitia 1 rezulta imediat egalitatile: lima n = sup inf a k = sup inf a k
nN k n nN

k n0 + n

lima n = inf sup a k = inf sup a k

nN k n nN

k n0 + n

pentru orice n0 N . De asemenea, din urmatorul sir de inegalitati evidente: x n x n + m y n + m y m , () m, n N , obtinem lima n lima n . Exemplul 1. Pentru (a n ) n 0, unde a n = (1) n +1 avem:

inf (1) k +1 = 1 si sup(1) k +1 = 1

k n
k n

lima n = sup inf (1) k +1 = 1 si lim a n = inf sup(1) k +1 = 1

nN

k n

nN

k n

Definitia

2.

Sirul

(a n ) n 0 R

se

numeste

Cauchy

(sau

fundamental)

daca

() n N , n n si () p N * sa avem a n + p a n < .

Teorema 1. (Criteriul general a lui Cauchy). Un sir (a n ) n 0 de numere reale este convergent daca si numai daca este sir Cauchy.

Demonstratie: Presupunem ca exista a R astfel incat lim a n = a si fie > 0. Pentru

n

> 0()n' N astfel incat ()n N , n n' sa avem:

an a <

. Luam n = n' si fie n n si p N * ; deoarece

n + p n avem a n a <

si a n + p a <

Folosind inegalittea: a n + p a = (a n + p a ) + (a a n ) a n + p a + a n a ,

obtinem

an+ p a < ,

deci sirul

(a n ) n 0 este Cauchy. Reciproc, presupunem ca sirul (a n ) n 0 este Cauchy si fie > 0; datorita ipotezei
()n' N astfel incat ()n N , n n' si () p N * sa avem:

, ()n n' () p N . 2 2 2 Luam n = n' si fie n, k N , n n ; deoarece k + p N , () p N , avem de asemenea: an an an an

an+ p a <

, deci a n

< a n+ p < an +

< an+k + p < an +

, () p N , de unde:

2 2

inf a j < a n +
jk +k

, deci

xn+ k < a n +

, ()k N , de unde obtinem:

a n lima k < . 2 2 In mod similar se poate obtine a n lima k < , si datorita unicitatii limitei unui sir, obtinem: lim a k < a n +

lim a n = lima n = lima n R, adica sirul (a n ) n 0 este convergent.

n

Teorema 2. Un sir de numere reale (a n ) n 0 este convergent daca si numai daca limita sa inferioara si limita sa superioara sunt reale egale, si, in plus, avem: lim a n = lima n = lima n
n

Demonstratie. Daca (a n ) n 0 este convergent, atunci, din teorema 1, rezulta ca (a n ) n 0 este sir Cauchy si, din demonstratia aceleiasi teoreme, obtinem concluzia implicatiei de la stanga la dreapta. Reciproc, presupunem ca l = L = a R si fie > 0; avem 1 > sup x n , deci 1 nu este un mejorant pentru sirul ( x n ) n 0 , prin urmare exista
n' N astfel incat:
' 1 < x n a n , ()n N , n n'

(1)

In mod analog, avem L + > inf y n , deci L + nu este un minorant pentru sirul ( y n ) n 0
nN

prin urmare exista un n N , astfel incat:

''

Luam n = max{n' , n'' } si fie n N , n n ; din (1), (2) si l = L = a obtinem:

' L + > y n' a n , ()n N , n n''

(2)

a < a n < a + a n a < , deci lim a n = a, adica sirul (a n ) n 0 este convergent.

n

1.2. Serii numerice. Convergente. Proprietati. Definitia 3. Se numeste serie de numere reale de termen general un perechea de siruri ((u n )u 0 , (s n )n0 ), unde(s n )n0 , cu s n = u 0 + u1 + ... + u n se numeste sirul sumelor partiale ale seriei. Aceasta serie se noteaza:

u , u ,u
n =0 n nN n n 0

sau u 0 + u1 + ... + u n + ...

Se defineste in mod similar seria Definitia 4. O serie

u
n=k

= u k + u k +1 + ..., unde k N * .

u
n =0

se numeste convergenta daca sirul (s n )n0 al sumelor ei partiale

n

este convergent; in acest caz numarul s = lim s n se numeste suma seriei si scriem

u
n =0

= s.

O serie care nu este convergenta se numeste divergenta. Observatia 2. Suma seriei, asa dupa cum s-a vazut in definitia 4, se noteaza cel mai adesea prin aceeasi configuratie de simboluri, ca si seria insasi, deoarece aceasta nu duce la eventuale confuzii cand tinem seama de context. Problema principala legata de studiul unei serii este stabilirea naturii ei, adica a decide daca aceasta este convergenta sau divergenta si, in caz de convergenta, evaluarea exacta sau macar aproximativa a sumei ei se impune adesea. Exemplul 2. Fie a, q R, a 0. seria geometrica:
a + aq + ... + aq n + ... = aq n (cu conventia q 0 = 1 pentru q R este convergenta daca si
n =0

numai daca a R \ {0} si q ( 1,1), iar suma ei este in acest caz

a , adica putem scrie: 1 q

aq
n =0

a . 1 q

1 q n +1 a R \ {0}, q R \ { } 1 sn = a Intr-adevar, avem pentru 1 q a aq a lim s n = ; lim q n = , daca si numai daca a R \ {0} si q ( 1,1) . n 1 q 1 q n 1 q Propozitia 1. (Criteriul general al lui Cauchy pentru serii).
Seria

si

u
n =0

este convergenta daca si numai daca pentru

() p N *

sa avem

u n +1 + u n + 2 + ... + u n + p < .

Demonstratie: Seria

u
n=0

converge sirul (s n )n0 converge

(s n )n0

este sir Cauchy

() N ()n N , astfel incat ()n N , n n si () p N sa avem:

s n + p s n < u n +1 + u n + 2 + ... + u n + p < si afirmatia este demonstrata.

Exemplul 3. Seria armonica Intr-adevar, exista =

n
n +1

este divergenta, deoarece nu verifica criteriul lui Cauchy.

1 > 0 astfel incat () n N * () k n = n si p = n pentru care avem 2 1 u k n +1 + u k n + 2 + ... + u k n + p , deoarece: 2 1 1 1 1 1 1 + + ... + + = () n N * . n +1 n + 2 2n 2n 2n 2 Propozitia 2. (Criteriul necesar de convergenta).

Daca seria

u
n=0

este convergenta, atunci lim u n = 0.

n

Demonstratie.

Daca

seria

u
n=0

este

convergenta,

din

propozitia

1,

pentru

inegalitatea u n +1 < echivalenta cu u n +1 0 < deci sirul (u n +1 )n0 un termen in plus, rezulta ca lim u n = 0.
n

() > 0, ()n N , astfel incat ()n N , n n sa avem, in particular, pentru p=1

Corolarul 1. Daca sirul (u n )n 0 are limita diferita de zero sau nu are limita, atunci seria

u
n=0

este divergenta.

Demonstratie. Intr-adevar, daca seria ar fi convergenta, atunci sirul (u n )n 0 ar avea limita zero, asa dupa cum rezulta din propozitia 2, ceea ce ar fi contradictoriu. 1 Observatia 2. Deoarece pentru seria armonica (vezi exemplul 3) avem lim u n = lim = 0 , si n n n mai stim ca ea este divergenta, rezulta ca proprietatea din propozitia 2 este numai o conditie necesara, dar nu si suficienta pentru convergenta seriilor. Definitia 5. Numim rest de ordinul k N al seriei

u n urmatoarea serie: rk =
n=0

n = k +1

Din proprietatile sirurilor rezulta urmatoarele proprietati ale seriilor pe care nu le vom justifica, datorita simplitatii lor. Propozitia 3. Daca seria

u
n=0

converge, atunci pentru orice k N , rk converge; daca

exista k N astfel incat rk converge, atunci seria initiala converge. Observatia 3. Propozitia 3 se poate reformula mai general in felul urmator: prin inlaturarea unui numar finit de termeni de la inceputul unei serii (respectiv prin adaugarea unui numar finit de termeni de la inceputul ei) natura seriei se schimba. In caz de convergenta, suma noii serii astfel obtinuta se diminueaza cu suma termenilor inlaturati (respectiv se mareste cu suma termenilor adaugati). Propozitia 4. Daca

u
n=0

converge, atunci lim rk = 0 .

k

Propozitia 5. Daca seriile

u n si
n=0 n=0 n

v n sunt convergente, atunci seria suma

n=0 n=0 n

(u
n=0

+ vn )

este convergenta si are suma

u + v

Propozitia 6. Daca seria cu seria

u n converge, atunci () R seria produs

n=0 n=0

u
n=0

a scalarului

u
n=0

este convergenta si are suma u n .

Definitia 6. Seria

u n se numeste absolut convergenta, daca seria

n=0

u
n=0

este convergenta.

Daca o serie este convergenta, fara a fi absolut convergenta, vom spune ca ea este semiconvergenta. Propozitia 7. Daca seria

u
n=0

este absolut convergenta, atunci ea este convergenta.

Demonstratie: Fie > 0 ; datorita ipotezei ()n' N astfel incat

() n N , n n' si () p N sa avem:

u n +1 + u n + 2 + ... + u n + p < u n +1 + u n + 2 + ... + u n + p <

u n +1 + u n + 2 + ... + u n + p u n +1 + u n + 2 + ... + u n + p si inegalitatea (1) obtinem:

(1)

Luam n = n' si fie n N , n n , p N * ; din urmatoarea proprietate a valorii absolute:

u n +1 + u n + 2 + ... + u n + p < , deci seria

u
n=0

este convergenta datorita propozitiei 1.

1.3. Serii cu termeni pozitivi. Definitia 7. Despre o serie

u
n=0

se spune ca este cu termeni pozitivi daca u n 0, ()n N .

Observatia 4. O serie cu termeni pozitivi are intotdeauna o suma, datorita faptului ca sirul sumelor ei partiale este crescator; aceasta suma va fi finita daca sirul sumelor partiale este marginit superior, sau egala cu + in caz contrar. Teorema 3. (Criteriul comparatiei). Fie

u n , v n doua serii cu termeni pozitivi pentru care exista n0 N , astfel incat

n=0 n=0

u n v n ()n Nn n0 . Atunci avem: 1) Daca 2) Daca

v u
n=0 n=0

converge, rezulta ca diverge, rezulta ca

v
n=0

n=0

u
n

converge.

diverge.

Demonstratie: 1) Daca

v n converge, din observatia 3, rezulta ca

n=0

v
n=0

converge, deci sirul (t n )n0 al

sumelor ei partiale este convergent, deci el este si marginit. Din ipoteza obtinem s n t n ()n N , unde (s n )n0 este sirul sumelor partiale ale seriei

u n , inegalitate din care rezulta ca (sn )n0 este marginit superior, deci seria
n=0

u
n=0

este

convergenta datorita observatiei 4, si, in final, din observatia 3, obtinem ca seria

u
n=0

este

convergenta. 2) Afirmatia este adevarata datorita echivalentei logice: p q Nonq Nonp . 1 Exemplul 1.4. Sa se studieze convergenta seriei , unde R, numita seria armonica n =1 n generalizata. Solutie. Daca ( ;0), avem: 1 lim u n = lim = lim n = + 0 n n n n deci seria este divergenta datorita corolarului 1. Daca = 0 obtinem imediat lim u n = 1 0, si, din acelasi motiv, seria este divergenta.
n

Daca (0;1) avem n n1 , ()n N * deci

1 1 ; ()n N * . n n

Avand satisfacute ipotezele teoremei 3 ( n0 1) si din faptul ca

rezulta ca seria armonica generalizata este divergenta pentru (0;1) . Daca (1;+ ) , prin adunarea membru cu membru a urmatoarelor n inegalitati: 1 1 1 1 1 1 1 1 + + = 2 3 2 2 2 1

n
n =1

, este divergenta,

1 1 1 1 4 1 + + + = 4 5 6 7 4 2 1 ......................................................................................................

(2 n1 )

(2

1
n 1

+1

+ ... +

1 2 n 1 1 < = 1 , n n 1 2 1 2 2

) ( )

obtinem:
1 1 1 k 1 1 n 1 2 < 2 s 2 n 1 < 1 = ()n N * 1 2 2 1 1 k =1 1 1 2 1 deoarece > 1 2 0 < 2 1 1 < 1. 2 Deci subsirul (s 2 n 1 )n1 al sirului (s n )n1 al sumelor partiale ale seriei armonice generalizate
n

este convergent, pentru ca este monoton si marginit, de unde rezulta imediat ca sirul (s n )n1 este convergent, caci daca prin absurd ar fi divergent, am avea, datorita observatiei 4, lim s 2 n 1 = +, ceea ce ar fi contradictoriu.
n

In cocluzie, putem spune ca pentru (;1] seria armonica generalizata este divergenta si 1 n = , iar pentru (1;+) seria armonica generalizata este convergenta si avem: n =1 1 2 1 ] (1,2), daca 2. (1, 1 n 2 1 n =1
Prpozitia 8. Fie

un ,
n=0

v
n=0

doua serii cu termeni pozitivi si, in plus, v n > 0()n N .

1) Daca lim

un < +, atunci, din convergenta seriei vn

v
n=0

rezulta convergenta seriei

u
n=0

si din divergenta primei serii, rezulta divergenta celei de-a doua. 2) Daca lim

un > 0, atunci, din convergenta seriei vn

u
n=0

, rezulta convergenta seriei

v
n=0

si, din divergenta celei de-a doua, rezulta divergenta primei serii.

Demonstratie.

1) Daca presupunem inf sup

nN k n

uk u < + si notam y n = sup k obtinem: 0 < inf y n < +. nN vk k n vk Fie M R astfel incat M > inf y n ; cum M nu este un minorant pentru sirul ( y n ) n0 , ()n0 N , astfel incat un u sup k = y n0 < M , ()n N , n n0 , deci u n M .v n , ()n N , n n0 . v n k n0 v k
Acum, daca seria

v n converge, datorita propozitiei 6, converge si seria

n=0

M .v
n =0

si, din

teorema 3, rezulta ca seria Daca seria

u
n=0

este convergenta.

u n diverge, datorita teoremei 3, este divergenta si seria

n=0

M .v
n =0

, ceea ce

implica faptul ca seria

v
n=0

este divergenta, caci, in caz contrar, propozitia 6 ne-ar furniza o

contradictie. Deoarece demonstratia lui 2) se face in mod asemanator, o omitem. u u Corolarul 2. Daca 0 < lim n lim n < +, in ipotezele propozitiei 8, atunci cele doua serii vn vn au aceeasi natura. Observatia 5. Concluziile propozitiei 8 si a corolarului 2 se mentin in particular daca sirul un u u u are limita si se obtin substituind peste tot unde apar: lim n si lim n cu lim n . v n v vn vn n n n0

Exemplul 5. Sa se studieze natura seriei Solutie: pentru seriile

n
n =0

n +1
2

n+2
3 2

n
n =1

n +1
2

n+2

si

n =1

1 n

avem lim

un n(n + 1) n = lim 2 = 1 (0,+ ), n v n n n +2 n

deci seriile au aceeasi natura, asa dupa cum rezulta din corolarul 2 si, deoarece seria

n =1

1
3 2

n 3 este convergenta, fiind seria armonica generalizata pentru = 1, folosind si observatia 3, 2 ne rezulta ca seria initiala este convergenta. Propozitia 9. (Criteriul lui DAlembert).
Fie

u
n =0

o serie cu u n > 0, ()n N .

u n +1 < 1, atunci seria u n este convergenta. un n =0 u 2) Daca lim n +1 > 1, atunci seria u n este divergenta. un n =0 Demonstratie. u 1) Presupunem ca L = lim n +1 < 1 si fie M R , astfel incat L < M < 1. Notand un u y n = sup k +1 obtinem inf y n < M , de unde rezulta ca M nu este un minorant pentru sirul nN k n u k u u ( y n )n0 , deci exista n0 N astfel incat y n0 < M , adica k +1 sup k +1 = y n0 < M , ()k N uk k n0 u k k n0 sau (1) u k +1 M .u k , ()k N , k n0 . Din (1), folosind inductia, rezulta inegalitatea: u n0 u n M n n0 .u n0 , ()n N , n n0+1, din care, punand = n0 , obtinem: M n u n M , ()n N , n n0 + 1.

1) Daca lim

Deoarece seria convergenta.

M
n =0

este convergenta, din teorema 3 rezulta ca seria

u
n =0

este

2) Presupunem ca lim un majorant pentru

u n +1 u > 1, notand x n = inf k +1 , obtinem sup x n > 1, deci 1 un este k n u un nN k sirul (x n )n0 . Prin urmare, exista n0 N , astfel incat:

x n < x n0 = inf
Sirul
n n0

u k +1 u n +1 , ()n N , n n0 , deci 0 < u n < u n + 1 , ()n N , n n 0 . k n0 u un k (u n )n0 , fiind strict crescator, are limita egala cu sup u n
n n0

si,

din

sup u n u n > 0, ()n N , n n0 , rezulta ca el un converge la zero si, din corolarul 1, obtinem
ca seria

u
n =0

diverge.

Propozitia 10. (Criteriul radical al lui Cauchy).

Fie

u
n =0

o serie cu termeni pozitivi.

1) Daca lim n u n < 1, atunci seria 2) Daca limn u n > 1, atunci seria

u
n =0

n =0

converge. diverge.

Demonstratie: 1) Presupunem ca 0 L = lim n u n < 1 si fie M R astfel incat L < M < 1; notand

y n = sup k u k , obtinem inf y n < M , prin urmare M nu este un minorant pentru ( y n )n1 ,
k n
n 1

deci exista n0 N cu n0 1 astfel incat:

n k n0

u n sup k u k = y n0 < M , ()n N , n 0.

Deoarece seria

M n este convergenta, din teoreema 3, rezulta ca seria

n =0

u
n =0

este

convergenta. 2) Presupunem ca lim n u n > 1 si obtinem:

1 < inf y n y n = sup k u k , ()n N , n 1,

( u ), k n, ()n N , n 1.
k k
kn

n 1

u kn

adica

()n N , n 1, ()k n n, astfel incat > 1 , de unde rezulta ca pentru = 1, ()n N , n 1, ()k n n, astfel incat u k 0 1 , sirul (u n )n1 un converge la zero, deci nici sirul (u n )n 0 un are limita zero si, din
Aceasta inseamna ca
n

k n

deci

nu

este

majorant

pentru

sirul

corolarul 1, obtinem ca seria

u
n =0

este divergenta.

Observatia 6. Substituind in ipotezele propozitiei 9 lim

n

u n +1 u si lim n +1 cu lim n u n , iar in n un un

ipotezele propozitiei 10 lim n u n cu lim n u n , atunci cand aceste limite exista, concluziile acestor doua propozitii se mentin, asa dupa cum rezulta in cazul convergentei celor doua siruri din teorema 2.
Exemplul 6. Sa se stabileasca natura seriei Solutie. Deoarece lim n u n = lim
n n

2n .
n=0

n 1 = < 1, din propozitia 10, rezulta ca seria este 2 2

convergenta.

1.4. Serii alternate Definitia 7. O serie numerica

u
n =0

se numeste alternata daca produsul oricaror doi termeni

consecutivi este negativ, adica ()n N , avem: u n u n +1 < 0. O asemenea serie se poate scrie

( 1)n u n
n =0

sau

( 1)
n=0

n +1

u n , unde u n > 0()n N .

Propozitia 11. (Criteriul lui Leibnitz).

Fie
n

u
n =0

o serie alternata. Daca sirul modulelor termenilor sai ( u n

n0

este descrescator cu

lim u n = 0, atunci seria alternata este convergenta.

Demonstratie. Daca seria alternata este de forma:

( 1)
n=0

u n = u 0 u1 + ... + ( 1) u n + ..., unde u n > 0, ()n N avem:

n

( 1)n u n

= u n , ()n N . Presupunem deci ca sirul (u n )n 0 este descrescator cu lim u n = 0 si

n

fie n N . Avem s 2 n + 2 = s 2 n (u 2 n +1 u 2 n + 2 ) s 2 n deoarece u 2 n +1 u 2 n + 2 datorita ipotezei, adica sirul (s 2 n )n0 este descrescator. Din s 2 n = (u 0 u1 ) + ((u 2 u 3 ) + ... + (u 2 n 2 u 2 n 1 ) + u 2 n ) > 0, obtinem: 0 s 2 n ()n N , adica sirul (s 2 n )n 0 este marginit inferior la zero, deci el este convergent si fie lim s 2 m = s R. Deoarece avem s 2 n +1 = s 2 n u 2 n +1 ()n N , sirul (s 2 n +1 )n0 are limita si
n

avem lim s 2 n +1 = lim s 2 n lim u 2 n +1 = s 0 = s, unde am folosit faptul ca lim u n = 0. In

n n n

concluzie, obtinem lim s n = s R, adica seria

n

( 1)
n =0 n +1

u n este convergenta.

Daca seria alternata este de forma

( 1)
n=0

u n , convergenta ei rezulta din egalitatea

( 1)
n=0

n +1

u n = ( 1) ( 1) u n .
n

1 numita seria armonica alternata este convergenta, deoarece n n =1 satisface ipotezele propozitiei 11 si mai putem spune ca ea este numai semiconvergenta.

Exemplul 7. Seria

( 1)

n=0

n +1

1.5. Seriide functii. Serii de puteri. Fie sirul de functii ( f n )n0 , f : D R R()n N . In mod asemanator, ca si pentru seriile numerice adoptam definitia urmatoare: Definitia 8. Numim serie de functii cu termen general f n perechea de siruri (( f n )n , (s n )n0 ), unde (s n )n0 cu s n = f 0 + f1 + ... + f n se numeste sirul sumelor partiale ale seriei si adoptam notatia

f
n=0

pentru aceasta serie.

Spunem ca seria de functii

f
n =0

este convergenta (respectiv absolut convergenta) intr.-un

punct x D daca seria de numere

f
n =0

( x) este convergenta (respectiv absolut convergenta).

Multimea C D formata din toate punctele de convergenta ale seriei de functii

f
n =0

se

numeste multimea de convergenta a seriei. Daca exista f : C D R, astfel incat

()x C , f (x ) = f n (x ),
sa avem s n ( x ) f ( x ) < .
n=0

deci ( )x C , ( ) > 0()n x , N astfel incat ( )n N , n n x ,

Definitia 9. Fie U D o multime nevida. Spunem ca seria de functii

f
n =0

este uniform

convergenta pe multimea U daca exista o functie g : U D R cu proprietatea ca

() > 0()n N ,

astfel incat ()n N , n n si ()x U sa avem s n ( x ) g ( x ) < .

Observatia 7. Se vede ca deosebirea intre convergenta in fiecare punct x din C, numita convergenta simpla sau punctuala si convergenta uniforma pe multimea U, consta in faptul ca n din definitia 9 depinde numai de , de functia g si de multimea U, fiind acelasi pentru toti x U pe cand, in cazul convergentei simple, n x , depinde in plus de x C. Din definitia 9

obtinem ()x U , lim s n ( x ) = g ( x ), adica seria

n

f
n =0

( x) este convergenta si deci x C , ceea

ce inseamna ca U C. Dar, cum avem si

f U = g. Enuntam fara demonstratii urmatoarele trei teoreme:

Teorema 4. Daca pentru seria de functii

()x U , f (x ) = g (x )

()x C , lim s n (x ) = f (x ), n

din

unicitatea

limitei

rezulta

ca

f
n =0

exista o serie numerica pozitiva

u
n =0

convergenta, astfel incat ()n N , ()x U D sa avem f n ( x ) u n , atunci seria de functii este uniform convergenta pe multimea U.
Teorema 5. Fie o serie

f
n =0

de functii, toate derivabile pe un interval I D. Daca:

1) seria

f
n =0

este uniform convergenta pe I si are suma f;

2) seria derivatelor pe I si avem f=g.

f
n =0

' este uniform convergenta pe I si are suma g; atunci f este derivabila

Teorema 6. Fie o serie

f
n =0

de functii, toate integrabile Riemann pe un interval [a, b] D.

Daca seria este uniform convergenta pe [a, b] si are suma f, atunci: 1) f este integrabila Riemann pe [a, b] . 2) seria integralelor

f (x )dx este convergenta si avem:

n =0 a

 f ( x )dx = f n ( x )dx = f ( x )dx, adica seria initiala se poate integra termen cu n =0 a a a n =0 termen. Definitia 10. Seria particulara de functii: b b b

a
n=0

x n = a 0 + a1 x + ... + a n x n + ..., pentru care ()n N avem: f n ( x ) = a n x n , a n R, x R.

(s-a folosit conventia x 0 = 1, ()x R ) se numeste serie de puteri. Pentru o serie de puteri ne va preocupa determinarea multimii ei de convergenta C. O prima remarca este ca C , deoarece pentru x=0 seria devine: a 0 + 0 + ... + 0 + ... si este, in mod evident, convergenta, suma ei fiind egala cu a0.
Definitia 11. Numim raza de convergenta a unei serii de puteri

a
n =0

x n un numar finit sau

infinit R [0,+ ) {+ }, astfel incat: 1) R=0 daca si numai daca seria de puteri converge numai pentru x=0, adica multimea ei de convergenta C={0}. 2) R=+ daca si numai daca seria de puteri este absolut convergenta pentru orice x R , deci C=R. 3) 0<R<+ daca si numai daca seria de puteri este absolut convergenta pentru orice x ( R, R ) si divergenta pentru orice x ( , R ) (R,), deci ( R, R )C C [ R, R]. Observatia 8. Este usor de vazut ca conditiile 1), 2), 3) din definitia 1.11 caracterizeaza in mod unic numarul R asociat seriei de puteri. Teorema 7. (a lui Cauchy Hadamard). Fie seria de puteri

a
n =0

x n si L = limn a n . Atunci, pentru raza R de convergenta a seriei

avem: 1 R = daca 0 < L + si R=+ daca L=0. L

Demonstratie: Fie x R si sa-i aplicam seriei

n =0

an x n

propozitia 10; in acest stop

calculam:

limn a n x n = lim x n a n = x L
Daca x 0 si L + avem limn a n x n = + > 1 si, din demonstratia propozitiei 10 stim ca sirul a n x n

n0

nu are limita zero, deci sirul (a n x n )n0 nu poate avea limita zero, ceea ce

inseamna, conform corolarului 2, ca seria

a
n =0

x n este divergenta, deci R = 0 =

1 . L

Daca L=0 avem limn a n x n = x 0 = 0 < 1 si datorita aceleiasi propozitii 10, rezulta ca seria

a
n =0

x n este convergenta, deci seria initiala este absolut convergenta ()x R , deci R=+.

1 1 1 x , seria initiala este L L L 1 1 absolut convergenta, datorita propozitiei 10, iar daca lim n a n x n > 1 x > x > , L L

Daca 0 < L < + si daca lim n a n x n = x L < 1 x <

atunci, din aceeasi propozitie, rezulta ca seria Fie y R cu y > seria

n =0

an x n

este divergenta.

1 1 1 ; stim ca exista x R , astfel incat y > x > , de unde x > , deci L L L

n =0

an x n

este divergenta.
n

Daca seria

a
n =0

y n ar fi convergenta, am avea lim a n y n = 0, deci sirul (a n y n )n 0 , fiind

n
n

marginit, exista M 0 , astfel incat a n y M ()n N , de unde obtinem:

x x an x = an y n = an y n n y y
n n n

x M. y

()n N

cu

x <1 y

Cum ipotezele teoremei 3 sunt satisfacute, rezulta ca seria

a
n =0

x n converge, ceea ce

1 1 1 constituie o contradictie, deci () y R cu y > y , ,+ seria de L L L 1 puteri este divergenta si apoi, tinand seama de observatia 8, obtinem R = . L Observatia 9. Din definitia 11 si teorema 7, rezulta ca o serie de puteri cu raza de convergenta astfel incat sa avem 0<R<+, multimea de convergenta C este un interval de forma (-R,R), la care se adauga eventual punctele R sau/si R. Deoarece nu intotdeauna limn a n se calculeaza usor, este foarte utila si propozitia urmatoare, a carei demonstratie este

similara cu cea a teoremei 7, cu deosebirea ca se foloseste lim

Propozitia 12. Fie o serie de puteri

a n +1 in loc de limn a n . n a n

a
n =0

xn

pentru care

()n0 N ,

astfel incat

()n N , n n0
Daca exista lim
n

sa avem a n 0.

a n +1 1 = 1, atunci raza de convergenta este R = daca 0<1<+ daca 1=0 sau an 1'

R = lim

an . n a n +1

Exemplul 8. Seria de puteri

( 1)
n =0

x 2n

are raza de convergenta R=1, deoarece

limn a n = 1 > 0 si, totodata, remarcam ca limn a n nu exista pentru ca:

n ( 1) 2 daca n este par an = 0 daca n este impar

Nu suntem nici in ipotezele aplicabilitatii propozitiei 12, dar aici am putea sa ne dispensam de limita superioara, facand substitutia x2=y.
Propozitia 13. Fie

a
n =0

x n o serie de puteri cu raza de convergenta R, astfel incat

0 < R +. Atunci ()r R cu 0<r<R seria de puteri este uniform convergenta pe intervalul [-r,r]. Demonstratie: Din 0<r<R rezulta ca r este un punct de convergenta absoluta al seriei, adica
seria

n =0

a n r n este convergenta.

Fie n N si x [ r , r ]; avem:
a n x n = a n x n a n r n si ipotezele teoremei 4, fiind indeplinite, obtinem concluzia

propozitiei. Dam fara demonstratie urmatoarea teorema: Teorema 8. Daca

a
n =0

x n este o serie de puteri cu R 0 si f : C R R suma sa, atunci:

1) seria derivatelor are aceeasi raza de convergenta ca si seria initiala; 2) functia f este derivabila pe intervalul (-R,R) si derivataf este egala cu suma seriei derivatelor. Exemplul 9. Sa consideram seria: 2 n +1 x3 x5 x7 n x x + + ... + ( 1) + ..., pentru care seria derivatelor este seria din exemplul 3 5 7 2n + 1 8. Datorita teoremei 8, ele au aceeasi raza de convergenta R=1 si suma f a seriei initiale este derivabila si datorita egalitatii: 1 1 n = 1 x 2 + x 4 x 6 + ... + ( 1) x 2 n + ..., pentru x < 1 avem f ' ( x ) = , pentru 2 1+ x 1+ x2 x < 1 . Dar functia g, cu g ( x ) = arctgx are aceeasi derivata, deci f (x ) = g (x ) + c, pentru

x < 1 . Cum pentru x=0 avem f(0)=0 si arctg0=0, rezulta ca c=0 si deci:
arctgx = x
2 n +1 x3 x5 x7 n x + + ... + ( 1) + ..., pentru x < 1 . 3 5 7 2n + 1

Corolarul 3. Fie seria de puteri ISU(n=0,,anxn) cu suma f, adica f ( x ) = a n x n , ()x C

n =0

f (n ) (0) , ()n N , unde f (0 ) (0) = f (0). n! Demonstratie: Intr-adevar, datorita teoremei 8, avem egalitatile: f ' ( x ) = a1 + 2a 2 x + 3a 3 x 2 + ... an =

si cu raza de convergenta R>0. Atunci coeficientii an, ()n N sunt unic determinati si avem egalitatile:

f ' ' (x ) = 2a 2 + 6a3 x + ..., pentru ()x ( r , r ), deci, in particular, pentru x=0 obtinem f(0)=a0 (datorita ipotezei) si f(0)=a1,f(0)=2a2 etc., adica: f (0 ) (0) f (1) (0) f (2 ) (0) a0 = etc. , a1 = , a2 = 0! 1! 2!

1.6.Formula lui Taylor. Dezvoltari in serie Taylor.

Fie o functie f : I R definita pe un interval I, derivabila de n ori intr-un punct x I are loc egalitatea: ( x x 0 )n ( n ) ( x x 0 )2 x x0 f (x ) = f (0 ) + f ' (x0 ) + f ' ' ( x0 ) + ... + f ( x 0 ) + rn ( x ) numita formula n! 1! 2! lui Taylor de ordinul n corespunzatoare functiei f in punctul x0, unde: ( x x0 ) ( x x0 ) (n ) Tn ( x ) = f ( x0 ) + f ' ( x0 ) + ... + f ( x0 ) se numeste polinomul lui Taylor atasat 1! n! functiei f in x0, iar Rn ( x ) = f ( x ) Tn ( x ) se numeste restul de ordinul n al formulei lui Taylor. Se mai stie ca avem: lim
x x0

(x x0 )

Rn ( x )

= 0, deci si lim

x x0

( x x 0 )n

Rn ( x )

= 0.

Dam fara demonstratie teorema: Teorema 9. Fie f : I R , de n+1 ori derivabila pe intervalul I si x0 I . Atunci, pentru orice x I , x x0 , () ( x0 , x ) sau ( x, x0 ) dupa cum x>x0 sau x<x0, astfel incat, pentru orice p N * , pentru restul de ordinul n al formulei lui Taylor, sa avem:

(x x0 ) p ( x )n p +1 (n +1) ( ), daca : x x0 f Rn ( x ) = n! p 0............................................, daca : x = x 0 Observatia 10. Punctul din teorema 10 depinde de functia f, de punctele x0,x, cat si de numerele naturale n si p. Pentru p=1 restul rn(x) devine: (x x0 )(x )n (n+1) ( ), pentru x x0 si se numeste restul lui Cauchy. Pentru Rn ( x ) = f n! p=n+1,Rn(x) devine: (x x0 )n+1 (n+1) ( ) pentru x x0 si se numeste restul lui Lagrange. Rn ( x ) = f (n + 1) Definitia 12. Fie f : D R R o functie indefinit derivabila in punctul x0 D. Numim serie Taylor atasata functiei f in punctul x0 seria urmatoare: ( x x0 ) (n ) ( x x 0 )n ( n ) x x0 f ( x0 ) = f ( x0 ) + f ' ( x0 ) + ... + f ( x0 ) + ... n! 1! n! n =0 Daca x0 = 0 D si f este indefinit derivabila in zero, seria Taylor corespunzatoare se numeste seria Mac Laurin si ea este o serie de puteri. Problema pe care vrem sa o rezolvam in continuare este in ce conditii suma seriei Taylor atasata functiei f si punctul x0 este pe multimea ei de convergenta C (C se poate determina cand x x0 folosind substitutia x-x0=y) este egala cu functia f de la care s-a plecat, caz in care, spunem ca f se dezvolta in serie Taylor in jurul punctului x0. Motivul pentru care tocmai Taylor a fost aleasa este corolarul 3 care ne spune ca, daca o functie este dezvoltata intr-o serie de functii de forma

a (x x )
n=0 n
0

pe intervalul (x0-

R,x0+R), unde R>0 este raza de convergenta a seriei de puteri obligatoriu, seria Taylor.

a
n =0

y n , aceasta este, in mod

Propozitia 14. Seria Taylor

(x0 ) are intr-un punct x D C suma f(x), unde n! C este multimea ei de convergenta, daca si numai daca lim Rn (x ) = 0, unde Rn(x) este restul

n=0

(x x0 )

(n )

de ordinul n al formulei lui Taylor. Demonstratie: Daca f (x ) =

avem

pentru

x C D,

f (n ) ( x0 ) lim s n ( x ) = f ( x ) unde sn(x)=Tn(x), din formula lui Taylor, n n! n=0 f(x)=Tn(x)+Fn(x), obtinem lim Rn ( x) = lim ( f ( x ) s n ( x )) = f ( x ) f ( x ) = 0. Reciproc, daca pentru x D C avem lim Rn (x ) = 0, folosind din nou formula lui Taylor,
n n n

( x x 0 )n

obtinem: f (x ) = lim s n (x ) = lim Tn ( x ) = lim ( f ( x ) Rn ( x )) = f ( x ) .

n n n

Exemplul 10. Sa se dezvolte in serie Mac Laurin functia f : R R, definita prin f ( x ) = e x , ()x R. Deoarece avem f (n ) ( x ) = e x , ()n N , ()x R, seria Mac Laurin atasata functiei f este

a (n + 1)! xn n! cu raza de convergenta R = lim a n = lim n! = + deci C=R. Deoarece restul n n n =0 n +1

Rn(x) al formulei lui Taylor sub formalui Lagrange este Rn ( x ) = sau x < < 0 si Rn ( x ) 0

x n +1 e , unde 0 < < x (n + 1)!

(n + 1)!

n +1

()x C D = R,

iar lim
n

(n + 1)!

n +1

= 0.

Datorita propozitiei 14 putem scrie: xn x x2 xn = 1+ + + ... + + ...()x R, deoarece pentru x=0, egalitatea este evidenta. ex = 1! 2! n! n = 0 n!

Aplicatii
1) Sa se arate ca intervalele
a I n = 0, , a R, a >0, n N n

au intersectia vida. R: Avem evident

a a a 0, 0, ... 0, ... n 1 2 Fie I = I I k ; trebuie sa avem >0. Insa exista n1 N astfel incat
k

>
deci si >

a n1

a pentru n n1 , n N ; deci nu exista >0, I , deoarece 0 I rezulta ca I este n o multime vida. In acelasi mod se arata ca intervalele

a * I n = b , b , b>a>0, n=1,2, n

au intersectia vida. 2) Sa se arate ca oricare ar fi n, n N avem inegalitatea 1 1 3 5...(2n 1) . < 2 4 6...2n 2n + 1 R: Pentru n=1, neegalitatea este adevarata, deoarece 1 1 1 1 sau < < 2 4 3 3 presupunem ca ramane adevarata pana la n-1, deci 1 3 5...(2n 3) 1 < 2 4 6...(2n 2) 2n 1 si sa aratam ca este adevarata si pentru n. Avem 1 2n 1 1 3 5...(2n 3)(2n 1) < 2 4 6...(2n 2 )2n 2n 1 2n ramane sa aratam ca 1 2n 1 1 2n 1 2n 2n + 1 sau 2n 1 1 2 4n 2n + 1 sau (2n 1)(2n + 1) 4n 2 de unde 4n 2 1 4n 2 ceea ce este evident. 3) Multimea P2 a perechilor (m, n ) de numere naturale este numarabila. (m, n) cu m + n = constant; pentru R: Sa consiseram perechea m + n = 2,3,4,5, K , k , K obtinem (1,1), (1,2); (2,1), (1,3); (2,2); (3,1), (1,4); (2,3); (3,2); (4,1), LLLLLLLLLL (1, k 1); (2, k 2);K; (k 1,1), de unde se vede ca pentru m + n = k , avem k 1 perechi. Rezulta ca putem realiza o corespondenta biunuvoca intre multimea perechilor (m, n ) si multimea numerelor naturale N , deci multimea (m, n )mN , nN este numarabila. 4) Fie A o multime finita; sa notam cu n( A) numarul de elemente din multimea A. Sa se arate ca 1 n( A B ) = n( A) + n(B ) n( A B ).

p 2 Sa se extinda rezultatul la n( A B C ) apoi sa se generalizeze la n U Ai . 1 R: 1) n( A B ) reprezinta numarul total de elemente din multimile A si B. n( A) + n(B ) reprezinta numarul elementelor din multimile A la care se adauga numarul elementelor din B; astfel elementele ce apartin lui A si B se socotesc de 2 ori, deci trebuie scazute odata. Pentru 2 avem: n( A B C ) = n( A B ) + n(C ) n[( A B ) C ] = n( A) + n(B ) n( A B ) + n(C ) n(( A C ) (B C )) = n( A) + n(B ) + n(C ) n( A B ) [n( A C ) + n(B C ) n( A B C )] = n( A) + n(B ) + n(C ) n( A B ) n( A C ) n(B C ) + n( A B C ). Pentru cazul general se gaseste p p p 1 n U Ai = n( A1 ) n(Ai A j ) + K + ( 1) n(A1 A2 K A p ). i< j 1 1
5) S se calculeze urmatoarele limite: a)

k (k + 1)(k + 2)
n

lim

k =1

n 2 (n + 1) 2

1 1 1 ), n 2 ; ; b) a) lim (1 )(1 )...(1 2 3 6 n C n +1

n c) lim (1 + a)1 + a2 1 + a4 ...1 + a2 , a < 1; d) lim ( n

n
n

k =1k

k 2 + 3k + 1
2

+ 3k + 2

).

R:a) k(k + 1)(k + 2) = k 3 + 3 k 2 + 2 k =

n

k =1

k =1

k =1

k =1

n(n + 1)(2n + 1) n(n + 1) n(n + 1)(n 2 + 5n + 6) 1 n(n + 1) +3 +2 = . Rezulta apoi ca limita este . 2 6 2 4 4

b) Deoarece 1-

1 2 (n 1)(n + 2) 1 4 3 6 (n 1)(n + 2) n + 2 =1, deducem ca x n = , = ... = 2 n(n + 1) n(n + 1) 23 45 n(n + 1) 3n C n +1 deci limita este 1/3.
n

c)

lim (1 + a ) 1 + a

)(1 + a )...1 + a
4

2n

= lim 1 a n 1 a

2 n +1

1 ; 1 a

d) Descompunem
xn = n
n

k 2 + 3k + 1 k + 3k + 2
1
2

= 1
1

1 1 1 , = 1 k +1 k + 2 (k + 1)(k + 2)
1 1 1 1

de unde rezulta ca sirul

1

(1 k + 1 + k + 2 ) = n (1 2 + 3 ) + (1 3 + 4 ) + ... + (1 n + 1 + n + 2 ) . Dupa reducerea termenilor,

k =1

obtinem lim x n = .
n

1 2

6) Fososind criteriul clestelui, s se calculeze lim

12 x + 2 2 x + ... + n 2 x n3

, x R fixat .

R:Din

definitia

partii

intregi,

a -1 < [a] a ,
n k =1

a R ,

deducem
x k 2
k =1 3 n

k 2 x 1 < k 2 x k 2 x, k = 1,...n .

Sumam inegalitatile si rezulta

x k 2 n n
3

[k 2 x]
n k =1

Tinand apoi seama ca an =

k2 =
k =1

n(n + 1)(2n + 1) , obtinem limita egala cu x/3. 6

7) Utilizand criteriul general al lui Cauchy pentru iruri, s se arate ca sirul

cos nx cos x cos 2 x cos 3x + + ... + + 2 3 2 2 2 2n R: Fie > 0 . cos(n + 1) x 2
n +1

, x numar real fixat, este convergent

cos(n + p) x 2
n+ p

an+ p a n =

cos(n + 2) x 2
n+2

+ ... +

cos(n + 1) x 2
n +1

cos(n + 2) x 2
n+2

+ ... +

cos(n + p ) x 2 n+ p

1 1 1 n +1 1 + + ... + p 1 = 2 2 2
1 2n <

1 2
n +1

1 p 2 1 1 2

1 1 1 1 p < n .Rangul se obtine punand condiia n 2 2 2

, ceea ce duce la n > log 2 . In concluzie, sirul verifica criteriul lui Cauchy, adica criteriul lui Cauchy, si
bn = 1+
1 22

a n + p a n < , n n , p N .

8)

Utiliznd

s
+ 1 32

se
+ ... +

studieze
1 n2 ,n 1.

convergena

irurilor

sin n! sin 1! sin 2! an = ,n 1 + + ... + 1 2 23 n (n + 1)

9) S se calculeze urmatoarele limite: a) lim n + n 2 1 n n 2 1 ; b) lim

n

an + bn a n +1 + b n +1

, a, b > 0;

10) Sa se studize natura seriilor de termen general a) b)

u n = n 4 + 2n + 1 n 2 1 , un = (ln n ) p

n2

( 1)n , n2 c) u n = ln n ln1 + n R: a) Scriem termenul general al seriei astfel: 2n + 1 2n (n 4 + 2n + 1) n 4 = un = 2 2 4 2 4 n + n + 2n + 1 n + n + 2n + 1 2n 1 seria are aceeasi natura cu seria v n = deci este divergenta. n 1 1 1 1 1 b) ln n < n, > ; > p , p > 0 , dar p este divergenta pentru p 1 , prin p ln n n (ln n ) n n =2 n 1 este divergenta. urmare pentru p (0,1] seria u n = p n=2 n = 2 (ln n )

Pentru p>1,

n A 1 deoarece lim > = + deci seria p n (ln n ) p (ln n ) n

u
n =2

este divergenta.

Pentru p<0, lim u n = + ; conditia necesara de convergenta nu este indeplinita; seria este
n

divergenta pentru orice p. ( 1)n , n 2 este o serie alternata. Aplicam criteriul lui Leibniz. c) Seria u n = ln n ln1 + n n ( 1) ( 1)n = 0 . 1 ( ) lim u n = lim ln n 2 + n n 2n 3n 2 n Trebuie sa aratam ca u n , n = 2,3,K, este un sir monoton descrescator; din ( ) rezulta ca seria

u
2

si seria

( 1)n ln n
n

au aceeasi natura. Dar functia

f (x ) =

ln x x

are

1 ln x < 0 daca ln x > 1, x > e ; deci functia este monoton descrescatoare si de aici x2 sirul de termen general ln n un = n este monoton descrescator, cu limita zero, prin urmare seria data este convergenta. 11) Sa se studieze natura seriei (a, b, R ) f (x ) = a +1 a+2 a+n b + b + K + +K a a +1 a + n 1 R: Aplicam criteriul radacinii pentru seria modulelor. Avem a+n a+n n u b = b n = a + n 1 a + n 1
n
2

si
lim n u = b ,
n

prin urmare pentru b < 1 seria data este absolut convergenta. Pentru b 1 , putem scrie a+n a + n 1 deci, in acest caz,
a+n b 0 lim n a + n 1
n

b =

a+n a + n 1

b > b 1

si seria din enunt este divergenta. 12) Sa se arate ca sirul de termen general a n = 1 + 1 2 +K+ 1 n 2 n , n N este

convergent. R: Vom asocia acestui sir seria de numere: a1 + (a 2 a1 ) + K + (a n a n 1 ) + K pentru care sirul (an) reprezinta sirul numerelor partiale

a n a n 1 = = 1 n

1 n 2

2 n + 2 n 1 = =

1 n

2 n n 1 =

n n + n 1 Acesta este termenul general al unei serii Riemann convergenta, deci sirul sumelor partiale care este sirul (a n )nN este convergent. 13) S se stabileasc natura urmatoarelor serii, utiliznd criteriile de convergen pentru serii cu termeni pozitivi: n a) d) g)

n + n 1

n 1 n n + n 1

a n + n , a 0;
n =1

b) e)

nn n ;
n =1

na n , a > 0;
n =1

n =1

2 n 1

nn

c).

1+

n =1

1 1 + ... + n; 2 n

f)

2 5 8 ... (3n 1) ;
n =1

1 5 9 ... (4n 3)

2n 1
n =1

n +1

h)

1 3 ... (2n 1) 1 ; 2 4 ... 2n 2n + 1 n =1

i)

(3n 2)(3n + 1) ;
n =1

14) Sa se studieze convergenta absoluta si convergenta simpla pentru seria: (1 + p )(2 + p )K (n + p ) . ( 1)n1 n!n q n =1 R: Pentru srudiul convergentei absolute aplicam criteriul lui Raabe si Duhamel seriei 1+ p 2 + p K n + p un = n!n q avem q +1 q un = lim n (n + 1) q n (n + p + 1) = lim n 1 n n n (n + p + 1) u n +1
n = lim
n q +1

q + 1 (q + 1)q n q +1 1 + + + K n q +1 pn q n q 2 n 2!n = lim = q 1 n n (n + p + 1) q (q + 1) n q (q p ) + n q 1 +K 2! = lim = q p > 1; n n q 1 (n + p + 1) deci seria este absolut convergenta pentru q p > 1 . Studiem convergenta simpla a seriei pentru q p + 1 . Trebuie gasita relatia intre p si q pentru care 1+ p 2 + p K n + p lim u n = lim =0 n n n!n q si se vade ca are loc pentru q < p . 15) Sa se determine pentru perechea parametrulor ( p, x ) ai seriei: cos nx n (0, ) np , n =1

1 q +1 q q 1 + n n p n n = n q 1 (n + p + 1)

q +1

multimea in care este absolut convergenta sau simplu convergenta. cos nx 1 1 R: Deoarece p si seria p este convergenta pentru p > 1 ; rezulta ca p n n n =1 n seria este absolut convergenta pentru p > 1 si x R . Pentru a studia convergenta simpla, aplicam criteriul lui Abel cu 1 u n = cos nx, a n = p ; n

u1 + K + u n =

sin

nx n +1 cos 2 2 1 , x k , x 2k . x x 2 sin sin 2 2

si pentru

1 0 pentru p > 0. Rezulta ca pentru p > 0 si x R {2k , k Z } , seria este np simplu convergenta.
1

16) Sa se arate ca seria

este convergenta. Sa se exprime o majoreta a erorii pe care o facem daca suma S se aproximeaza cu S n . Caz particular n = 10 . R: Criteriul raportului ne da u n +1 1 1 = 1 3 5K (2n 1) = un 1 3 5K (2n + 1) 2n + 1 si u 1 = 0; lim n +1 = lim n u n 2n + 1 n prin urmare seria este convergenta. Avem si 1 1 1 1 + Rn = 2n + 3 (2n + 3)(2n + 5) + K < 1 3 5K (2n + 1)
< < 1 1 1 1 + + + K < 2 1 3 5K (2n + 1) 2n + 3 (2n + 3) 1 1 3 5K (2n + 1) 1 1 1 2n + 3 = 2n + 3 . 1 3 5K (2n + 1)(2n + 2 )

1 3 5K (2n 1)

pentru n = 10 , obtinem
R10 <

17) Sa se arate ca seriile a)

1+

23 1 3 5K19 21 22

1 1 +K+ +K 23 n 3 n +1 1 1 1 1 1 1 1 n 1 b) 1 + + + K + ( 1) +K n 1 4 2! 10 3! 28 n! 3 + 1 sunt convergente. Sa se aproximeze sumele cu trei zecimale exacte.

R: Observam ca avem
1 1 n , n = 3,4,5, K n 1 n3 3 si folosind criteriul comparatiei, deoarece seria 1 1 1 1+ + 2 +K+ n +K 3 3 3 este convergenta, rezulta ca seria (a ) este convergenta. Daca luam pentru S pe S n dat de 1 1 + K + n 1 Sn = 1 + 23 n3 atunci 1 1 1 1 1 1 Rn = 1 + + 2 + K + +K < n n +1 n n +1 3 3 3 (n + 1)3 (n + 2)3

18) S se determine mulimea de convergen a seriei de funcii R: lim n f n ( x) = lim

n n

1 n +1 1 x ,x 2 n 1 2x n =1

n +1 1 x 1 x = n 1 2x 1 2x

. Pentru

1 x 2 < 1 x ( ,0 ) , 1 2x 3

si-n aceste

cazuri seria este absolut convergent. Pentru

1 x 2 1 x 0, 1 2x 3

si-n aceste puncte seria este

divergent. 19) S se determine mulimea de convergen pentru seriile de puteri: n a ( a + 1) ... (a + n ) n x a) ; b) 1 + 1 + ... + 1 x n ; c) x ,0 < a < b 2 n n (b + n ) n =1 n =1 n =1 b(b + 1) ... 20) S se determine mulimea de convergen i suma seriei de puteri R:
a n lim n +1 = lim = 1 , deci raza de convergen n a n n n + 1

n =1

( 1)

n +1 n

x n

este R = 1, iar mulimea de

convergen este (-1, 1). In punctele x = 1 si x = -1, facem o analiza separata. Pentru x = 1, seria devine Pentru x = -1, seria devine

( 1)
n =1

1 , seria armonic alternant, serie convergent. n

1

( 1)2n+1 n = n , care este o serie divergenta, fiind seria

n =1 n =1

armonic nmulit cu (-1). Asadar, mulimea de convergen a seriei de puteri este (-1,1].