PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA AL MUNICIPIULUI BACĂU

[conform POR Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – centre urbane de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană] Beneficiar: Primăria Municipiului Bacău

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Bacău [conform POR Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – centre urbane de creştere Domeniul major de interven ie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană] Beneficiar: Primăria Municipiului Bacău

Manager proiect: ing. Silviu Novac Colectiv de elaborare: Ec. Vasile Ana Arh. Dobrescu Ruxandra Dana Dr. Ing. Dumitrescu Mircea Ing. Vintilă Mugur Ing. Selagea Alexandru Ing. Constantinescu Marian Ing. Popescu Mircea Jurist Macoveschi Daniela Ing. Lazăr Laura Ing. Popa Mihaela

Data redactării: martie 2010

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

I. CARACTERIZAREA GENERALA A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA MUNICIPIUL BACĂU
1.1 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ALE MUNICIPIULUI ŞI COMPARA IE CU CELELALTE ORAŞE ALE REGIUNII / ĂRII
1.1.1 Caracteristici demografice A. POZI IE GEOGRAFICĂ
Localizarea în România Coordonate: 46° 35'0"N 26° 55'0"E / 46.58333, 26.91667 Tara Jude Statut - Total Altitudine medie - Total - Densitate Fus orar - Ora de vară (DST) Suprafa a 43,2 km² 165 metri Popula ie (2008) 177.007 locuitori 4.097 loc./km² EET (UTC+2) EEST (UTC+3) România Bacău Municipiu reşedin ă de jude

Municipiul Bacău este situat ca pozi ie geografică astfel: în zona de Nord Est a jude ului Bacău. la 302 km distanta fa ă de Bucureşti şi 400 km de portul Constanta la distan ă fa ă de principalele ări vecine: - 180 km fa ă de Republica Moldova - 210 km fa ă de Ucraina

Pag. 2 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Municipiul Bacău este reşedin a şi cel mai mare oraş din jude ul Bacău, România. Este traversat de râul Bistri a, care asigură, prin centrala hidroelectrică locală, o parte însemnată a consumului de energie electrică pe plan local. Oraşul este străbătut de drumurile europene E85 şi E57, artere de circula ie europene şi na ionale ce fac legătura cu Capitala, Bucureşti, cu nordul ării, precum şi cu Transilvania. Cea mai veche referin ă istorică cunoscută despre oraş datează din anul 1399, când acesta este men ionat în Documentul lui Iuga Vodă, prin care se da carte de judecată între Spătarul Raducanu cu răzeşii satului Bratila, din inutul Bacăului. Oraşul Bacău a fost ocupat o scurtă vreme de oştile maghiare, conduse de Matei Corvin, în anul 1467. Localitatea este cunoscută şi datorită importan ei sale în rela iile comerciale dintre Moldova, Transilvania şi ara Românească, fiind un important punct de vamă. În secolului al XVlea, în acest oraş se stabileşte Alexandrel, fiul lui Ştefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Cur ii Domneşti şi Bisericii Precista, celebre monumente istorice. La sfârşitul secolului al XIV-lea, oraşul Bacău era bine închegat ca aşezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldova, având atribu ii militare şi comerciale foarte importante. Municipiul Bacău are o suprafa ă de 43,2 km2, fiind cel mai mare oraş al jude ului. Se găseşte la 9 km Nord - Est de confluen a a două râuri, Siretul şi Bistri a, fiind unul dintre cele mai mari şi importante oraşe din Moldova. Municipiul Bacău este traversat pe direc ia Nord-Sud de Drumul European E85 (DN2 ce face parte din Coridorul Pan European nr. IX) şi face legătura între Capitala, Bucureşti, şi Nordul ării, respectiv cu principalul coridor care traversează Moldova spre Grecia, Bulgaria, Ucraina şi mai departe Rusia. Drumul na ional DN 2F leagă Municipiul Bacău de Municipiul Vaslui spre Est. Spre Vest, Municipiul Bacău comunică prin Drumul Na ional DN11 (E577) cu Municipiul Braşov. Se face legătura, aşadar, spre coridoarele de circula ie spre Ungaria, Austria, Germania, Italia, Fran a, Spania. Drumul Na ional DN 15 face legătura cu Municipiul Piatra Neam şi cu centrele de interes turistic din zonă, iar legătura cu oraşele Moineşti şi Comăneşti se face pe Drumul Na ional DN 2G. Legătura aeriană cu capitala ării şi cu exteriorul tarii este asigurată de Aeroportul Interna ional Bacău, care dispune şi de un centru de dirijare a zborurilor interna ionale. Municipiul Bacău este, în acelaşi timp, un foarte important nod de cale ferată, cu infrastructură modernă, atât pentru traficul de călători cat şi pentru transportul de marfă. Investi iile pentru realizarea Eurogării Bacău sunt în derulare.

Pag. 3 din 221

Rezerva ia de arini Dofteana.605 Rromi 191 Maghiari 80 Ceangăi 83 Germani 118 Evrei 52 Italieni 9392 Alte etnii Diagrama 1: Structura popula iei în Municipiul Bacău (2002) Alta etnie Alta etnie.421 Români 822 Maghiari 406 Germani 9. 9392 Italieni . 1605 Români: . rezerva ii naturale şi sta iuni. Este traversat de trei cursuri de râuri importante: Siret. 80 Maghiari. situat în Mun ii Nemira şi format în vara anului 1883 în urma unor alunecări de teren şi a unor ploi toren iale). persoane Ceangăi: . în Carpa ii Orientali) . 52 Evrei .606 km2. Potrivit recensământului din anul 2002 (conform Anuarului statistic al jude ului Bacău Edi ia 2009) structura etnică a acesteia era următoarea: 173. Belci. Bistri a şi Trotuş. Pădurea Arsura. BACAU Intergroup engineering Jude ul Bacău este situat în estul ării şi se întinde pe o suprafa a de 6.P. Stejarul din Borzeşti. Pădurea Runc. 173041 Italieni Evrei Germani Ceangăi: Maghiari Rromi Români: 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000 180000 Sursa: INSSE 2008 Pag. recunoscut. Poiana Sărăriei.041 Români 1. Pădurea Slănic Moldova. 83 Nr.unde se afla cel mai mare sanatoriu subteran din Europa. Rezerva ii naturale: Parcul Dendrologic Haghiac (situat pe Valea Doftanei. pe valea Slănicului. monument al naturii.D.a.numita şi Perla Moldovei. Obiectivele turistice din jude ul Bacău sunt reprezentate de o serie de lacuri. situat într-o mină de sare. Poiana Uzului.I. renumita pentru cele peste 20 de izvoare minerale cu efect curativ. 191 Rromi.138 de locuitori. Tg. mai ales prin numeroasele specii de plante). impartita în următoarele tipuri de etnii: 19. B. Ocna .424 Evrei s. după cum urmează: Lacuri: Balatau (lac de baraj natural. 4 din 221 . STRUCTURA POPULA IEI În trecut Conform recensământului din 1930 popula ia Municipiului Bacău era de 31. Sta iuni: Slănic Moldova (situata la 84 km de Bacău.U. 118 Germani.

iar din 1999 până în 2008 se înregistrează un declin al numărului de locuitori.492 persoane au migrat din Municipiul Bacău.211 1994 207. Diagrama nr.235 2008 177. Scăderea popula iei se resimte cel mai mult în cazul popula iei tinere.P. ceea ce reprezintă 15.2008 arată că în Municipiul Bacău s-a înregistrat o creştere până la nivelul anului 1998. au avut-o femeile.192 2000 207. Situa ia este similara celei înregistrate la nivel na ional.G Memoriu General. Bacău.441 1998 209. 5 din 221 .765 1992 205.D.528 1995 208. Diagrama 2: Dinamica popula iei 1990 -2008 Dinamica populatiei municipiului Bacau in perioada 1990-2008 250000 200000 Nr.565 2006 179. POPULATIE POPULATIE AN (NR. la un număr de 177. 1997 În totalul numărului de locuitori înregistra i la nivel de Municipiu.007 1999 208.689 2007 178. din punct de vedere al împăr irii pe sexe.3 prezintă evolu ia popula iei.662 1997 209. PERSOANE) (NR.007 locuitori Dinamica popula iei în perioada 1990 . Pag.52% din popula ia Municipiului.519 2005 180. al mun. P.U. în perioada 1990-2008.573 1991 199. un număr de 32. PUG Bacău AN Principalul fenomen care a stat la baza scăderii numărului de locuitori a fost acela al migra iei popula iei. fenomen determinat atât de condi iile socio-economice. care caută oportunită i de dezvoltare economica şi sociala în localită i.643 Sursa: Anuarul statistic al jude ului Bacău Edi ia 2009.730 2004 181. în perioada 1999-2008.I. cat şi de evolu ia procesului de periurbanizare.persoane 150000 100000 50000 0 1990 1992 1994 Total 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 An Masculin Feminin Sursa: INSSE 2008. PERSOANE) 1990 197.318 1996 208. la nivelul anului 2008.U.562 1993 206.029 2002 184. Conform statisticilor. după 1990. BACAU Intergroup engineering În prezent Popula ia Municipiului Bacău a ajuns. ponderea dominanta.995 2003 183.769 2001 206. cu un nivel mai mare de dezvoltare. situa ie care s-a men inut de-a lungul întregii perioade supuse analizei (1990 2008).

mai scăzuta fa ă de cea din anii anteriori.58 locuitori/kmp la începutul anului 2008 şi de 4097 la finalul anului.D.44 4845.21 4127.78 4195. BACAU Intergroup engineering Diagrama 3: Evolu ia demografica 1990 -2008 Evolutia populatiei municipiului Bacau.58 nr locuitori 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 perioada Municipiul Bacău avea o densitate de 4127. În intervalul 1995-2008. Diagrama 4: Densitatea popula iei în perioada 1995 – 2008 Evolutia densitatii populatiei municipiului Bacau in perioada 1995-2008 4829.09 4156. aşa cum poate fi observat în diagrama de mai jos. Bacău.16 4788.G Memoriu General.64 4831.12 4856.U.93 4249. 6 din 221 Sursa: INSSE. in perioada 1990-2008 250000 200000 nr locuitori 150000 100000 50000 0 1990199119921993 19941995199619971998 1999200020012002 2003200420052006 20072008 perioada Total Masculin Feminin Sursa: INSSE 2008.54 4126.U. 1997 C. DENSITATEA POPULA IEI Municipiul Bacău are o densitate de 4127.02 4807.15 4273.58 locuitori/kmp.06 5250 4750 4250 3750 3250 2750 2250 1750 1250 750 4830. evolu ia densită ii a urmat o traiectorie descendentă. ceea ce îl situează cu mult peste media jude eană şi cea na ională (conform tabelului 1 de mai jos).I. Pag. 2009 .P. P.28 4180. al mun.

2.64 66.P.51 1.90 -0.37 1.31 -0.2007 Nr.22 43.525 13 Deva 68.52 -0.268.52 52. în 2008.U.42 43.07 770. municipiul Bacău avea în anul 2005 o popula ie de 180.92 111. (în 2008 erau 177.49 În statisticile privind popula ia şi densitatea ei.73 261. Municipiul Raport număr locuitori anii 2005/2007 -1. în ansamblu.223.23 -1.569 12 Suceava 108.858 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Suprafa a kmp 246.622 3 Oradea 209.38 -0. EVOLU IA POPULA IEI Deşi. se situa. Conform Anuarului Statistic edi ia 2009. după oraşele Gala i. Astfel.D. crt.64 2. pe locul 4. ceea ce denota. aşa cum am arătat mai sus.42 89.295.318 locuitori. BACAU Intergroup engineering Tabel 1: Popula ia şi densitatea popula iei polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Nr.48 121. Brăila şi Oradea. mai ales.98 -2.583 7 Sibiu 157. 1 Gala i 299. D. Municipiul Popula ia 2008 crt.393 2 Brăila 219.337 6 Arad 170. o popula ie stabila din punct de vedere socio-economic.083.862 9 Baia Mare 142.962 11 Râmnicu Vâlcea 113. 7 din 221 .15 611.214.81 -1.231.92 1. în cadrul polilor de dezvoltare urbana.180.667 10 Satu Mare 115.10 58.14 -1. la nivelul segmentului popula iei tinere a Municipiului) exista. varia ia popula iei este una dintre cele mai mici în raport cu ceilal i poli de dezvoltare urbana.007 locuitori) Tabel 2: Evolu ia popula iei polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005 .19 2.56 -1. tendin a de migra ie (manifestata.48 -1. Municipiul Bacău se situează pe locul 5 în clasamentul celor mai mici valori ale varia iei popula iei (a se vedea tab.547 8 Târgu Mureş 148.96 233.47 150.21 652.880.179 4 Bacău 177. iar în anul 2007 popula ia era de 178.441 locuitori.19 Pozi ia în clasament (varia ia cea mai mică) 10 11 3 5 9 8 2 7 4 12 1 6 13 1 Gala i 2 Brăila 3 Oradea 4 Bacău 5 Piteşti 6 Arad 7 Sibiu 8 Târgu Mureş 9 Baia Mare 10 Satu Mare 11 Râmnicu Vâlcea 12 Suceava 13 Deva Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Pag.33 Densitate 1. Municipiul Bacău.20 40.76 4.000.04 -3.097.01 1. „Evolu ia polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005-2007”).007 5 Piteşti 172.97 5.38 4.02 -1.I.

Pag. Analiza comparativă a reliefat tendin a de îmbătrânire demografică ce afectează progresiv şi acest teritoriu. coroborate cu tendin a uşoara de creştere a numărului persoanelor vârstnice dovedesc.47%. ceea ce atestă faptul că Municipiul de ine şi un efectiv important de resurse umane tinere. la nivel de Municipiu.00%). la nivel de Municipiu. evolu ia fenomenului de îmbătrânire demografică prin îngustarea bazei. concomitent cu îngroşarea segmentelor de la vârf. popula ia adultă.37% . reprezentată pentru cei doi ani. Având la baza procentul mai scăzut. Există. aptă de muncă (15-59 ani). STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEXE A POPULA IEI Concluziile privind structura pe grupe de vârstă a popula iei din Municipiului Bacău au fost elaborate în baza datelor ob inute în urma recensământului din 2002. ceea ce poate influen a pozitiv viitorul zonei. Rela ia dintre aceste două grupe de vârstă este exprimată sintetic prin indicele de îmbătrânire (raportul dintre popula ia vârstnică şi cea tânără).D. Oportunitatea. înregistrează un procent de 73.15% la nivel na ional). o creştere a nivelului de trai. cu impact pozitiv asupra situa iei demografice.P. reluarea cursului ascendent). de asemenea.I. ilustrează. la nivelul Municipiului Bacău. De-a lungul perioadei analizate.17% în Municipiul Bacău . Structura popula iei pe grupe de vârstă arata că ponderea popula iei sub 14 ani este. precum şi a celor înregistrate la 1 ianuarie 2008.47 70 63 73. o tendin ă de creşterea a natalită ii în municipiu. în cadrul prezentului Plan Integrat de Dezvoltare Urbana). cum ar fi Vestul sau Sudul ării. iar popula ia cu vârsta de peste 60 de ani. mai mult.37 53 N/A 19. 8 din 221 . mai profund atinse de acest fenomen. al popula iei vârstnice din Municipiului Bacău.14 Nr. depăşind în 2008 valoarea unitară ce reprezintă punctul critic de îmbătrânire. în timp ce grupa popula iei de peste 60 de ani a crescut cu 1%.superior fata de procentul identificat la nivel na ional (de numai 63. în special la nivelul segmentelor 15 . pe viitor. de la care se aşteaptă sa genereze o creştere economica şi.59 2008 % din total 2050 % din total 2002 % din total peste 60 2008 % din total 2050 % din total 22 N/A 16 N/A Bacău Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 17. implicit. crt 1 2 România 2002 % din total 2008 % din total 2050 % din total 2002 % din total 14 . Procesul este mai lent în raport cu alte zone.47 63. la rândul său. pentru fiecare sector în parte. Bacău (2002. BACAU Intergroup engineering În concluzie. se remarcă o serie de modificări importante în structura pe grupe mari de vârstă a popula iei Municipiului. popula ia cu vârste cuprinse în grupa 0-14 ani a scăzut cu 4 procente în cadrul situa iei demografice. se aşteaptă. Principala cauză a scăderii popula iei este migrarea acesteia către alte localită i din ară şi din străinătate. Tabel 3: Distribu ia popula iei pe grupe de vârsta România.17 Scăderile progresive înregistrate la nivelul ponderii popula iei tinere. evolu ia unui proces de îmbătrânire demografica (diagramele 5-6). 2002 şi 2008. fata de media înregistrata la nivel na ional.U. putem spune că municipiul Bacău înregistrează o scădere a popula iei totale şi un fenomen de migrare a popula iei urbane spre rural. 2008. în acest sens. Grupa popula iei adulte este cea mai numeroasă. E.29 şi 45 -54 ani. de 13.19 13 15 13. în raport cu procentul existent la nivel na ional. care a evoluat sensibil în intervalul de 6 ani. 2050) 0 . va fi reprezentata de implementarea unor ample programe de investi ii (prezentate. precum şi procentul superior al popula iei apte de munca (15-59 de ani). se situează sub media înregistrata la nivel na ional (13. Astfel. Piramida vârstelor (diagrama 7).34 17 22 13. o echilibrare a traiectoriei situa iei demografice (şi.

2008 peste 60 14% 0-14 13% 15-59 73% Sursa: INSSE.P. Pag. reprezentată.U. BACAU Intergroup engineering Diagrama 5: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2002 Structura pe grupe mari de varsta a populatiei municipiului Bacau. ilustrează evolu ia fenomenului de îmbătrânire demografică prin îngustarea bazei. comparativ. 2002 şi 2008. 9 din 221 . pentru anii.D. 1 ianuarie 2008 Piramida vârstelor.I. concomitent cu îngroşarea segmentelor de la vârf. 2002 peste 60 13% 0-14 17% 15-59 70% Sursa: RPL 2002 Diagrama 6: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2008 Structura pe grupe mari de varsta a populatiei municipiului Bacau.

Diferen a cea mai notabilă este la nivelul grupei popula iei vârstnice. la nivelul cărora predomină popula ia de sex masculin. Pentru municipiul Bacău. deşi raportul de dependen ă s-a diminuat.2008 0-14 ani ‰ 167.D.U.I. cu excep ia segmentelor tinere. modificările survenite în structura demografică antrenează consecin e importante în privin a responsabilită ilor sociale pe care popula ia activă le are fa ă de cele două categorii.15 Raport total de dependenta ‰ 295. Pag.02 137. exprimând superioritatea numerică a popula iei feminine. Astfel.02%.98 Sursa: RPL 2002 Se remarcă o descreştere a valorii indicelui. Un indicator important legat de structura pe grupe de vârstă a popula iei este raportul de dependen ă al grupelor de persoane inactive (0-14 ani şi peste 60 de ani) la 1000 de persoane active. unde superioritatea feminină este explicabilă prin durata medie de via ă mai redusă a popula iei masculine. din piramidele vârstelor se constată superioritatea numerică a popula iei feminine.62 133. dată. concomitent cu creşterea efectivului din grupa popula iei vârstnice.P. însă. BACAU Intergroup engineering Diagrama 7: Piramida popula iei municipiului Bacău (2002) Masculin >75 >75 ani ani 70-74 70-74 ani ani 65-69 65-69 ani ani 60-64 60-64 ani ani 55-59 55-59 ani ani 50-54 50-54 ani ani 45-49 45-49 ani ani 40-44 40-44 ani ani 35-39 35-39 ani ani 30-34 30-34 ani ani 25-29 25-29 ani ani 20-24 20-24 ani ani 15-19 15-19 ani ani 10-14 10-14 ani ani 5-9 ani5-9 ani 0-4 ani0-4 ani 10000 8000 6000 4000 2000 0 Feminin 0 2000 4000 6000 8000 10000 În ceea ce priveşte reparti ia pe sexe. de scăderea sensibilă a popula iei din grupa de vârstă 0-14 ani. 10 din 221 .64 270. Indicele popula iei masculine calculat la 1 ianuarie 2008 era de 92. valorile acestui indicator calculate pentru recensământul din 2002 şi 1 ianuarie 2008 au fost următoarele: An 2002 2008 Sursa: INSSE.83 >60 ani ‰ 128.

35‰ Pag. se remarcă o scădere a contingentului fertil din popula ia feminină. persoane pop.I.2008 O categorie aparte cu un rol important în evolu ia popula iei o constituie popula ia fertilă. Diminuarea a avut loc la nivelul grupelor 15-19 ani şi 30-49 de ani.D.2002) 16421 29853 11526 28705 6261 2008 An 13983 31519 14367 0 22359 8694 2002 20000 40000 60000 80000 100000 Nr. BACAU Intergroup engineering Diagrama 8: Piramida popula iei municipiului Bacău (2008) Masculin 65 ani si peste 65 ani si peste 60-64 ani60-64 ani 55-59 ani55-59 ani 50-54 ani50-54 ani 45-49 ani45-49 ani 40-44 ani40-44 ani 35-39 ani35-39 ani 30-34 ani30-34 ani 25-29 ani25-29 ani 20-24 ani20-24 ani 15-19 ani15-19 ani 10-14 ani10-14 ani 5-9 ani 0-4 ani 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 5-9 ani 0-4 ani 0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 Feminin Sursa: INSSE. reprezentând. Grupa de fertilitate maximă (2029 de ani) a fost în creştere în acest interval.nefertila Sursa: INSSE 2008 În cei doi ani pentru care s-a analizat structura popula iei fertile (2002.fertila grupa maxima de fertilitate pop.25% din popula ia fertilă. 31. cu circa 1661 persoane.U. 11 din 221 . Diagrama 9: Structura pe grupe de fertilitate (2002. în cifre relative. respectiv. 2008) Structura pe grupe de fertilitate a populatiei feminine (1992. 2008).P. Rata generală de fertilitate (numărul de născu i raportat la 1000 de persoane feminine din grupele fertile) pentru anul 2002 a fost de 30. cu 2438 de persoane.

03% Nedeclarata 0. 2002 Adventista de Greco-catolica Penticostala Alta religie ziua a saptea 0. STRUCTURA ETNICĂ ŞI CONFESIONALĂ Municipiul Bacău a înregistrat.33% 0. Celelalte etnii. 2002 M aghiari 1. majoritatea o constituie cetă enii români (97.07% Ceangăi: 0.16% Sursa: RPL 2002 Aşa cum se poate observa. cea mai mare pondere este de inută de confesiunea ortodoxă (87. mozaicul etnic s-a mai simplificat.10% evanghelie Romano0. BACAU Intergroup engineering F.95% Germani 0. de comunitatea maghiară (1. nici una.25% catolica 10. Restul confesiunilor de in împreună diferen a până la 100%.05% Români: 97. deşi diversificate.D.88%).69%). În ceea ce priveşte structura confesională.11% 0.10% Greci 0. Diagrama 11: Structura confesionala a popula iei (2002) Structura confesionala a populatiei municipiului Bacau.28% Baptista Nedeclarata Crestina de rit 0.05% Italieni 0.P.I.69% Sursa: RPL 2002 Pag.03% Evrei 0. datorată în mare parte pozi iei sale de confluen ă şi poten ialului economic derivat de aici.53% Rromi 0. o structură etnică variată a popula iei.53%). fiecare. urma i.88% Ortodoxa 87.U. de-a lungul timpului. ponderi mai mici de 1%.09% 94 vechi Crestina dupa 0.21% 0.05% 0. 12 din 221 . ca pondere. de in. urmată de cea romano-catolică (10.16%). datorită factorilor de natură istorică şi economico-socială. pragul de 1%. În timp. ajungând la recensământul din 2002 să arate aşa cum se prezintă mai jos: Diagrama 10: Structura etnica a popula iei (2002) Structura etnica a populatiei municipiului Bacau. neatingând.

ce situează Municipiul Bacău peste media na ională şi cea jude eană a natalitatii (la nivel de Municipiu s-a atins acelaşi nivel cu media Regiunii Nord-Est). cum este şi cazul Oraşului Bacău. care reprezintă diferen a dintre rata natalită ii şi rata mortalită ii şi relevă creşterea sau scăderea numărului de locuitori.2 RATA NATALITĂ II REGIUNEA NORD – EST URBAN 9.61 RATA NATALITĂ II ÎN JUDE UL BACĂU 11 10.9 RATA NATALITĂ II ÎN ROMÂNIA URBAN 8.2 11.02 10. regiunea de Nord-Est a tarii şi România. raportat la o mie de locuitori. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULA IEI Mişcarea naturală a popula iei reprezintă suma modificărilor survenite în numărul şi structura popula iei.I.D. Pag.0 AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007 NĂSCU I VII (PERSOANE) POPULA IE PERSOANE 184562 183211 181528 180318 179662 178441 1645 1491 1635 1931 2073 2070 Sursa: INSSE 2008 Dinamica natalită ii în perioada 1990-2007. la nivelul municipiului Bacău. ca urmare a naşterilor.1 10. Fata de celelalte zone cuprinse în analiza. începând cu 2004. comparativ. imediat după 1990. pe parcursul perioadei 2004 – 2007. ratei natalită ii în Municipiul Bacău. BILAN UL NATURAL AL POPULA IEI Componenta activă a mişcării naturale a popula iei. regională şi na ională. în paralel cu creşterea vârstei medii a primei naşteri la femei.5 8. în această perioadă. Al i factori care ac ionează asupra natalită ii şi contribuie la adoptarea acestui comportament denatalist sunt cei economici (insecuritatea materială). dar şi cei lega i de structura pe grupe de vârstă a popula iei. În ultimii ani. relevă o scădere.U. insa. Specificul acestui comportament este dat de reducerea şi stabilizarea natalită ii la un nivel redus. H. RATA NATALITĂ II ÎN MUNICIPIUL BACĂU 8. Mişcarea popula iei se reflectă şi în structura pe vârste şi pe sexe a popula iei.12 9. a înregistrat.9 10.4 9. cât şi în distribu ia în teritoriu. este cuantificată prin rata natalită ii. o traiectorie crescătoare (a se vedea tabelul de mai jos).54 11. Jude ul Bacău. între Municipiul Bacău.8 10.91 8.1 10. fenomen care se manifestă mai pregnant în zonele urbane şi ariile adiacente. şi este legata în mod direct de caracteristicile dimensionale ale localită ilor. natalitatea.3 11. pe fondul scăderii numărului mediu de copii pe familie.9 10.0 11. şi deceselor. Evolu ia natalită ii se află mai ales sub influen a modernizării comportamentului demografic.2 10. În tabelul următor este prezentata evolu ia ratei natalitatii intre anii 2002-2007. care reprezintă numărul de naşteri înregistrate într-un interval de un an. ilustrată prin diagramele de mai jos.3 9. Un indicator al mişcării naturale este sporul (bilan ul) natural al popula iei. se observă o redresare semnificativă.9 11.P. Rata natalită ii s-a situat. sub media jude eană.7 9.69 11. BACAU Intergroup engineering G. 13 din 221 .

Urmare a scăderii natalită ii. reprezentată în tabelul de mai jos.2007) ‰ 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Dinamica natalitatii in mediul urban.I. 1990-2007 Rata natalitatii in municipiul Bacau Rata natalitatii in mediul urban in jud. regional.2007) Dinamica natalitatii. în statisticile pentru ultimii ani. prezintă Municipiul Bacău pe primul loc . Statisticile privind rata natalită ii în mediul urban. 1990-2007 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Rata natalitatii in judetul Bacau Regiunea Nord-Est Rata natalitatii in Romania Rata natalitatii in municipiul Bacau ‰ Sursa: INSSE 2008 Rata natalită ii în mediul urban. structura popula iei pe grupe de vârstă s-a modificat începând cu 1990 în sensul reducerii popula iei tinere şi creşterii ponderii popula iei adulte şi vârstnice. reprezentată mai jos. Diagrama 13: Dinamica natalitatii în mediul urban (1990 .teritorial (jude ean. în Diagrama 13. în toate jude ele regiunii Nord –Est.în raport ceilal i poli de dezvoltare urbană. BACAU Intergroup engineering Diagrama 12: Dinamica natalitatii (1990 .D. dar continuu de îmbătrânire demografică a avut manifestări comparabile. 14 din 221 . Bacau Mediul urban Regiunea N-E 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Mediul urban Romania Sursa: INSSE 2008.P. na ional). valorile înregistrate în contextul supra . Procesul lent.U. Pag. Municipiul Bacău depăşeşte.

D. Cu toate acestea.07 7.8 9.6 RATA MORTALITĂ II ÎN ROMÂNIA URBAN 9.410 8 Târgu Mureş 1.66 8. şi fata de media la nivel na ional. Bacau Rata mortalitatii in jud. BACĂU 11. Municipiul Născu i vii 1 Gala i 2.2007) Dinamica mortalitatii.9 11. crt. în Municipiul Bacău.P.040 4 Bacău 2.447 10 Satu Mare 1.8 9.4 8.U.5 8. regional sau na ional. obiceiurile alimentare şi stilul de via ă.91 8.62 10.8 10.61 10.647 7 Sibiu 1.82 10.184 13 Deva 564 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr. Diagrama 14: Dinamica mortalitatii (1990 .14 10. aşa cum se prezintă în următorul tabel: RATA MORTALITĂ II ÎN MUN.15 RATA MORTALITĂ II ÎN JUD.170 12 Suceava 1.4 8.4 8.94 8.372 2 Brăila 1.12 9. precum şi cu calitatea serviciilor sanitare accesibile popula iei. media la nivelul Municipiului Bacău este mai scăzuta fata de media înregistrata la nivelul jude ului Bacău.3 10.92 7.3 8.462 9 Baia Mare 1.9 9.7 9. ce prezintă dinamica mortalită ii în perioada 1990-2007. BACAU Intergroup engineering Tabel 4: Rata natalită ii în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Nr.95 9.3 RATA MORTALITĂ II ÎN REGIUNEA NORD – EST URBAN 8. 1990-2007 14 12 10 ‰ 8 6 4 2 0 rata mortalitatii in mun.30 10.41 9.88 7. al Regiunii de Nord-Est.12 7. Bacau regiunea NordEst‰ Romania 0 2 4 6 8 0 2 4 19 9 19 9 19 9 19 9 19 9 20 0 20 0 20 0 Sursa: INSSE 2008 Pag. tendin a a fost una crescătoare. BACĂU 8.I. fiind în strânsa corela ie cu structura pe vârste a popula iei.75 11.6 9.628 3 Oradea 2.7 AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007 DECEDA I (PERSOANE) POPULA IE PERSOANE 1499 184562 1446 183211 1440 181528 1458 180318 1414 179662 1454 178441 Sursa: INSSE 2008 Conform diagramei prezentate în continuare. 15 din 221 20 0 6 .5 11.070 5 Piteşti 1.18 Clasament 12 13 8 1 6 9 10 7 5 3 4 2 11 În ceea ce priveşte rata mortalitatii.87 8.230 11 Râmnicu Vâlcea 1.9 11. acest indicator s-a men inut întreaga perioadă la un nivel inferior celui înregistrat la nivel jude ean.744 6 Arad 1. Născu i/1000 locuitori 7.

2000). Deceda i sub 1 an (persoane) 2002 17 2003 24 2004 19 2005 9 2006 13 2007 16 Sursa: INSSE 2008 An Popula ie persoane 184562 183211 181528 180318 179662 178441 Rata mortalită ii infantile în mun.7 14. comparativ cu unită ile administrative de ordin superior. precum şi adoptării unei alimenta ii corespunzătoare şi a unui stil de via ă adecvat. 1999.07. Bacău 10.1993.09 11.3 16.0 12. îmbucurător.4 23 19.62 4. conform diagramei 16.8 11. Bacau mediul urban Bacau mediul urban Reg N-E Sursa: INSSE 2008 În Municipiul Bacău.3 România Urban 14.5 13. 16 din 221 .4 11.0 13. precum şi valorile mult mai mici înregistrate în municipiul Bacău comparativ cu unită ile administrative de rang superior.D. în Municipiul Bacău. ce atestă ca s-au înregistrat progrese în materie de educa ie a viitoarelor mame cu privire la importan a monitorizării medicale pe parcursul sarcinii. alternând etape de creştere şi de scădere. Apar. Analiza mortalită ii în mediul urban în perioada post-comunistă confirmă. Valorile s-au situat în general sub media unită ilor administrative de rang superior. sporadic. ci şi al calită ii serviciilor medicale. momente de creştere bruscă (cum sunt.I.88 în 2003 şi o limita maxima (exceptând anul 2007) de 8.7 12. Este cuantificată prin numărul deceselor înregistrate în primul an de via ă raportate la 1000 de născu i vii în decursul unui an. perioadele 1998-2000 sau 2002-2003).12% în 2002. Mortalitatea infantilă este nu numai un indicator al stării de sănătate a popula iei. Este un aspect pozitiv pentru Municipiul Bacău. aceeaşi tendin ă descrescătoare.P. Reprezentarea grafică şi tabelară eviden iază tendin a descrescătoare a fenomenului mortalitatii infantile în municipiul Bacău.33 16. s-a ajuns la o rata de 8. rata mortalită ii a evoluat sinuos. în 2005 .8 11. Diagrama 15: Dinamica mortalitatii în mediul urban (1990 . cu excep ia unor ani în care au depăşit media na ională (1992.U.8 13.72 Jud.66 6.2 10.2007) Dinamica mortalitatii in mediul urban.15 în 2007.3 15.27 7. 1990-2007 12 10 8 6 4 2 0 urban Romania ‰ rata mortalitatii in mun. Pornind de la o rata de 8.9 15.2 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Pag. Bacău 20. BACAU Intergroup engineering Analiza acestui indicator în mediul urban confirmă evolu ia situa iei. interval în care valorile au alternat intre o limita minima de 7.5 Regiunea Nord – Est Urban 17.

2007 Miscarea naturala a populatiei.02 1931 10.46 Diagrama 17. persoane) 1499 1446 1440 1458 1414 1454 Rata mortalitatii în mun.62 3. Bacau Mediul urban jud.I.79 0. În ultimii ani s-a remarcat. o uşoară redresare a acestui indicator. Mişcarea naturala a popula iei 1990 . BACAU Intergroup engineering Dinamica mortalită ii infantile în mediul urban a fost uşor diferită. Bacău ‰ 8.U. Bacau Rata sporului natural Sursa: INSSE 2008 Pag. s-a men inut la valori pozitive pe toată durata analizată. eviden iindu-se mai mul i ani în care rata înregistrată în municipiul Bacău a depăşit valorile din unită ile administrative superioare.61 Sursa: INSSE 2008 Născu i vii (Nr. 1990-2007 30 25 20 15 10 5 0 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Rata mortalitatii infantile in mun. 1990-2007 16 14 12 10 8 6 4 2 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 ‰ Rata natalitatii in municipiul Bacau Rata mortalitatii in mun.P. 17 din 221 ‰ .91 1491 8.D.69 2073 11. Bacău ‰ 1645 8.12 1635 9.15 Spor natural (Nr.54 2070 11. Bacau Mediul urban Regiunea de NordEst Mediul urban Romania Sursa: INSSE 2008 Sporul natural (rezultat din diferen a între natalitate şi mortalitate). însă.24 1. explica ia constând în creşterea natalită ii. persoane) Deceda i (Nr.94 8. Tendin a este una crescătoare. Diagrama 16: Dinamica mortalitatii infantile (1990 . An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata natalită ii în mun.87 8.2007) Dinamica mortalitatii infantile in mediul urban.12 7. persoane) 146 45 195 473 659 616 Rata sporului natural ‰ 0.08 2.07 7.67 3.88 7.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Comparativ cu valorile na ionale sau cele regionale, reprezentate tabelar şi grafic în continuare, sporul natural în Municipiul Bacău este vizibil mai ridicat, mai ales în ultimii ani, asigurând un aport demografic substan ial în teritoriu.
An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata sporului natural mun. Bacău ‰ 0.79 0.24 1.08 2.62 3.67 3.46 Sursa: INSSE 2008 Mediul urban jud. Bacău ‰ 0 -0.2 0.6 1.3 2 1.6 Jude ul Bacău ‰ -0.5 -0.9 -0.1 -0.4 0,3 -0.1 Regiunea Nord Est mediul urban ‰ 0.9 0.9 1.9 2.5 2.7 2.3 Regiunea Nord – Est ‰ 0.5 0 0.8 0.7 0.8 0.6 România mediul urban ‰ -1.3 -1 -0.2 0 0.3 0.1 România ‰ -2.7 -2.5 -1.9 -1.9 -1.8 -1.7

Diagrama 18. Dinamica sporului natural 1990 - 2007
Dinamica sporului natural, 1990-2007
10 8 6 4 ‰ 2 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 -2 -4
Rata sporului natural mun.Bacau Judetul Bacau Regiunea Nord-Est Romania

Sursa: INSSE 2008

I. BILAN UL MIGRATOR AL POPULA IEI
Migra ia popula iei se defineşte ca fiind acea mişcare în teritoriu prin care se modifică numărul şi structura pe vârste şi sexe a popula iei, ca urmare a intrării sau ieşirii din aria administrativă respectivă a unui număr de persoane din/spre alte arii administrativ teritoriale. Migra ia are două componente, emigra ia (ieşirile) şi imigra ia (intrările de persoane), a căror intensitate se măsoară cu ajutorul a doi indicatori – rata emigra iei, respectiv rata imigra iei. Prin compunerea acestora se ob ine soldul migratoriu, care este un indicator al atractivită ii teritoriului respectiv pentru migran i. După durata pe care se manifestă, migra ia poate fi definitivă, temporară şi de tip pendulator (navetismul), toate aceste categorii de mobilitate afectând, în timp, popula ia Municipiului Bacău. Imigra ia a fost analizată în func ie de numărul stabilirilor de domiciliu şi de reşedin ă în municipiul Bacău, conform datelor furnizate de INSSE, pentru intervalul 2002 – 2007, Anuarul statistic al jude ului Bacău, edi ia 2009. Sosi ii cu domiciliul sunt persoanele care intr-un anumit interval de timp şi-au stabilit domiciliul pe un anumit teritoriu. Din punct de vedere statistic se urmăresc numai schimbările de domiciliu dintr-o localitate în alta. Pleca ii cu domiciliul - persoanele care intr-un anumit interval de timp şi-au schimbat domiciliul din localitate, plecând în alta localitate. Stabiliri de reşedin a în localitate - persoane sosite intr-o alta localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1.I sau 1.VII aveau înscrisa în actul de identitate şi în fisele de evidenta a popula iei men iunea de stabilire a reşedin ei.
Pag. 18 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Plecări cu reşedin a din localitate - persoane plecate cu reşedin a intr-o alta localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1 I sau 1 VII aveau înscrisa în actul de identitate şi în fisele de evidenta a popula iei men iunea de stabilirea a reşedin ei. Analiza mişcării mecanice bazate pe stabilirea reşedin ei, redată sub formă tabelară mai jos, arată că numărul stabilirilor în municipiul Bacău a scăzut după anul 2004, în principal datorită restructurărilor din sectorul economic. Aceeaşi tendin ă se manifestă şi în cazul plecărilor cu reşedin a. Soldul migratoriu rezultat are valori negative pe parcursul întregii perioade studiate.

Tabel 5: Mişcarea migratorie a popula iei (2002-2007)
Zona Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Persoane Stabilite 1732 1805 1877 1723 1775 1975 10093 9535 11444 9285 9713 11845 50938 50498 55533 43430 50357 58609 Plecate 2900 3098 3569 2723 3017 3617 10292 10066 11855 9582 10706 12611 54821 55233 61079 47150 57291 65228 Sold migratoriu -1168 -1293 -1692 -1000 -1242 -1642 -199 -531 -411 -297 -993 -766 -3883 -4735 -5546 -3720 -6934 -6619 La 1000 de locuitori Rata sporului stabilite (‰) plecate (‰) (‰) 9,38 15,71 -6,33 9,85 16,91 -7,06 10,34 19,66 -9,32 9,56 15,10 -5,55 9,88 16,79 -6,91 11,07 20,27 -9,20 13,85 14,13 -0,27 13,11 13,84 -0,73 15,77 16,33 -0,57 12,80 13,21 -0,41 13,41 14,78 -1,37 16,39 17,45 -1,06 13,56 14,60 -1,03 13,45 14,71 -1,26 14,81 16,29 -1,48 11,60 12,59 -0,99 13,46 15,31 -1,85 15,69 17,46 -1,77

Municipiul Bacău

Jude ul Bacău

Regiune Nord Est

Sursa: Prelucrare datelor INS 2009, Anuarul statistic al jude ului Bacău 2009

Un indicator reprezentativ al poten ialul de atractivitate al Municipiului este rata de stabilire a domiciliului. Reprezentarea tabelară arată că valorile stabilirilor a crescut până în anul 2004, după care s-a înregistrat o scădere, iar în anul 2007 numărul stabilirilor creşte.

Tabel 6: Schimbări de reşedin ă în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Brăila Oradea Bacău Piteşti Arad Sibiu Târgu Mureş Baia Mare Satu Mare Râmnicu Vâlcea Suceava Deva Plecări cu reşedin ă 1601 1663 1786 3617 1670 1198 1294 1251 1852 1416 1522 1004 1128 Stabiliri cu reşedin ă 1635 374 4119 1975 1370 2113 4136 3065 931 473 1727 1318 1176 Diferen a dintre stabiliri/plecări cu reşedin ă 34 -1289 2333 -1642 -300 915 2842 1814 -921 -943 205 314 48 Clasament 8 12 2 13 9 4 1 3 10 11 6 5 7

Sursa: Prelucrare datelor INS 2009, Anuarul statistic al jude ului Bacău 2009

Pag. 19 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Conform tabelului de mai sus, situa ia schimbărilor de domiciliu din cadrul Municipiului Bacău este echilibrată. Analiza a dovedit faptul ca numărul de stabiliri cu reşedin a este mai mare decât cel de plecări, Municipiul Bacău situându-se pe locul 13 (în clasamentul polilor de dezvoltare urbană. Pentru o perspectiva mai complexă asupra situa iei, s-au introdus în analiză şi datele privind numărul stabilirilor cu domiciliul în jude ul Bacău şi Regiunea de Nord–Est. De remarcat este faptul că ponderea stabilirilor cu domiciliul în municipiul Bacău raportată la întregul jude a scăzut în 2007 a început să crească. Este atât o manifestare a fenomenului de retur rural, ce a caracterizat perioada de tranzi ie în România, cât şi a celui de periurbanizare, ce a prins contur în ultimii ani, popula ia preferând să se stabilească în comunele învecinate municipiului, unde găsesc un confort spa ial sporit pentru locuire.

Diagrama 19. Evolu ia numărului de stabiliri cu domiciliul 1990 - 2007
Evolutia numarului de stabiliri cu domiciliul, 1990-2007
70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990
Mun. Bacau Jud. Bacau Regiunea de Nord-Est

S-a analizat, de asemenea, evolu ia numărului de emigran i, după localitatea de plecare, furnizat de INSSE, pentru intervalul 2002 - 2007. Emigran ii sunt persoane care intr-un interval de timp au plecat definitiv din România în altă ară (element al mişcării migratorii externe).
Municipiul Bacău (Nr. pers.) 117 202 256 315 370 197 Jude ul Bacău (Nr. pers.) 196 355 457 479 654 333 Municipiul Bacău ‰ 0.63 1.10 1.41 1.74 2.06 1.10 jud. Bacău ‰ 0.26 0.48 0.63 0.66 0.90 0.46 Regiunea Nord – Est ‰ 0.30 0.39 0.49 0.49 0.68 0.40

Sursa: INSSE 2008

An 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Regiunea NORDEST (Nr. pers.) 1140 1495 1853 1852 2556 1522

România (Nr. pers.) 8154 10673 13082 10938 14197 8830

România ‰ 0.37 0.491 0.60 0.50 0.65 0.40

Sursa: INSSE 2008

Diagramele de mai jos arată tendin a evolu iei numărului de emigran i din municipiul Bacău comparativ cu tendin ele existente la nivelul jude ului Bacău, Regiunii Nord-Est şi la nivelul României. Astfel, la nivel de tara se remarca o tendin a de descreştere a emigra iei, la nivelul Regiunii Nord-Est şi la nivelul jude ului Bacău se remarca o uşoara creştere a emigra iei, iar la nivelul municipiului Bacău se remarca o tendin a generala de creştere a emigra iei cu fluctua ii ale procesului, în perioada 2002-2006. Pentru perioada 2006-2007, tendin a a fost una de descreştere. Explica ia poate consta în faptul că popula ia plecată în anii ’90, odată ajunsă într-o ară din Uniunea Europeană, unde a găsit condi ii satisfăcătoare de muncă, a preferat să îşi aducă şi familia rămasă în ară. Fenomenul este cu atât mai frecvent întâlnit după eliminarea formalită ilor de ob inere a vizei.
Pag. 20 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Diagrama 20. Evolu ia emigra iei 1990 - 2007
Evolutia emigratiei, 1994-2007
2.5 2 1.5 1 0.5 0
19 9 19 4 9 19 5 96 19 9 19 7 98 19 9 20 9 00 20 0 20 1 02 20 0 20 3 04 20 0 20 5 06 20 07

Municipiul Bacau jud. Bacau Regiunea Nord-Est Romania

An

Sursa: INSSE 2008

Bilan ul rezultat din mişcarea migratorie bazată pe stabilirea cu domiciliul în Municipiul Bacău a coborât la valori negative, din ce în ce mai accentuate în ultimii ani.
An Rata imigra ie ‰ 2002 9.79 2003 9.95 2004 10.51 2005 9.69 2006 10.05 2007 11.50 Sursa: INSSE 2008 Rata emigra ie ‰ 16.34 17.98 21.11 16.82 18.86 21.40 Rata sold migrator ‰ -6.55 -8.03 -10.60 -7.13 -8.81 -9.89

Diagrama 21. Dinamica indicatorilor mişcării migratorii a popula iei 1990 - 2007
Dinamica indicatorilor miscarii migratorii a populatiei municipiului Bacau,1990-2007
35 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 -15 ‰

Rata imigratie Rata emigratie Rata sold migrator

J. BILAN UL REAL AL POPULA IEI
Bilan ul real al popula iei unui teritoriu se stabileşte prin compunerea bilan ului natural şi a celui migrator. În cazul Municipiului Bacău, aportul constant pozitiv al sporului natural a fost anihilat de valorile negative ale soldului migrator, conducând, la diminuarea efectivului demografic. Aceste sunt reprezentate în tabelul şi graficul următoare:

2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990

Sursa: INSSE 2008

Pag. 21 din 221

BACAU Intergroup engineering An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata sporului natural 0.76 -7.24 1.08 2.79 0.D.I.79 -9.14 -6.89 Rata bilan ului real -5.55 -8.2007 Indicatorii bilanţului real al populaţiei municipiului Bacau (1990-2007) 30 25 20 15 10 5 -5 -10 -15 Rata sporului natural Rata sold migrator Rata bilantului real 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 0 Sursa: INSSE 2008 ‰ Pag.P.U.67 3.03 -10.43 Sursa: INSSE 2008 Diagrama 22.81 -9.13 -8.52 -4.60 -7. Indicatorii bilan ului real al popula iei 1990 .62 3.46 Rata sold migrator -6. 22 din 221 .51 -5.

Tabelul şi graficul următor prezintă structura ocupării for ei de munca în municipiul Bacău.16% Sursa: INSSE 2008 Popula ia inactivă totaliza.persoane ocupate . cea mai mare parte.57% din popula ia stabilă în teritoriu. 93769 persoane. cu o pondere de 87.16% din totalul activ. Cea mai mare parte este reprezentata de popula ia ocupată. 23 din 221 .P. Popula ie Popula ia inactivă.I.1. sunt în căutarea unui loc de muncă. ce reprezintă 46. respectiv 53. sunt. din care : Elevi/studen i Pensionari Casnice Între inute de alte persoane Între inute de stat sau de alte organiza ii private Cu altă situa ie economică Sursa: INSSE 2008 RPL 2002 .număr persoane 81731 71238 8322 2171 Diagrama 23: Structura popula iei active a municipiului Bacău (2002) Structura populatiei active a municipiului Bacau.42% din popula ia stabilă a Municipiului Bacău. RPL 2002 .persoane ocupate 87.şomeri în căutarea altui loc de muncă .D. atât de sex feminin cat şi masculin.18% . până la 100%. Restul. total.şom eri în căutarea prim ului loc de m uncă 2. Popula ie Popula ia activă . Conform recensământului din 2002. BACAU Intergroup engineering 1.şom eri în căutarea altui loc de m uncă 10.număr persoane 93769 36738 32847 7926 12051 620 3587 Pag. la ultimul recensământ.U.şomeri în căutarea primului loc de muncă Sursa: INSSE 2008 RPL 2002 . dintre care.2 Caracteristici sociale A. popula ia activă a Municipiului Bacău era constituită dintr-un efectiv de 81731 persoane.66% . din care: . OCUPAREA FOR EI DE MUNCĂ Resursele disponibile pe pia a for ei de muncă cuprind persoanele cu vârsta între 15-59 ani.total.

când se înregistra o pondere de 34. cu circa 4% mai mare decât cea a pensionarilor. BACAU Intergroup engineering Ponderea elevilor şi a studen ilor este majoritară la nivelul Municipiului.03% Sursa: INSSE 2008 Analiza popula iei ocupate pe activită i ale economiei na ionale arată că.66% Intre inute de alte persoane 12. 2002 Cu altă situa ie economică 3. exista o pondere semnificativă a persoanelor între inute de alte persoane (12. concentrează 45. precum şi în administra ia publică. gaze şi apă. se remarcă o scădere sensibilă.85% Elevi/studen i 39.45%) (a se vedea diagrama de mai jos). Comparativ cu recensământul anterior. se remarcă o creştere cu 0.8%.40%) (în regresie comparativ cu anii trecu i. În 2002. În total. din 1992. Se remarcă procentajul important al popula iei angajate în activită i de transport şi comunica ii. sesizabilă în special în domeniul industrial. ce include şi activită ile de construc ii. când aceasta ramura a activitatii antrena majoritatea covârşitoare a popula iei).85%) sau casnice (8.75%. care concentrează 15.U. energie electrică. în creştere comparativ cu recensământul anterior. la nivelul anului 2002.18% Casnice 8.83% Intre inute de stat sau de alte organiza ii private 0. Diagrama 24: Structura popula iei inactive a municipiului Bacău (2002) Structura populatiei inactive a municipiului Bacau. când popula ia ocupată în sectorul secundar reprezenta 63.2% din popula ia ocupată a Municipiului Bacău.P.D. ponderea majoritară a popula iei ocupate o de inea sectorul ter iar. care a fost masiv restructurat în ultimii ani. activa în industria prelucrătoare (33. cu 52.6% din total.45%. pe primul loc se situează domeniul comer ului şi între inerii autovehiculelor şi bunurilor casnice. sesizabilă în domeniul agricol. 24 din 221 . Comparativ cu recensământul anterior. sectorul secundar. ce totalizează doar 2. cea mai mare pondere a popula iei ocupate. Sectorul cu ponderea cea mai mică în ocuparea popula iei active la nivelul Municipiului Bacău este cel primar. în Municipiului Bacău.I. Pag. Dintre celelalte categorii de persoane inactive.05% din total. termică. În cadrul acestui sector.43% din popula ia municipiului.45% Pensionari 35.

13% 0. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www. în anul 2007 valoarea acestui indicator fiind cu 29. depozitare si com unicatii 6.01% Industria prelucrătoare 33.ro 2003 37565 2004 41382 2005 42801 2006 44052 2007 48021 Diagrama 26: Evolu ia nr.76% Adm inistratia publica 7. Bacău (2002) Populatia ocupata pe activitati ale economiei nationale. pers.P. de salaria i din unită ile economice active în mun.43% Energie electrică şi term ică.99% Activitati ale persoanelor angajate in gospodarii personale 1.D.02% 5. m otocicletelor si Construc ii bunurilor casnice 8.91% asistenta sociala 0. repararea si intretinerea autovehiculelor. Bacău 2000 . na ionale a mun. mun.2% mai mare fa ă de valoarea înregistrată în anul 2000. 2002 Alte activitati de servicii colective. pers. Evolu ia numărului de salaria i în unită ile economice active din municipiul Bacău: 2000 2001 2002 număr de salaria i (nr. reprezentată de popula ia aptă de muncă.40% Transport.35% 15.45% Sursa: INSSE 2008 Pia a muncii este definită de cele două componente: oferta de for ă de muncă.U.listafirme.97% Tranzactii im obiliare 3.ro Numărul de salaria i în unită ile economice active din Municipiul Bacău a cunoscut o creştere lentă în intervalul 2000 – 2007.) 33971 35888 37625 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www. Bacau. Pag.I.listafirme.32% Invatam ant 6. 25 din 221 .30% Agricultura Pescuit si Sanatate si piscicultura 1. BACAU Intergroup engineering Diagrama 25: Popula ia ocupata pe activită i ale econ.11% Com ert cu ridicata/am anuntul. sociale si personale 2. gaze şi apă 3. sau unită ile economice angajatoare.21% Activitati financiare 1. respectiv cererea de for ă de muncă.64% Activitati ale organizatiilor si organism elor Industria extractiva extrateritoriale 0.2007 Evolu ia numărului de salaria i din unită ile economice active înregistrate în municipiul Bacău 50000 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 nr.01% Hoteluri si restaurante 2.

85% 42.60% 3. prelucrarea lemnului.57% transporturi 3. construc ii: 7025 salaria i (reprezentând 14.72% 44.63 din total).05% 31. Cei mai pu ini angajati se gaseau în hoteluri şi restaurante: 1157 salaria i (reprezentând 2. fabricarea produselor din lemn.D.32% hoteluri şi restaurante 2.19% din total).54% industria lemnului.7% din total). servicii: 5855 salaria i (reprezentând 12. BACAU Intergroup engineering Diagrama 27: Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 servicii 12. adică 22.28% 16.13% În Construc ii (%) 8. extrac ia petrolului brut şi a gazelor naturale.42% 34.79% 28.I.86% 31.78% În servicii şi social cultural. cu excep ia mobilei.44% 17. urmat ca valoare procentuală de comer şi servicii.63% Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www. fabricarea de mobilă. celulozei şi hârtiei.43% 5.U.19% agricultură. Pag.83% 15.838 1 Bacău 153.76% 4.44% 18. piscicultură 1.78% industria uşoară 0. Tabel 7: Numărul mediu de salaria i în jude ele din regiunea NE şi Distribu ia acestora pe macro-sectoare economice. construc ii de clădiri (disponibilizări pentru timp nefavorabil de lucru).4% din total). pe locul secund situându-se comer ul cu 10842 salaria i.600 5 Suceava 6 Vaslui 145.P. crt Jude În Agricultura (%) 27.78% 7.900 6 Regiunea NE 1.58% construc ii 14.16% industria industria alimentară şi a extractivă şi băuturilor prelucrătoare 8.64% 39.500 2 Botoşani 297. 26 din 221 .300 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.262.13822 salaria i (reprezentând 28. sănătate (%) 28.45% În Industrie (%) 36. sectoarele de activitate care au fost afectate de disponibilizări în ultima perioadă (ultimele luni ale anului 2008 – primele luni ale anului 2009) şi care se estimează că vor fi afectate şi pe viitor sunt: fabricarea substan elor şi a produselor chimice.600 3 Iaşi 196.400 4 Neam 243.13% 18.94% 34.64% Din datele prezentate mai sus reiese că profilul economic la nivel jude ean este predominat de industrie.03% 18.45% comer 22.5% din total.91% 36.06% 48.58% 4. industria uşoară şi agricultură.06% 3.33% 47. fabricarea articolelor din paie şi alte materiale vegetale împletite. silvicultură şi exploatare forestieră 5. în anul 2007 Număr mediu de salaria i din care: 121.listafirme.93% 30.92% 42. Conform AJOFM.ro Cei mai mul i salaria i sunt angaja i în industria extractivă şi prelucrătoare .

039 11 Râmnicu Vâlcea 49.U.04 62.445 124.62 Clasament 2 1 7 10 9 3 5 12 6 4 8 11 13 Raportul procentual între salaria ii pe Municipiu şi cei din întreg jude ul situează Municipiul Bacău pe locul 10 între polii de dezvoltare urbană. Grafic 1: Numărul mediu al salaria ilor în cadrul Jude ului Bacău şi a numărului muncitorilor în total salaria i (2002-2007) În graficul de mai sus se poate observa evolu ia (descrescătoare) a numărului mediu de angaja i în intervalul de timp 2002-2005.875 10 Satu Mare 48.865 120.361 93.P. temporar.029 2 Brăila 66.90 89.673 Raport procentual salaria i municipiu/jude 86. raportat la numărul total de salaria i este în scădere în intervalul de timp analizat.803 6 Arad 80. În continuare.52 49.68 65.creştere).235 153.707. BACAU Intergroup engineering Tabel 8: Numărul mediu de salaria i în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Salaria i .028 110.930 73.495 România 4.629 82. 27 din 221 .D.595 127.100 3 Oradea 96.788 12 Suceava 45. 2007/2007 . pe parcursul intervalului avut în vedere (2004/2005 – uşoara scădere.Nr.51 62.241 4 Bacău 60.113 95.I. numărul mediu de salaria i în perioada 2004-2008 se înscrie intr-o tendin a generala de creştere. Graficul nr. în ciuda fluctua iilor înregistrate.100 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.944 13 Deva 35. crt. Municipiul Salaria i Jude 122.008 74.924 121.24 60.63 48.672 5 Piteşti 73.76 62.838 137.641 8 Târgu Mureş 59.14 28. Numărul muncitorilor. 2 prezintă evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului. după care.783 7 Sibiu 69. Aşa cum se poate observa.total . numărul îşi reia cursul crescător.998 110. 2006/2007 – scădere. intre 2005 – 2007. la nivelul jude ului Bacău.80 53. mediu municipii 2007 1 Gala i 106.53 66.242 9 Baia Mare 58. 2005/2006 – creştere. Sursa: Ancheta anuală "Costul for ei de muncă" Pag.97 46.

550 5. B.838 Tabelul de mai sus prezintă distribu ia salaria ilor. în luna august Pag. comparativ.345 5.I.104 Total jud Bacău 120. 2007 Alte oraşe 2005 57. edi ia 2009 Anul Bacău Oneşti Moineşti Comanesti Buhuşi Mediul rural* 21.731 22. la nivel lunar. din 2005 până în 2007.338 121.D. Pentru Municipiul Bacău. 28 din 221 . pe localită i.672 19. ŞOMAJUL Disponibilul de for ă de muncă este calculat de către A.551 23. conform legisla iei în vigoare.370 18.550 5.271 2.J.F. ca fiind popula ia cu vârsta cuprinsă între 18-62 de ani care participă la activită i productive retribuite.779 2007 60. Grafic 3: Evolu ia comparativa a popula iei active civile medii din regiune şi a celei din Municipiul Bacău (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Tabel 9: Distribu ia salaria ilor din jude ul Bacău pe localită i în anii 2005. în cadrul jude ului.118 121. BACAU Intergroup engineering Grafic 2: Evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului Bacău (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica 2009 În Graficul nr. 2006. Se poate observa că popula ia activă din cadrul Municipiului are o pondere ridicată în cadrul popula iei active din cadrul jude ului.926 5.397 5.796 5.P.244 Sursa: Institutul Na ional de Statistica.773 20. popula ia activa din Municipiul Bacău şi popula ia activa (ca medie) din regiune. Aceeaşi tendin a s-a înregistrat şi la nivel jude ean.O. 3 se prezintă. Pentru Municipiul Bacău s-au analizat datele furnizate de către AJOFM pentru intervalul 2002-2008. Anuarul statistic al jude ului Bacău.321 2.017 6. se remarcă o creştere a numărului de salaria i.U.575 2006 61. Analiza tabelară şi grafică ilustrează tendin a descrescătoare a numărului de şomeri în decursul acestui interval (numărul de şomeri la nivel de Municipiu.710 4.881 2.731 5.M.

2002 ianuarie 1079 februarie 115 martie 654 aprilie 881 mai 996 iunie 1123 iulie 1349 august 1713 septembrie 2076 octombrie 2225 noiembrie 2343 decembrie 2614 total 15819 feminin 8290 masculin 7529 Sursa: AJOFM Bacău.D. se remarcă o tendin a descrescătoare în evolu ia numărului de femei aflate în şomaj. Evolu ia anuală a fost marcata de fluctua ii sensibile pe parcursul acestui interval. după care a crescut din nou. Trendul s-a men inut descrescător în ultimii doi ani (9.U.91%). În ceea ce priveşte structura pe sexe a numărului de şomeri.237 persoane în 2007. Diagrama 28: Evolu ia lunara a numărului de şomeri (2002-2008) Evolutia lunara a numarului de someri in municipiul Bacau in perioada 2002-2008 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 iu lie au gu st se pt em br ie oc to m br ie no ie m br ie de ce m br ie ia nu ar ie fe br ua rie ar tie ap ril ie m iu ni e m ai 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Sursa: AJOFM Bacău.P. respectiv 40. 29 din 221 . când numărul şomerilor a crescut cu 20808 persoane (131.I. creşterile alternând cu scăderi bruşte. BACAU Intergroup engineering 2008. Totuşi. de 12.943 persoane (28%) în anul următor. ponderea alternează. neputându-se vorbi de o tendin ă stabilă în acest sens. 2008 Pag. 2008 2003 3638 3713 3591 3195 3063 3077 2882 3005 3269 3377 3473 344 36627 17020 19607 2004 3665 3343 2673 2015 1852 1728 1776 1875 202 2192 2113 2225 25659 12535 13124 2005 234 215 1874 1556 1408 1673 1868 2033 2 2021 2358 2391 17633 10266 7367 2006 2603 2653 2382 195 1685 1633 1678 1873 2037 2227 1906 1704 22576 11146 11430 2007 183 1627 1483 1375 1402 1115 1145 128 1205 1304 1194 1178 13339 8901 4438 2008 1873 1747 1634 1388 1385 1391 1465 1636 12519 6163 6356 Evolu ia lunară atestă că în general numărul şomerilor este mai mare în lunile friguroase şi tinde să scadă semnificativ în cele călduroase.8% fata de momentul de început al analizei. s-a înregistrat o scădere cu 20. respectiv 18. Timp de 2 ani numărul a fost în scădere. cu 3300 mai mic decât numărul şomerilor înregistrat în 2002 – procentual.53%) fa a de anul anterior. cu 4. cu circa 51%.519. Diferen a cea mai mare s-a înregistrat în anul 2003.994 persoane. în timp ce evolu ia numărului şomerilor de sex masculin este marcată de oscila ii mai pregnante.

cuprinzând şi intervalul septembrie 2008 . în intervalul 2002-2008 (luna august) reiese că cea mai mare parte au nivel de instruire primar. 2008 2002 2.248 288 78 2003 3.292 278 66 Diagrama 29: Structura stocurilor de şomeri după nivel de instruire (2002-2008) Structura stocurilor de someri la finele anilor.martie 2009.225 1. 30 din 221 .178 942 188 48 2008 luna august 1.669 423 133 2005 2.U. dupa nivelul de instruire (2002-aug. Din datele furnizate de AJOFM Bacău privind nivelul de instruire al şomerilor înregistra i la finele anului.D. 2009 7595 Conform datelor furnizate ulterior de AJOFM Bacău.P.704 1. BACAU Intergroup engineering 2003 3638 3713 3591 3195 3063 3077 2882 3005 3269 3377 3473 344 36627 2004 3665 3343 2673 2015 1852 1728 1776 1875 202 2192 2113 2225 25659 2005 234 215 1874 1556 1408 1673 1868 2033 2 2021 2358 2391 17633 2006 2603 2653 2382 195 1685 1633 1678 1873 2037 2227 1906 1704 22576 2007 183 1627 1483 1375 1402 1115 1145 128 1205 1304 1194 1178 13339 2008 1873 1747 1634 1388 1385 1391 1465 1636 1701 1665 1685 1751 19321 2009 2030 2533 3032 Luna 2002 ianuarie 1079 februarie 115 martie 654 aprilie 881 mai 996 iunie 1123 iulie 1349 august 1713 septembrie 2076 octombrie 2225 noiembrie 2343 decembrie 2614 total 15819 Sursa: AJOFM Bacău. pe sexe şi grupe de vârstă relevă superioritatea numerică a eşantionului popula iei de peste 25 de ani. cel mai probabil. ca efect al crizei economice. evolu ia lunară a şomajului arată că în ultimele luni ale anului 2008 şi în special în 2009 numărul şomerilor a înregistrat creşteri semnificative comparativ cu ceilal i ani. gimnazial şi profesional iar cea mai mică pondere o au persoanele cu nivel de instruire universitar.2008) 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% % nivel de instruire universitar nivel de instruire liceal si postliceal nivel de instruire primar. din care: nivel de instruire primar. Municipiul Bacău Total şomeri. 2008 Structura şomerilor înregistra i la finele anilor 2002-2007 şi august 2008.346 290 68 2007 1.614 2.717 585 138 2004 2. gimnazial si profesional 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 an Sursa: AJOFM Bacău.44 2.780 356 89 2006 1.225 1. la nivelul Municipiului Bacău. gimnazial şi profesional nivel de instruire liceal şi postliceal nivel de instruire universitar Sursa: AJOFM Bacău.I. Pag.636 1. comparativ cu cel al tinerilor sub 25 de ani.

695 40.649 1.317 România 496.5 Botoşani 6.378.1 Iaşi 17. Bacau. 31 din 221 .376 1.60% 5. atât şomeri. pe sexe si grupe de varsta 3500 3000 2500 persoane 2000 1500 1000 500 0 2002 2003 2004 2005 ani 2006 2007 2008* adulti > 25 ani tineri < 25 ani Sursa: AJOFM Bacău.312 603 709 2007 1. Municipiul Bacău 2002 Total şomeri.861. persoane care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului.7 Vaslui 15. şomeri 3 6 1 5 4 2 În cadrul jude elor din Regiunea Nord Est.358 588 770 Diagrama 30: Structura stocurilor de şomeri pe sexe şi grupe de vârsta (2002-2008) Structura stocurilor de someri inregistrati in mun.P.25% Clasament ca nr.457 37. ceea ce denotă dificultă i de reconversie şi reinser ie profesională. au beneficiat de aceste cursuri. Pag.00% 5. AJOFM Bacău pune. 2008 2003 3.614 tineri < 25 ani 628 barbati 273 femei 355 adul i > 25 ani 1. 2008 Tabel 10: Şomajul înregistrat în jude ele din regiunea NE şi în România (2007) Nr.619 33. unde.80% 3.355 40. Lucrurile se petrec în sens opus la categoria adul i peste 25 de ani.10% 4. crt. ce devine superioară numeric.225 534 264 270 1.70% 3. că numărul persoanelor de sex feminin din grupa de vârstă sub 25 de ani este în scădere constantă.109 femei 877 Sursa: AJOFM Bacău.0 Neam 7.70% 9.986 barbati 1.391 17. 2008 1.636 278 147 131 1.581 37. La nivelul municipiului Bacău.495.704 391 238 153 1. după jude ele Iaşi şi Vaslui. în ultimii 4 ani.800 29. BACAU Intergroup engineering Se remarcă.I.225 668 279 389 1.380.557 880 677 2005 2.178 259 121 138 919 350 569 Aug.100.691 888 803 2006 1. programe gratuite de formare şi reconversie profesionala. În sprijinul procesului de ocupare a for ei de munca existente şi prevenirii creşterii şomajului.40% 4. pe finalul intervalului inversându-se raportul cu popula ia masculină. de asemenea. jude ul Bacău se situează pe locul 3 ca număr de şomeri înregistra i.D.273 2004 2. din care: 2. popula ia feminină tinde să devină majoritară în ultimii 3 ani ai intervalului.5 Regiunea NE 67. la dispozi ia persoanelor aflate în şomaj (sau sub inciden a anumitor prevederi legale). 1 2 3 4 5 6 7 8 Număr Indemniza i şomeri (mii lei) Bacău 10.440 791 378 413 2.77 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Jude Rata şomajului înregistrat (%) 4. deşi numărul total este în scădere.0 Suceava 9. cat şi persoane aflate în deten ie.U.852.

U. De asemenea.1 5220.2. Preparator produse din lapte 16.2. 76/2002 persoane aflate în deten ie persoane care au reluat activitate ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului persoane care au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar persoane care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacită ii de munca după pensionarea pentru invaliditate persoane angajate şi cuprinse la cursuri în scopul prevenirii şomajului alte persoane din mediul rural Total cursan i Sursa: AJOFM Bacău. crt.D. Contabil 3.2. Zugrav. majoritatea cursurilor vizează meserii din sectorul secundar.faian ar 12.I.1 7413. Operator introducere.2.291 0 0 17 0 1.1 7245. Zidar. există locuri şi în domeniul serviciilor.2. Sudor 17. 2008 2004 2005 2006 2007 1. tapetar. 32 din 221 .1 5123.241 Agen ia Jude eană de Ocupare a For ei de Muncă Bacău organizează cursuri de formare profesională pentru ocupa iile pentru care există cerere pe pia a for ei de muncă.1. furnizat de AJOFM. pe sexe (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Pag.1 342304 7136. Ospătar( chelner ) vânzător în unitati de alimenta ie 15.1 4113. Operator confec ioner industrial 13. în special în comer şi unită i de alimenta ie publică. 2008 Cod COR / 5122. tencuitor 19. Lucrător în comer 11. Lacatus construc ii metalice şi utilaj tehnologic 10.1 Grafic 4: Analiza a şomajului în regiune comparativ cu situa ia în Municipiul Bacău.1 7212. domeniile construc ii şi industrie prelucrătoare.1 5141.2.1 7422.P. Nr.4 8263. pietrar. După cum reiese din tabelul de mai jos.2. Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist 7. Denumire ocupa ie 1.180 1.2. Electrician în instala ii energetice 5. Mozaicar . Dulgher – tâmplar – parchetar 4.167 1.1 7214.2008 808 0 26 0 0 0 0 0 834 0 13 0 0 1.227 1.84 din Legea nr. Instalator instala ii tehnico-sanitare şi de gaze 9.154 1. BACAU Intergroup engineering Tabelul de mai jos prezintă o situa ie a cursan ilor ce au beneficiat de cursuri gratuite de formare profesionala de-a lungul perioadei 2004-2008: Categorie cursan i total şomeri absolven i care beneficiază de prev.103 0 0 0 0 11 0 71 127 2 1 1 2 0 0 0 0 0 0 65 0 1.2. art. Tâmplar universal 18.2.249 Aug.2.1 7122. ipsosar.2. Bucătar 2.2.1 7132. Inspector resurse umane 8.1. Fierar betonist montator prefabricate 6. validare şi prelucrare date 14.1 7141.2.1 343302 7124. vopsitor Sursa: AJOFM Bacău.2.7 7123.

La nivelul municipiului Bacău.2005. 26 . în perioada 2002 . în perioada 2002.67% în anul 2005. prelucrare lemn construc ii. şomajul în rândul popula iei feminine. în ultima perioada. Trendul a fost unul descendent. în principal şomeri. la nivelul jude ului un număr de 26 furnizori autoriza i pentru formarea profesionala a adul ilor care sunt autoriza i în 42 de specialită i.D. 5 prezintă evolu ia ratei şomajului lunar. comparative cu şomajul popula iei de sex masculin. Pe lângă acest centru.49 de ani. Pe sexe.2009. După nivelul de instruire. BACAU Intergroup engineering Conform Graficului nr.nivel scăzut (învă ământ primar.16% . înregistrează valori mai mici. la nivelul Agen iei Jude ene pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău func ionează un Centru de Formare Profesionala care califica/ recalifica/ perfec ionează.07% .29% . 09 . şomerii cu nivel scăzut de educa ie au avut o pondere mai mare în totalul numărului de şomeri : 75 . În perioada 2002-2005.21% în anul 2002.55 de ani.P. Rata medie a şomajului la nivelul Municipiului Bacău a înregistrat permanent valori mai scăzute fata de media pe jude . la 2.nivel mediu (învă ământ liceal şi postliceal). În domeniul formarii profesionale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca. mai exista.U. 4 se înregistrează o valoare mai mică a şomajului în rândurile popula iei din Municipiul Bacău. distribu ia şomerilor înregistra i. ponderea cea mai mare a şomerilor înregistra i. Se poate observa o creştere a şomajului începând cu 2009.şomeri cu vârste până în 25 de ani. 33 din 221 .2005. 58-63% la nivel de jude şi 51-56% la nivelul Municipiului Bacău.10% .şomeri cu vârste între 40.28% . În func ie de vârsta. 12 . comer . gimnazial şi profesional) .şomeri cu vârste peste 55 de ani. în perioada 2002 . rata scăzând.2005. Ponderea muncitorilor necalifica i în totalul şomerilor înregistra i variază între 10 şi 15%.18% . numărul persoanelor cuprinse la cursuri de formare profesionala organizate de Agen ia Jude eana pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău a fost în permanenta creştere: Pag.39 de ani.nivel superior (învă ământ universitar). în evidentele Agen iei Jude ene pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău provin din domeniul de prelucrărilor mecanice.şomerii cu vârste între 30 . de la 7. cu domiciliul în municipiul Bacău.29 de ani. În cadrul reparti iei pe sexe.şomeri cu vârste între 25 . bărba ii au înregistrat o pondere mai mare în numărul total al şomerilor.2005: 14 . Grafic 5: Evolu ia ratei şomajului pe luni. în cadrul Municipiului Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Graficul nr. creştere datorata crizei economice.I. între inere şi repara ii. nu a prezentat modificări importante în perioada 2002. 26 . 04 . 12 .15% .86% . transport şi repara ii auto.06% . în compara ie cu situa ia pe regiune.şomeri cu vârste între 50 . 02 . în perioada 2008 .

• Sold migratoriu negativ.I. Municipiul Bacău înregistrează o scădere a popula iei totale şi un fenomen de migrare a popula iei urbane spre rural. Puncte slabe Popula ia • Îmbătrânirea accelerată a popula iei aşa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă şi din vârsta medie a popula iei municipiului Bacău.1.în anul 2004. ce determină şi deficit în bilan ul real al popula iei. cu valori foarte scăzute. • Consolidarea rolului la nivelul regiunii de Nord-Est Pag. . Degradarea structurilor demografice datorită îmbătrânirii. 1167. cu valori foarte scăzute. 1241. (mai multe plecări din Municipiu decât stabiliri).3. în special.în anul 2002. Acestea se refera. Analiza SWOT Puncte tari Popula ia • Creşterea numărului de copii preşcolari. Dominanta popula iei feminine. dar există o tendin ă pozitivă de creştere a natalită ii în Municipiu. • Declin demografic. 34 din 221 . sub raport numeric. DISFUNC IONALITĂ I Analiza situa iei demografice şi sociale actuale a Municipiului Bacău a relevat o serie de disfunc ionalită i. Emigra ia interna ională „ascunsă”.U.P. Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei în general şi a celei de sex feminin în special. datorită disponibilizărilor şi creşterii ratei şomajului. Oportunită i Popula iei • Pol de dezvoltare urbana. Sursa: AJOFM BACAU 1. în special în rândul popula iei tinere şi apte de muncă. În urma analizei desfăşurate a reieşit că Municipiul Bacău se confruntă cu un declin demografic.în anul 2005. 2. BACAU Intergroup engineering 410 . Concluzii: 1. sub raport numeric. mult mai mare fa ă de cel înregistrat la nivelul jude ului Bacău şi al Regiunii. 504 . Acest fenomen antrenează degradarea structurilor demografice şi afectează negativ resursele umane. ceea ce poate influen a pozitiv viitorul zonei. la: Declinul demografic. greu de cuantificat datorită lipsei formelor legale de muncă şi reşedin ă. în perioada 2000 – 2008 (scăderea densită ii).în anul 2003. ce determină deficit în bilan ul real al popula iei.D. În contextul crizei economice. problematica socială se poate adâncii. Riscuri /amenin ări Popula ie • Reducerea popula iei datorită migra iei.în perioada 2002 – 2008 scade popula ia cu vârste între 0 – 14 ani şi creşte popula ia peste 60 de ani Sold migratoriu negativ (2007).

088.03 10.368.30 6.756.10 4.619. Jude ul Bacău se clasează pe locul 1 în cadrul Regiunii Nord Est. SERVICII PUBLICE.59% 65.756.70 5.427.907.407.474.761.89 6.375.134.40 4.80 7.43% 64.79 2003/2006 (%) 66. 35 din 221 .00 7.184.55 5. peste media regionala înregistrata anual.00 6.510. crt.30 24.00 4.044.90 8. crt.438.2006.78 10.93 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Tabel 12: Evolu ia PIB în jude ele polilor de dezvoltare urbana în perioada 2003-2006 (milioane lei) Nr.828.00 3.139.159.30 6.506.10 7.0 2005 6.6 2004 6. fiind devansat de Argeş (11.470.867.30 247.278.10 5. Jude 2003 2004 9.50 4.833. ACCESIBILITATE.40 5.922.6 2006 7.147.22 2 Neam 10.156.70 7.90 6.2 CARACTERISTICI ECONOMICE (PROFIL ECONOMIC.459.650.257.579.6 Clasament jude e poli de dezvoltare urbană după PIB 2006 6 13 2 3 1 5 8 4 11 10 12 7 9 Gala i Gala i Brăila Brăila Oradea Bihor Bacău Bacău Piteşti Argeş Arad Arad Sibiu Sibiu Târgu Mureş Mureş Baia Mare Maramureş Satu Mare Satu Mare Râmnicu 11 Vâlcea Vâlcea 12 Suceava Suceava 13 Deva Hunedoara Regiunea Nord Est România Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Pag.495.28 6 Regiunea Nord Est 6.475.295.790.94% 63. Tabelele 11 şi 12 prezintă evolu ia PIB pe locuitor în jude ele din Regiunea Nord Est precum şi la nivelul tuturor celor 13 poli de dezvoltare urbană.637.84 8.239.213. 1 Bacău 7.34 5.754.D.477.244.506 milioane lei.80 4.40 288.598.476.50 8.10 197.20 2006 11.958.80 5. ÎNVATAMÂNT UNIVERSITAR.501.70 7.96 3.475.10 6. CONTEXTUL MACROECONOMIC Nivelul PIB nu se calculează la nivelul municipiilor.290.114.40 7. pentru to i polii de dezvoltare urbană.037.406.205.03 4 Botoşani 5.10 29.096.50 5 Suceava 6.17 6.031.60 3.690.373.40 8.254.50 4.174.96 4.30 4.80 5.20 3.79 9. CERCETARE) ALE MUNICIPIULUI ŞI COMPARA IE CU CELELALTE ORASE ALE REGIUNII / ĂRII A.20 7.20 2. ci doar la nivel jude ean.56% 97. astfel că nu se poate eviden ia contribu ia exacta a Municipiului Bacău la realizarea PIB jude ean sau regional şi nici valoarea PIB/ cap de locuitor la nivel de Municipiu.888.40 5. jude ul Bacău se clasează pe locul 3 cu 8. intre anii 2003 .152.954.103.848.90 4.I.996.187.50 8.791.P.669.98 5.575.31 2005 10.770. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Municipiul Jude 2003 4.20 6.770.20 34. BACAU Intergroup engineering 1.35 7.67 7.884.64 7.U.40 9.000.30 5.40 6.874.90 8.054.848.00 11.00 3 Vaslui 5.044.10 38.429.101.50 6. Tabel 11: Evolu ia PIB / locuitor în regiunea NE în perioada 2003-2006 (lei) Nr.71 5.10 6.64 7.90 344.904.00 9.491.283.00 5.618.379.796.87% Clasament jude e NE după PIB 2006 1 3 5 4 2 În statisticile ce prezintă situa ia PIB.20 4.616.29 9.49% 67.40 7.054.101.9 milioane lei) şi Oradea (9.4 milioane lei).

Jude ul Bacău (2001-2006) Sursa : Ministerul Finan elor Publice În Graficul nr. gaze şi apă Construc ii Comer cu ridicata şi cu amănuntul.I. veniturile acoperind cheltuielile alocate. închirieri şi activită i de servicii prestate în principal întreprinderilor Învă ământ Sănătate şi asisten ă socială Alte activită i de servicii colective. în cadrul jude ului Bacău.488 652 1. Grafic 7: Execu ia bugetelor locale în Jude ul Bacău (2002 . repararea şi între inerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice Hoteluri şi restaurante Transport.507 5. Se constata o dublare a valorii acestuia în intervalul analizat. Rev.2007) Sursa : Ministerul Finan elor Publice Tabelul următor prezintă valoarea cifrei de afaceri. depozitare şi comunica ii Tranzac ii imobiliare. 1) Total Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică. 36 din 221 . 7 prezintă execu ia bugetelor locale aferente jude ului Bacău. Cifra de afaceri în anul 2007.P. BACAU Intergroup engineering În graficul următor se poate observa evolu ia Produsului Intern Brut în Jude ul Bacău. Se poate observa că în fiecare an s-a înregistrat un excedent. pe activită i. în intervalul de timp 2001-2006. sociale şi personale Sursa: Institutul Na ional de Statistica Cifra de afaceri (milioane lei RON) 13. ale economiei na ionale.U.190 334 3.932 129 669 327 16 56 80 Pag.D. pe ani. Grafic 6: Produsul Intern Brut .Jude ul Bacău Activită i (sec iuni CAEN.

P.76 174.53 20.02 142.90 2007 2151. ra an n d za ep o te S ăn c ii i zita ăt r m at ob e e şi ili as Înv are ă is ăm te n ân ă t s Al oc ia te ac lă tiv ită i Cifra de afaceri.07 171.43 161.I.60 2008 2998.57 Servicii 371.58 Industria uşoară 70.37 Industria extractivă şi prelucrătoare 145.86 Comer 571.46 172.94 598.19 63.88 1007.93 25.39 711.34 Construc ii 118.000 10.83 134.000 6.16 41.32 463.87 407.12 Grafic 9: Structura cifrei de afaceri pe activită i ale economiei na ionale sectorului serviciilor (2007) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Pag.04 12.04 Agricultură 42.83 64.55 18.40 39.34 70.000 4.95 2006 1982.90 Industria lemnului 35.000 12. din JUDE UL Bacău în intervalul 2004 .58 295.98 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2005 1373. Euro) 2004 Total 1467.79 132.D.32 127.000 8.39 115.43 Transporturi 48.24 252.62 11.000 2.35 27.95 17.03 763.2007 Cifra de afaceri (mil.47 148.82 Industria alimentară 51.12 27.88 57.19 Turism 10.29 31. BACAU Intergroup engineering Grafic 8: Cifra de afaceri pe tipuri de activită i în Jude ul Bacău în anul 2007 Cifra de afaceri (milioane lei RON) 14.59 62.59 38.57 248.29 1096.000 0 Cifra de afaceri (milioane lei RON) In du In du stri To e st rie ex tal tra pr ct el i Re u cr vă ăt te le oa r ed e i Co litar ns e Ho tru te lu c ri Co ii Tr şi an m r e sp est au r Tr ort.43 200.U.90 248.32 100. 37 din 221 . cumulată pe sec iuni CAEN.

BACAU Intergroup engineering Graficul 9 prezintă structura Cifrei de afaceri a unită ilor locale active din industrie.01 467. PIB – ul jude ului Bacău s-a dublat. în jude ul Bacău. furnizate de Institutul de statistică şi de Camera de Comer şi Industrie Bacău.43 552. profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar .55 393. 1. 2.26 334.47 Întreprinderi mijlocii 309.04 1373. Conform analizei comparative a domeniilor de activitate din perioada 2004 – 2008. În intervalul 2001 -2006.04 316. Pag.56 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2006 1982.17 Concluzii: 1. euro) 2004 2005 Total 1467.U.18 960. construc ii.18 309.20 536.10 240. 3.01 410.44 142.62 Microîntreprinderi 302.50 535. Distribu ia societă ilor comerciale cu profil industrial pe domenii de activitate Societă i comerciale cu profil industrial Total Industria alimentară Industria extractivă şi prelucrătoare Industria lemnului Industria uşoară Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2004 533 97 161 88 187 2005 496 94 169 87 146 2006 563 100 172 108 183 2007 539 95 189 109 146 2008 536 96 208 100 132 La nivel jude ean.58 2008 2998. 38 din 221 .93 435.ter iar. Cifra de afaceri în func ie de mărimea societă ilor Cifra de afaceri (mil. Mai jos. ponderea societă ilor comerciale cu profil industrial este de 12%.D. repararea şi între inerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice”. cu cifrele de afaceri aferente anilor 2004-2008.09 447. În cadrul jude elor din regiunea Nord Est.40 400. 2. jude ul Bacău este pe locul 2 în privin a PIB/locuitor.P. Distribu ia societă ilor comerciale pe sec iuni CAEN Societă i comerciale Total Agricultură Industria alimentară Industria extractivă şi prelucrătoare Industria lemnului Industria uşoară Construc ii Transporturi Turism Servicii Comer Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2004 4782 52 97 161 88 187 507 276 160 940 2314 2005 5217 61 94 169 87 146 557 326 194 1029 2554 2006 5538 69 100 172 108 183 670 356 220 1193 2467 2007 5795 69 95 189 109 146 742 375 238 1334 2498 2008 6102 68 96 208 100 132 843 386 256 1459 2554 Cel mai mare număr de societă i comerciale sunt înregistrate în sfera serviciilor şi comer ului. Se poate observa că ponderea cea mai ridicată este prezentă în cadrul unită ilor de “Comer cu ridicata şi cu amănuntul. 3.62 Întreprinderi foarte mari 373.52 328.I.31 348.06 Întreprinderi mici 226.26 450.88 2007 2151. se prezintă domeniile macro-economice în care activează societă ile comerciale din jude ul Bacău.92 280. Situa iile statistice prezintă estimări pe plan jude ean.12 617. comer cât şi din alte servicii în anul 2007.91 Întreprinderi mari 255.

923.00 18.71 48.00 822.66 62. la sec iunile servicii şi comer cifra de afaceri s-a dublat. 6.07 69.00 59. aceste două domenii macro-economice de inând cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din jude .27 64.554. Tabel 13: Numărul de întreprinderi la nivelul polilor de dezvoltare urbana Pozi ia în Municipiul clasament 1 Oradea 2 Deva 3 Târgu Mureş 4 Sibiu 5 Piteşti 6 Râmnicu -Vâlcea 7 Arad 8 Baia Mare 9 Satu Mare 10 Bacău 11 Suceava 12 Gala i 13 Brăila Sursa: Institutul Na ional de Statistica Nr.59 46.P. valoarea capitalului şi numărul de firme Tara Italia Turcia Marea Britanie Fran a Ungaria Elve ia Germania Moldova Luxemburg TOTAL Nr.400.72 În jude ul Bacău sectorul productiv absoarbe peste 50% din totalul for ei de munca.6% din popula ia jude ului şi concentrează 54% din numărul total al salaria i din jude . Numărul de firme care îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii reprezintă 50% din numărul total al societă ilor comerciale înregistrate. INVESTI II LOCALE ŞI STRĂINE Din punct de vedere al numărului de întreprinderi/1000 locuitori. Profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar – ter iar.82 54. în perioada 2004 – 2008. se remarca tendin e ale unui declin (de exemplu industria prelucrării lemnului).023. BACAU Intergroup engineering 5.I. Tabel 14: ările de provenien ă a capitalului străin investit în firmele din Bacău.U. locuitorii Municipiului Bacău reprezintă 24. Municipiul Bacău concentrează circa 41% din întreprinderile active în sectoarele industriei. B. Rolul Municipiului Bacău în realizarea PIB jude ean este extrem de important.82 58. 39 din 221 . construc iilor şi serviciilor înregistrate la nivelul jude ului.29 71.95 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău Pag.00 24.30 182.2% din popula ia urbană este reprezentată de locuitorii municipiului Bacău. dar în unele sectoare.00 75.45 1.88 69.23 65. devansând Municipiul Suceava.20 4. de întreprinderi / 1000 de locuitori 87. iar 54.05 66. firme 21 6 4 4 3 3 2 2 1 46 Capital străin (mii euro) 2. conform analizei comparative a cifrelor de afaceri.4% din popula ia jude ului Bacău trăieşte în mediul urban. dacă avem în vedere următoarele: 45. celălalt pol de dezvoltare urbană din regiunea NE (a se vedea tabelul 13).D.00 4.37 40. Municipiul Bacău se clasează pe locul 10 între cei 13 poli de dezvoltare urbană.

ponderea cea mai mare fiind a capitalului provenit din Luxemburg. Italia şi Marea Britanie 3.max 700 locuri: tip amfiteatru (sală şi prezidiu). la limita Comunei Măgura.U. cu toate dotările necesare. sală de şedin e/întâlniri multimedia. Infrastructura de afaceri s-a extins prin realizarea Centrului de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE). Italia şi Marea Britanie. centrul de asisten ă pentru întreprinzători care cuprinde: secretariat.Ad= 2756 m2 Sp+P+4E care include: 24 de module pentru întreprinzători. care leagă municipiul Bacău de Oneşti. Structura participării capitalului străin după ara de provenien ă şi după mărimea societă ii: Grupa mărime Nr. Ştefan Guşă.două module (M1. Centrul de afaceri se află în prezent în faza de execu ie şi amenajare spa ii. Bacău se clasează pe locul 10 între cei 13 poli de dezvoltare urbană. M2) . birouri de consultan ă pentru IMM-uri .Ad = 6076 m2 : P+1E Suprafa a de expozi ie necesară este organizată în două module (care pot func iona independent sau împreună în func ie de solicitări: suprafa a utilă pentru expozi ii . grupuri sanitare corelate cu suprafa a. În municipiul Bacău capitalul străin provine din ări din Europa. camere de întâlnire/şedin e. ponderile cele mai mari fiind ale capitalului provenit din Luxemburg.Ad = 3437 m2: Sp+P+1E asigură: birouri de lucru pentru activită ile angaja ilor permanen i. zona de rela ii cu publicul. Terenul pe care este amplasat Centrului de afaceri şi expozi ii este la intersec ia DN 11 cu străzile Arcadie Septilici şi Gen. zona de rela ii cu publicul. săli de întâlniri cu clien ii. tip mese rotunde.I. în Municipiul Bacău. birou rela ii interna ionale. de afaceri şi expozi ional (Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE)). zona pentru conducere şi secretariat. pe partea de S-V a DN 11.P. zona utilită ilor Amplasamentul Centrului de afaceri şi expozi ii este situat în partea de Vest a municipiului Bacău.par ial pe două etaje. capitalul străin provine din ări din Europa. celălalt pol de dezvoltare urbană din regiunea NE (a se vedea tabelul 13). camere de consiliere. Administra ia locală a venit în întâmpinarea cererilor de creare de infrastructuri de afaceri şi servicii prin aprobarea realizării unui important obiectiv industrial. modularizate pentru această suprafa ă care să permită şi desfăşurarea unor evenimente mai mici simultan.D. 40 din 221 . 2. Pavilioane pentru expozi ii . Pag. centru documentar. cu toate dotările necesare. Concluzii: 1. Din punct de vedere al numărului de întreprinderi/1000 locuitori. devansând municipiul Suceava. sală de conferin e şi seminarii tematice cu aranjamente multiple . Centrul de afaceri şi marketing . Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE) va include: Incubator de afaceri . societă i Microîntreprinderi 43 Întreprinderi mici 1 Întreprinderi mijlocii 1 Întreprinderi mari 0 Întreprinderi foarte mari 1 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău ara Irlanda Elve ia Luxemburg INFRASTRUCTURA DE AFACERI Pentru dezvoltarea şi dinamizarea mediului de afaceri Municipal şi regional. BACAU Intergroup engineering Se remarcă faptul că.

Această evolu ie arată că hotelurile reprezintă 90% din totalul structurilor de cazare existente în Municipiul Bacău. Grafic 11: Evolu ia capacită ilor de cazare în perioada 2005-2009 în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău este prezentat în Graficul nr. Se poate observa o creştere a numărului locurilor de cazare. În Graficul nr. anterior integrării în Uniunea Europeană. În continuare. datorată extinderii structurilor de cazare în vederea dezvoltării turismului în zonă. 11 prezintă numărul de locuri de cazare existente în Municipiul Bacău în perioada 2005 . 12.D.U. 10 este prezentată ponderea structurilor de cazare turistică existente la nivelul Municipiului Bacău în perioada 2004-2009. 41 din 221 .I. Pag.2006 se remarcă o creştere a numărului de pensiuni turistice. Se poate observa că hotelurile reprezintă aproximativ 90% din totalul structurilor de cazare.2009. restul de 10% fiind reprezentat de moteluri şi vile turistice. Creşterea înregistrată între anii 2005 şi 2007 este datorată avântului economic din acea perioadă. în timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistică înregistrează o stagnare sau o uşoara scădere.P. este prezentată o analiză a principalilor indicatori de evolu ie a turismului în Municipiul Bacău. POTEN IALUL TURISTIC LOCAL ŞI ZONAL În intervalul 2000 . Grafic 10: Structura capacitatii de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Graficul nr. BACAU Intergroup engineering C.

Grafic 13: Evolu ia numărului de înnoptări în hoteluri în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica În compara ie cu ceilal i poli de dezvoltare urbană municipiul Bacău are un număr redus de unită i de cazare. 13 este prezentată evolu ia numărului de înnoptări în hotelurile din Municipiul Bacău.P. 12 şi Graficul nr.conform statisticilor din 2007. BACAU Intergroup engineering Grafic 12: Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Se observă că cea mai mare parte a turiştilor care înnoptează în Municipiul Bacău preferă hotelurile ca structuri de cazare datorită confortului oferit de acestea. Acest lucru se datorează intensificării turismului de business care se caracterizează prin sejururi dese şi de scurtă durată. 13 se poate observa că. în perioada 2007-2008 numărul total de înnoptări a înregistrat o scădere mult mai accentuată decât cel al sosirilor.U.D. La fel stau lucrurile şi în compara ie cu media pe ară . În Graficul nr. Acest lucru este eviden iat în tabelul următor: Pag. 42 din 221 . Comparând Graficul nr.I.

857 87.998 47. numărul total de turişti a scăzut.764 181. 43 din 221 .P.962 130. Pag.55 24.437 Sibiu 43 2.580 Târgu 23 1.67 2.95 39.853 195.57 1.60 Gala i 21 1. Tabelul următor prezintă o evolu ie comparativa pentru anii 2003-2007 la nivel de jude şi la nivelul municipiului Bacău.840 32.60 1.93 35.232 124. în perioada 2003-2007 Unitati de cazare 2003 Jude Municipiul Bacău 2004 Jude Municipiul Bacău 2005 Jude Municipiul Bacău Jude 2006 Municipiul Bacău Jude 2007 Municipiul Bacău Hoteluri Hanuri şi Moteluri Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Campinguri 11 3 4 6 3 0 1 0 11 3 4 6 3 1 1 0 12 3 4 6 3 1 1 0 0 0 0 5 11 3 4 5 1 13 1 38 3 1 1 0 0 0 0 5 11 3 4 3 1 12 1 35 3 1 1 0 0 0 0 5 3 1 2 0 1 Pensiuni 9 0 13 0 14 turistice Popasuri şi casute 1 0 1 0 1 turistice TOTAL 37 5 40 5 41 Sursa: Anuarul Statistic al jude ului Bacău 2009 Se constată că.936 Indice de utilizare netă a capacită ii de cazare turistică 36.47 25. În 2007 de înregistrează o creştere a numărului de turişti străini.939 Comparativ cu ceilal i poli de dezvoltare urbană.448 524.I.083 Oradea 12 855 Bacău 5 472 Piteşti 24 1.45 43.68 1.209 13 Deva 20 776 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 68.136 293. Municipiul Bacău nu a cunoscut o amploare a dezvoltării infrastructurii turistice.418 8 Mureş 9 Baia Mare 25 1.82 32.702 178.U.262 39.00 1. din 2004 până în 2007.70 1.26 1.D.059 121.445 388.117 828.707 782.516 106.89 4. BACAU Intergroup engineering Tabel 15: Principali indicatori privind sectorul turistic în cadrul oraşelor poli de dezvoltare urbana (2007) Unită i de cazare Locuri în unită i de cazare Total locuri zile 356. conform datelor statistice realizate cu privire la infrastructura de cazare turistica în Municipiul Bacău este neschimbată (în ceea ce priveşte numărul de hoteluri.69 Nr.28 36.112 Brăila 22 2.368 74.87 40.288 194.645 390.613 10 Satu Mare 47 1.855 62.217 Râmnicu 21 1.529 335.247 55.752 126.020 455.635 Arad 46 2.045 11 Vâlcea 12 Suceava 20 1.057 248.048 64.95 31.56 1. În perioada 2005 – 2007.74 1.359 151.964 297.984 668.235 80.771 274.16 24.10 23.011 63.734 93. moteluri şi vile).430 70.52 2.146 517.04 1.511 55. Tabel 16: Unită i de cazare existente în jude ul şi municipiul Bacău.82 34. crt 1 2 3 4 5 6 7 Municipiul Sosiri Înnoptări Înnoptări/ Sosiri 1.420 110.

Luminii nr.I. dovedind o dezvoltare a zonei şi o cerere de locuri de cazare în unită i mici (vile şi pensiuni) care asigură mai multe servicii decât marile hoteluri (ex. 15. I. 5. În perioada 2005 – 2007 numărul total de turişti a scăzut. cu număr limitat de camere puse la dispozi ia clien ilor. Numărul total de înnoptări a înregistrat o scădere mult mai accentuată decât cel al sosirilor. DUMBRAVA ROSIE NR. 13. structura unitatilor turistice înregistrate din ultimii doi ani s-a extins cu hoteluri.088 12.758 121. 17. 4. acest lucru se datorează intensificării turismului de business care se caracterizează prin sejururi dese şi de scurtă durată. 3 Pensiunea Casa Didina Adresa: STR BANATULUI NR 26 Motel Euro Ema Vila George Apostu Adresa: STR. IONITA SANDU STURZA NR. 2. 16. nr. 2 Pensiunea Elite Adresa: STR BANATULUI NR 15 Pensiunea Excelsior A Adresa: str. piscină. de workshop-uri. În intervalul 2000 – 2006.239 108.057 14. 18. perspectiva ce face necesara promovarea de investi ii în structuri de cazare cu facilita i sporite pentru găzduirea de conferin e. CRANGULUI NR. de evenimente de tip team-building. Între cei 13 poli de dezvoltare urbană.141 106.174 97. dar cu servicii diverse asigură sala de fitness.U. CHIMIEI NR. seminarii etc.670 109. 3. 2 Hotel Dumbrava Adresa: STR. 5.ro Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău 4 stele 4 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 flori 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Concluzii: 1.629 12.780 99. sauna etc. moteluri şi pensiuni de 2. nr.042 Total Bacău Turişti români Turişti străini Sursa: Anuarul Statistic al jude ului Bacău 2009 În ultimii ani 2008. Hotel President Adresa: Str.308 11. 14.837 113. 10. 4. municipiul Bacău prezintă cel mai redus număr de unită i de cazare. Pag.790 93. 18 Motel Levisticum Sursa: site Consiliul jude ean Bacău csjbacau. motelurile şi vilele turistice existente în municipiul Bacău. 12. Pornind de la numărul redus de obiective de atrac ie turistica existente la nivelul Municipiului Bacău.328 100. a avut loc o creştere a numărului de pensiuni turistice. acces la teren de tenis. 26 Hotel Moldova str. 2009 numărul de pensiuni a crescut. 11 Pensiunea Tosca Adresa: STR CUZA VODA NR 4 Vila Rozal Bacău Adresa: Alecu Russo. 7.(număr persoane) 2002 2003 2004 2005 2006 110. Nicolae Balcescu Hotel Decebal Adresa: STR. 3. în timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistică înregistrează o stagnare sau o uşoara scădere. S.31 Hotel Karo Hotel Măgura Verde Adresa: NR 130 Motel Selena Motor Sport Adresa: STR.449 118.545 2007 112. în 2007 înregistrându-se o creştere a numărului de turişti străini. 4 stele şi o pensiune de 3 margarete. 2. 6.D. 3. Sturza nr. 8. Alături de hotelurile. 1. 44 din 221 . masă tradi ională). 12 Pensiunea Şoferul Adresa: CALEA MOLDOVEI NR 252 Pensiunea Scorillo Hotel Bistri a Adresa: Str. una dintre caile alternative de dezvoltare pe plan turistic ar putea-o constitui valorificarea turismului de business. 9.P. BACAU Intergroup engineering Turism pe tipuri de turişti . 11. Toamnei.449 15.286 12.

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Municipiul Bacău este o importantă localitate de legătură între centrul ării şi nordul Moldovei.P.I. DN 2F.U.ro Harta 2: Localizarea Municipiului Bacău în România Sursa: har i google Pag. Aeroportul Bacău pentru transport intern şi interna ional Harta 1: Accesibilitatea Municipiului Bacău în raport cu Regiunea Nord Est şi România Sursa: Agenda Bacău. 45 din 221 .D. DN2 şi E85. BACAU Intergroup engineering D. care fac legătura cu nordul ării. Principalele căi de comunica ii ale municipiului Bacău sunt: Drumurile DN 15. Fir I şi II linie electrificată de cale ferată şi 1 linie neelectrificată şi una de marfă.

Ungheni . Aeroportul Bacău asigură legăturile aeriene interne şi interna ionale pentru jude ele din jur. TRANSPORTUL FEROVIAR Municipiul Bacău este punctul de intersec ie între: magistrala: Bucureşti .Bacău .Bacău Roman .Vicşani . BACAU Intergroup engineering Din punctul de vedere al căilor de comunica ie.Focşani .Suceava .Chişinău Pag. Harta 3: Localizarea Municipiului Bacău în jude ul Bacău Sursa: Agenda Bacău.Paşcani .I. Municipiul Bacău dispune de o infrastructură de transport complexă.Focşani Bacău . prin municipiul Bacău.Râmnicu Sărat .Focşani .Roman .Nicolina Cristeşti Jijia .Ploieşti .Dorneşti .Buhuşi .Vadu Siretului .Vadu Siretului linia secundară: Bacău . Traseele pe care se desfăşoară traficul rutier între sudul şi nordul ării trec. de asemenea.Giurgiu .Adjud .Suceava .Ploieşti . Investi iile pentru realizarea obiectivului Eurogara Bacău sunt în curs de derulare.Ruse .ro Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată.Buzău .Moscova PRIETENIA: Bucureşti . 46 din 221 .Bicaz Prin municipiul Bacău trec trenurile interna ionale: BULGARIA EXPRES: Sofia .D.Buzău .Piatra Neam .Ploieşti .Iaşi .Buzău .Paşcani . cu infrastructură modernă pentru traficul de călători şi marfă.P.Bucureşti .U.

expediere 64 linii Linii garaj 20 linii Total linii CF electrificate (km) Total linii CF primire expediere şi garaj (km) 7.P. Botoşani. linia Adjud . cât şi cu jude ele învecinate cu volum mare de transport. Există conexiuni feroviare tip InterCity cu Municipiile Suceava. 47 din 221 . cu prelungirea ComăneştiMoineşti. construită de-a lungul Văii Trotuşului şi linia Bacău .Bucureşti.55 20.Piatra-Neam .U. CFR.326 Regulator de circula ie sta ia Bacău 22.Bicaz şi Suceava . Infrastructura feroviara existentă Tipuri de instala ii Lungime (km) Clădiri Linie curenta electrificata M 500 13.I.723 Sta ia CF Bacău fir I + fir II Linie racord neelectrificată 1.65 Sec ia CT 2 Bacău Linii primire . II.249 30. BACAU Intergroup engineering GARA BACAU Gara Bacău. Repartizarea geografică a căilor ferate asigură o bună legătură între oraşele şi centrele industriale ale jude ului. Adjud. care străbate jude ul pe direc ia Nord-Sud. care urmează cursul râului Bistri a.Ciceu.2 Sec ia L4 Bacău Şcoala Personalului L4 Bacău District Exploatare Utilaje Bacău District Poduri Bacău Sediu Post politie Bacău Clădire locuin e sta ia Bacău Dotări Club CF Bacău Cantina veche Bacău Tunel pietonal Cişmea peron principal Peron acoperit liniile I. Transportul feroviar se desfăşoară pe trei sectoare de linii care străbat teritoriul jude ului. administrate de Compania Na ională de Transport Feroviar de Călători. situată pe magistrala 500. La Bacău se intersectează magistralele Bacău .Bucureşti. Iaşi.D.Bicaz Linie directa I şi II electrificata 5. III Chei încărcare descărcare Sursa CFR SA Regionala Iaşi Pag. pe malul drept al râului Siret.2 District 3 Bacău Bacău . înso ind cursul principalelor râuri: linia magistrală Suceava . Ploieşti şi Bucureşti. este una din cele mai aglomerate din ară.

Torino. evaluate la peste 45 de milioane de euro. În anul 2009. Neam . Atena. Caracteristicile func ionale ale aeroportului sunt: suprafa ă totală de peste 200 ha. Timişoara şi interna ionale spre aeroporturi din Italia şi Germania. Verona. Aeroportul Bacău procesa.500 mp în zona publica. Sofia. de Aeroportul Bacău. Ritmul de creştere de la un an la altul este alert. Salonic . un număr de peste 55.000 . Aeroportul se află la 10 km fa ă de centrul oraşului Bacău.P. Frankfurt. Conform estimărilor Blue Air. Düsseldof. Bologna. Bergamo. Pag. Lucrările prevăzute în proiectul de investi ie sunt programate a fi finalizate în 30 de luni.000 de pasageri. precum şi realizarea unei parcări de 6. Roma. Atingerea acestei cote va asigura recuperarea investi iei.Tarom Timişoara .U. de asemenea.Carpatair Roma.ro Aeroportul din Bacău a fost deschis traficului aerian public de calatori şi marfa la data de 1 Aprilie 1946. Cairo. Este cel mai mare aeroport din zona nord estică a României. Proiectul mai presupune şi consolidarea re elei de drumuri interne în suprafa a de 204.000 de pasageri pentru orizontul 2013-2015. Viena. Stuttgart. Aeroportul Interna ional George Enescu din Bacău asigură curse directe cu următoarele destina ii şi prin intermediul următoarelor companii: Bucureşti . BACAU Intergroup engineering TRANSPORTUL AERIAN Traficul aerian de pasageri este asigurat. Clubair. Beirut. Zürich . Realizarea unui spa iu hotelier destinat cazării pasagerilor afla i în tranzit este. Tel Aviv. anual. în trecut. Rom. Frankfurt. în prezent. Contractul de concesiune s-a semnat la data de 19 ianuarie 2009. Damasc. 48 din 221 . Atena.Carpatair Alep. Bari. care dispune de o aerogară cu organizarea fluxului de călători pentru trafic intern şi o pistă de decolare-aterizare pentru avioane de scurt curierat. Botoşani. Milano. Larnaca.000 mp a aeroportului. Suceava. Aeroportul Bacău deserveşte transportul interna ional de marfă şi transportul de călători pentru jude ele învecinate: Vrancea. compania AEROSTAR a alocat 35% din fondurile destinate realizării investi iilor pentru achizi ia de maşini unelte cu comandă numerică. Torino. 28% pentru dotări şi amenajări pentru îmbunătă irea condi iilor de muncă şi mediu. Concesionarul (pe o perioada de 34 de ani).D.Tarom Sursa: Bacău. Bruxelles. Vene ia.Blue Air iar cu tranzit la Bucureşti sau Timişoara se poate călători la: Ancona. München.800. măsurare şi control. Madrid. Salonic. München. De aici se efectuează zboruri directe interne spre Bucureşti. Aeroportul băcăuan se afla în proprietatea Consiliului Jude ean. traficul se va ridica la 700. Bologna.I. Consiliul Jude ean a concesionat. Geneva. Floren a. Londra.500 m lungime şi 80 m lă ime. Tarom). Budapesta. echipamente pentru laboratoare etc. prevăzuta în contractul de concesiune. Bologna. Londra. Istanbul. Neavând resurse pentru asigurarea dotărilor la nivelul standardelor interna ionale în domeniu. o pista de 2. Torino. Valencia . Vaslui. Moscova. companiei aeriene romaneşti Blue air. 17% pentru echipamente necesare activită ii de construc ie şi mentenan ă avioane civile şi 20% pentru alte obiective de investi ii: achizi ia de echipamente de inspec ie . va realiza lucrări de modernizare. în partea sudică a acestuia. Milano. Situarea jude ului Bacău în centrul Moldovei explica numărul mare al pasagerilor pe rute interna ionale. aeroportul. Barcelona. Amann. Numărul operatorilor aerieni de pe aeroportul Bacău a crescut de la unul singur în 2002 (Carpatair) la trei în 2004 (Carpatair.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Companiile aeriene low cost, (printre care şi Blue Air) efectuează zboruri de pe aeroportul Bacău către următoarele Aeroporturi din Europa: Italia (Italy) Bologna: BLQ Catania: CTA Cuneo: CUF Milano (Milan): BGY Roma (Rome): FCO Torino: CUF Regatul Unit (United Kingdom) Londra (London): LTN Aeroportul din Bacău nu va fi doar un aeroport de transport pasageri şi mărfuri. Avia ia militară operează, de asemenea, aeroportul, fara obliga ii financiare.

AEROPORTUL BACAU

Pag. 49 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Harta 4: Harta cailor ferate şi aeroporturilor Bacău

TRANSPORTUL RUTIER EXTERN Municipiul Bacău este un important nod rutier. Drumurile care trec prin Municipiu sunt: E 85 (DN 2) - Drum European care traversează Europa de la nord la sud, legând Marea Baltică de Marea Egee. Principalele localită i străbătute sunt: Lituania: Klaip da, Kaunas, Vilnius, Šalčininkai; Belarus: Lida, Slonim, Kobrin; Ucraina: Dubno, Ternopil', Cernău i; România: Siret, Suceava, Fălticeni, Roman, Bacău, Adjud, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău, Urziceni, Bucureşti, Giurgiu; Bulgaria: Ruse, Veliko Târnovo, Stara Zagora, Haskovo, Svilengrad; Grecia: Ormenio, Kastanies, Didymoteicho, Alexandroupolis; E 574 (DN 11): Bacău, Oneşti, Târgu Secuiesc, Braşov, Piteşti, Craiova; DN 15: Bacău, Piatra Neam , Bicaz, Poiana Largului, Topli a, Reghin, Târgu Mureş, Luduş, Câmpia Turzii, Turda; DN 2F: Bacău, Vaslui şi Bârlad; DN 2G: Bacău, Moineşti, Comăneşti şi Miercurea Ciuc . Drumul na ional DN 2F leagă Municipiul Bacău de Municipiul Vaslui spre Est. Spre Vest, Municipiul comunică, prin drumul na ional DN11 (E577) cu municipiul Braşov, DN2 / E85, DN 2F, DN 2G, DN 15. Se face legătura, aşadar, spre coridoarele de circula ie către Ungaria, Austria, Germania, Italia, Fran a, Spania. Pe lângă acestea teritoriul, vizat este străbătut în partea de S de DJ 207 G (str. Chimiei). Exista legături cu toate oraşele importante ce înconjoară Municipiul şi jude ul Bacău (şi nu numai) şi anume: Adjud, Bucureşti, Braşov, Bârlad, Botoşani, Constan a, Gala i, Iaşi, Piatra Neam , Târgu Neam , Vaslui, Vatra Dornei, Suceava. În viitor prin Bacău va trece şi o autostradă care face parte din coridorul IX paneuropean.

Pag. 50 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Tabel 17: Distan a între Municipiul Bacău şi celelalte reşedin e de jude din Regiunea NE, punctele de grani a, capitala României şi capitala Moldovei Localitate Botoşani Iaşi Neam Suceava Vaslui Republica Moldova Ucraina Capitala României şi capitala Republica Moldova Bucureşti Chisinau Kiev
Sursa: Anual statistic, Best turist.ro

Distanta (km) 148 km 123 km 59 km 144 km 77 km Punctele de grani ă 390.086 km 1888.56 km 281 km 226.72 km 690.651 km

Timp de deplasare 2 hr 54 min 2 hr 31 min 1 hr 16 min 2 hr 34 min 1 hr 38 min 7 hr 50 min 39 hr 3 min 5 hr 10 min 3 hr 37 min 12 hr 2 min

Harta 5: Harta drumurilor jude ene Bacău

Sursa: www.harta-bacau.ro, Navteq 2009 şi agenda bacau.ro

Jude ul Bacău dispune de o densă re ea de drumuri în mare parte modernizate sau în curs de modernizare. Lungimea totală a drumurilor publice este de 2301 km, din care 19.3% drumuri na ionale, 34.7% drumuri jude ene şi 46% drumuri comunale. Esen ial este faptul că între toate oraşele jude ului există cel pu in o legătură prin drumuri modernizate. Din municipiul Bacău pornesc, ca un evantai, un număr de 5 drumuri na ionale, asigurând legătura în toate direc iile cu principalele centre din jude ele învecinate.

Pag. 51 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Harta 6: Pozi ionarea Municipiului Bacău fa ă de axele principale de transport

Sursa: PATZ SUBM Harta 7: Municipiul Bacău – important nod rutier şi feroviar

Sursa: agenda bacau.ro

TRANSPORTUL RUTIER INTERN Municipiul Bacău are o re ea stradală dezvoltată, care con ine un număr de 322 de artere, cu o lungime totala de 200,196 km, în procent de 85% asfaltate şi iluminate corespunzător. În propor ie de 80%, străzile băcăuane au acces la apă şi canalizare ceea ce creează premise favorabile pentru dezvoltarea infrastructurii.

Pag. 52 din 221

Bradului 25. 9 Mai 20. Str. Ion Luca 26.str.826 m 12.. Castanilor 8. Tecuciului 28.str. Alexandru cel Bun . Parcările cu plată sunt în număr de 15 buc. Str.9 Mai 12. Calea Marasesti .196 m Bucă i 59 străzi 164 străzi 12 străzi 87 străzi 322 străzi Starea Sistemului rutier Stare Deteriorată Stare Bună Stare Satisfăcătoare Reabilitate Lungime totală străzi =200. I. Calea Marasesti . George Apostu .str. I. Str. Pag. Romanului .str. BACAU Intergroup engineering Lungime 24. Calea Marasesti . Cal.716 m 47. În ceea ce priveşte situa ia podurilor. Calea Republicii . Intersec iile semaforizate care asigură în prezent desfăşurarea traficului sunt prezentate în tabelul următor: Intersec ii semaforizate 1. iar 3 zone sunt amenajate cu automate de parcare. Ştefan cel Mare 23. Sturdza . Miori ei . Nicu Enea 22. Bl.196 km Dintre acestea. Str.bl.MALL Tabelul 18 prezintă indicele de acoperire a drumurilor orăşeneşti precum şi ponderea străzilor orăşeneşti modernizate în cadrul polilor de dezvoltare urbană. Miori ei . Dumbravei . S. aceasta este următoarea: TOTAL 5 4 4 90 stare buna 4 4 4 90 deteriorate 1 0 0 0 asfalt 4 4 65 1 Sursa Direc ia drumuri publice – Primăria Municipiului Bacău beton 1 4 18 6 buc parcare asfalt+beton pavaj PODURI PASAJE PODE E PARCĂRI buc buc buc buc Parcările cu plată sunt amenajate în zona centrului Municipiului. Cal. Ana Ipatescu .str. Municipiul Bacău se clasează pe locul 9 între polii de dezvoltare în ceea ce priveşte raportul lungime străzi la suprafa ă intravilan. 9 Mai 14. Str. Str.D. în prezent. Miori ei . Str. 9 Mai 16. 87 au fost complet reabilitate.str.221 m 200.str. Caragiale . Unirii . pasajelor şi parcărilor din Municipiul Bacău.str. Unirii 18.str.str.Rampa ecologica 2. Chimiei 4. O situa ie detaliată a străzilor va fi prezentată la descrierea pe cartiere. Str. Ştefan cel Mare .str. se prevede înlocuirea conductelor de alimentare cu apă şi branşamente la un număr de 20 de străzi şi circa 100 de străzi sunt vizate pentru a fi reparate şi modernizate.str.str.str. Există. Calea Republicii . 18 parcări cu plata şi automate de parcare. Banca Na ionala 24. Str. Unirii . în timp ce acoperirea suprafe ei din intravilan este relativ scăzută. Str. 59 străzi au fost complet neglijate. Pentru îmbunătă irea infrastructurii.str. 164 sunt în stare bună de func ionare. Calea Republicii .U. Calea Republicii . Romanului . În ultimii ani nu au fost făcute interven ii asupra trotuarelor ele fiind degradate în propor ie de 60%. Alexandru cel Bun . Calea Marasesti . Prelungirea. Energiei 27.P.str.Pia a Sud 10. Calea Marasesti .Orizont 7. Aviatori 5.Unitatea de avia ie 3. Calea Republicii . 53 din 221 . Bl.str. L. Milcov 17.Spiru Haret 11. Str. Calea Marasesti .str. 12 sunt în stare satisfăcătoare. Narciselor 6. Frasinului 9.432 m 115. Miori ei . Str.str.calea Barladului 29. Policlinica veche .str. 9 Mai Sursa Primăria Bacău Direc ia drumuri 15.I. Miori ei . Razboieni 13. 9 Mai 21. 9 Mai 19.

str. 54 din 221 . Pag.82 5. a fost finalizată asfaltarea.44 59.29 39.35 4.06 8. str.020. Înfră irii (finalizare asfaltare şi branşamente abona i).00 1 12 Suceava 138 70.P.14 13 13 Deva 90 97.63 9 5 Piteşti 181 80. Şerbăneşti (lucrări de terasamente şi montat borduri).D. schimburile II şi III fiind asigurate de al i 50 de lucrători.30 de oameni împăr ite în toate cartierele oraşului. Suprafa a ocupată de parcări este de 85.31 10 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr. Copernic (lucrări de terasamente şi asfaltare trotuare). Teiului (lucrări la re eaua de canalizare). str. Şerbăneşti. str. În func ie de evolu ia vremii. în vederea prevenirii apari iei poleiului pe străzile municipiului Bacău şi pentru înlăturarea zăpezii de pe partea carosabilă. interven ia cu antiderapant pe drumurile principale fiind asigurată de 13 utilaje de împrăştiere a materialului antiderapant.44 8 9 Baia Mare 293 80.89 5 2 Brăila 274 78. str. Izvoare .35 3. Gherăieşti. Lupeni (lucrări de terasamente şi montat racorduri canalizare). Banu Mărăcine (decopertare parte carosabilă şi turnat cămine de vane pentru re eaua de apă).53 7 6 Arad 348 86.Înfră irii. N.21 87.89 3. La nivel pietonalului. asigurând în prezent 3.20 88.10 68.11 12 11 Râmnicu Vâlcea 198 76.55 6 3 Oradea 393 68. str. Societă ile care au semnat cu primăria contractele de deszăpezire au pus la dispozi ie utilaje de capacitate mică ce au intervenit pe străzile din cartiere.64 75. str. Câmpului (lucrări de terasamente şi montat borduri).18 2.I. Primăria Municipiului Bacău în perioada de iarnă ac ionează cu 42 de utilaje aflate în dotare. str.78 51.37 3 7 Sibiu 318 83. Nord şi Bistri a Lac: str.28 4. Daciei (lucrări la terasamente şi racorduri canalizare).59 3.168 locuri de parcare cu plată aflate în eviden a Primăriei.14 6. Cezar Boliac (decopertare partea carosabilă).32 m2. George Enescu (lucrări de terasamente). Izvoare.54 4 8 Târgu Mureş 194 82.48 3. crt.70 50. BACAU Intergroup engineering Tabel 18: Situa ia străzilor orăşeneşti în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2008) Străzi orăşeneşti Clasamentul fa ă Raport lungime de acoperirea Ponderea străzilor Municipiul străzi / suprafa ă Lungime teritoriului orăşeneşti intravilan m/mp străzi (km) intravilan cu străzi modernizate (%) 1 Gala i 345 84.U. Ar arului (decopertare partea carosabilă). str. Licurici (se finalizează asfaltarea).22 5. str.65 81. iar pe străzile Nalbei. Comandamentul de iarnă stabilit la nivelul primăriei asigură măsuri necesare asigurării unui trafic rutier cât mai fluent în condi iile date. importantă cale de comunica ie pentru ocolirea zonei centrale a municipiului Bacău.77 99. str.66 64. Gladiolei şi Lăcrămioarei se montează semnele de circula ie necesare. în echipe de 20 .47 60. str.08 46. str.79 2 10 Satu Mare 193 88.68 7. Holtului (branşamente apă şi lucrări de canalizare). str. Pe str. Direc ia de Servicii Publice din cadrul Primăriei Bacău ac ionează la înlăturarea zăpezii şi a ghe ii de pe trotuare cu peste 300 de lucrători. Rozelor (se lucrează la sta ia de pompe). Index de acoperire a drumurilor orăşeneşti 2. urmând a fiind finalizate şi lucrările de ridicări la cote ale gurilor de canal.91 11 4 Bacău 200 81. Maramureş (finalizare betonare carosabil). CFR.60 În prezent se află în construc ie sau în faza de finalizare 15 străzi din cartierele Tache.

Milcov . cca. Pomicola .348 milioane de km (-61%). 13.Aprodu Purice . 8.Parc Gheraiesti (ANL) . Viteza comercială – medie.Cl.43 min Traseul 18 FNC .00.Retur 7 – 8 – 10 . Eminescu . capetele acestora şi frecventa autobuzelor pe aceste trasee este prezentată în continuare: Traseul 1 FNC .Retur 30 min Traseul 6 Pobac .2 milioane).P a Centrala .Mioritei – Gara . Intervalul de succedare este variabil func ie de intervalele orare: 4.Retur 7 – 8 – 23 min Traseul 22 FNC .U.00-20. care fac legătura între cartiere şi zona centrala . 55 din 221 .23 min Sursa: TRANSPORT PUBLIC S. Romanului (Fructex SA) . precum şi legătura între zona sud şi zona de nord a oraşului. Creşterea cea mai importantă o reprezintă cea a automobilelor (de la 1.Cl.3013. Birladului . care îşi distribuie serviciile în baza unui Contract de concesiune.Gara – Miori ei – Autogara – Unirii . 15 km/oră Traseele existente pe raza municipiului Bacău.Insula Agrement . În 2004 aceste valori au scăzut la 216 milioane de călători/an (-72%) şi respectiv 9.FNC . trecând de la circa 1.Cl. A.00. Volumul de trafic are trend ascendent şi s-a trecut de la circa 3200 (AADT) în 1990 la 4500 în 2005.00-17.D.Pta Centrala .3 la 3. în timp ce se pentru anii 2010 şi 2015 se aşteaptă o creştere a volumului de trafic echivalent cu 6000 şi respectiv 7000.P a Centrala – Pobac 30 – 60 min Traseul 14 Gara – Miori a .P a Centrala .Retur 40 -70 min Traseul 3 FNC . Din 1990 s-a asistat la o creştere semnificativă a gradului de motorizare: numărul total al vehiculelor care pot circula s-a dublat.Popas Gheraiesti .00.Pta Centrala – Oituz .P a Centrala .30-8.Energiei – Elbac .9 milioane la circa 4 milioane în 2004. În prezent transportul public constituie doar 13% din totalul tipurilor de transportă şi transportul de mărfuri a crescut semnificativ în ultimii ani.Birladului – Autogara .I.Cl.Retur 40 min Traseul 4 Pta Centrala . 17.retur 35 min Traseul 17 CCB . fie intervalele de succedare se schimbă. mai ales în termeni de t*km (+160%).M. a salaria ilor din zonele de nord.00-23.CCB 10 – 23 .A.P a Centrala – Energiei – Gara .Pod Siret .St. 20.Retur 40 min Traseul 5 Pobac . cel Mare . SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL Transportului public local de călători pe raza municipiului Bacău este realizat de TRANSPORT PUBLIC S.Retur 40 min Traseul 3B FNC .000 milioane de km.AS.P a Centrala .P. numărul de mijloace grele pe locuitor fiind de circa o treime fa ă de cel din Comunitatea Europeană Transportul de persoane în municipiul Bacău este structurat pe 10 trasee . şi Ministerul se aşteaptă la o creştere continuă pentru următorii ani. Acoperirea geografică a traseelor de transport public este prezentată în harta de mai jos Pag.Mioritei – Elbac .00. Republicii – Marasesti . cu o creştere consistentă ale distan elor parcurse de la 54 la 126 km. Actual 69% din mărfuri sunt transportate pe anvelope şi în acest sector se prevăd creşteri importante. În zilele de sărbătoare fie sunt active numai anumite trasee.30. Transportul public interurban a suferit în schimb o scădere: în 1990 se transporta un număr de 780 milioane de călători/an fa ă de o ofertă de 24. Traseele sunt deservite de autobuze şi microbuze. vest şi sud ale oraşului. BACAU Intergroup engineering E. BACAU La stabilirea graficelor de circula ie s-a inut cont de nevoile agen ilor economici în privin a preluării fluxului de călători la intrarea şi ieşirea din schimb. BACAU.

cu pozi ionare GPS. etc.I. intervalele de succedare.P. 3.D. 4.285. pia ă) este afişata harta traseelor. Traseele sunt deservite de 97 autobuze/microbuze după cum urmează: Transport Public SA administrează 55 AUTOBUZE ŞI 32 MICROBUZE Uzura medie (%) Tip autobuz buc Locuri/buc MERCEDES CONECTO KAROSA MERCEDES N 405 VOLKSWAGEN (microbuze) Microbuze 26 9 20 13 19 < 6ani < 6ani < 6ani < 6ani < 6ani Microbuze – transport periurban (spre Letea Veche) Nr. BACAU Intergroup engineering Tariful pentru o călătorie cu autobuzul este de 1. 32L+74P 32L+68P 33L+55P 17+1 17+1 Autobuze – transport TOTAL 97 local Sursa: Prelucrare datelor preluate de la csjbacau şi Primăria Bacău Managementul parcului auto al societatii locale de transport public este asigurat de un sistem de monitorizare a vehiculelor. tariful şi extras din regulamentul transportului public în sta ii prin panou indicator de sta ie cu numărul traseelor. Veniturile în anul 2007 . În unele sta ii. Pentru o compara ie a capacitatii de asigurare a serviciilor în domeniul transportului public la nivel regional şi na ional prezentăm tabelul următor: Pag. pozi ia fiecărui mijloc de transport aflat în trafic şi poate asigura managementul eficient al vehiculelor în cazul incidentelor de trafic: blocaje. 2.244.15. crt 1. dotate cu refugii acoperite (gară.7 lei. 56 din 221 .527 lei şi în anul 2008 au fost de 17.645 lei Semafoarele sunt cu ciclu fix şi nu au prevăzute func ii de prioritizarea a transportului public.U. defec iuni ale mijlocului de transport. 5. Informarea călătorilor se realizează după cum urmează: în vehicul prin panou care cuprinde harta traseelor. în timp real. Acesta transmite.

I.P. toată zona situată la vest de calea ferată.023 33. Zona centrală a oraşului. caracterizată de aşezări reziden iale de dimensiuni importante. şi în care este localizat cimitirul principal al oraşului. zone ale Municipiului complet lipsite de serviciul de transport public. (cartierele Gherăieşti şi Şerbăneşti). cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute) şi nedeservit în celelalte ore ale zilei.40 minute. sunt deservite corespunzător. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Operator transport cu Dotări transport plecare din Autogara Bacău A–M Alexandropol Impex SRL M SC Alexdomat SRL A Alitrans Srl M şi A Culiardo Srl M Danger Com Srl M Denismar Trans Srl M Dragoliv Service Srl M şi A Ecoplante Srl A Eledia Srl M Eliscomex. toate cartierele periferice (Gherăieşti. este deservită doar de linia 14. Zona crt. 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Operator transport cu plecare Dotări transport din Autogara Bacău A–M Kam Srl M Land Trans Srl. crt. precum şi zona periferică de sud. axa rutieră Milcov – Caragiale. M Lortrans Srl A Massaro Trans Srl M Norman Impex SRL M President Srl .947 441 114 Pasageri transporta i 1. se pot identifica mai mult zone ale oraşului. Un al doilea grup de cartiere periferice sunt în prezent deservite de transportul public în măsură redusă (de ordinul 30 – 40 minute) şi/sau doar în anumite ore ale zilei. de-a lungul căreia există locuin e reziden iale dens populate şi câteva zone industriale şi comerciale. BACAU Intergroup engineering Tabel 19: Transport urban de pasageri în anul 2007 Nr. cu plecare din Autogara Bacău. M Remidis Srl M Sog Trans SRL. În schimb. De asemenea. Gării. 57 din 221 . B-dul Sandu Sturdza. aşa cum reiese din harta prezentata mai sus: cartierul Izvoare şi aeroportul la sud.21 instala ii de semaforizare pentru vehicule. Constantin Ene). jumătatea de sud a centrului oraşului (str.136.U. M Solo Impex Srl M Sprinter Com Srl M Stegaiu Srl M/A Steptrans Srl M Teletrans Srl M Transport Bistrita SA A Sursa: Prelucrare datelor preluate de la csjbacau Transport public jude ean cu servicii regulate 2008-2011 Puncte critice eviden iate în cadrul Studiului de circula ie efectuat de Primăria Bacău Din punct de vedere al spa iului acoperit de servicii de transport public urban şi de programul după care aceste servicii sunt oferite. Nr. Pag. Intersec iile semaforizate: 27 de instala ii de semaforizare. pe care mijloacele de transport se succed la intervale de ordinul a 30 . Prin aceste zone trec majoritatea liniilor din sistem. Transportul de călători este realizat pe 37 trasee cu microbuze şi pe 39 trasee cu autobuze. str. produse de „Katel Group”: . zona de vest str. 1 România 2 Regiune Nord-Est 3 Bacău Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Număr de vehicule în inventar 5. Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului). . serviciu insuficient şi lipsa serviciului de transport. Există. caracterizată de aşezări reziden iale şi productive. Şerbăneşti şi Pod Siret) sunt deservite de linii mult mai restrânse numeric. crt.6 instala ii de semaforizare pentru pietoni.392 Transportul public periurban este asigurat între Municipiul Bacău şi majoritatea localită ilor din jude ul Bacău de 29 de operatori de transport.Srl M Euro-Acva SRL A/M Gap Trust Srl A Grup Atyc Srl A şi M Holias SRL M Impex Puiu Srl M Nr.D. de asemenea.441 113. cu 3 stadii principale ale serviciilor: serviciu corespunzător.

17. 6. mai ales de-a lungul directoarelor principale Nord-Sud. Stadionului. mai ales în coresponden ă cu intersec iile dintre directoarele principale ale oraului. Nicolae Bălcescu – Str. Alecu Russo. Banca Na ională (semaforizare prevăzută în cadrul interven iilor de modificare a viabilită ii). Milcov – Str. Miori ei – Str. Astfel există următoarele zone special semaforizate: . 23. Pie ii. Bicaz. Erou Ciprian Pintea. toate cu ciclu fix. Ion Luca Caragiale. Miori ei – Str. Ana Ipatescu – Str. 24. Izvoare. 5. Mihai Viteazu. Nicolae Bălcescu – B-dul Unirii. Calea Mărăşeşti – Str. 9 Mai – B-dul Alexandru cel Bun. Str. de asemenea. În cadrul acestor cicluri. Narciselor – Str. 10. B-dul Unirii – Str. Nicolae Bălcescu. Str. Str. Oituz . 4. Garofi ei. Tecuciului 75 Pag. în schimb. Cele 14 intersec ii congestionate nesemaforizate sunt următoarele: 11. Instala iile de semaforizare. 9. 12. Narciselor. Str. Mai jos sunt enumerate cele 10 intersec ii semaforizate congestionate: 1. 19. Constantei – Str. 15. 13. fie în coresponden ă celor nesemaforizate. Spiru Haret – Str. BACAU Intergroup engineering Instala iile pentru traversare pietonală a străzilor se localizează în principal de-a lungul directoarei cu un flux de vehicule superior cu scopul de a permite o siguran ă mai mare în circula ia pietonilor. Str. Str. Oituz – Str. Bucegi. Milcov – Str. B-dul Ionita Sandu Sturdza – Calea Marasesti – Str. 16. Gării (semaforizare prevăzuta în cadrul interven iilor de modificare a viabilită ii). Stadionului – Str. B-dul Unirii – Str. scopul de a reglementa şi modera viteza de deplasare de-a lungul axelor unde sunt localizate acestea. Str. B-dul Alexandru cel Bun – Str. Calea Mărăşeşti – Str.D. 7. Alexei Tolstoi – Str. Ioan Luca Caragiale. George Bacovia – Str. Punctele de congestie importante identificate de către Administra ia Locală sunt în număr de 24. Str. Toate aceste instala ii prevăd prezen a fazei pentru traversarea pietonilor în cadrul fiecărui ciclu. Str. -1 instala ie de semaforizare pentru pietoni se află de-a lungul străzii Miori ei. Vadul Bistri ei. Spiru Haret – Str. -1 instala ie de semaforizare pentru pietoni este situat în apropiere de Policlinica Veche. nefiind de tipul „la cererea pietonului”.Kogălniceanu – Str. 9 Mai. Carpa i. Calea Mărăşeşti – Str.P. 9 Mai. Dumbravei.U. 22. fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie. dintre care 10 se află în coresponden ă cu intersec iile semaforizate. sunt prevăzute cu timer pentru numărarea timpului de schimbare cu indicarea timpului rămas înainte ca semaforul să îşi schimbe culoarea (de la verde la roşu şi invers). Str. 9 Mai – Str. 21. 2. 20. Str. Energiei. Constantin Ene – Str. fie în coresponden a intersec iilor semaforizate. B-dul Unirii – Str.I. Vadul Bistri ei – Str.4 instala ii de semaforizare pentru pietoni sunt situate de-a lungul străzii Calea Marasesti la Nord de linia feroviară. Str. 8. Str. Alexei Tolstoi – Str. În special. Milcov – Str. 18. 3. faza de roşu pentru vehicule are. Instala iile de semaforizare pentru vehicule sunt. Str. Str. 58 din 221 . Pie ii – Str. localizate în mod difuz de-a lungul întregii re ele rutiere. Str. 14.

de transportul public în măsură redusă (cartierele Gherăieşti şi Şerbăneşti). zona de vest str. reprezentată printr-un număr de 322 de artere. 9. fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie.P. Brăila. Municipiul Bacău are o re ea stradală bine dezvoltata. Oradea. 3. pode elor. Deva). dintr-un număr total de 13 poli de creştere analiza i la nivel na ional. 6. 59 din 221 . Gării.196 km.U. Traficul de tranzit scade foarte mult viteza traficului în cadrul Municipiului. necesita ilor transportului în comun. în prezent. dens populate şi câteva zone industriale şi comerciale este deservită doar de linia 14. toată zona situată la vest de calea ferată (caracterizată de aşezări reziden iale şi productive). acestea fiind asfaltate şi iluminate corespunzător. Deşi ocupă doar o pozi ie de mijloc între cei 13 poli de creştere supuşi analizei. fie în coresponden ă cu străzi nesemaforizate. în general. Prin compara ie cu al i poli urbani de creştere la nivel na ional. Pag. viteza comerciala medie fiind de 15 km/h. 5. se desfăşoară foarte lent.D. Axa rutieră Milcov – Caragiale.caracterizată de aşezări reziden iale de dimensiuni importante). 7. Piteşti. în ceea ce priveşte lungimea totală a străzilor din cadrul său. 11. în mare parte. Semafoarele sunt cu ciclu fix şi nu au prevăzute func ii de prioritizare a transportului public.I. Arad. cu o lungime totala de 200. exista şi străzi pe care circula ia se desfăşoară în condi ii greoaie (un număr total de 71 de străzi. Constantin Ene). În special. Transportul în comun se desfăşoară foarte lent. fie beneficiază de servicii insuficiente. Târgu Mureş. 10. În zone precum Cartierul Izvoare şi Aeroportul la sud. Starea podurilor. care răspund. iar 12 se prezintă în condi ii satisfăcătoare). B-dul Sandu Sturdza. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. în măsura redusă. Transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte întreaga popula ie. 4. de-a lungul directoarelor principale Nord-Sud. datorita aglomerărilor frecvente pe care le cauzează. cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute). Municipiul Bacău se situează pe locul al 7-lea în statisticile privind lungimea totală a arterelor ce compun re eaua stradală municipală. transportul public de călători este inexistent. gradul de acoperire cu străzi a teritoriului extravilan este scăzut – Municipiul Bacău se afla pe pozi ia a 9-a din 13 poli de creştere ce au fost analiza i (Gala i. 60% din traficul la nivel de municipiu este unul de tranzit. din care 59 au fost complet neglijate. Sibiu. Satu Mare. 12. Baia Mare. Există cartiere periferice deservite. (87 dintre străzi au fost complet reabilitate iar 164 sunt în stare buna de func ionare). Conform estimărilor. pasajelor şi parcărilor este buna în propor ie de 90%. Suceava. Bacău. 2. O buna parte a Municipiului. datorita aglomerărilor frecvente. 8. Semaforizarea (deşi are un important rol în men inerea ordinii în circula ie) nu mai reuşeşte sa asigure cele mai bune condi ii de trafic. str. condi ia străzilor ce alcătuiesc re eaua stradala a Municipiului Bacău este buna. 13. în care este localizat cimitirul principal al oraşului. Deşi. Râmnicu Vâlcea. Traficul în zona de centru a Municipiului. jumătatea de sud a centrului oraşului (str. dar mai ales la orele de vârf. fie nu beneficiază deloc de servicii publice de transport al calatorilor. de-a lungul căreia există locuin e reziden iale. Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului .

335.0 6.9 Botoşani 228. Materialul conductelor În tabelul următor se prezintă lungimea şi diametrele conductelor de alimentare cu apă potabile: Destina ia conductelor Lungimea conductelor % din lungimea totala a conductelor 50. crt.244.0 Neam 319.2 Sursa: S.0 15. estimarea făcându-se în func ie de cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor.I.2 Volum de apa potabila distribuita uz casnic (mii mc) 24. SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APA ŞI CANALIZARE În anul 2007.9 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Jude ul Lungime totala conducte alimentare cu apa (km) 1.4 796.1 23 – 52 Branşamente 38.0 100 42 58 Nota: s-a luat în considerare şi aduc iunea Valea Uzului Bacău – 35 km beton comprimat şi 27 km otel. jude ul Bacău se situa pe locul 3 din cele 6 jude e din Regiunea Nord-Est.A.6 11. Tabel 20: Situa ie comparativă Canalizare publica şi alimentare cu apa potabilă din regiunea NE în 2007 Nr.632.335. Situa ia privind lungimea în km a re elelor de apa potabila şi a materialelor din care sunt executate: Lungimea conductelor (km) % din Starea conductelor lungimea totala % Total Din care executate în perioada: (km) Până în 1960 1960 . Re eaua de alimentare cu apa În prezent.5 29. pe primul loc în privin a lungimii totale a conductelor de alimentare cu apă şi pe locul 2 în ceea ce priveşte situa ia apei potabile distribuite pentru uz casnic.5 66.0 33.0 1.290.U. Cantitatea estimată pentru municipiul Bacău este de 103 l/locuitor şi zi. COMPANIA APA S.5 km de conducte de apa potabila din cei 1.3 30 70 Beton armat 45 10.6 27.4 85.0 9.9 31. 1 2 3 4 5 6 Lungime totala conducte canalizare publica (km) Iaşi 562.2 kilometri.0 35.C.251.5 25.769. în privin a lungimii totale a conductelor din sistemul de canalizare.6 km de conducte de canalizare din cei 552.0 existen i la nivel de jude .1 din întreg jude ul Bacău şi 212. Municipiul Bacău se află pe locul 10 în clasamentul polilor de dezvoltare urbană.1 390.0 907.D.5 147. Municipiul Bacău de ine 324.7 59 41 Otel 108. cca 85% din totalul străzilor existente sunt prevăzute cu conducte de apa potabila.1980 După 1980 a conductelor bună deteriorată Fonta 141.0 1.0 9.0 131.0 Suceava 686. Bacău. BACAU Intergroup engineering F.338.6 37.0 13.5 46.9 50 50 Azbociment 29.1 14.5 9.9 Vaslui 482.2 150 – 400 Distribu ie 172. în Municipiul Bacău.1 Bacău 552.0 43.116.0 5. 60 din 221 .8 Diametrul în sec iune (mm) 600 – 800 Transport 114.3 1.1 100 TOTAL 324. Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor se desfăşoară printr-un sistem inelar cu lungimea totală de 255.016.P. Starea conductelor % bună deteriorată 57 43 33 67 50 50 Pag.

are 44 de pu uri din care doar 18 pu uri sunt func ionale). Hemeiusi II şi Mărgineni intr-un rezervor de 10000 mc.124 0. Alimentarea cu apa potabila a popula iei şi industriilor din Municipiul Bacău este administrată de S. Clorinarea apei. în func ie de zona şi resursa de apă. Bacău.16 Sibiu 328.325 0. Principalele surse de apa din Municipiul Bacău sunt: surse de suprafa ă: Lacul Poiana Uzului surse subterane: Front Gheraiesti I.14 Oradea 564.I.77 Brăila 470.2 2. Front Gheraiesti II (Lunca).793 0. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Lungime simplă a re elei de apă potabilă (km) Lungime simplă a re elei de apă potabilă / 1000 locuitori (km/loc) Cantitate apă Cantitate apă potabilă potabilă distribuită distribuită consumatorilor uz casnicClasament consumatorilor / cap de locuitor uz casnic (mii (mc/locuitor/zi) mc) 14. Front Mărgineni I. Sta ia de pompare Gheraiesti înmagazinează apa captată din fronturile Gheraiesti I (în prezent.zi).150 l/om•zi este ra ională.103 10 7.116 6 4.107 8 5.70 Bacău 262. Apa colectata din sursele enumerate mai sus. Sta ia de pompare Mărgineni înmagazinează apa captată din fronturile Hemeiusi I. o valoare de 80 .912 0.0 1.78 Deva 78.097 11 4.0 2.114 7 4. după OMS 40 l/om.05 Satu Mare 185.132 2 7.078 13 6. clorinarea apei.C.4 3.P.952 0. Hemeiusi II.099 0. cu un consum de 103 l/om şi zi Municipiul Bacău se încadrează în consumul specific de apă estimat de normativele în vigoare.A.60 Râmnicu Vâlcea 215.132 3 Municipiul Gala i 530. Hemeiusi I. conducta DN 800 mm din tuburi PREMO care face legătura dintre rezervorul de 10 000 m3 şi re elele de distribu ie din zona centrala şi de sud ale oraşului.1 2.90 Suceava 193. are 16 pu uri din care 13 pu uri sunt func ionale) în 4 rezervoare (2 x 10000 mc şi 2 x 5000 mc). După tratare. Front Mărgineni II.9 2.5 1.0 1. COMPANIA APA S.311 0.D. formata din tuburi de beton precomprimat (35 km) şi tuburi de o el (27 km).0 2.09 Târgu Mureş 291.092 12 5.793 0.118 5 17.804 0. BACAU Intergroup engineering Tabel 21: Re ea de distribu ie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2007) Nr.684 0. Se poate aprecia ca. este tratata la Sta ia de tratare Caraboaia (Darmanesti).U.47 Piteşti 494. Bacău este asigurata prin: conducta DN 600 mm din fonta cenuşie care face legătura dintre rezervoarele 2 x 5000 m3 şi re elele de distribu ie din zona de N-V a oraşului. analiza Pag.87 Arad 539.95 Baia Mare 293. Gheraiesti II Lunca (în prezent.512 0.103 9 3. În conformitate cu datele primite de la furnizorul acestor servicii.7 1.3 1.0 1.350 0.409 0. aceasta este transportată către municipiul Bacău printr-o conductă de aduc iune Dn 800 mm. 61 din 221 . în func ie de fondurile publice disponibile. Descărcarea rezervoarelor către re elele de distribu ie a Mun.150 l/om•zi ca un necesar ce acoperă consumul gospodăresc (mult deasupra limitei minime. Este relativ greu de ales o valoare pentru consumul specific de apa. respectiv 200 mc. are 35 de pu uri care sunt în conservare) şi Mărgineni II (în prezent. situa ia conductelor este analizată şi conductele aflate în stare de deteriorare avansată au fost propuse pentru a fi înlocuite în anul 2010.0 1.119 4 7.309 1 5. amplasata la 62 km N-V de municipiul Bacău.14 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Norma de calcul la alimentare cu apă este în mod obişnuit de 100 . analiza calitatii apei şi pomparea apei potabile în rezervoarele de înmagazinare se face prin 2 conducte F 600 mm.

aproximativ 80 km din totalul de 212.4 10. A. Lalelelor. str. BETON . Castanilor.1 23. str. care în prezent se află în curs de modernizare şi retehnologizare în cadrul unui proiect ISPA.P. str. În Municipiul Bacău este în func iune o sta ie de epurare cu capacitate de 900 l/s. care conduc la frecvente blocaje şi creşterea debitelor de infiltra ie şi exfiltratie.5 58.C. str.3 142. BACAU Intergroup engineering calită ii apei şi pomparea apei potabile în re eaua de distribu ie a municipiului Bacău se face prin 3 conducte ( 2x 600 mm şi 1 x 800 mm). A.0 5.10 % Pe re eaua de canalizare sunt prevăzute 7 sta ii de pompare. Al. Străzi care nu au colector de canalizare (incluse în MASTER PLAN). Bacău. colectoare secundare. Vadul Bistri ei. str.9 Peste 1000 33. Ghioceilor. Lalelelor. Milcov. str. Castanilor. str Viorelelor – par ial.11 %. Ştefan cel Mare. str. Gh. 2. Narciselor. Izvoare. Exista 3 deversoare pentru evacuarea direct la emisar a debitului de ape pluviale ca urmare a precipita iilor abundente: str. str. Re eaua de canalizarea municipiului Bacău Re eaua de canalizare este realizată în sistem unitar şi este compusă din: colectoare principale. Russo. str. str. str. conductelor (mm) Materiale din care sunt realizate conductele: 1.8 43. str. Al. Ghioceilor.4 2. Str. În prezent. Barnat. Letea – în incinta ştrandului Letea.6 26. str. str.D. str. Russo. COMPANIA APA S.5 Sursa: S. Dig. str. Violetelor. racorduri şi sta ii de pompare. Str. Pr.A. Situa ia privind lungimea în km a conductelor de canalizare şi diametrul lor este prezentată în tabelul următor: Lungimea conductelor (Km) Din care executate în perioada: Total (Km) Până în 1960 1960-1980 După 1980 200 – 500 102. Al Parcului. Alte defecte majore identificate sunt subdimensionarea diametrelor conductelor re elei şi spărturile la îmbinările acestora. str. PAFSIN . Pantă necorespunzătoare la re ele de canalizare (în principal racorduri de canalizare cu Dn 200 – 400 mm la blocuri) din ansambluri de locuin e din zonele joase: ans. Calitate slabă a conductelor de beton şi lipsă etanşeitate la colectoare secundare şi racorduri pentru dimensiuni cuprinse între 200 şi 500 mm: str. str. Stadionului. 2.6 km din re eaua de canalizare a municipiului Bacău are o vechime de peste 30 de ani şi necesită supraveghere atentă. Diam. Ghioceilor – par ial. Milcov intersec ie cu str.7 60. str.79 %. Panselelor. Constan ei – par ial. Pag. Str. Constantei – par ial. Milcov.I.4 24. PVC . 62 din 221 . Donici – par ial. Rădăcini pătrunse în colectoare şi racorduri: str.3 TOTAL 212. Lalelelor – par ial. Viorelelor.2 19. Al. Lascar Bogdan – cartier Şerbăneşti.3 500 – 1000 77. Bradului. Bradului. Termenul de punere în func iune a investi iei este luna decembrie 2010 pentru o capacitate de 1600 l/s. Probleme ale re elei de canalizare: Lipsa capacitate de preluare ape pluviale a colectoarelor: Intersec ia străzilor Miori a.U. 3.0 8. Pr. Prelungirea Bradului. de locuin e Milcov cuprins între străzile Stadionului. în prezent este finalizată treapta de epurare mecanică. Abatorului. 9 Mai. Violetelor. Vrancei. str. Panselelor.

9 Mai nr. G. Vasile Alecsandri nr.6 str. Viteazu nr.593 2. M. 5) Conductele de alimentare cu apă din azbociment şi o el sunt deteriorate în procent de 70% 100%.066 2.36 str. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1) În cadrul jude elor din regiunea Nord Est. 10 surse de producere descentralizată.81 1. reprezentată de centrala de cogenerare amplasată pe str.65 0.888 1.81 5.40 10. 67 puncte termice (PT).9 str. 22 Decembrie 3 str. 6. Luminii nr.476 1. Marasesti nr.81 4. amplasate pe străzile indicate în tabelul de mai jos aflate în administrarea SC CET SA Bacău.C. Bacău. SACET S. aflată în administrarea S. pe primul loc în ceea ce priveşte lungimea totală a conductelor de alimentare cu apă şi pe locul 2 în ceea ce priveşte situa ia apei potabile distribuite pentru uz casnic.98 5. 4) Municipiul Bacău de ine 324. 6 An PIF 1975 1975 1961 1963 1963 2002 1973 1960 1960 1964 Lungime canal termic (m) 5.I. deservind circa 85 . ele fiind mai vechi de 30 de ani. Marasesti nr. 8) Pe 15% din străzile pe care sunt locuin e nu există colectoare de canalizare. Aroneanu CT4/6 9 Mai CT Bistri a CTGrup Şcolar CTParc 1 CT Prefectura CT Primărie Sursa: S. crt.180 1.C.81 11.63 6.6 km de conducte de canalizare.566 7. sub formă a 10 centre termice pentru ansambluri de clădiri (CT). 2) În cadrul polilor de dezvoltare urbană Municipiul Bacău se situează pe locul 10 în ceea ce priveşte re eaua de distribu ie a apei potabile.U. 63 din 221 .A. 28. reprezentată de un CAF 100 Gcal/h amplasat pe strada Letea nr. probleme cu privire la colectarea şi epurarea apelor uzate menajere.7%. 18 str. BACĂU Putere termica instalata (MWt) 5.697 124 o re ea termică primară ce asigură transportul căldurii sub formă de apă fierbinte de la sursa centralizată SC CET SA Bacău. Aleea Parcului nr. SERVICIUL DE FURNIZARE ENERGIE TERMICA AL MUNICIPIULUI BACAU Sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă şi căldura a Municipiului Bacău se compune din: o sursa de producere centralizată a căldurii.70 Adresa str. CET S.47 5. 7) Sistemul de canalizare are. Marasesti nr.3 bis str. Iosif Cocea 16 str. Din cele 67 de puncte termice. 3) Cu un consum de 103 l/om şi zi municipiul Bacău se încadrează în consumul specific de apă estimat de normativele în vigoare între 100 – 150 l/om zi. jude ul Bacău este pe locul 3 în privin a lungimii totale a conductelor din sistemul de canalizare. Subsistemul compus din 10 CT cu re elele termice secundare aferente fiecărei CT este prezentat în tabelul de mai jos: Nr.P. aflată în administrarea SC CET SA Bacău.90% din totalul beneficiarilor din municipiul Bacău.2 str.12 str.A. un număr de 57 Pag.5 km de conducte de apa potabila şi 212. ce asigură alimentarea cu căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum pentru consumatorii aferen i.096 659 2. conductele de beton fiind deteriorate în procent de 37. Chimiei nr. o sursa de producere centralizată a căldurii.D. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Denumirea CT CT2 Miori a CT3 Miori a CT3/2 Marasesti CT3/5 Dr. de asemenea.

33%. cu conducte tur-retur de acelaşi diametru nominal (DN). PT61. H Nicolae Bălcescu 12. adică cca 16. Re eaua secundara se compune din: re eaua secundara de încălzire are o lungime totala de circa 117 km de traseu re eaua de apa calda de consum are o lungime totala de 110 km de traseu Amplasarea re elei secundare este atât de tip suprateran cât şi subteran. CET S. Distribu ia energiei termice se realizează prin cele 67 de puncte termice ce asigură alimentarea cu căldura pentru încălzire şi apă caldă de consum pentru consumatorii aferen i. ca urmare a debransarii consumatorilor.I. prin canalele termice nevizitabile. PT151.A. în realitate. PT22. PT30. din cauza pierderilor mari de agent termic. adică cca 40. ce deservesc numai agen i comerciali. iar 7. Diametrele nominale ale re elei sunt identice pentru tur şi retur. Exista numeroase trasee de conducte blindate. Serviciul de ridicare a presiunii apei potabile pentru consumatorii din blocurile de locuin e cu regim de înăl ime de peste P+4 se realizează prin intermediul a 29 de sta ii de hidrofor. în canale nevizitabile. Din cele 67 de puncte termice. PT 15. aşa cum este prezentată în tabelul de mai jos: Pag.D. Ca urmare a economiei de energie electrica realizata de noile sta ii de hidrofor rezultă o economie de combustibil. conducte de gaze. CET S. dar. Situa ia re elei termice primare. Aceste conducte au fost puse în func iune în perioada în perioada 1976 – 1995. se află în administrarea acestora.05%. În cadrul următoarelor loca ii au fost modernizate Hidrofoarele: PT1. 21. ceea ce înseamnă cca 49. PT115. precum şi re elele de canalizare). Re eaua termica primară este amplasata pe un teren a cărui denivelare maxima atinge cca13 m (cota minima de tern 155 m la PT 14 şi cota maxima de 168 m la PT21). Din totalul re elei primare. iar celelalte tipodimensiuni sunt amplasate atât subteran cât şi aerian. PT18. care asigură transportul apei fierbin i de la SC CET SA Bacău la diverse puncte termice este un sistem bitubular închis. Sistemul de re ele termice primare.600 49541 Sursa: S.5 km de traseu. PT2. PT44. PT4.941 1. PT20. PT69. în circuit închis. având valori cuprinse între 65 şi 1000 mm. PT16. re eaua se comportă ca o re ea semideschisă. H Nicolae Bălcescu 1. un număr de 57 se află în administrarea S. PT96. H Razboieni.2 km sunt amplasa i subteran. lungimea sa şi modul de amplasare este prezentată în detaliu în tabelul de mai jos: Nr.9 km sunt amplasa i subterane. iar 10 puncte termice. PT19.P. H Mihai Viteazu. PT40. PT64. trec conducte de apă potabilă. PT45. 64 din 221 . 20. PT 14. PT59. ce deservesc numai agen i comerciali.C. BACĂU Întreaga re ea primară este de tip arborescent (radial). în canale termice comune pentru conductele de încălzire (tur/retur) şi pentru cele de apă caldă de consum (tur/recirculare) nevizitabile (în mai multe situa ii. în canale vizibile. CT3 Miori a.A. Re eaua primară de transport cu diametre cuprinse între 65-360 mm este 100% amplasată subteran (cu excep ia conductelor de Dn 200 mm care sunt amplasate şi suprateran).62%. Conductele sunt amplasate subteran sau aerian. PT6. crt. Re eaua Termică Primară are o lungime totala de cca 99 km de conducta. se afla în administrarea acestora.5 km de traseu sunt amplasa i aerian ceea ce reprezintă cca 43. BACAU Intergroup engineering se află în administrarea SC CET SA Bacău SA iar 10 puncte termice. PT31. Dn conducta Dn 65 – Dn 1000 mm Tipul de izola ie clasica preizolată Lungimea traseu (M) Totala După modul de amplasare Canale Canale Exterioara nevizitabile vizitabile 200 21468 20124 7949 Anul PIF 1976 1995 - 1 Total 47.C.U. H Cornişa.

86 13. crt.848 33.321 15.06 388. Tabel 22: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Nr.I. este asigurată de SC CET SA Bacău prin: centrala de cogenerare.52 173. care asigură exploatarea re elei. ca urmare a debranşării consumatorilor (15 – 20 % din străzi). H.502 17.45 442. care acoperă în procent de 87% din beneficiarii existen i în municipiul Bacău.224 51. Alimentarea cu energie termică a Municipiul Bacău.423 505 918 Tone echivalent petrol 948 335 613 Consum hidrofoare existente Consum hidrofoare noi Economie de energie electrica /combustibil 5. 67 puncte termice şi re eaua primara termica ce cuprinde 49. până la nivelul consumatorului final. Pag.436 2.40 219.A.80 221.P.113 17. SERVICIUL DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE În Municipiul Bacău.01 155.201 44.386 37.61 366.85 135. 10 centre termice.U.69 261. reabilitarea şi între inerea tuturor instala iilor existente.56 145.718 Concluzii: 1. E-ON Gaz S.C.D. Exista pierderi mari de agent termic în re eaua primara termica datorita gradului de uzura ridicat al conductelor. BACAU Intergroup engineering Energie electrică MWh/an Tone combustibil conven ional 1.178 22.346 Gaze distribuite total uz casnic/ cap de locuitor (mc/loc) 103. Exista numeroase trasee de conducte blindate.66 Clasament 12 8 13 6 11 7 1 4 3 2 9 10 5 Media Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În compara ie cu ceilal i 12 poli de dezvoltare urbana.038 3. conducte ce au fost puse în func iune în perioada în perioada 1976 – 1995.348 40.756 2.5 km de conductă cu diametre între 65 – 1000 mm.22 200. re eaua comportându-se ca o re ea semideschisă.50 275.523 68. re eaua de gaze naturale este concesionată către S. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Brăila Oradea Bacău Piteşti Arad Sibiu Târgu Mureş Baia Mare Satu Mare Râmnicu Vâlcea Suceava Deva Gaze distribuite total uz casnic (mii mc) 30.749 39. 65 din 221 . apă caldă şi căldură. Bacău se clasează pe locul 6 în ceea ce priveşte volumul de gaz distribuit pentru uz casnic pe cap de locuitor. 2.674 32. 3.

612 409. cu o lungime 216.600 m (2007).On Gaz a reabilitat circa 9. Compania E. Jude ul Bacău se clasează pe locul 2 în regiunea Nord-Est.331.313 534. Concluzii: 1.441 400. din punct de vedere al lungimii conductelor de distribu ie.9 739. Situa ia acoperirii cu conducte şi instala ii de furnizare a gazelor naturale este de 85% din municipiul Bacău. comune Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Tabel 23: Situa ie conductelor de gaze naturale din regiunea NE în 2007 Nr.0 32.000 m3.925.635 222.787 2002 22 8 2003 25 8 2004 23 8 2005 24 8 2006 25 8 2007 26 8 1) Municipii. 3.052 408.7 Volumul gazelor naturale distribuite ( mii m³ ) Total 310.790.715 77.7 371.492.4 415. 1 2 3 4 5 6 Jude ul Iaşi Bacău Neam Vaslui Botoşani Suceava Lungime totala conducte gaze naturale (km) 750.5 km de conducte şi branşamente de gaze naturale în cartierul Bistri a Lac din municipiul Bacău.9 Volum de gaze naturale consumate uz casnic (mii mc) 75. oraşe. crt.0 722.324 din care: pentru uz casnic 132.0 73. după Jude ul Iaşi.222 78.0 743.0 710.1 206.471 76. ea acoperind 85% din suprafa a Municipiul Bacău. în clasamentul polilor de dezvoltare urbana.P. 2.0 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Conform tabelului de mai sus jude ul Bacău se situează pe locul 2 cu privire la lungimea conductelor de gaze naturale şi pe locul 2 la situa ia consumului de gaze naturale folosit pentru uz casnic din cele 6 jude e din Regiunea Nord Est. Re eaua şi volumul gazelor naturale distribuite Jude ul Bacău Anii Localită i 1) în care se distribuie gaze naturale (număr) .la sfârşitul anului662. Infrastructura de alimentare cu gaze naturale este bine dezvoltata.8 237.178.0 32.011 73. reprezentând un grad de acoperire de 851% raportat la suprafa a municipiului cu un volum de gaze naturale distribuite de 129.474. cu un consum de 219.85 mc/locuitor/an.I.9 681.0 25.U. BACAU Intergroup engineering Lungimea simplă a conductelor de distribu ie a gazelor naturale din Municipiul Bacău este de 216.000 m3. 1 Anuarul statistic al Municipiului Bacău Pag. din care pentru uz casnic 39. Municipiul Bacău se clasează pe locul 6 în privin a distribu iei de gaz natural pentru uz casnic/cap de locuitor.0 48.765.D.la sfârşitul anului Total din care: municipii şi oraşe Lungimea simplă a conductelor de distribu ie a gazelor naturale (km) . 66 din 221 .403 494.4 739.787.600 m.

67 din 221 . Focus Sat.re ea de fibră optică combinată cu cablu 3) AIR BITES .re ea de fibră optică combinată cu cablu . 2003. SERVICII DE TELECOMUNICA II. În următorul tabel se prezintă numărul de plătitori de taxă pentru serviciul public de radio şi televiziune în perioada 2001 – 2007. Jude ul Bacău Plătitori de taxă pentru serviciul Plătitori de taxă pentru serviciul public de radio (număr) public de televiziune (număr) 2001 206.290 2002 70.664 2003 137.054 85 3. Operatorii de televiziune prin cablu sunt UPCASTRAL. CABLU.418 2003 234. 2004 în jude ul Bacău Jud. Se poate observa ca numărul plătitorilor de taxa pentru serviciul public de radio a scăzut considerabil.372 130. iar cel a plătitorilor de taxa pentru serviciul public de televiziune s-a dublat în 2007 comparativ cu 2001.469 2001 132. 2001.re ea de fibră optică combinată cu cablu 4) EUROWEB .re ea de fibră optică .wireless 5) ROMTELECOM .wireless 6) ORANGE . fibră optică: 1) UPC .wireless Al i furnizori de servicii de internet sunt: ASYnet. Overnet. Re ele de internet sunt asigurate de următorii operatori prin re ele de mai multe tipuri: wireless.983 2007 160.305 67 621. există apartamente şi gospodării individuale debranşate de la sistemul central de încălzire.035 186.416 104 4.fibră optică . agentul termic fiind asigurat cu centrale de apartament pe gaze naturale. TELEVIZIUNE În Municipiul Bacău. Pag.U.565 Sursa INSSA 2008 Convorbiri telefonice (re eaua fixă a Romtelecom SA) (mii minute) Interurbane Automate Interna ionale Interna ionale manuale (mii impulsuri) manuale automate 187 512. 2002.686 44 2.780 317 383.380 174. Fx Net Airbites.re ea de fibra optică combinată cu cablu .987 Sursa: Societatea Română de Televiziune şi Consiliul Na ional al Audiovizualului În continuare este prezentata o situa ie a utilizării serviciilor de telefonie: Tabel 24: Activită ile de telefonie1) în anii 2000.014 177. Bacău Abonamente telefonice Anii (număr) 2000 126. BACAU Intergroup engineering 4.wireless 7) VODAFONE .149 2004 135. CityNET.440 76. serviciile de telecomunica ii sunt diversificate şi sunt oferite de mai mul i furnizori.748 2004 182. cablu. UPC precum şi furnizorii zonali de semnal TV: Deyvid Tv.502 75. MihuNET.201 97 290. RDS.wireless numai pentru abona i 2) RDS&RCS . Datorită scumpirii agentului termic.903 2005 177.836 2006 165. I. Royal Cablu TV. serviciile de telecomunica ii sunt asigurate în procent de 90% de Romtelecom.D.568 20 2. În municipiul Bacău televiziunea prin cablu este în mare parte asigurată de un singur operator de televiziune digitala prin satelit.979 441 469.079 194. Digi TV. TELEFONIE.I. INTERNET.464 94 4.884 Concluzii: 1) În municipiul Bacău.P.443 2002 136.

90% din municipiul Bacău. J. str. Milcov Sursa E. Nufărului. Gheraiesti. E-ON Moldova Distribu ie S.40 Linie electrica subterana joasa 60% 138.C. 9 Mai. Tipul instala iei Starea instala iei (%) (st. str. str. Mărgineni.50 0.4 kV execu ie 2006 2009 33. Nicolae Bălcescu. Banca Na ionala. Posturi de transformare Sta ii electrice: Bălcescu. Serviciul de telefonie are acoperire de 95% în cazul re elelor fixe şi de 99% în cazul re elelor de telefonie mobila. re eaua de energie electrică este concesionată către S.D. str.L. str. Letea.30 325. Vadu Bistri ei.A.65 310.89 0.84 6/10/20 kV 114. Acoperirea cu re ele electrice este de 99%.P. str.U. str. Partizani. În municipiul Bacău exista 33 de străzi pe care lipsesc stâlpii de iluminat public: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 ALEEA MOLDOVI EI CALEA DR.30 0. de uzură) Capacită i Lungimi Tensiuni (km) Faza de lucru Lucrări reabilitare lungime anul (km) Linie electrică aeriană medie tensiune Linie electrica aeriana joasa tensiune Linie electrica aeriana joasa tensiune. cablu TV. În tabelul de mai jos este prezentata situa ia instala iilor electrice în Municipiul Bacău. Iluminatul public are 3 tipuri de re ele: combinată.L. Pag.I.4 kV tensiune. Calea Moineşti. str.4 kV 51. Caragiale. în propor ie de 85 . str.DRAGOMIR BADIU GENERAL EREMIA GRIGORESCU lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 GRIGORE TĂBĂCARU LIBERTĂ II LOCOTENENT VASILE NICULESCU MACILOR MAREŞAL ALEXANDRU AVERESCU OGORULUI ORIZONTULUI PETUNIILOR POLIGONULUI RODNEI SALCÂMILOR ŞTEFAN ZELETIN TIMPULUI TURBINEI VASILE MERICA ZORELELOR lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi De asemenea sunt străzi cu avarii frecvente ale iluminatului public: str. BACAU Intergroup engineering 2) Popula ia are acces foarte facil la serviciile de telefonie. SERVICII DE FURNIZARE ENERGIE ELECTRICA ŞI ILUMINAT PUBLIC În Municipiul Bacău. Calea Moldovei. I.4 km din linia electrică subterană de medie tensiune. Starea de uzură a instala iilor este între 40 – 60% În perioada 2006 – 2009 concesionarul a reabilitat 33.ON Moldova Distribu ie SA Primăria Bacău are în administrare serviciul de iluminat public. Semnalul de televiziune se transmite prin re ea aeriană. iluminat public Linie electrica subterana medie tensiune Linie electrica subterana joasă tensiune 60% 65% 40% 50% 60% 28. str. I.4 kV 6/10/20 kV 0. Cornişa Bistri ei. aeriană şi îngropată. reabilitarea şi între inerea tuturor instala iilor existente. Tolstoi. IIuminatul public necesita reabilitare pe străzile: Calea Marasesti. 3) Aproape toata popula ia Municipiului are acces la servicii de televiziune. iluminat public 411 buc. care asigură exploatarea re elei. 68 din 221 .ALEXANDRU SAFRAN BARAJULUI CANTONULUI CEZAR UNCESCU CONSTANTIN MUŞAT CĂPITAN ERNEST TÂR ESCU CĂPITAN VASILE MERICA CIREŞOAIA CRĂI ELOR CONSTANTIN PLATON COSTACHE RADU GHEORGHE HOCIUNG GHEORGHE NEGEL GHEORGHE VRÂNCEANU GENERAL DR. 22 Decembrie. Milcov. Bacovia. Caragiale.

4 buc. Ciresoaia. autogunoiera Mercedes . Colectarea deşeurilor menajere şi asimilate celor menajere de la locuin e individuale şi blocuri.4 buc. Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei răspunde de măturatul mecanic pentru jumătate din municipiu. autogunoiera IVECO DAILY 65C15 .1 buc. SERVICIUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR ÎN MUNICIPIUL BACAU În municipiul Bacău gestionarea deşeurile municipale este realizată de 3 operatori: SC SOMA SRL Bacău. SOMA S. str.R.L.C. agen i economici şi Institu ii publice este realizată de S.D.1 buc.1 buc.2 buc autogunoiera IVECO EURO . Aceste recipiente deservesc popula ia. C-tin Platon. agen ii economici din zonă. prin contract de concesiune colectarea şi transportul deşeurilor menajere în mun. 69 din 221 . Acoperirea cu re ele electrice în municipiului Bacău este în procent de 99%. str. IVECO trakker 260 T45 .I.1 buc autogunoiera IVECO 150 E18K.1 buc IVECO trakker . Institu iile şi pie ele. 2.1 buc autogunoiera . Orizontului.1buc. autogunoiera IVECO EURO CARGO. Recipientele pentru precolectare selectivă sunt amplasate în următoarele zone: ZONA ZONA l – Cartier Republicii ZONA II – Cartier Tache ZONA III – Cartier Tache ZONA IV – Cartier Cornişa ZONA V – Cartier Bistri a Lac ZONA VI – Cartier Bistri a Lac ZONA VII – Cartier Centru ZONA VIII – Cartier Miori ei TOTAL Hârtie/Carton 2 0 0 2 2 2 3 0 11 PET 12 0 3 31 20 27 25 15 133 Hârtie/Carton 24 m3 0 0 0 1 0 4 0 1 6 Pag. Pentru transportul deşeurilor menajere S. măturatul manual şi coşurile stradale.10 buc.R. autocompactoare MAN . K. str. Costache Radu.2 buc. dar există probleme în zonele în care s-au extins arealele cu locuin e. Deşeurile reciclabile colectate separat sunt preluate de SC SOMA SRL prin intermediul recipientelor pentru precolectare selectivă amplasate în cartierele municipiului Bacău. buc autogunoiera IVECO 23 MC. str. Bacău care asigura. Bacău. Iluminatul public în Municipiu este satisfăcător.2 buc.B 70 GHB. autogunoiera IVECO . Direc ia de Servicii publice Bacău asigura şi colectarea deşeurilor stradale din măturatul mecanic pentru jumătate din Municipiu. Concluzii: 1.1 buc. Bacău foloseşte următoarele utilaje: autogunoiera AGR 12 .C. str.U. Vasile Merica.P. autogunoiera IVECO 23 B 77 TWW . Conform datelor aflate în eviden a Primăriei Bacău exista străzi care nu au stâlpi pentru iluminat public. autogunoiera IVECO 23 B 77 TXA . ECO-ROM Ambalaje şi Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei. Gheorghe Negel. SOMA S.1buc. străzi cu avarii frecvente ale iluminatului public şi străzi pe care sistemul de iluminat public trebuie reabilitat. autogunoiera IVECO TI SN 23 .L. BACAU Intergroup engineering La primăria Bacău există solicitări de montare a stâlpilor pentru străzile: str.

BACAU Intergroup engineering Gestionarea deşeurilor în municipiul Bacău are loc conform schemei de mai jos realizata de către SC SOMA SRL Bacău.U.P. 70 din 221 . Pag.I.D.

U. BACAU Intergroup engineering Pag. 71 din 221 .I.D.P.

cantitatea men inându-se în limitele legislative existente. Pag.P. iar în anul 2007 cantitatea de deşeuri din materiale de construc ii şi demolări a cunoscut o creştere masivă (400%). ceea ce înseamnă că s-au realizat numeroase construc ii.17 39072. PERICULOASE (tone) 1 55. Tabel 25: Cantită i de deşeuri colectate în municipiul Bacău (2000 – 2007) Tip deşeu colectat în municipiul Bacău Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Cantită i colectate (tone) 49825 13485 61490 15282 29674.72 100% 10% 2% 10% 3% 66. unită i sanitare Deşeuri din materiale de construc ii şi deşeuri de la 9975 125 500 demolări Deşeuri din servicii municipale Compozi ia medie pentru deşeuri 100% 100% 100% menajere. DESEURI MEDICALE crt. 14900 13194 26824 comerciale. institu ii. 72 din 221 .7% 18.1% 0. birouri.00 4 67.20 2 62. altele Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău 1120 18398 100% 18% 3% 4% 6% 11% 25% 16% 17% 3200 15800 100% 0.5% - Cantită i de deşeuri medicale periculoase generate în municipiul Bacău Nr.5% 93% 2.8% 15% 40% 240 15512.2% 2% 3. În următorul tabel sunt prezentate cantită ile de deşeuri colectate de municipiul Bacău în perioada 2000-2007. cantitatea de deşeuri de la agen i economici şi institu ii s-a dublat. inerte 18. textile 10% 10% 10% 6.5% 3% 6% 190 15323. biodegradabile (vegetale şi 56% 56% 68% animale) 7.I.2% 0.7% 6% 8.74 21143.42 26048.1% 1% 4. juridice şi institu ii.U.5% 40112 12800 100% 1% 0.D. deşeurile menajere de la popula ie colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%. total din care: 1. BACAU Intergroup engineering Conform centralizării anuale în perioada 2000 – 2007.28 24675 29716 Deşeuri menajere de la 42546 45500 27964 popula ie (în amestec) Deşeuri menajere de la unită i economice.5% 10% 3% 63. reabilitări de către persoane fizice. modernizări.5% 2% 0. conform tabelului de mai sus se constată o creştere a cantită ii de deşeuri medicale periculoase. sticlă 0. plastic 5% 5% 3% 5.25 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău ANUL 2004 2005 2006 2007 În ceea ce priveşte deşeurile medicale periculoase generate în municipiul Bacău.2% 3% 2% 1% 8% 30. metal 0.5% 0.5% 3% 5.53 3 70. hârtie/carton 10% 10% 10% 2.2 100% 10% 2% 2.

NĂMOLURI GENERATE DE LA STATIA DE EPURARE ORASENEASCA (tone/an) 1 234000 2 216000 3 879592 4 702634 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău NAMOLURI GENERATE DE LA STATII DE EPURARE INDUSTRIALE (tone/an) 5252 4227 7936 7079 ANUL 2004 2005 2006 2007 Cantitatea de nămoluri rezultată din sta ia de epurare orăşenească fa ă de anii 2004 – 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007. Cantitatea de nămol rezultată în Municipiul Bacău. BACAU Intergroup engineering Situa ia cantită ilor de nămoluri generate în sta iile de epurare a apelor uzate orăşeneşti şi industriale din municipiul Bacău: Nr. str.475 Cantitate DEEE colectata până la 30. Alexei Tolstoi nr.041 tone/an conform normativelor şi standardelor cu privire la canalizarea apelor uzate menajere şi pluviale. 73 din 221 .634 tone/an a fost mai mica fa ă de cantită ile de nămol produse în anul 2006.U.09. VSU tratate 2003 351 351 2004 276 276 2005 630 625* 2006 386 97 2007 307 596 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Numărul operatorilor economici autoriza i pentru colectare/ tratare VSU Operatori economici Puncte de lucru Bacău SC REMAT SA BACĂU Bacău. în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice şi de calculatoare. la nivelul municipiului Bacău Nr. condensatori cu con inut de PCB afla i în func iune 370 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău 1169 La nivelul anului 2008 în municipiul Bacău existau 16 agen i economici care de ineau condensatori cu con inut de PCB scoşi din uz şi 8 agen i economici ce de ineau condensatori cu con inut de PCB afla i în func iune.I. Izvoare nr. cantitatea de apă uzată a fost de 758. Situa ia echipamentelor cu con inut de PCB. conform tabelului de mai sus. crt.441 locuitori.2008 (tone) 30. Pentru o popula ie la nivelul anului 2007 de 178.107 Colectare/ Tratare SC SOMA SRL Bacău. sta ia de epurare având doar treaptă mecanică.260 11. la nivelul municipiului Bacău An Nr. Situa ia vehiculelor scoase din uz (VSU) colectate/tratate. Cantită i de deşeuri din echipamente electrice şi electronice (DEEE) colectate în municipiul Bacău: Cantitate DEEE colectata în 2006 ( tone) Cantitate DEEE colectata în 2007 (tone) 23. str. situa ia fiind similară pe plan na ional.D. 1 A Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Municipiul Bacău Pag. condensatori cu con inut de PCB scoşi din uz Nr.1 bis Colectare SC REMAT SA IAŞI Bacău. respectiv de 702.6 SC HIDROCONSTRUC IA SA Bacău. Aeroportului nr. Izvoare nr. str.821 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Cantitatea de deşeuri din echipamente electronice şi electrice s-a triplat în 2008 fa ă de 2006.P. str. VSU colectate Nr.

D.89 1377.528 82. Hârtie/carton.11 La nivelul anului 2009. str. nr.047 43.98 4. Letea nr. Acumulatori auto 35.C. Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90% – a se vedea şi observa iile din concluzii Deşeurile industriale. str. deşeuri lemnoase în 2009.54 2002 184.C. 46-48.83 32600.95 97.23 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Stoc anterior 0 50.Octombrie 2009 Denumire material Cantitate (tone) Stoc colectată valorificată eliminată (tone) 1.519 6.40 2003 183. şi valorificarea par ială a deşeurilor tip: PET.94 9. Sticlă 0 0 0 3.12 5848.68 9. deşeuri de hârtie. 188.90 2005 180.6 61. tratarea acestora realizându-se în punctul de lucru Iaşi. Chimiei nr. nefiind dotat cu facilita i de tip sta ie de sortare.69 671. PET 90.28 53. anvelope uzate. constituie o sursa majoră de poluare pentru mediu.77 5201.128 60.62 2006 179. Anvelope uzate 63. deşeurilor colectate a fost următoarea: Situa ia deşeurilor colectate la nivelul jude ului Bacău . str. C.07 12. în prezent nu există un depozit industrial conform.08 93.662 82. str. În municipiul Bacău există 4 Agen i economici care tratează şi reciclează deşeurile de diverse categorii: PET.39 5. QUARTEK GRUP SRL Punct de lucru Bacău.24 11. BACAU Intergroup engineering SC Remat SA Iaşi – punct de lucru Bacău este autorizat numai pentru colectare VSU.I. PE.19 2004 181. din care: 5541. uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare Nr. datorită modului în care sunt gestionate. Vadu Bistri ei nr. situa ia la nivel jude ean. PCB / PCT (litri) 0 0 32600. 6 Deşeuri valorificate Deşeuri PET Deşeuri de hârtie. TISECO SRL S. Hârtie / carton 669.U.9138 149.211 84.C.6 8.227 16. carton şi materiale plastice (PE). Rumeguş 1385 1462 0 12. Deşeuri spitaliceşti 16.86 0. crt 1 2 3 4 Agentul economic S.83 7. carton şi materiale plastice (PE) Deşeuri petroliere Uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Procentul popula iei deservite a scăzut din 2001 până în 2007.C.23 16.3 Bacău.37 2007 178. 74 din 221 . Calea Republicii nr. Depozitul actual de deşeuri nu este un depozit conform de deşeuri. LETEA SA S. ANDISIMO SRL S. str.441 82.318 82.562 85. Deşeuri lemnoase.P. luna octombrie. popula ia de asemenea fiind în declin numeric. Deşeuri municipale 11228 11228 2. deşeuri petroliere.86 16. PE 21.04 47. Anul Popula ia urbana Popula ie urbana deservita % 2001 206. 1 Bacău.398 95.457 5508. 17 Bacău. Pag.225 Conform situa iei de mai sus se constată eliminarea completă a deşeurilor municipale şi spitaliceşti.03 152. Chimiei nr.51 19. Muşat.765 88. Uleiuri uzate 0. acumulatori auto.555 10.

Cantitatea de nămol rezultată în municipiul Bacău în anul 2007 de 702. la nivelul anului 2009 luna octombrie se constată eliminarea completă a deşeurilor municipale şi spitaliceşti şi valorificarea par ială a deşeurilor tip: PET.A. Deşi sistemul pentru colectarea selectiva a deşeurilor exista. asigurând peste 50% din necesarul dotărilor pentru colectare selectivă. S. sta ia de epurare având doar treaptă mecanică.C. valorifică Deşeuri de hârtie.D. ceea ce înseamnă că s-au realizat numeroase construc ii. Depozitul actual de deşeuri nu este un depozit conform de deşeuri. procesul întâmpină problema depozitarii deşeurilor la comun. Recipientele pentru precolectare selectivă sunt amplasate în 6 din cele 11 cartiere. măturatul manual şi coşurile stradale 4. Conform datelor furnizate de Agen ia de Protec ia Mediului Bacău. deşeuri lemnoase. În municipiul Bacău există de asemenea 4 Agen i economici care tratează şi reciclează deşeurile de diverse categorii: S. 7. Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei răspunde de măturatul mecanic pentru cealaltă jumătate din municipiu (pentru care nu există contract cu SC SOMA SRL). În perioada 2000 – 2007. 10. Cantitatea de nămol rezultată din sta ia de epurare orăşenească fa ă de anii 2004 – 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007. în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice şi de calculatoare. Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere este o problema ce va fi rezolvata în 2010.C.C. cantitatea de deşeuri de la agen i economici şi institu ii s-a dublat. 9. 5. SC SOMA SRL Bacău colectează deşeurilor menajere şi asimilate celor menajere precum şi deşeurile stradale din măturatul mecanic pentru 50% din suprafa a municipiului pe baza unui contract încheiat cu Primăria Bacău 2. LETEA S.U. situa ia fiind similară pe plan na ional.P. carton şi materiale plastice (PE). finan at din fonduri ISPA. Hârtie/carton. acumulatori auto. 75 din 221 . referitoare la avantajele colectări selective. SC SOMA SRL colectează deşeurile reciclabile colectate prin recipientele de colectare selectivă pe baza unui contract încheiat cu Primăria Bacău 3. reabilitări de către persoane fizice. Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%. TISECO SRL valorifică Deşeuri petroliere. deşeurile menajere de la popula ie colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%. S. 12.634 tone/an a fost mai mica fata de cantită ile de nămol produse în perioada anterioara (2004-2006). S. Cantitatea de deşeuri din echipamente electronice şi electrice s-a triplat în 2008 fa ă de 2006. PE. Pag. o dată cu realizarea noului depozit de deşeuri. 11.2007. juridice şi institu ii. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. QUARTEK GRUP SRL valorifică Uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare. 6. cantitatea men inându-se în limitele legislative existente. modernizări.C. anvelope uzate. 8. ANDISIMO SRL valorifică deşeuri PET.I. lucru ce poate fi remediat prin ini ierea de campanii mai ample de informare publica. Se constată o creştere a cantită ii de deşeuri medicale periculoase în perioada 2004 . iar în anul 2007 cantitatea de deşeuri din materiale de construc ii şi demolări a cunoscut o creştere masivă (400%).

Fiind un oraş cu tradi ie în ceea ce priveşte sistemul educa ional. Din punct de vedere statistic. maşini şi utilaje destinate experien elor şi lucrărilor practice în cadrul unei scoli. Cadre didactice angajate în Municipiul Bacău Niveluri de instruire Total Învă ământ preşcolar Învă ământ primar şi gimnazial (inclusiv învă ământul special) Învă ământ primar (inclusiv învă ământul special) Învă ământ gimnazial (inclusiv învă ământul special) Învă ământ liceal Învă ământ profesional şi de ucenici Învă ământ postliceal Învă ământ superior Învă ământ superior public Învă ământ superior privat Sursa: INSSE 2008 Număr persoane 2499 352 791 307 484 981 65 6 304 262 42 La finalul anului 2008. materiale didactice pentru efectuarea experien e didactice şi lucrări practice. aproximativ 981 angaja i iar cea mai mica pondere cei ce provin din învă ământul post-liceal. INFRASTRUCTURA EDUCA IONALA Sistemul de învă ământ acoperă toate nivelele de educa ie şi formare.D. asigurând deopotrivă actul educa ional la toate nivelele pentru elevii şi studen ii din localită ile jude ului. prezentate în Tabelul de mai jos. În Municipiul Bacău exista aproxima i 2500 cadre didactice (cu norma întreaga sau norma par iala). sunt utilizate de două clase de elevi în mod succesiv în decursul unei zile. exista elevi şi studen i la toate aceste nivele de studiu şi în mod evident. instrumente. Municipiul Bacău dispunea de următoarele componentele ale infrastructurii de învă ământ. Laboratoarele şcolare necesită înzestrări cu instala ii. aparatură. de la grădini e până la institu ii de învă ământ superior. 76 din 221 . Cabinetele de specialitate dotate cu aparatură şi documenta ie tehnică necesară pentru studii şi consulta ii de specialitate. Bacău dispune de o re ea consolidata de institu ii educa ionale. Componente ale infrastructurii de învă ământ Săli de clasa şi cabinete şcolare Laboratoare şcolare Săli de gimnastica Ateliere şcolare Terenuri de sport Număr PC-uri Sursa: INSSE 2008 Cantitate 1193 237 37 89 42 2692 Sălile de clasa destinate procesului de educa ie şi instruire şcolara. instrumente. un număr însemnat dintre aceştia sunt navetişti. raportat la numărul total de locuitori din Bacău. BACAU Intergroup engineering L. Pag.I. substan e. Atelierul şcolar este înzestrat cu aparatură. doar 6 angaja i.U.P. Cea mai mare pondere în totalul angaja ilor o reprezintă cei ce provin din învă ământul liceal.

080 11. SCOLI GENERALE ŞI SPECIALE La nivelul municipiului Bacău exista 24 scoli generale şi 2 scoli de arte şi meserii. Vrânceanu Colegiul Na ional Ferdinand I Colegiul Na ional Pedagogic Ştefan cel Mare Colegiul Na ional V. au fost inscrisi.278 31. 7 licee. 4995 copii. liceeni.335 5.300 89. Acest lucru ar putea crea.668 1. În contextul în care noua Lege a Educa iei va fi aprobata.învă ământ public Studen i inscrisi . În anul şcolar 2007 – 2008.I.333 11. Niveluri de instruire (2008) Copii inscrisi în gradinite Elevi inscrisi în învă ământul preuniversitar Elevi inscrisi în învă ământul primar şi gimnazial (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul primar (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul gimnazial (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul liceal Elevi inscrisi în învă ământul profesional şi de ucenici Elevi inscrisi în învă ământul postliceal Elevi inscrisi în învă ământul de maiştri Studen i inscrisi Studen i inscrisi .161 811 117 7. în Municipiul Bacău. studen i. probleme în privin a locurilor din gradinite.925 12. 77 din 221 .205 2.346 28.949 6.406 diferen a -1253 0 798 195 -260 GRADINITE În Municipiul Bacău func ionează 29 gradinite de stat şi 2 gradinite particulare.212 2.D.629 12. învă ământul preşcolar va deveni obligatoriu. în Municipiul Bacău.U.învă ământ privat TOTAL Sursa: INSSE 2008 Număr persoane 5. ÎNVĂ ĂMÂNT PREUNIVERSITAR În Municipiul Bacău func ionează un număr de 8 colegii.925 13.512 5.473 31. Alecsandri Colegiul Tehnic Anghel Saligny Colegiul Tehnic Dumitru Mageron Colegiul Tehnic Henri Coanda Pag. în gradinite. şcolari.146 nr inscrisi 5. Exista colegii de tradi ie acoperind diverse specializări astfel: Colegiul Economic Ion Ghica Colegiul Na ional Gh.P. iar în anul şcolar 2008-2009 au fost inscrisi aproximativ 4700 copii.963 În anul şcolar 2009/2010 situa ia şcolarizării din Municipiul Bacău este centralizată în tabelul următor: preşcolar scoli I-VIII liceal profesional total nr locuri 4. BACAU Intergroup engineering În tabelul următor este prezentată o eviden ă a numărului de beneficiari ai nivelelor educa ionale: preşcolari.386 13.870 1.

Eşantionul de lucru a fost alcătuit din 895 responden i (Facultatea de Inginerie – 308 absolven i. la Facultatea de Ştiin e . Facultatea de Management 2 Departamente: Departamentul de Rela ii Interna ionale.88% (885 absolven i) din totalul responden ilor cuprinşi în eşantionul de lucru. Facultatea de Ştiin e ale Mişcării. Facultatea de Ştiin e Economice – 180 absolven i.65. după doi ani de la absolvire. Centrul ECDL (European Computer Driving Licence). iar 13. În prezent. lucrează 98.33% ( 764 absolven i) îşi desfăşoară activitatea în domeniul specializării absolvite. studen i 7. Universitatea George Bacovia Bacău dispune de : 3 Facultati: Gestiune.112 absolven i. Formare Continuă şi Doctorat (DCTTSPFCD. Facultatea de Ştiin e ale Mişcării.36. Facultatea de Ştiin e . 86.P. iar la cea de Sport . Restul de 1.I.U. Din totalul celor care lucrează ( 885 absolven i).45. Pag. Centrul virtual de informare şi formare continua în gestiunea afacerilor. Facultatea de Litere . BACAU Intergroup engineering SISTEMUL UNIVERSITAR În Municipiul Bacău exista 2 universită i acreditate . Facultatea de Ştiin e.567 9. ancheta psihosocială s-a desfăşurat în perioada: octombrie . Studii Postuniversitare. informare şi formare a managerilor şi marketerilor 2.decembrie 2008.67% ( 121 absolven i) lucrează în alt domeniu. juridic. Centrul regional de consultanta. învă ământ la Distan ă şi Învă ământ Frecven ă Redusă Potrivit unui Raport privind gradul de inser ie pe pia a muncii a absolven ilor Universită ii din Bacău (toate facultă ile).Centru Autorizat de pregătire şi examinare London Chamber of Commerce and Industry în domeniul Business English. medicina etc. administra ie publica. Centrul de cercetare ştiin ifică.71 absolven i.000 2. Departamentul de formare. Studen ii care se înscriu la Universitatea de Stat au posibilitatea de a intra pe locuri subven ionate integral. la Facultatea de Ştiin e Economice . Sportului şi Sănătă ii – 224 absolven i ). Departamentul de Rela ii Interna ionale.12% (10 absolven i) nu lucrează. Tabel 26: Lista Universită ilor din Bacău Denumirea unită ii Universitatea din Bacău Universitatea George Bacovia Total Nr.Universitatea de Stat Bacău şi Universitatea particulara „George Bacovia“. Facultatea de Inginerie. la Facultatea de Litere sunt disponibile 90 de locuri fără taxă. Aceste universită i oferă o larga paleta de cursuri şi specializări în diferite domenii: tehnic. Rezultatele anchetei au eviden iat următoarele aspecte: 1. Departamentul de Cercetare. În cadrul universitatii „George Bacovia“ toate locurile disponibile necesită plata unei taxe. la Facultatea de Inginerie . 78 din 221 . 2. La Universitatea de Stat. Facultatea de Ştiin e Economice. în timp ce 1.567 Universitatile din Bacău au în cadrul lor următoarele specialită i: 1. promo ia 2006. Sportului şi Sănătă ii 5 Departamente: Departamentul de Consiliere Profesională. DPPD . economic.D. Departamentul de Management al Calită ii. Facultatea de Litere. Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău dispune de: 5 Facultati.310. Facultatea.560 de locuri oferite de Universitatea de Stat sunt destinate studen ilor care sunt dispuşi să plătească taxa.Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic 3 Centre: Centrul LCCI . informare şi perfec ionare în domeniul Informaticii Economice. Transfer Tehnologic.

Germania. Studii Postuniversitare. articole. Grecia. precum şi realizarea unor granturi.D. de SPACE (Ghent. Şcoala de Arte şi Meserii cu 605 elevi şi Şcoala “Alexandru Ioan Cuza” cu 1332 elevi. cât şi prin contracte de cercetare încheiate în vederea rezolvării unor probleme de interes economic. de educa ie postuniversitară şi de doctorat. Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău. de la principii şi norme la efecte depline în societate” Este o campanie finan ata din fonduri PHARE derulata de Centrul Regional de Ecologie Bacău. în parteneriat cu Universitatea Nord Baia Mare şi Universitatea Constantin Brâncoveanu Piteşti – centrul de studii Brăila pentru creşterea relevan ei învă ământului superior în Asisten a socială. BACAU Intergroup engineering Din cadrul ac iunilor extraşcolare. Unul din proiecte: "Garda de Mediu a Copiilor . Universitatea acordă certificate în baza unui program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator recunoscute la nivel interna ional. Proiectul se derulează în perioada 2008 – 2011 şi are 12 parteneri din Fran a. Informatică avansată şi Tehnologia Informa iei în Afaceri. sus inerea bazei materiale a cercetării. Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universită ii se desfăşoară în laboratoarele din institu ie în următoarele domenii: Marketing. Italia. participă Grupul Şcolar “Mihai Eminescu“* cu 512 elevi. creşterea numărului şi a calită ii programelor de cercetare în scopul atragerii de fonduri pentru sus inerea activită ii de cercetare. sprijinirea şi dezvoltarea prin intermediul Universită ii din Bacău a diverselor programe de cercetare. Şcoala “Alecu Russo” cu 419 elevi. Şcoala de Arte şi Meserii “Dimitrie Leonida” cu 472 elevi. Formare Continuă şi Doctorat din Universitatea din Bacău s-a înfiin at în anul 2008. Academia de Studii Economice Bucureşti. Universitatea a beneficiat în cadrul programului POSDRU. “Dreptul la un mediu curat. I. colective. Spania. România. Universitatea din Bacău. "Harta Verde a municipiului Bacău". Colegiul Tehnic “Dumitru Mangeron” cu 1093 elevi.Un nou început" lansat în 2007 de către Clubul de Ecologie şi Turism "Veni i cu Noi" din Bacău. Management. asigură promovarea. care să desfăşoare activită i de cercetare competitive (institute. Universitatea “Danubius” din Gala i etc. Marea Britanie şi Ungaria. în colaborare cu Garda Na ionala de Mediu Bacău şi Gruparea Mobila de Jandarmi. Cuza” Iaşi.I. Transfer Tehnologic. Rezultatele cercetării sunt valorificate prin activită i de consultan ă oferite unor agen i economici. 10 cu 729 elevi. Se urmăreşte dezvoltarea şi promovarea unor colective de cercetare puternice. Universitatea „Dunărea de Jos” Gala i. Universitatea “Al. "24-30 aprilie 2006 Săptămâna Verde a Oraşului" şi "Campania Adept . Universitatea de Vest din Timişoara. Departamentul de Cercetare. tratate. parte a „Competitiveness and Innovation Framework Programe”.Parc European". în prezent „Vasile Alecsandri” este partener în proiectul Network of Small RURal communities for ENERgetic-neutrality acronim RURENER. Şcoala “Mihail Sadoveanu”* 536 elevi Şcoala nr. finan at prin programul Inteligent Energy Europe. Belgia). USA). Colegiul Na ional Pedagogic “Ştefan cel Mare” cu 1500 elevi.U. Departamentul de Cercetare din cadrul Universită ii George Bacovia urmăreşte solu ionarea unor probleme teoretice şi aplicative concretizate în studii.P. la nivel de Municipiu se desfăşoară următoarele activită i: Proiectul "Adept . centre.Eco". cuprinde 4 ac iuni locale: "Bacăul Oraşul Eco .dreptul nostru la viitor" urmăreşte conştientizarea tinerilor. simpozioane şi sesiuni ştiin ifice organizate de Universitatea “George Bacovia”. publicate în edituri de prestigiu. acestea participă la conferin e. integrarea colectivelor de cercetare ale universită ii în consor ii na ionale şi interna ionale de cercetare. fata de problemele de mediu. laboratoare). cerin ele pie ei muncii în domeniul serviciilor sociale. de Interna ional Society for Intercommunicating of new Ideas (Boston. 79 din 221 .Eco . Pentru valorificarea cât mai bună a rezultatelor cercetării ştiin ifice individuale şi colective ale cadrelor didactice. Pag.

Grecia.Maine Tehnician Profesionist Unitatea şcolara Colegiul Na ional Pedagogic "Ştefan Cel Mare.00 24. În perioada 2004-2005 în cadrul aceluiaşi colegiu s-a derulat proiectul "FORMARE PROFESIONALA ÎN ELECTRONICA ŞI TELECOMUNICATII" având ca partener Colegiul Avantages – Portsmouth.01.00 34. Bulgaria.100. finan ate de la bugetul de stat.S. Aveiro. (180 lei/luna conform legisla iei în vigoare) În anul şcolar 2009 – 2010. Spania. Proiecte derulate în învă ământul profesional şi tehnic. interna ionale) AVIZATE DE ISJ BACĂU Programul de Granturi pentru Educa ie Lista proiectelor finan ate de M.S. s-au acordat 22 Granturi (burse de studii externe. la agen i economici din Marea Britanie pentru efectuarea unui stagiu de practica pe tematica prezentata în propunerea de proiect.00 Creativitate În Electromecanica Grup Şcoala Ecologica . găsirea mijloacelor şi instrumentelor utile în orientarea şi inser ia profesionala a elevilor. din Fonduri SOCRATES şi F. Malta. licee şi grădini e. Fran a. Obiectivele plasamentului au fost: achizi ia în plan profesional şi personal a unei culturi tehnice şi generale care sa faciliteze integrarea pe pia a europeana a muncii.circa 5272 burse „bani de liceu”. Proiectul a constat intr-un plasament a unui număr de 10 elevi.Şcoala Europeana Strategii Educa ionale De Diminuare A Manifestărilor Şcoala Cu Cls. în Cipru.T. Irlanda şi Italia De asemenea pentru perioada ianuarie – aprilie 2010.I. Marea Britanie.2008 proiectul "CONSTRUIRE SON PARCOURS D'ORIENTATION" la care au participat “Lycee provincial d'enseignement technique” Hainaut. din Fonduri SOCRATES şi F.02 ”Acces la educa ie pentru grupurile dezavantajate“ – programul a fost desfăşurat în 11 unită i de învă ământ PROIECTE ŞI PROGRAME AVIZATE DE MEdCT: Strategia Na ională de Ac iune Comunitară (activită i de voluntariat) Fiecare copil în şcoală (parteneriat Ovidiu Rom şi ISJ Bacău) Eco – Şcoala (14 unită i şcolare) Tradi ii pascale germane (parteneriat ISJ Bacău şi Funda ia Leonhardt) Peste 120 de PROIECTE. pentru perioada septembrie – decembrie 2009. Portugalia The Na ional Trade and Banking High School. .U.Bacău Grup Şcolar De Ecologie Şi Protec ia Mediului "Grigore Antipa" Bacău Şcolar Industrial "Letea" Bacău Şcoala Cls.V. dezvoltarea abilita ilor profesionale şi a competentelor lingvistice pentru o buna adaptare la dinamica din domeniul electronicii şi comunica iilor. Lycee Professionnel «Turgot» . BACAU Intergroup engineering Bursele pentru elevi din anul şcolar 2007-2008. de la MEdCT prin inspectoratul şcolar. PROGRAME şi PARTENERIATE (locale.E în Portugalia.420. respectiv. Belgia. 80 din 221 . Marea Britanie şi Italia.D.020. Fran a. Elevii selecta i au fost de la clasele a XI. PROIECT PHARE 2003/005-551. în jude ul Bacău: Colegiul Tehnic “N.807.140 burse pentru elevi din Republica Moldova .E.C.150.". AEVA. Karpen” Bacău a derulat în perioada 2005 . Finlanda. stagii de pregătire) pentru cadre didactice din şcoli. Sofia.Ed. Cehia.00 33. Titlu Proiect Organiza ia Care Înva ă Azi Elev .00 32.ISJ BACAU. Marea Britanie.P. 1-8 "Ion Luca" Bacău De Violenta În Institu iile De Învă ământ Sursa: www. s-au acordat 14 Granturi (burse de studii externe. Olanda. jude ene. Proiectul vizează compararea sistemelor de învă ământ. dezvoltarea capacitatilor de integrare şi autoevaluare. 1-8 "Alexandru Ioan Cuza" Suma (RON) 46. Fran a.Montmorency. Portugalia. stagii de pregătire) pentru cadre didactice din şcoli. Licee şi colegii.ro Pag. au fost repartizate după cum urmează: .

69/2000 Legea educa iei fizice şi sportului cu modificări şi completări ulterioare s-a lansat Programului na ional «Sportul pentru to i» şi s-a constituit Comitetul activită ilor fizice sportive pentru sănătate. Conform art. care vor fi prevăzute cu destina ia pentru activitatea sportiva şi de tineret. de la grădini e până la institu ii de învă ământ superior. Finan area programului na ional «Sportul pentru to i» se asigura din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat şi din fonduri de la bugetele locale. 2) În cadrul învă ământului liceal şi profesional se remarcă o disponibilitate a locurilor alocate. modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă. precum şi din fonduri ale bugetului de stat. 17 licee. alte subprograme sunt finan ate de la bugetele locale.U.253 de solicitan i adică cu 20% locurile disponibile. colegii şi scoli de arte şi meserii şi 2 universită i. precum şi amenajările. 5) În anul 2008. 89 ateliere şcolare. numărul de înscrieri fiind mai scăzut decât locurile disponibile. 24 de scoli generale. proprietă ii publice sau private. 81 Autorită ile administra iei publice locale au obliga ia să includă în planurile de urbanism şi amenajare rurala suprafe e de teren pentru construirea de baze sportive destinate educa iei fizice şi sportului comunitar. infrastructura educa ionala dispunea de 1193 de Săli de clasa şi cabinete şcolare. care apar in.D. după caz. Concluzii: 1) Sistemul de învă ământ din Municipiul Bacău acoperă toate nivelele de educa ie şi formare.P. 4) În anul şcolar 2009 . Structura unită ilor de învă ământ din municipiul Bacău este alcătuita din 31 de grădini e (de stat şi particulare). Mijloacele financiare necesare pentru sus inerea subprogramelor derulate de Federa ia Sportiva Na ionala «Sportul pentru to i» se asigura din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat. 81 din Lege Art.I. BACAU Intergroup engineering Conform Legii nr. 37 Săli de gimnastica. în condi iile legii. 237 laboratoare şcolare. Autorită ile administra iei publice locale pot contribui la între inerea. Pag. 42 terenuri de sport şi 2692 de PC-uri. din fonduri primite de la organismele interna ionale. Baza materială sportiva cuprinde totalitatea terenurilor şi spa iilor.963 persoane. din sponsorizări. educa ie şi recreare. dona ii. organism consultativ în cadrul Agen iei Na ionale pentru Sport. 81 din 221 . 3) În Municipiul Bacău exista aproximativ 2500 cadre didactice (cu norma întreaga sau norma par iala) la o popula ie preşcolara şi şcolara de 89.2010 cererile pentru locuri în grădini e au depăşit cu 1. instala iile şi construc iile care sunt destinate organizării şi desfăşurării activită ii de educa ie fizică şi sport.

73 10. Spatii verzi la nivelul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007: Clasament 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Suceava Bacău Deva Piteşti Sibiu Brăila Targu-Mures Oradea Râmnicu Vâlcea Satu Mare Baia Mare Arad Suprafa a spatiilor verzi (ha) 896 322 238. prin serviciile pe care le are în subordine: Pia eta Casei de Cultură din Bacău care se află în fa a Palatului Municipal. Parcul dendrologic Hemeiuş Parcul dendrologic Hemeiuş. De-a lungul anilor a găzduit numeroase evenimente importante ale municipiului Bacău şi a beneficiat de numeroase modificări arhitecturale şi structurale.5 18. s-au schimbat pavelele aleilor.95 123 263 225 278 160 220 119 265 80 89 Suprafa a spatiilor verzi/cap de locuitor (mp) 30. Insula de agrement Insula de agrement este o insulă artificială.I.31 5. 82 din 221 . AGREMENT. Pag.69 23. dintre care 370 exotice. BACAU Intergroup engineering M.5 ha. la nivelul Uniunii Europene se recomanda o medie de minimum 26 mp spa iu verde pe cap de locuitor . Parcul s-a numit întâi Parcul Carol. creată în mijlocul unui lac format de râul Bistri a. amenajată pentru agrement.32 Sursa: Strategiile de dezvoltare locala ale municipiilor şi site-rile primăriilor Pentru activită ile de agrement şi sport Primăria asigură între inerea în bune condi ii a următoarelor spa ii de petrecere a timpului liber. în baza căreia autorită ile administra iei publice locale sunt obligate sa asigure minim 20 mp de spatii verzi pe cap de locuitor pana în anul 2010. a fost modernizat în 2007 au fost schimbate lampadarele şi stâlpii de iluminat. cu locuri de plajă şi permite practicarea sporturilor în aer liber. LOCURI DE JOACĂ Suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor la nivelul municipiului Bacău este de 13. În perioada primăvară – toamnă se pot face plimbări cu barca în jurul insulei. PARCURI. În parc se găseşte Statuia eroului Constantin Ene. a fost restrâns ca suprafa ă şi redenumit Parcul Libertă ii şi mai apoi Parcul Cancicov. Parcul Cancicov este amenajat în urma Decretului Regal din 9 mai 1938 şi este una din cele mai importante zone verzi din centrul municipiului. limita sub care sănătatea cetă enilor este afectata. De asemenea. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase.P. în timp ce Organiza ia Mondiala a Sănătă ii recomanda minimum 52 mp. în urma donării terenului de către familia Cancicov.26 13. situat la nord de municipiul Bacău are o suprafa a de 47.53 30.D.U.96 10.5 mp (2008) ceea ce reprezintă o valoare sub cea prevăzuta de normele europene şi OUG nr 114/2007. în prezent Prefectura şi Consiliul Jude ean.22 15.72 5.57 12.91 10. INFRASTRUCTURA URBANA 1. s-au aranjat un foişor şi o fântână arteziană.56 14. Parcul Trandafirilor este amplasat în centrul oraşului.

în spatiile dintre blocuri.) 3 1 1 1 1 1 1 9 Suprafa a Totala (mp) 218. Str. Tabel 27: Lista Parcurilor din Bacău Nr. în medie sunt 2 locuri de joacă pe cartier. doar 15 asigură spatii de joaca cu suprafe e între 200 şi 550 mp.6 ha).) 23 0 4 0 0 0 0 27 Toalete (buc. 1 2 3 4 5 6 7 Denumire parc Parcul Cancicov Parcul Trandafirilor Parcul V. parcuri şi locuri de joacă pentru copii. Republicii 76 (8. scuaruri şi alte suprafe e care intră calculul suprafe ei totale de spa ii verzi de 238. un număr mic având în vedere ca în Municipiul Bacău exista 11 cartiere. au fost de asemenea amenajate 22 de locuri de joaca.200 228. În ultimii 10 ani.347 1.650 m2.487 11.81 m2.P. Aleea Ghioceilor 18A ( 8.115 338 343 475 0 3.901 m2) şi Insula de Agrement (2086.002 50 0 72 689 0 125 Spatii verzi (mp) 204. crt. BACAU Intergroup engineering Spa iile verzi din Municipiul Bacău aferente celor mai mari parcuri este de aproximativ 566. Cartierele mari au între 30 – 58 de străzi.451 mp (56.938 Sursa Primăria Bacău Direc ia Parcuri Din totalul de 30 de grădini e existente în Municipiul Bacău în anul 2008.629 4.402 497.386 192.914 Fântâni arteziene (mp) 250 135 0 0 0 0 0 385 Alte construc ii (mp) 750 24 0 25 654 20.I.) 220 133 9 35 99 15 160 671 Mese (buc.D. Bacovia Parcul Catedralei Parcul Gheraiesti Insula de agrement Alei asfaltate (mp) 3.430 7.568 23.833 7.000 1.77 m2).451 TOTAL 10. Suprafa a amenajată cu locuri de joacă în municipiul Bacău este de 44. cele mai mari parcuri cu locuri de joacă pentru copii fiind amplasate pe Str. iar cele mici între 10 – 25 de străzi. Suprafa a alocată acestor locuri de joacă este între 300 – 8.829 7. Alecsandri Parcul G. exceptând zonele verzi dintre blocuri.400 86.406 7.311. INFRASTRUCTURA SPORTIVĂ DIN MUNICIPIUL BACĂU SALA SPORTURILOR Pag.722 6.U. 83 din 221 .04 m2).262 5.021 Bănci (buc.383 566.626 m2). ceea ce arată o distribu ie redusă a parcurilor pentru copii.996 75. Având în vedere că în municipiul Bacău există 11 cartiere.616 Alei dalate (mp) 1.95 ha.648.460 2. Aprodu Purice (6.

CU NOCTURNĂ INSULA DE AGREMENT CU BAZĂ SPORTIVĂ CONSTÂND ÎN: Terenuri de Sport Terenuri pentru volei pe plajă Bază de sporturi nautice BAZA SPORTIVĂ DE TENIS.I. alimentare cu energie electrică. apă curentă. a fost pus în func iune în anul 1956 având în alcătuire tribuna A.P.200 m2 Stadionul municipal Bacău dispune de canalizare. Suprafa a spa iilor verzi din Municipiul Bacău este de 152 ha.068. iar în anul 1995 – lucrări de interven ie la peluza 2. municipiul Bacău se afla pe locul 11 din cei 13 în clasamentul după suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor.S = 3. Clădirea stadionului are o suprafa ă de 12. suprafa a amenajată cu locuri de joacă în municipiul Bacău este de 44. 84 din 221 .94. are suprafa a de 31. birouri. . saună.40 m2.000 locuri.85 m şi următoarele dotări: duşuri.casă de bilete – S = 17. Locurile de joacă nu sunt distribuite uniform în toate cartierele. BACAU Intergroup engineering Principalele amenajări pentru desfăşurarea activită ilor sportive din municipiul Bacău sunt: BAZINUL ACOPERIT DE ÎNOT SALA SPORTURILOR SALA DE ATLETISM STADIONUL MUNICIPAL. sală mese. Din totalul de 30 de grădini e existente (2008) doar 15 au amenajate spa ii de joacă. capacitatea de 19. este în aria sălii de atletism şi a Stadionului Municipal STADIONUL MUNICIPAL este situat în municipiul Bacău pe str.U. STADION BACAU Pag. casă de bilete – S = 18. Pentru desfăşurarea în bune condi ii a activită ilor sportive au fost efectuate modernizări astfel: în anul 1976 – extindere tribuna B. Comparativ cu polii de dezvoltare ai României. 50% din grădini e nu au locuri de joacă în aer liber amenajate pentru copii. Nu exista suficiente locuri de joacă amenajate raportat la numărul de locuitori. cantină. încălzire cu centrală proprie. tribună – S = 11.22 mp şi tribună oficială – S = 133.83 m2.81 m2 .311.982. 2. tribuna B şi peluzele 1 şi 2. Pictor Aman nr.201.834 mp/copil.30 m2. grupuri sanitare.39 m2. din care 56 ha sunt reprezentate de cele existente în parcuri. post transformare. 4. pistă atletism . Concluzii: 1. reprezentând circa 35% din suprafa a municipiului. 3. ceea ce înseamnă 0.D. re ea telefonică. în anul 1978 – extindere peluze.

datorită faptului că pe terenul existent se va amenaja Spitalul Municipal.I. în zilele de mar i.U. atât de producătorii agricoli cât şi de persoanele juridice. 1. 5 spa ii de depozitare care au fost închiriate de către persoane juridice care comercializează produse agricole en gross. 297 mp suprafa a halei de lactate. Are o suprafa ă totală de 8.PIETE ŞI PUNCTE DE DESFACERE A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI NEALIMENTARE În Municipiul Bacău. o parcare comercială cu o suprafa ă de 3000 mp în care comercializarea produselor se face direct din mijloacele de transport. Bazarul Milcov. în prezent fiind asigurate dotările şi instala iile necesare pentru o bună desfăşurare a activită ilor. miercuri şi joi.p. neacoperită. a cherestelei şi materialului lemnos.742 mp suprafa a platoului. Suprafa a totală a târgului este de 43. Pia a Sud. acoperită în totalitate. Cele 5 pie e existente asigură în bune condi ii comercializarea produselor agricole şi a produselor de larg consum. b) PIA A SUD are profil agroalimentar. activitate permanentă. Are o suprafa ă totală de 7. exista în prezent 5 pie e între inute de Direc ia Administra ia Pie elor. asocia ii familiale sau persoane fizice autorizate. c) BAZARUL MILCOV este un târg specializat în vânzarea produselor industriale. 520 mp suprafa a halei de lactate.000 mp. d) PIA A DE GROSS este o pia ă agroalimentară destinată comercializării en gross a produselor agricole. acoperită în totalitate şi închisă pe întreg perimetru. din care. 3465 mp suprafa ă parcare. grad de ocupare a pie ei 100% în sezon şi ajunge până la 20-30% iarna în zilele geroase.D. Platoul bazarului este împăr it în două păr i: sector ocupat cu module pentru vânzarea produselor industriale noi. activitate permanentă. 1008 mp suprafa ă parcare comercială. Pentru comercializarea produselor. Pia a a fost dată în folosin ă în mai 2008. grad de ocupare a pie ei 100% în sezon şi ajunge până la 20-30% iarna în zilele geroase. e) TÂRGUL AUTO ŞI OBORUL ŞERBĂNEŞTI este un târg specializat în vânzarea mijloacelor auto. 625 mp suprafa a halei de carne-peşte. BACAU Intergroup engineering 2. pentru activită i comerciale sunt destinate următoarele suprafe e: 2.425 mp suprafa a terasei superioare. au fost puse la dispozi ie următoarele: o hală de vânzare cu 10 module a câte 30 mp fiecare. 98. sector ocupat cu mese pentru comercializarea diverselor produse industriale proprii ale persoanelor particulare. SERVICII COMERCIALE DE DESFACERE PRODUSE . Târgul Auto şi Bazarul Şerbăneşti vor fi relocate în comuna Letea Veche. 85 din 221 . În conformitate cu informa iile primite pie ele: Pia a Centrală. 1. a) PIA A CENTRALĂ are profil agroalimentar. pe strada Pie ii nr.p. pentru activită i comerciale sunt destinate următoarele suprafe e: 2. acoperită în totalitate.277 m. în zilele de sâmbătă şi duminică.399 m. din care. în care îşi desfăşoară activitatea societă i comerciale. este amplasată pe strada Mărăşeşti nr. Pia a de Gros vor fi modernizate în perioada 2010 – 2012. şi a diverselor produse industriale (talcioc) în zilele de joi şi duminică. în suprafa ă de 768 mp.P. Pag. în suprafa ă de 120 mp.546 mp suprafa a platoului. este dispusă în centrul municipiului.

Construc ia unui nou cimitir este necesară deoarece în cele existente suprafe ele au fost utilizate deja. S=11446. str. Alexei Tolstoi nr. În municipiul Bacău există 27 de zone amenajate ca terenuri pentru cimitir. datorită faptului că pe terenul existent se va amenaja Spitalul Municipal. o capelă mortuară şi o suprafa ă parcelată pentru morminte. Primăria Municipiului Bacău a demarat proiectul pentru construirea unui nou cimitir. De asemenea.021.Sărata I” Teren Cimitir . Târgul Auto şi Oborul Serbanesti ocupa o suprafa a de 43. 5. 2. Cimitirele includ un sediu administrativ.356 m2.. str.CFR” Teren Cimitir Învierea Domnului Teren Cimitir Şerbăneşti Teren Cimitir Parohia Izvoare Teren Cimitirul Eroilor Teren Biserica Militară Sfântul Gheorghe şi Eroii Neamului Elemente de identificare S=48.7A. Denumirea Teren Cimitir .900 – 94. zona de circula ie carosabila şi o suprafa a parcelata pentru 13.36mp. ele sunt împrejmuite cu gard. Cimitirul va fi împrejmuit cu gard de beton. S=21063mp S=22. S=94. str. Pag. Suprafe ele aferente cimitirelor existente sunt între 2.300 de metri pătra i în extravilanul municipiului Bacău.. Concluzii: 1. Gradul de ocupare al pie elor alimentare pe timp de vara este de 100% 3. sediu administrativ. locurile fiind ocupate în procent de 99%.73mp.510 mp. 7. Suprafe ele aferente sunt între 2. 86 din 221 .. SERVICII FUNERARE . 8. pe drumul jude ean Bacău – Sarata.Central” Teren Cimitir Nou . 3.356 m2. situat pe str. Acesta va fi amplasat în prelungirea actualului cimitir Sarata şi va avea o suprafa ă de aproape 97.166mp. 18. 4. Cele mai importante cimitire sunt următoarele: 1.900 – 94.356 mp. 3.CIMITIRE În municipiul Bacău există 27 de zone amenajate ca terenuri pentru cimitir. Bradului S=23.I. Cele 5 pie e existente asigură în bune condi ii comercializarea produselor agricole şi produse de larg consum ele având asigurate dotările şi instala iile necesare pentru o bună desfăşurare a activită ilor specifice. S=12. Veronica Micle nr. str. Pentru cazurile sociale Primăria are în prezent la dispozi ie 30 de parcele. Amenajarea noului cimitir va include o capela mortuara. Triumfului nr.Militari S=29.080 de morminte. bazin vidanjabil.39A. Constan ei nr. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. 2. 2. sunt dotate cu grupuri sanitare şi cu zone de circula ie carosabile. grupuri sanitare.976mp. Constan ei. 6. Calea Mărăşeşti 161.506 mp str. 18.D. Este necesară construc ia unui nou cimitir în cele existente suprafe ele alocate sunt ocupate în totalitate.U. cu intrarea din strada Poligonului. cabina poarta.P.000 mp vor fi relocate în comuna Letea Veche. situat în Cartier CFR-str.

87 5.843 11.I. Neam şi Vaslui.61 5.386 2.025 Clasament (număr de paturi în spitale/1000 locuitori) 9 13 3 12 10 11 2 1 8 7 6 4 5 Pag.906 13. SERVICII SANITARE SPITALELE Conform statisticilor realizate la nivelul anului 2007. dispensare la nivelul anului 2007 Regiunea N-E Tabel 29: Situa ia spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Nr.553 10. Pe ultimele trei pozi ii se găseau.970 8.589 2. cabinete Municipiul dispensare.500 12.956 2. BACAU Intergroup engineering N.743 3. crt.83 Număr medici 2. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. 87 din 221 1 Gala i 8 2 Brăila 4 3 Oradea 7 4 Bacău 5 5 Piteşti 5 6 Arad 3 7 Sibiu 6 8 Târgu Mureş 2 9 Baia Mare 5 10 Satu Mare 2 11 Râmnicu Vâlcea 2 12 Suceava 2 13 Deva 1 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 .25 4.264 12.392 17. cu 15 de unitati.224 0.141 0.D.743 1.113 9.79 4.425 2. în ordine.324 Număr de paturi în spitale/1000 locuitori 8.624 1.698 2.547 1. Jude ul Bacău era depăşit de jude ele Iaşi şi Suceava.331 828 Număr de paturi în spitale/1000 locuitori 9. Tabel 28: Situa ia infrastructurii sanitare la nivelul jude elor din regiunea NE (2007) Număr de Număr de spitale.70 4.239 0.423 9.315 15.204 0.580 3.381 9. cu 25.985 1. Număr de paturi în spitale 6.613 1.U. jude ele Botoşani.270 Grafic 14: Spitale.426 11.812 1. medicale policlinici (sector public) 1 Iaşi 25 562 2 Bacău 15 480 3 Neam 11 390 4 Vaslui 11 310 5 Botoşani 12 146 6 Suceava 16 379 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.003 688 496 533 808 Număr de farmacii 183 169 78 93 96 186 Număr de farmacii / 100 de locuitori 0. crt.212 0. respectiv 16 spitale.P.325 1.306 1.671 1.552 2. jude ul Bacău se plasa pe locul al III-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale. Municipiul Număr de spitale Număr de cabinete medicale (sector public) 148 155 34 127 121 87 97 99 199 15 63 117 25 Număr de paturi în spitale 2.

în jude ul Bacău func ionau 480 de cabinete medicale. Grafic 15: Cabinete medicale în regiunea NE 600 500 400 300 200 100 0 IASI BACAU NEAMT VASLUI BOTOSANI SUCEAVA CABINETE MEDICALE IN REGIUNEA NORDEST În cadrul jude ului Bacău. 60 farmacii. 4. 5. crt. 88 din 221 .2007 În prezent. conform tabelului de mai jos.Situa ia cabinetelor medicale existente Acupunctura Alergologie şi imunologie clinica Cardiologie Chirurgie generala Chirurgie plastica-estetica-reconstructivă Cosmetologie (DOMENIU NOU) Dermato. BACAU Intergroup engineering În cadrul polilor de dezvoltare urbană se observă din tabelul de mai sus faptul că municipiul Bacău se află pe ultimele locuri (respectiv locul 12 din cei 13 poli de dezvoltare).I. se observa.venerologie Endocrinologie CABINETE 1 1 3 3 1 1 5 3 Pag. Grafic 16: Evolu ia numărului cabinetelor medicale de medicina generala şi de specialitate în perioada 2005 . număr cu care se situa pe locul 2 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. 8. cu diferite specializări – (a se vedea tabelul de mai sus). în cadrul: EUROMED SRL SPITALULUI DE PEDIATRIE BACAU SPITALULUI DE PNEUMOFIZIOLOGIE BACAU 3 spitale. ceea ce conduce la concluzia că în cadrul municipiului există un nivel insuficient de dezvoltare al infrastructurii medicale în raport cu nevoile existente în domeniul medical. În ansamblu. la nivelul Municipiului Bacău func ionează 86 cabinete medicale – cu diferite specializări. în perioada 2005-2007. 3.P. după jude ul Iaşi unde se înregistrau 562 cabinete. în Municipiul Bacău func ionează: 3 ambulatorii de specialitate. la nivelul unită ilor sanitare din sectorul privat. în acelaşi timp. 2. la nivelul anului 2009. 6. 1. SPECIALIZAREA .U. 7. o uşoara scădere a numărului de cabinete medicale de medicina generală. şi.D. o creştere a numărului de cabinete medicale de specialitate. Nr. CABINETELE MEDICALE În 2007. 86 cabinete medicale.

30. 23. Situa ia farmaciilor la nivel de Regiune de Dezvoltare este prezentată mai jos: În cadrul celor 13 poli de dezvoltare urbană municipiul Bacău se situează pe locul 4 ca număr de medici şi farmacii la 1000 de locuitori.P. 34. 22. 21. crt. din acest punct de vedere. 31. 28. pe locul al III-lea în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. 37. 29. 36. 9. 20. în jude ul Bacău îşi desfăşurau activitatea 169 farmacii. 38. 89 din 221 . 17. BACAU Intergroup engineering SPECIALIZAREA . Jude ele Botoşani. cu 96. 35. conform tabelului de mai jos. 33. 24.U.D. 39. respectiv 78 de farmacii.I. 27. Pe primul loc de afla jude ul Suceava. 25.Situa ia cabinetelor medicale existente Gastroenterologie Hematologie Homeopatie Kinetoterapie (DOMENIU NOU) Laborator de analize Medicina alternativa şi naturista Medicina de familie Medicina generala Medicina interna Medicina muncii Neurochirurgie Neurologie Neurologie pediatrica Obstretica-ginecologie Oftalmologie Optica medicala Ortopedie şi traumatologie Ortorinolaringologie. 26. 13. 19. 18.ORL Pediatrie Pneumologie Psihiatrie Psihiatrie pediatrica Psihologie Psihoterapie Radiologie şi imagistica medicala Reflexoterapie (DOMENIU NOU) Remodelare corporala (DOMENIU NOU) Reumatologie Stomatologie Tratamente corporale (DOMENIU NOU) Urologie Nr. 16. 14. Pag. pe locul al II-lea jude ul Iaşi (183 de farmacii). CABINETE 2 1 1 1 3 2 4 1 2 3 1 2 1 4 3 2 1 4 1 1 1 1 5 4 3 1 2 1 5 1 4 TOTAL 86 FARMACII Grafic 17: Farmacii în regiunea NE \ 200 150 100 50 0 FARMACII LA NIVEL DE REGIUNE . Vaslui şi Neam . 93. 32. cu 186 de farmacii. 11.PE JUDETE IASI BACAU NEAMT VASLUI BOTOSANI SUCEAVA În anul 2007. 12. 10. 15. jude ul Bacău situându-se.

432 0. în 2007. Pag.436 Numărul farmaciilor a crescut.590 0.38 0.D.14 9. de-a lungul perioadei 2005 .29 Nr. 90 din 221 .96 2. după cum se observa din graficul prezentat mai jos.378 9 Baia Mare 423 10 Satu Mare 306 11 Râmnicu Vâlcea 357 12 Suceava 387 13 Deva 364 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.440 0.15 1. la nivel general.399 0.64 3. de la 127 de unitati farmaceutice în 2005.371 0. Nr.98 3. s-a ajuns. în Municipiul Bacău func ionează 60 de farmacii (atât cu proprietate majoritara de stat cat şi din sectorul privat).470 0.I. BACAU Intergroup engineering Tabel 30: Medici şi farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Nr.274 0.90 3. în număr de 10. la 156 în 2007 (a se vedea graficul de mai jos). fata de 11 în 2005. în timp ce farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat a înregistrat o uşoara scădere. de medici/ 1000 locuitori 2.U.26 2. de farmacii 82 65 119 71 81 75 68 87 53 53 44 64 30 Nr. de Municipiul crt.14 3.57 5. În ceea ce priveşte farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat.584 0.387 0.296 0. medici 1 Gala i 643 2 Brăila 434 3 Oradea 775 4 Bacău 516 5 Piteşti 582 6 Arad 61 7 Sibiu 810 8 Târgu Mureş 1.2007 160 140 120 100 80 60 40 20 0 2005 2006 2007 Farmacii din sectorul de stat Farmacii din sectorul priv at Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În prezent.2007 în cadrul sectorului privat.457 0. la nivelul sectorului privat. Astfel.70 2. acestea se găseau. de farmacii/ 1000 locuitori 0.569 0.36 5. Grafic 18: Evolu ia numărului de farmacii 2005 .P.

Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura atât asisten ă medicala ambulatorie la locul solicitării precum şi transporturi nemedicalizate. Serviciul de Ambulanta răspunde solicitărilor telefonice venite atât din partea popula iei cât şi a altor unită i medicale. proces la sfârşitul căruia va oferi condi ii conforme tuturor standardelor europene în domeniu. asigurând asisten ă medicala şi transportul pentru urgentele individuale. Sec ia medicală: 50 de paturi – 15 pentru gastro enterologie şi 10 pentru alergologie. Fiind principalul segment al asistentei medicale şi transportului pentru urgentele majore în etapa prespital. greva foamei.A. în lipsa unui sistem de asisten ă sociala. asigurându-se necesarul de asisten ă medicală de urgen ă pe întreg teritoriul Municipiului Bacău. iar dacă este cazul şi în afara acestuia.M. colective şi de masa în cazul catastrofelor. având ca specific lucrul în regim de aşteptare 24 de ore din 24. Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău asigură asisten ă medicala de urgen ă prespitaliceasca atât la locul solicitării cât şi pe durata transportului pacien ilor (bolnavilor. Sec ia de anestezie şi terapie intensivă: 15 paturi. Sec ia de hematologie: 15 paturi. Spitalul Municipal va avea 320 de paturi pentru spitalizare continuă şi 20 de paturi spitalizare de zi. Sec ia de chirurgie generală: 75 de paturi – 15 pentru urologie şi 10 pentru chirurgie vasculară. gravidelor) către spital.U. efectuează şi alte activită i cum ar fi asisten ă medicala la domiciliu pentru urgentele de gradul 2. produselor biologice (sânge şi organe) şi al personalului medico-sanitar se face în program continuu. Spitalul Municipal este în plin proces de construc ie şi amenajare. eliberarea de certificate constatatoare de deces în zilele de sâmbăta. SAM este implicata şi în asisten ă medicala preventiva a marilor aglomerări umane cum ar fi activită ile sportive. Politia sau Unitati ale MApN pe baza unor protocoale încheiate între Ministerul Sanatatii şi aceştia. Sec ia ORL: 10 paturi. accidenta ilor. acordând de asemenea asisten ă medicala şi transportul la spital pentru cazurile sociale. Sistemul sanitar are nevoie de o sus inere deplină din partea autorită ilor.D. Sec ia de neurologie: 45 de paturi. Pe lângă asisten a medicală de urgen ă şi asisten a medicală de urgen ă în caz de dezastre. BACAU Intergroup engineering SPITALUL MUNICIPAL ÎN CONSTRUCTIE Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău este o unitate sanitară strategică cu personalitate juridică. Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău func ionează în colaborare cu Pompierii. social politice. Sec ia de diabet: 35 de paturi. culturale. 91 din 221 . 365 de zile pe an. cu următoarele sec ii de spitalizare: Sec ia de cardiologie: 60 de paturi din care 5 pentru terapie intensivă coronarieni. Transportul medicamentelor.I. S.P. Pag. 24 de ore din 24 . similare unită ilor sanitare din ările dezvoltate ale Uniunii Europene. Sec ia ortopedie: 15 paturi. duminica şi sărbători legale.

În anul 2007. 5. asigură servicii de protec ie specială unui număr de 1.P. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Jude ul Bacău era depăşit de jude ele Iaşi şi Suceava. Spitalul Municipal este în plin proces de construc ie şi amenajare. din care: 419 . cu 186 de farmacii. Pag. O.2008 – 612 copii. furnizând servicii acreditate pentru mai multe categorii de vârstă. în vederea creării condi iilor conforme tuturor standardelor europene în domeniu. 3. din care: 576 .2008) – 591 copii. Internarea şi tratarea pacien ilor în cadrul Spitalului Jude ean nu se poate desfăşura. din care: 565 .01. similare unitatilor sanitare din tarile dezvoltate ale Uniunii Europene.ASISTEN Ă MATERNALA.copii cu măsura de plasament la AMP.copii plasa i la rude de gradul IV. La nivelul anului 2007. în raza teritorială a jude ului Bacău. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. În cadrul celor 13 poli de dezvoltare urbană.SERVICII DE PROTEC IE SPECIALA DE TIP FAMILIAL . BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. Municipiul Bacău se situează pe locul al 12-lea în statisticile referitoare la gradul de acoperire a nevoilor popula iei în domeniul medical.copii afla i în plasament la familii/persoane.copii cu măsura de plasament la AMP. tutela. dintr-un număr total de 13 poli supuşi analizei.12.U. Pe primul loc de afla jude ul Suceava. Copii afla i în plasament la AMP Numărul de copii la începutul anului (01. Copii afla i în eviden a biroului plasamente de tip familial. în jude ul Bacău se situa pe locul al 3-lea în statisticile cu privire la numărul de farmacii ce îşi desfăşurau activitatea pe teritoriul sau (169 de farmacii). jude ele Botoşani. 67 – copii cu tutela. PLASAMENT FAMILIAL. 57 . în ordine. 2.I. Municipiul Bacău se situează pe locul 4 ca număr de medici şi farmacii la 1000 de locuitori.D. pentru moment. cu 15 de unitati. 92 din 221 .copii cu supraveghere specializata. TUTELA Serviciile sociale ale municipiului sunt furnizate de sectorul public prin intermediul Serviciului Public de Asisten ă Socială care func ionează în subordine Consiliului Jude ean al municipiului Bacău şi a Serviciului Public de Asisten ă Socială din cadrul Primăriei Bacău dar şi de sectorul privat prin mai multe asocia ii şi funda ii neguvernamentale. 21 . La baza acestei situa ii dificile stă nivelul insuficient de dezvoltare a infrastructurii medicale. aflat în structura Direc iei Generale de Asisten ă Socială şi Protec ia Copilului Bacău. 36 – copii cu măsura de plasament în regim de urgenta Numărul de copii la data de 31.185 de beneficiari raporta i în 2008 şi este împăr it în două componente după cum urmează: Componenta Asisten i Maternali Profesionişti Componenta Plasamente de Tip Familial. respectiv 16 spitale. Neam şi Vaslui. Pe ultimele trei pozi ii se găseau. 4. B.01. 6. jude ul Bacău se plasa pe locul al III-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale. cu 12 (BT). pe locul al II-lea jude ul Iaşi (183 de farmacii). la întreaga capacitate a institu iei. Tutela şi Evaluare a Copilului care a săvârşit o fapta penala şi nu răspunde penal A.copii cu măsura de plasament în regim de urgenta. cu 25. şi evaluare a copilului care a săvârşit o faptă penală Numărul de copii la începutul anului (01. respectiv 11 spitale (NT şi VS). În cadrul Serviciului Public de Asisten ă Sociala de la Consiliul Jude ean func ionează următoarele structuri: Centrul pentru servicii de tip familial.2008) – 564 copii. SERVICIILE DE ASISTEN Ă SOCIALĂ . 36 .

2 psihologi Astfel. Servicii De Primire Şi Protec ie În Regim De Urgenta 6. 5 psihologi.2008 . 64 – copii cu tutela. Tabel 31: Situa ia copiilor afla i în centrele de plasament din Bacău Tip centru de plasament Centre de tip clasic pentru copii în dificultate Centre de tip clasic pentru copii cu dizabilită i Centrele de tip familial pentru copii în dificultate Centre de tip familial pentru copii cu dizabilită i Total copii în C R Decembrie 2004 361 243 142 19 765 Decembrie 2005 287 250 137 20 694 Decembrie 2006 255 244 143 18 660 Decembrie 2007 207 248 134 20 609 Decembrie 2008 170 186 135 16 *507 Servicii asigurate: 1.P.copii afla i în plasament la familii/persoane. Centrul pentru Servicii de Tip Familial îşi desfăşoară activitatea cu personalul de specialitate existent astfel: Componenta asisten i maternali profesionişti: 7 asisten i sociali.D. Servicii Destinate Mamei Şi Copilului 4. din care: 425 . În cadrul Centrului pentru Servicii privind Adop ia s-a derulat în perioada 1 aprilie – 31 decembrie 2008 Programul na ional „Coordonarea şi monitorizarea activită ii în domeniul adop iei la nivel na ional”. Prevenirea abuzului şi a neglijării de orice fel precum şi a fenomenelor care determina intrarea copilului în dificultate 5. Servicii Sociale Primare De Tip Preventiv 2.2008 în cadrul centrului figurau un număr de 495 AMP. iar pentru desfăşurarea activită ii conform standardelor minime obligatorii şi a managementului de caz ar trebui prevăzute un număr de 21 posturi. 93 din 221 . un asistent social al copilului are în medie 90 de cazuri active. La data de 01. 4 psihologi Componenta plasamente familial: 3 asisten i sociali.I. Dificultă i: Lipsa fondurilor necesare participării la cursuri de perfec ionare a specialiştilor din cadrul centrului.copii cu supraveghere specializata. Asisten ă Sociala a Persoanelor Adulte aflate în Dificultate 9. implementat de Societatea Civila Profesionala de Asisten ă Sociala Lavric şi Porumb în urma încheierii unui contract de prestări servicii de asisten ă sociala cu Oficiul Roman pentru Adop ii. iar un asistent social al asistentului maternal profesionist este responsabil în medie pentru 80 asisten i maternali profesionişti. Conform standardelor minime obligatorii ar fi nevoie de: 60 asisten i sociali.U. Servicii Pentru Copii Care Savarsesc Fapte Penale Şi Nu Răspund Penal 7. În prezent.01. Servicii De Consiliere Şi Sprijin Pentru Parinti Şi Copii 3. care aveau copii în plasament.12. În statul de func ii al Centrului pentru Servicii privind Adop ia sunt prevăzute 7 posturi. 60 . Serviciului De Evaluare Complexa A Copilului 8. BACAU Intergroup engineering Numărul de copii la data de 31. Lipsa instrumentelor de Evaluare Psihologica.573 copii. Asisten ă sociala a victimelor violentei domestice Pag.copii plasa i la rude de gradul IV. Nerespectarea tuturor standardelor minime obligatorii din cauza personalului insuficient şi a bugetului alocat centrului. 24 .

4A. constituirea unui mecanism de suport financiar de urgen ă pentru situa ii individuale şi colective.28 de persoane. servicii de recuperare şi reabilitare. dintre care 6 persoane cu întârziere mentală (2 femei. psihoterapie. Centrul de Consiliere şi Informare . nr. sprijin de urgen ă în vederea reducerii efectelor de criză. 94 din 221 . asigurarea drepturilor persoanelor vârstnice şi/sau cu handicap. Centrul de îngrijire de tip familial (asisten i maternali) . în func ie de necesită i şi/sau solicitări numărul de angaja i variază. 470 asisten i personali (la nivelul anului 2007).P. 4 bărba i).A. Ştefan cel Mare. consiliere psihologică. consiliere juridică.A.S. femei şi bărba i. nr. asigură următoarele servicii sociale: eradicarea fenomenului copiilor străzii. care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. 2 persoane cu epilepsie (un bărbat şi o femeie) şi o persoană cu handicap somatic (femeie). cu afec iuni neuropsihice (schizofrenii.G. servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive. consiliere juridică. asigurarea de locuin e pentru persoanele/ familiile fără adăpost.S. Numărul zilnic de beneficiari care participă la activită ile centrului a fost de aproximativ 16 – 17 de persoane. este reprezentat de: circa 93 salaria i din aparatul propriu. informare în domeniu. 3. prin: Integrare în Plasament în Servicii familie CPRU alternative 0 0 1 4 0 20 9 1 1 TOTAL 1 24 11 COPII EXPLOATATI PRIN MUNCA Problematica Mediul de provenien a Total Exploatare prin Municipiul copii Cerşetorie Urban Rural munca Bacău 91 28 63 50 4 29 Sursa: D. scăzând până la 24 în luna decembrie 2008.U.A. asigurarea accesului copiilor la educa ia primară şi gimnazială. Personalul activ al S. consiliere psihologică.P. 2. Asisten ă Socială în municipiul Bacău este asigurată prin intermediul următoarelor 6 centre: 1.L. implementarea sistemului local de asisten ă socială . promovare rela ii sociale (socializare).situat pe str. institu iile de profil. BACAU Intergroup engineering Situa ia statistică pe problematică „copiii străzii” şi copii exploata i prin munca CATEGORII DE “COPII AI STRAZII” Cazuri instrumentate 2008 Copii care trăiesc în strada cu familia Copii care trăiesc în strada fara familie Copii care muncesc în strada şi se reîntorc seara în familie 1 24 11 “COPIII STRAZII” Copii care au parasit strada. Ştefan cel Mare. 17A.I. comunitatea. care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. găzduire pe perioadă determinată.D. reintegrare familială.P. 6 bărba i). consiliere psihologică. care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. 15 persoane cu schizofrenie (9 femei. Pag. 17A.situat pe str. creşterea oportunită ilor de ocupare a for ei de muncă etc. Bacău prin programele derulate de compartimentele de specialitate sau în parteneriate public-privat viabile. numărul acestora fiind de 30 în luna ianuarie 2008.S. iar lunar de 27 . Beneficiarii direc i ai centrului sunt persoane adulte. servicii de îngrijire social-medicale.C.situat pe str. Beneficiarii indirec i ai centrului au fost: familiile clien ilor centrului. existente în eviden a institu iilor de profil şi aflate în grija familiilor sau pregătite pentru reintegrare socio-familială. Centrul de zi pentru persoanele cu dizabilită i psihice Centrul de zi Armonia . La data de 31 decembrie 2008 erau încadra i 487 asisten i personali şi 18 asisten i maternali profesionişti. 21 asisten i maternali. educa ie socială. În anul 2008 s-au înscris în baza de date a centrului 4 beneficiari noi. întârzieri mentale şi epilepsii). BACAU Alte jude e 8 S. Bacău – Serviciul de asisten ă socială din subordinea C.P. Livezilor nr.

Numărul zilnic de beneficiari care au participat la activită ile centrului a fost de 52 -100 persoane. în anul 2008: 30 copii. BACAU Intergroup engineering 4.328 Locuri la cantine sociale/numărul mediu zilnic de beneficiari 1. în conformitate cu recomandarea medicului. elevi ai şcolii primare sau în pericol de abandon şcolar.situat pe str.425 Beneficiari (persoane) 228 200 374 557 271 1. logopedica. nr. Centrul de zi Clubul Pensionarilor oferă un complex de servicii sociale comunitare pentru adul i.I.83 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În cadrul Regiunii Nord Est în anul 2007 jude ul Bacău se află pe ultimul loc.Ghiocelul” . având calitatea de pensionar. prioritate având persoanele vârstnice izolate din punct de vedere social.46 1.U. psihologică şi juridică. Aleea Ghioceilor. 6. meloterapie (terapie prin muzica). 4 care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: Numărul copiilor cu handicap care au beneficiat de protec ie în cadrul Centrului de zi pentru copilul cu handicap « Ghiocelul »Bacău. jocuri în grup. religie. na ionalitate. psihopedagogică şi consiliere realizate în ambulatoriu. În anul 2008 s-au înscris în baza de date a centrului 700 beneficiari noi. crescând până la 1002 beneficiari în luna decembrie 2008. crt. în scopul incluziunii sociale.32 1.50 2.S. în anul 2007 Nr. educa ie şi igienă şi o rată ridicată a infractionalitatii. pentru 20 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 9 ani. iar lunar de 427 -1077 de persoane. pentru copiii din comunitate şi neintegrati în Centrul de zi pentru 17 copii cu handicap. Sursa: prelucrare informa ii S.P. Centrul de zi “O şcoala pentru to i“ se adresează unei comunită i alcătuite cu preponderen ă din rromi care au un nivel scăzut de trai.. 5. excursii). Kinetoterapie profilactică şi de recuperare.D. ludoterapie (terapie prin joc). Pag. consiliere socială.A. Activită i de recuperare kinetoterapeutica. şi 4 copii în învă ământ special. 2 copii au fost integra i în învă ământ de masa. ce au ca trăsătură comuna faptul ca se afla în situa ie de risc În anul 2008 centrul de zi “O Şcoala Pentru To i” a func ionat la capacitate maxima având ca beneficiari un număr de 60 de copii din care 25 sunt preşcolari şi 35 sunt elevi în clasele I-IV.50 1. Un grup de educare şi pregătire cu regim de grădini a pentru 10 copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani şi cu regim de grupa pregătitoare.P. activită i de socializare. La nivelul centrului s-au făcut solicitări pentru mărirea capacitatii atât din partea copiilor şi a părin ilor cat şi din partea scolii ”Octavian Voicu”. numărul acestora fiind de 427 în luna iulie la deschiderea centrului. care s-au înscris în clasa I (an şcolar 2007-2008). activitati recreative (vizionare programe TV. 1 2 3 4 5 6 Jude Iaşi Bacău Neam Vaslui Botoşani Suceava Număr 1 2 3 4 2 7 Cantine Capacitate (locuri) 300 300 560 1. din totalul de 11 de copii beneficiari ai serviciilor centrului un număr de 2 copii au fost integra i în învă ământ de special. Ergoterepie (terapie ocupa ionala). activită i cultural-artistice. Serviciile şi activită ile Centrului de zi Clubul Pensionarilor sunt: consiliere socială. care au domiciliul legal sau sunt rezidente pe raza Municipiului Bacău. Persoanele vizate din cadrul acestei comunită i sunt adul ii nealfabetizati şi copii cu vârsta cuprinsa intre 3 şi 14 ani.29 1. Centrul de zi pentru copilul cu handicap . în cele două cantine sociale are cele mai pu ine persoane care beneficiază de servicii sociale. club pentru întregul grup inta al acestui proiect. În anul 2008. juridică şi psihologică pentru oricare din persoanele din grupul intă. în care se va urmări progresul asistatului şi atingerea unor serii de obiective stabilite în urma evaluării. şi în func ie de planul individualizat de interven ie.370 350 2. 95 din 221 . consiliere în privin a efectuării lec iilor pentru 44 de copii cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani. Bacău Tabel 32: Cantine de ajutor social. indiferent de sex.

Calitatea serviciilor de asisten ă socială este de nivel mediu. Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii „Ion Borcea”. Scena este ampla (11 m în adâncime. însă oportunită ile de creştere sunt reduse datorită lipsei de fonduri alocate.600 de locuri care va înlătura problema actuală a municipiului Bacău cu privire la desfăşurarea activită ilor culturale de mare amploare. a fost sfin ită la 1 ianuarie 1491. 2.U.P. astfel încât în această incintă să poată fi organizate evenimente pe toată perioada anului Teatre În 1929 este inaugurat palatul Mărăşti.în Municipiul Bacău există Biserica şi ruinele Cur ii Domneşti unde a locuit Alexandru-Vodă. Sala impresionează şi prin rampa pentru decoruri. Sinagoga . fiind tipică pentru seria ctitoriilor Pag.D. Muzee şi biserici Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii "Ion Borcea". Observatorul astronomic . 7 m deschiderea cortinei). Complexul Muzeal "Iulian Antonescu". Ansamblu Curtea Domnească şi Biserica „Precista” . Casa de Cultura Vasile Alecsandri şi Parcul Trandafirilor Teatrul Bacovia Teatrul de vară În Parcul Cancicov. Sala. Catedrala ortodoxa „Sfântul Nicolae” . instala ia moderna de lumini. Datorită personalului insuficient centrele de asisten ă sociala asigură un număr limitat de servicii sociale. Statuia lui Ştefan cel Mare. are o acustica impecabila fiind considerata drept cea mai buna din Moldova. podul pentru manevrarea acestora. P.este unul dintre pu inele din România. CULTURĂ. reabilitarea recenta a Teatrului de Vară a costat peste 5 milioane de euro. Biserica „Precista". 96 din 221 . BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. Noul centru cultural are o sală de peste 1. Teatrul va beneficia de o sală care va fi deschisă pe timpul verii şi închisă iarna. foarte eleganta. fiul şi co-regentul lui Ştefan cel Mare.I. MONUMENTE. după cea a Teatrului Na ional din Iaşi. TRADI II Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt: Casa memorială George Bacovia. unde în prezent func ionează TEATRUL MUNICIPAL "BACOVIA".

Grădini a Flori a. XV XVI cca. Casa Arh. lângă Biblioteca Jude eană "Costache Sturdza".I. opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995). Casa Vestali. Statuia lui George Bacovia. LISTA MONUMENTELOR ISTORICE DIN MUNICIPIUL BACĂU Nr. Statui ale unor personalită i celebre ale României se află în Parcul Cancicov. crt. Nicolae” Bd. Grădini ă Casa Dr. Fosta Primărie şi biblioteca jude eană Hotelul Central. Nicolae” din Bacău Funda ii . Bustul lui Vasile Alecsandri. Alecsandri Vasile 6 Str. 1900 înc. XV XVI sec. Nicolae” Bd. Statuia lui Ştefan cel Mare. Casa memorială George Bacovia. Biserica ortodoxă „Sfin ii Împăra i”.L. XV XVI sec. 9 Mai 48 Str. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Cod LMI 2004 BC-I-s-A-00699 BC-I-m-A-00699. Casa General Cantili. e amplasată în centrul oraşului.Epoca medievală Ansamblul Cur ii Domneşti din Bacău Biserica "Precista". Casa Dr. Bustul maiorului Constantin Ene. 9 Mai 48 Str. Colegiul Na ional „Vasile Alecsandri”. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf.1936 1914 Pag.01 BC-II-m-A-00757. Biserica Sfântul Ioan. Colegiul na ional „Ştefan cel Mare”. XV XVI sec.U.02 BC-II-m-A-00757. Nicolae” Str. Biserica Sfântul Ilie (ortodoxă de stil vechi). de la Iaşi. Alecsandri Vasile 1 Str. Biserica a fost renovată de către Vasile Lupu în 1641..01 BC-I-m-A-00699.Epoca medievală Cimitir .02 BC-II-a-A-00757 BC-II-m-A-00757. Casa memorialǎ Nicu Enea. Pătrăşcanu Casa Vestali Adresă Bd. BACAU Intergroup engineering domneşti din acel veac.D. obiective culturale: Casa de Cultură Vasile Alecsandri . sec. Alte clădiri. Colegiul na ional „Ferdinand I”. monumente. Muzeul de ştiin e ale naturii „Vivariul Bacău”. Marcovici. Casa Mircea Cancicov. XV XVI sec. Alecsandri Vasile 7 Str. XX 1921 1932 . XV XVI sec.03 BC-II-m-B-20181 BC-II-m-B-00758 BC-II-m-B-00759 BC-II-m-B-00760 BC-II-m-B-00761 Denumire Ansamblul bisericii "Sf. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. 9 Mai 48 Str. azi sediu P. Casa Inginer Anania. George Sterian. Alecsandri Vasile 3 Str. Ateneul Mihail Jora (Filarmonica). 9 Mai 48 Str. "Adormirea Maicii Domnului" Ruine curte domnească Ruine turn Casă Casa Mircea Cancicov.N. fiind apoi închinată ctitoriei sale. Observatorul astronomic "Victor Anestin".P. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. 97 din 221 . Sfin ii Trei Ierarhi. azi Cercul Militar. Alecsandri Vasile 8 Datare sec.

Ioni ă Sandu Sturza 1 Bd. Apostu George 3 Str.C. azi Casa Dr. Cuza Vodă 1 Str. XX 1910 . Marcovici Arhivele Statului Biserica "Sf. Eminescu Mihai 10 Str. Mărăşeşti 8 Str. fostă primărie Casă. George Sterian Şcoala Normală de fete "Ştefan cel Mare” Hotel "Athenee Palace" şi Teatrul Mărăşti. Trotuş 6A-6B Str. Trotuş 6A-6B Str. D. Casă Palat Administrativ Fostele Birouri ale Comer ului şi Clădirea Poştei. BACAU Intergroup engineering Denumire Colegiul Na ional "Vasile Alecsandri” Casa Vasile Alecsandri Colegiul Na ional "Ferdinand I”Liceul "George Bacovia” Casa Ing.01 BC-II-m-B-00785. Scheia 14 Str. Haret Spiru 6 Str. Ioni ă Sandu Sturza 96 Str. Trotuş 6A-6B Str. Pătrăşcanu Casa memorială !George Bacovia" Adresă Str. Alecsandri Vasile 37 Str.D.1911 1930 Nr. Oituz 14 Str. XIX 1977 1981 1971 1850 Pag. 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 Cod LMI 2004 BC-II-m-B-00762 BC-II-m-A-00763 BC-II-m-B-00764 BC-II-m-B-00765 BC-II-m-B-00766 BC-II-m-B-00767 BC-II-m-B-00768 BC-II-m-B-00769 BC-II-m-A-00770 BC-II-m-B-00771 BC-II-m-B-00772 BC-II-m-B-00781 BC-II-m-B-00782 BC-II-m-B-00783 BC-II-m-A-00773 BC-II-m-B-00774 BC-II-m-B-00775 BC-II-m-B-00776 BC-II-m-B-00777 BC-II-m-B-00778 BC-II-m-B-00780 BC-II-m-B-00779 BC-II-m-B-00784 BC-II-a-B-00785 BC-II-m-B-00785. XVIII 45 1891 1910 1850 1935 1927 1820 1921 1890 1927 . "Vivariu" Sinagogă Ansamblul Centrului Jude ean de Cultură Centrul Jude ean de Cultură Grădini ă Sala de sport Observator Astronomic-Muzeul de Ştiin ele Naturii Casă Bustul lui Vasile Alecsandri Str.1929 1770 1930 1920 1891 1920 1859 1927 înc. Păcii 9 Str. Mărăşeşti 2 Str. Oituz 16 Str. Anania Casa General Cantili. Bacovia George Str. Ştefan cel Mare 35 Str. azi Oficiul poştal nr. Oituz 40 Str. Popa Şapcă 3 Str. Vrânceanu Gheorghe 44 Datare 1925 . Bacovia George 49 Str. sec.U. Bălcescu Nicolae În parcul Trandafirilor Str. 98 din 221 .02 BC-II-m-B-00785.1934 sf. Ioni ă Sandu Sturza 39 Bd.M. Vulcănescu Casa Poltzer.B. Alecsandri Vasile 37 1897 Bustul maiorului Constantin Ene Bustul căpitanului Nicolae Valter Mărăcineanu Statuia poetului George Bacovia Casa scriitorului D. Oituz 29 Str. Bacovia George 52 Str. XX sec.U. sec.I. Împăra i” Fosta moară "Calmanovici şi fii" Muzeul de Ştiin e ale Naturii. Cuza Vodă 6 Str. sec. 1 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza" Casa Armatei. Cuza Vodă 14bis Str.1845 1904 1870 1906 1912 1912 sec. Trotuş 6A-6B Str. general locotenent 2 Str. XX 1842 .03 BC-II-m-B-00786 BC-II-m-B-00787 BC-III-m-B-00922 BC-III-m-B-00923 BC-III-m-B-00924 BC-III-m-A-00925 BC-III-m-B-20182 BC-IV-m-A-00930 Str. L. Trotuş 8 Str. azi Teatrul Bacovia şi Hotel Central Biblioteca Jude eană. azi Centrofarm Casa Arh.P. crt. azi sediul T. Bacovia George 13 sf. Mărăşeşti În parcul Bibliotecii jude ene Str. Iernii 7 600050 Bd. Guşe Ştefan. azi sediul DJPCCPCN Casa Rafailă Casa Arh.

Marcovici Arhivele Statului Adresă Str.02 BC-II-m-A-00757.L. XX Pag. 9 Mai 48 Str. XV XVI cca. Haret Spiru 6 Str. Vulcănescu Casa Poltzer. Bacovia George Str.D. Ioni ă Sandu Sturza 39 Bd. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. sec. azi sediul DJPCCPCN Casa Rafailă Casa Arh. 2 Str. 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 Cod LMI 2004 BC-IV-m-B-00931 BC-IV-m-B-00932 BC-IV-m-B-00933 BC-I-s-A-00699 BC-I-m-A-00699. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Alecsandri Vasile 1 Str. Oituz 16 Str. XV XVI Epoca medievală sec. Alexei În cimitirul izraelit nou Bd. Mărăşeşti 8 Str.03 BC-II-m-B-20181 BC-II-m-B-00758 BC-II-m-B-00759 BC-II-m-B-00760 BC-II-m-B-00761 BC-II-m-B-00762 BC-II-m-A-00763 BC-II-m-B-00764 BC-II-m-B-00765 BC-II-m-B-00766 BC-II-m-B-00767 BC-II-m-B-00768 BC-II-m-B-00769 BC-II-m-A-00770 BC-II-m-B-00771 BC-II-m-B-00772 BC-II-m-B-00781 BC-II-m-B-00782 BC-II-m-B-00783 BC-II-m-A-00773 BC-II-m-B-00774 BC-II-m-B-00775 BC-II-m-B-00776 BC-II-m-B-00777 sec. fostă primărie Casă. George Sterian Şcoala Normală de fete "Ştefan cel Mare” Hotel "Athenee Palace" şi Teatrul Mărăşti.N. Alecsandri Vasile 3 Str. azi Centrofarm Casa Arh.I. azi Casa Dr. Alecsandri Vasile 37 Str. XV XVI sec. Anania Casa General Cantili. L. Ioni ă Sandu Sturza 96 Str. Cuza Vodă 1 Str. Cuza Vodă 14bis Str.1929 1770 1930 1920 1891 1920 1859 1927 înc.C. Mărăşeşti 2 Str. 9 Mai 48 Str. Cuza Vodă 6 Str. Alecsandri Vasile 7 Str.U. Alecsandri Vasile 6 Str.01 BC-II-m-A-00757. Oituz 14 Str.01 BC-I-m-A-00699. 9 Mai 48 Str.1934 sf.L. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. XV XVI Epoca medievală sec. Enea Nicu 31 Str. 9 Mai 48 Str. Alecsandri Vasile 8 Str. "Adormirea Maicii Domnului" Ruine curte domnească Ruine turn Casă Casa Mircea Cancicov. Oituz 29 Datare sf.1936 1914 1925 . Nicolae” Str. Bacovia George 49 Str. 1900 înc. Nicolae” Bd. azi Oficiul poştal nr. Nicolae” Bd. azi sediu P. crt.U. Eminescu Mihai 10 Str. sec. Tolstoi I. Iernii 7 600050 Bd. BACAU Intergroup engineering Denumire Casa pictorului Nicu Enea Casa dramaturgului Ion Luca Monumentul în memoria victimelor fascismului 1939-1944 Ansamblul bisericii "Sf. azi Teatrul Bacovia şi Hotel Central Biblioteca Jude eană. XIX 1920 1959 Nr.M. sec. Ioni ă Sandu Sturza 1 Bd. sec. XV XVI sec.B. Casă Palat Administrativ Fostele Birouri ale Comer ului şi Clădirea Poştei. Bacovia George 52 Str. XX 1921 1932 . XVIII 45 1891 1910 1850 1935 1927 1820 1921 1890 1927 . Nicolae” din Bacău Funda ii Cimitir Ansamblul Cur ii Domneşti din Bacău Biserica "Precista". Apostu George 3 Str. Grădini ă Casa Dr.P. Luca I.02 BC-II-a-A-00757 BC-II-m-A-00757. XV XVI sec. azi sediul T. Pătrăşcanu Casa Vestali Colegiul Na ional "Vasile Alecsandri” Casa Vasile Alecsandri Colegiul Na ional "Ferdinand I”Liceul "George Bacovia” Casa Ing. 1 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza" Casa Armatei. 99 din 221 .

1845 1904 1870 1906 1912 1912 sec. Pe lângă alte manifestările tradi ionale care includ concerte.1911 1930 Nr. V.. Oituz nr.D. Trotuş 6A-6B Str. Oituz 40 Str. 100 din 221 . 14 Str. XIX 1920 1959 Tabel 33: Obiectivele de patrimoniu din municipiul Bacău Nr.Rafailă. Popa Şapcă 3 Str.I. Tolstoi I. Bacovia nr. BACAU Intergroup engineering Denumire Biserica "Sf. Scheia 14 Str.. 1929 (recondi ion ată 2008) 1977 Bună Bună Bună În stare de degradare avansată 1925-1934 1891 1892 1820 Sursa: Primăria Bacău. Enea Nicu 31 BC-IV-m-B-00932 Casa dramaturgului Ion Luca Str.37 Str. Alecsandri Vasile 37 1897 Bustul maiorului Constantin Ene Adresă Str. Alecsandri. Alexei În fascismului 1939-1944 cimitirul izraelit nou Sursa: Ministerul Culturii şi Cultelor . crt. G. Alecsandri nr. Clădire Teatrul de Vara . manifestări culturale şi evenimente sportive.45 Str.U. Clădire Colegiul Na ional .P.Mihai Eminescu.. Alexandru Ioan Cuza.. Mărăşeşti În parcul BC-III-m-A-00925 Statuia poetului George Bacovia Bibliotecii jude ene BC-III-m-B-20182 Casa scriitorului D. 3... 7 Aleea Parcului Bacău Str. Păcii 9 BC-IV-m-A-00930 Casa memorială „George Bacovia" Str. Pătrăşcanu Str.. municipalitatea organizează târguri de meşteri populari la care participă meşteri din toate zonele Moldovei.. 1 2 3 4 5 6 Denumire Clădire Teatrul Municipal . Bălcescu Nicolae În parcul Trandafirilor Bustul căpitanului Nicolae Valter Str. Bacovia George 13 BC-IV-m-B-00931 Casa pictorului Nicu Enea Str.L. În anul 2010 se împlinesc 602 de la prima atestare a oraşului Bacău. D. general BC-III-m-B-00924 Mărăcineanu locotenent 2 Str. Luca I. Adresa Str. Guşe Ştefan.. Împăra i” Fosta moară "Calmanovici şi fii" Muzeul de Ştiin e ale Naturii. Pag. 4 octombrie.Institutul Na ional al Monumentelor Istorice 1977 1981 1971 1850 sf. crt.Bacovia.. sec. Ştefan cel Mare 35 Str.02 BC-II-m-B-00785. 14bis Planuri de dezvoltare În renovare Activită i desfăşurate Activită i cultural artistice Activită i cultural artistice Activită i de învă ământ Activită i de învă ământ Activită i de învă ământ Casă na ionalizată – închiriată Starea Obiectivului În stare bună Anul P. 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 Cod LMI 2004 BC-II-m-B-00778 BC-II-m-B-00780 BC-II-m-B-00779 BC-II-m-B-00784 BC-II-a-B-00785 BC-II-m-B-00785. Clădire Colegiul Na ional . Direc ia Patrimoniu şi Culte Cele mai importante Evenimente şi manifestări ale oraşului Bacău sunt: Festivalul “Zilele Bacăului” are loc în fiecare an în zilele de 2. "Vivariu" Sinagogă Ansamblul Centrului Jude ean de Cultură Centrul Jude ean de Cultură Grădini ă Sala de sport Observator Astronomic-Muzeul de Ştiin ele Naturii Casă Bustul lui Vasile Alecsandri Str. Vrânceanu Gheorghe 44 Datare 1842 . Cuza-Voda nr.V.01 BC-II-m-B-00785. XIX sf.. Casa .Ferdinand I. Trotuş 6A-6B Str.03 BC-II-m-B-00786 BC-II-m-B-00787 BC-III-m-B-00922 BC-III-m-B-00923 Str. 2 BC-IV-m-B-00933 Monumentul în memoria victimelor Str. Trotuş 8 Str.F. Trotuş 6A-6B Str.. XX 1910 . sec. Trotuş 6A-6B Str.I. Şcoala . Iernii nr. XX sec.

de a-şi pune în valoare talentul şi de a depăşi barierele culturale. ansamblul de ine un record impresionant.000 de băcăuani şi aproximativ 100. Spectacole de teatru. Festivalul Serbările Timişoreana se va desfăşura în luna august (2009) la Bacău. în concediu. 101 din 221 . specifice oraşelor Bacău şi Torino. Festivalului de dans contemporan din Bacău. originalită ii şi bogă iei repertoriului. Manifestarea urmăreşte să întăresc legăturile dintre Bacău şi Torino. la care participă echipele celor două oraşe. Direc ia Patrimoniu. Lansări de carte.000 de cetă eni din jude ul Bacău. organizat de Centrul de Cultura “George Apostu”. întrucât Moldova este zona în care folclorul tradi ional şi-a păstrat intacta vigoarea şi autenticitatea.Teatrul Municipal Bacovia . concerte cu forma ii romaneşti şi italiene. fiind laureat al unor competi ii na ionale şi interna ionale: Santerm (Portugalia). Hayange. Rennes şi Dijon (Fran a).Festivalul de Teatru în Limba Engleza pentru Tineret INGENIOUS DRAMA FESTIVAL (ID Fest) se desfăşoară pe scena Teatrului Bacovia din Bacău. oraşul italian unde lucrează peste 20. BACAU Intergroup engineering Dintre manifestările culturale desfăşurate în Bacău sunt: simpozionul "Vasile Parvan" expozi ii de pictură în aer liber seara minoritatilor concurs Ex Libris Spectacole folclorice sus inute de artişti locali Alte manifestări desfăşurate de către Administra ia publică Locală: Festivalul Revederii cu ocazia reîntoarcerii acasă. Cultură şi Culte Pag. Festivalului Na ional de Muzica Uşoara Pentru Copii ”ASCHIUTA”. concursurile sportive. Festivalul Interna ional de muzica pentru copii „SuperStar Fest” Festivalul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5 -15 ani. Ponderea repertoriului ansamblului băcăuan este de inuta de dansuri.P. Înfiin at în 1973. Ansamblul de dansuri "Liliacul" şi Ansamblul "Bobocel de la Bacău" Sursa: Primăria Bacău. Schoten (Belgia).I. cântece şi elemente tradi ionale moldoveneşti. Întreaga manifestare este structurata pe doua sec iuni. Ingenuous Drama Festival . datorita calită ilor interpretative deosebite. Festivalul George Bacovia Festivalul Arlekin Simpozioane ştiin ifice. Gonzia (Italia).U. interpretare şi grupuri mici. Expozi ii Sărbătoarea pensionarilor Ansamblul „Busuiocul” – este unul dintre cele mai vechi şi reputate ansambluri folclorice din România.D. descoperire etnografică a maestrului George Sârbu. Alte ansambluri folclorice care participă la diverse spectacole organizate în municipiul Bacău: Ansamblul folcloric "CA LA NOI" din Bacău. Festivalul va avea loc în Bacău pe platoul cuprins intre Sala Sporturilor şi Bazinul Olimpic de Înot. Ansamblul CIOBANASUL condus de profesor Mitica Pricopie. specializat în vechi dansuri căluşăreşti din inutul Bacăului. (expozi iile culinare. Piesele prezentate în limba engleza sunt originale şi tratează problemele adolescen ilor. Suedia. Festivalul îşi propune să acorde şansa tinerilor din ara noastră de a-şi dezvolta personalitatea artistică şi creatoare. Concerte simfonice. Chemitz (Germania). în colaborare cu Centrul de Crea ie coregrafica “Trois C-L” din Luxemburg şi Centrul Na ional al Dansului din Bucureşti. spectacole folclorice. Norvegia şi Grecia. Turneele au inclus şi Danemarca. concursuri de miss. a băcăuanilor pleca i la munca în străinătate.

în primele 9 luni ale anului 2009. furturile din buzunare. iar mobilitatea patrulelor a avut ca rezultat creşterea numărului prinderilor în flagrant cu 19% fa ă de anul 2008. Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii „Ion Borcea”. Au crescut. cauzelor de solu ionat Nr. Bacău a constatat 479 (+258) infrac iuni de incidente de plată. trebuie men ionat că 45% s-au comis prin smulgerea de obiecte. 2 complexe muzeale diversificat amenajate.I.J. asigurându-se de-a lungul anului o desfăşurare uniformă a manifestărilor culturale. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. Ansamblul folcloric "CA LA NOI". Ansamblul de dansuri "Liliacul" şi Ansamblul "Bobocel de la Bacău". Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt: Casa memoriala George Bacovia. Ansamblul CIOBANASUL. aresta i preventiv 2007 1 2008 Sanc iuni 181 C. iar în conformitate cu Lista încadrării monumentelor istorice. Festivalul Interna ional de muzica pentru copii „SuperStar Fest”.D. cauzelor solu ionate (inclusiv declinări şi conexări) 2007 61 2008 88 Nr. În ceea ce priveşte infrac iunile de tâlhărie. Q. Una din priorită ile Poli iei Române pe anul în curs a constituit-o dezvoltarea capacită ii institu ionale şi opera ionale în vederea sus inerii unui climat de legalitate în sfera afacerilor. I. inculpa i trimişi în judecată Total 2007 9 2008 24 din care. Ansamblurile folclorice care participă la diverse spectacole şi manifestări organizate în municipiul Bacău: Ansamblul „Busuiocul”. însă. Observatorul astronomic.P. Prevenirea criminalită ii în mediul urban constituie una din priorită ile poli iei băcăuane pe anul 2010. fără exercitarea de violen e asupra victimelor. poşete şi gen i (+22%) şi numărul autovehiculelor furate (+19%). 3. cauzelor nesolu ionate Nr. Analiza datelor subliniază faptul că. În primele 11 luni ale anului 2009. 2007 Serviciul teritorial Bacău 103 2008 130 2007 42 2008 42 2007 5 2008 5 2007 3 2008 7 Pag. 4.50%). municipiul Bacău are 50 de monumente istorice datate între secolul XV – XX. rechizitorii Nr. tâlhăria (. marea majoritate fiind comise cu file CEC fără acoperire şi infrac iuni la Legea 59/1934. 2. Date statistice privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în anul 2008 Unitatea Nr. 5. În Municipiul Bacău exista 2 teatre mari. 6 biserici monumente istorice. Manifestările care se adresează copiilor sunt: Festivalul Na ional de Muzica Uşoara pentru Copii „ASCHIUTA”. au crescut numărul infrac iunilor contra persoanei şi cele contra patrimoniului în mediul urban.pen. exemplificând omorul (-18%). şi Parcul Trandafirilor.U. Festivalul Arlekin. Pozitiv este faptul că infrac iunile grave comise în stradă s-au diminuat. În municipiul Bacău se organizează cu diverse ocazii spectacole şi activită i recreative pentru locuitori.6%) şi violul (. 102 din 221 .P. motivat de impactul social deosebit pe care faptele antisociale îl produc şi de faptul că afectează sentimentul de siguran ă publică. SERVICII DE SIGURAN Ă A POPULA IEI Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău S-a realizat o activitate preventivă intensă.

stabilite prin protocol. este structurată pe două domenii distincte: Ordine publică şi Organe de control cu un efectiv de 101 angaja i şi Paza bunurilor şi Obiectivelor de interes local cu un efectiv de 152 de angaja i. nate mai vechi de 6 mai vechi de luni 1 an de la de la începerea prima urmăririi penale sesizare 2007 5 2008 7 2007 1 2008 1 Aresta i netrimişi în judecată Achitări definitive Restituiri definitive Infirmări Redeschideri ale urmăririi penale 2007 - 2008 - 2007 - 2008 - 2007 - 2008 - 2007 1 2008 1 2007 -- 2008 - POLI IA MUNICIPALĂ este subordonată Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău. a crescut indisciplina.P. a siguran ei cetatenilor.U. organizează şi desfăşoară activită i pentru prevenirea şi descoperirea infrac iunilor şi a altor fapte care prejudiciază avutul public şi privat. Scopul Strategiei Poli iei Primăriei Municipiului Bacău de realizare a ordinii şi siguran ei publice. a scăzut respectul pentru reguli şi legisla ie sau agen ii locali îşi fac mai bine treaba. În realizarea atribu iilor ce îi revin: asigură pregătirea de specialitate şi militară a efectivelor. respectarea regulilor de convie uire socială în zona sa de competen ă. ia măsuri pentru asigurarea respectării normelor legale privind circula ia pe drumurile publice. supraveghează şi controlează circula ia în zona de competen ă. motiv pentru care la începutul lunii septembrie 2007. BACAU Intergroup engineering Cauze Cauze nesolu ionesolu ionate. garantarea şi apărarea drepturilor şi libertatilor constitu ionale. a proprietă ii publice şi private. îndeplineşte atribu iile ce îi revin. Acest lucru poate fi interpretat în două moduri. pentru creşterea siguran ei cetă eanului şi prevenirea criminalitatii stradale îl reprezintă prevenirea şi combaterea fenomenului contraven ional şi infrac ional. în conformitate cu prevederile legii. organizează activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în cadrul procesului penal şi ine eviden a activită ii de urmărire penală. ia măsuri potrivit competen ei sale pentru prevenirea şi descoperirea ac iunilor de încălcare a drepturilor şi intereselor legale ale cetă enilor. ale altor institu ii publice locale şi contează pe concursul cetă enilor. Pag. 103 din 221 . procuraturii. Criminalitatea stradală constituie una din priorită ile Inspectoratului de Poli ie Jude ean Bacău. Poli ia Primăriei municipiului Bacău a fost înfiin ată în anul 2005. asigură şi execută paza băncilor de pe raza de competen ă. cooperează cu celelalte unită i şi organe ale MIRA. îndrumă. Raportat la nivelul anilor trecu i conform datelor de inute de inspectoratul de poli ie se înregistrează o creştere a infrac ionalită ii. asigurarea climatului necesar func ionării institu iilor statului.D. asigurând permanen a capacită ii de interven ie. Ministerul Justi iei. care în îndeplinirea atribu iilor sale. întreprinde măsuri pentru îmbunătă irea stării şi practicii disciplinare. potrivit legii privind paza bunurilor. În Municipiul Bacău există Sec ia 1 şi Sec ia 2 Poli ie. apără via a şi integritatea corporală a persoanelor.I. în cadrul unei conferin e de presă conducerea inspectoratului a stabilit un nou mod de abordare a măsurilor cu caracter preventiv educativ pentru perioada următoare. asigură men inerea ordinii publice.

urbanismul comercial V. în anul 2008. au ac ionat pentru combaterea nerespectării perioadelor de conducere sau de odihnă de către conducătorii autovehiculelor de transport public de mărfuri şi persoane. ACTIUNI ORGANIZATE ŞI DESFASURATE a. efective de poli ie rutieră din jude ul Bacău.I.D.U. pentru prevenirea şi combaterea evenimentelor rutiere grave şi disciplinarea participan ilor la traficul rutier.5 februarie 2009. au fost re inute 6 permise de conducere şi au fost retrase 21 certificate de înmatriculare.5 tone 28 privind c. ASIGURAREA RESPECTARII NORMELOR DE PROTEJARE A SPATIILOR VERZI ŞI A CURATENIEI ACTIVITATI ORGANIZATE ŞI DESFASURATE a.ro politialocala bacau. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. Indicatori ac iuni I. 104 din 221 .P. PARTICIPARI LA SEDINTELE ASOCIATIILOR DE PROPRIETARI ŞI LOCATARI b. BACAU Intergroup engineering ACTIUNILE DESFASURATE DE CATRE POLITIA PRIMARIEI MUNICIPIULUI BACAU ÎN 2009 Număr de Nr. Inspectoratului de Jandarmi Jude ean Bacău are în subordine Subunitatea de Jandarmi Mobilă Bacău şi Subunitatea de Jandarmi Pază şi Protec ie Institu ională Bacău Pag. numărul victimelor accidentelor rutiere a scăzut cu 14%. păstrarea cură eniei pe străzile municipiului Bacău 58 d. accesul autovehiculelor cu masa totala mai mare de 3. ASIGURAREA RESPECTARII LEGALITATII ÎN DOMENIUL URBANISMULUI ŞI DISCIPLINEI ÎN CONSTRUCTII(controale privind legalitatea construc iilor) VII. ASIGURAREA UNUI CLIMAT DE SIGURANTA PUBLICA A CETATEANULUI ACTIVITATI PRIVIND PREVENIREA FAPTELOR ANTISOCIALE DIN ZONA UNITATILOR DE INVATAMANT PATRULE CU I. ACTIVITATI SPECIFICE DESFASURATE ÎN SLUJBA COMUNITATII a. În intervalul 1 ianuarie . prevenirea faptelor antisociale din zona unită ilor de învă ământ 42 b. protejarea spatiilor verzi de pe raza municipiului Bacău privind c.J BACAU-SECTIA 1 ŞI 2 POLITIE . păstrarea cură eniei pe străzile şi în pie ele municipiului Bacău b. aten ionări aplicate pentru maşini parcate pe trotuar Total general VI. crt. refuz taxa de parcare şi maşini parcate pe trotuar 14 Total general 142 II. Au fost aplicate peste 300 de sanc iuni contraven ionale.P.ro 1018 24 6404 8896 5136 894 68 14994 1802 1742 2154 994 1478 4626 6528 204 11854 Siguran a traficului rutier se află în subordinea Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău Poli iştii Serviciului Rutier Bacău au ac ionat. salubrizarea municipiului Bacău d. CRESTEREA GRADULUI DE SIGURANTA RUTIERA PE ARTERELE DE CIRCULATIE ACTIVITATI PRIVIND REGLEMENTAREA TRAFICULUI RUTIER a. ASIGURAREA UNUI CLIMAT CIVILIZAT DE COMERT ÎN MUNICIPIUL BACAU a. c. În ianuarie 2009. stradala a scăzut şi ea cu 18%.4 patrule COMBATEREA FENOMENULUI DE CERSETORIE-persoane depistate III. SESIZARI ŞI RECLAMATII SOLUTIONATE Sursa: primarie. fluidizarea traficului rutier privind autovehicule blocate ce stationeaza neregulamentar b. ecarisajul în municipiul Bacău Total general VERIFICARI ÎN TEREN IV.

precum şi a altor asemenea activită i care se desfăşoară în spa iul public şi care implică aglomerări de persoane execută.R. prăbuşirii sau accidentelor de munca. Asisten ă persoane (degajări de persoane în urma exploziilor. protec ia. definite prin lege . misiuni de urmărire şi prindere a evada ilor. în condi iile legii. protec ia mediului.artistice. Aerostar S. bunurilor. ramase blocate în apartament. "Constantin Ene" al Jude ului Bacău BACAU.R. etc. Interven ii pe categorii. sportive.G. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Detaşamentul de Pompieri Bacău: Serviciul mobil de urgenta reanimare şi descarcerare. paza şi protec ia transportului unor valori importante apar inând Băncii Comerciale Române S. asisten ă persoane (3%). din municipiul Bacău asigura. ac iuni pentru protec ia comunită ilor (5%).I. în condi iile legii. Str. 1490 din anul 2004.I.U. la înăl ime. precum şi a transportului armelor. etc). conform H.D. paza şi protec ia la S.C. BACAU Intergroup engineering Misiunile IJJ Bacău prin Subunitatea de Jandarmi Mobilă Bacău execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor. Alte situa ii de urgen ă (misiuni pirotehnice. prin fuziunea Comandamentului Protec iei Civile şi Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari ca unitate subordonată Ministerului Administra iei şi Internelor. în cooperare cu institu iile abilitate ale statului. la solicitare sau pe baza planurilor de cooperare. Ac iuni pentru protec ia comunită ilor (asigurare masuri de apărare împotriva incendiilor la accidente de circula ie şi pe timpul desfăşurării de evenimente publice. stupefiantelor. salvări de animale. fenomene meteo periculoase.A. în condi iile legii. înlăturarea efectelor inunda iilor.D. muni iilor. în zone şi locuri cu poten ial criminogen ridicat participă la limitarea şi înlăturarea consecin elor dezastrelor naturale.U. explozii ori a altor situa ii de urgentă ce pun în pericol via a. incendii (17%). de mediu sau complexe.U. materialelor explozive. substan elor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substan e periculoase.) Pag.M. manifestărilor cultural. ascensor.P. în condi iile legii. paza. supravegherea accesului şi a ordinii interioare la parchetele şi instan ele judecătoreşti din municipiul Bacău. Garda de interven ie. paza şi protec ia transporturilor speciale. 49. incendii.A.A. Bacău a fost înfiin at în 2004. nr.Unitati Teritoriale . Forma iunea de protec ie civila. paza şi protec ia la sucursalele şi agen iile Băncii Comerciale Române S. alte situa ii de urgen ă (6%). asigura. Bacău şi Direc ia Jude eană Bacău a Arhivelor Na ionale participă la protec ia coresponden ei clasificate pe timpul transportului acesteia pe întreg teritoriului jude ului Bacău Inspectoratul pentru Situa ii de Urgenta (ISU) . jud. alunecări de teren. 105 din 221 .S. situa ii de urgentă din care: cazuri de urgenta asistate de S. avarii la utilită i publice. valorilor şi transporturilor speciale participă la misiuni în sprijinul poli iei. etc). integritatea fizică a persoanelor sau bunurile acestora Misiunile IJJ Bacău prin Subunitatea de Jandarmi Pază şi Protec ie Institu ională Bacău asigură. tehnologice. (59%). Milcov.asigură. şi Trezoreriei din municipiul Bacău asigură. dezertorilor şi a altor persoane care inten ionează să săvârşească sau au săvârşit infrac iuni execută misiuni de interven ie antiteroristă la obiectivele aflate în responsabilitatea jandarmeriei sau pentru capturarea şi neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune în pericol siguran a persoanelor.

din care 8% sunt mijloace de transport individuale. "Constantin Ene" al Jude ului Bacău. în anul 2008 au fost aplicate peste 300 de sanc iuni contraven ionale. BACAU Intergroup engineering În anul 2008. 4.P. 2% în agricultura. 6% la activită i de servicii colective. 2% în silvicultura. Din totalul incendiilor. 1742 interven ii pentru asigurarea unui climat propice desfăşurării comer ului. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. 7436 interven ii pentru asigurarea siguran ei publice. iar mobilitatea patrulelor a avut ca rezultat creşterea numărului prinderilor în flagrant cu 19% fa ă de anul 2008. numărul situa iilor de urgen ă a crescut cu 65% fata de anul anterior. 7% în industrie.I. 12. siguran ă. 12% la mijloace de transport. la inunda ii (cu 87%). 4626 ac iuni pentru siguran ă rutieră în municipiu.U. Siguran a traficului rutier este permanent în aten ia Poli iei Rutiere. tâlhăria (. În cadrul activită ilor desfăşurate de către Poli ia Primăriei s-au realizat: 142 de ac iuni de prevenire a faptelor antisociale la unită ile de învă ământ.D. 62% s-au produs la locuin e şi anexe din gospodăriile popula iei. S-a realizat o activitate preventivă intensă.U. numărul situa iilor de urgen ă a crescut cu 65% fata de 2007. în principal. numărul incendiilor a crescut cu 15%. exemplificând omorul (18%). cultura. au fost re inute 6 permise de conducere şi au fost retrase 21 certificate de înmatriculare. precum şi interven ii S.5 februarie 2009. iar cel al arderilor necontrolate . 2.R.U. numărul victimelor accidentelor rutiere a scăzut cu 14%. 6. Pozitiv este faptul că infrac iunile grave comise în stradă s-au diminuat. 5. Pag. protec ie şi siguran ă: Inspectoratul Jude ean de poli ie Bacău. ca rezultat în intervalul 1 ianuarie .M.S. control. iar 5% în alte domenii de activitate. sociale şi personale (inclusiv culte. ac iuni pentru asisten ă persoanelor (cu 91%) şi protec ia comunitatilor (cu 50%). 3. Concluzii: 1.50%). păstrarea cură eniei şi parcare necorespunzătoare.058 sesizări şi întâlniri solu ionate de către poli ia de proximitate.Unitati Teritoriale . (cu 119%).D.6%) şi violul (. pază.cu 10%. Inspectoratului de Jandarmi Jude ean Bacău şi Inspectoratul pentru Situa ii de Urgenta (ISU) . În municipiul Bacău îşi desfăşoară activitatea 4 organisme de ordine publică. 6528 interven ii pentru respectare disciplina în construc ii. În anul 2008. Poli ia Primăriei Municipiului Bacău. sportive.I. 4% în comer şi alimenta ie publica.Comparativ cu anul 2007. etc). 106 din 221 . 14998 ac iuni pentru protejarea spa ii verzi şi cură enie.

cu o suprafa ă construită totală de 249. acea perioadă coincide cu perioada de dezvoltare a zonelor industriale.293 mp.524 Se constată că în perioada 1975 – 1985 realizarea apartamente în blocuri a cunoscut o mare înflorire. S+P+7.U. 107 din 221 . Conform Inventarului Primăriei numărul de apartamente construite şi date în folosin ă începând din 1925 până în prezent este detaliat în continuare: Anul construirii 1925 1947 1950 1954 1955 1956 1957 1958 1959 1960 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 Nr. Situa ia infrastructurii de locuit se prezintă astfel: Anul BLOCURI construirii Regim de inaltime Subsol+Parter+Nr. S+P+5. Zonele reziden iale cele mai dens populate sunt concentrate de-a lungul acestor axe şi sunt în majoritate cuprinse între linia ferată la vest şi bazinele de acumulare la est. constituit de străzile Republicii.0 Aria construita desfasurata2 m 1474841. Apartamente 566 2119 873 245 174 140 106 172 151 36 69 34 25 164 175 175 12 58. comparativ cu cel din perioada 1975-1985 când s-au înregistrat cele mai multe construc ii. În ultimii ani. cartierul Izvoare la sud şi o zonă reziden ială. vile Aria Nr.I.2007. S+P+2. cartierul Gherăieşti la nord. INFRASTRUCTURA DE LOCUIT În Municipiul Bacău există aproximativ 58. Bălcescu/9 Mai şi Ştefan cel Mare. ele fiind între 10 – 20 apartamente/scară de bloc.P.4 Aria utila 2 –m 1281 1925-2007 3220836. Apartamente 1479 1064 1189 1535 1931 2182 2725 2311 3541 3490 3873 3738 3772 3694 2785 2717 2777 959 Anul construirii 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1996 1997 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2007 Nr. S+P+10. s-a dezvoltat în principal de-a lungul axei nord-sud. închisă între zone industriale.524 apartamente de locuit. S+P+9. S+P+1. Numărul de apartamente în fiecare bloc este diferit în func ie de confort. în 1281 blocuri şi vile construite în perioada 1925 . construita – apartamente 2 m 58524 249293.D. de etaje P+2. cu cele două lacuri de acumulare şi la vest de o zonă deluroasă. în zonele mai periferice există cartiere cu case mai mici ca dimensiuni şi spa ii verzi între case: cartierul Şerbăneşti peste râul Bistri a la est. BACAU Intergroup engineering R. Apartamente 8 52 4 325 188 8 18 185 227 785 618 462 754 826 675 929 834 773 Anul construirii 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 TOTAL Nr. la vest de sta ia feroviară.3 Pag. D+P+3 S+P+4. regimul de construire al apartamentelor este de peste 20 de ori mai mic. Mărăşeşti. Municipiul Bacău este delimitat la est de râul Bistri a.

rezultând o rata de rezolvare a dosarelor de aproximativ 50%.I. Făgăraş 8. Teiului 9A Teiului 9B Teiului 9C Tipografilor 16 Tipografilor 18 72 45 17 17 18 26 26 Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale TOTAL SOCIAL 221 În ultimii 5 ani în Bacău au fost date spre construire 950 de locuin e de tip ANL şi sociale. iar numărul de apartamente realizate de persoane fizice sau juridice este de 1221. în procent de 65% din blocurilor construite în perioada 1925 .1989 în Municipiul Bacău necesită reabilitări termice şi modernizări.U. Apartamente Tipul locuin elor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Orizontului 34A Bucegi 136A Bucegi 138A Bucegi 140A. Apartamentele din construc iile private sunt: Nr. Raportat la popula ia Municipiului Bacău. la Primăria Bacău au fost depuse 1823 cereri şi dosare pentru ob inerea de apartamente în blocurile ANL. Crt Situa ia locuin elor ANL şi sociale din municipiul Bacău pusă la dispozi ie de autorită ile Localizare Nr. Crt 7 8 9 10 11 12 Proprietar SC Longbridge SC Topaz Development SC Negobac Invest Mihăieş Ludovic SC Crina Imobiliare Bolovan Irinel Apartamente 84 600 15 18 40 32 1121 Din punct de vedere tehnic. infrastructura de locuit existentă în Municipiul Bacău necesită îmbunătă iri. Apartamente Tipul locuin elor Nr. În Municipiul Bacău există în prezent blocuri aflate în proprietatea unor persoane fizice sau juridice construite în vederea închirierii sau vânzării. din care 615 de locuin e de tip ANL şi aproximativ 221 de locuin e sociale. În anul 2006 au fost auditate energetic 63 blocuri în vederea realizării lucrărilor de reabilitare termica. În prezent există un program social destinat tinerilor medici şi specialişti din domeniul medical care nu au posibilită i financiare pentru a-şi cumpăra apartamente proprii. Letea 50 Bis Depoului 80 Depoului 82 Depoului 84 Depoului 86 Narciselor TOTAL ANL 40 45 45 45 29 40 45 45 45 40 40 40 40 40 36 615 Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL 1 2 3 4 5 6 7 Miori ei 88A Bucegi 138.D. dintre care 836 au fost date în folosin ă. Narciselor 14 A Letea 46A Făgăraş 4 Făgăraş 6. 108 din 221 . numărul de apartamente existente în municipiu este insuficient. Dintre aceste blocuri. Din punct de vedere tehnic. Crt 1 2 3 4 5 6 Proprietar SC Gepex SC Agroindustriala SC Rombet Ficău Gabriela Ficău Lauren iu Antohe Mihai TOTAL Apartamente 70 40 100 30 32 60 Nr. 4. Crt Localizare Nr. locale: Nr. conform situa iei primite de la Primăria Bacău 50% din cererile în vederea ob inerii de locuin e ANL au fost solu ionate favorabil. În perioada 2004-2009 au fost realizate 615 apartamente ANL şi 221 apartamente sociale.P. anume Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic. 3. BACAU Intergroup engineering În perioada 2004-2007. în anul 2007. Concluzii: 1. 2. 31 au fost incluse în următoarea etapa a programului de reabilitare. Pag.

poluan ii monitoriza i sunt dioxid de sulf (SO2).5 UM µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc mg/mc µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc Medie lunară 4.1bis.D. umiditate relativă. Legendă: BC1 BC2 BC-1: Str. raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km.57 3.sta ie de tip urban este amplasată în parc Prefectură.40 0. ozon (O3).09 2. presiune. Pag. STAREA MEDIULUI I.sta ie de tip industrial.37 50. Monitorizare a calită ii aerului .97 64.01 0.P.5 8. precipita ii). amoniac (NH3).64 92.33 6.11 50.95 24.64 33.U.29 136.5) şi parametrii meteo (direc ia şi viteza vântului. Sta iile de tip industrial: evaluează influen a activită ii industriale dezvoltate în partea de E-SE a municipiului asupra calită ii aerului. Bacău Amplasarea sta iilor de monitorizare în municipiul Bacău Sta ia Bacău 1 . monoxid de carbon (CO). Bacău BC-2: Str. este amplasată în municipiul Bacău – cartier Izvoare. ozon (O3). EVOLU IA CALITĂ II AERULUI A.34 Sta ia Bacău 2 .04 274.01 0.74 9.37 19. începând cu luna februarie 2009 se monitorizează şi amoniacul. oxizi de azot (NOx/NO/NO2). benzen. Tabel 34: Valori medii lunare.75 10.41 Maxima 30.69 1.08 0. temperatură.I. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 1 Poluant SO2 NO NO2 NOx CO O3 NH3 Benzen PM 2. BACAU Intergroup engineering S. precipita ii). poluan ii monitoriza i sunt: dioxid de sulf (SO2). umiditate relativă. pulberi în suspensie (PM 2. Războieni. radia ia solară.97 3. pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direc ia şi viteza vântului.68 STA IA BACĂU 1 Minima 0. Acest tip de sta ie: evaluează influen a activită ii umane din zona centrală a municipiului asupra calită ii aerului. temperatură. Izvoare nr.39 15.51 162.Re eaua automată de monitorizare a calită ii aerului Calitatea aerului în municipiul Bacău este monitorizată prin măsurători continue în două sta ii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de sta ii existente.31 16. 109 din 221 . oxizi de azot (NOx/NO/NO2). radia ia solară. presiune. monoxid de carbon (CO). raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1km.

U. Prelevarea se face pe o perioadă de 24 h. în urma măsurătorilor au fost în limitele admise de către OM 592/2002. În urma măsurătorilor efectuate la sta iile automate BC 1 şi BC 2.41 0 *indicator determinat prin metoda manuală Poluant UM Maxima 28. Valorile NO2 pe BC 2 sunt cele măsurate prin metoda manuală. Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor şi alături de benzen este considerat ca făcând parte din categoria poluan ilor specifici rezulta i din trafic. în 2009 nu au fost înregistrate depăşiri ale limitei anuale de 40 µg/mc.29 PM 10 µg/mc 56. FRE Mărgineni. Pe parcursul anului 2009 nu s-au semnalat depăşiri ale limitei maxime admise de 100 µg/mc NH3. Pag. în cazul sta iei BC-1. Bălcescu şi Universitate. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 2 STA IA BACĂU 2 Medie lunară Minima SO2 µg/mc 8.536 7.01 O3 µg/mc 1. începând cu luna iunie 2009 un număr de 4 puncte fixe de control: Gherăieşti.74 9. În cazul măsurătorilor pentru metale (perioada ianuarie – noiembrie).medie orară ).43 226. precum şi fa ă de pragul de informare (180 µg/mc .I.81 33.D.medie orară). impuse de către Ordinul 448/2007. Monitorizare manuală a calită ii aerului în municipiul Bacău Re eaua de monitorizarea aerului cuprinde. în urma măsurătorilor pe cele două sta ii automate s-au situat sub valorile limită admise de către OM 592/2002. la niciunul dintre indicatori nu s-au depăşit limitele anuale.65 NOx µg/mc NO µg/mc *NO2 µg/mc 16. conform OM 592/2002. pentru indicatorul NO2. De asemenea.28 0. în urma arderilor incomplete (trafic auto).0 CO mg/mc 0.91 Valorile înregistrate în 2009 pentru SO2 şi CO. N.0 2. care nu au depăşit limita admisă. 110 din 221 .63 136. BACAU Intergroup engineering Tabel 35: Valori medii lunare. B. Valorile înregistrate în 2009 pentru benzen.P. concentra iile de ozon au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protec ia sănătă ii umane şi respectiv valoarea intă pentru anul 2010 (120 µg/mc).80 NH3 µg/mc 15.30 45.48 0. conform STAS 12574/87. Sursele de provenien ă a benzenului sunt reprezentate în general de motoarele cu ardere internă. valorile înregistrate în anul 2009 de cele două sta ii au fost mici. situa ie reprezentativă pentru zona urbană (BC1). Fa ă de pragul de alertă ( 240 µg/mc.

0188 mg/l).7100 mg/l). iar datele sunt furnizate în urma prelevării manuale şi determinărilor chimice efectuate în laboratorul APM Bacău. II. În anul 2009 calitatea apei a fost urmărită în 6 sec iuni de supraveghere: Şerbăneşti.0340 mg/l ).6622 mg/l).a de calitate generală ( foarte bună). P-PO4( 0. CALITATEA APEI Realizarea capitolului ”Calitatea apei” este sus inută de datele furnizate de DA Siret Bacău.7800 mg/l). P-PO4 (0.I. N-NO2(0. MĂSURĂTORI DE ZGOMOT S-au efectuat măsurători care. Siret.sta ia RA Bacău Sta ia de Radioactivitate Bacău func ionează cu program de 11h. FRE Mărgineni. Ocna şi Vrânceni (râul Trotuş).0290 mg/l). depuneri şi precipita ii atmosferice s-au înregistrat valori normale pentru această perioadă a anului neexistând depăşiri ale pragului de aten ionare. Tg. în general măsurătorile surprind valori cumulate. 111 din 221 . Pe parcursul anului 2009 a fost monitorizat în regim manual indicatorul NO2 în punctul de prelevare BC 2. Ntotal (0. iar din punct de vedere al nutrien ilor apa s-a încadrat în clasa a-I-a de calitate N-NH4 (0. N-NH4 (0. Se observă varia ii uşoare în func ie de fenomenele meteorologice care duc la varia ia concentra iei aerosolilor din atmosferă de care se pot ataşa şi izotopii naturali Rn (222) şi Rn (220). Aval lac agrement: apa s-a încadrat în limitele clasei a-I. Galbeni şi Drăgeşti (râul Siret). generate de mai multe surse cu intensită i diferite. P(0.0090 mg/l). au ca scop măsurarea nivelului de zgomot echivalent ( Lech ) şi identificarea surselor generatoare. N-NO2 (0. apa se încadrează în clasa a-I-a de calitate generală (foarte bună). Evolu ia calită ii aerului în municipiul Bacău este raportată la STAS 12574/87 (NH3 şi pulberi sedimentabile).0957 mg/l). Ntot (0.D. Nicolae Bălcescu nu au fost înregistrate depăşiri ale concentra iei maxime admise de 100 µg/mc. Pe parcursul anului 2009 în punctele de prelevare Gherăieşti. pentru amoniac conform STAS 12574/87. IV.5966 mg/l).1040 mg/l ).aval Bacău pentru râurile Bistri a şi Siret sunt identificate ca tronsoane supuse riscului determinat de nutrien i: Şerbăneşti: din punct de vedere al nutrien ilor apa s-a încadrat în limitele clasei a-I-a de calitate.0988 mg/l). În urma măsurătorilor şi calculelor efectuate în anul 2009 pentru probele de aerosoli.Calitatea apei de suprafa ă Principalele râuri monitorizate de către Direc ia Apelor Siret – Bacău sunt: Bistri a.U. Universitate.P. Nici la apă nu s-au înregistrat valori deosebite la probele din râul ce traversează oraşul. N-NO3 (0. BACAU Intergroup engineering Indicatori urmări i sunt NH3 şi pulberi sedimentabile. timp în care se supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu aer şi apă. Tronsoanele intrare jude .0204 mg/l). Echipamentul din dotarea Agen iei de Protec ia Mediului nu asigură o monitorizare continuă şi că. aval lac Agrement (râul Bistri a). Valorile debitului dozei la 60 minute s-au situat sub limita pragului de aten ionare. 1. III. N-NO3 (0. RADIOACTIVITATEA β GLOBALĂ . Pag. P ( 0. rezultatele sunt sub limita pragului de aten ionare.

SITUA IA EMISIILOR ÎN AER ANALIZA COMPATIVĂ 2000 – 2008 ÎN JUDE UL BACĂU AN 2003 2004 2005 2006 2007 CO2(mii tone) 680.71 468. spa ii de joacǎ pentru copii Incinta industrialǎ Trafic Altele . spa ii de joacǎ pentru copii Parcuri.4 44.0 0 100 78.54 70.0 50. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx ) La nivelul jude ului Bacău.91 SO2 (tone) 5876.41 662.0 90. incinte şcoli. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe . principalele surse de emisii pentru SO2 au fost activită ile inventariate la grupa SNAP 01(activită i de producere a energiei electrice şi termice).U.99 7022.49 4284.6 78.3 69.7 70.8 77.2 79.79 Cd (kg) 0. grădini e . spa ii comerciale.5 85.I.35 23. spa ii comerciale.6 50.4 66.15 0.75 Emisii anuale de dioxid de sulf La nivelul jude ului Bacău.D.30 4519.59 262.45 4517. arderile din industria de prelucrare (6.7 74.59 315.P. 112 din 221 .46 0.zone locuibile 2006 Pie e .7 75.6 66.1 73.47 1935.01 145.2 0 12. grădini e . în incinta industrială.1 77. creşe.53 4530.95 100 61.0 46. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe.8 % Depăşiri 85.în intersec ii şi puncte situate la jumătatea distan ei între acestea.43 16.86 NOX tone) 1594.8 77.85 1330.32 1401. depăşiri ale limitelor legale înregistrându-se doar în câteva luni ale anului la unii operatori economici. grădini e . BACAU Intergroup engineering Număr măsurători 20 10 1 51 2 24 16 8 207 4 7 6 3 19 16 55 31 13 7 4 25 5 143 37 Maximǎ măsurata (dB) 74.57 1590.57 910.93%).72 156.48 NH3(tone) 1939. grădini e. operatori economici.17 952.43 0 54. în anul 2008.0 84.17 737. pentru anul 2008.40 83.64 2152.8 71.91%). Tip măsurătoare zgomot 2004 Pie e .5 75. emisiile de Nox provin îndeosebi din industria energetica (53.98 2949.80 13.96 22.64 5867.1 65.5 71. spa ii comerciale.04 2198.11 Hg (kg) 0.0 2.19 2865.4 58. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe .08 Pb (kg) 1259.72 31. spa ii de joacǎ pentru copii Incinta industrialǎ Trafic Altele . grădini e .6%) şi din transport (14.43 Monitorizarea zgomotului în municipiul Bacău s-a realizat. începând cu anul 2004. V. spa ii de joacǎ pentru copii Parcuri.97 1608. pe artera principala de trafic din Bacău s-au monitorizat un număr de 10 puncte . în mai multe puncte.0 0 0 0 0 100 34. zone de recreere şi odihnă Incinta industrialǎ Zone feroviare Trafic Altele – limite incintă locuin e Măsurătorile de zgomot sunt efectuate lunar.08 584. În anul 2009. spa ii comerciale.6 71. Pag.4 78.52 NMVOC(tone) 207.zone locuibile 2005 Pie e . zone de recreere şi odihnă Incinta industrialǎ Zone feroviare Trafic Altele – limite incintă locuin e 2007 Pie e .

Astfel sursele principale sunt: *pentru cadmiu procese de combustie pe baza de cărbuni. şi anume: terminalele şi depozitele de benzina şi instala iile aferente de incarcare/descarcare.6%.73% din arderile din industria de prelucrare. zinc. NOx.568/2001.U. *pentru mercur surse mobile – trafic pe baza de benzina. având timp îndelungat de remanenta în mediu. completa şi modificata prin HG 1902/2004: degradarea metalelor. industriale şi agricole. sta ii de distribu ie a carburan ilor Alte surse industriale: fabricarea de băuturi alcoolice distilate. Emisii anuale de amoniac (NH3) La nivel de jude ului Bacău. vopsirea autovehiculelor.699/2003. 24. compostarea reziduurilor menajere. în anul 2008. Emisii de metale grele Metalele grele . procesele de produc ie a ingrasamintelor pe baza de azot. etc. cantitatea de NH3 emisa în atmosfera este în scădere. crom. transpusa prin HG nr. surse sta ionare – centrale termice. containere mobile. 16. turnatorii fonta. lăcuirea mobilei la fabricile de mobila. Emisii totale de poluan i atmosferici-(SO2. fabricarea pâinii. modificata şi completa prin HG 893/2005. pentru anul 2008. surse mobile-trafic pe baza de motorina.D. La nivelul jude ului Bacău.I. depozitarea sau transportul i eiului şi a produselor petroliere. NOx. se constata o scădere a cantitatii totale de oxizi de azot emisa în atmosfera .32% din utilizarea solven ilor în industria. emisiile anuale de amoniac provin din: agricultura. ca urmare a preocupărilor opera ilor economici pentru reducerea poluării. în procent de 53. BACAU Intergroup engineering Comparativ cu anul precedent.5 %. Aceasta categorie de poluan i este generata de procese industriale diferite şi de sursele mobile. activită ile de tratare şi depozitare a deşeurilor. impregnarea lemnului de creozot.(SO2. fabricarea berii. curatarea chimica uscata. Principalele surse industriale de emisie a COV inventariate în anul 2008 în jude ul Bacău: *Instala iile care intra sub inciden a directivei 1999/13/CE(COV). procent de 32.2% Comparativ cu anul precedent. nichel. mercur. incinerare deşeuri spitaliceşti.P. energiei electrice şi termice. 113 din 221 . aplicarea adezivilor la fabricile de încăl ăminte. arderea combustibililor fosili şi deşeurilor lemnoase pentru producerea. NH3) Emisii totale de poluan i atmosferici . *Instala iile care intra sub inciden a directivei 94/63/CE(COV benzina). fabricarea celulozei şi hârtie. pasuni şi păduri. în procent de 14. Pag. plumb – sunt compuşi organici care pot fi degrada i pe cale naturala. NH3) în Bacău au cunoscut în general o scădere. în procent de 34. emisiile de COV nemetalici provin: 26. iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lan uri trofice.cupru. gaze naturale. trafic rutier. Compuşii organici volatili rezulta din: prelucrarea. transpusa prin HG nr. cadmiu. activită i industriale care folosesc solven i organici.3%. Surse neindustriale: emisii foliare din agricultura.17% din extrac ia şi distribu ia combustibililor fosili. petrol.

concentra ia de SO2 în jude ul Bacău a fost urmărita în re eaua manuala de monitorizare. aceasta fiind valoarea limita anuala prevăzuta pentru protec ia ecosistemelor (OM 592/2002). BACAU Intergroup engineering Se constata o uşoara creştere a emisiilor de metale grele în atmosfera fata de anul 2007.I. mangan. fenoli.16 µg/mc şi cu toate ca valoarea este mai mare decât valoarea medie în anii anteriori. 114 din 221 . Concentra iile de metale.U. S-a constat prezenta de substan e oxidabile în apa freatica. industria energetica şi procesele de produc ie. În jude ul Bacău. mangan şi turbiditate. Comparativ cu anul precedent se constata o scădere a emisiilor de plumb în atmosfera. în anul 2008 nu a fost declarate emisiile de poluan i organici persisten i. conform OM 592/2002 nu s-a depăşit valoarea limita orara pentru indicatorul NO2. la nici o sta ie. iar începând cu anul 2008. Solul depozitului de deşeuri municipale este contaminat bacteriologic. hidrocarburi. ca urmare a realizărilor programelor de conformare şi datorita faptului ca în trafic nu se mai foloseşte benzina cu plumb.P. urmărirea acestui poluant este realizata prin măsurători în cele doua sta ii automate de monitorizare a calită ii aerului. Media anului 2008 pentru municipiul Bacău a fost de 28. Cea mai mare cantitate de emisii de cadmiu şi mercur provine din incinerarea deşeurilor industriale. la probele de apa freatica au fost depăşiri la cloruri. Monoxid de carbon Poluantul CO rezulta din arderea incompleta a combustibililor şi alături de benzen este considerat ca făcând partea din categoria poluan ilor specifici rezulta i din trafic. calciu.62 µg/mc şi nu a fost depăşită valoarea limita anuala de 40 µg/mc pentru protec ia sănătă ii umane.00 ha Contaminare observata pe aprox. Valoarea medie anuala pentru municipiul Bacău a fost de 5. sulfa i. cloruri.3 ha. nu se poate considera ca a crescut concentra ia de SO2 în aerul ambiental şi trebuie inut cont de calitatea slaba a datelor. Dioxidul de azot Până în 2007 concentra ia de NO2 în municipiul Bacău a fost urmărita în re eaua manuala de monitorizare. Pe parcursul anului 2008.DEPOZITE DESEURI MUNICIPALE – 13. urmărirea acestui poluant este realizată prin măsurători în cele doua sta ii automate de monitorizare a calită ii aerului. SC LETEA SA . S-a constat depăşirea valorii normale la cadmiu (zona sec iei de acoperiri metalice) fara depăşirea pragului de alerta. conform OM 592/2002. nu a fost depăşită valoarea limita anuala de 40 µg/mc. la probele de apa de suprafa a s-au depăşit concentra iile la nitra i. Emisii de plumb Printre sectoarele responsabile de cele mai mari emisii de plumb se număra: incinerarea deşeurilor. sulfa i depăşesc valorile normale dar nu depăşesc pragul de alerta. Pag. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice Nu au fost declarate astfel de emisii la nivelul jude ului Bacău. PRIMARIE BACAU . Dioxid de sulf Până în anul 2007. Situa ia terenurilor poten ial contaminate din municipiul Bacău SC AEROSTAR SA –.D.06 ha. 3 ha.Poluare istorica a terenului în suprafa a 0. şi la reziduuri petroliere (în zona sta iei de neutralizare).50 µg/mc şi de asemenea. traficul rutier. La probele fizico chimice la sol nu s-au depăşit valorile normale. procesele de produc ie. iar începând cu anul 2008. care a fost determinata de echipamentele utilizate în perioada respectiva.30 ha Contaminare identificata pe 13.Fabricarea hârtiei şi cartonului – 3.06000 ha de inut de către societate cu reziduuri petroliere şi metale grele pe o suprafa a de 0. Valoarea medie anuala s-a situat sub 20 µg/mc. Maximul valorilor orare s-a înregistrat în cazul măsurătorilor efectuate la sta ia Bacău -1 şi a fost la 113. conform aceluiaşi ordin.1712 .

U. Izvoare. Calitatea aerului în municipiul Bacău în 2009 nu a înregistrat depăşiri ale limitei admisibile ale poluan ilor. pe sta iile automate BC – 1 şi BC – 2 Situa ia poluărilor accidentale în municipiul Bacău conform Agen iei de Protec ie Mediului în anul 2007 (lunile iulie si august): Nr. rezultatele sunt sub limita pragului de aten ionare. Republicii. Cel de-al doilea punct a fost Arena Mall.Robinete Industriale -liceul H Coandă -Calea Romanului -str.3 mg/mc NH3 conform analizelor APM Bacău. 3. str. grădini e.Chimiei. Rezultatele ob inute au arătat în zona hotelului Moldova concentra ii de 0. Alecu Russo . Toamnei . în doua puncte din municipiul Bacău. Zonele cele mai afectate.16 Agentul poluator Factorii de mediu afecta i 1. incinte şcoli.str.D. profilată pe produc ia de îngrăşăminte chimice pe bază de azot este un constant poluator cu amoniac.zona hotel Moldova Municipiul Bacău . Rezultatele măsurătorilor de zgomot efectuate lunar prin monitorizarea unui număr de 10 puncte .55 – 13. în intervalul 13. 5. Calitatea mediului ambiant este influen ează negativ de către traficul auto pe principalele artere prin emisiile de gaze de eşapament şi zgomot. Agen ia pentru Protec ia Mediului (APM) Bacău prelevă probe prin laboratorul propriu. în intervalul de recoltare 12. creşe.36 mg/mc NH3. operatori economici. concentra ia maxima admisa fiind de 0. în incinta industrială. 4.Podul cu Lan uri . Radioactivitatea factorilor de mediu aer şi apă a înregistrat valori normale.în intersec ii şi puncte situate la jumătatea distan ei între acestea. str.str. inters. Ecaterina Teodoroiu nr.P. Republicii -cartierul Izvoare . Valorile ob inute la momentul recoltării depăşesc pragul de aten ie. Pag. Calitatea apelor curgătoare nu a înregistrat valori deosebite la probele din râurile ce traversează oraşul. 2. Valorile analizate de APM sunt sus inute şi de creşterea valorilor înregistrate pe analizatoarele de amoniac. sunt următoarele: str. nu au existat depăşiri ale pragului de aten ionare. 115 din 221 . Localizarea fenomenului Municipiul Bacău – sediu APM -cartier Narcisa . SC Agricola Interna ional SA Bacău Aer semnificativ / Miros de amoniac Concluzii: 1. în care s-au înregistrat depăşiri ale pragurilor limită admise de STAS 10009/88 ale măsurătorilor de zgomot. Chimiei.25. BACAU Intergroup engineering Alte surse de poluare Traficul auto pe aceste artere influen ează negativ calitatea mediului ambiant prin emisiile de gaze de eşapament şi zgomot.I.Casa de Cultură .pia a Sud . Societatea comercială Amurco. Amurco SRL Bacău În diverse zile de-a lungul anului Aer semnificativ / Miros puternic de amoniac 2. amplasate în parcul Prefecturii şi Izvoare.centrul comercial Bistri a .str.45 – 14.Narcisa-str.15.25 mg/mc NH3. unde rezultatul analizelor de laborator a arătat o concentra ie de 0. depăşiri ale limitelor legale înregistrându-se doar în câteva luni ale anului la unii operatori economici în anul 2009. SC.

ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR/NA IONAL/JUDE EAN ŞI MONUMENTE ALE NATURII DIN MUNICIPIUL BACAU Starea de conservare a ANP din municipiul Bacău este favorabilă. (H.I. zonă de plajă.J.J. 1284/2007 H. Denumire Suprafa ă (ha) Amplasament Statut legal De interes De interes na ional jude ean (H. Bacău 18/1995 H.C.P.G.Bereşti” – de interes comunitar Tabel 36: Situa ia ariilor protejate din municipiul Bacău Nr. T. Bacău 18/1995 H.42 ha.MN - - - H.C.J. Marasesti - - - 7 8 Salcia lui Bacovia . crt. 81% din suprafa ă reprezintă vechiul depozit de deşeuri.2004 Bacau-Bereşti” H.J. debarcader.C. exemplarului de Populus alba (MN) de pe Insula de Agrement Bacău are 2 crengi din partea de jos a coroanei care au fost îndepărtate fiind uscate.C. Amenajat la confluen a râului Bistri a cu râul Bârnat. Bacău Pe Insula de Agrement Bacău În curtea Colegiului Ferdinand din municip. cu următoarele amenajări: spa ii verzi-parc.Suprafa a: 29 ha. terenuri de sport.D.U.C. Bacău 18/1995 H. profilată pe produc ia de îngrăşăminte chimice. Bacău 18/1995 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău LACUL “AGREMENT” . concentra ii ridicate de amoniac s-au înregistrat în 2009 şi în zona hotelului Moldova şi Arena Mall. Bacău 18/1995 H.G.MN Magnolia lui Bacovia . Bacău 18/1995 9 - - - H.C. Terenurile poten ial contaminate din municipiul Bacău aflate în eviden a Agen iei de protec ia mediului au o suprafa ă totală de16. lac care are statut de Arie de Protec ie Specială Avifaunistică .0 ha.J. Pag.J.C. Un constant poluator cu amoniac este SC Amurco.J.J. Bacău 18/1995 De interes comunitar H. 116 din 221 .00 - În Parcul Trandafirilor din municip.C. Bacău 2151/2004) 18/1995) Face parte din situl Natura 2000 H.53 11.00 - 2 3 4 5 6 Parcul Trandafirilor Insula de Agrement Ginkgo biloba (monument al naturii – MN) Populus alba MN Quercus robur MN 27. BACAU Intergroup engineering 6. 7.J.de interes na ional şi componenta a sitului Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău . „Lacurile de 2151/ Acumulare Buhuşi. Bacău În spa iul verde dintre Biblioteca Municipala Bacău şi str. Amenajări speciale: Pe lac există o insulă de agrement în suprafa ă de 11.C.10 0. Bacău 18/1995 1 Aria de Protec ie Specială Avifaunistică Lacul Bacău II Parcul Cancicov 202. Bacău În Parcul Trandafirilor din municip. Specii de faună protejate care se găsesc în zona Lacului Bacău II.G. Are scop de atenuare a viiturilor şi de agrement.

300 – 600 i. 200 – 300 i. precum lebăda de iarnă (Cygnus cygnus). Amenajări speciale: deserveşte hidrocentrala Bacău II Administrator: SC HIDROELECTRICA SA. 1000 – 1500 i. Custode: Centrul Regional de Ecologie Bacău Str. şi inclus în Re eaua Ecologică Europeană NATURA 2000 prin H. nr. Cuza Vodă. Drăghicescu. Speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Cod A022 A081 A038 A193 A166 A307 A140 A177 A196 A197 A127 Specie Ixobrychus minutus Circus aeruginosus Cygnus cygnus Sterna hirundo Tringa glareola Sylvia nisoria Pluvialis apricaria Larus minutus Chlidonias hybridus Chlidonias niger Grus grus Cuibărit 50 – 70 p.13. Bacău jud. sunt monitorizate activită ile păsărilor sălbatice în tranzit astfel între 142 – 190 perechi de păsări cuibăresc.2151 din 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Iernat Pasaj 220 – 300 i.de interes na ional şi componenta a sitului Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău . Piatra Neam . 10 – 40 i. Sucursala Neam . Starea de conservare a ANP din municipiul Bacău este favorabilă.P. ARIA DE PROTEC IE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ “LACUL BACĂU II” A fost desemnat arie de protec ie specială avifaunistică . Lacul Bacău II este inclus în aria de protec ie specială Avifaunistică ”Lacul Bacău II” şi în Situl NATURA 2000 “Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”. cu excep ia exemplarului de Populus alba (MN) de pe Insula de Agrement Bacău a cărui trunchi prezintă o scorbura foarte mare. nr. Pag. 39. Str.U. nr.I. nr.APSA . Vasile Alecsandri. 150 – 250 i.prin H. BACAU Intergroup engineering Administrator: Apele Romane Bacău Str. aglomerări mari de păsări acvatice şi popula ii importante din specii amenin ate la nivelul Uniunii Europene. jud. Specii de faună protejate se găsesc în zona Lacului Bacău II – 196 ha. 117 din 221 . 2. exemple fiind ra a sunătoare (Bucephala clangula) sau ferăstraşul mare (Mergus merganser). Neam . Bacău. 80 – 100 p. cum ar fi chira de baltă (Sterna hirundo) sau eretele de stuf (Circus aeruginosus). nr. Lt.G. între 220 – 300 de păsări iernează şi între1690 – 2770 de păsări doar tranzitează zona.Bereşti” – de interes comunitar şi Aria de protec ie specială avifaunistică „Lacul Bacău” – 202 ha. lac care are statut de Arie de Protec ie Specială Avifaunistică . 30 – 80 i. 5 – 10 p. aglomerări de specii migratoare.D. Bacău Aici au fost identificate concentrări de specii amenin ate la nivelul Uniunii Europene. 3. 7 – 10 p.1284 din 2007. În zonele amenajate ca arii naturale de protec ie avifaunistică.G. Concluzii: 1.1.

lipsa de fluen ă a traficului în interval de vârf. PRIORITATI . .Prezen a aeroportului interna ional în imediata apropiere a zonei locuibile.Lipsa parcărilor în zonele intens circulate. . BACAU Intergroup engineering U.Semaforizarea intersec iilor conform studiului de trafic. .Urbanizarea necontrolată .Prezen a ambuteiajelor.Construc iile de locuin e vor avea la baza proiecte avizate.Existen a căii ferate şi a zonei feroviare în interiorul municipiului Bacău.căi de acces. eventual refunctionalizarea unor obiective în func ie de necesitatile localitatii. . .Viabilizarea zonelor destinate extinderii intravilanului municipiului Bacău .I. . .Intravilanul a atins aproape limitele administrative ale municipiului .Cele doua lacuri de acumulare împart oraşul în doua. . regim de inaltime/construire şi realizări de drumuri noi.Amenajarea de piste de biciclete . .Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor. . Pag. . .Reabilitarea şi modernizarea drumurilor. .Corectarea traseelor cu realizarea de profile transversale corespunzătoare.Reabilitare şi extindere la 4 benzi a unor pasaje aglomerate CIRCULATIA FOND CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA TERENURILOR .Măsuri de reabilitare şi modernizare a fondului construit existent. .Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă.Prezen a denivelărilor şi gropilor din îmbrăcămintea asfaltica.U. . .Transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte întreaga popula ie.factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric.P. priorită i DOMENII DIFUNCTIONALITATII . re ea de apa.investi ii în vederea asigurării functionalitatii terenurilor (introducerea dotărilor şi unită ilor . . iar în execu ie se vor utiliza materialele durabile şi finisaje corespunzătoare. generând discontinuită i şi îngreunând traversarea dintr-o parte în alta (singurul punct de trecere fiind podul Serbanesti).Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare.D.).Calitatea slabă a drumurilor de pe care lipseşte îmbrăcămintea asfaltică.Instalarea unor instala ii cu sens giratoriu conform studiului de trafic. domenii. .Creşterea procentului de ocupare a terenului din intravilan prin reparcelari. .Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud.Implementarea legisla iei specifice monumentelor istorice în conformitate cu Legea 422/2001. re ele de telecomunica ii etc. . 118 din 221 . DISFUNCTIONALITATI Tabel 37: Disfunc ionalită i. canalizare.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

- Insuficien a terenurilor care să fie - Crearea unei baze de date imobilare pentru
puse la dispozi ia investitorilor; - Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv; - Spa iul expozi ional existent nu acoperă cererea pie ei. Insuficienta promovare a produselor locale pe plan na ional şi interna ional; ECONOMIA -

-

-

- Dezvoltare neechilibrata a alimentarii cu apa (subdimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) -

ECHIPARE EDILITARA

-

investitorii interesa i - realizarea unei baze de date cu informa ii generale (terenuri disponibile, pre ul acestora, gradul de dotare, etc); Dezvoltarea de structuri specializate pentru atragerea de investi ii străine: parcuri stiintifice şi tehnologice, centre de afaceri, centre de excelenta, incubatoare de afaceri; Utilizarea siturilor industriale dezafectate de la periferie pentru relocarea întreprinderilor în contextul obligativitatilor mutării activitatilor de produc ie din zonele centrale, reziden iale; Dezvoltarea serviciilor: financiare-bancare şi de asigurări, a serviciilor de intermedieri financiare, a serviciilor de IT, a serviciilor pentru popula ie, a serviciilor de alimenta ie publica, a serviciilor de expertiza şi consiliere; Construirea Centrului Expozi ional şi a Afacerilor Bacău; Dezvoltarea firmelor specializate în servicii de consultanta financiara, proiecte, studii de pia a; Demararea investi ilor în infrastructura municipiului: construirea şoselei de centura, reabilitarea termica a blocurilor de locuin e, reabilitarea re elelor de alimentare cu apa şi canalizare, reabilitarea arterelor rutiere, etc.; Extindere re ea de alimentare cu apa; Extindere re ea gaze naturale; Extindere re ea electrica;

SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT

- Insuficienta zonelor de agrement, sport şi spatii verzii; - Dotările pentru agrement necesită îmbunătă iri;

PROBLEME DE MEDIU

- Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Interna ional Bacău; - Poluare atmosferică constantă creată de traficul rutier şi de centrele industriale; - Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere; - Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%; - Depozitul actual de deşeuri N. Bălcescu nu este un depozit de colectare selectivă; - Nu există sta ii de sortare; - Deşeurile industriale, constituie o sursă majoră de poluare pentru mediu, datorită modului în care sunt gestionate; - Lipsa unui depozit industrial conform.

- Amenajarea unor zone sportive şi agrement şi asigurarea accesibilitatii spre viitoarele dotări specifice; - Amenajarea peisagistică şi de agrement a Complexului Olimpic; - Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement; - Amenajarea unor puncte de precolectare selectiva a deşeurilor menajere şi colectare acestora printr-un program de salubrizare; - Realizarea planta iilor de protec ie, cu rol ecologic pe traseele principalelor drumuri;

Pag. 119 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
- Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare, contorizare apă, grupuri sanitare, racordare apă caldă, - Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor - Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. - Exista zone industriale/ par i din platforme industriale dezafectate, nefunc ionale şi intens poluate; - Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansată de degradare şi a căror zona de protec ie nu este respectată. „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” - din strada Henri Coandă, nr. 9. „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov, nr. 9 E, în cadrul unui Punctului termic nr. 154. Realizarea unui centru de asisten ă socială pentru persoane vârstnice - Creşterea suprafe ei de spa ii verzii a municipiului: în zona blocurilor ANL, scuaruri între blocuri, a terenurilor libere neproductive, aferent noului Spital Municipal, amenajarea cu gazon şi puie i de arbori a rampei" Nicolae Bălcescu"; - Reabilitarea monumentelor: Casa Memoriala "V. Alecsandri", Casa Memoriala "G. Bacovia", Casa "Arh. G. Sterian".

ASISTEN Ă SOCIALA

-PROTEJAREA ZONELOR -CU VALOARE DE PATRIMONIU -PE BAZA NORMELOR SANITARE ÎN VIGOARE -FATA DE CONSTRUCTII ŞI CULOARE TEHNICE -CU DESTINATIE SPECIFICA -ZONE POLUATE

Sursa: PUG 2009

ANALIZA SWOT
Puncte tari
Economia • Existen a unor centre de formare private, care furnizează cursuri de formare în profesie, pentru care agen ia locală de ocupare nu este autorizată. • Ponderea ridicată a investi iilor private în totalul investi iilor la nivel de municipiu; • Municipiul Bacău este oraş de rang I, cu un puternic poten ial polarizator, pol de dezvoltare regională. • Sector comercial bine dezvoltat, performant şi adaptabil. • Evolu ie pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale economiei. Fondul construit • Creşterea numărului de construc ii din municipiu; Circula ie • Acces direct la magistralele de căi ferate şi rutiere; • Existen a drumului european E85 ce străbate municipiul Bacău; • Aeroportul interna ional Bacău care asigură curse aeriene către Germania, Italia, Austria; • Amplasarea centrală la nivelul teritoriului na ional, existen a drumurilor europene E85, E574, E577 ce străbate municipiul Bacău; Echiparea edilitara • Infrastructura de telecomunica ii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire: cea mai mare cifră de

Puncte slabe
Economia • Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei de sex feminin; • Scăderea ponderii industriei în economia locala; • Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv; • Lipsa ini iativelor de cooperare public – privat. • Decalaje tehnologice şi de competitivitate fa ă de media na ională şi UE. • Export bazat în special pe produse cu valoare adăugate scăzută şi medie. Fondul construit • Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare; • Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud; • Urbanizarea necontrolata - factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric; • Deserveşte întreaga popula ie; Circula ia • Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate; • Trama stradala necorespunzătoare dezvoltării traficului auto, în unele zone; • Lipsa locurilor de parcare, în special în centrul municipiului, îngreunează traficul în zonă; • Inexistenta unor benzi de trafic dedicate transportului în comun de persoane care sa permită o viteza comerciala de trafic mare; • Prezentarea ambuteiajelor, lipsa de fluenta a Pag. 120 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
traficului în interval de vârf; • Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor; • Depăşirea traficului pe tronsoane, a capacită ii portante a drumurilor. • Starea tehnică a căilor ferate degradată în unele zone conduce la viteze de deplasare mici. • Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă; • Transportul în comun este slab dimensionat Echiparea edilitară • Dezvoltare neechilibrată a alimentarii cu apa (subdimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) • Sistemul de iluminat public este deteriorat şi vechi în anumite zone. • Re eaua de canalizare colmatată, nefunc ională şi subdimensionată. Învă ământ, cultură, cercetare • Nu există programe coerente care să vizeze îmbunătă irea stării disciplinare din şcoli; • Sume modeste alocate cercetării - dezvoltării, • Capacitate redusă de absorb ie – implementare a rezultatelor cercetării şi nivel scăzut al inovării în întreprinderi. • Specializările oferite de sistemul de învă ământ nu răspund cerin elor de pe pia a muncii. • Nivel scăzut de orientare a cercetării către cerere. • Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansata de degradare şi monumente a căror zona de protec ie nu este respectata; • Posibilită i slabe de valorificare a patrimoniului natural şi cultural datorită lipsei de informare şi educare a poten ialilor agen i locali, accesibilită ii reduse, lipsei de infrastructurii materialo – tehnice, de cazare şi alimenta ie publică. Spatii verzi, Agrement, Sport • Insuficien a spa iilor verzi în conformitate cu legisla ia în vigoare; • Insuficienta zonelor de agrement şi sport; • Dotările pentru agrement necesita îmbunătă iri; Turism • Insuficienta oferta de agrement; Asisten ă socială • Îmbătrânirea popula iei şi creşterea cererii de servicii sociale; • Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt insuficiente, discontinue şi pu in diversificate; • Capacitate scăzută de a asigura servicii sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate; Protec ia mediului • Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în prezent (în 2010 se propune finalizarea Depozitului de deşeuri conform legisla iei europene în vigoare); • Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Interna ional Bacău; • Număr mic de operatori care de in sisteme de monitorizare şi control pentru emisiile poluant; Pag. 121 din 221

afaceri realizată în domeniul poştei şi telecomunica iilor din zonă; • Existen a unui sistem de iluminat reabilitat în unele zone; • Echiparea cu re ea de fibră optică. • Proiect ISPA pentru sistem integrat de gestionare a deşeurilor • Proiect ISPA reabilitare conducte şi instala ii alimentare cu apă şi canalizare, inclusiv extindere Sta ie de epurare. Învă ământ, cultură • Municipiul Bacău este centru universitar care are ca preocupare de bază cercetarea ştiin ifică, inventica, inovarea tehnologică, informatizarea şi promovarea societă ii informa ionale cu aproximativ 8.000 – 10.000 studen i • Reabilitarea, modernizarea şi dotarea institu iilor de învă ământ din fonduri proprii şi comunitare. • Existen a învă ământului privat pentru toate nivelurile. • Existen a unei infrastructuri de cercetare, dezvoltare şi inovare în cadrul Universită ilor din Bacău; • Existen a centrelor culturale, teatre, biserici, monumente istorice; • Patrimoniu natural şi cultural valoros. Spatii verzi, Agrement, Sport • Existen a zonelor verzi amenajate care îmbunătă esc microclimatul (Parcul Cancicov, Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc.) Turism • Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este asigurată de IMM-uri şi Microîntreprinderi; Asisten ă socială • Existen a ONG-urilor cu activitate în domeniul asisten ei şi protec iei sociale; • Indicele de îmbătrânire demografică este mai bun decât al municipiilor din Moldova • Colaborare public – privat (ONG, Biserică) în dezvoltarea de programe sociale. Protec ia mediului • Implementarea proiectului ISPA privind managementul deşeurilor; • Existen a re elei de monitorizare a calită ii aerului • Proiect ISPA pentru îmbunătă irea sistemului de canalizare – epurare.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
• Insuficienta educare şi informare a popula iei în domeniul protejării mediului; • Prezen a surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA, RAGC Bacău, SC Amurco SRL, care au ca emisar râul Bistri a; • Lipsa comunicării inter-sectoriale şi a coordonării pentru managementul resurselor naturale şi ale mediului; • Lipsa unui depozit industrial conform. • Absen a operatorilor economici din domeniul reciclării deşeurilor, parcul de utilaje şi echipamente pentru asigurarea salubrizării depăşit tehnologic.]

Oportunită i
Economie • Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construc iei parcurilor industriale, existenta parcului industrial HIT PARK; • Diminuarea şomajului în rândul popula iei calificate; • Crearea zonei metropolitane; • Constituirea de parteneriate public-privat; • Clarificarea profilului competitiv al municipiului, pe baza oportunită ilor şi tendin elor pie ei. • Deschiderea şi activarea cooperării intersectoriale public – privat – academic în vederea asigurării condi iilor pentru dezvoltare economică. • Poten ial de atragere de investi ii în zona municipiului Bacău datorat prezen ei aeroportului şi parcului industrial. • Noi surse de investi ii sus inute din Fonduri structurale. • Pia a internă cu un mare poten ial de absorb ie. • Interesul în creştere al investitorilor priva i, pentru dezvoltarea infrastructurii; • Existen a unei infrastructuri de produc ie ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor; • Construirea Centrului expozi ional şi de Afaceri din Bacău; • Stimularea înfiin ării de IMM-uri cu activită i industriale diverse; • Realizarea Eurogării Bacau-important nod de cale ferata cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori şi marfa; Echiparea edilitara • Existen a fondurilor structurale şi de coeziune. Turism • Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor străini prin îmbunătă irea imaginii municipiului; Circula ie • Posibilitatea ca prin modernizarea şi reabilitarea drumurilor (podurilor), acestea să sus ină mediul de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerarii turistice regionale; • Orientarea generala către un transport public de persoane nepoluant sau cat mai pu in poluant; • Propunerea de proiecte de reabilitare drumuri din fonduri nerambursabile, POR şi POS Transport. Asisten ă socială • Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existentă prin modernizări şi reabilitări să servească ca

Riscuri /amenin ări
Economie • Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a popula iei din zonă; • Creşterea şomajului în rândul absolven ilor de nivel mediu; • Migrarea for ei de muncă în străinătate sau în alte localită i; • Costuri în continuă creştere la materiile prime din import şi energie. • Recesiune economică interna ională. • Migra ia unor sectoare industriale către loca ii cu costuri de for ă de muncă reduse. • Creşterea poluării datorată proceselor industriale, în special cele din domeniul energiei. Echiparea edilitara • Instabilitate legislativă şi monetară; • Orientarea preferin elor popula iei spre sistemele descentralizate de încălzire. Turism • Stagnarea sau reducerea numărului de turişti datorita infrastructurii rutiere deficitare; • Monumentele culturale şi istorice insuficient promovate şi între inute, lipsa serviciilor şi a infrastructurii aferente pot împiedica dezvoltarea durabilă a turismului cultural. • Competi ia cu jude ele învecinate în atragerea interesului investitorilor şi turiştilor. Circula ie • Creşterea explozivă a numărului de autovehicule; • Concuren a aeroporturilor Suceava şi Iaşi poate conduce la pierderea statutului de aeroport regional. • Risc de congestionare a traficului în zona de intrare în Municipiu pe drumul european E 85 Asisten ă socială • Lipsa co-finan ării pentru diferite proiecte sociale finan ate prin Fonduri ale Uniunii Europene; • Dificultă i în integrarea serviciilor sociale cu cele medicale şi de alta natura; • Condi ii economice şi creşterea masei de proteja i şi asisten i sociali face municipiul vulnerabil; • Lipsa angajamentului principalilor factori interesa i din municipiu, de implicare activă în Parteneriatele Strategice cu Primăria Bacău. Învă ământ, cultura • Neîntre inerea patrimoniului natural şi cultural poate duce la distrugerea valorilor existente. Protec ia mediului Pag. 122 din 221

Alecsandri”. • Implementarea şi derularea unor programe de ajutorare a copiilor care provin din familii defavorizate. scuaruri între blocuri. • Posibilitate de accesare fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. Axa Prioritară 3. • Reabilitarea monumentelor: Casele Memoriale „V. Învă ământ. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. • Simplificarea procedurilor de ob inere a avizelor. a terenului din jurul noului Spital Municipal. BACAU Intergroup engineering • Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică şi a zonelor reziden iale o exercită asupra factorilor de mediu.E. Asisten ă socială • Dezvoltarea unei strategii comune la nivel teritorial. în legisla ia na ionala. • Participarea la Programe europene de cercetare şi implementare a Spa iului European de Cercetare. 123 din 221 . • Programul de reabilitare termică a locuin elor. amenajarea cu gazon şi puie i a rampei „Nicolae Bălcescu” • Adaptarea programelor de învă ământ la cerin ele economiei de pia ă. • Apelarea la fonduri din surse europene pentru • Pag. G. • Realizarea de investi ii cu scopul generării de surse alternative de energie. • Accesarea fondurilor comunitare privind amenajarea unor parcuri. • Transpunerea şi implementarea directivelor U. Agrement. „Arh. Administra ie publică • Accesarea fondurilor europene pentru programe de dezvoltare a resurselor umane. • Creşterea suprafe ei de spa ii verzi în zona blocurilor ANL. spa ii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate.I. „George Bacovia”. • Realizarea unor PUZ –uri în zone de interes.P. • Reducerea nivelului de zgomot şi de emisii poluante prin ecologizarea şi modernizarea serviciului public de transport persoane. cu sus inere din Fondul Social European. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. • Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement. autoriza iilor şi licen elor de func ionare. Sterian”.U. Afectarea sănătă ii popula iei datorită poluării apelor subterane. • Derularea de contracte de cercetare împreună cu sectorul privat. conform cererii pie ei muncii. sport • Amenajare peisagistică şi de agrement a Complexului Olimpic. cultura • Atragerea de fonduri pentru continuarea investi iilor din şcoli. • Parteneriate între Administra ia publică locală ONG-uri – Organiza ii de Tineret. pentru furnizarea de servicii socio-medicale integrate.D. crearea unor structuri care să îmbunătă ească indicii de mediu. • Convergen a concep iei factorilor de decizie din administra ia publică locală privind dezvoltarea infrastructurii.

Pag. • Program Na ional de Îmbunătă ire a Calită ii Mediului finan at de Administra ia Fondului pentru mediu. • Existen a unor programe cu finan are europeană orientate spre creşterea eficien ei energetice ( POS CCE. • Implicarea mai substan ială a cultelor în conturarea profilului local.I. • For ă de muncă disponibilă. 124 din 221 . Protec ia mediului • Folosirea fondurilor europene de coeziune (POS Mediu).U. BACAU Intergroup engineering protejarea şi restaurarea patrimoniului cultural. Turism • Atragerea de fonduri nerambursabile pentru promovarea municipiului. • Poten ial turistic nefolosit oferă multe oportunită i de dezvoltare pe termen lung.D. Axa prioritară 4 – creşterea eficien ei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic. posibil de angrenat în activită i legate de valorificarea şi protec ia patrimoniului natural şi cultural. prin promovarea surselor regenerabile de energie) • Creşterea colaborării autorită ilor locale în formarea parteneriatelor în domeniul protec iei mediului.P. • Realizarea unor politici de marketing turistic.

D. sau materiale textile în lohn) alături de firme de logistică. Tabel 38: Structura societă ilor comerciale după provenien a capitalului 2004-2008 Tip capital Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Microîntreprinderi) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mici) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mijlocii) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mari) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (foarte mari) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri 2004 4782 1 4604 15 66 96 2004 4152 4029 8 47 68 2004 474 449 9 16 2004 116 98 2 6 10 2004 34 1 26 4 2 1 2004 6 2 1 2 1 2005 5217 1 5067 11 56 82 2005 4591 4489 5 40 57 2005 474 452 2 8 12 2005 125 107 2 6 10 2005 23 1 18 1 1 2 2005 4 1 1 1 1 2006 5538 1 5404 11 48 74 2006 4874 4789 6 30 49 2006 508 486 2 9 11 2006 131 113 1 6 11 2006 20 1 14 1 2 2 2006 5 2 1 1 1 2007 5795 1 5655 10 50 78 1 2007 5112 5016 6 35 54 1 2007 523 502 1 8 12 2007 134 118 1 5 10 2007 21 1 17 1 1 1 2007 5 2 1 1 1 2008 6102 1 6044 10 19 27 1 2008 5401 5351 6 19 24 1 2008 545 542 2 1 2008 131 130 1 2008 20 1 18 1 2008 5 3 1 1 - Pag. Dispari ia locurilor de muncă şi deficitul economic legat de dezafectările zonelor industriale a fost amortizat par ial de noi investi ii în ramuri de produc ie. servicii tehnice au preluat vechile loca ii industriale. fără o profilare definitorie. depozitare.P. numeroase fabrici de dimensiuni mici/medii (specializate în produc ia de mobilier. STRUCTURA SOCIETĂ ILOR COMERCIALE Municipiul Bacău are un profil economic echilibrat.U. BACAU Intergroup engineering 1. 125 din 221 . În acelaşi timp.I.3 DINAMICA INVESTI IILOR ÎN MUNICIPIUL BACAU A. diversificând paleta de activită i economice din localitate.

U. 2. B. Pe fundalul dezvoltării economice din anii 2004 . INVESTITII REALIZATE ŞI ÎN CURS DE DERULARE Investi ii în curs de derulare din fonduri proprii si/sau finantare nationala: Nr.000.000.000. început 2007 30.D. realizat 60% perioada estimata 2009 . sensuri giratorii. început 2008 execu ia durează 120 luni 170. realizat 70%. Concluzii: 1.000 euro proiectare Execu ie estimata 24 luni Infrastructura de Locuit Faza de proiectare. BACAU Intergroup engineering Evolu ia structurilor societă ilor comerciale după provenien a capitalului: public. Întreprinderile mijlocii şi cele meri şi foarte mari şi foarte mari de in doar un procent de 3% din totalul societă ilor comerciale ce activează la nivelul municipiului Bacău. În perioada 2004 – 2008 numărul microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici a fost în creştere. Scade numărul de întreprinderile mari în perioada 2004 .000. crt.000. S-a avut în vedere o derulare a activită ilor economice în perioada 2004 . 5. 3. în această perioadă. parcări) Extindere şi modernizare aeroport interna ional Primăria Bacău Primăria Bacău 3 4 Primăria Bacău 5 Reabilitare termică a blocurilor în municipiul Bacău 1000 blocuri Primăria Bacău Pag. Scăderea cu 72% a numărului de întreprinderi cu capital privat autohton şi străin în perioada 2004 – 2008 (reorientarea spre afaceri mici).2008. 126 din 221 .2008 cu 41%. 4. iar întreprinderile mici reprezintă aproximativ 10%. început 2007 durează 60 luni 45.P. Se constată o scăderea cu 71% a numărului de întreprinderi cu capital privat străin în perioada 2004 – 2008. Din totalul societă ilor comerciale 87% sunt microîntreprinderi.000 euro Circula ia rutiera şi aeriana Faza de execu ie. investitorii orientându-se spre afaceri mici. consolidarea.000 euro 2007 – Faza de 50. modernizarea şi dotarea institu iilor de invatamânt Dezvoltare infrastructura drumuri în Municipiul Bacău (inclusiv apa şi canalizare.000 euro Infrastructura educa ionala Faza de execu ie realizat 50%.I. Proiect Faza/Durata de Valoare implementare Infrastructura sanitara Faza de execu ie.2008 se constată o creştere a activitatii economice la nivelul municipiului Bacău. străin şi după mărimea societă ilor este prezentată în tabelul de mai sus. privat.000 euro Finan atori Primăria Bacău 1 Spitalul municipal 2 Reabilitarea. la 37 blocuri executate fa ade. În perioada 2004 – 2008 a avut loc o creşterea a numărului de IMM-urilor cu 18%. mixt. Din totalul societă ilor comerciale o singură întreprindere are capital integral de stat.2011 47.

000 locuri. 2 Implementarea şi certificarea unui Sistem de Management al Calită ii în conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2001 Studiu privind eficientizarea organizării resurselor umane Podul de la Şerbăneşti Faza/Durata de implementare Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Valoare 5.000 lei Investi ii finalizate din fonduri proprii: Nr.500 euro Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi S. crt.000.12.000 euro 1. centru servicii turistice 100 locuri) Amenajarea peisagistica a Complexului Olimpic Bacau 60.500 euro Data finalizare 31. 127 din 221 . început 2009 execu ia durează 12 luni (2010) Valoare 40. Primăria Bacău 3 4 5 6 100..000 euro 10.000 euro 3.. 6 Construc ii de locuin e 7 Construire Baza Sportiva (stadion 20.000 euro 500.001. BACAU Intergroup engineering Proiect Faza/Durata de implementare 2007 faza proiectare 72 LUNI Agrement Faza de proiectare.000.004.D. început 2009 execu ia durează 36 luni Faza de proiectare.006.C. Contribu ie ISPA 39.A.000 euro 400.2009 Pag.C.000.ro/ Primăria gestionează 27 de proiecte cu finan are europeană şi cofinan are na ională: Tabel 39: Proiecte cu finan are externa gestionate de către Primăria Municipiului Bacău Nr.000 euro 600. modernizare şi parcare imobil Str.000. Proiect Linia de finan are ISPA 2002/RO/16/P/PE/018 Valoare 52.000 euro. crt.primariabacau.837.A.P.250.000 euro Primăria Bacău Primăria Bacău Finan atori Nr. H.I. Coanda nr.000 locuri. COMPANIA DE APA BACAU S. COMPANIA DE APA BACAU S.U. Beneficiar S.000.000 euro Primăria Bacău Realizat 100% Realizat 100% 435. sala polivalenta 7.000 euro Primăria Bacău 7 8 Sursa: http://www. 1 2 Proiect Modernizare Bazin de Înot Amenajarea a 31 terenuri de sport Reabilitare obiectiv cultural ‘Teatru de Vara’ Amenajare Pia a de Gros Modernizare Pia a Centrala Extindere.000 euro Finan atori Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău. crt.000 euro Primăria Bacău si Fondul de mediu 8 2. RETELE ŞI DOTARI EDILITARE "Construc ia şi reabilitarea 1 aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a lacul Poiana Uzului" construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile "Reabilitarea re elei de canalizare" Execu ia lucrării a început în luna septembrie 2005 şi va fi finalizata în luna noiembrie 2010 Co-finan are BEI 13.

000. 15. faza de execu ie.000 euro (15.000 euro.15%) – UE.000 EURO finan are nerambursabila şi 5. prin împrumut BERD Primăria Bacău 4 Grup de cogenerare Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile 11. perioada estimata 2009 . jude ul Bacău.FC Valoare 35. crt. execu ie 70%.000.000 EURO.150.770.000.05%) Guvernul României prin Fondul Na ional 1. început 2006 durează 72 luni Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. perioada (2008-2014) Guvernul României şi Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău Pag. Centru expozi ional şi de afaceri Aplica ie axa prioritara 3 – POS Mediu Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Uniunea Europeană. început 2008 durează 72 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Primăria Bacău 5 Instala ii mari de ardere şi sisteme de termoficare în municipiul Bacău.000. început 2008 durează 24 luni 4. Beneficiar Primăria Bacău Nr.000 euro.365 euro (21. Reducerea pierderilor de energie termica.000 EURO contribu ia beneficiarului final. Guvernul României şi Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău INFRASTRUCTURA PENTRU AFACERI 6 Program PHARE 2006. 128 din 221 . 1. Creşterea capacitatii de producere a energiei termice şi electrice.U.095 euro (63. faza proiectare. Primăria Bacău.D.8%) – Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău INFRASTRUCTURA RUTIERA ŞI FEROVIARA 7 Centura municipiului Bacău Guvernul României. 2 Proiect Reabilitare sisteme de alimentare cu apa potabila şi canalizare 3 Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Bacău şi comunele învecinate.532. România ISPA 2004 RO 16 P PE 007 20.000 euro.000.597. faza proiectare. Phare 2000 – CES 15.000. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. împrumut BERD Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000. BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Aplica ie POS mediu .I. BIRD (împrumut) 20% contribu ie de la bugetul de stat 84.000 euro.2011 100.000 euro. faza de proiectare.P.

2011 Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.54 Euro din care 250. faza de proiectare.2 – POR. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Consiliere şi Sprijin pentru familiile copiilor cu autism” 54. Ştefan Guse Beneficiar Primăria Bacău 9 Eurogara Bacău Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile Primăria Bacău AGREMENT 10 Construire centru de agrement şi turism pădurea Tamas Aplica ie axa 5. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 Euro finan are neramburabila Primăria Bacău ASISTEN Ă SOCIALĂ „Adăpost de zi şi de noapte 12 pentru copiii străzii – Morcoveata Primăria Bacău 13 “Unitatea mobila de interven ie la domiciliului” 75.D. faza de execu ie. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000. perioada 2009 .000 euro. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro. perioada estimata 2008 . perioada estimata 2009 .000 euro Faza de execu ie. faza de proiectare. Primăria Bacău 11 Insula de Agrement POR 6. 400. BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile Valoare 7.000 Euro şi 11.925.760 Euro de la Comisia Europeana şi 7495 Euro de la Asocia ia Creştina de Caritate Misiune şi Ajutor Betania Primăria Bacău 15 Centrul de cazare temporara a persoanelor fara adăpost din municipiul Bacău Aplica ie axa 3.2 POR 10. Primăria Bacău Pag. 129 din 221 .2009 456. Nr. faza proiectare. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.800.000.000 euro.000 euro. crt.P. Oituz şi Str.2011 6. început 2008 durează 24 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. 8 Proiect Construirea pasaj rutier subteran intre str.000.280 Euro Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău 14 “Centrul de Informare.U. început 2008 durează 36 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.I.

faza proiectare.P.D. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău 19 Aplica ie POS CCE 350.000 euro.U. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. faza de proiectare. BACAU Intergroup engineering Finan atori Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. început 2008 Communities).000 euro. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău 21 Implementare Sistem de management informatic integrat în Primăria Municipiului Bacău Aplica ie Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative 300. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. 360. afaceri în Europa". faza proiectare. Proiect Linia de finan are Valoare crt.Integrated Support System for Sustainable Urban Planning (ISSUP). durează 30 luni 17 Proiectul "Întreprinzători în Regiunea Nord Est. (Building Healthy URBACT II. depus pe AXA PRIORITARĂ 3 „Creşterea adaptabilită ii lucrătorilor şi întreprinderilor” DOMENIUL MAJOR DE INTERVEN IE 3. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.I. început 2008 durează 12 luni Primăria Bacău 22 Politici publice de dezvoltare locală – planificarea strategică pe termen mediu şi lung Aplica ie Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative 250. Health pentru Construirea de derulează prin faza Comunită i Sănătoase” –BHC Programul proiectare.000 euro. 390. Proiectul “Sistem de Sprijin Integrat pentru Planificare Urbană Durabilă”. 130 din 221 . pentru Municipiul Bacău. început 2009 durează 12 luni Primăria Bacău 20 Sistem informatic integrat pentru gestionarea activitatii la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău Aplica ie program POS CCE 300.1 „Promovarea culturii antreprenoriale”. faza proiectare.000 euro. faza proiectare. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău Pag. faza proiectare. început 2010 durează 24 luni Primăria Bacău 18 Proiectul se derulează prin Programul URBACT II. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Beneficiar Primăria Bacău Nr. DEZVOLTARE URBANĂ ŞI IMBUNĂTĂ IRE SERVICII PUBLICE 16 Proiectul “Re eaua Urbs Proiectul se 650.000 euro.000 euro.000 euro. Furnizarea serviciilor publice on-line prin intermediul sistemului informatic Programul Opera ional Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU).

faza proiectare. Beneficiar Primăria Bacău Nr.Ştefan Guşe va rezolva în parte problema fluidizării traficului rutier băcăuan şi va asigura legătura rutiera dinspre Oneşti cu centrul oraşului pe străzile: Oituz. 23 Proiect Proiectul “Re eaua Europeană a Pie elor Orăşeneşti ale secolului XXI – A European Network of 21 Century Market Towns 24 25 Proiectul „Plan de Management pentru situl Natura 2000: lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti şi campanie de conştientizare a publicului”. Primăria Bacău. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. 130. început 2009/2010 durează 36 luni Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Proiectul „Local Development – Actions in the area of agricultural Products and Traditional Food (LOCFOOD)” – Dezvoltare Locală . Pasajul subteran Oituz .000 euro. 2009/2011 ADL beneficiază de proiect Cele mai importante lucrări realizate de către Primăria Bacău în cursul anului 2009 sunt: începerea lucrărilor de construc ie la Pasajul subteran Oituz – General Ştefan Guşe.U.000 euro. Programul de finan are este direct de la Comisia Europeană . BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Interreg IV C. 2 lucrări de construc ie la Spitalul municipal Pentru fluidizarea traficului extrem de aglomerat din municipiu este importantă finalizarea Pasajului subteran Oituz – General Ştefan Guşe.D.I. proiectul este redepus în ianuarie 2009 Valoare 200. POS Mediu. Obiectiv de maxima utilitate publica. continuarea unor proiecte importante precum reabilitarea termică a blocurilor sau darea în folosin a a unor blocuri de locuin e tip ANL şi sociale modernizarea Bazin de Înot amenajarea a 31 terenuri de sport amenajare Pia a de Gros şi modernizare Pia a Centrală extindere. crt. Axa 4 – Protec ia Naturii. înlocuirea re elelor secundare aferente a două Puncte Termice.Programme EuropeAid: Non-State Actors and Local Authorities în Development. Coordination. faza proiectare. redarea Teatrului de Vară circuitului şi patrimoniului cultural băcăuan. Coanda nr. CRE Bacău şi Scut Verde Bacău. 131 din 221 . ADL Bacău. modernizare şi parcare imobil Str. Ionita Sandu Sturza şi Vasile Alecsandri. Pag. H. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău Uniunea europeana 490.Ac iuni în domeniul Produc iei Agricole şi a Alimentelor Tradi ionale. Proiectul se derulează în parteneriat: APM Bacău (solicitant).P.000 euro. cooperation and networking activities among European organisations în the area of development.

Zonele unde se lucrează sunt prioritare pentru fluidizarea traficului rutier. parcuri.P. BACAU Intergroup engineering Înlocuirea re elelor secundare aferente a 2 puncte termice.80 m lungime.Au fost realizate repara ii pe podul Mărgineni. prin împrumut BIRD 20% şi contribu ie de la bugetul de stat este în prezent la faza de proiectare şi avizare. General Ştefan Guşe. în prezent fiind în derulare faza de proiectare şi avizare. Pentru asigurarea continuită ii rutiere sunt prevăzute pasaje superioare amplasate peste cele două rampe de acces în pasaj. În ultimii 5 ani în Bacău au fost date în folosin ă 836 de locuin e. centru de afaceri. Infrastructura de transport În vederea facilitării traficului. Valoarea totală a proiectului Pasajul rutier subteran str.Podul de la Şerbăneşti este o investi ie finan ată de local la Bugetul local al Municipiului Bacău şi din Fonduri europene nerambursabile. Reabilitarea Teatrului de vara a constat intr-o reconstruc ie în propor ie de 92% a fostului edificiu. acesta are o lungime de 261. cu infrastructură modernă pentru traficul de călători şi marfă. transport. în afară de calea ferată de la poli ie (care necesita repara ii) şi intrarea de la podul de la Mărgineni. Eurogara. apa. utilită i. Ionita Sandu Sturza şi respectiv str. finan at din fonduri europene nerambursabile în procent de 90%. dezvoltare economică. Ştefan Guşe în lungime de 14 m. care a fost acoperită prin implementarea proiectului de construc iei a Pasajului rutier subteran str. penultimul etaj. prin Direc ia de Servicii Publice. învă ământ. centre sociale. Investi iile pentru realizarea obiectivului Eurogara Bacău sunt în curs de derulare din fonduri europene. construit în 1960. spre str. specializări. Siguran a circula iei va fi asigurata prin camere video. Primăria a promovat un proiect de Politici Publice de Dezvoltare Locală. 67.I. I. General Ştefan Guşe este de aproximativ 8 milioane de euro. podul Narcisa şi strada Chimiei de către Primăria Municipiului Bacău. Oituz – Str. beneficiari fiind familii de tineri sau familii cu probleme sociale din Bacău care au depus dosar la Primărie solicitând locuin ă. În viitor va fi necesară construirea unei căi de acces suplimentare spre cartierul CFR.D. De exemplu. a însemnat demararea unui proiect amplu de reabilitare a sistemului de alimentare cu energie termică din municipiu. fiind o stradă de tranzit spre variantele ocolitoare Letea Veche şi Izvoare – Înfră irii. În municipiul Bacău sunt în derulare 27 de investi ii cu finan are externă şi cofinan are na ională în diverse stadii de derulare.57 m şi este format din: pasajul rutier subteran propriu-zis de 86. care a efectuat lucrări de între inere cu mixtură stocabilă a carosabilului. Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată. de asemenea în derulare. două rampe de acces spre pasajul subteran propriu-zis: rampa Ştefan Guşe de 107. implicit. Teatrul de vara a fost redat circuitului cultural şi. proiect care beneficiază de o finan are de circa 75 de milioane de euro.07 m lungime şi Rampa Oituz de aprox. Oituz – Str. Oituz în lungime de 20 m. mediul. Primăria a demarat lucrări pentru îmbunătă irea infrastructurii rutiere astfel: . a priorită ilor de investi ii din cadrul următoarelor domenii: administra ie publică. în cadrul căruia popula ia va putea transmite sugestii şi posibilită i de rezolvare a problemelor municipiului. sisteme informatice. din care 615 de apartamente de tip ANL şi aproximativ 221 de locuin e sociale. patrimoniului cultural băcăuan. după ce ani la rând nu a fost decât o ruina. .70 m (pe sub cele 14 linii de cale ferată). Pag. termoficare. strada Chimiei preia mare parte din traficul rutier greu. rezultatul fiind un ansamblu unicat în tara. deşeuri. .U. protec ie situri naturale. Lucrările la Spitalul Municipal au ajuns la etajul 4. proiecte de infrastructură drumuri şi poduri. senzori de umiditate şi temperatura.Centura municipiului Bacău finan ată de Guvernul României. sisteme electronice luminoase. şi spre str. canalizare. 132 din 221 . .

înlocuire conducta de apa Dn 600 mm str.P. Prin investi ia finan ată în cadrul Măsurii ISPA 2002/RO/16/P/PE/018. expertizare rezervor nr. înlocuire conducta de apa Dn 600 mm Calea Moineşti subtraversare linii ferate Fabrica de Bere şi curte Vinalcool. Gării între str.C. se referă la: 1) Investi ii finan ate de Uniunea Europeana (prin programul ISPA): construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile.lacul Poiana Uzului. BACAU Intergroup engineering senzori de fum. reabilitarea re elei de canalizare. II. conducta de legătura Dn = 600 mm între plecare II Gheraiesti şi plecare II Mărgineni pentru transportul apei potabile din Sta ia de pompare Gheraiesti la rezervoarele Bara i.I.U. Pictor Aman până la intersec ia cu str. 3) Investi ii finan ate din sursele proprii: lucrări auxiliare pentru re elele de apa şi de canalizare (branşamente şi racorduri. 4) Investii finan ate din bugetul Consiliului Local Bacău: supratraversare parau Trebeş cu conducta de apa potabila Dn = 150 mm şi conducta de apa uzata Dn = 400 mm. împrejmuire paturi de uscare a nămolului de la Sta ia de epurare a apelor uzate a municipiului Bacău. Termenul de realizare a lucrărilor este de 28 de luni.7 milioane de lei. considerat prioritate numărul 1 la nivelul Agen iei Nord-Est. Ştefan cel Mare şi conducta Dn 800 mm str.A.5 milioane sunt nerambursabili. Pentru acest proiect. cămine vane. str. supratraversare parau Negel cu conducta de apa potabila Dn = 600 mm şi conducta de apa uzata Dn = 100mm. construc ia şi reabilitarea aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a . Digul Barnat. prin Măsura 2002/RO/16/P/PE/018. Avram Iancu şi str. Stadionului. îmbunatatirea factorului de putere la Frontul de captare Hemeiuş I+II – proiectare + execu ie. din care 24. 2) Investi ii finan ate din credite BERD: reabilitarea Sta iei de Epurare a apelor uzate Bacău. Pasajul subteran va genera în timp o dezvoltare a municipiului Bacău pe axa Est-Vest. va avea loc licita ia pentru selectarea constructorului. se urmăreşte ca municipiul Bacău sa beneficieze de apa potabila de o foarte buna calitate.D. înlocuire conducta de apa Dn 400 mm b-ul Unirii de la pod Bistri a până la Calea Barladului. Frunzei din Sta ia de Pompare Gheraiesti până la Calea Moldovei cu conducta Dn 700 mm. 133 din 221 . Alimentare cu apă şi canalizare Investi iile în derulare din cadrul S. Mihai Eminescu. "Construc ia şi reabilitarea aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a lacul Poiana Uzului". s-au solicitat 30. unde se afla centrul de afaceri şi viitorul spital jude ean se va dezvolta după deschiderea pasajului. înlocuire conducta de apa Dn 600 mm str. înlocuire conducta apa potabila Ol Dn 250mm. O alta investi ie finan ată din fonduri ISPA. Pag. În curând. cămine canalizare) – proiectare + execu ie. bariere de limitare pentru limitarea sau închiderea circula iei (pentru cazurile excep ionale de accidente grave). conducta de legătura Dn 700 mm între conducta Dn 700 mm str. Frunzei la restaurant Popas. cămine apometru. 4 de 10 000 mc din sta ia de pompare Gheraiesti. Miron Costin de la intersec ia cu str. înlocuire conducta de refulare Dn 500 mm Sta ia de Pompare ape uzate Serbanesti. constă în "Construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile". înlocuire conducta de apa Dn 125 mm Calea Moldovei de la str. COMPANIA DE APA BACAU S.

între anii 19982001.000 euro au finan at proiecte ce au vizat reabilitarea sta iilor de pompare. a fost realizata contorizarea consumatorilor cu contori de debit. în total fiind înlocuita 11.650 nemodernizata menajera & pluviala Nord 4.1 km. de către S. Fondurile primite.600 nemodernizata menajera & pluviala Sud 9. COMPANIA DE APA BACAU S. lotul 2. Termoficare SC SACET SA Bacău are în derulare următoarele investi ii: 1. prin care se urmăreşte înlocuirea a 7. re eaua de distribu ie a apei potabile şi a laboratoarelor din cadrul sec iilor captare-distribu ie şi canalizareepurare. de conducta de diametrul 500 mm şi 0. Se mai urmăreşte înlocuirea colectorului principal cu diametrul de 1800 mm şi cu lungimea de aproximativ 0.C.U.195 nemodernizata menajera & pluviala Total general 28.D.830 ml 12 blocuri 317 case 10 agen i economici Situa ia cu străzile propuse pentru extinderea re elei de canalizare în 2010 Zona Lungimea (m) Starea Observa ii Centru 14.445 III. 3.965 ml 73 case Total Zona Centru 12.3 km de conducta de diametrul 400 mm. Denumire obiectiv de investi ii Total conducte apa şi canalizare Lungime conducte apa şi canalizare 15. 134 din 221 . În vederea îmbunătă irii sistemelor de alimentare cu apă. colectare şi tratare a apelor uzate în municipiul Bacău au fost prevăzute în bugetul pentru anul 2010 următoarele investi ii: Nr. montarea a 21 de traductori de presiune şi a 21 de dispozitive de afişare locala şi. Execu ia lucrării a început în luna septembrie 2005 şi va fi finalizata în luna noiembrie 2010. s-au înlocuit electropompele existente. componenta C. Reabilitarea re elelor termice primare – faza PT şi execu ie lucrări 2. crt. renun area la punctele termice nr. IV. Reabilitarea re elelor termice secundare.P. 25 şi 28 şi alimentarea consumatorilor prin intermediul unor puncte termice modulare complet Pag.6 km de conducta cu diametrul de 600 mm.370 ml 93 blocuri 873 case 13 agen i economici Extindere re ele distribu ie apa cuprinse în programul MASTER PLAN Lungimea Număr gospodarii/ TOTAL propusa pentru popula ia care va beneficia de extindere extindere reabilitare Extindere conducte Apa şi canal 10.350 ml 53 blocuri 490 case 2 agen i economici Total Zona Sud 10. Dezvoltarea pie ei de energie termică – Racordarea la SACET a institu iilor publice (28 +11 obiective) – Faza SF 3.5 km. a surselor existente pentru alimentarea cu apa. Sta ia de pompare Mărgineni a fost modernizata în anul 1998 cu electropompe de produc ie Anglia.I. BACAU Intergroup engineering "Reabilitarea re elei de canalizare" este o investi ie finan ată din fonduri ISPA prin Măsura 2002/RO/16/P/PE/018.055 ml 40 blocuri 310 case 11 agen i economici Total general 24. în anii 1999-2001. La re eaua de distribu ie a apei potabile au fost înlocuite 35 km de conducte cu altele din fonta ductila. 2010 Reabilitare re ele distribu ie apa cuprinse în programul MASTER PLAN Număr gospodarii/ popula ie ce va beneficia Lungimea conductei propusa de Zona prin în reabilitare reabilitare Total Zona Nord 1.A. prin programul MUDP II. începând cu anul 1997. În anii 1999-2002 pu urile din fronturile de captare au fost modernizate. prin programul MUDP II în valoare de 3. Astfel.4 km de re ea de canalizare. iar la Sta ia de pompare Gheraiesti.950.336 m Termen PIF Tr.

P.717. exprimata în unitati fizice. BACAU Intergroup engineering automatizate şi contorizate.D. cu următoarea observa ie: * pentru a putea racorda acest obiectiv la re eaua de distribu ie de la PT31 trebuiesc modificate următoarele Bloc ANL Narciselor nr.îmbunatatirea sistemului de alimentare cu căldura până la nivel de consumator . A Dn-uri.12 cu bl.A *contorizarea se realizează la subsol *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta Centralei Sala de Sport Şcoala Generala nr.nodul comun bl. racordate la re eaua termică primară. Bacău .14 trece de la 2xDn65/2 1/2 "/1 1/4" la 2xDn80/3"/1 1/2". a instala iilor interioare de utilitati publice în Mun. Faza – achizi ia publică de servicii de proiectare 4.578 Reabilitarea termica a blocurilor.eficienta energetica prognozată: 541 tep/an Nr.2 *se utilizează nisa de contorizare Loteria Na ionala – Sucursala *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 41 jude eana Bacău *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 96 Gradinita „Lizuca” *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 96 Gradinita Nr. Condorilor nr. 40 *se utilizează nisa de contorizare Direc ia Regionala Vamala . centru de zi pentru vârstnici „Dr.Stefan Ciobanu” Serviciul Jude ean de Medicina Legala Lucrări propuse a fi realizate în perioada 2010 . Dezvoltarea pie ei de energie termică – Racordarea la SACET a institu iilor publice (28 +11 obiective) – Faza SF Reabilitarea re elelor termice secundare . 135 din 221 . Crt.18 termice "Grup Şcolar" ”Spiru Haret” *contorizarea se realizează în interiorul centralei termice de la Sala de Sport Pag.14 sc. dintre următoarele noduri de la proiectul de la PT31: 1)84-86 trece de la 2XDn80/2 1/2 "/1 1/4" la 2xDn100/3 "/1 1/2" 2) 86 .749 112.Biroul *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 95 Vamal de control şi vămuire la interior *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 31.790. situate la nivel de grupuri de blocuri/clădiri institu ii.4 sc.33 Asocia ia de sprijin a copiilor cu handicap neuromotoriu. 1 2 Denumirea consumatorilor Centru de îngrijire şi asisten ă sociala Gradinita nr.U. *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT31 Bloc ANL Narciselor nr. Centru „Daniel” Funda ia de sprijin comunitar.311.economia totala de energie preconizata prin implementarea proiectului.11 217. Etot Unitati fizice Unitati financiare mwh tep lei 1.reducerea pierderilor de transport a energiei termice şi atingerea unui randament global de transport şi distribu ie de 85% .I.2013 * racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT2 *buclele de contorizare şi echilibrare sunt amplasate la subsolul clădirii *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT40 *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 27 *se utilizează doua nişe de contorizare pentru fiecare institu ie în parte 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 12 *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 25 Bloc garsoniere str. conven ionale şi financiare este calculata prin însumarea economiilor anuale şi durata a 30 ani şi este prezentata astfel: Economia totala de energie.

Consiliere şi Sprijin pentru familiile copiilor cu autism” a fost aprobat prin HCJ 121/22. a fost ini iată o lucrare de amenajare pentru Fundătura nr.„Adăpost de zi şi de noapte pentru copiii străzii – Morcoveata”. Colectarea deşeurilor în municipiul Bacău – schema de colectare actuală va fi extinsă prin adăugarea a 500 grupuri a câte 3 containere de 1. care adoptă o solu ie tehnica constructivă modernă (sistem de management al gazului. Centrul de zi pentru orientarea. 30A-30H din Calea Moineşti. Pag. V. PIN4/2008) au fost elaborate 3 proiecte după cum urmează: „Servicii specializate pentru copilul delincvent: Centrul rezidential pentru orientarea.2008 cu un buget de 75. supravegherea şi reinsertia sociala a copilului delincvent.J.400 lei fara TVA. se impun urgent lucrări de închidere şi ecologizare a zonei.09. s-a ini iat realizarea unui nou depozit de deşeuri şi închiderea celui existent. Construc ia noului depozit – realizarea unui nou depozit ecologic la standarde europene pe o suprafa a de 32 ha alocate de Primăria Municipiului Bacău. BACAU Intergroup engineering IV. PIN3/2008. Managementul deşeurilor Pentru asigurarea conformită ii cu cerin ele europene s-a impus realizarea unor depozite ecologice care să nu mai permită infiltra ii în pânza freatică. supravegherea şi reinsertia sociala a copilului delincvent”. sticlei şi plasticului.C. cu un buget de 54.D. 136 din 221 .Suceava. 350 m re ea de iluminat. Valoarea proiectului este de 20. sistem de captare şi tratarea levigatului.“Centrul de Informare. Suprafa a actualului depozit de deşeuri este de aprox 15 ha. 120/22. sta ie de compost. Un alt proiect .Bacău .U. în vecinătatea Drumului Na ional DN 85 Bucureşti .1 m3 de culori diferite.P. destinate colectării hârtiei.000. În cadrul Programelor de Interes Na ional lansate de ANPDC (PIN2/2008. ajungând şi la un grad de ocupare de peste 80%.000 EURO. “Program de perfec ionare a profesioniştilor din sistemul de protec ie a copilului” „Dezvoltarea re elei de servicii sociale comunitare pentru copil şi familie” A fost finalizată implementarea proiectului -“Informare şi sensibilizare în problematica HIV / SIDA” cu finan are de la Guvernul Republicii Irlanda (Departamentul Development Cooperation Ireland). în valoare de 54. Fiind un depozit necontrolat. sta ie de sortare. Proiectul “Unitatea mobila de interven ie la domiciliului” a fost aprobat prin H.I. Iluminatul public În conformitate cu situa ia primită de la Serviciul Re ele şi Iluminat public din cadrul Primăriei Bacău. Depozitul este împăr it în patru subcelule. din care prima subcelulă va fi construită în faza ini iala pe o suprafa a de 5 ha. Depozitul de deşeuri existent se afla în patrimoniul Primăriei Bacău fiind activ de peste 35 de ani. VI. În cadrul Programului „Ini iativa pentru copiii străzii” în colaborare cu Centrul pentru servicii de interven ie în regim de urgenta a fost elaborat un Subproiect .09. aflata la Faza SF.280 Euro contribu ia Consiliului Jude ean Bacău.2008.“Depozitul de deşeuri neconform care este amplasat în zona de Sud-Est a Municipiului Bacău la periferia oraşului. Prin Măsura ISPA 2004 RO 16 P PE 007 având ca data de finalizare 31 decembrie 2010. precum şi alte facilita i pentru asigurarea unui management de calitate în ceea ce priveşte colectarea şi transportul deşeurilor. Asisten ă socială În cadrul programului de finan are Phare 2006 Coeziune economică şi Socială Dezvoltarea Serviciilor Sociale au fost elaborate şi depuse în vederea evaluării mai multe proiecte pentru accesare fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii sociale. echipament opera ional).760 Euro de la Comisia Europeana şi 7495 Euro de la Asocia ia Creştina de Caritate Misiune şi Ajutor Betania.000 Euro de la Comisia Europeana şi 11. Proiectul îşi propune următoarele obiective: Închiderea depozitului existent .

crt.. conform prezentării din următorul tabel: Nr. VII.i 7 u.i 1 u. Denumire lucrare realizată în perioada 2004 . Proiecte propuse în perioada 2009 . nr.i 1 u.U. Înfiin area „Clubul Pensionarilor II” într-o Centrală Termică din strada Şoimului. Lucrări canalizare “O şcoală pentru to i”. se vor finaliza două propuneri de proiecte ce vor putea fi finan ate în propor ie de maxim 98% din cheltuielile eligibile. . 6. s-a ini iat un program de reabilitare 9. 1. nr.i 2 u. schimbarea tâmplărie lemn cu tâmplărie PVC cu geam termopan şi montare termosistem pe fa ade TOTAL 2004 .i 2 u.i 4 u. geam termopan 8. prin Centrul jude ean de asisten ă psihopedagogică identificarea unei solu ii în vederea depistării cazurilor de copii/elevi rămaşi singuri acasă şi în special a acelor cazuri cu risc social. 137 din 221 1 u. 5.2005 Unitati de invatamânt Colegii/ licee/ Scolii I .din strada Henri Coandă. BACAU Intergroup engineering Programe realizate în anul 2008 S-a finalizat proiectul „Clubul Pensionarilor”.i 2 u. la următoarele obiective: „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov. Repara ii fa ade În vederea creşterii confortului termic al clădirilor unitatilor şcolare.i Pag. 9.VIII Gradinite Creşe Modernizări grupuri sanitare Repara ii parchet.Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori”.i 3 u. cu finan are integrală de la bugetul Consiliului Local Bacău.i 3 u.i 2 u.Urbs Health network for "Building Healthy Communities")” din cadrul Programului de Cooperare Europeană Teritorială – URBACT II.i 2 u. termica.i 13 u.2 – Reabilitarea/modernizarea /dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale.i 18 u. Racordare apă caldă Centrul “Armonia” din Strada Livezilor 1A şi 4B. în cadrul unui Punctului termic nr.i 1 u.I.i 4 u.i 22 u.i 1 u. Axa Prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale. Domeniul de interven ie 3.P. canalizării. 154. lambriu şi tâmplărie săli clasa Repara ii instala ii electrice interioare Repara ii instala ii încălzire interioare Repara ii acoperiş Modernizare săli sport Înlocuire tâmplărie ferestre lemn cu ferestre PVC cu 7.i 1 u. Achizi ii privind proiectarea şi lucrările de modernizare/reabilitare Casa Pistruiatul.i 1 u.i 2 u. Izvoare nr.D. În ceea ce priveşte copii cu părin i pleca i la muncă în străinătate se urmăreşte prin sus inerea unei colaborări cu Inspectoratul Şcolar Bacău. 111. unde persoanele vârstnice din municipiu îşi vor putea petrece timpul liber. Consiliul Local Bacău urmând să contribuie cu diferen a de 2%. 2.i . administrat de către Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional “URBACT II” cu sediul în Fran a. „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” . Având în vedere oportunitatea finan ării nerambursabile prin Programul Opera ional Regional. grupurilor sanitare şi lucrări de contorizarea apei la căsu ele sociale din str. Infrastructura de invatamânt În vederea desfăşurării în bune condi ii a activită ilor şcolare Primăria a demarat lucrări de reabilitare şi modernizare la mai multe unită i de învă ământ.i 2 u. 3.i 2 u.2010: Repara ii şi între inerea clădirilor.2005 – 55 unitati de invatamânt 8 u. 9 E. în perioada 2004 – 2008.i 3 u. Participarea activă la activită ile Grupului de Sprijin Local pentru realizarea Planului de Ac iune Local şi implementarea proiectului “Re eaua Urbs Health pentru “Construirea de Comunită i Sănătoase” ("Building Healthy Communities" .i 2 u. 4.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

În perioada 2004 – 2005 un număr de 55 de unită i de învă ământ au beneficiat de diverse lucrări de reabilitare şi modernizare. În perioada 2006 – 2008 un număr de 179 de unită i de învă ământ au beneficiat de diverse lucrări de reabilitare şi modernizare.
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Denumire lucrare Anul 2006 Înlocuire tâmplărie Repara ii fa ade Repara ii instala ii încălzire Repara ii instala ii electrice Alte lucrări de repara ii (înlocuire igienizări, gresie, faian ă şi revizie sanitare) 7 u.i 6 u.i 3 u.i parchet, instala ii Anul 2007 1. 2. 3. 4. Lucrări la instala iile electrice, termice sanitare, tâmplărie, acoperişurile, grupurile sanitare şi fa adele unitatilor de invatamânt Demolare şi realizare obiective noi Campus nou – profil informatică Săli de sport Anul 2008 1. Teren de sport 2. Locuri de joacă TOTAL 2006 – 2008 – 179 unitati de invatamânt 12 u.i 58 u.i 18 u.i 56 u.i 15 u.i 60 u.i 5 u.i 14 u.i 2 u.i 4 u.i 1 u.i 23 u.i 27 u.i 4 u.i 4 u.i 9 u.i 5 u.i 2 u.i 2 u.i 5 u.i 1 u.i 3 u.i 2 u.i 8 u.i 1 u.i Unitati de invatamânt
Colegii/licee/ grupuri şcolare Scolii I - VIII Gradinite Creşe

Pentru desfăşurarea în bune condi ii a activită ilor şcolare recreative şi asigurarea unei dezvoltări armonioase a elevilor, Primăria a alocat fonduri pentru reabilitarea şi modernizarea, extindere a terenurilor de sport la 34 de şcoli, licee şi colegii, în conformitate cu legisla ia în vigoare. Terenuri de sport amenajate la şcoli şi licee în perioada 2004 - 2008:
Modernizare şi / sau extindere suprafe e aferent activită ilor sportive la 34 Scoli, Licee, Colegii, Grupuri şcolare, TOTAL Suprafa a sintetica 19197,65 m2 Lungime gard h=4 m 3284 m Panouri baschet 104 buc. Por i handbal /minifotbal 68 buc.

VIII. Amenajare pie e
Lucrările de reabilitare propuse pentru perioada 2010 – 2012, au fost estimate pentru cele 5 pie e aflate în administrarea Primăriei astfel: a) PIA A CENTRALĂ, lucrările propuse includ: - închiderea Pie ii pe întreg perimetru, scopul acestei investi ii fiind crearea de condi ii favorabile comercializării produselor agricole şi pe perioada de iarnă; - efectuarea de lucrări de repara ii capitale paviment şi la acoperişul platoului din zona producători; - lucrări de climatizare a zonei ocupate cu producători agricoli şi birouri. b) PIA A SUD lucrările constau în: - închiderea Pie ii pe întreg perimetru, scopul acestei investi ii fiind crearea de condi ii favorabile comercializării produselor agricole şi pe perioada de iarnă; - construirea unei hale de comercializarea a produselor lactate, întrucât cea existentă nu asigură condi ii normale de comercializare a produselor. - efectuarea de lucrări de repara ii capitale la acoperişul platoului; - lucrări de climatizare a zonei ocupate cu producători agricoli.
Pag. 138 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

c) BAZARUL MILCOV – se propune repara ie capitala WC.

d) PIA A DE GROS urmează să fie mutat în acest perimetru şi Bazarul Milcov. De

asemenea va fi realizat un restaurant cu autoservire, un fast-food, câteva spa ii de cazare pentru producătorii agricoli din zone mai îndepărtate, o micropia ă de cartier şi spa ii de parcare şi va fi betonata o suprafa a de 20000 mp.

e) TARGUL AUTO ŞI OBORUL ŞERBĂNEŞTI – se va amenaja pe teritoriul comunei Letea Veche.

Concluzii: 1. Investi iile realizate în Municipiul Bacău înregistrează un trend ascendent în ultimii ani pentru următoarele sectoare de activitate: transport, educa ie, sănătate, managementul deşeurilor, asisten ă socială, termoficare, alimentare cu apă şi canalizare etc. 2. Primăria gestionează 27 de proiecte cu finan are europeană şi cofinan are na ională, proiecte de infrastructură drumuri, apa, canalizare, termoficare şi 9 proiecte din fonduri proprii, de asemenea 7 lucrări de interven ii şi specializare personal fiind finalizate. 3. Prin implementarea proiectelor sociale vor fi create ~140 locuri de munca şi 8 noi servicii sociale specializate şi primare (de exp: primele locuin e protejate pentru persoane cu dizabilitati; primele echipe mobile; primul adăpost de zi şi de noapte pentru copilul străzii, etc.);

Pag. 139 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

1.4 NEVOI DE DEZVOLTARE IDENTIFICATE ÎN CADRUL MUNICIPIULUI
În urma analizei situa iei existente şi a investi iilor în derulare sus inute de către Administra ia Locală din fonduri proprii şi fonduri europene nerambursabile se remarcă 2 domenii în care investi iile sunt prioritare: Infrastructura rutieră şi Asisten a socială. Necesită ile identificate sunt prezentate în continuare: INFRASTRUCTURA RUTIERĂ Următoarele pasaje, străzi importante din municipiul Bacău necesită reabilitări şi modernizări conform normelor europene: Pasaj Calea Moineşti, Calea Moineşti, pasaj Trebeş, Calea Miori ei Strada Milcov şi I.L. Caragiale şi străzi adiacente Pasajul Letea, modernizarea constând în reabilitarea structurii rutiere, crearea de piste bicicleta, semaforizare şi dotări aferente lucrărilor de drum Suprafa a ocupată de parcări este de 85.020,32 m2, asigurând în prezent 3.168 locuri de parcare cu plată aflate în eviden a Primăriei. La o popula ie de 177.007 locuitori, considerând 3 membri/familie, 1 autoturism/4-5 familii, necesarul de locuri de parcare ar fi de circa 11.800 locuri de parcare necesare, exceptând locurile de parcare ale autoturismelor înregistrate la firme, locuri de parcare la institu iile publice care asigură diverse servicii pentru popula ie. Se constată necesitatea realizării de parcări cu plată care vor asigura venituri suplimentare la bugetul Primăriei. Lipsa parcărilor în zonele intens circulate Primăria Municipiului Bacău, continuă programul de modernizare a străzilor din municipiul Bacău. În cadrul acestui program, demarat în anul 2006, până în prezent au fost modernizate sau se află în diferite faze de execu ie, cu re ea de apă, re ea de canalizare şi asfaltare, mai mult de jumătate din cele 136 de străzi balastate. Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă Conform estimărilor statistice 60% din traficul din municipiul Bacău este unul de tranzit. Luând în considerare aceste probleme de accesibilitate care derivă din localizarea geografică şi dotarea infrastructurală a municipiului, proiectele de transport rutier au o relevan ă deosebită. Aşadar, realizarea proiectelor de infrastructură de transport reprezintă un element critic pentru dezvoltarea oraşului şi integrarea acestuia în sistemele teritoriale şi economice ale regiunii Nord Est, ale României şi ale UE, ceea ce face ca proiectele de investi ii în infrastructura rutieră să fie de importan ă prioritară. Realizarea de repara ii pe aproximativ 100 de străzi ce fac parte din re eaua stradala a municipiului. Implementarea unor ac iuni pentru decongestionarea traficului din zona de centru a municipiului; Fluidizarea traficului pe arterele aglomerate, altele decât cele don zona centrala a municipiului; Îmbunatatirea vitezei comerciale medii a transportului public de calatori; Creşterea capacitatii de transport de persoane a serviciului public de transport în comun; Creşterea eficientei sistemului de semaforizare; Fluidizarea traficului de tranzit prin municipiul Bacău, spre nordul Moldovei; Construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane; ASISTEN Ă SOCIALA Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare, contorizare apă, grupuri sanitare, racordare apă caldă, Creşterea calită ii serviciilor de asisten ă sociala cu caracter primar sau specializat oferite popula iei Municipiului; Diversificarea serviciilor de asisten ă sociala oferite persoanelor aflate în diferite tipuri şi grade de dificultate din Municipiul Bacău;
Pag. 140 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. Investi ii necesare: „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” - din strada Henri Coandă, nr. 9. „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov, nr. 9 E, în cadrul unui Punctului termic nr. 154.

ECHIPAREA EDILITARĂ Necesitatea modernizării sistemului de alimentare cu apa; Necesitatea alimentarii cu apa a 15% din străzile existente; Modernizarea sistemului de canalizare; Îmbunatatirea stării colectoarelor şi racordurilor de pe: Str. Constantei- par ial, str. Narciselor, str. Lalelelor, Al. Ghioceilor, Al. Parcului, Str. Castanilor, Str. Panselelor. Necesitatea alimentarii cu energie termică a municipiului Bacău, apă caldă şi căldură în propor ie de 13% din suprafa a Municipiului. Modernizarea re elei termice primare Acoperirea municipiului Bacău cu re ele electrice în propor ie de 1%. Extinderea infrastructurii de alimentare cu gaze naturale în Municipiul Bacău. Dezvoltarea re elei de iluminat public Gestionarea deşeurilor în conformitate cu normele europene şi na ionale Lipsa recipientelor pentru precolectare selectivă în 4 cartiere ale municipiului Bacău. Reducerea poluării atmosferice datorata activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare a următoarelor unitati: SC Amurco SRL, SC CET SA , SC Agricola Interna ional Bacău. Reducerea poluării solului Acoperirea numărului de cereri pentru locuri în gradinite. Creşterea gradului de acoperire cu servicii medicale a necesita ilor popula iei; Dezvoltarea sectorului serviciilor de interven ie de urgenta; Modernizarea infrastructurii de producere a medicamentelor şi preparatelor farmaceutice la nivelul Municipiului; Creşterea numărului spatiilor de locuit din Municipiul Bacău. Consolidarea structurii de rezistenta a blocurilor ce prezintă risc seismic reabilitarea energetica, pentru reducerea consumului de energie termica a locuin elor din Municipiul Bacău. Este necesara o reducere a numărului de infrac iuni uşoare. Scăderea solicitariilor privind situa iile de urgenta. Este necesara o creştere a raportului suprafa a amenajata pentru locuri de joaca / număr copii în Municipiul Bacău la aproximativ 1mp/copil. Construire şi darea în folosin ă a Spitalului Municipal Construirea unor săli de sport moderne Reamenjarea Insulei de Agrement.
Pag. 141 din 221

Miercurea Ciuc. cât şi din cauza faptului ca pe acest pod a fost montată toată re eaua tehnico . care se desfăşoară pe Calea Moineşti. Podul Trebeş Podul de peste pârâul Trebeş se află într-o stare avansată de degradare. Pe sectorul de drum cuprins între km 3+019 şi km 3+040 se află podul peste pârâul Trebeş. cabluri electrice. de la două benzi la patru benzi între pasajul Mărgineni şi podul Trebeş. Pasajul suprateran Mărgineni Pasajul a fost proiectat şi construit cu o singură bandă de circula ie pe sens acest fapt fiind un mare dezavantaj pentru traficul din zilele noastre. Calea Moineşti este amplasată între bornele kilometrice Km 1+345 şi Km 3+040 fiind alcătuită din trei păr i distincte după cum urmează: Pasajul suprateran Mărgineni în lungime de aproximativ 624 m Calea Moineşti propriu zisă. Pe sectorul de drum cuprins între Km 1+345 şi Km 1+969 se află pasajul suprateran Mărgineni. situată pe DN 2G şi face legătura cu oraşele Moineşti. aceasta a fost proiectată cu o lă ime de 12 m. Slănic Moldova. Oneşti. Târgu Ocna.asfalt 2.93 m Lungimea păr ii carosabile .2003.P. Cele trei păr i distincte respectiv pasajul suprateran Mărgineni. Traficul rutier după anul 1989 a ajuns la valori impresionante ceea ce a dus la necesitatea unor lucrări de supralărgire a Caii Moineşti.8 m Parapet . executate între anii 2002 . Calea Moineşti propriu zisă Datorită traficului rutier relativ mare. 1. Astfel por iunea de drum cuprinsă între pasajul Mărgineni şi podul Trebeş necesită introducerea pistelor pentru biciclişti precum şi reabilitarea trotuarelor aferente.culee beton armat cu grinzi din beton precomprimat Îmbrăcăminte . Podul Trebeş în lungime de aproximativ 21 m. gaz. 3. 142 din 221 . Acest pod a fost construit în anul 1975 şi se afla în administrarea Primăriei Municipiului Bacău.edilitară din zonă: apă. Un alt aspect ce face necesară refacerea pasajului pentru 4 benzi de circula ie îl constituie faptul că în zonă se afla Vama jude ului Bacău fapt ce conduce la o aglomerare a traficului greu. Un alt aspect important ce trebuie avut vedere îl constituie lipsa pistelor pentru biciclişti pe pasaj. Elemente de identificare: Rampa 1 . Elemente de identificare: Pag. Calea Moineşti propriu zisă şi Podul Trebeş deservesc zona industrială din partea de vest a municipiului precum şi locuitorii caselor situate pe partea stângă a acesteia. atât din cauze naturale. În lungime de aproximativ 1050 m. canalizare.340 m Rampa 2 .624 m Lă imea păr ii carosabile .U. Traficului intens precum şi faptul ca accesul la pasaj este obstruc ionat de trecerea de la 4 benzi la 2 conduce la creşterea timpului de traversare fapt ce provoacă aglomerări precum şi sta ionări ale autovehiculelor pe pasaj. Braşov. cu 2 benzi de circula ie pe sens.191 m Podul propriu zis . Comăneşti. telefonie. Târgu Secuiesc. Din acest motiv este necesară o bandă în direc ia de mers spre oraş cu verde intermitent spre dreapta pentru a degreva pasajul de sta ionarea traficului greu cu destina ia Vama.15 Infrastructura .D.metalic Trotuare – 2 x 2.2 m Număr deschideri .I. BACAU Intergroup engineering Este necesară modernizarea pentru Calea Moineşti care este o arteră de circula ie importantă a municipiului Bacău. Sfântu Gheorghe.

municipiul Bacău. Partea carosabila şi trotuarele sunt din beton. Din studiul efectuat se constata necesitatea executării următoarelor lucrări : repara ii şi amenajări alei şi accese. interconectat la marile centre urbane din Europa.D. executare racorduri canalizare şi cămin de vizitare str.21 m Lă imea păr ii carosabile . două benzi pentru asigurarea circula iei bicicliştilor şi trotuare aferente. are trotuare pe ambele păr i.asfalt Evaluarea vizuala a stării tehnice a lucrării a scos în eviden ă următoarele degradări şi deficien e: 1 . Strada Milcov are lungimea = 2. executare racorduri canalizare şi cămin de vizitare strada MILCOV. înlocuire re ea alimentare cu apa. S-a constatat necesitatea executării următoarelor lucrări: repara ii şi amenajări alei şi accese.Vadul Bistri ei. La infrastructura: Deteriorări ale rosturilor la partea carosabilă Depuneri de pământ pe banchete La culeea Bacău sfert de con deteriorat Coroziune avansată a aparatelor de reazem metalice 2 . BACAU Intergroup engineering Lungimea păr ii carosabile . municipiul Bacău Strada Milcov se afla în cartierul Cornişa Bistri ei.365 m şi lă imea de 14 m. Caragiale .9.beton Trotuare – 2 x 1 m Număr deschideri – 1 buc. Infrastructura urbana zona Miori ei . betonul este exfoliat şi armăturile sunt în stare avansată de coroziune în zonele gurilor de scurgere şi zona dalelor de la trotuar 3.culee beton armat Îmbrăcăminte . interconectat la marile centre urbane din Europa. trotuare şi locuri de joaca amenajări alveole pentru sta ii de autobuz repara ii străzi înlocuire re ea alimentare cu apa. Infrastructura urbana în zona l. amenajări alveole pentru sta ii de autobuz .U. necesitând dese lucrări de interven ie şi între inere. V80). La calea de rulare: Crăpături ale îmbrăcămin ii căii în zona rosturilor Degradarea locală a parape ilor În cadrul lucrărilor de înlocuire sau consolidare a structurii de rezisten ă este necesară ridicarea clasei de încărcare a podului clasa E (A30. pentru reabilitare iluminat public cu montare stâlpi Reabilitare carosabil.Milcov . Re eaua de alimentare cu apa este uzata. constând în transformarea acestuia intr-un nod logistic şi industrial regional. trotuare. Pag. cât şi asigurarea circula iei pe patru benzi. parcări. câte două pe sens. cu lă imea de 2 ÷ 3 m.intersec ia cu strada Letea reprezintă un nod logistic şi industrial regional. cu scopul de a deveni un oraş european. 143 din 221 . La suprastructura: Din cauza infiltra iei de apă prin rosturi.9 Mai . parcări. în municipiul Bacău pentru dezvoltarea municipiului Bacău. durata de serviciu fiind destul de mare. Milcov.Vântului .I. cu scopul de a deveni un oraş european. L. trotuare.P. care în timp s-a degradat şi a fost .cosmetizat" prin turnarea unui covor asfaltic sub ire (doar pe partea carosabila).2 m Parapet . Infrastructura ..

construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane parteneriat pentru construirea de supermarketuri şi hipermarketuri modernizarea Pie ei Centrale a municipiului Bacău dezvoltarea serviciului Centrul de Informare Cetă eni. BACAU Intergroup engineering repara ii străzi. Strada Vântului are lungimea = 430 m şi latimea .variabila: intre 5. este intr-o stare avansata de degradare.Vântului . acesta fiind necesar pentru a se asigura iluminatul zonelor. accesul făcându-se din strada Vadul Bistri ei. Pentru Incintele din zona Miori ei . În zona de mai sus ce urmează a fi amenajata ca parcări şi locuri de joaca. pentru reabilitare iluminat public 80 buc. montare stâlpi . iar partea carosabila din balast. dar nu exista iluminat public.I. Henri Coandă 2 (Serviciul Eviden a Popula iei şi Paşapoarte) Modernizare re ea stradală inclusiv re ea stradală locuin e ANL (Gherăieşti) Locuin e pentru tineri pe strada Depoului Amenajare Pia a de Gross Înlocuire conductă alimentare cu apa şi branşamente la 20 de străzi Proiecte pentru îmbunătă irea condi iilor de mediu Sta ii pilot de compactare a deşeurilor biodegradabile Sterilizatoare pentru deşeuri medicale (tăietoare. care va fi reabilitata după executarea racordului de canalizare şi branşamentului de apa. Strada Vântului se afla în cartierul Cornişa Bistri ei.D. 144 din 221 . Alte Proiecte ale administra iei locale Bacău Se încurajează.2 m şi 8 m. pe o por iune de 360 m.9 Mai .Vadul Bistri ei sunt necesari stâlpi de iluminat (montaj+echipament) — 80 buc. Firme de consultan ă în probleme de protec ia mediului Reabilitări de zone poluate Sursa ADL Bacău Pag. Mai exista o por iune betonata. construire Str. Vântului. de 120 m. degradata. municipiul Bacău. realizarea de investi ii care pot duce la crearea de locuri de muncă în domeniul productiv.U. la standarde de administra ie publică europeană construirea Spitalului Municipal construirea unor săli de sport moderne reamenjarea Insulei de Agrement Investi ii începute şi nefinalizate în Municipiul Bacău Construire Pod Bistri a Cămin de bătrâni Locuin e sociale pe strada Tipografilor 12 Locuin e Sociale pe strada Teiului 13 Modernizare Bazin Înot Extindere Sediu Primărie Modernizare imobil Str.P. Aceasta strada nu are utilitati (apa şi canalizare). prin func ionalizarea zonei industriale şi de servicii a oraşului. Se doreşte modernizarea acestei străzi (asfaltare) şi utilitati aferente (apa şi canalizare). în epătoare infec ioase) cu o componentă mecanică Instala ii de incinerare a deşeurilor Instala ii de verificare a PET-urilor Instala ii de brichetare sau procesare a rumeguşului pentru verificarea deşeurilor de acest tip. în conformitate cu Planul Urbanistic General al municipiului Bacău.

cu valori foarte scăzute. • Existen a drumului european E85 ce străbate municipiul Bacău. îngreunează traficul în zonă. Pag. cat şi a punctelor tari existente la nivelul Municipiului Bacău: Puncte tari Popula ia • Creşterea numărului de copii preşcolari. Fondul construit • Creşterea numărului de construc ii din municipiu. • Existen a unui sistem de iluminat reabilitat în unele zone. Austria. • Lipsa locurilor de parcare. dintre care se evidentiaza urmatoarele: Starea infrastructurii urbane primare (străzi principale. existen a drumurilor europene E85. cu un puternic poten ial polarizator. Economia • Existen a unor centre de formare private.) Starea spa iilor publice şi a patrimoniului cultural (pie e. re ele de utilită i publice) Starea infrastructurii urbane secundare (străzi din cartiere. lipsa de fluenta a traficului în interval de vârf.I. ce determină şi deficit în bilan ul real al popula iei.factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric. Echiparea edilitara • Infrastructura de telecomunica ii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire: cea mai mare cifră de afaceri realizată în domeniul poştei şi telecomunica iilor din zonă. • Proiect ISPA pentru sistem integrat de gestionare a deşeurilor Puncte slabe Popula ia • Îmbătrânirea accelerată a popula iei aşa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă şi din vârsta medie a popula iei municipiului Bacău. • Trama stradala necorespunzătoare dezvoltării traficului auto. • Echiparea cu re ea de fibră optică. • Decalaje tehnologice şi de competitivitate fa ă de media na ională şi UE. un număr de clădiri de valoare) Starea spa iilor verzi Situa ie economică deficitară (în special industria textilă şi alimentară care sunt în declin) Prezentam. • Prezentarea ambuteiajelor. Circula ia • Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate. E577 ce străbate municipiul Bacău. pol de dezvoltare regională. parcuri urbane. Italia. • Aeroportul interna ional Bacău care asigură curse aeriene către Germania. • Sector comercial bine dezvoltat.4. performant şi adaptabil. care furnizează cursuri de formare în profesie.1 Analiza SWOT La nivelul Municipiului Bacău exista o serie de probleme ce necesita a fi abordate. Circula ie • Acces direct la magistralele de căi ferate şi rutiere. • Lipsa ini iativelor de cooperare public – privat. • Deserveşte întreaga popula ie.P. iluminat public etc. • Scăderea ponderii industriei în economia locala. • Inexistenta unor benzi de trafic dedicate transportului în comun de persoane care sa permită o viteza comerciala de trafic mare. locuri de parcare. • Sold migratoriu negativ. BACAU Intergroup engineering 1. pentru care agen ia locală de ocupare nu este autorizată. Fondul construit • Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare. • Declin demografic. în special în centrul municipiului. sub raport numeric. • Ponderea ridicată a investi iilor private în totalul investi iilor la nivel de municipiu. • Evolu ie pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale economiei. analiza SWOT. • Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud. trotuare. • Municipiul Bacău este oraş de rang I. în unele zone. • Amplasarea centrală la nivelul teritoriului na ional.D. • Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv. E574. 145 din 221 . • Export bazat în special pe produse cu valoare adăugate scăzută şi medie. Economia • Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei de sex feminin. în continuare. • Urbanizarea necontrolata . cu luarea în considerare atât a aspectelor problematice amintite mai sus.U.

discontinue şi pu in diversificate. • Depăşirea traficului pe tronsoane.000 studen i • Reabilitarea. Biserică) în dezvoltarea de programe sociale. Spatii verzi.000 – 10. • Existen a învă ământului privat pentru toate nivelurile. cultură. BACAU Intergroup engineering • Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor. Protec ia mediului • Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în prezent (în 2010 se propune finalizarea Depozitului de deşeuri conform legisla iei europene). Învă ământ. • Nivel scăzut de orientare a cercetării către cerere. • Indicele de îmbătrânire demografică este mai bun decât al municipiilor din Moldova • Colaborare public – privat (ONG. Spatii verzi. accesibilită ii reduse.U. Turism • Insuficienta oferta de agrement. de cazare şi alimenta ie publică. • Specializările oferite de sistemul de învă ământ nu răspund cerin elor de pe pia a muncii. biserici. monumente istorice.I. • Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansata de degradare şi monumente a căror zona de protec ie nu este respectata. informatizarea şi promovarea societă ii informa ionale cu aproximativ 8. modernizarea şi dotarea institu iilor de învă ământ din fonduri proprii şi comunitare. Agrement. • Insuficienta zonelor de agrement şi sport. • Transportul în comun este slab dimensionat Echiparea edilitară • Dezvoltare neechilibrată a alimentarii cu apa (sub-dimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) • Sistemul de iluminat public este deteriorat şi vechi în anumite zone. • Re eaua de canalizare colmatată. • Existen a re elei de monitorizare a calită ii aerului • Proiect ISPA pentru îmbunătă irea sistemului de canalizare – epurare. • Sume modeste alocate cercetării .D. a capacită ii portante a drumurilor. Pag. inventica.) Turism • Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este asigurată de IMM-uri şi Microîntreprinderi. • Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt insuficiente. • Posibilită i slabe de valorificare a patrimoniului natural şi cultural datorită lipsei de informare şi educare a poten ialilor agen i locali. nefunc ională şi subdimensionată. Asisten ă socială • Îmbătrânirea popula iei şi creşterea cererii de servicii sociale. • Existen a centrelor culturale. inovarea tehnologică.P. teatre. • Patrimoniu natural şi cultural valoros. Asisten ă socială • Existen a ONG-urilor cu activitate în domeniul asisten ei şi protec iei sociale. Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc. dezvoltare şi inovare în cadrul Universită ilor din Bacău. • Dotările pentru agrement necesita îmbunătă iri. . cercetare • Nu există programe coerente care să vizeze îmbunătă irea stării disciplinare din şcoli. cultură • Municipiul Bacău este centru universitar care are ca preocupare de bază cercetarea ştiin ifică. • Existen a unei infrastructuri de cercetare. • Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă. inclusiv extindere Sta ie de epurare. Sport • Insuficien a spa iilor verzi în conformitate cu legisla ia în vigoare. Agrement. • Starea tehnică a căilor ferate degradată în unele zone conduce la viteze de deplasare mici. • Capacitate redusă de absorb ie – implementare a rezultatelor cercetării şi nivel scăzut al inovării în întreprinderi. lipsei de infrastructurii materialo – tehnice. Protec ia mediului • Implementarea proiectului ISPA privind managementul deşeurilor. 146 din 221 • Proiect ISPA reabilitare conducte şi instala ii alimentare cu apă şi canalizare. • Capacitate scăzută de a asigura servicii sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate.dezvoltării. Sport • Existen a zonelor verzi amenajate care îmbunătă esc microclimatul (Parcul Cancicov. Învă ământ.

• Orientarea preferin elor popula iei spre sistemele descentralizate de încălzire. • Lipsa comunicării inter-sectoriale şi a coordonării pentru managementul resurselor naturale şi ale mediului.] Riscuri /amenin ări Popula ie • Reducerea popula iei datorită migra iei. RAGC Bacău. pe baza oportunită ilor şi tendin elor pie ei.D. • Consolidarea rolului la nivelul regiunii de Nord-Est Economie • Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construc iei parcurilor industriale. 147 din 221 Oportunită i Popula iei • Pol de dezvoltare urbana. • Existen a unei infrastructuri de produc ie ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor. • Stimularea înfiin ării de IMM-uri cu activită i industriale diverse. • Insuficienta educare şi informare a popula iei în domeniul protejării mediului. • Creşterea poluării datorată proceselor industriale.U.I. • Poten ial de atragere de investi ii în zona municipiului Bacău datorat prezen ei aeroportului şi parcului industrial. • Recesiune economică interna ională. • Pia a internă cu un mare poten ial de absorb ie. parcul de utilaje şi echipamente pentru asigurarea salubrizării depăşit tehnologic. Echiparea edilitara • Instabilitate legislativă şi monetară. pentru dezvoltarea infrastructurii. BACAU Intergroup engineering • Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice. • Construirea Centrului expozi ional şi de Afaceri din Bacău. • Prezen a surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA. • Crearea zonei metropolitane. • Număr mic de operatori care de in sisteme de monitorizare şi control pentru emisiile poluant. • Migra ia unor sectoare industriale către loca ii cu costuri de for ă de muncă reduse. în special cele din domeniul energiei. SC Amurco SRL. existenta parcului industrial HIT PARK. Circula ie • Creşterea explozivă a autovehiculelor. lipsa serviciilor şi a infrastructurii aferente pot împiedica dezvoltarea durabilă a turismului cultural. Turism • Stagnarea sau reducerea numărului de turişti datorita infrastructurii rutiere deficitare. SC Agricola Interna ional Bacău. care au ca emisar râul Bistri a. • Diminuarea şomajului în rândul popula iei calificate. • Deschiderea şi activarea cooperării intersectoriale public – privat – academic în vederea asigurării condi iilor pentru dezvoltare economică. • Noi surse de investi ii sus inute din Fonduri structurale. • Competi ia cu jude ele învecinate în atragerea interesului investitorilor şi turiştilor. • Constituirea de parteneriate public-privat. energetice şi alimentare: SC Amurco SRL. SC CET SA Bacău. • Costuri în continuă creştere la materiile prime din import şi energie. • Concuren a aeroporturilor Suceava şi Iaşi poate conduce la pierderea statutului de aeroport regional. • Creşterea şomajului în rândul absolven ilor de nivel mediu. • Absen a operatorilor economici din domeniul reciclării deşeurilor. .P. • Migrarea for ei de muncă în străinătate sau în alte localită i. Pag. • Monumentele culturale şi istorice insuficient promovate şi între inute. • Interesul în creştere al investitorilor priva i. • Lipsa unui depozit industrial conform. • Clarificarea profilului competitiv al municipiului. Economie • Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a popula iei din zonă.

cultura • Neîntre inerea patrimoniului natural şi cultural poate duce la distrugerea valorilor existente. Turism • Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor străini prin îmbunătă irea imaginii municipiului. • Transpunerea şi implementarea directivelor U. Administra ie publică • Accesarea fondurilor europene pentru programe de dezvoltare a resurselor umane. POR şi POS Transport. Pag. • Posibilitate de accesare fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. • Lipsa angajamentului principalilor factori interesa i din municipiu.U. • Derularea de contracte de cercetare împreună cu sectorul privat. Echiparea edilitara • Existen a fondurilor structurale şi de coeziune. Protec ia mediului • Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică şi a zonelor reziden iale o exercită asupra factorilor de mediu. • Propunerea de proiecte de reabilitare drumuri din fonduri nerambursabile. Circula ie • Posibilitatea ca prin modernizarea şi reabilitarea drumurilor (podurilor). Axa Prioritară 3. • Accesarea fondurilor comunitare privind amenajarea unor parcuri. • Condi ii economice şi creşterea masei de proteja i şi asisten i sociali face municipiul vulnerabil. • Realizarea unor PUZ –uri în zone de interes. de implicare activă în Parteneriatele Strategice cu Primăria Bacău. în legisla ia na ionala. • Realizarea Eurogării Bacau-important nod de cale ferata cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori şi marfa. cu sus inere din Fondul Social European. Învă ământ. Asisten ă socială • Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existentă prin modernizări şi reabilitări să servească ca spa ii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate. • Dificultă i în integrarea serviciilor sociale cu cele medicale şi de alta natura. • Orientarea generala către un transport public de persoane nepoluant sau cat mai pu in poluant. • Convergen a concep iei factorilor de decizie din administra ia publică locală privind dezvoltarea infrastructurii. • Participarea la Programe europene de cercetare şi implementare a Spa iului European de Cercetare.D.I. 148 din 221 . acestea să sus ină mediul de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerarii turistice regionale. autoriza iilor şi licen elor de func ionare. crearea unor structuri care să îmbunătă ească indicii de mediu. • Programul de reabilitare termică a locuin elor. BACAU Intergroup engineering • Risc de congestionare a traficului în zona de intrare în Municipiu pe drumul european E 85 Asisten ă socială • Lipsa co-finan ării pentru diferite proiecte sociale finan ate prin Fonduri ale Uniunii Europene. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Regional.P. • Afectarea sănătă ii popula iei datorită poluării apelor subterane. conform cererii pie ei muncii.E. • Simplificarea procedurilor de ob inere a avizelor.

a terenului din jurul noului Spital Municipal.P. Protec ia mediului • Folosirea fondurilor europene de coeziune (POS Mediu). posibil de angrenat în activită i legate de valorificarea şi protec ia patrimoniului natural şi cultural. Asisten ă socială • Dezvoltarea unei strategii comune la nivel teritorial.I. • Reducerea nivelului de zgomot şi de emisii poluante prin ecologizarea şi modernizarea serviciului public de transport persoane.D. cultura • Atragerea de fonduri pentru continuarea investi iilor din şcoli. prin promovarea surselor regenerabile de energie) • Creşterea colaborării autorită ilor locale în formarea parteneriatelor în domeniul protec iei mediului. • Reabilitarea monumentelor: Casele Memoriale „V. • Creşterea suprafe ei de spa ii verzi în zona blocurilor ANL. • Realizarea unor politici de marketing turistic. Axa prioritară 4 – creşterea eficien ei energetice. • Apelarea la fonduri din surse europene pentru protejarea şi restaurarea patrimoniului cultural. • Implicarea mai substan ială a cultelor în conturarea profilului local. BACAU Intergroup engineering • Realizarea de investi ii cu scopul generării de surse alternative de energie. Sterian”. • Poten ial turistic nefolosit oferă multe oportunită i de dezvoltare pe termen lung. pentru furnizarea de servicii sociomedicale integrate. G. Turism • Atragerea de fonduri nerambursabile pentru promovarea municipiului. • Implementarea şi derularea unor programe de ajutorare a copiilor care provin din familii defavorizate. „George Bacovia”. Învă ământ. • For ă de muncă disponibilă. sport • Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement. Pag. 149 din 221 .U. „Arh. • Existen a unor programe cu finan are europeană orientate spre creşterea eficien ei energetice ( POS CCE. • Parteneriate între Administra ia publică locală . Alecsandri”. scuaruri între blocuri.ONG-uri – Organiza ii de Tineret. Agrement. amenajarea cu gazon şi puie i a rampei „Nicolae Bălcescu” • Adaptarea programelor de învă ământ la cerin ele economiei de pia ă. • Program Na ional de Îmbunătă ire a Calită ii Mediului finan at de Administra ia Fondului pentru mediu.

24 ha – zona de locuit . Biblioteca Jude eană.U.D. peste Bistri a. 68 ha – zona industriala -31. în vestul municipiului şi altul. sanitare. şi o grupare liniara în lungul Bistri ei. Se mai păstrează o specializare stricta doar în arealul Pie ei Centrale (cel dintâi nucleu comercial al oraşului). corespunzând platformelor din nord-vest şi din sud. construindu-se cartierul CFR. aici sunt localizate institu iile cele mai importante: Primăria.49. Gheraiesti şi Izvoarele de Sus. Se construiesc zonele industriale şi în paralel noi zone reziden iale.P. sunt incluse în intravilan comunele Serbanesti. suprafa a oraşului a crescut de 1645 ha – în anul 1975. 54 ha – spatii verzi şi de agrement -19. Izvoare 10. Bistri a Lac 6.I. 01%. Centru 2. Gării. BACAU Intergroup engineering 1. străzile Precista. Structura func ionala a oraşului este mult mai complexa. ea modificându-se în timp. la 1737 ha – în anul 2000. Prefectura. Începând din anul 1922 se extind cartierele de locuin e prin parcelari. în est. în zona centrala. s-a conturat zona administrativa sau centrul civic. Zona transporturilor cuprinde doua areale: unul. din care: 859. unele terenuri câştigate prin reforma agrara se amenajează ca spa ii verzi – Parcul Cancicov. În anii post-revolu ionari. Tache Bacău se bucură de un important poten ial de dezvoltare care are la bază: pozi ia sa geografică – aproape de grani a cu Republica Moldova şi Ucraina. în zona administrativa sau în apropierea ei. Casa de Cultură. Justi iei. la vest de aliniamentul caii ferate. zona care se întrepătrunde cu cea reziden ială şi comercială. Gherăieşti 3. 535. cu doua nuclee de concentrare. Prin urmare. multiculturală. Cu excep ia zonei centrale. 150 din 221 . coridorul natural al râului Bistri a în mijlocul unei zone cu o bogată tradi ie agricolă. locuite de muncitori şi ărani. o comunitate urbană multietnică. Armeneasca. completat fiind de alte grupări amplasate în zonele reziden iale.47%. zona administrativă s-a extins spre est. cu case din lemn şi pământ. Lecca. municipiul intra intr-o noua perioada de transformări urbanistice. În paralel. Bulevardul şi Calea Bacău – Ocna. Şerbăneşti 5. aşa numitele cartiere dormitor dotate cu mici unitati comerciale. În sectoarele Palosanu şi Lecca datorita condi iilor naturale erau cartiere insalubre. S-a înregistrat o dezvoltare atât pe orizontala. Miori ei 4. Începând cu anul 1948. centrele de produc ie la periferii. Buna Vestire. bine liniate dar nepavate: Calea BacauRoman. În partea de vest se concentrează transporturile feroviare iar în sudul oraşului cele aeriene. prin construc ia unor unită i bancare. şi centrele de afaceri. toate. Cornişa 9. tendin a de extindere a fost pe direc ie est-vest. Busuioc. Zona industriala se prezintă sub forma unei centuri în jurul oraşului propriu-zis. oraşul Bacău este declarat municipiu la 7 decembrie 1929.4. restul aşezării avea un puternic aspect rural. acesta este centrul financiar-bancar al municipiului Bacău. Jude eana a Liceului. Zona comerciala cuprinde vechiul nucleu al oraşului. Astfel. George Bacovia 7. dar mai ales pe verticala. Oficiul Jude ean de Posta şi Telecomunica ii. Datorita creşterii demografice dar şi economice. datorita construc iei caii ferate (1872) şi a Podului de Fier. de învă ământ. Erau 12 străzi mari. Unitatile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente. 65. un mediu înconjurător de o bună calitate. În prima jumătate a secolului al XIX-lea oraşul s-a extins mult spre nord şi spre sud-est. Ulterior. 52%. B-dul Unirii şi B-dul Nicolae Pag. spre str. Republicii 11. CFR 8. În perioada interbelica. în concordan ă cu cerin ele popula iei şi cu exigentele noilor reglementari administrative. 9 Mai.2 Analiza pe cartiere Cartiere Bacău 1. completându-se reciproc. Primăverii.

precum şi aspectele sociale. BACAU Intergroup engineering Bălcescu. Obiectivul strategiei de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere îl reprezintă îmbunatatirea accesibilită ii regiunilor şi mobilită ii popula iei. de asemenea aceasta joacă un rol important în atingerea obiectivelor stabilite în Strategia Oraşului prin implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Bacău. ar trebui să fie prioritizate zonele cu pondere mai scăzută a utilizării comerciale şi a serviciilor. a institu iilor publice (metri pătra i). ci şi oportunită i pentru a socializa cu vecinii lor în compara ie cu stilul de viată suburban izolat care este predominant la momentul actual. Între zonele mono-fuctionale şi cele reziden iale propriu-zise exista zone mixte:comercialrezidentiale (clădiri Bi-func ionale). Singurele cartiere reziden iale propriu-zise sunt cele de la periferii: Gheraiesti.P. CFR. corelarea dezvoltării re elei de drumuri publice cu priorită ile dezvoltării economice a României. Aşadar. are loc mai bine atunci când este rezultatul unui plan atent care pune accent pe conexiunile şi legăturile dintre utilizări. creând condi ii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investi iilor productive. Nord. îmbunatatirea accesului pe pie ele regionale. dezvoltarea re elei de drumuri publice din România şi îmbunătă irea indicilor calitativi (densitate. de preferat în apropiere de zona de tranzit.I. dezvoltării economice. Tache. Serbanesti. bunurilor şi serviciilor.D. însă o creştere a numărului de preşcolari. îmbrăcămin i moderne). asigurându-se protec ia mediului. În prezent există provocări majore. Oraşul trebuie să solu ioneze aspecte legate de calitatea mediului construit şi de spa iul urban. Strategia de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere vizează trei componente: satisfacerea deplină a utilizatorului. în vederea stimulării dezvoltării economice durabile. se va face în condi ii de siguran ă şi confort. vechi zone mestesugaresti. Pag. Investi iile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea popula iei şi a bunurilor. cum ar fi: o scădere semnificativă a popula iei şi o îmbătrânire a acesteia. Se prevede ca municipiul Bacău să devină un pol regional de atrac ie economică cu o bună calitate a vie ii şi a spa iului urban unde popula ia să se bucure de rela ii privilegiate cu natura. interconectarea şi interoperabilitatea re elei de drumuri din România cu re eaua de drumuri din UE. la o dezvoltare mai rapida a României pe ansamblu. Aceasta a fost o creştere datorita dezvoltării aşezării în lungul axelor de circula ie. declin al sectorului industrial. precum şi o infrastructură educa ională cu nevoi de îmbunătă ire. Impozitele fiecărui cartier depind de valoarea de pia ă a terenului şi reprezintă un indicator clar al nivelului de bunăstare a popula iei care trăieşte în cartier. este privită ca un instrument cheie de “creştere inteligentă” în vederea reducerii autodependentei. Dezvoltarea re elelor de transport va facilita. şi. cooperarea interregionala şi va contribui semnificativ la creşterea competitivită i întreprinderilor/firmelor şi a mobilitatii for ei de munca. de asemenea. 151 din 221 . Miori ei. În concluzie. conservării resurselor naturale şi spa iului verde. în evolu ia teritoriala a municipiului s-a înregistrat un maxim în secolul al XIX-lea urmat de un relativ dinamism. Dezvoltarea care se concentrează pe utilizare mixtă. În general se întrepătrund cu cele comerciale. economisirea de energie şi timp. Izvoare. şi creşterea valorii zonei reziden iale. totuşi. această analiză urmăreşte să identifice zona cea mai potrivită pentru o interven ie integrată şi eficientă care poate contribui la dezvoltarea socială şi economică generală a oraşului. promovării revitalizării. reducerea costurilor de transport de mărfuri şi calatori. dar şi a fiecărei regiuni în parte. Aceasta oferă reziden ilor nu doar un simt al comunită ii. Utilizarea mixtă.U. lungime. creşterea eficientei activitatilor economice. prin urmare. prezintă o zonare func ionala mixta (comercial-reziden iala). Aşadar. Zonele reziden iale ocupa aproximativ 80% din intravilan. rezidential-învă ământ-sanatate.

800 3.469 8.531 17. cel mai mic cartier fiind cartierul Cornişa.099 18.150 28.I.650 860 120 8.050 197.440 37.352 6.822 32.U. Pag.585 50.479 200 8. crt.556 3.115 1.555 Conducte canalizare înlocuite/extinse (m) 1.668 21.158 16.201 5.540 7.630 2.400 16.140 0 3.170 15.885 31.440 9.510 Cel mai mare cartier.362 19.241 564 2.633 58.216 36.506 19. ca lungime de străzi este cartierul Şerbăneşti.353 45. 152 din 221 .345 3. În cartierul Tache lungimea străzilor modernizate este aproximativ jumătate din lungimea totală şi o lungime apropiată de lungimea străzilor reabilitate în cartierul cel mai mare – Şerbăneşti.230 91.805 21.595 27.176 2.678 8.) 25 57 40 8 20 28 19 34 15 58 18 322 Suprafa ă trotuar (mp) 32.430 4. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Cartier CARTIER BISTRITA LAC CARTIER CENTRU CARTIER CFR CARTIER CORNISA CARTIER GEORGE BACOVIA CARTIER GHERAIESTI CARTIER IZVOARE CARTIER MIORITEI CARTIER REPUBLICII CARTIER SERBANESTI CARTIER TACHE TOTAL Lungime străzi (m) 12.502 15. BACAU Intergroup engineering Situa ia infrastructurii urbane din cele 11 cartiere este următoarea: Nr.099 7.P.681 Conducte apa înlocuite/extinse (m) 3. Investi iile în conducte de alimentare cu apă şi canalizare de asemenea au fost realizate majoritatea în cartierul Şerbăneşti.260 Lungime străzi modernizate (m) 1.266 27.750 14. străzi (buc.065 5.386 8.D.036 Nr.712 380.

U. 153 din 221 .P. BACAU Intergroup engineering Harta 8: Harta cartierelor municipiului Bacău Harta 9: Harta pondere străzi modernizate pe cartiere Pag.D.I.

D.U. BACAU Intergroup engineering Sursa :http://cartiere.ro/imagini/orase/1963-harta_orasului_bacau_2 Pag. 154 din 221 .P.I.

Muzeul "Iulian Antonescu". restaurante. Filarmonica "Mihail Jora". 155 din 221 . clădiri care apar in unor întreprinzători. Prefectura. biserica ortodoxa. zone de distrac ii. cafenele etc. biserici de toate religiile (biserica romana catolica.P. Pag. fiind localizate în acest ax principal. biserica catolica ). Alecsandri.U. Direc ia Telecomunica ii). Casa de cultura V. Primăria Municipiului Bacău. bănci precum şi numeroase magazine. Bănci şi alte institu ii administrative de importan ă locală şi jude eană.I.D. Perimetrul acestei zone include majoritatea clădirilor reprezentative (Primărie. Teatrul George Bacovia. Politie Administra ia Finan elor Publice. Procuratura. Teatrul de Vara. Camera de comer . BACAU Intergroup engineering Harta 10: Harta cartierului Centru Cartierul Centru include Pia a Revolu iei. Consiliul Jude ean.

P. Pag. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.D.U. 156 din 221 . BACAU Intergroup engineering Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.I.

Siretul. tot oraşul Bacău şi împrejurimile. lângă Petrom. se va construi un mare cartier de blocuri de 10 etaje. 157 din 221 . De acolo se vede Bistri a.P. precum şi zona prin care se face legătura cu zona Canalul de fuga UHE Bacău şi cu strada Speran ei. BACAU Intergroup engineering Harta 11: Harta cartierului Gheraiesti Cartierul Gheraiesti ocupă zona de nord-vest. Locul pe care se doreşte a fi construit cartierul este situat lângă canalul de fuga.D. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. În cartierul Gheraiesti din Bacău.U. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. lângă râul Bistri a mai exact lângă Lacul de Acumulare. inclusiv cartierele Lunca şi Cartier Ştefan cel Mare.I. Pag.

D.P. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. este situat în zona de nord-vest a oraşului Bacău Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. cartierul este la circa 1.5 km de centrul oraşului Bacău. 158 din 221 . BACAU Intergroup engineering Harta 12: Harta cartierului Miori ei Cartierul de locuin e Miori a. Harta 13: Harta cartierului Serbanesti În cartierul Serbanesti se construiesc Vile Tip Duplex. Aceste Vile Duplex din Cartierul Serbanesti au următoarele utilitati: sunt racordate la re eaua de gaz metan curent electric apă potabilă Pag.I.U.

fier de buna calitate şi cimentul) Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. BACAU Intergroup engineering canalizare separată pentru fiecare vilă în parte materialele folosite sunt de cea mai bună calitate (cărămida poroterma.I. 159 din 221 .P.U.D. Pag.

BACAU Intergroup engineering Pag.D. 160 din 221 .I.P.U.

Biserica Ortodoxă "Precista" . Serviciu de ambulanta jude ean. Centru de Pregătire de Protec ie Civila. Centru de Îngrijire şi Asisten ă Sociala. Pag. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. la est de Lacul de acumulare UHE Bacău. Cartierul Bistri a Lac este delimitat în partea de nord de B-dul Unirii. Colegiul Tehnic "Anghel Saligny". Colegiul Economic "Ion Ghica”.D.I. 161 din 221 . În aceasta zona se afla o „insula de agrement” cu teren de joaca şi plaja amenajata. la sud de strada Erou Ciprian Pintea. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. precum şi institu ii publice: Centru de cultura şi arta G Apostu.P. Corpul gardienilor publici. la vest de strada 9 Mai.U. BACAU Intergroup engineering Harta 14: Harta cartierului Bistri a Lac Cartierul Bistri a lac este o zona cu utilizare mixta care cuprinde clădiri de locuit.

Pag. În acest cartier strada George Bacovia. se poate ieşii din oraş spre Oneşti.P. în sensul invers de mers. BACAU Intergroup engineering Harta 15: Harta cartierului George Bacovia Cartierul George Bacovia este localizat între strada Miori ei. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. este strada Emil Racovita. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. de asemenea una dintre cele mai importante străzi ale municipiului. Cartierul George Bacovia este o zonă care cuprinde clădiri. Cercul Militar. care duce spre podul de la Mărgineni. la sud strada 9 Mai. cu strada Energiei. Inspectoratul Şcolar Jude ean.I. la vest strada Energiei. 162 din 221 . Vizavi de strada Tipografilor.U.D. Dispensar medical. la est strada Oituz. care duce spre gara şi care se intersectează. precum şi institu ii publice: Tribunalul jude ean.

163 din 221 .P. BACAU Intergroup engineering Harta 16: Harta cartierului CFR Cartierul CFR este localizat între strada Brânduşei. la est se învecinează cu Oinesti. Pag.D.U.I. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. la vest strada Alexei Tolstoi. la sud strada Gării.

164 din 221 .P.I.D. BACAU Intergroup engineering Pag.U.

365 de zile pe an. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. accidenta ilor. Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura atât asisten a medicală ambulatorie la locul solicitării precum şi transporturi nemedicalizate. la sud strada Milcov. Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura asisten ă medicala de urgenta prespitaliceasca atât la locul solicitării cat şi pe durata transportului pacien ilor (bolnavilor. la vest Calea Marasesti. la est strada Milcov. gravidelor) către spital.D. având ca specific lucrul în regim de aşteptare 24 de ore din 24. În acest cartier func ionează o Sta ie Salvare a municipiului Bacău fiind o unitate sanitara strategica cu personalitate juridica.I.U. 165 din 221 .P. BACAU Intergroup engineering Harta 17: Harta cartierului Cornişa Cartierul Cornişa este localizat între strada Stadionului. Pag.

BACAU Intergroup engineering Harta 18: Harta cartierului Izvoare Cartierul Izvoare este localizat între strada Scânteii. Zona are pu ine obiective economice.I. concentrate în jurul străzii principale spre centrul oraşului: spa iu de închiriat pentru societă ile comerciale . Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.D.P. Infrastructura urbană este alcătuită din drumuri de calitate slabă. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.U. iar la vest Calea Republici. strada Ciresoaia la sud. iluminat public slab şi doar câteva spatii verzi în fata caselor. Pag. 166 din 221 .

I. BACAU Intergroup engineering Harta 19: Harta cartierului Republicii Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. Pag.P.U. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.D. 167 din 221 .

I. Popula ia din acest cartier este multietnică şi echilibrată cu un amestec de familii tinere şi vârstnice. 168 din 221 . BACAU Intergroup engineering Harta 20: Harta cartierului Tache Cartierul Tache este localizat între strada Alexei Tolstoi la nord. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. strada Bicaz la est şi strada Oneşti în partea de vest. Cartierul Tache este unul din zonele care se confrunta cu cele mai mari probleme sociale din municipiul Bacău. Începând din 2009 în cartierul băcăuan Tache a fost deschis un nou centru de zi Centrul “Mozaic” unde copiii din cartier pot lua parte la diverse activită i educative şi recreative. Pag. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. La acestea se adăuga o serie impresionanta de campanii de promovare şi sensibilizare a opiniei publice cu privire la drepturile copiilor şi problemele cu care aceştia se confrunta în ziua de azi.U.D. strada Narciselor la sud.P.

sa capete un aspect circular. calea ferata. în care traficul şi comunicarea între diferitele regiuni sa nu mai fie o problema. mult mai ample. este vizată dezvoltarea oraşului şi pe axa est-vest. Proiectul centurii ocolitoare a municipiului a fost elaborat şi aprobat pentru finan are inca de acum patru ani. care sa faciliteze comunicarea între cartierul CFR. una naturala. Pe aceasta axa exista doua grani e. protejarea zonelor de patrimoniu. finan ate de Ministerul Lucrărilor Publice. DEZVOLTARE URBANĂ . care permite elaborarea de proiecte integrate.U.5 POTEN IALUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI Harta 21: Harta reliefului jude ului Bacău Sursa: www. Transportului şi Locuin ei care pe lângă amenajarea centrului oraşului (centru civic. dar nu a fost finalizat. 169 din 221 .I. BACAU Intergroup engineering 1. mai ales pe Axa 1 a Programului Opera ional Regional.jandarmeriabacau. reintroducerea elementelor naturale precum parcuri şi lacuri). sunt necesare noi pasaje. Aceasta înseamnă ridicarea a cel pu in doua noi poduri peste Bistri a. dezvoltarea pe axa est-vest va fi o prioritate maxima. astfel încât pe un singur proiect pot fi solu ionate mai multe probleme ale oraşului. De partea cealaltă.INFRASTRUCTURA Există planurile pentru dezvoltarea municipiului Bacău. atât pietonale cat şi auto.D. pia ete pietonale la Catedrala Ortodoxa şi Catedrala Catolica. tipic marilor oraşe. problema fiind în strânsă legătura cu inexisten a unei şosele de centura şi a insuficientei locurilor de parcare. Pag. De asemenea Axa 1 permite reabilitarea re elelor şi asfaltarea. Municipiul Bacău trebuie.ro A. în afara de cel de la Serbanesti. Fondurile necesare unor astfel de investi ii pot fi atrase din fondurile europene.P. Municipiul Bacău este aglomerat datorită traficului de tranzit. zona Sarata etc şi centru. şi una artificiala. după materializarea unor astfel de proiecte. Pentru a se ajunge la un oraş european. cu comunicare facilă între cartiere. reprezentata de Bistri a.

Caragiale. fonduri europene nerambursabile la care contribu ia autoritatilor locale este de cel mult 10%. conform normelor europene. Diminuarea sau stoparea declinului demografic ce se înregistrează la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: reducerea migra iei externe prin crearea de noi locuri de munca îmbunatatirea serviciilor sociale şi educa ionale 2. La o contribu ie de 1 milion de euro de la bugetul local pot fi atrase 9 milioane. Realizarea şoselei ocolitoare – pentru devierea (redirectionarea) traficului de tranzit care. Cea mai mare parcare realizată prin programul „Alei între blocuri” a fost realizată pe strada Tolstoi. Este urmată de parcarea de pe strada Miron Costin – 500 de metri pătra i şi 40 de noi locuri de parcare. Pasaj Letea.L. Calea Miori ei Strada Milcov şi I. Măsuri propuse: 1. Redirectionarea traficului feroviar prin zona de margine a municipiului. crearea de piste bicicleta. Modernizarea va consta în reabilitarea structurii rutiere. pasaj Trebeş. Pentru fluidizarea traficului intern şi de tranzit Pentru fluidizarea traficului de tranzit prin Municipiul Bacău. Parcarea are o suprafa ă de peste 1100 metri pătra i şi o capacitate de 100 de locuri de parcare.U. Programul „Alei între blocuri” ini iat de Primărie se află în derulare. Diminuarea şomajului şi creşterea gradului de ocupare al for ei de munca în rândul popula iei de gen feminin se vor realiza prin : implementarea unor politici şi strategii de ocupare a for ei de muncă adecvate. semaforizarea şi dotarea aferente. în ultima perioadă au fost amenajate circa 230 de noi locuri de parcare. cat şi posibilitatile de finan are. se desfăşoară prin interiorul municipiului. 170 din 221 . Reabilitarea trotuarelor degradate – pentru asigurarea de condi ii normale de trafic pentru pietonii participan i la trafic.I.P. pentru realizarea condi iilor optime de drum. în prezent. cu care pot fi reabilitate majoritatea arterelor secundare. Astfel. la nivelul câtorva pasaje şi străzi importante din Municipiu: Calea Moineşti. parcarea de pe strada Violetelor – 400 de metri pătra i şi de parcarea de pe strada Vişinului – 350 de metri pătra i. Dezvoltarea infrastructurii turistice şi creşterea numărului de turişti romani şi străini se va realiza prin: îmbunatatirea serviciilor de promovare în domeniul turismului dezvoltarea informa iilor cu privire la domeniile de atrac ie existente în Municipiul Bacău realizarea de investi ii în vederea creşterii capacitatii de cazare 6. integrarea pe pia a muncii şi combaterea discriminării promovarea egalită ii de gen şi combaterea excluziunii sociale a femeilor 4. BACAU Intergroup engineering Pot fi identificate atât terenurile pentru ridicarea unor parcări supraterane şi subterane. Realizarea de locuri de parcare pe arterele intens circulate. Diminuarea fenomenului de îmbătrânire demografica înregistrat la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: îmbunatatirea serviciilor medicale şi de asisten ă sociala 3.D. Suprafa a totală a noilor parcări în cartiere totalizează 2350 de metri pătra i. Reabilitări şi modernizări. Îmbunatatirea mediului de afaceri şi investi ional la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: investi ii în sectorul productiv atragerea investi iilor străine acordarea de sprijin financiar pentru investi iile în întreprinderi mari 5. Realizarea de sisteme eficiente de evacuare a apelor de pe platforma drumurilor. spre nordul Moldovei este necesară reabilitarea şi extinderea la 4 benzi a podului aflat la intrarea în Municipiu. Pag.

Russo. Pag. cu re ea de apă. dar datorită veniturilor reduse multe apartamente şi gospodării individuale au renun at la încălzirea în sistem centralizat şi au apelat la alte surse (centrale termice pe gaze naturale. SC Agricola Interna ional Bacău. Creşterea capacitatii de epurare şi retehnologizarea sta iei existente de epurare. Viorelelor – par ial. Str. Extinderea re elei de alimentare cu gaze naturale către zonele de locuit extinse în Municipiul Bacău. Conştientizarea popula iei privind infractiuniile uşoare şi combaterea lor. str. ECHIPARE EDILITARĂ În municipiul Bacău sunt probleme cu apa potabilă în diverse zone. A. Ghioceilor – par ial. B. Îmbunatatirea pantei re elei de canalizare la ansamblurile de locuin e din zonele joase: ans. până în prezent au fost modernizate sau se află în diferite faze de execu ie. În cadrul acestui program. Bradului. Energia termica este costisitoare pentru beneficiarii din întreaga tara.7% din conductele de beton deteriorate prin care se colectează apele uzate.P. Extinderea sistemului actual de alimentare cu apa. str. Barnat. mai mult de jumătate din cele 136 de străzi balastate. Reabilitarea şi valorificarea terenurilor poten ial contaminate. Masuri propuse: Înlocuirea a 100% din conductele din azbociment şi otel deteriorate de alimentare cu apa. de locuin e Milcov cuprins intre străzile Stadionului. Îmbunătă irea re elelor edilitare Continuarea procesului de modernizare a străzilor din Municipiul Bacău. Lalelelor – par ial. SC CET SA . Îndepărtarea rădăcinilor pătrunse în colectoare şi racorduri. Al. Pr. De asemenea canalizarea apelor uzate va fi în viitor mai buna prin reabilitarea conductelor degradate. str. re ea de canalizare şi asfaltare.I. iar apele uzate vor fi epurate într-o sta ie cu două trepte de epurare şi o capacitate mai mare de epurare. Violetelor. Prin dotările propuse în proiectele cu care s-au accesat fonduri europene s-au impus lucrări de captare şi tratare în vederea potabilizării care vor asigura o bună calitate a apei din municipiu. Dig. Dotarea agen ilor care se ocupa de combaterea infrac iunilor uşoare cu mijloace de transport uşoare şi rapide pentru urmărirea infractorilor. Efectuarea de campanii de conştientizare a popula iei privind riscurile de incendiu şi inunda ii.U. Efectuarea de cursuri de pregătire şi suplimentarea numărului de agen i care se ocupa de combaterea infrac iunilor uşoare. Înlocuirea a 37. program demarat de Primăria Municipiului Bacău în anul 2006. electrice sau alte surse de încălzire). Reabilitarea iluminatului public în Municipiul Bacău pe 14 străzi şi montarea de stâlpi de iluminat pe 33 de străzi. Schimbarea conductelor de gaz din otel vechi cu conducte din polietilenă în Municipiul Bacău.D. BACAU Intergroup engineering 7. şi refacerea acestora. Modernizarea şi retehnologizarea unitatilor SC Amurco SRL. precum furturile din buzunare/gen i şi a celor de autoturisme. Str. Amplasarea de recipiente pentru precolectarea selectiva în 4 cartiere ale municipiului Bacău. Milcov. 171 din 221 . Extinderea re elei termice. CET Bacău asigura încălzirea în procent de 85% a municipiului. Reabilitarea re elei termice în municipiul Bacău Extinderea re elei electrice.

CULTURA. învă ământ. regimul proprietă ii. aceste firme fiind producători de componente auto de plastic.informare şi consiliere gratuită în probleme cum ar fi asisten a socială. Kaufland. Plus. Prest Perform Service. D. Dedeman. construc ie modernă în valoare de peste 5 milioane de euro. 3.D. Real. Centrele comerciale importante care şi-au deschis reprezentan e şi în municipiul Bacău sunt: Promenada Mall. Arena Mall. Selgros. dezvoltarea învă ământului de specialitate la toate nivelurile. expozi ii de pictură în aer liber. Primăria are în derulare programul de reabilitare termică a blocurilor din perioada 1950 – 1990. drepturile şi obliga iile civile. În anul 2010 se împlinesc 602 de la prima atestare a oraşului Bacău. BACAU Intergroup engineering C. sus inerea şi încurajarea spiritului antreprenorial în rândul specialiştilor. Noul centru cultural va avea o sală de peste 1. Cele mai importante Evenimente şi manifestări ale oraşului Bacău sunt: Festivalul “Zilele Bacăului” are loc în fiecare an în zilele de 2. CULTE Pe Aleea Parcului Cancicov a realizata reabilitarea Teatrului de Vară. Reabilitarea termica şi modernizarea privind securitatea clădirilor de locuin e din Municipiul Bacău în concordanta cu OUG 174/2002 completata de OU 187/2005 şi legea 260/2005. astfel încât în această incintă să poată fi organizate evenimente pe toată perioada anului. procedură notarială. serviciile publice. CONSTRUC II Blocurile construite prin proiectul ANL la nivel na ional nu au asigurat în procent de 100% cererea de locuin e din municipiu. ECONOMIE Pentru dezvoltarea şi dinamizarea mediului de afaceri băcăuan şi regional Administra ia locală a venit în întâmpinarea cererilor de creare de infrastructuri de afaceri şi servicii prin aprobarea realizări a 2 importante obiective industriale. Firmele italiene: Tecnostamp Triulitzi East Europe. Teatrul va beneficia de o sală care va fi deschisă pe timpul verii şi închisă iarna. Metro Cash&Carry. atragerea investitorilor strategici ce pot dezvolta proiecte specifice. Există de asemenea în incintă un Centrul de Informare Cetă eni . să aloce în fiecare an fonduri pentru reabilitare termică. European Retail Park. Carrefour. Acest campus IT&C urmăreşte stimularea pe plan local şi regional a afacerilor în domeniu. Praktiker. concurs Ex Libris.I. Măsuri propuse: Construirea de noi locuin e ANL şi sociale. aproximativ 700 de noi apartamente au fost date în folosin a anual începând cu 2007.P. de afaceri şi expozi ionale cu toate dotările necesare: 1. 172 din 221 . transmitatori a unor firme de renume producătoare de autoturisme.600 de locuri care va înlătura astfel problema actuală a municipiului Bacău de desfăşurare de activită i culturale de mare amploare. BauMax. Vimercati East Europe sunt 2 din firmele mai importante care îşi desfăşoară activitatea în cadrul parcului industrial. sănătatea publică. Billa. seara minorită ilor. a unor activită i industriale conexe. Spectacole folclorice sus inute de Pag. Parcul Industrial HIT PARK 2. urmând ca în limita fondurilor disponibile şi a depunerii proiectelor de reabilitare. asigurările sociale. E. Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE) Parcul Industrial HIT PARK este primul parc industrial din România dedicat în exclusivitate industriei IT&C. protec ia consumatorului.U. Alte manifestările culturale desfăşurate în Bacău sunt: simpozionul "Vasile Parvan". 4 octombrie. raporturile de muncă. impozitele şi taxele. Centrul de afaceri se află în prezent în faza de execu ie şi amenajare spa ii. acestea conducând la o stimulare a dezvoltării economice în zonă şi la scăderea şomajului prin crearea de locuri de muncă. conectori. protec ia copilului.

P. aici existând drumuri forestiere în stare foarte bunã. Cultele religioase vor avea parte de sus inerea deplină a aparatului administra iei locale. iar autorită ile locale pot sus ine principiul diversită ii şi al multiculturalismului. Pe baza de proiecte. Sec ia de anestezie şi terapie intensivă: 15 paturi. În perspectivã zona poate fi pusã în valoare prin construirea unei tabere pentru copii. precum şi izvoare cu apã potabilã. Festivalul George Bacovia. pentru promovarea valorilor băcăuane la nivel na ional. cele existente nefiind suficiente sau sunt situate departe fa ă de blocuri mărginaşe. Sărbătoarea pensionarilor. Sec ia de diabet: 35 de paturi. pot fi alocate fonduri pentru ridicarea sau renovarea institu iilor de cult. cu următoarele sec ii de spitalizare: Sec ia de cardiologie: 60 de paturi din care 5 pentru terapie intensivă coronarieni.D. Sec ia ORL: 10 paturi G. fiecărui cetă ean trebuie să îi corespundă minimum 26 mp de spa iu verde. destinat familiilor cu venituri modeste. Festivalul Arlekin. teren care a apar inut Bacăului până în 1949. Amenajarea de noi parcuri în zonele de margine ale oraşului. Amenajarea de noi spatii de joaca în parcurile existente dar şi în cele care vor fi amenajate în viitor. Sec ia ortopedie: 15 paturi. BACAU Intergroup engineering artişti locali. Măsuri propuse: Amenajarea de spatii verzi în zonele dintre blocuri. LOCURI DE JOACĂ Spatiile verzi şi locurile de joacă sunt şi ele insuficiente. Zona are un poten ial deosebit. SANATATE Sistemul sanitar are nevoie de o sus inere deplina din partea autoritatilor. Extinderea actualelor parcuri şi zone de agrement din Municipiul Bacău. Spitalul Municipal. Sec ia de hematologie: 15 paturi. Primăria Municipiului Bacău a reintrat în proprietatea a 270 de hectare de pădure situate în vecinătatea comunei Tamaşi. Acest fond forestier administrat corespunzător va asigura pentru început lemn pentru construc iile publice executate de către municipalitate precum şi lemn de foc pentru încălzire. F. care pot fi închiriate pentru diverse sporturi. Manifestările minoritatilor pot beneficia de sprijinul legal al aparatului administrativ. Sec ia medicală: 50 de paturi – 15 pentru gastro enterologie şi 10 pentru alergologie. Pag. pe lângă un oraş frumos şi de aer curat. Sec ia de neurologie: 45 de paturi. cu fântâni arteziene şi locuri de joaca pentru cei mici. În fiecare cartier ar putea fi construite cate unul . AGREMENT. Festival concurs Barbu Lăutaru. care reprezintă o necesitate pentru to i amatorii de mişcare în aer liber. Minorită ile etnice au dreptul constitu ional la libera exprimare. Este necesară amenajarea de spatii de agrement. Conform normelor europene în vigoare. este primul obiectiv de acest gen construit de către o administra ie locală în ultimii 20 de ani.I.U. 173 din 221 . Sec ia de chirurgie generală: 75 de paturi – 15 pentru urologie şi 10 pentru chirurgie vasculară. Cu sprijinul autorită ilor locale vor fi editate carti şi cataloage de arta. Spitalul Municipal va avea 320 de paturi pentru spitalizare continuă şi 20 de paturi spitalizare de zi.două terenuri de sport moderne. Spitalului municipal în construc ie şi amenajare va dispune de o dotare la nivel european. deoarece oamenii au nevoie. Genera ia viitoare a municipiului Bacău are nevoie de locuri de joaca şi de terenuri de sport.

locuri de cazare pentru elevii care nu sunt din municipiul Bacău). Universitatea “Danubius” din Gala i etc. Studii Postuniversitare. Departamentul de Cercetare din cadrul Universită ii George Bacovia urmăreşte solu ionarea unor probleme teoretice şi aplicative concretizate în studii. Formare Continuă şi Doctorat din Universitatea din Bacău s-a înfiin at în anul 2008. Cuza” Iaşi. 174 din 221 . terenuri de sport. de Interna ional Society for Intercommunicating of new Ideas (Boston. Pentru valorificarea cât mai bună a rezultatelor cercetării ştiin ifice individuale şi colective ale cadrelor didactice. Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău. precum şi realizarea unor granturi. Se urmăreşte dezvoltarea şi promovarea unor colective de cercetare puternice. SOCIAL Pentru a degreva spitalul de urgenta. Netratate. laboratoare). masa şi şcolarizare. Informatică avansată şi Tehnologia Informa iei în Afaceri.P. publicate în edituri de prestigiu. Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universită ii se desfăşoară în laboratoarele din institu ie în următoarele domenii: Marketing. EDUCATIE Prin Programul Opera ional Regional se pot aloca fonduri pentru învă ământ. asigură promovarea. (amenajări de genul: cantina. Universitatea “Al. Pag. articole. integrarea colectivelor de cercetare ale universită ii în consor ii na ionale şi interna ionale de cercetare. ele devin o sursa de îmbolnăvire şi pentru al i locuitori ai oraşului. în fiecare cartier ar fi necesară înfiin area de noi astfel de institu ii pentru cei mici. se poate realiza un cămin pentru copiii străzii care căuta adăpost în incinta unită ii medicale. care să desfăşoare activită i de cercetare competitive (institute. Belgia). colective. tratate. simpozioane şi sesiuni ştiin ifice organizate de Universitatea “George Bacovia”. sprijinirea şi dezvoltarea prin intermediul Universită ii din Bacău a diverselor programe de cercetare. de educa ie postuniversitară şi de doctorat. sus inerea bazei materiale a cercetării. Management.I. Extinderea activită ii de cercetare în cadrul Universită ilor I. spatii expozi ionale pentru tinerii artişti. acestea participă la conferin e. bibliotecă. Pentru a face fa ă cererii mereu în creştere de locuri în gradinite şi cămine. creşterea numărului şi a calită ii programelor de cercetare în scopul atragerii de fonduri pentru sus inerea activită ii de cercetare. Copiii vor avea parte de cazare. în vederea reintegrării în societate.U. În Bacău pot fi reabilitate şi îmbunătă ite structurile preuniversitare şi universitare. centre. astfel încât sa nu mai apeleze numai la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Jude ean de Urgenta care devine foarte aglomerată şi neîncăpătoare. Universitatea „Dunărea de Jos” Gala i. Multe dintre aceste persoane suferă de boli transmisibile. Universitatile din Bacău au în cadrul lor următoarele specialită i: Universitatea George Bacovia Bacău Universitatea Bacău – din octombrie 2009 denumită "Vasile Alecsandri" Departamentul de Cercetare. sala pentru organizarea de evenimente. I.D. Transfer Tehnologic. de SPACE (Ghent. Universitatea de Vest din Timişoara. USA). Academia de Studii Economice Bucureşti. Măsuri propuse: Construirea de noi gradinite care sa acopere numărul de cereri. Este necesară de asemenea construirea unui azil de noapte în care persoanele fara adăpost sa primească şi îngrijiri medicale. BACAU Intergroup engineering H. Creşterea numărului de locuri în grădini ele existente.

P. pot fi ini iate proiecte pentru asigurarea serviciilor necesare. pentru oferirea de servicii sociala la standarde europene. în cadrul celor 6 centre pe care le are în subordine: reabilitare sisteme de canalizare.D. BACAU Intergroup engineering În colaborare cu ONG-urile de specialitate pot fi create servicii de asisten ă la domiciliu persoanelor aflate în imposibilitate de a se deplasa. cu un sediu nou. Măsuri propuse: Modernizarea infrastructurii Serviciului Public de Asisten ă Sociala din Municipiu. Perfec ionarea resurselor umane implicate în oferirea de servicii de asisten ă sociala pentru popula ia din cadrul Municipiului Bacău. contorizare apă.I. Dotarea Serviciului Public de Asisten ă Sociala cu echipamente specifice.U. în urma unor anchete sociale efectuate de departamentul de specialitate al Primăriei în colaborare cu ONG-urile de profil şi cu presedintii asocia iilor de proprietari. Harta 22: Zonarea func ional-turistică a jude ul Bacău Sursa : http://www.htm Pag. pentru identificarea unei solu ii în vederea depistării copiilor cu părin i pleca i la muncă în străinătate. a Clubului Pensionarilor şi Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. Sus inerea unei colaborări intre Inspectoratul Şcolar Bacău şi Centrul jude ean de asisten ă psihopedagogică. grupuri sanitare. atunci când este cazul. Pentru cazurile sociale deosebite.padureadepini. în vederea asigurării de servicii sociale la domiciliul persoanei aflate în dificultate. 175 din 221 . extinderea.ro/ro/Atractii/Atarctii_turistice. cazuri de copii/elevi rămaşi singuri acasă şi în special a acelor cazuri cu risc social. racordare apă caldă (acolo unde este cazul).

P. în anul 2008 fa ă de anul 2007. 176 din 221 . conduce la următoarele concluzii: Pag. BACAU Intergroup engineering Harta 23: Harta resurse subsol Sursa:csjbacau.ro har i Harta 24: Regiunea de Nord-Est Evolu ia indicilor produc iei industriale la nivelul jude elor şi regiunilor.U.I.D.

BACAU Intergroup engineering Evolu iile produc iei industriale în interiorul regiunilor: în Regiunea Nord – Est.1 2942. gaze naturale. în special pe seama industriei prelucrătoare. jumătate se bazează pe agricultură. conservarea moştenirii urbane şi ac iuni compensatorii pentru a reduce impactul asupra mediului. colectarea.1 24.4 84. al pie ei şi al mediului de afaceri. la distan e de până la 30 de km. intensificarea dezvoltării urbane acolo unde este posibil din punct de vedere practic.0 25. Ponderea sectoarelor de activitate TOTAL -%Agricultură.indice de disparitate fa ă de total ară 100 100 100 100 100 100 100 100 100 32.1 28.4 42.7 13.1 43. de 15.1 26. cea mai ridicată participare la ocuparea în agricultură.7 30.4%.0 42.euro . care este cea mai săracă.4 3651.5 35.7 19.Est . Astfel.3 3018. de circa 35 procente. cu o creşte de 19.3 4124.5 20.I. 177 din 221 .4 14.PIB/locuitor . etc.5 4454. între consiliile locale ale municipiului Bacău şi comunelor aflate în zona imediată.6 81.4 4.4 4609. re eaua rutiera.3 39. contribuie cu 15.3 29.D. canalizare.5 26.indice de disparitate fa ă de total ară Regiunea Sud .7 3733. de 42. silvicultură. Un management eficient va conduce la extinderea re elelor de transport.Est .8 68.6 68.9 14.PIB/locuitor .Vest Regiunea Centru Regiunea Bucureşti . La polul opus s-a situat jude ul Suceava cu -20.8 82. iluminat public.Ilfov Produsul intern brut pe locuitor la nivelul regiunilor şi indice de disparitate fa ă de media na ională Regiunea Nord . pe bază de parteneriat voluntar. cu ponderi ale acesteia în ansamblul ocupării regionale variind între 35% şi 42%. în anul 2005.2 14.2 18.4 84.P. s-a înregistrat cel mai mare decalaj între nivelul maxim şi cel minim al produc iei industriale.3%.2 81.U. cel mai mare salt.4%.6 18. Constituirea zonei metropolitane va conduce de asemenea la dezvoltarea zonei şi la oportunită i pentru reînnoirea oraşului şi extindere urbană.1 26.9 81. selectarea şi depozitarea deşeurilor cu echipamente speciale.euro .9 23.6 Sursa INS Zona Metropolitană Bacău Zona metropolitană Bacău va fi constituită prin asociere.1 21.0 85. piscicultura Industrie şi construc ii Servicii comerciale Servicii sociale Total România Regiunea Nord-Est Regiunea Sud-Est Regiunea Sud Muntenia Regiunea Sud-Vest Regiunea Vest Regiunea Nord .2% la ocuparea totală a ării.9 12.7 11.indice de disparitate fa ă de total ară Regiunea Sud . Din cele opt regiuni de dezvoltare ale ării.3 84.6 3984.0 31. jude ul Bacău care are şi cea mai mare contribu ie la realizarea produc iei industriale regionale a realizat.4 35.9 34. Pag.5 14.1 24.2 2005 2006 2007 2008 2526.1 22. Regiunea Nord – Est.2 68.9 3519.7 30.3 35.7 3137.8 3333.euro . extinderea re elelor edilitare: apă.PIB/locuitor .2%.4 13. de inând în acelaşi timp.7 68.

2. cercetare-dezvoltare tehnologica. 178 din 221 . şi varietatea de relief. 9. Creşterea capacită ilor localită ilor de a-şi sus ine propriul proces de dezvoltare. asigură îmbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport. devin sursa de instabilitate economica şi politica. sociale şi economice. 10. Pag. Creşterea şanselor egale în ceea ce priveşte accesul de informare. Atragerea investitorilor presupune o evaluarea a mediului de afaceri şi a infrastructurii de afaceri presupune: dezvoltarea de nuclee de afaceri (tehnologii interne). 5. educa ie şi formare continua a popula iei în zonele periferice. conduce la creşterea competitivită ii economice a localită ilor din zona metropolitana cu regiunile învecinate. asigură extinderea re elelor de utilitati. 8. Centrele de dezvoltare locale urmăresc următoarele obiective: 1. realizarea unei accesări facile a fondurilor structurale pentru regiuni. Promovarea unei dezvoltări spa iale armonioasa şi a re elei de localită i. de tradi ii privind dezvoltarea unor tipuri de activitati. pe de o parte. căutarea de oportunită ilor de dezvoltare a infrastructurii de afaceri. a aglomerării urbane. Prevenirea de noi dezechilibre prin prevenirea apari iei unor zone problema. la rândul lor. Existenta unor dezechilibre şi rămâneri în urma în dezvoltarea teritoriala a tarii noastre. Localită ile au evoluat şi s-au dezvoltat în moduri diferite şi în ritmuri diferite. Din aceasta perspectiva. asigură o ameliorare a condi iilor de mediu. justifica cu prisosin a necesitatea elaborării şi practicării unei politici coerente de dezvoltare locala. realizarea de beneficii economice derivate din creşterea atractivitatii zonei pentru investitori. BACAU Intergroup engineering Oferta investi ională a localită ilor componente şi implicit a întregii zone metropolitane reprezintă un punct crucial pentru strategia de dezvoltare locala în aria zonei metropolitane. Realizarea zonei metropolitane facilitează amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin reducerea decalajelor de dezvoltare dintre localită i în cadrul jude ului. dintre diferite jude e. conduce la dezvoltarea regionala şi investi ii în infrastructura. dintre zone centrale şi periferice. primirea de fonduri bugetare mai mari pentru localită i cu venituri mici. asigură dezvoltarea durabila. Revitalizarea zonelor defavorizate prin promovarea unor politici adaptate unor particularitati zonale. Stimularea cooperării intercomunitare care contribuie la progresul economic şi social al zonei. se considera ca dezvoltarea inegala a teritoriilor reflecta slăbiciuni economice ale ansamblului şi sunt de neacceptat deoarece. depistarea terenurilor şi dotarea lor cu utilitati. 11. transformându-se în piedici de dezvoltare a întregului ansamblu na ional şi. conduce la fluidizare oraşului.I. interna ional. provocate de dispersarea în planul structurii demografice. 6. asigură satisfacerea cererii de locuin e a popula iei. în vederea îmbunătă irii competitivitatii şi realizării unei creşteri economice permanente. Dezvoltarea echilibrată între localită ile din cadrul jude ului.P. Stimularea dezvoltării echilibrate prin promovarea mecanismelor economiei de pia a în toate regiunile tarii. dintre diferite jude e.D. de resurse naturale. conceptul de baza pe care se construieşte teoria dezvoltării teritoriale este coeziunea economica şi sociala a dezvoltării. În Europa. crearea de locuri de munca prin atragerea investitorilor şi implicit creşterea nivelului de trai şi a popula iei. asociate cu centrele de afaceri deja existente. 7. poten ial demografic al zonelor tarii. dintre zone centrale şi periferice. de dezechilibrele legate de transportul în comun. adică dezvoltarea economica şi sociala trebuie sa se bazeze pe o structura spa iala echilibrata. diminuează dezechilibrele create intre centru şi zona limitrofa. dintre mediul urban şi rural. Ridicarea calită ii vie ii prin impunerea unor standarde minime pentru serviciile publice. pe de alta parte. care să asigure echilibrul intre eficienta economica şi armonia sociala. dintre mediul urban şi rural. rezervele de spa iu pentru locuire şi servicii. 4. 3. implicit. Stimularea cooperării interregionale interne şi interna ionale care contribuie la progresul economic şi social. finan area infrastructurii.U.

2. 2. 179 din 221 . a aglomerării urbane satisfacerea cererii de locuin e a popula iei fonduri bugetare mai mari pentru localită i cu venituri mici crearea de locuri de muncă prin atragerea investitorilor creşterea nivelului de trai dezvoltarea regională şi investi ii în infrastructură extinderea re elelor de utilită i accesarea fondurilor structurale pentru regiuni existenta unui puternic centru universitar.4%. de dezechilibrele legate de transportul în comun. Amenajarea centrului oraşului (centru civic. provocate de dispersarea în planul structurii demografice. Zona Metropolitana Bacău este un pol important de dezvoltare în Moldova. CET Bacău asigura încălzirea în procent de 85% a municipiului 4.U. BACAU Intergroup engineering Zona Metropolitana Bacău va fi un pol important de dezvoltare în Moldova.I. Numărul farmaciilor a crescut. în special pe seama industriei prelucrătoare. 700 de noi apartamente au fost date în folosin a anual. Poten ialul de dezvoltare al Municipiul Bacău pe axa est-vest este prioritar. prin ANL. reintroducerea elementelor Pag. pia ete pietonale la Catedrala Ortodoxa şi Catedrala Catolica. pentru a se putea ajunge la un oraş european. în acelaşi timp.2007 în cadrul sectorului privat. începând din 2007. finan area infrastructurii. cu o creşte de 19. în timp ce farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat a înregistrat o uşoara scădere 3. feroviare şi aeriene. În ultima perioada au fost amenajate circa 230 de noi locuri de parcare. feroviare şi aeriene).D. de afaceri şi expozi ional cu toate dotările necesare . a realizat o creştere de 15. rezervele de spa iu pentru locuire şi servicii creşterea competitivită ii economice a localită ilor din zona metropolitană cu regiunile învecinate ameliorarea condi iilor de mediu fluidizare oraşului. 3. sociale şi economice. 5. a centrelor de cercetare-inovare jude ul Bacău este în prezent cea mai dezvoltată zona economică a Regiunii NE Concluzii: 1. pozi ia geografica a municipiului Bacău îl recomanda ca punct strategic fiind în acelaşi timp la intersec ia unor importante cai rutiere.3%. Jude ul Bacău are cea mai mare contribu ie la realizarea produc iei industriale regionale. Masuri: 1. de-a lungul perioadei 2005 .P. Pozi ia geografica a municipiului Bacău îl recomanda ca punct strategic (oraşul fiind. S-a aprobat realizarea unui important obiectiv industrial. protejarea zonelor de patrimoniu. în anul 2005. la intersec ia unor importante cai rutiere. împreună cu următoarele considerente: facilitează accesul investitorilor la terenuri necesare dezvoltării de afaceri dezvoltarea durabilă a zonei beneficii economice derivate din creşterea atractivită ii zonei pentru investitori îmbunătă irea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport facilitează amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional diminuează dezechilibrele create între centru şi zona limitrofă.„Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE)” 6.

contorizare apă. pasaj Trebeş. Serviciile de asisten ă sociala sunt insuficiente şi pu in diversificate. parteneriat pentru construirea de supermarketuri şi hipermarketuri 7. 3. Reamenjarea Insulei de Agrement 12. Necesitatea unei unitati tip SMURD. Instala ii de brichetare sau procesare a rumeguşului pentru verificarea deşeurilor de acest tip. Construirea unor săli de sport moderne 11. suprafa a oraşului crescând de la 1645 ha în 1975 la 1737 ha în anul 2000.D. BACAU Intergroup engineering naturale precum parcuri şi lacuri). Necesitatea construirii unui azil de noapte în care persoanele fara adăpost sa primească şi îngrijiri medicale. străzi importante din municipiul Bacău necesită reabilitări şi modernizări conform normelor europene: Pasaj Calea Moineşti. Spatiile verzi şi locurile de joacă sunt insuficiente. 2. Exista un deficit al locurilor de cazare în cadrul structurilor sociale. Calea Miori ei Strada Milcov şi I. 3. Caragiale şi străzi adiacente Pasajul Letea.I. semaforizare şi dotări aferente lucrărilor de drum 2. racordare apă caldă. 5. Zonele reziden iale ocupa aprox 80% din spa iul intravilan. grupuri sanitare. 4. Masuri 1. Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare. 5. Construirea Spitalului Municipal 10. 180 din 221 . Municipiul Bacău este împăr it în 11 cartiere.L. Concluzii: 1. Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor 4. 5. dezvoltarea serviciului Centrul de Informare Cetă eni. 3. construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane 6. Instala ii de incinerare a deşeurilor 13. la standarde de administra ie publică europeană 9. Se remarca 2 domenii în care investi iile sunt prioritare: Infrastructura rutiera şi Asisten ă sociala.U. modernizarea Pie ei Centrale a municipiului Bacău 8. Câteva pasaje. Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. 4.P. crearea de piste bicicleta. Calea Moineşti. modernizarea constând în reabilitarea structurii rutiere. Instala ii de verificare a PET-urilor 14. Pag.

pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor Îmbunătă irea accesibilită ii regiunilor şi în special a accesibilită ii centrelor urbane şi a legăturilor lor cu ariile înconjurătoare Creşterea calită ii infrastructurii sociale a regiunilor Creşterea competitivită ii regiunilor ca loca ii pentru afaceri Creşterea contribu iei turismului la dezvoltarea regiunilor. Strategia de dezvoltare a municipiului Bacău se fundamentează pe următoarele obiective. Scopul strategiei este acela de a promova realizarea unei dezvoltări armonioase. Cele mai importante elemente care trebuie avute în vedere pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniile relevante pentru domeniul economie includ următoarele: Municipiul Bacău . obiective strategice şi ac iuni prioritare pentru realizarea viziunii. urmat Pag. printr-o abordare policentrică.motorul dezvoltării economice din jude ul Bacău prin concentrarea unei ponderi însemnate de întreprinderi Restructurarea economică încă în curs de derulare Resurse umane cu nevoi de recalificare profesională Profilul economiei este în prezent unul de tip secundar-ter iar. a competitivită ii regiunii. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativa haotica.P. Orice comunitate urbana moderna doreşte sa asimileze şi sa promoveze o viziune strategica în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. destinate inclusiv grupurilor vulnerabile. analiza domeniilor de activitate ale firmelor active în municipiu eviden iind o predominan ă a sectorului serviciilor. reducerea disparită ilor regionale şi locale. cu o orientare către maximizarea rolului economic şi social. descris pe scurt în paginile de mai sus. creşterea capacită ii administrative a autorită ii publice locale”. sus inute de Programul Opera ional Regional: Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane. STRATEGIA DEZVOLTARII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA Strategia de dezvoltare a municipiului Bacău pentru perioada 2010-2013 este un document cadru de referin a care con ine aspecte cheie de management. strategia pentru implementarea Axei Prioritare 1 va avea următorul scop: Creşterea coeziunii sociale şi a calită ii vie ii la nivelul municipiului Bacău prin: măsuri de formare profesională şi de sprijin pentru creşterea ocupării for ei de muncă. 2. asigurarea premiselor necesare situării municipiului Bacău printre localită ile dezvoltate din punct de vedere economic. Proiectele şi programele opera ionale func ionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când exista o coordonare la nivel strategic. cultura şi sport. prin atingerea obiectivelor de coeziune economica şi sociala. Misiunea este esen iala pentru ob inerea succesului şi se concretizează prin principii şi valori. Toate acestea vor contribui la transformarea municipiului Bacău intr-un pol de integrare europeana şi interna ionala. cu nevoile şi poten ialul existent. îmbunătă irea serviciilor şi structurilor de asisten ă socio-sanitară. Formularea viziunii de dezvoltare constituie diferen a dintre ceea ce reprezintă municipiul Bacău astăzi şi ceea ce trebuie sa devină municipiul Bacău un oraş european. BACAU Intergroup engineering II.1 OBIECTIVE STRATEGICE Având în vedere contextul social. în cadrul căreia se pot rata oportunită i şi se consuma ira ional resurse pre ioase. 181 din 221 .U. promovarea valorilor culturale şi calitatea vie ii. precum şi identificarea ac iunilor tangibile şi sustenabile care pot da rezultate şi pot defini viitorul durabil al oraşului intr-un mediu sănătos şi curat. viziune şi obiective strategice de dezvoltare pentru viitorul municipiului şi al cetă enilor.D.I. facilitând luarea de decizii importante în toate domeniile de activitate pe baza problematicii actuale şi a prognozei bugetare.

BACAU Intergroup engineering de sectorul industrial şi de cel al construc iilor. Distribu ia numărului mediu de salaria i pe sectoare ale economiei na ionale în municipiu reflectă faptul că restructurarea economică este încă în curs. Sectoarele tradi ionale. Sectorul industrial concentrează aproximativ 10. Sectorul construc iilor a fost caracterizat în perioada 2005 . modernizare sau reabilitare spa iu public urban degradat în special în zone intra-reziden iale (în spatele blocurilor de locuin e) patrimoniu construit necesitând reabilitare şi amenajare nevoia de reabilitare termică şi de utilizare a energiei alternative În ceea ce priveşte traficul urban. dezvoltarea poten ialului antreprenorial existent. Pag. De asemenea. în particular a sectoarelor tradi ionale. realizându-se o tranzi ie progresivă spre o economie bazată pe servicii.I.P. pe fondul creşterii nivelului de utilizare a autoturismelor. Calitatea infrastructurii municipiului a fost sus inuta de investi ii publice. promovarea de ac iuni având drept scop dezvoltarea capitalului uman în conformitate cu nevoile pie ei. se remarcă necesitatea adaptării re elei stradale şi implementării unor măsuri de regularizare a traficului rutier. când numărul mediu de salaria i a scăzut în ambele sectoare. se poate afirma că rata de dezvoltare descrisă nu se va men ine şi în viitor. înregistrând o rată peste medie în sectorul activită ilor financiare.D. întărirea rolului transportului public prin îmbunătă irea acestuia reprezentând un element cheie în acest scop. modernizarea infrastructurii rutiere şi amenajare urbană. şi se va realiza prin atingerea următoarelor obiective strategice: sus inerea competitivită ii şi performan ei durabile. includ următoarele: pozi ia favorabilă a municipiului Bacău în centrul Moldovei sistem urban în expansiune către zona periurbană şi necesitatea de adaptare a reglementării urbanistice.6% din firmele active (2007). Având în vedere natura complexă a economiei oraşului Bacău. promovarea ac iunilor menite să favorizeze interna ionalizarea şi să atragă investi ii. în particular prin promovarea interac iunii cu universită i şi institu ii de cercetare. inclusiv în ceea ce priveşte zonificarea func ională a teritoriului. echipare edilitară. consolidând rolul de centru economic al municipiului Bacău. Va fi acordată prioritate pentru: sus inerea competitivită ii precum şi facilitarea proceselor de inovare pentru întreprinderi. strategia de dezvoltare integrată va ine seama de mai multe elemente. în special industria prelucrătoare şi sectorul agricol au continuat să piardă for a de muncă şi în perioada 2004-2007. numărul mediu de angaja i a crescut în sectorul construc iilor. generând aproape 24% din cifra de afaceri . prin facilitarea inovării şi dezvoltării tehnologice. Pe de altă parte. Scopul va fi întărirea competitivită ii locale prin dezvoltarea şi diversificarea economiei. 182 din 221 . numărul mediu de angaja i din sectorul serviciilor a crescut. care în perioada 2000 – 2008 au crescut.2007 de un dinamism deosebit urmând o tendin ă pozitivă care caracterizează întreaga ară: numărul de firme active a crescut în perioada indicată. crearea infrastructurilor de afaceri. bancare şi de asigurări precum şi în sectorul administra iei publice. promovarea dezvoltării sectorului ter iar care să pună accent pe serviciile cu înaltă intensitate de cunoaştere – inclusiv cercetarea – precum şi pe promovarea turismului. după cum a demonstrat criza actuală. dezvoltarea re elei de drumuri şi organizarea circula iei teritoriul urban este deservit în mod inegal în ceea ce priveşte infrastructura primară. Cele mai importante elemente care trebuie avute în vedere pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniile relevante. existând zone unde utilită ile necesită lucrări urgente de extindere.în creştere cu 79% în perioada 2003-2007.U. fiind concentrate în special pe extinderea utilită ilor publice. Rezultatele atinse nu trebuie totuşi să fie supraevaluate: sectorul construc iilor având un caracter foarte ciclic.

Aceste problematici ale mediului urban acoperă domeniul „regenerării urbane”. Pe de altă parte. calitatea factorilor de mediu este monitorizată în mod corespunzător şi relevă faptul că există depăşiri ale limitelor maxime permise pentru anumite substan e poluante. cum ar fi pie ele agroalimentare. până în decembrie 2010. dar gradul de colectare este încă mic fa ă de inta de colectare a DEE din gospodării stabilită prin Planul de implementare al Directivei 2002/2006. extinderea/modernizarea spa iilor urbane (locuri de joacă pentru copii. măsuri de sistematizare a circula iei (introducerea de sensuri giratorii). cât şi prin crearea de noi spa ii de agregare socială în cadrul noilor arii reziden iale sau prin modernizarea / refacerea spa iilor şi clădirilor existente. colectarea selectivă se realizează par ial. solului. apei. modernizarea şi extinderea parcărilor. se remarcă faptul că infrastructura acoperă teritoriul oraşului aproape în întregime. care vizează îmbunătă irea calită ii aerului. BACAU Intergroup engineering Solu iile sugerate pentru problemele identificate se orientează către creşterea calită ii infrastructurii de transport rutier şi feroviar. dar lucrări adi ionale de extindere sunt necesare. În cadrul municipiului Bacău. modernizarea/extinderea şi reabilitarea re elei de iluminat public. Colectarea de echipamente electrice şi electronice a fost structurată în anul 2007. Se prevede punerea în aplicare a unui sistem integrat de management al deşeurilor. majoritatea nefiind însă amenajate pentru a oferi popula iei zone de relaxare activă şi agrement. suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor este sub valoarea recomandată de către CE (26 mp / cap locuitor). reabilitarea termică a locuin elor. precum şi în vederea creşterii atractivită ii oraşului. iar deşeurile periculoase nu sunt colectate separat decât în domeniul medical. printre altele. 183 din 221 . există cartiere unde aceste locuri sunt încă neamenajate sau având mobilierul deteriorat. Managementul deşeurilor se realizează prin intermediul a doi operatori de servicii de salubritate. introducerea de mijloace speciale de transport pentru elevi. realizarea unei centuri rutiere ocolitoare a municipiului Bacău. pie e). în principal datorită activită ilor industriale şi a unui management necorespunzător al deşeurilor şi a apelor uzate. este amenajat corespunzător şi răspunde standardelor europene. Calitatea mediului înconjurător şi disponibilitatea resurselor naturale reprezintă un factor esen ial al calită ii vie ii pentru locuitorii unui oraş. Pag.U. spa iul public dedicat activită ilor comerciale. În municipiul Bacău. mai ales în noile zone reziden iale. inclusiv în ceea ce priveşte dotarea cu utilită i publice. modernizarea sta iilor de autobuz. creşterea numărului locuin elor sociale. promovarea formelor nepoluante de transport. gradul de uzură a infrastructurii existente este deseori foarte ridicat. dezvoltarea noilor zone reziden iale determină necesitatea recalificării/ adaptării spa iului public. afectând calitatea aerului. teritoriul extravilan şi zonele verzi din cadrul intravilanului oferă o resursă importantă care trebuie valorificată şi conservată în vederea îmbunătă irii standardului de via ă a cetă enilor. Printre solu iile propuse se află dezvoltarea sistematizată şi echilibrată a zonelor reziden iale. nivelul excesiv al consumurilor. creşterea parcului auto şi a traficului urban. dezvoltare/modernizare a re elei de alimentare cu gaze naturale şi creşterea eficien ei energetice (termice şi electrice). În vederea creşterii calită ii mediului au fost formulate propuneri de măsuri. de asemenea. solului şi a apei potabile. Mai mult.P. încurajarea construirii de noi locuin e în zonele periferice ale oraşului prin dezvoltarea infrastructurii de transport şi de utilită i publice. Pe de altă parte. extinderea şi modernizarea re elei de alimentare cu apă şi a re elei de canalizare. educarea popula iei pentru un mediu sănătos. Cu toate că raportul intravilan/extravilan este subunitar. dezindustrializarea anumitor zone ale oraşului şi transformarea acestora în zone comerciale sau de locuin e şi. modernizarea transportului în comun prin creşterea parcului de autobuze şi crearea unor trasee speciale pentru biciclete. Re eaua de apă-canal deserveşte 89% din popula ie şi alimentarea cu gaze naturale este în procent de 85%. ceea ce are ca efect. municipiul Bacău dispune de importante zone verzi.D.I. În ceea ce priveşte dotarea cu utilită i publice. în timp ce spa iul public dedicat copiilor necesită încă lucrări de extindere şi îmbunătă ire: cu toate că suprafa a utilizată pentru spa iile de joacă a crescut semnificativ în ultimii ani. Pe de altă parte. atât prin reabilitarea zonelor abandonate. consumul fiind relativ redus.

86 Târgu Mureş: 14.poli urbani de creştere". Domeniul major de interven ie 2.20 Râmnicu Vâlcea: 38.20 I.1 AXE ŞI PROGRAME Conform Ghidului solicitantului Corrigendumului apărut în 2009: Nord Est Alocarea financiară.98 Satu Mare: 10.96 Baia Mare: 10.Poli de creştere.P.80 Piteşti: 38. Zona de interven ie prioritară unde se vor concentra interven iile preconizate în PIDU până în 2013 a fost aleasă în func ie de două elemente: 1. au fost luate în considerare prevederile şi priorită ile relevante ale programelor europene cu impact direct: POR: AP 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor .2.24 Sud Est 36.poli urbani de creştere". Sub-domeniul: Poli de creştere.72 Sibiu: 14.09 Deva: 14. Axa prioritară 2 – „Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale”. Zona aleasă defineşte o zonă de legătură şi dezvoltare între axa principală nord – sud şi zona mai pu in dezvoltată a municipiului est-vest şi din acest motiv reabilitarea şi extinderea structurii rutiere. reducerea poluării fonice.98 Oradea: 10. au fost luate în considerare prevederile şi priorită ile relevante ale programelor europene cu impact direct: SURSE DE FINANTARE PROPUSE Programul Opera ional Regional 2007-2013.19 Arad: 14.4. din care: 44.06 Gala i: 18.U. Domeniul major de interven ie 1. Alocare Vest 28.I. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură”. dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor.98 (orientativă) tabelul şi Bucureşti Ilfov 0 Centru 29.86 În pregătirea strategiei de dezvoltare şi a planurilor de ac iune care asigura implementarea obiectivelor de dezvoltare propuse. DMI 1. 2.24 Suceava: 22. 2.12 Brăila: 18. oportunită ile de dezvoltare şi nevoile prioritare.D. Programul Opera ional Regional 2007-2013. Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere.09 financiară Nord Vest 32.80 Sec iunea Sud Vest 38. BACAU Intergroup engineering men inerea şi protejarea zonelor naturale şi de agrement. În pregătirea strategiei de dezvoltare şi a planurilor de ac iune care asigura implementarea obiectivelor de dezvoltare propuse.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbana" Centre urbane POR: AP 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor .06 Sud 38. interven iile eligibile în cadrul POR Axa Prioritară 1 (eligibilitatea cheltuielilor în cadrul POR neputând acoperi toate categoriile de nevoi sesizate). Pag.49 Bacău: 22. 184 din 221 . DMI 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana".1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene. diminuarea riscurilor de mediu şi a efectelor schimbărilor climatice.

Domeniul major de interven ie 1. DMI 2. Programul Na ional pentru creşterea eficientei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public pentru anii 2009-2010 Programul Opera ional Regional. a biocombustibilului.2 . precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale. DMI 3. Axa Prioritara 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local.Îmbunătă irea infrastructurii sociale.Cercetare.2 b): „Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice. Dezvoltare Tehnologica şi Inovare pentru Competitivitate. DMI 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor Programul Na ional pentru creşterea eficientei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public pentru anii 2009-2010 Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . DMI 4.1 Energie eficientă şi durabilă Opera iunea 4.Pentru o viata mai buna" (strategice) . Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale. DMI 2. 185 din 221 .U. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . Axa Prioritara 3 . Axa Prioritara 3 . Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. gazelor naturale şi petrolului. Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. DMI 3. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei. Programul Opera ional Regional 2007-2013.I. DMI 4.D. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesionala continua Programul Opera ional Regional 2007-2013. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice .Îmbunătă irea infrastructurii sociale. în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran ă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribu ie-partea de transport. DMI 6.Dezvoltarea economiei sociale . DMI 4.Cercetare. Domeniul Major de Interven ie 1. BACAU Intergroup engineering Programul Opera ional Sectorial Mediu.1. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale.1 . Programul Opera ional Regional 2007-2013.Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale .Axa Prioritara 2 .3.Axa Prioritara 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de produc ie.1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concurenta pe pia a a întreprinderilor. Pag. în special IMM-uri . Axa Prioritara 3 – Îmbunatatirea infrastructurii sociale.4 – Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educa ionale preuniversitare. Axa Prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere.3. Axa Prioritara 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apa şi apa uzata.Economie socială şi solidaritate" (granturi). eoliene. în contextul combaterii schimbărilor climatice”. Sub-domeniul: Poli de creştere. dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate.2 Dezvoltarea infrastructurii de Cercetare-Dezvoltare a întreprinderilor şi crearea de noi locuri de munca pentru CD. DMI 3.3 – Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor.Axa Prioritara 2 .Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate .P. a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie. DMI 6.Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice -Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacită i de producere a energiei electrice şi termice.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi. în contextul combaterii schimbărilor climatice”.1 . solare. a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW). Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice .1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană.1 . Programul Opera ional Regional 2007-2013.1 .Sprijin pentru start-up-uri şi a spin-off-uri innovative.

2 – „Crearea.1 . Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale. Pag.3 Promovarea egalită ii de şanse pe pia a muncii.„Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor.2 “Reabilitarea zonelor poluate istoric” Fondul de Mediu . modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calită ii serviciilor turistice”.-C.) AXA 4: Creşterea eficientei energetice şi a securitatii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice DMI 1 : Energie eficienta şi durabila Opera iunea B : Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice.Creşterea Competitivitatii Economice (P. DMI 6.1 .2 .Îmbunătă irea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe pia a muncii Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. în contextul combaterii schimbărilor climatice” Opera iunea c) – „Investi ii în instala ii de desulfurare a gazelor de ardere. DMI 6. reducerea şi controlul integrat al poluării“ Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran a.Investi ii productive şi pregătirea pentru competi ia pe pia ă a întreprinderilor. arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instala iile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate” Programul Opera ional Sectorial Mediu .Un sistem inovativ şi ecoeficient de produc ie DMI 1. DMI 2.Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.D.“Proiectul privind prevenirea. Axa Prioritara 5 .I. gazelor naturale şi al petrolului precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale.Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 1 .S. Sus inerea competitivitatii întreprinderilor se va realiza prin sprijin financiar prin intermediul programului POS-CCE DMI 1.U. Dezvoltarea infrastructurii turistice urbane beneficiază de sprijin financiar prin intermediul Programului Opera ional Regional. BACAU Intergroup engineering Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. dezvoltarea. în special IMM-uri”.P. 186 din 221 .Programul na ional de îmbunatatirea a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati Programul Opera ional Sectorial. DMI 5. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale.0. în special a IMM. Opera iunea „Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investi ii tangibile şi intangibile pentru întreprinderile mari” Fondul de mediu .Axa Prioritara 2 -Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate.C. şi continuitate a serviciului de transport şi distribu ie.E.

Reabilitare infrastructura urbana str. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D. Vântului .1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. BACAU Intergroup engineering Tabel 40: Lista obiectivelor şi încadrarea în fonduri nerambursabile Nr.Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str. Milcov . Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3. reabilitare structura rutiera. 1.M. I. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D.poten iali poli de creştere Domeniul C . inclusiv a locuin elor sociale şi îmbunătă irea serviciilor sociale” 1 Obiectiv 1 .M. Caragiale .I.P. „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor .1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.str.I. Miori ei .M. piste bicicleta Obiectiv 2 .Reabilitare Pasaj Letea 5 Obiectiv 5 .str.D. 187 din 221 . cu destina ia de locuin e sociale 6 Pag.Intersec ie Letea 4 Obiectiv 4 .I.str. 1. 1.„Reabilitarea infrastructurii sociale.2. crt.I.str.M.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. Vadu Bistri ei 2 3 Obiectiv 3 .I.Reabilitare infrastructura urbana Str. 9 Mai .1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.Modernizare Calea Moineşti.L. 1.U. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D. Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D. Henri Coandă 9.

nr. 79 "Calificări europene" DMI 1. . formării profesionale în perspectiva dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educa ionale ocupării for ei de muncă preuniversitare. modernizarea.1.U.3 Acces şi participare la formare .nr. 188 din 221 .nr. Programul Opera ional Regional Resurse Umane.I.76 "Calificarea/recalificarea angaja ilor proprii". 87"Profesionisti în educa ie şi formare" DMI 1.Tranzi ia de la şcoală la via a activă. „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”. Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educa ionale. BACAU Intergroup engineering Solu ii de îmbunătă ire a deficientelor identificate în municipiu Bacău.1. . 88 "Burse doctorale" DMI 1. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.4 Calitate în formare profesionala continua. . Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile 1 2 3 4 Programul Opera ional Regional / 3. Programul Opera ional Regional Resurse Umane. 91 "A doua şansa în educa ie" DMI2.nr. nr.5 Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării.1 Acces la educa ie şi formare profesională ini ială de calitate.profesională continuă nr. Îmbunătă irea infrastructurii sociale / 3. Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării . colectare şi Programul "Spatii Verzi" 2010 .nr. 85"Educatie mai buna pentru to i" DMI 1.1.80 "Calificare . de asisten ă socio-sanitară Fondul de Mediu :Programul na ional de îmbunatatirea a Promovarea economiei sociale calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localită i (administrare spatii verzi.D. 87"Profesionisti în educa ie şi formare" DMI 1. .nr. nr.Componenta "Spatii Verzi reciclare deşeuri) Urbane" Pag. în următoarele domenii de activitate: Pentru axa 1: Nr.o şansa pentru viitor!" DMI 2. .profesională continuă / O şansă pentru viitor. .P. "Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate". 89 "Programe postdoctorale" DMI 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educa ie şi formare profesionala . infrastructurii educa ionale preuniversitare şi a celei pentru formare profesională continuă Măsura este destinata dezvoltării Dezvoltarea sectorului educa iei şi infrastructurii educa ionale: reabilitarea.Tranzi ia de la şcoală la via a activă .4.DMI 2.2.5.DMI 2.3 Acces şi participare la formare . Obiectivul specific al acestui Dezvoltarea serviciilor şi structurilor domeniu major de interven ie îl constituie îmbunatatirea calitatii infrastructurii serviciilor de asisten ă medicala. 90 "Invata o meserie" DMI 2.3 Dezvoltarea resurselor umane din educa ie şi formare profesionala. Axa prioritara 1--Educa ie şi formare profesionala în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societă ii bazate pe cunoaştere: nr. POR: Axa 3 "Îmbunatatirea infrastructurii sociale" DMI 3. Axa prioritara 2 --„Corelarea învă ării pe tot parcursul vie ii cu pia a muncii . . crt.-nr. 75 "Programe de mentorat pentru tinerii angaja i".

Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea proiectelor culturale .3 Îmbunatatirea eficacită ii organiza ionale.P. licitarea şi managementul proiectelor. în special IMM-uri.1. crt. în special IMM-uri.2. limbi străine.U.1. 189 din 221 . modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calită ii serviciilor turistice Pag. Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea proiectelor culturale .3 Accesul întreprinderilor la activită i de CDI (în special IMM-urile). în vederea diminuării nivelului de dependenta de sectorul industriei mecanizate Încadrare Fonduri nerambursabile POS-CCE DMI 1.I. cu accentul pus pe procesul de descentralizare: .2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor Introducerea şi men inerea în func iune a sistemelor de management. crt. dezvoltarea.2 Crearea. POS-DRU POR DMI 4. 1 2 3 4 5 6 Denumire obiectiv Sus inerea competitivită ii întreprinderilor Facilitarea proceselor de inovare pentru întreprinderi şi promovarea interac iunii acestora cu universită i şi institu ii Dezvoltarea capitalului uman Crearea infrastructurilor de afaceri Dezvoltarea poten ialului antreprenorial existent Dezvoltarea economiei locale. dezvoltarea de proiecte. Opera iunea: Module de pregătire în domenii ca achizi ii publice. BACAU Intergroup engineering Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea organiza iilor active la nivel european în domeniul culturii.Domeniul major de interven ie 2.2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor Sprijinirea ini iativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice .1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor. POS-CCE DMI 1. POS-CCE DMI 1.Domeniul major de interven ie 2. POR DMI 4.3 Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.1. POS-CCE DMI 2. 5 Sprijinirea ini iativelor şi structurilor culturale 6 Dezvoltarea capacitatii administrative Pentru axa 2: Nr.1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importan ă regională şi locală.promovarea turismului Sprijinirea dezvoltării POR DMI 5. etc Axa prioritară 2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor publice. Proiecte de cooperare. Proiecte multianuale de cooperare.3 : microîntreprinderilor 7 Dezvoltarea sectorului ter iar. Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative /Axa prioritară 1: „Îmbunătă iri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”: . inclusiv ISO şi EMAS Nr.D.DMI 1.1. ECDL.

190 din 221 2 Valorificarea patrimoniului cultural 3 Reabilitarea termica a clădirilor utilizarea energiei alternative şi 4 Dezvoltarea re elei de drumuri 5 Dezvoltarea transportului public urban şi periurban .Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată DMI 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de apa şi apa uzata 1.D.Fondul de Mediu Programul de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară. în contextul combaterii schimbărilor climatice” 4.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene.1 Axa prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii na ionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem na ional de transport durabil DMI 2.„Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale” DMI 2. Crt. BACAU Intergroup engineering Pentru axa 3: Nr.2 „Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare na ionale şi a serviciilor pentru călători” – opera iunile aferente infrastructurii feroviare DMI 2.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene.U.2 Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transporturi în scopul creşterii protec iei mediului şi a sănătă ii publice şi siguran ei Pag.1„Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere na ionale” DMI 2.Programul Opera ional Sectorial Transport 1.4 . precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe 1. apei şi solului 1. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor pentru interconectarea re elelor na ionale de transport al energiei electrice şi gazelor naturale cu re elele europene 3. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură” 2.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.3 Diversificarea re elelor de interconectare în vederea creşterii securită ii furnizării energiei.P.„Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale” DMI 2.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 2 .Programul Opera ional Regional Axa prioritara 2 .Programul Opera ional Sectorial Mediu Axa prioritara 1 POS Mediu.I. 1 Denumire obiectiv Extinderea.Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian 1.Programul Opera ional Regional Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului DMI 5. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură” 1.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. modernizarea sau reabilitarea utilitatilor din zona urbana Încadrare Fonduri nerambursabile 1. energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătă irea calită ii aerului.

2 – Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale 1.DMI 3.11 februarie 2008.Îmbunătă irea infrastructurii sociale.DMI 4.1.1 . eoliene.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 3 .Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate . în contextul combaterii schimbărilor climatice” .I. Crt.Fondul de Mediu Programul na ional de îmbunatatirea a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati 1. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacită i de producere a energiei electrice şi termice.P.31 decembrie 2013 DMI 3.1.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. solare.D. BACAU Intergroup engineering Încadrare Fonduri nerambursabile pasagerilor . în contextul combaterii schimbărilor climatice” Pag. în contextul combaterii schimbărilor climatice” DMI 4.2 „Îmbunătă irea siguran ei traficului pe toate modurile de transport” 1. a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW). Energie eficienta şi durabila Opera iunea 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.2 b): „Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice. în scopul îmbunătă irii eficien ei energetice . domeniul major de interven ie . precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale. 191 din 221 Nr.DMI 3. a): Sprijinirea investi iilor în instala ii şi echipamente pentru întreprinderi din industrie.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.U.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. care să conducă la economii de energie. în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran ă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribu ie-partea de transport 1. a biocombustibilului. Denumire obiectiv 6 Extinderea şi îmbunatatirea locurilor de joaca pentru copii Dezvoltarea şi infrastructurii sociale modernizarea 7 8 Reabilitarea şi iluminat public extinderea re elei de 9 Creşterea eficientei energetice (termice şi electrice) 10 Îmbunatatirea calitatii mediului .DMI 4. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei. a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie 1.1 Energie eficientă şi durabilă Opera iunea 4. gazelor naturale şi petrolului.1.

31 decembrie 2013 DMI 3.D. a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW). 192 din 221 .I.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.Programul Opera ional Sectorial Mediu Axa 4 – Implementarea sistemelor de management pentru protec ia naturii DMI 4. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice şi termice. eoliene.Programul Opera ional Sectorial Transport Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transporturi în scopul creşterii protec iei mediului şi a sănătă ii publice şi siguran ei pasagerilor .U. Denumire obiectiv Pag. BACAU Intergroup engineering Încadrare Fonduri nerambursabile DMI 4.3 „Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului” Nr. solare. Crt. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei. a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie 2. Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversită ii şi Natura 2000 3.11 februarie 2008. a biocombustibilului.P.1.

683 12.512.str.864.L.097.829 98% 245.1.098 1. crt.902.390 98% 38.Modernizare Calea Moineşti (exista DALI).975.300 2% 148.449 98% 39. Vadu Bistri ei Obiectiv 3 . 193 din 221 . LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT.891 503. reabilitare structura rutiera.707 22.537 782.Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Ghioceilor (există DALI) Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str.854 2% 2.610 1.447. destina ia de locuin e sociale TOTAL 12.str.358.856. Vântului .str.U. PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR Tabel 41: Lista proiectelor individuale şi bugetul estimat pentru implementarea Planului Integrat Valoare (exclusiv TVA) (mii euro) Valoare Valoare finan are finan are proprie Valoare finan are Procent Procent proprie cheltuieli cheltuieli nerambursabila finan are contribu ie eligibile neeligibile (mii euro) nerambursabil proprie (mii euro) (TVA) (mii euro) Nr.049 2% 361.335. BACAU Intergroup engineering III.906.831 Total Finan are nerambursabila (euro) Total Contribu ie proprie (euro) Pag. Milcov Intersec ie Letea (DALI achizi ie) Obiectiv 4 .610 98% 98% 119.str.319.366 208. PE SURSE DE FINANTARE.083 6. PE SURSE DE FINANTARE 3. PLANUL DE AC IUNE .906.D. Henri Coandă 9. 9 Mai . piste bicicleta Obiectiv 2 .722 1.LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT. Caragiale .P.075.134 4.639 1.412 98% 38. Denumire obiectiv 1 2 3 4 5 6 Obiectiv 1 .I. Miori ei .556 2% 258.561 5.463 5.Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 .439 1.083 22. I.046.409.598 23.610 1.Reabilitare infrastructura urbana str.749 743.951 2% 2% 1.292.Reabilitare infrastructura urbana Str.135.512 21.

282.L. precum cele legate de echipa de management al PIDU. 9.610 21. Îmbrăcăminte rutieră.644.348 18.109 4. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [3] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv.576.083 159. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în [2] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv.010. dotări func ionale specifice pentru noua infrastructura de locuit.000 4.000 9.000 9.str. modernizare Calea Moineşti4 benzi.761 3.049 361. etaj I .449 39. Henri Coandă nr.134 5.IV. Îmbrăcăminte rutieră.914.864.600 114.000 3 Obiectiv 3 .856.940 22.046.Reabilitare si dotare cu echipamente a Centrului social pentru ingrijire persoane varstnice (există DALI) 4 Primăria Municipiului Bacău Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: modernizare străzilor Milcov. Caragiale .707 38.410.1 lei [1] Informa iile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv la sec iunea 1 – Informa ii privind solicitantul.300 148. inclusiv pasaj Trebeş (exista DALI).319. 2010 2011 743.819.951 208.906.U.000 2012 1.000 90.512 1.392. Vadu Bistritei Solicitant[1] (3) Obiectiv şi activită i propuse 1 Primăria Municipiului Bacău (4) Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana.000 2 Primăria Municipiului Bacău 2010 2012 1.628.829 245.000 490. BACAU Intergroup engineering Perioada de implementare Anexa 1 – Lista proiectelor individuale euro Buget proiect Costuri neeligibile (CN)[4] (lei) (9) Nr.I.655.000 5 Primăria Municipiului Bacău 6 Obiectiv 6 – Reabilitare si modernizare imobil str.537 4.854 2.556 1.000 29.135. 2 piste bicicleta 2010 Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: modernizare Calea Miori ei.064. Milcov Intersectie Letea (DALI achizitie) Primăria Municipiului Bacău Obiectiv 4 . Caragiale.000 5.857.str.236.390 38.129 609. reabilitare Pasaj Letea 2010 2012 5. 9.008.098 119. Vantului .Modernizare Calea Moineşti.000 1.D.155. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [5] Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat.000 1. cu destinatia de locuinte sociale Primăria Municipiului Bacău Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban 2010 Obiectiv: Reabilitare si modernizare imobil str. Străzi adiacente Anul începerii (5) Anul finalizării (6) Valoare nerambursabilă Contribu ie proprie Valoare Valoare finantare Valoare finantare proprie solicitată (VNS)[2] costuri eligibile finantare cheltuieli neeligibile proprie cheltuieli (lei) nerambursabila eligibile (euro) (TVA) (euro) (CPCE)[3] (lei) (7) (8) Total (lei) (10)=(7)+(8)+(9) 2012 12. crt.335.463 7.Reabilitare infrastructura urbana str. Străzi adiacente 2010 Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. piste bicicleta Obiectiv 2 . (1) Denumire proiect (2) Obiectiv 1 . reabilitare structura rutiera.410.610 49.831 6.366 24. Henri Coandă nr. 9 Mai .P.482.215.000 59. Aceste costuri nu reprezintă cheltuieli eligibile în cadrul Axei prioritare 1 a Programului Opera ional Reg Pag.Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 .891 258. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [4] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv.140 161.471 Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat[5] TOTAL (euro) 1 euro = 4.722 3.976.Reabilitare infrastructura urbana Str.800 93.030 2011 1. 194 din 221 .355.I. Miori ei .452 2.000 855.048.str.447.000 156.075.058. L. Pasaj Calea Moineşti.630 27. I. cu destinatia de locuinte sociale Activitate: renovarea clădirilor degradate şi neutilizate şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activită i.str.581 503.

293 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane.628.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 14. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. Centre Urbane Titlul proiectului Modernizare Calea Moineşti Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. Aglomera ie şi ambuteiaje la intrarea în municipiu. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare.U. Strate rutiere degradate 3. timp îndelungat de aşteptare. îmbunatatirea condi iilor de deplasare pietonale Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera . Primăria Bacău. 1. oamenii de afaceri. risc de accidente auto 2. Inexistenta amenajărilor siguran a circula iei (piste de bicicleta) 4. crearea de solu ii alternative de deplasare (biciclete). creşterea gradului de accesibilitate Contribuie la atingerea obiectivelor strategice PIDU: Dezvoltare teritoriala prin îmbunatatirea infrastructurii urbane şi a accesului în zona urbana în cadrul Polului de dezvoltare urbana Grup inta Locuitorii polului urban. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic şi de tranzit al municipiului. pasaj Trebeş Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1.P.piste biciclete .amenajare 4 benzi . 195 din 221 . BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 1 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D.I. Calea Moineşti. creşterea capacitatii de trafic.reabilitare pasaje rutiere . alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . reabilitare pasaj Moineşti.D.2012 Pag.M.I.

2012 Pag.902 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. 1. 9 Mai .str.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. Vântului . oamenii de afaceri. timp îndelungat de aşteptare la semafoare.M. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera .I.D. 196 din 221 .U.str. Strate rutiere degradate 3. creşterea capacitatii de trafic. Miori ei . 9 Mai . creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 2 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D.I. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului. Primăria Bacău.str. risc de accidente auto 2.str.P. Aglomera ie şi ambuteiaje. Vântului . Vadu Bistri ei Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura rutiera urbana str. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău.str. Miori ei . Vadu Bistri ei Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1.str.îmbrăcămintea rutiera . cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane. Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare infrastructura urbana str.263.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 2.

L.2012 Pag.U. Strate rutiere degradate 3. Primăria Bacău.M.P. timp îndelungat de aşteptare la semafoare. Milcov . Caragiale . BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 3 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D.976 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.Intersec ie Letea Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Reabilitare Infrastructura rutiera.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.D. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .I.str.îmbrăcămintea rutiera .îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 7. Milcov .str. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului. risc de accidente auto 2. Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare infrastructura urbana Str. I.L.I. oamenii de afaceri. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera . Aglomera ie şi ambuteiaje. 1. creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban.110.Intersec ie Letea Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. I. creşterea capacitatii de trafic. Str. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. 197 din 221 . Caragiale .

îmbrăcămintea rutiera . oamenii de afaceri. creşterea capacitatii de trafic.U.306. 198 din 221 . Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare Pasaj Letea Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera . timp îndelungat de aşteptare la semafoare. reabilitare pasaj Letea Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban. 1. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare. Aglomera ie şi ambuteiaje. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău.098 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului.I. Primăria Bacău.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.D.M. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 4 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D. risc de accidente auto 2.P.2012 Pag.I. Strate rutiere degradate 3.

U. siguran a la foc. echipamente. Ghioceilor Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect S. Indicatori Imbunatatirea serviciilor sociale Cresterea posibilitatilor de asistenta sociala Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura sociala .Dotări interioare (instala ii. 199 din 221 .Modernizarea utilită ilor aferente obiectivului. Dotari minime si starea cladiri degradata Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea şi îmbunătă irea serviciilor sociale. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . dotări pentru asigurarea condi iilor de climatizare.A.Serviciul Public de Asisten ă sociala Probleme de baza (justificare nevoi) 1.P.Refacerea/amenajarea cladire . str. Personal insufiecient 3.2011 Pag. echipamente medicale specifice) . BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 5 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3.471 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. Obiectivul specific al proiectului îl constituie reabilitarea Căminului de bătrâni Grup inta Locuitorii polului urban.Realizarea de amenajări peisagistice . . Primăria Bacău.D. Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 931.P. „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Titlul proiectului Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban Localizare: Intravilan municipiul Bacău.2. Locuri insuficiente de asigurare asistenta persoanelor varstnice 2. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău.I.S.

2011 Pag. care provin din centrele de plasament.S. .Serviciul Public de Asistenta sociala Probleme de baza (justificare nevoi) 1. devenind o categorie vulnerabilă.U. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .P. expus 2.D.I. ce provin din cadrul Centrelor de Plasament din Municipiul Bacău Indicatori Asigurarea de servicii sociale pentru tineri. Tinerii cu vârsta peste 18 ani.Construc ia unui sistem modern de alimentare cu apă şi canalizare. Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetă enilor servicii publice şi acces la locuin e sociale Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului Reabilitare clădire şi dotare cu echipamente Obiectivul specific al proiectului îl constituie reabilitarea şi amenajarea clădirii Grup inta Tinerii peste 18 ani ce au dobândit capacitate deplină de exerci iu.732 Euro Locuin e sociale: 1. vor ajunge în situa ia de a se confrunta cu fenomenul de marginalizare socială.473.corpuri de încălzire statice) . Primăria Bacău. şi care nu mai pot fi integra i în familiile din care provin. str.Construc ia unui sistem termic (instala ie distribu ie . BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 6 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3. Henri Coanda 9.P. Henri Coanda Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect S. Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 1.616. 200 din 221 . .Construc ia unui sistemului electric.pentru spa iile ce fac obiectul documenta iei.030 euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. Calitate precara a spatiilor cu destina ie asistenta sociala 3.2.A. cu destina ia de locuin e sociale Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban Localizare: Intravilan municipiul Bacău. amenajarea de locuin e sociale Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetă enilor servicii publice şi acces la locuin e sociale Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Extindere infrastructura sociala . . „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Titlul proiectului Reabilitare şi modernizare imobil str.

2.I.P. BACAU Intergroup engineering 3. HARTA ORASULUI/MUNICIPIULUI. CU LOCALIZAREA PROIECTELOR INDIVIDUALE COMPONENTE ALE PLANULUI Harta 25: Localizarea proiectelor propuse prin PIDU Obiectiv 2 Obiectiv 1 Obiectiv 3 Obiectiv 5 Obiectiv 4 Obiectiv 6 Pag.U.D. 201 din 221 .

D.I. cu destinatia de locuinte sociale Pag. BACAU Intergroup engineering Reabilitare si modernizare imobil str.P.U. 202 din 221 . Henri Coandă nr. 9.

BACAU Intergroup engineering PROIECTUL MODERNIZARE CALEA MOINESTI: PROIECTUL MODERNIZAREA CALEA MOINESTI (REABILITARE PASAJ TREBES): PROIECTUL MODERNIZAREA CALEA MOINESTI (REABILITARE PASAJ TREBES): Pag.P. 203 din 221 .I.D.U.

I.U. 204 din 221 . BACAU Intergroup engineering PROPUNERE REABILITARE STR. 9 MAI: PROPUNERE REABILITARE STR. MIORITEI: Pag.D. VADUL BISTRITEI: PROPUNERE REABILITARE STR.P.

205 din 221 . MILCOV .I.U. BACAU Intergroup engineering PROPUNERE REABILITARE STR.P.CARAGIALE: PROPUNERE PENTRU REABILITARE CENTRUL SOCIAL INGRIJIRE PERSOANE VARSTNICE (GHIOCEILOR) PROPUNERE PENTRU AMENAJARE LOCUINTE SOCIALE: Pag.D.

P. incluzând Primarul şi Vice-Primarul.6. Pentru implementarea PIDU.D. care cuprinde Unitate de Coordonare a PIDU (UC-PIDU) precum şi 2 Unită i de Implementare (UIP-PIDU) a Proiectelor Individuale: UIP-PIDU 1 pentru Proiect 1.3.6. pentru: • Monitorizarea implementării PIDU • Propunerea paşilor necesari urgentării PIDU oricând va fi cazul • A lua în considerare propuneri de amendare a contractelor de finan are • A asigura conformitatea cu prevederile legale • A coordona asisten ă pentru PIDU şi proiectele individuale fata de alte proiecte de investi ii publice şi private aflate în implementare. BACAU Intergroup engineering 3.3.2.3 şi 4) Serviciile subordonate Primăriei · Serviciul Public de Asisten a Sociala (beneficiar proiecte 5.2. serviciilor şi birourilor de specialitate care i-au fost încredin ate prin organigrama aprobată de Consiliul local la propunerea primarului şi anume: Direc ia Juridică Administra ie Locală Direc ia Administra ia Pie elor Direc ia Patrimoniu Direc ia Drumuri Publice Direc ia Economică Direc ia Servicii Publice Direc ia Tehnica Direc ia Impozite şi Taxe Locale Serviciul Urbanism.7) Tabelele 26 şi 27 prezintă componen a pentru fiecare proiectul individual în parte. Figura 1: Organigrama Primăriei Municipiului Bacău Sursa: primăria bacau. Comitetul de Monitorizare PIDU se va întruni lunar pentru a analiza progresul şi pentru a analiza strategia de ansamblu fa ă de realizarea PIDU.U.6 Comitetul de Monitorizare PIDU (CM-PIDU).4 UIP-PIDU 2 pentru Proiect 5.7: Compartimente de specialitate relevante în cadrul Primăriei: · Direc ia Tehnica. UM-PIDU înfiin ată în cadrul Biroului pentru Proiecte Integrare Europeană va colabora cu toate compartimente de specialitate relevante ale Primăriei. care pot să fie identificate în cadrul organigramei Primăriei (Figura 1).ro Pag. Serviciul Investi ii · Biroul pentru Achizi ii Publice · Direc ia Economica. 206 din 221 . Serviciul Buget · Direc ia Drumuri Publice (beneficiar proiecte 1.3.2. precum şi cu serviciile subordonate Primăria care vor beneficia direct de proiectele individuale 1. Amenajarea Teritoriului Alte servicii: Agen ia de Dezvoltare locală Bacău Poli ia Primăriei Municipiului Bacău Serviciul Voluntariat pentru Situa ii de Urgen ă Serviciul Public de Asisten ă Socială Pentru implementarea PIDU s-au constituit prin decizia Primarului două structuri: Unitatea de Management a PIDU (UM-PIDU).4 şi 5.I. alcătuit din 2 membri.3.1 Denumirea structurii şi pozi ia acesteia în cadrul organigramei Primăriei Primăria Bacău prin structura sa coordonează şi controlează activitatea direc iilor. MANAGEMENTUL IMPLEMENTARII PLANULUI INTEGRAT 3.

U.P. BACAU Intergroup engineering Pag.D. 207 din 221 .I.

BACAU Intergroup engineering Tabel 42: Resurse umane alocate pentru PIDU Nr.I.str. Miori ei . I.P. Vântului str. Henri Coandă 9.U.D. reabilitare structura rutiera. 9 Mai . destina ia de locuin e sociale Asistent Manager Asistent Asistent financiar proiect proiect tehnic contabil Expert achizi ii Responsabil Coordonator financiar UM Proiect 2 Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 *Se vor completa de către Autoritatea locală Numele şi func ia persoanelor responsabile pentru fiecare proiect în parte. piste bicicleta Obiectiv 2 Reabilitare infrastructura urbana str.str. Pag. Caragiale str. Vadu Bistri ei Obiectiv 3 Reabilitare infrastructura urbana Str. în func ie de specialită ile cerute în tabelul de mai sus. 208 din 221 .L. Proiect 1 Denumire Obiectiv 1 Modernizare Calea Moineşti. inclusiv pasaj Trebeş (exista DALI). Milcov Intersec ie Letea (DALI achizi ie) Obiectiv 4 Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice (există DALI) Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str.

3.. Manager de proiect 5 ........... Expert Achizi ii ...............6 Proiect 1 Proiect 2 Direc ia Economică Direc ia integrare europeană Direc ia Tehnică... Responsabil financiar Ec.4..... Asistent tehnic .......... Manager de proiect ...6 Proiect 1 Proiect 2 Serviciul financiar contabil..... ...I.. ........ Asistent financiar contabil Ec.......5............ .....3....... Asistent financiar contabil Ec......................................................................5. 6 Socială Cabinet primar Proiect 1........2........ Asistent de proiect ........ Biroul pentru achizi ii publice Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Proiect 1............... ..... Asistent financiar contabil Ec....................................... 2................................................................................ Asistent de proiect ...... Serviciul Buget Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Serviciul drumuri publice Proiect 1....6 Proiect 1.................. 4 ..................4....... Asistent tehnic ................ Manager de proiect 6 ... ....3.......................... Asistent financiar contabil Ec......... Manager de proiect ................................................P..... ........... Asistent de proiect ...5........3....................2 Responsabilită ile UM-PIDU Tabel 43: Responsabilită ile pentru proiectele individuale PIDU încredin ate direc iilor /serviciilor /birourilor/personalului din cadrul Primăriei Bacău Proiect 1....5.............. Manager de proiect ............... Manager de proiect ........................ (în conformitate cu tabelul 39 de mai sus) Pag.......... Manager de proiect .. BACAU Intergroup engineering 3........ Asistent tehnic ... persoane de la Serviciile men ionate mai sus................ Asistent tehnic ................... Asistent tehnic .... Asistent financiar contabil Manager de proiect ............ Asistent financiar contabil Ec........4..........................................6 Se stabilesc din cadrul structurilor Primăriei Bacău...2............. Coordonator UM-PIDU ......2.................................. 209 din 221 . ........ nominal...................D....3...........3...............4..... Asistent de proiect ................................. Asistent tehnic ....U...... Asistent de proiect ............ Expert Comunicare Serviciul Public de Asisten ă Proiect 5..................... care să răspundă de buna desfăşurarea a proceselor descrise mai jos şi care vor îndeplini atribu iile men ionate în tabelele de mai jos................ Asistent de proiect .......2.................................................................................................................. Manager de proiect ............................

Procedurile de atribuire pentru achizi iile de lucrări. Analiza pe baza situa iilor. Auditarea implementării Corelarea rapoartelor de Planuri de remediere a proiectului. Derulare a activită ilor de Pregătirea caietelor de sarcini. mass media a proiectului. Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect sunt prezentate sintetic în tabelele de mai jos. Propuneri de controlare/eliminare a riscurilor ce pot sa apară în raport cu realizarea optima a indicatorilor propuşi în PIDU. Rela ionare directa cu AMPOR prin ADR Nord Est.AMPOR. Prezentarea din timp a problemelor cu care se confrunta proiectele şi încercarea de solu ionare coerenta a acestora împreuna cu ADR Nord Est şi AMPOR. bunuri şi servicii. Pag. Planificarea temporală şi financiară. ii) Frecven a şi rigurozitatea analizelor interne privind stadiul implementării PIDU va reduce riscurile de întârziere şi de a efectua cheltuieli neeligibile. autocolante.P. Procese verbale de natură tehnică aferente şi a elementelor diverse din întâlnirilor de lucru lunare. 4. transmiterea de invita ii. Gestionarea contractelor cu prestatorii de servicii în cadrul proiectelor individuale (consultan ă. Prezentarea Planului Integrat cu respectarea regulilor impuse: conferin e de presa. Stabilirea şi îmbunătă irea în mod constant a sistemelor şi instrumentelor pentru gestionarea PIDU (proceduri.I. audit şi a propunerilor cuprinse în acestea cu luarea de decizii referitoare la modul de rezolvare a elementelor critice / aspectelor negative semnalate. Legăturile între aceste procese sunt: i) Periodicitatea raportărilor are impact în planificarea financiara iar aceasta din urma va determina graficul de plă i pentru furnizori. Rapoarte de analiza a indicatorilor de atins şi asupra modului de atingere a indicatorilor propuşi. 3. Analiza pe baza situa iilor furnizate de Unită ile de implementare a proiectelor individuale a modului de derulare a activită ilor tehnice aferente acestor proiecte. Procesele mai sus men ionate sunt cuprinse în pistele de audit întocmite pentru fiecare proiect individual. BACAU Intergroup engineering UM-PIDU gestionează următoarele procese: 1. 210 din 221 . 2. Realizarea publicită ii prin organizarea materialelor de pliante. audit extern). 5. rapoarte financiare aferente rapoartelor de progres pentru furnizate de Unită ile de implementare a proiectelor individuale a modului de derulare a activită ilor financiare aferente acestor proiecte. Coordonare şi control intern. pentru fiecare proiect individual în parte. Proiectelor individuale. bannere. certificate de conformitate. rambursare.D. Se realizează: Raportări diverse. anun uri în presa locala. afişe. mape de prezentare. intranet) Asigurarea func iei de secretariat tehnic pentru Comitetul de Monitorizare PIDU. Certificate de calitate pentru lucrările executate. Interfa ă cu ADR Nord Est şi AMPOR. liste de prezen a. proiectelor individuale. sistemul informativ. Certificate de audit. procese verbale pregătirea de conferin e de presă. Derulare a activită ilor de Elaborarea cererilor de pre-Procese verbale ale natura financiară aferente finan are şi a cererilor de întâlnirilor de lucru lunare.U. de difuzare/afişare a materialelor publicitare. Se întocmesc: Procese verbale de participare la întâlniri şi Liste cu recomandări realizate de către ADR Nord Est . Corelarea modului de implementare a activită ilor din cadrul proiectelor individuale în vederea asigurării atingerii indicatorilor propuşi prin Planul Integrat. spot radio. Comentarii asupra rapoartelor de audit.

exper ii sau mandata i ai institu iilor finan atoare. 211 din 221 2. o Negocierea cu AMPOR şi stipularea eventualelor acte adi ionale. o Asigurarea ca PIDU va atinge obiectivele preconizate. o Contribuirea elaborării procedurilor de implementare / raportare a proiectelor individuale. o Planificarea şi coordonarea şedin elor săptămânale cu compartimentele de specialitate şi alte departamente implicate în implementarea PIDU. cu alte departamente relevante din Primărie.P. o Centralizarea rapoartelor tehnice şi financiare şi a cererilor de rambursare. o Monitorizarea şi evaluarea progreselor atinse în implementarea proiectului individual/proiectelor individuale. o Încadrarea şi men inerea proiectului/proiectelor în condi iile de eligibilitate a sursei de finan are. Asistent Tehnic . o Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a interfe ei cu ceilal i membri ai UIP-PIDU. o Coordonarea Secretariatului Tehnic a Comitetului de Monitorizare. o Elaborarea rapoartelor tehnice. o Asigurarea asisten ei pentru Managerul de Proiect. o Elaborarea planului financiar pentru implementarea PIDU. o Coordonarea monitorizării şi evaluarea periodica a progreselor atinse în implementarea proiectelor individuale. o Gestionarea contractelor încheiate cu prestatorii de servicii. Manager de Proiect 3. Pag. o Asigurarea conformită ii cu auditul extern şi intern. o Realizarea documenta iilor pe baza cărora se vor realiza analizele de progres asupra proiectelor individuale. o Coordonarea elaborării strategiei de gestionare a riscurilor. Coordonator UM-PIDU o Coordonarea implementării PIDU verificând calitatea şi conformitatea procesului de implementare Coordonarea Rela iei cu ADR Nord Est. AMPOR şi cu comunitatea locala. Asistent de Proiect 4. o Avizarea documenta iei de atribuire înainte de lansarea în SEAP (pentru contracte gestionate de către compartimentele de specialitate). o Coordonarea elaborării procedurilor interne şi a pistelor de audit. o Asigurarea bunei desfăşurări a activită ilor administrative din cadrul Planului o Integrat de Dezvoltare Urbana. o Monitorizarea atingerii obiectivelor legate de şansele egale şi acces nediscriminator la beneficiile produse de PIDU. o Publicarea procedurilor şi pistelor de audit actualizate în intranet. BACAU Intergroup engineering Tabel 44: Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect 1. Managementul resurselor umane. o Elaborarea documenta iei de atribuire pentru contractarea lucrărilor şi serviciilor de dirigen ie de şantier pentru proiectele individuale. o Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/ac iunile /activită ile derulate. o Asigurarea comunicării interne eficace în cadrul UIP. o Coordonarea procesului de evaluare şi raportare cu prestatorii (pentru contractele de servicii de consultan ă şi audit extern).U. o Coordonarea implementării proiectului individual (sau proiectelor individuale) în colaborare cu coordonatorul UM-PIDU. o Coordonarea pregătirii documenta iilor de atribuire şi lansarea procedurilor de atribuire (pentru contractele de servicii de consultan ă şi audit extern).I. o Arhivarea în dosare şi foldere electronice a fişierelor de proiect. o Avizarea plă ilor către prestatorii pentru lucrări şi servicii. o Reprezentarea Beneficiarului în cadrul vizitelor pe teren ale institu iilor finan atoare.D. o Coordonarea asisten ei tehnice şi altor consultan e externe. o Avizarea tuturor rapoartelor şi cererilor de rambursare privind proiectul individual gestionat.

o Asigurarea aducerii la îndeplinire cu corectitudine a indicatorilor tehnici propuşi în Planului Integrat prin analize a lucrărilor civile împreuna cu Dirigin ii de Şantier.P.U. 212 din 221 . Asistent financiar/contabil 7. Responsabil financiar Pag. o Verificarea documenta iei financiare necesare solicitării cererilor de plata o aferente transelor intermediare. o Efectuarea înregistrărilor contabile din tranzac iile PIDU.I. o Verificarea conformită ii costurilor eligibile şi ne-eligibile în implementarea proiectelor individuale. BACAU Intergroup engineering o Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a bunei desfăşurări a activită ilor de ordin strict tehnic. o Asigurarea pe tot parcursului Planului Integrat a interfe ei cu exper ii institu iilor finan atoare. o Elaborarea documenta iei de atribuire pentru contractarea serviciilor de publicitate pentru proiectele individuale. Expert achizi ii 9. o Prevederi privind func ionarea şi dezvoltarea structurii în intervalul preconizat pentru implementarea PIDU 5. potrivit dispozi iilor legale. o Elaborarea rapoartelor de implementare pentru AMPOR – partea financiara. o Coordonarea achizi iilor cu particularizare pe tipul de procedura de achizi ie publica ce trebuie aplicata conform legisla iei în vigoare în func ie de sumele din liniile bugetului. o Elaborarea cererilor de prefinan are a proiectelor individuale. Expert comunicare 8. Consultant tehnic 6. o Elaborarea rapoartelor financiare ale proiectelor individuale. o Asigurarea Rela iei cu media şi managementul transparen ei decizionale. o Elaborarea şi asigurarea transmiterii anun urilor în presa locala sau na ionala. Asigurarea pe tot parcursul derulării Planului Integrat a interfe ei cu exper ii institu iilor finan atoare.D. o Monitorizarea şi verificarea derulării tuturor achizi iilor din Planul Integrat. o Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/ac iunile/ activită ile derulate. o Monitorizarea implementării PIDU din punct de vedere financiar. o Sprijinirea elaborării planului financiar pentru implementarea PIDU. privind corectitudinea şi exactitatea datelor şi informa iilor con inute în documentele întocmite. o Elaborarea cererilor de rambursare a proiectelor individuale. o Asigurarea desfasurarii întâlnirilor oficiale interne şi externe. o Verificarea şi respectarea condi iilor impuse prin Manualul de Identitate o Vizuala în realizarea şi promovarea proiectelor individuale din cadrul Planului Integrat. o Reprezentarea Primăriei Municipiului Bacău în cea ce priveşte aspectele financiare ale contractelor de finan are. o Verificarea rapoartelor financiare. o Răspunderea. o Păstrarea arhivelor cu documente justificative contabile. o Asigurarea desfasurarii auditului extern în mod eficient.

Analiza şi gestionarea riscurilor aferente perioadei de implementare a PIDU. activitatea de monitorizare a PIDU se va realiza pe baza unor Rapoarte de audit cu rol în supravegherea continua a modului de realizare a activită ilor. Pag. juridic. Lista indicatorilor de atins prin PIDU. Raportare lunare către Comitetul de Supraveghere. audit intern). mediu respectiv ridicat. Resursele interne de in un nivel de educa ie şi experien a relevantă corespunzătoare (a se vedea tabelul mai jos). COMUNICARE EXTERNA Comunicarea externa va fi adresata atât către cetă eni cât şi către ADR Nord Est şi AMPOR şi/sau alte autorită i relevante. Respectând Regulamentul CE 1828/2006 art. PERFORMAN A/MANAGEMENTUL RISCULUI UM-PIDU ac ionează pe baza obiectivelor clar stabilite la nivel atât individual cât şi de echipa. Riscurile sunt analizate sistematic şi fiecare proiect este clasificat după grad de risc scăzut. în cadrul sistemei de planificare prezentate în pistele de audit. Întâlniri săptămânale pentru a analiza progrese şi probleme. special invitate. Gradul de risc este stabilit având în vedere următoarele criterii: întârzierile fa ă de cronograma aprobata prin contractul de finan are. 4. plus alte persoane desemnate pentru implementare PIDU în cadrul serviciilor generale (de ex. MEDIU DE CONTROL UM-PIDU func ionează pe baza fiselor de post pentru fiecare membru al UM. apari ia cheltuielilor care nu pot sa fie acoperite din POR şi impactul financiar al acestora. BACAU Intergroup engineering MONITORIZAREA PIDU Monitorizarea implementării PIDU se va realiza respectându-se următoarele etape principale: 1. Sistemul de repartizare a sarcinilor de lucru şi de coordonare a activită ii sunt clar stabilite în procedurile interne.U. Şedin e ale Comitetului de Monitorizare care vor avea periodicitate lunara. prin punere în aplicare. 2. 15 şi 1083/2006 art.P.7. Realizarea de Rapoarte de audit coerente şi corecte care. 60(f). împreuna cu reprezentan ii celor doua institu ii subordonate beneficiare de proiecte 6. 213 din 221 . INFORMARE ŞI COMUNICARE Procedurile interne pentru procesul de gestionare PIDU prevăd ca sub-procesul de informare şi comunicare sa fie gestionat într-un mod sistematic. prin: COMUNICARE INTERNA Şedin e săptămânale coordonate de către UM-PIDU la care vor participa în mod obligatoriu reprezentan ii celor sase servicii/birouri relevante pentru PIDU.D. vor duce la atingerea obiectivelor propuse de PIDU în mod optim. Activitatea de monitorizare va avea la baza următoarele documente: Gantt-urile propuse în cadrul Proiectelor Individuale Rapoarte de audit. Minutele fiecărei şedin e vor fi elaborate de către Asistentul de Proiect şi publicate în sistemul intranet prin grija compartimentului de specialitate. Performan ele sunt monitorizate prin şedin e regulate. 3.I. raportări şi planuri de remediere în cazul devierilor fa ă de planurile aprobate.

P. RESURSELE FINANCIARE CARE ASIGURA FUNC IONAREA UM-PIDU UM-PIDU este încadrata în organigrama Primăriei Bacău şi este alcătuita din func ionari publici. vor fi publicate după caz în situl web al Primăriei – sec iunea dedicata PIDU. activită ile şi Responsabilită ile aferente. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Gestionează clarificările.I. precum şi procesele verbale privind întâlnirile publice. Juridic. X X X X Pregătesc caietele de sarcini. Strategia de implementare PIDU prevede evaluarea formala frecven a (min. CONTROL/AUDIT UM-PIDU va dezvolta proceduri interne pentru toate procesele care încă nu sunt procedurate în cadrul Primăriei. Primăria Bacău asigura toate resursele necesare func ionării sale. 214 din 221 . Rela ii cu Public. Autoritatea Na ionala de Audit. SCHEMA RELA IILOR INTRA ŞI INTER-INSTITU IONALE ALE STRUCTURII UM-PIDU va conlucra cu ADR Nord Est şi AMPOR precum şi cu toate Autoriza iile cu competen a privind implementarea fondurilor europene (Autoritatea de Certificare şi Plata. BACAU Intergroup engineering Pentru comunicarea externă către cetă eni. Comunicarea cu ADR Nord Est şi AMPOR va fi realizata de către Coordonatorul UM-PIDU. În consecin ă.U. în fiecare luna) a stadiului proiectelor atât fizic cât şi financiar. X Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Serviciu Public Asisten ă Socială Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. evaluarea va fi prezentata de către UM-PIDU în cadrul şedin elor cu Comitetul de Monitorizare PIDU. Procedurile sus men ionate vor cuprinde baza legala. Achizi ii. DLAF. Gestionează contractele semnate cu prestatorii pentru lucrări şi servicii. Pag. Toate materialele de comunicare externa realizate. listele de verificare. modelele eventuale de utilizat. Audit Intern Monitorizarea actelor normative X relevante şi diseminarea lor în sistemul intranet Elaborarea şi actualizarea procedurilor interne şi a pistelor de X audit şi publicarea acestora pe internet Elaborarea planului financiar X pentru implementarea PIDU Elaborarea strategiei de X management al riscurilor.D. Direc ia Economică. Tabel 45: Rela iile intra-institu ionale UM -PIDU Activitatea UM-PIDU Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. Comisia Europeana). documentele de procesat (atât ca intrări cât şi ca ieşiri). Negocierea acordului de X finan are cu AMPOR şi a eventualelor acte adi ionale Negocierea cu AMPOR a X contractelor pentru proiectele individuale Contractarea lucrărilor şi a Avizează documenta ia de atribuire serviciilor de dirigen ie de şantier înainte de lansarea sa în SEAP. Efectuează plă ile către prestatori. UM-PIDU va colabora cu serviciul de Rela ii cu publicul. sau /şi în intranet. Evaluează ofertele primite. metodele de arhivare şi localizare a arhivelor. cu sprijinul consultan ilor externi contracta i în acest scop în cadrul fiecărui contract de finan are pentru proiectele individuale. Avizează plă ile către prestatori. Primăria va înfiin a un punct de informare în vederea consolidării dialogului cu cetă enii din zona de ac iune PIDU.

Juridic.P. Participă la şedin ele săptămânale. Elaborează cererile de rambursare. Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Colectează informa iile necesare pentru rapoartele tehnico-financiare. Gestionează clarificările. Avizează plă ile către prestatori.I. Transmite cererile de rambursare către ADR NE. Furnizează informa ii şi/sau prezintă stadiul de implementare al proiectelor individuale. Activitatea Contractarea serviciilor de publicitate UM-PIDU Avizează documenta ia de atribuire înainte de lansarea sa în SEAP. Rela ii cu Public. ulterior. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Avizează plă ile către prestatori. Evaluează ofertele primite. Elaborează rapoartele tehnice şi financiare privind implementarea PIDU (de transmis către AMPOR). Pregăteşte minutele întâlnirilor şi. Direc ia Economică. Organizează întâlnirile publice cu cetă enii.Organizează şedin ele Comitetului şi furnizează asisten ă la desfasurarea lor. Elaborează cererile de prefinan are. Gestionează raportul cu prestatorii de servicii. Asigurarea comunicării cu ADR Nord Est şi AMPOR Asigurarea comunicării cu comunitatea locală Ac ionează ca şi compartiment de specialitate. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Gestionează contractele semnate cu prestatorii de servicii. Gestionează clarificările. Ac ionează ca şi compartiment de specialitate.U. Audit Intern Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Gestionează clarificările. Achizi ii. Pregăteşte şi transmite documentele pentru informarea Comitetului de Monitorizare. Dezvoltă şi implementează ac iunile de informare pentru comunitatea locală. Gestionează func ionarea punctului de informare Pag. le publică în intranet. Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. Avizează plă ile către prestatori. (la invita ia UM PIDU). Planifică ac iunile de informare/comunicare pentru comunitatea locală. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Efectuează plă ile către prestatori.D. Efectuează plă ile către prestatori. Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Pregăteşte materialele de comunicare. Elaborează rapoartele privind implementarea proiectelor individuale. Transmite cererile de prefinan are către ADR NE. Efectuează plă ile către prestatori. Participă la şedin ele săptămânale. Contractarea serviciilor de consultan ă Contractarea serviciilor de audit extern Elaborarea cererii de prefinan are Elaborarea cererilor de rambursare Elaborarea rapoartelor tehnice şi financiare Desfăşurarea şedin elor săptămânale Asigurarea func iei de Secretariat tehnic pentru Comitetul de Monitorizare. Evaluează ofertele primite. Men ine rela iile cu ADR Nord Est şi AMPOR. pregătind caietele de sarcini. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. X Asigurarea conformită ii contabile a cheltuielilor. BACAU Intergroup engineering Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. Colectează informa iile necesare pentru cererile de rambursare. Serviciu Public Asisten ă Socială Pregătesc caiete de sarcini. 215 din 221 . Planifică şi coordonează şedin ele săptămânale cu compartimentele de specialitate şi alte departamente (daca este cazul). pregătind caietele de sarcini. Gestionează raportul cu prestatorii de servicii. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Evaluează ofertele primite.

BACAU Intergroup engineering Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii.D. Va sprijini întreprinderi pentru a putea profita de noile oportunită i ale pie ei din zona şi prin alte programe. Culegerea documentelor şi informa iilor relevante precum şi totodată publicarea acestora pe Intranet. Serviciu Public Asisten ă Socială Elaborează comunicate de presa/note informative privind stadiul de implementare al PIDU. Furnizează datele necesare pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor în implementarea proiectelor (de ex. Consiliul Municipal se va asigura ca proiectele vor fi implementate pe durata de implementare a planului şi ca totodată vor exista fonduri de sus inere a noilor activită i economice comunitare. Verificarea calitativă a procesului PIDU Suportarea activită ilor de audit intern şi extern. pentru a lucra în parteneriate şi de a îmbunătă i via a economica. Strategia Municipalită ii Bacău este construita pe trei elemente distincte: PE DURATA PIDU PIDU Bacău va conlucra cu oricare alte proiecte de investi ii publice şi private în zona. Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. acestea vor fi absorbite pentru ca proiectele vor avea abilitatea de a atrage resursele suplimentare necesare. DUPA FINALIZAREA PROGRAMULUI Programul are ca scop creşterea sustenabilită ii economice în zona selectata. Identificarea documentelor şi informa iilor relevante. Impactul planului va fi măsurat în ceea ce priveşte efectivitatea sa de a adresa problemele zonei şi de a dezvolta structuri pentru angajarea comunită ii locale. Colectarea informa iilor necesare pentru activită ile de audit intern şi extern. Achizi ii. Rela ii cu Public. acolo unde prestarea serviciilor a demonstrat metode inovative şi prin care au fost rezolvate cu succes problemele.3. Astfel. privind aspectele financiare). se va crea un mediu urban favorabil pentru dezvoltarea vie ii comunitare şi economice. Impactul PIDU va contribui pozitiv şi vizibil la atingerea obiectivelor avute în vedere. Audit Intern Activitatea Asigurarea rela iei cu media şi managementul transparen ei decizionale Realizarea şi men inerea bazei informa ionale a PIDU Monitorizarea şi evaluarea periodică a progreselor atinse în implementarea proiectelor individuale UM-PIDU Planifică ac iunile pentru asigurarea transparen ei decizionale. Insa. Comunitatea locala va deveni mai capabila de a beneficia de avantajele noilor ini iative. pentru monitorizarea aspectelor procedurale.P.I. 3. 216 din 221 . Pag. Furnizează date necesare pentru monitorizarea aspectelor procedurale. Pentru asigurarea ca programul va avea un impact durabil. Consiliul Municipal va lucra cu organiza iile partenere pentru a dezvolta şi sus ine activită ile de dezvoltare economica din zona.3 Strategie Consiliul Municipal Bacău va utiliza PIDU în vederea dezvoltării unei abordări locale a dezvoltării integrate urbane. Monitorizează şi evaluează respectarea calendarului de lucru preconizat pentru fiecare proiect individual. privind aspectele tehnice). Elaborarea strategiei începe din ziua întâi pentru asigurarea ca planurile de continuare a procesului începute prin PIDU sunt implementate. Procesul de consultare dezvoltat în timpul programului va capabiliza prestatorii locali de servicii pentru a inti mai bine nevoile reale ale popula iei locale. Monitorizează încadrarea şi men inerea proiectelor în condi iile de eligibilitate a sursei de finan are. Monitorizează respectarea Furnizează date necesare procedurilor de implementare.U. Juridic. Furnizează datele necesare pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor în implementarea proiectelor (de ex. strategia va fi consolidata prin o consultare continua cu comunitatea locala asupra priorită ilor viitoare şi cu beneficiarii proiectelor implica i în evaluarea succesului proiectelor. LA FINALIZAREA PROGRAMULUI Anumite proiecte au o via ă determinata. Direc ia Economică.

Întâlnire public privind proiectele prioritare 6. Sunt identificate entită ile institu ionale şi organiza ionale care trebuie implicate în procesul de elaborare a planului integrat 3. CARACTERIZAREA GENERALA A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA MUNICIPIUL BACĂU II. PLANUL DE AC IUNE . Grupul de lucru este formalizat. Scrisoarea de informare este amplasată pe pagina de web a primăriei municipiului Bacău. vor fi depuse documentele necesare pentru finan area proiectele din cadrul Planului integrat. 217 din 221 . STRATEGIA DEZVOLTARII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA III. se asigură calendarul de activită i aferent procesului de implicare a popula iei urbane în procesul de elaborare a planului integrat. Planul este structurat pe 3 capitole mari: I.1 . ce reprezintă Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional Regional.LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT. Acesta reprezintă un document obligatoriu pentru accesarea Programului Opera ional Regional 2007-2013. potrivit celor specificate în fiecare capitol. Evenimentele se vor desfăşura astfel: 1. Planul de informare a publicului în procesul elaborării planului integrat În vederea informării şi consultării comunită ii locale privind planul integrat. Întâlnire public privind strategia planului integrat Cetă enii sunt consulta i în şedin ă publică privitor la strategia planului integrat Întâlnirea de lucru a grupului privind proiectele prioritare în cadrul planului integrat. BACAU Intergroup engineering IV. Strategia este prezentat pe pagina de internet a primăriei. Grupul de lucru convine asupra proiectelor prioritare în cadrul planului integrat 5. Programul de informare şi consultare a publicului coincide cu finalizarea elaborării capitolelor componente ale Planului Integrat de Dezvoltare Urban.P.I. Prezentarea proiectelor prioritare pe pagina de internet a primăriei. Cetă enii sunt consulta i în şedin ă publică privitor la proiectele prioritare în cadrul planului integrat Informarea publicului pe parcursul elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urban are următoarele obiective: Pag. Domeniu major de interven ie 1. Proiectele prioritare sunt prezentate pe pagina de internet a primăriei. PE SURSE DE FINANTARE Planul integrat urmează a fi depus spre evaluare la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuin ei.Planuri integrate de dezvoltare urbana.U. Prezentarea strategiei planului integrat pe pagina de internet a primăriei.poli urbani de creştere. Întâlnirea de lucru a grupului privind strategia planului integrat Grupul de lucru convine asupra strategiei planului integrat 4. Ulterior aprobării acestuia. la nivelul municipiului.Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor .D. Identificarea grupului de lucru pentru elaborarea planului integrat. Axa prioritara 1 . precum şi în cadrul graficului de realizare a lucrării. Cetă enii municipiului sunt informa i privind inten ia primăriei de a elabora planul integrat de dezvoltare urbană 2. Stabilirea grupului de lucru prin decizia primarului. INFORMARE ŞI CONSULTARE PUBLICĂ ÎN PROCESUL ELABORĂRII PLANULUI Primăria Municipiului Bacău pune la dispozi ie pentru informare şi consultare varianta de lucru a Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Polului de creştere Bacău.

Sus inerea procesului de conştientizare a cetă enilor privind problemele şi poten ialul de dezvoltare al municipiului. 2007 Tabel 10: Şomajul înregistrat în jude ele din regiunea NE şi în România (2007) Tabel 11: Evolu ia PIB / locuitor în regiunea NE în perioada 2003-2006 (lei) Tabel 12: Evolu ia PIB în jude ele polilor de dezvoltare urbana în perioada 2003-2006 (milioane lei) Tabel 13: Numărul de întreprinderi la nivelul polilor de dezvoltare urbana Tabel 14: ările de provenien ă a capitalului străin investit în firmele din Bacău. 2006. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 1 Tabel 35: Valori medii lunare. TABELE Tabel 1: Popula ia şi densitatea popula iei polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Tabel 2: Evolu ia popula iei polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005 . în perioada 2003-2007 Tabel 17: Distan a între Municipiul Bacău şi celelalte reşedin e de jude din Regiunea NE. capitala României şi capitala Moldovei Tabel 18: Situa ia străzilor orăşeneşti în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2008) Tabel 19: Transport urban de pasageri în anul 2007 Tabel 20: Situa ie comparativă Canalizare publica şi alimentare cu apa potabilă din regiunea NE în 2007 Tabel 21: Re ea de distribu ie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2007) Tabel 22: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 23: Situa ie conductelor de gaze naturale din regiunea NE în 2007 Tabel 24: Activită ile de telefonie1) în anii 2000. Responsabilizarea factorilor-cheie şi a comunită ii privind deciziile în dezvoltarea urbană. Educarea comunită ii privind valorile locale.U.I. GRAFICELOR ŞI FIGURILOR 1. în anul 2007 Tabel 8: Numărul mediu de salaria i în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 9: Distribu ia salaria ilor din jude ul Bacău pe localită i în anii 2005. V. valoarea capitalului şi numărul de firme Tabel 15: Principali indicatori privind sectorul turistic în cadrul oraşelor poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 16: Unită i de cazare existente în jude ul şi municipiul Bacău. 2008.P. 2002. DIAGRAMELOR. 2004 în jude ul Bacău Tabel 25: Cantită i de deşeuri colectate în municipiul Bacău (2000 – 2007) Tabel 26: Lista Universită ilor din Bacău Tabel 27: Lista Parcurilor din Bacău Tabel 28: Situa ia infrastructurii sanitare la nivelul jude elor din regiunea NE (2007) Tabel 29: Situa ia spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 30: Medici şi farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Tabel 31: Situa ia copiilor afla i în centrele de plasament din Bacău Tabel 32: Cantine de ajutor social. HĂR ILOR.D. 2001. Asigurarea implicării factorilor de decizie. 2050) Tabel 4: Rata natalită ii în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 5: Mişcarea migratorie a popula iei (2002-2007) Tabel 6: Schimbări de reşedin ă în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 7: Numărul mediu de salaria i în jude ele din regiunea NE şi Distribu ia acestora pe macro-sectoare economice. în anul 2007 Tabel 33: Obiectivele de patrimoniu din municipiul Bacău Tabel 34: Valori medii lunare. LISTA TABELELOR. 2003. 218 din 221 . BACAU Intergroup engineering Asigurarea participării publice în cadrul procesului de elaborare a Planului integrat. Facilitarea procesului de aprobare şi asumare a Planului integrat de dezvoltare urbană. punctele de grani a. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 2 Tabel 36: Situa ia ariilor protejate din municipiul Bacău Pag.2007 Tabel 3: Distribu ia popula iei pe grupe de vârsta România. Bacău (2002.

HARTI Harta 1: Accesibilitatea Municipiului Bacău în raport cu Regiunea Nord Est şi România Harta 2: Localizarea Municipiului Bacău în România Harta 3: Localizarea Municipiului Bacău în jude ul Bacău Harta 4: Harta cailor ferate şi aeroporturilor Bacău Harta 5: Harta drumurilor jude ene Bacău Harta 6: Pozi ionarea Municipiului Bacău fa ă de axele principale de transport Harta 7: Municipiul Bacău – important nod rutier şi feroviar Harta 8: Harta cartierelor municipiului Bacău Harta 9: Harta pondere străzi modernizate pe cartiere Harta 10: Harta cartierului Centru Harta 11: Harta cartierului Gheraiesti Harta 12: Harta cartierului Miori ei Harta 13: Harta cartierului Serbanesti Harta 14: Harta cartierului Bistri a Lac Harta 15: Harta cartierului George Bacovia Harta 16: Harta cartierului CFR Harta 17: Harta cartierului Cornişa Harta 18: Harta cartierului Izvoare Harta 19: Harta cartierului Republicii Harta 20: Harta cartierului Tache Harta 21: Harta reliefului jude ului Bacău Harta 22: Zonarea func ional-turistică a jude ul Bacău Harta 23: Harta resurse subsol Harta 24: Regiunea de Nord-Est Harta 25: Localizarea proiectelor propuse prin PIDU 3.2007) Pag. domenii. 219 din 221 . priorită i Tabel 38: Structura societă ilor comerciale după provenien a capitalului 2004-2008 Tabel 39: Proiecte cu finan are externa gestionate de către Primăria Municipiului Bacău Tabel 40: Lista obiectivelor şi încadrarea în fonduri nerambursabile Tabel 41: Lista proiectelor individuale şi bugetul estimat pentru implementarea Planului Integrat Tabel 42: Resurse umane alocate pentru PIDU Tabel 43: Responsabilită ile pentru proiectele individuale PIDU încredin ate direc iilor /serviciilor /birourilor/personalului din cadrul Primăriei Bacău Tabel 44: Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect Tabel 45: Rela iile intra-institu ionale UM -PIDU 2. 2008) Diagrama 10: Structura etnica a popula iei (2002) Diagrama 11: Structura confesionala a popula iei (2002) Diagrama 12: Dinamica natalitatii (1990 .U.I.2007) Diagrama 16: Dinamica mortalitatii infantile (1990 .2007) Diagrama 15: Dinamica mortalitatii în mediul urban (1990 . BACAU Intergroup engineering Tabel 37: Disfunc ionalită i.P.2007) Diagrama 14: Dinamica mortalitatii (1990 . DIAGRAME Diagrama 1: Structura popula iei în Municipiul Bacău (2002) Diagrama 2: Dinamica popula iei 1990 -2008 Diagrama 3: Evolu ia demografica 1990 -2008 Diagrama 4: Densitatea popula iei în perioada 1995 – 2008 Diagrama 5: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2002 Diagrama 6: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2008 Diagrama 7: Piramida popula iei municipiului Bacău (2002) Diagrama 8: Piramida popula iei municipiului Bacău (2008) Diagrama 9: Structura pe grupe de fertilitate (2002.D.2007) Diagrama 13: Dinamica natalitatii în mediul urban (1990 .

I. Bacău 2000 . Bacău (2002) Diagrama 26: Evolu ia nr. dispensare la nivelul anului 2007 Regiunea N-E Grafic 15: Cabinete medicale în regiunea NE Grafic 16: Evolu ia numărului cabinetelor medicale de medicina generala şi de specialitate în perioada 2005 .2007 Diagrama 18.2007 Diagrama 20. BACAU Intergroup engineering Diagrama 17. 220 din 221 .2007) Grafic 8: Cifra de afaceri pe tipuri de activită i în Jude ul Bacău în anul 2007 Grafic 9: Structura cifrei de afaceri pe activită i ale economiei na ionale sectorului serviciilor (2007) Grafic 10: Structura capacitatii de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica în Municipiul Bacău Grafic 11: Evolu ia capacită ilor de cazare în perioada 2005-2009 în Municipiul Bacău Grafic 12: Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău Grafic 13: Evolu ia numărului de înnoptări în hoteluri în Municipiul Bacău Grafic 14: Spitale.2007 Diagrama 22.2007 Diagrama 19.D. în cadrul Municipiului Bacău Grafic 6: Produsul Intern Brut . Dinamica indicatorilor mişcării migratorii a popula iei 1990 . Dinamica sporului natural 1990 .2007 Diagrama 21. Evolu ia numărului de stabiliri cu domiciliul 1990 .2007 Diagrama 23: Structura popula iei active a municipiului Bacău (2002) Diagrama 24: Structura popula iei inactive a municipiului Bacău (2002) Diagrama 25: Popula ia ocupata pe activită i ale econ.P. pe sexe (2004-2008) Grafic 5: Evolu ia ratei şomajului pe luni. Evolu ia emigra iei 1990 . de salaria i din unită ile economice active în mun.2007 Diagrama 27: Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 Diagrama 28: Evolu ia lunara a numărului de şomeri (2002-2008) Diagrama 29: Structura stocurilor de şomeri după nivel de instruire (2002-2008) Diagrama 30: Structura stocurilor de şomeri pe sexe şi grupe de vârsta (2002-2008) 4. FIGURI Figura 1: Organigrama Primăriei Municipiului Bacău Pag. GRAFICE Grafic 1: Numărul mediu al salaria ilor în cadrul Jude ului Bacău şi a numărului muncitorilor în total salaria i (2002-2007) Grafic 2: Evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului Bacău (2004-2008) Grafic 3: Evolu ia comparativa a popula iei active civile medii din regiune şi a celei din Municipiul Bacău (2004-2008) Grafic 4: Analiza a şomajului în regiune comparativ cu situa ia în Municipiul Bacău.2007 Grafic 17: Farmacii în regiunea NE Grafic 18: Evolu ia numărului de farmacii 2005 . na ionale a mun.2007 5.Jude ul Bacău (2001-2006) Grafic 7: Execu ia bugetelor locale în Jude ul Bacău (2002 .U. Indicatorii bilan ului real al popula iei 1990 . Mişcarea naturala a popula iei 1990 .

I.U. BACAU Intergroup engineering .D.P.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful