PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA AL MUNICIPIULUI BACĂU

[conform POR Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – centre urbane de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană] Beneficiar: Primăria Municipiului Bacău

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Bacău [conform POR Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – centre urbane de creştere Domeniul major de interven ie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană] Beneficiar: Primăria Municipiului Bacău

Manager proiect: ing. Silviu Novac Colectiv de elaborare: Ec. Vasile Ana Arh. Dobrescu Ruxandra Dana Dr. Ing. Dumitrescu Mircea Ing. Vintilă Mugur Ing. Selagea Alexandru Ing. Constantinescu Marian Ing. Popescu Mircea Jurist Macoveschi Daniela Ing. Lazăr Laura Ing. Popa Mihaela

Data redactării: martie 2010

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

I. CARACTERIZAREA GENERALA A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA MUNICIPIUL BACĂU
1.1 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ALE MUNICIPIULUI ŞI COMPARA IE CU CELELALTE ORAŞE ALE REGIUNII / ĂRII
1.1.1 Caracteristici demografice A. POZI IE GEOGRAFICĂ
Localizarea în România Coordonate: 46° 35'0"N 26° 55'0"E / 46.58333, 26.91667 Tara Jude Statut - Total Altitudine medie - Total - Densitate Fus orar - Ora de vară (DST) Suprafa a 43,2 km² 165 metri Popula ie (2008) 177.007 locuitori 4.097 loc./km² EET (UTC+2) EEST (UTC+3) România Bacău Municipiu reşedin ă de jude

Municipiul Bacău este situat ca pozi ie geografică astfel: în zona de Nord Est a jude ului Bacău. la 302 km distanta fa ă de Bucureşti şi 400 km de portul Constanta la distan ă fa ă de principalele ări vecine: - 180 km fa ă de Republica Moldova - 210 km fa ă de Ucraina

Pag. 2 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Municipiul Bacău este reşedin a şi cel mai mare oraş din jude ul Bacău, România. Este traversat de râul Bistri a, care asigură, prin centrala hidroelectrică locală, o parte însemnată a consumului de energie electrică pe plan local. Oraşul este străbătut de drumurile europene E85 şi E57, artere de circula ie europene şi na ionale ce fac legătura cu Capitala, Bucureşti, cu nordul ării, precum şi cu Transilvania. Cea mai veche referin ă istorică cunoscută despre oraş datează din anul 1399, când acesta este men ionat în Documentul lui Iuga Vodă, prin care se da carte de judecată între Spătarul Raducanu cu răzeşii satului Bratila, din inutul Bacăului. Oraşul Bacău a fost ocupat o scurtă vreme de oştile maghiare, conduse de Matei Corvin, în anul 1467. Localitatea este cunoscută şi datorită importan ei sale în rela iile comerciale dintre Moldova, Transilvania şi ara Românească, fiind un important punct de vamă. În secolului al XVlea, în acest oraş se stabileşte Alexandrel, fiul lui Ştefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Cur ii Domneşti şi Bisericii Precista, celebre monumente istorice. La sfârşitul secolului al XIV-lea, oraşul Bacău era bine închegat ca aşezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldova, având atribu ii militare şi comerciale foarte importante. Municipiul Bacău are o suprafa ă de 43,2 km2, fiind cel mai mare oraş al jude ului. Se găseşte la 9 km Nord - Est de confluen a a două râuri, Siretul şi Bistri a, fiind unul dintre cele mai mari şi importante oraşe din Moldova. Municipiul Bacău este traversat pe direc ia Nord-Sud de Drumul European E85 (DN2 ce face parte din Coridorul Pan European nr. IX) şi face legătura între Capitala, Bucureşti, şi Nordul ării, respectiv cu principalul coridor care traversează Moldova spre Grecia, Bulgaria, Ucraina şi mai departe Rusia. Drumul na ional DN 2F leagă Municipiul Bacău de Municipiul Vaslui spre Est. Spre Vest, Municipiul Bacău comunică prin Drumul Na ional DN11 (E577) cu Municipiul Braşov. Se face legătura, aşadar, spre coridoarele de circula ie spre Ungaria, Austria, Germania, Italia, Fran a, Spania. Drumul Na ional DN 15 face legătura cu Municipiul Piatra Neam şi cu centrele de interes turistic din zonă, iar legătura cu oraşele Moineşti şi Comăneşti se face pe Drumul Na ional DN 2G. Legătura aeriană cu capitala ării şi cu exteriorul tarii este asigurată de Aeroportul Interna ional Bacău, care dispune şi de un centru de dirijare a zborurilor interna ionale. Municipiul Bacău este, în acelaşi timp, un foarte important nod de cale ferată, cu infrastructură modernă, atât pentru traficul de călători cat şi pentru transportul de marfă. Investi iile pentru realizarea Eurogării Bacău sunt în derulare.

Pag. 3 din 221

1605 Români: . B. situat în Mun ii Nemira şi format în vara anului 1883 în urma unor alunecări de teren şi a unor ploi toren iale). Obiectivele turistice din jude ul Bacău sunt reprezentate de o serie de lacuri. Potrivit recensământului din anul 2002 (conform Anuarului statistic al jude ului Bacău Edi ia 2009) structura etnică a acesteia era următoarea: 173. Stejarul din Borzeşti.606 km2. pe valea Slănicului. rezerva ii naturale şi sta iuni. monument al naturii.D.a. după cum urmează: Lacuri: Balatau (lac de baraj natural. 83 Nr. 4 din 221 . mai ales prin numeroasele specii de plante). Poiana Sărăriei. Tg. Este traversat de trei cursuri de râuri importante: Siret.138 de locuitori. 173041 Italieni Evrei Germani Ceangăi: Maghiari Rromi Români: 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000 180000 Sursa: INSSE 2008 Pag.605 Rromi 191 Maghiari 80 Ceangăi 83 Germani 118 Evrei 52 Italieni 9392 Alte etnii Diagrama 1: Structura popula iei în Municipiul Bacău (2002) Alta etnie Alta etnie. 52 Evrei . Sta iuni: Slănic Moldova (situata la 84 km de Bacău. Pădurea Arsura. persoane Ceangăi: . în Carpa ii Orientali) . renumita pentru cele peste 20 de izvoare minerale cu efect curativ. Rezerva ii naturale: Parcul Dendrologic Haghiac (situat pe Valea Doftanei. 80 Maghiari. 118 Germani.424 Evrei s. impartita în următoarele tipuri de etnii: 19. Poiana Uzului. 191 Rromi. Belci. STRUCTURA POPULA IEI În trecut Conform recensământului din 1930 popula ia Municipiului Bacău era de 31. recunoscut.421 Români 822 Maghiari 406 Germani 9.U. Ocna .unde se afla cel mai mare sanatoriu subteran din Europa. BACAU Intergroup engineering Jude ul Bacău este situat în estul ării şi se întinde pe o suprafa a de 6.P. Bistri a şi Trotuş.numita şi Perla Moldovei. Pădurea Runc.041 Români 1. Rezerva ia de arini Dofteana. 9392 Italieni .I. situat într-o mină de sare. Pădurea Slănic Moldova.

Scăderea popula iei se resimte cel mai mult în cazul popula iei tinere.211 1994 207.519 2005 180.U. 1997 În totalul numărului de locuitori înregistra i la nivel de Municipiu.I.U.192 2000 207.573 1991 199.235 2008 177. care caută oportunită i de dezvoltare economica şi sociala în localită i. fenomen determinat atât de condi iile socio-economice. în perioada 1990-2008. P.2008 arată că în Municipiul Bacău s-a înregistrat o creştere până la nivelul anului 1998. 5 din 221 . ponderea dominanta. al mun.persoane 150000 100000 50000 0 1990 1992 1994 Total 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 An Masculin Feminin Sursa: INSSE 2008.G Memoriu General. din punct de vedere al împăr irii pe sexe.318 1996 208. BACAU Intergroup engineering În prezent Popula ia Municipiului Bacău a ajuns. cu un nivel mai mare de dezvoltare. un număr de 32.52% din popula ia Municipiului. iar din 1999 până în 2008 se înregistrează un declin al numărului de locuitori. Diagrama nr.P. Bacău.643 Sursa: Anuarul statistic al jude ului Bacău Edi ia 2009.492 persoane au migrat din Municipiul Bacău.562 1993 206. la un număr de 177.007 locuitori Dinamica popula iei în perioada 1990 .769 2001 206.689 2007 178. după 1990.528 1995 208.565 2006 179.662 1997 209.995 2003 183. Conform statisticilor. POPULATIE POPULATIE AN (NR. situa ie care s-a men inut de-a lungul întregii perioade supuse analizei (1990 2008). la nivelul anului 2008.441 1998 209. în perioada 1999-2008. PERSOANE) (NR.730 2004 181.3 prezintă evolu ia popula iei.007 1999 208. Situa ia este similara celei înregistrate la nivel na ional. ceea ce reprezintă 15. PUG Bacău AN Principalul fenomen care a stat la baza scăderii numărului de locuitori a fost acela al migra iei popula iei. Diagrama 2: Dinamica popula iei 1990 -2008 Dinamica populatiei municipiului Bacau in perioada 1990-2008 250000 200000 Nr.D. cat şi de evolu ia procesului de periurbanizare.765 1992 205. Pag. au avut-o femeile.029 2002 184. PERSOANE) 1990 197.

09 4156. mai scăzuta fa ă de cea din anii anteriori.I.54 4126.28 4180. Diagrama 4: Densitatea popula iei în perioada 1995 – 2008 Evolutia densitatii populatiei municipiului Bacau in perioada 1995-2008 4829.16 4788. 6 din 221 Sursa: INSSE. evolu ia densită ii a urmat o traiectorie descendentă.44 4845. P. Pag. Bacău.93 4249.78 4195.58 locuitori/kmp la începutul anului 2008 şi de 4097 la finalul anului.64 4831.P. al mun.12 4856. ceea ce îl situează cu mult peste media jude eană şi cea na ională (conform tabelului 1 de mai jos).15 4273. 1997 C. DENSITATEA POPULA IEI Municipiul Bacău are o densitate de 4127.06 5250 4750 4250 3750 3250 2750 2250 1750 1250 750 4830. În intervalul 1995-2008.58 nr locuitori 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 perioada Municipiul Bacău avea o densitate de 4127. aşa cum poate fi observat în diagrama de mai jos.02 4807.G Memoriu General. in perioada 1990-2008 250000 200000 nr locuitori 150000 100000 50000 0 1990199119921993 19941995199619971998 1999200020012002 2003200420052006 20072008 perioada Total Masculin Feminin Sursa: INSSE 2008. 2009 .U.U. BACAU Intergroup engineering Diagrama 3: Evolu ia demografica 1990 -2008 Evolutia populatiei municipiului Bacau.21 4127.58 locuitori/kmp.D.

92 111. tendin a de migra ie (manifestata. o popula ie stabila din punct de vedere socio-economic.02 -1.04 -3.73 261. Municipiul Raport număr locuitori anii 2005/2007 -1.48 -1.858 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Suprafa a kmp 246. Municipiul Bacău se situează pe locul 5 în clasamentul celor mai mici valori ale varia iei popula iei (a se vedea tab. 7 din 221 .547 8 Târgu Mureş 148.19 Pozi ia în clasament (varia ia cea mai mică) 10 11 3 5 9 8 2 7 4 12 1 6 13 1 Gala i 2 Brăila 3 Oradea 4 Bacău 5 Piteşti 6 Arad 7 Sibiu 8 Târgu Mureş 9 Baia Mare 10 Satu Mare 11 Râmnicu Vâlcea 12 Suceava 13 Deva Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Pag.81 -1. Municipiul Popula ia 2008 crt.49 În statisticile privind popula ia şi densitatea ei. în ansamblu.42 43.180. 1 Gala i 299.10 58.76 4.569 12 Suceava 108.862 9 Baia Mare 142.42 89.33 Densitate 1.31 -0. după oraşele Gala i. D.083.21 652.880.52 -0.56 -1. Municipiul Bacău. BACAU Intergroup engineering Tabel 1: Popula ia şi densitatea popula iei polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Nr.268.U.96 233.38 -0.P. în cadrul polilor de dezvoltare urbana. ceea ce denota. varia ia popula iei este una dintre cele mai mici în raport cu ceilal i poli de dezvoltare urbana.622 3 Oradea 209.47 150.097.92 1. Conform Anuarului Statistic edi ia 2009.48 121. pe locul 4.D.51 1.007 5 Piteşti 172.22 43.52 52.90 -0.318 locuitori.000.64 66. (în 2008 erau 177.583 7 Sibiu 157.223. aşa cum am arătat mai sus.37 1.20 40.07 770. Brăila şi Oradea. „Evolu ia polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005-2007”).667 10 Satu Mare 115.231. 2.337 6 Arad 170. la nivelul segmentului popula iei tinere a Municipiului) exista. în 2008.2007 Nr.15 611. crt.64 2.98 -2.38 4.393 2 Brăila 219.01 1. municipiul Bacău avea în anul 2005 o popula ie de 180. iar în anul 2007 popula ia era de 178.441 locuitori.I.97 5.14 -1.525 13 Deva 68. Astfel. se situa.214.295.962 11 Râmnicu Vâlcea 113.179 4 Bacău 177.19 2.23 -1.007 locuitori) Tabel 2: Evolu ia popula iei polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005 . mai ales. EVOLU IA POPULA IEI Deşi.

2008. coroborate cu tendin a uşoara de creştere a numărului persoanelor vârstnice dovedesc. Tabel 3: Distribu ia popula iei pe grupe de vârsta România. BACAU Intergroup engineering În concluzie.15% la nivel na ional). de 13. 2002 şi 2008. o tendin ă de creşterea a natalită ii în municipiu. în acest sens. Rela ia dintre aceste două grupe de vârstă este exprimată sintetic prin indicele de îmbătrânire (raportul dintre popula ia vârstnică şi cea tânără). Astfel. Bacău (2002. pe viitor. o creştere a nivelului de trai. mai mult. evolu ia fenomenului de îmbătrânire demografică prin îngustarea bazei. se remarcă o serie de modificări importante în structura pe grupe mari de vârstă a popula iei Municipiului.37 53 N/A 19. Principala cauză a scăderii popula iei este migrarea acesteia către alte localită i din ară şi din străinătate.17 Scăderile progresive înregistrate la nivelul ponderii popula iei tinere. la nivel de Municipiu. reprezentată pentru cei doi ani. De-a lungul perioadei analizate. fata de media înregistrata la nivel na ional. la nivel de Municipiu.37% .59 2008 % din total 2050 % din total 2002 % din total peste 60 2008 % din total 2050 % din total 22 N/A 16 N/A Bacău Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 17. reluarea cursului ascendent). cum ar fi Vestul sau Sudul ării. implicit. se aşteaptă. al popula iei vârstnice din Municipiului Bacău. se situează sub media înregistrata la nivel na ional (13.00%).17% în Municipiul Bacău . ceea ce atestă faptul că Municipiul de ine şi un efectiv important de resurse umane tinere. ilustrează. mai profund atinse de acest fenomen. înregistrează un procent de 73.P. Analiza comparativă a reliefat tendin a de îmbătrânire demografică ce afectează progresiv şi acest teritoriu.47%.14 Nr. 2050) 0 . 8 din 221 . la rândul său. Având la baza procentul mai scăzut.superior fata de procentul identificat la nivel na ional (de numai 63. Grupa popula iei adulte este cea mai numeroasă. depăşind în 2008 valoarea unitară ce reprezintă punctul critic de îmbătrânire. precum şi procentul superior al popula iei apte de munca (15-59 de ani). popula ia cu vârste cuprinse în grupa 0-14 ani a scăzut cu 4 procente în cadrul situa iei demografice. iar popula ia cu vârsta de peste 60 de ani.34 17 22 13. în raport cu procentul existent la nivel na ional. ceea ce poate influen a pozitiv viitorul zonei. va fi reprezentata de implementarea unor ample programe de investi ii (prezentate.D. de la care se aşteaptă sa genereze o creştere economica şi.19 13 15 13. evolu ia unui proces de îmbătrânire demografica (diagramele 5-6). în cadrul prezentului Plan Integrat de Dezvoltare Urbana). crt 1 2 România 2002 % din total 2008 % din total 2050 % din total 2002 % din total 14 . concomitent cu îngroşarea segmentelor de la vârf. Structura popula iei pe grupe de vârstă arata că ponderea popula iei sub 14 ani este. Există.47 63. în timp ce grupa popula iei de peste 60 de ani a crescut cu 1%. o echilibrare a traiectoriei situa iei demografice (şi. putem spune că municipiul Bacău înregistrează o scădere a popula iei totale şi un fenomen de migrare a popula iei urbane spre rural. cu impact pozitiv asupra situa iei demografice. Procesul este mai lent în raport cu alte zone.I.47 70 63 73. de asemenea. popula ia adultă.U. Piramida vârstelor (diagrama 7). în special la nivelul segmentelor 15 . aptă de muncă (15-59 ani). STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEXE A POPULA IEI Concluziile privind structura pe grupe de vârstă a popula iei din Municipiului Bacău au fost elaborate în baza datelor ob inute în urma recensământului din 2002. pentru fiecare sector în parte. la nivelul Municipiului Bacău. precum şi a celor înregistrate la 1 ianuarie 2008. care a evoluat sensibil în intervalul de 6 ani. E.29 şi 45 -54 ani. Pag. Oportunitatea.

1 ianuarie 2008 Piramida vârstelor.I. ilustrează evolu ia fenomenului de îmbătrânire demografică prin îngustarea bazei.P. 2002 şi 2008. concomitent cu îngroşarea segmentelor de la vârf. 9 din 221 . pentru anii.2008 peste 60 14% 0-14 13% 15-59 73% Sursa: INSSE. Pag. comparativ.U.D. BACAU Intergroup engineering Diagrama 5: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2002 Structura pe grupe mari de varsta a populatiei municipiului Bacau. 2002 peste 60 13% 0-14 17% 15-59 70% Sursa: RPL 2002 Diagrama 6: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2008 Structura pe grupe mari de varsta a populatiei municipiului Bacau. reprezentată.

10 din 221 .62 133. de scăderea sensibilă a popula iei din grupa de vârstă 0-14 ani. la nivelul cărora predomină popula ia de sex masculin. valorile acestui indicator calculate pentru recensământul din 2002 şi 1 ianuarie 2008 au fost următoarele: An 2002 2008 Sursa: INSSE. Astfel.D. modificările survenite în structura demografică antrenează consecin e importante în privin a responsabilită ilor sociale pe care popula ia activă le are fa ă de cele două categorii.I. Un indicator important legat de structura pe grupe de vârstă a popula iei este raportul de dependen ă al grupelor de persoane inactive (0-14 ani şi peste 60 de ani) la 1000 de persoane active.15 Raport total de dependenta ‰ 295.83 >60 ani ‰ 128.2008 0-14 ani ‰ 167. Diferen a cea mai notabilă este la nivelul grupei popula iei vârstnice. deşi raportul de dependen ă s-a diminuat. dată.P. exprimând superioritatea numerică a popula iei feminine. Indicele popula iei masculine calculat la 1 ianuarie 2008 era de 92. BACAU Intergroup engineering Diagrama 7: Piramida popula iei municipiului Bacău (2002) Masculin >75 >75 ani ani 70-74 70-74 ani ani 65-69 65-69 ani ani 60-64 60-64 ani ani 55-59 55-59 ani ani 50-54 50-54 ani ani 45-49 45-49 ani ani 40-44 40-44 ani ani 35-39 35-39 ani ani 30-34 30-34 ani ani 25-29 25-29 ani ani 20-24 20-24 ani ani 15-19 15-19 ani ani 10-14 10-14 ani ani 5-9 ani5-9 ani 0-4 ani0-4 ani 10000 8000 6000 4000 2000 0 Feminin 0 2000 4000 6000 8000 10000 În ceea ce priveşte reparti ia pe sexe.U. concomitent cu creşterea efectivului din grupa popula iei vârstnice. cu excep ia segmentelor tinere. Pag.98 Sursa: RPL 2002 Se remarcă o descreştere a valorii indicelui.64 270. din piramidele vârstelor se constată superioritatea numerică a popula iei feminine.02%. însă. unde superioritatea feminină este explicabilă prin durata medie de via ă mai redusă a popula iei masculine.02 137. Pentru municipiul Bacău.

Diminuarea a avut loc la nivelul grupelor 15-19 ani şi 30-49 de ani. în cifre relative. 31. cu 2438 de persoane. Grupa de fertilitate maximă (2029 de ani) a fost în creştere în acest interval.nefertila Sursa: INSSE 2008 În cei doi ani pentru care s-a analizat structura popula iei fertile (2002. Diagrama 9: Structura pe grupe de fertilitate (2002.2008 O categorie aparte cu un rol important în evolu ia popula iei o constituie popula ia fertilă.D.U. 2008) Structura pe grupe de fertilitate a populatiei feminine (1992.35‰ Pag. cu circa 1661 persoane.P. 2008). BACAU Intergroup engineering Diagrama 8: Piramida popula iei municipiului Bacău (2008) Masculin 65 ani si peste 65 ani si peste 60-64 ani60-64 ani 55-59 ani55-59 ani 50-54 ani50-54 ani 45-49 ani45-49 ani 40-44 ani40-44 ani 35-39 ani35-39 ani 30-34 ani30-34 ani 25-29 ani25-29 ani 20-24 ani20-24 ani 15-19 ani15-19 ani 10-14 ani10-14 ani 5-9 ani 0-4 ani 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 5-9 ani 0-4 ani 0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 Feminin Sursa: INSSE. se remarcă o scădere a contingentului fertil din popula ia feminină. reprezentând. persoane pop. Rata generală de fertilitate (numărul de născu i raportat la 1000 de persoane feminine din grupele fertile) pentru anul 2002 a fost de 30. respectiv.fertila grupa maxima de fertilitate pop.25% din popula ia fertilă.2002) 16421 29853 11526 28705 6261 2008 An 13983 31519 14367 0 22359 8694 2002 20000 40000 60000 80000 100000 Nr. 11 din 221 .I.

25% catolica 10. 12 din 221 .28% Baptista Nedeclarata Crestina de rit 0.88% Ortodoxa 87. Celelalte etnii.P. În ceea ce priveşte structura confesională.53%). urma i.53% Rromi 0.33% 0.10% evanghelie Romano0. fiecare.05% Români: 97.05% Italieni 0.U. ca pondere.69% Sursa: RPL 2002 Pag. ajungând la recensământul din 2002 să arate aşa cum se prezintă mai jos: Diagrama 10: Structura etnica a popula iei (2002) Structura etnica a populatiei municipiului Bacau. 2002 M aghiari 1. pragul de 1%. 2002 Adventista de Greco-catolica Penticostala Alta religie ziua a saptea 0. deşi diversificate. neatingând. datorată în mare parte pozi iei sale de confluen ă şi poten ialului economic derivat de aici.16% Sursa: RPL 2002 Aşa cum se poate observa. datorită factorilor de natură istorică şi economico-socială. mozaicul etnic s-a mai simplificat.21% 0. În timp.07% Ceangăi: 0. STRUCTURA ETNICĂ ŞI CONFESIONALĂ Municipiul Bacău a înregistrat. urmată de cea romano-catolică (10.16%). majoritatea o constituie cetă enii români (97.D.05% 0.10% Greci 0. Restul confesiunilor de in împreună diferen a până la 100%. BACAU Intergroup engineering F.I. cea mai mare pondere este de inută de confesiunea ortodoxă (87.88%).09% 94 vechi Crestina dupa 0.03% Nedeclarata 0.03% Evrei 0. de in. Diagrama 11: Structura confesionala a popula iei (2002) Structura confesionala a populatiei municipiului Bacau. de-a lungul timpului. o structură etnică variată a popula iei. de comunitatea maghiară (1.11% 0.69%). nici una. ponderi mai mici de 1%.95% Germani 0.

54 11. Jude ul Bacău. cum este şi cazul Oraşului Bacău. în această perioadă.9 RATA NATALITĂ II ÎN ROMÂNIA URBAN 8. Pag. H. între Municipiul Bacău. Fata de celelalte zone cuprinse în analiza. cât şi în distribu ia în teritoriu. dar şi cei lega i de structura pe grupe de vârstă a popula iei. o traiectorie crescătoare (a se vedea tabelul de mai jos). Evolu ia natalită ii se află mai ales sub influen a modernizării comportamentului demografic. este cuantificată prin rata natalită ii. raportat la o mie de locuitori. a înregistrat.9 10. începând cu 2004. imediat după 1990. regiunea de Nord-Est a tarii şi România.0 AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007 NĂSCU I VII (PERSOANE) POPULA IE PERSOANE 184562 183211 181528 180318 179662 178441 1645 1491 1635 1931 2073 2070 Sursa: INSSE 2008 Dinamica natalită ii în perioada 1990-2007. fenomen care se manifestă mai pregnant în zonele urbane şi ariile adiacente. Rata natalită ii s-a situat.P. 13 din 221 . ratei natalită ii în Municipiul Bacău. natalitatea.3 11.D. pe parcursul perioadei 2004 – 2007.2 10.1 10. regională şi na ională. Al i factori care ac ionează asupra natalită ii şi contribuie la adoptarea acestui comportament denatalist sunt cei economici (insecuritatea materială). care reprezintă diferen a dintre rata natalită ii şi rata mortalită ii şi relevă creşterea sau scăderea numărului de locuitori.61 RATA NATALITĂ II ÎN JUDE UL BACĂU 11 10.3 9.2 11. relevă o scădere. care reprezintă numărul de naşteri înregistrate într-un interval de un an. şi este legata în mod direct de caracteristicile dimensionale ale localită ilor. BACAU Intergroup engineering G.12 9.I. comparativ.69 11. RATA NATALITĂ II ÎN MUNICIPIUL BACĂU 8. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULA IEI Mişcarea naturală a popula iei reprezintă suma modificărilor survenite în numărul şi structura popula iei. Un indicator al mişcării naturale este sporul (bilan ul) natural al popula iei. ca urmare a naşterilor.91 8.7 9.5 8. ce situează Municipiul Bacău peste media na ională şi cea jude eană a natalitatii (la nivel de Municipiu s-a atins acelaşi nivel cu media Regiunii Nord-Est).8 10.2 RATA NATALITĂ II REGIUNEA NORD – EST URBAN 9. ilustrată prin diagramele de mai jos. Specificul acestui comportament este dat de reducerea şi stabilizarea natalită ii la un nivel redus.4 9.9 10. sub media jude eană. la nivelul municipiului Bacău. în paralel cu creşterea vârstei medii a primei naşteri la femei. se observă o redresare semnificativă.02 10. şi deceselor.0 11. În tabelul următor este prezentata evolu ia ratei natalitatii intre anii 2002-2007. pe fondul scăderii numărului mediu de copii pe familie. În ultimii ani. BILAN UL NATURAL AL POPULA IEI Componenta activă a mişcării naturale a popula iei. insa.1 10.U. Mişcarea popula iei se reflectă şi în structura pe vârste şi pe sexe a popula iei.9 11.

Diagrama 13: Dinamica natalitatii în mediul urban (1990 . Bacau Mediul urban Regiunea N-E 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Mediul urban Romania Sursa: INSSE 2008. na ional). 1990-2007 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Rata natalitatii in judetul Bacau Regiunea Nord-Est Rata natalitatii in Romania Rata natalitatii in municipiul Bacau ‰ Sursa: INSSE 2008 Rata natalită ii în mediul urban.I.U. în statisticile pentru ultimii ani.în raport ceilal i poli de dezvoltare urbană. dar continuu de îmbătrânire demografică a avut manifestări comparabile. în toate jude ele regiunii Nord –Est. Urmare a scăderii natalită ii. structura popula iei pe grupe de vârstă s-a modificat începând cu 1990 în sensul reducerii popula iei tinere şi creşterii ponderii popula iei adulte şi vârstnice. în Diagrama 13. BACAU Intergroup engineering Diagrama 12: Dinamica natalitatii (1990 .P. 1990-2007 Rata natalitatii in municipiul Bacau Rata natalitatii in mediul urban in jud. regional. valorile înregistrate în contextul supra . Statisticile privind rata natalită ii în mediul urban. Pag.teritorial (jude ean.D.2007) ‰ 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Dinamica natalitatii in mediul urban.2007) Dinamica natalitatii. reprezentată în tabelul de mai jos. Municipiul Bacău depăşeşte. 14 din 221 . prezintă Municipiul Bacău pe primul loc . Procesul lent. reprezentată mai jos.

8 10. BACAU Intergroup engineering Tabel 4: Rata natalită ii în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Nr. crt.07 7.744 6 Arad 1.372 2 Brăila 1.I.184 13 Deva 564 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.62 10. 1990-2007 14 12 10 ‰ 8 6 4 2 0 rata mortalitatii in mun.5 11.230 11 Râmnicu Vâlcea 1.7 9.18 Clasament 12 13 8 1 6 9 10 7 5 3 4 2 11 În ceea ce priveşte rata mortalitatii. Născu i/1000 locuitori 7.94 8.9 11. media la nivelul Municipiului Bacău este mai scăzuta fata de media înregistrata la nivelul jude ului Bacău. tendin a a fost una crescătoare. acest indicator s-a men inut întreaga perioadă la un nivel inferior celui înregistrat la nivel jude ean.8 9.4 8.95 9. Municipiul Născu i vii 1 Gala i 2.4 8.3 8. fiind în strânsa corela ie cu structura pe vârste a popula iei.9 11. precum şi cu calitatea serviciilor sanitare accesibile popula iei.410 8 Târgu Mureş 1.91 8. ce prezintă dinamica mortalită ii în perioada 1990-2007. 15 din 221 20 0 6 .3 10.41 9.12 7. şi fata de media la nivel na ional.447 10 Satu Mare 1. Bacau regiunea NordEst‰ Romania 0 2 4 6 8 0 2 4 19 9 19 9 19 9 19 9 19 9 20 0 20 0 20 0 Sursa: INSSE 2008 Pag.61 10.2007) Dinamica mortalitatii.12 9.30 10.D.5 8.75 11.87 8. BACĂU 8.82 10.7 AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007 DECEDA I (PERSOANE) POPULA IE PERSOANE 1499 184562 1446 183211 1440 181528 1458 180318 1414 179662 1454 178441 Sursa: INSSE 2008 Conform diagramei prezentate în continuare. aşa cum se prezintă în următorul tabel: RATA MORTALITĂ II ÎN MUN.P. regional sau na ional.92 7.170 12 Suceava 1.040 4 Bacău 2. în Municipiul Bacău.6 RATA MORTALITĂ II ÎN ROMÂNIA URBAN 9.3 RATA MORTALITĂ II ÎN REGIUNEA NORD – EST URBAN 8.14 10. Bacau Rata mortalitatii in jud.070 5 Piteşti 1. Cu toate acestea.15 RATA MORTALITĂ II ÎN JUD.8 9.U. obiceiurile alimentare şi stilul de via ă. al Regiunii de Nord-Est. BACĂU 11.88 7.628 3 Oradea 2.462 9 Baia Mare 1.647 7 Sibiu 1.4 8.66 8.6 9. Diagrama 14: Dinamica mortalitatii (1990 .9 9.

precum şi valorile mult mai mici înregistrate în municipiul Bacău comparativ cu unită ile administrative de rang superior.33 16. aceeaşi tendin ă descrescătoare.1993. interval în care valorile au alternat intre o limita minima de 7. s-a ajuns la o rata de 8. Apar.88 în 2003 şi o limita maxima (exceptând anul 2007) de 8. în 2005 .27 7. Diagrama 15: Dinamica mortalitatii în mediul urban (1990 . Bacău 10. sporadic. Valorile s-au situat în general sub media unită ilor administrative de rang superior. Pornind de la o rata de 8. BACAU Intergroup engineering Analiza acestui indicator în mediul urban confirmă evolu ia situa iei. alternând etape de creştere şi de scădere.U. Este un aspect pozitiv pentru Municipiul Bacău.12% în 2002. Deceda i sub 1 an (persoane) 2002 17 2003 24 2004 19 2005 9 2006 13 2007 16 Sursa: INSSE 2008 An Popula ie persoane 184562 183211 181528 180318 179662 178441 Rata mortalită ii infantile în mun.8 11. 1999. Bacau mediul urban Bacau mediul urban Reg N-E Sursa: INSSE 2008 În Municipiul Bacău. cu excep ia unor ani în care au depăşit media na ională (1992.7 12.3 România Urban 14.0 12.5 13.2007) Dinamica mortalitatii in mediul urban. Bacău 20.2 10. rata mortalită ii a evoluat sinuos. Mortalitatea infantilă este nu numai un indicator al stării de sănătate a popula iei. în Municipiul Bacău. Este cuantificată prin numărul deceselor înregistrate în primul an de via ă raportate la 1000 de născu i vii în decursul unui an. comparativ cu unită ile administrative de ordin superior.8 11. îmbucurător.D. 2000). precum şi adoptării unei alimenta ii corespunzătoare şi a unui stil de via ă adecvat. ce atestă ca s-au înregistrat progrese în materie de educa ie a viitoarelor mame cu privire la importan a monitorizării medicale pe parcursul sarcinii.15 în 2007. Analiza mortalită ii în mediul urban în perioada post-comunistă confirmă.07.72 Jud.I. conform diagramei 16.66 6.9 15.62 4.P. ci şi al calită ii serviciilor medicale.0 13. 1990-2007 12 10 8 6 4 2 0 urban Romania ‰ rata mortalitatii in mun.4 23 19.3 15.5 Regiunea Nord – Est Urban 17.8 13. 16 din 221 . Reprezentarea grafică şi tabelară eviden iază tendin a descrescătoare a fenomenului mortalitatii infantile în municipiul Bacău.09 11.4 11.2 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Pag.3 16.7 14. momente de creştere bruscă (cum sunt. perioadele 1998-2000 sau 2002-2003).

Tendin a este una crescătoare. 17 din 221 ‰ . s-a men inut la valori pozitive pe toată durata analizată.P.I. 1990-2007 30 25 20 15 10 5 0 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Rata mortalitatii infantile in mun. Bacau Rata sporului natural Sursa: INSSE 2008 Pag.67 3.79 0. Bacău ‰ 8.87 8.2007) Dinamica mortalitatii infantile in mediul urban. Bacau Mediul urban Regiunea de NordEst Mediul urban Romania Sursa: INSSE 2008 Sporul natural (rezultat din diferen a între natalitate şi mortalitate).2007 Miscarea naturala a populatiei.12 7. BACAU Intergroup engineering Dinamica mortalită ii infantile în mediul urban a fost uşor diferită.61 Sursa: INSSE 2008 Născu i vii (Nr. 1990-2007 16 14 12 10 8 6 4 2 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 ‰ Rata natalitatii in municipiul Bacau Rata mortalitatii in mun.D. însă.69 2073 11.91 1491 8.12 1635 9. eviden iindu-se mai mul i ani în care rata înregistrată în municipiul Bacău a depăşit valorile din unită ile administrative superioare. persoane) 146 45 195 473 659 616 Rata sporului natural ‰ 0.94 8. explica ia constând în creşterea natalită ii.08 2.24 1.62 3. persoane) Deceda i (Nr. o uşoară redresare a acestui indicator.54 2070 11. În ultimii ani s-a remarcat.88 7.15 Spor natural (Nr.02 1931 10. Bacau Mediul urban jud. Mişcarea naturala a popula iei 1990 .07 7.U. Bacău ‰ 1645 8.46 Diagrama 17. persoane) 1499 1446 1440 1458 1414 1454 Rata mortalitatii în mun. Diagrama 16: Dinamica mortalitatii infantile (1990 . An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata natalită ii în mun.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Comparativ cu valorile na ionale sau cele regionale, reprezentate tabelar şi grafic în continuare, sporul natural în Municipiul Bacău este vizibil mai ridicat, mai ales în ultimii ani, asigurând un aport demografic substan ial în teritoriu.
An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata sporului natural mun. Bacău ‰ 0.79 0.24 1.08 2.62 3.67 3.46 Sursa: INSSE 2008 Mediul urban jud. Bacău ‰ 0 -0.2 0.6 1.3 2 1.6 Jude ul Bacău ‰ -0.5 -0.9 -0.1 -0.4 0,3 -0.1 Regiunea Nord Est mediul urban ‰ 0.9 0.9 1.9 2.5 2.7 2.3 Regiunea Nord – Est ‰ 0.5 0 0.8 0.7 0.8 0.6 România mediul urban ‰ -1.3 -1 -0.2 0 0.3 0.1 România ‰ -2.7 -2.5 -1.9 -1.9 -1.8 -1.7

Diagrama 18. Dinamica sporului natural 1990 - 2007
Dinamica sporului natural, 1990-2007
10 8 6 4 ‰ 2 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 -2 -4
Rata sporului natural mun.Bacau Judetul Bacau Regiunea Nord-Est Romania

Sursa: INSSE 2008

I. BILAN UL MIGRATOR AL POPULA IEI
Migra ia popula iei se defineşte ca fiind acea mişcare în teritoriu prin care se modifică numărul şi structura pe vârste şi sexe a popula iei, ca urmare a intrării sau ieşirii din aria administrativă respectivă a unui număr de persoane din/spre alte arii administrativ teritoriale. Migra ia are două componente, emigra ia (ieşirile) şi imigra ia (intrările de persoane), a căror intensitate se măsoară cu ajutorul a doi indicatori – rata emigra iei, respectiv rata imigra iei. Prin compunerea acestora se ob ine soldul migratoriu, care este un indicator al atractivită ii teritoriului respectiv pentru migran i. După durata pe care se manifestă, migra ia poate fi definitivă, temporară şi de tip pendulator (navetismul), toate aceste categorii de mobilitate afectând, în timp, popula ia Municipiului Bacău. Imigra ia a fost analizată în func ie de numărul stabilirilor de domiciliu şi de reşedin ă în municipiul Bacău, conform datelor furnizate de INSSE, pentru intervalul 2002 – 2007, Anuarul statistic al jude ului Bacău, edi ia 2009. Sosi ii cu domiciliul sunt persoanele care intr-un anumit interval de timp şi-au stabilit domiciliul pe un anumit teritoriu. Din punct de vedere statistic se urmăresc numai schimbările de domiciliu dintr-o localitate în alta. Pleca ii cu domiciliul - persoanele care intr-un anumit interval de timp şi-au schimbat domiciliul din localitate, plecând în alta localitate. Stabiliri de reşedin a în localitate - persoane sosite intr-o alta localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1.I sau 1.VII aveau înscrisa în actul de identitate şi în fisele de evidenta a popula iei men iunea de stabilire a reşedin ei.
Pag. 18 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Plecări cu reşedin a din localitate - persoane plecate cu reşedin a intr-o alta localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1 I sau 1 VII aveau înscrisa în actul de identitate şi în fisele de evidenta a popula iei men iunea de stabilirea a reşedin ei. Analiza mişcării mecanice bazate pe stabilirea reşedin ei, redată sub formă tabelară mai jos, arată că numărul stabilirilor în municipiul Bacău a scăzut după anul 2004, în principal datorită restructurărilor din sectorul economic. Aceeaşi tendin ă se manifestă şi în cazul plecărilor cu reşedin a. Soldul migratoriu rezultat are valori negative pe parcursul întregii perioade studiate.

Tabel 5: Mişcarea migratorie a popula iei (2002-2007)
Zona Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Persoane Stabilite 1732 1805 1877 1723 1775 1975 10093 9535 11444 9285 9713 11845 50938 50498 55533 43430 50357 58609 Plecate 2900 3098 3569 2723 3017 3617 10292 10066 11855 9582 10706 12611 54821 55233 61079 47150 57291 65228 Sold migratoriu -1168 -1293 -1692 -1000 -1242 -1642 -199 -531 -411 -297 -993 -766 -3883 -4735 -5546 -3720 -6934 -6619 La 1000 de locuitori Rata sporului stabilite (‰) plecate (‰) (‰) 9,38 15,71 -6,33 9,85 16,91 -7,06 10,34 19,66 -9,32 9,56 15,10 -5,55 9,88 16,79 -6,91 11,07 20,27 -9,20 13,85 14,13 -0,27 13,11 13,84 -0,73 15,77 16,33 -0,57 12,80 13,21 -0,41 13,41 14,78 -1,37 16,39 17,45 -1,06 13,56 14,60 -1,03 13,45 14,71 -1,26 14,81 16,29 -1,48 11,60 12,59 -0,99 13,46 15,31 -1,85 15,69 17,46 -1,77

Municipiul Bacău

Jude ul Bacău

Regiune Nord Est

Sursa: Prelucrare datelor INS 2009, Anuarul statistic al jude ului Bacău 2009

Un indicator reprezentativ al poten ialul de atractivitate al Municipiului este rata de stabilire a domiciliului. Reprezentarea tabelară arată că valorile stabilirilor a crescut până în anul 2004, după care s-a înregistrat o scădere, iar în anul 2007 numărul stabilirilor creşte.

Tabel 6: Schimbări de reşedin ă în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Brăila Oradea Bacău Piteşti Arad Sibiu Târgu Mureş Baia Mare Satu Mare Râmnicu Vâlcea Suceava Deva Plecări cu reşedin ă 1601 1663 1786 3617 1670 1198 1294 1251 1852 1416 1522 1004 1128 Stabiliri cu reşedin ă 1635 374 4119 1975 1370 2113 4136 3065 931 473 1727 1318 1176 Diferen a dintre stabiliri/plecări cu reşedin ă 34 -1289 2333 -1642 -300 915 2842 1814 -921 -943 205 314 48 Clasament 8 12 2 13 9 4 1 3 10 11 6 5 7

Sursa: Prelucrare datelor INS 2009, Anuarul statistic al jude ului Bacău 2009

Pag. 19 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Conform tabelului de mai sus, situa ia schimbărilor de domiciliu din cadrul Municipiului Bacău este echilibrată. Analiza a dovedit faptul ca numărul de stabiliri cu reşedin a este mai mare decât cel de plecări, Municipiul Bacău situându-se pe locul 13 (în clasamentul polilor de dezvoltare urbană. Pentru o perspectiva mai complexă asupra situa iei, s-au introdus în analiză şi datele privind numărul stabilirilor cu domiciliul în jude ul Bacău şi Regiunea de Nord–Est. De remarcat este faptul că ponderea stabilirilor cu domiciliul în municipiul Bacău raportată la întregul jude a scăzut în 2007 a început să crească. Este atât o manifestare a fenomenului de retur rural, ce a caracterizat perioada de tranzi ie în România, cât şi a celui de periurbanizare, ce a prins contur în ultimii ani, popula ia preferând să se stabilească în comunele învecinate municipiului, unde găsesc un confort spa ial sporit pentru locuire.

Diagrama 19. Evolu ia numărului de stabiliri cu domiciliul 1990 - 2007
Evolutia numarului de stabiliri cu domiciliul, 1990-2007
70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990
Mun. Bacau Jud. Bacau Regiunea de Nord-Est

S-a analizat, de asemenea, evolu ia numărului de emigran i, după localitatea de plecare, furnizat de INSSE, pentru intervalul 2002 - 2007. Emigran ii sunt persoane care intr-un interval de timp au plecat definitiv din România în altă ară (element al mişcării migratorii externe).
Municipiul Bacău (Nr. pers.) 117 202 256 315 370 197 Jude ul Bacău (Nr. pers.) 196 355 457 479 654 333 Municipiul Bacău ‰ 0.63 1.10 1.41 1.74 2.06 1.10 jud. Bacău ‰ 0.26 0.48 0.63 0.66 0.90 0.46 Regiunea Nord – Est ‰ 0.30 0.39 0.49 0.49 0.68 0.40

Sursa: INSSE 2008

An 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Regiunea NORDEST (Nr. pers.) 1140 1495 1853 1852 2556 1522

România (Nr. pers.) 8154 10673 13082 10938 14197 8830

România ‰ 0.37 0.491 0.60 0.50 0.65 0.40

Sursa: INSSE 2008

Diagramele de mai jos arată tendin a evolu iei numărului de emigran i din municipiul Bacău comparativ cu tendin ele existente la nivelul jude ului Bacău, Regiunii Nord-Est şi la nivelul României. Astfel, la nivel de tara se remarca o tendin a de descreştere a emigra iei, la nivelul Regiunii Nord-Est şi la nivelul jude ului Bacău se remarca o uşoara creştere a emigra iei, iar la nivelul municipiului Bacău se remarca o tendin a generala de creştere a emigra iei cu fluctua ii ale procesului, în perioada 2002-2006. Pentru perioada 2006-2007, tendin a a fost una de descreştere. Explica ia poate consta în faptul că popula ia plecată în anii ’90, odată ajunsă într-o ară din Uniunea Europeană, unde a găsit condi ii satisfăcătoare de muncă, a preferat să îşi aducă şi familia rămasă în ară. Fenomenul este cu atât mai frecvent întâlnit după eliminarea formalită ilor de ob inere a vizei.
Pag. 20 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Diagrama 20. Evolu ia emigra iei 1990 - 2007
Evolutia emigratiei, 1994-2007
2.5 2 1.5 1 0.5 0
19 9 19 4 9 19 5 96 19 9 19 7 98 19 9 20 9 00 20 0 20 1 02 20 0 20 3 04 20 0 20 5 06 20 07

Municipiul Bacau jud. Bacau Regiunea Nord-Est Romania

An

Sursa: INSSE 2008

Bilan ul rezultat din mişcarea migratorie bazată pe stabilirea cu domiciliul în Municipiul Bacău a coborât la valori negative, din ce în ce mai accentuate în ultimii ani.
An Rata imigra ie ‰ 2002 9.79 2003 9.95 2004 10.51 2005 9.69 2006 10.05 2007 11.50 Sursa: INSSE 2008 Rata emigra ie ‰ 16.34 17.98 21.11 16.82 18.86 21.40 Rata sold migrator ‰ -6.55 -8.03 -10.60 -7.13 -8.81 -9.89

Diagrama 21. Dinamica indicatorilor mişcării migratorii a popula iei 1990 - 2007
Dinamica indicatorilor miscarii migratorii a populatiei municipiului Bacau,1990-2007
35 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 -15 ‰

Rata imigratie Rata emigratie Rata sold migrator

J. BILAN UL REAL AL POPULA IEI
Bilan ul real al popula iei unui teritoriu se stabileşte prin compunerea bilan ului natural şi a celui migrator. În cazul Municipiului Bacău, aportul constant pozitiv al sporului natural a fost anihilat de valorile negative ale soldului migrator, conducând, la diminuarea efectivului demografic. Aceste sunt reprezentate în tabelul şi graficul următoare:

2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990

Sursa: INSSE 2008

Pag. 21 din 221

79 0.79 -9.14 -6.2007 Indicatorii bilanţului real al populaţiei municipiului Bacau (1990-2007) 30 25 20 15 10 5 -5 -10 -15 Rata sporului natural Rata sold migrator Rata bilantului real 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 0 Sursa: INSSE 2008 ‰ Pag.51 -5.43 Sursa: INSSE 2008 Diagrama 22.60 -7.81 -9.89 Rata bilan ului real -5.03 -10.24 1. 22 din 221 .46 Rata sold migrator -6.76 -7.13 -8.D.I. Indicatorii bilan ului real al popula iei 1990 .55 -8.67 3.52 -4. BACAU Intergroup engineering An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata sporului natural 0.P.08 2.U.62 3.

la ultimul recensământ.I.1.18% .total.16% Sursa: INSSE 2008 Popula ia inactivă totaliza.P. din care: . Restul. OCUPAREA FOR EI DE MUNCĂ Resursele disponibile pe pia a for ei de muncă cuprind persoanele cu vârsta între 15-59 ani.persoane ocupate 87. Popula ie Popula ia inactivă.57% din popula ia stabilă în teritoriu. dintre care. din care : Elevi/studen i Pensionari Casnice Între inute de alte persoane Între inute de stat sau de alte organiza ii private Cu altă situa ie economică Sursa: INSSE 2008 RPL 2002 . total. Cea mai mare parte este reprezentata de popula ia ocupată. sunt. 23 din 221 . până la 100%. cea mai mare parte.2 Caracteristici sociale A. 93769 persoane. RPL 2002 .număr persoane 93769 36738 32847 7926 12051 620 3587 Pag. Conform recensământului din 2002. Popula ie Popula ia activă .persoane ocupate . atât de sex feminin cat şi masculin.66% .şomeri în căutarea primului loc de muncă Sursa: INSSE 2008 RPL 2002 . ce reprezintă 46.şom eri în căutarea altui loc de m uncă 10.D. cu o pondere de 87.şomeri în căutarea altui loc de muncă . popula ia activă a Municipiului Bacău era constituită dintr-un efectiv de 81731 persoane.şom eri în căutarea prim ului loc de m uncă 2. respectiv 53.16% din totalul activ. sunt în căutarea unui loc de muncă.U. Tabelul şi graficul următor prezintă structura ocupării for ei de munca în municipiul Bacău. BACAU Intergroup engineering 1.42% din popula ia stabilă a Municipiului Bacău.număr persoane 81731 71238 8322 2171 Diagrama 23: Structura popula iei active a municipiului Bacău (2002) Structura populatiei active a municipiului Bacau.

40%) (în regresie comparativ cu anii trecu i. gaze şi apă. sectorul secundar. se remarcă o scădere sensibilă. În cadrul acestui sector. cu 52. pe primul loc se situează domeniul comer ului şi între inerii autovehiculelor şi bunurilor casnice. sesizabilă în domeniul agricol. exista o pondere semnificativă a persoanelor între inute de alte persoane (12. ponderea majoritară a popula iei ocupate o de inea sectorul ter iar. cu circa 4% mai mare decât cea a pensionarilor.P. se remarcă o creştere cu 0. concentrează 45.45%. cea mai mare pondere a popula iei ocupate.8%.18% Casnice 8. care concentrează 15.D. În 2002.I. 2002 Cu altă situa ie economică 3. Sectorul cu ponderea cea mai mică în ocuparea popula iei active la nivelul Municipiului Bacău este cel primar. în Municipiului Bacău.43% din popula ia municipiului. când popula ia ocupată în sectorul secundar reprezenta 63. Dintre celelalte categorii de persoane inactive. la nivelul anului 2002. Se remarcă procentajul important al popula iei angajate în activită i de transport şi comunica ii.05% din total. termică. Comparativ cu recensământul anterior.66% Intre inute de alte persoane 12. Comparativ cu recensământul anterior.83% Intre inute de stat sau de alte organiza ii private 0.2% din popula ia ocupată a Municipiului Bacău.03% Sursa: INSSE 2008 Analiza popula iei ocupate pe activită i ale economiei na ionale arată că. 24 din 221 . sesizabilă în special în domeniul industrial. ce totalizează doar 2. când se înregistra o pondere de 34. care a fost masiv restructurat în ultimii ani. în creştere comparativ cu recensământul anterior. energie electrică. Pag. ce include şi activită ile de construc ii.85%) sau casnice (8.6% din total.U.85% Elevi/studen i 39. Diagrama 24: Structura popula iei inactive a municipiului Bacău (2002) Structura populatiei inactive a municipiului Bacau.45% Pensionari 35.75%. când aceasta ramura a activitatii antrena majoritatea covârşitoare a popula iei). În total. activa în industria prelucrătoare (33. precum şi în administra ia publică. BACAU Intergroup engineering Ponderea elevilor şi a studen ilor este majoritară la nivelul Municipiului. din 1992.45%) (a se vedea diagrama de mai jos).

pers.) 33971 35888 37625 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www.P.43% Energie electrică şi term ică. reprezentată de popula ia aptă de muncă.99% Activitati ale persoanelor angajate in gospodarii personale 1.2% mai mare fa ă de valoarea înregistrată în anul 2000.listafirme. pers. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www. repararea si intretinerea autovehiculelor. gaze şi apă 3. Evolu ia numărului de salaria i în unită ile economice active din municipiul Bacău: 2000 2001 2002 număr de salaria i (nr.01% Hoteluri si restaurante 2. na ionale a mun. depozitare si com unicatii 6. 2002 Alte activitati de servicii colective. sau unită ile economice angajatoare.35% 15.I.76% Adm inistratia publica 7.11% Com ert cu ridicata/am anuntul. BACAU Intergroup engineering Diagrama 25: Popula ia ocupata pe activită i ale econ.01% Industria prelucrătoare 33. respectiv cererea de for ă de muncă. m otocicletelor si Construc ii bunurilor casnice 8. Bacău 2000 . Bacău (2002) Populatia ocupata pe activitati ale economiei nationale.21% Activitati financiare 1.listafirme.40% Transport.2007 Evolu ia numărului de salaria i din unită ile economice active înregistrate în municipiul Bacău 50000 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 nr.97% Tranzactii im obiliare 3. mun.ro Numărul de salaria i în unită ile economice active din Municipiul Bacău a cunoscut o creştere lentă în intervalul 2000 – 2007.D.13% 0.02% 5. în anul 2007 valoarea acestui indicator fiind cu 29. sociale si personale 2.45% Sursa: INSSE 2008 Pia a muncii este definită de cele două componente: oferta de for ă de muncă.U.30% Agricultura Pescuit si Sanatate si piscicultura 1.ro 2003 37565 2004 41382 2005 42801 2006 44052 2007 48021 Diagrama 26: Evolu ia nr. Pag. de salaria i din unită ile economice active în mun.64% Activitati ale organizatiilor si organism elor Industria extractiva extrateritoriale 0. 25 din 221 . Bacau.91% asistenta sociala 0.32% Invatam ant 6.

fabricarea articolelor din paie şi alte materiale vegetale împletite.91% 36.U.78% industria uşoară 0.64% 39. fabricarea de mobilă.78% În servicii şi social cultural.76% 4.43% 5.7% din total).05% 31.72% 44.13% 18. industria uşoară şi agricultură.13% În Construc ii (%) 8.ro Cei mai mul i salaria i sunt angaja i în industria extractivă şi prelucrătoare .28% 16.500 2 Botoşani 297.19% din total). fabricarea produselor din lemn.06% 3.400 4 Neam 243.94% 34.45% În Industrie (%) 36.54% industria lemnului.93% 30. celulozei şi hârtiei.4% din total). adică 22. 26 din 221 .58% 4. sectoarele de activitate care au fost afectate de disponibilizări în ultima perioadă (ultimele luni ale anului 2008 – primele luni ale anului 2009) şi care se estimează că vor fi afectate şi pe viitor sunt: fabricarea substan elor şi a produselor chimice.63 din total). Pag.600 5 Suceava 6 Vaslui 145.64% Din datele prezentate mai sus reiese că profilul economic la nivel jude ean este predominat de industrie.300 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.5% din total. crt Jude În Agricultura (%) 27.06% 48. construc ii: 7025 salaria i (reprezentând 14.16% industria industria alimentară şi a extractivă şi băuturilor prelucrătoare 8.600 3 Iaşi 196.13822 salaria i (reprezentând 28.19% agricultură.83% 15.42% 34. în anul 2007 Număr mediu de salaria i din care: 121.58% construc ii 14.33% 47. Conform AJOFM.86% 31.57% transporturi 3. cu excep ia mobilei.79% 28.03% 18.45% comer 22. urmat ca valoare procentuală de comer şi servicii. construc ii de clădiri (disponibilizări pentru timp nefavorabil de lucru). piscicultură 1.92% 42. Cei mai pu ini angajati se gaseau în hoteluri şi restaurante: 1157 salaria i (reprezentând 2. Tabel 7: Numărul mediu de salaria i în jude ele din regiunea NE şi Distribu ia acestora pe macro-sectoare economice.44% 18.32% hoteluri şi restaurante 2.838 1 Bacău 153.44% 17.262. BACAU Intergroup engineering Diagrama 27: Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 servicii 12. sănătate (%) 28. pe locul secund situându-se comer ul cu 10842 salaria i.900 6 Regiunea NE 1.78% 7.P.listafirme. silvicultură şi exploatare forestieră 5.85% 42.D. extrac ia petrolului brut şi a gazelor naturale. servicii: 5855 salaria i (reprezentând 12.63% Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www.I. prelucrarea lemnului.60% 3.

04 62. Aşa cum se poate observa.100 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr. raportat la numărul total de salaria i este în scădere în intervalul de timp analizat. 2 prezintă evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului. Graficul nr.788 12 Suceava 45.63 48.52 49.930 73.I. temporar.783 7 Sibiu 69.707.U.241 4 Bacău 60.P.113 95.595 127. BACAU Intergroup engineering Tabel 8: Numărul mediu de salaria i în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Salaria i . numărul mediu de salaria i în perioada 2004-2008 se înscrie intr-o tendin a generala de creştere.14 28. Numărul muncitorilor.80 53. 2006/2007 – scădere. Sursa: Ancheta anuală "Costul for ei de muncă" Pag. 2005/2006 – creştere.creştere).Nr.total . mediu municipii 2007 1 Gala i 106.51 62. pe parcursul intervalului avut în vedere (2004/2005 – uşoara scădere.629 82.97 46.235 153. intre 2005 – 2007.875 10 Satu Mare 48.673 Raport procentual salaria i municipiu/jude 86.76 62. în ciuda fluctua iilor înregistrate.028 110.838 137.029 2 Brăila 66. Grafic 1: Numărul mediu al salaria ilor în cadrul Jude ului Bacău şi a numărului muncitorilor în total salaria i (2002-2007) În graficul de mai sus se poate observa evolu ia (descrescătoare) a numărului mediu de angaja i în intervalul de timp 2002-2005.100 3 Oradea 96.998 110. la nivelul jude ului Bacău.924 121. 27 din 221 .90 89.361 93. În continuare.865 120. 2007/2007 .944 13 Deva 35.D.672 5 Piteşti 73.641 8 Târgu Mureş 59.53 66.803 6 Arad 80.445 124.62 Clasament 2 1 7 10 9 3 5 12 6 4 8 11 13 Raportul procentual între salaria ii pe Municipiu şi cei din întreg jude ul situează Municipiul Bacău pe locul 10 între polii de dezvoltare urbană.008 74.242 9 Baia Mare 58.039 11 Râmnicu Vâlcea 49. după care. crt. Municipiul Salaria i Jude 122.495 România 4.68 65.24 60. numărul îşi reia cursul crescător.

575 2006 61.244 Sursa: Institutul Na ional de Statistica.271 2.926 5.118 121. comparativ. se remarcă o creştere a numărului de salaria i.U. BACAU Intergroup engineering Grafic 2: Evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului Bacău (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica 2009 În Graficul nr. ca fiind popula ia cu vârsta cuprinsă între 18-62 de ani care participă la activită i productive retribuite.370 18. Se poate observa că popula ia activă din cadrul Municipiului are o pondere ridicată în cadrul popula iei active din cadrul jude ului. pe localită i. Grafic 3: Evolu ia comparativa a popula iei active civile medii din regiune şi a celei din Municipiul Bacău (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Tabel 9: Distribu ia salaria ilor din jude ul Bacău pe localită i în anii 2005.550 5.881 2.321 2.J.838 Tabelul de mai sus prezintă distribu ia salaria ilor. Pentru Municipiul Bacău s-au analizat datele furnizate de către AJOFM pentru intervalul 2002-2008.017 6. Pentru Municipiul Bacău. în luna august Pag.345 5. Aceeaşi tendin a s-a înregistrat şi la nivel jude ean. Anuarul statistic al jude ului Bacău.O.796 5. în cadrul jude ului.D. conform legisla iei în vigoare.397 5.773 20.M.I.551 23. 3 se prezintă.731 5. din 2005 până în 2007.P. 2006.672 19.104 Total jud Bacău 120. Analiza tabelară şi grafică ilustrează tendin a descrescătoare a numărului de şomeri în decursul acestui interval (numărul de şomeri la nivel de Municipiu.779 2007 60. edi ia 2009 Anul Bacău Oneşti Moineşti Comanesti Buhuşi Mediul rural* 21. popula ia activa din Municipiul Bacău şi popula ia activa (ca medie) din regiune. 2007 Alte oraşe 2005 57. ŞOMAJUL Disponibilul de for ă de muncă este calculat de către A.710 4. la nivel lunar.338 121. 28 din 221 .F.550 5.731 22. B.

neputându-se vorbi de o tendin ă stabilă în acest sens. Evolu ia anuală a fost marcata de fluctua ii sensibile pe parcursul acestui interval. BACAU Intergroup engineering 2008. Trendul s-a men inut descrescător în ultimii doi ani (9. creşterile alternând cu scăderi bruşte. În ceea ce priveşte structura pe sexe a numărului de şomeri.8% fata de momentul de început al analizei.P.237 persoane în 2007.943 persoane (28%) în anul următor.U. în timp ce evolu ia numărului şomerilor de sex masculin este marcată de oscila ii mai pregnante.53%) fa a de anul anterior. Timp de 2 ani numărul a fost în scădere. cu 4. Totuşi. 2002 ianuarie 1079 februarie 115 martie 654 aprilie 881 mai 996 iunie 1123 iulie 1349 august 1713 septembrie 2076 octombrie 2225 noiembrie 2343 decembrie 2614 total 15819 feminin 8290 masculin 7529 Sursa: AJOFM Bacău. se remarcă o tendin a descrescătoare în evolu ia numărului de femei aflate în şomaj. 2008 Pag. de 12. când numărul şomerilor a crescut cu 20808 persoane (131. 2008 2003 3638 3713 3591 3195 3063 3077 2882 3005 3269 3377 3473 344 36627 17020 19607 2004 3665 3343 2673 2015 1852 1728 1776 1875 202 2192 2113 2225 25659 12535 13124 2005 234 215 1874 1556 1408 1673 1868 2033 2 2021 2358 2391 17633 10266 7367 2006 2603 2653 2382 195 1685 1633 1678 1873 2037 2227 1906 1704 22576 11146 11430 2007 183 1627 1483 1375 1402 1115 1145 128 1205 1304 1194 1178 13339 8901 4438 2008 1873 1747 1634 1388 1385 1391 1465 1636 12519 6163 6356 Evolu ia lunară atestă că în general numărul şomerilor este mai mare în lunile friguroase şi tinde să scadă semnificativ în cele călduroase.994 persoane.I. ponderea alternează. respectiv 18. 29 din 221 . cu 3300 mai mic decât numărul şomerilor înregistrat în 2002 – procentual.91%).D. Diferen a cea mai mare s-a înregistrat în anul 2003. cu circa 51%. respectiv 40. după care a crescut din nou. s-a înregistrat o scădere cu 20. Diagrama 28: Evolu ia lunara a numărului de şomeri (2002-2008) Evolutia lunara a numarului de someri in municipiul Bacau in perioada 2002-2008 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 iu lie au gu st se pt em br ie oc to m br ie no ie m br ie de ce m br ie ia nu ar ie fe br ua rie ar tie ap ril ie m iu ni e m ai 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Sursa: AJOFM Bacău.519.

Din datele furnizate de AJOFM Bacău privind nivelul de instruire al şomerilor înregistra i la finele anului. pe sexe şi grupe de vârstă relevă superioritatea numerică a eşantionului popula iei de peste 25 de ani. cuprinzând şi intervalul septembrie 2008 .636 1. cel mai probabil.2008) 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% % nivel de instruire universitar nivel de instruire liceal si postliceal nivel de instruire primar.martie 2009.780 356 89 2006 1.346 290 68 2007 1. Pag.U. dupa nivelul de instruire (2002-aug.614 2. gimnazial şi profesional nivel de instruire liceal şi postliceal nivel de instruire universitar Sursa: AJOFM Bacău. evolu ia lunară a şomajului arată că în ultimele luni ale anului 2008 şi în special în 2009 numărul şomerilor a înregistrat creşteri semnificative comparativ cu ceilal i ani. la nivelul Municipiului Bacău. 2008 2002 2.225 1.44 2.717 585 138 2004 2.292 278 66 Diagrama 29: Structura stocurilor de şomeri după nivel de instruire (2002-2008) Structura stocurilor de someri la finele anilor. BACAU Intergroup engineering 2003 3638 3713 3591 3195 3063 3077 2882 3005 3269 3377 3473 344 36627 2004 3665 3343 2673 2015 1852 1728 1776 1875 202 2192 2113 2225 25659 2005 234 215 1874 1556 1408 1673 1868 2033 2 2021 2358 2391 17633 2006 2603 2653 2382 195 1685 1633 1678 1873 2037 2227 1906 1704 22576 2007 183 1627 1483 1375 1402 1115 1145 128 1205 1304 1194 1178 13339 2008 1873 1747 1634 1388 1385 1391 1465 1636 1701 1665 1685 1751 19321 2009 2030 2533 3032 Luna 2002 ianuarie 1079 februarie 115 martie 654 aprilie 881 mai 996 iunie 1123 iulie 1349 august 1713 septembrie 2076 octombrie 2225 noiembrie 2343 decembrie 2614 total 15819 Sursa: AJOFM Bacău.248 288 78 2003 3. ca efect al crizei economice. din care: nivel de instruire primar.D.225 1.I. gimnazial si profesional 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 an Sursa: AJOFM Bacău. 2009 7595 Conform datelor furnizate ulterior de AJOFM Bacău.704 1. comparativ cu cel al tinerilor sub 25 de ani.669 423 133 2005 2.P. 2008 Structura şomerilor înregistra i la finele anilor 2002-2007 şi august 2008.178 942 188 48 2008 luna august 1. gimnazial şi profesional iar cea mai mică pondere o au persoanele cu nivel de instruire universitar. Municipiul Bacău Total şomeri. în intervalul 2002-2008 (luna august) reiese că cea mai mare parte au nivel de instruire primar. 30 din 221 .

852.649 1.00% 5. În sprijinul procesului de ocupare a for ei de munca existente şi prevenirii creşterii şomajului. au beneficiat de aceste cursuri.273 2004 2. Bacau.5 Regiunea NE 67.100. BACAU Intergroup engineering Se remarcă.25% Clasament ca nr. 2008 Tabel 10: Şomajul înregistrat în jude ele din regiunea NE şi în România (2007) Nr.619 33. pe finalul intervalului inversându-se raportul cu popula ia masculină. după jude ele Iaşi şi Vaslui.178 259 121 138 919 350 569 Aug.I.7 Vaslui 15.5 Botoşani 6.U.614 tineri < 25 ani 628 barbati 273 femei 355 adul i > 25 ani 1. că numărul persoanelor de sex feminin din grupa de vârstă sub 25 de ani este în scădere constantă.391 17.70% 3. deşi numărul total este în scădere.800 29. pe sexe si grupe de varsta 3500 3000 2500 persoane 2000 1500 1000 500 0 2002 2003 2004 2005 ani 2006 2007 2008* adulti > 25 ani tineri < 25 ani Sursa: AJOFM Bacău.861.P. atât şomeri. crt. Pag. persoane care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului. de asemenea. Municipiul Bacău 2002 Total şomeri. şomeri 3 6 1 5 4 2 În cadrul jude elor din Regiunea Nord Est.1 Iaşi 17. unde.691 888 803 2006 1. la dispozi ia persoanelor aflate în şomaj (sau sub inciden a anumitor prevederi legale). programe gratuite de formare şi reconversie profesionala. popula ia feminină tinde să devină majoritară în ultimii 3 ani ai intervalului. 2008 2003 3.358 588 770 Diagrama 30: Structura stocurilor de şomeri pe sexe şi grupe de vârsta (2002-2008) Structura stocurilor de someri inregistrati in mun.225 534 264 270 1. ceea ce denotă dificultă i de reconversie şi reinser ie profesională.495.10% 4.457 37.986 barbati 1. 2008 1. ce devine superioară numeric. jude ul Bacău se situează pe locul 3 ca număr de şomeri înregistra i. La nivelul municipiului Bacău.704 391 238 153 1.70% 9.0 Suceava 9.557 880 677 2005 2.380. 31 din 221 .D. 1 2 3 4 5 6 7 8 Număr Indemniza i şomeri (mii lei) Bacău 10.80% 3.60% 5. Lucrurile se petrec în sens opus la categoria adul i peste 25 de ani.636 278 147 131 1.40% 4. AJOFM Bacău pune.376 1.378.225 668 279 389 1.440 791 378 413 2. din care: 2.355 40. în ultimii 4 ani.77 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Jude Rata şomajului înregistrat (%) 4.695 40.109 femei 877 Sursa: AJOFM Bacău.0 Neam 7.312 603 709 2007 1.317 România 496.581 37. cat şi persoane aflate în deten ie.

Lacatus construc ii metalice şi utilaj tehnologic 10. Zugrav.2.2.1. majoritatea cursurilor vizează meserii din sectorul secundar. tapetar. vopsitor Sursa: AJOFM Bacău. De asemenea.1 4113.faian ar 12.1 5220.1 7214.2.2. 2008 Cod COR / 5122.2. Mozaicar .1.2008 808 0 26 0 0 0 0 0 834 0 13 0 0 1. Contabil 3.1 7122.2.1 5141. Electrician în instala ii energetice 5.291 0 0 17 0 1.1 7141.2.1 Grafic 4: Analiza a şomajului în regiune comparativ cu situa ia în Municipiul Bacău.103 0 0 0 0 11 0 71 127 2 1 1 2 0 0 0 0 0 0 65 0 1. Tâmplar universal 18. domeniile construc ii şi industrie prelucrătoare. După cum reiese din tabelul de mai jos. 32 din 221 .1 7132.1 7413. există locuri şi în domeniul serviciilor.2.1 343302 7124. pe sexe (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Pag. Operator confec ioner industrial 13. Sudor 17.I. 76/2002 persoane aflate în deten ie persoane care au reluat activitate ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului persoane care au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar persoane care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacită ii de munca după pensionarea pentru invaliditate persoane angajate şi cuprinse la cursuri în scopul prevenirii şomajului alte persoane din mediul rural Total cursan i Sursa: AJOFM Bacău. Fierar betonist montator prefabricate 6. Nr. pietrar.7 7123.180 1.2. Instalator instala ii tehnico-sanitare şi de gaze 9. Dulgher – tâmplar – parchetar 4.249 Aug.U.P. validare şi prelucrare date 14.2. Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist 7. BACAU Intergroup engineering Tabelul de mai jos prezintă o situa ie a cursan ilor ce au beneficiat de cursuri gratuite de formare profesionala de-a lungul perioadei 2004-2008: Categorie cursan i total şomeri absolven i care beneficiază de prev. ipsosar.2. crt.2. Inspector resurse umane 8.241 Agen ia Jude eană de Ocupare a For ei de Muncă Bacău organizează cursuri de formare profesională pentru ocupa iile pentru care există cerere pe pia a for ei de muncă. art.2. în special în comer şi unită i de alimenta ie publică. Zidar.4 8263. Denumire ocupa ie 1. Lucrător în comer 11.84 din Legea nr. tencuitor 19.2.1 5123. Preparator produse din lapte 16. Bucătar 2. 2008 2004 2005 2006 2007 1. Operator introducere.2.1 7245.167 1.1 7422.227 1. furnizat de AJOFM. Ospătar( chelner ) vânzător în unitati de alimenta ie 15.D.1 342304 7136.154 1.1 7212.

în perioada 2002.21% în anul 2002.10% . 04 .U. Ponderea muncitorilor necalifica i în totalul şomerilor înregistra i variază între 10 şi 15%.18% .39 de ani. mai exista.şomeri cu vârste între 25 .D.28% . În cadrul reparti iei pe sexe. în ultima perioada. cu domiciliul în municipiul Bacău.nivel mediu (învă ământ liceal şi postliceal).2009. în compara ie cu situa ia pe regiune.29% . prelucrare lemn construc ii.15% . Trendul a fost unul descendent. înregistrează valori mai mici.I. bărba ii au înregistrat o pondere mai mare în numărul total al şomerilor.şomeri cu vârste între 40. La nivelul municipiului Bacău. distribu ia şomerilor înregistra i. nu a prezentat modificări importante în perioada 2002. în perioada 2002 . la 2.şomeri cu vârste până în 25 de ani.P.nivel scăzut (învă ământ primar. şomajul în rândul popula iei feminine. în perioada 2002 . BACAU Intergroup engineering Conform Graficului nr.şomeri cu vârste între 50 . numărul persoanelor cuprinse la cursuri de formare profesionala organizate de Agen ia Jude eana pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău a fost în permanenta creştere: Pag.29 de ani.2005. la nivelul jude ului un număr de 26 furnizori autoriza i pentru formarea profesionala a adul ilor care sunt autoriza i în 42 de specialită i. În func ie de vârsta.2005.nivel superior (învă ământ universitar). Grafic 5: Evolu ia ratei şomajului pe luni. ponderea cea mai mare a şomerilor înregistra i.şomeri cu vârste peste 55 de ani. creştere datorata crizei economice.67% în anul 2005. în perioada 2008 .49 de ani. comer .16% . la nivelul Agen iei Jude ene pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău func ionează un Centru de Formare Profesionala care califica/ recalifica/ perfec ionează. în evidentele Agen iei Jude ene pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău provin din domeniul de prelucrărilor mecanice. Se poate observa o creştere a şomajului începând cu 2009. în principal şomeri. În domeniul formarii profesionale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca. gimnazial şi profesional) . În perioada 2002-2005. 09 . comparative cu şomajul popula iei de sex masculin. 26 . 5 prezintă evolu ia ratei şomajului lunar. 58-63% la nivel de jude şi 51-56% la nivelul Municipiului Bacău. 26 .07% . rata scăzând. în cadrul Municipiului Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Graficul nr. 02 . şomerii cu nivel scăzut de educa ie au avut o pondere mai mare în totalul numărului de şomeri : 75 .şomerii cu vârste între 30 . între inere şi repara ii. După nivelul de instruire. Pe lângă acest centru.2005: 14 .55 de ani.2005.86% . 12 .06% . Rata medie a şomajului la nivelul Municipiului Bacău a înregistrat permanent valori mai scăzute fata de media pe jude . 4 se înregistrează o valoare mai mică a şomajului în rândurile popula iei din Municipiul Bacău. transport şi repara ii auto. 12 . de la 7. 33 din 221 . Pe sexe.

• Declin demografic.D. . (mai multe plecări din Municipiu decât stabiliri). Sursa: AJOFM BACAU 1. sub raport numeric. mult mai mare fa ă de cel înregistrat la nivelul jude ului Bacău şi al Regiunii. Puncte slabe Popula ia • Îmbătrânirea accelerată a popula iei aşa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă şi din vârsta medie a popula iei municipiului Bacău. Acest fenomen antrenează degradarea structurilor demografice şi afectează negativ resursele umane. în perioada 2000 – 2008 (scăderea densită ii). sub raport numeric. 34 din 221 . 1241. ce determină şi deficit în bilan ul real al popula iei. în special. Acestea se refera. • Consolidarea rolului la nivelul regiunii de Nord-Est Pag. greu de cuantificat datorită lipsei formelor legale de muncă şi reşedin ă.P. problematica socială se poate adâncii.în anul 2005. Oportunită i Popula iei • Pol de dezvoltare urbana.în anul 2003.în anul 2002. Dominanta popula iei feminine.I.în perioada 2002 – 2008 scade popula ia cu vârste între 0 – 14 ani şi creşte popula ia peste 60 de ani Sold migratoriu negativ (2007). DISFUNC IONALITĂ I Analiza situa iei demografice şi sociale actuale a Municipiului Bacău a relevat o serie de disfunc ionalită i.U. ceea ce poate influen a pozitiv viitorul zonei.în anul 2004. • Sold migratoriu negativ. Municipiul Bacău înregistrează o scădere a popula iei totale şi un fenomen de migrare a popula iei urbane spre rural.3. BACAU Intergroup engineering 410 . datorită disponibilizărilor şi creşterii ratei şomajului. 504 . cu valori foarte scăzute. Riscuri /amenin ări Popula ie • Reducerea popula iei datorită migra iei. Analiza SWOT Puncte tari Popula ia • Creşterea numărului de copii preşcolari. la: Declinul demografic. cu valori foarte scăzute. 1167. în special în rândul popula iei tinere şi apte de muncă. ce determină deficit în bilan ul real al popula iei. În urma analizei desfăşurate a reieşit că Municipiul Bacău se confruntă cu un declin demografic.1. Concluzii: 1. 2. Emigra ia interna ională „ascunsă”. dar există o tendin ă pozitivă de creştere a natalită ii în Municipiu. În contextul crizei economice. Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei în general şi a celei de sex feminin în special. Degradarea structurilor demografice datorită îmbătrânirii.

00 6.00 4.2 CARACTERISTICI ECONOMICE (PROFIL ECONOMIC. peste media regionala înregistrata anual.375.147.475.239.922.791.50 4.756.373.70 7.156.20 4.70 5. 1 Bacău 7.90 4.283.10 6.40 288.054.I. fiind devansat de Argeş (11.10 38.690.30 247.87% Clasament jude e NE după PIB 2006 1 3 5 4 2 În statisticile ce prezintă situa ia PIB.598.49% 67.669.00 7. Tabel 11: Evolu ia PIB / locuitor în regiunea NE în perioada 2003-2006 (lei) Nr.89 6. 35 din 221 .770.848. crt.40 9.10 7.50 4.754. crt. jude ul Bacău se clasează pe locul 3 cu 8.407.101.34 5.80 5.044.637.459.00 9.40 5.40 7.495.790.00 3.904.037.619.96 3.96 4.30 6.833.50 8.03 10.031.874.84 8.40 5. ÎNVATAMÂNT UNIVERSITAR.78 10.096.03 4 Botoşani 5.50 5 Suceava 6.P. CERCETARE) ALE MUNICIPIULUI ŞI COMPARA IE CU CELELALTE ORASE ALE REGIUNII / ĂRII A.67 7. astfel că nu se poate eviden ia contribu ia exacta a Municipiului Bacău la realizarea PIB jude ean sau regional şi nici valoarea PIB/ cap de locuitor la nivel de Municipiu.35 7.429.159.50 6.90 6.20 7.187.60 3.848.616.406.80 4.139.79 2003/2006 (%) 66. Jude 2003 2004 9.90 8.477.30 24.054.761.40 6.10 6.470.134.368.103.98 5.510.30 6. CONTEXTUL MACROECONOMIC Nivelul PIB nu se calculează la nivelul municipiilor. intre anii 2003 .70 7.618.93 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Tabel 12: Evolu ia PIB în jude ele polilor de dezvoltare urbana în perioada 2003-2006 (milioane lei) Nr.506.244.90 8.10 197.6 2006 7.506 milioane lei.476.474.379.6 2004 6.30 5.20 2.90 344.000.828.756.257.40 4.884. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Municipiul Jude 2003 4.6 Clasament jude e poli de dezvoltare urbană după PIB 2006 6 13 2 3 1 5 8 4 11 10 12 7 9 Gala i Gala i Brăila Brăila Oradea Bihor Bacău Bacău Piteşti Argeş Arad Arad Sibiu Sibiu Târgu Mureş Mureş Baia Mare Maramureş Satu Mare Satu Mare Râmnicu 11 Vâlcea Vâlcea 12 Suceava Suceava 13 Deva Hunedoara Regiunea Nord Est România Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Pag.29 9.31 2005 10.958.20 34.254.40 7.114.205.56% 97.10 29.278.22 2 Neam 10.9 milioane lei) şi Oradea (9.50 8.20 6.00 11. ACCESIBILITATE. BACAU Intergroup engineering 1.996.438.20 2006 11.491.80 5.00 3 Vaslui 5.152.088. Tabelele 11 şi 12 prezintă evolu ia PIB pe locuitor în jude ele din Regiunea Nord Est precum şi la nivelul tuturor celor 13 poli de dezvoltare urbană.044.174.579.575.295.888.D.101.30 4.0 2005 6.650.40 8.U.501.55 5.43% 64.10 4.184. SERVICII PUBLICE.907. pentru to i polii de dezvoltare urbană.867.770.71 5.28 6 Regiunea Nord Est 6.4 milioane lei).20 3. Jude ul Bacău se clasează pe locul 1 în cadrul Regiunii Nord Est.64 7.954.17 6.00 5.213.80 7.59% 65.94% 63.475.2006.10 5.64 7.290. ci doar la nivel jude ean.427.796.79 9.

Grafic 6: Produsul Intern Brut .D.488 652 1. închirieri şi activită i de servicii prestate în principal întreprinderilor Învă ământ Sănătate şi asisten ă socială Alte activită i de servicii colective.P. gaze şi apă Construc ii Comer cu ridicata şi cu amănuntul. Cifra de afaceri în anul 2007.U. depozitare şi comunica ii Tranzac ii imobiliare. Se constata o dublare a valorii acestuia în intervalul analizat. Grafic 7: Execu ia bugetelor locale în Jude ul Bacău (2002 . 36 din 221 . Se poate observa că în fiecare an s-a înregistrat un excedent. Rev.507 5. pe activită i. pe ani.I. în intervalul de timp 2001-2006.2007) Sursa : Ministerul Finan elor Publice Tabelul următor prezintă valoarea cifrei de afaceri. sociale şi personale Sursa: Institutul Na ional de Statistica Cifra de afaceri (milioane lei RON) 13.Jude ul Bacău Activită i (sec iuni CAEN. 1) Total Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică. repararea şi între inerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice Hoteluri şi restaurante Transport. 7 prezintă execu ia bugetelor locale aferente jude ului Bacău. veniturile acoperind cheltuielile alocate.932 129 669 327 16 56 80 Pag. ale economiei na ionale. în cadrul jude ului Bacău. BACAU Intergroup engineering În graficul următor se poate observa evolu ia Produsului Intern Brut în Jude ul Bacău.190 334 3.Jude ul Bacău (2001-2006) Sursa : Ministerul Finan elor Publice În Graficul nr.

2007 Cifra de afaceri (mil.32 463.000 4.16 41. ra an n d za ep o te S ăn c ii i zita ăt r m at ob e e şi ili as Înv are ă is ăm te n ân ă t s Al oc ia te ac lă tiv ită i Cifra de afaceri.000 12.35 27.19 63.12 Grafic 9: Structura cifrei de afaceri pe activită i ale economiei na ionale sectorului serviciilor (2007) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Pag.04 Agricultură 42.40 39.P.32 127.43 200.46 172.88 57.02 142.83 64.000 0 Cifra de afaceri (milioane lei RON) In du In du stri To e st rie ex tal tra pr ct el i Re u cr vă ăt te le oa r ed e i Co litar ns e Ho tru te lu c ri Co ii Tr şi an m r e sp est au r Tr ort. din JUDE UL Bacău în intervalul 2004 .39 115.000 2.43 Transporturi 48.U.32 100.76 174.24 252.37 Industria extractivă şi prelucrătoare 145.04 12.55 18.59 62.34 70.I.53 20.03 763.94 598.57 Servicii 371.34 Construc ii 118.19 Turism 10. Euro) 2004 Total 1467.87 407.98 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2005 1373. cumulată pe sec iuni CAEN.93 25.57 248.12 27.79 132.43 161.29 31.95 2006 1982. BACAU Intergroup engineering Grafic 8: Cifra de afaceri pe tipuri de activită i în Jude ul Bacău în anul 2007 Cifra de afaceri (milioane lei RON) 14.88 1007.07 171.000 6.D.90 2007 2151.82 Industria alimentară 51.59 38.90 Industria lemnului 35.58 Industria uşoară 70.000 10. 37 din 221 .000 8.83 134.47 148.95 17.86 Comer 571.39 711.58 295.29 1096.90 248.60 2008 2998.62 11.

26 334.04 316.01 467.17 Concluzii: 1. euro) 2004 2005 Total 1467. În cadrul jude elor din regiunea Nord Est. BACAU Intergroup engineering Graficul 9 prezintă structura Cifrei de afaceri a unită ilor locale active din industrie. Se poate observa că ponderea cea mai ridicată este prezentă în cadrul unită ilor de “Comer cu ridicata şi cu amănuntul.40 400.09 447. Distribu ia societă ilor comerciale pe sec iuni CAEN Societă i comerciale Total Agricultură Industria alimentară Industria extractivă şi prelucrătoare Industria lemnului Industria uşoară Construc ii Transporturi Turism Servicii Comer Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2004 4782 52 97 161 88 187 507 276 160 940 2314 2005 5217 61 94 169 87 146 557 326 194 1029 2554 2006 5538 69 100 172 108 183 670 356 220 1193 2467 2007 5795 69 95 189 109 146 742 375 238 1334 2498 2008 6102 68 96 208 100 132 843 386 256 1459 2554 Cel mai mare număr de societă i comerciale sunt înregistrate în sfera serviciilor şi comer ului. Distribu ia societă ilor comerciale cu profil industrial pe domenii de activitate Societă i comerciale cu profil industrial Total Industria alimentară Industria extractivă şi prelucrătoare Industria lemnului Industria uşoară Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2004 533 97 161 88 187 2005 496 94 169 87 146 2006 563 100 172 108 183 2007 539 95 189 109 146 2008 536 96 208 100 132 La nivel jude ean.U.43 552.55 393.44 142. 2.62 Întreprinderi foarte mari 373.91 Întreprinderi mari 255.ter iar.56 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2006 1982. 2. PIB – ul jude ului Bacău s-a dublat. furnizate de Institutul de statistică şi de Camera de Comer şi Industrie Bacău.20 536.04 1373.47 Întreprinderi mijlocii 309. construc ii. jude ul Bacău este pe locul 2 în privin a PIB/locuitor.12 617. repararea şi între inerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice”. profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar .31 348.52 328.88 2007 2151.06 Întreprinderi mici 226.D.P.26 450.50 535. Pag. În intervalul 2001 -2006. 1. Cifra de afaceri în func ie de mărimea societă ilor Cifra de afaceri (mil. 3. 3. comer cât şi din alte servicii în anul 2007.58 2008 2998.18 309. Situa iile statistice prezintă estimări pe plan jude ean.92 280.I. Conform analizei comparative a domeniilor de activitate din perioada 2004 – 2008. cu cifrele de afaceri aferente anilor 2004-2008. ponderea societă ilor comerciale cu profil industrial este de 12%. în jude ul Bacău.62 Microîntreprinderi 302.93 435.10 240. se prezintă domeniile macro-economice în care activează societă ile comerciale din jude ul Bacău. 38 din 221 .01 410. Mai jos.18 960.

valoarea capitalului şi numărul de firme Tara Italia Turcia Marea Britanie Fran a Ungaria Elve ia Germania Moldova Luxemburg TOTAL Nr. INVESTI II LOCALE ŞI STRĂINE Din punct de vedere al numărului de întreprinderi/1000 locuitori.P. la sec iunile servicii şi comer cifra de afaceri s-a dublat.2% din popula ia urbană este reprezentată de locuitorii municipiului Bacău. Tabel 14: ările de provenien ă a capitalului străin investit în firmele din Bacău. iar 54.45 1.82 54.07 69. de întreprinderi / 1000 de locuitori 87.59 46.72 În jude ul Bacău sectorul productiv absoarbe peste 50% din totalul for ei de munca.66 62.I.23 65. conform analizei comparative a cifrelor de afaceri.88 69.05 66. locuitorii Municipiului Bacău reprezintă 24. aceste două domenii macro-economice de inând cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din jude . dacă avem în vedere următoarele: 45. BACAU Intergroup engineering 5.00 24.00 59. Tabel 13: Numărul de întreprinderi la nivelul polilor de dezvoltare urbana Pozi ia în Municipiul clasament 1 Oradea 2 Deva 3 Târgu Mureş 4 Sibiu 5 Piteşti 6 Râmnicu -Vâlcea 7 Arad 8 Baia Mare 9 Satu Mare 10 Bacău 11 Suceava 12 Gala i 13 Brăila Sursa: Institutul Na ional de Statistica Nr. devansând Municipiul Suceava.400.6% din popula ia jude ului şi concentrează 54% din numărul total al salaria i din jude . Profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar – ter iar. Rolul Municipiului Bacău în realizarea PIB jude ean este extrem de important.U.00 18.71 48. Municipiul Bacău concentrează circa 41% din întreprinderile active în sectoarele industriei.20 4.D.37 40. în perioada 2004 – 2008.4% din popula ia jude ului Bacău trăieşte în mediul urban.29 71.00 75. celălalt pol de dezvoltare urbană din regiunea NE (a se vedea tabelul 13). dar în unele sectoare.023.00 4.27 64.95 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău Pag.554. Municipiul Bacău se clasează pe locul 10 între cei 13 poli de dezvoltare urbană.30 182. 6.00 822. firme 21 6 4 4 3 3 2 2 1 46 Capital străin (mii euro) 2. 39 din 221 . se remarca tendin e ale unui declin (de exemplu industria prelucrării lemnului).923.82 58. Numărul de firme care îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii reprezintă 50% din numărul total al societă ilor comerciale înregistrate. B. construc iilor şi serviciilor înregistrate la nivelul jude ului.

devansând municipiul Suceava. societă i Microîntreprinderi 43 Întreprinderi mici 1 Întreprinderi mijlocii 1 Întreprinderi mari 0 Întreprinderi foarte mari 1 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău ara Irlanda Elve ia Luxemburg INFRASTRUCTURA DE AFACERI Pentru dezvoltarea şi dinamizarea mediului de afaceri Municipal şi regional. cu toate dotările necesare. Ştefan Guşă.U.două module (M1. Administra ia locală a venit în întâmpinarea cererilor de creare de infrastructuri de afaceri şi servicii prin aprobarea realizării unui important obiectiv industrial.par ial pe două etaje.I. Infrastructura de afaceri s-a extins prin realizarea Centrului de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE). de afaceri şi expozi ional (Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE)). săli de întâlniri cu clien ii. la limita Comunei Măgura.P. ponderea cea mai mare fiind a capitalului provenit din Luxemburg. centru documentar. capitalul străin provine din ări din Europa. 40 din 221 . Concluzii: 1. Pavilioane pentru expozi ii . Italia şi Marea Britanie 3. zona de rela ii cu publicul. 2. camere de consiliere. Terenul pe care este amplasat Centrului de afaceri şi expozi ii este la intersec ia DN 11 cu străzile Arcadie Septilici şi Gen. Structura participării capitalului străin după ara de provenien ă şi după mărimea societă ii: Grupa mărime Nr. zona utilită ilor Amplasamentul Centrului de afaceri şi expozi ii este situat în partea de Vest a municipiului Bacău. camere de întâlnire/şedin e. pe partea de S-V a DN 11.Ad= 2756 m2 Sp+P+4E care include: 24 de module pentru întreprinzători. ponderile cele mai mari fiind ale capitalului provenit din Luxemburg. grupuri sanitare corelate cu suprafa a. M2) . Bacău se clasează pe locul 10 între cei 13 poli de dezvoltare urbană. în Municipiul Bacău. Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE) va include: Incubator de afaceri . birou rela ii interna ionale. sală de şedin e/întâlniri multimedia. tip mese rotunde. zona pentru conducere şi secretariat. În municipiul Bacău capitalul străin provine din ări din Europa. Centrul de afaceri şi marketing . cu toate dotările necesare. zona de rela ii cu publicul.D. care leagă municipiul Bacău de Oneşti. modularizate pentru această suprafa ă care să permită şi desfăşurarea unor evenimente mai mici simultan. Pag. celălalt pol de dezvoltare urbană din regiunea NE (a se vedea tabelul 13).max 700 locuri: tip amfiteatru (sală şi prezidiu). BACAU Intergroup engineering Se remarcă faptul că. Centrul de afaceri se află în prezent în faza de execu ie şi amenajare spa ii. centrul de asisten ă pentru întreprinzători care cuprinde: secretariat. birouri de consultan ă pentru IMM-uri . sală de conferin e şi seminarii tematice cu aranjamente multiple .Ad = 3437 m2: Sp+P+1E asigură: birouri de lucru pentru activită ile angaja ilor permanen i.Ad = 6076 m2 : P+1E Suprafa a de expozi ie necesară este organizată în două module (care pot func iona independent sau împreună în func ie de solicitări: suprafa a utilă pentru expozi ii . Italia şi Marea Britanie. Din punct de vedere al numărului de întreprinderi/1000 locuitori.

anterior integrării în Uniunea Europeană. 11 prezintă numărul de locuri de cazare existente în Municipiul Bacău în perioada 2005 .2006 se remarcă o creştere a numărului de pensiuni turistice. POTEN IALUL TURISTIC LOCAL ŞI ZONAL În intervalul 2000 . Această evolu ie arată că hotelurile reprezintă 90% din totalul structurilor de cazare existente în Municipiul Bacău. Creşterea înregistrată între anii 2005 şi 2007 este datorată avântului economic din acea perioadă. 12. Grafic 11: Evolu ia capacită ilor de cazare în perioada 2005-2009 în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău este prezentat în Graficul nr. Se poate observa că hotelurile reprezintă aproximativ 90% din totalul structurilor de cazare. Grafic 10: Structura capacitatii de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Graficul nr. BACAU Intergroup engineering C. datorată extinderii structurilor de cazare în vederea dezvoltării turismului în zonă. Se poate observa o creştere a numărului locurilor de cazare. în timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistică înregistrează o stagnare sau o uşoara scădere.D. În continuare.P. este prezentată o analiză a principalilor indicatori de evolu ie a turismului în Municipiul Bacău. Pag. 41 din 221 .2009. restul de 10% fiind reprezentat de moteluri şi vile turistice.I. În Graficul nr. 10 este prezentată ponderea structurilor de cazare turistică existente la nivelul Municipiului Bacău în perioada 2004-2009.U.

În Graficul nr.D. în perioada 2007-2008 numărul total de înnoptări a înregistrat o scădere mult mai accentuată decât cel al sosirilor. 13 este prezentată evolu ia numărului de înnoptări în hotelurile din Municipiul Bacău.P. Grafic 13: Evolu ia numărului de înnoptări în hoteluri în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica În compara ie cu ceilal i poli de dezvoltare urbană municipiul Bacău are un număr redus de unită i de cazare. La fel stau lucrurile şi în compara ie cu media pe ară .U. BACAU Intergroup engineering Grafic 12: Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Se observă că cea mai mare parte a turiştilor care înnoptează în Municipiul Bacău preferă hotelurile ca structuri de cazare datorită confortului oferit de acestea. 13 se poate observa că. Acest lucru este eviden iat în tabelul următor: Pag. 12 şi Graficul nr.I. Acest lucru se datorează intensificării turismului de business care se caracterizează prin sejururi dese şi de scurtă durată. 42 din 221 . Comparând Graficul nr.conform statisticilor din 2007.

232 124.420 110.69 Nr.853 195.529 335.511 55. conform datelor statistice realizate cu privire la infrastructura de cazare turistica în Municipiul Bacău este neschimbată (în ceea ce priveşte numărul de hoteluri.68 1. Pag. din 2004 până în 2007.28 36.82 32.U.74 1.112 Brăila 22 2. moteluri şi vile).020 455.580 Târgu 23 1. în perioada 2003-2007 Unitati de cazare 2003 Jude Municipiul Bacău 2004 Jude Municipiul Bacău 2005 Jude Municipiul Bacău Jude 2006 Municipiul Bacău Jude 2007 Municipiul Bacău Hoteluri Hanuri şi Moteluri Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Campinguri 11 3 4 6 3 0 1 0 11 3 4 6 3 1 1 0 12 3 4 6 3 1 1 0 0 0 0 5 11 3 4 5 1 13 1 38 3 1 1 0 0 0 0 5 11 3 4 3 1 12 1 35 3 1 1 0 0 0 0 5 3 1 2 0 1 Pensiuni 9 0 13 0 14 turistice Popasuri şi casute 1 0 1 0 1 turistice TOTAL 37 5 40 5 41 Sursa: Anuarul Statistic al jude ului Bacău 2009 Se constată că.048 64.P.60 1.011 63.52 2.418 8 Mureş 9 Baia Mare 25 1.I.057 248.16 24.430 70.752 126.55 24. BACAU Intergroup engineering Tabel 15: Principali indicatori privind sectorul turistic în cadrul oraşelor poli de dezvoltare urbana (2007) Unită i de cazare Locuri în unită i de cazare Total locuri zile 356. Tabel 16: Unită i de cazare existente în jude ul şi municipiul Bacău.059 121.437 Sibiu 43 2.235 80.93 35.448 524.359 151.70 1.645 390.635 Arad 46 2.771 274.247 55.82 34.516 106.57 1.445 388.368 74.857 87.936 Indice de utilizare netă a capacită ii de cazare turistică 36.702 178.939 Comparativ cu ceilal i poli de dezvoltare urbană.26 1.146 517.288 194.89 4.136 293.D.87 40.67 2.209 13 Deva 20 776 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 68. crt 1 2 3 4 5 6 7 Municipiul Sosiri Înnoptări Înnoptări/ Sosiri 1.707 782.083 Oradea 12 855 Bacău 5 472 Piteşti 24 1.45 43.95 31.04 1. În perioada 2005 – 2007.56 1.045 11 Vâlcea 12 Suceava 20 1.964 297.734 93.613 10 Satu Mare 47 1.262 39.962 130.00 1.95 39.840 32. În 2007 de înregistrează o creştere a numărului de turişti străini.764 181. 43 din 221 . Municipiul Bacău nu a cunoscut o amploare a dezvoltării infrastructurii turistice.855 62.10 23.217 Râmnicu 21 1.117 828.998 47.984 668. Tabelul următor prezintă o evolu ie comparativa pentru anii 2003-2007 la nivel de jude şi la nivelul municipiului Bacău. numărul total de turişti a scăzut.60 Gala i 21 1.47 25.

dar cu servicii diverse asigură sala de fitness.P. cu număr limitat de camere puse la dispozi ia clien ilor. 2 Hotel Dumbrava Adresa: STR. Nicolae Balcescu Hotel Decebal Adresa: STR. 11 Pensiunea Tosca Adresa: STR CUZA VODA NR 4 Vila Rozal Bacău Adresa: Alecu Russo. seminarii etc. perspectiva ce face necesara promovarea de investi ii în structuri de cazare cu facilita i sporite pentru găzduirea de conferin e. de workshop-uri. a avut loc o creştere a numărului de pensiuni turistice. sauna etc.174 97.670 109. 15. 44 din 221 . acest lucru se datorează intensificării turismului de business care se caracterizează prin sejururi dese şi de scurtă durată. în timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistică înregistrează o stagnare sau o uşoara scădere.449 118. municipiul Bacău prezintă cel mai redus număr de unită i de cazare. una dintre caile alternative de dezvoltare pe plan turistic ar putea-o constitui valorificarea turismului de business. 14. Numărul total de înnoptări a înregistrat o scădere mult mai accentuată decât cel al sosirilor. 10. 12 Pensiunea Şoferul Adresa: CALEA MOLDOVEI NR 252 Pensiunea Scorillo Hotel Bistri a Adresa: Str. 1. 16. DUMBRAVA ROSIE NR. 6.(număr persoane) 2002 2003 2004 2005 2006 110. 11.780 99.31 Hotel Karo Hotel Măgura Verde Adresa: NR 130 Motel Selena Motor Sport Adresa: STR. dovedind o dezvoltare a zonei şi o cerere de locuri de cazare în unită i mici (vile şi pensiuni) care asigură mai multe servicii decât marile hoteluri (ex. În perioada 2005 – 2007 numărul total de turişti a scăzut.837 113.ro Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău 4 stele 4 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 flori 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Concluzii: 1.141 106. I. 12.088 12. 3. BACAU Intergroup engineering Turism pe tipuri de turişti . 3 Pensiunea Casa Didina Adresa: STR BANATULUI NR 26 Motel Euro Ema Vila George Apostu Adresa: STR. Alături de hotelurile. 7.308 11. 4.286 12. 17.239 108. 8. moteluri şi pensiuni de 2. S.758 121. piscină. 5. Toamnei.I. structura unitatilor turistice înregistrate din ultimii doi ani s-a extins cu hoteluri. nr. CRANGULUI NR.545 2007 112. în 2007 înregistrându-se o creştere a numărului de turişti străini. 3. IONITA SANDU STURZA NR. Pornind de la numărul redus de obiective de atrac ie turistica existente la nivelul Municipiului Bacău. 4. Luminii nr. Sturza nr. acces la teren de tenis. 2 Pensiunea Elite Adresa: STR BANATULUI NR 15 Pensiunea Excelsior A Adresa: str. În intervalul 2000 – 2006.042 Total Bacău Turişti români Turişti străini Sursa: Anuarul Statistic al jude ului Bacău 2009 În ultimii ani 2008. 4 stele şi o pensiune de 3 margarete. 18 Motel Levisticum Sursa: site Consiliul jude ean Bacău csjbacau. 18.328 100.057 14.D. Hotel President Adresa: Str. 26 Hotel Moldova str. 2. 9. de evenimente de tip team-building.449 15. nr. CHIMIEI NR. Între cei 13 poli de dezvoltare urbană.790 93. 2009 numărul de pensiuni a crescut. 2.U. 13.629 12. Pag. masă tradi ională). 5. 3. motelurile şi vilele turistice existente în municipiul Bacău.

DN 2F. 45 din 221 .I. Aeroportul Bacău pentru transport intern şi interna ional Harta 1: Accesibilitatea Municipiului Bacău în raport cu Regiunea Nord Est şi România Sursa: Agenda Bacău.D. Principalele căi de comunica ii ale municipiului Bacău sunt: Drumurile DN 15. DN2 şi E85.U. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Municipiul Bacău este o importantă localitate de legătură între centrul ării şi nordul Moldovei.P. BACAU Intergroup engineering D.ro Harta 2: Localizarea Municipiului Bacău în România Sursa: har i google Pag. Fir I şi II linie electrificată de cale ferată şi 1 linie neelectrificată şi una de marfă. care fac legătura cu nordul ării.

ro Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată.Ploieşti .Focşani Bacău .Roman .I.D.Piatra Neam .Ruse . Harta 3: Localizarea Municipiului Bacău în jude ul Bacău Sursa: Agenda Bacău.Suceava .Bucureşti .Paşcani . TRANSPORTUL FEROVIAR Municipiul Bacău este punctul de intersec ie între: magistrala: Bucureşti .Vadu Siretului .Adjud .Buhuşi .Focşani . cu infrastructură modernă pentru traficul de călători şi marfă. prin municipiul Bacău.Ungheni .Buzău .Buzău . 46 din 221 . BACAU Intergroup engineering Din punctul de vedere al căilor de comunica ie.Bacău .Suceava .Dorneşti .U.Giurgiu .Buzău .Paşcani .P. Traseele pe care se desfăşoară traficul rutier între sudul şi nordul ării trec.Focşani . Municipiul Bacău dispune de o infrastructură de transport complexă.Vicşani . Aeroportul Bacău asigură legăturile aeriene interne şi interna ionale pentru jude ele din jur.Bacău Roman .Nicolina Cristeşti Jijia .Râmnicu Sărat .Ploieşti .Bicaz Prin municipiul Bacău trec trenurile interna ionale: BULGARIA EXPRES: Sofia .Ploieşti .Vadu Siretului linia secundară: Bacău . Investi iile pentru realizarea obiectivului Eurogara Bacău sunt în curs de derulare.Iaşi . de asemenea.Moscova PRIETENIA: Bucureşti .Chişinău Pag.

cât şi cu jude ele învecinate cu volum mare de transport. 47 din 221 . La Bacău se intersectează magistralele Bacău . III Chei încărcare descărcare Sursa CFR SA Regionala Iaşi Pag. Botoşani.Bucureşti. care urmează cursul râului Bistri a.Piatra-Neam . Există conexiuni feroviare tip InterCity cu Municipiile Suceava. Transportul feroviar se desfăşoară pe trei sectoare de linii care străbat teritoriul jude ului.2 Sec ia L4 Bacău Şcoala Personalului L4 Bacău District Exploatare Utilaje Bacău District Poduri Bacău Sediu Post politie Bacău Clădire locuin e sta ia Bacău Dotări Club CF Bacău Cantina veche Bacău Tunel pietonal Cişmea peron principal Peron acoperit liniile I. Iaşi.Bicaz Linie directa I şi II electrificata 5. pe malul drept al râului Siret. Adjud.723 Sta ia CF Bacău fir I + fir II Linie racord neelectrificată 1. situată pe magistrala 500.65 Sec ia CT 2 Bacău Linii primire . Infrastructura feroviara existentă Tipuri de instala ii Lungime (km) Clădiri Linie curenta electrificata M 500 13. Repartizarea geografică a căilor ferate asigură o bună legătură între oraşele şi centrele industriale ale jude ului.249 30.U. administrate de Compania Na ională de Transport Feroviar de Călători. CFR.Bicaz şi Suceava .P.Bucureşti. înso ind cursul principalelor râuri: linia magistrală Suceava .D. cu prelungirea ComăneştiMoineşti. II.326 Regulator de circula ie sta ia Bacău 22. care străbate jude ul pe direc ia Nord-Sud.Ciceu. construită de-a lungul Văii Trotuşului şi linia Bacău . linia Adjud .2 District 3 Bacău Bacău .55 20. BACAU Intergroup engineering GARA BACAU Gara Bacău.I. este una din cele mai aglomerate din ară.expediere 64 linii Linii garaj 20 linii Total linii CF electrificate (km) Total linii CF primire expediere şi garaj (km) 7. Ploieşti şi Bucureşti.

Madrid. Atena. evaluate la peste 45 de milioane de euro. München. Floren a. Vaslui. în partea sudică a acestuia. Atingerea acestei cote va asigura recuperarea investi iei. Situarea jude ului Bacău în centrul Moldovei explica numărul mare al pasagerilor pe rute interna ionale. un număr de peste 55. Timişoara şi interna ionale spre aeroporturi din Italia şi Germania. Verona. Londra. Tarom). Caracteristicile func ionale ale aeroportului sunt: suprafa ă totală de peste 200 ha. 48 din 221 . Stuttgart. Milano. 28% pentru dotări şi amenajări pentru îmbunătă irea condi iilor de muncă şi mediu. Beirut.000 . Concesionarul (pe o perioada de 34 de ani). Moscova. Aeroportul băcăuan se afla în proprietatea Consiliului Jude ean. anual. Vene ia. Budapesta. Bari. măsurare şi control. Frankfurt. companiei aeriene romaneşti Blue air.D. Aeroportul Interna ional George Enescu din Bacău asigură curse directe cu următoarele destina ii şi prin intermediul următoarelor companii: Bucureşti . precum şi realizarea unei parcări de 6. Consiliul Jude ean a concesionat.P. Lucrările prevăzute în proiectul de investi ie sunt programate a fi finalizate în 30 de luni. compania AEROSTAR a alocat 35% din fondurile destinate realizării investi iilor pentru achizi ia de maşini unelte cu comandă numerică. va realiza lucrări de modernizare. Geneva. Bologna. De aici se efectuează zboruri directe interne spre Bucureşti. Conform estimărilor Blue Air. Larnaca. care dispune de o aerogară cu organizarea fluxului de călători pentru trafic intern şi o pistă de decolare-aterizare pentru avioane de scurt curierat. prevăzuta în contractul de concesiune. Bologna. Suceava. Valencia . Amann. în trecut. Realizarea unui spa iu hotelier destinat cazării pasagerilor afla i în tranzit este.U. aeroportul.000 de pasageri pentru orizontul 2013-2015.Carpatair Roma. Bergamo. Contractul de concesiune s-a semnat la data de 19 ianuarie 2009. Roma. BACAU Intergroup engineering TRANSPORTUL AERIAN Traficul aerian de pasageri este asigurat. Salonic . Londra. Aeroportul se află la 10 km fa ă de centrul oraşului Bacău. Aeroportul Bacău deserveşte transportul interna ional de marfă şi transportul de călători pentru jude ele învecinate: Vrancea. Este cel mai mare aeroport din zona nord estică a României. Cairo.I. Neavând resurse pentru asigurarea dotărilor la nivelul standardelor interna ionale în domeniu. în prezent. Damasc. Sofia. Bruxelles. Ritmul de creştere de la un an la altul este alert.Tarom Timişoara . de asemenea. Torino. Neam . 17% pentru echipamente necesare activită ii de construc ie şi mentenan ă avioane civile şi 20% pentru alte obiective de investi ii: achizi ia de echipamente de inspec ie . Aeroportul Bacău procesa. Atena.Blue Air iar cu tranzit la Bucureşti sau Timişoara se poate călători la: Ancona. Viena. Torino. Zürich . În anul 2009. de Aeroportul Bacău.000 mp a aeroportului. Milano. Tel Aviv. Proiectul mai presupune şi consolidarea re elei de drumuri interne în suprafa a de 204. Pag. Botoşani. Bologna. Frankfurt.000 de pasageri. Salonic. echipamente pentru laboratoare etc.Carpatair Alep. München.800. Rom. Numărul operatorilor aerieni de pe aeroportul Bacău a crescut de la unul singur în 2002 (Carpatair) la trei în 2004 (Carpatair.500 mp în zona publica.ro Aeroportul din Bacău a fost deschis traficului aerian public de calatori şi marfa la data de 1 Aprilie 1946.500 m lungime şi 80 m lă ime. Istanbul. o pista de 2. Torino. traficul se va ridica la 700. Düsseldof. Barcelona.Tarom Sursa: Bacău. Clubair.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Companiile aeriene low cost, (printre care şi Blue Air) efectuează zboruri de pe aeroportul Bacău către următoarele Aeroporturi din Europa: Italia (Italy) Bologna: BLQ Catania: CTA Cuneo: CUF Milano (Milan): BGY Roma (Rome): FCO Torino: CUF Regatul Unit (United Kingdom) Londra (London): LTN Aeroportul din Bacău nu va fi doar un aeroport de transport pasageri şi mărfuri. Avia ia militară operează, de asemenea, aeroportul, fara obliga ii financiare.

AEROPORTUL BACAU

Pag. 49 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Harta 4: Harta cailor ferate şi aeroporturilor Bacău

TRANSPORTUL RUTIER EXTERN Municipiul Bacău este un important nod rutier. Drumurile care trec prin Municipiu sunt: E 85 (DN 2) - Drum European care traversează Europa de la nord la sud, legând Marea Baltică de Marea Egee. Principalele localită i străbătute sunt: Lituania: Klaip da, Kaunas, Vilnius, Šalčininkai; Belarus: Lida, Slonim, Kobrin; Ucraina: Dubno, Ternopil', Cernău i; România: Siret, Suceava, Fălticeni, Roman, Bacău, Adjud, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău, Urziceni, Bucureşti, Giurgiu; Bulgaria: Ruse, Veliko Târnovo, Stara Zagora, Haskovo, Svilengrad; Grecia: Ormenio, Kastanies, Didymoteicho, Alexandroupolis; E 574 (DN 11): Bacău, Oneşti, Târgu Secuiesc, Braşov, Piteşti, Craiova; DN 15: Bacău, Piatra Neam , Bicaz, Poiana Largului, Topli a, Reghin, Târgu Mureş, Luduş, Câmpia Turzii, Turda; DN 2F: Bacău, Vaslui şi Bârlad; DN 2G: Bacău, Moineşti, Comăneşti şi Miercurea Ciuc . Drumul na ional DN 2F leagă Municipiul Bacău de Municipiul Vaslui spre Est. Spre Vest, Municipiul comunică, prin drumul na ional DN11 (E577) cu municipiul Braşov, DN2 / E85, DN 2F, DN 2G, DN 15. Se face legătura, aşadar, spre coridoarele de circula ie către Ungaria, Austria, Germania, Italia, Fran a, Spania. Pe lângă acestea teritoriul, vizat este străbătut în partea de S de DJ 207 G (str. Chimiei). Exista legături cu toate oraşele importante ce înconjoară Municipiul şi jude ul Bacău (şi nu numai) şi anume: Adjud, Bucureşti, Braşov, Bârlad, Botoşani, Constan a, Gala i, Iaşi, Piatra Neam , Târgu Neam , Vaslui, Vatra Dornei, Suceava. În viitor prin Bacău va trece şi o autostradă care face parte din coridorul IX paneuropean.

Pag. 50 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Tabel 17: Distan a între Municipiul Bacău şi celelalte reşedin e de jude din Regiunea NE, punctele de grani a, capitala României şi capitala Moldovei Localitate Botoşani Iaşi Neam Suceava Vaslui Republica Moldova Ucraina Capitala României şi capitala Republica Moldova Bucureşti Chisinau Kiev
Sursa: Anual statistic, Best turist.ro

Distanta (km) 148 km 123 km 59 km 144 km 77 km Punctele de grani ă 390.086 km 1888.56 km 281 km 226.72 km 690.651 km

Timp de deplasare 2 hr 54 min 2 hr 31 min 1 hr 16 min 2 hr 34 min 1 hr 38 min 7 hr 50 min 39 hr 3 min 5 hr 10 min 3 hr 37 min 12 hr 2 min

Harta 5: Harta drumurilor jude ene Bacău

Sursa: www.harta-bacau.ro, Navteq 2009 şi agenda bacau.ro

Jude ul Bacău dispune de o densă re ea de drumuri în mare parte modernizate sau în curs de modernizare. Lungimea totală a drumurilor publice este de 2301 km, din care 19.3% drumuri na ionale, 34.7% drumuri jude ene şi 46% drumuri comunale. Esen ial este faptul că între toate oraşele jude ului există cel pu in o legătură prin drumuri modernizate. Din municipiul Bacău pornesc, ca un evantai, un număr de 5 drumuri na ionale, asigurând legătura în toate direc iile cu principalele centre din jude ele învecinate.

Pag. 51 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Harta 6: Pozi ionarea Municipiului Bacău fa ă de axele principale de transport

Sursa: PATZ SUBM Harta 7: Municipiul Bacău – important nod rutier şi feroviar

Sursa: agenda bacau.ro

TRANSPORTUL RUTIER INTERN Municipiul Bacău are o re ea stradală dezvoltată, care con ine un număr de 322 de artere, cu o lungime totala de 200,196 km, în procent de 85% asfaltate şi iluminate corespunzător. În propor ie de 80%, străzile băcăuane au acces la apă şi canalizare ceea ce creează premise favorabile pentru dezvoltarea infrastructurii.

Pag. 52 din 221

Narciselor 6. Calea Marasesti . Policlinica veche . 164 sunt în stare bună de func ionare. Ana Ipatescu . în timp ce acoperirea suprafe ei din intravilan este relativ scăzută. Calea Marasesti . aceasta este următoarea: TOTAL 5 4 4 90 stare buna 4 4 4 90 deteriorate 1 0 0 0 asfalt 4 4 65 1 Sursa Direc ia drumuri publice – Primăria Municipiului Bacău beton 1 4 18 6 buc parcare asfalt+beton pavaj PODURI PASAJE PODE E PARCĂRI buc buc buc buc Parcările cu plată sunt amenajate în zona centrului Municipiului. 53 din 221 . Str.str. 9 Mai 19. Str. Energiei 27. Calea Republicii . Pentru îmbunătă irea infrastructurii.str. Banca Na ionala 24. Miori ei . Caragiale . În ultimii ani nu au fost făcute interven ii asupra trotuarelor ele fiind degradate în propor ie de 60%. Miori ei . Bl. Str. Alexandru cel Bun . I. 18 parcări cu plata şi automate de parcare.196 km Dintre acestea. Calea Republicii .Spiru Haret 11.str. 59 străzi au fost complet neglijate. Ştefan cel Mare 23. Calea Marasesti . Ştefan cel Mare .str.str. Str.str.D.str.P.calea Barladului 29. 9 Mai Sursa Primăria Bacău Direc ia drumuri 15. Unirii 18. Sturdza . se prevede înlocuirea conductelor de alimentare cu apă şi branşamente la un număr de 20 de străzi şi circa 100 de străzi sunt vizate pentru a fi reparate şi modernizate. Calea Marasesti . Miori ei . Str.str. Municipiul Bacău se clasează pe locul 9 între polii de dezvoltare în ceea ce priveşte raportul lungime străzi la suprafa ă intravilan. Prelungirea. Chimiei 4.Rampa ecologica 2.Pia a Sud 10. Str.str.716 m 47. Razboieni 13. Str.str.str. Calea Republicii .221 m 200. Romanului .MALL Tabelul 18 prezintă indicele de acoperire a drumurilor orăşeneşti precum şi ponderea străzilor orăşeneşti modernizate în cadrul polilor de dezvoltare urbană.432 m 115.str. 9 Mai 14. Există. Frasinului 9. Tecuciului 28. 9 Mai 20. Str.I.str. Unirii . L. Nicu Enea 22. Calea Marasesti .str. Miori ei . Dumbravei . în prezent. Castanilor 8. BACAU Intergroup engineering Lungime 24. Milcov 17.9 Mai 12. 87 au fost complet reabilitate. Str. I.str. 12 sunt în stare satisfăcătoare. George Apostu .826 m 12. Alexandru cel Bun . Str. Calea Republicii . Pag.str. Cal. Bradului 25.str. Aviatori 5. Romanului . 9 Mai 21. Calea Republicii . S. Unirii . Bl. O situa ie detaliată a străzilor va fi prezentată la descrierea pe cartiere. În ceea ce priveşte situa ia podurilor. Str. Str. Cal. pasajelor şi parcărilor din Municipiul Bacău. Miori ei . Intersec iile semaforizate care asigură în prezent desfăşurarea traficului sunt prezentate în tabelul următor: Intersec ii semaforizate 1.str.bl. Parcările cu plată sunt în număr de 15 buc.U. Calea Marasesti .str.. iar 3 zone sunt amenajate cu automate de parcare.Unitatea de avia ie 3. 9 Mai 16.196 m Bucă i 59 străzi 164 străzi 12 străzi 87 străzi 322 străzi Starea Sistemului rutier Stare Deteriorată Stare Bună Stare Satisfăcătoare Reabilitate Lungime totală străzi =200. Ion Luca 26.str.Orizont 7.

14 6. Nord şi Bistri a Lac: str.08 46. str.11 12 11 Râmnicu Vâlcea 198 76.82 5.60 În prezent se află în construc ie sau în faza de finalizare 15 străzi din cartierele Tache.59 3. în vederea prevenirii apari iei poleiului pe străzile municipiului Bacău şi pentru înlăturarea zăpezii de pe partea carosabilă.00 1 12 Suceava 138 70. str. str. Maramureş (finalizare betonare carosabil).D. str. Izvoare. BACAU Intergroup engineering Tabel 18: Situa ia străzilor orăşeneşti în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2008) Străzi orăşeneşti Clasamentul fa ă Raport lungime de acoperirea Ponderea străzilor Municipiul străzi / suprafa ă Lungime teritoriului orăşeneşti intravilan m/mp străzi (km) intravilan cu străzi modernizate (%) 1 Gala i 345 84. în echipe de 20 . crt.44 59.44 8 9 Baia Mare 293 80.20 88.77 99. Societă ile care au semnat cu primăria contractele de deszăpezire au pus la dispozi ie utilaje de capacitate mică ce au intervenit pe străzile din cartiere. Pe str.28 4. Rozelor (se lucrează la sta ia de pompe).48 3. Izvoare . Câmpului (lucrări de terasamente şi montat borduri). N. interven ia cu antiderapant pe drumurile principale fiind asigurată de 13 utilaje de împrăştiere a materialului antiderapant.35 4.35 3. Licurici (se finalizează asfaltarea).91 11 4 Bacău 200 81. Teiului (lucrări la re eaua de canalizare).31 10 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr. 54 din 221 . În func ie de evolu ia vremii.18 2.53 7 6 Arad 348 86.32 m2.14 13 13 Deva 90 97. str. str.29 39. Înfră irii (finalizare asfaltare şi branşamente abona i).65 81. str. Gherăieşti. Şerbăneşti (lucrări de terasamente şi montat borduri).54 4 8 Târgu Mureş 194 82. Şerbăneşti.47 60.70 50. str. Copernic (lucrări de terasamente şi asfaltare trotuare).55 6 3 Oradea 393 68. Primăria Municipiului Bacău în perioada de iarnă ac ionează cu 42 de utilaje aflate în dotare. Index de acoperire a drumurilor orăşeneşti 2. urmând a fiind finalizate şi lucrările de ridicări la cote ale gurilor de canal. CFR.89 5 2 Brăila 274 78.22 5. Ar arului (decopertare partea carosabilă). Suprafa a ocupată de parcări este de 85.89 3. schimburile II şi III fiind asigurate de al i 50 de lucrători.37 3 7 Sibiu 318 83.68 7.U. str. importantă cale de comunica ie pentru ocolirea zonei centrale a municipiului Bacău.30 de oameni împăr ite în toate cartierele oraşului.66 64. Cezar Boliac (decopertare partea carosabilă). Pag. Gladiolei şi Lăcrămioarei se montează semnele de circula ie necesare. Banu Mărăcine (decopertare parte carosabilă şi turnat cămine de vane pentru re eaua de apă). Daciei (lucrări la terasamente şi racorduri canalizare). George Enescu (lucrări de terasamente). str.06 8.10 68. str.64 75. str. Holtului (branşamente apă şi lucrări de canalizare).168 locuri de parcare cu plată aflate în eviden a Primăriei. a fost finalizată asfaltarea. Lupeni (lucrări de terasamente şi montat racorduri canalizare). str.I.79 2 10 Satu Mare 193 88.63 9 5 Piteşti 181 80. iar pe străzile Nalbei.78 51. Comandamentul de iarnă stabilit la nivelul primăriei asigură măsuri necesare asigurării unui trafic rutier cât mai fluent în condi iile date. La nivel pietonalului. Direc ia de Servicii Publice din cadrul Primăriei Bacău ac ionează la înlăturarea zăpezii şi a ghe ii de pe trotuare cu peste 300 de lucrători.020.P. str. asigurând în prezent 3.21 87.Înfră irii.

Milcov .U.348 milioane de km (-61%).Pta Centrala . În zilele de sărbătoare fie sunt active numai anumite trasee. Traseele sunt deservite de autobuze şi microbuze.2 milioane).000 milioane de km.Retur 40 min Traseul 5 Pobac .retur 35 min Traseul 17 CCB .00-23.St. în timp ce se pentru anii 2010 şi 2015 se aşteaptă o creştere a volumului de trafic echivalent cu 6000 şi respectiv 7000.P a Centrala . vest şi sud ale oraşului.30.CCB 10 – 23 .Birladului – Autogara . 13.23 min Sursa: TRANSPORT PUBLIC S.P a Centrala .AS.Mioritei – Gara . Romanului (Fructex SA) .00. Birladului . cca.00.3 la 3.Retur 40 -70 min Traseul 3 FNC .M. 8. Volumul de trafic are trend ascendent şi s-a trecut de la circa 3200 (AADT) în 1990 la 4500 în 2005. Viteza comercială – medie. 20. Actual 69% din mărfuri sunt transportate pe anvelope şi în acest sector se prevăd creşteri importante. BACAU Intergroup engineering E. Eminescu . Intervalul de succedare este variabil func ie de intervalele orare: 4. care îşi distribuie serviciile în baza unui Contract de concesiune. BACAU La stabilirea graficelor de circula ie s-a inut cont de nevoile agen ilor economici în privin a preluării fluxului de călători la intrarea şi ieşirea din schimb. În 2004 aceste valori au scăzut la 216 milioane de călători/an (-72%) şi respectiv 9. cu o creştere consistentă ale distan elor parcurse de la 54 la 126 km.D. În prezent transportul public constituie doar 13% din totalul tipurilor de transportă şi transportul de mărfuri a crescut semnificativ în ultimii ani. Din 1990 s-a asistat la o creştere semnificativă a gradului de motorizare: numărul total al vehiculelor care pot circula s-a dublat.9 milioane la circa 4 milioane în 2004.Cl.P a Centrala – Energiei – Gara .00-20. şi Ministerul se aşteaptă la o creştere continuă pentru următorii ani.3013. mai ales în termeni de t*km (+160%).Parc Gheraiesti (ANL) . trecând de la circa 1. fie intervalele de succedare se schimbă.Pta Centrala – Oituz . Republicii – Marasesti .Energiei – Elbac .Gara – Miori ei – Autogara – Unirii .A.Retur 7 – 8 – 23 min Traseul 22 FNC . Pomicola . Transportul public interurban a suferit în schimb o scădere: în 1990 se transporta un număr de 780 milioane de călători/an fa ă de o ofertă de 24. precum şi legătura între zona sud şi zona de nord a oraşului.Retur 30 min Traseul 6 Pobac . 17.30-8. cel Mare .Aprodu Purice .Cl. capetele acestora şi frecventa autobuzelor pe aceste trasee este prezentată în continuare: Traseul 1 FNC .Retur 7 – 8 – 10 .Retur 40 min Traseul 3B FNC .00. care fac legătura între cartiere şi zona centrala .Retur 40 min Traseul 4 Pta Centrala .FNC .I.43 min Traseul 18 FNC . Creşterea cea mai importantă o reprezintă cea a automobilelor (de la 1.P a Centrala – Pobac 30 – 60 min Traseul 14 Gara – Miori a . 55 din 221 .Popas Gheraiesti .Cl. Acoperirea geografică a traseelor de transport public este prezentată în harta de mai jos Pag. SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL Transportului public local de călători pe raza municipiului Bacău este realizat de TRANSPORT PUBLIC S.P. BACAU.Mioritei – Elbac .Pod Siret .P a Centrala . 15 km/oră Traseele existente pe raza municipiului Bacău.00-17.P a Centrala .00. numărul de mijloace grele pe locuitor fiind de circa o treime fa ă de cel din Comunitatea Europeană Transportul de persoane în municipiul Bacău este structurat pe 10 trasee . A.Cl.Insula Agrement . a salaria ilor din zonele de nord.

Pentru o compara ie a capacitatii de asigurare a serviciilor în domeniul transportului public la nivel regional şi na ional prezentăm tabelul următor: Pag. 56 din 221 . tariful şi extras din regulamentul transportului public în sta ii prin panou indicator de sta ie cu numărul traseelor. BACAU Intergroup engineering Tariful pentru o călătorie cu autobuzul este de 1.527 lei şi în anul 2008 au fost de 17.I.244. pia ă) este afişata harta traseelor. cu pozi ionare GPS.7 lei. 32L+74P 32L+68P 33L+55P 17+1 17+1 Autobuze – transport TOTAL 97 local Sursa: Prelucrare datelor preluate de la csjbacau şi Primăria Bacău Managementul parcului auto al societatii locale de transport public este asigurat de un sistem de monitorizare a vehiculelor. 2. crt 1. Traseele sunt deservite de 97 autobuze/microbuze după cum urmează: Transport Public SA administrează 55 AUTOBUZE ŞI 32 MICROBUZE Uzura medie (%) Tip autobuz buc Locuri/buc MERCEDES CONECTO KAROSA MERCEDES N 405 VOLKSWAGEN (microbuze) Microbuze 26 9 20 13 19 < 6ani < 6ani < 6ani < 6ani < 6ani Microbuze – transport periurban (spre Letea Veche) Nr.U.645 lei Semafoarele sunt cu ciclu fix şi nu au prevăzute func ii de prioritizarea a transportului public. pozi ia fiecărui mijloc de transport aflat în trafic şi poate asigura managementul eficient al vehiculelor în cazul incidentelor de trafic: blocaje. Informarea călătorilor se realizează după cum urmează: în vehicul prin panou care cuprinde harta traseelor. în timp real. În unele sta ii. 4. Acesta transmite.D. intervalele de succedare. etc. 3. dotate cu refugii acoperite (gară.15.P.285. 5. Veniturile în anul 2007 . defec iuni ale mijlocului de transport.

Nr.6 instala ii de semaforizare pentru pietoni. Constantin Ene). caracterizată de aşezări reziden iale şi productive. de asemenea. Un al doilea grup de cartiere periferice sunt în prezent deservite de transportul public în măsură redusă (de ordinul 30 – 40 minute) şi/sau doar în anumite ore ale zilei. caracterizată de aşezări reziden iale de dimensiuni importante. aşa cum reiese din harta prezentata mai sus: cartierul Izvoare şi aeroportul la sud. toată zona situată la vest de calea ferată. zona de vest str. Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului). BACAU Intergroup engineering Tabel 19: Transport urban de pasageri în anul 2007 Nr. precum şi zona periferică de sud. (cartierele Gherăieşti şi Şerbăneşti). de-a lungul căreia există locuin e reziden iale dens populate şi câteva zone industriale şi comerciale. şi în care este localizat cimitirul principal al oraşului. crt.392 Transportul public periurban este asigurat între Municipiul Bacău şi majoritatea localită ilor din jude ul Bacău de 29 de operatori de transport. În schimb. sunt deservite corespunzător. Zona centrală a oraşului.U. cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute) şi nedeservit în celelalte ore ale zilei. produse de „Katel Group”: . 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Operator transport cu plecare Dotări transport din Autogara Bacău A–M Kam Srl M Land Trans Srl. Prin aceste zone trec majoritatea liniilor din sistem. Transportul de călători este realizat pe 37 trasee cu microbuze şi pe 39 trasee cu autobuze. axa rutieră Milcov – Caragiale. M Solo Impex Srl M Sprinter Com Srl M Stegaiu Srl M/A Steptrans Srl M Teletrans Srl M Transport Bistrita SA A Sursa: Prelucrare datelor preluate de la csjbacau Transport public jude ean cu servicii regulate 2008-2011 Puncte critice eviden iate în cadrul Studiului de circula ie efectuat de Primăria Bacău Din punct de vedere al spa iului acoperit de servicii de transport public urban şi de programul după care aceste servicii sunt oferite. . B-dul Sandu Sturdza.P.947 441 114 Pasageri transporta i 1. zone ale Municipiului complet lipsite de serviciul de transport public.D. M Remidis Srl M Sog Trans SRL. Zona crt. Gării. M Lortrans Srl A Massaro Trans Srl M Norman Impex SRL M President Srl .21 instala ii de semaforizare pentru vehicule. este deservită doar de linia 14. 57 din 221 .023 33.136. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Operator transport cu Dotări transport plecare din Autogara Bacău A–M Alexandropol Impex SRL M SC Alexdomat SRL A Alitrans Srl M şi A Culiardo Srl M Danger Com Srl M Denismar Trans Srl M Dragoliv Service Srl M şi A Ecoplante Srl A Eledia Srl M Eliscomex. pe care mijloacele de transport se succed la intervale de ordinul a 30 .Srl M Euro-Acva SRL A/M Gap Trust Srl A Grup Atyc Srl A şi M Holias SRL M Impex Puiu Srl M Nr. Şerbăneşti şi Pod Siret) sunt deservite de linii mult mai restrânse numeric. De asemenea. str. Există. 1 România 2 Regiune Nord-Est 3 Bacău Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Număr de vehicule în inventar 5. serviciu insuficient şi lipsa serviciului de transport. cu plecare din Autogara Bacău. toate cartierele periferice (Gherăieşti. jumătatea de sud a centrului oraşului (str.I. se pot identifica mai mult zone ale oraşului. crt.441 113. Intersec iile semaforizate: 27 de instala ii de semaforizare. cu 3 stadii principale ale serviciilor: serviciu corespunzător. Pag.40 minute.

Bucegi. 8. 9. Milcov – Str. mai ales în coresponden ă cu intersec iile dintre directoarele principale ale oraului. -1 instala ie de semaforizare pentru pietoni se află de-a lungul străzii Miori ei. Astfel există următoarele zone special semaforizate: . 16. 9 Mai – B-dul Alexandru cel Bun. Toate aceste instala ii prevăd prezen a fazei pentru traversarea pietonilor în cadrul fiecărui ciclu. Mihai Viteazu. Str. 21. B-dul Unirii – Str. BACAU Intergroup engineering Instala iile pentru traversare pietonală a străzilor se localizează în principal de-a lungul directoarei cu un flux de vehicule superior cu scopul de a permite o siguran ă mai mare în circula ia pietonilor. 4. Narciselor – Str. Str. B-dul Alexandru cel Bun – Str. Tecuciului 75 Pag. fie în coresponden ă celor nesemaforizate. Spiru Haret – Str. Str. 9 Mai. Str. Miori ei – Str. Str. Nicolae Bălcescu – Str. Mai jos sunt enumerate cele 10 intersec ii semaforizate congestionate: 1. 14. 17. localizate în mod difuz de-a lungul întregii re ele rutiere. Bicaz.D.P. Nicolae Bălcescu – B-dul Unirii. Str. Str.4 instala ii de semaforizare pentru pietoni sunt situate de-a lungul străzii Calea Marasesti la Nord de linia feroviară. Alexei Tolstoi – Str. Str. Str. 24. Constantei – Str. 10. B-dul Unirii – Str. Izvoare. Narciselor. 3. Milcov – Str. Nicolae Bălcescu. Str. 13. Str. Str. Stadionului. Pie ii – Str. Carpa i. Str. Pie ii. Milcov – Str. Stadionului – Str. Vadul Bistri ei. 2. 20. 9 Mai – Str. scopul de a reglementa şi modera viteza de deplasare de-a lungul axelor unde sunt localizate acestea. Energiei. Erou Ciprian Pintea. În special. Constantin Ene – Str. Ioan Luca Caragiale. Oituz – Str. dintre care 10 se află în coresponden ă cu intersec iile semaforizate. Alecu Russo. Dumbravei. Calea Mărăşeşti – Str. fie în coresponden a intersec iilor semaforizate. 7. -1 instala ie de semaforizare pentru pietoni este situat în apropiere de Policlinica Veche.U. Banca Na ională (semaforizare prevăzută în cadrul interven iilor de modificare a viabilită ii). Ion Luca Caragiale. 19. 22. 18. Instala iile de semaforizare pentru vehicule sunt. B-dul Unirii – Str. în schimb. Instala iile de semaforizare. George Bacovia – Str. Calea Mărăşeşti – Str. mai ales de-a lungul directoarelor principale Nord-Sud. faza de roşu pentru vehicule are. 5. Ana Ipatescu – Str. Oituz .I. Calea Mărăşeşti – Str. 15. 6.Kogălniceanu – Str. sunt prevăzute cu timer pentru numărarea timpului de schimbare cu indicarea timpului rămas înainte ca semaforul să îşi schimbe culoarea (de la verde la roşu şi invers). Gării (semaforizare prevăzuta în cadrul interven iilor de modificare a viabilită ii). Str. de asemenea. În cadrul acestor cicluri. Alexei Tolstoi – Str. nefiind de tipul „la cererea pietonului”. Cele 14 intersec ii congestionate nesemaforizate sunt următoarele: 11. toate cu ciclu fix. Str. 9 Mai. 58 din 221 . Punctele de congestie importante identificate de către Administra ia Locală sunt în număr de 24. Garofi ei. B-dul Ionita Sandu Sturdza – Calea Marasesti – Str. Miori ei – Str. 12. 23. fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie. Vadul Bistri ei – Str. Spiru Haret – Str. Str.

str. exista şi străzi pe care circula ia se desfăşoară în condi ii greoaie (un număr total de 71 de străzi. Piteşti. Traficul în zona de centru a Municipiului. Deşi ocupă doar o pozi ie de mijloc între cei 13 poli de creştere supuşi analizei. acestea fiind asfaltate şi iluminate corespunzător. Conform estimărilor. 6. 60% din traficul la nivel de municipiu este unul de tranzit. toată zona situată la vest de calea ferată (caracterizată de aşezări reziden iale şi productive). din care 59 au fost complet neglijate. Transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte întreaga popula ie. Râmnicu Vâlcea. transportul public de călători este inexistent. Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului . 4. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1.P. 59 din 221 .D. 12. Deva). Târgu Mureş. Transportul în comun se desfăşoară foarte lent. Baia Mare. viteza comerciala medie fiind de 15 km/h. care răspund. B-dul Sandu Sturdza. 10. O buna parte a Municipiului. Brăila. 11. dar mai ales la orele de vârf. cu o lungime totala de 200. datorita aglomerărilor frecvente. 9. pasajelor şi parcărilor este buna în propor ie de 90%. iar 12 se prezintă în condi ii satisfăcătoare). Constantin Ene). Pag. Traficul de tranzit scade foarte mult viteza traficului în cadrul Municipiului. Gării. de-a lungul directoarelor principale Nord-Sud. Oradea.I. necesita ilor transportului în comun. fie beneficiază de servicii insuficiente. 3. Deşi. pode elor.caracterizată de aşezări reziden iale de dimensiuni importante). (87 dintre străzi au fost complet reabilitate iar 164 sunt în stare buna de func ionare). Semafoarele sunt cu ciclu fix şi nu au prevăzute func ii de prioritizare a transportului public. în măsura redusă. se desfăşoară foarte lent. cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute). de transportul public în măsură redusă (cartierele Gherăieşti şi Şerbăneşti). Satu Mare. în care este localizat cimitirul principal al oraşului. În zone precum Cartierul Izvoare şi Aeroportul la sud. fie în coresponden ă cu străzi nesemaforizate.196 km.U. 13. 8. 2. 5. dintr-un număr total de 13 poli de creştere analiza i la nivel na ional. dens populate şi câteva zone industriale şi comerciale este deservită doar de linia 14. reprezentată printr-un număr de 322 de artere. Sibiu. de-a lungul căreia există locuin e reziden iale. în general. Arad. Există cartiere periferice deservite. Bacău. zona de vest str. în ceea ce priveşte lungimea totală a străzilor din cadrul său. datorita aglomerărilor frecvente pe care le cauzează. Semaforizarea (deşi are un important rol în men inerea ordinii în circula ie) nu mai reuşeşte sa asigure cele mai bune condi ii de trafic. fie nu beneficiază deloc de servicii publice de transport al calatorilor. fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie. Axa rutieră Milcov – Caragiale. Starea podurilor. gradul de acoperire cu străzi a teritoriului extravilan este scăzut – Municipiul Bacău se afla pe pozi ia a 9-a din 13 poli de creştere ce au fost analiza i (Gala i. Suceava. Municipiul Bacău are o re ea stradală bine dezvoltata. în mare parte. 7. În special. în prezent. Municipiul Bacău se situează pe locul al 7-lea în statisticile privind lungimea totală a arterelor ce compun re eaua stradală municipală. jumătatea de sud a centrului oraşului (str. condi ia străzilor ce alcătuiesc re eaua stradala a Municipiului Bacău este buna. Prin compara ie cu al i poli urbani de creştere la nivel na ional.

5 46.5 66.1 390.2 kilometri.0 13.335. Materialul conductelor În tabelul următor se prezintă lungimea şi diametrele conductelor de alimentare cu apă potabile: Destina ia conductelor Lungimea conductelor % din lungimea totala a conductelor 50.0 9. Re eaua de alimentare cu apa În prezent.335. 1 2 3 4 5 6 Lungime totala conducte canalizare publica (km) Iaşi 562.0 33.0 100 42 58 Nota: s-a luat în considerare şi aduc iunea Valea Uzului Bacău – 35 km beton comprimat şi 27 km otel.3 1.1 din întreg jude ul Bacău şi 212. pe primul loc în privin a lungimii totale a conductelor de alimentare cu apă şi pe locul 2 în ceea ce priveşte situa ia apei potabile distribuite pentru uz casnic.C.D.P. 60 din 221 .0 Suceava 686. Tabel 20: Situa ie comparativă Canalizare publica şi alimentare cu apa potabilă din regiunea NE în 2007 Nr.2 150 – 400 Distribu ie 172.7 59 41 Otel 108.9 31.5 147.5 29.9 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Jude ul Lungime totala conducte alimentare cu apa (km) 1. estimarea făcându-se în func ie de cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor.0 6.290.338. crt.251.0 Neam 319. Bacău.2 Volum de apa potabila distribuita uz casnic (mii mc) 24.I.8 Diametrul în sec iune (mm) 600 – 800 Transport 114.1 14.5 25.9 Botoşani 228.U. Municipiul Bacău se află pe locul 10 în clasamentul polilor de dezvoltare urbană. Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor se desfăşoară printr-un sistem inelar cu lungimea totală de 255.3 30 70 Beton armat 45 10. Municipiul Bacău de ine 324.0 9.0 1. COMPANIA APA S.0 35.5 9.116. Cantitatea estimată pentru municipiul Bacău este de 103 l/locuitor şi zi.A. cca 85% din totalul străzilor existente sunt prevăzute cu conducte de apa potabila.6 km de conducte de canalizare din cei 552.0 131. în Municipiul Bacău.6 37.4 85.1980 După 1980 a conductelor bună deteriorată Fonta 141. în privin a lungimii totale a conductelor din sistemul de canalizare.1 Bacău 552.0 43. Situa ia privind lungimea în km a re elelor de apa potabila şi a materialelor din care sunt executate: Lungimea conductelor (km) % din Starea conductelor lungimea totala % Total Din care executate în perioada: (km) Până în 1960 1960 .769.4 796.1 100 TOTAL 324.9 Vaslui 482.1 23 – 52 Branşamente 38.244.6 11.9 50 50 Azbociment 29.632.016.0 15.5 km de conducte de apa potabila din cei 1.6 27.0 5. SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APA ŞI CANALIZARE În anul 2007. Starea conductelor % bună deteriorată 57 43 33 67 50 50 Pag.0 907. BACAU Intergroup engineering F.0 1.0 existen i la nivel de jude .2 Sursa: S. jude ul Bacău se situa pe locul 3 din cele 6 jude e din Regiunea Nord-Est.

09 Târgu Mureş 291. analiza calitatii apei şi pomparea apei potabile în rezervoarele de înmagazinare se face prin 2 conducte F 600 mm. situa ia conductelor este analizată şi conductele aflate în stare de deteriorare avansată au fost propuse pentru a fi înlocuite în anul 2010.512 0.C.309 1 5.114 7 4. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Lungime simplă a re elei de apă potabilă (km) Lungime simplă a re elei de apă potabilă / 1000 locuitori (km/loc) Cantitate apă Cantitate apă potabilă potabilă distribuită distribuită consumatorilor uz casnicClasament consumatorilor / cap de locuitor uz casnic (mii (mc/locuitor/zi) mc) 14.90 Suceava 193.684 0. Apa colectata din sursele enumerate mai sus. Alimentarea cu apa potabila a popula iei şi industriilor din Municipiul Bacău este administrată de S.87 Arad 539.092 12 5. Se poate aprecia ca. Sta ia de pompare Gheraiesti înmagazinează apa captată din fronturile Gheraiesti I (în prezent. respectiv 200 mc. Bacău.2 2.4 3.311 0.77 Brăila 470.150 l/om•zi ca un necesar ce acoperă consumul gospodăresc (mult deasupra limitei minime.952 0. o valoare de 80 .097 11 4.0 1. Front Gheraiesti II (Lunca).I.107 8 5.118 5 17.0 2. analiza Pag.150 l/om•zi este ra ională. conducta DN 800 mm din tuburi PREMO care face legătura dintre rezervorul de 10 000 m3 şi re elele de distribu ie din zona centrala şi de sud ale oraşului.103 9 3. COMPANIA APA S. În conformitate cu datele primite de la furnizorul acestor servicii.078 13 6.7 1. Hemeiusi II şi Mărgineni intr-un rezervor de 10000 mc. Gheraiesti II Lunca (în prezent. Bacău este asigurata prin: conducta DN 600 mm din fonta cenuşie care face legătura dintre rezervoarele 2 x 5000 m3 şi re elele de distribu ie din zona de N-V a oraşului. Hemeiusi I.793 0.0 1.912 0.804 0.9 2.60 Râmnicu Vâlcea 215. este tratata la Sta ia de tratare Caraboaia (Darmanesti). 61 din 221 .16 Sibiu 328. cu un consum de 103 l/om şi zi Municipiul Bacău se încadrează în consumul specific de apă estimat de normativele în vigoare.14 Oradea 564. Hemeiusi II. aceasta este transportată către municipiul Bacău printr-o conductă de aduc iune Dn 800 mm.zi). Clorinarea apei.793 0. BACAU Intergroup engineering Tabel 21: Re ea de distribu ie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2007) Nr. Sta ia de pompare Mărgineni înmagazinează apa captată din fronturile Hemeiusi I. amplasata la 62 km N-V de municipiul Bacău. în func ie de fondurile publice disponibile.14 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Norma de calcul la alimentare cu apă este în mod obişnuit de 100 .409 0.0 2.103 10 7. are 35 de pu uri care sunt în conservare) şi Mărgineni II (în prezent.0 1.1 2. Principalele surse de apa din Municipiul Bacău sunt: surse de suprafa ă: Lacul Poiana Uzului surse subterane: Front Gheraiesti I.099 0. După tratare.A.132 2 7.95 Baia Mare 293.05 Satu Mare 185.70 Bacău 262. are 16 pu uri din care 13 pu uri sunt func ionale) în 4 rezervoare (2 x 10000 mc şi 2 x 5000 mc).0 1.350 0. Front Mărgineni I. formata din tuburi de beton precomprimat (35 km) şi tuburi de o el (27 km). Front Mărgineni II. în func ie de zona şi resursa de apă.47 Piteşti 494. clorinarea apei.132 3 Municipiul Gala i 530. Descărcarea rezervoarelor către re elele de distribu ie a Mun.78 Deva 78. are 44 de pu uri din care doar 18 pu uri sunt func ionale). după OMS 40 l/om.3 1.116 6 4.D.124 0.325 0.U.119 4 7.P. Este relativ greu de ales o valoare pentru consumul specific de apa.5 1.

Al. str.6 km din re eaua de canalizare a municipiului Bacău are o vechime de peste 30 de ani şi necesită supraveghere atentă. Constan ei – par ial. Prelungirea Bradului. Ghioceilor. Al. str. BACAU Intergroup engineering calită ii apei şi pomparea apei potabile în re eaua de distribu ie a municipiului Bacău se face prin 3 conducte ( 2x 600 mm şi 1 x 800 mm). Castanilor. Al. str. Donici – par ial. 2.P. str. Ghioceilor. str. Dig. Barnat. în prezent este finalizată treapta de epurare mecanică.8 43. str. Bradului. PVC . BETON . În Municipiul Bacău este în func iune o sta ie de epurare cu capacitate de 900 l/s. Al Parcului. Probleme ale re elei de canalizare: Lipsa capacitate de preluare ape pluviale a colectoarelor: Intersec ia străzilor Miori a.4 24.0 8. Lalelelor.6 26. str. conductelor (mm) Materiale din care sunt realizate conductele: 1. Diam. Termenul de punere în func iune a investi iei este luna decembrie 2010 pentru o capacitate de 1600 l/s. Castanilor. str.2 19. Calitate slabă a conductelor de beton şi lipsă etanşeitate la colectoare secundare şi racorduri pentru dimensiuni cuprinse între 200 şi 500 mm: str. Vrancei.3 TOTAL 212. racorduri şi sta ii de pompare. Rădăcini pătrunse în colectoare şi racorduri: str. colectoare secundare. str. Izvoare. Ghioceilor – par ial. Narciselor.3 142. Milcov. str.C. Constantei – par ial. A. care în prezent se află în curs de modernizare şi retehnologizare în cadrul unui proiect ISPA. Milcov intersec ie cu str. Situa ia privind lungimea în km a conductelor de canalizare şi diametrul lor este prezentată în tabelul următor: Lungimea conductelor (Km) Din care executate în perioada: Total (Km) Până în 1960 1960-1980 După 1980 200 – 500 102.11 %. Bacău. Str. Lalelelor – par ial. 2. Lascar Bogdan – cartier Şerbăneşti. În prezent.7 60. Re eaua de canalizarea municipiului Bacău Re eaua de canalizare este realizată în sistem unitar şi este compusă din: colectoare principale. Gh. COMPANIA APA S.U.10 % Pe re eaua de canalizare sunt prevăzute 7 sta ii de pompare. Alte defecte majore identificate sunt subdimensionarea diametrelor conductelor re elei şi spărturile la îmbinările acestora. str. Pr.A. Panselelor. str. Panselelor. Russo.0 5. A.4 2. str.79 %. Vadul Bistri ei. PAFSIN . str. str. str. Pag.D. Pantă necorespunzătoare la re ele de canalizare (în principal racorduri de canalizare cu Dn 200 – 400 mm la blocuri) din ansambluri de locuin e din zonele joase: ans. 62 din 221 . aproximativ 80 km din totalul de 212.4 10. Stadionului. Abatorului. 3. str. Str. Violetelor.I. Milcov. Lalelelor.1 23. Ştefan cel Mare. Pr. de locuin e Milcov cuprins între străzile Stadionului. Violetelor.3 500 – 1000 77. str. str. Viorelelor. Străzi care nu au colector de canalizare (incluse în MASTER PLAN). Russo.9 Peste 1000 33. str Viorelelor – par ial. 9 Mai. Str. Bradului.5 58. Exista 3 deversoare pentru evacuarea direct la emisar a debitului de ape pluviale ca urmare a precipita iilor abundente: str.5 Sursa: S. care conduc la frecvente blocaje şi creşterea debitelor de infiltra ie şi exfiltratie. str. Letea – în incinta ştrandului Letea.

096 659 2. Aroneanu CT4/6 9 Mai CT Bistri a CTGrup Şcolar CTParc 1 CT Prefectura CT Primărie Sursa: S. ce asigură alimentarea cu căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum pentru consumatorii aferen i. reprezentată de un CAF 100 Gcal/h amplasat pe strada Letea nr. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1) În cadrul jude elor din regiunea Nord Est.C.6 km de conducte de canalizare.90% din totalul beneficiarilor din municipiul Bacău. Iosif Cocea 16 str.476 1.12 str. CET S.70 Adresa str.36 str.47 5.6 str. ele fiind mai vechi de 30 de ani. Subsistemul compus din 10 CT cu re elele termice secundare aferente fiecărei CT este prezentat în tabelul de mai jos: Nr. 67 puncte termice (PT). G. Vasile Alecsandri nr.81 5.40 10.65 0.C. Marasesti nr. Aleea Parcului nr. 5) Conductele de alimentare cu apă din azbociment şi o el sunt deteriorate în procent de 70% 100%. aflată în administrarea S. 18 str.63 6.I.697 124 o re ea termică primară ce asigură transportul căldurii sub formă de apă fierbinte de la sursa centralizată SC CET SA Bacău. 22 Decembrie 3 str. 2) În cadrul polilor de dezvoltare urbană Municipiul Bacău se situează pe locul 10 în ceea ce priveşte re eaua de distribu ie a apei potabile. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Denumirea CT CT2 Miori a CT3 Miori a CT3/2 Marasesti CT3/5 Dr.81 11. crt.A.566 7. 10 surse de producere descentralizată. amplasate pe străzile indicate în tabelul de mai jos aflate în administrarea SC CET SA Bacău.180 1.888 1.U. sub formă a 10 centre termice pentru ansambluri de clădiri (CT). un număr de 57 Pag. pe primul loc în ceea ce priveşte lungimea totală a conductelor de alimentare cu apă şi pe locul 2 în ceea ce priveşte situa ia apei potabile distribuite pentru uz casnic. SACET S.066 2. o sursa de producere centralizată a căldurii.9 str.7%. Viteazu nr. BACĂU Putere termica instalata (MWt) 5. Marasesti nr. conductele de beton fiind deteriorate în procent de 37. Chimiei nr.593 2. M.P. 28. Din cele 67 de puncte termice. deservind circa 85 . Marasesti nr. Luminii nr.A. 3) Cu un consum de 103 l/om şi zi municipiul Bacău se încadrează în consumul specific de apă estimat de normativele în vigoare între 100 – 150 l/om zi.2 str.3 bis str.81 4. 6. probleme cu privire la colectarea şi epurarea apelor uzate menajere. 8) Pe 15% din străzile pe care sunt locuin e nu există colectoare de canalizare. 6 An PIF 1975 1975 1961 1963 1963 2002 1973 1960 1960 1964 Lungime canal termic (m) 5.98 5. reprezentată de centrala de cogenerare amplasată pe str.5 km de conducte de apa potabila şi 212. SERVICIUL DE FURNIZARE ENERGIE TERMICA AL MUNICIPIULUI BACAU Sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă şi căldura a Municipiului Bacău se compune din: o sursa de producere centralizată a căldurii. 7) Sistemul de canalizare are. 4) Municipiul Bacău de ine 324. jude ul Bacău este pe locul 3 în privin a lungimii totale a conductelor din sistemul de canalizare.81 1. 9 Mai nr. de asemenea. aflată în administrarea SC CET SA Bacău. Bacău. 63 din 221 .D.

05%. PT40. 21. H Mihai Viteazu. Serviciul de ridicare a presiunii apei potabile pentru consumatorii din blocurile de locuin e cu regim de înăl ime de peste P+4 se realizează prin intermediul a 29 de sta ii de hidrofor. PT20. iar 10 puncte termice.33%. BACĂU Întreaga re ea primară este de tip arborescent (radial). Din totalul re elei primare. 20. CET S. având valori cuprinse între 65 şi 1000 mm. Exista numeroase trasee de conducte blindate. PT115. PT16. lungimea sa şi modul de amplasare este prezentată în detaliu în tabelul de mai jos: Nr. crt. H Cornişa. CET S. în circuit închis.I. Distribu ia energiei termice se realizează prin cele 67 de puncte termice ce asigură alimentarea cu căldura pentru încălzire şi apă caldă de consum pentru consumatorii aferen i. dar.D. PT 15. PT61. Dn conducta Dn 65 – Dn 1000 mm Tipul de izola ie clasica preizolată Lungimea traseu (M) Totala După modul de amplasare Canale Canale Exterioara nevizitabile vizitabile 200 21468 20124 7949 Anul PIF 1976 1995 - 1 Total 47. PT19.P. PT 14.600 49541 Sursa: S. PT96. H Nicolae Bălcescu 12.5 km de traseu sunt amplasa i aerian ceea ce reprezintă cca 43. aşa cum este prezentată în tabelul de mai jos: Pag.C. din cauza pierderilor mari de agent termic.62%. trec conducte de apă potabilă. Conductele sunt amplasate subteran sau aerian. PT64.A. Ca urmare a economiei de energie electrica realizata de noile sta ii de hidrofor rezultă o economie de combustibil. un număr de 57 se află în administrarea S.C. PT44. în realitate. iar 7. PT2.U. 64 din 221 . se afla în administrarea acestora. BACAU Intergroup engineering se află în administrarea SC CET SA Bacău SA iar 10 puncte termice.A. Diametrele nominale ale re elei sunt identice pentru tur şi retur. PT31. H Razboieni. care asigură transportul apei fierbin i de la SC CET SA Bacău la diverse puncte termice este un sistem bitubular închis. adică cca 16. Sistemul de re ele termice primare. în canale vizibile. PT6. În cadrul următoarelor loca ii au fost modernizate Hidrofoarele: PT1. PT30. în canale termice comune pentru conductele de încălzire (tur/retur) şi pentru cele de apă caldă de consum (tur/recirculare) nevizitabile (în mai multe situa ii. conducte de gaze. Re eaua Termică Primară are o lungime totala de cca 99 km de conducta.941 1. adică cca 40. precum şi re elele de canalizare). PT18. PT22. Re eaua secundara se compune din: re eaua secundara de încălzire are o lungime totala de circa 117 km de traseu re eaua de apa calda de consum are o lungime totala de 110 km de traseu Amplasarea re elei secundare este atât de tip suprateran cât şi subteran. Situa ia re elei termice primare. se află în administrarea acestora. cu conducte tur-retur de acelaşi diametru nominal (DN). ce deservesc numai agen i comerciali. ca urmare a debransarii consumatorilor.2 km sunt amplasa i subteran. PT45. CT3 Miori a. iar celelalte tipodimensiuni sunt amplasate atât subteran cât şi aerian. prin canalele termice nevizitabile. Re eaua termica primară este amplasata pe un teren a cărui denivelare maxima atinge cca13 m (cota minima de tern 155 m la PT 14 şi cota maxima de 168 m la PT21). PT151. Din cele 67 de puncte termice. PT59. Re eaua primară de transport cu diametre cuprinse între 65-360 mm este 100% amplasată subteran (cu excep ia conductelor de Dn 200 mm care sunt amplasate şi suprateran). PT69. ceea ce înseamnă cca 49. re eaua se comportă ca o re ea semideschisă.9 km sunt amplasa i subterane. în canale nevizitabile. ce deservesc numai agen i comerciali.5 km de traseu. PT4. Aceste conducte au fost puse în func iune în perioada în perioada 1976 – 1995. H Nicolae Bălcescu 1.

69 261. Pag.346 Gaze distribuite total uz casnic/ cap de locuitor (mc/loc) 103. BACAU Intergroup engineering Energie electrică MWh/an Tone combustibil conven ional 1. crt. 2. 10 centre termice.5 km de conductă cu diametre între 65 – 1000 mm.674 32.52 173. apă caldă şi căldură.224 51.86 13. Tabel 22: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Nr.45 442.749 39.50 275.502 17.718 Concluzii: 1. 67 puncte termice şi re eaua primara termica ce cuprinde 49.06 388.66 Clasament 12 8 13 6 11 7 1 4 3 2 9 10 5 Media Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În compara ie cu ceilal i 12 poli de dezvoltare urbana.80 221. re eaua comportându-se ca o re ea semideschisă.756 2.201 44.I.22 200.178 22. SERVICIUL DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE În Municipiul Bacău.D. re eaua de gaze naturale este concesionată către S. 3. Exista numeroase trasee de conducte blindate.348 40.436 2.A.56 145. 65 din 221 .85 135.113 17. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Brăila Oradea Bacău Piteşti Arad Sibiu Târgu Mureş Baia Mare Satu Mare Râmnicu Vâlcea Suceava Deva Gaze distribuite total uz casnic (mii mc) 30.C.321 15.61 366. care asigură exploatarea re elei.523 68. până la nivelul consumatorului final. H. ca urmare a debranşării consumatorilor (15 – 20 % din străzi).386 37. este asigurată de SC CET SA Bacău prin: centrala de cogenerare. reabilitarea şi între inerea tuturor instala iilor existente. E-ON Gaz S.423 505 918 Tone echivalent petrol 948 335 613 Consum hidrofoare existente Consum hidrofoare noi Economie de energie electrica /combustibil 5.01 155.848 33. care acoperă în procent de 87% din beneficiarii existen i în municipiul Bacău.40 219.U.P.038 3. Exista pierderi mari de agent termic în re eaua primara termica datorita gradului de uzura ridicat al conductelor. Bacău se clasează pe locul 6 în ceea ce priveşte volumul de gaz distribuit pentru uz casnic pe cap de locuitor. Alimentarea cu energie termică a Municipiul Bacău. conducte ce au fost puse în func iune în perioada în perioada 1976 – 1995.

324 din care: pentru uz casnic 132.492. cu un consum de 219.0 710.787. din care pentru uz casnic 39.P. 3.635 222. Compania E.313 534.0 48. oraşe. cu o lungime 216.474.000 m3. Jude ul Bacău se clasează pe locul 2 în regiunea Nord-Est. 1 2 3 4 5 6 Jude ul Iaşi Bacău Neam Vaslui Botoşani Suceava Lungime totala conducte gaze naturale (km) 750.la sfârşitul anului Total din care: municipii şi oraşe Lungimea simplă a conductelor de distribu ie a gazelor naturale (km) .441 400.0 32.0 25.9 Volum de gaze naturale consumate uz casnic (mii mc) 75.0 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Conform tabelului de mai sus jude ul Bacău se situează pe locul 2 cu privire la lungimea conductelor de gaze naturale şi pe locul 2 la situa ia consumului de gaze naturale folosit pentru uz casnic din cele 6 jude e din Regiunea Nord Est.U. 2. comune Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Tabel 23: Situa ie conductelor de gaze naturale din regiunea NE în 2007 Nr. crt.0 743. Situa ia acoperirii cu conducte şi instala ii de furnizare a gazelor naturale este de 85% din municipiul Bacău. Re eaua şi volumul gazelor naturale distribuite Jude ul Bacău Anii Localită i 1) în care se distribuie gaze naturale (număr) .0 32.On Gaz a reabilitat circa 9.7 Volumul gazelor naturale distribuite ( mii m³ ) Total 310. reprezentând un grad de acoperire de 851% raportat la suprafa a municipiului cu un volum de gaze naturale distribuite de 129.0 722.052 408.0 73. Municipiul Bacău se clasează pe locul 6 în privin a distribu iei de gaz natural pentru uz casnic/cap de locuitor.I. după Jude ul Iaşi.la sfârşitul anului662.1 206.4 739.787 2002 22 8 2003 25 8 2004 23 8 2005 24 8 2006 25 8 2007 26 8 1) Municipii.471 76.600 m. Infrastructura de alimentare cu gaze naturale este bine dezvoltata.5 km de conducte şi branşamente de gaze naturale în cartierul Bistri a Lac din municipiul Bacău. 1 Anuarul statistic al Municipiului Bacău Pag.000 m3.612 409. ea acoperind 85% din suprafa a Municipiul Bacău.925.8 237.715 77. Concluzii: 1.9 681.D.4 415.765.403 494.85 mc/locuitor/an.7 371.790. BACAU Intergroup engineering Lungimea simplă a conductelor de distribu ie a gazelor naturale din Municipiul Bacău este de 216. în clasamentul polilor de dezvoltare urbana.331.222 78.9 739. din punct de vedere al lungimii conductelor de distribu ie.600 m (2007). 66 din 221 .178.011 73.

079 194. Jude ul Bacău Plătitori de taxă pentru serviciul Plătitori de taxă pentru serviciul public de radio (număr) public de televiziune (număr) 2001 206.D.201 97 290.054 85 3. MihuNET. Operatorii de televiziune prin cablu sunt UPCASTRAL. BACAU Intergroup engineering 4.wireless 5) ROMTELECOM . CityNET.wireless numai pentru abona i 2) RDS&RCS .014 177. INTERNET. TELEFONIE. SERVICII DE TELECOMUNICA II.380 174. RDS.035 186.290 2002 70.372 130. Datorită scumpirii agentului termic.987 Sursa: Societatea Română de Televiziune şi Consiliul Na ional al Audiovizualului În continuare este prezentata o situa ie a utilizării serviciilor de telefonie: Tabel 24: Activită ile de telefonie1) în anii 2000.979 441 469. cablu.686 44 2. agentul termic fiind asigurat cu centrale de apartament pe gaze naturale.443 2002 136. fibră optică: 1) UPC . Se poate observa ca numărul plătitorilor de taxa pentru serviciul public de radio a scăzut considerabil. 2002. UPC precum şi furnizorii zonali de semnal TV: Deyvid Tv.568 20 2.P.469 2001 132.I.502 75. 2003. există apartamente şi gospodării individuale debranşate de la sistemul central de încălzire.wireless Al i furnizori de servicii de internet sunt: ASYnet. 2001. Overnet.418 2003 234. iar cel a plătitorilor de taxa pentru serviciul public de televiziune s-a dublat în 2007 comparativ cu 2001.149 2004 135.re ea de fibră optică combinată cu cablu .fibră optică . serviciile de telecomunica ii sunt asigurate în procent de 90% de Romtelecom.re ea de fibră optică combinată cu cablu 3) AIR BITES .884 Concluzii: 1) În municipiul Bacău. Digi TV. Pag.748 2004 182.U.664 2003 137.re ea de fibră optică combinată cu cablu 4) EUROWEB . În următorul tabel se prezintă numărul de plătitori de taxă pentru serviciul public de radio şi televiziune în perioada 2001 – 2007. În municipiul Bacău televiziunea prin cablu este în mare parte asigurată de un singur operator de televiziune digitala prin satelit. Focus Sat.565 Sursa INSSA 2008 Convorbiri telefonice (re eaua fixă a Romtelecom SA) (mii minute) Interurbane Automate Interna ionale Interna ionale manuale (mii impulsuri) manuale automate 187 512.wireless 6) ORANGE . Bacău Abonamente telefonice Anii (număr) 2000 126.440 76. 67 din 221 .re ea de fibra optică combinată cu cablu . serviciile de telecomunica ii sunt diversificate şi sunt oferite de mai mul i furnizori. 2004 în jude ul Bacău Jud.wireless 7) VODAFONE . TELEVIZIUNE În Municipiul Bacău.983 2007 160.780 317 383. I.903 2005 177. CABLU.836 2006 165.re ea de fibră optică .464 94 4. Royal Cablu TV.305 67 621. Re ele de internet sunt asigurate de următorii operatori prin re ele de mai multe tipuri: wireless. Fx Net Airbites.416 104 4.

str.50 0. Tolstoi. str. Partizani. str. Banca Na ionala. I. În municipiul Bacău exista 33 de străzi pe care lipsesc stâlpii de iluminat public: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 ALEEA MOLDOVI EI CALEA DR.40 Linie electrica subterana joasa 60% 138. Gheraiesti.ALEXANDRU SAFRAN BARAJULUI CANTONULUI CEZAR UNCESCU CONSTANTIN MUŞAT CĂPITAN ERNEST TÂR ESCU CĂPITAN VASILE MERICA CIREŞOAIA CRĂI ELOR CONSTANTIN PLATON COSTACHE RADU GHEORGHE HOCIUNG GHEORGHE NEGEL GHEORGHE VRÂNCEANU GENERAL DR. Pag. Caragiale.65 310. Mărgineni. 22 Decembrie. Bacovia. E-ON Moldova Distribu ie S.4 kV tensiune. 68 din 221 . str.4 kV 6/10/20 kV 0.L. Vadu Bistri ei. 9 Mai.C. Semnalul de televiziune se transmite prin re ea aeriană. Posturi de transformare Sta ii electrice: Bălcescu. reabilitarea şi între inerea tuturor instala iilor existente. IIuminatul public necesita reabilitare pe străzile: Calea Marasesti. Cornişa Bistri ei. iluminat public Linie electrica subterana medie tensiune Linie electrica subterana joasă tensiune 60% 65% 40% 50% 60% 28. Calea Moldovei.89 0. Starea de uzură a instala iilor este între 40 – 60% În perioada 2006 – 2009 concesionarul a reabilitat 33.D. str.DRAGOMIR BADIU GENERAL EREMIA GRIGORESCU lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 GRIGORE TĂBĂCARU LIBERTĂ II LOCOTENENT VASILE NICULESCU MACILOR MAREŞAL ALEXANDRU AVERESCU OGORULUI ORIZONTULUI PETUNIILOR POLIGONULUI RODNEI SALCÂMILOR ŞTEFAN ZELETIN TIMPULUI TURBINEI VASILE MERICA ZORELELOR lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi De asemenea sunt străzi cu avarii frecvente ale iluminatului public: str. str. Serviciul de telefonie are acoperire de 95% în cazul re elelor fixe şi de 99% în cazul re elelor de telefonie mobila. Letea. str. SERVICII DE FURNIZARE ENERGIE ELECTRICA ŞI ILUMINAT PUBLIC În Municipiul Bacău.P. Caragiale. re eaua de energie electrică este concesionată către S. str. de uzură) Capacită i Lungimi Tensiuni (km) Faza de lucru Lucrări reabilitare lungime anul (km) Linie electrică aeriană medie tensiune Linie electrica aeriana joasa tensiune Linie electrica aeriana joasa tensiune. Acoperirea cu re ele electrice este de 99%. Nicolae Bălcescu.4 kV execu ie 2006 2009 33. care asigură exploatarea re elei.84 6/10/20 kV 114. iluminat public 411 buc. Milcov Sursa E.30 0.4 kV 51. BACAU Intergroup engineering 2) Popula ia are acces foarte facil la serviciile de telefonie. J.ON Moldova Distribu ie SA Primăria Bacău are în administrare serviciul de iluminat public.90% din municipiul Bacău. 3) Aproape toata popula ia Municipiului are acces la servicii de televiziune. str. Iluminatul public are 3 tipuri de re ele: combinată. Calea Moineşti. cablu TV.I.4 km din linia electrică subterană de medie tensiune. I. Milcov. În tabelul de mai jos este prezentata situa ia instala iilor electrice în Municipiul Bacău. Tipul instala iei Starea instala iei (%) (st. str. Nufărului. în propor ie de 85 . aeriană şi îngropată.L.30 325.A.U.

autogunoiera IVECO . Orizontului.1 buc. C-tin Platon. Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei răspunde de măturatul mecanic pentru jumătate din municipiu. dar există probleme în zonele în care s-au extins arealele cu locuin e.1 buc autogunoiera IVECO 150 E18K. autogunoiera IVECO DAILY 65C15 . autogunoiera IVECO EURO CARGO. Recipientele pentru precolectare selectivă sunt amplasate în următoarele zone: ZONA ZONA l – Cartier Republicii ZONA II – Cartier Tache ZONA III – Cartier Tache ZONA IV – Cartier Cornişa ZONA V – Cartier Bistri a Lac ZONA VI – Cartier Bistri a Lac ZONA VII – Cartier Centru ZONA VIII – Cartier Miori ei TOTAL Hârtie/Carton 2 0 0 2 2 2 3 0 11 PET 12 0 3 31 20 27 25 15 133 Hârtie/Carton 24 m3 0 0 0 1 0 4 0 1 6 Pag.1 buc. str.1buc.4 buc.2 buc.2 buc. autogunoiera IVECO 23 B 77 TWW .1 buc. prin contract de concesiune colectarea şi transportul deşeurilor menajere în mun. buc autogunoiera IVECO 23 MC. Conform datelor aflate în eviden a Primăriei Bacău exista străzi care nu au stâlpi pentru iluminat public. Aceste recipiente deservesc popula ia. Colectarea deşeurilor menajere şi asimilate celor menajere de la locuin e individuale şi blocuri. străzi cu avarii frecvente ale iluminatului public şi străzi pe care sistemul de iluminat public trebuie reabilitat. Iluminatul public în Municipiu este satisfăcător.P.R. Institu iile şi pie ele.10 buc. ECO-ROM Ambalaje şi Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei. Deşeurile reciclabile colectate separat sunt preluate de SC SOMA SRL prin intermediul recipientelor pentru precolectare selectivă amplasate în cartierele municipiului Bacău. SOMA S. Direc ia de Servicii publice Bacău asigura şi colectarea deşeurilor stradale din măturatul mecanic pentru jumătate din Municipiu. 69 din 221 .L. str. Gheorghe Negel.R.2 buc autogunoiera IVECO EURO . str. autocompactoare MAN . Pentru transportul deşeurilor menajere S. K.4 buc. Bacău. Bacău care asigura. 2. str. Ciresoaia. Costache Radu. IVECO trakker 260 T45 .C.L. BACAU Intergroup engineering La primăria Bacău există solicitări de montare a stâlpilor pentru străzile: str.1 buc IVECO trakker . autogunoiera IVECO TI SN 23 . măturatul manual şi coşurile stradale. agen ii economici din zonă. Acoperirea cu re ele electrice în municipiului Bacău este în procent de 99%. Bacău foloseşte următoarele utilaje: autogunoiera AGR 12 . autogunoiera IVECO 23 B 77 TXA .D. agen i economici şi Institu ii publice este realizată de S.1 buc autogunoiera . SERVICIUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR ÎN MUNICIPIUL BACAU În municipiul Bacău gestionarea deşeurile municipale este realizată de 3 operatori: SC SOMA SRL Bacău.I.1buc. str.U.1 buc.C. SOMA S. Vasile Merica.B 70 GHB. autogunoiera Mercedes . Concluzii: 1.

Pag.U.I. BACAU Intergroup engineering Gestionarea deşeurilor în municipiul Bacău are loc conform schemei de mai jos realizata de către SC SOMA SRL Bacău. 70 din 221 .D.P.

U.D. 71 din 221 . BACAU Intergroup engineering Pag.I.P.

DESEURI MEDICALE crt.17 39072. PERICULOASE (tone) 1 55. ceea ce înseamnă că s-au realizat numeroase construc ii. textile 10% 10% 10% 6.25 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău ANUL 2004 2005 2006 2007 În ceea ce priveşte deşeurile medicale periculoase generate în municipiul Bacău.74 21143.8% 15% 40% 240 15512. deşeurile menajere de la popula ie colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%. cantitatea men inându-se în limitele legislative existente. hârtie/carton 10% 10% 10% 2.28 24675 29716 Deşeuri menajere de la 42546 45500 27964 popula ie (în amestec) Deşeuri menajere de la unită i economice.42 26048. cantitatea de deşeuri de la agen i economici şi institu ii s-a dublat. iar în anul 2007 cantitatea de deşeuri din materiale de construc ii şi demolări a cunoscut o creştere masivă (400%). Pag.5% 3% 6% 190 15323. biodegradabile (vegetale şi 56% 56% 68% animale) 7. Tabel 25: Cantită i de deşeuri colectate în municipiul Bacău (2000 – 2007) Tip deşeu colectat în municipiul Bacău Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Cantită i colectate (tone) 49825 13485 61490 15282 29674. În următorul tabel sunt prezentate cantită ile de deşeuri colectate de municipiul Bacău în perioada 2000-2007. conform tabelului de mai sus se constată o creştere a cantită ii de deşeuri medicale periculoase. 14900 13194 26824 comerciale.20 2 62. altele Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău 1120 18398 100% 18% 3% 4% 6% 11% 25% 16% 17% 3200 15800 100% 0. total din care: 1.2% 0. metal 0.1% 1% 4.U.5% 0.00 4 67. modernizări.53 3 70.5% 93% 2. plastic 5% 5% 3% 5.5% 40112 12800 100% 1% 0. sticlă 0. juridice şi institu ii. inerte 18. 72 din 221 .5% - Cantită i de deşeuri medicale periculoase generate în municipiul Bacău Nr.5% 3% 5. BACAU Intergroup engineering Conform centralizării anuale în perioada 2000 – 2007.P. reabilitări de către persoane fizice.72 100% 10% 2% 10% 3% 66.2% 3% 2% 1% 8% 30.5% 10% 3% 63.5% 2% 0.2% 2% 3. birouri.1% 0.7% 18. institu ii.I.2 100% 10% 2% 2.7% 6% 8.D. unită i sanitare Deşeuri din materiale de construc ii şi deşeuri de la 9975 125 500 demolări Deşeuri din servicii municipale Compozi ia medie pentru deşeuri 100% 100% 100% menajere.

2008 (tone) 30. Situa ia vehiculelor scoase din uz (VSU) colectate/tratate. BACAU Intergroup engineering Situa ia cantită ilor de nămoluri generate în sta iile de epurare a apelor uzate orăşeneşti şi industriale din municipiul Bacău: Nr. Cantită i de deşeuri din echipamente electrice şi electronice (DEEE) colectate în municipiul Bacău: Cantitate DEEE colectata în 2006 ( tone) Cantitate DEEE colectata în 2007 (tone) 23. 1 A Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Municipiul Bacău Pag.041 tone/an conform normativelor şi standardelor cu privire la canalizarea apelor uzate menajere şi pluviale. Alexei Tolstoi nr.I. la nivelul municipiului Bacău An Nr.107 Colectare/ Tratare SC SOMA SRL Bacău. VSU colectate Nr. Izvoare nr. crt.260 11. VSU tratate 2003 351 351 2004 276 276 2005 630 625* 2006 386 97 2007 307 596 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Numărul operatorilor economici autoriza i pentru colectare/ tratare VSU Operatori economici Puncte de lucru Bacău SC REMAT SA BACĂU Bacău. la nivelul municipiului Bacău Nr. respectiv de 702. str. str. sta ia de epurare având doar treaptă mecanică. Pentru o popula ie la nivelul anului 2007 de 178. str.09.475 Cantitate DEEE colectata până la 30. Cantitatea de nămol rezultată în Municipiul Bacău. cantitatea de apă uzată a fost de 758.821 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Cantitatea de deşeuri din echipamente electronice şi electrice s-a triplat în 2008 fa ă de 2006. condensatori cu con inut de PCB afla i în func iune 370 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău 1169 La nivelul anului 2008 în municipiul Bacău existau 16 agen i economici care de ineau condensatori cu con inut de PCB scoşi din uz şi 8 agen i economici ce de ineau condensatori cu con inut de PCB afla i în func iune. Izvoare nr.634 tone/an a fost mai mica fa ă de cantită ile de nămol produse în anul 2006.P. situa ia fiind similară pe plan na ional. conform tabelului de mai sus. 73 din 221 . Situa ia echipamentelor cu con inut de PCB.6 SC HIDROCONSTRUC IA SA Bacău.U.D. NĂMOLURI GENERATE DE LA STATIA DE EPURARE ORASENEASCA (tone/an) 1 234000 2 216000 3 879592 4 702634 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău NAMOLURI GENERATE DE LA STATII DE EPURARE INDUSTRIALE (tone/an) 5252 4227 7936 7079 ANUL 2004 2005 2006 2007 Cantitatea de nămoluri rezultată din sta ia de epurare orăşenească fa ă de anii 2004 – 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007. str. Aeroportului nr.1 bis Colectare SC REMAT SA IAŞI Bacău. în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice şi de calculatoare. condensatori cu con inut de PCB scoşi din uz Nr.441 locuitori.

83 7.9138 149.86 16. luna octombrie. popula ia de asemenea fiind în declin numeric. str.62 2006 179. str.37 2007 178. Rumeguş 1385 1462 0 12. deşeuri de hârtie.77 5201.03 152. Deşeuri spitaliceşti 16.68 9. acumulatori auto.528 82.457 5508.95 97.40 2003 183. din care: 5541. PCB / PCT (litri) 0 0 32600. deşeurilor colectate a fost următoarea: Situa ia deşeurilor colectate la nivelul jude ului Bacău .28 53. QUARTEK GRUP SRL Punct de lucru Bacău. PE 21.90 2005 180. şi valorificarea par ială a deşeurilor tip: PET. 46-48. situa ia la nivel jude ean.C.19 2004 181.Octombrie 2009 Denumire material Cantitate (tone) Stoc colectată valorificată eliminată (tone) 1. Hârtie/carton. Chimiei nr.08 93. str.555 10. deşeuri petroliere. LETEA SA S. deşeuri lemnoase în 2009.I. Calea Republicii nr. Depozitul actual de deşeuri nu este un depozit conform de deşeuri. Acumulatori auto 35.12 5848.23 16.89 1377. În municipiul Bacău există 4 Agen i economici care tratează şi reciclează deşeurile de diverse categorii: PET. uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare Nr.83 32600.227 16. Uleiuri uzate 0.98 4.128 60.23 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Stoc anterior 0 50.765 88.D. 1 Bacău.07 12.211 84. Anul Popula ia urbana Popula ie urbana deservita % 2001 206.562 85. tratarea acestora realizându-se în punctul de lucru Iaşi. Hârtie / carton 669. Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90% – a se vedea şi observa iile din concluzii Deşeurile industriale. PE.662 82.C. TISECO SRL S.24 11.39 5. nefiind dotat cu facilita i de tip sta ie de sortare. Deşeuri municipale 11228 11228 2.C. str.94 9. 17 Bacău. str. BACAU Intergroup engineering SC Remat SA Iaşi – punct de lucru Bacău este autorizat numai pentru colectare VSU.225 Conform situa iei de mai sus se constată eliminarea completă a deşeurilor municipale şi spitaliceşti. anvelope uzate.318 82.11 La nivelul anului 2009. ANDISIMO SRL S. Deşeuri lemnoase.51 19.6 8. PET 90. C.C. carton şi materiale plastice (PE).519 6. Pag.398 95.6 61. Vadu Bistri ei nr. Chimiei nr. Anvelope uzate 63.86 0. carton şi materiale plastice (PE) Deşeuri petroliere Uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Procentul popula iei deservite a scăzut din 2001 până în 2007.69 671. Sticlă 0 0 0 3.441 82.U. Muşat. constituie o sursa majoră de poluare pentru mediu. în prezent nu există un depozit industrial conform.04 47. nr.3 Bacău.54 2002 184. 6 Deşeuri valorificate Deşeuri PET Deşeuri de hârtie. datorită modului în care sunt gestionate. crt 1 2 3 4 Agentul economic S.P.047 43. 188. 74 din 221 . Letea nr.

În perioada 2000 – 2007.634 tone/an a fost mai mica fata de cantită ile de nămol produse în perioada anterioara (2004-2006). SC SOMA SRL Bacău colectează deşeurilor menajere şi asimilate celor menajere precum şi deşeurile stradale din măturatul mecanic pentru 50% din suprafa a municipiului pe baza unui contract încheiat cu Primăria Bacău 2. 12. acumulatori auto. cantitatea men inându-se în limitele legislative existente.I. situa ia fiind similară pe plan na ional. procesul întâmpină problema depozitarii deşeurilor la comun.P. TISECO SRL valorifică Deşeuri petroliere. Depozitul actual de deşeuri nu este un depozit conform de deşeuri. 8.C. 6. modernizări. juridice şi institu ii. deşeurile menajere de la popula ie colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%. sta ia de epurare având doar treaptă mecanică. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1.D. Cantitatea de deşeuri din echipamente electronice şi electrice s-a triplat în 2008 fa ă de 2006. Conform datelor furnizate de Agen ia de Protec ia Mediului Bacău.2007. în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice şi de calculatoare. PE. S. cantitatea de deşeuri de la agen i economici şi institu ii s-a dublat. Cantitatea de nămol rezultată în municipiul Bacău în anul 2007 de 702.C. ceea ce înseamnă că s-au realizat numeroase construc ii.C. 5. anvelope uzate. În municipiul Bacău există de asemenea 4 Agen i economici care tratează şi reciclează deşeurile de diverse categorii: S. Pag. 10. Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere este o problema ce va fi rezolvata în 2010. 7. referitoare la avantajele colectări selective. SC SOMA SRL colectează deşeurile reciclabile colectate prin recipientele de colectare selectivă pe baza unui contract încheiat cu Primăria Bacău 3. finan at din fonduri ISPA. LETEA S. Se constată o creştere a cantită ii de deşeuri medicale periculoase în perioada 2004 .U. 75 din 221 .C. Hârtie/carton. la nivelul anului 2009 luna octombrie se constată eliminarea completă a deşeurilor municipale şi spitaliceşti şi valorificarea par ială a deşeurilor tip: PET. asigurând peste 50% din necesarul dotărilor pentru colectare selectivă. 9. deşeuri lemnoase. ANDISIMO SRL valorifică deşeuri PET. lucru ce poate fi remediat prin ini ierea de campanii mai ample de informare publica. QUARTEK GRUP SRL valorifică Uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare. 11. Deşi sistemul pentru colectarea selectiva a deşeurilor exista. o dată cu realizarea noului depozit de deşeuri. Recipientele pentru precolectare selectivă sunt amplasate în 6 din cele 11 cartiere. S. carton şi materiale plastice (PE).A. Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei răspunde de măturatul mecanic pentru cealaltă jumătate din municipiu (pentru care nu există contract cu SC SOMA SRL). valorifică Deşeuri de hârtie. iar în anul 2007 cantitatea de deşeuri din materiale de construc ii şi demolări a cunoscut o creştere masivă (400%). măturatul manual şi coşurile stradale 4. Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%. Cantitatea de nămol rezultată din sta ia de epurare orăşenească fa ă de anii 2004 – 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007. S. reabilitări de către persoane fizice.

Cabinetele de specialitate dotate cu aparatură şi documenta ie tehnică necesară pentru studii şi consulta ii de specialitate. În Municipiul Bacău exista aproxima i 2500 cadre didactice (cu norma întreaga sau norma par iala).D. INFRASTRUCTURA EDUCA IONALA Sistemul de învă ământ acoperă toate nivelele de educa ie şi formare. de la grădini e până la institu ii de învă ământ superior. aproximativ 981 angaja i iar cea mai mica pondere cei ce provin din învă ământul post-liceal. Bacău dispune de o re ea consolidata de institu ii educa ionale. BACAU Intergroup engineering L.U. doar 6 angaja i. asigurând deopotrivă actul educa ional la toate nivelele pentru elevii şi studen ii din localită ile jude ului. instrumente. substan e. sunt utilizate de două clase de elevi în mod succesiv în decursul unei zile. exista elevi şi studen i la toate aceste nivele de studiu şi în mod evident. raportat la numărul total de locuitori din Bacău. Fiind un oraş cu tradi ie în ceea ce priveşte sistemul educa ional.P. Cea mai mare pondere în totalul angaja ilor o reprezintă cei ce provin din învă ământul liceal. Municipiul Bacău dispunea de următoarele componentele ale infrastructurii de învă ământ. 76 din 221 . un număr însemnat dintre aceştia sunt navetişti. prezentate în Tabelul de mai jos. materiale didactice pentru efectuarea experien e didactice şi lucrări practice. Cadre didactice angajate în Municipiul Bacău Niveluri de instruire Total Învă ământ preşcolar Învă ământ primar şi gimnazial (inclusiv învă ământul special) Învă ământ primar (inclusiv învă ământul special) Învă ământ gimnazial (inclusiv învă ământul special) Învă ământ liceal Învă ământ profesional şi de ucenici Învă ământ postliceal Învă ământ superior Învă ământ superior public Învă ământ superior privat Sursa: INSSE 2008 Număr persoane 2499 352 791 307 484 981 65 6 304 262 42 La finalul anului 2008. Atelierul şcolar este înzestrat cu aparatură. Componente ale infrastructurii de învă ământ Săli de clasa şi cabinete şcolare Laboratoare şcolare Săli de gimnastica Ateliere şcolare Terenuri de sport Număr PC-uri Sursa: INSSE 2008 Cantitate 1193 237 37 89 42 2692 Sălile de clasa destinate procesului de educa ie şi instruire şcolara. maşini şi utilaje destinate experien elor şi lucrărilor practice în cadrul unei scoli. Laboratoarele şcolare necesită înzestrări cu instala ii. Pag. Din punct de vedere statistic. instrumente. aparatură.I.

învă ământ public Studen i inscrisi .870 1. probleme în privin a locurilor din gradinite.963 În anul şcolar 2009/2010 situa ia şcolarizării din Municipiul Bacău este centralizată în tabelul următor: preşcolar scoli I-VIII liceal profesional total nr locuri 4.învă ământ privat TOTAL Sursa: INSSE 2008 Număr persoane 5. SCOLI GENERALE ŞI SPECIALE La nivelul municipiului Bacău exista 24 scoli generale şi 2 scoli de arte şi meserii.212 2.161 811 117 7. în Municipiul Bacău.386 13. 7 licee. În anul şcolar 2007 – 2008.P. studen i. 4995 copii.146 nr inscrisi 5.U.668 1. şcolari.512 5.406 diferen a -1253 0 798 195 -260 GRADINITE În Municipiul Bacău func ionează 29 gradinite de stat şi 2 gradinite particulare.335 5.473 31.300 89.080 11.278 31.925 12. învă ământul preşcolar va deveni obligatoriu.205 2.629 12.949 6. Niveluri de instruire (2008) Copii inscrisi în gradinite Elevi inscrisi în învă ământul preuniversitar Elevi inscrisi în învă ământul primar şi gimnazial (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul primar (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul gimnazial (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul liceal Elevi inscrisi în învă ământul profesional şi de ucenici Elevi inscrisi în învă ământul postliceal Elevi inscrisi în învă ământul de maiştri Studen i inscrisi Studen i inscrisi . în Municipiul Bacău. Acest lucru ar putea crea. În contextul în care noua Lege a Educa iei va fi aprobata. Exista colegii de tradi ie acoperind diverse specializări astfel: Colegiul Economic Ion Ghica Colegiul Na ional Gh.925 13. BACAU Intergroup engineering În tabelul următor este prezentată o eviden ă a numărului de beneficiari ai nivelelor educa ionale: preşcolari. iar în anul şcolar 2008-2009 au fost inscrisi aproximativ 4700 copii.333 11.I. Alecsandri Colegiul Tehnic Anghel Saligny Colegiul Tehnic Dumitru Mageron Colegiul Tehnic Henri Coanda Pag. au fost inscrisi.346 28. liceeni. ÎNVĂ ĂMÂNT PREUNIVERSITAR În Municipiul Bacău func ionează un număr de 8 colegii. Vrânceanu Colegiul Na ional Ferdinand I Colegiul Na ional Pedagogic Ştefan cel Mare Colegiul Na ional V. în gradinite. 77 din 221 .D.

BACAU Intergroup engineering SISTEMUL UNIVERSITAR În Municipiul Bacău exista 2 universită i acreditate . Facultatea de Ştiin e. studen i 7. juridic. economic. Facultatea. învă ământ la Distan ă şi Învă ământ Frecven ă Redusă Potrivit unui Raport privind gradul de inser ie pe pia a muncii a absolven ilor Universită ii din Bacău (toate facultă ile). la Facultatea de Ştiin e . Centrul virtual de informare şi formare continua în gestiunea afacerilor. Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău dispune de: 5 Facultati. iar la cea de Sport . în timp ce 1. Centrul regional de consultanta. În cadrul universitatii „George Bacovia“ toate locurile disponibile necesită plata unei taxe. Departamentul de formare. Transfer Tehnologic. Universitatea George Bacovia Bacău dispune de : 3 Facultati: Gestiune. Formare Continuă şi Doctorat (DCTTSPFCD.67% ( 121 absolven i) lucrează în alt domeniu. Sportului şi Sănătă ii 5 Departamente: Departamentul de Consiliere Profesională.65. Din totalul celor care lucrează ( 885 absolven i). Centrul de cercetare ştiin ifică.88% (885 absolven i) din totalul responden ilor cuprinşi în eşantionul de lucru.I. Centrul ECDL (European Computer Driving Licence).310. Studen ii care se înscriu la Universitatea de Stat au posibilitatea de a intra pe locuri subven ionate integral. lucrează 98. Facultatea de Ştiin e Economice – 180 absolven i.36.33% ( 764 absolven i) îşi desfăşoară activitatea în domeniul specializării absolvite. Facultatea de Ştiin e ale Mişcării.567 9.U. după doi ani de la absolvire.560 de locuri oferite de Universitatea de Stat sunt destinate studen ilor care sunt dispuşi să plătească taxa. 78 din 221 . La Universitatea de Stat.567 Universitatile din Bacău au în cadrul lor următoarele specialită i: 1. la Facultatea de Inginerie . medicina etc.45. informare şi perfec ionare în domeniul Informaticii Economice.P. Facultatea de Management 2 Departamente: Departamentul de Rela ii Interna ionale. Sportului şi Sănătă ii – 224 absolven i ). Facultatea de Litere. Facultatea de Ştiin e ale Mişcării. Facultatea de Litere . Facultatea de Ştiin e Economice.Universitatea de Stat Bacău şi Universitatea particulara „George Bacovia“. Restul de 1. În prezent.decembrie 2008. ancheta psihosocială s-a desfăşurat în perioada: octombrie . promo ia 2006. Tabel 26: Lista Universită ilor din Bacău Denumirea unită ii Universitatea din Bacău Universitatea George Bacovia Total Nr. Departamentul de Rela ii Interna ionale. Eşantionul de lucru a fost alcătuit din 895 responden i (Facultatea de Inginerie – 308 absolven i. Rezultatele anchetei au eviden iat următoarele aspecte: 1. la Facultatea de Ştiin e Economice .112 absolven i. Pag.12% (10 absolven i) nu lucrează. 86. administra ie publica. Departamentul de Cercetare. DPPD . 2.D. Facultatea de Ştiin e .Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic 3 Centre: Centrul LCCI .000 2. Studii Postuniversitare. informare şi formare a managerilor şi marketerilor 2.Centru Autorizat de pregătire şi examinare London Chamber of Commerce and Industry în domeniul Business English. Aceste universită i oferă o larga paleta de cursuri şi specializări în diferite domenii: tehnic. Departamentul de Management al Calită ii.71 absolven i. la Facultatea de Litere sunt disponibile 90 de locuri fără taxă. iar 13. Facultatea de Inginerie.

Pag.Eco . în colaborare cu Garda Na ionala de Mediu Bacău şi Gruparea Mobila de Jandarmi. Se urmăreşte dezvoltarea şi promovarea unor colective de cercetare puternice.P. România. Universitatea “Danubius” din Gala i etc. în prezent „Vasile Alecsandri” este partener în proiectul Network of Small RURal communities for ENERgetic-neutrality acronim RURENER. Studii Postuniversitare. Italia. Universitatea a beneficiat în cadrul programului POSDRU. de educa ie postuniversitară şi de doctorat. sprijinirea şi dezvoltarea prin intermediul Universită ii din Bacău a diverselor programe de cercetare. sus inerea bazei materiale a cercetării. cât şi prin contracte de cercetare încheiate în vederea rezolvării unor probleme de interes economic. Management. Universitatea “Al. publicate în edituri de prestigiu.D.Parc European". Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău. asigură promovarea.Un nou început" lansat în 2007 de către Clubul de Ecologie şi Turism "Veni i cu Noi" din Bacău. Spania. precum şi realizarea unor granturi. Academia de Studii Economice Bucureşti. “Dreptul la un mediu curat.I. în parteneriat cu Universitatea Nord Baia Mare şi Universitatea Constantin Brâncoveanu Piteşti – centrul de studii Brăila pentru creşterea relevan ei învă ământului superior în Asisten a socială. tratate. Proiectul se derulează în perioada 2008 – 2011 şi are 12 parteneri din Fran a. centre. acestea participă la conferin e. Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universită ii se desfăşoară în laboratoarele din institu ie în următoarele domenii: Marketing. I. Departamentul de Cercetare din cadrul Universită ii George Bacovia urmăreşte solu ionarea unor probleme teoretice şi aplicative concretizate în studii.dreptul nostru la viitor" urmăreşte conştientizarea tinerilor. finan at prin programul Inteligent Energy Europe. de SPACE (Ghent. Belgia). Universitatea de Vest din Timişoara. "Harta Verde a municipiului Bacău". articole. Universitatea acordă certificate în baza unui program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator recunoscute la nivel interna ional. 10 cu 729 elevi. Marea Britanie şi Ungaria. Rezultatele cercetării sunt valorificate prin activită i de consultan ă oferite unor agen i economici. colective. Universitatea „Dunărea de Jos” Gala i. Şcoala “Alecu Russo” cu 419 elevi. creşterea numărului şi a calită ii programelor de cercetare în scopul atragerii de fonduri pentru sus inerea activită ii de cercetare. 79 din 221 . Şcoala de Arte şi Meserii cu 605 elevi şi Şcoala “Alexandru Ioan Cuza” cu 1332 elevi. la nivel de Municipiu se desfăşoară următoarele activită i: Proiectul "Adept . "24-30 aprilie 2006 Săptămâna Verde a Oraşului" şi "Campania Adept .Eco". Colegiul Tehnic “Dumitru Mangeron” cu 1093 elevi. Şcoala “Mihail Sadoveanu”* 536 elevi Şcoala nr. parte a „Competitiveness and Innovation Framework Programe”. Departamentul de Cercetare. Unul din proiecte: "Garda de Mediu a Copiilor . BACAU Intergroup engineering Din cadrul ac iunilor extraşcolare.U. Cuza” Iaşi. cerin ele pie ei muncii în domeniul serviciilor sociale. simpozioane şi sesiuni ştiin ifice organizate de Universitatea “George Bacovia”. Colegiul Na ional Pedagogic “Ştefan cel Mare” cu 1500 elevi. laboratoare). Formare Continuă şi Doctorat din Universitatea din Bacău s-a înfiin at în anul 2008. Grecia. Transfer Tehnologic. care să desfăşoare activită i de cercetare competitive (institute. integrarea colectivelor de cercetare ale universită ii în consor ii na ionale şi interna ionale de cercetare. de Interna ional Society for Intercommunicating of new Ideas (Boston. Informatică avansată şi Tehnologia Informa iei în Afaceri. participă Grupul Şcolar “Mihai Eminescu“* cu 512 elevi. fata de problemele de mediu. Şcoala de Arte şi Meserii “Dimitrie Leonida” cu 472 elevi. Pentru valorificarea cât mai bună a rezultatelor cercetării ştiin ifice individuale şi colective ale cadrelor didactice. Germania. USA). cuprinde 4 ac iuni locale: "Bacăul Oraşul Eco . de la principii şi norme la efecte depline în societate” Este o campanie finan ata din fonduri PHARE derulata de Centrul Regional de Ecologie Bacău. Universitatea din Bacău.

00 32.D.01. în jude ul Bacău: Colegiul Tehnic “N. Sofia.Ed.circa 5272 burse „bani de liceu”. de la MEdCT prin inspectoratul şcolar.E în Portugalia. 1-8 "Ion Luca" Bacău De Violenta În Institu iile De Învă ământ Sursa: www. Grecia.150. găsirea mijloacelor şi instrumentelor utile în orientarea şi inser ia profesionala a elevilor. Fran a.00 Creativitate În Electromecanica Grup Şcoala Ecologica .ro Pag. Malta. la agen i economici din Marea Britanie pentru efectuarea unui stagiu de practica pe tematica prezentata în propunerea de proiect. Finlanda. Marea Britanie şi Italia. interna ionale) AVIZATE DE ISJ BACĂU Programul de Granturi pentru Educa ie Lista proiectelor finan ate de M. pentru perioada septembrie – decembrie 2009. Elevii selecta i au fost de la clasele a XI.2008 proiectul "CONSTRUIRE SON PARCOURS D'ORIENTATION" la care au participat “Lycee provincial d'enseignement technique” Hainaut.ISJ BACAU. Titlu Proiect Organiza ia Care Înva ă Azi Elev . din Fonduri SOCRATES şi F. în Cipru. Olanda. respectiv. În perioada 2004-2005 în cadrul aceluiaşi colegiu s-a derulat proiectul "FORMARE PROFESIONALA ÎN ELECTRONICA ŞI TELECOMUNICATII" având ca partener Colegiul Avantages – Portsmouth. jude ene. finan ate de la bugetul de stat. Proiecte derulate în învă ământul profesional şi tehnic. Marea Britanie. stagii de pregătire) pentru cadre didactice din şcoli. Portugalia.100.V. Proiectul a constat intr-un plasament a unui număr de 10 elevi.807. 80 din 221 . dezvoltarea capacitatilor de integrare şi autoevaluare.Montmorency. . Cehia. Karpen” Bacău a derulat în perioada 2005 . Aveiro. stagii de pregătire) pentru cadre didactice din şcoli. PROIECT PHARE 2003/005-551. PROGRAME şi PARTENERIATE (locale.E.Şcoala Europeana Strategii Educa ionale De Diminuare A Manifestărilor Şcoala Cu Cls. Irlanda şi Italia De asemenea pentru perioada ianuarie – aprilie 2010. Obiectivele plasamentului au fost: achizi ia în plan profesional şi personal a unei culturi tehnice şi generale care sa faciliteze integrarea pe pia a europeana a muncii.I.Maine Tehnician Profesionist Unitatea şcolara Colegiul Na ional Pedagogic "Ştefan Cel Mare.020.420.S.".C. 1-8 "Alexandru Ioan Cuza" Suma (RON) 46. s-au acordat 22 Granturi (burse de studii externe.T. (180 lei/luna conform legisla iei în vigoare) În anul şcolar 2009 – 2010.00 24.P. dezvoltarea abilita ilor profesionale şi a competentelor lingvistice pentru o buna adaptare la dinamica din domeniul electronicii şi comunica iilor.00 34. Spania.Bacău Grup Şcolar De Ecologie Şi Protec ia Mediului "Grigore Antipa" Bacău Şcolar Industrial "Letea" Bacău Şcoala Cls.00 33. Portugalia The Na ional Trade and Banking High School. din Fonduri SOCRATES şi F. Belgia. licee şi grădini e.U.S. BACAU Intergroup engineering Bursele pentru elevi din anul şcolar 2007-2008. Fran a. Proiectul vizează compararea sistemelor de învă ământ.02 ”Acces la educa ie pentru grupurile dezavantajate“ – programul a fost desfăşurat în 11 unită i de învă ământ PROIECTE ŞI PROGRAME AVIZATE DE MEdCT: Strategia Na ională de Ac iune Comunitară (activită i de voluntariat) Fiecare copil în şcoală (parteneriat Ovidiu Rom şi ISJ Bacău) Eco – Şcoala (14 unită i şcolare) Tradi ii pascale germane (parteneriat ISJ Bacău şi Funda ia Leonhardt) Peste 120 de PROIECTE. Bulgaria. s-au acordat 14 Granturi (burse de studii externe. au fost repartizate după cum urmează: . Lycee Professionnel «Turgot» . AEVA. Marea Britanie.140 burse pentru elevi din Republica Moldova . Fran a. Licee şi colegii.

2) În cadrul învă ământului liceal şi profesional se remarcă o disponibilitate a locurilor alocate. care apar in. instala iile şi construc iile care sunt destinate organizării şi desfăşurării activită ii de educa ie fizică şi sport. alte subprograme sunt finan ate de la bugetele locale.963 persoane. dona ii. 81 din Lege Art. proprietă ii publice sau private. în condi iile legii. 81 Autorită ile administra iei publice locale au obliga ia să includă în planurile de urbanism şi amenajare rurala suprafe e de teren pentru construirea de baze sportive destinate educa iei fizice şi sportului comunitar. Structura unită ilor de învă ământ din municipiul Bacău este alcătuita din 31 de grădini e (de stat şi particulare). precum şi din fonduri ale bugetului de stat. din sponsorizări. din fonduri primite de la organismele interna ionale. 89 ateliere şcolare. modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă.253 de solicitan i adică cu 20% locurile disponibile. precum şi amenajările. 81 din 221 . 4) În anul şcolar 2009 . de la grădini e până la institu ii de învă ământ superior. 69/2000 Legea educa iei fizice şi sportului cu modificări şi completări ulterioare s-a lansat Programului na ional «Sportul pentru to i» şi s-a constituit Comitetul activită ilor fizice sportive pentru sănătate. care vor fi prevăzute cu destina ia pentru activitatea sportiva şi de tineret. 24 de scoli generale. Mijloacele financiare necesare pentru sus inerea subprogramelor derulate de Federa ia Sportiva Na ionala «Sportul pentru to i» se asigura din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat. Autorită ile administra iei publice locale pot contribui la între inerea. organism consultativ în cadrul Agen iei Na ionale pentru Sport.U. Finan area programului na ional «Sportul pentru to i» se asigura din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat şi din fonduri de la bugetele locale. 42 terenuri de sport şi 2692 de PC-uri. infrastructura educa ionala dispunea de 1193 de Săli de clasa şi cabinete şcolare. Baza materială sportiva cuprinde totalitatea terenurilor şi spa iilor. 3) În Municipiul Bacău exista aproximativ 2500 cadre didactice (cu norma întreaga sau norma par iala) la o popula ie preşcolara şi şcolara de 89. 237 laboratoare şcolare. BACAU Intergroup engineering Conform Legii nr. Conform art. educa ie şi recreare. numărul de înscrieri fiind mai scăzut decât locurile disponibile. 37 Săli de gimnastica.2010 cererile pentru locuri în grădini e au depăşit cu 1. Pag. 5) În anul 2008. Concluzii: 1) Sistemul de învă ământ din Municipiul Bacău acoperă toate nivelele de educa ie şi formare.D.I. după caz. 17 licee.P. colegii şi scoli de arte şi meserii şi 2 universită i.

Parcul s-a numit întâi Parcul Carol. BACAU Intergroup engineering M. prin serviciile pe care le are în subordine: Pia eta Casei de Cultură din Bacău care se află în fa a Palatului Municipal.53 30. în baza căreia autorită ile administra iei publice locale sunt obligate sa asigure minim 20 mp de spatii verzi pe cap de locuitor pana în anul 2010. limita sub care sănătatea cetă enilor este afectata.5 mp (2008) ceea ce reprezintă o valoare sub cea prevăzuta de normele europene şi OUG nr 114/2007.32 Sursa: Strategiile de dezvoltare locala ale municipiilor şi site-rile primăriilor Pentru activită ile de agrement şi sport Primăria asigură între inerea în bune condi ii a următoarelor spa ii de petrecere a timpului liber.26 13. s-au schimbat pavelele aleilor. Spatii verzi la nivelul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007: Clasament 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Suceava Bacău Deva Piteşti Sibiu Brăila Targu-Mures Oradea Râmnicu Vâlcea Satu Mare Baia Mare Arad Suprafa a spatiilor verzi (ha) 896 322 238. cu locuri de plajă şi permite practicarea sporturilor în aer liber. creată în mijlocul unui lac format de râul Bistri a. INFRASTRUCTURA URBANA 1. la nivelul Uniunii Europene se recomanda o medie de minimum 26 mp spa iu verde pe cap de locuitor .P. amenajată pentru agrement.31 5. PARCURI.D.69 23. a fost restrâns ca suprafa ă şi redenumit Parcul Libertă ii şi mai apoi Parcul Cancicov.73 10.22 15. Parcul Cancicov este amenajat în urma Decretului Regal din 9 mai 1938 şi este una din cele mai importante zone verzi din centrul municipiului. În parc se găseşte Statuia eroului Constantin Ene. în prezent Prefectura şi Consiliul Jude ean. Insula de agrement Insula de agrement este o insulă artificială.72 5. De-a lungul anilor a găzduit numeroase evenimente importante ale municipiului Bacău şi a beneficiat de numeroase modificări arhitecturale şi structurale. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase.57 12.U. s-au aranjat un foişor şi o fântână arteziană. 82 din 221 . a fost modernizat în 2007 au fost schimbate lampadarele şi stâlpii de iluminat.5 18.96 10. în timp ce Organiza ia Mondiala a Sănătă ii recomanda minimum 52 mp.91 10.56 14. dintre care 370 exotice.5 ha. De asemenea. AGREMENT. În perioada primăvară – toamnă se pot face plimbări cu barca în jurul insulei. situat la nord de municipiul Bacău are o suprafa a de 47.I. Pag. în urma donării terenului de către familia Cancicov.95 123 263 225 278 160 220 119 265 80 89 Suprafa a spatiilor verzi/cap de locuitor (mp) 30. Parcul Trandafirilor este amplasat în centrul oraşului. Parcul dendrologic Hemeiuş Parcul dendrologic Hemeiuş. LOCURI DE JOACĂ Suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor la nivelul municipiului Bacău este de 13.

000 1.402 497.386 192. iar cele mici între 10 – 25 de străzi. ceea ce arată o distribu ie redusă a parcurilor pentru copii. Cartierele mari au între 30 – 58 de străzi. INFRASTRUCTURA SPORTIVĂ DIN MUNICIPIUL BACĂU SALA SPORTURILOR Pag.81 m2.616 Alei dalate (mp) 1.021 Bănci (buc.400 86.262 5. Suprafa a amenajată cu locuri de joacă în municipiul Bacău este de 44.383 566.901 m2) şi Insula de Agrement (2086. în spatiile dintre blocuri.460 2. Alecsandri Parcul G.914 Fântâni arteziene (mp) 250 135 0 0 0 0 0 385 Alte construc ii (mp) 750 24 0 25 654 20.) 23 0 4 0 0 0 0 27 Toalete (buc.002 50 0 72 689 0 125 Spatii verzi (mp) 204.D. crt. doar 15 asigură spatii de joaca cu suprafe e între 200 şi 550 mp.311. un număr mic având în vedere ca în Municipiul Bacău exista 11 cartiere.451 mp (56.629 4. Suprafa a alocată acestor locuri de joacă este între 300 – 8.115 338 343 475 0 3.I. în medie sunt 2 locuri de joacă pe cartier.95 ha.77 m2).) 220 133 9 35 99 15 160 671 Mese (buc.04 m2). 1 2 3 4 5 6 7 Denumire parc Parcul Cancicov Parcul Trandafirilor Parcul V.347 1.938 Sursa Primăria Bacău Direc ia Parcuri Din totalul de 30 de grădini e existente în Municipiul Bacău în anul 2008. 83 din 221 . În ultimii 10 ani. Aprodu Purice (6.650 m2. Republicii 76 (8.568 23. exceptând zonele verzi dintre blocuri. scuaruri şi alte suprafe e care intră calculul suprafe ei totale de spa ii verzi de 238.829 7.648.6 ha). Tabel 27: Lista Parcurilor din Bacău Nr.722 6.P.430 7.487 11. parcuri şi locuri de joacă pentru copii. au fost de asemenea amenajate 22 de locuri de joaca.451 TOTAL 10.996 75. cele mai mari parcuri cu locuri de joacă pentru copii fiind amplasate pe Str.) 3 1 1 1 1 1 1 9 Suprafa a Totala (mp) 218.U.406 7.200 228. Aleea Ghioceilor 18A ( 8. Bacovia Parcul Catedralei Parcul Gheraiesti Insula de agrement Alei asfaltate (mp) 3.833 7. BACAU Intergroup engineering Spa iile verzi din Municipiul Bacău aferente celor mai mari parcuri este de aproximativ 566.626 m2). Având în vedere că în municipiul Bacău există 11 cartiere. Str.

iar în anul 1995 – lucrări de interven ie la peluza 2. în anul 1978 – extindere peluze.982.85 m şi următoarele dotări: duşuri. are suprafa a de 31. capacitatea de 19. reprezentând circa 35% din suprafa a municipiului. saună.I. municipiul Bacău se afla pe locul 11 din cei 13 în clasamentul după suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor. casă de bilete – S = 18.311. 50% din grădini e nu au locuri de joacă în aer liber amenajate pentru copii. tribună – S = 11. ceea ce înseamnă 0.000 locuri. BACAU Intergroup engineering Principalele amenajări pentru desfăşurarea activită ilor sportive din municipiul Bacău sunt: BAZINUL ACOPERIT DE ÎNOT SALA SPORTURILOR SALA DE ATLETISM STADIONUL MUNICIPAL.D. . încălzire cu centrală proprie. Pictor Aman nr.834 mp/copil.40 m2. post transformare. Din totalul de 30 de grădini e existente (2008) doar 15 au amenajate spa ii de joacă. din care 56 ha sunt reprezentate de cele existente în parcuri. Comparativ cu polii de dezvoltare ai României. re ea telefonică.201. Pentru desfăşurarea în bune condi ii a activită ilor sportive au fost efectuate modernizări astfel: în anul 1976 – extindere tribuna B.81 m2 . Suprafa a spa iilor verzi din Municipiul Bacău este de 152 ha.S = 3. Clădirea stadionului are o suprafa ă de 12. apă curentă. tribuna B şi peluzele 1 şi 2.94. Locurile de joacă nu sunt distribuite uniform în toate cartierele.22 mp şi tribună oficială – S = 133. alimentare cu energie electrică. este în aria sălii de atletism şi a Stadionului Municipal STADIONUL MUNICIPAL este situat în municipiul Bacău pe str.U. Nu exista suficiente locuri de joacă amenajate raportat la numărul de locuitori. 2. a fost pus în func iune în anul 1956 având în alcătuire tribuna A. suprafa a amenajată cu locuri de joacă în municipiul Bacău este de 44. 4. cantină. CU NOCTURNĂ INSULA DE AGREMENT CU BAZĂ SPORTIVĂ CONSTÂND ÎN: Terenuri de Sport Terenuri pentru volei pe plajă Bază de sporturi nautice BAZA SPORTIVĂ DE TENIS. sală mese. grupuri sanitare.200 m2 Stadionul municipal Bacău dispune de canalizare. STADION BACAU Pag. pistă atletism . Concluzii: 1.casă de bilete – S = 17. 84 din 221 . 3.P.30 m2.83 m2.068. birouri.39 m2.

277 m. au fost puse la dispozi ie următoarele: o hală de vânzare cu 10 module a câte 30 mp fiecare. 3465 mp suprafa ă parcare. c) BAZARUL MILCOV este un târg specializat în vânzarea produselor industriale. Pia a Sud. grad de ocupare a pie ei 100% în sezon şi ajunge până la 20-30% iarna în zilele geroase. atât de producătorii agricoli cât şi de persoanele juridice. în suprafa ă de 120 mp.PIETE ŞI PUNCTE DE DESFACERE A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI NEALIMENTARE În Municipiul Bacău.p. din care. pentru activită i comerciale sunt destinate următoarele suprafe e: 2. Târgul Auto şi Bazarul Şerbăneşti vor fi relocate în comuna Letea Veche. Pentru comercializarea produselor. este amplasată pe strada Mărăşeşti nr.000 mp. în suprafa ă de 768 mp. a) PIA A CENTRALĂ are profil agroalimentar. pentru activită i comerciale sunt destinate următoarele suprafe e: 2. 1008 mp suprafa ă parcare comercială. în zilele de sâmbătă şi duminică. miercuri şi joi. asocia ii familiale sau persoane fizice autorizate.425 mp suprafa a terasei superioare.D.I. activitate permanentă. BACAU Intergroup engineering 2. 297 mp suprafa a halei de lactate. Pia a de Gros vor fi modernizate în perioada 2010 – 2012. în zilele de mar i. Are o suprafa ă totală de 8. pe strada Pie ii nr. e) TÂRGUL AUTO ŞI OBORUL ŞERBĂNEŞTI este un târg specializat în vânzarea mijloacelor auto. acoperită în totalitate. 5 spa ii de depozitare care au fost închiriate de către persoane juridice care comercializează produse agricole en gross. sector ocupat cu mese pentru comercializarea diverselor produse industriale proprii ale persoanelor particulare. 625 mp suprafa a halei de carne-peşte.P.742 mp suprafa a platoului. Pag. 520 mp suprafa a halei de lactate. d) PIA A DE GROSS este o pia ă agroalimentară destinată comercializării en gross a produselor agricole. Cele 5 pie e existente asigură în bune condi ii comercializarea produselor agricole şi a produselor de larg consum. Suprafa a totală a târgului este de 43. este dispusă în centrul municipiului. Bazarul Milcov. datorită faptului că pe terenul existent se va amenaja Spitalul Municipal. Platoul bazarului este împăr it în două păr i: sector ocupat cu module pentru vânzarea produselor industriale noi.399 m. activitate permanentă. Are o suprafa ă totală de 7. Pia a a fost dată în folosin ă în mai 2008. acoperită în totalitate şi închisă pe întreg perimetru.546 mp suprafa a platoului.U. 1. neacoperită.p. din care. în care îşi desfăşoară activitatea societă i comerciale. În conformitate cu informa iile primite pie ele: Pia a Centrală. 85 din 221 . b) PIA A SUD are profil agroalimentar. grad de ocupare a pie ei 100% în sezon şi ajunge până la 20-30% iarna în zilele geroase. exista în prezent 5 pie e între inute de Direc ia Administra ia Pie elor. în prezent fiind asigurate dotările şi instala iile necesare pentru o bună desfăşurare a activită ilor. acoperită în totalitate. 98. şi a diverselor produse industriale (talcioc) în zilele de joi şi duminică. 1. o parcare comercială cu o suprafa ă de 3000 mp în care comercializarea produselor se face direct din mijloacele de transport. a cherestelei şi materialului lemnos. SERVICII COMERCIALE DE DESFACERE PRODUSE .

Cele mai importante cimitire sunt următoarele: 1. Amenajarea noului cimitir va include o capela mortuara. ele sunt împrejmuite cu gard. str. sediu administrativ.36mp.356 mp. Veronica Micle nr. S=11446.. Pentru cazurile sociale Primăria are în prezent la dispozi ie 30 de parcele. datorită faptului că pe terenul existent se va amenaja Spitalul Municipal.976mp. 18. 86 din 221 . Cimitirele includ un sediu administrativ.900 – 94.356 m2.356 m2.CFR” Teren Cimitir Învierea Domnului Teren Cimitir Şerbăneşti Teren Cimitir Parohia Izvoare Teren Cimitirul Eroilor Teren Biserica Militară Sfântul Gheorghe şi Eroii Neamului Elemente de identificare S=48. locurile fiind ocupate în procent de 99%. Constan ei.900 – 94. 8. bazin vidanjabil.. Concluzii: 1. Este necesară construc ia unui nou cimitir în cele existente suprafe ele alocate sunt ocupate în totalitate. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. Târgul Auto şi Oborul Serbanesti ocupa o suprafa a de 43. pe drumul jude ean Bacău – Sarata. grupuri sanitare. SERVICII FUNERARE . Acesta va fi amplasat în prelungirea actualului cimitir Sarata şi va avea o suprafa ă de aproape 97. Cele 5 pie e existente asigură în bune condi ii comercializarea produselor agricole şi produse de larg consum ele având asigurate dotările şi instala iile necesare pentru o bună desfăşurare a activită ilor specifice.000 mp vor fi relocate în comuna Letea Veche. cabina poarta.506 mp str. S=21063mp S=22.Central” Teren Cimitir Nou . cu intrarea din strada Poligonului. 4. Triumfului nr. str.U. Denumirea Teren Cimitir .D. S=12. o capelă mortuară şi o suprafa ă parcelată pentru morminte. Alexei Tolstoi nr. 3.080 de morminte.7A.73mp. sunt dotate cu grupuri sanitare şi cu zone de circula ie carosabile.300 de metri pătra i în extravilanul municipiului Bacău.39A.021. zona de circula ie carosabila şi o suprafa a parcelata pentru 13.CIMITIRE În municipiul Bacău există 27 de zone amenajate ca terenuri pentru cimitir. situat pe str. 18. 2. 2.Militari S=29. situat în Cartier CFR-str. 5. De asemenea. Bradului S=23. 7.166mp. Cimitirul va fi împrejmuit cu gard de beton. 6.. Gradul de ocupare al pie elor alimentare pe timp de vara este de 100% 3. Calea Mărăşeşti 161. Suprafe ele aferente sunt între 2. 2. str. 3. Constan ei nr.P. În municipiul Bacău există 27 de zone amenajate ca terenuri pentru cimitir.510 mp. Suprafe ele aferente cimitirelor existente sunt între 2. Pag. Primăria Municipiului Bacău a demarat proiectul pentru construirea unui nou cimitir.I. S=94. str. Construc ia unui nou cimitir este necesară deoarece în cele existente suprafe ele au fost utilizate deja.Sărata I” Teren Cimitir .

423 9. SERVICII SANITARE SPITALELE Conform statisticilor realizate la nivelul anului 2007.624 1.426 11.743 1.315 15.906 13.392 17.239 0.553 10.589 2.580 3. Jude ul Bacău era depăşit de jude ele Iaşi şi Suceava.P. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. cu 25.325 1.79 4.003 688 496 533 808 Număr de farmacii 183 169 78 93 96 186 Număr de farmacii / 100 de locuitori 0.671 1. cabinete Municipiul dispensare. BACAU Intergroup engineering N. jude ele Botoşani.324 Număr de paturi în spitale/1000 locuitori 8.D. Număr de paturi în spitale 6.500 12.698 2.812 1. Neam şi Vaslui.956 2. în ordine.I.25 4.141 0. jude ul Bacău se plasa pe locul al III-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale. crt.970 8. crt. respectiv 16 spitale.306 1.552 2.224 0. Tabel 28: Situa ia infrastructurii sanitare la nivelul jude elor din regiunea NE (2007) Număr de Număr de spitale.381 9.985 1.61 5.83 Număr medici 2.331 828 Număr de paturi în spitale/1000 locuitori 9.425 2.270 Grafic 14: Spitale.70 4.U.547 1. dispensare la nivelul anului 2007 Regiunea N-E Tabel 29: Situa ia spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Nr.87 5.743 3.212 0. Pe ultimele trei pozi ii se găseau.113 9.025 Clasament (număr de paturi în spitale/1000 locuitori) 9 13 3 12 10 11 2 1 8 7 6 4 5 Pag. 87 din 221 1 Gala i 8 2 Brăila 4 3 Oradea 7 4 Bacău 5 5 Piteşti 5 6 Arad 3 7 Sibiu 6 8 Târgu Mureş 2 9 Baia Mare 5 10 Satu Mare 2 11 Râmnicu Vâlcea 2 12 Suceava 2 13 Deva 1 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 .264 12. medicale policlinici (sector public) 1 Iaşi 25 562 2 Bacău 15 480 3 Neam 11 390 4 Vaslui 11 310 5 Botoşani 12 146 6 Suceava 16 379 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.613 1.204 0. Municipiul Număr de spitale Număr de cabinete medicale (sector public) 148 155 34 127 121 87 97 99 199 15 63 117 25 Număr de paturi în spitale 2. cu 15 de unitati.843 11.386 2.

o creştere a numărului de cabinete medicale de specialitate. 88 din 221 . 5.U. în jude ul Bacău func ionau 480 de cabinete medicale. 6. la nivelul Municipiului Bacău func ionează 86 cabinete medicale – cu diferite specializări. în perioada 2005-2007. se observa. BACAU Intergroup engineering În cadrul polilor de dezvoltare urbană se observă din tabelul de mai sus faptul că municipiul Bacău se află pe ultimele locuri (respectiv locul 12 din cei 13 poli de dezvoltare). 60 farmacii. Nr. în acelaşi timp. 3. în Municipiul Bacău func ionează: 3 ambulatorii de specialitate. 8. la nivelul unită ilor sanitare din sectorul privat.venerologie Endocrinologie CABINETE 1 1 3 3 1 1 5 3 Pag. 4. SPECIALIZAREA . Grafic 16: Evolu ia numărului cabinetelor medicale de medicina generala şi de specialitate în perioada 2005 . 86 cabinete medicale. o uşoara scădere a numărului de cabinete medicale de medicina generală. 2. 1.2007 În prezent. În ansamblu. Grafic 15: Cabinete medicale în regiunea NE 600 500 400 300 200 100 0 IASI BACAU NEAMT VASLUI BOTOSANI SUCEAVA CABINETE MEDICALE IN REGIUNEA NORDEST În cadrul jude ului Bacău. 7. după jude ul Iaşi unde se înregistrau 562 cabinete.I. crt.Situa ia cabinetelor medicale existente Acupunctura Alergologie şi imunologie clinica Cardiologie Chirurgie generala Chirurgie plastica-estetica-reconstructivă Cosmetologie (DOMENIU NOU) Dermato. la nivelul anului 2009.P. număr cu care se situa pe locul 2 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. în cadrul: EUROMED SRL SPITALULUI DE PEDIATRIE BACAU SPITALULUI DE PNEUMOFIZIOLOGIE BACAU 3 spitale. CABINETELE MEDICALE În 2007. ceea ce conduce la concluzia că în cadrul municipiului există un nivel insuficient de dezvoltare al infrastructurii medicale în raport cu nevoile existente în domeniul medical. conform tabelului de mai jos.D. şi. cu diferite specializări – (a se vedea tabelul de mai sus).

26. 13. 23. 11. 18. cu 96. 20. 36. în jude ul Bacău îşi desfăşurau activitatea 169 farmacii. pe locul al III-lea în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. 22. 32. 37. 9. jude ul Bacău situându-se. 27. din acest punct de vedere.I. 15. cu 186 de farmacii. 28. 39. Situa ia farmaciilor la nivel de Regiune de Dezvoltare este prezentată mai jos: În cadrul celor 13 poli de dezvoltare urbană municipiul Bacău se situează pe locul 4 ca număr de medici şi farmacii la 1000 de locuitori. 35.P. 25.Situa ia cabinetelor medicale existente Gastroenterologie Hematologie Homeopatie Kinetoterapie (DOMENIU NOU) Laborator de analize Medicina alternativa şi naturista Medicina de familie Medicina generala Medicina interna Medicina muncii Neurochirurgie Neurologie Neurologie pediatrica Obstretica-ginecologie Oftalmologie Optica medicala Ortopedie şi traumatologie Ortorinolaringologie. respectiv 78 de farmacii. 29. 24. 31. 10. pe locul al II-lea jude ul Iaşi (183 de farmacii). 19. 93. 38. 30. Pe primul loc de afla jude ul Suceava. 16. 89 din 221 . CABINETE 2 1 1 1 3 2 4 1 2 3 1 2 1 4 3 2 1 4 1 1 1 1 5 4 3 1 2 1 5 1 4 TOTAL 86 FARMACII Grafic 17: Farmacii în regiunea NE \ 200 150 100 50 0 FARMACII LA NIVEL DE REGIUNE .PE JUDETE IASI BACAU NEAMT VASLUI BOTOSANI SUCEAVA În anul 2007.D. 17. conform tabelului de mai jos. 14. 34. BACAU Intergroup engineering SPECIALIZAREA . Vaslui şi Neam . 21. Jude ele Botoşani. Pag.ORL Pediatrie Pneumologie Psihiatrie Psihiatrie pediatrica Psihologie Psihoterapie Radiologie şi imagistica medicala Reflexoterapie (DOMENIU NOU) Remodelare corporala (DOMENIU NOU) Reumatologie Stomatologie Tratamente corporale (DOMENIU NOU) Urologie Nr. 12.U. crt. 33.

274 0. la nivel general. de-a lungul perioadei 2005 . în Municipiul Bacău func ionează 60 de farmacii (atât cu proprietate majoritara de stat cat şi din sectorul privat).U. în 2007.387 0.90 3. la 156 în 2007 (a se vedea graficul de mai jos).378 9 Baia Mare 423 10 Satu Mare 306 11 Râmnicu Vâlcea 357 12 Suceava 387 13 Deva 364 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr. în număr de 10. Grafic 18: Evolu ia numărului de farmacii 2005 . de Municipiul crt. de farmacii 82 65 119 71 81 75 68 87 53 53 44 64 30 Nr.36 5.D.470 0.371 0. Pag.432 0. medici 1 Gala i 643 2 Brăila 434 3 Oradea 775 4 Bacău 516 5 Piteşti 582 6 Arad 61 7 Sibiu 810 8 Târgu Mureş 1.569 0.29 Nr. BACAU Intergroup engineering Tabel 30: Medici şi farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Nr.14 3. de medici/ 1000 locuitori 2.15 1.2007 160 140 120 100 80 60 40 20 0 2005 2006 2007 Farmacii din sectorul de stat Farmacii din sectorul priv at Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În prezent.584 0. după cum se observa din graficul prezentat mai jos.399 0. acestea se găseau.296 0.590 0.57 5.64 3. s-a ajuns.14 9. În ceea ce priveşte farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat.70 2.2007 în cadrul sectorului privat. Astfel.26 2.P. la nivelul sectorului privat.I. Nr. de farmacii/ 1000 locuitori 0.440 0.98 3.96 2.436 Numărul farmaciilor a crescut. de la 127 de unitati farmaceutice în 2005.38 0. fata de 11 în 2005.457 0. 90 din 221 . în timp ce farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat a înregistrat o uşoara scădere.

BACAU Intergroup engineering SPITALUL MUNICIPAL ÎN CONSTRUCTIE Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău este o unitate sanitară strategică cu personalitate juridică. duminica şi sărbători legale. Spitalul Municipal va avea 320 de paturi pentru spitalizare continuă şi 20 de paturi spitalizare de zi. S. Sec ia de neurologie: 45 de paturi.I. Pe lângă asisten a medicală de urgen ă şi asisten a medicală de urgen ă în caz de dezastre. Sec ia de chirurgie generală: 75 de paturi – 15 pentru urologie şi 10 pentru chirurgie vasculară. iar dacă este cazul şi în afara acestuia. Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău asigură asisten ă medicala de urgen ă prespitaliceasca atât la locul solicitării cât şi pe durata transportului pacien ilor (bolnavilor. Sec ia medicală: 50 de paturi – 15 pentru gastro enterologie şi 10 pentru alergologie. social politice. Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău func ionează în colaborare cu Pompierii. Sec ia de diabet: 35 de paturi.D. Transportul medicamentelor. Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura atât asisten ă medicala ambulatorie la locul solicitării precum şi transporturi nemedicalizate. eliberarea de certificate constatatoare de deces în zilele de sâmbăta. 365 de zile pe an. 91 din 221 . Pag. asigurând asisten ă medicala şi transportul pentru urgentele individuale. Sec ia ortopedie: 15 paturi.U. Fiind principalul segment al asistentei medicale şi transportului pentru urgentele majore în etapa prespital. SAM este implicata şi în asisten ă medicala preventiva a marilor aglomerări umane cum ar fi activită ile sportive. Sec ia ORL: 10 paturi. Sistemul sanitar are nevoie de o sus inere deplină din partea autorită ilor. acordând de asemenea asisten ă medicala şi transportul la spital pentru cazurile sociale.M. accidenta ilor. cu următoarele sec ii de spitalizare: Sec ia de cardiologie: 60 de paturi din care 5 pentru terapie intensivă coronarieni. Spitalul Municipal este în plin proces de construc ie şi amenajare. 24 de ore din 24 . având ca specific lucrul în regim de aşteptare 24 de ore din 24.A.P. Sec ia de hematologie: 15 paturi. Sec ia de anestezie şi terapie intensivă: 15 paturi. proces la sfârşitul căruia va oferi condi ii conforme tuturor standardelor europene în domeniu. Serviciul de Ambulanta răspunde solicitărilor telefonice venite atât din partea popula iei cât şi a altor unită i medicale. culturale. similare unită ilor sanitare din ările dezvoltate ale Uniunii Europene. greva foamei. colective şi de masa în cazul catastrofelor. în lipsa unui sistem de asisten ă sociala. Politia sau Unitati ale MApN pe baza unor protocoale încheiate între Ministerul Sanatatii şi aceştia. efectuează şi alte activită i cum ar fi asisten ă medicala la domiciliu pentru urgentele de gradul 2. produselor biologice (sânge şi organe) şi al personalului medico-sanitar se face în program continuu. gravidelor) către spital. asigurându-se necesarul de asisten ă medicală de urgen ă pe întreg teritoriul Municipiului Bacău.

aflat în structura Direc iei Generale de Asisten ă Socială şi Protec ia Copilului Bacău.2008) – 564 copii. Spitalul Municipal este în plin proces de construc ie şi amenajare. cu 12 (BT). BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. pe locul al II-lea jude ul Iaşi (183 de farmacii). Pag. Internarea şi tratarea pacien ilor în cadrul Spitalului Jude ean nu se poate desfăşura. TUTELA Serviciile sociale ale municipiului sunt furnizate de sectorul public prin intermediul Serviciului Public de Asisten ă Socială care func ionează în subordine Consiliului Jude ean al municipiului Bacău şi a Serviciului Public de Asisten ă Socială din cadrul Primăriei Bacău dar şi de sectorul privat prin mai multe asocia ii şi funda ii neguvernamentale.ASISTEN Ă MATERNALA. cu 186 de farmacii. în vederea creării condi iilor conforme tuturor standardelor europene în domeniu. similare unitatilor sanitare din tarile dezvoltate ale Uniunii Europene. 92 din 221 . 5. O. asigură servicii de protec ie specială unui număr de 1. 2. PLASAMENT FAMILIAL.185 de beneficiari raporta i în 2008 şi este împăr it în două componente după cum urmează: Componenta Asisten i Maternali Profesionişti Componenta Plasamente de Tip Familial. cu 25.copii afla i în plasament la familii/persoane. 3. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. SERVICIILE DE ASISTEN Ă SOCIALĂ . În anul 2007.12. jude ele Botoşani. cu 15 de unitati.copii cu măsura de plasament la AMP. În cadrul Serviciului Public de Asisten ă Sociala de la Consiliul Jude ean func ionează următoarele structuri: Centrul pentru servicii de tip familial. Tutela şi Evaluare a Copilului care a săvârşit o fapta penala şi nu răspunde penal A. Municipiul Bacău se situează pe locul al 12-lea în statisticile referitoare la gradul de acoperire a nevoilor popula iei în domeniul medical.P. şi evaluare a copilului care a săvârşit o faptă penală Numărul de copii la începutul anului (01. în raza teritorială a jude ului Bacău. respectiv 16 spitale. Jude ul Bacău era depăşit de jude ele Iaşi şi Suceava. Pe ultimele trei pozi ii se găseau. la întreaga capacitate a institu iei. La nivelul anului 2007. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.copii cu supraveghere specializata. tutela.D.SERVICII DE PROTEC IE SPECIALA DE TIP FAMILIAL .01. 4. 36 – copii cu măsura de plasament în regim de urgenta Numărul de copii la data de 31.copii cu măsura de plasament în regim de urgenta. B.copii cu măsura de plasament la AMP. Copii afla i în eviden a biroului plasamente de tip familial. pentru moment.2008) – 591 copii. din care: 419 .2008 – 612 copii. furnizând servicii acreditate pentru mai multe categorii de vârstă. 67 – copii cu tutela. în jude ul Bacău se situa pe locul al 3-lea în statisticile cu privire la numărul de farmacii ce îşi desfăşurau activitatea pe teritoriul sau (169 de farmacii). jude ul Bacău se plasa pe locul al III-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale. 57 .U. 21 . Municipiul Bacău se situează pe locul 4 ca număr de medici şi farmacii la 1000 de locuitori.I. dintr-un număr total de 13 poli supuşi analizei. În cadrul celor 13 poli de dezvoltare urbană. Neam şi Vaslui. Pe primul loc de afla jude ul Suceava. respectiv 11 spitale (NT şi VS). 6. din care: 565 . Copii afla i în plasament la AMP Numărul de copii la începutul anului (01. La baza acestei situa ii dificile stă nivelul insuficient de dezvoltare a infrastructurii medicale. din care: 576 .copii plasa i la rude de gradul IV. în ordine.01. 36 .

Asisten ă Sociala a Persoanelor Adulte aflate în Dificultate 9. iar pentru desfăşurarea activită ii conform standardelor minime obligatorii şi a managementului de caz ar trebui prevăzute un număr de 21 posturi. 24 . 64 – copii cu tutela. 2 psihologi Astfel. 4 psihologi Componenta plasamente familial: 3 asisten i sociali. Servicii Pentru Copii Care Savarsesc Fapte Penale Şi Nu Răspund Penal 7. În cadrul Centrului pentru Servicii privind Adop ia s-a derulat în perioada 1 aprilie – 31 decembrie 2008 Programul na ional „Coordonarea şi monitorizarea activită ii în domeniul adop iei la nivel na ional”. Servicii Destinate Mamei Şi Copilului 4. Conform standardelor minime obligatorii ar fi nevoie de: 60 asisten i sociali.U. Prevenirea abuzului şi a neglijării de orice fel precum şi a fenomenelor care determina intrarea copilului în dificultate 5.12. iar un asistent social al asistentului maternal profesionist este responsabil în medie pentru 80 asisten i maternali profesionişti. un asistent social al copilului are în medie 90 de cazuri active. În statul de func ii al Centrului pentru Servicii privind Adop ia sunt prevăzute 7 posturi. Tabel 31: Situa ia copiilor afla i în centrele de plasament din Bacău Tip centru de plasament Centre de tip clasic pentru copii în dificultate Centre de tip clasic pentru copii cu dizabilită i Centrele de tip familial pentru copii în dificultate Centre de tip familial pentru copii cu dizabilită i Total copii în C R Decembrie 2004 361 243 142 19 765 Decembrie 2005 287 250 137 20 694 Decembrie 2006 255 244 143 18 660 Decembrie 2007 207 248 134 20 609 Decembrie 2008 170 186 135 16 *507 Servicii asigurate: 1.2008 în cadrul centrului figurau un număr de 495 AMP. 93 din 221 . 5 psihologi. Dificultă i: Lipsa fondurilor necesare participării la cursuri de perfec ionare a specialiştilor din cadrul centrului. 60 . Nerespectarea tuturor standardelor minime obligatorii din cauza personalului insuficient şi a bugetului alocat centrului.2008 .P. Serviciului De Evaluare Complexa A Copilului 8. implementat de Societatea Civila Profesionala de Asisten ă Sociala Lavric şi Porumb în urma încheierii unui contract de prestări servicii de asisten ă sociala cu Oficiul Roman pentru Adop ii. care aveau copii în plasament. BACAU Intergroup engineering Numărul de copii la data de 31. Centrul pentru Servicii de Tip Familial îşi desfăşoară activitatea cu personalul de specialitate existent astfel: Componenta asisten i maternali profesionişti: 7 asisten i sociali. Asisten ă sociala a victimelor violentei domestice Pag.573 copii.copii plasa i la rude de gradul IV.D.copii cu supraveghere specializata. Lipsa instrumentelor de Evaluare Psihologica.copii afla i în plasament la familii/persoane. Servicii De Primire Şi Protec ie În Regim De Urgenta 6. Servicii Sociale Primare De Tip Preventiv 2. La data de 01. din care: 425 .I. Servicii De Consiliere Şi Sprijin Pentru Parinti Şi Copii 3. În prezent.01.

femei şi bărba i.I. Livezilor nr. BACAU Intergroup engineering Situa ia statistică pe problematică „copiii străzii” şi copii exploata i prin munca CATEGORII DE “COPII AI STRAZII” Cazuri instrumentate 2008 Copii care trăiesc în strada cu familia Copii care trăiesc în strada fara familie Copii care muncesc în strada şi se reîntorc seara în familie 1 24 11 “COPIII STRAZII” Copii care au parasit strada. este reprezentat de: circa 93 salaria i din aparatul propriu. cu afec iuni neuropsihice (schizofrenii. 3. 17A.C. Numărul zilnic de beneficiari care participă la activită ile centrului a fost de aproximativ 16 – 17 de persoane. care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. În anul 2008 s-au înscris în baza de date a centrului 4 beneficiari noi. asigurarea accesului copiilor la educa ia primară şi gimnazială. Centrul de Consiliere şi Informare . Pag.S. 94 din 221 . institu iile de profil.L.S. psihoterapie. consiliere juridică. care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. dintre care 6 persoane cu întârziere mentală (2 femei. Centrul de îngrijire de tip familial (asisten i maternali) .G. 4 bărba i). BACAU Alte jude e 8 S. consiliere juridică. 17A. consiliere psihologică. 2 persoane cu epilepsie (un bărbat şi o femeie) şi o persoană cu handicap somatic (femeie). Beneficiarii direc i ai centrului sunt persoane adulte. promovare rela ii sociale (socializare).P.P. nr. 470 asisten i personali (la nivelul anului 2007). reintegrare familială. Personalul activ al S. prin: Integrare în Plasament în Servicii familie CPRU alternative 0 0 1 4 0 20 9 1 1 TOTAL 1 24 11 COPII EXPLOATATI PRIN MUNCA Problematica Mediul de provenien a Total Exploatare prin Municipiul copii Cerşetorie Urban Rural munca Bacău 91 28 63 50 4 29 Sursa: D. sprijin de urgen ă în vederea reducerii efectelor de criză. 21 asisten i maternali. întârzieri mentale şi epilepsii). consiliere psihologică. constituirea unui mecanism de suport financiar de urgen ă pentru situa ii individuale şi colective.P. scăzând până la 24 în luna decembrie 2008.situat pe str. găzduire pe perioadă determinată. Ştefan cel Mare. Bacău – Serviciul de asisten ă socială din subordinea C. 6 bărba i). 15 persoane cu schizofrenie (9 femei. servicii de îngrijire social-medicale.D. La data de 31 decembrie 2008 erau încadra i 487 asisten i personali şi 18 asisten i maternali profesionişti. Ştefan cel Mare.A.P. 4A. asigură următoarele servicii sociale: eradicarea fenomenului copiilor străzii. implementarea sistemului local de asisten ă socială . nr. creşterea oportunită ilor de ocupare a for ei de muncă etc.situat pe str. numărul acestora fiind de 30 în luna ianuarie 2008. comunitatea. Asisten ă Socială în municipiul Bacău este asigurată prin intermediul următoarelor 6 centre: 1.U. în func ie de necesită i şi/sau solicitări numărul de angaja i variază. servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive. asigurarea de locuin e pentru persoanele/ familiile fără adăpost. Beneficiarii indirec i ai centrului au fost: familiile clien ilor centrului. Centrul de zi pentru persoanele cu dizabilită i psihice Centrul de zi Armonia . existente în eviden a institu iilor de profil şi aflate în grija familiilor sau pregătite pentru reintegrare socio-familială. care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. informare în domeniu.S. 2.28 de persoane. iar lunar de 27 . asigurarea drepturilor persoanelor vârstnice şi/sau cu handicap.A.A. servicii de recuperare şi reabilitare. educa ie socială. consiliere psihologică. Bacău prin programele derulate de compartimentele de specialitate sau în parteneriate public-privat viabile.situat pe str.

La nivelul centrului s-au făcut solicitări pentru mărirea capacitatii atât din partea copiilor şi a părin ilor cat şi din partea scolii ”Octavian Voicu”. activită i de socializare. din totalul de 11 de copii beneficiari ai serviciilor centrului un număr de 2 copii au fost integra i în învă ământ de special. Kinetoterapie profilactică şi de recuperare. Sursa: prelucrare informa ii S. ce au ca trăsătură comuna faptul ca se afla în situa ie de risc În anul 2008 centrul de zi “O Şcoala Pentru To i” a func ionat la capacitate maxima având ca beneficiari un număr de 60 de copii din care 25 sunt preşcolari şi 35 sunt elevi în clasele I-IV.425 Beneficiari (persoane) 228 200 374 557 271 1. Serviciile şi activită ile Centrului de zi Clubul Pensionarilor sunt: consiliere socială. religie. pentru 20 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 9 ani. 1 2 3 4 5 6 Jude Iaşi Bacău Neam Vaslui Botoşani Suceava Număr 1 2 3 4 2 7 Cantine Capacitate (locuri) 300 300 560 1.A. În anul 2008. logopedica. educa ie şi igienă şi o rată ridicată a infractionalitatii. pentru copiii din comunitate şi neintegrati în Centrul de zi pentru 17 copii cu handicap. în care se va urmări progresul asistatului şi atingerea unor serii de obiective stabilite în urma evaluării.328 Locuri la cantine sociale/numărul mediu zilnic de beneficiari 1. excursii).. Bacău Tabel 32: Cantine de ajutor social. În anul 2008 s-au înscris în baza de date a centrului 700 beneficiari noi. în anul 2008: 30 copii. na ionalitate.D. Numărul zilnic de beneficiari care au participat la activită ile centrului a fost de 52 -100 persoane. activitati recreative (vizionare programe TV.P.83 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În cadrul Regiunii Nord Est în anul 2007 jude ul Bacău se află pe ultimul loc.I.32 1. 5. 2 copii au fost integra i în învă ământ de masa. 4 care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: Numărul copiilor cu handicap care au beneficiat de protec ie în cadrul Centrului de zi pentru copilul cu handicap « Ghiocelul »Bacău. Pag. psihopedagogică şi consiliere realizate în ambulatoriu. 6. şi în func ie de planul individualizat de interven ie.29 1.Ghiocelul” . numărul acestora fiind de 427 în luna iulie la deschiderea centrului. elevi ai şcolii primare sau în pericol de abandon şcolar. Activită i de recuperare kinetoterapeutica.370 350 2. meloterapie (terapie prin muzica). Ergoterepie (terapie ocupa ionala). şi 4 copii în învă ământ special.P.50 1. jocuri în grup.50 2. Centrul de zi pentru copilul cu handicap . indiferent de sex. care s-au înscris în clasa I (an şcolar 2007-2008). BACAU Intergroup engineering 4.U. iar lunar de 427 -1077 de persoane.46 1. care au domiciliul legal sau sunt rezidente pe raza Municipiului Bacău. prioritate având persoanele vârstnice izolate din punct de vedere social. în cele două cantine sociale are cele mai pu ine persoane care beneficiază de servicii sociale. Aleea Ghioceilor. club pentru întregul grup inta al acestui proiect. în anul 2007 Nr. crescând până la 1002 beneficiari în luna decembrie 2008. 95 din 221 . psihologică şi juridică. consiliere în privin a efectuării lec iilor pentru 44 de copii cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani. nr. ludoterapie (terapie prin joc). având calitatea de pensionar. Persoanele vizate din cadrul acestei comunită i sunt adul ii nealfabetizati şi copii cu vârsta cuprinsa intre 3 şi 14 ani.situat pe str. Centrul de zi “O şcoala pentru to i“ se adresează unei comunită i alcătuite cu preponderen ă din rromi care au un nivel scăzut de trai. juridică şi psihologică pentru oricare din persoanele din grupul intă. activită i cultural-artistice. consiliere socială. crt. în scopul incluziunii sociale. în conformitate cu recomandarea medicului. Centrul de zi Clubul Pensionarilor oferă un complex de servicii sociale comunitare pentru adul i.S. Un grup de educare şi pregătire cu regim de grădini a pentru 10 copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani şi cu regim de grupa pregătitoare.

astfel încât în această incintă să poată fi organizate evenimente pe toată perioada anului Teatre În 1929 este inaugurat palatul Mărăşti. Scena este ampla (11 m în adâncime. Observatorul astronomic . MONUMENTE.600 de locuri care va înlătura problema actuală a municipiului Bacău cu privire la desfăşurarea activită ilor culturale de mare amploare. Biserica „Precista". Sala. 96 din 221 . Complexul Muzeal "Iulian Antonescu". P. însă oportunită ile de creştere sunt reduse datorită lipsei de fonduri alocate.P. Sinagoga .este unul dintre pu inele din România. reabilitarea recenta a Teatrului de Vară a costat peste 5 milioane de euro. Sala impresionează şi prin rampa pentru decoruri. are o acustica impecabila fiind considerata drept cea mai buna din Moldova. după cea a Teatrului Na ional din Iaşi. Casa de Cultura Vasile Alecsandri şi Parcul Trandafirilor Teatrul Bacovia Teatrul de vară În Parcul Cancicov. fiind tipică pentru seria ctitoriilor Pag.D.I.în Municipiul Bacău există Biserica şi ruinele Cur ii Domneşti unde a locuit Alexandru-Vodă. Ansamblu Curtea Domnească şi Biserica „Precista” . fiul şi co-regentul lui Ştefan cel Mare. podul pentru manevrarea acestora. Noul centru cultural are o sală de peste 1. Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii „Ion Borcea”. 7 m deschiderea cortinei). Muzee şi biserici Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii "Ion Borcea". foarte eleganta. instala ia moderna de lumini. Teatrul va beneficia de o sală care va fi deschisă pe timpul verii şi închisă iarna. Catedrala ortodoxa „Sfântul Nicolae” . 2. Statuia lui Ştefan cel Mare.U. CULTURĂ. unde în prezent func ionează TEATRUL MUNICIPAL "BACOVIA". a fost sfin ită la 1 ianuarie 1491. Datorită personalului insuficient centrele de asisten ă sociala asigură un număr limitat de servicii sociale. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. TRADI II Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt: Casa memorială George Bacovia. Calitatea serviciilor de asisten ă socială este de nivel mediu.

sec. Nicolae” din Bacău Funda ii . Alecsandri Vasile 8 Datare sec. XX 1921 1932 . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Cod LMI 2004 BC-I-s-A-00699 BC-I-m-A-00699. XV XVI sec.. Biserica Sfântul Ioan. lângă Biblioteca Jude eană "Costache Sturdza". 9 Mai 48 Str. Pătrăşcanu Casa Vestali Adresă Bd. 9 Mai 48 Str. Biserica a fost renovată de către Vasile Lupu în 1641. Casa memorială George Bacovia. Alecsandri Vasile 7 Str. XV XVI cca.02 BC-II-a-A-00757 BC-II-m-A-00757. BACAU Intergroup engineering domneşti din acel veac. fiind apoi închinată ctitoriei sale.Epoca medievală Ansamblul Cur ii Domneşti din Bacău Biserica "Precista". Sfin ii Trei Ierarhi. Alte clădiri.1936 1914 Pag. 9 Mai 48 Str. Ateneul Mihail Jora (Filarmonica). Statui ale unor personalită i celebre ale României se află în Parcul Cancicov. Nicolae” Bd. Nicolae” Str.01 BC-I-m-A-00699. XV XVI sec.02 BC-II-m-A-00757. Statuia lui George Bacovia. Colegiul Na ional „Vasile Alecsandri”.Epoca medievală Cimitir . Colegiul na ional „Ştefan cel Mare”.01 BC-II-m-A-00757. azi sediu P.L. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. obiective culturale: Casa de Cultură Vasile Alecsandri . XV XVI sec. opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995). crt. Casa Inginer Anania. Nicolae” Bd. Observatorul astronomic "Victor Anestin". 9 Mai 48 Str. Grădini a Flori a. XV XVI sec. azi Cercul Militar. LISTA MONUMENTELOR ISTORICE DIN MUNICIPIUL BACĂU Nr. 97 din 221 . 1900 înc. Alecsandri Vasile 6 Str.D.U. Casa memorialǎ Nicu Enea. monumente. Casa Mircea Cancicov.I. Marcovici. Statuia lui Ştefan cel Mare. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Bustul maiorului Constantin Ene. Casa Vestali.03 BC-II-m-B-20181 BC-II-m-B-00758 BC-II-m-B-00759 BC-II-m-B-00760 BC-II-m-B-00761 Denumire Ansamblul bisericii "Sf. Bustul lui Vasile Alecsandri. Casa Dr. Alecsandri Vasile 1 Str. XV XVI sec. Muzeul de ştiin e ale naturii „Vivariul Bacău”. George Sterian. Biserica Sfântul Ilie (ortodoxă de stil vechi). Grădini ă Casa Dr. Alecsandri Vasile 3 Str.P. Casa General Cantili. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Colegiul na ional „Ferdinand I”. Fosta Primărie şi biblioteca jude eană Hotelul Central.N. de la Iaşi. Biserica ortodoxă „Sfin ii Împăra i”. Casa Arh. "Adormirea Maicii Domnului" Ruine curte domnească Ruine turn Casă Casa Mircea Cancicov. e amplasată în centrul oraşului.

Bacovia George 52 Str. Iernii 7 600050 Bd. Ştefan cel Mare 35 Str. Mărăşeşti 2 Str. Vulcănescu Casa Poltzer. D. George Sterian Şcoala Normală de fete "Ştefan cel Mare” Hotel "Athenee Palace" şi Teatrul Mărăşti. Casă Palat Administrativ Fostele Birouri ale Comer ului şi Clădirea Poştei. Oituz 40 Str. Trotuş 6A-6B Str. Oituz 14 Str. Vrânceanu Gheorghe 44 Datare 1925 .U. fostă primărie Casă. Alecsandri Vasile 37 1897 Bustul maiorului Constantin Ene Bustul căpitanului Nicolae Valter Mărăcineanu Statuia poetului George Bacovia Casa scriitorului D. Popa Şapcă 3 Str. Păcii 9 Str. 98 din 221 . Trotuş 6A-6B Str. azi Casa Dr. L. Ioni ă Sandu Sturza 1 Bd. azi Oficiul poştal nr.1911 1930 Nr. Bacovia George 13 sf. azi Teatrul Bacovia şi Hotel Central Biblioteca Jude eană. Ioni ă Sandu Sturza 39 Bd. XVIII 45 1891 1910 1850 1935 1927 1820 1921 1890 1927 . XX 1910 . Bacovia George 49 Str. sec. Bălcescu Nicolae În parcul Trandafirilor Str. "Vivariu" Sinagogă Ansamblul Centrului Jude ean de Cultură Centrul Jude ean de Cultură Grădini ă Sala de sport Observator Astronomic-Muzeul de Ştiin ele Naturii Casă Bustul lui Vasile Alecsandri Str. Anania Casa General Cantili. Trotuş 6A-6B Str. Împăra i” Fosta moară "Calmanovici şi fii" Muzeul de Ştiin e ale Naturii. Pătrăşcanu Casa memorială !George Bacovia" Adresă Str. 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 Cod LMI 2004 BC-II-m-B-00762 BC-II-m-A-00763 BC-II-m-B-00764 BC-II-m-B-00765 BC-II-m-B-00766 BC-II-m-B-00767 BC-II-m-B-00768 BC-II-m-B-00769 BC-II-m-A-00770 BC-II-m-B-00771 BC-II-m-B-00772 BC-II-m-B-00781 BC-II-m-B-00782 BC-II-m-B-00783 BC-II-m-A-00773 BC-II-m-B-00774 BC-II-m-B-00775 BC-II-m-B-00776 BC-II-m-B-00777 BC-II-m-B-00778 BC-II-m-B-00780 BC-II-m-B-00779 BC-II-m-B-00784 BC-II-a-B-00785 BC-II-m-B-00785. Oituz 16 Str.02 BC-II-m-B-00785. azi sediul DJPCCPCN Casa Rafailă Casa Arh. Marcovici Arhivele Statului Biserica "Sf.U. Ioni ă Sandu Sturza 96 Str. Cuza Vodă 1 Str. XX 1842 . Guşe Ştefan. general locotenent 2 Str. azi Centrofarm Casa Arh. Apostu George 3 Str. XIX 1977 1981 1971 1850 Pag. Eminescu Mihai 10 Str.03 BC-II-m-B-00786 BC-II-m-B-00787 BC-III-m-B-00922 BC-III-m-B-00923 BC-III-m-B-00924 BC-III-m-A-00925 BC-III-m-B-20182 BC-IV-m-A-00930 Str.I.M. Cuza Vodă 6 Str.01 BC-II-m-B-00785.P. Bacovia George Str.B. azi sediul T. sec. 1 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza" Casa Armatei. Mărăşeşti În parcul Bibliotecii jude ene Str. Oituz 29 Str.C. sec. XX sec. Haret Spiru 6 Str. BACAU Intergroup engineering Denumire Colegiul Na ional "Vasile Alecsandri” Casa Vasile Alecsandri Colegiul Na ional "Ferdinand I”Liceul "George Bacovia” Casa Ing.1929 1770 1930 1920 1891 1920 1859 1927 înc. Mărăşeşti 8 Str.1934 sf. Scheia 14 Str. Alecsandri Vasile 37 Str. Trotuş 8 Str.1845 1904 1870 1906 1912 1912 sec. crt. Trotuş 6A-6B Str. Cuza Vodă 14bis Str.D.

Alecsandri Vasile 6 Str. Cuza Vodă 1 Str. Ioni ă Sandu Sturza 96 Str. Eminescu Mihai 10 Str. Ioni ă Sandu Sturza 39 Bd. sec. XV XVI cca.03 BC-II-m-B-20181 BC-II-m-B-00758 BC-II-m-B-00759 BC-II-m-B-00760 BC-II-m-B-00761 BC-II-m-B-00762 BC-II-m-A-00763 BC-II-m-B-00764 BC-II-m-B-00765 BC-II-m-B-00766 BC-II-m-B-00767 BC-II-m-B-00768 BC-II-m-B-00769 BC-II-m-A-00770 BC-II-m-B-00771 BC-II-m-B-00772 BC-II-m-B-00781 BC-II-m-B-00782 BC-II-m-B-00783 BC-II-m-A-00773 BC-II-m-B-00774 BC-II-m-B-00775 BC-II-m-B-00776 BC-II-m-B-00777 sec. azi sediul T. Bacovia George Str. sec. Alecsandri Vasile 8 Str. Marcovici Arhivele Statului Adresă Str.L. XIX 1920 1959 Nr. azi sediu P. sec. azi Teatrul Bacovia şi Hotel Central Biblioteca Jude eană. Oituz 14 Str. 9 Mai 48 Str. Oituz 16 Str. XX 1921 1932 .1936 1914 1925 . 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 Cod LMI 2004 BC-IV-m-B-00931 BC-IV-m-B-00932 BC-IV-m-B-00933 BC-I-s-A-00699 BC-I-m-A-00699. 9 Mai 48 Str. sec. Casă Palat Administrativ Fostele Birouri ale Comer ului şi Clădirea Poştei. XVIII 45 1891 1910 1850 1935 1927 1820 1921 1890 1927 .U. Anania Casa General Cantili. XV XVI sec. Alecsandri Vasile 3 Str. XV XVI Epoca medievală sec.01 BC-II-m-A-00757. crt.1929 1770 1930 1920 1891 1920 1859 1927 înc. Alexei În cimitirul izraelit nou Bd. "Adormirea Maicii Domnului" Ruine curte domnească Ruine turn Casă Casa Mircea Cancicov. Nicolae” Bd. Alecsandri Vasile 1 Str. Alecsandri Vasile 7 Str. azi Oficiul poştal nr. 2 Str. Tolstoi I.P. fostă primărie Casă. Nicolae” Bd. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf.01 BC-I-m-A-00699. Mărăşeşti 2 Str. Bacovia George 49 Str. Nicolae” Str. azi Casa Dr.02 BC-II-a-A-00757 BC-II-m-A-00757. XX Pag. 1900 înc. Alecsandri Vasile 37 Str. 9 Mai 48 Str. Oituz 29 Datare sf.D. 9 Mai 48 Str.L. Cuza Vodă 14bis Str. L. azi sediul DJPCCPCN Casa Rafailă Casa Arh.B.I. Cuza Vodă 6 Str. Ioni ă Sandu Sturza 1 Bd. Haret Spiru 6 Str.N. Luca I.U. George Sterian Şcoala Normală de fete "Ştefan cel Mare” Hotel "Athenee Palace" şi Teatrul Mărăşti. azi Centrofarm Casa Arh. Grădini ă Casa Dr. Enea Nicu 31 Str. XV XVI Epoca medievală sec.02 BC-II-m-A-00757. 99 din 221 .1934 sf. XV XVI sec. Nicolae” din Bacău Funda ii Cimitir Ansamblul Cur ii Domneşti din Bacău Biserica "Precista".M.C. Pătrăşcanu Casa Vestali Colegiul Na ional "Vasile Alecsandri” Casa Vasile Alecsandri Colegiul Na ional "Ferdinand I”Liceul "George Bacovia” Casa Ing. Iernii 7 600050 Bd. Mărăşeşti 8 Str. Bacovia George 52 Str. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Vulcănescu Casa Poltzer. BACAU Intergroup engineering Denumire Casa pictorului Nicu Enea Casa dramaturgului Ion Luca Monumentul în memoria victimelor fascismului 1939-1944 Ansamblul bisericii "Sf. Apostu George 3 Str. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. 1 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza" Casa Armatei. XV XVI sec.

Clădire Colegiul Na ional .. Vrânceanu Gheorghe 44 Datare 1842 . Oituz 40 Str. Alexei În fascismului 1939-1944 cimitirul izraelit nou Sursa: Ministerul Culturii şi Cultelor . Păcii 9 BC-IV-m-A-00930 Casa memorială „George Bacovia" Str. Trotuş 6A-6B Str. XIX sf... G.P. sec. V. Bacovia nr.Mihai Eminescu. Direc ia Patrimoniu şi Culte Cele mai importante Evenimente şi manifestări ale oraşului Bacău sunt: Festivalul “Zilele Bacăului” are loc în fiecare an în zilele de 2. Bălcescu Nicolae În parcul Trandafirilor Bustul căpitanului Nicolae Valter Str. Trotuş 6A-6B Str. Scheia 14 Str..Bacovia. municipalitatea organizează târguri de meşteri populari la care participă meşteri din toate zonele Moldovei.D. XIX 1920 1959 Tabel 33: Obiectivele de patrimoniu din municipiul Bacău Nr.I.1911 1930 Nr.02 BC-II-m-B-00785. Ştefan cel Mare 35 Str. Luca I. În anul 2010 se împlinesc 602 de la prima atestare a oraşului Bacău. 100 din 221 . Casa . Trotuş 8 Str. Cuza-Voda nr. Guşe Ştefan. Pătrăşcanu Str. Iernii nr. crt.. "Vivariu" Sinagogă Ansamblul Centrului Jude ean de Cultură Centrul Jude ean de Cultură Grădini ă Sala de sport Observator Astronomic-Muzeul de Ştiin ele Naturii Casă Bustul lui Vasile Alecsandri Str. Alecsandri Vasile 37 1897 Bustul maiorului Constantin Ene Adresă Str. BACAU Intergroup engineering Denumire Biserica "Sf.Rafailă.01 BC-II-m-B-00785.V. Oituz nr. Alecsandri nr. D. Şcoala . Tolstoi I. Pag.I.. Popa Şapcă 3 Str. 4 octombrie.L. XX 1910 . Alecsandri. Bacovia George 13 BC-IV-m-B-00931 Casa pictorului Nicu Enea Str. 1 2 3 4 5 6 Denumire Clădire Teatrul Municipal . manifestări culturale şi evenimente sportive. Enea Nicu 31 BC-IV-m-B-00932 Casa dramaturgului Ion Luca Str.Ferdinand I.. Trotuş 6A-6B Str. sec. general BC-III-m-B-00924 Mărăcineanu locotenent 2 Str.. Pe lângă alte manifestările tradi ionale care includ concerte.. 14bis Planuri de dezvoltare În renovare Activită i desfăşurate Activită i cultural artistice Activită i cultural artistice Activită i de învă ământ Activită i de învă ământ Activită i de învă ământ Casă na ionalizată – închiriată Starea Obiectivului În stare bună Anul P.37 Str. 3..F. Clădire Colegiul Na ional .. XX sec.45 Str. Trotuş 6A-6B Str. Mărăşeşti În parcul BC-III-m-A-00925 Statuia poetului George Bacovia Bibliotecii jude ene BC-III-m-B-20182 Casa scriitorului D. 7 Aleea Parcului Bacău Str.03 BC-II-m-B-00786 BC-II-m-B-00787 BC-III-m-B-00922 BC-III-m-B-00923 Str. Alexandru Ioan Cuza. 14 Str.U.. Clădire Teatrul de Vara .Institutul Na ional al Monumentelor Istorice 1977 1981 1971 1850 sf. 2 BC-IV-m-B-00933 Monumentul în memoria victimelor Str.1845 1904 1870 1906 1912 1912 sec. Împăra i” Fosta moară "Calmanovici şi fii" Muzeul de Ştiin e ale Naturii. crt. 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 Cod LMI 2004 BC-II-m-B-00778 BC-II-m-B-00780 BC-II-m-B-00779 BC-II-m-B-00784 BC-II-a-B-00785 BC-II-m-B-00785. 1929 (recondi ion ată 2008) 1977 Bună Bună Bună În stare de degradare avansată 1925-1934 1891 1892 1820 Sursa: Primăria Bacău. Adresa Str.

P. 101 din 221 . oraşul italian unde lucrează peste 20.D. Festivalul Interna ional de muzica pentru copii „SuperStar Fest” Festivalul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5 -15 ani. originalită ii şi bogă iei repertoriului. Ansamblul CIOBANASUL condus de profesor Mitica Pricopie. Lansări de carte.U. Gonzia (Italia). Direc ia Patrimoniu. Festivalul George Bacovia Festivalul Arlekin Simpozioane ştiin ifice. întrucât Moldova este zona în care folclorul tradi ional şi-a păstrat intacta vigoarea şi autenticitatea. Schoten (Belgia). Turneele au inclus şi Danemarca. organizat de Centrul de Cultura “George Apostu”. Chemitz (Germania). specializat în vechi dansuri căluşăreşti din inutul Bacăului. ansamblul de ine un record impresionant. Ansamblul de dansuri "Liliacul" şi Ansamblul "Bobocel de la Bacău" Sursa: Primăria Bacău.Festivalul de Teatru în Limba Engleza pentru Tineret INGENIOUS DRAMA FESTIVAL (ID Fest) se desfăşoară pe scena Teatrului Bacovia din Bacău. fiind laureat al unor competi ii na ionale şi interna ionale: Santerm (Portugalia). concursuri de miss. cântece şi elemente tradi ionale moldoveneşti. Ponderea repertoriului ansamblului băcăuan este de inuta de dansuri. Rennes şi Dijon (Fran a). Festivalul va avea loc în Bacău pe platoul cuprins intre Sala Sporturilor şi Bazinul Olimpic de Înot. concursurile sportive. Manifestarea urmăreşte să întăresc legăturile dintre Bacău şi Torino. Spectacole de teatru. Norvegia şi Grecia. Festivalul Serbările Timişoreana se va desfăşura în luna august (2009) la Bacău. interpretare şi grupuri mici. Festivalului Na ional de Muzica Uşoara Pentru Copii ”ASCHIUTA”. concerte cu forma ii romaneşti şi italiene.000 de cetă eni din jude ul Bacău. specifice oraşelor Bacău şi Torino.000 de băcăuani şi aproximativ 100. datorita calită ilor interpretative deosebite. (expozi iile culinare.I. Hayange. Suedia. descoperire etnografică a maestrului George Sârbu. Alte ansambluri folclorice care participă la diverse spectacole organizate în municipiul Bacău: Ansamblul folcloric "CA LA NOI" din Bacău. la care participă echipele celor două oraşe. în concediu. Întreaga manifestare este structurata pe doua sec iuni.Teatrul Municipal Bacovia . de a-şi pune în valoare talentul şi de a depăşi barierele culturale. Ingenuous Drama Festival . spectacole folclorice. Festivalul îşi propune să acorde şansa tinerilor din ara noastră de a-şi dezvolta personalitatea artistică şi creatoare. a băcăuanilor pleca i la munca în străinătate. Festivalului de dans contemporan din Bacău. Înfiin at în 1973. în colaborare cu Centrul de Crea ie coregrafica “Trois C-L” din Luxemburg şi Centrul Na ional al Dansului din Bucureşti. Cultură şi Culte Pag. Expozi ii Sărbătoarea pensionarilor Ansamblul „Busuiocul” – este unul dintre cele mai vechi şi reputate ansambluri folclorice din România. BACAU Intergroup engineering Dintre manifestările culturale desfăşurate în Bacău sunt: simpozionul "Vasile Parvan" expozi ii de pictură în aer liber seara minoritatilor concurs Ex Libris Spectacole folclorice sus inute de artişti locali Alte manifestări desfăşurate de către Administra ia publică Locală: Festivalul Revederii cu ocazia reîntoarcerii acasă. Concerte simfonice. Piesele prezentate în limba engleza sunt originale şi tratează problemele adolescen ilor.

J.6%) şi violul (. iar în conformitate cu Lista încadrării monumentelor istorice.pen. Ansamblul folcloric "CA LA NOI". însă. marea majoritate fiind comise cu file CEC fără acoperire şi infrac iuni la Legea 59/1934. Prevenirea criminalită ii în mediul urban constituie una din priorită ile poli iei băcăuane pe anul 2010. Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii „Ion Borcea”. În Municipiul Bacău exista 2 teatre mari. Festivalul Interna ional de muzica pentru copii „SuperStar Fest”.P. 3. municipiul Bacău are 50 de monumente istorice datate între secolul XV – XX. 102 din 221 . furturile din buzunare. în primele 9 luni ale anului 2009. rechizitorii Nr. motivat de impactul social deosebit pe care faptele antisociale îl produc şi de faptul că afectează sentimentul de siguran ă publică.U. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. 6 biserici monumente istorice. trebuie men ionat că 45% s-au comis prin smulgerea de obiecte. Manifestările care se adresează copiilor sunt: Festivalul Na ional de Muzica Uşoara pentru Copii „ASCHIUTA”. Ansamblurile folclorice care participă la diverse spectacole şi manifestări organizate în municipiul Bacău: Ansamblul „Busuiocul”. tâlhăria (. SERVICII DE SIGURAN Ă A POPULA IEI Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău S-a realizat o activitate preventivă intensă. Ansamblul de dansuri "Liliacul" şi Ansamblul "Bobocel de la Bacău". au crescut numărul infrac iunilor contra persoanei şi cele contra patrimoniului în mediul urban. Au crescut. În municipiul Bacău se organizează cu diverse ocazii spectacole şi activită i recreative pentru locuitori. Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt: Casa memoriala George Bacovia. I. Pozitiv este faptul că infrac iunile grave comise în stradă s-au diminuat. Una din priorită ile Poli iei Române pe anul în curs a constituit-o dezvoltarea capacită ii institu ionale şi opera ionale în vederea sus inerii unui climat de legalitate în sfera afacerilor. şi Parcul Trandafirilor. Date statistice privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în anul 2008 Unitatea Nr. În ceea ce priveşte infrac iunile de tâlhărie. 2 complexe muzeale diversificat amenajate.I. 5.D. În primele 11 luni ale anului 2009. Observatorul astronomic. Festivalul Arlekin. 2007 Serviciul teritorial Bacău 103 2008 130 2007 42 2008 42 2007 5 2008 5 2007 3 2008 7 Pag. 4. Bacău a constatat 479 (+258) infrac iuni de incidente de plată. exemplificând omorul (-18%).P. aresta i preventiv 2007 1 2008 Sanc iuni 181 C. Q. 2. iar mobilitatea patrulelor a avut ca rezultat creşterea numărului prinderilor în flagrant cu 19% fa ă de anul 2008. Ansamblul CIOBANASUL. cauzelor de solu ionat Nr. asigurându-se de-a lungul anului o desfăşurare uniformă a manifestărilor culturale. poşete şi gen i (+22%) şi numărul autovehiculelor furate (+19%).50%). fără exercitarea de violen e asupra victimelor. inculpa i trimişi în judecată Total 2007 9 2008 24 din care. cauzelor nesolu ionate Nr. Analiza datelor subliniază faptul că. cauzelor solu ionate (inclusiv declinări şi conexări) 2007 61 2008 88 Nr.

a scăzut respectul pentru reguli şi legisla ie sau agen ii locali îşi fac mai bine treaba. este structurată pe două domenii distincte: Ordine publică şi Organe de control cu un efectiv de 101 angaja i şi Paza bunurilor şi Obiectivelor de interes local cu un efectiv de 152 de angaja i. asigură şi execută paza băncilor de pe raza de competen ă. organizează şi desfăşoară activită i pentru prevenirea şi descoperirea infrac iunilor şi a altor fapte care prejudiciază avutul public şi privat. Criminalitatea stradală constituie una din priorită ile Inspectoratului de Poli ie Jude ean Bacău. supraveghează şi controlează circula ia în zona de competen ă. stabilite prin protocol. cooperează cu celelalte unită i şi organe ale MIRA. a siguran ei cetatenilor. ia măsuri pentru asigurarea respectării normelor legale privind circula ia pe drumurile publice. îndrumă. în conformitate cu prevederile legii. asigură men inerea ordinii publice. Ministerul Justi iei. Raportat la nivelul anilor trecu i conform datelor de inute de inspectoratul de poli ie se înregistrează o creştere a infrac ionalită ii. apără via a şi integritatea corporală a persoanelor. respectarea regulilor de convie uire socială în zona sa de competen ă. În realizarea atribu iilor ce îi revin: asigură pregătirea de specialitate şi militară a efectivelor. întreprinde măsuri pentru îmbunătă irea stării şi practicii disciplinare.I. motiv pentru care la începutul lunii septembrie 2007. BACAU Intergroup engineering Cauze Cauze nesolu ionesolu ionate.P. care în îndeplinirea atribu iilor sale.D. nate mai vechi de 6 mai vechi de luni 1 an de la de la începerea prima urmăririi penale sesizare 2007 5 2008 7 2007 1 2008 1 Aresta i netrimişi în judecată Achitări definitive Restituiri definitive Infirmări Redeschideri ale urmăririi penale 2007 - 2008 - 2007 - 2008 - 2007 - 2008 - 2007 1 2008 1 2007 -- 2008 - POLI IA MUNICIPALĂ este subordonată Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău. 103 din 221 . ale altor institu ii publice locale şi contează pe concursul cetă enilor. în cadrul unei conferin e de presă conducerea inspectoratului a stabilit un nou mod de abordare a măsurilor cu caracter preventiv educativ pentru perioada următoare.U. procuraturii. potrivit legii privind paza bunurilor. Pag. Poli ia Primăriei municipiului Bacău a fost înfiin ată în anul 2005. Scopul Strategiei Poli iei Primăriei Municipiului Bacău de realizare a ordinii şi siguran ei publice. a crescut indisciplina. organizează activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în cadrul procesului penal şi ine eviden a activită ii de urmărire penală. a proprietă ii publice şi private. îndeplineşte atribu iile ce îi revin. Acest lucru poate fi interpretat în două moduri. asigurând permanen a capacită ii de interven ie. În Municipiul Bacău există Sec ia 1 şi Sec ia 2 Poli ie. asigurarea climatului necesar func ionării institu iilor statului. pentru creşterea siguran ei cetă eanului şi prevenirea criminalitatii stradale îl reprezintă prevenirea şi combaterea fenomenului contraven ional şi infrac ional. ia măsuri potrivit competen ei sale pentru prevenirea şi descoperirea ac iunilor de încălcare a drepturilor şi intereselor legale ale cetă enilor. garantarea şi apărarea drepturilor şi libertatilor constitu ionale.

Au fost aplicate peste 300 de sanc iuni contraven ionale. refuz taxa de parcare şi maşini parcate pe trotuar 14 Total general 142 II.J BACAU-SECTIA 1 ŞI 2 POLITIE . au fost re inute 6 permise de conducere şi au fost retrase 21 certificate de înmatriculare. urbanismul comercial V. c. efective de poli ie rutieră din jude ul Bacău. ACTIUNI ORGANIZATE ŞI DESFASURATE a. ASIGURAREA UNUI CLIMAT CIVILIZAT DE COMERT ÎN MUNICIPIUL BACAU a. pentru prevenirea şi combaterea evenimentelor rutiere grave şi disciplinarea participan ilor la traficul rutier. ASIGURAREA UNUI CLIMAT DE SIGURANTA PUBLICA A CETATEANULUI ACTIVITATI PRIVIND PREVENIREA FAPTELOR ANTISOCIALE DIN ZONA UNITATILOR DE INVATAMANT PATRULE CU I. Indicatori ac iuni I. aten ionări aplicate pentru maşini parcate pe trotuar Total general VI. PARTICIPARI LA SEDINTELE ASOCIATIILOR DE PROPRIETARI ŞI LOCATARI b.ro politialocala bacau. au ac ionat pentru combaterea nerespectării perioadelor de conducere sau de odihnă de către conducătorii autovehiculelor de transport public de mărfuri şi persoane. CRESTEREA GRADULUI DE SIGURANTA RUTIERA PE ARTERELE DE CIRCULATIE ACTIVITATI PRIVIND REGLEMENTAREA TRAFICULUI RUTIER a.U.5 februarie 2009. BACAU Intergroup engineering ACTIUNILE DESFASURATE DE CATRE POLITIA PRIMARIEI MUNICIPIULUI BACAU ÎN 2009 Număr de Nr. salubrizarea municipiului Bacău d. În ianuarie 2009.D. numărul victimelor accidentelor rutiere a scăzut cu 14%.I. în anul 2008. protejarea spatiilor verzi de pe raza municipiului Bacău privind c. stradala a scăzut şi ea cu 18%. ecarisajul în municipiul Bacău Total general VERIFICARI ÎN TEREN IV. crt. În intervalul 1 ianuarie .4 patrule COMBATEREA FENOMENULUI DE CERSETORIE-persoane depistate III.ro 1018 24 6404 8896 5136 894 68 14994 1802 1742 2154 994 1478 4626 6528 204 11854 Siguran a traficului rutier se află în subordinea Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău Poli iştii Serviciului Rutier Bacău au ac ionat. păstrarea cură eniei pe străzile municipiului Bacău 58 d. ASIGURAREA RESPECTARII LEGALITATII ÎN DOMENIUL URBANISMULUI ŞI DISCIPLINEI ÎN CONSTRUCTII(controale privind legalitatea construc iilor) VII. SESIZARI ŞI RECLAMATII SOLUTIONATE Sursa: primarie. Inspectoratului de Jandarmi Jude ean Bacău are în subordine Subunitatea de Jandarmi Mobilă Bacău şi Subunitatea de Jandarmi Pază şi Protec ie Institu ională Bacău Pag.5 tone 28 privind c. prevenirea faptelor antisociale din zona unită ilor de învă ământ 42 b. ASIGURAREA RESPECTARII NORMELOR DE PROTEJARE A SPATIILOR VERZI ŞI A CURATENIEI ACTIVITATI ORGANIZATE ŞI DESFASURATE a. accesul autovehiculelor cu masa totala mai mare de 3.P. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. 104 din 221 . păstrarea cură eniei pe străzile şi în pie ele municipiului Bacău b. fluidizarea traficului rutier privind autovehicule blocate ce stationeaza neregulamentar b.P. ACTIVITATI SPECIFICE DESFASURATE ÎN SLUJBA COMUNITATII a.

asisten ă persoane (3%). Ac iuni pentru protec ia comunită ilor (asigurare masuri de apărare împotriva incendiilor la accidente de circula ie şi pe timpul desfăşurării de evenimente publice. bunurilor. Forma iunea de protec ie civila. situa ii de urgentă din care: cazuri de urgenta asistate de S.U. alte situa ii de urgen ă (6%). definite prin lege .A. în condi iile legii.S. în condi iile legii. conform H. precum şi a transportului armelor. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Detaşamentul de Pompieri Bacău: Serviciul mobil de urgenta reanimare şi descarcerare. Interven ii pe categorii.U. în cooperare cu institu iile abilitate ale statului.C. 105 din 221 . paza şi protec ia transporturilor speciale. BACAU Intergroup engineering Misiunile IJJ Bacău prin Subunitatea de Jandarmi Mobilă Bacău execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor. ramase blocate în apartament. jud. fenomene meteo periculoase.M. la înăl ime. incendii.artistice. etc). 49. paza şi protec ia transportului unor valori importante apar inând Băncii Comerciale Române S. avarii la utilită i publice. în condi iile legii. Str.I. tehnologice. alunecări de teren.A. 1490 din anul 2004. integritatea fizică a persoanelor sau bunurile acestora Misiunile IJJ Bacău prin Subunitatea de Jandarmi Pază şi Protec ie Institu ională Bacău asigură. nr.R. supravegherea accesului şi a ordinii interioare la parchetele şi instan ele judecătoreşti din municipiul Bacău. de mediu sau complexe.) Pag. în zone şi locuri cu poten ial criminogen ridicat participă la limitarea şi înlăturarea consecin elor dezastrelor naturale. muni iilor.asigură. Aerostar S. Bacău a fost înfiin at în 2004. înlăturarea efectelor inunda iilor. asigura. valorilor şi transporturilor speciale participă la misiuni în sprijinul poli iei.R. protec ia mediului.P.Unitati Teritoriale .D. manifestărilor cultural. paza şi protec ia la sucursalele şi agen iile Băncii Comerciale Române S. la solicitare sau pe baza planurilor de cooperare. şi Trezoreriei din municipiul Bacău asigură. (59%). prăbuşirii sau accidentelor de munca. "Constantin Ene" al Jude ului Bacău BACAU. explozii ori a altor situa ii de urgentă ce pun în pericol via a. ac iuni pentru protec ia comunită ilor (5%). misiuni de urmărire şi prindere a evada ilor. prin fuziunea Comandamentului Protec iei Civile şi Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari ca unitate subordonată Ministerului Administra iei şi Internelor. Alte situa ii de urgen ă (misiuni pirotehnice. precum şi a altor asemenea activită i care se desfăşoară în spa iul public şi care implică aglomerări de persoane execută. dezertorilor şi a altor persoane care inten ionează să săvârşească sau au săvârşit infrac iuni execută misiuni de interven ie antiteroristă la obiectivele aflate în responsabilitatea jandarmeriei sau pentru capturarea şi neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune în pericol siguran a persoanelor. sportive. Milcov.D. Garda de interven ie. ascensor.U. Asisten ă persoane (degajări de persoane în urma exploziilor. incendii (17%). Bacău şi Direc ia Jude eană Bacău a Arhivelor Na ionale participă la protec ia coresponden ei clasificate pe timpul transportului acesteia pe întreg teritoriului jude ului Bacău Inspectoratul pentru Situa ii de Urgenta (ISU) . etc. stupefiantelor. substan elor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substan e periculoase. paza şi protec ia la S.I. paza. etc). materialelor explozive. din municipiul Bacău asigura. salvări de animale.G. în condi iile legii. protec ia.A.

1742 interven ii pentru asigurarea unui climat propice desfăşurării comer ului. numărul situa iilor de urgen ă a crescut cu 65% fata de 2007. 6528 interven ii pentru respectare disciplina în construc ii.P. (cu 119%). Pozitiv este faptul că infrac iunile grave comise în stradă s-au diminuat. păstrarea cură eniei şi parcare necorespunzătoare. Pag. Concluzii: 1.Comparativ cu anul 2007. În cadrul activită ilor desfăşurate de către Poli ia Primăriei s-au realizat: 142 de ac iuni de prevenire a faptelor antisociale la unită ile de învă ământ.S.R. la inunda ii (cu 87%). iar cel al arderilor necontrolate .cu 10%.D. 2% în silvicultura.U. BACAU Intergroup engineering În anul 2008. Siguran a traficului rutier este permanent în aten ia Poli iei Rutiere. tâlhăria (. 2. ac iuni pentru asisten ă persoanelor (cu 91%) şi protec ia comunitatilor (cu 50%). comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. sociale şi personale (inclusiv culte. numărul situa iilor de urgen ă a crescut cu 65% fata de anul anterior. S-a realizat o activitate preventivă intensă.058 sesizări şi întâlniri solu ionate de către poli ia de proximitate. 7% în industrie. în anul 2008 au fost aplicate peste 300 de sanc iuni contraven ionale. 6. iar 5% în alte domenii de activitate. 2% în agricultura. 3. 12% la mijloace de transport. control. pază. etc). 62% s-au produs la locuin e şi anexe din gospodăriile popula iei. "Constantin Ene" al Jude ului Bacău. Inspectoratului de Jandarmi Jude ean Bacău şi Inspectoratul pentru Situa ii de Urgenta (ISU) . În municipiul Bacău îşi desfăşoară activitatea 4 organisme de ordine publică. 14998 ac iuni pentru protejarea spa ii verzi şi cură enie. exemplificând omorul (18%). 7436 interven ii pentru asigurarea siguran ei publice. 6% la activită i de servicii colective. 4% în comer şi alimenta ie publica.50%). ca rezultat în intervalul 1 ianuarie .M. numărul victimelor accidentelor rutiere a scăzut cu 14%. din care 8% sunt mijloace de transport individuale. 106 din 221 .6%) şi violul (.U. 12. iar mobilitatea patrulelor a avut ca rezultat creşterea numărului prinderilor în flagrant cu 19% fa ă de anul 2008. protec ie şi siguran ă: Inspectoratul Jude ean de poli ie Bacău.D.I. Poli ia Primăriei Municipiului Bacău. În anul 2008.Unitati Teritoriale . 4. în principal. Din totalul incendiilor.U. precum şi interven ii S. siguran ă. 4626 ac iuni pentru siguran ă rutieră în municipiu. cultura. sportive. au fost re inute 6 permise de conducere şi au fost retrase 21 certificate de înmatriculare. 5.I.5 februarie 2009. numărul incendiilor a crescut cu 15%.

S+P+10. închisă între zone industriale. S+P+7.4 Aria utila 2 –m 1281 1925-2007 3220836. D+P+3 S+P+4. în 1281 blocuri şi vile construite în perioada 1925 . Municipiul Bacău este delimitat la est de râul Bistri a. Apartamente 1479 1064 1189 1535 1931 2182 2725 2311 3541 3490 3873 3738 3772 3694 2785 2717 2777 959 Anul construirii 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1996 1997 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2007 Nr.3 Pag. Apartamente 8 52 4 325 188 8 18 185 227 785 618 462 754 826 675 929 834 773 Anul construirii 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 TOTAL Nr. acea perioadă coincide cu perioada de dezvoltare a zonelor industriale. constituit de străzile Republicii. S+P+1.2007.293 mp. ele fiind între 10 – 20 apartamente/scară de bloc. INFRASTRUCTURA DE LOCUIT În Municipiul Bacău există aproximativ 58. construita – apartamente 2 m 58524 249293. în zonele mai periferice există cartiere cu case mai mici ca dimensiuni şi spa ii verzi între case: cartierul Şerbăneşti peste râul Bistri a la est.D. Situa ia infrastructurii de locuit se prezintă astfel: Anul BLOCURI construirii Regim de inaltime Subsol+Parter+Nr. cartierul Gherăieşti la nord. regimul de construire al apartamentelor este de peste 20 de ori mai mic.I.524 apartamente de locuit. Bălcescu/9 Mai şi Ştefan cel Mare. cu o suprafa ă construită totală de 249. S+P+9. comparativ cu cel din perioada 1975-1985 când s-au înregistrat cele mai multe construc ii.U. În ultimii ani.P.524 Se constată că în perioada 1975 – 1985 realizarea apartamente în blocuri a cunoscut o mare înflorire. la vest de sta ia feroviară. Conform Inventarului Primăriei numărul de apartamente construite şi date în folosin ă începând din 1925 până în prezent este detaliat în continuare: Anul construirii 1925 1947 1950 1954 1955 1956 1957 1958 1959 1960 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 Nr.0 Aria construita desfasurata2 m 1474841. S+P+2. de etaje P+2. Zonele reziden iale cele mai dens populate sunt concentrate de-a lungul acestor axe şi sunt în majoritate cuprinse între linia ferată la vest şi bazinele de acumulare la est. Mărăşeşti. vile Aria Nr. s-a dezvoltat în principal de-a lungul axei nord-sud. Numărul de apartamente în fiecare bloc este diferit în func ie de confort. BACAU Intergroup engineering R. Apartamente 566 2119 873 245 174 140 106 172 151 36 69 34 25 164 175 175 12 58. cu cele două lacuri de acumulare şi la vest de o zonă deluroasă. S+P+5. 107 din 221 . cartierul Izvoare la sud şi o zonă reziden ială.

Apartamentele din construc iile private sunt: Nr.D.P. Făgăraş 8. Apartamente Tipul locuin elor Nr. Crt Situa ia locuin elor ANL şi sociale din municipiul Bacău pusă la dispozi ie de autorită ile Localizare Nr. Crt 7 8 9 10 11 12 Proprietar SC Longbridge SC Topaz Development SC Negobac Invest Mihăieş Ludovic SC Crina Imobiliare Bolovan Irinel Apartamente 84 600 15 18 40 32 1121 Din punct de vedere tehnic.1989 în Municipiul Bacău necesită reabilitări termice şi modernizări. Apartamente Tipul locuin elor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Orizontului 34A Bucegi 136A Bucegi 138A Bucegi 140A. Letea 50 Bis Depoului 80 Depoului 82 Depoului 84 Depoului 86 Narciselor TOTAL ANL 40 45 45 45 29 40 45 45 45 40 40 40 40 40 36 615 Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL 1 2 3 4 5 6 7 Miori ei 88A Bucegi 138. În perioada 2004-2009 au fost realizate 615 apartamente ANL şi 221 apartamente sociale. Raportat la popula ia Municipiului Bacău. Pag. 3. din care 615 de locuin e de tip ANL şi aproximativ 221 de locuin e sociale. Din punct de vedere tehnic. În Municipiul Bacău există în prezent blocuri aflate în proprietatea unor persoane fizice sau juridice construite în vederea închirierii sau vânzării. Crt Localizare Nr. în anul 2007. Dintre aceste blocuri. 108 din 221 . Crt 1 2 3 4 5 6 Proprietar SC Gepex SC Agroindustriala SC Rombet Ficău Gabriela Ficău Lauren iu Antohe Mihai TOTAL Apartamente 70 40 100 30 32 60 Nr. în procent de 65% din blocurilor construite în perioada 1925 . anume Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic. la Primăria Bacău au fost depuse 1823 cereri şi dosare pentru ob inerea de apartamente în blocurile ANL. 2.U. 31 au fost incluse în următoarea etapa a programului de reabilitare. Concluzii: 1. dintre care 836 au fost date în folosin ă. rezultând o rata de rezolvare a dosarelor de aproximativ 50%. infrastructura de locuit existentă în Municipiul Bacău necesită îmbunătă iri.I. În anul 2006 au fost auditate energetic 63 blocuri în vederea realizării lucrărilor de reabilitare termica. BACAU Intergroup engineering În perioada 2004-2007. numărul de apartamente existente în municipiu este insuficient. iar numărul de apartamente realizate de persoane fizice sau juridice este de 1221. Teiului 9A Teiului 9B Teiului 9C Tipografilor 16 Tipografilor 18 72 45 17 17 18 26 26 Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale TOTAL SOCIAL 221 În ultimii 5 ani în Bacău au fost date spre construire 950 de locuin e de tip ANL şi sociale. Narciselor 14 A Letea 46A Făgăraş 4 Făgăraş 6. În prezent există un program social destinat tinerilor medici şi specialişti din domeniul medical care nu au posibilită i financiare pentru a-şi cumpăra apartamente proprii. conform situa iei primite de la Primăria Bacău 50% din cererile în vederea ob inerii de locuin e ANL au fost solu ionate favorabil. 4. locale: Nr.

presiune.D.69 1.1bis.I. umiditate relativă.sta ie de tip industrial. radia ia solară.5 UM µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc mg/mc µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc Medie lunară 4. 109 din 221 .5 8. începând cu luna februarie 2009 se monitorizează şi amoniacul. amoniac (NH3).64 33.31 16.37 19.57 3. presiune. oxizi de azot (NOx/NO/NO2).Re eaua automată de monitorizare a calită ii aerului Calitatea aerului în municipiul Bacău este monitorizată prin măsurători continue în două sta ii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de sta ii existente. STAREA MEDIULUI I.33 6.04 274. monoxid de carbon (CO). pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direc ia şi viteza vântului. monoxid de carbon (CO). radia ia solară. pulberi în suspensie (PM 2.11 50.P. EVOLU IA CALITĂ II AERULUI A.01 0.U.68 STA IA BACĂU 1 Minima 0.75 10. umiditate relativă. temperatură.97 64. ozon (O3).95 24. poluan ii monitoriza i sunt dioxid de sulf (SO2).34 Sta ia Bacău 2 .5) şi parametrii meteo (direc ia şi viteza vântului.08 0. oxizi de azot (NOx/NO/NO2). temperatură. Legendă: BC1 BC2 BC-1: Str.74 9.37 50. raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km. Izvoare nr. ozon (O3).41 Maxima 30. raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1km. BACAU Intergroup engineering S. benzen. Tabel 34: Valori medii lunare.64 92.39 15. Monitorizare a calită ii aerului . precipita ii). Războieni. Bacău Amplasarea sta iilor de monitorizare în municipiul Bacău Sta ia Bacău 1 . poluan ii monitoriza i sunt: dioxid de sulf (SO2).sta ie de tip urban este amplasată în parc Prefectură.29 136. este amplasată în municipiul Bacău – cartier Izvoare. Acest tip de sta ie: evaluează influen a activită ii umane din zona centrală a municipiului asupra calită ii aerului.01 0. Pag.40 0.51 162.09 2. precipita ii). minime şi maxime orare Sta ia Bacău 1 Poluant SO2 NO NO2 NOx CO O3 NH3 Benzen PM 2.97 3. Sta iile de tip industrial: evaluează influen a activită ii industriale dezvoltate în partea de E-SE a municipiului asupra calită ii aerului. Bacău BC-2: Str.

D. concentra iile de ozon au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protec ia sănătă ii umane şi respectiv valoarea intă pentru anul 2010 (120 µg/mc). În urma măsurătorilor efectuate la sta iile automate BC 1 şi BC 2. pentru indicatorul NO2. valorile înregistrate în anul 2009 de cele două sta ii au fost mici.I.P.29 PM 10 µg/mc 56. În cazul măsurătorilor pentru metale (perioada ianuarie – noiembrie). conform OM 592/2002.63 136. la niciunul dintre indicatori nu s-au depăşit limitele anuale.91 Valorile înregistrate în 2009 pentru SO2 şi CO. Valorile NO2 pe BC 2 sunt cele măsurate prin metoda manuală.80 NH3 µg/mc 15. B. Sursele de provenien ă a benzenului sunt reprezentate în general de motoarele cu ardere internă.28 0. 110 din 221 . situa ie reprezentativă pentru zona urbană (BC1).medie orară).65 NOx µg/mc NO µg/mc *NO2 µg/mc 16. Pe parcursul anului 2009 nu s-au semnalat depăşiri ale limitei maxime admise de 100 µg/mc NH3.536 7.43 226. Pag.74 9. impuse de către Ordinul 448/2007. Valorile înregistrate în 2009 pentru benzen. în urma măsurătorilor au fost în limitele admise de către OM 592/2002.48 0. în urma măsurătorilor pe cele două sta ii automate s-au situat sub valorile limită admise de către OM 592/2002. în urma arderilor incomplete (trafic auto). în 2009 nu au fost înregistrate depăşiri ale limitei anuale de 40 µg/mc. De asemenea.medie orară ).30 45. N. începând cu luna iunie 2009 un număr de 4 puncte fixe de control: Gherăieşti. Prelevarea se face pe o perioadă de 24 h.01 O3 µg/mc 1. conform STAS 12574/87. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 2 STA IA BACĂU 2 Medie lunară Minima SO2 µg/mc 8. Monitorizare manuală a calită ii aerului în municipiul Bacău Re eaua de monitorizarea aerului cuprinde. BACAU Intergroup engineering Tabel 35: Valori medii lunare. Bălcescu şi Universitate. Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor şi alături de benzen este considerat ca făcând parte din categoria poluan ilor specifici rezulta i din trafic. FRE Mărgineni. precum şi fa ă de pragul de informare (180 µg/mc . care nu au depăşit limita admisă.0 CO mg/mc 0. Fa ă de pragul de alertă ( 240 µg/mc.41 0 *indicator determinat prin metoda manuală Poluant UM Maxima 28. în cazul sta iei BC-1.81 33.0 2.U.

N-NH4 (0.7100 mg/l).0090 mg/l). Pe parcursul anului 2009 în punctele de prelevare Gherăieşti. Valorile debitului dozei la 60 minute s-au situat sub limita pragului de aten ionare. generate de mai multe surse cu intensită i diferite.D. Pe parcursul anului 2009 a fost monitorizat în regim manual indicatorul NO2 în punctul de prelevare BC 2.I. depuneri şi precipita ii atmosferice s-au înregistrat valori normale pentru această perioadă a anului neexistând depăşiri ale pragului de aten ionare. pentru amoniac conform STAS 12574/87.P. 1. N-NO2 (0.5966 mg/l). În urma măsurătorilor şi calculelor efectuate în anul 2009 pentru probele de aerosoli.0290 mg/l). Nici la apă nu s-au înregistrat valori deosebite la probele din râul ce traversează oraşul. Ocna şi Vrânceni (râul Trotuş). RADIOACTIVITATEA β GLOBALĂ . Ntot (0. aval lac Agrement (râul Bistri a). timp în care se supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu aer şi apă.0957 mg/l). iar datele sunt furnizate în urma prelevării manuale şi determinărilor chimice efectuate în laboratorul APM Bacău. MĂSURĂTORI DE ZGOMOT S-au efectuat măsurători care.0340 mg/l ). II.7800 mg/l). Siret.sta ia RA Bacău Sta ia de Radioactivitate Bacău func ionează cu program de 11h. În anul 2009 calitatea apei a fost urmărită în 6 sec iuni de supraveghere: Şerbăneşti. Nicolae Bălcescu nu au fost înregistrate depăşiri ale concentra iei maxime admise de 100 µg/mc. rezultatele sunt sub limita pragului de aten ionare.U. Ntotal (0. Aval lac agrement: apa s-a încadrat în limitele clasei a-I. N-NO3 (0. Echipamentul din dotarea Agen iei de Protec ia Mediului nu asigură o monitorizare continuă şi că.a de calitate generală ( foarte bună).0988 mg/l). Galbeni şi Drăgeşti (râul Siret). BACAU Intergroup engineering Indicatori urmări i sunt NH3 şi pulberi sedimentabile. N-NO3 (0. IV. Universitate.0188 mg/l). au ca scop măsurarea nivelului de zgomot echivalent ( Lech ) şi identificarea surselor generatoare. III. iar din punct de vedere al nutrien ilor apa s-a încadrat în clasa a-I-a de calitate N-NH4 (0. P-PO4( 0. Pag.0204 mg/l). Evolu ia calită ii aerului în municipiul Bacău este raportată la STAS 12574/87 (NH3 şi pulberi sedimentabile).6622 mg/l). CALITATEA APEI Realizarea capitolului ”Calitatea apei” este sus inută de datele furnizate de DA Siret Bacău. P(0.aval Bacău pentru râurile Bistri a şi Siret sunt identificate ca tronsoane supuse riscului determinat de nutrien i: Şerbăneşti: din punct de vedere al nutrien ilor apa s-a încadrat în limitele clasei a-I-a de calitate. 111 din 221 . apa se încadrează în clasa a-I-a de calitate generală (foarte bună).Calitatea apei de suprafa ă Principalele râuri monitorizate de către Direc ia Apelor Siret – Bacău sunt: Bistri a. în general măsurătorile surprind valori cumulate. Se observă varia ii uşoare în func ie de fenomenele meteorologice care duc la varia ia concentra iei aerosolilor din atmosferă de care se pot ataşa şi izotopii naturali Rn (222) şi Rn (220). P ( 0. P-PO4 (0. Tronsoanele intrare jude . N-NO2(0. Tg.1040 mg/l ). FRE Mărgineni.

08 Pb (kg) 1259. zone de recreere şi odihnă Incinta industrialǎ Zone feroviare Trafic Altele – limite incintă locuin e 2007 Pie e .91 SO2 (tone) 5876.43 Monitorizarea zgomotului în municipiul Bacău s-a realizat.1 73.57 910. SITUA IA EMISIILOR ÎN AER ANALIZA COMPATIVĂ 2000 – 2008 ÎN JUDE UL BACĂU AN 2003 2004 2005 2006 2007 CO2(mii tone) 680.96 22.71 468.54 70. grădini e . Tip măsurătoare zgomot 2004 Pie e .5 75. grădini e. principalele surse de emisii pentru SO2 au fost activită ile inventariate la grupa SNAP 01(activită i de producere a energiei electrice şi termice). depăşiri ale limitelor legale înregistrându-se doar în câteva luni ale anului la unii operatori economici. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe .0 90. spa ii de joacǎ pentru copii Parcuri.2 79.D. V.7 74.80 13. În anul 2009.72 156. grădini e .48 NH3(tone) 1939.0 84.zone locuibile 2006 Pie e .53 4530.79 Cd (kg) 0. spa ii comerciale. pentru anul 2008.40 83.0 46.75 Emisii anuale de dioxid de sulf La nivelul jude ului Bacău.6 50.01 145.8 71. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx ) La nivelul jude ului Bacău. în incinta industrială. spa ii de joacǎ pentru copii Parcuri.64 2152.8 77. în mai multe puncte.6 66.08 584.5 71.91%).43 16.49 4284. arderile din industria de prelucrare (6.64 5867.41 662. Pag.8 77. spa ii comerciale.1 77.4 66. emisiile de Nox provin îndeosebi din industria energetica (53.5 85.57 1590. zone de recreere şi odihnă Incinta industrialǎ Zone feroviare Trafic Altele – limite incintă locuin e Măsurătorile de zgomot sunt efectuate lunar.I.45 4517.52 NMVOC(tone) 207.99 7022.93%). în anul 2008. creşe. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe. grădini e .4 78. spa ii comerciale.7 75.P.0 50.46 0. operatori economici.19 2865.7 70.59 315. incinte şcoli.17 737.35 23. BACAU Intergroup engineering Număr măsurători 20 10 1 51 2 24 16 8 207 4 7 6 3 19 16 55 31 13 7 4 25 5 143 37 Maximǎ măsurata (dB) 74.6 78.8 % Depăşiri 85.0 0 0 0 0 100 34. începând cu anul 2004.4 44. spa ii de joacǎ pentru copii Incinta industrialǎ Trafic Altele .97 1608.6%) şi din transport (14.85 1330. spa ii de joacǎ pentru copii Incinta industrialǎ Trafic Altele .11 Hg (kg) 0. spa ii comerciale.32 1401.86 NOX tone) 1594.15 0.3 69.1 65.95 100 61.0 0 100 78.în intersec ii şi puncte situate la jumătatea distan ei între acestea.72 31.47 1935.4 58.17 952.U.59 262. pe artera principala de trafic din Bacău s-au monitorizat un număr de 10 puncte .zone locuibile 2005 Pie e .98 2949.6 71.2 0 12.0 2. grădini e .43 0 54. 112 din 221 . restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe .30 4519.04 2198.

mercur. NOx. surse mobile-trafic pe baza de motorina. pentru anul 2008.(SO2. sta ii de distribu ie a carburan ilor Alte surse industriale: fabricarea de băuturi alcoolice distilate.17% din extrac ia şi distribu ia combustibililor fosili. activită i industriale care folosesc solven i organici. emisiile anuale de amoniac provin din: agricultura. NH3) Emisii totale de poluan i atmosferici . în procent de 53.2% Comparativ cu anul precedent.U. procent de 32. se constata o scădere a cantitatii totale de oxizi de azot emisa în atmosfera . lăcuirea mobilei la fabricile de mobila. Principalele surse industriale de emisie a COV inventariate în anul 2008 în jude ul Bacău: *Instala iile care intra sub inciden a directivei 1999/13/CE(COV). fabricarea celulozei şi hârtie. depozitarea sau transportul i eiului şi a produselor petroliere. Emisii totale de poluan i atmosferici-(SO2.cupru. energiei electrice şi termice.P. turnatorii fonta. Emisii de metale grele Metalele grele . Aceasta categorie de poluan i este generata de procese industriale diferite şi de sursele mobile. arderea combustibililor fosili şi deşeurilor lemnoase pentru producerea. petrol.I. plumb – sunt compuşi organici care pot fi degrada i pe cale naturala. transpusa prin HG nr. 113 din 221 . *Instala iile care intra sub inciden a directivei 94/63/CE(COV benzina). surse sta ionare – centrale termice. nichel. fabricarea pâinii.699/2003. La nivelul jude ului Bacău. iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lan uri trofice. compostarea reziduurilor menajere. vopsirea autovehiculelor.3%. completa şi modificata prin HG 1902/2004: degradarea metalelor. gaze naturale. NH3) în Bacău au cunoscut în general o scădere. trafic rutier. Astfel sursele principale sunt: *pentru cadmiu procese de combustie pe baza de cărbuni.32% din utilizarea solven ilor în industria.6%. containere mobile.5 %. *pentru mercur surse mobile – trafic pe baza de benzina. curatarea chimica uscata. fabricarea berii. etc. Compuşii organici volatili rezulta din: prelucrarea. crom. şi anume: terminalele şi depozitele de benzina şi instala iile aferente de incarcare/descarcare. pasuni şi păduri. în procent de 14. Surse neindustriale: emisii foliare din agricultura. NOx. 24. procesele de produc ie a ingrasamintelor pe baza de azot. Pag. 16. impregnarea lemnului de creozot. având timp îndelungat de remanenta în mediu. modificata şi completa prin HG 893/2005.D. în anul 2008. BACAU Intergroup engineering Comparativ cu anul precedent. zinc. cadmiu. emisiile de COV nemetalici provin: 26. ca urmare a preocupărilor opera ilor economici pentru reducerea poluării. transpusa prin HG nr.568/2001. industriale şi agricole.73% din arderile din industria de prelucrare. în procent de 34. aplicarea adezivilor la fabricile de încăl ăminte. incinerare deşeuri spitaliceşti. Emisii anuale de amoniac (NH3) La nivel de jude ului Bacău. activită ile de tratare şi depozitare a deşeurilor. cantitatea de NH3 emisa în atmosfera este în scădere.

Maximul valorilor orare s-a înregistrat în cazul măsurătorilor efectuate la sta ia Bacău -1 şi a fost la 113. nu a fost depăşită valoarea limita anuala de 40 µg/mc. la nici o sta ie. şi la reziduuri petroliere (în zona sta iei de neutralizare).06000 ha de inut de către societate cu reziduuri petroliere şi metale grele pe o suprafa a de 0.00 ha Contaminare observata pe aprox. Monoxid de carbon Poluantul CO rezulta din arderea incompleta a combustibililor şi alături de benzen este considerat ca făcând partea din categoria poluan ilor specifici rezulta i din trafic. iar începând cu anul 2008. fenoli. conform OM 592/2002. iar începând cu anul 2008. Cea mai mare cantitate de emisii de cadmiu şi mercur provine din incinerarea deşeurilor industriale. PRIMARIE BACAU . în anul 2008 nu a fost declarate emisiile de poluan i organici persisten i.D. traficul rutier. Media anului 2008 pentru municipiul Bacău a fost de 28. Solul depozitului de deşeuri municipale este contaminat bacteriologic. calciu. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice Nu au fost declarate astfel de emisii la nivelul jude ului Bacău. Emisii de plumb Printre sectoarele responsabile de cele mai mari emisii de plumb se număra: incinerarea deşeurilor. 114 din 221 . Concentra iile de metale.P.Poluare istorica a terenului în suprafa a 0. conform OM 592/2002 nu s-a depăşit valoarea limita orara pentru indicatorul NO2. Pag.3 ha.I. cloruri. urmărirea acestui poluant este realizată prin măsurători în cele doua sta ii automate de monitorizare a calită ii aerului.62 µg/mc şi nu a fost depăşită valoarea limita anuala de 40 µg/mc pentru protec ia sănătă ii umane. aceasta fiind valoarea limita anuala prevăzuta pentru protec ia ecosistemelor (OM 592/2002). mangan. Dioxid de sulf Până în anul 2007. mangan şi turbiditate. urmărirea acestui poluant este realizata prin măsurători în cele doua sta ii automate de monitorizare a calită ii aerului. la probele de apa de suprafa a s-au depăşit concentra iile la nitra i. conform aceluiaşi ordin.1712 . Pe parcursul anului 2008. sulfa i depăşesc valorile normale dar nu depăşesc pragul de alerta. industria energetica şi procesele de produc ie.06 ha. La probele fizico chimice la sol nu s-au depăşit valorile normale. care a fost determinata de echipamentele utilizate în perioada respectiva. concentra ia de SO2 în jude ul Bacău a fost urmărita în re eaua manuala de monitorizare. S-a constat prezenta de substan e oxidabile în apa freatica.30 ha Contaminare identificata pe 13. Dioxidul de azot Până în 2007 concentra ia de NO2 în municipiul Bacău a fost urmărita în re eaua manuala de monitorizare. la probele de apa freatica au fost depăşiri la cloruri. nu se poate considera ca a crescut concentra ia de SO2 în aerul ambiental şi trebuie inut cont de calitatea slaba a datelor. BACAU Intergroup engineering Se constata o uşoara creştere a emisiilor de metale grele în atmosfera fata de anul 2007. Comparativ cu anul precedent se constata o scădere a emisiilor de plumb în atmosfera.16 µg/mc şi cu toate ca valoarea este mai mare decât valoarea medie în anii anteriori. Valoarea medie anuala s-a situat sub 20 µg/mc.Fabricarea hârtiei şi cartonului – 3. hidrocarburi. SC LETEA SA .DEPOZITE DESEURI MUNICIPALE – 13.50 µg/mc şi de asemenea.U. ca urmare a realizărilor programelor de conformare şi datorita faptului ca în trafic nu se mai foloseşte benzina cu plumb. 3 ha. procesele de produc ie. S-a constat depăşirea valorii normale la cadmiu (zona sec iei de acoperiri metalice) fara depăşirea pragului de alerta. Valoarea medie anuala pentru municipiul Bacău a fost de 5. În jude ul Bacău. Situa ia terenurilor poten ial contaminate din municipiul Bacău SC AEROSTAR SA –. sulfa i.

Republicii. depăşiri ale limitelor legale înregistrându-se doar în câteva luni ale anului la unii operatori economici în anul 2009. operatori economici. SC Agricola Interna ional SA Bacău Aer semnificativ / Miros de amoniac Concluzii: 1. în incinta industrială.16 Agentul poluator Factorii de mediu afecta i 1. incinte şcoli.15.Podul cu Lan uri . Pag. str.3 mg/mc NH3 conform analizelor APM Bacău.36 mg/mc NH3. concentra ia maxima admisa fiind de 0.str. grădini e. 5. Toamnei . nu au existat depăşiri ale pragului de aten ionare. în intervalul de recoltare 12. în doua puncte din municipiul Bacău.pia a Sud . Cel de-al doilea punct a fost Arena Mall. Societatea comercială Amurco. unde rezultatul analizelor de laborator a arătat o concentra ie de 0. Amurco SRL Bacău În diverse zile de-a lungul anului Aer semnificativ / Miros puternic de amoniac 2.str.Robinete Industriale -liceul H Coandă -Calea Romanului -str.D.Casa de Cultură . sunt următoarele: str. Chimiei. Republicii -cartierul Izvoare . 2. Calitatea aerului în municipiul Bacău în 2009 nu a înregistrat depăşiri ale limitei admisibile ale poluan ilor. Zonele cele mai afectate. 3. Valorile analizate de APM sunt sus inute şi de creşterea valorilor înregistrate pe analizatoarele de amoniac. pe sta iile automate BC – 1 şi BC – 2 Situa ia poluărilor accidentale în municipiul Bacău conform Agen iei de Protec ie Mediului în anul 2007 (lunile iulie si august): Nr.str. Rezultatele măsurătorilor de zgomot efectuate lunar prin monitorizarea unui număr de 10 puncte . 115 din 221 .în intersec ii şi puncte situate la jumătatea distan ei între acestea. rezultatele sunt sub limita pragului de aten ionare. SC. 4. Radioactivitatea factorilor de mediu aer şi apă a înregistrat valori normale. în care s-au înregistrat depăşiri ale pragurilor limită admise de STAS 10009/88 ale măsurătorilor de zgomot. Agen ia pentru Protec ia Mediului (APM) Bacău prelevă probe prin laboratorul propriu. Valorile ob inute la momentul recoltării depăşesc pragul de aten ie.P. Izvoare.25. Ecaterina Teodoroiu nr. inters. Localizarea fenomenului Municipiul Bacău – sediu APM -cartier Narcisa .55 – 13. în intervalul 13.Narcisa-str.I.centrul comercial Bistri a . Calitatea apelor curgătoare nu a înregistrat valori deosebite la probele din râurile ce traversează oraşul.Chimiei.U. profilată pe produc ia de îngrăşăminte chimice pe bază de azot este un constant poluator cu amoniac.25 mg/mc NH3. Calitatea mediului ambiant este influen ează negativ de către traficul auto pe principalele artere prin emisiile de gaze de eşapament şi zgomot. Alecu Russo . str. creşe. BACAU Intergroup engineering Alte surse de poluare Traficul auto pe aceste artere influen ează negativ calitatea mediului ambiant prin emisiile de gaze de eşapament şi zgomot.zona hotel Moldova Municipiul Bacău . Rezultatele ob inute au arătat în zona hotelului Moldova concentra ii de 0. amplasate în parcul Prefecturii şi Izvoare.45 – 14.

C. 81% din suprafa ă reprezintă vechiul depozit de deşeuri.00 - În Parcul Trandafirilor din municip. Are scop de atenuare a viiturilor şi de agrement. zonă de plajă.MN Magnolia lui Bacovia . Bacău În Parcul Trandafirilor din municip. (H.MN - - - H.J. Un constant poluator cu amoniac este SC Amurco.J.C. Terenurile poten ial contaminate din municipiul Bacău aflate în eviden a Agen iei de protec ia mediului au o suprafa ă totală de16.J.10 0.J.J. Bacău 18/1995 H. Bacău 18/1995 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău LACUL “AGREMENT” . terenuri de sport.U. Bacău 18/1995 9 - - - H. debarcader. crt. exemplarului de Populus alba (MN) de pe Insula de Agrement Bacău are 2 crengi din partea de jos a coroanei care au fost îndepărtate fiind uscate.P. Bacău 18/1995 1 Aria de Protec ie Specială Avifaunistică Lacul Bacău II Parcul Cancicov 202.C. BACAU Intergroup engineering 6. T.G.0 ha.I. Amenajat la confluen a râului Bistri a cu râul Bârnat. concentra ii ridicate de amoniac s-au înregistrat în 2009 şi în zona hotelului Moldova şi Arena Mall.2004 Bacau-Bereşti” H. 116 din 221 .53 11.G. Amenajări speciale: Pe lac există o insulă de agrement în suprafa ă de 11. 1284/2007 H. cu următoarele amenajări: spa ii verzi-parc.J. Bacău În spa iul verde dintre Biblioteca Municipala Bacău şi str.J.J.D. „Lacurile de 2151/ Acumulare Buhuşi. Bacău 18/1995 H. Bacău 18/1995 De interes comunitar H. profilată pe produc ia de îngrăşăminte chimice. Bacău 2151/2004) 18/1995) Face parte din situl Natura 2000 H.C.Bereşti” – de interes comunitar Tabel 36: Situa ia ariilor protejate din municipiul Bacău Nr.00 - 2 3 4 5 6 Parcul Trandafirilor Insula de Agrement Ginkgo biloba (monument al naturii – MN) Populus alba MN Quercus robur MN 27.C. lac care are statut de Arie de Protec ie Specială Avifaunistică .C.42 ha. Marasesti - - - 7 8 Salcia lui Bacovia . ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR/NA IONAL/JUDE EAN ŞI MONUMENTE ALE NATURII DIN MUNICIPIUL BACAU Starea de conservare a ANP din municipiul Bacău este favorabilă. Denumire Suprafa ă (ha) Amplasament Statut legal De interes De interes na ional jude ean (H.C.de interes na ional şi componenta a sitului Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău . 7. Bacău 18/1995 H. Bacău 18/1995 H.G.C. Bacău Pe Insula de Agrement Bacău În curtea Colegiului Ferdinand din municip.Suprafa a: 29 ha. Specii de faună protejate care se găsesc în zona Lacului Bacău II.J.C. Pag.

precum lebăda de iarnă (Cygnus cygnus).1. Speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Cod A022 A081 A038 A193 A166 A307 A140 A177 A196 A197 A127 Specie Ixobrychus minutus Circus aeruginosus Cygnus cygnus Sterna hirundo Tringa glareola Sylvia nisoria Pluvialis apricaria Larus minutus Chlidonias hybridus Chlidonias niger Grus grus Cuibărit 50 – 70 p. nr. nr. Bacău Aici au fost identificate concentrări de specii amenin ate la nivelul Uniunii Europene. 5 – 10 p.Bereşti” – de interes comunitar şi Aria de protec ie specială avifaunistică „Lacul Bacău” – 202 ha. jud. între 220 – 300 de păsări iernează şi între1690 – 2770 de păsări doar tranzitează zona. Bacău jud. Lt.1284 din 2007. 3. 39. nr. 300 – 600 i. Custode: Centrul Regional de Ecologie Bacău Str. cu excep ia exemplarului de Populus alba (MN) de pe Insula de Agrement Bacău a cărui trunchi prezintă o scorbura foarte mare. Starea de conservare a ANP din municipiul Bacău este favorabilă. 80 – 100 p. aglomerări de specii migratoare. 30 – 80 i. Piatra Neam . lac care are statut de Arie de Protec ie Specială Avifaunistică . sunt monitorizate activită ile păsărilor sălbatice în tranzit astfel între 142 – 190 perechi de păsări cuibăresc. 150 – 250 i. ARIA DE PROTEC IE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ “LACUL BACĂU II” A fost desemnat arie de protec ie specială avifaunistică . Str.de interes na ional şi componenta a sitului Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău . 10 – 40 i.13. nr. Pag. Specii de faună protejate se găsesc în zona Lacului Bacău II – 196 ha. 200 – 300 i. exemple fiind ra a sunătoare (Bucephala clangula) sau ferăstraşul mare (Mergus merganser). nr. Vasile Alecsandri. Cuza Vodă. 7 – 10 p.I. cum ar fi chira de baltă (Sterna hirundo) sau eretele de stuf (Circus aeruginosus).prin H. Concluzii: 1. Sucursala Neam . În zonele amenajate ca arii naturale de protec ie avifaunistică. Drăghicescu.G.D.P. 117 din 221 . BACAU Intergroup engineering Administrator: Apele Romane Bacău Str. Iernat Pasaj 220 – 300 i. şi inclus în Re eaua Ecologică Europeană NATURA 2000 prin H. Neam . 2. Amenajări speciale: deserveşte hidrocentrala Bacău II Administrator: SC HIDROELECTRICA SA.APSA . Lacul Bacău II este inclus în aria de protec ie specială Avifaunistică ”Lacul Bacău II” şi în Situl NATURA 2000 “Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.2151 din 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.U.G. 1000 – 1500 i. Bacău. aglomerări mari de păsări acvatice şi popula ii importante din specii amenin ate la nivelul Uniunii Europene.

. .Instalarea unor instala ii cu sens giratoriu conform studiului de trafic.factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric. generând discontinuită i şi îngreunând traversarea dintr-o parte în alta (singurul punct de trecere fiind podul Serbanesti).Reabilitare şi extindere la 4 benzi a unor pasaje aglomerate CIRCULATIA FOND CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA TERENURILOR . . eventual refunctionalizarea unor obiective în func ie de necesitatile localitatii.Reabilitarea şi modernizarea drumurilor. . .Prezen a denivelărilor şi gropilor din îmbrăcămintea asfaltica.Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă. . re ea de apa.Cele doua lacuri de acumulare împart oraşul în doua.D. regim de inaltime/construire şi realizări de drumuri noi.). . . . PRIORITATI . re ele de telecomunica ii etc.I. domenii.Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare.P. DISFUNCTIONALITATI Tabel 37: Disfunc ionalită i. priorită i DOMENII DIFUNCTIONALITATII . .Existen a căii ferate şi a zonei feroviare în interiorul municipiului Bacău. .Corectarea traseelor cu realizarea de profile transversale corespunzătoare. lipsa de fluen ă a traficului în interval de vârf.Lipsa parcărilor în zonele intens circulate.Prezen a ambuteiajelor.căi de acces.Prezen a aeroportului interna ional în imediata apropiere a zonei locuibile.Măsuri de reabilitare şi modernizare a fondului construit existent. . . . .Transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte întreaga popula ie.U. . BACAU Intergroup engineering U.Intravilanul a atins aproape limitele administrative ale municipiului .Construc iile de locuin e vor avea la baza proiecte avizate. .Viabilizarea zonelor destinate extinderii intravilanului municipiului Bacău . 118 din 221 .investi ii în vederea asigurării functionalitatii terenurilor (introducerea dotărilor şi unită ilor . .Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud.Calitatea slabă a drumurilor de pe care lipseşte îmbrăcămintea asfaltică.Semaforizarea intersec iilor conform studiului de trafic. .Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor. iar în execu ie se vor utiliza materialele durabile şi finisaje corespunzătoare.Implementarea legisla iei specifice monumentelor istorice în conformitate cu Legea 422/2001. canalizare. Pag.Creşterea procentului de ocupare a terenului din intravilan prin reparcelari.Urbanizarea necontrolată . .Amenajarea de piste de biciclete .

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

- Insuficien a terenurilor care să fie - Crearea unei baze de date imobilare pentru
puse la dispozi ia investitorilor; - Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv; - Spa iul expozi ional existent nu acoperă cererea pie ei. Insuficienta promovare a produselor locale pe plan na ional şi interna ional; ECONOMIA -

-

-

- Dezvoltare neechilibrata a alimentarii cu apa (subdimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) -

ECHIPARE EDILITARA

-

investitorii interesa i - realizarea unei baze de date cu informa ii generale (terenuri disponibile, pre ul acestora, gradul de dotare, etc); Dezvoltarea de structuri specializate pentru atragerea de investi ii străine: parcuri stiintifice şi tehnologice, centre de afaceri, centre de excelenta, incubatoare de afaceri; Utilizarea siturilor industriale dezafectate de la periferie pentru relocarea întreprinderilor în contextul obligativitatilor mutării activitatilor de produc ie din zonele centrale, reziden iale; Dezvoltarea serviciilor: financiare-bancare şi de asigurări, a serviciilor de intermedieri financiare, a serviciilor de IT, a serviciilor pentru popula ie, a serviciilor de alimenta ie publica, a serviciilor de expertiza şi consiliere; Construirea Centrului Expozi ional şi a Afacerilor Bacău; Dezvoltarea firmelor specializate în servicii de consultanta financiara, proiecte, studii de pia a; Demararea investi ilor în infrastructura municipiului: construirea şoselei de centura, reabilitarea termica a blocurilor de locuin e, reabilitarea re elelor de alimentare cu apa şi canalizare, reabilitarea arterelor rutiere, etc.; Extindere re ea de alimentare cu apa; Extindere re ea gaze naturale; Extindere re ea electrica;

SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT

- Insuficienta zonelor de agrement, sport şi spatii verzii; - Dotările pentru agrement necesită îmbunătă iri;

PROBLEME DE MEDIU

- Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Interna ional Bacău; - Poluare atmosferică constantă creată de traficul rutier şi de centrele industriale; - Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere; - Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%; - Depozitul actual de deşeuri N. Bălcescu nu este un depozit de colectare selectivă; - Nu există sta ii de sortare; - Deşeurile industriale, constituie o sursă majoră de poluare pentru mediu, datorită modului în care sunt gestionate; - Lipsa unui depozit industrial conform.

- Amenajarea unor zone sportive şi agrement şi asigurarea accesibilitatii spre viitoarele dotări specifice; - Amenajarea peisagistică şi de agrement a Complexului Olimpic; - Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement; - Amenajarea unor puncte de precolectare selectiva a deşeurilor menajere şi colectare acestora printr-un program de salubrizare; - Realizarea planta iilor de protec ie, cu rol ecologic pe traseele principalelor drumuri;

Pag. 119 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
- Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare, contorizare apă, grupuri sanitare, racordare apă caldă, - Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor - Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. - Exista zone industriale/ par i din platforme industriale dezafectate, nefunc ionale şi intens poluate; - Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansată de degradare şi a căror zona de protec ie nu este respectată. „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” - din strada Henri Coandă, nr. 9. „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov, nr. 9 E, în cadrul unui Punctului termic nr. 154. Realizarea unui centru de asisten ă socială pentru persoane vârstnice - Creşterea suprafe ei de spa ii verzii a municipiului: în zona blocurilor ANL, scuaruri între blocuri, a terenurilor libere neproductive, aferent noului Spital Municipal, amenajarea cu gazon şi puie i de arbori a rampei" Nicolae Bălcescu"; - Reabilitarea monumentelor: Casa Memoriala "V. Alecsandri", Casa Memoriala "G. Bacovia", Casa "Arh. G. Sterian".

ASISTEN Ă SOCIALA

-PROTEJAREA ZONELOR -CU VALOARE DE PATRIMONIU -PE BAZA NORMELOR SANITARE ÎN VIGOARE -FATA DE CONSTRUCTII ŞI CULOARE TEHNICE -CU DESTINATIE SPECIFICA -ZONE POLUATE

Sursa: PUG 2009

ANALIZA SWOT
Puncte tari
Economia • Existen a unor centre de formare private, care furnizează cursuri de formare în profesie, pentru care agen ia locală de ocupare nu este autorizată. • Ponderea ridicată a investi iilor private în totalul investi iilor la nivel de municipiu; • Municipiul Bacău este oraş de rang I, cu un puternic poten ial polarizator, pol de dezvoltare regională. • Sector comercial bine dezvoltat, performant şi adaptabil. • Evolu ie pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale economiei. Fondul construit • Creşterea numărului de construc ii din municipiu; Circula ie • Acces direct la magistralele de căi ferate şi rutiere; • Existen a drumului european E85 ce străbate municipiul Bacău; • Aeroportul interna ional Bacău care asigură curse aeriene către Germania, Italia, Austria; • Amplasarea centrală la nivelul teritoriului na ional, existen a drumurilor europene E85, E574, E577 ce străbate municipiul Bacău; Echiparea edilitara • Infrastructura de telecomunica ii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire: cea mai mare cifră de

Puncte slabe
Economia • Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei de sex feminin; • Scăderea ponderii industriei în economia locala; • Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv; • Lipsa ini iativelor de cooperare public – privat. • Decalaje tehnologice şi de competitivitate fa ă de media na ională şi UE. • Export bazat în special pe produse cu valoare adăugate scăzută şi medie. Fondul construit • Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare; • Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud; • Urbanizarea necontrolata - factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric; • Deserveşte întreaga popula ie; Circula ia • Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate; • Trama stradala necorespunzătoare dezvoltării traficului auto, în unele zone; • Lipsa locurilor de parcare, în special în centrul municipiului, îngreunează traficul în zonă; • Inexistenta unor benzi de trafic dedicate transportului în comun de persoane care sa permită o viteza comerciala de trafic mare; • Prezentarea ambuteiajelor, lipsa de fluenta a Pag. 120 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
traficului în interval de vârf; • Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor; • Depăşirea traficului pe tronsoane, a capacită ii portante a drumurilor. • Starea tehnică a căilor ferate degradată în unele zone conduce la viteze de deplasare mici. • Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă; • Transportul în comun este slab dimensionat Echiparea edilitară • Dezvoltare neechilibrată a alimentarii cu apa (subdimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) • Sistemul de iluminat public este deteriorat şi vechi în anumite zone. • Re eaua de canalizare colmatată, nefunc ională şi subdimensionată. Învă ământ, cultură, cercetare • Nu există programe coerente care să vizeze îmbunătă irea stării disciplinare din şcoli; • Sume modeste alocate cercetării - dezvoltării, • Capacitate redusă de absorb ie – implementare a rezultatelor cercetării şi nivel scăzut al inovării în întreprinderi. • Specializările oferite de sistemul de învă ământ nu răspund cerin elor de pe pia a muncii. • Nivel scăzut de orientare a cercetării către cerere. • Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansata de degradare şi monumente a căror zona de protec ie nu este respectata; • Posibilită i slabe de valorificare a patrimoniului natural şi cultural datorită lipsei de informare şi educare a poten ialilor agen i locali, accesibilită ii reduse, lipsei de infrastructurii materialo – tehnice, de cazare şi alimenta ie publică. Spatii verzi, Agrement, Sport • Insuficien a spa iilor verzi în conformitate cu legisla ia în vigoare; • Insuficienta zonelor de agrement şi sport; • Dotările pentru agrement necesita îmbunătă iri; Turism • Insuficienta oferta de agrement; Asisten ă socială • Îmbătrânirea popula iei şi creşterea cererii de servicii sociale; • Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt insuficiente, discontinue şi pu in diversificate; • Capacitate scăzută de a asigura servicii sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate; Protec ia mediului • Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în prezent (în 2010 se propune finalizarea Depozitului de deşeuri conform legisla iei europene în vigoare); • Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Interna ional Bacău; • Număr mic de operatori care de in sisteme de monitorizare şi control pentru emisiile poluant; Pag. 121 din 221

afaceri realizată în domeniul poştei şi telecomunica iilor din zonă; • Existen a unui sistem de iluminat reabilitat în unele zone; • Echiparea cu re ea de fibră optică. • Proiect ISPA pentru sistem integrat de gestionare a deşeurilor • Proiect ISPA reabilitare conducte şi instala ii alimentare cu apă şi canalizare, inclusiv extindere Sta ie de epurare. Învă ământ, cultură • Municipiul Bacău este centru universitar care are ca preocupare de bază cercetarea ştiin ifică, inventica, inovarea tehnologică, informatizarea şi promovarea societă ii informa ionale cu aproximativ 8.000 – 10.000 studen i • Reabilitarea, modernizarea şi dotarea institu iilor de învă ământ din fonduri proprii şi comunitare. • Existen a învă ământului privat pentru toate nivelurile. • Existen a unei infrastructuri de cercetare, dezvoltare şi inovare în cadrul Universită ilor din Bacău; • Existen a centrelor culturale, teatre, biserici, monumente istorice; • Patrimoniu natural şi cultural valoros. Spatii verzi, Agrement, Sport • Existen a zonelor verzi amenajate care îmbunătă esc microclimatul (Parcul Cancicov, Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc.) Turism • Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este asigurată de IMM-uri şi Microîntreprinderi; Asisten ă socială • Existen a ONG-urilor cu activitate în domeniul asisten ei şi protec iei sociale; • Indicele de îmbătrânire demografică este mai bun decât al municipiilor din Moldova • Colaborare public – privat (ONG, Biserică) în dezvoltarea de programe sociale. Protec ia mediului • Implementarea proiectului ISPA privind managementul deşeurilor; • Existen a re elei de monitorizare a calită ii aerului • Proiect ISPA pentru îmbunătă irea sistemului de canalizare – epurare.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
• Insuficienta educare şi informare a popula iei în domeniul protejării mediului; • Prezen a surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA, RAGC Bacău, SC Amurco SRL, care au ca emisar râul Bistri a; • Lipsa comunicării inter-sectoriale şi a coordonării pentru managementul resurselor naturale şi ale mediului; • Lipsa unui depozit industrial conform. • Absen a operatorilor economici din domeniul reciclării deşeurilor, parcul de utilaje şi echipamente pentru asigurarea salubrizării depăşit tehnologic.]

Oportunită i
Economie • Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construc iei parcurilor industriale, existenta parcului industrial HIT PARK; • Diminuarea şomajului în rândul popula iei calificate; • Crearea zonei metropolitane; • Constituirea de parteneriate public-privat; • Clarificarea profilului competitiv al municipiului, pe baza oportunită ilor şi tendin elor pie ei. • Deschiderea şi activarea cooperării intersectoriale public – privat – academic în vederea asigurării condi iilor pentru dezvoltare economică. • Poten ial de atragere de investi ii în zona municipiului Bacău datorat prezen ei aeroportului şi parcului industrial. • Noi surse de investi ii sus inute din Fonduri structurale. • Pia a internă cu un mare poten ial de absorb ie. • Interesul în creştere al investitorilor priva i, pentru dezvoltarea infrastructurii; • Existen a unei infrastructuri de produc ie ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor; • Construirea Centrului expozi ional şi de Afaceri din Bacău; • Stimularea înfiin ării de IMM-uri cu activită i industriale diverse; • Realizarea Eurogării Bacau-important nod de cale ferata cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori şi marfa; Echiparea edilitara • Existen a fondurilor structurale şi de coeziune. Turism • Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor străini prin îmbunătă irea imaginii municipiului; Circula ie • Posibilitatea ca prin modernizarea şi reabilitarea drumurilor (podurilor), acestea să sus ină mediul de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerarii turistice regionale; • Orientarea generala către un transport public de persoane nepoluant sau cat mai pu in poluant; • Propunerea de proiecte de reabilitare drumuri din fonduri nerambursabile, POR şi POS Transport. Asisten ă socială • Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existentă prin modernizări şi reabilitări să servească ca

Riscuri /amenin ări
Economie • Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a popula iei din zonă; • Creşterea şomajului în rândul absolven ilor de nivel mediu; • Migrarea for ei de muncă în străinătate sau în alte localită i; • Costuri în continuă creştere la materiile prime din import şi energie. • Recesiune economică interna ională. • Migra ia unor sectoare industriale către loca ii cu costuri de for ă de muncă reduse. • Creşterea poluării datorată proceselor industriale, în special cele din domeniul energiei. Echiparea edilitara • Instabilitate legislativă şi monetară; • Orientarea preferin elor popula iei spre sistemele descentralizate de încălzire. Turism • Stagnarea sau reducerea numărului de turişti datorita infrastructurii rutiere deficitare; • Monumentele culturale şi istorice insuficient promovate şi între inute, lipsa serviciilor şi a infrastructurii aferente pot împiedica dezvoltarea durabilă a turismului cultural. • Competi ia cu jude ele învecinate în atragerea interesului investitorilor şi turiştilor. Circula ie • Creşterea explozivă a numărului de autovehicule; • Concuren a aeroporturilor Suceava şi Iaşi poate conduce la pierderea statutului de aeroport regional. • Risc de congestionare a traficului în zona de intrare în Municipiu pe drumul european E 85 Asisten ă socială • Lipsa co-finan ării pentru diferite proiecte sociale finan ate prin Fonduri ale Uniunii Europene; • Dificultă i în integrarea serviciilor sociale cu cele medicale şi de alta natura; • Condi ii economice şi creşterea masei de proteja i şi asisten i sociali face municipiul vulnerabil; • Lipsa angajamentului principalilor factori interesa i din municipiu, de implicare activă în Parteneriatele Strategice cu Primăria Bacău. Învă ământ, cultura • Neîntre inerea patrimoniului natural şi cultural poate duce la distrugerea valorilor existente. Protec ia mediului Pag. 122 din 221

BACAU Intergroup engineering • Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică şi a zonelor reziden iale o exercită asupra factorilor de mediu. Agrement. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. • Reabilitarea monumentelor: Casele Memoriale „V. • Convergen a concep iei factorilor de decizie din administra ia publică locală privind dezvoltarea infrastructurii. • Reducerea nivelului de zgomot şi de emisii poluante prin ecologizarea şi modernizarea serviciului public de transport persoane. • Participarea la Programe europene de cercetare şi implementare a Spa iului European de Cercetare. „Arh. • Realizarea unor PUZ –uri în zone de interes. „George Bacovia”. • Posibilitate de accesare fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. • Programul de reabilitare termică a locuin elor. • Implementarea şi derularea unor programe de ajutorare a copiilor care provin din familii defavorizate. Administra ie publică • Accesarea fondurilor europene pentru programe de dezvoltare a resurselor umane. • Apelarea la fonduri din surse europene pentru • Pag. a terenului din jurul noului Spital Municipal. Alecsandri”. spa ii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate.E.D. pentru furnizarea de servicii socio-medicale integrate. • Realizarea de investi ii cu scopul generării de surse alternative de energie. Învă ământ. autoriza iilor şi licen elor de func ionare.I. 123 din 221 . Axa Prioritară 3. • Simplificarea procedurilor de ob inere a avizelor. conform cererii pie ei muncii. în legisla ia na ionala. Asisten ă socială • Dezvoltarea unei strategii comune la nivel teritorial. • Creşterea suprafe ei de spa ii verzi în zona blocurilor ANL. cu sus inere din Fondul Social European. • Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement. scuaruri între blocuri. sport • Amenajare peisagistică şi de agrement a Complexului Olimpic. amenajarea cu gazon şi puie i a rampei „Nicolae Bălcescu” • Adaptarea programelor de învă ământ la cerin ele economiei de pia ă. • Derularea de contracte de cercetare împreună cu sectorul privat. • Parteneriate între Administra ia publică locală ONG-uri – Organiza ii de Tineret. cultura • Atragerea de fonduri pentru continuarea investi iilor din şcoli. G. Sterian”. crearea unor structuri care să îmbunătă ească indicii de mediu. Afectarea sănătă ii popula iei datorită poluării apelor subterane. • Accesarea fondurilor comunitare privind amenajarea unor parcuri. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. • Transpunerea şi implementarea directivelor U.U.P.

U. Axa prioritară 4 – creşterea eficien ei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic. posibil de angrenat în activită i legate de valorificarea şi protec ia patrimoniului natural şi cultural. • Existen a unor programe cu finan are europeană orientate spre creşterea eficien ei energetice ( POS CCE. • For ă de muncă disponibilă. • Program Na ional de Îmbunătă ire a Calită ii Mediului finan at de Administra ia Fondului pentru mediu. 124 din 221 . Protec ia mediului • Folosirea fondurilor europene de coeziune (POS Mediu). Pag. BACAU Intergroup engineering protejarea şi restaurarea patrimoniului cultural.D.P. prin promovarea surselor regenerabile de energie) • Creşterea colaborării autorită ilor locale în formarea parteneriatelor în domeniul protec iei mediului.I. • Poten ial turistic nefolosit oferă multe oportunită i de dezvoltare pe termen lung. Turism • Atragerea de fonduri nerambursabile pentru promovarea municipiului. • Implicarea mai substan ială a cultelor în conturarea profilului local. • Realizarea unor politici de marketing turistic.

I. STRUCTURA SOCIETĂ ILOR COMERCIALE Municipiul Bacău are un profil economic echilibrat. diversificând paleta de activită i economice din localitate. BACAU Intergroup engineering 1. servicii tehnice au preluat vechile loca ii industriale.P.U. În acelaşi timp. Tabel 38: Structura societă ilor comerciale după provenien a capitalului 2004-2008 Tip capital Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Microîntreprinderi) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mici) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mijlocii) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mari) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (foarte mari) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri 2004 4782 1 4604 15 66 96 2004 4152 4029 8 47 68 2004 474 449 9 16 2004 116 98 2 6 10 2004 34 1 26 4 2 1 2004 6 2 1 2 1 2005 5217 1 5067 11 56 82 2005 4591 4489 5 40 57 2005 474 452 2 8 12 2005 125 107 2 6 10 2005 23 1 18 1 1 2 2005 4 1 1 1 1 2006 5538 1 5404 11 48 74 2006 4874 4789 6 30 49 2006 508 486 2 9 11 2006 131 113 1 6 11 2006 20 1 14 1 2 2 2006 5 2 1 1 1 2007 5795 1 5655 10 50 78 1 2007 5112 5016 6 35 54 1 2007 523 502 1 8 12 2007 134 118 1 5 10 2007 21 1 17 1 1 1 2007 5 2 1 1 1 2008 6102 1 6044 10 19 27 1 2008 5401 5351 6 19 24 1 2008 545 542 2 1 2008 131 130 1 2008 20 1 18 1 2008 5 3 1 1 - Pag. numeroase fabrici de dimensiuni mici/medii (specializate în produc ia de mobilier. sau materiale textile în lohn) alături de firme de logistică. fără o profilare definitorie.D. 125 din 221 . depozitare. Dispari ia locurilor de muncă şi deficitul economic legat de dezafectările zonelor industriale a fost amortizat par ial de noi investi ii în ramuri de produc ie.3 DINAMICA INVESTI IILOR ÎN MUNICIPIUL BACAU A.

Proiect Faza/Durata de Valoare implementare Infrastructura sanitara Faza de execu ie. INVESTITII REALIZATE ŞI ÎN CURS DE DERULARE Investi ii în curs de derulare din fonduri proprii si/sau finantare nationala: Nr. crt.000. Scade numărul de întreprinderile mari în perioada 2004 . început 2008 execu ia durează 120 luni 170.D.2008 cu 41%. început 2007 30.000.000 euro proiectare Execu ie estimata 24 luni Infrastructura de Locuit Faza de proiectare.I. 5. parcări) Extindere şi modernizare aeroport interna ional Primăria Bacău Primăria Bacău 3 4 Primăria Bacău 5 Reabilitare termică a blocurilor în municipiul Bacău 1000 blocuri Primăria Bacău Pag. Din totalul societă ilor comerciale o singură întreprindere are capital integral de stat.U.2008. 4. 2. B. început 2007 durează 60 luni 45. Concluzii: 1. BACAU Intergroup engineering Evolu ia structurilor societă ilor comerciale după provenien a capitalului: public. mixt. În perioada 2004 – 2008 numărul microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici a fost în creştere. străin şi după mărimea societă ilor este prezentată în tabelul de mai sus. Se constată o scăderea cu 71% a numărului de întreprinderi cu capital privat străin în perioada 2004 – 2008. în această perioadă. Din totalul societă ilor comerciale 87% sunt microîntreprinderi.000.000. În perioada 2004 – 2008 a avut loc o creşterea a numărului de IMM-urilor cu 18%. 3. consolidarea. investitorii orientându-se spre afaceri mici. sensuri giratorii.000 euro Finan atori Primăria Bacău 1 Spitalul municipal 2 Reabilitarea. S-a avut în vedere o derulare a activită ilor economice în perioada 2004 . realizat 70%.000 euro Infrastructura educa ionala Faza de execu ie realizat 50%.000.2011 47. 126 din 221 . iar întreprinderile mici reprezintă aproximativ 10%. privat.000 euro 2007 – Faza de 50. la 37 blocuri executate fa ade. Scăderea cu 72% a numărului de întreprinderi cu capital privat autohton şi străin în perioada 2004 – 2008 (reorientarea spre afaceri mici). Întreprinderile mijlocii şi cele meri şi foarte mari şi foarte mari de in doar un procent de 3% din totalul societă ilor comerciale ce activează la nivelul municipiului Bacău. modernizarea şi dotarea institu iilor de invatamânt Dezvoltare infrastructura drumuri în Municipiul Bacău (inclusiv apa şi canalizare.2008 se constată o creştere a activitatii economice la nivelul municipiului Bacău. Pe fundalul dezvoltării economice din anii 2004 .P.000 euro Circula ia rutiera şi aeriana Faza de execu ie. realizat 60% perioada estimata 2009 .

6 Construc ii de locuin e 7 Construire Baza Sportiva (stadion 20.000.000.C.2009 Pag.primariabacau.000 euro.ro/ Primăria gestionează 27 de proiecte cu finan are europeană şi cofinan are na ională: Tabel 39: Proiecte cu finan are externa gestionate de către Primăria Municipiului Bacău Nr. 1 2 Proiect Modernizare Bazin de Înot Amenajarea a 31 terenuri de sport Reabilitare obiectiv cultural ‘Teatru de Vara’ Amenajare Pia a de Gros Modernizare Pia a Centrala Extindere. început 2009 execu ia durează 36 luni Faza de proiectare.000. Primăria Bacău 3 4 5 6 100.12.000 lei Investi ii finalizate din fonduri proprii: Nr.D. început 2009 execu ia durează 12 luni (2010) Valoare 40.500 euro Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi S.000 euro Primăria Bacău Realizat 100% Realizat 100% 435. sala polivalenta 7. crt. Beneficiar S.000 euro Primăria Bacău 7 8 Sursa: http://www. RETELE ŞI DOTARI EDILITARE "Construc ia şi reabilitarea 1 aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a lacul Poiana Uzului" construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile "Reabilitarea re elei de canalizare" Execu ia lucrării a început în luna septembrie 2005 şi va fi finalizata în luna noiembrie 2010 Co-finan are BEI 13. Proiect Linia de finan are ISPA 2002/RO/16/P/PE/018 Valoare 52.250.006.837.000 euro 400. Coanda nr.500 euro Data finalizare 31. centru servicii turistice 100 locuri) Amenajarea peisagistica a Complexului Olimpic Bacau 60.000 euro Finan atori Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău.C. Contribu ie ISPA 39.000.A. COMPANIA DE APA BACAU S.000 euro 3.000 euro Primăria Bacău si Fondul de mediu 8 2. crt.000 euro Primăria Bacău Primăria Bacău Finan atori Nr. COMPANIA DE APA BACAU S. H. modernizare şi parcare imobil Str.I. crt.000 euro 500.A.000 locuri.001. 2 Implementarea şi certificarea unui Sistem de Management al Calită ii în conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2001 Studiu privind eficientizarea organizării resurselor umane Podul de la Şerbăneşti Faza/Durata de implementare Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Valoare 5.000 locuri.000 euro 600..004. BACAU Intergroup engineering Proiect Faza/Durata de implementare 2007 faza proiectare 72 LUNI Agrement Faza de proiectare.000 euro 10.P.000.U.000 euro 1. 127 din 221 ..

BIRD (împrumut) 20% contribu ie de la bugetul de stat 84. Centru expozi ional şi de afaceri Aplica ie axa prioritara 3 – POS Mediu Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Beneficiar Primăria Bacău Nr.000 euro. 15. Creşterea capacitatii de producere a energiei termice şi electrice. început 2008 durează 24 luni 4. BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Aplica ie POS mediu . Guvernul României şi Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău INFRASTRUCTURA PENTRU AFACERI 6 Program PHARE 2006.000. Primăria Bacău. crt.D.000.365 euro (21. 128 din 221 .532. 1.15%) – UE.597. început 2006 durează 72 luni Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.8%) – Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău INFRASTRUCTURA RUTIERA ŞI FEROVIARA 7 Centura municipiului Bacău Guvernul României. Reducerea pierderilor de energie termica.P. perioada estimata 2009 . perioada (2008-2014) Guvernul României şi Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău Pag. execu ie 70%. Primăria Bacău 5 Instala ii mari de ardere şi sisteme de termoficare în municipiul Bacău. prin împrumut BERD Primăria Bacău 4 Grup de cogenerare Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile 11. împrumut BERD Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.150.000 EURO.000 euro.770. faza de execu ie. faza proiectare.000 euro. România ISPA 2004 RO 16 P PE 007 20. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.095 euro (63. Phare 2000 – CES 15. 2 Proiect Reabilitare sisteme de alimentare cu apa potabila şi canalizare 3 Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Bacău şi comunele învecinate.000.I.000 EURO finan are nerambursabila şi 5. început 2008 durează 72 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Uniunea Europeană.FC Valoare 35.000. jude ul Bacău.000.2011 100.000.000 euro (15.000.05%) Guvernul României prin Fondul Na ional 1. faza proiectare.000 euro.000 euro.U.000 EURO contribu ia beneficiarului final. faza de proiectare.

280 Euro Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău 14 “Centrul de Informare.000. Nr.2011 6. Primăria Bacău 11 Insula de Agrement POR 6.54 Euro din care 250. faza de execu ie. Ştefan Guse Beneficiar Primăria Bacău 9 Eurogara Bacău Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile Primăria Bacău AGREMENT 10 Construire centru de agrement şi turism pădurea Tamas Aplica ie axa 5.2 POR 10. perioada estimata 2009 .U.2011 Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. 400.000 Euro şi 11. Oituz şi Str. faza proiectare. 129 din 221 . BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile Valoare 7.000 euro. faza de proiectare. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.800. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.925. început 2008 durează 36 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 Euro finan are neramburabila Primăria Bacău ASISTEN Ă SOCIALĂ „Adăpost de zi şi de noapte 12 pentru copiii străzii – Morcoveata Primăria Bacău 13 “Unitatea mobila de interven ie la domiciliului” 75. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro. Consiliere şi Sprijin pentru familiile copiilor cu autism” 54.000 euro Faza de execu ie.000 euro. perioada estimata 2008 .000 euro.000. început 2008 durează 24 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.2009 456.000.I. faza de proiectare. crt. perioada 2009 . Primăria Bacău Pag. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.D.760 Euro de la Comisia Europeana şi 7495 Euro de la Asocia ia Creştina de Caritate Misiune şi Ajutor Betania Primăria Bacău 15 Centrul de cazare temporara a persoanelor fara adăpost din municipiul Bacău Aplica ie axa 3.P. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.2 – POR. 8 Proiect Construirea pasaj rutier subteran intre str.

faza proiectare. început 2008 durează 12 luni Primăria Bacău 22 Politici publice de dezvoltare locală – planificarea strategică pe termen mediu şi lung Aplica ie Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative 250.D. 390. DEZVOLTARE URBANĂ ŞI IMBUNĂTĂ IRE SERVICII PUBLICE 16 Proiectul “Re eaua Urbs Proiectul se 650. faza proiectare. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Proiect Linia de finan are Valoare crt. faza proiectare.P. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro.I. durează 30 luni 17 Proiectul "Întreprinzători în Regiunea Nord Est. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. început 2010 durează 24 luni Primăria Bacău 18 Proiectul se derulează prin Programul URBACT II.000 euro. început 2009 durează 12 luni Primăria Bacău 20 Sistem informatic integrat pentru gestionarea activitatii la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău Aplica ie program POS CCE 300. afaceri în Europa". Health pentru Construirea de derulează prin faza Comunită i Sănătoase” –BHC Programul proiectare. Proiectul “Sistem de Sprijin Integrat pentru Planificare Urbană Durabilă”. 360. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău 19 Aplica ie POS CCE 350.000 euro. depus pe AXA PRIORITARĂ 3 „Creşterea adaptabilită ii lucrătorilor şi întreprinderilor” DOMENIUL MAJOR DE INTERVEN IE 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale”. 130 din 221 .000 euro. pentru Municipiul Bacău. început 2008 Communities). BACAU Intergroup engineering Finan atori Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Furnizarea serviciilor publice on-line prin intermediul sistemului informatic Programul Opera ional Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro.000 euro. faza de proiectare.Integrated Support System for Sustainable Urban Planning (ISSUP). început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău Pag. faza proiectare. faza proiectare. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău 21 Implementare Sistem de management informatic integrat în Primăria Municipiului Bacău Aplica ie Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative 300. (Building Healthy URBACT II. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Beneficiar Primăria Bacău Nr. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro.U.

Coordination. ADL Bacău. Beneficiar Primăria Bacău Nr. Axa 4 – Protec ia Naturii. redarea Teatrului de Vară circuitului şi patrimoniului cultural băcăuan. 130. 2009/2011 ADL beneficiază de proiect Cele mai importante lucrări realizate de către Primăria Bacău în cursul anului 2009 sunt: începerea lucrărilor de construc ie la Pasajul subteran Oituz – General Ştefan Guşe.Programme EuropeAid: Non-State Actors and Local Authorities în Development. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău Uniunea europeana 490.U.D.P. faza proiectare. crt. faza proiectare.000 euro. început 2009/2010 durează 36 luni Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. H. BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Interreg IV C. Ionita Sandu Sturza şi Vasile Alecsandri. înlocuirea re elelor secundare aferente a două Puncte Termice. CRE Bacău şi Scut Verde Bacău. Pasajul subteran Oituz . Coanda nr. continuarea unor proiecte importante precum reabilitarea termică a blocurilor sau darea în folosin a a unor blocuri de locuin e tip ANL şi sociale modernizarea Bazin de Înot amenajarea a 31 terenuri de sport amenajare Pia a de Gros şi modernizare Pia a Centrală extindere.000 euro. modernizare şi parcare imobil Str.Ştefan Guşe va rezolva în parte problema fluidizării traficului rutier băcăuan şi va asigura legătura rutiera dinspre Oneşti cu centrul oraşului pe străzile: Oituz. Proiectul „Local Development – Actions in the area of agricultural Products and Traditional Food (LOCFOOD)” – Dezvoltare Locală . proiectul este redepus în ianuarie 2009 Valoare 200. cooperation and networking activities among European organisations în the area of development. POS Mediu. Obiectiv de maxima utilitate publica. Primăria Bacău. Proiectul se derulează în parteneriat: APM Bacău (solicitant). 131 din 221 . Programul de finan are este direct de la Comisia Europeană .I. 2 lucrări de construc ie la Spitalul municipal Pentru fluidizarea traficului extrem de aglomerat din municipiu este importantă finalizarea Pasajului subteran Oituz – General Ştefan Guşe.000 euro.Ac iuni în domeniul Produc iei Agricole şi a Alimentelor Tradi ionale. 23 Proiect Proiectul “Re eaua Europeană a Pie elor Orăşeneşti ale secolului XXI – A European Network of 21 Century Market Towns 24 25 Proiectul „Plan de Management pentru situl Natura 2000: lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti şi campanie de conştientizare a publicului”. Pag. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.

spre str. . Investi iile pentru realizarea obiectivului Eurogara Bacău sunt în curs de derulare din fonduri europene. acesta are o lungime de 261.57 m şi este format din: pasajul rutier subteran propriu-zis de 86. Pag. care a fost acoperită prin implementarea proiectului de construc iei a Pasajului rutier subteran str. rezultatul fiind un ansamblu unicat în tara. Primăria a demarat lucrări pentru îmbunătă irea infrastructurii rutiere astfel: . utilită i. strada Chimiei preia mare parte din traficul rutier greu. I. Reabilitarea Teatrului de vara a constat intr-o reconstruc ie în propor ie de 92% a fostului edificiu. Primăria a promovat un proiect de Politici Publice de Dezvoltare Locală. specializări. Teatrul de vara a fost redat circuitului cultural şi. sisteme informatice. canalizare. . cu infrastructură modernă pentru traficul de călători şi marfă. din care 615 de apartamente de tip ANL şi aproximativ 221 de locuin e sociale. Eurogara. prin Direc ia de Servicii Publice.P. . învă ământ. finan at din fonduri europene nerambursabile în procent de 90%. Oituz – Str. De exemplu. Infrastructura de transport În vederea facilitării traficului. a priorită ilor de investi ii din cadrul următoarelor domenii: administra ie publică. fiind o stradă de tranzit spre variantele ocolitoare Letea Veche şi Izvoare – Înfră irii.Centura municipiului Bacău finan ată de Guvernul României.80 m lungime. proiect care beneficiază de o finan are de circa 75 de milioane de euro. a însemnat demararea unui proiect amplu de reabilitare a sistemului de alimentare cu energie termică din municipiu. Siguran a circula iei va fi asigurata prin camere video. construit în 1960. în prezent fiind în derulare faza de proiectare şi avizare. senzori de umiditate şi temperatura. şi spre str. centre sociale. BACAU Intergroup engineering Înlocuirea re elelor secundare aferente a 2 puncte termice. după ce ani la rând nu a fost decât o ruina. protec ie situri naturale. deşeuri. General Ştefan Guşe. termoficare. Pentru asigurarea continuită ii rutiere sunt prevăzute pasaje superioare amplasate peste cele două rampe de acces în pasaj. beneficiari fiind familii de tineri sau familii cu probleme sociale din Bacău care au depus dosar la Primărie solicitând locuin ă. prin împrumut BIRD 20% şi contribu ie de la bugetul de stat este în prezent la faza de proiectare şi avizare.Au fost realizate repara ii pe podul Mărgineni. În municipiul Bacău sunt în derulare 27 de investi ii cu finan are externă şi cofinan are na ională în diverse stadii de derulare. de asemenea în derulare. proiecte de infrastructură drumuri şi poduri. penultimul etaj.U. patrimoniului cultural băcăuan. În viitor va fi necesară construirea unei căi de acces suplimentare spre cartierul CFR. mediul. care a efectuat lucrări de între inere cu mixtură stocabilă a carosabilului. în cadrul căruia popula ia va putea transmite sugestii şi posibilită i de rezolvare a problemelor municipiului. 67. dezvoltare economică. implicit. General Ştefan Guşe este de aproximativ 8 milioane de euro. transport. parcuri.Zonele unde se lucrează sunt prioritare pentru fluidizarea traficului rutier.07 m lungime şi Rampa Oituz de aprox. sisteme electronice luminoase.D. apa. podul Narcisa şi strada Chimiei de către Primăria Municipiului Bacău. În ultimii 5 ani în Bacău au fost date în folosin ă 836 de locuin e. Ştefan Guşe în lungime de 14 m. două rampe de acces spre pasajul subteran propriu-zis: rampa Ştefan Guşe de 107. 132 din 221 . Valoarea totală a proiectului Pasajul rutier subteran str.I.Podul de la Şerbăneşti este o investi ie finan ată de local la Bugetul local al Municipiului Bacău şi din Fonduri europene nerambursabile. Oituz – Str. centru de afaceri. Ionita Sandu Sturza şi respectiv str. Lucrările la Spitalul Municipal au ajuns la etajul 4.70 m (pe sub cele 14 linii de cale ferată). în afară de calea ferată de la poli ie (care necesita repara ii) şi intrarea de la podul de la Mărgineni. Oituz în lungime de 20 m. Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată.

Pentru acest proiect. unde se afla centrul de afaceri şi viitorul spital jude ean se va dezvolta după deschiderea pasajului. Digul Barnat. Pasajul subteran va genera în timp o dezvoltare a municipiului Bacău pe axa Est-Vest. constă în "Construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile". reabilitarea re elei de canalizare. va avea loc licita ia pentru selectarea constructorului. înlocuire conducta de apa Dn 600 mm str. împrejmuire paturi de uscare a nămolului de la Sta ia de epurare a apelor uzate a municipiului Bacău. conducta de legătura Dn = 600 mm între plecare II Gheraiesti şi plecare II Mărgineni pentru transportul apei potabile din Sta ia de pompare Gheraiesti la rezervoarele Bara i. Frunzei din Sta ia de Pompare Gheraiesti până la Calea Moldovei cu conducta Dn 700 mm. conducta de legătura Dn 700 mm între conducta Dn 700 mm str.P. înlocuire conducta apa potabila Ol Dn 250mm. prin Măsura 2002/RO/16/P/PE/018. cămine apometru. se referă la: 1) Investi ii finan ate de Uniunea Europeana (prin programul ISPA): construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile. cămine canalizare) – proiectare + execu ie. Pictor Aman până la intersec ia cu str.C.lacul Poiana Uzului.I. Mihai Eminescu. O alta investi ie finan ată din fonduri ISPA. 3) Investi ii finan ate din sursele proprii: lucrări auxiliare pentru re elele de apa şi de canalizare (branşamente şi racorduri. înlocuire conducta de refulare Dn 500 mm Sta ia de Pompare ape uzate Serbanesti. înlocuire conducta de apa Dn 600 mm str. II. construc ia şi reabilitarea aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a . Ştefan cel Mare şi conducta Dn 800 mm str. Frunzei la restaurant Popas. Termenul de realizare a lucrărilor este de 28 de luni. "Construc ia şi reabilitarea aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a lacul Poiana Uzului". Prin investi ia finan ată în cadrul Măsurii ISPA 2002/RO/16/P/PE/018. 2) Investi ii finan ate din credite BERD: reabilitarea Sta iei de Epurare a apelor uzate Bacău. Avram Iancu şi str. bariere de limitare pentru limitarea sau închiderea circula iei (pentru cazurile excep ionale de accidente grave). cămine vane. Alimentare cu apă şi canalizare Investi iile în derulare din cadrul S. Pag. BACAU Intergroup engineering senzori de fum. înlocuire conducta de apa Dn 400 mm b-ul Unirii de la pod Bistri a până la Calea Barladului. În curând. s-au solicitat 30. 4) Investii finan ate din bugetul Consiliului Local Bacău: supratraversare parau Trebeş cu conducta de apa potabila Dn = 150 mm şi conducta de apa uzata Dn = 400 mm. îmbunatatirea factorului de putere la Frontul de captare Hemeiuş I+II – proiectare + execu ie. COMPANIA DE APA BACAU S.A. înlocuire conducta de apa Dn 125 mm Calea Moldovei de la str.5 milioane sunt nerambursabili. supratraversare parau Negel cu conducta de apa potabila Dn = 600 mm şi conducta de apa uzata Dn = 100mm. Miron Costin de la intersec ia cu str. Gării între str. 133 din 221 . se urmăreşte ca municipiul Bacău sa beneficieze de apa potabila de o foarte buna calitate. 4 de 10 000 mc din sta ia de pompare Gheraiesti. Stadionului. expertizare rezervor nr.D. înlocuire conducta de apa Dn 600 mm Calea Moineşti subtraversare linii ferate Fabrica de Bere şi curte Vinalcool. str. considerat prioritate numărul 1 la nivelul Agen iei Nord-Est.7 milioane de lei.U. din care 24.

Astfel.000 euro au finan at proiecte ce au vizat reabilitarea sta iilor de pompare. Sta ia de pompare Mărgineni a fost modernizata în anul 1998 cu electropompe de produc ie Anglia. 3.055 ml 40 blocuri 310 case 11 agen i economici Total general 24.1 km. Reabilitarea re elelor termice primare – faza PT şi execu ie lucrări 2. Termoficare SC SACET SA Bacău are în derulare următoarele investi ii: 1.370 ml 93 blocuri 873 case 13 agen i economici Extindere re ele distribu ie apa cuprinse în programul MASTER PLAN Lungimea Număr gospodarii/ TOTAL propusa pentru popula ia care va beneficia de extindere extindere reabilitare Extindere conducte Apa şi canal 10. Denumire obiectiv de investi ii Total conducte apa şi canalizare Lungime conducte apa şi canalizare 15. Reabilitarea re elelor termice secundare. 25 şi 28 şi alimentarea consumatorilor prin intermediul unor puncte termice modulare complet Pag.P. Se mai urmăreşte înlocuirea colectorului principal cu diametrul de 1800 mm şi cu lungimea de aproximativ 0.965 ml 73 case Total Zona Centru 12. 134 din 221 . prin programul MUDP II în valoare de 3. a fost realizata contorizarea consumatorilor cu contori de debit.4 km de re ea de canalizare.C.6 km de conducta cu diametrul de 600 mm.5 km.445 III. Execu ia lucrării a început în luna septembrie 2005 şi va fi finalizata în luna noiembrie 2010. În vederea îmbunătă irii sistemelor de alimentare cu apă.350 ml 53 blocuri 490 case 2 agen i economici Total Zona Sud 10.336 m Termen PIF Tr.600 nemodernizata menajera & pluviala Sud 9. COMPANIA DE APA BACAU S.950. renun area la punctele termice nr. Dezvoltarea pie ei de energie termică – Racordarea la SACET a institu iilor publice (28 +11 obiective) – Faza SF 3. montarea a 21 de traductori de presiune şi a 21 de dispozitive de afişare locala şi. a surselor existente pentru alimentarea cu apa. de conducta de diametrul 500 mm şi 0. lotul 2.I. prin programul MUDP II.650 nemodernizata menajera & pluviala Nord 4. BACAU Intergroup engineering "Reabilitarea re elei de canalizare" este o investi ie finan ată din fonduri ISPA prin Măsura 2002/RO/16/P/PE/018.D.A. 2010 Reabilitare re ele distribu ie apa cuprinse în programul MASTER PLAN Număr gospodarii/ popula ie ce va beneficia Lungimea conductei propusa de Zona prin în reabilitare reabilitare Total Zona Nord 1. IV. colectare şi tratare a apelor uzate în municipiul Bacău au fost prevăzute în bugetul pentru anul 2010 următoarele investi ii: Nr. La re eaua de distribu ie a apei potabile au fost înlocuite 35 km de conducte cu altele din fonta ductila. între anii 19982001. componenta C. crt. Fondurile primite.830 ml 12 blocuri 317 case 10 agen i economici Situa ia cu străzile propuse pentru extinderea re elei de canalizare în 2010 Zona Lungimea (m) Starea Observa ii Centru 14. iar la Sta ia de pompare Gheraiesti. începând cu anul 1997.195 nemodernizata menajera & pluviala Total general 28. în anii 1999-2001. s-au înlocuit electropompele existente. prin care se urmăreşte înlocuirea a 7. în total fiind înlocuita 11. În anii 1999-2002 pu urile din fronturile de captare au fost modernizate.U. de către S. re eaua de distribu ie a apei potabile şi a laboratoarelor din cadrul sec iilor captare-distribu ie şi canalizareepurare.3 km de conducta de diametrul 400 mm.

14 sc.2 *se utilizează nisa de contorizare Loteria Na ionala – Sucursala *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 41 jude eana Bacău *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 96 Gradinita „Lizuca” *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 96 Gradinita Nr.I.14 trece de la 2xDn65/2 1/2 "/1 1/4" la 2xDn80/3"/1 1/2". racordate la re eaua termică primară. cu următoarea observa ie: * pentru a putea racorda acest obiectiv la re eaua de distribu ie de la PT31 trebuiesc modificate următoarele Bloc ANL Narciselor nr. situate la nivel de grupuri de blocuri/clădiri institu ii.11 217.nodul comun bl.îmbunatatirea sistemului de alimentare cu căldura până la nivel de consumator . Etot Unitati fizice Unitati financiare mwh tep lei 1.12 cu bl. Faza – achizi ia publică de servicii de proiectare 4. a instala iilor interioare de utilitati publice în Mun. centru de zi pentru vârstnici „Dr.749 112.U.4 sc.Biroul *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 95 Vamal de control şi vămuire la interior *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 31.Stefan Ciobanu” Serviciul Jude ean de Medicina Legala Lucrări propuse a fi realizate în perioada 2010 . Condorilor nr. *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT31 Bloc ANL Narciselor nr.economia totala de energie preconizata prin implementarea proiectului.18 termice "Grup Şcolar" ”Spiru Haret” *contorizarea se realizează în interiorul centralei termice de la Sala de Sport Pag.578 Reabilitarea termica a blocurilor.D.P.A *contorizarea se realizează la subsol *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta Centralei Sala de Sport Şcoala Generala nr.2013 * racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT2 *buclele de contorizare şi echilibrare sunt amplasate la subsolul clădirii *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT40 *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 27 *se utilizează doua nişe de contorizare pentru fiecare institu ie în parte 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 12 *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 25 Bloc garsoniere str.311.790. Crt. Bacău .33 Asocia ia de sprijin a copiilor cu handicap neuromotoriu. 1 2 Denumirea consumatorilor Centru de îngrijire şi asisten ă sociala Gradinita nr. conven ionale şi financiare este calculata prin însumarea economiilor anuale şi durata a 30 ani şi este prezentata astfel: Economia totala de energie. exprimata în unitati fizice. BACAU Intergroup engineering automatizate şi contorizate. 40 *se utilizează nisa de contorizare Direc ia Regionala Vamala . A Dn-uri. 135 din 221 .eficienta energetica prognozată: 541 tep/an Nr. dintre următoarele noduri de la proiectul de la PT31: 1)84-86 trece de la 2XDn80/2 1/2 "/1 1/4" la 2xDn100/3 "/1 1/2" 2) 86 .717. Centru „Daniel” Funda ia de sprijin comunitar. Dezvoltarea pie ei de energie termică – Racordarea la SACET a institu iilor publice (28 +11 obiective) – Faza SF Reabilitarea re elelor termice secundare .reducerea pierderilor de transport a energiei termice şi atingerea unui randament global de transport şi distribu ie de 85% .

Depozitul este împăr it în patru subcelule. a fost ini iată o lucrare de amenajare pentru Fundătura nr. 350 m re ea de iluminat.„Adăpost de zi şi de noapte pentru copiii străzii – Morcoveata”. Proiectul îşi propune următoarele obiective: Închiderea depozitului existent . echipament opera ional).09. în valoare de 54. Centrul de zi pentru orientarea. Colectarea deşeurilor în municipiul Bacău – schema de colectare actuală va fi extinsă prin adăugarea a 500 grupuri a câte 3 containere de 1.“Centrul de Informare.Bacău .Suceava. supravegherea şi reinsertia sociala a copilului delincvent”. aflata la Faza SF. cu un buget de 54. BACAU Intergroup engineering IV. Construc ia noului depozit – realizarea unui nou depozit ecologic la standarde europene pe o suprafa a de 32 ha alocate de Primăria Municipiului Bacău. V.760 Euro de la Comisia Europeana şi 7495 Euro de la Asocia ia Creştina de Caritate Misiune şi Ajutor Betania. sta ie de sortare.000 Euro de la Comisia Europeana şi 11. sta ie de compost. Iluminatul public În conformitate cu situa ia primită de la Serviciul Re ele şi Iluminat public din cadrul Primăriei Bacău.280 Euro contribu ia Consiliului Jude ean Bacău.09. Consiliere şi Sprijin pentru familiile copiilor cu autism” a fost aprobat prin HCJ 121/22. Asisten ă socială În cadrul programului de finan are Phare 2006 Coeziune economică şi Socială Dezvoltarea Serviciilor Sociale au fost elaborate şi depuse în vederea evaluării mai multe proiecte pentru accesare fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii sociale.000. Managementul deşeurilor Pentru asigurarea conformită ii cu cerin ele europene s-a impus realizarea unor depozite ecologice care să nu mai permită infiltra ii în pânza freatică. sistem de captare şi tratarea levigatului. În cadrul Programelor de Interes Na ional lansate de ANPDC (PIN2/2008. Fiind un depozit necontrolat. Proiectul “Unitatea mobila de interven ie la domiciliului” a fost aprobat prin H. ajungând şi la un grad de ocupare de peste 80%.2008 cu un buget de 75. În cadrul Programului „Ini iativa pentru copiii străzii” în colaborare cu Centrul pentru servicii de interven ie în regim de urgenta a fost elaborat un Subproiect . 30A-30H din Calea Moineşti. Pag. 136 din 221 . VI. PIN3/2008.U. “Program de perfec ionare a profesioniştilor din sistemul de protec ie a copilului” „Dezvoltarea re elei de servicii sociale comunitare pentru copil şi familie” A fost finalizată implementarea proiectului -“Informare şi sensibilizare în problematica HIV / SIDA” cu finan are de la Guvernul Republicii Irlanda (Departamentul Development Cooperation Ireland).I. PIN4/2008) au fost elaborate 3 proiecte după cum urmează: „Servicii specializate pentru copilul delincvent: Centrul rezidential pentru orientarea. Un alt proiect .J.2008. supravegherea şi reinsertia sociala a copilului delincvent.C.P. din care prima subcelulă va fi construită în faza ini iala pe o suprafa a de 5 ha. Prin Măsura ISPA 2004 RO 16 P PE 007 având ca data de finalizare 31 decembrie 2010.“Depozitul de deşeuri neconform care este amplasat în zona de Sud-Est a Municipiului Bacău la periferia oraşului. Valoarea proiectului este de 20.400 lei fara TVA. 120/22.000 EURO.D. în vecinătatea Drumului Na ional DN 85 Bucureşti . sticlei şi plasticului. s-a ini iat realizarea unui nou depozit de deşeuri şi închiderea celui existent. se impun urgent lucrări de închidere şi ecologizare a zonei.1 m3 de culori diferite. Depozitul de deşeuri existent se afla în patrimoniul Primăriei Bacău fiind activ de peste 35 de ani. precum şi alte facilita i pentru asigurarea unui management de calitate în ceea ce priveşte colectarea şi transportul deşeurilor. destinate colectării hârtiei. care adoptă o solu ie tehnica constructivă modernă (sistem de management al gazului. Suprafa a actualului depozit de deşeuri este de aprox 15 ha.

Infrastructura de invatamânt În vederea desfăşurării în bune condi ii a activită ilor şcolare Primăria a demarat lucrări de reabilitare şi modernizare la mai multe unită i de învă ământ. crt.i . În ceea ce priveşte copii cu părin i pleca i la muncă în străinătate se urmăreşte prin sus inerea unei colaborări cu Inspectoratul Şcolar Bacău.i 1 u.i 2 u. cu finan are integrală de la bugetul Consiliului Local Bacău. Lucrări canalizare “O şcoală pentru to i”. conform prezentării din următorul tabel: Nr.i 2 u.i 2 u. 3. Proiecte propuse în perioada 2009 . Având în vedere oportunitatea finan ării nerambursabile prin Programul Opera ional Regional. s-a ini iat un program de reabilitare 9.VIII Gradinite Creşe Modernizări grupuri sanitare Repara ii parchet.i Pag. Denumire lucrare realizată în perioada 2004 . în perioada 2004 – 2008.D. se vor finaliza două propuneri de proiecte ce vor putea fi finan ate în propor ie de maxim 98% din cheltuielile eligibile.i 1 u.i 2 u. Repara ii fa ade În vederea creşterii confortului termic al clădirilor unitatilor şcolare. la următoarele obiective: „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov.I. Consiliul Local Bacău urmând să contribuie cu diferen a de 2%. 154. Achizi ii privind proiectarea şi lucrările de modernizare/reabilitare Casa Pistruiatul.P.i 2 u. „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” . nr.2005 – 55 unitati de invatamânt 8 u. grupurilor sanitare şi lucrări de contorizarea apei la căsu ele sociale din str. termica. 1. BACAU Intergroup engineering Programe realizate în anul 2008 S-a finalizat proiectul „Clubul Pensionarilor”. 4. canalizării. Participarea activă la activită ile Grupului de Sprijin Local pentru realizarea Planului de Ac iune Local şi implementarea proiectului “Re eaua Urbs Health pentru “Construirea de Comunită i Sănătoase” ("Building Healthy Communities" .2010: Repara ii şi între inerea clădirilor. prin Centrul jude ean de asisten ă psihopedagogică identificarea unei solu ii în vederea depistării cazurilor de copii/elevi rămaşi singuri acasă şi în special a acelor cazuri cu risc social.i 4 u.i 22 u.i 1 u..i 13 u. unde persoanele vârstnice din municipiu îşi vor putea petrece timpul liber. administrat de către Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional “URBACT II” cu sediul în Fran a. . Izvoare nr.i 18 u. 5. nr. Domeniul de interven ie 3.i 1 u. 9 E. schimbarea tâmplărie lemn cu tâmplărie PVC cu geam termopan şi montare termosistem pe fa ade TOTAL 2004 .i 3 u.i 2 u. 2.i 3 u.din strada Henri Coandă.i 1 u. Înfiin area „Clubul Pensionarilor II” într-o Centrală Termică din strada Şoimului. 9.i 2 u. 137 din 221 1 u. Axa Prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale. Racordare apă caldă Centrul “Armonia” din Strada Livezilor 1A şi 4B.Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori”. VII. 6.i 4 u. 111.i 3 u.i 1 u.i 7 u.2 – Reabilitarea/modernizarea /dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale.2005 Unitati de invatamânt Colegii/ licee/ Scolii I . geam termopan 8.i 2 u.U.Urbs Health network for "Building Healthy Communities")” din cadrul Programului de Cooperare Europeană Teritorială – URBACT II. lambriu şi tâmplărie săli clasa Repara ii instala ii electrice interioare Repara ii instala ii încălzire interioare Repara ii acoperiş Modernizare săli sport Înlocuire tâmplărie ferestre lemn cu ferestre PVC cu 7.i 2 u. în cadrul unui Punctului termic nr.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

În perioada 2004 – 2005 un număr de 55 de unită i de învă ământ au beneficiat de diverse lucrări de reabilitare şi modernizare. În perioada 2006 – 2008 un număr de 179 de unită i de învă ământ au beneficiat de diverse lucrări de reabilitare şi modernizare.
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Denumire lucrare Anul 2006 Înlocuire tâmplărie Repara ii fa ade Repara ii instala ii încălzire Repara ii instala ii electrice Alte lucrări de repara ii (înlocuire igienizări, gresie, faian ă şi revizie sanitare) 7 u.i 6 u.i 3 u.i parchet, instala ii Anul 2007 1. 2. 3. 4. Lucrări la instala iile electrice, termice sanitare, tâmplărie, acoperişurile, grupurile sanitare şi fa adele unitatilor de invatamânt Demolare şi realizare obiective noi Campus nou – profil informatică Săli de sport Anul 2008 1. Teren de sport 2. Locuri de joacă TOTAL 2006 – 2008 – 179 unitati de invatamânt 12 u.i 58 u.i 18 u.i 56 u.i 15 u.i 60 u.i 5 u.i 14 u.i 2 u.i 4 u.i 1 u.i 23 u.i 27 u.i 4 u.i 4 u.i 9 u.i 5 u.i 2 u.i 2 u.i 5 u.i 1 u.i 3 u.i 2 u.i 8 u.i 1 u.i Unitati de invatamânt
Colegii/licee/ grupuri şcolare Scolii I - VIII Gradinite Creşe

Pentru desfăşurarea în bune condi ii a activită ilor şcolare recreative şi asigurarea unei dezvoltări armonioase a elevilor, Primăria a alocat fonduri pentru reabilitarea şi modernizarea, extindere a terenurilor de sport la 34 de şcoli, licee şi colegii, în conformitate cu legisla ia în vigoare. Terenuri de sport amenajate la şcoli şi licee în perioada 2004 - 2008:
Modernizare şi / sau extindere suprafe e aferent activită ilor sportive la 34 Scoli, Licee, Colegii, Grupuri şcolare, TOTAL Suprafa a sintetica 19197,65 m2 Lungime gard h=4 m 3284 m Panouri baschet 104 buc. Por i handbal /minifotbal 68 buc.

VIII. Amenajare pie e
Lucrările de reabilitare propuse pentru perioada 2010 – 2012, au fost estimate pentru cele 5 pie e aflate în administrarea Primăriei astfel: a) PIA A CENTRALĂ, lucrările propuse includ: - închiderea Pie ii pe întreg perimetru, scopul acestei investi ii fiind crearea de condi ii favorabile comercializării produselor agricole şi pe perioada de iarnă; - efectuarea de lucrări de repara ii capitale paviment şi la acoperişul platoului din zona producători; - lucrări de climatizare a zonei ocupate cu producători agricoli şi birouri. b) PIA A SUD lucrările constau în: - închiderea Pie ii pe întreg perimetru, scopul acestei investi ii fiind crearea de condi ii favorabile comercializării produselor agricole şi pe perioada de iarnă; - construirea unei hale de comercializarea a produselor lactate, întrucât cea existentă nu asigură condi ii normale de comercializare a produselor. - efectuarea de lucrări de repara ii capitale la acoperişul platoului; - lucrări de climatizare a zonei ocupate cu producători agricoli.
Pag. 138 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

c) BAZARUL MILCOV – se propune repara ie capitala WC.

d) PIA A DE GROS urmează să fie mutat în acest perimetru şi Bazarul Milcov. De

asemenea va fi realizat un restaurant cu autoservire, un fast-food, câteva spa ii de cazare pentru producătorii agricoli din zone mai îndepărtate, o micropia ă de cartier şi spa ii de parcare şi va fi betonata o suprafa a de 20000 mp.

e) TARGUL AUTO ŞI OBORUL ŞERBĂNEŞTI – se va amenaja pe teritoriul comunei Letea Veche.

Concluzii: 1. Investi iile realizate în Municipiul Bacău înregistrează un trend ascendent în ultimii ani pentru următoarele sectoare de activitate: transport, educa ie, sănătate, managementul deşeurilor, asisten ă socială, termoficare, alimentare cu apă şi canalizare etc. 2. Primăria gestionează 27 de proiecte cu finan are europeană şi cofinan are na ională, proiecte de infrastructură drumuri, apa, canalizare, termoficare şi 9 proiecte din fonduri proprii, de asemenea 7 lucrări de interven ii şi specializare personal fiind finalizate. 3. Prin implementarea proiectelor sociale vor fi create ~140 locuri de munca şi 8 noi servicii sociale specializate şi primare (de exp: primele locuin e protejate pentru persoane cu dizabilitati; primele echipe mobile; primul adăpost de zi şi de noapte pentru copilul străzii, etc.);

Pag. 139 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

1.4 NEVOI DE DEZVOLTARE IDENTIFICATE ÎN CADRUL MUNICIPIULUI
În urma analizei situa iei existente şi a investi iilor în derulare sus inute de către Administra ia Locală din fonduri proprii şi fonduri europene nerambursabile se remarcă 2 domenii în care investi iile sunt prioritare: Infrastructura rutieră şi Asisten a socială. Necesită ile identificate sunt prezentate în continuare: INFRASTRUCTURA RUTIERĂ Următoarele pasaje, străzi importante din municipiul Bacău necesită reabilitări şi modernizări conform normelor europene: Pasaj Calea Moineşti, Calea Moineşti, pasaj Trebeş, Calea Miori ei Strada Milcov şi I.L. Caragiale şi străzi adiacente Pasajul Letea, modernizarea constând în reabilitarea structurii rutiere, crearea de piste bicicleta, semaforizare şi dotări aferente lucrărilor de drum Suprafa a ocupată de parcări este de 85.020,32 m2, asigurând în prezent 3.168 locuri de parcare cu plată aflate în eviden a Primăriei. La o popula ie de 177.007 locuitori, considerând 3 membri/familie, 1 autoturism/4-5 familii, necesarul de locuri de parcare ar fi de circa 11.800 locuri de parcare necesare, exceptând locurile de parcare ale autoturismelor înregistrate la firme, locuri de parcare la institu iile publice care asigură diverse servicii pentru popula ie. Se constată necesitatea realizării de parcări cu plată care vor asigura venituri suplimentare la bugetul Primăriei. Lipsa parcărilor în zonele intens circulate Primăria Municipiului Bacău, continuă programul de modernizare a străzilor din municipiul Bacău. În cadrul acestui program, demarat în anul 2006, până în prezent au fost modernizate sau se află în diferite faze de execu ie, cu re ea de apă, re ea de canalizare şi asfaltare, mai mult de jumătate din cele 136 de străzi balastate. Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă Conform estimărilor statistice 60% din traficul din municipiul Bacău este unul de tranzit. Luând în considerare aceste probleme de accesibilitate care derivă din localizarea geografică şi dotarea infrastructurală a municipiului, proiectele de transport rutier au o relevan ă deosebită. Aşadar, realizarea proiectelor de infrastructură de transport reprezintă un element critic pentru dezvoltarea oraşului şi integrarea acestuia în sistemele teritoriale şi economice ale regiunii Nord Est, ale României şi ale UE, ceea ce face ca proiectele de investi ii în infrastructura rutieră să fie de importan ă prioritară. Realizarea de repara ii pe aproximativ 100 de străzi ce fac parte din re eaua stradala a municipiului. Implementarea unor ac iuni pentru decongestionarea traficului din zona de centru a municipiului; Fluidizarea traficului pe arterele aglomerate, altele decât cele don zona centrala a municipiului; Îmbunatatirea vitezei comerciale medii a transportului public de calatori; Creşterea capacitatii de transport de persoane a serviciului public de transport în comun; Creşterea eficientei sistemului de semaforizare; Fluidizarea traficului de tranzit prin municipiul Bacău, spre nordul Moldovei; Construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane; ASISTEN Ă SOCIALA Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare, contorizare apă, grupuri sanitare, racordare apă caldă, Creşterea calită ii serviciilor de asisten ă sociala cu caracter primar sau specializat oferite popula iei Municipiului; Diversificarea serviciilor de asisten ă sociala oferite persoanelor aflate în diferite tipuri şi grade de dificultate din Municipiul Bacău;
Pag. 140 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. Investi ii necesare: „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” - din strada Henri Coandă, nr. 9. „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov, nr. 9 E, în cadrul unui Punctului termic nr. 154.

ECHIPAREA EDILITARĂ Necesitatea modernizării sistemului de alimentare cu apa; Necesitatea alimentarii cu apa a 15% din străzile existente; Modernizarea sistemului de canalizare; Îmbunatatirea stării colectoarelor şi racordurilor de pe: Str. Constantei- par ial, str. Narciselor, str. Lalelelor, Al. Ghioceilor, Al. Parcului, Str. Castanilor, Str. Panselelor. Necesitatea alimentarii cu energie termică a municipiului Bacău, apă caldă şi căldură în propor ie de 13% din suprafa a Municipiului. Modernizarea re elei termice primare Acoperirea municipiului Bacău cu re ele electrice în propor ie de 1%. Extinderea infrastructurii de alimentare cu gaze naturale în Municipiul Bacău. Dezvoltarea re elei de iluminat public Gestionarea deşeurilor în conformitate cu normele europene şi na ionale Lipsa recipientelor pentru precolectare selectivă în 4 cartiere ale municipiului Bacău. Reducerea poluării atmosferice datorata activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare a următoarelor unitati: SC Amurco SRL, SC CET SA , SC Agricola Interna ional Bacău. Reducerea poluării solului Acoperirea numărului de cereri pentru locuri în gradinite. Creşterea gradului de acoperire cu servicii medicale a necesita ilor popula iei; Dezvoltarea sectorului serviciilor de interven ie de urgenta; Modernizarea infrastructurii de producere a medicamentelor şi preparatelor farmaceutice la nivelul Municipiului; Creşterea numărului spatiilor de locuit din Municipiul Bacău. Consolidarea structurii de rezistenta a blocurilor ce prezintă risc seismic reabilitarea energetica, pentru reducerea consumului de energie termica a locuin elor din Municipiul Bacău. Este necesara o reducere a numărului de infrac iuni uşoare. Scăderea solicitariilor privind situa iile de urgenta. Este necesara o creştere a raportului suprafa a amenajata pentru locuri de joaca / număr copii în Municipiul Bacău la aproximativ 1mp/copil. Construire şi darea în folosin ă a Spitalului Municipal Construirea unor săli de sport moderne Reamenjarea Insulei de Agrement.
Pag. 141 din 221

1. Miercurea Ciuc.2003. Slănic Moldova. situată pe DN 2G şi face legătura cu oraşele Moineşti.P. Podul Trebeş Podul de peste pârâul Trebeş se află într-o stare avansată de degradare. Calea Moineşti propriu zisă Datorită traficului rutier relativ mare. Cele trei păr i distincte respectiv pasajul suprateran Mărgineni. Elemente de identificare: Pag. cu 2 benzi de circula ie pe sens. Un alt aspect ce face necesară refacerea pasajului pentru 4 benzi de circula ie îl constituie faptul că în zonă se afla Vama jude ului Bacău fapt ce conduce la o aglomerare a traficului greu.191 m Podul propriu zis .metalic Trotuare – 2 x 2. Sfântu Gheorghe. Calea Moineşti este amplasată între bornele kilometrice Km 1+345 şi Km 3+040 fiind alcătuită din trei păr i distincte după cum urmează: Pasajul suprateran Mărgineni în lungime de aproximativ 624 m Calea Moineşti propriu zisă.8 m Parapet . atât din cauze naturale.asfalt 2.15 Infrastructura .93 m Lungimea păr ii carosabile . executate între anii 2002 . canalizare. Traficului intens precum şi faptul ca accesul la pasaj este obstruc ionat de trecerea de la 4 benzi la 2 conduce la creşterea timpului de traversare fapt ce provoacă aglomerări precum şi sta ionări ale autovehiculelor pe pasaj.culee beton armat cu grinzi din beton precomprimat Îmbrăcăminte . cabluri electrice.U. Acest pod a fost construit în anul 1975 şi se afla în administrarea Primăriei Municipiului Bacău. cât şi din cauza faptului ca pe acest pod a fost montată toată re eaua tehnico . Oneşti. Comăneşti. Pe sectorul de drum cuprins între km 3+019 şi km 3+040 se află podul peste pârâul Trebeş. Elemente de identificare: Rampa 1 .edilitară din zonă: apă.D.I. Un alt aspect important ce trebuie avut vedere îl constituie lipsa pistelor pentru biciclişti pe pasaj. În lungime de aproximativ 1050 m. aceasta a fost proiectată cu o lă ime de 12 m. Podul Trebeş în lungime de aproximativ 21 m. 142 din 221 . Traficul rutier după anul 1989 a ajuns la valori impresionante ceea ce a dus la necesitatea unor lucrări de supralărgire a Caii Moineşti. BACAU Intergroup engineering Este necesară modernizarea pentru Calea Moineşti care este o arteră de circula ie importantă a municipiului Bacău. Pasajul suprateran Mărgineni Pasajul a fost proiectat şi construit cu o singură bandă de circula ie pe sens acest fapt fiind un mare dezavantaj pentru traficul din zilele noastre. de la două benzi la patru benzi între pasajul Mărgineni şi podul Trebeş.340 m Rampa 2 . Calea Moineşti propriu zisă şi Podul Trebeş deservesc zona industrială din partea de vest a municipiului precum şi locuitorii caselor situate pe partea stângă a acesteia. Târgu Secuiesc.2 m Număr deschideri . 3. gaz.624 m Lă imea păr ii carosabile . Astfel por iunea de drum cuprinsă între pasajul Mărgineni şi podul Trebeş necesită introducerea pistelor pentru biciclişti precum şi reabilitarea trotuarelor aferente. Din acest motiv este necesară o bandă în direc ia de mers spre oraş cu verde intermitent spre dreapta pentru a degreva pasajul de sta ionarea traficului greu cu destina ia Vama. Braşov. care se desfăşoară pe Calea Moineşti. telefonie. Târgu Ocna. Pe sectorul de drum cuprins între Km 1+345 şi Km 1+969 se află pasajul suprateran Mărgineni.

21 m Lă imea păr ii carosabile .culee beton armat Îmbrăcăminte . cât şi asigurarea circula iei pe patru benzi. L.. are trotuare pe ambele păr i.Vadul Bistri ei. Infrastructura urbana zona Miori ei . constând în transformarea acestuia intr-un nod logistic şi industrial regional. parcări. pentru reabilitare iluminat public cu montare stâlpi Reabilitare carosabil. parcări. interconectat la marile centre urbane din Europa.D.asfalt Evaluarea vizuala a stării tehnice a lucrării a scos în eviden ă următoarele degradări şi deficien e: 1 . Milcov.cosmetizat" prin turnarea unui covor asfaltic sub ire (doar pe partea carosabila). La infrastructura: Deteriorări ale rosturilor la partea carosabilă Depuneri de pământ pe banchete La culeea Bacău sfert de con deteriorat Coroziune avansată a aparatelor de reazem metalice 2 . durata de serviciu fiind destul de mare. interconectat la marile centre urbane din Europa.beton Trotuare – 2 x 1 m Număr deschideri – 1 buc.Milcov .P.9. Infrastructura . trotuare. în municipiul Bacău pentru dezvoltarea municipiului Bacău. trotuare. înlocuire re ea alimentare cu apa. trotuare şi locuri de joaca amenajări alveole pentru sta ii de autobuz repara ii străzi înlocuire re ea alimentare cu apa. care în timp s-a degradat şi a fost .U. BACAU Intergroup engineering Lungimea păr ii carosabile .2 m Parapet . betonul este exfoliat şi armăturile sunt în stare avansată de coroziune în zonele gurilor de scurgere şi zona dalelor de la trotuar 3. S-a constatat necesitatea executării următoarelor lucrări: repara ii şi amenajări alei şi accese. cu scopul de a deveni un oraş european. câte două pe sens. cu scopul de a deveni un oraş european. V80). La suprastructura: Din cauza infiltra iei de apă prin rosturi.intersec ia cu strada Letea reprezintă un nod logistic şi industrial regional. Pag.9 Mai .Vântului . executare racorduri canalizare şi cămin de vizitare strada MILCOV. necesitând dese lucrări de interven ie şi între inere. Partea carosabila şi trotuarele sunt din beton.I. Re eaua de alimentare cu apa este uzata. Strada Milcov are lungimea = 2. 143 din 221 . cu lă imea de 2 ÷ 3 m. municipiul Bacău. municipiul Bacău Strada Milcov se afla în cartierul Cornişa Bistri ei. Caragiale . amenajări alveole pentru sta ii de autobuz . Din studiul efectuat se constata necesitatea executării următoarelor lucrări : repara ii şi amenajări alei şi accese.365 m şi lă imea de 14 m. două benzi pentru asigurarea circula iei bicicliştilor şi trotuare aferente. Infrastructura urbana în zona l. La calea de rulare: Crăpături ale îmbrăcămin ii căii în zona rosturilor Degradarea locală a parape ilor În cadrul lucrărilor de înlocuire sau consolidare a structurii de rezisten ă este necesară ridicarea clasei de încărcare a podului clasa E (A30. executare racorduri canalizare şi cămin de vizitare str.

Aceasta strada nu are utilitati (apa şi canalizare). Strada Vântului se afla în cartierul Cornişa Bistri ei. montare stâlpi . în epătoare infec ioase) cu o componentă mecanică Instala ii de incinerare a deşeurilor Instala ii de verificare a PET-urilor Instala ii de brichetare sau procesare a rumeguşului pentru verificarea deşeurilor de acest tip. Vântului.2 m şi 8 m. Mai exista o por iune betonata. BACAU Intergroup engineering repara ii străzi.9 Mai . la standarde de administra ie publică europeană construirea Spitalului Municipal construirea unor săli de sport moderne reamenjarea Insulei de Agrement Investi ii începute şi nefinalizate în Municipiul Bacău Construire Pod Bistri a Cămin de bătrâni Locuin e sociale pe strada Tipografilor 12 Locuin e Sociale pe strada Teiului 13 Modernizare Bazin Înot Extindere Sediu Primărie Modernizare imobil Str. accesul făcându-se din strada Vadul Bistri ei.P. construire Str. care va fi reabilitata după executarea racordului de canalizare şi branşamentului de apa. Alte Proiecte ale administra iei locale Bacău Se încurajează. prin func ionalizarea zonei industriale şi de servicii a oraşului. Se doreşte modernizarea acestei străzi (asfaltare) şi utilitati aferente (apa şi canalizare). iar partea carosabila din balast. construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane parteneriat pentru construirea de supermarketuri şi hipermarketuri modernizarea Pie ei Centrale a municipiului Bacău dezvoltarea serviciului Centrul de Informare Cetă eni. în conformitate cu Planul Urbanistic General al municipiului Bacău.Vântului . În zona de mai sus ce urmează a fi amenajata ca parcări şi locuri de joaca. realizarea de investi ii care pot duce la crearea de locuri de muncă în domeniul productiv.U. Henri Coandă 2 (Serviciul Eviden a Popula iei şi Paşapoarte) Modernizare re ea stradală inclusiv re ea stradală locuin e ANL (Gherăieşti) Locuin e pentru tineri pe strada Depoului Amenajare Pia a de Gross Înlocuire conductă alimentare cu apa şi branşamente la 20 de străzi Proiecte pentru îmbunătă irea condi iilor de mediu Sta ii pilot de compactare a deşeurilor biodegradabile Sterilizatoare pentru deşeuri medicale (tăietoare. pe o por iune de 360 m. Pentru Incintele din zona Miori ei .I. municipiul Bacău.variabila: intre 5. de 120 m. dar nu exista iluminat public. acesta fiind necesar pentru a se asigura iluminatul zonelor. Firme de consultan ă în probleme de protec ia mediului Reabilitări de zone poluate Sursa ADL Bacău Pag.Vadul Bistri ei sunt necesari stâlpi de iluminat (montaj+echipament) — 80 buc.D. 144 din 221 . Strada Vântului are lungimea = 430 m şi latimea . pentru reabilitare iluminat public 80 buc. degradata. este intr-o stare avansata de degradare.

lipsa de fluenta a traficului în interval de vârf.P. • Existen a unui sistem de iluminat reabilitat în unele zone. • Lipsa locurilor de parcare. ce determină şi deficit în bilan ul real al popula iei. • Trama stradala necorespunzătoare dezvoltării traficului auto. • Declin demografic. • Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud. • Prezentarea ambuteiajelor. • Sold migratoriu negativ. Fondul construit • Creşterea numărului de construc ii din municipiu. • Aeroportul interna ional Bacău care asigură curse aeriene către Germania. • Amplasarea centrală la nivelul teritoriului na ional. dintre care se evidentiaza urmatoarele: Starea infrastructurii urbane primare (străzi principale. • Ponderea ridicată a investi iilor private în totalul investi iilor la nivel de municipiu. • Municipiul Bacău este oraş de rang I. cu un puternic poten ial polarizator. Economia • Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei de sex feminin. • Echiparea cu re ea de fibră optică. existen a drumurilor europene E85. Italia.D. • Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv. Austria.I.1 Analiza SWOT La nivelul Municipiului Bacău exista o serie de probleme ce necesita a fi abordate. locuri de parcare. • Proiect ISPA pentru sistem integrat de gestionare a deşeurilor Puncte slabe Popula ia • Îmbătrânirea accelerată a popula iei aşa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă şi din vârsta medie a popula iei municipiului Bacău. în continuare. • Sector comercial bine dezvoltat.factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric. parcuri urbane. Circula ie • Acces direct la magistralele de căi ferate şi rutiere. re ele de utilită i publice) Starea infrastructurii urbane secundare (străzi din cartiere. un număr de clădiri de valoare) Starea spa iilor verzi Situa ie economică deficitară (în special industria textilă şi alimentară care sunt în declin) Prezentam. în special în centrul municipiului. Economia • Existen a unor centre de formare private. • Lipsa ini iativelor de cooperare public – privat. 145 din 221 . E577 ce străbate municipiul Bacău. • Export bazat în special pe produse cu valoare adăugate scăzută şi medie. cat şi a punctelor tari existente la nivelul Municipiului Bacău: Puncte tari Popula ia • Creşterea numărului de copii preşcolari. • Deserveşte întreaga popula ie. Circula ia • Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate.U. BACAU Intergroup engineering 1. E574. îngreunează traficul în zonă. cu valori foarte scăzute. • Urbanizarea necontrolata . iluminat public etc. • Existen a drumului european E85 ce străbate municipiul Bacău. Pag. performant şi adaptabil. • Scăderea ponderii industriei în economia locala. Fondul construit • Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare.) Starea spa iilor publice şi a patrimoniului cultural (pie e. care furnizează cursuri de formare în profesie. în unele zone. trotuare. cu luarea în considerare atât a aspectelor problematice amintite mai sus. pentru care agen ia locală de ocupare nu este autorizată. pol de dezvoltare regională. • Inexistenta unor benzi de trafic dedicate transportului în comun de persoane care sa permită o viteza comerciala de trafic mare. • Decalaje tehnologice şi de competitivitate fa ă de media na ională şi UE. • Evolu ie pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale economiei. sub raport numeric. Echiparea edilitara • Infrastructura de telecomunica ii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire: cea mai mare cifră de afaceri realizată în domeniul poştei şi telecomunica iilor din zonă. analiza SWOT.4.

teatre. • Existen a învă ământului privat pentru toate nivelurile. • Patrimoniu natural şi cultural valoros.I. Sport • Existen a zonelor verzi amenajate care îmbunătă esc microclimatul (Parcul Cancicov. lipsei de infrastructurii materialo – tehnice. a capacită ii portante a drumurilor. cercetare • Nu există programe coerente care să vizeze îmbunătă irea stării disciplinare din şcoli. inclusiv extindere Sta ie de epurare.D. Protec ia mediului • Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în prezent (în 2010 se propune finalizarea Depozitului de deşeuri conform legisla iei europene). • Specializările oferite de sistemul de învă ământ nu răspund cerin elor de pe pia a muncii. Spatii verzi.000 studen i • Reabilitarea. • Dotările pentru agrement necesita îmbunătă iri. • Insuficienta zonelor de agrement şi sport. Biserică) în dezvoltarea de programe sociale.P. Învă ământ. inventica. Învă ământ. • Starea tehnică a căilor ferate degradată în unele zone conduce la viteze de deplasare mici. accesibilită ii reduse. • Indicele de îmbătrânire demografică este mai bun decât al municipiilor din Moldova • Colaborare public – privat (ONG. modernizarea şi dotarea institu iilor de învă ământ din fonduri proprii şi comunitare. cultură • Municipiul Bacău este centru universitar care are ca preocupare de bază cercetarea ştiin ifică. dezvoltare şi inovare în cadrul Universită ilor din Bacău. • Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansata de degradare şi monumente a căror zona de protec ie nu este respectata. • Nivel scăzut de orientare a cercetării către cerere. discontinue şi pu in diversificate.U. de cazare şi alimenta ie publică. • Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă. • Capacitate scăzută de a asigura servicii sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate. Protec ia mediului • Implementarea proiectului ISPA privind managementul deşeurilor. • Depăşirea traficului pe tronsoane.000 – 10. . Turism • Insuficienta oferta de agrement.) Turism • Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este asigurată de IMM-uri şi Microîntreprinderi. 146 din 221 • Proiect ISPA reabilitare conducte şi instala ii alimentare cu apă şi canalizare. informatizarea şi promovarea societă ii informa ionale cu aproximativ 8. biserici. • Sume modeste alocate cercetării . Agrement. nefunc ională şi subdimensionată. monumente istorice. • Existen a re elei de monitorizare a calită ii aerului • Proiect ISPA pentru îmbunătă irea sistemului de canalizare – epurare. Asisten ă socială • Existen a ONG-urilor cu activitate în domeniul asisten ei şi protec iei sociale. Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc. • Posibilită i slabe de valorificare a patrimoniului natural şi cultural datorită lipsei de informare şi educare a poten ialilor agen i locali. • Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt insuficiente.dezvoltării. • Existen a centrelor culturale. Pag. • Transportul în comun este slab dimensionat Echiparea edilitară • Dezvoltare neechilibrată a alimentarii cu apa (sub-dimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) • Sistemul de iluminat public este deteriorat şi vechi în anumite zone. Agrement. • Re eaua de canalizare colmatată. Spatii verzi. cultură. • Capacitate redusă de absorb ie – implementare a rezultatelor cercetării şi nivel scăzut al inovării în întreprinderi. inovarea tehnologică. Sport • Insuficien a spa iilor verzi în conformitate cu legisla ia în vigoare. • Existen a unei infrastructuri de cercetare. BACAU Intergroup engineering • Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor. Asisten ă socială • Îmbătrânirea popula iei şi creşterea cererii de servicii sociale.

pe baza oportunită ilor şi tendin elor pie ei. lipsa serviciilor şi a infrastructurii aferente pot împiedica dezvoltarea durabilă a turismului cultural.P. • Migrarea for ei de muncă în străinătate sau în alte localită i. parcul de utilaje şi echipamente pentru asigurarea salubrizării depăşit tehnologic. • Prezen a surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA. Economie • Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a popula iei din zonă. • Constituirea de parteneriate public-privat. RAGC Bacău. • Construirea Centrului expozi ional şi de Afaceri din Bacău. existenta parcului industrial HIT PARK. • Migra ia unor sectoare industriale către loca ii cu costuri de for ă de muncă reduse. SC Agricola Interna ional Bacău. • Interesul în creştere al investitorilor priva i. • Lipsa unui depozit industrial conform. pentru dezvoltarea infrastructurii. • Diminuarea şomajului în rândul popula iei calificate.] Riscuri /amenin ări Popula ie • Reducerea popula iei datorită migra iei.I. Circula ie • Creşterea explozivă a autovehiculelor.D. • Număr mic de operatori care de in sisteme de monitorizare şi control pentru emisiile poluant. • Orientarea preferin elor popula iei spre sistemele descentralizate de încălzire.U. Turism • Stagnarea sau reducerea numărului de turişti datorita infrastructurii rutiere deficitare. BACAU Intergroup engineering • Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice. • Consolidarea rolului la nivelul regiunii de Nord-Est Economie • Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construc iei parcurilor industriale. • Existen a unei infrastructuri de produc ie ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor. . • Deschiderea şi activarea cooperării intersectoriale public – privat – academic în vederea asigurării condi iilor pentru dezvoltare economică. • Absen a operatorilor economici din domeniul reciclării deşeurilor. • Creşterea şomajului în rândul absolven ilor de nivel mediu. în special cele din domeniul energiei. • Recesiune economică interna ională. • Noi surse de investi ii sus inute din Fonduri structurale. • Monumentele culturale şi istorice insuficient promovate şi între inute. • Crearea zonei metropolitane. • Competi ia cu jude ele învecinate în atragerea interesului investitorilor şi turiştilor. • Concuren a aeroporturilor Suceava şi Iaşi poate conduce la pierderea statutului de aeroport regional. SC CET SA Bacău. 147 din 221 Oportunită i Popula iei • Pol de dezvoltare urbana. • Clarificarea profilului competitiv al municipiului. Echiparea edilitara • Instabilitate legislativă şi monetară. Pag. • Pia a internă cu un mare poten ial de absorb ie. energetice şi alimentare: SC Amurco SRL. • Insuficienta educare şi informare a popula iei în domeniul protejării mediului. care au ca emisar râul Bistri a. • Costuri în continuă creştere la materiile prime din import şi energie. • Poten ial de atragere de investi ii în zona municipiului Bacău datorat prezen ei aeroportului şi parcului industrial. • Creşterea poluării datorată proceselor industriale. SC Amurco SRL. • Stimularea înfiin ării de IMM-uri cu activită i industriale diverse. • Lipsa comunicării inter-sectoriale şi a coordonării pentru managementul resurselor naturale şi ale mediului.

U. Echiparea edilitara • Existen a fondurilor structurale şi de coeziune. autoriza iilor şi licen elor de func ionare. Administra ie publică • Accesarea fondurilor europene pentru programe de dezvoltare a resurselor umane. POR şi POS Transport. • Transpunerea şi implementarea directivelor U.P. în legisla ia na ionala. • Convergen a concep iei factorilor de decizie din administra ia publică locală privind dezvoltarea infrastructurii. • Participarea la Programe europene de cercetare şi implementare a Spa iului European de Cercetare. de implicare activă în Parteneriatele Strategice cu Primăria Bacău. • Simplificarea procedurilor de ob inere a avizelor. • Realizarea unor PUZ –uri în zone de interes. Protec ia mediului • Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică şi a zonelor reziden iale o exercită asupra factorilor de mediu. acestea să sus ină mediul de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerarii turistice regionale. Circula ie • Posibilitatea ca prin modernizarea şi reabilitarea drumurilor (podurilor). Turism • Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor străini prin îmbunătă irea imaginii municipiului. Axa Prioritară 3.I. • Condi ii economice şi creşterea masei de proteja i şi asisten i sociali face municipiul vulnerabil.D. • Realizarea Eurogării Bacau-important nod de cale ferata cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori şi marfa. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. • Accesarea fondurilor comunitare privind amenajarea unor parcuri. BACAU Intergroup engineering • Risc de congestionare a traficului în zona de intrare în Municipiu pe drumul european E 85 Asisten ă socială • Lipsa co-finan ării pentru diferite proiecte sociale finan ate prin Fonduri ale Uniunii Europene. • Dificultă i în integrarea serviciilor sociale cu cele medicale şi de alta natura. Învă ământ. • Afectarea sănătă ii popula iei datorită poluării apelor subterane. cultura • Neîntre inerea patrimoniului natural şi cultural poate duce la distrugerea valorilor existente. • Orientarea generala către un transport public de persoane nepoluant sau cat mai pu in poluant. • Propunerea de proiecte de reabilitare drumuri din fonduri nerambursabile. Asisten ă socială • Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existentă prin modernizări şi reabilitări să servească ca spa ii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate. cu sus inere din Fondul Social European. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.E. • Programul de reabilitare termică a locuin elor. • Derularea de contracte de cercetare împreună cu sectorul privat. 148 din 221 . conform cererii pie ei muncii. • Posibilitate de accesare fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. Pag. • Lipsa angajamentului principalilor factori interesa i din municipiu. crearea unor structuri care să îmbunătă ească indicii de mediu.

„George Bacovia”. amenajarea cu gazon şi puie i a rampei „Nicolae Bălcescu” • Adaptarea programelor de învă ământ la cerin ele economiei de pia ă. • Apelarea la fonduri din surse europene pentru protejarea şi restaurarea patrimoniului cultural. BACAU Intergroup engineering • Realizarea de investi ii cu scopul generării de surse alternative de energie. posibil de angrenat în activită i legate de valorificarea şi protec ia patrimoniului natural şi cultural. G. sport • Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement. Agrement. • Implicarea mai substan ială a cultelor în conturarea profilului local. pentru furnizarea de servicii sociomedicale integrate. Protec ia mediului • Folosirea fondurilor europene de coeziune (POS Mediu). Asisten ă socială • Dezvoltarea unei strategii comune la nivel teritorial. scuaruri între blocuri. • Poten ial turistic nefolosit oferă multe oportunită i de dezvoltare pe termen lung. 149 din 221 . • Realizarea unor politici de marketing turistic.ONG-uri – Organiza ii de Tineret. • Parteneriate între Administra ia publică locală .P. • Reabilitarea monumentelor: Casele Memoriale „V.I. • Creşterea suprafe ei de spa ii verzi în zona blocurilor ANL. prin promovarea surselor regenerabile de energie) • Creşterea colaborării autorită ilor locale în formarea parteneriatelor în domeniul protec iei mediului. Pag. • Existen a unor programe cu finan are europeană orientate spre creşterea eficien ei energetice ( POS CCE. • Implementarea şi derularea unor programe de ajutorare a copiilor care provin din familii defavorizate. • Reducerea nivelului de zgomot şi de emisii poluante prin ecologizarea şi modernizarea serviciului public de transport persoane. Alecsandri”. cultura • Atragerea de fonduri pentru continuarea investi iilor din şcoli.D. Sterian”. a terenului din jurul noului Spital Municipal. Turism • Atragerea de fonduri nerambursabile pentru promovarea municipiului.U. Învă ământ. • For ă de muncă disponibilă. • Program Na ional de Îmbunătă ire a Calită ii Mediului finan at de Administra ia Fondului pentru mediu. „Arh. Axa prioritară 4 – creşterea eficien ei energetice.

Unitatile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente. 68 ha – zona industriala -31. datorita construc iei caii ferate (1872) şi a Podului de Fier.P. zona care se întrepătrunde cu cea reziden ială şi comercială. Primăverii. aşa numitele cartiere dormitor dotate cu mici unitati comerciale. Oficiul Jude ean de Posta şi Telecomunica ii. coridorul natural al râului Bistri a în mijlocul unei zone cu o bogată tradi ie agricolă. În paralel. completându-se reciproc. 54 ha – spatii verzi şi de agrement -19. Începând cu anul 1948. în est. Zona transporturilor cuprinde doua areale: unul. un mediu înconjurător de o bună calitate. În anii post-revolu ionari.2 Analiza pe cartiere Cartiere Bacău 1. în zona administrativa sau în apropierea ei. zona administrativă s-a extins spre est. Jude eana a Liceului. 150 din 221 . corespunzând platformelor din nord-vest şi din sud. Se construiesc zonele industriale şi în paralel noi zone reziden iale. sunt incluse în intravilan comunele Serbanesti. Erau 12 străzi mari. 01%. toate. În prima jumătate a secolului al XIX-lea oraşul s-a extins mult spre nord şi spre sud-est. la vest de aliniamentul caii ferate. Gherăieşti 3. şi centrele de afaceri. 24 ha – zona de locuit . la 1737 ha – în anul 2000. ea modificându-se în timp. bine liniate dar nepavate: Calea BacauRoman. 9 Mai. în zona centrala. În partea de vest se concentrează transporturile feroviare iar în sudul oraşului cele aeriene. sanitare. În perioada interbelica.49. cu case din lemn şi pământ. acesta este centrul financiar-bancar al municipiului Bacău. Cu excep ia zonei centrale. Izvoare 10. Zona comerciala cuprinde vechiul nucleu al oraşului. unele terenuri câştigate prin reforma agrara se amenajează ca spa ii verzi – Parcul Cancicov. Republicii 11. Armeneasca.47%.4. multiculturală. În sectoarele Palosanu şi Lecca datorita condi iilor naturale erau cartiere insalubre. dar mai ales pe verticala. Cornişa 9. în concordan ă cu cerin ele popula iei şi cu exigentele noilor reglementari administrative. CFR 8. Buna Vestire.U. Centru 2. de învă ământ. Casa de Cultură. locuite de muncitori şi ărani. municipiul intra intr-o noua perioada de transformări urbanistice. B-dul Unirii şi B-dul Nicolae Pag. aici sunt localizate institu iile cele mai importante: Primăria. Începând din anul 1922 se extind cartierele de locuin e prin parcelari. cu doua nuclee de concentrare. s-a conturat zona administrativa sau centrul civic.I. Tache Bacău se bucură de un important poten ial de dezvoltare care are la bază: pozi ia sa geografică – aproape de grani a cu Republica Moldova şi Ucraina. centrele de produc ie la periferii. Lecca. Prin urmare. Gării. Busuioc. Se mai păstrează o specializare stricta doar în arealul Pie ei Centrale (cel dintâi nucleu comercial al oraşului). completat fiind de alte grupări amplasate în zonele reziden iale. 535. Prefectura. din care: 859. Bulevardul şi Calea Bacău – Ocna. George Bacovia 7. Zona industriala se prezintă sub forma unei centuri în jurul oraşului propriu-zis. 65. Justi iei. tendin a de extindere a fost pe direc ie est-vest. oraşul Bacău este declarat municipiu la 7 decembrie 1929. Datorita creşterii demografice dar şi economice. Astfel. spre str. şi o grupare liniara în lungul Bistri ei. construindu-se cartierul CFR. Şerbăneşti 5. Ulterior. Gheraiesti şi Izvoarele de Sus. în vestul municipiului şi altul. Bistri a Lac 6. peste Bistri a. străzile Precista. Biblioteca Jude eană.D. Structura func ionala a oraşului este mult mai complexa. o comunitate urbană multietnică. prin construc ia unor unită i bancare. suprafa a oraşului a crescut de 1645 ha – în anul 1975. Miori ei 4. BACAU Intergroup engineering 1. S-a înregistrat o dezvoltare atât pe orizontala. restul aşezării avea un puternic aspect rural. 52%.

vechi zone mestesugaresti. rezidential-învă ământ-sanatate. CFR. de asemenea. precum şi aspectele sociale. Dezvoltarea care se concentrează pe utilizare mixtă. în vederea stimulării dezvoltării economice durabile. ci şi oportunită i pentru a socializa cu vecinii lor în compara ie cu stilul de viată suburban izolat care este predominant la momentul actual. această analiză urmăreşte să identifice zona cea mai potrivită pentru o interven ie integrată şi eficientă care poate contribui la dezvoltarea socială şi economică generală a oraşului. bunurilor şi serviciilor. Aşadar. BACAU Intergroup engineering Bălcescu. Tache. dezvoltarea re elei de drumuri publice din România şi îmbunătă irea indicilor calitativi (densitate. ar trebui să fie prioritizate zonele cu pondere mai scăzută a utilizării comerciale şi a serviciilor. Pag. a institu iilor publice (metri pătra i). cum ar fi: o scădere semnificativă a popula iei şi o îmbătrânire a acesteia. Izvoare. Serbanesti. Impozitele fiecărui cartier depind de valoarea de pia ă a terenului şi reprezintă un indicator clar al nivelului de bunăstare a popula iei care trăieşte în cartier. la o dezvoltare mai rapida a României pe ansamblu. se va face în condi ii de siguran ă şi confort.D. corelarea dezvoltării re elei de drumuri publice cu priorită ile dezvoltării economice a României. 151 din 221 . Aşadar.I. de preferat în apropiere de zona de tranzit. de asemenea aceasta joacă un rol important în atingerea obiectivelor stabilite în Strategia Oraşului prin implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Bacău. Investi iile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea popula iei şi a bunurilor. prin urmare. În prezent există provocări majore.U. Dezvoltarea re elelor de transport va facilita. Oraşul trebuie să solu ioneze aspecte legate de calitatea mediului construit şi de spa iul urban. economisirea de energie şi timp. lungime.P. creând condi ii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investi iilor productive. Aceasta a fost o creştere datorita dezvoltării aşezării în lungul axelor de circula ie. Obiectivul strategiei de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere îl reprezintă îmbunatatirea accesibilită ii regiunilor şi mobilită ii popula iei. Zonele reziden iale ocupa aproximativ 80% din intravilan. conservării resurselor naturale şi spa iului verde. îmbunatatirea accesului pe pie ele regionale. asigurându-se protec ia mediului. Nord. Aceasta oferă reziden ilor nu doar un simt al comunită ii. prezintă o zonare func ionala mixta (comercial-reziden iala). În concluzie. îmbrăcămin i moderne). în evolu ia teritoriala a municipiului s-a înregistrat un maxim în secolul al XIX-lea urmat de un relativ dinamism. Între zonele mono-fuctionale şi cele reziden iale propriu-zise exista zone mixte:comercialrezidentiale (clădiri Bi-func ionale). precum şi o infrastructură educa ională cu nevoi de îmbunătă ire. însă o creştere a numărului de preşcolari. Singurele cartiere reziden iale propriu-zise sunt cele de la periferii: Gheraiesti. Se prevede ca municipiul Bacău să devină un pol regional de atrac ie economică cu o bună calitate a vie ii şi a spa iului urban unde popula ia să se bucure de rela ii privilegiate cu natura. creşterea eficientei activitatilor economice. În general se întrepătrund cu cele comerciale. dezvoltării economice. dar şi a fiecărei regiuni în parte. promovării revitalizării. reducerea costurilor de transport de mărfuri şi calatori. şi creşterea valorii zonei reziden iale. are loc mai bine atunci când este rezultatul unui plan atent care pune accent pe conexiunile şi legăturile dintre utilizări. şi. Strategia de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere vizează trei componente: satisfacerea deplină a utilizatorului. Miori ei. interconectarea şi interoperabilitatea re elei de drumuri din România cu re eaua de drumuri din UE. Utilizarea mixtă. declin al sectorului industrial. este privită ca un instrument cheie de “creştere inteligentă” în vederea reducerii autodependentei. totuşi. cooperarea interregionala şi va contribui semnificativ la creşterea competitivită i întreprinderilor/firmelor şi a mobilitatii for ei de munca.

502 15.216 36.115 1.800 3.633 58.D.556 3.750 14.712 380.506 19. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Cartier CARTIER BISTRITA LAC CARTIER CENTRU CARTIER CFR CARTIER CORNISA CARTIER GEORGE BACOVIA CARTIER GHERAIESTI CARTIER IZVOARE CARTIER MIORITEI CARTIER REPUBLICII CARTIER SERBANESTI CARTIER TACHE TOTAL Lungime străzi (m) 12.822 32.469 8. În cartierul Tache lungimea străzilor modernizate este aproximativ jumătate din lungimea totală şi o lungime apropiată de lungimea străzilor reabilitate în cartierul cel mai mare – Şerbăneşti.678 8.510 Cel mai mare cartier.050 197.176 2. crt.P.099 18.170 15.352 6.595 27. străzi (buc.885 31.U.150 28.650 860 120 8.585 50.) 25 57 40 8 20 28 19 34 15 58 18 322 Suprafa ă trotuar (mp) 32.540 7.140 0 3.440 9. ca lungime de străzi este cartierul Şerbăneşti.668 21.362 19. cel mai mic cartier fiind cartierul Cornişa. Pag.630 2.241 564 2. 152 din 221 .345 3.531 17.I.440 37.479 200 8.400 16.099 7.430 4.386 8. Investi iile în conducte de alimentare cu apă şi canalizare de asemenea au fost realizate majoritatea în cartierul Şerbăneşti.158 16.805 21.036 Nr. BACAU Intergroup engineering Situa ia infrastructurii urbane din cele 11 cartiere este următoarea: Nr.201 5.353 45.065 5.230 91.260 Lungime străzi modernizate (m) 1.555 Conducte canalizare înlocuite/extinse (m) 1.681 Conducte apa înlocuite/extinse (m) 3.266 27.

D.I.U. BACAU Intergroup engineering Harta 8: Harta cartierelor municipiului Bacău Harta 9: Harta pondere străzi modernizate pe cartiere Pag. 153 din 221 .P.

P.U.D.ro/imagini/orase/1963-harta_orasului_bacau_2 Pag.I. 154 din 221 . BACAU Intergroup engineering Sursa :http://cartiere.

Direc ia Telecomunica ii). Consiliul Jude ean. Casa de cultura V. Perimetrul acestei zone include majoritatea clădirilor reprezentative (Primărie. clădiri care apar in unor întreprinzători. Camera de comer . Teatrul de Vara. bănci precum şi numeroase magazine.U.D. fiind localizate în acest ax principal. Alecsandri. zone de distrac ii. BACAU Intergroup engineering Harta 10: Harta cartierului Centru Cartierul Centru include Pia a Revolu iei. Prefectura. Procuratura. Muzeul "Iulian Antonescu". 155 din 221 . biserici de toate religiile (biserica romana catolica. Teatrul George Bacovia. Bănci şi alte institu ii administrative de importan ă locală şi jude eană. Politie Administra ia Finan elor Publice. Filarmonica "Mihail Jora". Primăria Municipiului Bacău. restaurante. cafenele etc. biserica ortodoxa.P. Pag. biserica catolica ).I.

P. 156 din 221 .U.I. BACAU Intergroup engineering Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. Pag.D.

I. În cartierul Gheraiesti din Bacău.D. lângă râul Bistri a mai exact lângă Lacul de Acumulare. 157 din 221 .U. Siretul. BACAU Intergroup engineering Harta 11: Harta cartierului Gheraiesti Cartierul Gheraiesti ocupă zona de nord-vest. precum şi zona prin care se face legătura cu zona Canalul de fuga UHE Bacău şi cu strada Speran ei. lângă Petrom. De acolo se vede Bistri a. Locul pe care se doreşte a fi construit cartierul este situat lângă canalul de fuga. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. se va construi un mare cartier de blocuri de 10 etaje. inclusiv cartierele Lunca şi Cartier Ştefan cel Mare. Pag. tot oraşul Bacău şi împrejurimile. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.P.

Harta 13: Harta cartierului Serbanesti În cartierul Serbanesti se construiesc Vile Tip Duplex. cartierul este la circa 1. 158 din 221 . de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. este situat în zona de nord-vest a oraşului Bacău Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.P.5 km de centrul oraşului Bacău. BACAU Intergroup engineering Harta 12: Harta cartierului Miori ei Cartierul de locuin e Miori a.I.D.U. Aceste Vile Duplex din Cartierul Serbanesti au următoarele utilitati: sunt racordate la re eaua de gaz metan curent electric apă potabilă Pag.

D. BACAU Intergroup engineering canalizare separată pentru fiecare vilă în parte materialele folosite sunt de cea mai bună calitate (cărămida poroterma. fier de buna calitate şi cimentul) Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.P. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. 159 din 221 . Pag.U.I.

BACAU Intergroup engineering Pag.P.D. 160 din 221 .U.I.

U. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.P.I. Serviciu de ambulanta jude ean. În aceasta zona se afla o „insula de agrement” cu teren de joaca şi plaja amenajata.D. Colegiul Tehnic "Anghel Saligny". Cartierul Bistri a Lac este delimitat în partea de nord de B-dul Unirii. la vest de strada 9 Mai. precum şi institu ii publice: Centru de cultura şi arta G Apostu. Centru de Îngrijire şi Asisten ă Sociala. BACAU Intergroup engineering Harta 14: Harta cartierului Bistri a Lac Cartierul Bistri a lac este o zona cu utilizare mixta care cuprinde clădiri de locuit. la est de Lacul de acumulare UHE Bacău. Pag. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. Corpul gardienilor publici. Colegiul Economic "Ion Ghica”. 161 din 221 . la sud de strada Erou Ciprian Pintea. Centru de Pregătire de Protec ie Civila. Biserica Ortodoxă "Precista" .

care duce spre podul de la Mărgineni. de asemenea una dintre cele mai importante străzi ale municipiului. Vizavi de strada Tipografilor. cu strada Energiei. Cercul Militar. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.P.D. BACAU Intergroup engineering Harta 15: Harta cartierului George Bacovia Cartierul George Bacovia este localizat între strada Miori ei.U. precum şi institu ii publice: Tribunalul jude ean. la sud strada 9 Mai. care duce spre gara şi care se intersectează. la est strada Oituz. În acest cartier strada George Bacovia. se poate ieşii din oraş spre Oneşti. 162 din 221 . este strada Emil Racovita. Inspectoratul Şcolar Jude ean. Cartierul George Bacovia este o zonă care cuprinde clădiri.I. Pag. la vest strada Energiei. Dispensar medical. în sensul invers de mers.

I. Pag. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. la est se învecinează cu Oinesti.U. 163 din 221 .D. la sud strada Gării.P. BACAU Intergroup engineering Harta 16: Harta cartierului CFR Cartierul CFR este localizat între strada Brânduşei. la vest strada Alexei Tolstoi. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.

D.U.I. BACAU Intergroup engineering Pag. 164 din 221 .P.

Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura asisten ă medicala de urgenta prespitaliceasca atât la locul solicitării cat şi pe durata transportului pacien ilor (bolnavilor.U. 365 de zile pe an. la est strada Milcov. la vest Calea Marasesti. 165 din 221 . BACAU Intergroup engineering Harta 17: Harta cartierului Cornişa Cartierul Cornişa este localizat între strada Stadionului. accidenta ilor. având ca specific lucrul în regim de aşteptare 24 de ore din 24. gravidelor) către spital.P. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. Pag. la sud strada Milcov.D. Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura atât asisten a medicală ambulatorie la locul solicitării precum şi transporturi nemedicalizate. În acest cartier func ionează o Sta ie Salvare a municipiului Bacău fiind o unitate sanitara strategica cu personalitate juridica.I. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.

Zona are pu ine obiective economice. iar la vest Calea Republici. strada Ciresoaia la sud. concentrate în jurul străzii principale spre centrul oraşului: spa iu de închiriat pentru societă ile comerciale .U. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.P. 166 din 221 . Pag. Infrastructura urbană este alcătuită din drumuri de calitate slabă.D. BACAU Intergroup engineering Harta 18: Harta cartierului Izvoare Cartierul Izvoare este localizat între strada Scânteii. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. iluminat public slab şi doar câteva spatii verzi în fata caselor.I.

I.U. BACAU Intergroup engineering Harta 19: Harta cartierului Republicii Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. 167 din 221 .P. Pag.D.

BACAU Intergroup engineering Harta 20: Harta cartierului Tache Cartierul Tache este localizat între strada Alexei Tolstoi la nord. Cartierul Tache este unul din zonele care se confrunta cu cele mai mari probleme sociale din municipiul Bacău. strada Bicaz la est şi strada Oneşti în partea de vest.I.D. Pag. Începând din 2009 în cartierul băcăuan Tache a fost deschis un nou centru de zi Centrul “Mozaic” unde copiii din cartier pot lua parte la diverse activită i educative şi recreative.P. Popula ia din acest cartier este multietnică şi echilibrată cu un amestec de familii tinere şi vârstnice. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. La acestea se adăuga o serie impresionanta de campanii de promovare şi sensibilizare a opiniei publice cu privire la drepturile copiilor şi problemele cu care aceştia se confrunta în ziua de azi. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.U. strada Narciselor la sud. 168 din 221 .

reprezentata de Bistri a. Aceasta înseamnă ridicarea a cel pu in doua noi poduri peste Bistri a. în afara de cel de la Serbanesti. sa capete un aspect circular. Transportului şi Locuin ei care pe lângă amenajarea centrului oraşului (centru civic. De asemenea Axa 1 permite reabilitarea re elelor şi asfaltarea. Municipiul Bacău trebuie. calea ferata. protejarea zonelor de patrimoniu.P. zona Sarata etc şi centru. care permite elaborarea de proiecte integrate. 169 din 221 . DEZVOLTARE URBANĂ . dar nu a fost finalizat.ro A.5 POTEN IALUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI Harta 21: Harta reliefului jude ului Bacău Sursa: www. De partea cealaltă. cu comunicare facilă între cartiere. Pe aceasta axa exista doua grani e. problema fiind în strânsă legătura cu inexisten a unei şosele de centura şi a insuficientei locurilor de parcare. Proiectul centurii ocolitoare a municipiului a fost elaborat şi aprobat pentru finan are inca de acum patru ani. atât pietonale cat şi auto.I. tipic marilor oraşe. şi una artificiala. BACAU Intergroup engineering 1. Pag. Fondurile necesare unor astfel de investi ii pot fi atrase din fondurile europene. mai ales pe Axa 1 a Programului Opera ional Regional. este vizată dezvoltarea oraşului şi pe axa est-vest. Pentru a se ajunge la un oraş european. care sa faciliteze comunicarea între cartierul CFR. reintroducerea elementelor naturale precum parcuri şi lacuri).jandarmeriabacau.INFRASTRUCTURA Există planurile pentru dezvoltarea municipiului Bacău. finan ate de Ministerul Lucrărilor Publice. mult mai ample. sunt necesare noi pasaje. în care traficul şi comunicarea între diferitele regiuni sa nu mai fie o problema. una naturala.U. Municipiul Bacău este aglomerat datorită traficului de tranzit. dezvoltarea pe axa est-vest va fi o prioritate maxima. pia ete pietonale la Catedrala Ortodoxa şi Catedrala Catolica. după materializarea unor astfel de proiecte.D. astfel încât pe un singur proiect pot fi solu ionate mai multe probleme ale oraşului.

Astfel. cu care pot fi reabilitate majoritatea arterelor secundare. în prezent.D. Realizarea de sisteme eficiente de evacuare a apelor de pe platforma drumurilor. Pentru fluidizarea traficului intern şi de tranzit Pentru fluidizarea traficului de tranzit prin Municipiul Bacău. Caragiale. Diminuarea sau stoparea declinului demografic ce se înregistrează la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: reducerea migra iei externe prin crearea de noi locuri de munca îmbunatatirea serviciilor sociale şi educa ionale 2. Pasaj Letea. semaforizarea şi dotarea aferente. Suprafa a totală a noilor parcări în cartiere totalizează 2350 de metri pătra i. crearea de piste bicicleta. Îmbunatatirea mediului de afaceri şi investi ional la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: investi ii în sectorul productiv atragerea investi iilor străine acordarea de sprijin financiar pentru investi iile în întreprinderi mari 5. Cea mai mare parcare realizată prin programul „Alei între blocuri” a fost realizată pe strada Tolstoi. la nivelul câtorva pasaje şi străzi importante din Municipiu: Calea Moineşti. Reabilitarea trotuarelor degradate – pentru asigurarea de condi ii normale de trafic pentru pietonii participan i la trafic. spre nordul Moldovei este necesară reabilitarea şi extinderea la 4 benzi a podului aflat la intrarea în Municipiu. pentru realizarea condi iilor optime de drum. fonduri europene nerambursabile la care contribu ia autoritatilor locale este de cel mult 10%. Diminuarea fenomenului de îmbătrânire demografica înregistrat la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: îmbunatatirea serviciilor medicale şi de asisten ă sociala 3. BACAU Intergroup engineering Pot fi identificate atât terenurile pentru ridicarea unor parcări supraterane şi subterane. conform normelor europene. parcarea de pe strada Violetelor – 400 de metri pătra i şi de parcarea de pe strada Vişinului – 350 de metri pătra i. Realizarea de locuri de parcare pe arterele intens circulate. La o contribu ie de 1 milion de euro de la bugetul local pot fi atrase 9 milioane. Programul „Alei între blocuri” ini iat de Primărie se află în derulare. Diminuarea şomajului şi creşterea gradului de ocupare al for ei de munca în rândul popula iei de gen feminin se vor realiza prin : implementarea unor politici şi strategii de ocupare a for ei de muncă adecvate. Dezvoltarea infrastructurii turistice şi creşterea numărului de turişti romani şi străini se va realiza prin: îmbunatatirea serviciilor de promovare în domeniul turismului dezvoltarea informa iilor cu privire la domeniile de atrac ie existente în Municipiul Bacău realizarea de investi ii în vederea creşterii capacitatii de cazare 6. Măsuri propuse: 1. Parcarea are o suprafa ă de peste 1100 metri pătra i şi o capacitate de 100 de locuri de parcare. 170 din 221 . Modernizarea va consta în reabilitarea structurii rutiere.P. se desfăşoară prin interiorul municipiului. Reabilitări şi modernizări. Calea Miori ei Strada Milcov şi I. în ultima perioadă au fost amenajate circa 230 de noi locuri de parcare.U. Redirectionarea traficului feroviar prin zona de margine a municipiului. Pag. cat şi posibilitatile de finan are. pasaj Trebeş. Realizarea şoselei ocolitoare – pentru devierea (redirectionarea) traficului de tranzit care. Este urmată de parcarea de pe strada Miron Costin – 500 de metri pătra i şi 40 de noi locuri de parcare.L.I. integrarea pe pia a muncii şi combaterea discriminării promovarea egalită ii de gen şi combaterea excluziunii sociale a femeilor 4.

Extinderea re elei de alimentare cu gaze naturale către zonele de locuit extinse în Municipiul Bacău. Reabilitarea şi valorificarea terenurilor poten ial contaminate. Str. dar datorită veniturilor reduse multe apartamente şi gospodării individuale au renun at la încălzirea în sistem centralizat şi au apelat la alte surse (centrale termice pe gaze naturale. Efectuarea de cursuri de pregătire şi suplimentarea numărului de agen i care se ocupa de combaterea infrac iunilor uşoare. Viorelelor – par ial. precum furturile din buzunare/gen i şi a celor de autoturisme. SC Agricola Interna ional Bacău. Extinderea re elei termice. Conştientizarea popula iei privind infractiuniile uşoare şi combaterea lor. SC CET SA .I. Creşterea capacitatii de epurare şi retehnologizarea sta iei existente de epurare. iar apele uzate vor fi epurate într-o sta ie cu două trepte de epurare şi o capacitate mai mare de epurare. Prin dotările propuse în proiectele cu care s-au accesat fonduri europene s-au impus lucrări de captare şi tratare în vederea potabilizării care vor asigura o bună calitate a apei din municipiu. Schimbarea conductelor de gaz din otel vechi cu conducte din polietilenă în Municipiul Bacău. Masuri propuse: Înlocuirea a 100% din conductele din azbociment şi otel deteriorate de alimentare cu apa. Dotarea agen ilor care se ocupa de combaterea infrac iunilor uşoare cu mijloace de transport uşoare şi rapide pentru urmărirea infractorilor. Milcov. Energia termica este costisitoare pentru beneficiarii din întreaga tara. str.D. electrice sau alte surse de încălzire).P. Barnat. Reabilitarea re elei termice în municipiul Bacău Extinderea re elei electrice.7% din conductele de beton deteriorate prin care se colectează apele uzate. CET Bacău asigura încălzirea în procent de 85% a municipiului. De asemenea canalizarea apelor uzate va fi în viitor mai buna prin reabilitarea conductelor degradate. Pag. Îndepărtarea rădăcinilor pătrunse în colectoare şi racorduri. Violetelor. de locuin e Milcov cuprins intre străzile Stadionului. Pr. Al. program demarat de Primăria Municipiului Bacău în anul 2006. În cadrul acestui program. str.U. BACAU Intergroup engineering 7. şi refacerea acestora. Dig. A. Îmbunatatirea pantei re elei de canalizare la ansamblurile de locuin e din zonele joase: ans. Reabilitarea iluminatului public în Municipiul Bacău pe 14 străzi şi montarea de stâlpi de iluminat pe 33 de străzi. re ea de canalizare şi asfaltare. Modernizarea şi retehnologizarea unitatilor SC Amurco SRL. Amplasarea de recipiente pentru precolectarea selectiva în 4 cartiere ale municipiului Bacău. Extinderea sistemului actual de alimentare cu apa. str. Înlocuirea a 37. până în prezent au fost modernizate sau se află în diferite faze de execu ie. Str. Efectuarea de campanii de conştientizare a popula iei privind riscurile de incendiu şi inunda ii. Ghioceilor – par ial. ECHIPARE EDILITARĂ În municipiul Bacău sunt probleme cu apa potabilă în diverse zone. Russo. B. Bradului. cu re ea de apă. Lalelelor – par ial. Îmbunătă irea re elelor edilitare Continuarea procesului de modernizare a străzilor din Municipiul Bacău. mai mult de jumătate din cele 136 de străzi balastate. 171 din 221 .

dezvoltarea învă ământului de specialitate la toate nivelurile. drepturile şi obliga iile civile. învă ământ. Cele mai importante Evenimente şi manifestări ale oraşului Bacău sunt: Festivalul “Zilele Bacăului” are loc în fiecare an în zilele de 2. Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE) Parcul Industrial HIT PARK este primul parc industrial din România dedicat în exclusivitate industriei IT&C. regimul proprietă ii. CULTE Pe Aleea Parcului Cancicov a realizata reabilitarea Teatrului de Vară. astfel încât în această incintă să poată fi organizate evenimente pe toată perioada anului.informare şi consiliere gratuită în probleme cum ar fi asisten a socială. Praktiker. Prest Perform Service. E. European Retail Park. asigurările sociale. CULTURA. Selgros. protec ia copilului. Există de asemenea în incintă un Centrul de Informare Cetă eni .600 de locuri care va înlătura astfel problema actuală a municipiului Bacău de desfăşurare de activită i culturale de mare amploare. aceste firme fiind producători de componente auto de plastic. Billa.D. Teatrul va beneficia de o sală care va fi deschisă pe timpul verii şi închisă iarna. Real. Acest campus IT&C urmăreşte stimularea pe plan local şi regional a afacerilor în domeniu. Centrele comerciale importante care şi-au deschis reprezentan e şi în municipiul Bacău sunt: Promenada Mall. Firmele italiene: Tecnostamp Triulitzi East Europe. serviciile publice.U. acestea conducând la o stimulare a dezvoltării economice în zonă şi la scăderea şomajului prin crearea de locuri de muncă. protec ia consumatorului. să aloce în fiecare an fonduri pentru reabilitare termică. 4 octombrie. urmând ca în limita fondurilor disponibile şi a depunerii proiectelor de reabilitare. Dedeman. Reabilitarea termica şi modernizarea privind securitatea clădirilor de locuin e din Municipiul Bacău în concordanta cu OUG 174/2002 completata de OU 187/2005 şi legea 260/2005. de afaceri şi expozi ionale cu toate dotările necesare: 1. Vimercati East Europe sunt 2 din firmele mai importante care îşi desfăşoară activitatea în cadrul parcului industrial. Parcul Industrial HIT PARK 2. Kaufland. sănătatea publică. În anul 2010 se împlinesc 602 de la prima atestare a oraşului Bacău. Carrefour. Primăria are în derulare programul de reabilitare termică a blocurilor din perioada 1950 – 1990. Spectacole folclorice sus inute de Pag. CONSTRUC II Blocurile construite prin proiectul ANL la nivel na ional nu au asigurat în procent de 100% cererea de locuin e din municipiu. raporturile de muncă. transmitatori a unor firme de renume producătoare de autoturisme. procedură notarială. expozi ii de pictură în aer liber. Alte manifestările culturale desfăşurate în Bacău sunt: simpozionul "Vasile Parvan". construc ie modernă în valoare de peste 5 milioane de euro. 172 din 221 . a unor activită i industriale conexe.I. Plus. concurs Ex Libris. BACAU Intergroup engineering C. atragerea investitorilor strategici ce pot dezvolta proiecte specifice. seara minorită ilor. ECONOMIE Pentru dezvoltarea şi dinamizarea mediului de afaceri băcăuan şi regional Administra ia locală a venit în întâmpinarea cererilor de creare de infrastructuri de afaceri şi servicii prin aprobarea realizări a 2 importante obiective industriale. Arena Mall. aproximativ 700 de noi apartamente au fost date în folosin a anual începând cu 2007. sus inerea şi încurajarea spiritului antreprenorial în rândul specialiştilor.P. conectori. D. impozitele şi taxele. Centrul de afaceri se află în prezent în faza de execu ie şi amenajare spa ii. Măsuri propuse: Construirea de noi locuin e ANL şi sociale. Metro Cash&Carry. 3. Noul centru cultural va avea o sală de peste 1. BauMax.

I. Spitalul Municipal.D. Cultele religioase vor avea parte de sus inerea deplină a aparatului administra iei locale. Sec ia ORL: 10 paturi G. Pag.două terenuri de sport moderne. pe lângă un oraş frumos şi de aer curat. SANATATE Sistemul sanitar are nevoie de o sus inere deplina din partea autoritatilor. pentru promovarea valorilor băcăuane la nivel na ional. În perspectivã zona poate fi pusã în valoare prin construirea unei tabere pentru copii. Genera ia viitoare a municipiului Bacău are nevoie de locuri de joaca şi de terenuri de sport. cu fântâni arteziene şi locuri de joaca pentru cei mici. destinat familiilor cu venituri modeste. Primăria Municipiului Bacău a reintrat în proprietatea a 270 de hectare de pădure situate în vecinătatea comunei Tamaşi. În fiecare cartier ar putea fi construite cate unul . Sec ia de chirurgie generală: 75 de paturi – 15 pentru urologie şi 10 pentru chirurgie vasculară. Manifestările minoritatilor pot beneficia de sprijinul legal al aparatului administrativ. 173 din 221 . Spitalului municipal în construc ie şi amenajare va dispune de o dotare la nivel european.U. Amenajarea de noi spatii de joaca în parcurile existente dar şi în cele care vor fi amenajate în viitor. Sec ia de neurologie: 45 de paturi. Zona are un poten ial deosebit. Extinderea actualelor parcuri şi zone de agrement din Municipiul Bacău. Spitalul Municipal va avea 320 de paturi pentru spitalizare continuă şi 20 de paturi spitalizare de zi. Sec ia medicală: 50 de paturi – 15 pentru gastro enterologie şi 10 pentru alergologie. Festival concurs Barbu Lăutaru. Sec ia ortopedie: 15 paturi. F. pot fi alocate fonduri pentru ridicarea sau renovarea institu iilor de cult. deoarece oamenii au nevoie. care pot fi închiriate pentru diverse sporturi. fiecărui cetă ean trebuie să îi corespundă minimum 26 mp de spa iu verde. cu următoarele sec ii de spitalizare: Sec ia de cardiologie: 60 de paturi din care 5 pentru terapie intensivă coronarieni. Sec ia de diabet: 35 de paturi. Sec ia de hematologie: 15 paturi. Festivalul George Bacovia. AGREMENT. Acest fond forestier administrat corespunzător va asigura pentru început lemn pentru construc iile publice executate de către municipalitate precum şi lemn de foc pentru încălzire. Conform normelor europene în vigoare. aici existând drumuri forestiere în stare foarte bunã.P. Festivalul Arlekin. Este necesară amenajarea de spatii de agrement. Măsuri propuse: Amenajarea de spatii verzi în zonele dintre blocuri. Sărbătoarea pensionarilor. LOCURI DE JOACĂ Spatiile verzi şi locurile de joacă sunt şi ele insuficiente. Amenajarea de noi parcuri în zonele de margine ale oraşului. Minorită ile etnice au dreptul constitu ional la libera exprimare. care reprezintă o necesitate pentru to i amatorii de mişcare în aer liber. Sec ia de anestezie şi terapie intensivă: 15 paturi. BACAU Intergroup engineering artişti locali. Pe baza de proiecte. precum şi izvoare cu apã potabilã. cele existente nefiind suficiente sau sunt situate departe fa ă de blocuri mărginaşe. teren care a apar inut Bacăului până în 1949. este primul obiectiv de acest gen construit de către o administra ie locală în ultimii 20 de ani. Cu sprijinul autorită ilor locale vor fi editate carti şi cataloage de arta. iar autorită ile locale pot sus ine principiul diversită ii şi al multiculturalismului.

masa şi şcolarizare. I. Măsuri propuse: Construirea de noi gradinite care sa acopere numărul de cereri. simpozioane şi sesiuni ştiin ifice organizate de Universitatea “George Bacovia”. terenuri de sport. Extinderea activită ii de cercetare în cadrul Universită ilor I. SOCIAL Pentru a degreva spitalul de urgenta. Academia de Studii Economice Bucureşti. Creşterea numărului de locuri în grădini ele existente. laboratoare). în fiecare cartier ar fi necesară înfiin area de noi astfel de institu ii pentru cei mici. Belgia). integrarea colectivelor de cercetare ale universită ii în consor ii na ionale şi interna ionale de cercetare. Netratate. EDUCATIE Prin Programul Opera ional Regional se pot aloca fonduri pentru învă ământ. Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău. articole. astfel încât sa nu mai apeleze numai la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Jude ean de Urgenta care devine foarte aglomerată şi neîncăpătoare. Universitatea „Dunărea de Jos” Gala i.D. sus inerea bazei materiale a cercetării. în vederea reintegrării în societate. Departamentul de Cercetare din cadrul Universită ii George Bacovia urmăreşte solu ionarea unor probleme teoretice şi aplicative concretizate în studii. tratate. Universitatea “Danubius” din Gala i etc. Informatică avansată şi Tehnologia Informa iei în Afaceri. creşterea numărului şi a calită ii programelor de cercetare în scopul atragerii de fonduri pentru sus inerea activită ii de cercetare. Formare Continuă şi Doctorat din Universitatea din Bacău s-a înfiin at în anul 2008. precum şi realizarea unor granturi. Studii Postuniversitare. Cuza” Iaşi.U. Se urmăreşte dezvoltarea şi promovarea unor colective de cercetare puternice. Multe dintre aceste persoane suferă de boli transmisibile. ele devin o sursa de îmbolnăvire şi pentru al i locuitori ai oraşului. centre. asigură promovarea. se poate realiza un cămin pentru copiii străzii care căuta adăpost în incinta unită ii medicale. sala pentru organizarea de evenimente. Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universită ii se desfăşoară în laboratoarele din institu ie în următoarele domenii: Marketing. USA). Management. Universitatile din Bacău au în cadrul lor următoarele specialită i: Universitatea George Bacovia Bacău Universitatea Bacău – din octombrie 2009 denumită "Vasile Alecsandri" Departamentul de Cercetare. 174 din 221 . spatii expozi ionale pentru tinerii artişti. (amenajări de genul: cantina. acestea participă la conferin e. de SPACE (Ghent. bibliotecă. locuri de cazare pentru elevii care nu sunt din municipiul Bacău). Universitatea “Al. Copiii vor avea parte de cazare. Este necesară de asemenea construirea unui azil de noapte în care persoanele fara adăpost sa primească şi îngrijiri medicale. Universitatea de Vest din Timişoara. Pentru a face fa ă cererii mereu în creştere de locuri în gradinite şi cămine.I. Transfer Tehnologic. BACAU Intergroup engineering H. publicate în edituri de prestigiu. de educa ie postuniversitară şi de doctorat. În Bacău pot fi reabilitate şi îmbunătă ite structurile preuniversitare şi universitare. Pentru valorificarea cât mai bună a rezultatelor cercetării ştiin ifice individuale şi colective ale cadrelor didactice. care să desfăşoare activită i de cercetare competitive (institute.P. de Interna ional Society for Intercommunicating of new Ideas (Boston. Pag. sprijinirea şi dezvoltarea prin intermediul Universită ii din Bacău a diverselor programe de cercetare. colective.

pot fi ini iate proiecte pentru asigurarea serviciilor necesare. BACAU Intergroup engineering În colaborare cu ONG-urile de specialitate pot fi create servicii de asisten ă la domiciliu persoanelor aflate în imposibilitate de a se deplasa.D. Harta 22: Zonarea func ional-turistică a jude ul Bacău Sursa : http://www. a Clubului Pensionarilor şi Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. Pentru cazurile sociale deosebite. în vederea asigurării de servicii sociale la domiciliul persoanei aflate în dificultate. pentru identificarea unei solu ii în vederea depistării copiilor cu părin i pleca i la muncă în străinătate. Măsuri propuse: Modernizarea infrastructurii Serviciului Public de Asisten ă Sociala din Municipiu. în urma unor anchete sociale efectuate de departamentul de specialitate al Primăriei în colaborare cu ONG-urile de profil şi cu presedintii asocia iilor de proprietari. Sus inerea unei colaborări intre Inspectoratul Şcolar Bacău şi Centrul jude ean de asisten ă psihopedagogică.ro/ro/Atractii/Atarctii_turistice.padureadepini. în cadrul celor 6 centre pe care le are în subordine: reabilitare sisteme de canalizare. Dotarea Serviciului Public de Asisten ă Sociala cu echipamente specifice.I. pentru oferirea de servicii sociala la standarde europene. atunci când este cazul. cazuri de copii/elevi rămaşi singuri acasă şi în special a acelor cazuri cu risc social. 175 din 221 . extinderea.htm Pag.P. cu un sediu nou. Perfec ionarea resurselor umane implicate în oferirea de servicii de asisten ă sociala pentru popula ia din cadrul Municipiului Bacău.U. grupuri sanitare. racordare apă caldă (acolo unde este cazul). contorizare apă.

BACAU Intergroup engineering Harta 23: Harta resurse subsol Sursa:csjbacau. în anul 2008 fa ă de anul 2007.D.I.P. conduce la următoarele concluzii: Pag. 176 din 221 .U.ro har i Harta 24: Regiunea de Nord-Est Evolu ia indicilor produc iei industriale la nivelul jude elor şi regiunilor.

3 3018.euro .Est .1 28. Constituirea zonei metropolitane va conduce de asemenea la dezvoltarea zonei şi la oportunită i pentru reînnoirea oraşului şi extindere urbană.indice de disparitate fa ă de total ară Regiunea Sud . cea mai ridicată participare la ocuparea în agricultură.1 21.5 35.4%. la distan e de până la 30 de km.7 19. cu o creşte de 19.1 22.4%.9 3519.9 81. extinderea re elelor edilitare: apă.2 18.7 3733. intensificarea dezvoltării urbane acolo unde este posibil din punct de vedere practic.4 3651. în special pe seama industriei prelucrătoare.Est .1 24.indice de disparitate fa ă de total ară Regiunea Sud .5 26.9 12. selectarea şi depozitarea deşeurilor cu echipamente speciale.PIB/locuitor . Pag.4 84.3 84. jude ul Bacău care are şi cea mai mare contribu ie la realizarea produc iei industriale regionale a realizat. jumătate se bazează pe agricultură. re eaua rutiera. care este cea mai săracă.1 2942. în anul 2005.3 29. piscicultura Industrie şi construc ii Servicii comerciale Servicii sociale Total România Regiunea Nord-Est Regiunea Sud-Est Regiunea Sud Muntenia Regiunea Sud-Vest Regiunea Vest Regiunea Nord .5 14. de inând în acelaşi timp.1 24. etc.0 42. Din cele opt regiuni de dezvoltare ale ării.4 35.2 68.0 25.I.5 20. Astfel. BACAU Intergroup engineering Evolu iile produc iei industriale în interiorul regiunilor: în Regiunea Nord – Est.PIB/locuitor .6 3984. canalizare. de 42.1 26. colectarea.6 Sursa INS Zona Metropolitană Bacău Zona metropolitană Bacău va fi constituită prin asociere. s-a înregistrat cel mai mare decalaj între nivelul maxim şi cel minim al produc iei industriale. Un management eficient va conduce la extinderea re elelor de transport.3 35.7 30.5 4454. cel mai mare salt.Ilfov Produsul intern brut pe locuitor la nivelul regiunilor şi indice de disparitate fa ă de media na ională Regiunea Nord .0 85.1 43.7 3137. de circa 35 procente.4 84.Vest Regiunea Centru Regiunea Bucureşti .2% la ocuparea totală a ării.euro . între consiliile locale ale municipiului Bacău şi comunelor aflate în zona imediată.9 23.4 14.4 13. al pie ei şi al mediului de afaceri.8 68.1 26.7 30. conservarea moştenirii urbane şi ac iuni compensatorii pentru a reduce impactul asupra mediului. contribuie cu 15.4 4.8 82. 177 din 221 .2 81. de 15.7 13.D.2 14.7 68. silvicultură. cu ponderi ale acesteia în ansamblul ocupării regionale variind între 35% şi 42%.9 34.4 4609. La polul opus s-a situat jude ul Suceava cu -20.3 4124. Regiunea Nord – Est.euro .6 68. pe bază de parteneriat voluntar.4 42.8 3333.9 14.PIB/locuitor .3%.7 11. gaze naturale.P.6 18.indice de disparitate fa ă de total ară 100 100 100 100 100 100 100 100 100 32. Ponderea sectoarelor de activitate TOTAL -%Agricultură.U.2%.2 2005 2006 2007 2008 2526.6 81. iluminat public.3 39.0 31.

Prevenirea de noi dezechilibre prin prevenirea apari iei unor zone problema. Stimularea cooperării intercomunitare care contribuie la progresul economic şi social al zonei. asigură dezvoltarea durabila. se considera ca dezvoltarea inegala a teritoriilor reflecta slăbiciuni economice ale ansamblului şi sunt de neacceptat deoarece. asigură extinderea re elelor de utilitati. conduce la fluidizare oraşului. dintre diferite jude e. şi varietatea de relief. asociate cu centrele de afaceri deja existente. în vederea îmbunătă irii competitivitatii şi realizării unei creşteri economice permanente. Promovarea unei dezvoltări spa iale armonioasa şi a re elei de localită i. educa ie şi formare continua a popula iei în zonele periferice. realizarea de beneficii economice derivate din creşterea atractivitatii zonei pentru investitori. Creşterea şanselor egale în ceea ce priveşte accesul de informare. asigură îmbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport. Localită ile au evoluat şi s-au dezvoltat în moduri diferite şi în ritmuri diferite. Stimularea cooperării interregionale interne şi interna ionale care contribuie la progresul economic şi social. depistarea terenurilor şi dotarea lor cu utilitati. de resurse naturale. dintre zone centrale şi periferice. conceptul de baza pe care se construieşte teoria dezvoltării teritoriale este coeziunea economica şi sociala a dezvoltării. 3. În Europa. a aglomerării urbane. cercetare-dezvoltare tehnologica. 7. Din aceasta perspectiva. dintre zone centrale şi periferice. Dezvoltarea echilibrată între localită ile din cadrul jude ului. transformându-se în piedici de dezvoltare a întregului ansamblu na ional şi. interna ional. rezervele de spa iu pentru locuire şi servicii. conduce la creşterea competitivită ii economice a localită ilor din zona metropolitana cu regiunile învecinate. 10. Centrele de dezvoltare locale urmăresc următoarele obiective: 1. Stimularea dezvoltării echilibrate prin promovarea mecanismelor economiei de pia a în toate regiunile tarii. conduce la dezvoltarea regionala şi investi ii în infrastructura. asigură o ameliorare a condi iilor de mediu. sociale şi economice. Creşterea capacită ilor localită ilor de a-şi sus ine propriul proces de dezvoltare. 9. căutarea de oportunită ilor de dezvoltare a infrastructurii de afaceri. dintre mediul urban şi rural. Revitalizarea zonelor defavorizate prin promovarea unor politici adaptate unor particularitati zonale. la rândul lor. poten ial demografic al zonelor tarii. finan area infrastructurii. Realizarea zonei metropolitane facilitează amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional. dintre diferite jude e.D. de dezechilibrele legate de transportul în comun. Ridicarea calită ii vie ii prin impunerea unor standarde minime pentru serviciile publice. BACAU Intergroup engineering Oferta investi ională a localită ilor componente şi implicit a întregii zone metropolitane reprezintă un punct crucial pentru strategia de dezvoltare locala în aria zonei metropolitane. asigură satisfacerea cererii de locuin e a popula iei. primirea de fonduri bugetare mai mari pentru localită i cu venituri mici. 6. provocate de dispersarea în planul structurii demografice. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin reducerea decalajelor de dezvoltare dintre localită i în cadrul jude ului. 8. crearea de locuri de munca prin atragerea investitorilor şi implicit creşterea nivelului de trai şi a popula iei. realizarea unei accesări facile a fondurilor structurale pentru regiuni. justifica cu prisosin a necesitatea elaborării şi practicării unei politici coerente de dezvoltare locala. de tradi ii privind dezvoltarea unor tipuri de activitati. 11. diminuează dezechilibrele create intre centru şi zona limitrofa. 2.I.U.P. Atragerea investitorilor presupune o evaluarea a mediului de afaceri şi a infrastructurii de afaceri presupune: dezvoltarea de nuclee de afaceri (tehnologii interne). 5. pe de alta parte. 4. implicit. Existenta unor dezechilibre şi rămâneri în urma în dezvoltarea teritoriala a tarii noastre. pe de o parte. care să asigure echilibrul intre eficienta economica şi armonia sociala. 178 din 221 . dintre mediul urban şi rural. adică dezvoltarea economica şi sociala trebuie sa se bazeze pe o structura spa iala echilibrata. devin sursa de instabilitate economica şi politica. Pag.

S-a aprobat realizarea unui important obiectiv industrial. feroviare şi aeriene. reintroducerea elementelor Pag. Jude ul Bacău are cea mai mare contribu ie la realizarea produc iei industriale regionale. 700 de noi apartamente au fost date în folosin a anual.3%.D. împreună cu următoarele considerente: facilitează accesul investitorilor la terenuri necesare dezvoltării de afaceri dezvoltarea durabilă a zonei beneficii economice derivate din creşterea atractivită ii zonei pentru investitori îmbunătă irea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport facilitează amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional diminuează dezechilibrele create între centru şi zona limitrofă. Masuri: 1. pentru a se putea ajunge la un oraş european. în timp ce farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat a înregistrat o uşoara scădere 3. în special pe seama industriei prelucrătoare. Amenajarea centrului oraşului (centru civic. Numărul farmaciilor a crescut. prin ANL. pia ete pietonale la Catedrala Ortodoxa şi Catedrala Catolica. rezervele de spa iu pentru locuire şi servicii creşterea competitivită ii economice a localită ilor din zona metropolitană cu regiunile învecinate ameliorarea condi iilor de mediu fluidizare oraşului.P. de-a lungul perioadei 2005 . la intersec ia unor importante cai rutiere.4%. pozi ia geografica a municipiului Bacău îl recomanda ca punct strategic fiind în acelaşi timp la intersec ia unor importante cai rutiere. de afaceri şi expozi ional cu toate dotările necesare . În ultima perioada au fost amenajate circa 230 de noi locuri de parcare.I. CET Bacău asigura încălzirea în procent de 85% a municipiului 4. provocate de dispersarea în planul structurii demografice. în anul 2005. sociale şi economice.2007 în cadrul sectorului privat. Zona Metropolitana Bacău este un pol important de dezvoltare în Moldova. BACAU Intergroup engineering Zona Metropolitana Bacău va fi un pol important de dezvoltare în Moldova. 179 din 221 . 2. finan area infrastructurii. feroviare şi aeriene). Pozi ia geografica a municipiului Bacău îl recomanda ca punct strategic (oraşul fiind. cu o creşte de 19. Poten ialul de dezvoltare al Municipiul Bacău pe axa est-vest este prioritar. 3. a aglomerării urbane satisfacerea cererii de locuin e a popula iei fonduri bugetare mai mari pentru localită i cu venituri mici crearea de locuri de muncă prin atragerea investitorilor creşterea nivelului de trai dezvoltarea regională şi investi ii în infrastructură extinderea re elelor de utilită i accesarea fondurilor structurale pentru regiuni existenta unui puternic centru universitar. a realizat o creştere de 15. a centrelor de cercetare-inovare jude ul Bacău este în prezent cea mai dezvoltată zona economică a Regiunii NE Concluzii: 1.„Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE)” 6. protejarea zonelor de patrimoniu.U. de dezechilibrele legate de transportul în comun. în acelaşi timp. 2. 5. începând din 2007.

D. Construirea Spitalului Municipal 10. Exista un deficit al locurilor de cazare în cadrul structurilor sociale. 5.L. 4. Câteva pasaje. crearea de piste bicicleta. contorizare apă. construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane 6.U. 3. 180 din 221 . Caragiale şi străzi adiacente Pasajul Letea. Necesitatea construirii unui azil de noapte în care persoanele fara adăpost sa primească şi îngrijiri medicale. Reamenjarea Insulei de Agrement 12.P. dezvoltarea serviciului Centrul de Informare Cetă eni. Instala ii de incinerare a deşeurilor 13. Serviciile de asisten ă sociala sunt insuficiente şi pu in diversificate. suprafa a oraşului crescând de la 1645 ha în 1975 la 1737 ha în anul 2000. Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. Spatiile verzi şi locurile de joacă sunt insuficiente. Pag. Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor 4. Instala ii de verificare a PET-urilor 14. 4. Calea Miori ei Strada Milcov şi I. 2. Necesitatea unei unitati tip SMURD. 5. la standarde de administra ie publică europeană 9. pasaj Trebeş. Zonele reziden iale ocupa aprox 80% din spa iul intravilan. Masuri 1. 3. Concluzii: 1. 3. modernizarea constând în reabilitarea structurii rutiere. parteneriat pentru construirea de supermarketuri şi hipermarketuri 7. străzi importante din municipiul Bacău necesită reabilitări şi modernizări conform normelor europene: Pasaj Calea Moineşti. BACAU Intergroup engineering naturale precum parcuri şi lacuri). racordare apă caldă. Instala ii de brichetare sau procesare a rumeguşului pentru verificarea deşeurilor de acest tip. 5. semaforizare şi dotări aferente lucrărilor de drum 2. Calea Moineşti. Se remarca 2 domenii în care investi iile sunt prioritare: Infrastructura rutiera şi Asisten ă sociala. Construirea unor săli de sport moderne 11.I. Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare. grupuri sanitare. modernizarea Pie ei Centrale a municipiului Bacău 8. Municipiul Bacău este împăr it în 11 cartiere.

I. viziune şi obiective strategice de dezvoltare pentru viitorul municipiului şi al cetă enilor. destinate inclusiv grupurilor vulnerabile. Strategia de dezvoltare a municipiului Bacău se fundamentează pe următoarele obiective. 2. strategia pentru implementarea Axei Prioritare 1 va avea următorul scop: Creşterea coeziunii sociale şi a calită ii vie ii la nivelul municipiului Bacău prin: măsuri de formare profesională şi de sprijin pentru creşterea ocupării for ei de muncă. creşterea capacită ii administrative a autorită ii publice locale”. Toate acestea vor contribui la transformarea municipiului Bacău intr-un pol de integrare europeana şi interna ionala. precum şi identificarea ac iunilor tangibile şi sustenabile care pot da rezultate şi pot defini viitorul durabil al oraşului intr-un mediu sănătos şi curat. obiective strategice şi ac iuni prioritare pentru realizarea viziunii. Orice comunitate urbana moderna doreşte sa asimileze şi sa promoveze o viziune strategica în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. cu o orientare către maximizarea rolului economic şi social. facilitând luarea de decizii importante în toate domeniile de activitate pe baza problematicii actuale şi a prognozei bugetare. Proiectele şi programele opera ionale func ionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când exista o coordonare la nivel strategic. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativa haotica. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor Îmbunătă irea accesibilită ii regiunilor şi în special a accesibilită ii centrelor urbane şi a legăturilor lor cu ariile înconjurătoare Creşterea calită ii infrastructurii sociale a regiunilor Creşterea competitivită ii regiunilor ca loca ii pentru afaceri Creşterea contribu iei turismului la dezvoltarea regiunilor. îmbunătă irea serviciilor şi structurilor de asisten ă socio-sanitară.U. analiza domeniilor de activitate ale firmelor active în municipiu eviden iind o predominan ă a sectorului serviciilor. cu nevoile şi poten ialul existent. STRATEGIA DEZVOLTARII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA Strategia de dezvoltare a municipiului Bacău pentru perioada 2010-2013 este un document cadru de referin a care con ine aspecte cheie de management. descris pe scurt în paginile de mai sus. Formularea viziunii de dezvoltare constituie diferen a dintre ceea ce reprezintă municipiul Bacău astăzi şi ceea ce trebuie sa devină municipiul Bacău un oraş european.1 OBIECTIVE STRATEGICE Având în vedere contextul social. 181 din 221 . Scopul strategiei este acela de a promova realizarea unei dezvoltări armonioase. urmat Pag.motorul dezvoltării economice din jude ul Bacău prin concentrarea unei ponderi însemnate de întreprinderi Restructurarea economică încă în curs de derulare Resurse umane cu nevoi de recalificare profesională Profilul economiei este în prezent unul de tip secundar-ter iar. Misiunea este esen iala pentru ob inerea succesului şi se concretizează prin principii şi valori. prin atingerea obiectivelor de coeziune economica şi sociala.D. asigurarea premiselor necesare situării municipiului Bacău printre localită ile dezvoltate din punct de vedere economic. Cele mai importante elemente care trebuie avute în vedere pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniile relevante pentru domeniul economie includ următoarele: Municipiul Bacău . în cadrul căreia se pot rata oportunită i şi se consuma ira ional resurse pre ioase. a competitivită ii regiunii. promovarea valorilor culturale şi calitatea vie ii. sus inute de Programul Opera ional Regional: Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane. BACAU Intergroup engineering II. reducerea disparită ilor regionale şi locale. cultura şi sport.P. printr-o abordare policentrică.

includ următoarele: pozi ia favorabilă a municipiului Bacău în centrul Moldovei sistem urban în expansiune către zona periurbană şi necesitatea de adaptare a reglementării urbanistice. fiind concentrate în special pe extinderea utilită ilor publice. Având în vedere natura complexă a economiei oraşului Bacău. promovarea de ac iuni având drept scop dezvoltarea capitalului uman în conformitate cu nevoile pie ei. promovarea ac iunilor menite să favorizeze interna ionalizarea şi să atragă investi ii. în particular prin promovarea interac iunii cu universită i şi institu ii de cercetare. se poate afirma că rata de dezvoltare descrisă nu se va men ine şi în viitor. prin facilitarea inovării şi dezvoltării tehnologice. Sectorul industrial concentrează aproximativ 10. pe fondul creşterii nivelului de utilizare a autoturismelor. numărul mediu de angaja i din sectorul serviciilor a crescut. Scopul va fi întărirea competitivită ii locale prin dezvoltarea şi diversificarea economiei. şi se va realiza prin atingerea următoarelor obiective strategice: sus inerea competitivită ii şi performan ei durabile. realizându-se o tranzi ie progresivă spre o economie bazată pe servicii. dezvoltarea poten ialului antreprenorial existent. bancare şi de asigurări precum şi în sectorul administra iei publice. întărirea rolului transportului public prin îmbunătă irea acestuia reprezentând un element cheie în acest scop. când numărul mediu de salaria i a scăzut în ambele sectoare. 182 din 221 . De asemenea. inclusiv în ceea ce priveşte zonificarea func ională a teritoriului. crearea infrastructurilor de afaceri. strategia de dezvoltare integrată va ine seama de mai multe elemente. Calitatea infrastructurii municipiului a fost sus inuta de investi ii publice. BACAU Intergroup engineering de sectorul industrial şi de cel al construc iilor. promovarea dezvoltării sectorului ter iar care să pună accent pe serviciile cu înaltă intensitate de cunoaştere – inclusiv cercetarea – precum şi pe promovarea turismului.U. Distribu ia numărului mediu de salaria i pe sectoare ale economiei na ionale în municipiu reflectă faptul că restructurarea economică este încă în curs. în special industria prelucrătoare şi sectorul agricol au continuat să piardă for a de muncă şi în perioada 2004-2007. Sectorul construc iilor a fost caracterizat în perioada 2005 . în particular a sectoarelor tradi ionale.I. după cum a demonstrat criza actuală. se remarcă necesitatea adaptării re elei stradale şi implementării unor măsuri de regularizare a traficului rutier. numărul mediu de angaja i a crescut în sectorul construc iilor.P. existând zone unde utilită ile necesită lucrări urgente de extindere. Cele mai importante elemente care trebuie avute în vedere pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniile relevante. Rezultatele atinse nu trebuie totuşi să fie supraevaluate: sectorul construc iilor având un caracter foarte ciclic.D. modernizarea infrastructurii rutiere şi amenajare urbană. generând aproape 24% din cifra de afaceri .2007 de un dinamism deosebit urmând o tendin ă pozitivă care caracterizează întreaga ară: numărul de firme active a crescut în perioada indicată. echipare edilitară. Pag.în creştere cu 79% în perioada 2003-2007. care în perioada 2000 – 2008 au crescut. înregistrând o rată peste medie în sectorul activită ilor financiare. Pe de altă parte.6% din firmele active (2007). Va fi acordată prioritate pentru: sus inerea competitivită ii precum şi facilitarea proceselor de inovare pentru întreprinderi. modernizare sau reabilitare spa iu public urban degradat în special în zone intra-reziden iale (în spatele blocurilor de locuin e) patrimoniu construit necesitând reabilitare şi amenajare nevoia de reabilitare termică şi de utilizare a energiei alternative În ceea ce priveşte traficul urban. consolidând rolul de centru economic al municipiului Bacău. dezvoltarea re elei de drumuri şi organizarea circula iei teritoriul urban este deservit în mod inegal în ceea ce priveşte infrastructura primară. Sectoarele tradi ionale.

inclusiv în ceea ce priveşte dotarea cu utilită i publice. extinderea şi modernizarea re elei de alimentare cu apă şi a re elei de canalizare. Calitatea mediului înconjurător şi disponibilitatea resurselor naturale reprezintă un factor esen ial al calită ii vie ii pentru locuitorii unui oraş. Pag. printre altele. dar lucrări adi ionale de extindere sunt necesare. Se prevede punerea în aplicare a unui sistem integrat de management al deşeurilor. mai ales în noile zone reziden iale. creşterea numărului locuin elor sociale. extinderea/modernizarea spa iilor urbane (locuri de joacă pentru copii. în timp ce spa iul public dedicat copiilor necesită încă lucrări de extindere şi îmbunătă ire: cu toate că suprafa a utilizată pentru spa iile de joacă a crescut semnificativ în ultimii ani. ceea ce are ca efect. în principal datorită activită ilor industriale şi a unui management necorespunzător al deşeurilor şi a apelor uzate. suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor este sub valoarea recomandată de către CE (26 mp / cap locuitor). modernizarea/extinderea şi reabilitarea re elei de iluminat public. Colectarea de echipamente electrice şi electronice a fost structurată în anul 2007.U. dezindustrializarea anumitor zone ale oraşului şi transformarea acestora în zone comerciale sau de locuin e şi. solului şi a apei potabile.P. calitatea factorilor de mediu este monitorizată în mod corespunzător şi relevă faptul că există depăşiri ale limitelor maxime permise pentru anumite substan e poluante. încurajarea construirii de noi locuin e în zonele periferice ale oraşului prin dezvoltarea infrastructurii de transport şi de utilită i publice. spa iul public dedicat activită ilor comerciale. se remarcă faptul că infrastructura acoperă teritoriul oraşului aproape în întregime. dezvoltare/modernizare a re elei de alimentare cu gaze naturale şi creşterea eficien ei energetice (termice şi electrice). În ceea ce priveşte dotarea cu utilită i publice. municipiul Bacău dispune de importante zone verzi. nivelul excesiv al consumurilor. există cartiere unde aceste locuri sunt încă neamenajate sau având mobilierul deteriorat. gradul de uzură a infrastructurii existente este deseori foarte ridicat. afectând calitatea aerului. cât şi prin crearea de noi spa ii de agregare socială în cadrul noilor arii reziden iale sau prin modernizarea / refacerea spa iilor şi clădirilor existente. modernizarea şi extinderea parcărilor. solului. pie e). Managementul deşeurilor se realizează prin intermediul a doi operatori de servicii de salubritate. În cadrul municipiului Bacău. modernizarea sta iilor de autobuz. introducerea de mijloace speciale de transport pentru elevi. apei. educarea popula iei pentru un mediu sănătos. promovarea formelor nepoluante de transport. până în decembrie 2010. măsuri de sistematizare a circula iei (introducerea de sensuri giratorii). BACAU Intergroup engineering Solu iile sugerate pentru problemele identificate se orientează către creşterea calită ii infrastructurii de transport rutier şi feroviar. majoritatea nefiind însă amenajate pentru a oferi popula iei zone de relaxare activă şi agrement. precum şi în vederea creşterii atractivită ii oraşului. Pe de altă parte. care vizează îmbunătă irea calită ii aerului. iar deşeurile periculoase nu sunt colectate separat decât în domeniul medical.I. teritoriul extravilan şi zonele verzi din cadrul intravilanului oferă o resursă importantă care trebuie valorificată şi conservată în vederea îmbunătă irii standardului de via ă a cetă enilor. modernizarea transportului în comun prin creşterea parcului de autobuze şi crearea unor trasee speciale pentru biciclete. reabilitarea termică a locuin elor.D. În municipiul Bacău. dezvoltarea noilor zone reziden iale determină necesitatea recalificării/ adaptării spa iului public. cum ar fi pie ele agroalimentare. În vederea creşterii calită ii mediului au fost formulate propuneri de măsuri. Pe de altă parte. colectarea selectivă se realizează par ial. Aceste problematici ale mediului urban acoperă domeniul „regenerării urbane”. de asemenea. Printre solu iile propuse se află dezvoltarea sistematizată şi echilibrată a zonelor reziden iale. dar gradul de colectare este încă mic fa ă de inta de colectare a DEE din gospodării stabilită prin Planul de implementare al Directivei 2002/2006. Re eaua de apă-canal deserveşte 89% din popula ie şi alimentarea cu gaze naturale este în procent de 85%. este amenajat corespunzător şi răspunde standardelor europene. atât prin reabilitarea zonelor abandonate. Cu toate că raportul intravilan/extravilan este subunitar. consumul fiind relativ redus. Pe de altă parte. creşterea parcului auto şi a traficului urban. realizarea unei centuri rutiere ocolitoare a municipiului Bacău. 183 din 221 . Mai mult.

20 I.U. 184 din 221 . DMI 1.24 Suceava: 22. din care: 44.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbana" Centre urbane POR: AP 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor . În pregătirea strategiei de dezvoltare şi a planurilor de ac iune care asigura implementarea obiectivelor de dezvoltare propuse. DMI 1. interven iile eligibile în cadrul POR Axa Prioritară 1 (eligibilitatea cheltuielilor în cadrul POR neputând acoperi toate categoriile de nevoi sesizate).09 Deva: 14. BACAU Intergroup engineering men inerea şi protejarea zonelor naturale şi de agrement. Sub-domeniul: Poli de creştere.98 Oradea: 10.24 Sud Est 36. Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere. Programul Opera ional Regional 2007-2013.80 Sec iunea Sud Vest 38. Domeniul major de interven ie 1. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură”.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana". oportunită ile de dezvoltare şi nevoile prioritare. Zona aleasă defineşte o zonă de legătură şi dezvoltare între axa principală nord – sud şi zona mai pu in dezvoltată a municipiului est-vest şi din acest motiv reabilitarea şi extinderea structurii rutiere. reducerea poluării fonice. dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene.80 Piteşti: 38.86 În pregătirea strategiei de dezvoltare şi a planurilor de ac iune care asigura implementarea obiectivelor de dezvoltare propuse.poli urbani de creştere". Domeniul major de interven ie 2.06 Gala i: 18. 2.I.12 Brăila: 18.98 Satu Mare: 10. 2.09 financiară Nord Vest 32.P.86 Târgu Mureş: 14.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană.D.98 (orientativă) tabelul şi Bucureşti Ilfov 0 Centru 29. Axa prioritară 2 – „Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale”. au fost luate în considerare prevederile şi priorită ile relevante ale programelor europene cu impact direct: SURSE DE FINANTARE PROPUSE Programul Opera ional Regional 2007-2013.20 Râmnicu Vâlcea: 38. diminuarea riscurilor de mediu şi a efectelor schimbărilor climatice.96 Baia Mare: 10.4. Zona de interven ie prioritară unde se vor concentra interven iile preconizate în PIDU până în 2013 a fost aleasă în func ie de două elemente: 1. Pag. au fost luate în considerare prevederile şi priorită ile relevante ale programelor europene cu impact direct: POR: AP 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor .Poli de creştere.2.poli urbani de creştere".49 Bacău: 22.1 AXE ŞI PROGRAME Conform Ghidului solicitantului Corrigendumului apărut în 2009: Nord Est Alocarea financiară. Alocare Vest 28.72 Sibiu: 14.19 Arad: 14.06 Sud 38.

Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale. Programul Opera ional Regional 2007-2013. a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW).2 Dezvoltarea infrastructurii de Cercetare-Dezvoltare a întreprinderilor şi crearea de noi locuri de munca pentru CD.Axa Prioritara 2 . dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate. a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie. 185 din 221 . Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale. Sub-domeniul: Poli de creştere.1 . Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacită i de producere a energiei electrice şi termice.D.3 – Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor. DMI 3. Programul Opera ional Regional 2007-2013.Cercetare. Axa Prioritara 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apa şi apa uzata.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană.1 . eoliene.2 .Sprijin pentru start-up-uri şi a spin-off-uri innovative. precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale. în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran ă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribu ie-partea de transport. BACAU Intergroup engineering Programul Opera ional Sectorial Mediu. DMI 4.Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice .Dezvoltarea economiei sociale .1 . a biocombustibilului. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei.Îmbunătă irea infrastructurii sociale.Îmbunătă irea infrastructurii sociale. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesionala continua Programul Opera ional Regional 2007-2013. în special IMM-uri . Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Axa Prioritara 3 . Programul Opera ional Regional 2007-2013.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi. DMI 3.Axa Prioritara 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de produc ie. DMI 2. DMI 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor Programul Na ional pentru creşterea eficientei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public pentru anii 2009-2010 Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . DMI 3. în contextul combaterii schimbărilor climatice”. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice -Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.3.Economie socială şi solidaritate" (granturi).1. gazelor naturale şi petrolului.4 – Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educa ionale preuniversitare. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice .Pentru o viata mai buna" (strategice) . Axa Prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere. DMI 4. Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. DMI 4.Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale . DMI 6. în contextul combaterii schimbărilor climatice”.P.3. DMI 6. DMI 2.Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate .1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concurenta pe pia a a întreprinderilor. Domeniul Major de Interven ie 1.Cercetare.I.U.1 Energie eficientă şi durabilă Opera iunea 4. Domeniul major de interven ie 1. Dezvoltare Tehnologica şi Inovare pentru Competitivitate.2 b): „Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice. Axa Prioritara 3 – Îmbunatatirea infrastructurii sociale. Programul Na ional pentru creşterea eficientei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public pentru anii 2009-2010 Programul Opera ional Regional.Axa Prioritara 2 . solare. Axa Prioritara 3 . Axa Prioritara 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local.1 . Pag.

Programul na ional de îmbunatatirea a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati Programul Opera ional Sectorial.Creşterea Competitivitatii Economice (P. reducerea şi controlul integrat al poluării“ Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice .„Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor.3 Promovarea egalită ii de şanse pe pia a muncii. DMI 6.2 – „Crearea. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale.Investi ii productive şi pregătirea pentru competi ia pe pia ă a întreprinderilor. Sus inerea competitivitatii întreprinderilor se va realiza prin sprijin financiar prin intermediul programului POS-CCE DMI 1. BACAU Intergroup engineering Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. gazelor naturale şi al petrolului precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale.Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.0. Dezvoltarea infrastructurii turistice urbane beneficiază de sprijin financiar prin intermediul Programului Opera ional Regional.D.“Proiectul privind prevenirea.I.Un sistem inovativ şi ecoeficient de produc ie DMI 1.2 “Reabilitarea zonelor poluate istoric” Fondul de Mediu .Îmbunătă irea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe pia a muncii Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.Axa Prioritara 2 -Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate. Pag. în special a IMM. în special IMM-uri”. Axa Prioritara 5 .1 . în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran a.2 . în contextul combaterii schimbărilor climatice” Opera iunea c) – „Investi ii în instala ii de desulfurare a gazelor de ardere.U. modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calită ii serviciilor turistice”.1 .-C. şi continuitate a serviciului de transport şi distribu ie. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 1 . Opera iunea „Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investi ii tangibile şi intangibile pentru întreprinderile mari” Fondul de mediu .Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.E. arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instala iile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate” Programul Opera ional Sectorial Mediu . dezvoltarea. DMI 6.S.P. DMI 5. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale.) AXA 4: Creşterea eficientei energetice şi a securitatii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice DMI 1 : Energie eficienta şi durabila Opera iunea B : Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice. 186 din 221 . DMI 2.C.

M. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D. 187 din 221 . inclusiv a locuin elor sociale şi îmbunătă irea serviciilor sociale” 1 Obiectiv 1 . 1. 1. 1.„Reabilitarea infrastructurii sociale. 1.str.poten iali poli de creştere Domeniul C . Vântului .D.I.Modernizare Calea Moineşti.Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str. crt.M. I. reabilitare structura rutiera.U.M.Reabilitare Pasaj Letea 5 Obiectiv 5 . „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor .P. Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.Reabilitare infrastructura urbana Str.I.2.Reabilitare infrastructura urbana str.str.I.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. Caragiale . Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3. Henri Coandă 9.I.M.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. 9 Mai . Milcov .I.str. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D. Vadu Bistri ei 2 3 Obiectiv 3 . BACAU Intergroup engineering Tabel 40: Lista obiectivelor şi încadrarea în fonduri nerambursabile Nr. Miori ei . piste bicicleta Obiectiv 2 .Intersec ie Letea 4 Obiectiv 4 .str. cu destina ia de locuin e sociale 6 Pag.L. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D.

de asisten ă socio-sanitară Fondul de Mediu :Programul na ional de îmbunatatirea a Promovarea economiei sociale calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localită i (administrare spatii verzi.DMI 2.2. BACAU Intergroup engineering Solu ii de îmbunătă ire a deficientelor identificate în municipiu Bacău. 87"Profesionisti în educa ie şi formare" DMI 1. colectare şi Programul "Spatii Verzi" 2010 . Programul Opera ional Regional Resurse Umane. Axa prioritara 2 --„Corelarea învă ării pe tot parcursul vie ii cu pia a muncii .Tranzi ia de la şcoală la via a activă. POR: Axa 3 "Îmbunatatirea infrastructurii sociale" DMI 3. .o şansa pentru viitor!" DMI 2. 188 din 221 . .nr.80 "Calificare .3 Acces şi participare la formare . modernizarea.1.Componenta "Spatii Verzi reciclare deşeuri) Urbane" Pag. Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile 1 2 3 4 Programul Opera ional Regional / 3. în următoarele domenii de activitate: Pentru axa 1: Nr.nr.3 Dezvoltarea resurselor umane din educa ie şi formare profesionala .profesională continuă nr. crt. formării profesionale în perspectiva dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educa ionale ocupării for ei de muncă preuniversitare.4. Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educa ionale. 91 "A doua şansa în educa ie" DMI2. 75 "Programe de mentorat pentru tinerii angaja i". .1.nr. nr. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.Tranzi ia de la şcoală la via a activă .4 Calitate în formare profesionala continua.profesională continuă / O şansă pentru viitor. "Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate".nr.nr.3 Acces şi participare la formare . Axa prioritara 1--Educa ie şi formare profesionala în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societă ii bazate pe cunoaştere: nr.nr.5. Programul Opera ional Regional Resurse Umane. infrastructurii educa ionale preuniversitare şi a celei pentru formare profesională continuă Măsura este destinata dezvoltării Dezvoltarea sectorului educa iei şi infrastructurii educa ionale: reabilitarea. nr.-nr. 87"Profesionisti în educa ie şi formare" DMI 1.D. .DMI 2. 88 "Burse doctorale" DMI 1. . 79 "Calificări europene" DMI 1. Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării . Obiectivul specific al acestui Dezvoltarea serviciilor şi structurilor domeniu major de interven ie îl constituie îmbunatatirea calitatii infrastructurii serviciilor de asisten ă medicala.5 Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării.U. Îmbunătă irea infrastructurii sociale / 3.3 Dezvoltarea resurselor umane din educa ie şi formare profesionala.1 Acces la educa ie şi formare profesională ini ială de calitate. 85"Educatie mai buna pentru to i" DMI 1. 90 "Invata o meserie" DMI 2.I.1. . .P. 89 "Programe postdoctorale" DMI 1. „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”.76 "Calificarea/recalificarea angaja ilor proprii".

1. etc Axa prioritară 2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor publice.1.2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor Introducerea şi men inerea în func iune a sistemelor de management.Domeniul major de interven ie 2.1. Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea proiectelor culturale . 189 din 221 .1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importan ă regională şi locală.2 Crearea. POR DMI 4. modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calită ii serviciilor turistice Pag. POS-CCE DMI 1.D. Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative /Axa prioritară 1: „Îmbunătă iri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”: .2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor Sprijinirea ini iativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice . licitarea şi managementul proiectelor. în special IMM-uri. crt. 1 2 3 4 5 6 Denumire obiectiv Sus inerea competitivită ii întreprinderilor Facilitarea proceselor de inovare pentru întreprinderi şi promovarea interac iunii acestora cu universită i şi institu ii Dezvoltarea capitalului uman Crearea infrastructurilor de afaceri Dezvoltarea poten ialului antreprenorial existent Dezvoltarea economiei locale. 5 Sprijinirea ini iativelor şi structurilor culturale 6 Dezvoltarea capacitatii administrative Pentru axa 2: Nr.1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor. limbi străine. în special IMM-uri.3 Îmbunatatirea eficacită ii organiza ionale. Proiecte de cooperare. Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea proiectelor culturale .Domeniul major de interven ie 2.DMI 1. BACAU Intergroup engineering Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea organiza iilor active la nivel european în domeniul culturii. POS-CCE DMI 1.P. inclusiv ISO şi EMAS Nr.3 : microîntreprinderilor 7 Dezvoltarea sectorului ter iar. dezvoltarea de proiecte.2.promovarea turismului Sprijinirea dezvoltării POR DMI 5. Opera iunea: Module de pregătire în domenii ca achizi ii publice.3 Accesul întreprinderilor la activită i de CDI (în special IMM-urile). cu accentul pus pe procesul de descentralizare: . ECDL. POS-CCE DMI 2. POS-DRU POR DMI 4.I.U.3 Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil. dezvoltarea. crt.1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor. în vederea diminuării nivelului de dependenta de sectorul industriei mecanizate Încadrare Fonduri nerambursabile POS-CCE DMI 1. Proiecte multianuale de cooperare.1.

Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată DMI 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de apa şi apa uzata 1. BACAU Intergroup engineering Pentru axa 3: Nr.3 Diversificarea re elelor de interconectare în vederea creşterii securită ii furnizării energiei.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene.Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian 1.P.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 2 . apei şi solului 1. precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe 1. Crt.D.Programul Opera ional Regional Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului DMI 5.2 „Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare na ionale şi a serviciilor pentru călători” – opera iunile aferente infrastructurii feroviare DMI 2. modernizarea sau reabilitarea utilitatilor din zona urbana Încadrare Fonduri nerambursabile 1.1 Axa prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii na ionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem na ional de transport durabil DMI 2. 1 Denumire obiectiv Extinderea. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură” 2. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor pentru interconectarea re elelor na ionale de transport al energiei electrice şi gazelor naturale cu re elele europene 3. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură” 1. energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătă irea calită ii aerului.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.2 Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transporturi în scopul creşterii protec iei mediului şi a sănătă ii publice şi siguran ei Pag.„Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale” DMI 2.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene.U.1„Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere na ionale” DMI 2.Fondul de Mediu Programul de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.Programul Opera ional Sectorial Mediu Axa prioritara 1 POS Mediu.„Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale” DMI 2.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 2 .I.Programul Opera ional Sectorial Transport 1. 190 din 221 2 Valorificarea patrimoniului cultural 3 Reabilitarea termica a clădirilor utilizarea energiei alternative şi 4 Dezvoltarea re elei de drumuri 5 Dezvoltarea transportului public urban şi periurban . în contextul combaterii schimbărilor climatice” 4.4 .

2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi. în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran ă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribu ie-partea de transport 1.2 b): „Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice.D. în scopul îmbunătă irii eficien ei energetice . a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW). în contextul combaterii schimbărilor climatice” DMI 4.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 3 .I.Îmbunătă irea infrastructurii sociale. BACAU Intergroup engineering Încadrare Fonduri nerambursabile pasagerilor . Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacită i de producere a energiei electrice şi termice. eoliene.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.U.1. în contextul combaterii schimbărilor climatice” Pag. în contextul combaterii schimbărilor climatice” . precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale. solare.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.31 decembrie 2013 DMI 3.2 „Îmbunătă irea siguran ei traficului pe toate modurile de transport” 1. gazelor naturale şi petrolului.DMI 4. Energie eficienta şi durabila Opera iunea 4. a biocombustibilului.1.1 Energie eficientă şi durabilă Opera iunea 4. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.Fondul de Mediu Programul na ional de îmbunatatirea a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati 1.2 – Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale 1. domeniul major de interven ie . Crt.Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate . Denumire obiectiv 6 Extinderea şi îmbunatatirea locurilor de joaca pentru copii Dezvoltarea şi infrastructurii sociale modernizarea 7 8 Reabilitarea şi iluminat public extinderea re elei de 9 Creşterea eficientei energetice (termice şi electrice) 10 Îmbunatatirea calitatii mediului .DMI 3.DMI 4.1 .DMI 3. care să conducă la economii de energie. 191 din 221 Nr.1.P.11 februarie 2008. a): Sprijinirea investi iilor în instala ii şi echipamente pentru întreprinderi din industrie. a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie 1.

eoliene.11 februarie 2008. solare.3 „Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului” Nr. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei. Denumire obiectiv Pag.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.Programul Opera ional Sectorial Mediu Axa 4 – Implementarea sistemelor de management pentru protec ia naturii DMI 4. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice şi termice.I.D. Crt.P. BACAU Intergroup engineering Încadrare Fonduri nerambursabile DMI 4. a biocombustibilului. a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie 2.1.Programul Opera ional Sectorial Transport Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transporturi în scopul creşterii protec iei mediului şi a sănătă ii publice şi siguran ei pasagerilor .31 decembrie 2013 DMI 3. Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversită ii şi Natura 2000 3.U. 192 din 221 . a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW).

Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Ghioceilor (există DALI) Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str. PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR Tabel 41: Lista proiectelor individuale şi bugetul estimat pentru implementarea Planului Integrat Valoare (exclusiv TVA) (mii euro) Valoare Valoare finan are finan are proprie Valoare finan are Procent Procent proprie cheltuieli cheltuieli nerambursabila finan are contribu ie eligibile neeligibile (mii euro) nerambursabil proprie (mii euro) (TVA) (mii euro) Nr.075. PE SURSE DE FINANTARE.610 1.906.str. destina ia de locuin e sociale TOTAL 12.str.049 2% 361.598 23.083 6.463 5.512 21.135.722 1.556 2% 258. PLANUL DE AC IUNE . reabilitare structura rutiera.902.951 2% 2% 1.335.891 503.610 98% 98% 119.134 4. Henri Coandă 9.512.Reabilitare infrastructura urbana str. PE SURSE DE FINANTARE 3.292. crt.Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 .975.097.P.683 12.409.083 22.str.046.098 1.366 208.U. Milcov Intersec ie Letea (DALI achizi ie) Obiectiv 4 .749 743.561 5.300 2% 148.707 22.537 782. 9 Mai .L.str.Modernizare Calea Moineşti (exista DALI).1.854 2% 2.439 1.829 98% 245.639 1.LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT. piste bicicleta Obiectiv 2 .864.358.610 1. LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT. I. Caragiale .390 98% 38. Vântului .449 98% 39.D. Miori ei .856.906. Denumire obiectiv 1 2 3 4 5 6 Obiectiv 1 . BACAU Intergroup engineering III. 193 din 221 .319.831 Total Finan are nerambursabila (euro) Total Contribu ie proprie (euro) Pag.Reabilitare infrastructura urbana Str.I.447. Vadu Bistri ei Obiectiv 3 .412 98% 38.

str.537 4. Aceste costuri nu reprezintă cheltuieli eligibile în cadrul Axei prioritare 1 a Programului Opera ional Reg Pag.300 148.129 609.000 3 Obiectiv 3 . Pasaj Calea Moineşti.008.098 119.I.655.581 503. L.610 21.IV.000 29.str.722 3.410.000 5 Primăria Municipiului Bacău 6 Obiectiv 6 – Reabilitare si modernizare imobil str.000 2 Primăria Municipiului Bacău 2010 2012 1.335. crt.109 4. dotări func ionale specifice pentru noua infrastructura de locuit.236.083 159.366 24. 9 Mai .Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 .000 2012 1.000 490.707 38.135.410.761 3.I.630 27.348 18.449 39.864. inclusiv pasaj Trebeş (exista DALI).155.940 22. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [4] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv.914.010.1 lei [1] Informa iile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv la sec iunea 1 – Informa ii privind solicitantul.452 2. etaj I . Străzi adiacente 2010 Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana.000 4.058.000 1. Vantului .628. Caragiale.610 49. reabilitare structura rutiera.891 258.134 5.000 5.856. 2 piste bicicleta 2010 Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: modernizare Calea Miori ei.str. 9.319. reabilitare Pasaj Letea 2010 2012 5.906.000 1.644. 9. modernizare Calea Moineşti4 benzi.576.355. 2010 2011 743.140 161.000 90. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în [2] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv.447.L.000 855.U.Reabilitare si dotare cu echipamente a Centrului social pentru ingrijire persoane varstnice (există DALI) 4 Primăria Municipiului Bacău Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: modernizare străzilor Milcov.P. I.Reabilitare infrastructura urbana str.Modernizare Calea Moineşti.030 2011 1. Milcov Intersectie Letea (DALI achizitie) Primăria Municipiului Bacău Obiectiv 4 .831 6.str. Străzi adiacente Anul începerii (5) Anul finalizării (6) Valoare nerambursabilă Contribu ie proprie Valoare Valoare finantare Valoare finantare proprie solicitată (VNS)[2] costuri eligibile finantare cheltuieli neeligibile proprie cheltuieli (lei) nerambursabila eligibile (euro) (TVA) (euro) (CPCE)[3] (lei) (7) (8) Total (lei) (10)=(7)+(8)+(9) 2012 12.215. Vadu Bistritei Solicitant[1] (3) Obiectiv şi activită i propuse 1 Primăria Municipiului Bacău (4) Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. (1) Denumire proiect (2) Obiectiv 1 .951 208.800 93. cu destinatia de locuinte sociale Primăria Municipiului Bacău Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban 2010 Obiectiv: Reabilitare si modernizare imobil str.463 7.000 156.D.829 245. Îmbrăcăminte rutieră. Miori ei .976. Îmbrăcăminte rutieră.512 1.857. cu destinatia de locuinte sociale Activitate: renovarea clădirilor degradate şi neutilizate şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activită i.049 361.000 9. piste bicicleta Obiectiv 2 .471 Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat[5] TOTAL (euro) 1 euro = 4.819.Reabilitare infrastructura urbana Str. Henri Coandă nr.854 2. Caragiale . în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [5] Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat.075.000 59.600 114.556 1.390 38.392. Henri Coandă nr.046. precum cele legate de echipa de management al PIDU.000 9. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [3] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv.048.282. BACAU Intergroup engineering Perioada de implementare Anexa 1 – Lista proiectelor individuale euro Buget proiect Costuri neeligibile (CN)[4] (lei) (9) Nr.482.064. 194 din 221 .

crearea de solu ii alternative de deplasare (biciclete).2012 Pag. 195 din 221 . risc de accidente auto 2. Calea Moineşti.628. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 1 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D. reabilitare pasaj Moineşti.D.amenajare 4 benzi . Aglomera ie şi ambuteiaje la intrarea în municipiu. pasaj Trebeş Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. timp îndelungat de aşteptare. Primăria Bacău. Centre Urbane Titlul proiectului Modernizare Calea Moineşti Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 14.U. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. Strate rutiere degradate 3. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare. creşterea gradului de accesibilitate Contribuie la atingerea obiectivelor strategice PIDU: Dezvoltare teritoriala prin îmbunatatirea infrastructurii urbane şi a accesului în zona urbana în cadrul Polului de dezvoltare urbana Grup inta Locuitorii polului urban. 1. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . oamenii de afaceri. îmbunatatirea condi iilor de deplasare pietonale Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera . Inexistenta amenajărilor siguran a circula iei (piste de bicicleta) 4. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane.reabilitare pasaje rutiere . Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic şi de tranzit al municipiului.M.I.I.293 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. creşterea capacitatii de trafic.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.piste biciclete .P.

Vadu Bistri ei Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. Primăria Bacău.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane. 9 Mai .P. 196 din 221 . Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 2. 9 Mai . creşterea capacitatii de trafic. risc de accidente auto 2. Vadu Bistri ei Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura rutiera urbana str.str. Strate rutiere degradate 3.U. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare.M. creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban. Miori ei . Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera .D. Vântului . alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .I.2012 Pag. Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare infrastructura urbana str.str.I. Miori ei . Aglomera ie şi ambuteiaje.902 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. oamenii de afaceri.str.str. Vântului .263. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 2 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D. 1.str.îmbrăcămintea rutiera . cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. timp îndelungat de aşteptare la semafoare.str.

Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare infrastructura urbana Str. Aglomera ie şi ambuteiaje.976 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 3 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D. I.str.P. Primăria Bacău.D. Str. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului.Intersec ie Letea Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Reabilitare Infrastructura rutiera. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare.L.110.I.L.2012 Pag. creşterea capacitatii de trafic. Caragiale . cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane.str. Strate rutiere degradate 3. 197 din 221 .îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 7.Intersec ie Letea Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. Caragiale . alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.I. oamenii de afaceri.îmbrăcămintea rutiera . Milcov . 1. creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban. timp îndelungat de aşteptare la semafoare. I. Milcov . risc de accidente auto 2.M.U. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera . cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău.

îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 1. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare.2012 Pag.306. risc de accidente auto 2.D. 198 din 221 .P. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.I. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 4 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D.U. Primăria Bacău.M. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera .098 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. Aglomera ie şi ambuteiaje. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. creşterea capacitatii de trafic.îmbrăcămintea rutiera . creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban.I. 1. timp îndelungat de aşteptare la semafoare. oamenii de afaceri. Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare Pasaj Letea Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane. Strate rutiere degradate 3. reabilitare pasaj Letea Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1.

Indicatori Imbunatatirea serviciilor sociale Cresterea posibilitatilor de asistenta sociala Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura sociala . Dotari minime si starea cladiri degradata Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea şi îmbunătă irea serviciilor sociale. .Dotări interioare (instala ii.P.P. echipamente medicale specifice) . 199 din 221 . BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 5 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3.U. dotări pentru asigurarea condi iilor de climatizare.Modernizarea utilită ilor aferente obiectivului. siguran a la foc. Obiectivul specific al proiectului îl constituie reabilitarea Căminului de bătrâni Grup inta Locuitorii polului urban.D. Locuri insuficiente de asigurare asistenta persoanelor varstnice 2. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. echipamente.S.Serviciul Public de Asisten ă sociala Probleme de baza (justificare nevoi) 1. str.A.2. Primăria Bacău.Refacerea/amenajarea cladire . „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Titlul proiectului Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban Localizare: Intravilan municipiul Bacău.Realizarea de amenajări peisagistice . Personal insufiecient 3. Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 931.I. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . Ghioceilor Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect S.471 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.2011 Pag.

vor ajunge în situa ia de a se confrunta cu fenomenul de marginalizare socială.S.U.A.P.Serviciul Public de Asistenta sociala Probleme de baza (justificare nevoi) 1. Henri Coanda 9. .473. .corpuri de încălzire statice) . Calitate precara a spatiilor cu destina ie asistenta sociala 3. str. cu destina ia de locuin e sociale Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban Localizare: Intravilan municipiul Bacău. devenind o categorie vulnerabilă.030 euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.D. Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 1.Construc ia unui sistemului electric. 200 din 221 .2.Construc ia unui sistem modern de alimentare cu apă şi canalizare. Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetă enilor servicii publice şi acces la locuin e sociale Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului Reabilitare clădire şi dotare cu echipamente Obiectivul specific al proiectului îl constituie reabilitarea şi amenajarea clădirii Grup inta Tinerii peste 18 ani ce au dobândit capacitate deplină de exerci iu. amenajarea de locuin e sociale Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetă enilor servicii publice şi acces la locuin e sociale Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Extindere infrastructura sociala . Primăria Bacău. „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Titlul proiectului Reabilitare şi modernizare imobil str.pentru spa iile ce fac obiectul documenta iei. Henri Coanda Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect S. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . . Tinerii cu vârsta peste 18 ani.Construc ia unui sistem termic (instala ie distribu ie .616. ce provin din cadrul Centrelor de Plasament din Municipiul Bacău Indicatori Asigurarea de servicii sociale pentru tineri. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 6 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3. care provin din centrele de plasament.2011 Pag. şi care nu mai pot fi integra i în familiile din care provin.P. expus 2.I.732 Euro Locuin e sociale: 1.

201 din 221 .P. CU LOCALIZAREA PROIECTELOR INDIVIDUALE COMPONENTE ALE PLANULUI Harta 25: Localizarea proiectelor propuse prin PIDU Obiectiv 2 Obiectiv 1 Obiectiv 3 Obiectiv 5 Obiectiv 4 Obiectiv 6 Pag.I.D.U. BACAU Intergroup engineering 3. HARTA ORASULUI/MUNICIPIULUI.2.

D. cu destinatia de locuinte sociale Pag. Henri Coandă nr.U.P. 202 din 221 . 9. BACAU Intergroup engineering Reabilitare si modernizare imobil str.I.

203 din 221 . BACAU Intergroup engineering PROIECTUL MODERNIZARE CALEA MOINESTI: PROIECTUL MODERNIZAREA CALEA MOINESTI (REABILITARE PASAJ TREBES): PROIECTUL MODERNIZAREA CALEA MOINESTI (REABILITARE PASAJ TREBES): Pag.P.D.I.U.

MIORITEI: Pag.I.D.U. 204 din 221 . VADUL BISTRITEI: PROPUNERE REABILITARE STR. 9 MAI: PROPUNERE REABILITARE STR.P. BACAU Intergroup engineering PROPUNERE REABILITARE STR.

U. 205 din 221 .D.P. BACAU Intergroup engineering PROPUNERE REABILITARE STR.CARAGIALE: PROPUNERE PENTRU REABILITARE CENTRUL SOCIAL INGRIJIRE PERSOANE VARSTNICE (GHIOCEILOR) PROPUNERE PENTRU AMENAJARE LOCUINTE SOCIALE: Pag. MILCOV .I.

D. incluzând Primarul şi Vice-Primarul. Figura 1: Organigrama Primăriei Municipiului Bacău Sursa: primăria bacau.7) Tabelele 26 şi 27 prezintă componen a pentru fiecare proiectul individual în parte. Serviciul Investi ii · Biroul pentru Achizi ii Publice · Direc ia Economica.1 Denumirea structurii şi pozi ia acesteia în cadrul organigramei Primăriei Primăria Bacău prin structura sa coordonează şi controlează activitatea direc iilor. MANAGEMENTUL IMPLEMENTARII PLANULUI INTEGRAT 3. BACAU Intergroup engineering 3.7: Compartimente de specialitate relevante în cadrul Primăriei: · Direc ia Tehnica.2.4 UIP-PIDU 2 pentru Proiect 5. precum şi cu serviciile subordonate Primăria care vor beneficia direct de proiectele individuale 1.3. pentru: • Monitorizarea implementării PIDU • Propunerea paşilor necesari urgentării PIDU oricând va fi cazul • A lua în considerare propuneri de amendare a contractelor de finan are • A asigura conformitatea cu prevederile legale • A coordona asisten ă pentru PIDU şi proiectele individuale fata de alte proiecte de investi ii publice şi private aflate în implementare. UM-PIDU înfiin ată în cadrul Biroului pentru Proiecte Integrare Europeană va colabora cu toate compartimente de specialitate relevante ale Primăriei.6.3 şi 4) Serviciile subordonate Primăriei · Serviciul Public de Asisten a Sociala (beneficiar proiecte 5.3. serviciilor şi birourilor de specialitate care i-au fost încredin ate prin organigrama aprobată de Consiliul local la propunerea primarului şi anume: Direc ia Juridică Administra ie Locală Direc ia Administra ia Pie elor Direc ia Patrimoniu Direc ia Drumuri Publice Direc ia Economică Direc ia Servicii Publice Direc ia Tehnica Direc ia Impozite şi Taxe Locale Serviciul Urbanism.U.ro Pag. Amenajarea Teritoriului Alte servicii: Agen ia de Dezvoltare locală Bacău Poli ia Primăriei Municipiului Bacău Serviciul Voluntariat pentru Situa ii de Urgen ă Serviciul Public de Asisten ă Socială Pentru implementarea PIDU s-au constituit prin decizia Primarului două structuri: Unitatea de Management a PIDU (UM-PIDU). 206 din 221 . care cuprinde Unitate de Coordonare a PIDU (UC-PIDU) precum şi 2 Unită i de Implementare (UIP-PIDU) a Proiectelor Individuale: UIP-PIDU 1 pentru Proiect 1. Comitetul de Monitorizare PIDU se va întruni lunar pentru a analiza progresul şi pentru a analiza strategia de ansamblu fa ă de realizarea PIDU.3.P.2.4 şi 5. care pot să fie identificate în cadrul organigramei Primăriei (Figura 1). Pentru implementarea PIDU.6 Comitetul de Monitorizare PIDU (CM-PIDU).2.I.3. alcătuit din 2 membri. Serviciul Buget · Direc ia Drumuri Publice (beneficiar proiecte 1.6.

BACAU Intergroup engineering Pag.P.I.U.D. 207 din 221 .

9 Mai . inclusiv pasaj Trebeş (exista DALI).str. 208 din 221 .D. Milcov Intersec ie Letea (DALI achizi ie) Obiectiv 4 Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice (există DALI) Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str.I.str.U.P. destina ia de locuin e sociale Asistent Manager Asistent Asistent financiar proiect proiect tehnic contabil Expert achizi ii Responsabil Coordonator financiar UM Proiect 2 Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 *Se vor completa de către Autoritatea locală Numele şi func ia persoanelor responsabile pentru fiecare proiect în parte. Caragiale str. reabilitare structura rutiera. Vadu Bistri ei Obiectiv 3 Reabilitare infrastructura urbana Str. BACAU Intergroup engineering Tabel 42: Resurse umane alocate pentru PIDU Nr. Vântului str. în func ie de specialită ile cerute în tabelul de mai sus.L. Pag. Proiect 1 Denumire Obiectiv 1 Modernizare Calea Moineşti. piste bicicleta Obiectiv 2 Reabilitare infrastructura urbana str. Miori ei . Henri Coandă 9. I.

............................ Biroul pentru achizi ii publice Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Proiect 1........2 Responsabilită ile UM-PIDU Tabel 43: Responsabilită ile pentru proiectele individuale PIDU încredin ate direc iilor /serviciilor /birourilor/personalului din cadrul Primăriei Bacău Proiect 1...... Expert Achizi ii ........ Asistent de proiect ............. Asistent tehnic ................2.....6 Se stabilesc din cadrul structurilor Primăriei Bacău..4.......... Coordonator UM-PIDU ................ Manager de proiect ..............................3..................2.......4.................................. Manager de proiect .... 4 ......................6 Proiect 1 Proiect 2 Direc ia Economică Direc ia integrare europeană Direc ia Tehnică.....3............. (în conformitate cu tabelul 39 de mai sus) Pag.... Asistent de proiect .....................3....3....................... Expert Comunicare Serviciul Public de Asisten ă Proiect 5............2...............................................U.. Asistent tehnic ..... Manager de proiect 5 . Serviciul Buget Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Serviciul drumuri publice Proiect 1.............. .. Asistent tehnic .6 Proiect 1 Proiect 2 Serviciul financiar contabil.. Asistent de proiect .... Asistent financiar contabil Ec..............3... Asistent financiar contabil Ec.............5........................................5......................... persoane de la Serviciile men ionate mai sus............... 2......................... Asistent tehnic ......................................................................... ................. Manager de proiect .... ... Manager de proiect ................ Manager de proiect .......................... care să răspundă de buna desfăşurarea a proceselor descrise mai jos şi care vor îndeplini atribu iile men ionate în tabelele de mai jos..5..... .......................... Asistent financiar contabil Ec........... . Responsabil financiar Ec........P..............................D...... BACAU Intergroup engineering 3............... Asistent tehnic ........ 6 Socială Cabinet primar Proiect 1.................... Asistent de proiect . Asistent financiar contabil Ec.......................... ......... Asistent financiar contabil Manager de proiect ..............4...............6 Proiect 1............I......... 3............................ nominal............................. 209 din 221 ......... Asistent financiar contabil Ec............................................... Asistent de proiect ..2...5...4.... Asistent de proiect ............. Asistent tehnic ... Manager de proiect ................................... ..... Manager de proiect 6 ....................

procese verbale pregătirea de conferin e de presă.U. sistemul informativ.I. Derulare a activită ilor de Elaborarea cererilor de pre-Procese verbale ale natura financiară aferente finan are şi a cererilor de întâlnirilor de lucru lunare. Prezentarea Planului Integrat cu respectarea regulilor impuse: conferin e de presa. de difuzare/afişare a materialelor publicitare. autocolante. Stabilirea şi îmbunătă irea în mod constant a sistemelor şi instrumentelor pentru gestionarea PIDU (proceduri. rapoarte financiare aferente rapoartelor de progres pentru furnizate de Unită ile de implementare a proiectelor individuale a modului de derulare a activită ilor financiare aferente acestor proiecte. ii) Frecven a şi rigurozitatea analizelor interne privind stadiul implementării PIDU va reduce riscurile de întârziere şi de a efectua cheltuieli neeligibile. 3. intranet) Asigurarea func iei de secretariat tehnic pentru Comitetul de Monitorizare PIDU. Analiza pe baza situa iilor. Procese verbale de natură tehnică aferente şi a elementelor diverse din întâlnirilor de lucru lunare. Se realizează: Raportări diverse. bannere. 210 din 221 . Realizarea publicită ii prin organizarea materialelor de pliante. Procesele mai sus men ionate sunt cuprinse în pistele de audit întocmite pentru fiecare proiect individual. pentru fiecare proiect individual în parte. Coordonare şi control intern. 4. 5. Analiza pe baza situa iilor furnizate de Unită ile de implementare a proiectelor individuale a modului de derulare a activită ilor tehnice aferente acestor proiecte. mass media a proiectului. Interfa ă cu ADR Nord Est şi AMPOR. Prezentarea din timp a problemelor cu care se confrunta proiectele şi încercarea de solu ionare coerenta a acestora împreuna cu ADR Nord Est şi AMPOR. proiectelor individuale. mape de prezentare. Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect sunt prezentate sintetic în tabelele de mai jos.P. Planificarea temporală şi financiară. Proiectelor individuale. Procedurile de atribuire pentru achizi iile de lucrări. Corelarea modului de implementare a activită ilor din cadrul proiectelor individuale în vederea asigurării atingerii indicatorilor propuşi prin Planul Integrat. Gestionarea contractelor cu prestatorii de servicii în cadrul proiectelor individuale (consultan ă. Certificate de calitate pentru lucrările executate. certificate de conformitate. audit şi a propunerilor cuprinse în acestea cu luarea de decizii referitoare la modul de rezolvare a elementelor critice / aspectelor negative semnalate. Auditarea implementării Corelarea rapoartelor de Planuri de remediere a proiectului. Rela ionare directa cu AMPOR prin ADR Nord Est. Se întocmesc: Procese verbale de participare la întâlniri şi Liste cu recomandări realizate de către ADR Nord Est . Pag. liste de prezen a. Propuneri de controlare/eliminare a riscurilor ce pot sa apară în raport cu realizarea optima a indicatorilor propuşi în PIDU. 2. anun uri în presa locala. audit extern). Legăturile între aceste procese sunt: i) Periodicitatea raportărilor are impact în planificarea financiara iar aceasta din urma va determina graficul de plă i pentru furnizori.AMPOR. BACAU Intergroup engineering UM-PIDU gestionează următoarele procese: 1.D. spot radio. bunuri şi servicii. Certificate de audit. Rapoarte de analiza a indicatorilor de atins şi asupra modului de atingere a indicatorilor propuşi. rambursare. Derulare a activită ilor de Pregătirea caietelor de sarcini. transmiterea de invita ii. afişe. Comentarii asupra rapoartelor de audit.

o Monitorizarea şi evaluarea progreselor atinse în implementarea proiectului individual/proiectelor individuale. Coordonator UM-PIDU o Coordonarea implementării PIDU verificând calitatea şi conformitatea procesului de implementare Coordonarea Rela iei cu ADR Nord Est. o Publicarea procedurilor şi pistelor de audit actualizate în intranet. o Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a interfe ei cu ceilal i membri ai UIP-PIDU. o Coordonarea implementării proiectului individual (sau proiectelor individuale) în colaborare cu coordonatorul UM-PIDU. o Coordonarea Secretariatului Tehnic a Comitetului de Monitorizare.U. Asistent Tehnic . o Coordonarea elaborării strategiei de gestionare a riscurilor. o Arhivarea în dosare şi foldere electronice a fişierelor de proiect. o Negocierea cu AMPOR şi stipularea eventualelor acte adi ionale. o Asigurarea bunei desfăşurări a activită ilor administrative din cadrul Planului o Integrat de Dezvoltare Urbana. o Elaborarea rapoartelor tehnice. BACAU Intergroup engineering Tabel 44: Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect 1. o Asigurarea conformită ii cu auditul extern şi intern. Asistent de Proiect 4. o Asigurarea comunicării interne eficace în cadrul UIP. cu alte departamente relevante din Primărie. o Coordonarea procesului de evaluare şi raportare cu prestatorii (pentru contractele de servicii de consultan ă şi audit extern).D. exper ii sau mandata i ai institu iilor finan atoare.I. o Coordonarea monitorizării şi evaluarea periodica a progreselor atinse în implementarea proiectelor individuale. 211 din 221 2. o Asigurarea ca PIDU va atinge obiectivele preconizate. o Coordonarea asisten ei tehnice şi altor consultan e externe. o Gestionarea contractelor încheiate cu prestatorii de servicii. AMPOR şi cu comunitatea locala. Pag. Managementul resurselor umane. o Coordonarea pregătirii documenta iilor de atribuire şi lansarea procedurilor de atribuire (pentru contractele de servicii de consultan ă şi audit extern). o Realizarea documenta iilor pe baza cărora se vor realiza analizele de progres asupra proiectelor individuale. o Elaborarea planului financiar pentru implementarea PIDU. o Asigurarea asisten ei pentru Managerul de Proiect. o Planificarea şi coordonarea şedin elor săptămânale cu compartimentele de specialitate şi alte departamente implicate în implementarea PIDU.P. Manager de Proiect 3. o Centralizarea rapoartelor tehnice şi financiare şi a cererilor de rambursare. o Încadrarea şi men inerea proiectului/proiectelor în condi iile de eligibilitate a sursei de finan are. o Reprezentarea Beneficiarului în cadrul vizitelor pe teren ale institu iilor finan atoare. o Coordonarea elaborării procedurilor interne şi a pistelor de audit. o Avizarea documenta iei de atribuire înainte de lansarea în SEAP (pentru contracte gestionate de către compartimentele de specialitate). o Contribuirea elaborării procedurilor de implementare / raportare a proiectelor individuale. o Monitorizarea atingerii obiectivelor legate de şansele egale şi acces nediscriminator la beneficiile produse de PIDU. o Avizarea tuturor rapoartelor şi cererilor de rambursare privind proiectul individual gestionat. o Elaborarea documenta iei de atribuire pentru contractarea lucrărilor şi serviciilor de dirigen ie de şantier pentru proiectele individuale. o Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/ac iunile /activită ile derulate. o Avizarea plă ilor către prestatorii pentru lucrări şi servicii.

D. o Efectuarea înregistrărilor contabile din tranzac iile PIDU.U. o Asigurarea pe tot parcursului Planului Integrat a interfe ei cu exper ii institu iilor finan atoare. o Elaborarea şi asigurarea transmiterii anun urilor în presa locala sau na ionala. o Elaborarea rapoartelor de implementare pentru AMPOR – partea financiara. o Elaborarea cererilor de prefinan are a proiectelor individuale. o Verificarea documenta iei financiare necesare solicitării cererilor de plata o aferente transelor intermediare. privind corectitudinea şi exactitatea datelor şi informa iilor con inute în documentele întocmite. o Răspunderea. o Elaborarea documenta iei de atribuire pentru contractarea serviciilor de publicitate pentru proiectele individuale. o Asigurarea desfasurarii auditului extern în mod eficient. o Elaborarea cererilor de rambursare a proiectelor individuale. o Monitorizarea implementării PIDU din punct de vedere financiar. o Reprezentarea Primăriei Municipiului Bacău în cea ce priveşte aspectele financiare ale contractelor de finan are. Asigurarea pe tot parcursul derulării Planului Integrat a interfe ei cu exper ii institu iilor finan atoare.I. o Prevederi privind func ionarea şi dezvoltarea structurii în intervalul preconizat pentru implementarea PIDU 5. 212 din 221 . potrivit dispozi iilor legale. o Monitorizarea şi verificarea derulării tuturor achizi iilor din Planul Integrat. o Verificarea conformită ii costurilor eligibile şi ne-eligibile în implementarea proiectelor individuale. o Sprijinirea elaborării planului financiar pentru implementarea PIDU. Responsabil financiar Pag. Expert achizi ii 9. Consultant tehnic 6. o Verificarea şi respectarea condi iilor impuse prin Manualul de Identitate o Vizuala în realizarea şi promovarea proiectelor individuale din cadrul Planului Integrat.P. o Coordonarea achizi iilor cu particularizare pe tipul de procedura de achizi ie publica ce trebuie aplicata conform legisla iei în vigoare în func ie de sumele din liniile bugetului. o Elaborarea rapoartelor financiare ale proiectelor individuale. Asistent financiar/contabil 7. o Păstrarea arhivelor cu documente justificative contabile. o Asigurarea desfasurarii întâlnirilor oficiale interne şi externe. o Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/ac iunile/ activită ile derulate. o Asigurarea Rela iei cu media şi managementul transparen ei decizionale. Expert comunicare 8. BACAU Intergroup engineering o Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a bunei desfăşurări a activită ilor de ordin strict tehnic. o Verificarea rapoartelor financiare. o Asigurarea aducerii la îndeplinire cu corectitudine a indicatorilor tehnici propuşi în Planului Integrat prin analize a lucrărilor civile împreuna cu Dirigin ii de Şantier.

7. COMUNICARE EXTERNA Comunicarea externa va fi adresata atât către cetă eni cât şi către ADR Nord Est şi AMPOR şi/sau alte autorită i relevante. Pag. 60(f). PERFORMAN A/MANAGEMENTUL RISCULUI UM-PIDU ac ionează pe baza obiectivelor clar stabilite la nivel atât individual cât şi de echipa. prin: COMUNICARE INTERNA Şedin e săptămânale coordonate de către UM-PIDU la care vor participa în mod obligatoriu reprezentan ii celor sase servicii/birouri relevante pentru PIDU. Raportare lunare către Comitetul de Supraveghere. Performan ele sunt monitorizate prin şedin e regulate. împreuna cu reprezentan ii celor doua institu ii subordonate beneficiare de proiecte 6. juridic. 4. INFORMARE ŞI COMUNICARE Procedurile interne pentru procesul de gestionare PIDU prevăd ca sub-procesul de informare şi comunicare sa fie gestionat într-un mod sistematic. vor duce la atingerea obiectivelor propuse de PIDU în mod optim. audit intern).P. Realizarea de Rapoarte de audit coerente şi corecte care. Analiza şi gestionarea riscurilor aferente perioadei de implementare a PIDU. Gradul de risc este stabilit având în vedere următoarele criterii: întârzierile fa ă de cronograma aprobata prin contractul de finan are. 2. plus alte persoane desemnate pentru implementare PIDU în cadrul serviciilor generale (de ex. 3. Şedin e ale Comitetului de Monitorizare care vor avea periodicitate lunara.I. BACAU Intergroup engineering MONITORIZAREA PIDU Monitorizarea implementării PIDU se va realiza respectându-se următoarele etape principale: 1. MEDIU DE CONTROL UM-PIDU func ionează pe baza fiselor de post pentru fiecare membru al UM. Minutele fiecărei şedin e vor fi elaborate de către Asistentul de Proiect şi publicate în sistemul intranet prin grija compartimentului de specialitate. special invitate. raportări şi planuri de remediere în cazul devierilor fa ă de planurile aprobate. 15 şi 1083/2006 art. 213 din 221 . Resursele interne de in un nivel de educa ie şi experien a relevantă corespunzătoare (a se vedea tabelul mai jos). activitatea de monitorizare a PIDU se va realiza pe baza unor Rapoarte de audit cu rol în supravegherea continua a modului de realizare a activită ilor. mediu respectiv ridicat. Întâlniri săptămânale pentru a analiza progrese şi probleme. în cadrul sistemei de planificare prezentate în pistele de audit. Lista indicatorilor de atins prin PIDU.D. Activitatea de monitorizare va avea la baza următoarele documente: Gantt-urile propuse în cadrul Proiectelor Individuale Rapoarte de audit. prin punere în aplicare. apari ia cheltuielilor care nu pot sa fie acoperite din POR şi impactul financiar al acestora. Respectând Regulamentul CE 1828/2006 art.U. Sistemul de repartizare a sarcinilor de lucru şi de coordonare a activită ii sunt clar stabilite în procedurile interne. Riscurile sunt analizate sistematic şi fiecare proiect este clasificat după grad de risc scăzut.

În consecin ă. evaluarea va fi prezentata de către UM-PIDU în cadrul şedin elor cu Comitetul de Monitorizare PIDU. în fiecare luna) a stadiului proiectelor atât fizic cât şi financiar. Toate materialele de comunicare externa realizate. Avizează plă ile către prestatori. vor fi publicate după caz în situl web al Primăriei – sec iunea dedicata PIDU. CONTROL/AUDIT UM-PIDU va dezvolta proceduri interne pentru toate procesele care încă nu sunt procedurate în cadrul Primăriei. Primăria Bacău asigura toate resursele necesare func ionării sale. DLAF. cu sprijinul consultan ilor externi contracta i în acest scop în cadrul fiecărui contract de finan are pentru proiectele individuale. listele de verificare. Efectuează plă ile către prestatori. Audit Intern Monitorizarea actelor normative X relevante şi diseminarea lor în sistemul intranet Elaborarea şi actualizarea procedurilor interne şi a pistelor de X audit şi publicarea acestora pe internet Elaborarea planului financiar X pentru implementarea PIDU Elaborarea strategiei de X management al riscurilor. SCHEMA RELA IILOR INTRA ŞI INTER-INSTITU IONALE ALE STRUCTURII UM-PIDU va conlucra cu ADR Nord Est şi AMPOR precum şi cu toate Autoriza iile cu competen a privind implementarea fondurilor europene (Autoritatea de Certificare şi Plata. Gestionează clarificările. Comunicarea cu ADR Nord Est şi AMPOR va fi realizata de către Coordonatorul UM-PIDU. Primăria va înfiin a un punct de informare în vederea consolidării dialogului cu cetă enii din zona de ac iune PIDU. Comisia Europeana). RESURSELE FINANCIARE CARE ASIGURA FUNC IONAREA UM-PIDU UM-PIDU este încadrata în organigrama Primăriei Bacău şi este alcătuita din func ionari publici. documentele de procesat (atât ca intrări cât şi ca ieşiri).D. Juridic. Gestionează contractele semnate cu prestatorii pentru lucrări şi servicii.P.I. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU.U. Achizi ii. X X X X Pregătesc caietele de sarcini. Direc ia Economică. X Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Strategia de implementare PIDU prevede evaluarea formala frecven a (min. activită ile şi Responsabilită ile aferente. UM-PIDU va colabora cu serviciul de Rela ii cu publicul. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Evaluează ofertele primite. Autoritatea Na ionala de Audit. Negocierea acordului de X finan are cu AMPOR şi a eventualelor acte adi ionale Negocierea cu AMPOR a X contractelor pentru proiectele individuale Contractarea lucrărilor şi a Avizează documenta ia de atribuire serviciilor de dirigen ie de şantier înainte de lansarea sa în SEAP. Rela ii cu Public. Tabel 45: Rela iile intra-institu ionale UM -PIDU Activitatea UM-PIDU Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. Procedurile sus men ionate vor cuprinde baza legala. sau /şi în intranet. Serviciu Public Asisten ă Socială Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. BACAU Intergroup engineering Pentru comunicarea externă către cetă eni. 214 din 221 . Pag. metodele de arhivare şi localizare a arhivelor. precum şi procesele verbale privind întâlnirile publice. modelele eventuale de utilizat.

(la invita ia UM PIDU). Elaborează cererile de rambursare. Transmite cererile de prefinan are către ADR NE.U. Gestionează contractele semnate cu prestatorii de servicii. Gestionează clarificările. Planifică şi coordonează şedin ele săptămânale cu compartimentele de specialitate şi alte departamente (daca este cazul). Participă la şedin ele săptămânale. Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Elaborează rapoartele tehnice şi financiare privind implementarea PIDU (de transmis către AMPOR). Avizează plă ile către prestatori. Gestionează func ionarea punctului de informare Pag. Gestionează clarificările. Activitatea Contractarea serviciilor de publicitate UM-PIDU Avizează documenta ia de atribuire înainte de lansarea sa în SEAP. Evaluează ofertele primite. Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Efectuează plă ile către prestatori.Organizează şedin ele Comitetului şi furnizează asisten ă la desfasurarea lor. Pregăteşte şi transmite documentele pentru informarea Comitetului de Monitorizare. Furnizează informa ii şi/sau prezintă stadiul de implementare al proiectelor individuale. Avizează plă ile către prestatori. Gestionează raportul cu prestatorii de servicii. Men ine rela iile cu ADR Nord Est şi AMPOR. Elaborează rapoartele privind implementarea proiectelor individuale.D. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Dezvoltă şi implementează ac iunile de informare pentru comunitatea locală. Evaluează ofertele primite. Juridic. Organizează întâlnirile publice cu cetă enii. Gestionează raportul cu prestatorii de servicii. Achizi ii. Colectează informa iile necesare pentru cererile de rambursare. Planifică ac iunile de informare/comunicare pentru comunitatea locală. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. pregătind caietele de sarcini. pregătind caietele de sarcini.P. Avizează plă ile către prestatori. Asigurarea comunicării cu ADR Nord Est şi AMPOR Asigurarea comunicării cu comunitatea locală Ac ionează ca şi compartiment de specialitate. Efectuează plă ile către prestatori. le publică în intranet. Colectează informa iile necesare pentru rapoartele tehnico-financiare. BACAU Intergroup engineering Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. Evaluează ofertele primite.I. X Asigurarea conformită ii contabile a cheltuielilor. Participă la şedin ele săptămânale. Contractarea serviciilor de consultan ă Contractarea serviciilor de audit extern Elaborarea cererii de prefinan are Elaborarea cererilor de rambursare Elaborarea rapoartelor tehnice şi financiare Desfăşurarea şedin elor săptămânale Asigurarea func iei de Secretariat tehnic pentru Comitetul de Monitorizare. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Direc ia Economică. Transmite cererile de rambursare către ADR NE. Rela ii cu Public. Audit Intern Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Gestionează clarificările. Serviciu Public Asisten ă Socială Pregătesc caiete de sarcini. ulterior. Ac ionează ca şi compartiment de specialitate. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Elaborează cererile de prefinan are. Pregăteşte minutele întâlnirilor şi. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Pregăteşte materialele de comunicare. Efectuează plă ile către prestatori. 215 din 221 .

strategia va fi consolidata prin o consultare continua cu comunitatea locala asupra priorită ilor viitoare şi cu beneficiarii proiectelor implica i în evaluarea succesului proiectelor. Juridic. pentru a lucra în parteneriate şi de a îmbunătă i via a economica. Audit Intern Activitatea Asigurarea rela iei cu media şi managementul transparen ei decizionale Realizarea şi men inerea bazei informa ionale a PIDU Monitorizarea şi evaluarea periodică a progreselor atinse în implementarea proiectelor individuale UM-PIDU Planifică ac iunile pentru asigurarea transparen ei decizionale. Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. Pentru asigurarea ca programul va avea un impact durabil. 216 din 221 . Rela ii cu Public. Monitorizează respectarea Furnizează date necesare procedurilor de implementare. acolo unde prestarea serviciilor a demonstrat metode inovative şi prin care au fost rezolvate cu succes problemele. Consiliul Municipal va lucra cu organiza iile partenere pentru a dezvolta şi sus ine activită ile de dezvoltare economica din zona. Astfel. Furnizează datele necesare pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor în implementarea proiectelor (de ex. Impactul planului va fi măsurat în ceea ce priveşte efectivitatea sa de a adresa problemele zonei şi de a dezvolta structuri pentru angajarea comunită ii locale. Pag. Colectarea informa iilor necesare pentru activită ile de audit intern şi extern. Furnizează date necesare pentru monitorizarea aspectelor procedurale. Comunitatea locala va deveni mai capabila de a beneficia de avantajele noilor ini iative. BACAU Intergroup engineering Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. Furnizează datele necesare pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor în implementarea proiectelor (de ex. Va sprijini întreprinderi pentru a putea profita de noile oportunită i ale pie ei din zona şi prin alte programe.I. Achizi ii. Culegerea documentelor şi informa iilor relevante precum şi totodată publicarea acestora pe Intranet. Monitorizează încadrarea şi men inerea proiectelor în condi iile de eligibilitate a sursei de finan are. Serviciu Public Asisten ă Socială Elaborează comunicate de presa/note informative privind stadiul de implementare al PIDU.3. pentru monitorizarea aspectelor procedurale. Direc ia Economică. Consiliul Municipal se va asigura ca proiectele vor fi implementate pe durata de implementare a planului şi ca totodată vor exista fonduri de sus inere a noilor activită i economice comunitare. Insa. privind aspectele financiare). Procesul de consultare dezvoltat în timpul programului va capabiliza prestatorii locali de servicii pentru a inti mai bine nevoile reale ale popula iei locale. Strategia Municipalită ii Bacău este construita pe trei elemente distincte: PE DURATA PIDU PIDU Bacău va conlucra cu oricare alte proiecte de investi ii publice şi private în zona. Verificarea calitativă a procesului PIDU Suportarea activită ilor de audit intern şi extern. LA FINALIZAREA PROGRAMULUI Anumite proiecte au o via ă determinata. acestea vor fi absorbite pentru ca proiectele vor avea abilitatea de a atrage resursele suplimentare necesare. 3. privind aspectele tehnice).P. Impactul PIDU va contribui pozitiv şi vizibil la atingerea obiectivelor avute în vedere.U. Elaborarea strategiei începe din ziua întâi pentru asigurarea ca planurile de continuare a procesului începute prin PIDU sunt implementate. se va crea un mediu urban favorabil pentru dezvoltarea vie ii comunitare şi economice. DUPA FINALIZAREA PROGRAMULUI Programul are ca scop creşterea sustenabilită ii economice în zona selectata. Identificarea documentelor şi informa iilor relevante. Monitorizează şi evaluează respectarea calendarului de lucru preconizat pentru fiecare proiect individual.D.3 Strategie Consiliul Municipal Bacău va utiliza PIDU în vederea dezvoltării unei abordări locale a dezvoltării integrate urbane.

U.D. Grupul de lucru convine asupra proiectelor prioritare în cadrul planului integrat 5. Evenimentele se vor desfăşura astfel: 1. Prezentarea proiectelor prioritare pe pagina de internet a primăriei.Planuri integrate de dezvoltare urbana. PLANUL DE AC IUNE . precum şi în cadrul graficului de realizare a lucrării. Programul de informare şi consultare a publicului coincide cu finalizarea elaborării capitolelor componente ale Planului Integrat de Dezvoltare Urban.I. CARACTERIZAREA GENERALA A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA MUNICIPIUL BACĂU II. vor fi depuse documentele necesare pentru finan area proiectele din cadrul Planului integrat. se asigură calendarul de activită i aferent procesului de implicare a popula iei urbane în procesul de elaborare a planului integrat. la nivelul municipiului. PE SURSE DE FINANTARE Planul integrat urmează a fi depus spre evaluare la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuin ei. Grupul de lucru este formalizat. INFORMARE ŞI CONSULTARE PUBLICĂ ÎN PROCESUL ELABORĂRII PLANULUI Primăria Municipiului Bacău pune la dispozi ie pentru informare şi consultare varianta de lucru a Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Polului de creştere Bacău. Întâlnirea de lucru a grupului privind strategia planului integrat Grupul de lucru convine asupra strategiei planului integrat 4. STRATEGIA DEZVOLTARII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA III. Strategia este prezentat pe pagina de internet a primăriei. Întâlnire public privind strategia planului integrat Cetă enii sunt consulta i în şedin ă publică privitor la strategia planului integrat Întâlnirea de lucru a grupului privind proiectele prioritare în cadrul planului integrat. potrivit celor specificate în fiecare capitol.Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor . Axa prioritara 1 . 217 din 221 . Acesta reprezintă un document obligatoriu pentru accesarea Programului Opera ional Regional 2007-2013. Stabilirea grupului de lucru prin decizia primarului. Sunt identificate entită ile institu ionale şi organiza ionale care trebuie implicate în procesul de elaborare a planului integrat 3. Proiectele prioritare sunt prezentate pe pagina de internet a primăriei. BACAU Intergroup engineering IV. Scrisoarea de informare este amplasată pe pagina de web a primăriei municipiului Bacău. Cetă enii municipiului sunt informa i privind inten ia primăriei de a elabora planul integrat de dezvoltare urbană 2.1 . Prezentarea strategiei planului integrat pe pagina de internet a primăriei.P. Planul este structurat pe 3 capitole mari: I. Cetă enii sunt consulta i în şedin ă publică privitor la proiectele prioritare în cadrul planului integrat Informarea publicului pe parcursul elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urban are următoarele obiective: Pag. Domeniu major de interven ie 1. Ulterior aprobării acestuia.LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT.poli urbani de creştere. Planul de informare a publicului în procesul elaborării planului integrat În vederea informării şi consultării comunită ii locale privind planul integrat. Identificarea grupului de lucru pentru elaborarea planului integrat. ce reprezintă Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional Regional. Întâlnire public privind proiectele prioritare 6.

2001. TABELE Tabel 1: Popula ia şi densitatea popula iei polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Tabel 2: Evolu ia popula iei polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005 . 2050) Tabel 4: Rata natalită ii în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 5: Mişcarea migratorie a popula iei (2002-2007) Tabel 6: Schimbări de reşedin ă în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 7: Numărul mediu de salaria i în jude ele din regiunea NE şi Distribu ia acestora pe macro-sectoare economice. V. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 2 Tabel 36: Situa ia ariilor protejate din municipiul Bacău Pag. LISTA TABELELOR. 2003. 2008. în anul 2007 Tabel 8: Numărul mediu de salaria i în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 9: Distribu ia salaria ilor din jude ul Bacău pe localită i în anii 2005. DIAGRAMELOR. GRAFICELOR ŞI FIGURILOR 1. Asigurarea implicării factorilor de decizie. Responsabilizarea factorilor-cheie şi a comunită ii privind deciziile în dezvoltarea urbană. 2002. 218 din 221 . Educarea comunită ii privind valorile locale. BACAU Intergroup engineering Asigurarea participării publice în cadrul procesului de elaborare a Planului integrat. capitala României şi capitala Moldovei Tabel 18: Situa ia străzilor orăşeneşti în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2008) Tabel 19: Transport urban de pasageri în anul 2007 Tabel 20: Situa ie comparativă Canalizare publica şi alimentare cu apa potabilă din regiunea NE în 2007 Tabel 21: Re ea de distribu ie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2007) Tabel 22: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 23: Situa ie conductelor de gaze naturale din regiunea NE în 2007 Tabel 24: Activită ile de telefonie1) în anii 2000.D. Sus inerea procesului de conştientizare a cetă enilor privind problemele şi poten ialul de dezvoltare al municipiului. 2006. valoarea capitalului şi numărul de firme Tabel 15: Principali indicatori privind sectorul turistic în cadrul oraşelor poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 16: Unită i de cazare existente în jude ul şi municipiul Bacău. punctele de grani a. 2007 Tabel 10: Şomajul înregistrat în jude ele din regiunea NE şi în România (2007) Tabel 11: Evolu ia PIB / locuitor în regiunea NE în perioada 2003-2006 (lei) Tabel 12: Evolu ia PIB în jude ele polilor de dezvoltare urbana în perioada 2003-2006 (milioane lei) Tabel 13: Numărul de întreprinderi la nivelul polilor de dezvoltare urbana Tabel 14: ările de provenien ă a capitalului străin investit în firmele din Bacău.2007 Tabel 3: Distribu ia popula iei pe grupe de vârsta România. Bacău (2002.I. 2004 în jude ul Bacău Tabel 25: Cantită i de deşeuri colectate în municipiul Bacău (2000 – 2007) Tabel 26: Lista Universită ilor din Bacău Tabel 27: Lista Parcurilor din Bacău Tabel 28: Situa ia infrastructurii sanitare la nivelul jude elor din regiunea NE (2007) Tabel 29: Situa ia spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 30: Medici şi farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Tabel 31: Situa ia copiilor afla i în centrele de plasament din Bacău Tabel 32: Cantine de ajutor social. Facilitarea procesului de aprobare şi asumare a Planului integrat de dezvoltare urbană. HĂR ILOR. în anul 2007 Tabel 33: Obiectivele de patrimoniu din municipiul Bacău Tabel 34: Valori medii lunare.U.P. în perioada 2003-2007 Tabel 17: Distan a între Municipiul Bacău şi celelalte reşedin e de jude din Regiunea NE. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 1 Tabel 35: Valori medii lunare.

2007) Diagrama 13: Dinamica natalitatii în mediul urban (1990 . 219 din 221 . BACAU Intergroup engineering Tabel 37: Disfunc ionalită i.2007) Diagrama 14: Dinamica mortalitatii (1990 . domenii. priorită i Tabel 38: Structura societă ilor comerciale după provenien a capitalului 2004-2008 Tabel 39: Proiecte cu finan are externa gestionate de către Primăria Municipiului Bacău Tabel 40: Lista obiectivelor şi încadrarea în fonduri nerambursabile Tabel 41: Lista proiectelor individuale şi bugetul estimat pentru implementarea Planului Integrat Tabel 42: Resurse umane alocate pentru PIDU Tabel 43: Responsabilită ile pentru proiectele individuale PIDU încredin ate direc iilor /serviciilor /birourilor/personalului din cadrul Primăriei Bacău Tabel 44: Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect Tabel 45: Rela iile intra-institu ionale UM -PIDU 2.U. DIAGRAME Diagrama 1: Structura popula iei în Municipiul Bacău (2002) Diagrama 2: Dinamica popula iei 1990 -2008 Diagrama 3: Evolu ia demografica 1990 -2008 Diagrama 4: Densitatea popula iei în perioada 1995 – 2008 Diagrama 5: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2002 Diagrama 6: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2008 Diagrama 7: Piramida popula iei municipiului Bacău (2002) Diagrama 8: Piramida popula iei municipiului Bacău (2008) Diagrama 9: Structura pe grupe de fertilitate (2002.D. HARTI Harta 1: Accesibilitatea Municipiului Bacău în raport cu Regiunea Nord Est şi România Harta 2: Localizarea Municipiului Bacău în România Harta 3: Localizarea Municipiului Bacău în jude ul Bacău Harta 4: Harta cailor ferate şi aeroporturilor Bacău Harta 5: Harta drumurilor jude ene Bacău Harta 6: Pozi ionarea Municipiului Bacău fa ă de axele principale de transport Harta 7: Municipiul Bacău – important nod rutier şi feroviar Harta 8: Harta cartierelor municipiului Bacău Harta 9: Harta pondere străzi modernizate pe cartiere Harta 10: Harta cartierului Centru Harta 11: Harta cartierului Gheraiesti Harta 12: Harta cartierului Miori ei Harta 13: Harta cartierului Serbanesti Harta 14: Harta cartierului Bistri a Lac Harta 15: Harta cartierului George Bacovia Harta 16: Harta cartierului CFR Harta 17: Harta cartierului Cornişa Harta 18: Harta cartierului Izvoare Harta 19: Harta cartierului Republicii Harta 20: Harta cartierului Tache Harta 21: Harta reliefului jude ului Bacău Harta 22: Zonarea func ional-turistică a jude ul Bacău Harta 23: Harta resurse subsol Harta 24: Regiunea de Nord-Est Harta 25: Localizarea proiectelor propuse prin PIDU 3.I.2007) Pag.P. 2008) Diagrama 10: Structura etnica a popula iei (2002) Diagrama 11: Structura confesionala a popula iei (2002) Diagrama 12: Dinamica natalitatii (1990 .2007) Diagrama 16: Dinamica mortalitatii infantile (1990 .2007) Diagrama 15: Dinamica mortalitatii în mediul urban (1990 .

2007 Diagrama 27: Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 Diagrama 28: Evolu ia lunara a numărului de şomeri (2002-2008) Diagrama 29: Structura stocurilor de şomeri după nivel de instruire (2002-2008) Diagrama 30: Structura stocurilor de şomeri pe sexe şi grupe de vârsta (2002-2008) 4.2007 Grafic 17: Farmacii în regiunea NE Grafic 18: Evolu ia numărului de farmacii 2005 . în cadrul Municipiului Bacău Grafic 6: Produsul Intern Brut .Jude ul Bacău (2001-2006) Grafic 7: Execu ia bugetelor locale în Jude ul Bacău (2002 . dispensare la nivelul anului 2007 Regiunea N-E Grafic 15: Cabinete medicale în regiunea NE Grafic 16: Evolu ia numărului cabinetelor medicale de medicina generala şi de specialitate în perioada 2005 .2007 Diagrama 18. Evolu ia emigra iei 1990 . Dinamica indicatorilor mişcării migratorii a popula iei 1990 . pe sexe (2004-2008) Grafic 5: Evolu ia ratei şomajului pe luni. de salaria i din unită ile economice active în mun.U. Mişcarea naturala a popula iei 1990 . FIGURI Figura 1: Organigrama Primăriei Municipiului Bacău Pag.2007 Diagrama 22. Evolu ia numărului de stabiliri cu domiciliul 1990 .D.2007) Grafic 8: Cifra de afaceri pe tipuri de activită i în Jude ul Bacău în anul 2007 Grafic 9: Structura cifrei de afaceri pe activită i ale economiei na ionale sectorului serviciilor (2007) Grafic 10: Structura capacitatii de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica în Municipiul Bacău Grafic 11: Evolu ia capacită ilor de cazare în perioada 2005-2009 în Municipiul Bacău Grafic 12: Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău Grafic 13: Evolu ia numărului de înnoptări în hoteluri în Municipiul Bacău Grafic 14: Spitale. Bacău 2000 .2007 Diagrama 19.2007 Diagrama 20. 220 din 221 .2007 Diagrama 21. BACAU Intergroup engineering Diagrama 17.P. Dinamica sporului natural 1990 . GRAFICE Grafic 1: Numărul mediu al salaria ilor în cadrul Jude ului Bacău şi a numărului muncitorilor în total salaria i (2002-2007) Grafic 2: Evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului Bacău (2004-2008) Grafic 3: Evolu ia comparativa a popula iei active civile medii din regiune şi a celei din Municipiul Bacău (2004-2008) Grafic 4: Analiza a şomajului în regiune comparativ cu situa ia în Municipiul Bacău.I.2007 Diagrama 23: Structura popula iei active a municipiului Bacău (2002) Diagrama 24: Structura popula iei inactive a municipiului Bacău (2002) Diagrama 25: Popula ia ocupata pe activită i ale econ. Bacău (2002) Diagrama 26: Evolu ia nr.2007 5. na ionale a mun. Indicatorii bilan ului real al popula iei 1990 .

I.D.U.P. BACAU Intergroup engineering .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful