PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA AL MUNICIPIULUI BACĂU

[conform POR Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – centre urbane de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană] Beneficiar: Primăria Municipiului Bacău

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Bacău [conform POR Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – centre urbane de creştere Domeniul major de interven ie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană] Beneficiar: Primăria Municipiului Bacău

Manager proiect: ing. Silviu Novac Colectiv de elaborare: Ec. Vasile Ana Arh. Dobrescu Ruxandra Dana Dr. Ing. Dumitrescu Mircea Ing. Vintilă Mugur Ing. Selagea Alexandru Ing. Constantinescu Marian Ing. Popescu Mircea Jurist Macoveschi Daniela Ing. Lazăr Laura Ing. Popa Mihaela

Data redactării: martie 2010

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

I. CARACTERIZAREA GENERALA A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA MUNICIPIUL BACĂU
1.1 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ALE MUNICIPIULUI ŞI COMPARA IE CU CELELALTE ORAŞE ALE REGIUNII / ĂRII
1.1.1 Caracteristici demografice A. POZI IE GEOGRAFICĂ
Localizarea în România Coordonate: 46° 35'0"N 26° 55'0"E / 46.58333, 26.91667 Tara Jude Statut - Total Altitudine medie - Total - Densitate Fus orar - Ora de vară (DST) Suprafa a 43,2 km² 165 metri Popula ie (2008) 177.007 locuitori 4.097 loc./km² EET (UTC+2) EEST (UTC+3) România Bacău Municipiu reşedin ă de jude

Municipiul Bacău este situat ca pozi ie geografică astfel: în zona de Nord Est a jude ului Bacău. la 302 km distanta fa ă de Bucureşti şi 400 km de portul Constanta la distan ă fa ă de principalele ări vecine: - 180 km fa ă de Republica Moldova - 210 km fa ă de Ucraina

Pag. 2 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Municipiul Bacău este reşedin a şi cel mai mare oraş din jude ul Bacău, România. Este traversat de râul Bistri a, care asigură, prin centrala hidroelectrică locală, o parte însemnată a consumului de energie electrică pe plan local. Oraşul este străbătut de drumurile europene E85 şi E57, artere de circula ie europene şi na ionale ce fac legătura cu Capitala, Bucureşti, cu nordul ării, precum şi cu Transilvania. Cea mai veche referin ă istorică cunoscută despre oraş datează din anul 1399, când acesta este men ionat în Documentul lui Iuga Vodă, prin care se da carte de judecată între Spătarul Raducanu cu răzeşii satului Bratila, din inutul Bacăului. Oraşul Bacău a fost ocupat o scurtă vreme de oştile maghiare, conduse de Matei Corvin, în anul 1467. Localitatea este cunoscută şi datorită importan ei sale în rela iile comerciale dintre Moldova, Transilvania şi ara Românească, fiind un important punct de vamă. În secolului al XVlea, în acest oraş se stabileşte Alexandrel, fiul lui Ştefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Cur ii Domneşti şi Bisericii Precista, celebre monumente istorice. La sfârşitul secolului al XIV-lea, oraşul Bacău era bine închegat ca aşezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldova, având atribu ii militare şi comerciale foarte importante. Municipiul Bacău are o suprafa ă de 43,2 km2, fiind cel mai mare oraş al jude ului. Se găseşte la 9 km Nord - Est de confluen a a două râuri, Siretul şi Bistri a, fiind unul dintre cele mai mari şi importante oraşe din Moldova. Municipiul Bacău este traversat pe direc ia Nord-Sud de Drumul European E85 (DN2 ce face parte din Coridorul Pan European nr. IX) şi face legătura între Capitala, Bucureşti, şi Nordul ării, respectiv cu principalul coridor care traversează Moldova spre Grecia, Bulgaria, Ucraina şi mai departe Rusia. Drumul na ional DN 2F leagă Municipiul Bacău de Municipiul Vaslui spre Est. Spre Vest, Municipiul Bacău comunică prin Drumul Na ional DN11 (E577) cu Municipiul Braşov. Se face legătura, aşadar, spre coridoarele de circula ie spre Ungaria, Austria, Germania, Italia, Fran a, Spania. Drumul Na ional DN 15 face legătura cu Municipiul Piatra Neam şi cu centrele de interes turistic din zonă, iar legătura cu oraşele Moineşti şi Comăneşti se face pe Drumul Na ional DN 2G. Legătura aeriană cu capitala ării şi cu exteriorul tarii este asigurată de Aeroportul Interna ional Bacău, care dispune şi de un centru de dirijare a zborurilor interna ionale. Municipiul Bacău este, în acelaşi timp, un foarte important nod de cale ferată, cu infrastructură modernă, atât pentru traficul de călători cat şi pentru transportul de marfă. Investi iile pentru realizarea Eurogării Bacău sunt în derulare.

Pag. 3 din 221

Obiectivele turistice din jude ul Bacău sunt reprezentate de o serie de lacuri. Poiana Sărăriei.numita şi Perla Moldovei.P. B. Belci. 52 Evrei . Sta iuni: Slănic Moldova (situata la 84 km de Bacău. Pădurea Slănic Moldova. 1605 Români: . 173041 Italieni Evrei Germani Ceangăi: Maghiari Rromi Români: 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000 180000 Sursa: INSSE 2008 Pag. Pădurea Arsura.unde se afla cel mai mare sanatoriu subteran din Europa. 80 Maghiari. recunoscut.041 Români 1. Rezerva ia de arini Dofteana. Stejarul din Borzeşti. monument al naturii. 118 Germani. 9392 Italieni . Potrivit recensământului din anul 2002 (conform Anuarului statistic al jude ului Bacău Edi ia 2009) structura etnică a acesteia era următoarea: 173. 4 din 221 . în Carpa ii Orientali) . Pădurea Runc. situat în Mun ii Nemira şi format în vara anului 1883 în urma unor alunecări de teren şi a unor ploi toren iale). persoane Ceangăi: .138 de locuitori. 191 Rromi.424 Evrei s. BACAU Intergroup engineering Jude ul Bacău este situat în estul ării şi se întinde pe o suprafa a de 6.606 km2. pe valea Slănicului. mai ales prin numeroasele specii de plante).U. STRUCTURA POPULA IEI În trecut Conform recensământului din 1930 popula ia Municipiului Bacău era de 31. impartita în următoarele tipuri de etnii: 19. după cum urmează: Lacuri: Balatau (lac de baraj natural. Bistri a şi Trotuş. renumita pentru cele peste 20 de izvoare minerale cu efect curativ.605 Rromi 191 Maghiari 80 Ceangăi 83 Germani 118 Evrei 52 Italieni 9392 Alte etnii Diagrama 1: Structura popula iei în Municipiul Bacău (2002) Alta etnie Alta etnie. 83 Nr. Tg. Este traversat de trei cursuri de râuri importante: Siret. Poiana Uzului. Rezerva ii naturale: Parcul Dendrologic Haghiac (situat pe Valea Doftanei.421 Români 822 Maghiari 406 Germani 9. Ocna .D. rezerva ii naturale şi sta iuni. situat într-o mină de sare.a.I.

în perioada 1990-2008.995 2003 183. au avut-o femeile.2008 arată că în Municipiul Bacău s-a înregistrat o creştere până la nivelul anului 1998. ceea ce reprezintă 15.3 prezintă evolu ia popula iei. Situa ia este similara celei înregistrate la nivel na ional.211 1994 207.565 2006 179. din punct de vedere al împăr irii pe sexe.765 1992 205. la nivelul anului 2008. al mun.P.318 1996 208. fenomen determinat atât de condi iile socio-economice. Bacău. care caută oportunită i de dezvoltare economica şi sociala în localită i.689 2007 178.U. iar din 1999 până în 2008 se înregistrează un declin al numărului de locuitori. situa ie care s-a men inut de-a lungul întregii perioade supuse analizei (1990 2008). PERSOANE) (NR.573 1991 199. Diagrama nr.029 2002 184.007 locuitori Dinamica popula iei în perioada 1990 .007 1999 208.492 persoane au migrat din Municipiul Bacău. POPULATIE POPULATIE AN (NR.I. cat şi de evolu ia procesului de periurbanizare.235 2008 177. Pag. Scăderea popula iei se resimte cel mai mult în cazul popula iei tinere. PUG Bacău AN Principalul fenomen care a stat la baza scăderii numărului de locuitori a fost acela al migra iei popula iei.562 1993 206. BACAU Intergroup engineering În prezent Popula ia Municipiului Bacău a ajuns.769 2001 206. la un număr de 177. PERSOANE) 1990 197. după 1990.192 2000 207. P. în perioada 1999-2008. ponderea dominanta. 1997 În totalul numărului de locuitori înregistra i la nivel de Municipiu.441 1998 209.730 2004 181.643 Sursa: Anuarul statistic al jude ului Bacău Edi ia 2009.528 1995 208.519 2005 180.52% din popula ia Municipiului.G Memoriu General.U. 5 din 221 . Conform statisticilor.D.662 1997 209. Diagrama 2: Dinamica popula iei 1990 -2008 Dinamica populatiei municipiului Bacau in perioada 1990-2008 250000 200000 Nr. cu un nivel mai mare de dezvoltare.persoane 150000 100000 50000 0 1990 1992 1994 Total 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 An Masculin Feminin Sursa: INSSE 2008. un număr de 32.

64 4831. al mun.12 4856.21 4127. Pag.U. P.16 4788.02 4807. evolu ia densită ii a urmat o traiectorie descendentă. 6 din 221 Sursa: INSSE. BACAU Intergroup engineering Diagrama 3: Evolu ia demografica 1990 -2008 Evolutia populatiei municipiului Bacau. ceea ce îl situează cu mult peste media jude eană şi cea na ională (conform tabelului 1 de mai jos). aşa cum poate fi observat în diagrama de mai jos.93 4249. DENSITATEA POPULA IEI Municipiul Bacău are o densitate de 4127. Diagrama 4: Densitatea popula iei în perioada 1995 – 2008 Evolutia densitatii populatiei municipiului Bacau in perioada 1995-2008 4829. Bacău.44 4845.78 4195. În intervalul 1995-2008.58 locuitori/kmp.58 nr locuitori 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 perioada Municipiul Bacău avea o densitate de 4127.P.28 4180. in perioada 1990-2008 250000 200000 nr locuitori 150000 100000 50000 0 1990199119921993 19941995199619971998 1999200020012002 2003200420052006 20072008 perioada Total Masculin Feminin Sursa: INSSE 2008.58 locuitori/kmp la începutul anului 2008 şi de 4097 la finalul anului.D. 2009 .U.G Memoriu General. mai scăzuta fa ă de cea din anii anteriori.09 4156.54 4126.I.15 4273.06 5250 4750 4250 3750 3250 2750 2250 1750 1250 750 4830. 1997 C.

2.U.90 -0.01 1. pe locul 4.97 5.223.858 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Suprafa a kmp 246.52 -0. în ansamblu. în 2008.23 -1.525 13 Deva 68.22 43.15 611.083.38 4.10 58. Conform Anuarului Statistic edi ia 2009. 1 Gala i 299.48 121.268. în cadrul polilor de dezvoltare urbana.81 -1. Municipiul Bacău se situează pe locul 5 în clasamentul celor mai mici valori ale varia iei popula iei (a se vedea tab. BACAU Intergroup engineering Tabel 1: Popula ia şi densitatea popula iei polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Nr. Municipiul Raport număr locuitori anii 2005/2007 -1.04 -3. la nivelul segmentului popula iei tinere a Municipiului) exista.73 261. o popula ie stabila din punct de vedere socio-economic. Brăila şi Oradea.33 Densitate 1. ceea ce denota.231.547 8 Târgu Mureş 148.337 6 Arad 170.49 În statisticile privind popula ia şi densitatea ei.37 1.14 -1. iar în anul 2007 popula ia era de 178.52 52.007 locuitori) Tabel 2: Evolu ia popula iei polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005 .02 -1. Astfel.92 1.21 652. mai ales.862 9 Baia Mare 142.318 locuitori.31 -0.2007 Nr. EVOLU IA POPULA IEI Deşi.569 12 Suceava 108.214.180. „Evolu ia polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005-2007”).51 1.76 4.I. municipiul Bacău avea în anul 2005 o popula ie de 180. Municipiul Popula ia 2008 crt. tendin a de migra ie (manifestata.42 89. se situa.295.179 4 Bacău 177. Municipiul Bacău.880.98 -2. aşa cum am arătat mai sus.38 -0.47 150.P.42 43.D.19 2.07 770.007 5 Piteşti 172.393 2 Brăila 219. crt.622 3 Oradea 209.097. varia ia popula iei este una dintre cele mai mici în raport cu ceilal i poli de dezvoltare urbana.441 locuitori. D.000.64 66.92 111.667 10 Satu Mare 115.56 -1. (în 2008 erau 177.64 2.48 -1.962 11 Râmnicu Vâlcea 113.583 7 Sibiu 157.19 Pozi ia în clasament (varia ia cea mai mică) 10 11 3 5 9 8 2 7 4 12 1 6 13 1 Gala i 2 Brăila 3 Oradea 4 Bacău 5 Piteşti 6 Arad 7 Sibiu 8 Târgu Mureş 9 Baia Mare 10 Satu Mare 11 Râmnicu Vâlcea 12 Suceava 13 Deva Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Pag.96 233. 7 din 221 .20 40. după oraşele Gala i.

concomitent cu îngroşarea segmentelor de la vârf. Pag. Având la baza procentul mai scăzut. popula ia adultă. precum şi a celor înregistrate la 1 ianuarie 2008.19 13 15 13.U. depăşind în 2008 valoarea unitară ce reprezintă punctul critic de îmbătrânire. de la care se aşteaptă sa genereze o creştere economica şi. De-a lungul perioadei analizate. reprezentată pentru cei doi ani. reluarea cursului ascendent). al popula iei vârstnice din Municipiului Bacău. 8 din 221 . BACAU Intergroup engineering În concluzie. în timp ce grupa popula iei de peste 60 de ani a crescut cu 1%. evolu ia unui proces de îmbătrânire demografica (diagramele 5-6).37% . evolu ia fenomenului de îmbătrânire demografică prin îngustarea bazei.D. STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEXE A POPULA IEI Concluziile privind structura pe grupe de vârstă a popula iei din Municipiului Bacău au fost elaborate în baza datelor ob inute în urma recensământului din 2002. cu impact pozitiv asupra situa iei demografice.superior fata de procentul identificat la nivel na ional (de numai 63. care a evoluat sensibil în intervalul de 6 ani. mai mult. o tendin ă de creşterea a natalită ii în municipiu. o creştere a nivelului de trai. pentru fiecare sector în parte. în special la nivelul segmentelor 15 .37 53 N/A 19. 2002 şi 2008. popula ia cu vârste cuprinse în grupa 0-14 ani a scăzut cu 4 procente în cadrul situa iei demografice. Tabel 3: Distribu ia popula iei pe grupe de vârsta România.47 63. cum ar fi Vestul sau Sudul ării.14 Nr.47 70 63 73. la nivel de Municipiu.29 şi 45 -54 ani. în acest sens. Principala cauză a scăderii popula iei este migrarea acesteia către alte localită i din ară şi din străinătate. Analiza comparativă a reliefat tendin a de îmbătrânire demografică ce afectează progresiv şi acest teritoriu. pe viitor. în cadrul prezentului Plan Integrat de Dezvoltare Urbana). fata de media înregistrata la nivel na ional. la nivel de Municipiu.00%). va fi reprezentata de implementarea unor ample programe de investi ii (prezentate. Bacău (2002.17 Scăderile progresive înregistrate la nivelul ponderii popula iei tinere.59 2008 % din total 2050 % din total 2002 % din total peste 60 2008 % din total 2050 % din total 22 N/A 16 N/A Bacău Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 17.34 17 22 13.47%. în raport cu procentul existent la nivel na ional.P. Oportunitatea. precum şi procentul superior al popula iei apte de munca (15-59 de ani). implicit. iar popula ia cu vârsta de peste 60 de ani. putem spune că municipiul Bacău înregistrează o scădere a popula iei totale şi un fenomen de migrare a popula iei urbane spre rural. Există. o echilibrare a traiectoriei situa iei demografice (şi. de asemenea. se situează sub media înregistrata la nivel na ional (13. Piramida vârstelor (diagrama 7). mai profund atinse de acest fenomen. aptă de muncă (15-59 ani). Astfel. 2050) 0 .I. E.17% în Municipiul Bacău . ceea ce atestă faptul că Municipiul de ine şi un efectiv important de resurse umane tinere. Procesul este mai lent în raport cu alte zone. la rândul său. 2008.15% la nivel na ional). crt 1 2 România 2002 % din total 2008 % din total 2050 % din total 2002 % din total 14 . Grupa popula iei adulte este cea mai numeroasă. ceea ce poate influen a pozitiv viitorul zonei. înregistrează un procent de 73. Rela ia dintre aceste două grupe de vârstă este exprimată sintetic prin indicele de îmbătrânire (raportul dintre popula ia vârstnică şi cea tânără). de 13. ilustrează. se aşteaptă. se remarcă o serie de modificări importante în structura pe grupe mari de vârstă a popula iei Municipiului. coroborate cu tendin a uşoara de creştere a numărului persoanelor vârstnice dovedesc. la nivelul Municipiului Bacău. Structura popula iei pe grupe de vârstă arata că ponderea popula iei sub 14 ani este.

reprezentată.D. Pag.P. 2002 peste 60 13% 0-14 17% 15-59 70% Sursa: RPL 2002 Diagrama 6: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2008 Structura pe grupe mari de varsta a populatiei municipiului Bacau. pentru anii. 1 ianuarie 2008 Piramida vârstelor. 2002 şi 2008.2008 peste 60 14% 0-14 13% 15-59 73% Sursa: INSSE. 9 din 221 . BACAU Intergroup engineering Diagrama 5: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2002 Structura pe grupe mari de varsta a populatiei municipiului Bacau. ilustrează evolu ia fenomenului de îmbătrânire demografică prin îngustarea bazei.U.I. concomitent cu îngroşarea segmentelor de la vârf. comparativ.

Pentru municipiul Bacău.02%.02 137. Indicele popula iei masculine calculat la 1 ianuarie 2008 era de 92. dată.83 >60 ani ‰ 128.D.15 Raport total de dependenta ‰ 295. BACAU Intergroup engineering Diagrama 7: Piramida popula iei municipiului Bacău (2002) Masculin >75 >75 ani ani 70-74 70-74 ani ani 65-69 65-69 ani ani 60-64 60-64 ani ani 55-59 55-59 ani ani 50-54 50-54 ani ani 45-49 45-49 ani ani 40-44 40-44 ani ani 35-39 35-39 ani ani 30-34 30-34 ani ani 25-29 25-29 ani ani 20-24 20-24 ani ani 15-19 15-19 ani ani 10-14 10-14 ani ani 5-9 ani5-9 ani 0-4 ani0-4 ani 10000 8000 6000 4000 2000 0 Feminin 0 2000 4000 6000 8000 10000 În ceea ce priveşte reparti ia pe sexe. Astfel. modificările survenite în structura demografică antrenează consecin e importante în privin a responsabilită ilor sociale pe care popula ia activă le are fa ă de cele două categorii. concomitent cu creşterea efectivului din grupa popula iei vârstnice.I. de scăderea sensibilă a popula iei din grupa de vârstă 0-14 ani. 10 din 221 .2008 0-14 ani ‰ 167. exprimând superioritatea numerică a popula iei feminine.P.64 270. cu excep ia segmentelor tinere. din piramidele vârstelor se constată superioritatea numerică a popula iei feminine.62 133. la nivelul cărora predomină popula ia de sex masculin. însă. Diferen a cea mai notabilă este la nivelul grupei popula iei vârstnice.98 Sursa: RPL 2002 Se remarcă o descreştere a valorii indicelui. Un indicator important legat de structura pe grupe de vârstă a popula iei este raportul de dependen ă al grupelor de persoane inactive (0-14 ani şi peste 60 de ani) la 1000 de persoane active. Pag. unde superioritatea feminină este explicabilă prin durata medie de via ă mai redusă a popula iei masculine. deşi raportul de dependen ă s-a diminuat. valorile acestui indicator calculate pentru recensământul din 2002 şi 1 ianuarie 2008 au fost următoarele: An 2002 2008 Sursa: INSSE.U.

Rata generală de fertilitate (numărul de născu i raportat la 1000 de persoane feminine din grupele fertile) pentru anul 2002 a fost de 30.2002) 16421 29853 11526 28705 6261 2008 An 13983 31519 14367 0 22359 8694 2002 20000 40000 60000 80000 100000 Nr. respectiv.25% din popula ia fertilă.nefertila Sursa: INSSE 2008 În cei doi ani pentru care s-a analizat structura popula iei fertile (2002.2008 O categorie aparte cu un rol important în evolu ia popula iei o constituie popula ia fertilă.P. Diminuarea a avut loc la nivelul grupelor 15-19 ani şi 30-49 de ani. în cifre relative.U. 2008) Structura pe grupe de fertilitate a populatiei feminine (1992. 2008).35‰ Pag. cu 2438 de persoane. 31. cu circa 1661 persoane. reprezentând. BACAU Intergroup engineering Diagrama 8: Piramida popula iei municipiului Bacău (2008) Masculin 65 ani si peste 65 ani si peste 60-64 ani60-64 ani 55-59 ani55-59 ani 50-54 ani50-54 ani 45-49 ani45-49 ani 40-44 ani40-44 ani 35-39 ani35-39 ani 30-34 ani30-34 ani 25-29 ani25-29 ani 20-24 ani20-24 ani 15-19 ani15-19 ani 10-14 ani10-14 ani 5-9 ani 0-4 ani 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 5-9 ani 0-4 ani 0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 Feminin Sursa: INSSE. Diagrama 9: Structura pe grupe de fertilitate (2002.D. Grupa de fertilitate maximă (2029 de ani) a fost în creştere în acest interval. persoane pop.I. 11 din 221 . se remarcă o scădere a contingentului fertil din popula ia feminină.fertila grupa maxima de fertilitate pop.

ponderi mai mici de 1%.I. Diagrama 11: Structura confesionala a popula iei (2002) Structura confesionala a populatiei municipiului Bacau. Celelalte etnii. majoritatea o constituie cetă enii români (97. de in.P. BACAU Intergroup engineering F. urma i. STRUCTURA ETNICĂ ŞI CONFESIONALĂ Municipiul Bacău a înregistrat.D.09% 94 vechi Crestina dupa 0.10% Greci 0.03% Nedeclarata 0.05% 0. Restul confesiunilor de in împreună diferen a până la 100%. În timp.69%).88%). urmată de cea romano-catolică (10.03% Evrei 0.21% 0.53% Rromi 0.16%). În ceea ce priveşte structura confesională. 2002 Adventista de Greco-catolica Penticostala Alta religie ziua a saptea 0. pragul de 1%.53%).69% Sursa: RPL 2002 Pag. 12 din 221 . datorată în mare parte pozi iei sale de confluen ă şi poten ialului economic derivat de aici. nici una. fiecare. datorită factorilor de natură istorică şi economico-socială.28% Baptista Nedeclarata Crestina de rit 0.05% Italieni 0. de-a lungul timpului.95% Germani 0.25% catolica 10. ca pondere.10% evanghelie Romano0.88% Ortodoxa 87. o structură etnică variată a popula iei. deşi diversificate.07% Ceangăi: 0.11% 0. mozaicul etnic s-a mai simplificat. ajungând la recensământul din 2002 să arate aşa cum se prezintă mai jos: Diagrama 10: Structura etnica a popula iei (2002) Structura etnica a populatiei municipiului Bacau.33% 0. de comunitatea maghiară (1. cea mai mare pondere este de inută de confesiunea ortodoxă (87. 2002 M aghiari 1.05% Români: 97.16% Sursa: RPL 2002 Aşa cum se poate observa. neatingând.U.

şi este legata în mod direct de caracteristicile dimensionale ale localită ilor.91 8. Rata natalită ii s-a situat. BILAN UL NATURAL AL POPULA IEI Componenta activă a mişcării naturale a popula iei. ilustrată prin diagramele de mai jos. regiunea de Nord-Est a tarii şi România. pe parcursul perioadei 2004 – 2007. Al i factori care ac ionează asupra natalită ii şi contribuie la adoptarea acestui comportament denatalist sunt cei economici (insecuritatea materială). Evolu ia natalită ii se află mai ales sub influen a modernizării comportamentului demografic.9 11.2 10. care reprezintă numărul de naşteri înregistrate într-un interval de un an. cum este şi cazul Oraşului Bacău. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULA IEI Mişcarea naturală a popula iei reprezintă suma modificărilor survenite în numărul şi structura popula iei. dar şi cei lega i de structura pe grupe de vârstă a popula iei.1 10. relevă o scădere. În ultimii ani.4 9. şi deceselor. pe fondul scăderii numărului mediu de copii pe familie. cât şi în distribu ia în teritoriu.U. Mişcarea popula iei se reflectă şi în structura pe vârste şi pe sexe a popula iei. imediat după 1990. Fata de celelalte zone cuprinse în analiza.5 8.2 11. fenomen care se manifestă mai pregnant în zonele urbane şi ariile adiacente. ratei natalită ii în Municipiul Bacău. raportat la o mie de locuitori. ce situează Municipiul Bacău peste media na ională şi cea jude eană a natalitatii (la nivel de Municipiu s-a atins acelaşi nivel cu media Regiunii Nord-Est).12 9.I.7 9.9 10.02 10. este cuantificată prin rata natalită ii. în paralel cu creşterea vârstei medii a primei naşteri la femei.0 11.0 AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007 NĂSCU I VII (PERSOANE) POPULA IE PERSOANE 184562 183211 181528 180318 179662 178441 1645 1491 1635 1931 2073 2070 Sursa: INSSE 2008 Dinamica natalită ii în perioada 1990-2007.69 11. între Municipiul Bacău. care reprezintă diferen a dintre rata natalită ii şi rata mortalită ii şi relevă creşterea sau scăderea numărului de locuitori. se observă o redresare semnificativă. BACAU Intergroup engineering G. natalitatea.D. a înregistrat. Jude ul Bacău.1 10. regională şi na ională. o traiectorie crescătoare (a se vedea tabelul de mai jos). H. în această perioadă. ca urmare a naşterilor. RATA NATALITĂ II ÎN MUNICIPIUL BACĂU 8.9 RATA NATALITĂ II ÎN ROMÂNIA URBAN 8.54 11.P. Specificul acestui comportament este dat de reducerea şi stabilizarea natalită ii la un nivel redus. 13 din 221 .3 11.9 10. Un indicator al mişcării naturale este sporul (bilan ul) natural al popula iei.3 9.2 RATA NATALITĂ II REGIUNEA NORD – EST URBAN 9. insa.8 10. În tabelul următor este prezentata evolu ia ratei natalitatii intre anii 2002-2007. Pag. comparativ. la nivelul municipiului Bacău.61 RATA NATALITĂ II ÎN JUDE UL BACĂU 11 10. sub media jude eană. începând cu 2004.

1990-2007 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Rata natalitatii in judetul Bacau Regiunea Nord-Est Rata natalitatii in Romania Rata natalitatii in municipiul Bacau ‰ Sursa: INSSE 2008 Rata natalită ii în mediul urban. structura popula iei pe grupe de vârstă s-a modificat începând cu 1990 în sensul reducerii popula iei tinere şi creşterii ponderii popula iei adulte şi vârstnice. regional.în raport ceilal i poli de dezvoltare urbană. Bacau Mediul urban Regiunea N-E 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Mediul urban Romania Sursa: INSSE 2008. reprezentată mai jos.2007) ‰ 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Dinamica natalitatii in mediul urban. Procesul lent. în Diagrama 13.I. în toate jude ele regiunii Nord –Est.2007) Dinamica natalitatii. Municipiul Bacău depăşeşte.D. BACAU Intergroup engineering Diagrama 12: Dinamica natalitatii (1990 . reprezentată în tabelul de mai jos. dar continuu de îmbătrânire demografică a avut manifestări comparabile.P.teritorial (jude ean. na ional). prezintă Municipiul Bacău pe primul loc . 1990-2007 Rata natalitatii in municipiul Bacau Rata natalitatii in mediul urban in jud. Pag. Statisticile privind rata natalită ii în mediul urban. Urmare a scăderii natalită ii. Diagrama 13: Dinamica natalitatii în mediul urban (1990 . în statisticile pentru ultimii ani.U. 14 din 221 . valorile înregistrate în contextul supra .

12 9.8 9.12 7. Bacau Rata mortalitatii in jud.61 10. al Regiunii de Nord-Est.18 Clasament 12 13 8 1 6 9 10 7 5 3 4 2 11 În ceea ce priveşte rata mortalitatii.75 11.3 RATA MORTALITĂ II ÎN REGIUNEA NORD – EST URBAN 8.6 9.6 RATA MORTALITĂ II ÎN ROMÂNIA URBAN 9.I. Născu i/1000 locuitori 7.3 8.744 6 Arad 1.5 8. 1990-2007 14 12 10 ‰ 8 6 4 2 0 rata mortalitatii in mun.P. Diagrama 14: Dinamica mortalitatii (1990 . ce prezintă dinamica mortalită ii în perioada 1990-2007. crt.070 5 Piteşti 1.87 8.447 10 Satu Mare 1.170 12 Suceava 1.7 AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007 DECEDA I (PERSOANE) POPULA IE PERSOANE 1499 184562 1446 183211 1440 181528 1458 180318 1414 179662 1454 178441 Sursa: INSSE 2008 Conform diagramei prezentate în continuare.91 8.5 11.647 7 Sibiu 1.30 10. Bacau regiunea NordEst‰ Romania 0 2 4 6 8 0 2 4 19 9 19 9 19 9 19 9 19 9 20 0 20 0 20 0 Sursa: INSSE 2008 Pag.15 RATA MORTALITĂ II ÎN JUD.8 10.040 4 Bacău 2.88 7.4 8.14 10. Municipiul Născu i vii 1 Gala i 2. aşa cum se prezintă în următorul tabel: RATA MORTALITĂ II ÎN MUN.62 10. BACAU Intergroup engineering Tabel 4: Rata natalită ii în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Nr.U.184 13 Deva 564 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.410 8 Târgu Mureş 1. BACĂU 11.372 2 Brăila 1.462 9 Baia Mare 1.D.92 7.7 9.9 11.95 9. regional sau na ional. BACĂU 8.8 9.9 11.4 8. şi fata de media la nivel na ional. obiceiurile alimentare şi stilul de via ă. precum şi cu calitatea serviciilor sanitare accesibile popula iei. în Municipiul Bacău.628 3 Oradea 2. fiind în strânsa corela ie cu structura pe vârste a popula iei.82 10. tendin a a fost una crescătoare.2007) Dinamica mortalitatii.94 8. 15 din 221 20 0 6 .66 8.230 11 Râmnicu Vâlcea 1.07 7.41 9. media la nivelul Municipiului Bacău este mai scăzuta fata de media înregistrata la nivelul jude ului Bacău. Cu toate acestea.9 9.4 8. acest indicator s-a men inut întreaga perioadă la un nivel inferior celui înregistrat la nivel jude ean.3 10.

66 6.U.I.8 11.2007) Dinamica mortalitatii in mediul urban. s-a ajuns la o rata de 8. Analiza mortalită ii în mediul urban în perioada post-comunistă confirmă.8 13. Reprezentarea grafică şi tabelară eviden iază tendin a descrescătoare a fenomenului mortalitatii infantile în municipiul Bacău. Bacau mediul urban Bacau mediul urban Reg N-E Sursa: INSSE 2008 În Municipiul Bacău.3 România Urban 14. BACAU Intergroup engineering Analiza acestui indicator în mediul urban confirmă evolu ia situa iei.5 Regiunea Nord – Est Urban 17.88 în 2003 şi o limita maxima (exceptând anul 2007) de 8. cu excep ia unor ani în care au depăşit media na ională (1992. Este cuantificată prin numărul deceselor înregistrate în primul an de via ă raportate la 1000 de născu i vii în decursul unui an. Deceda i sub 1 an (persoane) 2002 17 2003 24 2004 19 2005 9 2006 13 2007 16 Sursa: INSSE 2008 An Popula ie persoane 184562 183211 181528 180318 179662 178441 Rata mortalită ii infantile în mun.4 23 19. îmbucurător.0 13. interval în care valorile au alternat intre o limita minima de 7. perioadele 1998-2000 sau 2002-2003).3 16.0 12. Mortalitatea infantilă este nu numai un indicator al stării de sănătate a popula iei. Bacău 20. conform diagramei 16.5 13.2 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Pag. aceeaşi tendin ă descrescătoare. Apar.7 12. alternând etape de creştere şi de scădere. comparativ cu unită ile administrative de ordin superior.09 11.72 Jud. ce atestă ca s-au înregistrat progrese în materie de educa ie a viitoarelor mame cu privire la importan a monitorizării medicale pe parcursul sarcinii.1993. Diagrama 15: Dinamica mortalitatii în mediul urban (1990 .15 în 2007. precum şi valorile mult mai mici înregistrate în municipiul Bacău comparativ cu unită ile administrative de rang superior.8 11.D.33 16. sporadic. rata mortalită ii a evoluat sinuos. Pornind de la o rata de 8. ci şi al calită ii serviciilor medicale.12% în 2002. Valorile s-au situat în general sub media unită ilor administrative de rang superior. 2000). 16 din 221 .9 15. 1990-2007 12 10 8 6 4 2 0 urban Romania ‰ rata mortalitatii in mun.27 7.07.3 15. în Municipiul Bacău. Este un aspect pozitiv pentru Municipiul Bacău.7 14. 1999.4 11.P.62 4.2 10. în 2005 . momente de creştere bruscă (cum sunt. Bacău 10. precum şi adoptării unei alimenta ii corespunzătoare şi a unui stil de via ă adecvat.

s-a men inut la valori pozitive pe toată durata analizată.88 7. explica ia constând în creşterea natalită ii. BACAU Intergroup engineering Dinamica mortalită ii infantile în mediul urban a fost uşor diferită. persoane) 146 45 195 473 659 616 Rata sporului natural ‰ 0.54 2070 11. eviden iindu-se mai mul i ani în care rata înregistrată în municipiul Bacău a depăşit valorile din unită ile administrative superioare.D.2007 Miscarea naturala a populatiei. În ultimii ani s-a remarcat. Tendin a este una crescătoare.P. Bacau Mediul urban jud. An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata natalită ii în mun. Bacău ‰ 1645 8. 17 din 221 ‰ .12 1635 9.79 0.87 8.67 3.08 2. Bacău ‰ 8. o uşoară redresare a acestui indicator. Bacau Rata sporului natural Sursa: INSSE 2008 Pag. Bacau Mediul urban Regiunea de NordEst Mediul urban Romania Sursa: INSSE 2008 Sporul natural (rezultat din diferen a între natalitate şi mortalitate).02 1931 10.07 7.U.69 2073 11.I. persoane) Deceda i (Nr. persoane) 1499 1446 1440 1458 1414 1454 Rata mortalitatii în mun.61 Sursa: INSSE 2008 Născu i vii (Nr.12 7.2007) Dinamica mortalitatii infantile in mediul urban. însă.46 Diagrama 17. Diagrama 16: Dinamica mortalitatii infantile (1990 . 1990-2007 30 25 20 15 10 5 0 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Rata mortalitatii infantile in mun.94 8.15 Spor natural (Nr.24 1.91 1491 8.62 3. Mişcarea naturala a popula iei 1990 . 1990-2007 16 14 12 10 8 6 4 2 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 ‰ Rata natalitatii in municipiul Bacau Rata mortalitatii in mun.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Comparativ cu valorile na ionale sau cele regionale, reprezentate tabelar şi grafic în continuare, sporul natural în Municipiul Bacău este vizibil mai ridicat, mai ales în ultimii ani, asigurând un aport demografic substan ial în teritoriu.
An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata sporului natural mun. Bacău ‰ 0.79 0.24 1.08 2.62 3.67 3.46 Sursa: INSSE 2008 Mediul urban jud. Bacău ‰ 0 -0.2 0.6 1.3 2 1.6 Jude ul Bacău ‰ -0.5 -0.9 -0.1 -0.4 0,3 -0.1 Regiunea Nord Est mediul urban ‰ 0.9 0.9 1.9 2.5 2.7 2.3 Regiunea Nord – Est ‰ 0.5 0 0.8 0.7 0.8 0.6 România mediul urban ‰ -1.3 -1 -0.2 0 0.3 0.1 România ‰ -2.7 -2.5 -1.9 -1.9 -1.8 -1.7

Diagrama 18. Dinamica sporului natural 1990 - 2007
Dinamica sporului natural, 1990-2007
10 8 6 4 ‰ 2 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 -2 -4
Rata sporului natural mun.Bacau Judetul Bacau Regiunea Nord-Est Romania

Sursa: INSSE 2008

I. BILAN UL MIGRATOR AL POPULA IEI
Migra ia popula iei se defineşte ca fiind acea mişcare în teritoriu prin care se modifică numărul şi structura pe vârste şi sexe a popula iei, ca urmare a intrării sau ieşirii din aria administrativă respectivă a unui număr de persoane din/spre alte arii administrativ teritoriale. Migra ia are două componente, emigra ia (ieşirile) şi imigra ia (intrările de persoane), a căror intensitate se măsoară cu ajutorul a doi indicatori – rata emigra iei, respectiv rata imigra iei. Prin compunerea acestora se ob ine soldul migratoriu, care este un indicator al atractivită ii teritoriului respectiv pentru migran i. După durata pe care se manifestă, migra ia poate fi definitivă, temporară şi de tip pendulator (navetismul), toate aceste categorii de mobilitate afectând, în timp, popula ia Municipiului Bacău. Imigra ia a fost analizată în func ie de numărul stabilirilor de domiciliu şi de reşedin ă în municipiul Bacău, conform datelor furnizate de INSSE, pentru intervalul 2002 – 2007, Anuarul statistic al jude ului Bacău, edi ia 2009. Sosi ii cu domiciliul sunt persoanele care intr-un anumit interval de timp şi-au stabilit domiciliul pe un anumit teritoriu. Din punct de vedere statistic se urmăresc numai schimbările de domiciliu dintr-o localitate în alta. Pleca ii cu domiciliul - persoanele care intr-un anumit interval de timp şi-au schimbat domiciliul din localitate, plecând în alta localitate. Stabiliri de reşedin a în localitate - persoane sosite intr-o alta localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1.I sau 1.VII aveau înscrisa în actul de identitate şi în fisele de evidenta a popula iei men iunea de stabilire a reşedin ei.
Pag. 18 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Plecări cu reşedin a din localitate - persoane plecate cu reşedin a intr-o alta localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1 I sau 1 VII aveau înscrisa în actul de identitate şi în fisele de evidenta a popula iei men iunea de stabilirea a reşedin ei. Analiza mişcării mecanice bazate pe stabilirea reşedin ei, redată sub formă tabelară mai jos, arată că numărul stabilirilor în municipiul Bacău a scăzut după anul 2004, în principal datorită restructurărilor din sectorul economic. Aceeaşi tendin ă se manifestă şi în cazul plecărilor cu reşedin a. Soldul migratoriu rezultat are valori negative pe parcursul întregii perioade studiate.

Tabel 5: Mişcarea migratorie a popula iei (2002-2007)
Zona Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Persoane Stabilite 1732 1805 1877 1723 1775 1975 10093 9535 11444 9285 9713 11845 50938 50498 55533 43430 50357 58609 Plecate 2900 3098 3569 2723 3017 3617 10292 10066 11855 9582 10706 12611 54821 55233 61079 47150 57291 65228 Sold migratoriu -1168 -1293 -1692 -1000 -1242 -1642 -199 -531 -411 -297 -993 -766 -3883 -4735 -5546 -3720 -6934 -6619 La 1000 de locuitori Rata sporului stabilite (‰) plecate (‰) (‰) 9,38 15,71 -6,33 9,85 16,91 -7,06 10,34 19,66 -9,32 9,56 15,10 -5,55 9,88 16,79 -6,91 11,07 20,27 -9,20 13,85 14,13 -0,27 13,11 13,84 -0,73 15,77 16,33 -0,57 12,80 13,21 -0,41 13,41 14,78 -1,37 16,39 17,45 -1,06 13,56 14,60 -1,03 13,45 14,71 -1,26 14,81 16,29 -1,48 11,60 12,59 -0,99 13,46 15,31 -1,85 15,69 17,46 -1,77

Municipiul Bacău

Jude ul Bacău

Regiune Nord Est

Sursa: Prelucrare datelor INS 2009, Anuarul statistic al jude ului Bacău 2009

Un indicator reprezentativ al poten ialul de atractivitate al Municipiului este rata de stabilire a domiciliului. Reprezentarea tabelară arată că valorile stabilirilor a crescut până în anul 2004, după care s-a înregistrat o scădere, iar în anul 2007 numărul stabilirilor creşte.

Tabel 6: Schimbări de reşedin ă în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Brăila Oradea Bacău Piteşti Arad Sibiu Târgu Mureş Baia Mare Satu Mare Râmnicu Vâlcea Suceava Deva Plecări cu reşedin ă 1601 1663 1786 3617 1670 1198 1294 1251 1852 1416 1522 1004 1128 Stabiliri cu reşedin ă 1635 374 4119 1975 1370 2113 4136 3065 931 473 1727 1318 1176 Diferen a dintre stabiliri/plecări cu reşedin ă 34 -1289 2333 -1642 -300 915 2842 1814 -921 -943 205 314 48 Clasament 8 12 2 13 9 4 1 3 10 11 6 5 7

Sursa: Prelucrare datelor INS 2009, Anuarul statistic al jude ului Bacău 2009

Pag. 19 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Conform tabelului de mai sus, situa ia schimbărilor de domiciliu din cadrul Municipiului Bacău este echilibrată. Analiza a dovedit faptul ca numărul de stabiliri cu reşedin a este mai mare decât cel de plecări, Municipiul Bacău situându-se pe locul 13 (în clasamentul polilor de dezvoltare urbană. Pentru o perspectiva mai complexă asupra situa iei, s-au introdus în analiză şi datele privind numărul stabilirilor cu domiciliul în jude ul Bacău şi Regiunea de Nord–Est. De remarcat este faptul că ponderea stabilirilor cu domiciliul în municipiul Bacău raportată la întregul jude a scăzut în 2007 a început să crească. Este atât o manifestare a fenomenului de retur rural, ce a caracterizat perioada de tranzi ie în România, cât şi a celui de periurbanizare, ce a prins contur în ultimii ani, popula ia preferând să se stabilească în comunele învecinate municipiului, unde găsesc un confort spa ial sporit pentru locuire.

Diagrama 19. Evolu ia numărului de stabiliri cu domiciliul 1990 - 2007
Evolutia numarului de stabiliri cu domiciliul, 1990-2007
70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990
Mun. Bacau Jud. Bacau Regiunea de Nord-Est

S-a analizat, de asemenea, evolu ia numărului de emigran i, după localitatea de plecare, furnizat de INSSE, pentru intervalul 2002 - 2007. Emigran ii sunt persoane care intr-un interval de timp au plecat definitiv din România în altă ară (element al mişcării migratorii externe).
Municipiul Bacău (Nr. pers.) 117 202 256 315 370 197 Jude ul Bacău (Nr. pers.) 196 355 457 479 654 333 Municipiul Bacău ‰ 0.63 1.10 1.41 1.74 2.06 1.10 jud. Bacău ‰ 0.26 0.48 0.63 0.66 0.90 0.46 Regiunea Nord – Est ‰ 0.30 0.39 0.49 0.49 0.68 0.40

Sursa: INSSE 2008

An 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Regiunea NORDEST (Nr. pers.) 1140 1495 1853 1852 2556 1522

România (Nr. pers.) 8154 10673 13082 10938 14197 8830

România ‰ 0.37 0.491 0.60 0.50 0.65 0.40

Sursa: INSSE 2008

Diagramele de mai jos arată tendin a evolu iei numărului de emigran i din municipiul Bacău comparativ cu tendin ele existente la nivelul jude ului Bacău, Regiunii Nord-Est şi la nivelul României. Astfel, la nivel de tara se remarca o tendin a de descreştere a emigra iei, la nivelul Regiunii Nord-Est şi la nivelul jude ului Bacău se remarca o uşoara creştere a emigra iei, iar la nivelul municipiului Bacău se remarca o tendin a generala de creştere a emigra iei cu fluctua ii ale procesului, în perioada 2002-2006. Pentru perioada 2006-2007, tendin a a fost una de descreştere. Explica ia poate consta în faptul că popula ia plecată în anii ’90, odată ajunsă într-o ară din Uniunea Europeană, unde a găsit condi ii satisfăcătoare de muncă, a preferat să îşi aducă şi familia rămasă în ară. Fenomenul este cu atât mai frecvent întâlnit după eliminarea formalită ilor de ob inere a vizei.
Pag. 20 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Diagrama 20. Evolu ia emigra iei 1990 - 2007
Evolutia emigratiei, 1994-2007
2.5 2 1.5 1 0.5 0
19 9 19 4 9 19 5 96 19 9 19 7 98 19 9 20 9 00 20 0 20 1 02 20 0 20 3 04 20 0 20 5 06 20 07

Municipiul Bacau jud. Bacau Regiunea Nord-Est Romania

An

Sursa: INSSE 2008

Bilan ul rezultat din mişcarea migratorie bazată pe stabilirea cu domiciliul în Municipiul Bacău a coborât la valori negative, din ce în ce mai accentuate în ultimii ani.
An Rata imigra ie ‰ 2002 9.79 2003 9.95 2004 10.51 2005 9.69 2006 10.05 2007 11.50 Sursa: INSSE 2008 Rata emigra ie ‰ 16.34 17.98 21.11 16.82 18.86 21.40 Rata sold migrator ‰ -6.55 -8.03 -10.60 -7.13 -8.81 -9.89

Diagrama 21. Dinamica indicatorilor mişcării migratorii a popula iei 1990 - 2007
Dinamica indicatorilor miscarii migratorii a populatiei municipiului Bacau,1990-2007
35 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 -15 ‰

Rata imigratie Rata emigratie Rata sold migrator

J. BILAN UL REAL AL POPULA IEI
Bilan ul real al popula iei unui teritoriu se stabileşte prin compunerea bilan ului natural şi a celui migrator. În cazul Municipiului Bacău, aportul constant pozitiv al sporului natural a fost anihilat de valorile negative ale soldului migrator, conducând, la diminuarea efectivului demografic. Aceste sunt reprezentate în tabelul şi graficul următoare:

2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990

Sursa: INSSE 2008

Pag. 21 din 221

89 Rata bilan ului real -5.51 -5.U.14 -6.I. BACAU Intergroup engineering An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata sporului natural 0.D.76 -7.79 -9.P.55 -8.79 0.62 3.08 2. 22 din 221 .03 -10.81 -9.52 -4.24 1.13 -8.67 3.46 Rata sold migrator -6. Indicatorii bilan ului real al popula iei 1990 .60 -7.2007 Indicatorii bilanţului real al populaţiei municipiului Bacau (1990-2007) 30 25 20 15 10 5 -5 -10 -15 Rata sporului natural Rata sold migrator Rata bilantului real 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 0 Sursa: INSSE 2008 ‰ Pag.43 Sursa: INSSE 2008 Diagrama 22.

Tabelul şi graficul următor prezintă structura ocupării for ei de munca în municipiul Bacău. sunt. până la 100%.D. atât de sex feminin cat şi masculin. la ultimul recensământ.persoane ocupate . Restul. 93769 persoane.P.şom eri în căutarea altui loc de m uncă 10.şom eri în căutarea prim ului loc de m uncă 2. RPL 2002 .persoane ocupate 87.total.16% Sursa: INSSE 2008 Popula ia inactivă totaliza. sunt în căutarea unui loc de muncă.I.16% din totalul activ. Conform recensământului din 2002.şomeri în căutarea altui loc de muncă . ce reprezintă 46. respectiv 53.număr persoane 93769 36738 32847 7926 12051 620 3587 Pag. OCUPAREA FOR EI DE MUNCĂ Resursele disponibile pe pia a for ei de muncă cuprind persoanele cu vârsta între 15-59 ani. din care : Elevi/studen i Pensionari Casnice Între inute de alte persoane Între inute de stat sau de alte organiza ii private Cu altă situa ie economică Sursa: INSSE 2008 RPL 2002 . 23 din 221 . Popula ie Popula ia activă .U.2 Caracteristici sociale A. popula ia activă a Municipiului Bacău era constituită dintr-un efectiv de 81731 persoane. BACAU Intergroup engineering 1.42% din popula ia stabilă a Municipiului Bacău.număr persoane 81731 71238 8322 2171 Diagrama 23: Structura popula iei active a municipiului Bacău (2002) Structura populatiei active a municipiului Bacau. din care: . Cea mai mare parte este reprezentata de popula ia ocupată. dintre care.şomeri în căutarea primului loc de muncă Sursa: INSSE 2008 RPL 2002 . cea mai mare parte. cu o pondere de 87.18% . total.57% din popula ia stabilă în teritoriu.1.66% . Popula ie Popula ia inactivă.

66% Intre inute de alte persoane 12.D. cea mai mare pondere a popula iei ocupate.45%) (a se vedea diagrama de mai jos). cu circa 4% mai mare decât cea a pensionarilor. când se înregistra o pondere de 34.P. ce include şi activită ile de construc ii. Diagrama 24: Structura popula iei inactive a municipiului Bacău (2002) Structura populatiei inactive a municipiului Bacau. Comparativ cu recensământul anterior.05% din total. în creştere comparativ cu recensământul anterior.43% din popula ia municipiului. ce totalizează doar 2. în Municipiului Bacău. care concentrează 15.03% Sursa: INSSE 2008 Analiza popula iei ocupate pe activită i ale economiei na ionale arată că. În cadrul acestui sector. precum şi în administra ia publică. cu 52. când popula ia ocupată în sectorul secundar reprezenta 63. energie electrică. când aceasta ramura a activitatii antrena majoritatea covârşitoare a popula iei).6% din total. care a fost masiv restructurat în ultimii ani.2% din popula ia ocupată a Municipiului Bacău.8%. Sectorul cu ponderea cea mai mică în ocuparea popula iei active la nivelul Municipiului Bacău este cel primar.45%. din 1992.85%) sau casnice (8. Se remarcă procentajul important al popula iei angajate în activită i de transport şi comunica ii. activa în industria prelucrătoare (33. se remarcă o creştere cu 0. sesizabilă în domeniul agricol. 24 din 221 .I.85% Elevi/studen i 39. se remarcă o scădere sensibilă. la nivelul anului 2002. BACAU Intergroup engineering Ponderea elevilor şi a studen ilor este majoritară la nivelul Municipiului. concentrează 45.83% Intre inute de stat sau de alte organiza ii private 0. exista o pondere semnificativă a persoanelor între inute de alte persoane (12. termică. 2002 Cu altă situa ie economică 3.40%) (în regresie comparativ cu anii trecu i. pe primul loc se situează domeniul comer ului şi între inerii autovehiculelor şi bunurilor casnice. gaze şi apă.18% Casnice 8. În 2002. Comparativ cu recensământul anterior. sesizabilă în special în domeniul industrial. sectorul secundar.75%. ponderea majoritară a popula iei ocupate o de inea sectorul ter iar. Dintre celelalte categorii de persoane inactive.45% Pensionari 35.U. În total. Pag.

în anul 2007 valoarea acestui indicator fiind cu 29. Bacău (2002) Populatia ocupata pe activitati ale economiei nationale.01% Hoteluri si restaurante 2.32% Invatam ant 6.02% 5. 25 din 221 . depozitare si com unicatii 6. pers.40% Transport. sociale si personale 2. de salaria i din unită ile economice active în mun.U. respectiv cererea de for ă de muncă.I. repararea si intretinerea autovehiculelor.76% Adm inistratia publica 7.listafirme. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www.43% Energie electrică şi term ică. sau unită ile economice angajatoare.2007 Evolu ia numărului de salaria i din unită ile economice active înregistrate în municipiul Bacău 50000 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 nr.ro 2003 37565 2004 41382 2005 42801 2006 44052 2007 48021 Diagrama 26: Evolu ia nr. BACAU Intergroup engineering Diagrama 25: Popula ia ocupata pe activită i ale econ. Bacău 2000 .11% Com ert cu ridicata/am anuntul.D.30% Agricultura Pescuit si Sanatate si piscicultura 1.) 33971 35888 37625 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www.listafirme. mun. Evolu ia numărului de salaria i în unită ile economice active din municipiul Bacău: 2000 2001 2002 număr de salaria i (nr. Pag.13% 0.P.97% Tranzactii im obiliare 3.45% Sursa: INSSE 2008 Pia a muncii este definită de cele două componente: oferta de for ă de muncă.35% 15. reprezentată de popula ia aptă de muncă. 2002 Alte activitati de servicii colective.91% asistenta sociala 0. pers. m otocicletelor si Construc ii bunurilor casnice 8.ro Numărul de salaria i în unită ile economice active din Municipiul Bacău a cunoscut o creştere lentă în intervalul 2000 – 2007.64% Activitati ale organizatiilor si organism elor Industria extractiva extrateritoriale 0.01% Industria prelucrătoare 33. gaze şi apă 3. na ionale a mun.99% Activitati ale persoanelor angajate in gospodarii personale 1.21% Activitati financiare 1. Bacau.2% mai mare fa ă de valoarea înregistrată în anul 2000.

prelucrarea lemnului.72% 44.45% comer 22.33% 47. servicii: 5855 salaria i (reprezentând 12.44% 18. urmat ca valoare procentuală de comer şi servicii.13822 salaria i (reprezentând 28. cu excep ia mobilei.400 4 Neam 243. 26 din 221 . fabricarea de mobilă.76% 4. industria uşoară şi agricultură.94% 34.16% industria industria alimentară şi a extractivă şi băuturilor prelucrătoare 8.85% 42.19% din total).U.92% 42.D.06% 48. pe locul secund situându-se comer ul cu 10842 salaria i.03% 18.32% hoteluri şi restaurante 2. silvicultură şi exploatare forestieră 5.600 5 Suceava 6 Vaslui 145.06% 3.7% din total).900 6 Regiunea NE 1.78% industria uşoară 0.79% 28.63% Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www.500 2 Botoşani 297. Pag.838 1 Bacău 153.45% În Industrie (%) 36.listafirme.I.600 3 Iaşi 196. în anul 2007 Număr mediu de salaria i din care: 121.13% În Construc ii (%) 8. crt Jude În Agricultura (%) 27. construc ii: 7025 salaria i (reprezentând 14.58% construc ii 14.63 din total).91% 36. celulozei şi hârtiei.P.42% 34.93% 30. Conform AJOFM.ro Cei mai mul i salaria i sunt angaja i în industria extractivă şi prelucrătoare .44% 17.64% 39. BACAU Intergroup engineering Diagrama 27: Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 servicii 12.300 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.60% 3.78% În servicii şi social cultural. Cei mai pu ini angajati se gaseau în hoteluri şi restaurante: 1157 salaria i (reprezentând 2.83% 15. sectoarele de activitate care au fost afectate de disponibilizări în ultima perioadă (ultimele luni ale anului 2008 – primele luni ale anului 2009) şi care se estimează că vor fi afectate şi pe viitor sunt: fabricarea substan elor şi a produselor chimice.78% 7.86% 31.43% 5.64% Din datele prezentate mai sus reiese că profilul economic la nivel jude ean este predominat de industrie.57% transporturi 3.13% 18. fabricarea produselor din lemn. piscicultură 1.05% 31. adică 22.4% din total). Tabel 7: Numărul mediu de salaria i în jude ele din regiunea NE şi Distribu ia acestora pe macro-sectoare economice.262. sănătate (%) 28.28% 16.54% industria lemnului.19% agricultură. construc ii de clădiri (disponibilizări pentru timp nefavorabil de lucru). fabricarea articolelor din paie şi alte materiale vegetale împletite.58% 4.5% din total. extrac ia petrolului brut şi a gazelor naturale.

97 46.62 Clasament 2 1 7 10 9 3 5 12 6 4 8 11 13 Raportul procentual între salaria ii pe Municipiu şi cei din întreg jude ul situează Municipiul Bacău pe locul 10 între polii de dezvoltare urbană.495 România 4.24 60. Numărul muncitorilor.U. Sursa: Ancheta anuală "Costul for ei de muncă" Pag. în ciuda fluctua iilor înregistrate.I. numărul îşi reia cursul crescător. Grafic 1: Numărul mediu al salaria ilor în cadrul Jude ului Bacău şi a numărului muncitorilor în total salaria i (2002-2007) În graficul de mai sus se poate observa evolu ia (descrescătoare) a numărului mediu de angaja i în intervalul de timp 2002-2005.D. Aşa cum se poate observa.788 12 Suceava 45.673 Raport procentual salaria i municipiu/jude 86. 2007/2007 .68 65. crt. În continuare. mediu municipii 2007 1 Gala i 106.113 95.930 73.242 9 Baia Mare 58.707.04 62.80 53. 27 din 221 .998 110. pe parcursul intervalului avut în vedere (2004/2005 – uşoara scădere.100 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.865 120.838 137.008 74.creştere).875 10 Satu Mare 48.924 121.14 28.028 110.100 3 Oradea 96.Nr.total .672 5 Piteşti 73.90 89. Graficul nr.039 11 Râmnicu Vâlcea 49.76 62.944 13 Deva 35. intre 2005 – 2007.641 8 Târgu Mureş 59.241 4 Bacău 60.63 48.803 6 Arad 80.361 93.51 62.235 153. după care.629 82. numărul mediu de salaria i în perioada 2004-2008 se înscrie intr-o tendin a generala de creştere. 2006/2007 – scădere. Municipiul Salaria i Jude 122.595 127. 2 prezintă evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului.53 66. la nivelul jude ului Bacău.029 2 Brăila 66.445 124.783 7 Sibiu 69. BACAU Intergroup engineering Tabel 8: Numărul mediu de salaria i în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Salaria i .52 49. raportat la numărul total de salaria i este în scădere în intervalul de timp analizat. temporar. 2005/2006 – creştere.P.

575 2006 61. Grafic 3: Evolu ia comparativa a popula iei active civile medii din regiune şi a celei din Municipiul Bacău (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Tabel 9: Distribu ia salaria ilor din jude ul Bacău pe localită i în anii 2005.321 2. Se poate observa că popula ia activă din cadrul Municipiului are o pondere ridicată în cadrul popula iei active din cadrul jude ului. 3 se prezintă. ca fiind popula ia cu vârsta cuprinsă între 18-62 de ani care participă la activită i productive retribuite.D.550 5. pe localită i. din 2005 până în 2007.J.U. popula ia activa din Municipiul Bacău şi popula ia activa (ca medie) din regiune.O. la nivel lunar.796 5.551 23.838 Tabelul de mai sus prezintă distribu ia salaria ilor.118 121.710 4. ŞOMAJUL Disponibilul de for ă de muncă este calculat de către A. în cadrul jude ului.370 18.P.M. 2007 Alte oraşe 2005 57. Aceeaşi tendin a s-a înregistrat şi la nivel jude ean.397 5. Pentru Municipiul Bacău s-au analizat datele furnizate de către AJOFM pentru intervalul 2002-2008. 2006.271 2.345 5. edi ia 2009 Anul Bacău Oneşti Moineşti Comanesti Buhuşi Mediul rural* 21.I. conform legisla iei în vigoare. Pentru Municipiul Bacău.017 6.926 5. comparativ. se remarcă o creştere a numărului de salaria i.672 19.F. în luna august Pag.773 20.731 22. Anuarul statistic al jude ului Bacău.881 2. BACAU Intergroup engineering Grafic 2: Evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului Bacău (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica 2009 În Graficul nr. Analiza tabelară şi grafică ilustrează tendin a descrescătoare a numărului de şomeri în decursul acestui interval (numărul de şomeri la nivel de Municipiu.104 Total jud Bacău 120. B.550 5. 28 din 221 .731 5.244 Sursa: Institutul Na ional de Statistica.779 2007 60.338 121.

cu 4. când numărul şomerilor a crescut cu 20808 persoane (131. Diferen a cea mai mare s-a înregistrat în anul 2003. s-a înregistrat o scădere cu 20. Evolu ia anuală a fost marcata de fluctua ii sensibile pe parcursul acestui interval. 2008 Pag. Timp de 2 ani numărul a fost în scădere. respectiv 18.8% fata de momentul de început al analizei. Diagrama 28: Evolu ia lunara a numărului de şomeri (2002-2008) Evolutia lunara a numarului de someri in municipiul Bacau in perioada 2002-2008 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 iu lie au gu st se pt em br ie oc to m br ie no ie m br ie de ce m br ie ia nu ar ie fe br ua rie ar tie ap ril ie m iu ni e m ai 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Sursa: AJOFM Bacău. de 12. În ceea ce priveşte structura pe sexe a numărului de şomeri. se remarcă o tendin a descrescătoare în evolu ia numărului de femei aflate în şomaj.U. creşterile alternând cu scăderi bruşte.237 persoane în 2007. în timp ce evolu ia numărului şomerilor de sex masculin este marcată de oscila ii mai pregnante. BACAU Intergroup engineering 2008. neputându-se vorbi de o tendin ă stabilă în acest sens. Trendul s-a men inut descrescător în ultimii doi ani (9. ponderea alternează.D.943 persoane (28%) în anul următor.519. după care a crescut din nou.P.53%) fa a de anul anterior. cu 3300 mai mic decât numărul şomerilor înregistrat în 2002 – procentual. 29 din 221 . respectiv 40. cu circa 51%. 2008 2003 3638 3713 3591 3195 3063 3077 2882 3005 3269 3377 3473 344 36627 17020 19607 2004 3665 3343 2673 2015 1852 1728 1776 1875 202 2192 2113 2225 25659 12535 13124 2005 234 215 1874 1556 1408 1673 1868 2033 2 2021 2358 2391 17633 10266 7367 2006 2603 2653 2382 195 1685 1633 1678 1873 2037 2227 1906 1704 22576 11146 11430 2007 183 1627 1483 1375 1402 1115 1145 128 1205 1304 1194 1178 13339 8901 4438 2008 1873 1747 1634 1388 1385 1391 1465 1636 12519 6163 6356 Evolu ia lunară atestă că în general numărul şomerilor este mai mare în lunile friguroase şi tinde să scadă semnificativ în cele călduroase.91%).994 persoane. 2002 ianuarie 1079 februarie 115 martie 654 aprilie 881 mai 996 iunie 1123 iulie 1349 august 1713 septembrie 2076 octombrie 2225 noiembrie 2343 decembrie 2614 total 15819 feminin 8290 masculin 7529 Sursa: AJOFM Bacău.I. Totuşi.

gimnazial si profesional 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 an Sursa: AJOFM Bacău.D. din care: nivel de instruire primar. dupa nivelul de instruire (2002-aug.2008) 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% % nivel de instruire universitar nivel de instruire liceal si postliceal nivel de instruire primar.780 356 89 2006 1. pe sexe şi grupe de vârstă relevă superioritatea numerică a eşantionului popula iei de peste 25 de ani. 2008 Structura şomerilor înregistra i la finele anilor 2002-2007 şi august 2008.292 278 66 Diagrama 29: Structura stocurilor de şomeri după nivel de instruire (2002-2008) Structura stocurilor de someri la finele anilor.346 290 68 2007 1. 2009 7595 Conform datelor furnizate ulterior de AJOFM Bacău. în intervalul 2002-2008 (luna august) reiese că cea mai mare parte au nivel de instruire primar. comparativ cu cel al tinerilor sub 25 de ani.martie 2009.669 423 133 2005 2. 30 din 221 . gimnazial şi profesional nivel de instruire liceal şi postliceal nivel de instruire universitar Sursa: AJOFM Bacău.704 1.U. cuprinzând şi intervalul septembrie 2008 .248 288 78 2003 3. cel mai probabil.P. gimnazial şi profesional iar cea mai mică pondere o au persoanele cu nivel de instruire universitar.225 1. la nivelul Municipiului Bacău. Municipiul Bacău Total şomeri.636 1.I. BACAU Intergroup engineering 2003 3638 3713 3591 3195 3063 3077 2882 3005 3269 3377 3473 344 36627 2004 3665 3343 2673 2015 1852 1728 1776 1875 202 2192 2113 2225 25659 2005 234 215 1874 1556 1408 1673 1868 2033 2 2021 2358 2391 17633 2006 2603 2653 2382 195 1685 1633 1678 1873 2037 2227 1906 1704 22576 2007 183 1627 1483 1375 1402 1115 1145 128 1205 1304 1194 1178 13339 2008 1873 1747 1634 1388 1385 1391 1465 1636 1701 1665 1685 1751 19321 2009 2030 2533 3032 Luna 2002 ianuarie 1079 februarie 115 martie 654 aprilie 881 mai 996 iunie 1123 iulie 1349 august 1713 septembrie 2076 octombrie 2225 noiembrie 2343 decembrie 2614 total 15819 Sursa: AJOFM Bacău.225 1.44 2. ca efect al crizei economice. Din datele furnizate de AJOFM Bacău privind nivelul de instruire al şomerilor înregistra i la finele anului.614 2.717 585 138 2004 2. evolu ia lunară a şomajului arată că în ultimele luni ale anului 2008 şi în special în 2009 numărul şomerilor a înregistrat creşteri semnificative comparativ cu ceilal i ani. Pag. 2008 2002 2.178 942 188 48 2008 luna august 1.

Lucrurile se petrec în sens opus la categoria adul i peste 25 de ani. 31 din 221 .I. pe sexe si grupe de varsta 3500 3000 2500 persoane 2000 1500 1000 500 0 2002 2003 2004 2005 ani 2006 2007 2008* adulti > 25 ani tineri < 25 ani Sursa: AJOFM Bacău.5 Regiunea NE 67. persoane care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului.273 2004 2.695 40. la dispozi ia persoanelor aflate în şomaj (sau sub inciden a anumitor prevederi legale). popula ia feminină tinde să devină majoritară în ultimii 3 ani ai intervalului.355 40.852.225 534 264 270 1.986 barbati 1. În sprijinul procesului de ocupare a for ei de munca existente şi prevenirii creşterii şomajului.704 391 238 153 1.80% 3. ce devine superioară numeric. din care: 2.0 Neam 7. că numărul persoanelor de sex feminin din grupa de vârstă sub 25 de ani este în scădere constantă. Bacau.457 37.649 1.40% 4. au beneficiat de aceste cursuri.619 33. 2008 1.358 588 770 Diagrama 30: Structura stocurilor de şomeri pe sexe şi grupe de vârsta (2002-2008) Structura stocurilor de someri inregistrati in mun.861.109 femei 877 Sursa: AJOFM Bacău.10% 4. BACAU Intergroup engineering Se remarcă. 1 2 3 4 5 6 7 8 Număr Indemniza i şomeri (mii lei) Bacău 10.100. după jude ele Iaşi şi Vaslui.25% Clasament ca nr. 2008 2003 3.557 880 677 2005 2. cat şi persoane aflate în deten ie.380.7 Vaslui 15.581 37.317 România 496.691 888 803 2006 1.60% 5.636 278 147 131 1.D. crt.0 Suceava 9. şomeri 3 6 1 5 4 2 În cadrul jude elor din Regiunea Nord Est.70% 3.378. 2008 Tabel 10: Şomajul înregistrat în jude ele din regiunea NE şi în România (2007) Nr. de asemenea. La nivelul municipiului Bacău.440 791 378 413 2.495. deşi numărul total este în scădere. Pag.P.5 Botoşani 6. ceea ce denotă dificultă i de reconversie şi reinser ie profesională.U. pe finalul intervalului inversându-se raportul cu popula ia masculină. unde. Municipiul Bacău 2002 Total şomeri.312 603 709 2007 1.00% 5. AJOFM Bacău pune. în ultimii 4 ani.614 tineri < 25 ani 628 barbati 273 femei 355 adul i > 25 ani 1.391 17. jude ul Bacău se situează pe locul 3 ca număr de şomeri înregistra i.225 668 279 389 1.376 1.70% 9. programe gratuite de formare şi reconversie profesionala.1 Iaşi 17.77 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Jude Rata şomajului înregistrat (%) 4.178 259 121 138 919 350 569 Aug.800 29. atât şomeri.

Lacatus construc ii metalice şi utilaj tehnologic 10.1 4113.2. pietrar.1 5123.2. Instalator instala ii tehnico-sanitare şi de gaze 9. 2008 2004 2005 2006 2007 1. Preparator produse din lapte 16. vopsitor Sursa: AJOFM Bacău. După cum reiese din tabelul de mai jos. Denumire ocupa ie 1.2.1 7422.2.1 5220. Fierar betonist montator prefabricate 6. pe sexe (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Pag.291 0 0 17 0 1.249 Aug.241 Agen ia Jude eană de Ocupare a For ei de Muncă Bacău organizează cursuri de formare profesională pentru ocupa iile pentru care există cerere pe pia a for ei de muncă. Sudor 17.227 1.2.2.1 7132.154 1. există locuri şi în domeniul serviciilor. Bucătar 2.4 8263.1 Grafic 4: Analiza a şomajului în regiune comparativ cu situa ia în Municipiul Bacău.D. 2008 Cod COR / 5122.7 7123. Mozaicar . art. Nr.2.2. Inspector resurse umane 8. Zugrav.1 7122.1.1 343302 7124.2.167 1.1 7212. Tâmplar universal 18.2008 808 0 26 0 0 0 0 0 834 0 13 0 0 1.1 7413. Operator confec ioner industrial 13.U. Operator introducere. domeniile construc ii şi industrie prelucrătoare.1 342304 7136. în special în comer şi unită i de alimenta ie publică.2.1 7141.faian ar 12.180 1.2.I. Contabil 3. furnizat de AJOFM.1 5141.P.103 0 0 0 0 11 0 71 127 2 1 1 2 0 0 0 0 0 0 65 0 1. Electrician în instala ii energetice 5. Ospătar( chelner ) vânzător în unitati de alimenta ie 15. majoritatea cursurilor vizează meserii din sectorul secundar. Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist 7.1 7245. crt. validare şi prelucrare date 14.1 7214. Lucrător în comer 11.2. ipsosar.84 din Legea nr. Dulgher – tâmplar – parchetar 4. De asemenea.2.1.2. Zidar. 76/2002 persoane aflate în deten ie persoane care au reluat activitate ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului persoane care au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar persoane care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacită ii de munca după pensionarea pentru invaliditate persoane angajate şi cuprinse la cursuri în scopul prevenirii şomajului alte persoane din mediul rural Total cursan i Sursa: AJOFM Bacău.2. 32 din 221 . tencuitor 19. tapetar. BACAU Intergroup engineering Tabelul de mai jos prezintă o situa ie a cursan ilor ce au beneficiat de cursuri gratuite de formare profesionala de-a lungul perioadei 2004-2008: Categorie cursan i total şomeri absolven i care beneficiază de prev.

U. Pe sexe. rata scăzând. în evidentele Agen iei Jude ene pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău provin din domeniul de prelucrărilor mecanice. 5 prezintă evolu ia ratei şomajului lunar. la nivelul jude ului un număr de 26 furnizori autoriza i pentru formarea profesionala a adul ilor care sunt autoriza i în 42 de specialită i.86% . 26 . 4 se înregistrează o valoare mai mică a şomajului în rândurile popula iei din Municipiul Bacău.nivel superior (învă ământ universitar).şomeri cu vârste între 25 . în perioada 2008 . la nivelul Agen iei Jude ene pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău func ionează un Centru de Formare Profesionala care califica/ recalifica/ perfec ionează. Grafic 5: Evolu ia ratei şomajului pe luni. creştere datorata crizei economice. în cadrul Municipiului Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Graficul nr. ponderea cea mai mare a şomerilor înregistra i. În perioada 2002-2005.67% în anul 2005. în perioada 2002. comparative cu şomajul popula iei de sex masculin. transport şi repara ii auto.2009. 04 . gimnazial şi profesional) . în principal şomeri.18% .şomerii cu vârste între 30 .P. 12 . 58-63% la nivel de jude şi 51-56% la nivelul Municipiului Bacău. în ultima perioada.nivel mediu (învă ământ liceal şi postliceal). de la 7.şomeri cu vârste peste 55 de ani.2005. După nivelul de instruire. mai exista. Pe lângă acest centru. 26 . înregistrează valori mai mici.şomeri cu vârste între 50 .21% în anul 2002. În cadrul reparti iei pe sexe. 02 . La nivelul municipiului Bacău.D. între inere şi repara ii.29 de ani.29% .07% . Se poate observa o creştere a şomajului începând cu 2009.2005.I. numărul persoanelor cuprinse la cursuri de formare profesionala organizate de Agen ia Jude eana pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău a fost în permanenta creştere: Pag.28% . Rata medie a şomajului la nivelul Municipiului Bacău a înregistrat permanent valori mai scăzute fata de media pe jude . Trendul a fost unul descendent.2005. în perioada 2002 . 09 . În domeniul formarii profesionale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca. şomajul în rândul popula iei feminine.nivel scăzut (învă ământ primar.16% . distribu ia şomerilor înregistra i.39 de ani. prelucrare lemn construc ii. nu a prezentat modificări importante în perioada 2002. BACAU Intergroup engineering Conform Graficului nr. cu domiciliul în municipiul Bacău.55 de ani.15% . şomerii cu nivel scăzut de educa ie au avut o pondere mai mare în totalul numărului de şomeri : 75 .06% . 12 . în perioada 2002 .şomeri cu vârste între 40.10% .49 de ani. În func ie de vârsta. Ponderea muncitorilor necalifica i în totalul şomerilor înregistra i variază între 10 şi 15%. la 2. comer . în compara ie cu situa ia pe regiune. 33 din 221 .2005: 14 .şomeri cu vârste până în 25 de ani. bărba ii au înregistrat o pondere mai mare în numărul total al şomerilor.

în special. • Sold migratoriu negativ. ce determină deficit în bilan ul real al popula iei. sub raport numeric. 2.în anul 2003. (mai multe plecări din Municipiu decât stabiliri). problematica socială se poate adâncii. Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei în general şi a celei de sex feminin în special.P. ceea ce poate influen a pozitiv viitorul zonei.în perioada 2002 – 2008 scade popula ia cu vârste între 0 – 14 ani şi creşte popula ia peste 60 de ani Sold migratoriu negativ (2007).în anul 2004.în anul 2005. Municipiul Bacău înregistrează o scădere a popula iei totale şi un fenomen de migrare a popula iei urbane spre rural. În urma analizei desfăşurate a reieşit că Municipiul Bacău se confruntă cu un declin demografic. Oportunită i Popula iei • Pol de dezvoltare urbana. Acest fenomen antrenează degradarea structurilor demografice şi afectează negativ resursele umane. Puncte slabe Popula ia • Îmbătrânirea accelerată a popula iei aşa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă şi din vârsta medie a popula iei municipiului Bacău.în anul 2002. . Acestea se refera. cu valori foarte scăzute. 1167.D. În contextul crizei economice. Concluzii: 1. DISFUNC IONALITĂ I Analiza situa iei demografice şi sociale actuale a Municipiului Bacău a relevat o serie de disfunc ionalită i. greu de cuantificat datorită lipsei formelor legale de muncă şi reşedin ă. în special în rândul popula iei tinere şi apte de muncă. Riscuri /amenin ări Popula ie • Reducerea popula iei datorită migra iei.I.1. Emigra ia interna ională „ascunsă”. Sursa: AJOFM BACAU 1. cu valori foarte scăzute. • Declin demografic.U. Analiza SWOT Puncte tari Popula ia • Creşterea numărului de copii preşcolari. Dominanta popula iei feminine. dar există o tendin ă pozitivă de creştere a natalită ii în Municipiu. • Consolidarea rolului la nivelul regiunii de Nord-Est Pag. sub raport numeric. datorită disponibilizărilor şi creşterii ratei şomajului. ce determină şi deficit în bilan ul real al popula iei. BACAU Intergroup engineering 410 . 34 din 221 .3. în perioada 2000 – 2008 (scăderea densită ii). mult mai mare fa ă de cel înregistrat la nivelul jude ului Bacău şi al Regiunii. 504 . la: Declinul demografic. 1241. Degradarea structurilor demografice datorită îmbătrânirii.

34 5.147.30 5.59% 65.10 6.833.796.278.17 6.40 5.79 9.28 6 Regiunea Nord Est 6.475.30 24.40 288.669.088.054.096. BACAU Intergroup engineering 1.000.35 7.044.239. Jude 2003 2004 9.152.00 5.30 4.P.375.770. ACCESIBILITATE.96 3.64 7.90 6.958.616.20 34. ÎNVATAMÂNT UNIVERSITAR.470.205.650.98 5.438.70 7.044.907.40 7.29 9.037.429.40 4.U.103.80 5.114.159.I.6 2006 7.501.60 3.506 milioane lei.00 9.373. Jude ul Bacău se clasează pe locul 1 în cadrul Regiunii Nord Est.00 7.50 6.40 8. CERCETARE) ALE MUNICIPIULUI ŞI COMPARA IE CU CELELALTE ORASE ALE REGIUNII / ĂRII A.20 2.90 8.50 4.20 2006 11.10 6.756.49% 67.618.474.283.904.9 milioane lei) şi Oradea (9.477.884.10 7.257.368.756.139.31 2005 10.55 5.848.495.427.03 4 Botoşani 5.031.50 8.598.101. SERVICII PUBLICE.791.80 5.054.156.888.40 5.00 11.690.10 29.254.40 7. crt.770.03 10.80 7. Tabelele 11 şi 12 prezintă evolu ia PIB pe locuitor în jude ele din Regiunea Nord Est precum şi la nivelul tuturor celor 13 poli de dezvoltare urbană.213.96 4.506.71 5.187.922.90 8.50 8.00 4.575.2006.475.40 6.134. fiind devansat de Argeş (11.954.79 2003/2006 (%) 66.84 8. CONTEXTUL MACROECONOMIC Nivelul PIB nu se calculează la nivelul municipiilor.80 4.637.70 7.244.40 9.867.184.90 344. ci doar la nivel jude ean.459.996.30 6.67 7.20 7.407.848.87% Clasament jude e NE după PIB 2006 1 3 5 4 2 În statisticile ce prezintă situa ia PIB.93 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Tabel 12: Evolu ia PIB în jude ele polilor de dezvoltare urbana în perioada 2003-2006 (milioane lei) Nr. intre anii 2003 .90 4. astfel că nu se poate eviden ia contribu ia exacta a Municipiului Bacău la realizarea PIB jude ean sau regional şi nici valoarea PIB/ cap de locuitor la nivel de Municipiu.379.43% 64.6 2004 6.94% 63.30 247.290.510.50 4.174. Tabel 11: Evolu ia PIB / locuitor în regiunea NE în perioada 2003-2006 (lei) Nr.56% 97.20 3.790.20 6.754. jude ul Bacău se clasează pe locul 3 cu 8.50 5 Suceava 6.6 Clasament jude e poli de dezvoltare urbană după PIB 2006 6 13 2 3 1 5 8 4 11 10 12 7 9 Gala i Gala i Brăila Brăila Oradea Bihor Bacău Bacău Piteşti Argeş Arad Arad Sibiu Sibiu Târgu Mureş Mureş Baia Mare Maramureş Satu Mare Satu Mare Râmnicu 11 Vâlcea Vâlcea 12 Suceava Suceava 13 Deva Hunedoara Regiunea Nord Est România Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Pag.476.10 5. 35 din 221 .64 7.D.22 2 Neam 10.78 10.828.00 3 Vaslui 5. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Municipiul Jude 2003 4.2 CARACTERISTICI ECONOMICE (PROFIL ECONOMIC.70 5.10 197.89 6.10 38.00 6.20 4. 1 Bacău 7.295.4 milioane lei).579.00 3.30 6. peste media regionala înregistrata anual. pentru to i polii de dezvoltare urbană.0 2005 6.406. crt.874.10 4.761.619.101.491.

ale economiei na ionale. Grafic 6: Produsul Intern Brut . sociale şi personale Sursa: Institutul Na ional de Statistica Cifra de afaceri (milioane lei RON) 13. Cifra de afaceri în anul 2007.932 129 669 327 16 56 80 Pag.507 5. repararea şi între inerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice Hoteluri şi restaurante Transport. Rev. pe ani. veniturile acoperind cheltuielile alocate. în cadrul jude ului Bacău. gaze şi apă Construc ii Comer cu ridicata şi cu amănuntul.2007) Sursa : Ministerul Finan elor Publice Tabelul următor prezintă valoarea cifrei de afaceri. închirieri şi activită i de servicii prestate în principal întreprinderilor Învă ământ Sănătate şi asisten ă socială Alte activită i de servicii colective.190 334 3. 1) Total Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică. pe activită i. depozitare şi comunica ii Tranzac ii imobiliare. BACAU Intergroup engineering În graficul următor se poate observa evolu ia Produsului Intern Brut în Jude ul Bacău.U.P. 36 din 221 .488 652 1.I.Jude ul Bacău Activită i (sec iuni CAEN. Se poate observa că în fiecare an s-a înregistrat un excedent.Jude ul Bacău (2001-2006) Sursa : Ministerul Finan elor Publice În Graficul nr. Se constata o dublare a valorii acestuia în intervalul analizat. în intervalul de timp 2001-2006. Grafic 7: Execu ia bugetelor locale în Jude ul Bacău (2002 . 7 prezintă execu ia bugetelor locale aferente jude ului Bacău.D.

din JUDE UL Bacău în intervalul 2004 .43 200.58 295.57 Servicii 371.000 0 Cifra de afaceri (milioane lei RON) In du In du stri To e st rie ex tal tra pr ct el i Re u cr vă ăt te le oa r ed e i Co litar ns e Ho tru te lu c ri Co ii Tr şi an m r e sp est au r Tr ort.04 Agricultură 42.24 252.95 2006 1982.88 57.000 4.000 10.43 161.U. cumulată pe sec iuni CAEN. 37 din 221 .59 38.I.000 2. ra an n d za ep o te S ăn c ii i zita ăt r m at ob e e şi ili as Înv are ă is ăm te n ân ă t s Al oc ia te ac lă tiv ită i Cifra de afaceri.60 2008 2998.35 27.79 132.90 Industria lemnului 35.12 27.29 1096.02 142.39 711.D.82 Industria alimentară 51.39 115.83 134.19 63.47 148.43 Transporturi 48.34 70.88 1007.95 17.2007 Cifra de afaceri (mil.59 62. Euro) 2004 Total 1467.29 31.87 407.62 11. BACAU Intergroup engineering Grafic 8: Cifra de afaceri pe tipuri de activită i în Jude ul Bacău în anul 2007 Cifra de afaceri (milioane lei RON) 14.46 172.90 248.37 Industria extractivă şi prelucrătoare 145.19 Turism 10.32 463.76 174.32 127.07 171.12 Grafic 9: Structura cifrei de afaceri pe activită i ale economiei na ionale sectorului serviciilor (2007) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Pag.000 12.04 12.000 6.98 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2005 1373.03 763.83 64.000 8.53 20.34 Construc ii 118.94 598.P.16 41.90 2007 2151.55 18.32 100.93 25.40 39.86 Comer 571.57 248.58 Industria uşoară 70.

jude ul Bacău este pe locul 2 în privin a PIB/locuitor. 2. construc ii. profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar .62 Microîntreprinderi 302.62 Întreprinderi foarte mari 373. 2. Distribu ia societă ilor comerciale pe sec iuni CAEN Societă i comerciale Total Agricultură Industria alimentară Industria extractivă şi prelucrătoare Industria lemnului Industria uşoară Construc ii Transporturi Turism Servicii Comer Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2004 4782 52 97 161 88 187 507 276 160 940 2314 2005 5217 61 94 169 87 146 557 326 194 1029 2554 2006 5538 69 100 172 108 183 670 356 220 1193 2467 2007 5795 69 95 189 109 146 742 375 238 1334 2498 2008 6102 68 96 208 100 132 843 386 256 1459 2554 Cel mai mare număr de societă i comerciale sunt înregistrate în sfera serviciilor şi comer ului.17 Concluzii: 1.91 Întreprinderi mari 255.93 435.D. Se poate observa că ponderea cea mai ridicată este prezentă în cadrul unită ilor de “Comer cu ridicata şi cu amănuntul.26 450.06 Întreprinderi mici 226.47 Întreprinderi mijlocii 309. Mai jos. cu cifrele de afaceri aferente anilor 2004-2008.I. euro) 2004 2005 Total 1467. repararea şi între inerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice”. 3.52 328.12 617.U. 38 din 221 .44 142. Conform analizei comparative a domeniilor de activitate din perioada 2004 – 2008. comer cât şi din alte servicii în anul 2007.31 348. În intervalul 2001 -2006. Pag.18 960. 1.04 316.40 400. în jude ul Bacău. În cadrul jude elor din regiunea Nord Est.26 334.ter iar.P. Situa iile statistice prezintă estimări pe plan jude ean.01 467.50 535.10 240. Distribu ia societă ilor comerciale cu profil industrial pe domenii de activitate Societă i comerciale cu profil industrial Total Industria alimentară Industria extractivă şi prelucrătoare Industria lemnului Industria uşoară Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2004 533 97 161 88 187 2005 496 94 169 87 146 2006 563 100 172 108 183 2007 539 95 189 109 146 2008 536 96 208 100 132 La nivel jude ean. Cifra de afaceri în func ie de mărimea societă ilor Cifra de afaceri (mil.56 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2006 1982.01 410. ponderea societă ilor comerciale cu profil industrial este de 12%.88 2007 2151.20 536.43 552. 3. BACAU Intergroup engineering Graficul 9 prezintă structura Cifrei de afaceri a unită ilor locale active din industrie.58 2008 2998.18 309.92 280. se prezintă domeniile macro-economice în care activează societă ile comerciale din jude ul Bacău.55 393. furnizate de Institutul de statistică şi de Camera de Comer şi Industrie Bacău.09 447. PIB – ul jude ului Bacău s-a dublat.04 1373.

locuitorii Municipiului Bacău reprezintă 24.D.P.37 40. Tabel 14: ările de provenien ă a capitalului străin investit în firmele din Bacău. valoarea capitalului şi numărul de firme Tara Italia Turcia Marea Britanie Fran a Ungaria Elve ia Germania Moldova Luxemburg TOTAL Nr. la sec iunile servicii şi comer cifra de afaceri s-a dublat.07 69.88 69. INVESTI II LOCALE ŞI STRĂINE Din punct de vedere al numărului de întreprinderi/1000 locuitori. devansând Municipiul Suceava. Municipiul Bacău se clasează pe locul 10 între cei 13 poli de dezvoltare urbană.72 În jude ul Bacău sectorul productiv absoarbe peste 50% din totalul for ei de munca.00 822. se remarca tendin e ale unui declin (de exemplu industria prelucrării lemnului). 39 din 221 .6% din popula ia jude ului şi concentrează 54% din numărul total al salaria i din jude . conform analizei comparative a cifrelor de afaceri. iar 54.27 64.82 58. BACAU Intergroup engineering 5.00 59. Numărul de firme care îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii reprezintă 50% din numărul total al societă ilor comerciale înregistrate. dacă avem în vedere următoarele: 45. B.29 71.59 46.554. în perioada 2004 – 2008.20 4.00 18.05 66.00 4.95 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău Pag. 6.I.82 54. aceste două domenii macro-economice de inând cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din jude .4% din popula ia jude ului Bacău trăieşte în mediul urban.923.00 75. dar în unele sectoare.U. Municipiul Bacău concentrează circa 41% din întreprinderile active în sectoarele industriei. de întreprinderi / 1000 de locuitori 87. firme 21 6 4 4 3 3 2 2 1 46 Capital străin (mii euro) 2. Rolul Municipiului Bacău în realizarea PIB jude ean este extrem de important.00 24.400.71 48. construc iilor şi serviciilor înregistrate la nivelul jude ului.66 62. Tabel 13: Numărul de întreprinderi la nivelul polilor de dezvoltare urbana Pozi ia în Municipiul clasament 1 Oradea 2 Deva 3 Târgu Mureş 4 Sibiu 5 Piteşti 6 Râmnicu -Vâlcea 7 Arad 8 Baia Mare 9 Satu Mare 10 Bacău 11 Suceava 12 Gala i 13 Brăila Sursa: Institutul Na ional de Statistica Nr.023.30 182.45 1. Profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar – ter iar. celălalt pol de dezvoltare urbană din regiunea NE (a se vedea tabelul 13).2% din popula ia urbană este reprezentată de locuitorii municipiului Bacău.23 65.

la limita Comunei Măgura. Pag. ponderea cea mai mare fiind a capitalului provenit din Luxemburg. centrul de asisten ă pentru întreprinzători care cuprinde: secretariat. 2. zona de rela ii cu publicul. tip mese rotunde. sală de şedin e/întâlniri multimedia.Ad = 3437 m2: Sp+P+1E asigură: birouri de lucru pentru activită ile angaja ilor permanen i.D. birou rela ii interna ionale. centru documentar. zona pentru conducere şi secretariat.max 700 locuri: tip amfiteatru (sală şi prezidiu). Infrastructura de afaceri s-a extins prin realizarea Centrului de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE). cu toate dotările necesare. Din punct de vedere al numărului de întreprinderi/1000 locuitori. celălalt pol de dezvoltare urbană din regiunea NE (a se vedea tabelul 13). grupuri sanitare corelate cu suprafa a. capitalul străin provine din ări din Europa. Italia şi Marea Britanie 3. cu toate dotările necesare. ponderile cele mai mari fiind ale capitalului provenit din Luxemburg. Centrul de afaceri se află în prezent în faza de execu ie şi amenajare spa ii. în Municipiul Bacău. Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE) va include: Incubator de afaceri . Bacău se clasează pe locul 10 între cei 13 poli de dezvoltare urbană.U. camere de întâlnire/şedin e. societă i Microîntreprinderi 43 Întreprinderi mici 1 Întreprinderi mijlocii 1 Întreprinderi mari 0 Întreprinderi foarte mari 1 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău ara Irlanda Elve ia Luxemburg INFRASTRUCTURA DE AFACERI Pentru dezvoltarea şi dinamizarea mediului de afaceri Municipal şi regional. Terenul pe care este amplasat Centrului de afaceri şi expozi ii este la intersec ia DN 11 cu străzile Arcadie Septilici şi Gen. Administra ia locală a venit în întâmpinarea cererilor de creare de infrastructuri de afaceri şi servicii prin aprobarea realizării unui important obiectiv industrial.I. zona de rela ii cu publicul. sală de conferin e şi seminarii tematice cu aranjamente multiple . de afaceri şi expozi ional (Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE)). modularizate pentru această suprafa ă care să permită şi desfăşurarea unor evenimente mai mici simultan. Centrul de afaceri şi marketing . Pavilioane pentru expozi ii .Ad = 6076 m2 : P+1E Suprafa a de expozi ie necesară este organizată în două module (care pot func iona independent sau împreună în func ie de solicitări: suprafa a utilă pentru expozi ii . BACAU Intergroup engineering Se remarcă faptul că.Ad= 2756 m2 Sp+P+4E care include: 24 de module pentru întreprinzători. camere de consiliere.P. săli de întâlniri cu clien ii. În municipiul Bacău capitalul străin provine din ări din Europa.două module (M1. Italia şi Marea Britanie. zona utilită ilor Amplasamentul Centrului de afaceri şi expozi ii este situat în partea de Vest a municipiului Bacău. Ştefan Guşă. care leagă municipiul Bacău de Oneşti. devansând municipiul Suceava. M2) . pe partea de S-V a DN 11.par ial pe două etaje. 40 din 221 . birouri de consultan ă pentru IMM-uri . Concluzii: 1. Structura participării capitalului străin după ara de provenien ă şi după mărimea societă ii: Grupa mărime Nr.

I. BACAU Intergroup engineering C. Se poate observa că hotelurile reprezintă aproximativ 90% din totalul structurilor de cazare. În Graficul nr. Creşterea înregistrată între anii 2005 şi 2007 este datorată avântului economic din acea perioadă. 12. în timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistică înregistrează o stagnare sau o uşoara scădere. În continuare. Pag.P.2006 se remarcă o creştere a numărului de pensiuni turistice. 11 prezintă numărul de locuri de cazare existente în Municipiul Bacău în perioada 2005 . anterior integrării în Uniunea Europeană. 10 este prezentată ponderea structurilor de cazare turistică existente la nivelul Municipiului Bacău în perioada 2004-2009. Grafic 11: Evolu ia capacită ilor de cazare în perioada 2005-2009 în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău este prezentat în Graficul nr.U. 41 din 221 . Această evolu ie arată că hotelurile reprezintă 90% din totalul structurilor de cazare existente în Municipiul Bacău. datorată extinderii structurilor de cazare în vederea dezvoltării turismului în zonă. Grafic 10: Structura capacitatii de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Graficul nr. restul de 10% fiind reprezentat de moteluri şi vile turistice.D. POTEN IALUL TURISTIC LOCAL ŞI ZONAL În intervalul 2000 .2009. Se poate observa o creştere a numărului locurilor de cazare. este prezentată o analiză a principalilor indicatori de evolu ie a turismului în Municipiul Bacău.

42 din 221 . Acest lucru se datorează intensificării turismului de business care se caracterizează prin sejururi dese şi de scurtă durată. 12 şi Graficul nr. Grafic 13: Evolu ia numărului de înnoptări în hoteluri în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica În compara ie cu ceilal i poli de dezvoltare urbană municipiul Bacău are un număr redus de unită i de cazare. 13 este prezentată evolu ia numărului de înnoptări în hotelurile din Municipiul Bacău.D.I. Acest lucru este eviden iat în tabelul următor: Pag. Comparând Graficul nr.conform statisticilor din 2007.P. 13 se poate observa că. BACAU Intergroup engineering Grafic 12: Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Se observă că cea mai mare parte a turiştilor care înnoptează în Municipiul Bacău preferă hotelurile ca structuri de cazare datorită confortului oferit de acestea. În Graficul nr.U. La fel stau lucrurile şi în compara ie cu media pe ară . în perioada 2007-2008 numărul total de înnoptări a înregistrat o scădere mult mai accentuată decât cel al sosirilor.

998 47.936 Indice de utilizare netă a capacită ii de cazare turistică 36.82 32.262 39.04 1.288 194. conform datelor statistice realizate cu privire la infrastructura de cazare turistica în Municipiul Bacău este neschimbată (în ceea ce priveşte numărul de hoteluri. Municipiul Bacău nu a cunoscut o amploare a dezvoltării infrastructurii turistice.82 34.16 24.011 63.69 Nr.28 36.68 1.771 274.74 1.52 2.235 80.209 13 Deva 20 776 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 68.117 828.840 32.P.136 293.D. Tabel 16: Unită i de cazare existente în jude ul şi municipiul Bacău.430 70.93 35.645 390.707 782.083 Oradea 12 855 Bacău 5 472 Piteşti 24 1.939 Comparativ cu ceilal i poli de dezvoltare urbană. Pag.045 11 Vâlcea 12 Suceava 20 1.89 4.10 23.059 121.146 517.964 297.60 1.00 1.60 Gala i 21 1. În 2007 de înregistrează o creştere a numărului de turişti străini. numărul total de turişti a scăzut.529 335.635 Arad 46 2.57 1. În perioada 2005 – 2007.511 55.67 2.752 126.418 8 Mureş 9 Baia Mare 25 1.232 124.U.47 25.359 151.448 524. Tabelul următor prezintă o evolu ie comparativa pentru anii 2003-2007 la nivel de jude şi la nivelul municipiului Bacău.857 87.247 55. din 2004 până în 2007.048 64.853 195.420 110.26 1.217 Râmnicu 21 1. BACAU Intergroup engineering Tabel 15: Principali indicatori privind sectorul turistic în cadrul oraşelor poli de dezvoltare urbana (2007) Unită i de cazare Locuri în unită i de cazare Total locuri zile 356.368 74.702 178.734 93.45 43.437 Sibiu 43 2.95 39.855 62.580 Târgu 23 1.057 248.613 10 Satu Mare 47 1.984 668. crt 1 2 3 4 5 6 7 Municipiul Sosiri Înnoptări Înnoptări/ Sosiri 1.95 31.445 388. moteluri şi vile).70 1.962 130.764 181.87 40. 43 din 221 .112 Brăila 22 2.56 1.516 106. în perioada 2003-2007 Unitati de cazare 2003 Jude Municipiul Bacău 2004 Jude Municipiul Bacău 2005 Jude Municipiul Bacău Jude 2006 Municipiul Bacău Jude 2007 Municipiul Bacău Hoteluri Hanuri şi Moteluri Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Campinguri 11 3 4 6 3 0 1 0 11 3 4 6 3 1 1 0 12 3 4 6 3 1 1 0 0 0 0 5 11 3 4 5 1 13 1 38 3 1 1 0 0 0 0 5 11 3 4 3 1 12 1 35 3 1 1 0 0 0 0 5 3 1 2 0 1 Pensiuni 9 0 13 0 14 turistice Popasuri şi casute 1 0 1 0 1 turistice TOTAL 37 5 40 5 41 Sursa: Anuarul Statistic al jude ului Bacău 2009 Se constată că.I.020 455.55 24.

31 Hotel Karo Hotel Măgura Verde Adresa: NR 130 Motel Selena Motor Sport Adresa: STR. CRANGULUI NR. Hotel President Adresa: Str. în timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistică înregistrează o stagnare sau o uşoara scădere. 4. 18.P. Nicolae Balcescu Hotel Decebal Adresa: STR. 6.449 118.837 113. 2009 numărul de pensiuni a crescut. 14.D. dar cu servicii diverse asigură sala de fitness. 5.(număr persoane) 2002 2003 2004 2005 2006 110. 7. Pornind de la numărul redus de obiective de atrac ie turistica existente la nivelul Municipiului Bacău. 12. sauna etc. Între cei 13 poli de dezvoltare urbană.141 106. 3. 15. 2 Hotel Dumbrava Adresa: STR. 11.286 12.042 Total Bacău Turişti români Turişti străini Sursa: Anuarul Statistic al jude ului Bacău 2009 În ultimii ani 2008. 4 stele şi o pensiune de 3 margarete.ro Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău 4 stele 4 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 flori 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Concluzii: 1.174 97.239 108. 5.670 109. În perioada 2005 – 2007 numărul total de turişti a scăzut. 3. una dintre caile alternative de dezvoltare pe plan turistic ar putea-o constitui valorificarea turismului de business. CHIMIEI NR. seminarii etc. în 2007 înregistrându-se o creştere a numărului de turişti străini. I. nr. 13. 2. 17. perspectiva ce face necesara promovarea de investi ii în structuri de cazare cu facilita i sporite pentru găzduirea de conferin e. moteluri şi pensiuni de 2. 18 Motel Levisticum Sursa: site Consiliul jude ean Bacău csjbacau.629 12.I. 2.328 100. municipiul Bacău prezintă cel mai redus număr de unită i de cazare.790 93. 11 Pensiunea Tosca Adresa: STR CUZA VODA NR 4 Vila Rozal Bacău Adresa: Alecu Russo. 3. masă tradi ională).057 14. IONITA SANDU STURZA NR. nr. Alături de hotelurile. 44 din 221 . structura unitatilor turistice înregistrate din ultimii doi ani s-a extins cu hoteluri. Luminii nr. BACAU Intergroup engineering Turism pe tipuri de turişti .088 12.U. 4. Sturza nr.545 2007 112. a avut loc o creştere a numărului de pensiuni turistice. 12 Pensiunea Şoferul Adresa: CALEA MOLDOVEI NR 252 Pensiunea Scorillo Hotel Bistri a Adresa: Str. 26 Hotel Moldova str. acces la teren de tenis. 8. 10. 2 Pensiunea Elite Adresa: STR BANATULUI NR 15 Pensiunea Excelsior A Adresa: str. 3 Pensiunea Casa Didina Adresa: STR BANATULUI NR 26 Motel Euro Ema Vila George Apostu Adresa: STR. Numărul total de înnoptări a înregistrat o scădere mult mai accentuată decât cel al sosirilor. 1. Pag.449 15. DUMBRAVA ROSIE NR. 16. motelurile şi vilele turistice existente în municipiul Bacău. acest lucru se datorează intensificării turismului de business care se caracterizează prin sejururi dese şi de scurtă durată. cu număr limitat de camere puse la dispozi ia clien ilor. 9.780 99. de workshop-uri. piscină. dovedind o dezvoltare a zonei şi o cerere de locuri de cazare în unită i mici (vile şi pensiuni) care asigură mai multe servicii decât marile hoteluri (ex.308 11. de evenimente de tip team-building.758 121. Toamnei. S. În intervalul 2000 – 2006.

BACAU Intergroup engineering D.I. care fac legătura cu nordul ării.U. DN2 şi E85. Aeroportul Bacău pentru transport intern şi interna ional Harta 1: Accesibilitatea Municipiului Bacău în raport cu Regiunea Nord Est şi România Sursa: Agenda Bacău. 45 din 221 . Fir I şi II linie electrificată de cale ferată şi 1 linie neelectrificată şi una de marfă. Principalele căi de comunica ii ale municipiului Bacău sunt: Drumurile DN 15.P. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Municipiul Bacău este o importantă localitate de legătură între centrul ării şi nordul Moldovei.D.ro Harta 2: Localizarea Municipiului Bacău în România Sursa: har i google Pag. DN 2F.

U.Râmnicu Sărat .Bicaz Prin municipiul Bacău trec trenurile interna ionale: BULGARIA EXPRES: Sofia .Paşcani . de asemenea.Piatra Neam . 46 din 221 .Bacău . Aeroportul Bacău asigură legăturile aeriene interne şi interna ionale pentru jude ele din jur.Buzău . Municipiul Bacău dispune de o infrastructură de transport complexă.Buzău .Moscova PRIETENIA: Bucureşti . prin municipiul Bacău.Vicşani .Ungheni .Dorneşti .Buzău .P. Harta 3: Localizarea Municipiului Bacău în jude ul Bacău Sursa: Agenda Bacău.Suceava . Traseele pe care se desfăşoară traficul rutier între sudul şi nordul ării trec.Vadu Siretului linia secundară: Bacău . cu infrastructură modernă pentru traficul de călători şi marfă.Adjud . Investi iile pentru realizarea obiectivului Eurogara Bacău sunt în curs de derulare.Paşcani .Ploieşti .Roman .Ruse .Focşani .Chişinău Pag.Ploieşti .Ploieşti .ro Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată.Vadu Siretului .D.Nicolina Cristeşti Jijia .Focşani Bacău . BACAU Intergroup engineering Din punctul de vedere al căilor de comunica ie.Iaşi .Giurgiu . TRANSPORTUL FEROVIAR Municipiul Bacău este punctul de intersec ie între: magistrala: Bucureşti .Buhuşi .Focşani .Bacău Roman .Bucureşti .I.Suceava .

expediere 64 linii Linii garaj 20 linii Total linii CF electrificate (km) Total linii CF primire expediere şi garaj (km) 7.Ciceu. Ploieşti şi Bucureşti. Adjud. situată pe magistrala 500.Bicaz Linie directa I şi II electrificata 5.U.2 District 3 Bacău Bacău . care străbate jude ul pe direc ia Nord-Sud. Iaşi.249 30. cu prelungirea ComăneştiMoineşti.D. BACAU Intergroup engineering GARA BACAU Gara Bacău. 47 din 221 . care urmează cursul râului Bistri a. construită de-a lungul Văii Trotuşului şi linia Bacău . este una din cele mai aglomerate din ară.I.723 Sta ia CF Bacău fir I + fir II Linie racord neelectrificată 1.Bicaz şi Suceava .65 Sec ia CT 2 Bacău Linii primire . II. III Chei încărcare descărcare Sursa CFR SA Regionala Iaşi Pag. Există conexiuni feroviare tip InterCity cu Municipiile Suceava.Bucureşti.326 Regulator de circula ie sta ia Bacău 22. Repartizarea geografică a căilor ferate asigură o bună legătură între oraşele şi centrele industriale ale jude ului. Infrastructura feroviara existentă Tipuri de instala ii Lungime (km) Clădiri Linie curenta electrificata M 500 13. înso ind cursul principalelor râuri: linia magistrală Suceava . linia Adjud .Bucureşti.Piatra-Neam . pe malul drept al râului Siret.2 Sec ia L4 Bacău Şcoala Personalului L4 Bacău District Exploatare Utilaje Bacău District Poduri Bacău Sediu Post politie Bacău Clădire locuin e sta ia Bacău Dotări Club CF Bacău Cantina veche Bacău Tunel pietonal Cişmea peron principal Peron acoperit liniile I. Botoşani. Transportul feroviar se desfăşoară pe trei sectoare de linii care străbat teritoriul jude ului.P. cât şi cu jude ele învecinate cu volum mare de transport. CFR. administrate de Compania Na ională de Transport Feroviar de Călători. La Bacău se intersectează magistralele Bacău .55 20.

Londra. Budapesta. Bari. Neam . Milano. care dispune de o aerogară cu organizarea fluxului de călători pentru trafic intern şi o pistă de decolare-aterizare pentru avioane de scurt curierat. Neavând resurse pentru asigurarea dotărilor la nivelul standardelor interna ionale în domeniu.800. Beirut. echipamente pentru laboratoare etc. Bergamo. 28% pentru dotări şi amenajări pentru îmbunătă irea condi iilor de muncă şi mediu. de asemenea. În anul 2009. Düsseldof. Tel Aviv. Damasc. Numărul operatorilor aerieni de pe aeroportul Bacău a crescut de la unul singur în 2002 (Carpatair) la trei în 2004 (Carpatair. un număr de peste 55. Madrid. Aeroportul se află la 10 km fa ă de centrul oraşului Bacău.D. anual. Atena. Larnaca.000 de pasageri pentru orizontul 2013-2015. Salonic. va realiza lucrări de modernizare. Conform estimărilor Blue Air. Londra. Caracteristicile func ionale ale aeroportului sunt: suprafa ă totală de peste 200 ha. Atingerea acestei cote va asigura recuperarea investi iei. compania AEROSTAR a alocat 35% din fondurile destinate realizării investi iilor pentru achizi ia de maşini unelte cu comandă numerică. Viena.Blue Air iar cu tranzit la Bucureşti sau Timişoara se poate călători la: Ancona. traficul se va ridica la 700. Realizarea unui spa iu hotelier destinat cazării pasagerilor afla i în tranzit este. BACAU Intergroup engineering TRANSPORTUL AERIAN Traficul aerian de pasageri este asigurat. Milano.Tarom Sursa: Bacău. măsurare şi control.Carpatair Roma.P. în partea sudică a acestuia.000 de pasageri. Zürich .Carpatair Alep. Aeroportul Bacău procesa. Concesionarul (pe o perioada de 34 de ani). München. Floren a. Amann. Aeroportul Interna ional George Enescu din Bacău asigură curse directe cu următoarele destina ii şi prin intermediul următoarelor companii: Bucureşti .500 mp în zona publica. Sofia. Verona. De aici se efectuează zboruri directe interne spre Bucureşti. Stuttgart. Torino. Contractul de concesiune s-a semnat la data de 19 ianuarie 2009. Vaslui. Proiectul mai presupune şi consolidarea re elei de drumuri interne în suprafa a de 204. Consiliul Jude ean a concesionat.U. Suceava. Frankfurt. Torino. Este cel mai mare aeroport din zona nord estică a României. în trecut. Cairo.000 . evaluate la peste 45 de milioane de euro. Aeroportul Bacău deserveşte transportul interna ional de marfă şi transportul de călători pentru jude ele învecinate: Vrancea. Situarea jude ului Bacău în centrul Moldovei explica numărul mare al pasagerilor pe rute interna ionale. Botoşani. aeroportul. 48 din 221 .I. Vene ia. Frankfurt.500 m lungime şi 80 m lă ime. Torino. 17% pentru echipamente necesare activită ii de construc ie şi mentenan ă avioane civile şi 20% pentru alte obiective de investi ii: achizi ia de echipamente de inspec ie . companiei aeriene romaneşti Blue air. Rom. Barcelona. Salonic .ro Aeroportul din Bacău a fost deschis traficului aerian public de calatori şi marfa la data de 1 Aprilie 1946. de Aeroportul Bacău. Istanbul. Lucrările prevăzute în proiectul de investi ie sunt programate a fi finalizate în 30 de luni. Timişoara şi interna ionale spre aeroporturi din Italia şi Germania. Geneva. Pag. prevăzuta în contractul de concesiune.Tarom Timişoara . Ritmul de creştere de la un an la altul este alert. Bologna. Aeroportul băcăuan se afla în proprietatea Consiliului Jude ean. Clubair. Roma. Bologna. Moscova. o pista de 2.000 mp a aeroportului. precum şi realizarea unei parcări de 6. Valencia . München. Atena. în prezent. Tarom). Bruxelles. Bologna.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Companiile aeriene low cost, (printre care şi Blue Air) efectuează zboruri de pe aeroportul Bacău către următoarele Aeroporturi din Europa: Italia (Italy) Bologna: BLQ Catania: CTA Cuneo: CUF Milano (Milan): BGY Roma (Rome): FCO Torino: CUF Regatul Unit (United Kingdom) Londra (London): LTN Aeroportul din Bacău nu va fi doar un aeroport de transport pasageri şi mărfuri. Avia ia militară operează, de asemenea, aeroportul, fara obliga ii financiare.

AEROPORTUL BACAU

Pag. 49 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Harta 4: Harta cailor ferate şi aeroporturilor Bacău

TRANSPORTUL RUTIER EXTERN Municipiul Bacău este un important nod rutier. Drumurile care trec prin Municipiu sunt: E 85 (DN 2) - Drum European care traversează Europa de la nord la sud, legând Marea Baltică de Marea Egee. Principalele localită i străbătute sunt: Lituania: Klaip da, Kaunas, Vilnius, Šalčininkai; Belarus: Lida, Slonim, Kobrin; Ucraina: Dubno, Ternopil', Cernău i; România: Siret, Suceava, Fălticeni, Roman, Bacău, Adjud, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău, Urziceni, Bucureşti, Giurgiu; Bulgaria: Ruse, Veliko Târnovo, Stara Zagora, Haskovo, Svilengrad; Grecia: Ormenio, Kastanies, Didymoteicho, Alexandroupolis; E 574 (DN 11): Bacău, Oneşti, Târgu Secuiesc, Braşov, Piteşti, Craiova; DN 15: Bacău, Piatra Neam , Bicaz, Poiana Largului, Topli a, Reghin, Târgu Mureş, Luduş, Câmpia Turzii, Turda; DN 2F: Bacău, Vaslui şi Bârlad; DN 2G: Bacău, Moineşti, Comăneşti şi Miercurea Ciuc . Drumul na ional DN 2F leagă Municipiul Bacău de Municipiul Vaslui spre Est. Spre Vest, Municipiul comunică, prin drumul na ional DN11 (E577) cu municipiul Braşov, DN2 / E85, DN 2F, DN 2G, DN 15. Se face legătura, aşadar, spre coridoarele de circula ie către Ungaria, Austria, Germania, Italia, Fran a, Spania. Pe lângă acestea teritoriul, vizat este străbătut în partea de S de DJ 207 G (str. Chimiei). Exista legături cu toate oraşele importante ce înconjoară Municipiul şi jude ul Bacău (şi nu numai) şi anume: Adjud, Bucureşti, Braşov, Bârlad, Botoşani, Constan a, Gala i, Iaşi, Piatra Neam , Târgu Neam , Vaslui, Vatra Dornei, Suceava. În viitor prin Bacău va trece şi o autostradă care face parte din coridorul IX paneuropean.

Pag. 50 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Tabel 17: Distan a între Municipiul Bacău şi celelalte reşedin e de jude din Regiunea NE, punctele de grani a, capitala României şi capitala Moldovei Localitate Botoşani Iaşi Neam Suceava Vaslui Republica Moldova Ucraina Capitala României şi capitala Republica Moldova Bucureşti Chisinau Kiev
Sursa: Anual statistic, Best turist.ro

Distanta (km) 148 km 123 km 59 km 144 km 77 km Punctele de grani ă 390.086 km 1888.56 km 281 km 226.72 km 690.651 km

Timp de deplasare 2 hr 54 min 2 hr 31 min 1 hr 16 min 2 hr 34 min 1 hr 38 min 7 hr 50 min 39 hr 3 min 5 hr 10 min 3 hr 37 min 12 hr 2 min

Harta 5: Harta drumurilor jude ene Bacău

Sursa: www.harta-bacau.ro, Navteq 2009 şi agenda bacau.ro

Jude ul Bacău dispune de o densă re ea de drumuri în mare parte modernizate sau în curs de modernizare. Lungimea totală a drumurilor publice este de 2301 km, din care 19.3% drumuri na ionale, 34.7% drumuri jude ene şi 46% drumuri comunale. Esen ial este faptul că între toate oraşele jude ului există cel pu in o legătură prin drumuri modernizate. Din municipiul Bacău pornesc, ca un evantai, un număr de 5 drumuri na ionale, asigurând legătura în toate direc iile cu principalele centre din jude ele învecinate.

Pag. 51 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Harta 6: Pozi ionarea Municipiului Bacău fa ă de axele principale de transport

Sursa: PATZ SUBM Harta 7: Municipiul Bacău – important nod rutier şi feroviar

Sursa: agenda bacau.ro

TRANSPORTUL RUTIER INTERN Municipiul Bacău are o re ea stradală dezvoltată, care con ine un număr de 322 de artere, cu o lungime totala de 200,196 km, în procent de 85% asfaltate şi iluminate corespunzător. În propor ie de 80%, străzile băcăuane au acces la apă şi canalizare ceea ce creează premise favorabile pentru dezvoltarea infrastructurii.

Pag. 52 din 221

S. Miori ei . Miori ei .MALL Tabelul 18 prezintă indicele de acoperire a drumurilor orăşeneşti precum şi ponderea străzilor orăşeneşti modernizate în cadrul polilor de dezvoltare urbană. Alexandru cel Bun .196 m Bucă i 59 străzi 164 străzi 12 străzi 87 străzi 322 străzi Starea Sistemului rutier Stare Deteriorată Stare Bună Stare Satisfăcătoare Reabilitate Lungime totală străzi =200. Str. Ana Ipatescu . Dumbravei ..str. în prezent. Str. Alexandru cel Bun .U. Str. Sturdza . Ion Luca 26. Str. Ştefan cel Mare . Calea Marasesti . Str. Unirii .str. Miori ei .str.str.221 m 200. Calea Republicii . Banca Na ionala 24. Calea Marasesti . Calea Republicii .Pia a Sud 10. I. Ştefan cel Mare 23. L. 87 au fost complet reabilitate. Bl. În ultimii ani nu au fost făcute interven ii asupra trotuarelor ele fiind degradate în propor ie de 60%. Calea Republicii . Narciselor 6.str.str. BACAU Intergroup engineering Lungime 24.Spiru Haret 11. aceasta este următoarea: TOTAL 5 4 4 90 stare buna 4 4 4 90 deteriorate 1 0 0 0 asfalt 4 4 65 1 Sursa Direc ia drumuri publice – Primăria Municipiului Bacău beton 1 4 18 6 buc parcare asfalt+beton pavaj PODURI PASAJE PODE E PARCĂRI buc buc buc buc Parcările cu plată sunt amenajate în zona centrului Municipiului. Str. Str.826 m 12. Există.9 Mai 12. Castanilor 8. iar 3 zone sunt amenajate cu automate de parcare. 9 Mai Sursa Primăria Bacău Direc ia drumuri 15. Prelungirea.432 m 115.str. Cal. Razboieni 13.Unitatea de avia ie 3. pasajelor şi parcărilor din Municipiul Bacău. Str. în timp ce acoperirea suprafe ei din intravilan este relativ scăzută.P. se prevede înlocuirea conductelor de alimentare cu apă şi branşamente la un număr de 20 de străzi şi circa 100 de străzi sunt vizate pentru a fi reparate şi modernizate. 9 Mai 20.I.str. 9 Mai 14. Miori ei . Pentru îmbunătă irea infrastructurii.calea Barladului 29.str. 12 sunt în stare satisfăcătoare. Calea Republicii .str. 164 sunt în stare bună de func ionare. Tecuciului 28. Str.str. 53 din 221 . Calea Marasesti .str. Milcov 17. Calea Marasesti . Cal. Policlinica veche . I. Str. Calea Marasesti . Str. În ceea ce priveşte situa ia podurilor.str. Str. Nicu Enea 22. Unirii 18.D.str. Parcările cu plată sunt în număr de 15 buc.str. Bradului 25. Romanului . Aviatori 5. Energiei 27. O situa ie detaliată a străzilor va fi prezentată la descrierea pe cartiere.str. Municipiul Bacău se clasează pe locul 9 între polii de dezvoltare în ceea ce priveşte raportul lungime străzi la suprafa ă intravilan. George Apostu .str.Rampa ecologica 2.196 km Dintre acestea. Romanului . Pag. Caragiale . Bl. Chimiei 4. Miori ei .716 m 47. Intersec iile semaforizate care asigură în prezent desfăşurarea traficului sunt prezentate în tabelul următor: Intersec ii semaforizate 1. 9 Mai 21. Calea Marasesti .Orizont 7. 9 Mai 16. Calea Republicii . 59 străzi au fost complet neglijate.str. 9 Mai 19.str. Unirii .str. 18 parcări cu plata şi automate de parcare. Frasinului 9.bl.

11 12 11 Râmnicu Vâlcea 198 76.28 4. str. N. str.14 6. Câmpului (lucrări de terasamente şi montat borduri).20 88. Lupeni (lucrări de terasamente şi montat racorduri canalizare). În func ie de evolu ia vremii.78 51.79 2 10 Satu Mare 193 88. Rozelor (se lucrează la sta ia de pompe).66 64.63 9 5 Piteşti 181 80. importantă cale de comunica ie pentru ocolirea zonei centrale a municipiului Bacău.89 3. Societă ile care au semnat cu primăria contractele de deszăpezire au pus la dispozi ie utilaje de capacitate mică ce au intervenit pe străzile din cartiere. Nord şi Bistri a Lac: str.U.29 39. Comandamentul de iarnă stabilit la nivelul primăriei asigură măsuri necesare asigurării unui trafic rutier cât mai fluent în condi iile date. Maramureş (finalizare betonare carosabil).37 3 7 Sibiu 318 83.53 7 6 Arad 348 86.35 3. str. în echipe de 20 . La nivel pietonalului. Copernic (lucrări de terasamente şi asfaltare trotuare).64 75. Licurici (se finalizează asfaltarea).31 10 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr. Primăria Municipiului Bacău în perioada de iarnă ac ionează cu 42 de utilaje aflate în dotare. str. CFR. Suprafa a ocupată de parcări este de 85. a fost finalizată asfaltarea. Izvoare. str.00 1 12 Suceava 138 70. interven ia cu antiderapant pe drumurile principale fiind asigurată de 13 utilaje de împrăştiere a materialului antiderapant. Gherăieşti.89 5 2 Brăila 274 78. schimburile II şi III fiind asigurate de al i 50 de lucrători. Banu Mărăcine (decopertare parte carosabilă şi turnat cămine de vane pentru re eaua de apă). în vederea prevenirii apari iei poleiului pe străzile municipiului Bacău şi pentru înlăturarea zăpezii de pe partea carosabilă.18 2.P. Teiului (lucrări la re eaua de canalizare). Pag. str. Izvoare .91 11 4 Bacău 200 81.Înfră irii.14 13 13 Deva 90 97.59 3.22 5.32 m2. 54 din 221 . Pe str. str.48 3. Daciei (lucrări la terasamente şi racorduri canalizare).70 50.35 4. Ar arului (decopertare partea carosabilă). str. urmând a fiind finalizate şi lucrările de ridicări la cote ale gurilor de canal.I. str.47 60.54 4 8 Târgu Mureş 194 82.21 87.60 În prezent se află în construc ie sau în faza de finalizare 15 străzi din cartierele Tache. str. Index de acoperire a drumurilor orăşeneşti 2.020. Înfră irii (finalizare asfaltare şi branşamente abona i). asigurând în prezent 3. str.10 68.08 46. Gladiolei şi Lăcrămioarei se montează semnele de circula ie necesare. Şerbăneşti. iar pe străzile Nalbei. str.44 8 9 Baia Mare 293 80.82 5. str. BACAU Intergroup engineering Tabel 18: Situa ia străzilor orăşeneşti în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2008) Străzi orăşeneşti Clasamentul fa ă Raport lungime de acoperirea Ponderea străzilor Municipiul străzi / suprafa ă Lungime teritoriului orăşeneşti intravilan m/mp străzi (km) intravilan cu străzi modernizate (%) 1 Gala i 345 84.30 de oameni împăr ite în toate cartierele oraşului.65 81. Direc ia de Servicii Publice din cadrul Primăriei Bacău ac ionează la înlăturarea zăpezii şi a ghe ii de pe trotuare cu peste 300 de lucrători.44 59. str.55 6 3 Oradea 393 68.168 locuri de parcare cu plată aflate în eviden a Primăriei.06 8.68 7. Şerbăneşti (lucrări de terasamente şi montat borduri). George Enescu (lucrări de terasamente). Holtului (branşamente apă şi lucrări de canalizare).D. Cezar Boliac (decopertare partea carosabilă). crt.77 99.

Retur 40 -70 min Traseul 3 FNC .P a Centrala .Pod Siret .P a Centrala . Din 1990 s-a asistat la o creştere semnificativă a gradului de motorizare: numărul total al vehiculelor care pot circula s-a dublat.3013.retur 35 min Traseul 17 CCB .Retur 40 min Traseul 4 Pta Centrala . numărul de mijloace grele pe locuitor fiind de circa o treime fa ă de cel din Comunitatea Europeană Transportul de persoane în municipiul Bacău este structurat pe 10 trasee .00. Intervalul de succedare este variabil func ie de intervalele orare: 4. fie intervalele de succedare se schimbă. precum şi legătura între zona sud şi zona de nord a oraşului. trecând de la circa 1. Volumul de trafic are trend ascendent şi s-a trecut de la circa 3200 (AADT) în 1990 la 4500 în 2005.Retur 40 min Traseul 5 Pobac .St.00.Retur 7 – 8 – 10 . vest şi sud ale oraşului. Viteza comercială – medie.Birladului – Autogara .Insula Agrement .Cl. care îşi distribuie serviciile în baza unui Contract de concesiune. 55 din 221 .43 min Traseul 18 FNC .Retur 30 min Traseul 6 Pobac . BACAU Intergroup engineering E.P a Centrala .00.Energiei – Elbac . şi Ministerul se aşteaptă la o creştere continuă pentru următorii ani.30. Transportul public interurban a suferit în schimb o scădere: în 1990 se transporta un număr de 780 milioane de călători/an fa ă de o ofertă de 24. Actual 69% din mărfuri sunt transportate pe anvelope şi în acest sector se prevăd creşteri importante.30-8. 20. 15 km/oră Traseele existente pe raza municipiului Bacău. În zilele de sărbătoare fie sunt active numai anumite trasee. Pomicola .Aprodu Purice . care fac legătura între cartiere şi zona centrala .348 milioane de km (-61%).FNC . În prezent transportul public constituie doar 13% din totalul tipurilor de transportă şi transportul de mărfuri a crescut semnificativ în ultimii ani.P a Centrala .Cl. 17.I.000 milioane de km.3 la 3.Pta Centrala – Oituz .P a Centrala – Pobac 30 – 60 min Traseul 14 Gara – Miori a . cca. Eminescu .00-20.Pta Centrala . Traseele sunt deservite de autobuze şi microbuze. mai ales în termeni de t*km (+160%).Milcov .Cl.00-23. BACAU La stabilirea graficelor de circula ie s-a inut cont de nevoile agen ilor economici în privin a preluării fluxului de călători la intrarea şi ieşirea din schimb. Romanului (Fructex SA) .Mioritei – Elbac . 8.M.P a Centrala – Energiei – Gara . a salaria ilor din zonele de nord. capetele acestora şi frecventa autobuzelor pe aceste trasee este prezentată în continuare: Traseul 1 FNC . cu o creştere consistentă ale distan elor parcurse de la 54 la 126 km. 13. Creşterea cea mai importantă o reprezintă cea a automobilelor (de la 1.Retur 7 – 8 – 23 min Traseul 22 FNC .00.Popas Gheraiesti .A. Birladului . cel Mare .9 milioane la circa 4 milioane în 2004.CCB 10 – 23 .U.23 min Sursa: TRANSPORT PUBLIC S. SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL Transportului public local de călători pe raza municipiului Bacău este realizat de TRANSPORT PUBLIC S. în timp ce se pentru anii 2010 şi 2015 se aşteaptă o creştere a volumului de trafic echivalent cu 6000 şi respectiv 7000.Mioritei – Gara .2 milioane).Gara – Miori ei – Autogara – Unirii .D. Acoperirea geografică a traseelor de transport public este prezentată în harta de mai jos Pag. BACAU. Republicii – Marasesti .Cl. În 2004 aceste valori au scăzut la 216 milioane de călători/an (-72%) şi respectiv 9.00-17.Parc Gheraiesti (ANL) . A.AS.P.Retur 40 min Traseul 3B FNC .

intervalele de succedare. etc. 32L+74P 32L+68P 33L+55P 17+1 17+1 Autobuze – transport TOTAL 97 local Sursa: Prelucrare datelor preluate de la csjbacau şi Primăria Bacău Managementul parcului auto al societatii locale de transport public este asigurat de un sistem de monitorizare a vehiculelor. În unele sta ii. defec iuni ale mijlocului de transport. dotate cu refugii acoperite (gară. 5.15. tariful şi extras din regulamentul transportului public în sta ii prin panou indicator de sta ie cu numărul traseelor.D.7 lei. 56 din 221 . Informarea călătorilor se realizează după cum urmează: în vehicul prin panou care cuprinde harta traseelor.527 lei şi în anul 2008 au fost de 17. 2.I. 4. Traseele sunt deservite de 97 autobuze/microbuze după cum urmează: Transport Public SA administrează 55 AUTOBUZE ŞI 32 MICROBUZE Uzura medie (%) Tip autobuz buc Locuri/buc MERCEDES CONECTO KAROSA MERCEDES N 405 VOLKSWAGEN (microbuze) Microbuze 26 9 20 13 19 < 6ani < 6ani < 6ani < 6ani < 6ani Microbuze – transport periurban (spre Letea Veche) Nr.645 lei Semafoarele sunt cu ciclu fix şi nu au prevăzute func ii de prioritizarea a transportului public. Acesta transmite. în timp real.244. 3.U. crt 1. pozi ia fiecărui mijloc de transport aflat în trafic şi poate asigura managementul eficient al vehiculelor în cazul incidentelor de trafic: blocaje.P. pia ă) este afişata harta traseelor. cu pozi ionare GPS. BACAU Intergroup engineering Tariful pentru o călătorie cu autobuzul este de 1. Pentru o compara ie a capacitatii de asigurare a serviciilor în domeniul transportului public la nivel regional şi na ional prezentăm tabelul următor: Pag. Veniturile în anul 2007 .285.

zona de vest str. sunt deservite corespunzător. toată zona situată la vest de calea ferată. pe care mijloacele de transport se succed la intervale de ordinul a 30 . Pag.P.40 minute. Constantin Ene). Nr. 57 din 221 . Intersec iile semaforizate: 27 de instala ii de semaforizare. (cartierele Gherăieşti şi Şerbăneşti).392 Transportul public periurban este asigurat între Municipiul Bacău şi majoritatea localită ilor din jude ul Bacău de 29 de operatori de transport. de asemenea.947 441 114 Pasageri transporta i 1. 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Operator transport cu plecare Dotări transport din Autogara Bacău A–M Kam Srl M Land Trans Srl.136.I. este deservită doar de linia 14. str.441 113. Gării. B-dul Sandu Sturdza. caracterizată de aşezări reziden iale şi productive. BACAU Intergroup engineering Tabel 19: Transport urban de pasageri în anul 2007 Nr. M Solo Impex Srl M Sprinter Com Srl M Stegaiu Srl M/A Steptrans Srl M Teletrans Srl M Transport Bistrita SA A Sursa: Prelucrare datelor preluate de la csjbacau Transport public jude ean cu servicii regulate 2008-2011 Puncte critice eviden iate în cadrul Studiului de circula ie efectuat de Primăria Bacău Din punct de vedere al spa iului acoperit de servicii de transport public urban şi de programul după care aceste servicii sunt oferite. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Operator transport cu Dotări transport plecare din Autogara Bacău A–M Alexandropol Impex SRL M SC Alexdomat SRL A Alitrans Srl M şi A Culiardo Srl M Danger Com Srl M Denismar Trans Srl M Dragoliv Service Srl M şi A Ecoplante Srl A Eledia Srl M Eliscomex. . zone ale Municipiului complet lipsite de serviciul de transport public.Srl M Euro-Acva SRL A/M Gap Trust Srl A Grup Atyc Srl A şi M Holias SRL M Impex Puiu Srl M Nr. serviciu insuficient şi lipsa serviciului de transport. toate cartierele periferice (Gherăieşti. aşa cum reiese din harta prezentata mai sus: cartierul Izvoare şi aeroportul la sud. Zona crt. cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute) şi nedeservit în celelalte ore ale zilei.D.U. precum şi zona periferică de sud. Prin aceste zone trec majoritatea liniilor din sistem. jumătatea de sud a centrului oraşului (str. M Remidis Srl M Sog Trans SRL. Transportul de călători este realizat pe 37 trasee cu microbuze şi pe 39 trasee cu autobuze.023 33. cu plecare din Autogara Bacău. se pot identifica mai mult zone ale oraşului. Există. Zona centrală a oraşului. produse de „Katel Group”: . 1 România 2 Regiune Nord-Est 3 Bacău Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Număr de vehicule în inventar 5. În schimb.6 instala ii de semaforizare pentru pietoni. axa rutieră Milcov – Caragiale. şi în care este localizat cimitirul principal al oraşului. Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului). crt. crt. De asemenea. Un al doilea grup de cartiere periferice sunt în prezent deservite de transportul public în măsură redusă (de ordinul 30 – 40 minute) şi/sau doar în anumite ore ale zilei. caracterizată de aşezări reziden iale de dimensiuni importante. Şerbăneşti şi Pod Siret) sunt deservite de linii mult mai restrânse numeric.21 instala ii de semaforizare pentru vehicule. M Lortrans Srl A Massaro Trans Srl M Norman Impex SRL M President Srl . de-a lungul căreia există locuin e reziden iale dens populate şi câteva zone industriale şi comerciale. cu 3 stadii principale ale serviciilor: serviciu corespunzător.

2. Str.D. Ioan Luca Caragiale. Stadionului. 19. Mai jos sunt enumerate cele 10 intersec ii semaforizate congestionate: 1. Calea Mărăşeşti – Str. 9 Mai – Str. 5. 12. Ion Luca Caragiale. dintre care 10 se află în coresponden ă cu intersec iile semaforizate. 9 Mai – B-dul Alexandru cel Bun. mai ales în coresponden ă cu intersec iile dintre directoarele principale ale oraului. 15. Str. Str. mai ales de-a lungul directoarelor principale Nord-Sud. fie în coresponden a intersec iilor semaforizate. 9. 13. Garofi ei. Spiru Haret – Str. Str. 18. Str. 14. Calea Mărăşeşti – Str. Astfel există următoarele zone special semaforizate: .4 instala ii de semaforizare pentru pietoni sunt situate de-a lungul străzii Calea Marasesti la Nord de linia feroviară. 22. Milcov – Str. Str. fie în coresponden ă celor nesemaforizate. 9 Mai. Alexei Tolstoi – Str.U. Narciselor – Str. Energiei. Banca Na ională (semaforizare prevăzută în cadrul interven iilor de modificare a viabilită ii). Constantin Ene – Str. -1 instala ie de semaforizare pentru pietoni se află de-a lungul străzii Miori ei. Alecu Russo. -1 instala ie de semaforizare pentru pietoni este situat în apropiere de Policlinica Veche. 7. 4. Toate aceste instala ii prevăd prezen a fazei pentru traversarea pietonilor în cadrul fiecărui ciclu.Kogălniceanu – Str. Oituz . Nicolae Bălcescu. Vadul Bistri ei – Str. 21. Dumbravei. Gării (semaforizare prevăzuta în cadrul interven iilor de modificare a viabilită ii). 8. Spiru Haret – Str. 16. Nicolae Bălcescu – Str.I. B-dul Unirii – Str. Milcov – Str. 58 din 221 . Erou Ciprian Pintea. Vadul Bistri ei. Alexei Tolstoi – Str. 24. 9 Mai. localizate în mod difuz de-a lungul întregii re ele rutiere. Izvoare. sunt prevăzute cu timer pentru numărarea timpului de schimbare cu indicarea timpului rămas înainte ca semaforul să îşi schimbe culoarea (de la verde la roşu şi invers). nefiind de tipul „la cererea pietonului”. B-dul Ionita Sandu Sturdza – Calea Marasesti – Str. Str. Punctele de congestie importante identificate de către Administra ia Locală sunt în număr de 24. Str. Miori ei – Str. Pie ii.P. Str. B-dul Unirii – Str. 17. B-dul Alexandru cel Bun – Str. 23. Tecuciului 75 Pag. Calea Mărăşeşti – Str. Oituz – Str. Constantei – Str. fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie. Narciselor. scopul de a reglementa şi modera viteza de deplasare de-a lungul axelor unde sunt localizate acestea. Str. 10. Bicaz. Nicolae Bălcescu – B-dul Unirii. Str. George Bacovia – Str. Ana Ipatescu – Str. Milcov – Str. Pie ii – Str. Str. Str. de asemenea. În special. B-dul Unirii – Str. Instala iile de semaforizare. Carpa i. Mihai Viteazu. 3. Cele 14 intersec ii congestionate nesemaforizate sunt următoarele: 11. În cadrul acestor cicluri. Instala iile de semaforizare pentru vehicule sunt. Stadionului – Str. faza de roşu pentru vehicule are. Str. Miori ei – Str. 20. BACAU Intergroup engineering Instala iile pentru traversare pietonală a străzilor se localizează în principal de-a lungul directoarei cu un flux de vehicule superior cu scopul de a permite o siguran ă mai mare în circula ia pietonilor. Str. Str. toate cu ciclu fix. 6. Bucegi. în schimb.

Baia Mare. 5. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. dens populate şi câteva zone industriale şi comerciale este deservită doar de linia 14. dintr-un număr total de 13 poli de creştere analiza i la nivel na ional. Traficul de tranzit scade foarte mult viteza traficului în cadrul Municipiului.I. Deşi. În zone precum Cartierul Izvoare şi Aeroportul la sud. dar mai ales la orele de vârf. Râmnicu Vâlcea. de transportul public în măsură redusă (cartierele Gherăieşti şi Şerbăneşti). Satu Mare. Sibiu. în prezent. Piteşti. 3. Gării. pasajelor şi parcărilor este buna în propor ie de 90%. 13. viteza comerciala medie fiind de 15 km/h. Există cartiere periferice deservite. în măsura redusă. 59 din 221 . reprezentată printr-un număr de 322 de artere. datorita aglomerărilor frecvente. Deva). necesita ilor transportului în comun. Târgu Mureş. 6. 8. Axa rutieră Milcov – Caragiale. Conform estimărilor. iar 12 se prezintă în condi ii satisfăcătoare). Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului . Semafoarele sunt cu ciclu fix şi nu au prevăzute func ii de prioritizare a transportului public. Constantin Ene). acestea fiind asfaltate şi iluminate corespunzător. 7. pode elor. de-a lungul căreia există locuin e reziden iale. în mare parte. Municipiul Bacău se situează pe locul al 7-lea în statisticile privind lungimea totală a arterelor ce compun re eaua stradală municipală. cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute). din care 59 au fost complet neglijate. jumătatea de sud a centrului oraşului (str. 11. transportul public de călători este inexistent. Transportul în comun se desfăşoară foarte lent. Pag. 9.U. care răspund. Suceava. în ceea ce priveşte lungimea totală a străzilor din cadrul său.caracterizată de aşezări reziden iale de dimensiuni importante). se desfăşoară foarte lent. Oradea. 2. fie nu beneficiază deloc de servicii publice de transport al calatorilor. (87 dintre străzi au fost complet reabilitate iar 164 sunt în stare buna de func ionare). O buna parte a Municipiului. Semaforizarea (deşi are un important rol în men inerea ordinii în circula ie) nu mai reuşeşte sa asigure cele mai bune condi ii de trafic.P.196 km. fie beneficiază de servicii insuficiente. zona de vest str. Municipiul Bacău are o re ea stradală bine dezvoltata. în general. Deşi ocupă doar o pozi ie de mijloc între cei 13 poli de creştere supuşi analizei. Arad. Transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte întreaga popula ie. condi ia străzilor ce alcătuiesc re eaua stradala a Municipiului Bacău este buna. 4. fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie. 12. de-a lungul directoarelor principale Nord-Sud. str. datorita aglomerărilor frecvente pe care le cauzează. în care este localizat cimitirul principal al oraşului. cu o lungime totala de 200. gradul de acoperire cu străzi a teritoriului extravilan este scăzut – Municipiul Bacău se afla pe pozi ia a 9-a din 13 poli de creştere ce au fost analiza i (Gala i. B-dul Sandu Sturdza. Prin compara ie cu al i poli urbani de creştere la nivel na ional.D. exista şi străzi pe care circula ia se desfăşoară în condi ii greoaie (un număr total de 71 de străzi. Brăila. fie în coresponden ă cu străzi nesemaforizate. 60% din traficul la nivel de municipiu este unul de tranzit. În special. toată zona situată la vest de calea ferată (caracterizată de aşezări reziden iale şi productive). Bacău. Starea podurilor. 10. Traficul în zona de centru a Municipiului.

estimarea făcându-se în func ie de cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor.0 13.4 796.0 35.4 85.0 15.769.2 150 – 400 Distribu ie 172.U. Cantitatea estimată pentru municipiul Bacău este de 103 l/locuitor şi zi.0 131.8 Diametrul în sec iune (mm) 600 – 800 Transport 114. Municipiul Bacău de ine 324.1 din întreg jude ul Bacău şi 212.C.5 km de conducte de apa potabila din cei 1.0 9.244.016. BACAU Intergroup engineering F.0 6.0 5.9 31.5 46.0 existen i la nivel de jude .1 23 – 52 Branşamente 38.0 43.5 29.0 907.335.6 km de conducte de canalizare din cei 552.1980 După 1980 a conductelor bună deteriorată Fonta 141. Starea conductelor % bună deteriorată 57 43 33 67 50 50 Pag.0 100 42 58 Nota: s-a luat în considerare şi aduc iunea Valea Uzului Bacău – 35 km beton comprimat şi 27 km otel.6 11. 60 din 221 .5 25.5 147.9 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Jude ul Lungime totala conducte alimentare cu apa (km) 1.0 33.2 kilometri. Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor se desfăşoară printr-un sistem inelar cu lungimea totală de 255.290. în Municipiul Bacău.9 Vaslui 482.6 37.A.3 1.1 Bacău 552. COMPANIA APA S. Tabel 20: Situa ie comparativă Canalizare publica şi alimentare cu apa potabilă din regiunea NE în 2007 Nr.1 14.I.335.338.5 66.0 Suceava 686.1 390. Re eaua de alimentare cu apa În prezent. în privin a lungimii totale a conductelor din sistemul de canalizare.5 9. Materialul conductelor În tabelul următor se prezintă lungimea şi diametrele conductelor de alimentare cu apă potabile: Destina ia conductelor Lungimea conductelor % din lungimea totala a conductelor 50.6 27. jude ul Bacău se situa pe locul 3 din cele 6 jude e din Regiunea Nord-Est. Bacău.0 1.116.2 Volum de apa potabila distribuita uz casnic (mii mc) 24.D. Situa ia privind lungimea în km a re elelor de apa potabila şi a materialelor din care sunt executate: Lungimea conductelor (km) % din Starea conductelor lungimea totala % Total Din care executate în perioada: (km) Până în 1960 1960 . pe primul loc în privin a lungimii totale a conductelor de alimentare cu apă şi pe locul 2 în ceea ce priveşte situa ia apei potabile distribuite pentru uz casnic.1 100 TOTAL 324.0 1.P.9 50 50 Azbociment 29.0 9. Municipiul Bacău se află pe locul 10 în clasamentul polilor de dezvoltare urbană.3 30 70 Beton armat 45 10.9 Botoşani 228. SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APA ŞI CANALIZARE În anul 2007. cca 85% din totalul străzilor existente sunt prevăzute cu conducte de apa potabila.2 Sursa: S.0 Neam 319.632.7 59 41 Otel 108.251. crt. 1 2 3 4 5 6 Lungime totala conducte canalizare publica (km) Iaşi 562.

87 Arad 539.7 1.05 Satu Mare 185.D. Sta ia de pompare Mărgineni înmagazinează apa captată din fronturile Hemeiusi I. o valoare de 80 .77 Brăila 470. COMPANIA APA S.132 3 Municipiul Gala i 530. are 44 de pu uri din care doar 18 pu uri sunt func ionale).107 8 5. După tratare.103 9 3. Descărcarea rezervoarelor către re elele de distribu ie a Mun.0 1.47 Piteşti 494. Principalele surse de apa din Municipiul Bacău sunt: surse de suprafa ă: Lacul Poiana Uzului surse subterane: Front Gheraiesti I. conducta DN 800 mm din tuburi PREMO care face legătura dintre rezervorul de 10 000 m3 şi re elele de distribu ie din zona centrala şi de sud ale oraşului. Apa colectata din sursele enumerate mai sus. Hemeiusi I.512 0.78 Deva 78.325 0.309 1 5.114 7 4.124 0.5 1.0 2.16 Sibiu 328. clorinarea apei. are 35 de pu uri care sunt în conservare) şi Mărgineni II (în prezent.4 3.0 2. În conformitate cu datele primite de la furnizorul acestor servicii. Bacău este asigurata prin: conducta DN 600 mm din fonta cenuşie care face legătura dintre rezervoarele 2 x 5000 m3 şi re elele de distribu ie din zona de N-V a oraşului. după OMS 40 l/om. Front Mărgineni I.150 l/om•zi este ra ională. analiza calitatii apei şi pomparea apei potabile în rezervoarele de înmagazinare se face prin 2 conducte F 600 mm.150 l/om•zi ca un necesar ce acoperă consumul gospodăresc (mult deasupra limitei minime.60 Râmnicu Vâlcea 215. respectiv 200 mc. are 16 pu uri din care 13 pu uri sunt func ionale) în 4 rezervoare (2 x 10000 mc şi 2 x 5000 mc). Este relativ greu de ales o valoare pentru consumul specific de apa.A.103 10 7.078 13 6. amplasata la 62 km N-V de municipiul Bacău. BACAU Intergroup engineering Tabel 21: Re ea de distribu ie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2007) Nr.409 0. în func ie de zona şi resursa de apă. Hemeiusi II.zi).14 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Norma de calcul la alimentare cu apă este în mod obişnuit de 100 .70 Bacău 262. Hemeiusi II şi Mărgineni intr-un rezervor de 10000 mc.0 1.9 2. Bacău. Gheraiesti II Lunca (în prezent. analiza Pag.350 0.099 0.116 6 4.2 2. cu un consum de 103 l/om şi zi Municipiul Bacău se încadrează în consumul specific de apă estimat de normativele în vigoare.14 Oradea 564. Alimentarea cu apa potabila a popula iei şi industriilor din Municipiul Bacău este administrată de S. situa ia conductelor este analizată şi conductele aflate în stare de deteriorare avansată au fost propuse pentru a fi înlocuite în anul 2010. este tratata la Sta ia de tratare Caraboaia (Darmanesti).804 0.95 Baia Mare 293. formata din tuburi de beton precomprimat (35 km) şi tuburi de o el (27 km). aceasta este transportată către municipiul Bacău printr-o conductă de aduc iune Dn 800 mm. în func ie de fondurile publice disponibile.097 11 4.912 0. Front Gheraiesti II (Lunca).793 0. Se poate aprecia ca. Clorinarea apei.09 Târgu Mureş 291.793 0.132 2 7.311 0.90 Suceava 193.I.118 5 17.U. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Lungime simplă a re elei de apă potabilă (km) Lungime simplă a re elei de apă potabilă / 1000 locuitori (km/loc) Cantitate apă Cantitate apă potabilă potabilă distribuită distribuită consumatorilor uz casnicClasament consumatorilor / cap de locuitor uz casnic (mii (mc/locuitor/zi) mc) 14.C. 61 din 221 .092 12 5.684 0.119 4 7.0 1.952 0.3 1.0 1.P.1 2. Front Mărgineni II. Sta ia de pompare Gheraiesti înmagazinează apa captată din fronturile Gheraiesti I (în prezent.

str.0 8. Rădăcini pătrunse în colectoare şi racorduri: str. str. str. Al Parcului.0 5. Ghioceilor. 62 din 221 .C.A. Panselelor. conductelor (mm) Materiale din care sunt realizate conductele: 1.7 60. Gh. 2. Lalelelor – par ial. Dig. str. Al. Castanilor.4 10. Probleme ale re elei de canalizare: Lipsa capacitate de preluare ape pluviale a colectoarelor: Intersec ia străzilor Miori a.6 km din re eaua de canalizare a municipiului Bacău are o vechime de peste 30 de ani şi necesită supraveghere atentă. În prezent. Constan ei – par ial. str. racorduri şi sta ii de pompare.10 % Pe re eaua de canalizare sunt prevăzute 7 sta ii de pompare. Constantei – par ial. Letea – în incinta ştrandului Letea. PAFSIN . Exista 3 deversoare pentru evacuarea direct la emisar a debitului de ape pluviale ca urmare a precipita iilor abundente: str. Al. 2. str. Pr. str. str. Calitate slabă a conductelor de beton şi lipsă etanşeitate la colectoare secundare şi racorduri pentru dimensiuni cuprinse între 200 şi 500 mm: str. Pr. Al. Prelungirea Bradului. Russo. Alte defecte majore identificate sunt subdimensionarea diametrelor conductelor re elei şi spărturile la îmbinările acestora.6 26. Viorelelor. Lalelelor. str Viorelelor – par ial.8 43. Bradului. Milcov intersec ie cu str. Str. A. str. aproximativ 80 km din totalul de 212.5 Sursa: S.5 58. Lascar Bogdan – cartier Şerbăneşti. Pantă necorespunzătoare la re ele de canalizare (în principal racorduri de canalizare cu Dn 200 – 400 mm la blocuri) din ansambluri de locuin e din zonele joase: ans.I. str. COMPANIA APA S. str. A. Stadionului. str. str. colectoare secundare. 9 Mai.1 23. Lalelelor. str. str. Vrancei. Termenul de punere în func iune a investi iei este luna decembrie 2010 pentru o capacitate de 1600 l/s.4 2. Bradului.79 %. str. Ştefan cel Mare. Vadul Bistri ei. Narciselor.9 Peste 1000 33. Panselelor. BETON . Izvoare.3 142. Abatorului.3 500 – 1000 77. Russo. Violetelor.3 TOTAL 212.2 19. de locuin e Milcov cuprins între străzile Stadionului. Diam. Donici – par ial. care în prezent se află în curs de modernizare şi retehnologizare în cadrul unui proiect ISPA. Milcov. care conduc la frecvente blocaje şi creşterea debitelor de infiltra ie şi exfiltratie. Ghioceilor – par ial. Străzi care nu au colector de canalizare (incluse în MASTER PLAN). 3. Re eaua de canalizarea municipiului Bacău Re eaua de canalizare este realizată în sistem unitar şi este compusă din: colectoare principale. Barnat.U. Violetelor. Milcov. Situa ia privind lungimea în km a conductelor de canalizare şi diametrul lor este prezentată în tabelul următor: Lungimea conductelor (Km) Din care executate în perioada: Total (Km) Până în 1960 1960-1980 După 1980 200 – 500 102.11 %. Str. Str.D. Bacău.4 24. BACAU Intergroup engineering calită ii apei şi pomparea apei potabile în re eaua de distribu ie a municipiului Bacău se face prin 3 conducte ( 2x 600 mm şi 1 x 800 mm). Castanilor. Ghioceilor. Pag. În Municipiul Bacău este în func iune o sta ie de epurare cu capacitate de 900 l/s. PVC . str. în prezent este finalizată treapta de epurare mecanică.P. str. str. str.

65 0. Subsistemul compus din 10 CT cu re elele termice secundare aferente fiecărei CT este prezentat în tabelul de mai jos: Nr. 4) Municipiul Bacău de ine 324. Marasesti nr. Bacău.2 str. Aroneanu CT4/6 9 Mai CT Bistri a CTGrup Şcolar CTParc 1 CT Prefectura CT Primărie Sursa: S. deservind circa 85 .5 km de conducte de apa potabila şi 212.C. Viteazu nr. reprezentată de centrala de cogenerare amplasată pe str. Luminii nr. Marasesti nr.A. 5) Conductele de alimentare cu apă din azbociment şi o el sunt deteriorate în procent de 70% 100%. 63 din 221 .81 5. aflată în administrarea S.697 124 o re ea termică primară ce asigură transportul căldurii sub formă de apă fierbinte de la sursa centralizată SC CET SA Bacău. M. Din cele 67 de puncte termice.I. probleme cu privire la colectarea şi epurarea apelor uzate menajere.40 10. BACĂU Putere termica instalata (MWt) 5. 18 str. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1) În cadrul jude elor din regiunea Nord Est. un număr de 57 Pag. 8) Pe 15% din străzile pe care sunt locuin e nu există colectoare de canalizare.81 11.81 4.096 659 2. Chimiei nr.P.U.36 str.90% din totalul beneficiarilor din municipiul Bacău. 6. 6 An PIF 1975 1975 1961 1963 1963 2002 1973 1960 1960 1964 Lungime canal termic (m) 5. Marasesti nr.81 1.A. Aleea Parcului nr.D. 9 Mai nr.476 1. 22 Decembrie 3 str. crt.3 bis str. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Denumirea CT CT2 Miori a CT3 Miori a CT3/2 Marasesti CT3/5 Dr.593 2. 2) În cadrul polilor de dezvoltare urbană Municipiul Bacău se situează pe locul 10 în ceea ce priveşte re eaua de distribu ie a apei potabile. 10 surse de producere descentralizată.7%.70 Adresa str. ce asigură alimentarea cu căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum pentru consumatorii aferen i.066 2. 7) Sistemul de canalizare are. Vasile Alecsandri nr. ele fiind mai vechi de 30 de ani. aflată în administrarea SC CET SA Bacău.9 str. jude ul Bacău este pe locul 3 în privin a lungimii totale a conductelor din sistemul de canalizare.12 str. conductele de beton fiind deteriorate în procent de 37.566 7. pe primul loc în ceea ce priveşte lungimea totală a conductelor de alimentare cu apă şi pe locul 2 în ceea ce priveşte situa ia apei potabile distribuite pentru uz casnic. sub formă a 10 centre termice pentru ansambluri de clădiri (CT).180 1.C. 28. SACET S.98 5.63 6. 67 puncte termice (PT).6 km de conducte de canalizare. Iosif Cocea 16 str. o sursa de producere centralizată a căldurii. amplasate pe străzile indicate în tabelul de mai jos aflate în administrarea SC CET SA Bacău.888 1. 3) Cu un consum de 103 l/om şi zi municipiul Bacău se încadrează în consumul specific de apă estimat de normativele în vigoare între 100 – 150 l/om zi. reprezentată de un CAF 100 Gcal/h amplasat pe strada Letea nr. CET S.47 5. SERVICIUL DE FURNIZARE ENERGIE TERMICA AL MUNICIPIULUI BACAU Sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă şi căldura a Municipiului Bacău se compune din: o sursa de producere centralizată a căldurii. G.6 str. de asemenea.

C. Exista numeroase trasee de conducte blindate.9 km sunt amplasa i subterane. se află în administrarea acestora. PT20. Din cele 67 de puncte termice. PT6. Re eaua secundara se compune din: re eaua secundara de încălzire are o lungime totala de circa 117 km de traseu re eaua de apa calda de consum are o lungime totala de 110 km de traseu Amplasarea re elei secundare este atât de tip suprateran cât şi subteran.5 km de traseu sunt amplasa i aerian ceea ce reprezintă cca 43. ce deservesc numai agen i comerciali.C.2 km sunt amplasa i subteran. cu conducte tur-retur de acelaşi diametru nominal (DN). 20. Conductele sunt amplasate subteran sau aerian.941 1. 64 din 221 . CET S. Sistemul de re ele termice primare.33%. H Razboieni. În cadrul următoarelor loca ii au fost modernizate Hidrofoarele: PT1. CT3 Miori a. dar. Distribu ia energiei termice se realizează prin cele 67 de puncte termice ce asigură alimentarea cu căldura pentru încălzire şi apă caldă de consum pentru consumatorii aferen i. PT 15. PT96. PT4. ceea ce înseamnă cca 49. Ca urmare a economiei de energie electrica realizata de noile sta ii de hidrofor rezultă o economie de combustibil. ca urmare a debransarii consumatorilor.A. iar 7. PT16. prin canalele termice nevizitabile. crt. PT45. adică cca 16.05%. PT2. Dn conducta Dn 65 – Dn 1000 mm Tipul de izola ie clasica preizolată Lungimea traseu (M) Totala După modul de amplasare Canale Canale Exterioara nevizitabile vizitabile 200 21468 20124 7949 Anul PIF 1976 1995 - 1 Total 47. trec conducte de apă potabilă. PT30.A. aşa cum este prezentată în tabelul de mai jos: Pag. în canale vizibile. în realitate. Aceste conducte au fost puse în func iune în perioada în perioada 1976 – 1995. iar celelalte tipodimensiuni sunt amplasate atât subteran cât şi aerian. PT64. PT59. un număr de 57 se află în administrarea S. PT151.600 49541 Sursa: S. H Cornişa. PT18. Serviciul de ridicare a presiunii apei potabile pentru consumatorii din blocurile de locuin e cu regim de înăl ime de peste P+4 se realizează prin intermediul a 29 de sta ii de hidrofor. Re eaua primară de transport cu diametre cuprinse între 65-360 mm este 100% amplasată subteran (cu excep ia conductelor de Dn 200 mm care sunt amplasate şi suprateran). PT 14.62%. care asigură transportul apei fierbin i de la SC CET SA Bacău la diverse puncte termice este un sistem bitubular închis. PT22. Din totalul re elei primare. Re eaua termica primară este amplasata pe un teren a cărui denivelare maxima atinge cca13 m (cota minima de tern 155 m la PT 14 şi cota maxima de 168 m la PT21). 21. PT19. BACĂU Întreaga re ea primară este de tip arborescent (radial).5 km de traseu.U. Situa ia re elei termice primare. din cauza pierderilor mari de agent termic. având valori cuprinse între 65 şi 1000 mm. iar 10 puncte termice. Diametrele nominale ale re elei sunt identice pentru tur şi retur. Re eaua Termică Primară are o lungime totala de cca 99 km de conducta. PT115. adică cca 40. ce deservesc numai agen i comerciali. PT69. H Nicolae Bălcescu 1.D. H Mihai Viteazu. se afla în administrarea acestora.P. conducte de gaze. în circuit închis. PT40. PT61. PT31. BACAU Intergroup engineering se află în administrarea SC CET SA Bacău SA iar 10 puncte termice. precum şi re elele de canalizare). H Nicolae Bălcescu 12.I. lungimea sa şi modul de amplasare este prezentată în detaliu în tabelul de mai jos: Nr. în canale nevizitabile. CET S. re eaua se comportă ca o re ea semideschisă. PT44. în canale termice comune pentru conductele de încălzire (tur/retur) şi pentru cele de apă caldă de consum (tur/recirculare) nevizitabile (în mai multe situa ii.

Pag. până la nivelul consumatorului final.A. E-ON Gaz S.45 442.113 17. care asigură exploatarea re elei. 65 din 221 . BACAU Intergroup engineering Energie electrică MWh/an Tone combustibil conven ional 1.C. apă caldă şi căldură.848 33. Exista numeroase trasee de conducte blindate.80 221.5 km de conductă cu diametre între 65 – 1000 mm. 67 puncte termice şi re eaua primara termica ce cuprinde 49. este asigurată de SC CET SA Bacău prin: centrala de cogenerare.749 39.386 37. crt.I. 10 centre termice.674 32.40 219.52 173.502 17.85 135. conducte ce au fost puse în func iune în perioada în perioada 1976 – 1995.56 145.86 13. re eaua de gaze naturale este concesionată către S.423 505 918 Tone echivalent petrol 948 335 613 Consum hidrofoare existente Consum hidrofoare noi Economie de energie electrica /combustibil 5. Bacău se clasează pe locul 6 în ceea ce priveşte volumul de gaz distribuit pentru uz casnic pe cap de locuitor.D.201 44. ca urmare a debranşării consumatorilor (15 – 20 % din străzi). SERVICIUL DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE În Municipiul Bacău.69 261.22 200.50 275.U.436 2.346 Gaze distribuite total uz casnic/ cap de locuitor (mc/loc) 103.01 155. reabilitarea şi între inerea tuturor instala iilor existente. care acoperă în procent de 87% din beneficiarii existen i în municipiul Bacău. Tabel 22: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Nr.06 388.756 2.718 Concluzii: 1.178 22. 2.523 68. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Brăila Oradea Bacău Piteşti Arad Sibiu Târgu Mureş Baia Mare Satu Mare Râmnicu Vâlcea Suceava Deva Gaze distribuite total uz casnic (mii mc) 30.66 Clasament 12 8 13 6 11 7 1 4 3 2 9 10 5 Media Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În compara ie cu ceilal i 12 poli de dezvoltare urbana. 3.321 15. Alimentarea cu energie termică a Municipiul Bacău.038 3.348 40. re eaua comportându-se ca o re ea semideschisă. H.224 51. Exista pierderi mari de agent termic în re eaua primara termica datorita gradului de uzura ridicat al conductelor.61 366.P.

0 722.0 73. după Jude ul Iaşi.4 415.D. din care pentru uz casnic 39. 66 din 221 . Compania E. ea acoperind 85% din suprafa a Municipiul Bacău.331. comune Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Tabel 23: Situa ie conductelor de gaze naturale din regiunea NE în 2007 Nr.787.7 Volumul gazelor naturale distribuite ( mii m³ ) Total 310.313 534.600 m.787 2002 22 8 2003 25 8 2004 23 8 2005 24 8 2006 25 8 2007 26 8 1) Municipii. Infrastructura de alimentare cu gaze naturale este bine dezvoltata.9 681.052 408.8 237.925. în clasamentul polilor de dezvoltare urbana.la sfârşitul anului Total din care: municipii şi oraşe Lungimea simplă a conductelor de distribu ie a gazelor naturale (km) . Concluzii: 1. reprezentând un grad de acoperire de 851% raportat la suprafa a municipiului cu un volum de gaze naturale distribuite de 129.441 400.7 371.000 m3. Re eaua şi volumul gazelor naturale distribuite Jude ul Bacău Anii Localită i 1) în care se distribuie gaze naturale (număr) .0 48.0 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Conform tabelului de mai sus jude ul Bacău se situează pe locul 2 cu privire la lungimea conductelor de gaze naturale şi pe locul 2 la situa ia consumului de gaze naturale folosit pentru uz casnic din cele 6 jude e din Regiunea Nord Est.600 m (2007). din punct de vedere al lungimii conductelor de distribu ie. cu un consum de 219. 2.011 73.715 77.324 din care: pentru uz casnic 132.0 32.222 78.P. 1 Anuarul statistic al Municipiului Bacău Pag. crt.85 mc/locuitor/an.612 409.0 710.5 km de conducte şi branşamente de gaze naturale în cartierul Bistri a Lac din municipiul Bacău.000 m3. Situa ia acoperirii cu conducte şi instala ii de furnizare a gazelor naturale este de 85% din municipiul Bacău. Municipiul Bacău se clasează pe locul 6 în privin a distribu iei de gaz natural pentru uz casnic/cap de locuitor. cu o lungime 216.0 743.1 206.9 739.On Gaz a reabilitat circa 9. oraşe.635 222.9 Volum de gaze naturale consumate uz casnic (mii mc) 75. BACAU Intergroup engineering Lungimea simplă a conductelor de distribu ie a gazelor naturale din Municipiul Bacău este de 216. 1 2 3 4 5 6 Jude ul Iaşi Bacău Neam Vaslui Botoşani Suceava Lungime totala conducte gaze naturale (km) 750.403 494.0 25.471 76. Jude ul Bacău se clasează pe locul 2 în regiunea Nord-Est.I.474.U.0 32.765.492.4 739. 3.790.la sfârşitul anului662.178.

Re ele de internet sunt asigurate de următorii operatori prin re ele de mai multe tipuri: wireless. Digi TV.416 104 4.565 Sursa INSSA 2008 Convorbiri telefonice (re eaua fixă a Romtelecom SA) (mii minute) Interurbane Automate Interna ionale Interna ionale manuale (mii impulsuri) manuale automate 187 512. Jude ul Bacău Plătitori de taxă pentru serviciul Plătitori de taxă pentru serviciul public de radio (număr) public de televiziune (număr) 2001 206.987 Sursa: Societatea Română de Televiziune şi Consiliul Na ional al Audiovizualului În continuare este prezentata o situa ie a utilizării serviciilor de telefonie: Tabel 24: Activită ile de telefonie1) în anii 2000. RDS. 2004 în jude ul Bacău Jud. Fx Net Airbites.wireless numai pentru abona i 2) RDS&RCS .054 85 3. fibră optică: 1) UPC . Se poate observa ca numărul plătitorilor de taxa pentru serviciul public de radio a scăzut considerabil.884 Concluzii: 1) În municipiul Bacău.wireless Al i furnizori de servicii de internet sunt: ASYnet. Pag.wireless 7) VODAFONE . Royal Cablu TV.748 2004 182. iar cel a plătitorilor de taxa pentru serviciul public de televiziune s-a dublat în 2007 comparativ cu 2001. UPC precum şi furnizorii zonali de semnal TV: Deyvid Tv. CABLU.079 194.664 2003 137.wireless 6) ORANGE .I. există apartamente şi gospodării individuale debranşate de la sistemul central de încălzire. serviciile de telecomunica ii sunt diversificate şi sunt oferite de mai mul i furnizori. 2002.re ea de fibră optică combinată cu cablu .fibră optică . SERVICII DE TELECOMUNICA II.686 44 2. 67 din 221 .440 76.443 2002 136.502 75.re ea de fibră optică combinată cu cablu 4) EUROWEB .979 441 469.903 2005 177.U. serviciile de telecomunica ii sunt asigurate în procent de 90% de Romtelecom.wireless 5) ROMTELECOM .780 317 383.372 130. CityNET.149 2004 135. Overnet.418 2003 234. INTERNET.305 67 621. 2003. Bacău Abonamente telefonice Anii (număr) 2000 126.re ea de fibră optică combinată cu cablu 3) AIR BITES .035 186. agentul termic fiind asigurat cu centrale de apartament pe gaze naturale. Datorită scumpirii agentului termic.re ea de fibră optică . TELEFONIE.D. I. 2001.201 97 290.P. Operatorii de televiziune prin cablu sunt UPCASTRAL.290 2002 70. În următorul tabel se prezintă numărul de plătitori de taxă pentru serviciul public de radio şi televiziune în perioada 2001 – 2007.464 94 4.983 2007 160.380 174. Focus Sat. BACAU Intergroup engineering 4. MihuNET.re ea de fibra optică combinată cu cablu . TELEVIZIUNE În Municipiul Bacău.014 177.469 2001 132. cablu.836 2006 165.568 20 2. În municipiul Bacău televiziunea prin cablu este în mare parte asigurată de un singur operator de televiziune digitala prin satelit.

90% din municipiul Bacău. Milcov. Acoperirea cu re ele electrice este de 99%.DRAGOMIR BADIU GENERAL EREMIA GRIGORESCU lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 GRIGORE TĂBĂCARU LIBERTĂ II LOCOTENENT VASILE NICULESCU MACILOR MAREŞAL ALEXANDRU AVERESCU OGORULUI ORIZONTULUI PETUNIILOR POLIGONULUI RODNEI SALCÂMILOR ŞTEFAN ZELETIN TIMPULUI TURBINEI VASILE MERICA ZORELELOR lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi De asemenea sunt străzi cu avarii frecvente ale iluminatului public: str. SERVICII DE FURNIZARE ENERGIE ELECTRICA ŞI ILUMINAT PUBLIC În Municipiul Bacău.84 6/10/20 kV 114. str. Starea de uzură a instala iilor este între 40 – 60% În perioada 2006 – 2009 concesionarul a reabilitat 33.4 kV 6/10/20 kV 0. 9 Mai.40 Linie electrica subterana joasa 60% 138. Nufărului. Tipul instala iei Starea instala iei (%) (st. Partizani.I.4 kV 51.50 0.89 0. Calea Moldovei.P. Semnalul de televiziune se transmite prin re ea aeriană. care asigură exploatarea re elei. str. Nicolae Bălcescu. Gheraiesti.30 325. BACAU Intergroup engineering 2) Popula ia are acces foarte facil la serviciile de telefonie.L.65 310. În municipiul Bacău exista 33 de străzi pe care lipsesc stâlpii de iluminat public: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 ALEEA MOLDOVI EI CALEA DR. Letea. IIuminatul public necesita reabilitare pe străzile: Calea Marasesti. str. cablu TV. Posturi de transformare Sta ii electrice: Bălcescu.30 0. Iluminatul public are 3 tipuri de re ele: combinată. str. Serviciul de telefonie are acoperire de 95% în cazul re elelor fixe şi de 99% în cazul re elelor de telefonie mobila. Vadu Bistri ei.C. E-ON Moldova Distribu ie S.4 km din linia electrică subterană de medie tensiune. iluminat public Linie electrica subterana medie tensiune Linie electrica subterana joasă tensiune 60% 65% 40% 50% 60% 28.D. str. Pag. Tolstoi. J. str. Cornişa Bistri ei. aeriană şi îngropată. str. reabilitarea şi între inerea tuturor instala iilor existente. de uzură) Capacită i Lungimi Tensiuni (km) Faza de lucru Lucrări reabilitare lungime anul (km) Linie electrică aeriană medie tensiune Linie electrica aeriana joasa tensiune Linie electrica aeriana joasa tensiune. 3) Aproape toata popula ia Municipiului are acces la servicii de televiziune.ON Moldova Distribu ie SA Primăria Bacău are în administrare serviciul de iluminat public. Mărgineni. 22 Decembrie. re eaua de energie electrică este concesionată către S. I. În tabelul de mai jos este prezentata situa ia instala iilor electrice în Municipiul Bacău. Bacovia. în propor ie de 85 .A.U. iluminat public 411 buc. Caragiale.4 kV execu ie 2006 2009 33. Milcov Sursa E. 68 din 221 . str. str.ALEXANDRU SAFRAN BARAJULUI CANTONULUI CEZAR UNCESCU CONSTANTIN MUŞAT CĂPITAN ERNEST TÂR ESCU CĂPITAN VASILE MERICA CIREŞOAIA CRĂI ELOR CONSTANTIN PLATON COSTACHE RADU GHEORGHE HOCIUNG GHEORGHE NEGEL GHEORGHE VRÂNCEANU GENERAL DR. Banca Na ionala.4 kV tensiune.L. Caragiale. I. str. Calea Moineşti.

SOMA S. Concluzii: 1. SERVICIUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR ÎN MUNICIPIUL BACAU În municipiul Bacău gestionarea deşeurile municipale este realizată de 3 operatori: SC SOMA SRL Bacău. prin contract de concesiune colectarea şi transportul deşeurilor menajere în mun. Orizontului. măturatul manual şi coşurile stradale.C. Aceste recipiente deservesc popula ia. Bacău care asigura. str.R. Colectarea deşeurilor menajere şi asimilate celor menajere de la locuin e individuale şi blocuri. str.B 70 GHB.D.1 buc. autogunoiera IVECO 23 B 77 TXA . Ciresoaia. Vasile Merica.4 buc. Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei răspunde de măturatul mecanic pentru jumătate din municipiu.1 buc.2 buc autogunoiera IVECO EURO .1 buc autogunoiera IVECO 150 E18K.10 buc.1 buc.P. str. SOMA S. str. autogunoiera IVECO EURO CARGO. Direc ia de Servicii publice Bacău asigura şi colectarea deşeurilor stradale din măturatul mecanic pentru jumătate din Municipiu.U. K. autogunoiera Mercedes . Bacău foloseşte următoarele utilaje: autogunoiera AGR 12 .L. Iluminatul public în Municipiu este satisfăcător.2 buc.1buc. 2. autogunoiera IVECO DAILY 65C15 . Conform datelor aflate în eviden a Primăriei Bacău exista străzi care nu au stâlpi pentru iluminat public. Recipientele pentru precolectare selectivă sunt amplasate în următoarele zone: ZONA ZONA l – Cartier Republicii ZONA II – Cartier Tache ZONA III – Cartier Tache ZONA IV – Cartier Cornişa ZONA V – Cartier Bistri a Lac ZONA VI – Cartier Bistri a Lac ZONA VII – Cartier Centru ZONA VIII – Cartier Miori ei TOTAL Hârtie/Carton 2 0 0 2 2 2 3 0 11 PET 12 0 3 31 20 27 25 15 133 Hârtie/Carton 24 m3 0 0 0 1 0 4 0 1 6 Pag.1 buc IVECO trakker . str. agen ii economici din zonă. 69 din 221 .2 buc. dar există probleme în zonele în care s-au extins arealele cu locuin e. Gheorghe Negel. autocompactoare MAN . Pentru transportul deşeurilor menajere S. Costache Radu. autogunoiera IVECO TI SN 23 . autogunoiera IVECO . Bacău.I.C.R. agen i economici şi Institu ii publice este realizată de S.1 buc autogunoiera .L. autogunoiera IVECO 23 B 77 TWW . C-tin Platon. BACAU Intergroup engineering La primăria Bacău există solicitări de montare a stâlpilor pentru străzile: str. Deşeurile reciclabile colectate separat sunt preluate de SC SOMA SRL prin intermediul recipientelor pentru precolectare selectivă amplasate în cartierele municipiului Bacău. Institu iile şi pie ele. Acoperirea cu re ele electrice în municipiului Bacău este în procent de 99%. buc autogunoiera IVECO 23 MC.4 buc.1buc. IVECO trakker 260 T45 . străzi cu avarii frecvente ale iluminatului public şi străzi pe care sistemul de iluminat public trebuie reabilitat. ECO-ROM Ambalaje şi Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei.1 buc.

70 din 221 .D. BACAU Intergroup engineering Gestionarea deşeurilor în municipiul Bacău are loc conform schemei de mai jos realizata de către SC SOMA SRL Bacău.P.U.I. Pag.

71 din 221 .P.I.U.D. BACAU Intergroup engineering Pag.

metal 0. 72 din 221 .53 3 70.5% 93% 2. birouri. Tabel 25: Cantită i de deşeuri colectate în municipiul Bacău (2000 – 2007) Tip deşeu colectat în municipiul Bacău Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Cantită i colectate (tone) 49825 13485 61490 15282 29674.5% - Cantită i de deşeuri medicale periculoase generate în municipiul Bacău Nr.20 2 62.17 39072.28 24675 29716 Deşeuri menajere de la 42546 45500 27964 popula ie (în amestec) Deşeuri menajere de la unită i economice.5% 10% 3% 63. hârtie/carton 10% 10% 10% 2. modernizări.7% 18. sticlă 0. inerte 18. altele Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău 1120 18398 100% 18% 3% 4% 6% 11% 25% 16% 17% 3200 15800 100% 0.D. conform tabelului de mai sus se constată o creştere a cantită ii de deşeuri medicale periculoase. Pag.7% 6% 8. 14900 13194 26824 comerciale. textile 10% 10% 10% 6. plastic 5% 5% 3% 5. institu ii.8% 15% 40% 240 15512.5% 3% 5. total din care: 1.74 21143.72 100% 10% 2% 10% 3% 66.I. DESEURI MEDICALE crt.2% 2% 3.5% 40112 12800 100% 1% 0.U. cantitatea de deşeuri de la agen i economici şi institu ii s-a dublat. iar în anul 2007 cantitatea de deşeuri din materiale de construc ii şi demolări a cunoscut o creştere masivă (400%).5% 0. ceea ce înseamnă că s-au realizat numeroase construc ii. În următorul tabel sunt prezentate cantită ile de deşeuri colectate de municipiul Bacău în perioada 2000-2007. BACAU Intergroup engineering Conform centralizării anuale în perioada 2000 – 2007. juridice şi institu ii. PERICULOASE (tone) 1 55.2% 3% 2% 1% 8% 30. unită i sanitare Deşeuri din materiale de construc ii şi deşeuri de la 9975 125 500 demolări Deşeuri din servicii municipale Compozi ia medie pentru deşeuri 100% 100% 100% menajere.00 4 67.1% 0.2 100% 10% 2% 2.P.1% 1% 4.5% 2% 0. deşeurile menajere de la popula ie colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%.25 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău ANUL 2004 2005 2006 2007 În ceea ce priveşte deşeurile medicale periculoase generate în municipiul Bacău. reabilitări de către persoane fizice.5% 3% 6% 190 15323.42 26048. biodegradabile (vegetale şi 56% 56% 68% animale) 7.2% 0. cantitatea men inându-se în limitele legislative existente.

str. condensatori cu con inut de PCB scoşi din uz Nr.6 SC HIDROCONSTRUC IA SA Bacău.09. 1 A Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Municipiul Bacău Pag. VSU tratate 2003 351 351 2004 276 276 2005 630 625* 2006 386 97 2007 307 596 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Numărul operatorilor economici autoriza i pentru colectare/ tratare VSU Operatori economici Puncte de lucru Bacău SC REMAT SA BACĂU Bacău. conform tabelului de mai sus.1 bis Colectare SC REMAT SA IAŞI Bacău. Cantitatea de nămol rezultată în Municipiul Bacău.041 tone/an conform normativelor şi standardelor cu privire la canalizarea apelor uzate menajere şi pluviale. Izvoare nr.441 locuitori.D.475 Cantitate DEEE colectata până la 30. condensatori cu con inut de PCB afla i în func iune 370 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău 1169 La nivelul anului 2008 în municipiul Bacău existau 16 agen i economici care de ineau condensatori cu con inut de PCB scoşi din uz şi 8 agen i economici ce de ineau condensatori cu con inut de PCB afla i în func iune. Aeroportului nr. la nivelul municipiului Bacău An Nr. NĂMOLURI GENERATE DE LA STATIA DE EPURARE ORASENEASCA (tone/an) 1 234000 2 216000 3 879592 4 702634 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău NAMOLURI GENERATE DE LA STATII DE EPURARE INDUSTRIALE (tone/an) 5252 4227 7936 7079 ANUL 2004 2005 2006 2007 Cantitatea de nămoluri rezultată din sta ia de epurare orăşenească fa ă de anii 2004 – 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007. crt. str.107 Colectare/ Tratare SC SOMA SRL Bacău. str. sta ia de epurare având doar treaptă mecanică. respectiv de 702. Alexei Tolstoi nr. BACAU Intergroup engineering Situa ia cantită ilor de nămoluri generate în sta iile de epurare a apelor uzate orăşeneşti şi industriale din municipiul Bacău: Nr.2008 (tone) 30. Izvoare nr.U. la nivelul municipiului Bacău Nr. Cantită i de deşeuri din echipamente electrice şi electronice (DEEE) colectate în municipiul Bacău: Cantitate DEEE colectata în 2006 ( tone) Cantitate DEEE colectata în 2007 (tone) 23.260 11. Situa ia echipamentelor cu con inut de PCB. Situa ia vehiculelor scoase din uz (VSU) colectate/tratate. Pentru o popula ie la nivelul anului 2007 de 178. str.P.634 tone/an a fost mai mica fa ă de cantită ile de nămol produse în anul 2006.I. în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice şi de calculatoare. cantitatea de apă uzată a fost de 758.821 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Cantitatea de deşeuri din echipamente electronice şi electrice s-a triplat în 2008 fa ă de 2006. VSU colectate Nr. 73 din 221 . situa ia fiind similară pe plan na ional.

C. carton şi materiale plastice (PE).19 2004 181.39 5.62 2006 179.40 2003 183.211 84.98 4. Deşeuri lemnoase. în prezent nu există un depozit industrial conform.128 60.23 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Stoc anterior 0 50. Pag.11 La nivelul anului 2009. 74 din 221 .51 19.24 11.D.519 6. TISECO SRL S. Deşeuri municipale 11228 11228 2. deşeuri lemnoase în 2009. PE. din care: 5541. Anul Popula ia urbana Popula ie urbana deservita % 2001 206. str.54 2002 184. luna octombrie.23 16. tratarea acestora realizându-se în punctul de lucru Iaşi. anvelope uzate.07 12.6 8. Depozitul actual de deşeuri nu este un depozit conform de deşeuri.86 16. str. datorită modului în care sunt gestionate. deşeuri de hârtie.6 61. Uleiuri uzate 0. situa ia la nivel jude ean.318 82.Octombrie 2009 Denumire material Cantitate (tone) Stoc colectată valorificată eliminată (tone) 1. nr. PET 90.86 0.9138 149. str.C.441 82. 1 Bacău. crt 1 2 3 4 Agentul economic S.662 82.U.3 Bacău. Letea nr.555 10.89 1377.90 2005 180. deşeurilor colectate a fost următoarea: Situa ia deşeurilor colectate la nivelul jude ului Bacău . uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare Nr.03 152. Calea Republicii nr. popula ia de asemenea fiind în declin numeric. 17 Bacău. Acumulatori auto 35. 188.C. Deşeuri spitaliceşti 16.398 95.I. Sticlă 0 0 0 3.C.94 9.P. 46-48. Chimiei nr. acumulatori auto.765 88.83 7.225 Conform situa iei de mai sus se constată eliminarea completă a deşeurilor municipale şi spitaliceşti. LETEA SA S.C.227 16. şi valorificarea par ială a deşeurilor tip: PET. BACAU Intergroup engineering SC Remat SA Iaşi – punct de lucru Bacău este autorizat numai pentru colectare VSU. Anvelope uzate 63. PE 21.28 53. constituie o sursa majoră de poluare pentru mediu.12 5848.77 5201.83 32600.528 82.047 43.562 85. QUARTEK GRUP SRL Punct de lucru Bacău. str. carton şi materiale plastice (PE) Deşeuri petroliere Uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Procentul popula iei deservite a scăzut din 2001 până în 2007. Chimiei nr. nefiind dotat cu facilita i de tip sta ie de sortare. În municipiul Bacău există 4 Agen i economici care tratează şi reciclează deşeurile de diverse categorii: PET. Rumeguş 1385 1462 0 12. str.08 93.37 2007 178.457 5508. Hârtie / carton 669. deşeuri petroliere. Muşat.68 9.95 97. Vadu Bistri ei nr.04 47. ANDISIMO SRL S. Hârtie/carton.69 671. PCB / PCT (litri) 0 0 32600. 6 Deşeuri valorificate Deşeuri PET Deşeuri de hârtie. Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90% – a se vedea şi observa iile din concluzii Deşeurile industriale.

ANDISIMO SRL valorifică deşeuri PET.A.D. 11. 75 din 221 . Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%. Deşi sistemul pentru colectarea selectiva a deşeurilor exista.U. Hârtie/carton. la nivelul anului 2009 luna octombrie se constată eliminarea completă a deşeurilor municipale şi spitaliceşti şi valorificarea par ială a deşeurilor tip: PET. Recipientele pentru precolectare selectivă sunt amplasate în 6 din cele 11 cartiere.C. LETEA S.C. asigurând peste 50% din necesarul dotărilor pentru colectare selectivă. QUARTEK GRUP SRL valorifică Uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare. Se constată o creştere a cantită ii de deşeuri medicale periculoase în perioada 2004 . SC SOMA SRL colectează deşeurile reciclabile colectate prin recipientele de colectare selectivă pe baza unui contract încheiat cu Primăria Bacău 3. referitoare la avantajele colectări selective. TISECO SRL valorifică Deşeuri petroliere. o dată cu realizarea noului depozit de deşeuri. juridice şi institu ii. Cantitatea de deşeuri din echipamente electronice şi electrice s-a triplat în 2008 fa ă de 2006. ceea ce înseamnă că s-au realizat numeroase construc ii. reabilitări de către persoane fizice. 7. Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei răspunde de măturatul mecanic pentru cealaltă jumătate din municipiu (pentru care nu există contract cu SC SOMA SRL). iar în anul 2007 cantitatea de deşeuri din materiale de construc ii şi demolări a cunoscut o creştere masivă (400%). cantitatea men inându-se în limitele legislative existente. 9. Conform datelor furnizate de Agen ia de Protec ia Mediului Bacău. În municipiul Bacău există de asemenea 4 Agen i economici care tratează şi reciclează deşeurile de diverse categorii: S.P.634 tone/an a fost mai mica fata de cantită ile de nămol produse în perioada anterioara (2004-2006). finan at din fonduri ISPA. procesul întâmpină problema depozitarii deşeurilor la comun. măturatul manual şi coşurile stradale 4. S. SC SOMA SRL Bacău colectează deşeurilor menajere şi asimilate celor menajere precum şi deşeurile stradale din măturatul mecanic pentru 50% din suprafa a municipiului pe baza unui contract încheiat cu Primăria Bacău 2. valorifică Deşeuri de hârtie.C. În perioada 2000 – 2007.2007. PE. sta ia de epurare având doar treaptă mecanică. Cantitatea de nămol rezultată în municipiul Bacău în anul 2007 de 702. 8. S. S. situa ia fiind similară pe plan na ional. acumulatori auto. Pag. 10. lucru ce poate fi remediat prin ini ierea de campanii mai ample de informare publica. în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice şi de calculatoare. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. 6. anvelope uzate. Cantitatea de nămol rezultată din sta ia de epurare orăşenească fa ă de anii 2004 – 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007. carton şi materiale plastice (PE). deşeurile menajere de la popula ie colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%. 5. modernizări. deşeuri lemnoase. Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere este o problema ce va fi rezolvata în 2010. Depozitul actual de deşeuri nu este un depozit conform de deşeuri.C. cantitatea de deşeuri de la agen i economici şi institu ii s-a dublat. 12.I.

Fiind un oraş cu tradi ie în ceea ce priveşte sistemul educa ional. prezentate în Tabelul de mai jos. un număr însemnat dintre aceştia sunt navetişti. Cadre didactice angajate în Municipiul Bacău Niveluri de instruire Total Învă ământ preşcolar Învă ământ primar şi gimnazial (inclusiv învă ământul special) Învă ământ primar (inclusiv învă ământul special) Învă ământ gimnazial (inclusiv învă ământul special) Învă ământ liceal Învă ământ profesional şi de ucenici Învă ământ postliceal Învă ământ superior Învă ământ superior public Învă ământ superior privat Sursa: INSSE 2008 Număr persoane 2499 352 791 307 484 981 65 6 304 262 42 La finalul anului 2008. 76 din 221 .D. Atelierul şcolar este înzestrat cu aparatură. INFRASTRUCTURA EDUCA IONALA Sistemul de învă ământ acoperă toate nivelele de educa ie şi formare. sunt utilizate de două clase de elevi în mod succesiv în decursul unei zile. aparatură. Laboratoarele şcolare necesită înzestrări cu instala ii. maşini şi utilaje destinate experien elor şi lucrărilor practice în cadrul unei scoli. BACAU Intergroup engineering L. Cea mai mare pondere în totalul angaja ilor o reprezintă cei ce provin din învă ământul liceal. Pag. În Municipiul Bacău exista aproxima i 2500 cadre didactice (cu norma întreaga sau norma par iala). Componente ale infrastructurii de învă ământ Săli de clasa şi cabinete şcolare Laboratoare şcolare Săli de gimnastica Ateliere şcolare Terenuri de sport Număr PC-uri Sursa: INSSE 2008 Cantitate 1193 237 37 89 42 2692 Sălile de clasa destinate procesului de educa ie şi instruire şcolara. substan e. exista elevi şi studen i la toate aceste nivele de studiu şi în mod evident. Bacău dispune de o re ea consolidata de institu ii educa ionale. de la grădini e până la institu ii de învă ământ superior. Din punct de vedere statistic. raportat la numărul total de locuitori din Bacău. instrumente. materiale didactice pentru efectuarea experien e didactice şi lucrări practice. aproximativ 981 angaja i iar cea mai mica pondere cei ce provin din învă ământul post-liceal.I.U. asigurând deopotrivă actul educa ional la toate nivelele pentru elevii şi studen ii din localită ile jude ului.P. Municipiul Bacău dispunea de următoarele componentele ale infrastructurii de învă ământ. Cabinetele de specialitate dotate cu aparatură şi documenta ie tehnică necesară pentru studii şi consulta ii de specialitate. doar 6 angaja i. instrumente.

învă ământul preşcolar va deveni obligatoriu. SCOLI GENERALE ŞI SPECIALE La nivelul municipiului Bacău exista 24 scoli generale şi 2 scoli de arte şi meserii.963 În anul şcolar 2009/2010 situa ia şcolarizării din Municipiul Bacău este centralizată în tabelul următor: preşcolar scoli I-VIII liceal profesional total nr locuri 4. Niveluri de instruire (2008) Copii inscrisi în gradinite Elevi inscrisi în învă ământul preuniversitar Elevi inscrisi în învă ământul primar şi gimnazial (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul primar (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul gimnazial (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul liceal Elevi inscrisi în învă ământul profesional şi de ucenici Elevi inscrisi în învă ământul postliceal Elevi inscrisi în învă ământul de maiştri Studen i inscrisi Studen i inscrisi .406 diferen a -1253 0 798 195 -260 GRADINITE În Municipiul Bacău func ionează 29 gradinite de stat şi 2 gradinite particulare.D. 4995 copii.161 811 117 7.629 12.învă ământ public Studen i inscrisi . şcolari.925 13.925 12. iar în anul şcolar 2008-2009 au fost inscrisi aproximativ 4700 copii.668 1.I.212 2.333 11.205 2. Acest lucru ar putea crea.080 11. În anul şcolar 2007 – 2008.335 5.U. Exista colegii de tradi ie acoperind diverse specializări astfel: Colegiul Economic Ion Ghica Colegiul Na ional Gh.949 6. probleme în privin a locurilor din gradinite. Vrânceanu Colegiul Na ional Ferdinand I Colegiul Na ional Pedagogic Ştefan cel Mare Colegiul Na ional V.învă ământ privat TOTAL Sursa: INSSE 2008 Număr persoane 5. în Municipiul Bacău.146 nr inscrisi 5.278 31. 7 licee.346 28. liceeni.300 89.P. în Municipiul Bacău.870 1. au fost inscrisi. studen i. Alecsandri Colegiul Tehnic Anghel Saligny Colegiul Tehnic Dumitru Mageron Colegiul Tehnic Henri Coanda Pag. În contextul în care noua Lege a Educa iei va fi aprobata.512 5. 77 din 221 . BACAU Intergroup engineering În tabelul următor este prezentată o eviden ă a numărului de beneficiari ai nivelelor educa ionale: preşcolari.386 13. în gradinite. ÎNVĂ ĂMÂNT PREUNIVERSITAR În Municipiul Bacău func ionează un număr de 8 colegii.473 31.

12% (10 absolven i) nu lucrează. Facultatea de Management 2 Departamente: Departamentul de Rela ii Interna ionale. Studen ii care se înscriu la Universitatea de Stat au posibilitatea de a intra pe locuri subven ionate integral. ancheta psihosocială s-a desfăşurat în perioada: octombrie . la Facultatea de Ştiin e . informare şi formare a managerilor şi marketerilor 2. BACAU Intergroup engineering SISTEMUL UNIVERSITAR În Municipiul Bacău exista 2 universită i acreditate .Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic 3 Centre: Centrul LCCI .65. promo ia 2006. DPPD . Centrul de cercetare ştiin ifică.I. Facultatea de Ştiin e Economice – 180 absolven i. Facultatea de Ştiin e Economice.567 9. în timp ce 1. Eşantionul de lucru a fost alcătuit din 895 responden i (Facultatea de Inginerie – 308 absolven i. iar la cea de Sport .36. Formare Continuă şi Doctorat (DCTTSPFCD.560 de locuri oferite de Universitatea de Stat sunt destinate studen ilor care sunt dispuşi să plătească taxa. Pag. Studii Postuniversitare. după doi ani de la absolvire. Facultatea de Ştiin e . Centrul regional de consultanta. 2.71 absolven i. juridic. Centrul ECDL (European Computer Driving Licence). Departamentul de Cercetare. iar 13. Rezultatele anchetei au eviden iat următoarele aspecte: 1. Departamentul de formare.U. Facultatea de Litere . studen i 7. economic. Restul de 1. Aceste universită i oferă o larga paleta de cursuri şi specializări în diferite domenii: tehnic.567 Universitatile din Bacău au în cadrul lor următoarele specialită i: 1. Facultatea de Ştiin e.310. Universitatea George Bacovia Bacău dispune de : 3 Facultati: Gestiune.P. 86. Din totalul celor care lucrează ( 885 absolven i).33% ( 764 absolven i) îşi desfăşoară activitatea în domeniul specializării absolvite. În cadrul universitatii „George Bacovia“ toate locurile disponibile necesită plata unei taxe. La Universitatea de Stat. Sportului şi Sănătă ii – 224 absolven i ).112 absolven i. Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău dispune de: 5 Facultati.Centru Autorizat de pregătire şi examinare London Chamber of Commerce and Industry în domeniul Business English. administra ie publica.88% (885 absolven i) din totalul responden ilor cuprinşi în eşantionul de lucru. Facultatea de Ştiin e ale Mişcării. învă ământ la Distan ă şi Învă ământ Frecven ă Redusă Potrivit unui Raport privind gradul de inser ie pe pia a muncii a absolven ilor Universită ii din Bacău (toate facultă ile). informare şi perfec ionare în domeniul Informaticii Economice. Transfer Tehnologic.000 2. Facultatea de Litere. Departamentul de Management al Calită ii.D. Sportului şi Sănătă ii 5 Departamente: Departamentul de Consiliere Profesională. lucrează 98. la Facultatea de Inginerie . Centrul virtual de informare şi formare continua în gestiunea afacerilor. Facultatea de Inginerie. 78 din 221 . Facultatea. Departamentul de Rela ii Interna ionale.decembrie 2008. medicina etc. la Facultatea de Litere sunt disponibile 90 de locuri fără taxă.45. la Facultatea de Ştiin e Economice .67% ( 121 absolven i) lucrează în alt domeniu.Universitatea de Stat Bacău şi Universitatea particulara „George Bacovia“. În prezent. Tabel 26: Lista Universită ilor din Bacău Denumirea unită ii Universitatea din Bacău Universitatea George Bacovia Total Nr. Facultatea de Ştiin e ale Mişcării.

I. Unul din proiecte: "Garda de Mediu a Copiilor . Proiectul se derulează în perioada 2008 – 2011 şi are 12 parteneri din Fran a. tratate.D. Şcoala de Arte şi Meserii cu 605 elevi şi Şcoala “Alexandru Ioan Cuza” cu 1332 elevi. de educa ie postuniversitară şi de doctorat. “Dreptul la un mediu curat. România. de SPACE (Ghent.dreptul nostru la viitor" urmăreşte conştientizarea tinerilor. Marea Britanie şi Ungaria. sus inerea bazei materiale a cercetării. Colegiul Tehnic “Dumitru Mangeron” cu 1093 elevi.U. precum şi realizarea unor granturi. Şcoala “Mihail Sadoveanu”* 536 elevi Şcoala nr. laboratoare). Informatică avansată şi Tehnologia Informa iei în Afaceri. "Harta Verde a municipiului Bacău". 10 cu 729 elevi. creşterea numărului şi a calită ii programelor de cercetare în scopul atragerii de fonduri pentru sus inerea activită ii de cercetare. Şcoala “Alecu Russo” cu 419 elevi. Studii Postuniversitare. de la principii şi norme la efecte depline în societate” Este o campanie finan ata din fonduri PHARE derulata de Centrul Regional de Ecologie Bacău. Departamentul de Cercetare. Management. Universitatea “Al. colective.Eco . Formare Continuă şi Doctorat din Universitatea din Bacău s-a înfiin at în anul 2008.Parc European". Spania. Universitatea din Bacău. cât şi prin contracte de cercetare încheiate în vederea rezolvării unor probleme de interes economic. Universitatea a beneficiat în cadrul programului POSDRU. publicate în edituri de prestigiu. sprijinirea şi dezvoltarea prin intermediul Universită ii din Bacău a diverselor programe de cercetare. Cuza” Iaşi. 79 din 221 . articole. BACAU Intergroup engineering Din cadrul ac iunilor extraşcolare. participă Grupul Şcolar “Mihai Eminescu“* cu 512 elevi. Şcoala de Arte şi Meserii “Dimitrie Leonida” cu 472 elevi. Se urmăreşte dezvoltarea şi promovarea unor colective de cercetare puternice. la nivel de Municipiu se desfăşoară următoarele activită i: Proiectul "Adept . Colegiul Na ional Pedagogic “Ştefan cel Mare” cu 1500 elevi. asigură promovarea. în prezent „Vasile Alecsandri” este partener în proiectul Network of Small RURal communities for ENERgetic-neutrality acronim RURENER.I. Universitatea “Danubius” din Gala i etc. Rezultatele cercetării sunt valorificate prin activită i de consultan ă oferite unor agen i economici. Belgia). USA). Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău. simpozioane şi sesiuni ştiin ifice organizate de Universitatea “George Bacovia”. în colaborare cu Garda Na ionala de Mediu Bacău şi Gruparea Mobila de Jandarmi. acestea participă la conferin e. Italia. parte a „Competitiveness and Innovation Framework Programe”. Academia de Studii Economice Bucureşti. Universitatea acordă certificate în baza unui program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator recunoscute la nivel interna ional.Un nou început" lansat în 2007 de către Clubul de Ecologie şi Turism "Veni i cu Noi" din Bacău. integrarea colectivelor de cercetare ale universită ii în consor ii na ionale şi interna ionale de cercetare. Pag. în parteneriat cu Universitatea Nord Baia Mare şi Universitatea Constantin Brâncoveanu Piteşti – centrul de studii Brăila pentru creşterea relevan ei învă ământului superior în Asisten a socială. "24-30 aprilie 2006 Săptămâna Verde a Oraşului" şi "Campania Adept . fata de problemele de mediu.P.Eco". de Interna ional Society for Intercommunicating of new Ideas (Boston. finan at prin programul Inteligent Energy Europe. Pentru valorificarea cât mai bună a rezultatelor cercetării ştiin ifice individuale şi colective ale cadrelor didactice. Universitatea de Vest din Timişoara. Transfer Tehnologic. Departamentul de Cercetare din cadrul Universită ii George Bacovia urmăreşte solu ionarea unor probleme teoretice şi aplicative concretizate în studii. Germania. Grecia. cuprinde 4 ac iuni locale: "Bacăul Oraşul Eco . cerin ele pie ei muncii în domeniul serviciilor sociale. centre. Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universită ii se desfăşoară în laboratoarele din institu ie în următoarele domenii: Marketing. care să desfăşoare activită i de cercetare competitive (institute. Universitatea „Dunărea de Jos” Gala i.

01. Malta.S.E. Proiectul a constat intr-un plasament a unui număr de 10 elevi. au fost repartizate după cum urmează: . Karpen” Bacău a derulat în perioada 2005 .E în Portugalia.00 33.00 Creativitate În Electromecanica Grup Şcoala Ecologica . din Fonduri SOCRATES şi F.Maine Tehnician Profesionist Unitatea şcolara Colegiul Na ional Pedagogic "Ştefan Cel Mare. Cehia. Marea Britanie. Portugalia The Na ional Trade and Banking High School.807.Bacău Grup Şcolar De Ecologie Şi Protec ia Mediului "Grigore Antipa" Bacău Şcolar Industrial "Letea" Bacău Şcoala Cls.150. Marea Britanie.I. Grecia.U.02 ”Acces la educa ie pentru grupurile dezavantajate“ – programul a fost desfăşurat în 11 unită i de învă ământ PROIECTE ŞI PROGRAME AVIZATE DE MEdCT: Strategia Na ională de Ac iune Comunitară (activită i de voluntariat) Fiecare copil în şcoală (parteneriat Ovidiu Rom şi ISJ Bacău) Eco – Şcoala (14 unită i şcolare) Tradi ii pascale germane (parteneriat ISJ Bacău şi Funda ia Leonhardt) Peste 120 de PROIECTE.P. în Cipru. s-au acordat 22 Granturi (burse de studii externe. 80 din 221 . finan ate de la bugetul de stat. licee şi grădini e. jude ene.Ed. s-au acordat 14 Granturi (burse de studii externe. Fran a. . Spania. Finlanda. 1-8 "Ion Luca" Bacău De Violenta În Institu iile De Învă ământ Sursa: www.V.ISJ BACAU. 1-8 "Alexandru Ioan Cuza" Suma (RON) 46.Şcoala Europeana Strategii Educa ionale De Diminuare A Manifestărilor Şcoala Cu Cls. Olanda. de la MEdCT prin inspectoratul şcolar. respectiv. În perioada 2004-2005 în cadrul aceluiaşi colegiu s-a derulat proiectul "FORMARE PROFESIONALA ÎN ELECTRONICA ŞI TELECOMUNICATII" având ca partener Colegiul Avantages – Portsmouth.". PROIECT PHARE 2003/005-551. PROGRAME şi PARTENERIATE (locale.Montmorency. dezvoltarea abilita ilor profesionale şi a competentelor lingvistice pentru o buna adaptare la dinamica din domeniul electronicii şi comunica iilor.ro Pag. Fran a. Lycee Professionnel «Turgot» .S. Proiecte derulate în învă ământul profesional şi tehnic.020. BACAU Intergroup engineering Bursele pentru elevi din anul şcolar 2007-2008. Licee şi colegii. Elevii selecta i au fost de la clasele a XI. pentru perioada septembrie – decembrie 2009. stagii de pregătire) pentru cadre didactice din şcoli.00 24. în jude ul Bacău: Colegiul Tehnic “N.D.140 burse pentru elevi din Republica Moldova .T.00 34. la agen i economici din Marea Britanie pentru efectuarea unui stagiu de practica pe tematica prezentata în propunerea de proiect.00 32. (180 lei/luna conform legisla iei în vigoare) În anul şcolar 2009 – 2010. Titlu Proiect Organiza ia Care Înva ă Azi Elev . interna ionale) AVIZATE DE ISJ BACĂU Programul de Granturi pentru Educa ie Lista proiectelor finan ate de M. din Fonduri SOCRATES şi F.C. Belgia. Marea Britanie şi Italia. Portugalia.2008 proiectul "CONSTRUIRE SON PARCOURS D'ORIENTATION" la care au participat “Lycee provincial d'enseignement technique” Hainaut. AEVA. Fran a. găsirea mijloacelor şi instrumentelor utile în orientarea şi inser ia profesionala a elevilor. Bulgaria.100. Obiectivele plasamentului au fost: achizi ia în plan profesional şi personal a unei culturi tehnice şi generale care sa faciliteze integrarea pe pia a europeana a muncii. Irlanda şi Italia De asemenea pentru perioada ianuarie – aprilie 2010. dezvoltarea capacitatilor de integrare şi autoevaluare. Sofia.circa 5272 burse „bani de liceu”. Aveiro. Proiectul vizează compararea sistemelor de învă ământ.420. stagii de pregătire) pentru cadre didactice din şcoli.

3) În Municipiul Bacău exista aproximativ 2500 cadre didactice (cu norma întreaga sau norma par iala) la o popula ie preşcolara şi şcolara de 89. instala iile şi construc iile care sunt destinate organizării şi desfăşurării activită ii de educa ie fizică şi sport. 2) În cadrul învă ământului liceal şi profesional se remarcă o disponibilitate a locurilor alocate. organism consultativ în cadrul Agen iei Na ionale pentru Sport. 4) În anul şcolar 2009 . educa ie şi recreare. 69/2000 Legea educa iei fizice şi sportului cu modificări şi completări ulterioare s-a lansat Programului na ional «Sportul pentru to i» şi s-a constituit Comitetul activită ilor fizice sportive pentru sănătate.I.P. Autorită ile administra iei publice locale pot contribui la între inerea. după caz. precum şi din fonduri ale bugetului de stat. 17 licee. 24 de scoli generale. Structura unită ilor de învă ământ din municipiul Bacău este alcătuita din 31 de grădini e (de stat şi particulare). Mijloacele financiare necesare pentru sus inerea subprogramelor derulate de Federa ia Sportiva Na ionala «Sportul pentru to i» se asigura din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat. care apar in. Conform art. dona ii. 81 Autorită ile administra iei publice locale au obliga ia să includă în planurile de urbanism şi amenajare rurala suprafe e de teren pentru construirea de baze sportive destinate educa iei fizice şi sportului comunitar. proprietă ii publice sau private. alte subprograme sunt finan ate de la bugetele locale. 237 laboratoare şcolare. 5) În anul 2008. Finan area programului na ional «Sportul pentru to i» se asigura din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat şi din fonduri de la bugetele locale. colegii şi scoli de arte şi meserii şi 2 universită i.D.963 persoane. care vor fi prevăzute cu destina ia pentru activitatea sportiva şi de tineret. de la grădini e până la institu ii de învă ământ superior. infrastructura educa ionala dispunea de 1193 de Săli de clasa şi cabinete şcolare. Pag. din fonduri primite de la organismele interna ionale. numărul de înscrieri fiind mai scăzut decât locurile disponibile. Baza materială sportiva cuprinde totalitatea terenurilor şi spa iilor. 81 din Lege Art. 89 ateliere şcolare. BACAU Intergroup engineering Conform Legii nr.253 de solicitan i adică cu 20% locurile disponibile. 37 Săli de gimnastica. Concluzii: 1) Sistemul de învă ământ din Municipiul Bacău acoperă toate nivelele de educa ie şi formare. în condi iile legii.2010 cererile pentru locuri în grădini e au depăşit cu 1. 42 terenuri de sport şi 2692 de PC-uri. 81 din 221 . din sponsorizări. modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă. precum şi amenajările.U.

INFRASTRUCTURA URBANA 1. în prezent Prefectura şi Consiliul Jude ean. în baza căreia autorită ile administra iei publice locale sunt obligate sa asigure minim 20 mp de spatii verzi pe cap de locuitor pana în anul 2010.P.31 5. s-au aranjat un foişor şi o fântână arteziană.U. Pag.95 123 263 225 278 160 220 119 265 80 89 Suprafa a spatiilor verzi/cap de locuitor (mp) 30. dintre care 370 exotice. Parcul Cancicov este amenajat în urma Decretului Regal din 9 mai 1938 şi este una din cele mai importante zone verzi din centrul municipiului. Spatii verzi la nivelul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007: Clasament 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Suceava Bacău Deva Piteşti Sibiu Brăila Targu-Mures Oradea Râmnicu Vâlcea Satu Mare Baia Mare Arad Suprafa a spatiilor verzi (ha) 896 322 238. Parcul dendrologic Hemeiuş Parcul dendrologic Hemeiuş. LOCURI DE JOACĂ Suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor la nivelul municipiului Bacău este de 13. a fost restrâns ca suprafa ă şi redenumit Parcul Libertă ii şi mai apoi Parcul Cancicov.73 10. la nivelul Uniunii Europene se recomanda o medie de minimum 26 mp spa iu verde pe cap de locuitor . prin serviciile pe care le are în subordine: Pia eta Casei de Cultură din Bacău care se află în fa a Palatului Municipal.5 ha. 82 din 221 .53 30. în timp ce Organiza ia Mondiala a Sănătă ii recomanda minimum 52 mp. De-a lungul anilor a găzduit numeroase evenimente importante ale municipiului Bacău şi a beneficiat de numeroase modificări arhitecturale şi structurale.56 14. De asemenea. s-au schimbat pavelele aleilor. situat la nord de municipiul Bacău are o suprafa a de 47.D.32 Sursa: Strategiile de dezvoltare locala ale municipiilor şi site-rile primăriilor Pentru activită ile de agrement şi sport Primăria asigură între inerea în bune condi ii a următoarelor spa ii de petrecere a timpului liber. creată în mijlocul unui lac format de râul Bistri a. În parc se găseşte Statuia eroului Constantin Ene.96 10.69 23. Parcul s-a numit întâi Parcul Carol. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase.5 18. AGREMENT. În perioada primăvară – toamnă se pot face plimbări cu barca în jurul insulei. în urma donării terenului de către familia Cancicov. amenajată pentru agrement.5 mp (2008) ceea ce reprezintă o valoare sub cea prevăzuta de normele europene şi OUG nr 114/2007.22 15. Insula de agrement Insula de agrement este o insulă artificială. Parcul Trandafirilor este amplasat în centrul oraşului.72 5. limita sub care sănătatea cetă enilor este afectata. BACAU Intergroup engineering M.91 10.I.57 12. cu locuri de plajă şi permite practicarea sporturilor în aer liber.26 13. PARCURI. a fost modernizat în 2007 au fost schimbate lampadarele şi stâlpii de iluminat.

83 din 221 .400 86.901 m2) şi Insula de Agrement (2086.629 4. Alecsandri Parcul G.914 Fântâni arteziene (mp) 250 135 0 0 0 0 0 385 Alte construc ii (mp) 750 24 0 25 654 20. Tabel 27: Lista Parcurilor din Bacău Nr.000 1. Cartierele mari au între 30 – 58 de străzi.) 23 0 4 0 0 0 0 27 Toalete (buc. iar cele mici între 10 – 25 de străzi. BACAU Intergroup engineering Spa iile verzi din Municipiul Bacău aferente celor mai mari parcuri este de aproximativ 566.347 1. exceptând zonele verzi dintre blocuri. Aleea Ghioceilor 18A ( 8.383 566.626 m2).U. scuaruri şi alte suprafe e care intră calculul suprafe ei totale de spa ii verzi de 238. doar 15 asigură spatii de joaca cu suprafe e între 200 şi 550 mp.451 mp (56.487 11.04 m2).I.451 TOTAL 10. INFRASTRUCTURA SPORTIVĂ DIN MUNICIPIUL BACĂU SALA SPORTURILOR Pag. Suprafa a alocată acestor locuri de joacă este între 300 – 8. Aprodu Purice (6. Republicii 76 (8.430 7.311.996 75. Str.115 338 343 475 0 3.402 497.P.77 m2). Bacovia Parcul Catedralei Parcul Gheraiesti Insula de agrement Alei asfaltate (mp) 3. crt.568 23.81 m2. Suprafa a amenajată cu locuri de joacă în municipiul Bacău este de 44.D. Având în vedere că în municipiul Bacău există 11 cartiere.722 6.833 7. parcuri şi locuri de joacă pentru copii.616 Alei dalate (mp) 1. ceea ce arată o distribu ie redusă a parcurilor pentru copii.6 ha). cele mai mari parcuri cu locuri de joacă pentru copii fiind amplasate pe Str.829 7. au fost de asemenea amenajate 22 de locuri de joaca.262 5.938 Sursa Primăria Bacău Direc ia Parcuri Din totalul de 30 de grădini e existente în Municipiul Bacău în anul 2008.460 2.021 Bănci (buc. în spatiile dintre blocuri.002 50 0 72 689 0 125 Spatii verzi (mp) 204. În ultimii 10 ani.) 220 133 9 35 99 15 160 671 Mese (buc.386 192.200 228. un număr mic având în vedere ca în Municipiul Bacău exista 11 cartiere.95 ha.648. în medie sunt 2 locuri de joacă pe cartier.650 m2.) 3 1 1 1 1 1 1 9 Suprafa a Totala (mp) 218.406 7. 1 2 3 4 5 6 7 Denumire parc Parcul Cancicov Parcul Trandafirilor Parcul V.

311. 50% din grădini e nu au locuri de joacă în aer liber amenajate pentru copii. iar în anul 1995 – lucrări de interven ie la peluza 2. din care 56 ha sunt reprezentate de cele existente în parcuri. Nu exista suficiente locuri de joacă amenajate raportat la numărul de locuitori. casă de bilete – S = 18.81 m2 . Din totalul de 30 de grădini e existente (2008) doar 15 au amenajate spa ii de joacă. Pentru desfăşurarea în bune condi ii a activită ilor sportive au fost efectuate modernizări astfel: în anul 1976 – extindere tribuna B. sală mese. Suprafa a spa iilor verzi din Municipiul Bacău este de 152 ha. BACAU Intergroup engineering Principalele amenajări pentru desfăşurarea activită ilor sportive din municipiul Bacău sunt: BAZINUL ACOPERIT DE ÎNOT SALA SPORTURILOR SALA DE ATLETISM STADIONUL MUNICIPAL.casă de bilete – S = 17. alimentare cu energie electrică.30 m2.201.834 mp/copil. are suprafa a de 31.D.I. încălzire cu centrală proprie. suprafa a amenajată cu locuri de joacă în municipiul Bacău este de 44. Clădirea stadionului are o suprafa ă de 12.39 m2. a fost pus în func iune în anul 1956 având în alcătuire tribuna A.94. saună. birouri.068. CU NOCTURNĂ INSULA DE AGREMENT CU BAZĂ SPORTIVĂ CONSTÂND ÎN: Terenuri de Sport Terenuri pentru volei pe plajă Bază de sporturi nautice BAZA SPORTIVĂ DE TENIS. Comparativ cu polii de dezvoltare ai României.000 locuri. 2.200 m2 Stadionul municipal Bacău dispune de canalizare. municipiul Bacău se afla pe locul 11 din cei 13 în clasamentul după suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor. Pictor Aman nr. 3.U.22 mp şi tribună oficială – S = 133. 84 din 221 . 4. în anul 1978 – extindere peluze. post transformare.85 m şi următoarele dotări: duşuri. re ea telefonică. STADION BACAU Pag.982. . ceea ce înseamnă 0.P. tribuna B şi peluzele 1 şi 2. capacitatea de 19.40 m2. apă curentă.S = 3. este în aria sălii de atletism şi a Stadionului Municipal STADIONUL MUNICIPAL este situat în municipiul Bacău pe str. reprezentând circa 35% din suprafa a municipiului. cantină. Locurile de joacă nu sunt distribuite uniform în toate cartierele. grupuri sanitare. pistă atletism . tribună – S = 11.83 m2. Concluzii: 1.

activitate permanentă. în suprafa ă de 120 mp. Pentru comercializarea produselor.P. 297 mp suprafa a halei de lactate. d) PIA A DE GROSS este o pia ă agroalimentară destinată comercializării en gross a produselor agricole.000 mp. datorită faptului că pe terenul existent se va amenaja Spitalul Municipal. exista în prezent 5 pie e între inute de Direc ia Administra ia Pie elor.742 mp suprafa a platoului. Pia a a fost dată în folosin ă în mai 2008. în suprafa ă de 768 mp. e) TÂRGUL AUTO ŞI OBORUL ŞERBĂNEŞTI este un târg specializat în vânzarea mijloacelor auto.D. pentru activită i comerciale sunt destinate următoarele suprafe e: 2. 1. În conformitate cu informa iile primite pie ele: Pia a Centrală. Cele 5 pie e existente asigură în bune condi ii comercializarea produselor agricole şi a produselor de larg consum. grad de ocupare a pie ei 100% în sezon şi ajunge până la 20-30% iarna în zilele geroase.277 m. acoperită în totalitate. Are o suprafa ă totală de 8. activitate permanentă. atât de producătorii agricoli cât şi de persoanele juridice. 98. în zilele de sâmbătă şi duminică. acoperită în totalitate. şi a diverselor produse industriale (talcioc) în zilele de joi şi duminică.U. 3465 mp suprafa ă parcare. în zilele de mar i. sector ocupat cu mese pentru comercializarea diverselor produse industriale proprii ale persoanelor particulare. a) PIA A CENTRALĂ are profil agroalimentar. 1. miercuri şi joi.p.399 m. 85 din 221 . este amplasată pe strada Mărăşeşti nr.I. din care. 520 mp suprafa a halei de lactate. 5 spa ii de depozitare care au fost închiriate de către persoane juridice care comercializează produse agricole en gross. au fost puse la dispozi ie următoarele: o hală de vânzare cu 10 module a câte 30 mp fiecare. acoperită în totalitate şi închisă pe întreg perimetru. este dispusă în centrul municipiului. Suprafa a totală a târgului este de 43. Are o suprafa ă totală de 7. Pia a de Gros vor fi modernizate în perioada 2010 – 2012.p. în prezent fiind asigurate dotările şi instala iile necesare pentru o bună desfăşurare a activită ilor. Bazarul Milcov. grad de ocupare a pie ei 100% în sezon şi ajunge până la 20-30% iarna în zilele geroase. în care îşi desfăşoară activitatea societă i comerciale. a cherestelei şi materialului lemnos. 1008 mp suprafa ă parcare comercială. c) BAZARUL MILCOV este un târg specializat în vânzarea produselor industriale. Târgul Auto şi Bazarul Şerbăneşti vor fi relocate în comuna Letea Veche. Pag. din care. 625 mp suprafa a halei de carne-peşte. Pia a Sud. pe strada Pie ii nr. pentru activită i comerciale sunt destinate următoarele suprafe e: 2. o parcare comercială cu o suprafa ă de 3000 mp în care comercializarea produselor se face direct din mijloacele de transport. asocia ii familiale sau persoane fizice autorizate. Platoul bazarului este împăr it în două păr i: sector ocupat cu module pentru vânzarea produselor industriale noi. neacoperită. BACAU Intergroup engineering 2. SERVICII COMERCIALE DE DESFACERE PRODUSE .546 mp suprafa a platoului.PIETE ŞI PUNCTE DE DESFACERE A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI NEALIMENTARE În Municipiul Bacău.425 mp suprafa a terasei superioare. b) PIA A SUD are profil agroalimentar.

2.D.000 mp vor fi relocate în comuna Letea Veche. De asemenea. o capelă mortuară şi o suprafa ă parcelată pentru morminte. situat pe str. Calea Mărăşeşti 161. situat în Cartier CFR-str.I. grupuri sanitare.. str. SERVICII FUNERARE .510 mp.Central” Teren Cimitir Nou .CIMITIRE În municipiul Bacău există 27 de zone amenajate ca terenuri pentru cimitir. Constan ei. Cele mai importante cimitire sunt următoarele: 1. 2. Suprafe ele aferente sunt între 2. S=94. Acesta va fi amplasat în prelungirea actualului cimitir Sarata şi va avea o suprafa ă de aproape 97.356 mp. 2.7A. 8.080 de morminte. Constan ei nr. Bradului S=23.CFR” Teren Cimitir Învierea Domnului Teren Cimitir Şerbăneşti Teren Cimitir Parohia Izvoare Teren Cimitirul Eroilor Teren Biserica Militară Sfântul Gheorghe şi Eroii Neamului Elemente de identificare S=48. sediu administrativ. 18.. pe drumul jude ean Bacău – Sarata.356 m2. 5.506 mp str. Cele 5 pie e existente asigură în bune condi ii comercializarea produselor agricole şi produse de larg consum ele având asigurate dotările şi instala iile necesare pentru o bună desfăşurare a activită ilor specifice. datorită faptului că pe terenul existent se va amenaja Spitalul Municipal.Militari S=29. 4. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1.900 – 94. ele sunt împrejmuite cu gard. Este necesară construc ia unui nou cimitir în cele existente suprafe ele alocate sunt ocupate în totalitate. Denumirea Teren Cimitir . 7. Gradul de ocupare al pie elor alimentare pe timp de vara este de 100% 3. 3.U. 3. Alexei Tolstoi nr. S=21063mp S=22. Primăria Municipiului Bacău a demarat proiectul pentru construirea unui nou cimitir. Amenajarea noului cimitir va include o capela mortuara.36mp. sunt dotate cu grupuri sanitare şi cu zone de circula ie carosabile. Construc ia unui nou cimitir este necesară deoarece în cele existente suprafe ele au fost utilizate deja. Pentru cazurile sociale Primăria are în prezent la dispozi ie 30 de parcele. zona de circula ie carosabila şi o suprafa a parcelata pentru 13. Concluzii: 1.356 m2.. cabina poarta.73mp. str.300 de metri pătra i în extravilanul municipiului Bacău. Suprafe ele aferente cimitirelor existente sunt între 2. 86 din 221 . S=12. Veronica Micle nr.976mp. Triumfului nr. locurile fiind ocupate în procent de 99%.166mp. Cimitirele includ un sediu administrativ.Sărata I” Teren Cimitir . str.39A.900 – 94. cu intrarea din strada Poligonului. În municipiul Bacău există 27 de zone amenajate ca terenuri pentru cimitir. 18. Târgul Auto şi Oborul Serbanesti ocupa o suprafa a de 43. bazin vidanjabil.P. S=11446.021. Pag. str. 6. Cimitirul va fi împrejmuit cu gard de beton.

83 Număr medici 2. medicale policlinici (sector public) 1 Iaşi 25 562 2 Bacău 15 480 3 Neam 11 390 4 Vaslui 11 310 5 Botoşani 12 146 6 Suceava 16 379 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr. în ordine.589 2.970 8. Jude ul Bacău era depăşit de jude ele Iaşi şi Suceava. crt. cu 15 de unitati.985 1. Municipiul Număr de spitale Număr de cabinete medicale (sector public) 148 155 34 127 121 87 97 99 199 15 63 117 25 Număr de paturi în spitale 2.425 2.61 5.906 13. crt. cu 25.392 17. Neam şi Vaslui.306 1.87 5.270 Grafic 14: Spitale.843 11. 87 din 221 1 Gala i 8 2 Brăila 4 3 Oradea 7 4 Bacău 5 5 Piteşti 5 6 Arad 3 7 Sibiu 6 8 Târgu Mureş 2 9 Baia Mare 5 10 Satu Mare 2 11 Râmnicu Vâlcea 2 12 Suceava 2 13 Deva 1 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 .141 0.239 0.79 4.315 15.324 Număr de paturi în spitale/1000 locuitori 8.547 1.212 0.U.25 4. jude ele Botoşani.204 0. SERVICII SANITARE SPITALELE Conform statisticilor realizate la nivelul anului 2007.70 4.113 9. BACAU Intergroup engineering N.325 1.743 3. respectiv 16 spitale.I.423 9.386 2. dispensare la nivelul anului 2007 Regiunea N-E Tabel 29: Situa ia spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Nr.381 9.264 12.D.698 2.613 1.580 3.553 10.P.003 688 496 533 808 Număr de farmacii 183 169 78 93 96 186 Număr de farmacii / 100 de locuitori 0.224 0.552 2.624 1. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Pe ultimele trei pozi ii se găseau.025 Clasament (număr de paturi în spitale/1000 locuitori) 9 13 3 12 10 11 2 1 8 7 6 4 5 Pag.812 1. Tabel 28: Situa ia infrastructurii sanitare la nivelul jude elor din regiunea NE (2007) Număr de Număr de spitale.956 2.331 828 Număr de paturi în spitale/1000 locuitori 9. jude ul Bacău se plasa pe locul al III-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale. Număr de paturi în spitale 6. cabinete Municipiul dispensare.743 1.671 1.500 12.426 11.

şi. în acelaşi timp.P. ceea ce conduce la concluzia că în cadrul municipiului există un nivel insuficient de dezvoltare al infrastructurii medicale în raport cu nevoile existente în domeniul medical. 5. 86 cabinete medicale. conform tabelului de mai jos. 6. 4. Grafic 16: Evolu ia numărului cabinetelor medicale de medicina generala şi de specialitate în perioada 2005 . cu diferite specializări – (a se vedea tabelul de mai sus). Grafic 15: Cabinete medicale în regiunea NE 600 500 400 300 200 100 0 IASI BACAU NEAMT VASLUI BOTOSANI SUCEAVA CABINETE MEDICALE IN REGIUNEA NORDEST În cadrul jude ului Bacău. la nivelul unită ilor sanitare din sectorul privat. în cadrul: EUROMED SRL SPITALULUI DE PEDIATRIE BACAU SPITALULUI DE PNEUMOFIZIOLOGIE BACAU 3 spitale. număr cu care se situa pe locul 2 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.venerologie Endocrinologie CABINETE 1 1 3 3 1 1 5 3 Pag. 2. în perioada 2005-2007.2007 În prezent. 1. la nivelul anului 2009.U. o uşoara scădere a numărului de cabinete medicale de medicina generală. 7. În ansamblu. crt. în Municipiul Bacău func ionează: 3 ambulatorii de specialitate. BACAU Intergroup engineering În cadrul polilor de dezvoltare urbană se observă din tabelul de mai sus faptul că municipiul Bacău se află pe ultimele locuri (respectiv locul 12 din cei 13 poli de dezvoltare). la nivelul Municipiului Bacău func ionează 86 cabinete medicale – cu diferite specializări. CABINETELE MEDICALE În 2007. după jude ul Iaşi unde se înregistrau 562 cabinete. o creştere a numărului de cabinete medicale de specialitate. Nr. 3. 8.Situa ia cabinetelor medicale existente Acupunctura Alergologie şi imunologie clinica Cardiologie Chirurgie generala Chirurgie plastica-estetica-reconstructivă Cosmetologie (DOMENIU NOU) Dermato. SPECIALIZAREA . se observa.D. 60 farmacii.I. 88 din 221 . în jude ul Bacău func ionau 480 de cabinete medicale.

cu 186 de farmacii. 21. CABINETE 2 1 1 1 3 2 4 1 2 3 1 2 1 4 3 2 1 4 1 1 1 1 5 4 3 1 2 1 5 1 4 TOTAL 86 FARMACII Grafic 17: Farmacii în regiunea NE \ 200 150 100 50 0 FARMACII LA NIVEL DE REGIUNE . 38. 20. 36. 35.I. jude ul Bacău situându-se. 26. 23. 10. 18. 30. Pag. 93. 37. 28. 89 din 221 .Situa ia cabinetelor medicale existente Gastroenterologie Hematologie Homeopatie Kinetoterapie (DOMENIU NOU) Laborator de analize Medicina alternativa şi naturista Medicina de familie Medicina generala Medicina interna Medicina muncii Neurochirurgie Neurologie Neurologie pediatrica Obstretica-ginecologie Oftalmologie Optica medicala Ortopedie şi traumatologie Ortorinolaringologie.ORL Pediatrie Pneumologie Psihiatrie Psihiatrie pediatrica Psihologie Psihoterapie Radiologie şi imagistica medicala Reflexoterapie (DOMENIU NOU) Remodelare corporala (DOMENIU NOU) Reumatologie Stomatologie Tratamente corporale (DOMENIU NOU) Urologie Nr. pe locul al III-lea în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. 24. 14. 15. 27. crt.U. BACAU Intergroup engineering SPECIALIZAREA . 29. 22. conform tabelului de mai jos. Pe primul loc de afla jude ul Suceava.P. din acest punct de vedere. 19. 32. 9. 17. 33. 34. 13. 31. Jude ele Botoşani. 12. în jude ul Bacău îşi desfăşurau activitatea 169 farmacii. pe locul al II-lea jude ul Iaşi (183 de farmacii).D. cu 96.PE JUDETE IASI BACAU NEAMT VASLUI BOTOSANI SUCEAVA În anul 2007. Vaslui şi Neam . respectiv 78 de farmacii. 11. Situa ia farmaciilor la nivel de Regiune de Dezvoltare este prezentată mai jos: În cadrul celor 13 poli de dezvoltare urbană municipiul Bacău se situează pe locul 4 ca număr de medici şi farmacii la 1000 de locuitori. 39. 16. 25.

440 0.569 0.57 5. după cum se observa din graficul prezentat mai jos.590 0.14 3.26 2. Pag.584 0. Nr. În ceea ce priveşte farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat. în Municipiul Bacău func ionează 60 de farmacii (atât cu proprietate majoritara de stat cat şi din sectorul privat).70 2.P.274 0. 90 din 221 . de medici/ 1000 locuitori 2.371 0.D.2007 160 140 120 100 80 60 40 20 0 2005 2006 2007 Farmacii din sectorul de stat Farmacii din sectorul priv at Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În prezent.14 9.2007 în cadrul sectorului privat.96 2.436 Numărul farmaciilor a crescut. în număr de 10. de-a lungul perioadei 2005 . în timp ce farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat a înregistrat o uşoara scădere. acestea se găseau.470 0.98 3.36 5.296 0. BACAU Intergroup engineering Tabel 30: Medici şi farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Nr. medici 1 Gala i 643 2 Brăila 434 3 Oradea 775 4 Bacău 516 5 Piteşti 582 6 Arad 61 7 Sibiu 810 8 Târgu Mureş 1. în 2007. Astfel.15 1.I. Grafic 18: Evolu ia numărului de farmacii 2005 . de farmacii 82 65 119 71 81 75 68 87 53 53 44 64 30 Nr.378 9 Baia Mare 423 10 Satu Mare 306 11 Râmnicu Vâlcea 357 12 Suceava 387 13 Deva 364 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.457 0. la nivelul sectorului privat.399 0.432 0.64 3. de farmacii/ 1000 locuitori 0.387 0. la nivel general.29 Nr.90 3. fata de 11 în 2005. la 156 în 2007 (a se vedea graficul de mai jos). s-a ajuns.38 0.U. de la 127 de unitati farmaceutice în 2005. de Municipiul crt.

Sec ia de chirurgie generală: 75 de paturi – 15 pentru urologie şi 10 pentru chirurgie vasculară. Sec ia de hematologie: 15 paturi. Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura atât asisten ă medicala ambulatorie la locul solicitării precum şi transporturi nemedicalizate. cu următoarele sec ii de spitalizare: Sec ia de cardiologie: 60 de paturi din care 5 pentru terapie intensivă coronarieni. greva foamei.P.U. Spitalul Municipal va avea 320 de paturi pentru spitalizare continuă şi 20 de paturi spitalizare de zi. Pe lângă asisten a medicală de urgen ă şi asisten a medicală de urgen ă în caz de dezastre. Fiind principalul segment al asistentei medicale şi transportului pentru urgentele majore în etapa prespital. 91 din 221 . Politia sau Unitati ale MApN pe baza unor protocoale încheiate între Ministerul Sanatatii şi aceştia. similare unită ilor sanitare din ările dezvoltate ale Uniunii Europene. accidenta ilor. Serviciul de Ambulanta răspunde solicitărilor telefonice venite atât din partea popula iei cât şi a altor unită i medicale. asigurând asisten ă medicala şi transportul pentru urgentele individuale. Spitalul Municipal este în plin proces de construc ie şi amenajare. BACAU Intergroup engineering SPITALUL MUNICIPAL ÎN CONSTRUCTIE Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău este o unitate sanitară strategică cu personalitate juridică. colective şi de masa în cazul catastrofelor. 365 de zile pe an. culturale. gravidelor) către spital. proces la sfârşitul căruia va oferi condi ii conforme tuturor standardelor europene în domeniu. social politice. Sec ia medicală: 50 de paturi – 15 pentru gastro enterologie şi 10 pentru alergologie. având ca specific lucrul în regim de aşteptare 24 de ore din 24. eliberarea de certificate constatatoare de deces în zilele de sâmbăta. Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău asigură asisten ă medicala de urgen ă prespitaliceasca atât la locul solicitării cât şi pe durata transportului pacien ilor (bolnavilor. S. Sec ia ortopedie: 15 paturi. iar dacă este cazul şi în afara acestuia. Sec ia de diabet: 35 de paturi. 24 de ore din 24 . SAM este implicata şi în asisten ă medicala preventiva a marilor aglomerări umane cum ar fi activită ile sportive. Sec ia de neurologie: 45 de paturi. duminica şi sărbători legale. în lipsa unui sistem de asisten ă sociala. efectuează şi alte activită i cum ar fi asisten ă medicala la domiciliu pentru urgentele de gradul 2.D. asigurându-se necesarul de asisten ă medicală de urgen ă pe întreg teritoriul Municipiului Bacău. Transportul medicamentelor. acordând de asemenea asisten ă medicala şi transportul la spital pentru cazurile sociale. produselor biologice (sânge şi organe) şi al personalului medico-sanitar se face în program continuu.I. Sec ia de anestezie şi terapie intensivă: 15 paturi.M. Sistemul sanitar are nevoie de o sus inere deplină din partea autorită ilor. Pag. Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău func ionează în colaborare cu Pompierii.A. Sec ia ORL: 10 paturi.

ASISTEN Ă MATERNALA. jude ul Bacău se plasa pe locul al III-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale.U. 6.copii cu măsura de plasament la AMP. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. respectiv 11 spitale (NT şi VS). 3. pentru moment. PLASAMENT FAMILIAL. Pe ultimele trei pozi ii se găseau.2008) – 591 copii. cu 12 (BT).01.01. din care: 565 . în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. 2. În cadrul Serviciului Public de Asisten ă Sociala de la Consiliul Jude ean func ionează următoarele structuri: Centrul pentru servicii de tip familial. cu 25.12. 67 – copii cu tutela. 36 .copii afla i în plasament la familii/persoane. în ordine. 92 din 221 .D. În anul 2007.P. asigură servicii de protec ie specială unui număr de 1. La nivelul anului 2007. Municipiul Bacău se situează pe locul 4 ca număr de medici şi farmacii la 1000 de locuitori. Neam şi Vaslui.2008 – 612 copii. în raza teritorială a jude ului Bacău. Pag. Copii afla i în plasament la AMP Numărul de copii la începutul anului (01. cu 15 de unitati. B. similare unitatilor sanitare din tarile dezvoltate ale Uniunii Europene. SERVICIILE DE ASISTEN Ă SOCIALĂ . TUTELA Serviciile sociale ale municipiului sunt furnizate de sectorul public prin intermediul Serviciului Public de Asisten ă Socială care func ionează în subordine Consiliului Jude ean al municipiului Bacău şi a Serviciului Public de Asisten ă Socială din cadrul Primăriei Bacău dar şi de sectorul privat prin mai multe asocia ii şi funda ii neguvernamentale.copii cu măsura de plasament la AMP. 57 .185 de beneficiari raporta i în 2008 şi este împăr it în două componente după cum urmează: Componenta Asisten i Maternali Profesionişti Componenta Plasamente de Tip Familial. din care: 419 . în vederea creării condi iilor conforme tuturor standardelor europene în domeniu.copii plasa i la rude de gradul IV. Spitalul Municipal este în plin proces de construc ie şi amenajare. pe locul al II-lea jude ul Iaşi (183 de farmacii). furnizând servicii acreditate pentru mai multe categorii de vârstă. O. cu 186 de farmacii. respectiv 16 spitale.I. Internarea şi tratarea pacien ilor în cadrul Spitalului Jude ean nu se poate desfăşura.copii cu măsura de plasament în regim de urgenta. şi evaluare a copilului care a săvârşit o faptă penală Numărul de copii la începutul anului (01. la întreaga capacitate a institu iei. dintr-un număr total de 13 poli supuşi analizei. tutela. 5. La baza acestei situa ii dificile stă nivelul insuficient de dezvoltare a infrastructurii medicale.2008) – 564 copii. Copii afla i în eviden a biroului plasamente de tip familial. din care: 576 . aflat în structura Direc iei Generale de Asisten ă Socială şi Protec ia Copilului Bacău. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. Jude ul Bacău era depăşit de jude ele Iaşi şi Suceava.SERVICII DE PROTEC IE SPECIALA DE TIP FAMILIAL . Municipiul Bacău se situează pe locul al 12-lea în statisticile referitoare la gradul de acoperire a nevoilor popula iei în domeniul medical. Pe primul loc de afla jude ul Suceava. Tutela şi Evaluare a Copilului care a săvârşit o fapta penala şi nu răspunde penal A. 4. în jude ul Bacău se situa pe locul al 3-lea în statisticile cu privire la numărul de farmacii ce îşi desfăşurau activitatea pe teritoriul sau (169 de farmacii).copii cu supraveghere specializata. jude ele Botoşani. 36 – copii cu măsura de plasament în regim de urgenta Numărul de copii la data de 31. În cadrul celor 13 poli de dezvoltare urbană. 21 .

Tabel 31: Situa ia copiilor afla i în centrele de plasament din Bacău Tip centru de plasament Centre de tip clasic pentru copii în dificultate Centre de tip clasic pentru copii cu dizabilită i Centrele de tip familial pentru copii în dificultate Centre de tip familial pentru copii cu dizabilită i Total copii în C R Decembrie 2004 361 243 142 19 765 Decembrie 2005 287 250 137 20 694 Decembrie 2006 255 244 143 18 660 Decembrie 2007 207 248 134 20 609 Decembrie 2008 170 186 135 16 *507 Servicii asigurate: 1. Conform standardelor minime obligatorii ar fi nevoie de: 60 asisten i sociali.2008 .copii afla i în plasament la familii/persoane. Serviciului De Evaluare Complexa A Copilului 8. Centrul pentru Servicii de Tip Familial îşi desfăşoară activitatea cu personalul de specialitate existent astfel: Componenta asisten i maternali profesionişti: 7 asisten i sociali.2008 în cadrul centrului figurau un număr de 495 AMP.U. Prevenirea abuzului şi a neglijării de orice fel precum şi a fenomenelor care determina intrarea copilului în dificultate 5. În cadrul Centrului pentru Servicii privind Adop ia s-a derulat în perioada 1 aprilie – 31 decembrie 2008 Programul na ional „Coordonarea şi monitorizarea activită ii în domeniul adop iei la nivel na ional”. Lipsa instrumentelor de Evaluare Psihologica. 93 din 221 . Asisten ă sociala a victimelor violentei domestice Pag. Servicii Pentru Copii Care Savarsesc Fapte Penale Şi Nu Răspund Penal 7.copii cu supraveghere specializata. În prezent. 60 . 5 psihologi. Nerespectarea tuturor standardelor minime obligatorii din cauza personalului insuficient şi a bugetului alocat centrului. care aveau copii în plasament.copii plasa i la rude de gradul IV. Dificultă i: Lipsa fondurilor necesare participării la cursuri de perfec ionare a specialiştilor din cadrul centrului. La data de 01. 4 psihologi Componenta plasamente familial: 3 asisten i sociali. iar un asistent social al asistentului maternal profesionist este responsabil în medie pentru 80 asisten i maternali profesionişti. implementat de Societatea Civila Profesionala de Asisten ă Sociala Lavric şi Porumb în urma încheierii unui contract de prestări servicii de asisten ă sociala cu Oficiul Roman pentru Adop ii. În statul de func ii al Centrului pentru Servicii privind Adop ia sunt prevăzute 7 posturi.12. Servicii Destinate Mamei Şi Copilului 4.P. 64 – copii cu tutela. Asisten ă Sociala a Persoanelor Adulte aflate în Dificultate 9. BACAU Intergroup engineering Numărul de copii la data de 31.I. 2 psihologi Astfel. Servicii De Consiliere Şi Sprijin Pentru Parinti Şi Copii 3. 24 .01. un asistent social al copilului are în medie 90 de cazuri active.573 copii. iar pentru desfăşurarea activită ii conform standardelor minime obligatorii şi a managementului de caz ar trebui prevăzute un număr de 21 posturi.D. Servicii De Primire Şi Protec ie În Regim De Urgenta 6. din care: 425 . Servicii Sociale Primare De Tip Preventiv 2.

G. Asisten ă Socială în municipiul Bacău este asigurată prin intermediul următoarelor 6 centre: 1.C. institu iile de profil.D. numărul acestora fiind de 30 în luna ianuarie 2008. 2.P. asigură următoarele servicii sociale: eradicarea fenomenului copiilor străzii. Centrul de Consiliere şi Informare . care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. 15 persoane cu schizofrenie (9 femei.U. Centrul de zi pentru persoanele cu dizabilită i psihice Centrul de zi Armonia . găzduire pe perioadă determinată. Numărul zilnic de beneficiari care participă la activită ile centrului a fost de aproximativ 16 – 17 de persoane. 2 persoane cu epilepsie (un bărbat şi o femeie) şi o persoană cu handicap somatic (femeie). Ştefan cel Mare.S. servicii de recuperare şi reabilitare. asigurarea drepturilor persoanelor vârstnice şi/sau cu handicap. La data de 31 decembrie 2008 erau încadra i 487 asisten i personali şi 18 asisten i maternali profesionişti. 21 asisten i maternali.P. dintre care 6 persoane cu întârziere mentală (2 femei.L.A. Beneficiarii indirec i ai centrului au fost: familiile clien ilor centrului. Livezilor nr. Bacău – Serviciul de asisten ă socială din subordinea C. implementarea sistemului local de asisten ă socială .S.A.A. 17A. servicii de îngrijire social-medicale. iar lunar de 27 . comunitatea. 3. constituirea unui mecanism de suport financiar de urgen ă pentru situa ii individuale şi colective.I. servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive. cu afec iuni neuropsihice (schizofrenii. Bacău prin programele derulate de compartimentele de specialitate sau în parteneriate public-privat viabile. este reprezentat de: circa 93 salaria i din aparatul propriu. educa ie socială. 4A.situat pe str. nr. prin: Integrare în Plasament în Servicii familie CPRU alternative 0 0 1 4 0 20 9 1 1 TOTAL 1 24 11 COPII EXPLOATATI PRIN MUNCA Problematica Mediul de provenien a Total Exploatare prin Municipiul copii Cerşetorie Urban Rural munca Bacău 91 28 63 50 4 29 Sursa: D. consiliere juridică.situat pe str. în func ie de necesită i şi/sau solicitări numărul de angaja i variază. Beneficiarii direc i ai centrului sunt persoane adulte. promovare rela ii sociale (socializare). 94 din 221 . 4 bărba i). care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. reintegrare familială. În anul 2008 s-au înscris în baza de date a centrului 4 beneficiari noi. nr. femei şi bărba i. sprijin de urgen ă în vederea reducerii efectelor de criză. BACAU Intergroup engineering Situa ia statistică pe problematică „copiii străzii” şi copii exploata i prin munca CATEGORII DE “COPII AI STRAZII” Cazuri instrumentate 2008 Copii care trăiesc în strada cu familia Copii care trăiesc în strada fara familie Copii care muncesc în strada şi se reîntorc seara în familie 1 24 11 “COPIII STRAZII” Copii care au parasit strada.28 de persoane. întârzieri mentale şi epilepsii). Centrul de îngrijire de tip familial (asisten i maternali) .situat pe str. 470 asisten i personali (la nivelul anului 2007). consiliere psihologică. asigurarea accesului copiilor la educa ia primară şi gimnazială. Ştefan cel Mare.P. care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. creşterea oportunită ilor de ocupare a for ei de muncă etc. informare în domeniu. consiliere juridică. psihoterapie. 17A. existente în eviden a institu iilor de profil şi aflate în grija familiilor sau pregătite pentru reintegrare socio-familială. BACAU Alte jude e 8 S. asigurarea de locuin e pentru persoanele/ familiile fără adăpost. scăzând până la 24 în luna decembrie 2008. 6 bărba i). Pag. consiliere psihologică. consiliere psihologică.S. Personalul activ al S.P.

Activită i de recuperare kinetoterapeutica. în care se va urmări progresul asistatului şi atingerea unor serii de obiective stabilite în urma evaluării. în cele două cantine sociale are cele mai pu ine persoane care beneficiază de servicii sociale. 4 care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: Numărul copiilor cu handicap care au beneficiat de protec ie în cadrul Centrului de zi pentru copilul cu handicap « Ghiocelul »Bacău.. 95 din 221 . Pag. Kinetoterapie profilactică şi de recuperare. 2 copii au fost integra i în învă ământ de masa. care au domiciliul legal sau sunt rezidente pe raza Municipiului Bacău. psihologică şi juridică. indiferent de sex. şi în func ie de planul individualizat de interven ie. Ergoterepie (terapie ocupa ionala). Un grup de educare şi pregătire cu regim de grădini a pentru 10 copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani şi cu regim de grupa pregătitoare. 1 2 3 4 5 6 Jude Iaşi Bacău Neam Vaslui Botoşani Suceava Număr 1 2 3 4 2 7 Cantine Capacitate (locuri) 300 300 560 1.46 1. numărul acestora fiind de 427 în luna iulie la deschiderea centrului. În anul 2008 s-au înscris în baza de date a centrului 700 beneficiari noi.Ghiocelul” . iar lunar de 427 -1077 de persoane. în anul 2008: 30 copii.A.P.situat pe str. în scopul incluziunii sociale. Aleea Ghioceilor.I. excursii). jocuri în grup. crescând până la 1002 beneficiari în luna decembrie 2008. prioritate având persoanele vârstnice izolate din punct de vedere social. pentru copiii din comunitate şi neintegrati în Centrul de zi pentru 17 copii cu handicap. La nivelul centrului s-au făcut solicitări pentru mărirea capacitatii atât din partea copiilor şi a părin ilor cat şi din partea scolii ”Octavian Voicu”. nr. din totalul de 11 de copii beneficiari ai serviciilor centrului un număr de 2 copii au fost integra i în învă ământ de special. şi 4 copii în învă ământ special. Centrul de zi Clubul Pensionarilor oferă un complex de servicii sociale comunitare pentru adul i. elevi ai şcolii primare sau în pericol de abandon şcolar.S.50 2.50 1. Numărul zilnic de beneficiari care au participat la activită ile centrului a fost de 52 -100 persoane.U.29 1. în anul 2007 Nr.32 1. activită i cultural-artistice. logopedica. juridică şi psihologică pentru oricare din persoanele din grupul intă. ce au ca trăsătură comuna faptul ca se afla în situa ie de risc În anul 2008 centrul de zi “O Şcoala Pentru To i” a func ionat la capacitate maxima având ca beneficiari un număr de 60 de copii din care 25 sunt preşcolari şi 35 sunt elevi în clasele I-IV.83 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În cadrul Regiunii Nord Est în anul 2007 jude ul Bacău se află pe ultimul loc. având calitatea de pensionar. ludoterapie (terapie prin joc). Centrul de zi pentru copilul cu handicap . Sursa: prelucrare informa ii S. meloterapie (terapie prin muzica). Serviciile şi activită ile Centrului de zi Clubul Pensionarilor sunt: consiliere socială.425 Beneficiari (persoane) 228 200 374 557 271 1. Centrul de zi “O şcoala pentru to i“ se adresează unei comunită i alcătuite cu preponderen ă din rromi care au un nivel scăzut de trai. club pentru întregul grup inta al acestui proiect.D. pentru 20 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 9 ani. 5. consiliere în privin a efectuării lec iilor pentru 44 de copii cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani. BACAU Intergroup engineering 4.328 Locuri la cantine sociale/numărul mediu zilnic de beneficiari 1. activitati recreative (vizionare programe TV.P. care s-au înscris în clasa I (an şcolar 2007-2008).370 350 2. activită i de socializare. educa ie şi igienă şi o rată ridicată a infractionalitatii. consiliere socială. În anul 2008. religie. crt. psihopedagogică şi consiliere realizate în ambulatoriu. Bacău Tabel 32: Cantine de ajutor social. în conformitate cu recomandarea medicului. na ionalitate. 6. Persoanele vizate din cadrul acestei comunită i sunt adul ii nealfabetizati şi copii cu vârsta cuprinsa intre 3 şi 14 ani.

7 m deschiderea cortinei). Teatrul va beneficia de o sală care va fi deschisă pe timpul verii şi închisă iarna. P. Observatorul astronomic . 2. Sala impresionează şi prin rampa pentru decoruri. Catedrala ortodoxa „Sfântul Nicolae” . a fost sfin ită la 1 ianuarie 1491. Sala.P. după cea a Teatrului Na ional din Iaşi. însă oportunită ile de creştere sunt reduse datorită lipsei de fonduri alocate.este unul dintre pu inele din România. Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii „Ion Borcea”. Sinagoga . astfel încât în această incintă să poată fi organizate evenimente pe toată perioada anului Teatre În 1929 este inaugurat palatul Mărăşti.I. 96 din 221 . MONUMENTE.în Municipiul Bacău există Biserica şi ruinele Cur ii Domneşti unde a locuit Alexandru-Vodă.D. TRADI II Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt: Casa memorială George Bacovia.600 de locuri care va înlătura problema actuală a municipiului Bacău cu privire la desfăşurarea activită ilor culturale de mare amploare. reabilitarea recenta a Teatrului de Vară a costat peste 5 milioane de euro. CULTURĂ. Ansamblu Curtea Domnească şi Biserica „Precista” . Calitatea serviciilor de asisten ă socială este de nivel mediu. Datorită personalului insuficient centrele de asisten ă sociala asigură un număr limitat de servicii sociale.U. Casa de Cultura Vasile Alecsandri şi Parcul Trandafirilor Teatrul Bacovia Teatrul de vară În Parcul Cancicov. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. foarte eleganta. Biserica „Precista". Scena este ampla (11 m în adâncime. fiul şi co-regentul lui Ştefan cel Mare. Complexul Muzeal "Iulian Antonescu". podul pentru manevrarea acestora. instala ia moderna de lumini. are o acustica impecabila fiind considerata drept cea mai buna din Moldova. unde în prezent func ionează TEATRUL MUNICIPAL "BACOVIA". Muzee şi biserici Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii "Ion Borcea". Statuia lui Ştefan cel Mare. Noul centru cultural are o sală de peste 1. fiind tipică pentru seria ctitoriilor Pag.

de la Iaşi. Statuia lui Ştefan cel Mare.1936 1914 Pag. Casa memorialǎ Nicu Enea.I. 1900 înc.03 BC-II-m-B-20181 BC-II-m-B-00758 BC-II-m-B-00759 BC-II-m-B-00760 BC-II-m-B-00761 Denumire Ansamblul bisericii "Sf. Fosta Primărie şi biblioteca jude eană Hotelul Central. monumente. 9 Mai 48 Str.D. Sfin ii Trei Ierarhi. Nicolae” Str. Statui ale unor personalită i celebre ale României se află în Parcul Cancicov. Alte clădiri. fiind apoi închinată ctitoriei sale. 9 Mai 48 Str. XV XVI sec. lângă Biblioteca Jude eană "Costache Sturdza".Epoca medievală Ansamblul Cur ii Domneşti din Bacău Biserica "Precista". Biserica Sfântul Ioan. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. XV XVI sec. Grădini ă Casa Dr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Cod LMI 2004 BC-I-s-A-00699 BC-I-m-A-00699. Colegiul na ional „Ferdinand I”. Muzeul de ştiin e ale naturii „Vivariul Bacău”. Alecsandri Vasile 3 Str. Biserica Sfântul Ilie (ortodoxă de stil vechi).N. Nicolae” Bd.. LISTA MONUMENTELOR ISTORICE DIN MUNICIPIUL BACĂU Nr. Casa memorială George Bacovia. 9 Mai 48 Str. e amplasată în centrul oraşului. Nicolae” din Bacău Funda ii . George Sterian. XV XVI sec.U. Alecsandri Vasile 1 Str. XV XVI sec.02 BC-II-m-A-00757. XX 1921 1932 . azi sediu P. 9 Mai 48 Str. Casa Mircea Cancicov. XV XVI sec. Marcovici. Bustul lui Vasile Alecsandri. opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995). BACAU Intergroup engineering domneşti din acel veac. Observatorul astronomic "Victor Anestin". "Adormirea Maicii Domnului" Ruine curte domnească Ruine turn Casă Casa Mircea Cancicov. sec.P.01 BC-II-m-A-00757. Grădini a Flori a. Biserica ortodoxă „Sfin ii Împăra i”. Statuia lui George Bacovia. Biserica a fost renovată de către Vasile Lupu în 1641. Colegiul Na ional „Vasile Alecsandri”. Ateneul Mihail Jora (Filarmonica). Casa Arh.Epoca medievală Cimitir .02 BC-II-a-A-00757 BC-II-m-A-00757. Alecsandri Vasile 6 Str. Pătrăşcanu Casa Vestali Adresă Bd. Alecsandri Vasile 7 Str. Bustul maiorului Constantin Ene. Nicolae” Bd. XV XVI cca. Casa Inginer Anania. obiective culturale: Casa de Cultură Vasile Alecsandri .L. azi Cercul Militar. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Casa Vestali. crt. 97 din 221 . Alecsandri Vasile 8 Datare sec. Colegiul na ional „Ştefan cel Mare”. Casa Dr. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf.01 BC-I-m-A-00699. Casa General Cantili.

Trotuş 8 Str. sec. Scheia 14 Str. azi Oficiul poştal nr. general locotenent 2 Str. Iernii 7 600050 Bd. Casă Palat Administrativ Fostele Birouri ale Comer ului şi Clădirea Poştei. D. Oituz 29 Str. Trotuş 6A-6B Str. azi sediul T. 98 din 221 . Guşe Ştefan. BACAU Intergroup engineering Denumire Colegiul Na ional "Vasile Alecsandri” Casa Vasile Alecsandri Colegiul Na ional "Ferdinand I”Liceul "George Bacovia” Casa Ing.1845 1904 1870 1906 1912 1912 sec. Popa Şapcă 3 Str. 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 Cod LMI 2004 BC-II-m-B-00762 BC-II-m-A-00763 BC-II-m-B-00764 BC-II-m-B-00765 BC-II-m-B-00766 BC-II-m-B-00767 BC-II-m-B-00768 BC-II-m-B-00769 BC-II-m-A-00770 BC-II-m-B-00771 BC-II-m-B-00772 BC-II-m-B-00781 BC-II-m-B-00782 BC-II-m-B-00783 BC-II-m-A-00773 BC-II-m-B-00774 BC-II-m-B-00775 BC-II-m-B-00776 BC-II-m-B-00777 BC-II-m-B-00778 BC-II-m-B-00780 BC-II-m-B-00779 BC-II-m-B-00784 BC-II-a-B-00785 BC-II-m-B-00785.1929 1770 1930 1920 1891 1920 1859 1927 înc. 1 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza" Casa Armatei. Împăra i” Fosta moară "Calmanovici şi fii" Muzeul de Ştiin e ale Naturii.02 BC-II-m-B-00785. Trotuş 6A-6B Str. Ştefan cel Mare 35 Str. Alecsandri Vasile 37 1897 Bustul maiorului Constantin Ene Bustul căpitanului Nicolae Valter Mărăcineanu Statuia poetului George Bacovia Casa scriitorului D. Oituz 14 Str. crt. Cuza Vodă 1 Str. XIX 1977 1981 1971 1850 Pag.C. Bacovia George 49 Str. Apostu George 3 Str. azi sediul DJPCCPCN Casa Rafailă Casa Arh. XX sec. Ioni ă Sandu Sturza 1 Bd.U. George Sterian Şcoala Normală de fete "Ştefan cel Mare” Hotel "Athenee Palace" şi Teatrul Mărăşti.U. azi Casa Dr. "Vivariu" Sinagogă Ansamblul Centrului Jude ean de Cultură Centrul Jude ean de Cultură Grădini ă Sala de sport Observator Astronomic-Muzeul de Ştiin ele Naturii Casă Bustul lui Vasile Alecsandri Str. XX 1910 . Bălcescu Nicolae În parcul Trandafirilor Str. Anania Casa General Cantili. Mărăşeşti 8 Str.03 BC-II-m-B-00786 BC-II-m-B-00787 BC-III-m-B-00922 BC-III-m-B-00923 BC-III-m-B-00924 BC-III-m-A-00925 BC-III-m-B-20182 BC-IV-m-A-00930 Str. Ioni ă Sandu Sturza 39 Bd.1911 1930 Nr. azi Teatrul Bacovia şi Hotel Central Biblioteca Jude eană.M. Vrânceanu Gheorghe 44 Datare 1925 . Ioni ă Sandu Sturza 96 Str. Eminescu Mihai 10 Str. Trotuş 6A-6B Str. Păcii 9 Str. Cuza Vodă 14bis Str.I. Bacovia George 52 Str.P. Oituz 16 Str. sec. XX 1842 . Bacovia George 13 sf. azi Centrofarm Casa Arh. Pătrăşcanu Casa memorială !George Bacovia" Adresă Str. Alecsandri Vasile 37 Str. Oituz 40 Str. Cuza Vodă 6 Str.1934 sf. fostă primărie Casă. Marcovici Arhivele Statului Biserica "Sf. Mărăşeşti În parcul Bibliotecii jude ene Str. Trotuş 6A-6B Str. Mărăşeşti 2 Str.D. Vulcănescu Casa Poltzer.B. sec. L. Haret Spiru 6 Str.01 BC-II-m-B-00785. Bacovia George Str. XVIII 45 1891 1910 1850 1935 1927 1820 1921 1890 1927 .

sec. Oituz 29 Datare sf. L. 9 Mai 48 Str. XV XVI sec. azi Casa Dr. XV XVI Epoca medievală sec.01 BC-II-m-A-00757.L. Alexei În cimitirul izraelit nou Bd.U. XV XVI sec. azi sediul T.01 BC-I-m-A-00699.02 BC-II-m-A-00757. Bacovia George Str. Tolstoi I.03 BC-II-m-B-20181 BC-II-m-B-00758 BC-II-m-B-00759 BC-II-m-B-00760 BC-II-m-B-00761 BC-II-m-B-00762 BC-II-m-A-00763 BC-II-m-B-00764 BC-II-m-B-00765 BC-II-m-B-00766 BC-II-m-B-00767 BC-II-m-B-00768 BC-II-m-B-00769 BC-II-m-A-00770 BC-II-m-B-00771 BC-II-m-B-00772 BC-II-m-B-00781 BC-II-m-B-00782 BC-II-m-B-00783 BC-II-m-A-00773 BC-II-m-B-00774 BC-II-m-B-00775 BC-II-m-B-00776 BC-II-m-B-00777 sec. azi sediu P.B. Pătrăşcanu Casa Vestali Colegiul Na ional "Vasile Alecsandri” Casa Vasile Alecsandri Colegiul Na ional "Ferdinand I”Liceul "George Bacovia” Casa Ing. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf.D. Vulcănescu Casa Poltzer. Enea Nicu 31 Str. Cuza Vodă 14bis Str. 99 din 221 . Casă Palat Administrativ Fostele Birouri ale Comer ului şi Clădirea Poştei. Ioni ă Sandu Sturza 96 Str.02 BC-II-a-A-00757 BC-II-m-A-00757. Bacovia George 49 Str.N. Iernii 7 600050 Bd. Alecsandri Vasile 8 Str.M. azi Teatrul Bacovia şi Hotel Central Biblioteca Jude eană. sec.L. Eminescu Mihai 10 Str.1936 1914 1925 . Nicolae” Bd. 9 Mai 48 Str.1929 1770 1930 1920 1891 1920 1859 1927 înc. George Sterian Şcoala Normală de fete "Ştefan cel Mare” Hotel "Athenee Palace" şi Teatrul Mărăşti. Grădini ă Casa Dr. Nicolae” Str. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Haret Spiru 6 Str. "Adormirea Maicii Domnului" Ruine curte domnească Ruine turn Casă Casa Mircea Cancicov. Cuza Vodă 6 Str. 9 Mai 48 Str. sec. Anania Casa General Cantili. Marcovici Arhivele Statului Adresă Str. XV XVI sec. 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 Cod LMI 2004 BC-IV-m-B-00931 BC-IV-m-B-00932 BC-IV-m-B-00933 BC-I-s-A-00699 BC-I-m-A-00699. sec. crt. XV XVI Epoca medievală sec. 2 Str. fostă primărie Casă. Alecsandri Vasile 1 Str. Bacovia George 52 Str.1934 sf. Oituz 14 Str. Cuza Vodă 1 Str. Mărăşeşti 2 Str. azi sediul DJPCCPCN Casa Rafailă Casa Arh. Ioni ă Sandu Sturza 1 Bd. 1 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza" Casa Armatei. XX 1921 1932 . Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Apostu George 3 Str. Alecsandri Vasile 6 Str. Alecsandri Vasile 7 Str. 1900 înc. Nicolae” Bd. Alecsandri Vasile 37 Str.U. XX Pag. XIX 1920 1959 Nr. azi Centrofarm Casa Arh. azi Oficiul poştal nr. Ioni ă Sandu Sturza 39 Bd. XVIII 45 1891 1910 1850 1935 1927 1820 1921 1890 1927 . Oituz 16 Str. Alecsandri Vasile 3 Str. XV XVI cca. Luca I.C. BACAU Intergroup engineering Denumire Casa pictorului Nicu Enea Casa dramaturgului Ion Luca Monumentul în memoria victimelor fascismului 1939-1944 Ansamblul bisericii "Sf. 9 Mai 48 Str. Mărăşeşti 8 Str. Nicolae” din Bacău Funda ii Cimitir Ansamblul Cur ii Domneşti din Bacău Biserica "Precista".I.P.

Păcii 9 BC-IV-m-A-00930 Casa memorială „George Bacovia" Str. Bălcescu Nicolae În parcul Trandafirilor Bustul căpitanului Nicolae Valter Str. 1929 (recondi ion ată 2008) 1977 Bună Bună Bună În stare de degradare avansată 1925-1934 1891 1892 1820 Sursa: Primăria Bacău. Tolstoi I. manifestări culturale şi evenimente sportive.D. Scheia 14 Str. Oituz 40 Str.. Trotuş 6A-6B Str.1845 1904 1870 1906 1912 1912 sec. sec. 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 Cod LMI 2004 BC-II-m-B-00778 BC-II-m-B-00780 BC-II-m-B-00779 BC-II-m-B-00784 BC-II-a-B-00785 BC-II-m-B-00785. Ştefan cel Mare 35 Str. Clădire Teatrul de Vara . 3. 4 octombrie. În anul 2010 se împlinesc 602 de la prima atestare a oraşului Bacău. Vrânceanu Gheorghe 44 Datare 1842 . D.. Şcoala . Pătrăşcanu Str. Enea Nicu 31 BC-IV-m-B-00932 Casa dramaturgului Ion Luca Str. Casa . Adresa Str. Bacovia nr. Clădire Colegiul Na ional .01 BC-II-m-B-00785.Rafailă. Trotuş 8 Str.. Direc ia Patrimoniu şi Culte Cele mai importante Evenimente şi manifestări ale oraşului Bacău sunt: Festivalul “Zilele Bacăului” are loc în fiecare an în zilele de 2. XIX sf. XX 1910 . Pag.. Popa Şapcă 3 Str.45 Str. municipalitatea organizează târguri de meşteri populari la care participă meşteri din toate zonele Moldovei. crt. Oituz nr. Iernii nr. Cuza-Voda nr. Alecsandri Vasile 37 1897 Bustul maiorului Constantin Ene Adresă Str..P.Ferdinand I. XX sec.03 BC-II-m-B-00786 BC-II-m-B-00787 BC-III-m-B-00922 BC-III-m-B-00923 Str. Trotuş 6A-6B Str. Alexandru Ioan Cuza. 7 Aleea Parcului Bacău Str..I.. V.Institutul Na ional al Monumentelor Istorice 1977 1981 1971 1850 sf.Mihai Eminescu. 14bis Planuri de dezvoltare În renovare Activită i desfăşurate Activită i cultural artistice Activită i cultural artistice Activită i de învă ământ Activită i de învă ământ Activită i de învă ământ Casă na ionalizată – închiriată Starea Obiectivului În stare bună Anul P. Luca I. Mărăşeşti În parcul BC-III-m-A-00925 Statuia poetului George Bacovia Bibliotecii jude ene BC-III-m-B-20182 Casa scriitorului D. "Vivariu" Sinagogă Ansamblul Centrului Jude ean de Cultură Centrul Jude ean de Cultură Grădini ă Sala de sport Observator Astronomic-Muzeul de Ştiin ele Naturii Casă Bustul lui Vasile Alecsandri Str. Trotuş 6A-6B Str.I.. sec. Împăra i” Fosta moară "Calmanovici şi fii" Muzeul de Ştiin e ale Naturii. Pe lângă alte manifestările tradi ionale care includ concerte.. Alexei În fascismului 1939-1944 cimitirul izraelit nou Sursa: Ministerul Culturii şi Cultelor .1911 1930 Nr. Alecsandri. general BC-III-m-B-00924 Mărăcineanu locotenent 2 Str.Bacovia. Clădire Colegiul Na ional . 14 Str. Guşe Ştefan.L. Alecsandri nr. 2 BC-IV-m-B-00933 Monumentul în memoria victimelor Str. G. crt. Trotuş 6A-6B Str..37 Str. BACAU Intergroup engineering Denumire Biserica "Sf.02 BC-II-m-B-00785.. 1 2 3 4 5 6 Denumire Clădire Teatrul Municipal ..F. Bacovia George 13 BC-IV-m-B-00931 Casa pictorului Nicu Enea Str.V. 100 din 221 .U. XIX 1920 1959 Tabel 33: Obiectivele de patrimoniu din municipiul Bacău Nr.

Ansamblul CIOBANASUL condus de profesor Mitica Pricopie. descoperire etnografică a maestrului George Sârbu. Întreaga manifestare este structurata pe doua sec iuni. întrucât Moldova este zona în care folclorul tradi ional şi-a păstrat intacta vigoarea şi autenticitatea. oraşul italian unde lucrează peste 20. Ingenuous Drama Festival . la care participă echipele celor două oraşe. 101 din 221 .000 de cetă eni din jude ul Bacău. Turneele au inclus şi Danemarca. în concediu. Rennes şi Dijon (Fran a). Schoten (Belgia). originalită ii şi bogă iei repertoriului. în colaborare cu Centrul de Crea ie coregrafica “Trois C-L” din Luxemburg şi Centrul Na ional al Dansului din Bucureşti.Teatrul Municipal Bacovia . Piesele prezentate în limba engleza sunt originale şi tratează problemele adolescen ilor. Alte ansambluri folclorice care participă la diverse spectacole organizate în municipiul Bacău: Ansamblul folcloric "CA LA NOI" din Bacău. de a-şi pune în valoare talentul şi de a depăşi barierele culturale. Norvegia şi Grecia. BACAU Intergroup engineering Dintre manifestările culturale desfăşurate în Bacău sunt: simpozionul "Vasile Parvan" expozi ii de pictură în aer liber seara minoritatilor concurs Ex Libris Spectacole folclorice sus inute de artişti locali Alte manifestări desfăşurate de către Administra ia publică Locală: Festivalul Revederii cu ocazia reîntoarcerii acasă.I. Direc ia Patrimoniu. Hayange.Festivalul de Teatru în Limba Engleza pentru Tineret INGENIOUS DRAMA FESTIVAL (ID Fest) se desfăşoară pe scena Teatrului Bacovia din Bacău. Cultură şi Culte Pag. Înfiin at în 1973. specifice oraşelor Bacău şi Torino. concerte cu forma ii romaneşti şi italiene.P. Concerte simfonice. interpretare şi grupuri mici. Chemitz (Germania). Suedia. concursurile sportive. Festivalul Serbările Timişoreana se va desfăşura în luna august (2009) la Bacău. Festivalului Na ional de Muzica Uşoara Pentru Copii ”ASCHIUTA”. Festivalul Interna ional de muzica pentru copii „SuperStar Fest” Festivalul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5 -15 ani. Festivalul George Bacovia Festivalul Arlekin Simpozioane ştiin ifice.D. Ansamblul de dansuri "Liliacul" şi Ansamblul "Bobocel de la Bacău" Sursa: Primăria Bacău. ansamblul de ine un record impresionant.U. datorita calită ilor interpretative deosebite. Festivalului de dans contemporan din Bacău. Manifestarea urmăreşte să întăresc legăturile dintre Bacău şi Torino. (expozi iile culinare. Gonzia (Italia). Festivalul îşi propune să acorde şansa tinerilor din ara noastră de a-şi dezvolta personalitatea artistică şi creatoare. spectacole folclorice. specializat în vechi dansuri căluşăreşti din inutul Bacăului.000 de băcăuani şi aproximativ 100. organizat de Centrul de Cultura “George Apostu”. Spectacole de teatru. Lansări de carte. fiind laureat al unor competi ii na ionale şi interna ionale: Santerm (Portugalia). a băcăuanilor pleca i la munca în străinătate. Expozi ii Sărbătoarea pensionarilor Ansamblul „Busuiocul” – este unul dintre cele mai vechi şi reputate ansambluri folclorice din România. concursuri de miss. Ponderea repertoriului ansamblului băcăuan este de inuta de dansuri. Festivalul va avea loc în Bacău pe platoul cuprins intre Sala Sporturilor şi Bazinul Olimpic de Înot. cântece şi elemente tradi ionale moldoveneşti.

I. SERVICII DE SIGURAN Ă A POPULA IEI Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău S-a realizat o activitate preventivă intensă. 2. Festivalul Arlekin. 5. Observatorul astronomic. însă. Bacău a constatat 479 (+258) infrac iuni de incidente de plată. poşete şi gen i (+22%) şi numărul autovehiculelor furate (+19%). Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii „Ion Borcea”. Q.50%).pen. fără exercitarea de violen e asupra victimelor. Una din priorită ile Poli iei Române pe anul în curs a constituit-o dezvoltarea capacită ii institu ionale şi opera ionale în vederea sus inerii unui climat de legalitate în sfera afacerilor. 2007 Serviciul teritorial Bacău 103 2008 130 2007 42 2008 42 2007 5 2008 5 2007 3 2008 7 Pag. şi Parcul Trandafirilor. În municipiul Bacău se organizează cu diverse ocazii spectacole şi activită i recreative pentru locuitori. furturile din buzunare.I.D. Analiza datelor subliniază faptul că. cauzelor de solu ionat Nr. inculpa i trimişi în judecată Total 2007 9 2008 24 din care.P. Ansamblul CIOBANASUL. În Municipiul Bacău exista 2 teatre mari. 6 biserici monumente istorice.J. iar mobilitatea patrulelor a avut ca rezultat creşterea numărului prinderilor în flagrant cu 19% fa ă de anul 2008. Pozitiv este faptul că infrac iunile grave comise în stradă s-au diminuat.U. 2 complexe muzeale diversificat amenajate. În ceea ce priveşte infrac iunile de tâlhărie. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. În primele 11 luni ale anului 2009. exemplificând omorul (-18%). au crescut numărul infrac iunilor contra persoanei şi cele contra patrimoniului în mediul urban. Au crescut. Ansamblul de dansuri "Liliacul" şi Ansamblul "Bobocel de la Bacău". 102 din 221 . motivat de impactul social deosebit pe care faptele antisociale îl produc şi de faptul că afectează sentimentul de siguran ă publică. aresta i preventiv 2007 1 2008 Sanc iuni 181 C. cauzelor nesolu ionate Nr. 3.6%) şi violul (. în primele 9 luni ale anului 2009. Ansamblul folcloric "CA LA NOI". municipiul Bacău are 50 de monumente istorice datate între secolul XV – XX. iar în conformitate cu Lista încadrării monumentelor istorice. trebuie men ionat că 45% s-au comis prin smulgerea de obiecte. Date statistice privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în anul 2008 Unitatea Nr. marea majoritate fiind comise cu file CEC fără acoperire şi infrac iuni la Legea 59/1934. Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt: Casa memoriala George Bacovia. Prevenirea criminalită ii în mediul urban constituie una din priorită ile poli iei băcăuane pe anul 2010.P. asigurându-se de-a lungul anului o desfăşurare uniformă a manifestărilor culturale. rechizitorii Nr. tâlhăria (. 4. Festivalul Interna ional de muzica pentru copii „SuperStar Fest”. cauzelor solu ionate (inclusiv declinări şi conexări) 2007 61 2008 88 Nr. Manifestările care se adresează copiilor sunt: Festivalul Na ional de Muzica Uşoara pentru Copii „ASCHIUTA”. Ansamblurile folclorice care participă la diverse spectacole şi manifestări organizate în municipiul Bacău: Ansamblul „Busuiocul”.

BACAU Intergroup engineering Cauze Cauze nesolu ionesolu ionate. îndeplineşte atribu iile ce îi revin. În realizarea atribu iilor ce îi revin: asigură pregătirea de specialitate şi militară a efectivelor. ia măsuri pentru asigurarea respectării normelor legale privind circula ia pe drumurile publice. potrivit legii privind paza bunurilor. asigură şi execută paza băncilor de pe raza de competen ă. a siguran ei cetatenilor. organizează activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în cadrul procesului penal şi ine eviden a activită ii de urmărire penală.P. Poli ia Primăriei municipiului Bacău a fost înfiin ată în anul 2005. a scăzut respectul pentru reguli şi legisla ie sau agen ii locali îşi fac mai bine treaba. organizează şi desfăşoară activită i pentru prevenirea şi descoperirea infrac iunilor şi a altor fapte care prejudiciază avutul public şi privat. a proprietă ii publice şi private.U. Criminalitatea stradală constituie una din priorită ile Inspectoratului de Poli ie Jude ean Bacău. Pag. respectarea regulilor de convie uire socială în zona sa de competen ă. în conformitate cu prevederile legii. asigurarea climatului necesar func ionării institu iilor statului. a crescut indisciplina. în cadrul unei conferin e de presă conducerea inspectoratului a stabilit un nou mod de abordare a măsurilor cu caracter preventiv educativ pentru perioada următoare.D. îndrumă. nate mai vechi de 6 mai vechi de luni 1 an de la de la începerea prima urmăririi penale sesizare 2007 5 2008 7 2007 1 2008 1 Aresta i netrimişi în judecată Achitări definitive Restituiri definitive Infirmări Redeschideri ale urmăririi penale 2007 - 2008 - 2007 - 2008 - 2007 - 2008 - 2007 1 2008 1 2007 -- 2008 - POLI IA MUNICIPALĂ este subordonată Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău. cooperează cu celelalte unită i şi organe ale MIRA. întreprinde măsuri pentru îmbunătă irea stării şi practicii disciplinare. apără via a şi integritatea corporală a persoanelor. motiv pentru care la începutul lunii septembrie 2007. Ministerul Justi iei.I. În Municipiul Bacău există Sec ia 1 şi Sec ia 2 Poli ie. Acest lucru poate fi interpretat în două moduri. stabilite prin protocol. asigură men inerea ordinii publice. asigurând permanen a capacită ii de interven ie. ale altor institu ii publice locale şi contează pe concursul cetă enilor. care în îndeplinirea atribu iilor sale. este structurată pe două domenii distincte: Ordine publică şi Organe de control cu un efectiv de 101 angaja i şi Paza bunurilor şi Obiectivelor de interes local cu un efectiv de 152 de angaja i. procuraturii. ia măsuri potrivit competen ei sale pentru prevenirea şi descoperirea ac iunilor de încălcare a drepturilor şi intereselor legale ale cetă enilor. pentru creşterea siguran ei cetă eanului şi prevenirea criminalitatii stradale îl reprezintă prevenirea şi combaterea fenomenului contraven ional şi infrac ional. supraveghează şi controlează circula ia în zona de competen ă. garantarea şi apărarea drepturilor şi libertatilor constitu ionale. Scopul Strategiei Poli iei Primăriei Municipiului Bacău de realizare a ordinii şi siguran ei publice. 103 din 221 . Raportat la nivelul anilor trecu i conform datelor de inute de inspectoratul de poli ie se înregistrează o creştere a infrac ionalită ii.

ecarisajul în municipiul Bacău Total general VERIFICARI ÎN TEREN IV. păstrarea cură eniei pe străzile şi în pie ele municipiului Bacău b. PARTICIPARI LA SEDINTELE ASOCIATIILOR DE PROPRIETARI ŞI LOCATARI b. SESIZARI ŞI RECLAMATII SOLUTIONATE Sursa: primarie. salubrizarea municipiului Bacău d.P. accesul autovehiculelor cu masa totala mai mare de 3. În intervalul 1 ianuarie .ro 1018 24 6404 8896 5136 894 68 14994 1802 1742 2154 994 1478 4626 6528 204 11854 Siguran a traficului rutier se află în subordinea Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău Poli iştii Serviciului Rutier Bacău au ac ionat. refuz taxa de parcare şi maşini parcate pe trotuar 14 Total general 142 II.5 februarie 2009. în anul 2008. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. ASIGURAREA UNUI CLIMAT DE SIGURANTA PUBLICA A CETATEANULUI ACTIVITATI PRIVIND PREVENIREA FAPTELOR ANTISOCIALE DIN ZONA UNITATILOR DE INVATAMANT PATRULE CU I. crt.I. c. efective de poli ie rutieră din jude ul Bacău.D. Inspectoratului de Jandarmi Jude ean Bacău are în subordine Subunitatea de Jandarmi Mobilă Bacău şi Subunitatea de Jandarmi Pază şi Protec ie Institu ională Bacău Pag. stradala a scăzut şi ea cu 18%. ACTIUNI ORGANIZATE ŞI DESFASURATE a. prevenirea faptelor antisociale din zona unită ilor de învă ământ 42 b. ACTIVITATI SPECIFICE DESFASURATE ÎN SLUJBA COMUNITATII a.P. Indicatori ac iuni I. ASIGURAREA RESPECTARII LEGALITATII ÎN DOMENIUL URBANISMULUI ŞI DISCIPLINEI ÎN CONSTRUCTII(controale privind legalitatea construc iilor) VII. În ianuarie 2009. urbanismul comercial V. CRESTEREA GRADULUI DE SIGURANTA RUTIERA PE ARTERELE DE CIRCULATIE ACTIVITATI PRIVIND REGLEMENTAREA TRAFICULUI RUTIER a. păstrarea cură eniei pe străzile municipiului Bacău 58 d.5 tone 28 privind c. pentru prevenirea şi combaterea evenimentelor rutiere grave şi disciplinarea participan ilor la traficul rutier.U. numărul victimelor accidentelor rutiere a scăzut cu 14%. BACAU Intergroup engineering ACTIUNILE DESFASURATE DE CATRE POLITIA PRIMARIEI MUNICIPIULUI BACAU ÎN 2009 Număr de Nr. 104 din 221 .J BACAU-SECTIA 1 ŞI 2 POLITIE . aten ionări aplicate pentru maşini parcate pe trotuar Total general VI.4 patrule COMBATEREA FENOMENULUI DE CERSETORIE-persoane depistate III. protejarea spatiilor verzi de pe raza municipiului Bacău privind c. Au fost aplicate peste 300 de sanc iuni contraven ionale. fluidizarea traficului rutier privind autovehicule blocate ce stationeaza neregulamentar b. ASIGURAREA UNUI CLIMAT CIVILIZAT DE COMERT ÎN MUNICIPIUL BACAU a. ASIGURAREA RESPECTARII NORMELOR DE PROTEJARE A SPATIILOR VERZI ŞI A CURATENIEI ACTIVITATI ORGANIZATE ŞI DESFASURATE a. au ac ionat pentru combaterea nerespectării perioadelor de conducere sau de odihnă de către conducătorii autovehiculelor de transport public de mărfuri şi persoane.ro politialocala bacau. au fost re inute 6 permise de conducere şi au fost retrase 21 certificate de înmatriculare.

U. conform H. paza şi protec ia transportului unor valori importante apar inând Băncii Comerciale Române S. situa ii de urgentă din care: cazuri de urgenta asistate de S. paza şi protec ia la sucursalele şi agen iile Băncii Comerciale Române S. paza. fenomene meteo periculoase.D. sportive.A. în condi iile legii.R. prin fuziunea Comandamentului Protec iei Civile şi Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari ca unitate subordonată Ministerului Administra iei şi Internelor. jud. stupefiantelor. protec ia.R. supravegherea accesului şi a ordinii interioare la parchetele şi instan ele judecătoreşti din municipiul Bacău. incendii (17%). de mediu sau complexe. Garda de interven ie. etc).) Pag.asigură. la înăl ime. Milcov. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Detaşamentul de Pompieri Bacău: Serviciul mobil de urgenta reanimare şi descarcerare. protec ia mediului. în condi iile legii. asisten ă persoane (3%).A. ramase blocate în apartament.P.U. Aerostar S. asigura.artistice. prăbuşirii sau accidentelor de munca. ac iuni pentru protec ia comunită ilor (5%). în cooperare cu institu iile abilitate ale statului. în condi iile legii. Asisten ă persoane (degajări de persoane în urma exploziilor.A. nr.I. substan elor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substan e periculoase. 49. la solicitare sau pe baza planurilor de cooperare. incendii. Forma iunea de protec ie civila. misiuni de urmărire şi prindere a evada ilor. înlăturarea efectelor inunda iilor. Bacău a fost înfiin at în 2004. Str. explozii ori a altor situa ii de urgentă ce pun în pericol via a. şi Trezoreriei din municipiul Bacău asigură. dezertorilor şi a altor persoane care inten ionează să săvârşească sau au săvârşit infrac iuni execută misiuni de interven ie antiteroristă la obiectivele aflate în responsabilitatea jandarmeriei sau pentru capturarea şi neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune în pericol siguran a persoanelor. paza şi protec ia la S. muni iilor. tehnologice.I. materialelor explozive. (59%). valorilor şi transporturilor speciale participă la misiuni în sprijinul poli iei. în condi iile legii. 105 din 221 . salvări de animale. bunurilor.S. integritatea fizică a persoanelor sau bunurile acestora Misiunile IJJ Bacău prin Subunitatea de Jandarmi Pază şi Protec ie Institu ională Bacău asigură. definite prin lege . Ac iuni pentru protec ia comunită ilor (asigurare masuri de apărare împotriva incendiilor la accidente de circula ie şi pe timpul desfăşurării de evenimente publice. alte situa ii de urgen ă (6%). Alte situa ii de urgen ă (misiuni pirotehnice.U. 1490 din anul 2004. ascensor.D.M. Interven ii pe categorii. paza şi protec ia transporturilor speciale. din municipiul Bacău asigura. alunecări de teren. etc. precum şi a transportului armelor. în zone şi locuri cu poten ial criminogen ridicat participă la limitarea şi înlăturarea consecin elor dezastrelor naturale. BACAU Intergroup engineering Misiunile IJJ Bacău prin Subunitatea de Jandarmi Mobilă Bacău execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor. precum şi a altor asemenea activită i care se desfăşoară în spa iul public şi care implică aglomerări de persoane execută. etc).C. avarii la utilită i publice. "Constantin Ene" al Jude ului Bacău BACAU. manifestărilor cultural.G. Bacău şi Direc ia Jude eană Bacău a Arhivelor Na ionale participă la protec ia coresponden ei clasificate pe timpul transportului acesteia pe întreg teritoriului jude ului Bacău Inspectoratul pentru Situa ii de Urgenta (ISU) .Unitati Teritoriale .

sociale şi personale (inclusiv culte. 6528 interven ii pentru respectare disciplina în construc ii.D. Siguran a traficului rutier este permanent în aten ia Poli iei Rutiere. "Constantin Ene" al Jude ului Bacău. iar cel al arderilor necontrolate . din care 8% sunt mijloace de transport individuale. 7436 interven ii pentru asigurarea siguran ei publice. sportive.6%) şi violul (. 4626 ac iuni pentru siguran ă rutieră în municipiu.S. Concluzii: 1.U. 62% s-au produs la locuin e şi anexe din gospodăriile popula iei. 2% în agricultura. S-a realizat o activitate preventivă intensă.U.R. numărul situa iilor de urgen ă a crescut cu 65% fata de anul anterior. 106 din 221 . Pag. Inspectoratului de Jandarmi Jude ean Bacău şi Inspectoratul pentru Situa ii de Urgenta (ISU) . 5. exemplificând omorul (18%).I.I. 12. 6. Poli ia Primăriei Municipiului Bacău. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. 1742 interven ii pentru asigurarea unui climat propice desfăşurării comer ului. precum şi interven ii S. 14998 ac iuni pentru protejarea spa ii verzi şi cură enie. ac iuni pentru asisten ă persoanelor (cu 91%) şi protec ia comunitatilor (cu 50%). 12% la mijloace de transport.5 februarie 2009. ca rezultat în intervalul 1 ianuarie . control.Comparativ cu anul 2007. cultura. BACAU Intergroup engineering În anul 2008. au fost re inute 6 permise de conducere şi au fost retrase 21 certificate de înmatriculare. păstrarea cură eniei şi parcare necorespunzătoare. În anul 2008. 2% în silvicultura.U. (cu 119%). pază. Pozitiv este faptul că infrac iunile grave comise în stradă s-au diminuat. 2. protec ie şi siguran ă: Inspectoratul Jude ean de poli ie Bacău. la inunda ii (cu 87%).Unitati Teritoriale .M. etc). 6% la activită i de servicii colective. numărul situa iilor de urgen ă a crescut cu 65% fata de 2007. în principal.50%). în anul 2008 au fost aplicate peste 300 de sanc iuni contraven ionale.058 sesizări şi întâlniri solu ionate de către poli ia de proximitate. numărul incendiilor a crescut cu 15%. siguran ă.D. numărul victimelor accidentelor rutiere a scăzut cu 14%. 4. Din totalul incendiilor. iar 5% în alte domenii de activitate. În cadrul activită ilor desfăşurate de către Poli ia Primăriei s-au realizat: 142 de ac iuni de prevenire a faptelor antisociale la unită ile de învă ământ. În municipiul Bacău îşi desfăşoară activitatea 4 organisme de ordine publică.P. 3. 7% în industrie. 4% în comer şi alimenta ie publica.cu 10%. tâlhăria (. iar mobilitatea patrulelor a avut ca rezultat creşterea numărului prinderilor în flagrant cu 19% fa ă de anul 2008.

acea perioadă coincide cu perioada de dezvoltare a zonelor industriale. cartierul Gherăieşti la nord. Municipiul Bacău este delimitat la est de râul Bistri a. Apartamente 8 52 4 325 188 8 18 185 227 785 618 462 754 826 675 929 834 773 Anul construirii 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 TOTAL Nr. Zonele reziden iale cele mai dens populate sunt concentrate de-a lungul acestor axe şi sunt în majoritate cuprinse între linia ferată la vest şi bazinele de acumulare la est. constituit de străzile Republicii.P.293 mp. în zonele mai periferice există cartiere cu case mai mici ca dimensiuni şi spa ii verzi între case: cartierul Şerbăneşti peste râul Bistri a la est. Numărul de apartamente în fiecare bloc este diferit în func ie de confort. cu o suprafa ă construită totală de 249. în 1281 blocuri şi vile construite în perioada 1925 . Bălcescu/9 Mai şi Ştefan cel Mare. D+P+3 S+P+4.3 Pag. BACAU Intergroup engineering R. cartierul Izvoare la sud şi o zonă reziden ială. S+P+5.524 Se constată că în perioada 1975 – 1985 realizarea apartamente în blocuri a cunoscut o mare înflorire.D. comparativ cu cel din perioada 1975-1985 când s-au înregistrat cele mai multe construc ii. 107 din 221 . S+P+10. de etaje P+2. cu cele două lacuri de acumulare şi la vest de o zonă deluroasă. În ultimii ani.524 apartamente de locuit. construita – apartamente 2 m 58524 249293. Apartamente 1479 1064 1189 1535 1931 2182 2725 2311 3541 3490 3873 3738 3772 3694 2785 2717 2777 959 Anul construirii 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1996 1997 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2007 Nr. la vest de sta ia feroviară. Situa ia infrastructurii de locuit se prezintă astfel: Anul BLOCURI construirii Regim de inaltime Subsol+Parter+Nr. regimul de construire al apartamentelor este de peste 20 de ori mai mic. S+P+7. închisă între zone industriale. Apartamente 566 2119 873 245 174 140 106 172 151 36 69 34 25 164 175 175 12 58.U. S+P+1.2007. Mărăşeşti. s-a dezvoltat în principal de-a lungul axei nord-sud. Conform Inventarului Primăriei numărul de apartamente construite şi date în folosin ă începând din 1925 până în prezent este detaliat în continuare: Anul construirii 1925 1947 1950 1954 1955 1956 1957 1958 1959 1960 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 Nr. vile Aria Nr.0 Aria construita desfasurata2 m 1474841. S+P+9. ele fiind între 10 – 20 apartamente/scară de bloc.4 Aria utila 2 –m 1281 1925-2007 3220836.I. INFRASTRUCTURA DE LOCUIT În Municipiul Bacău există aproximativ 58. S+P+2.

Dintre aceste blocuri. Apartamente Tipul locuin elor Nr. la Primăria Bacău au fost depuse 1823 cereri şi dosare pentru ob inerea de apartamente în blocurile ANL. Crt 1 2 3 4 5 6 Proprietar SC Gepex SC Agroindustriala SC Rombet Ficău Gabriela Ficău Lauren iu Antohe Mihai TOTAL Apartamente 70 40 100 30 32 60 Nr. Pag. 3.D. Raportat la popula ia Municipiului Bacău. locale: Nr. Teiului 9A Teiului 9B Teiului 9C Tipografilor 16 Tipografilor 18 72 45 17 17 18 26 26 Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale TOTAL SOCIAL 221 În ultimii 5 ani în Bacău au fost date spre construire 950 de locuin e de tip ANL şi sociale. În perioada 2004-2009 au fost realizate 615 apartamente ANL şi 221 apartamente sociale. În Municipiul Bacău există în prezent blocuri aflate în proprietatea unor persoane fizice sau juridice construite în vederea închirierii sau vânzării. 108 din 221 . Crt Situa ia locuin elor ANL şi sociale din municipiul Bacău pusă la dispozi ie de autorită ile Localizare Nr. Apartamentele din construc iile private sunt: Nr. infrastructura de locuit existentă în Municipiul Bacău necesită îmbunătă iri. Concluzii: 1. rezultând o rata de rezolvare a dosarelor de aproximativ 50%. iar numărul de apartamente realizate de persoane fizice sau juridice este de 1221. În prezent există un program social destinat tinerilor medici şi specialişti din domeniul medical care nu au posibilită i financiare pentru a-şi cumpăra apartamente proprii. Crt 7 8 9 10 11 12 Proprietar SC Longbridge SC Topaz Development SC Negobac Invest Mihăieş Ludovic SC Crina Imobiliare Bolovan Irinel Apartamente 84 600 15 18 40 32 1121 Din punct de vedere tehnic. în procent de 65% din blocurilor construite în perioada 1925 . din care 615 de locuin e de tip ANL şi aproximativ 221 de locuin e sociale. în anul 2007.P. BACAU Intergroup engineering În perioada 2004-2007. 4.I. 31 au fost incluse în următoarea etapa a programului de reabilitare. Letea 50 Bis Depoului 80 Depoului 82 Depoului 84 Depoului 86 Narciselor TOTAL ANL 40 45 45 45 29 40 45 45 45 40 40 40 40 40 36 615 Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL 1 2 3 4 5 6 7 Miori ei 88A Bucegi 138. anume Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic.1989 în Municipiul Bacău necesită reabilitări termice şi modernizări. Apartamente Tipul locuin elor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Orizontului 34A Bucegi 136A Bucegi 138A Bucegi 140A. conform situa iei primite de la Primăria Bacău 50% din cererile în vederea ob inerii de locuin e ANL au fost solu ionate favorabil. Crt Localizare Nr. Făgăraş 8. 2. numărul de apartamente existente în municipiu este insuficient. dintre care 836 au fost date în folosin ă.U. Din punct de vedere tehnic. În anul 2006 au fost auditate energetic 63 blocuri în vederea realizării lucrărilor de reabilitare termica. Narciselor 14 A Letea 46A Făgăraş 4 Făgăraş 6.

precipita ii).5) şi parametrii meteo (direc ia şi viteza vântului.40 0. Monitorizare a calită ii aerului . raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1km.1bis. EVOLU IA CALITĂ II AERULUI A. benzen.75 10. Războieni. presiune. umiditate relativă.33 6.64 92. Bacău BC-2: Str.34 Sta ia Bacău 2 . oxizi de azot (NOx/NO/NO2). poluan ii monitoriza i sunt: dioxid de sulf (SO2).31 16.5 8. 109 din 221 . BACAU Intergroup engineering S. pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direc ia şi viteza vântului.39 15. ozon (O3).Re eaua automată de monitorizare a calită ii aerului Calitatea aerului în municipiul Bacău este monitorizată prin măsurători continue în două sta ii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de sta ii existente.04 274.37 50. radia ia solară. oxizi de azot (NOx/NO/NO2).sta ie de tip urban este amplasată în parc Prefectură. Sta iile de tip industrial: evaluează influen a activită ii industriale dezvoltate în partea de E-SE a municipiului asupra calită ii aerului.29 136. Tabel 34: Valori medii lunare.37 19. presiune.95 24. este amplasată în municipiul Bacău – cartier Izvoare. Bacău Amplasarea sta iilor de monitorizare în municipiul Bacău Sta ia Bacău 1 .57 3.01 0.97 64. Acest tip de sta ie: evaluează influen a activită ii umane din zona centrală a municipiului asupra calită ii aerului. Pag. umiditate relativă. STAREA MEDIULUI I. ozon (O3).68 STA IA BACĂU 1 Minima 0.64 33.74 9. începând cu luna februarie 2009 se monitorizează şi amoniacul. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 1 Poluant SO2 NO NO2 NOx CO O3 NH3 Benzen PM 2.41 Maxima 30.D. temperatură. pulberi în suspensie (PM 2. raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km.I.97 3.08 0. poluan ii monitoriza i sunt dioxid de sulf (SO2).sta ie de tip industrial.51 162.11 50.5 UM µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc mg/mc µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc Medie lunară 4. precipita ii). amoniac (NH3). temperatură. radia ia solară.U.69 1.01 0. monoxid de carbon (CO).09 2.P. Izvoare nr. monoxid de carbon (CO). Legendă: BC1 BC2 BC-1: Str.

29 PM 10 µg/mc 56.0 2. pentru indicatorul NO2.28 0. în urma arderilor incomplete (trafic auto). Bălcescu şi Universitate. situa ie reprezentativă pentru zona urbană (BC1). Valorile NO2 pe BC 2 sunt cele măsurate prin metoda manuală. Pag. conform STAS 12574/87. BACAU Intergroup engineering Tabel 35: Valori medii lunare.80 NH3 µg/mc 15.536 7.0 CO mg/mc 0. B. În urma măsurătorilor efectuate la sta iile automate BC 1 şi BC 2. începând cu luna iunie 2009 un număr de 4 puncte fixe de control: Gherăieşti. N. concentra iile de ozon au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protec ia sănătă ii umane şi respectiv valoarea intă pentru anul 2010 (120 µg/mc). valorile înregistrate în anul 2009 de cele două sta ii au fost mici.74 9. De asemenea. conform OM 592/2002.91 Valorile înregistrate în 2009 pentru SO2 şi CO. În cazul măsurătorilor pentru metale (perioada ianuarie – noiembrie). impuse de către Ordinul 448/2007. în urma măsurătorilor au fost în limitele admise de către OM 592/2002.P. Prelevarea se face pe o perioadă de 24 h. care nu au depăşit limita admisă. în cazul sta iei BC-1. în 2009 nu au fost înregistrate depăşiri ale limitei anuale de 40 µg/mc.01 O3 µg/mc 1.48 0.D.U. Pe parcursul anului 2009 nu s-au semnalat depăşiri ale limitei maxime admise de 100 µg/mc NH3. Monitorizare manuală a calită ii aerului în municipiul Bacău Re eaua de monitorizarea aerului cuprinde. FRE Mărgineni. la niciunul dintre indicatori nu s-au depăşit limitele anuale.30 45.I.81 33. precum şi fa ă de pragul de informare (180 µg/mc . Fa ă de pragul de alertă ( 240 µg/mc. 110 din 221 .43 226. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 2 STA IA BACĂU 2 Medie lunară Minima SO2 µg/mc 8.63 136.41 0 *indicator determinat prin metoda manuală Poluant UM Maxima 28.65 NOx µg/mc NO µg/mc *NO2 µg/mc 16.medie orară ). Sursele de provenien ă a benzenului sunt reprezentate în general de motoarele cu ardere internă. Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor şi alături de benzen este considerat ca făcând parte din categoria poluan ilor specifici rezulta i din trafic. Valorile înregistrate în 2009 pentru benzen. în urma măsurătorilor pe cele două sta ii automate s-au situat sub valorile limită admise de către OM 592/2002.medie orară).

1040 mg/l ). Universitate.0988 mg/l). În anul 2009 calitatea apei a fost urmărită în 6 sec iuni de supraveghere: Şerbăneşti. MĂSURĂTORI DE ZGOMOT S-au efectuat măsurători care. P-PO4 (0. CALITATEA APEI Realizarea capitolului ”Calitatea apei” este sus inută de datele furnizate de DA Siret Bacău. N-NO2 (0. Se observă varia ii uşoare în func ie de fenomenele meteorologice care duc la varia ia concentra iei aerosolilor din atmosferă de care se pot ataşa şi izotopii naturali Rn (222) şi Rn (220). Nici la apă nu s-au înregistrat valori deosebite la probele din râul ce traversează oraşul. P-PO4( 0.0957 mg/l).0090 mg/l). III. Evolu ia calită ii aerului în municipiul Bacău este raportată la STAS 12574/87 (NH3 şi pulberi sedimentabile).7100 mg/l).aval Bacău pentru râurile Bistri a şi Siret sunt identificate ca tronsoane supuse riscului determinat de nutrien i: Şerbăneşti: din punct de vedere al nutrien ilor apa s-a încadrat în limitele clasei a-I-a de calitate. au ca scop măsurarea nivelului de zgomot echivalent ( Lech ) şi identificarea surselor generatoare.7800 mg/l). Nicolae Bălcescu nu au fost înregistrate depăşiri ale concentra iei maxime admise de 100 µg/mc. aval lac Agrement (râul Bistri a).0204 mg/l). generate de mai multe surse cu intensită i diferite.0340 mg/l ). N-NO3 (0. Echipamentul din dotarea Agen iei de Protec ia Mediului nu asigură o monitorizare continuă şi că. 1. BACAU Intergroup engineering Indicatori urmări i sunt NH3 şi pulberi sedimentabile. Tg. Galbeni şi Drăgeşti (râul Siret). iar din punct de vedere al nutrien ilor apa s-a încadrat în clasa a-I-a de calitate N-NH4 (0. IV.I.a de calitate generală ( foarte bună). pentru amoniac conform STAS 12574/87. N-NO2(0. P ( 0. P(0.sta ia RA Bacău Sta ia de Radioactivitate Bacău func ionează cu program de 11h. N-NH4 (0. N-NO3 (0. RADIOACTIVITATEA β GLOBALĂ . iar datele sunt furnizate în urma prelevării manuale şi determinărilor chimice efectuate în laboratorul APM Bacău. Valorile debitului dozei la 60 minute s-au situat sub limita pragului de aten ionare.Calitatea apei de suprafa ă Principalele râuri monitorizate de către Direc ia Apelor Siret – Bacău sunt: Bistri a. Pe parcursul anului 2009 a fost monitorizat în regim manual indicatorul NO2 în punctul de prelevare BC 2. Aval lac agrement: apa s-a încadrat în limitele clasei a-I. În urma măsurătorilor şi calculelor efectuate în anul 2009 pentru probele de aerosoli. Pe parcursul anului 2009 în punctele de prelevare Gherăieşti.U. Ntotal (0. Pag. apa se încadrează în clasa a-I-a de calitate generală (foarte bună). Siret. II. în general măsurătorile surprind valori cumulate. depuneri şi precipita ii atmosferice s-au înregistrat valori normale pentru această perioadă a anului neexistând depăşiri ale pragului de aten ionare. FRE Mărgineni. Tronsoanele intrare jude . rezultatele sunt sub limita pragului de aten ionare.0188 mg/l). timp în care se supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu aer şi apă.D.P. 111 din 221 . Ntot (0.5966 mg/l).6622 mg/l).0290 mg/l). Ocna şi Vrânceni (râul Trotuş).

47 1935.98 2949. operatori economici. principalele surse de emisii pentru SO2 au fost activită ile inventariate la grupa SNAP 01(activită i de producere a energiei electrice şi termice). restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe.6 66.64 2152.43 16.17 737.59 262. în anul 2008.zone locuibile 2005 Pie e .4 58.48 NH3(tone) 1939. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe .6 50.08 584.6 78.5 71.1 65. spa ii comerciale.5 85.41 662. depăşiri ale limitelor legale înregistrându-se doar în câteva luni ale anului la unii operatori economici.6%) şi din transport (14.79 Cd (kg) 0.93%).11 Hg (kg) 0. 112 din 221 .D.08 Pb (kg) 1259.6 71.72 31. BACAU Intergroup engineering Număr măsurători 20 10 1 51 2 24 16 8 207 4 7 6 3 19 16 55 31 13 7 4 25 5 143 37 Maximǎ măsurata (dB) 74.0 0 0 0 0 100 34. spa ii comerciale. spa ii de joacǎ pentru copii Incinta industrialǎ Trafic Altele .43 0 54.0 84.8 71. incinte şcoli. spa ii comerciale.19 2865. În anul 2009. spa ii de joacǎ pentru copii Incinta industrialǎ Trafic Altele .04 2198. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe .52 NMVOC(tone) 207.P.0 90.7 75.96 22. spa ii comerciale.4 66.30 4519.49 4284. Pag.17 952. pentru anul 2008. V.15 0. spa ii de joacǎ pentru copii Parcuri. pe artera principala de trafic din Bacău s-au monitorizat un număr de 10 puncte .54 70.57 1590.01 145.0 0 100 78. creşe. începând cu anul 2004.7 70. emisiile de Nox provin îndeosebi din industria energetica (53.zone locuibile 2006 Pie e .8 77.97 1608. grădini e .32 1401.2 79.40 83.64 5867.71 468.80 13.2 0 12.8 77. grădini e .86 NOX tone) 1594. grădini e.75 Emisii anuale de dioxid de sulf La nivelul jude ului Bacău.în intersec ii şi puncte situate la jumătatea distan ei între acestea.57 910.I.8 % Depăşiri 85.4 78.45 4517. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx ) La nivelul jude ului Bacău. în mai multe puncte.4 44.53 4530.72 156.35 23. în incinta industrială. spa ii de joacǎ pentru copii Parcuri.5 75.46 0.0 46.99 7022.91 SO2 (tone) 5876.0 50. zone de recreere şi odihnă Incinta industrialǎ Zone feroviare Trafic Altele – limite incintă locuin e Măsurătorile de zgomot sunt efectuate lunar. zone de recreere şi odihnă Incinta industrialǎ Zone feroviare Trafic Altele – limite incintă locuin e 2007 Pie e . arderile din industria de prelucrare (6.59 315.95 100 61. Tip măsurătoare zgomot 2004 Pie e . SITUA IA EMISIILOR ÎN AER ANALIZA COMPATIVĂ 2000 – 2008 ÎN JUDE UL BACĂU AN 2003 2004 2005 2006 2007 CO2(mii tone) 680. grădini e .0 2.7 74.1 77.3 69. grădini e .91%).1 73.43 Monitorizarea zgomotului în municipiul Bacău s-a realizat. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe.U.85 1330.

vopsirea autovehiculelor. în procent de 34. activită ile de tratare şi depozitare a deşeurilor. zinc. petrol.P.73% din arderile din industria de prelucrare. etc. fabricarea pâinii. Emisii anuale de amoniac (NH3) La nivel de jude ului Bacău. *Instala iile care intra sub inciden a directivei 94/63/CE(COV benzina). compostarea reziduurilor menajere. turnatorii fonta.568/2001. cadmiu. Pag. gaze naturale. impregnarea lemnului de creozot.699/2003. iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lan uri trofice. arderea combustibililor fosili şi deşeurilor lemnoase pentru producerea. curatarea chimica uscata. ca urmare a preocupărilor opera ilor economici pentru reducerea poluării. depozitarea sau transportul i eiului şi a produselor petroliere.17% din extrac ia şi distribu ia combustibililor fosili. 24. nichel. La nivelul jude ului Bacău.6%. emisiile anuale de amoniac provin din: agricultura.I. transpusa prin HG nr. în procent de 53. Emisii totale de poluan i atmosferici-(SO2. Principalele surse industriale de emisie a COV inventariate în anul 2008 în jude ul Bacău: *Instala iile care intra sub inciden a directivei 1999/13/CE(COV). 113 din 221 . mercur. trafic rutier. activită i industriale care folosesc solven i organici. containere mobile. 16. lăcuirea mobilei la fabricile de mobila. pasuni şi păduri. surse mobile-trafic pe baza de motorina. energiei electrice şi termice. pentru anul 2008. Surse neindustriale: emisii foliare din agricultura.2% Comparativ cu anul precedent. Astfel sursele principale sunt: *pentru cadmiu procese de combustie pe baza de cărbuni. aplicarea adezivilor la fabricile de încăl ăminte. se constata o scădere a cantitatii totale de oxizi de azot emisa în atmosfera . plumb – sunt compuşi organici care pot fi degrada i pe cale naturala. fabricarea berii. crom. NOx. cantitatea de NH3 emisa în atmosfera este în scădere. procent de 32. surse sta ionare – centrale termice. NOx. Aceasta categorie de poluan i este generata de procese industriale diferite şi de sursele mobile. *pentru mercur surse mobile – trafic pe baza de benzina.32% din utilizarea solven ilor în industria. emisiile de COV nemetalici provin: 26. NH3) în Bacău au cunoscut în general o scădere. Emisii de metale grele Metalele grele .U. transpusa prin HG nr. NH3) Emisii totale de poluan i atmosferici . incinerare deşeuri spitaliceşti.3%.(SO2. având timp îndelungat de remanenta în mediu. BACAU Intergroup engineering Comparativ cu anul precedent. şi anume: terminalele şi depozitele de benzina şi instala iile aferente de incarcare/descarcare.D. modificata şi completa prin HG 893/2005. în anul 2008. procesele de produc ie a ingrasamintelor pe baza de azot. Compuşii organici volatili rezulta din: prelucrarea. industriale şi agricole. completa şi modificata prin HG 1902/2004: degradarea metalelor. fabricarea celulozei şi hârtie.5 %.cupru. în procent de 14. sta ii de distribu ie a carburan ilor Alte surse industriale: fabricarea de băuturi alcoolice distilate.

DEPOZITE DESEURI MUNICIPALE – 13. Cea mai mare cantitate de emisii de cadmiu şi mercur provine din incinerarea deşeurilor industriale.00 ha Contaminare observata pe aprox. La probele fizico chimice la sol nu s-au depăşit valorile normale. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice Nu au fost declarate astfel de emisii la nivelul jude ului Bacău. Comparativ cu anul precedent se constata o scădere a emisiilor de plumb în atmosfera. aceasta fiind valoarea limita anuala prevăzuta pentru protec ia ecosistemelor (OM 592/2002). SC LETEA SA . Situa ia terenurilor poten ial contaminate din municipiul Bacău SC AEROSTAR SA –. hidrocarburi. în anul 2008 nu a fost declarate emisiile de poluan i organici persisten i.P. mangan şi turbiditate. sulfa i. la nici o sta ie. urmărirea acestui poluant este realizata prin măsurători în cele doua sta ii automate de monitorizare a calită ii aerului.30 ha Contaminare identificata pe 13. şi la reziduuri petroliere (în zona sta iei de neutralizare). PRIMARIE BACAU . Dioxidul de azot Până în 2007 concentra ia de NO2 în municipiul Bacău a fost urmărita în re eaua manuala de monitorizare. 3 ha. Concentra iile de metale. S-a constat prezenta de substan e oxidabile în apa freatica. Valoarea medie anuala pentru municipiul Bacău a fost de 5. BACAU Intergroup engineering Se constata o uşoara creştere a emisiilor de metale grele în atmosfera fata de anul 2007. conform OM 592/2002. În jude ul Bacău. Maximul valorilor orare s-a înregistrat în cazul măsurătorilor efectuate la sta ia Bacău -1 şi a fost la 113.I.Poluare istorica a terenului în suprafa a 0. Valoarea medie anuala s-a situat sub 20 µg/mc.06000 ha de inut de către societate cu reziduuri petroliere şi metale grele pe o suprafa a de 0. nu a fost depăşită valoarea limita anuala de 40 µg/mc.3 ha. Emisii de plumb Printre sectoarele responsabile de cele mai mari emisii de plumb se număra: incinerarea deşeurilor. iar începând cu anul 2008. mangan. concentra ia de SO2 în jude ul Bacău a fost urmărita în re eaua manuala de monitorizare. sulfa i depăşesc valorile normale dar nu depăşesc pragul de alerta. ca urmare a realizărilor programelor de conformare şi datorita faptului ca în trafic nu se mai foloseşte benzina cu plumb. S-a constat depăşirea valorii normale la cadmiu (zona sec iei de acoperiri metalice) fara depăşirea pragului de alerta. traficul rutier.U. iar începând cu anul 2008.62 µg/mc şi nu a fost depăşită valoarea limita anuala de 40 µg/mc pentru protec ia sănătă ii umane. la probele de apa freatica au fost depăşiri la cloruri. urmărirea acestui poluant este realizată prin măsurători în cele doua sta ii automate de monitorizare a calită ii aerului. procesele de produc ie.50 µg/mc şi de asemenea. care a fost determinata de echipamentele utilizate în perioada respectiva. Media anului 2008 pentru municipiul Bacău a fost de 28.Fabricarea hârtiei şi cartonului – 3. nu se poate considera ca a crescut concentra ia de SO2 în aerul ambiental şi trebuie inut cont de calitatea slaba a datelor.06 ha. la probele de apa de suprafa a s-au depăşit concentra iile la nitra i. 114 din 221 . Pag.D. cloruri. calciu.16 µg/mc şi cu toate ca valoarea este mai mare decât valoarea medie în anii anteriori.1712 . Solul depozitului de deşeuri municipale este contaminat bacteriologic. Pe parcursul anului 2008. industria energetica şi procesele de produc ie. conform OM 592/2002 nu s-a depăşit valoarea limita orara pentru indicatorul NO2. fenoli. conform aceluiaşi ordin. Dioxid de sulf Până în anul 2007. Monoxid de carbon Poluantul CO rezulta din arderea incompleta a combustibililor şi alături de benzen este considerat ca făcând partea din categoria poluan ilor specifici rezulta i din trafic.

Amurco SRL Bacău În diverse zile de-a lungul anului Aer semnificativ / Miros puternic de amoniac 2.zona hotel Moldova Municipiul Bacău . Chimiei. rezultatele sunt sub limita pragului de aten ionare. Valorile analizate de APM sunt sus inute şi de creşterea valorilor înregistrate pe analizatoarele de amoniac.U. str.în intersec ii şi puncte situate la jumătatea distan ei între acestea. Agen ia pentru Protec ia Mediului (APM) Bacău prelevă probe prin laboratorul propriu. sunt următoarele: str. Cel de-al doilea punct a fost Arena Mall. profilată pe produc ia de îngrăşăminte chimice pe bază de azot este un constant poluator cu amoniac. unde rezultatul analizelor de laborator a arătat o concentra ie de 0. SC Agricola Interna ional SA Bacău Aer semnificativ / Miros de amoniac Concluzii: 1. 3. Republicii.str. Pag. str.Chimiei. SC.Narcisa-str. Republicii -cartierul Izvoare .25. în intervalul de recoltare 12.Robinete Industriale -liceul H Coandă -Calea Romanului -str. Calitatea mediului ambiant este influen ează negativ de către traficul auto pe principalele artere prin emisiile de gaze de eşapament şi zgomot. amplasate în parcul Prefecturii şi Izvoare. 4.pia a Sud .16 Agentul poluator Factorii de mediu afecta i 1. Calitatea apelor curgătoare nu a înregistrat valori deosebite la probele din râurile ce traversează oraşul.centrul comercial Bistri a . Valorile ob inute la momentul recoltării depăşesc pragul de aten ie. pe sta iile automate BC – 1 şi BC – 2 Situa ia poluărilor accidentale în municipiul Bacău conform Agen iei de Protec ie Mediului în anul 2007 (lunile iulie si august): Nr. grădini e. BACAU Intergroup engineering Alte surse de poluare Traficul auto pe aceste artere influen ează negativ calitatea mediului ambiant prin emisiile de gaze de eşapament şi zgomot.55 – 13.P. incinte şcoli. Toamnei . în incinta industrială. Radioactivitatea factorilor de mediu aer şi apă a înregistrat valori normale. inters. Societatea comercială Amurco. Rezultatele ob inute au arătat în zona hotelului Moldova concentra ii de 0. Localizarea fenomenului Municipiul Bacău – sediu APM -cartier Narcisa . depăşiri ale limitelor legale înregistrându-se doar în câteva luni ale anului la unii operatori economici în anul 2009.str. Izvoare.45 – 14.str.15.Casa de Cultură . creşe. 2. nu au existat depăşiri ale pragului de aten ionare. Alecu Russo .D.25 mg/mc NH3. în care s-au înregistrat depăşiri ale pragurilor limită admise de STAS 10009/88 ale măsurătorilor de zgomot. în intervalul 13. Rezultatele măsurătorilor de zgomot efectuate lunar prin monitorizarea unui număr de 10 puncte . 115 din 221 . Calitatea aerului în municipiul Bacău în 2009 nu a înregistrat depăşiri ale limitei admisibile ale poluan ilor.36 mg/mc NH3.I. 5. în doua puncte din municipiul Bacău.3 mg/mc NH3 conform analizelor APM Bacău.Podul cu Lan uri . concentra ia maxima admisa fiind de 0. Ecaterina Teodoroiu nr. Zonele cele mai afectate. operatori economici.

Marasesti - - - 7 8 Salcia lui Bacovia . Bacău Pe Insula de Agrement Bacău În curtea Colegiului Ferdinand din municip.G. Bacău 2151/2004) 18/1995) Face parte din situl Natura 2000 H.00 - În Parcul Trandafirilor din municip.53 11. T.U.Bereşti” – de interes comunitar Tabel 36: Situa ia ariilor protejate din municipiul Bacău Nr.MN Magnolia lui Bacovia .2004 Bacau-Bereşti” H. Bacău 18/1995 1 Aria de Protec ie Specială Avifaunistică Lacul Bacău II Parcul Cancicov 202.C. Un constant poluator cu amoniac este SC Amurco.MN - - - H.C. 116 din 221 .J.D. zonă de plajă. Terenurile poten ial contaminate din municipiul Bacău aflate în eviden a Agen iei de protec ia mediului au o suprafa ă totală de16. ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR/NA IONAL/JUDE EAN ŞI MONUMENTE ALE NATURII DIN MUNICIPIUL BACAU Starea de conservare a ANP din municipiul Bacău este favorabilă.J.J.J.C. Specii de faună protejate care se găsesc în zona Lacului Bacău II. Amenajări speciale: Pe lac există o insulă de agrement în suprafa ă de 11.C.G. lac care are statut de Arie de Protec ie Specială Avifaunistică .G. Bacău În spa iul verde dintre Biblioteca Municipala Bacău şi str. 81% din suprafa ă reprezintă vechiul depozit de deşeuri.0 ha.C. Denumire Suprafa ă (ha) Amplasament Statut legal De interes De interes na ional jude ean (H.J. „Lacurile de 2151/ Acumulare Buhuşi. crt.J.C. 1284/2007 H. Bacău 18/1995 De interes comunitar H.C. Amenajat la confluen a râului Bistri a cu râul Bârnat.Suprafa a: 29 ha.I.J.10 0. Bacău 18/1995 H. cu următoarele amenajări: spa ii verzi-parc.de interes na ional şi componenta a sitului Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău . concentra ii ridicate de amoniac s-au înregistrat în 2009 şi în zona hotelului Moldova şi Arena Mall. BACAU Intergroup engineering 6. 7.C. (H. Bacău 18/1995 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău LACUL “AGREMENT” . profilată pe produc ia de îngrăşăminte chimice.00 - 2 3 4 5 6 Parcul Trandafirilor Insula de Agrement Ginkgo biloba (monument al naturii – MN) Populus alba MN Quercus robur MN 27. Are scop de atenuare a viiturilor şi de agrement.P.C. terenuri de sport. Pag. exemplarului de Populus alba (MN) de pe Insula de Agrement Bacău are 2 crengi din partea de jos a coroanei care au fost îndepărtate fiind uscate.42 ha.J. debarcader. Bacău 18/1995 H. Bacău 18/1995 H. Bacău În Parcul Trandafirilor din municip. Bacău 18/1995 9 - - - H.J. Bacău 18/1995 H.

Custode: Centrul Regional de Ecologie Bacău Str.G.APSA . precum lebăda de iarnă (Cygnus cygnus). Bacău. 80 – 100 p. şi inclus în Re eaua Ecologică Europeană NATURA 2000 prin H. cu excep ia exemplarului de Populus alba (MN) de pe Insula de Agrement Bacău a cărui trunchi prezintă o scorbura foarte mare. Concluzii: 1. aglomerări de specii migratoare. Bacău Aici au fost identificate concentrări de specii amenin ate la nivelul Uniunii Europene. Bacău jud. Str. În zonele amenajate ca arii naturale de protec ie avifaunistică.prin H. nr. 10 – 40 i.G. nr. nr. 150 – 250 i. lac care are statut de Arie de Protec ie Specială Avifaunistică . exemple fiind ra a sunătoare (Bucephala clangula) sau ferăstraşul mare (Mergus merganser). 1000 – 1500 i. 3.2151 din 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Iernat Pasaj 220 – 300 i. ARIA DE PROTEC IE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ “LACUL BACĂU II” A fost desemnat arie de protec ie specială avifaunistică .13. 200 – 300 i. nr.P. Neam . Starea de conservare a ANP din municipiul Bacău este favorabilă. 2. Vasile Alecsandri.I. cum ar fi chira de baltă (Sterna hirundo) sau eretele de stuf (Circus aeruginosus). Speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Cod A022 A081 A038 A193 A166 A307 A140 A177 A196 A197 A127 Specie Ixobrychus minutus Circus aeruginosus Cygnus cygnus Sterna hirundo Tringa glareola Sylvia nisoria Pluvialis apricaria Larus minutus Chlidonias hybridus Chlidonias niger Grus grus Cuibărit 50 – 70 p. 5 – 10 p. Amenajări speciale: deserveşte hidrocentrala Bacău II Administrator: SC HIDROELECTRICA SA. Sucursala Neam . 39. 7 – 10 p.1284 din 2007. BACAU Intergroup engineering Administrator: Apele Romane Bacău Str. Lt. 30 – 80 i. Drăghicescu.1.de interes na ional şi componenta a sitului Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău . între 220 – 300 de păsări iernează şi între1690 – 2770 de păsări doar tranzitează zona. nr. aglomerări mari de păsări acvatice şi popula ii importante din specii amenin ate la nivelul Uniunii Europene. sunt monitorizate activită ile păsărilor sălbatice în tranzit astfel între 142 – 190 perechi de păsări cuibăresc. 300 – 600 i.D. Piatra Neam . Pag.U. Lacul Bacău II este inclus în aria de protec ie specială Avifaunistică ”Lacul Bacău II” şi în Situl NATURA 2000 “Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”. 117 din 221 . Cuza Vodă. jud.Bereşti” – de interes comunitar şi Aria de protec ie specială avifaunistică „Lacul Bacău” – 202 ha. Specii de faună protejate se găsesc în zona Lacului Bacău II – 196 ha.

Reabilitare şi extindere la 4 benzi a unor pasaje aglomerate CIRCULATIA FOND CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA TERENURILOR .investi ii în vederea asigurării functionalitatii terenurilor (introducerea dotărilor şi unită ilor .U.Urbanizarea necontrolată .Intravilanul a atins aproape limitele administrative ale municipiului .Măsuri de reabilitare şi modernizare a fondului construit existent. .Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare.Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud. . eventual refunctionalizarea unor obiective în func ie de necesitatile localitatii. DISFUNCTIONALITATI Tabel 37: Disfunc ionalită i. Pag. .Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor.P. . 118 din 221 .Reabilitarea şi modernizarea drumurilor.Calitatea slabă a drumurilor de pe care lipseşte îmbrăcămintea asfaltică. .Prezen a denivelărilor şi gropilor din îmbrăcămintea asfaltica.I.Lipsa parcărilor în zonele intens circulate.Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă. regim de inaltime/construire şi realizări de drumuri noi. . . re ea de apa.). lipsa de fluen ă a traficului în interval de vârf.Viabilizarea zonelor destinate extinderii intravilanului municipiului Bacău . iar în execu ie se vor utiliza materialele durabile şi finisaje corespunzătoare. . . . . .factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric. domenii.Creşterea procentului de ocupare a terenului din intravilan prin reparcelari. BACAU Intergroup engineering U.Transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte întreaga popula ie.căi de acces.Amenajarea de piste de biciclete . . PRIORITATI . generând discontinuită i şi îngreunând traversarea dintr-o parte în alta (singurul punct de trecere fiind podul Serbanesti). canalizare. . .Existen a căii ferate şi a zonei feroviare în interiorul municipiului Bacău.Implementarea legisla iei specifice monumentelor istorice în conformitate cu Legea 422/2001. . .Instalarea unor instala ii cu sens giratoriu conform studiului de trafic.Prezen a aeroportului interna ional în imediata apropiere a zonei locuibile. re ele de telecomunica ii etc.Prezen a ambuteiajelor. . . .Semaforizarea intersec iilor conform studiului de trafic.D.Corectarea traseelor cu realizarea de profile transversale corespunzătoare.Construc iile de locuin e vor avea la baza proiecte avizate. priorită i DOMENII DIFUNCTIONALITATII .Cele doua lacuri de acumulare împart oraşul în doua.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

- Insuficien a terenurilor care să fie - Crearea unei baze de date imobilare pentru
puse la dispozi ia investitorilor; - Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv; - Spa iul expozi ional existent nu acoperă cererea pie ei. Insuficienta promovare a produselor locale pe plan na ional şi interna ional; ECONOMIA -

-

-

- Dezvoltare neechilibrata a alimentarii cu apa (subdimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) -

ECHIPARE EDILITARA

-

investitorii interesa i - realizarea unei baze de date cu informa ii generale (terenuri disponibile, pre ul acestora, gradul de dotare, etc); Dezvoltarea de structuri specializate pentru atragerea de investi ii străine: parcuri stiintifice şi tehnologice, centre de afaceri, centre de excelenta, incubatoare de afaceri; Utilizarea siturilor industriale dezafectate de la periferie pentru relocarea întreprinderilor în contextul obligativitatilor mutării activitatilor de produc ie din zonele centrale, reziden iale; Dezvoltarea serviciilor: financiare-bancare şi de asigurări, a serviciilor de intermedieri financiare, a serviciilor de IT, a serviciilor pentru popula ie, a serviciilor de alimenta ie publica, a serviciilor de expertiza şi consiliere; Construirea Centrului Expozi ional şi a Afacerilor Bacău; Dezvoltarea firmelor specializate în servicii de consultanta financiara, proiecte, studii de pia a; Demararea investi ilor în infrastructura municipiului: construirea şoselei de centura, reabilitarea termica a blocurilor de locuin e, reabilitarea re elelor de alimentare cu apa şi canalizare, reabilitarea arterelor rutiere, etc.; Extindere re ea de alimentare cu apa; Extindere re ea gaze naturale; Extindere re ea electrica;

SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT

- Insuficienta zonelor de agrement, sport şi spatii verzii; - Dotările pentru agrement necesită îmbunătă iri;

PROBLEME DE MEDIU

- Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Interna ional Bacău; - Poluare atmosferică constantă creată de traficul rutier şi de centrele industriale; - Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere; - Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%; - Depozitul actual de deşeuri N. Bălcescu nu este un depozit de colectare selectivă; - Nu există sta ii de sortare; - Deşeurile industriale, constituie o sursă majoră de poluare pentru mediu, datorită modului în care sunt gestionate; - Lipsa unui depozit industrial conform.

- Amenajarea unor zone sportive şi agrement şi asigurarea accesibilitatii spre viitoarele dotări specifice; - Amenajarea peisagistică şi de agrement a Complexului Olimpic; - Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement; - Amenajarea unor puncte de precolectare selectiva a deşeurilor menajere şi colectare acestora printr-un program de salubrizare; - Realizarea planta iilor de protec ie, cu rol ecologic pe traseele principalelor drumuri;

Pag. 119 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
- Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare, contorizare apă, grupuri sanitare, racordare apă caldă, - Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor - Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. - Exista zone industriale/ par i din platforme industriale dezafectate, nefunc ionale şi intens poluate; - Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansată de degradare şi a căror zona de protec ie nu este respectată. „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” - din strada Henri Coandă, nr. 9. „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov, nr. 9 E, în cadrul unui Punctului termic nr. 154. Realizarea unui centru de asisten ă socială pentru persoane vârstnice - Creşterea suprafe ei de spa ii verzii a municipiului: în zona blocurilor ANL, scuaruri între blocuri, a terenurilor libere neproductive, aferent noului Spital Municipal, amenajarea cu gazon şi puie i de arbori a rampei" Nicolae Bălcescu"; - Reabilitarea monumentelor: Casa Memoriala "V. Alecsandri", Casa Memoriala "G. Bacovia", Casa "Arh. G. Sterian".

ASISTEN Ă SOCIALA

-PROTEJAREA ZONELOR -CU VALOARE DE PATRIMONIU -PE BAZA NORMELOR SANITARE ÎN VIGOARE -FATA DE CONSTRUCTII ŞI CULOARE TEHNICE -CU DESTINATIE SPECIFICA -ZONE POLUATE

Sursa: PUG 2009

ANALIZA SWOT
Puncte tari
Economia • Existen a unor centre de formare private, care furnizează cursuri de formare în profesie, pentru care agen ia locală de ocupare nu este autorizată. • Ponderea ridicată a investi iilor private în totalul investi iilor la nivel de municipiu; • Municipiul Bacău este oraş de rang I, cu un puternic poten ial polarizator, pol de dezvoltare regională. • Sector comercial bine dezvoltat, performant şi adaptabil. • Evolu ie pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale economiei. Fondul construit • Creşterea numărului de construc ii din municipiu; Circula ie • Acces direct la magistralele de căi ferate şi rutiere; • Existen a drumului european E85 ce străbate municipiul Bacău; • Aeroportul interna ional Bacău care asigură curse aeriene către Germania, Italia, Austria; • Amplasarea centrală la nivelul teritoriului na ional, existen a drumurilor europene E85, E574, E577 ce străbate municipiul Bacău; Echiparea edilitara • Infrastructura de telecomunica ii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire: cea mai mare cifră de

Puncte slabe
Economia • Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei de sex feminin; • Scăderea ponderii industriei în economia locala; • Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv; • Lipsa ini iativelor de cooperare public – privat. • Decalaje tehnologice şi de competitivitate fa ă de media na ională şi UE. • Export bazat în special pe produse cu valoare adăugate scăzută şi medie. Fondul construit • Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare; • Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud; • Urbanizarea necontrolata - factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric; • Deserveşte întreaga popula ie; Circula ia • Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate; • Trama stradala necorespunzătoare dezvoltării traficului auto, în unele zone; • Lipsa locurilor de parcare, în special în centrul municipiului, îngreunează traficul în zonă; • Inexistenta unor benzi de trafic dedicate transportului în comun de persoane care sa permită o viteza comerciala de trafic mare; • Prezentarea ambuteiajelor, lipsa de fluenta a Pag. 120 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
traficului în interval de vârf; • Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor; • Depăşirea traficului pe tronsoane, a capacită ii portante a drumurilor. • Starea tehnică a căilor ferate degradată în unele zone conduce la viteze de deplasare mici. • Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă; • Transportul în comun este slab dimensionat Echiparea edilitară • Dezvoltare neechilibrată a alimentarii cu apa (subdimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) • Sistemul de iluminat public este deteriorat şi vechi în anumite zone. • Re eaua de canalizare colmatată, nefunc ională şi subdimensionată. Învă ământ, cultură, cercetare • Nu există programe coerente care să vizeze îmbunătă irea stării disciplinare din şcoli; • Sume modeste alocate cercetării - dezvoltării, • Capacitate redusă de absorb ie – implementare a rezultatelor cercetării şi nivel scăzut al inovării în întreprinderi. • Specializările oferite de sistemul de învă ământ nu răspund cerin elor de pe pia a muncii. • Nivel scăzut de orientare a cercetării către cerere. • Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansata de degradare şi monumente a căror zona de protec ie nu este respectata; • Posibilită i slabe de valorificare a patrimoniului natural şi cultural datorită lipsei de informare şi educare a poten ialilor agen i locali, accesibilită ii reduse, lipsei de infrastructurii materialo – tehnice, de cazare şi alimenta ie publică. Spatii verzi, Agrement, Sport • Insuficien a spa iilor verzi în conformitate cu legisla ia în vigoare; • Insuficienta zonelor de agrement şi sport; • Dotările pentru agrement necesita îmbunătă iri; Turism • Insuficienta oferta de agrement; Asisten ă socială • Îmbătrânirea popula iei şi creşterea cererii de servicii sociale; • Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt insuficiente, discontinue şi pu in diversificate; • Capacitate scăzută de a asigura servicii sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate; Protec ia mediului • Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în prezent (în 2010 se propune finalizarea Depozitului de deşeuri conform legisla iei europene în vigoare); • Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Interna ional Bacău; • Număr mic de operatori care de in sisteme de monitorizare şi control pentru emisiile poluant; Pag. 121 din 221

afaceri realizată în domeniul poştei şi telecomunica iilor din zonă; • Existen a unui sistem de iluminat reabilitat în unele zone; • Echiparea cu re ea de fibră optică. • Proiect ISPA pentru sistem integrat de gestionare a deşeurilor • Proiect ISPA reabilitare conducte şi instala ii alimentare cu apă şi canalizare, inclusiv extindere Sta ie de epurare. Învă ământ, cultură • Municipiul Bacău este centru universitar care are ca preocupare de bază cercetarea ştiin ifică, inventica, inovarea tehnologică, informatizarea şi promovarea societă ii informa ionale cu aproximativ 8.000 – 10.000 studen i • Reabilitarea, modernizarea şi dotarea institu iilor de învă ământ din fonduri proprii şi comunitare. • Existen a învă ământului privat pentru toate nivelurile. • Existen a unei infrastructuri de cercetare, dezvoltare şi inovare în cadrul Universită ilor din Bacău; • Existen a centrelor culturale, teatre, biserici, monumente istorice; • Patrimoniu natural şi cultural valoros. Spatii verzi, Agrement, Sport • Existen a zonelor verzi amenajate care îmbunătă esc microclimatul (Parcul Cancicov, Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc.) Turism • Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este asigurată de IMM-uri şi Microîntreprinderi; Asisten ă socială • Existen a ONG-urilor cu activitate în domeniul asisten ei şi protec iei sociale; • Indicele de îmbătrânire demografică este mai bun decât al municipiilor din Moldova • Colaborare public – privat (ONG, Biserică) în dezvoltarea de programe sociale. Protec ia mediului • Implementarea proiectului ISPA privind managementul deşeurilor; • Existen a re elei de monitorizare a calită ii aerului • Proiect ISPA pentru îmbunătă irea sistemului de canalizare – epurare.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
• Insuficienta educare şi informare a popula iei în domeniul protejării mediului; • Prezen a surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA, RAGC Bacău, SC Amurco SRL, care au ca emisar râul Bistri a; • Lipsa comunicării inter-sectoriale şi a coordonării pentru managementul resurselor naturale şi ale mediului; • Lipsa unui depozit industrial conform. • Absen a operatorilor economici din domeniul reciclării deşeurilor, parcul de utilaje şi echipamente pentru asigurarea salubrizării depăşit tehnologic.]

Oportunită i
Economie • Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construc iei parcurilor industriale, existenta parcului industrial HIT PARK; • Diminuarea şomajului în rândul popula iei calificate; • Crearea zonei metropolitane; • Constituirea de parteneriate public-privat; • Clarificarea profilului competitiv al municipiului, pe baza oportunită ilor şi tendin elor pie ei. • Deschiderea şi activarea cooperării intersectoriale public – privat – academic în vederea asigurării condi iilor pentru dezvoltare economică. • Poten ial de atragere de investi ii în zona municipiului Bacău datorat prezen ei aeroportului şi parcului industrial. • Noi surse de investi ii sus inute din Fonduri structurale. • Pia a internă cu un mare poten ial de absorb ie. • Interesul în creştere al investitorilor priva i, pentru dezvoltarea infrastructurii; • Existen a unei infrastructuri de produc ie ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor; • Construirea Centrului expozi ional şi de Afaceri din Bacău; • Stimularea înfiin ării de IMM-uri cu activită i industriale diverse; • Realizarea Eurogării Bacau-important nod de cale ferata cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori şi marfa; Echiparea edilitara • Existen a fondurilor structurale şi de coeziune. Turism • Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor străini prin îmbunătă irea imaginii municipiului; Circula ie • Posibilitatea ca prin modernizarea şi reabilitarea drumurilor (podurilor), acestea să sus ină mediul de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerarii turistice regionale; • Orientarea generala către un transport public de persoane nepoluant sau cat mai pu in poluant; • Propunerea de proiecte de reabilitare drumuri din fonduri nerambursabile, POR şi POS Transport. Asisten ă socială • Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existentă prin modernizări şi reabilitări să servească ca

Riscuri /amenin ări
Economie • Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a popula iei din zonă; • Creşterea şomajului în rândul absolven ilor de nivel mediu; • Migrarea for ei de muncă în străinătate sau în alte localită i; • Costuri în continuă creştere la materiile prime din import şi energie. • Recesiune economică interna ională. • Migra ia unor sectoare industriale către loca ii cu costuri de for ă de muncă reduse. • Creşterea poluării datorată proceselor industriale, în special cele din domeniul energiei. Echiparea edilitara • Instabilitate legislativă şi monetară; • Orientarea preferin elor popula iei spre sistemele descentralizate de încălzire. Turism • Stagnarea sau reducerea numărului de turişti datorita infrastructurii rutiere deficitare; • Monumentele culturale şi istorice insuficient promovate şi între inute, lipsa serviciilor şi a infrastructurii aferente pot împiedica dezvoltarea durabilă a turismului cultural. • Competi ia cu jude ele învecinate în atragerea interesului investitorilor şi turiştilor. Circula ie • Creşterea explozivă a numărului de autovehicule; • Concuren a aeroporturilor Suceava şi Iaşi poate conduce la pierderea statutului de aeroport regional. • Risc de congestionare a traficului în zona de intrare în Municipiu pe drumul european E 85 Asisten ă socială • Lipsa co-finan ării pentru diferite proiecte sociale finan ate prin Fonduri ale Uniunii Europene; • Dificultă i în integrarea serviciilor sociale cu cele medicale şi de alta natura; • Condi ii economice şi creşterea masei de proteja i şi asisten i sociali face municipiul vulnerabil; • Lipsa angajamentului principalilor factori interesa i din municipiu, de implicare activă în Parteneriatele Strategice cu Primăria Bacău. Învă ământ, cultura • Neîntre inerea patrimoniului natural şi cultural poate duce la distrugerea valorilor existente. Protec ia mediului Pag. 122 din 221

sport • Amenajare peisagistică şi de agrement a Complexului Olimpic. crearea unor structuri care să îmbunătă ească indicii de mediu. • Programul de reabilitare termică a locuin elor. • Realizarea unor PUZ –uri în zone de interes. BACAU Intergroup engineering • Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică şi a zonelor reziden iale o exercită asupra factorilor de mediu. • Creşterea suprafe ei de spa ii verzi în zona blocurilor ANL. Alecsandri”. 123 din 221 . • Participarea la Programe europene de cercetare şi implementare a Spa iului European de Cercetare. pentru furnizarea de servicii socio-medicale integrate. „Arh. • Transpunerea şi implementarea directivelor U. Asisten ă socială • Dezvoltarea unei strategii comune la nivel teritorial.I. • Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement. conform cererii pie ei muncii. • Posibilitate de accesare fonduri UE prin Programul Opera ional Regional.E. spa ii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate. autoriza iilor şi licen elor de func ionare. „George Bacovia”.P. G. scuaruri între blocuri. • Derularea de contracte de cercetare împreună cu sectorul privat. Învă ământ. Afectarea sănătă ii popula iei datorită poluării apelor subterane. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.U. Administra ie publică • Accesarea fondurilor europene pentru programe de dezvoltare a resurselor umane. Axa Prioritară 3. • Apelarea la fonduri din surse europene pentru • Pag. • Reducerea nivelului de zgomot şi de emisii poluante prin ecologizarea şi modernizarea serviciului public de transport persoane. • Simplificarea procedurilor de ob inere a avizelor. • Accesarea fondurilor comunitare privind amenajarea unor parcuri. cultura • Atragerea de fonduri pentru continuarea investi iilor din şcoli. amenajarea cu gazon şi puie i a rampei „Nicolae Bălcescu” • Adaptarea programelor de învă ământ la cerin ele economiei de pia ă. a terenului din jurul noului Spital Municipal.D. Agrement. cu sus inere din Fondul Social European. Sterian”. în legisla ia na ionala. • Parteneriate între Administra ia publică locală ONG-uri – Organiza ii de Tineret. • Realizarea de investi ii cu scopul generării de surse alternative de energie. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. • Convergen a concep iei factorilor de decizie din administra ia publică locală privind dezvoltarea infrastructurii. • Implementarea şi derularea unor programe de ajutorare a copiilor care provin din familii defavorizate. • Reabilitarea monumentelor: Casele Memoriale „V.

• Program Na ional de Îmbunătă ire a Calită ii Mediului finan at de Administra ia Fondului pentru mediu. • Existen a unor programe cu finan are europeană orientate spre creşterea eficien ei energetice ( POS CCE. • For ă de muncă disponibilă. Pag. • Poten ial turistic nefolosit oferă multe oportunită i de dezvoltare pe termen lung. • Realizarea unor politici de marketing turistic.D. Protec ia mediului • Folosirea fondurilor europene de coeziune (POS Mediu). BACAU Intergroup engineering protejarea şi restaurarea patrimoniului cultural. 124 din 221 .I. prin promovarea surselor regenerabile de energie) • Creşterea colaborării autorită ilor locale în formarea parteneriatelor în domeniul protec iei mediului.U. posibil de angrenat în activită i legate de valorificarea şi protec ia patrimoniului natural şi cultural.P. Turism • Atragerea de fonduri nerambursabile pentru promovarea municipiului. • Implicarea mai substan ială a cultelor în conturarea profilului local. Axa prioritară 4 – creşterea eficien ei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic.

depozitare. numeroase fabrici de dimensiuni mici/medii (specializate în produc ia de mobilier. diversificând paleta de activită i economice din localitate. sau materiale textile în lohn) alături de firme de logistică. Dispari ia locurilor de muncă şi deficitul economic legat de dezafectările zonelor industriale a fost amortizat par ial de noi investi ii în ramuri de produc ie.D. servicii tehnice au preluat vechile loca ii industriale. 125 din 221 .3 DINAMICA INVESTI IILOR ÎN MUNICIPIUL BACAU A. fără o profilare definitorie.U. În acelaşi timp. BACAU Intergroup engineering 1.I. STRUCTURA SOCIETĂ ILOR COMERCIALE Municipiul Bacău are un profil economic echilibrat.P. Tabel 38: Structura societă ilor comerciale după provenien a capitalului 2004-2008 Tip capital Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Microîntreprinderi) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mici) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mijlocii) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mari) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (foarte mari) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri 2004 4782 1 4604 15 66 96 2004 4152 4029 8 47 68 2004 474 449 9 16 2004 116 98 2 6 10 2004 34 1 26 4 2 1 2004 6 2 1 2 1 2005 5217 1 5067 11 56 82 2005 4591 4489 5 40 57 2005 474 452 2 8 12 2005 125 107 2 6 10 2005 23 1 18 1 1 2 2005 4 1 1 1 1 2006 5538 1 5404 11 48 74 2006 4874 4789 6 30 49 2006 508 486 2 9 11 2006 131 113 1 6 11 2006 20 1 14 1 2 2 2006 5 2 1 1 1 2007 5795 1 5655 10 50 78 1 2007 5112 5016 6 35 54 1 2007 523 502 1 8 12 2007 134 118 1 5 10 2007 21 1 17 1 1 1 2007 5 2 1 1 1 2008 6102 1 6044 10 19 27 1 2008 5401 5351 6 19 24 1 2008 545 542 2 1 2008 131 130 1 2008 20 1 18 1 2008 5 3 1 1 - Pag.

000 euro Circula ia rutiera şi aeriana Faza de execu ie. investitorii orientându-se spre afaceri mici. mixt. început 2007 30. S-a avut în vedere o derulare a activită ilor economice în perioada 2004 . 126 din 221 .000. 5. Scade numărul de întreprinderile mari în perioada 2004 . Concluzii: 1.000 euro Infrastructura educa ionala Faza de execu ie realizat 50%. început 2007 durează 60 luni 45. Întreprinderile mijlocii şi cele meri şi foarte mari şi foarte mari de in doar un procent de 3% din totalul societă ilor comerciale ce activează la nivelul municipiului Bacău. INVESTITII REALIZATE ŞI ÎN CURS DE DERULARE Investi ii în curs de derulare din fonduri proprii si/sau finantare nationala: Nr. Se constată o scăderea cu 71% a numărului de întreprinderi cu capital privat străin în perioada 2004 – 2008. Proiect Faza/Durata de Valoare implementare Infrastructura sanitara Faza de execu ie.000 euro proiectare Execu ie estimata 24 luni Infrastructura de Locuit Faza de proiectare. iar întreprinderile mici reprezintă aproximativ 10%.2011 47.2008 cu 41%. început 2008 execu ia durează 120 luni 170. crt.I. străin şi după mărimea societă ilor este prezentată în tabelul de mai sus. în această perioadă.D.000.2008 se constată o creştere a activitatii economice la nivelul municipiului Bacău. la 37 blocuri executate fa ade. consolidarea. 4. BACAU Intergroup engineering Evolu ia structurilor societă ilor comerciale după provenien a capitalului: public.000 euro 2007 – Faza de 50. În perioada 2004 – 2008 numărul microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici a fost în creştere. parcări) Extindere şi modernizare aeroport interna ional Primăria Bacău Primăria Bacău 3 4 Primăria Bacău 5 Reabilitare termică a blocurilor în municipiul Bacău 1000 blocuri Primăria Bacău Pag. modernizarea şi dotarea institu iilor de invatamânt Dezvoltare infrastructura drumuri în Municipiul Bacău (inclusiv apa şi canalizare. 3.U. Din totalul societă ilor comerciale 87% sunt microîntreprinderi. Din totalul societă ilor comerciale o singură întreprindere are capital integral de stat.P. Pe fundalul dezvoltării economice din anii 2004 . 2. sensuri giratorii. B. realizat 70%.2008.000. privat.000.000. În perioada 2004 – 2008 a avut loc o creşterea a numărului de IMM-urilor cu 18%.000 euro Finan atori Primăria Bacău 1 Spitalul municipal 2 Reabilitarea. realizat 60% perioada estimata 2009 . Scăderea cu 72% a numărului de întreprinderi cu capital privat autohton şi străin în perioada 2004 – 2008 (reorientarea spre afaceri mici).

000 euro 3. 127 din 221 . crt. H.000 locuri.000 euro Primăria Bacău 7 8 Sursa: http://www. crt.12. Contribu ie ISPA 39.000 euro 600.000 euro 400.006.000. crt.001. COMPANIA DE APA BACAU S.000 euro Finan atori Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău.000 euro 500.000.000 euro 1.500 euro Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi S. COMPANIA DE APA BACAU S. Beneficiar S.P.500 euro Data finalizare 31.2009 Pag.000. 1 2 Proiect Modernizare Bazin de Înot Amenajarea a 31 terenuri de sport Reabilitare obiectiv cultural ‘Teatru de Vara’ Amenajare Pia a de Gros Modernizare Pia a Centrala Extindere.ro/ Primăria gestionează 27 de proiecte cu finan are europeană şi cofinan are na ională: Tabel 39: Proiecte cu finan are externa gestionate de către Primăria Municipiului Bacău Nr.A.000 locuri.A..000. început 2009 execu ia durează 12 luni (2010) Valoare 40. Coanda nr.000 euro 10.I. sala polivalenta 7.C. centru servicii turistice 100 locuri) Amenajarea peisagistica a Complexului Olimpic Bacau 60.D.837. Primăria Bacău 3 4 5 6 100.primariabacau.000 euro Primăria Bacău si Fondul de mediu 8 2.000 euro Primăria Bacău Realizat 100% Realizat 100% 435..250. început 2009 execu ia durează 36 luni Faza de proiectare.000 lei Investi ii finalizate din fonduri proprii: Nr. Proiect Linia de finan are ISPA 2002/RO/16/P/PE/018 Valoare 52.000.C.000 euro Primăria Bacău Primăria Bacău Finan atori Nr. modernizare şi parcare imobil Str. 6 Construc ii de locuin e 7 Construire Baza Sportiva (stadion 20. BACAU Intergroup engineering Proiect Faza/Durata de implementare 2007 faza proiectare 72 LUNI Agrement Faza de proiectare. 2 Implementarea şi certificarea unui Sistem de Management al Calită ii în conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2001 Studiu privind eficientizarea organizării resurselor umane Podul de la Şerbăneşti Faza/Durata de implementare Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Valoare 5.000 euro. RETELE ŞI DOTARI EDILITARE "Construc ia şi reabilitarea 1 aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a lacul Poiana Uzului" construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile "Reabilitarea re elei de canalizare" Execu ia lucrării a început în luna septembrie 2005 şi va fi finalizata în luna noiembrie 2010 Co-finan are BEI 13.004.U.

început 2008 durează 24 luni 4.597.000. 2 Proiect Reabilitare sisteme de alimentare cu apa potabila şi canalizare 3 Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Bacău şi comunele învecinate.000.532. faza proiectare. faza de proiectare.000. perioada estimata 2009 . Uniunea Europeană.000 EURO finan are nerambursabila şi 5. prin împrumut BERD Primăria Bacău 4 Grup de cogenerare Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile 11.000. crt. 128 din 221 . început 2008 durează 72 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.U. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Beneficiar Primăria Bacău Nr. jude ul Bacău. început 2006 durează 72 luni Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Centru expozi ional şi de afaceri Aplica ie axa prioritara 3 – POS Mediu Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro.150.8%) – Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău INFRASTRUCTURA RUTIERA ŞI FEROVIARA 7 Centura municipiului Bacău Guvernul României.770.2011 100. BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Aplica ie POS mediu . Reducerea pierderilor de energie termica. România ISPA 2004 RO 16 P PE 007 20. faza de execu ie. Guvernul României şi Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău INFRASTRUCTURA PENTRU AFACERI 6 Program PHARE 2006.P.D.15%) – UE.I. faza proiectare.000 EURO.000 EURO contribu ia beneficiarului final.05%) Guvernul României prin Fondul Na ional 1.365 euro (21.000 euro (15.FC Valoare 35.095 euro (63. perioada (2008-2014) Guvernul României şi Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău Pag.000. Phare 2000 – CES 15. Primăria Bacău 5 Instala ii mari de ardere şi sisteme de termoficare în municipiul Bacău. Primăria Bacău.000.000 euro.000 euro. 1. execu ie 70%. Creşterea capacitatii de producere a energiei termice şi electrice.000. 15. BIRD (împrumut) 20% contribu ie de la bugetul de stat 84.000 euro. împrumut BERD Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro.

2009 456. 400. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.760 Euro de la Comisia Europeana şi 7495 Euro de la Asocia ia Creştina de Caritate Misiune şi Ajutor Betania Primăria Bacău 15 Centrul de cazare temporara a persoanelor fara adăpost din municipiul Bacău Aplica ie axa 3. perioada estimata 2009 . Primăria Bacău Pag.2 POR 10. BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile Valoare 7. 129 din 221 .000.000 euro Faza de execu ie. perioada 2009 .280 Euro Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău 14 “Centrul de Informare.000 euro. Oituz şi Str.2011 6. Primăria Bacău 11 Insula de Agrement POR 6. faza de proiectare.000 Euro şi 11. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.P.D.000.I. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro.U. 8 Proiect Construirea pasaj rutier subteran intre str.000 Euro finan are neramburabila Primăria Bacău ASISTEN Ă SOCIALĂ „Adăpost de zi şi de noapte 12 pentru copiii străzii – Morcoveata Primăria Bacău 13 “Unitatea mobila de interven ie la domiciliului” 75.000. faza de execu ie.2 – POR. început 2008 durează 24 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. început 2008 durează 36 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.2011 Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro.54 Euro din care 250. Nr.800.925. faza proiectare. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Consiliere şi Sprijin pentru familiile copiilor cu autism” 54. faza de proiectare. Ştefan Guse Beneficiar Primăria Bacău 9 Eurogara Bacău Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile Primăria Bacău AGREMENT 10 Construire centru de agrement şi turism pădurea Tamas Aplica ie axa 5. perioada estimata 2008 .000 euro. crt.

DEZVOLTARE URBANĂ ŞI IMBUNĂTĂ IRE SERVICII PUBLICE 16 Proiectul “Re eaua Urbs Proiectul se 650. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro. afaceri în Europa".U. 360.000 euro. (Building Healthy URBACT II. Proiectul “Sistem de Sprijin Integrat pentru Planificare Urbană Durabilă”. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. depus pe AXA PRIORITARĂ 3 „Creşterea adaptabilită ii lucrătorilor şi întreprinderilor” DOMENIUL MAJOR DE INTERVEN IE 3. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău 19 Aplica ie POS CCE 350. Proiect Linia de finan are Valoare crt.P.1 „Promovarea culturii antreprenoriale”. faza proiectare. faza proiectare. faza proiectare. început 2008 Communities).000 euro.Integrated Support System for Sustainable Urban Planning (ISSUP). faza proiectare. început 2010 durează 24 luni Primăria Bacău 18 Proiectul se derulează prin Programul URBACT II. Furnizarea serviciilor publice on-line prin intermediul sistemului informatic Programul Opera ional Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău Pag. pentru Municipiul Bacău.000 euro.I.000 euro. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău 21 Implementare Sistem de management informatic integrat în Primăria Municipiului Bacău Aplica ie Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative 300. 130 din 221 .000 euro. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. 390. faza proiectare.000 euro. început 2009 durează 12 luni Primăria Bacău 20 Sistem informatic integrat pentru gestionarea activitatii la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău Aplica ie program POS CCE 300. BACAU Intergroup engineering Finan atori Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. durează 30 luni 17 Proiectul "Întreprinzători în Regiunea Nord Est.D. început 2008 durează 12 luni Primăria Bacău 22 Politici publice de dezvoltare locală – planificarea strategică pe termen mediu şi lung Aplica ie Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative 250. faza de proiectare. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Health pentru Construirea de derulează prin faza Comunită i Sănătoase” –BHC Programul proiectare. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Beneficiar Primăria Bacău Nr.

131 din 221 .D. Coanda nr. BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Interreg IV C. redarea Teatrului de Vară circuitului şi patrimoniului cultural băcăuan. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău Uniunea europeana 490. faza proiectare.Ac iuni în domeniul Produc iei Agricole şi a Alimentelor Tradi ionale.000 euro. Ionita Sandu Sturza şi Vasile Alecsandri. proiectul este redepus în ianuarie 2009 Valoare 200.P. Beneficiar Primăria Bacău Nr. 130. continuarea unor proiecte importante precum reabilitarea termică a blocurilor sau darea în folosin a a unor blocuri de locuin e tip ANL şi sociale modernizarea Bazin de Înot amenajarea a 31 terenuri de sport amenajare Pia a de Gros şi modernizare Pia a Centrală extindere. Primăria Bacău. Coordination. 2009/2011 ADL beneficiază de proiect Cele mai importante lucrări realizate de către Primăria Bacău în cursul anului 2009 sunt: începerea lucrărilor de construc ie la Pasajul subteran Oituz – General Ştefan Guşe. ADL Bacău. început 2009/2010 durează 36 luni Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Axa 4 – Protec ia Naturii. crt. modernizare şi parcare imobil Str. Pasajul subteran Oituz .U.000 euro. Proiectul „Local Development – Actions in the area of agricultural Products and Traditional Food (LOCFOOD)” – Dezvoltare Locală . POS Mediu. Obiectiv de maxima utilitate publica. Proiectul se derulează în parteneriat: APM Bacău (solicitant).Programme EuropeAid: Non-State Actors and Local Authorities în Development. Pag. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. 2 lucrări de construc ie la Spitalul municipal Pentru fluidizarea traficului extrem de aglomerat din municipiu este importantă finalizarea Pasajului subteran Oituz – General Ştefan Guşe.000 euro.I. 23 Proiect Proiectul “Re eaua Europeană a Pie elor Orăşeneşti ale secolului XXI – A European Network of 21 Century Market Towns 24 25 Proiectul „Plan de Management pentru situl Natura 2000: lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti şi campanie de conştientizare a publicului”.Ştefan Guşe va rezolva în parte problema fluidizării traficului rutier băcăuan şi va asigura legătura rutiera dinspre Oneşti cu centrul oraşului pe străzile: Oituz. Programul de finan are este direct de la Comisia Europeană . înlocuirea re elelor secundare aferente a două Puncte Termice. faza proiectare. H. CRE Bacău şi Scut Verde Bacău. cooperation and networking activities among European organisations în the area of development.

. sisteme electronice luminoase. patrimoniului cultural băcăuan. protec ie situri naturale.P. finan at din fonduri europene nerambursabile în procent de 90%. În ultimii 5 ani în Bacău au fost date în folosin ă 836 de locuin e. Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată. Infrastructura de transport În vederea facilitării traficului. senzori de umiditate şi temperatura. spre str. prin împrumut BIRD 20% şi contribu ie de la bugetul de stat este în prezent la faza de proiectare şi avizare. construit în 1960. General Ştefan Guşe. Oituz în lungime de 20 m. De exemplu.Podul de la Şerbăneşti este o investi ie finan ată de local la Bugetul local al Municipiului Bacău şi din Fonduri europene nerambursabile. din care 615 de apartamente de tip ANL şi aproximativ 221 de locuin e sociale. şi spre str. Eurogara. proiecte de infrastructură drumuri şi poduri.D. în cadrul căruia popula ia va putea transmite sugestii şi posibilită i de rezolvare a problemelor municipiului.70 m (pe sub cele 14 linii de cale ferată). învă ământ. Primăria a demarat lucrări pentru îmbunătă irea infrastructurii rutiere astfel: . BACAU Intergroup engineering Înlocuirea re elelor secundare aferente a 2 puncte termice. În municipiul Bacău sunt în derulare 27 de investi ii cu finan are externă şi cofinan are na ională în diverse stadii de derulare.Zonele unde se lucrează sunt prioritare pentru fluidizarea traficului rutier. . strada Chimiei preia mare parte din traficul rutier greu. două rampe de acces spre pasajul subteran propriu-zis: rampa Ştefan Guşe de 107. după ce ani la rând nu a fost decât o ruina.I. Primăria a promovat un proiect de Politici Publice de Dezvoltare Locală. Investi iile pentru realizarea obiectivului Eurogara Bacău sunt în curs de derulare din fonduri europene. Ştefan Guşe în lungime de 14 m. termoficare. Siguran a circula iei va fi asigurata prin camere video. parcuri. de asemenea în derulare. a însemnat demararea unui proiect amplu de reabilitare a sistemului de alimentare cu energie termică din municipiu. prin Direc ia de Servicii Publice. 132 din 221 . I. beneficiari fiind familii de tineri sau familii cu probleme sociale din Bacău care au depus dosar la Primărie solicitând locuin ă. mediul. Pentru asigurarea continuită ii rutiere sunt prevăzute pasaje superioare amplasate peste cele două rampe de acces în pasaj. fiind o stradă de tranzit spre variantele ocolitoare Letea Veche şi Izvoare – Înfră irii. apa. Reabilitarea Teatrului de vara a constat intr-o reconstruc ie în propor ie de 92% a fostului edificiu.80 m lungime.Au fost realizate repara ii pe podul Mărgineni. care a fost acoperită prin implementarea proiectului de construc iei a Pasajului rutier subteran str.07 m lungime şi Rampa Oituz de aprox. proiect care beneficiază de o finan are de circa 75 de milioane de euro. cu infrastructură modernă pentru traficul de călători şi marfă. penultimul etaj. Oituz – Str. în afară de calea ferată de la poli ie (care necesita repara ii) şi intrarea de la podul de la Mărgineni. rezultatul fiind un ansamblu unicat în tara. . Teatrul de vara a fost redat circuitului cultural şi.Centura municipiului Bacău finan ată de Guvernul României. Valoarea totală a proiectului Pasajul rutier subteran str. Oituz – Str. care a efectuat lucrări de între inere cu mixtură stocabilă a carosabilului. a priorită ilor de investi ii din cadrul următoarelor domenii: administra ie publică. Pag. Ionita Sandu Sturza şi respectiv str. În viitor va fi necesară construirea unei căi de acces suplimentare spre cartierul CFR. sisteme informatice. implicit. deşeuri.57 m şi este format din: pasajul rutier subteran propriu-zis de 86. canalizare. Lucrările la Spitalul Municipal au ajuns la etajul 4. 67. General Ştefan Guşe este de aproximativ 8 milioane de euro. podul Narcisa şi strada Chimiei de către Primăria Municipiului Bacău. centre sociale. transport.U. acesta are o lungime de 261. centru de afaceri. dezvoltare economică. utilită i. în prezent fiind în derulare faza de proiectare şi avizare. specializări.

înlocuire conducta de apa Dn 600 mm Calea Moineşti subtraversare linii ferate Fabrica de Bere şi curte Vinalcool. bariere de limitare pentru limitarea sau închiderea circula iei (pentru cazurile excep ionale de accidente grave). Ştefan cel Mare şi conducta Dn 800 mm str. În curând.U. construc ia şi reabilitarea aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a .5 milioane sunt nerambursabili. Avram Iancu şi str. conducta de legătura Dn 700 mm între conducta Dn 700 mm str. se urmăreşte ca municipiul Bacău sa beneficieze de apa potabila de o foarte buna calitate. cămine apometru. prin Măsura 2002/RO/16/P/PE/018. Alimentare cu apă şi canalizare Investi iile în derulare din cadrul S. Pasajul subteran va genera în timp o dezvoltare a municipiului Bacău pe axa Est-Vest. înlocuire conducta apa potabila Ol Dn 250mm. Frunzei din Sta ia de Pompare Gheraiesti până la Calea Moldovei cu conducta Dn 700 mm. considerat prioritate numărul 1 la nivelul Agen iei Nord-Est. înlocuire conducta de apa Dn 600 mm str. din care 24. îmbunatatirea factorului de putere la Frontul de captare Hemeiuş I+II – proiectare + execu ie. II.lacul Poiana Uzului. se referă la: 1) Investi ii finan ate de Uniunea Europeana (prin programul ISPA): construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile.C. reabilitarea re elei de canalizare. 4) Investii finan ate din bugetul Consiliului Local Bacău: supratraversare parau Trebeş cu conducta de apa potabila Dn = 150 mm şi conducta de apa uzata Dn = 400 mm.7 milioane de lei. Pentru acest proiect. înlocuire conducta de apa Dn 400 mm b-ul Unirii de la pod Bistri a până la Calea Barladului.A. 4 de 10 000 mc din sta ia de pompare Gheraiesti. COMPANIA DE APA BACAU S. 133 din 221 . unde se afla centrul de afaceri şi viitorul spital jude ean se va dezvolta după deschiderea pasajului. Frunzei la restaurant Popas. 2) Investi ii finan ate din credite BERD: reabilitarea Sta iei de Epurare a apelor uzate Bacău. Pictor Aman până la intersec ia cu str. Pag. Termenul de realizare a lucrărilor este de 28 de luni. cămine canalizare) – proiectare + execu ie. conducta de legătura Dn = 600 mm între plecare II Gheraiesti şi plecare II Mărgineni pentru transportul apei potabile din Sta ia de pompare Gheraiesti la rezervoarele Bara i. O alta investi ie finan ată din fonduri ISPA. str. Miron Costin de la intersec ia cu str. expertizare rezervor nr. va avea loc licita ia pentru selectarea constructorului. înlocuire conducta de apa Dn 600 mm str.P. înlocuire conducta de refulare Dn 500 mm Sta ia de Pompare ape uzate Serbanesti. s-au solicitat 30.D. "Construc ia şi reabilitarea aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a lacul Poiana Uzului". Mihai Eminescu. Stadionului. împrejmuire paturi de uscare a nămolului de la Sta ia de epurare a apelor uzate a municipiului Bacău. 3) Investi ii finan ate din sursele proprii: lucrări auxiliare pentru re elele de apa şi de canalizare (branşamente şi racorduri. înlocuire conducta de apa Dn 125 mm Calea Moldovei de la str. supratraversare parau Negel cu conducta de apa potabila Dn = 600 mm şi conducta de apa uzata Dn = 100mm. BACAU Intergroup engineering senzori de fum. Digul Barnat.I. Gării între str. Prin investi ia finan ată în cadrul Măsurii ISPA 2002/RO/16/P/PE/018. constă în "Construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile". cămine vane.

COMPANIA DE APA BACAU S. Se mai urmăreşte înlocuirea colectorului principal cu diametrul de 1800 mm şi cu lungimea de aproximativ 0.1 km. între anii 19982001. Sta ia de pompare Mărgineni a fost modernizata în anul 1998 cu electropompe de produc ie Anglia. Dezvoltarea pie ei de energie termică – Racordarea la SACET a institu iilor publice (28 +11 obiective) – Faza SF 3. componenta C. Fondurile primite. În anii 1999-2002 pu urile din fronturile de captare au fost modernizate. prin care se urmăreşte înlocuirea a 7. În vederea îmbunătă irii sistemelor de alimentare cu apă. s-au înlocuit electropompele existente. în anii 1999-2001.965 ml 73 case Total Zona Centru 12.5 km. Termoficare SC SACET SA Bacău are în derulare următoarele investi ii: 1. 2010 Reabilitare re ele distribu ie apa cuprinse în programul MASTER PLAN Număr gospodarii/ popula ie ce va beneficia Lungimea conductei propusa de Zona prin în reabilitare reabilitare Total Zona Nord 1.950.000 euro au finan at proiecte ce au vizat reabilitarea sta iilor de pompare. BACAU Intergroup engineering "Reabilitarea re elei de canalizare" este o investi ie finan ată din fonduri ISPA prin Măsura 2002/RO/16/P/PE/018.P.336 m Termen PIF Tr. a fost realizata contorizarea consumatorilor cu contori de debit. iar la Sta ia de pompare Gheraiesti. Denumire obiectiv de investi ii Total conducte apa şi canalizare Lungime conducte apa şi canalizare 15. de conducta de diametrul 500 mm şi 0. montarea a 21 de traductori de presiune şi a 21 de dispozitive de afişare locala şi. La re eaua de distribu ie a apei potabile au fost înlocuite 35 km de conducte cu altele din fonta ductila.830 ml 12 blocuri 317 case 10 agen i economici Situa ia cu străzile propuse pentru extinderea re elei de canalizare în 2010 Zona Lungimea (m) Starea Observa ii Centru 14. colectare şi tratare a apelor uzate în municipiul Bacău au fost prevăzute în bugetul pentru anul 2010 următoarele investi ii: Nr. 134 din 221 .4 km de re ea de canalizare. crt. de către S. Execu ia lucrării a început în luna septembrie 2005 şi va fi finalizata în luna noiembrie 2010. 25 şi 28 şi alimentarea consumatorilor prin intermediul unor puncte termice modulare complet Pag.3 km de conducta de diametrul 400 mm.6 km de conducta cu diametrul de 600 mm. prin programul MUDP II în valoare de 3. în total fiind înlocuita 11. IV. Reabilitarea re elelor termice secundare. 3.C. renun area la punctele termice nr. prin programul MUDP II.A.650 nemodernizata menajera & pluviala Nord 4.195 nemodernizata menajera & pluviala Total general 28.445 III.055 ml 40 blocuri 310 case 11 agen i economici Total general 24.I. a surselor existente pentru alimentarea cu apa. re eaua de distribu ie a apei potabile şi a laboratoarelor din cadrul sec iilor captare-distribu ie şi canalizareepurare.600 nemodernizata menajera & pluviala Sud 9.350 ml 53 blocuri 490 case 2 agen i economici Total Zona Sud 10. lotul 2. începând cu anul 1997.370 ml 93 blocuri 873 case 13 agen i economici Extindere re ele distribu ie apa cuprinse în programul MASTER PLAN Lungimea Număr gospodarii/ TOTAL propusa pentru popula ia care va beneficia de extindere extindere reabilitare Extindere conducte Apa şi canal 10. Reabilitarea re elelor termice primare – faza PT şi execu ie lucrări 2. Astfel.D.U.

P.2013 * racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT2 *buclele de contorizare şi echilibrare sunt amplasate la subsolul clădirii *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT40 *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 27 *se utilizează doua nişe de contorizare pentru fiecare institu ie în parte 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 12 *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 25 Bloc garsoniere str.reducerea pierderilor de transport a energiei termice şi atingerea unui randament global de transport şi distribu ie de 85% .I.14 sc.D. *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT31 Bloc ANL Narciselor nr. dintre următoarele noduri de la proiectul de la PT31: 1)84-86 trece de la 2XDn80/2 1/2 "/1 1/4" la 2xDn100/3 "/1 1/2" 2) 86 . 135 din 221 .Biroul *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 95 Vamal de control şi vămuire la interior *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 31.4 sc. racordate la re eaua termică primară. Faza – achizi ia publică de servicii de proiectare 4.14 trece de la 2xDn65/2 1/2 "/1 1/4" la 2xDn80/3"/1 1/2". 40 *se utilizează nisa de contorizare Direc ia Regionala Vamala . cu următoarea observa ie: * pentru a putea racorda acest obiectiv la re eaua de distribu ie de la PT31 trebuiesc modificate următoarele Bloc ANL Narciselor nr.11 217. exprimata în unitati fizice.18 termice "Grup Şcolar" ”Spiru Haret” *contorizarea se realizează în interiorul centralei termice de la Sala de Sport Pag. Etot Unitati fizice Unitati financiare mwh tep lei 1. centru de zi pentru vârstnici „Dr.33 Asocia ia de sprijin a copiilor cu handicap neuromotoriu.749 112.A *contorizarea se realizează la subsol *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta Centralei Sala de Sport Şcoala Generala nr. a instala iilor interioare de utilitati publice în Mun.578 Reabilitarea termica a blocurilor.nodul comun bl. Dezvoltarea pie ei de energie termică – Racordarea la SACET a institu iilor publice (28 +11 obiective) – Faza SF Reabilitarea re elelor termice secundare . situate la nivel de grupuri de blocuri/clădiri institu ii. Condorilor nr. 1 2 Denumirea consumatorilor Centru de îngrijire şi asisten ă sociala Gradinita nr.12 cu bl.economia totala de energie preconizata prin implementarea proiectului.2 *se utilizează nisa de contorizare Loteria Na ionala – Sucursala *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 41 jude eana Bacău *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 96 Gradinita „Lizuca” *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 96 Gradinita Nr.U.îmbunatatirea sistemului de alimentare cu căldura până la nivel de consumator . conven ionale şi financiare este calculata prin însumarea economiilor anuale şi durata a 30 ani şi este prezentata astfel: Economia totala de energie.311.eficienta energetica prognozată: 541 tep/an Nr. Centru „Daniel” Funda ia de sprijin comunitar. A Dn-uri. Bacău .790.Stefan Ciobanu” Serviciul Jude ean de Medicina Legala Lucrări propuse a fi realizate în perioada 2010 . BACAU Intergroup engineering automatizate şi contorizate.717. Crt.

“Depozitul de deşeuri neconform care este amplasat în zona de Sud-Est a Municipiului Bacău la periferia oraşului.D.09.400 lei fara TVA. V. ajungând şi la un grad de ocupare de peste 80%. destinate colectării hârtiei. Centrul de zi pentru orientarea. BACAU Intergroup engineering IV. Consiliere şi Sprijin pentru familiile copiilor cu autism” a fost aprobat prin HCJ 121/22. Suprafa a actualului depozit de deşeuri este de aprox 15 ha. Managementul deşeurilor Pentru asigurarea conformită ii cu cerin ele europene s-a impus realizarea unor depozite ecologice care să nu mai permită infiltra ii în pânza freatică. sta ie de compost. Construc ia noului depozit – realizarea unui nou depozit ecologic la standarde europene pe o suprafa a de 32 ha alocate de Primăria Municipiului Bacău. precum şi alte facilita i pentru asigurarea unui management de calitate în ceea ce priveşte colectarea şi transportul deşeurilor.U. 136 din 221 .2008. se impun urgent lucrări de închidere şi ecologizare a zonei. Depozitul de deşeuri existent se afla în patrimoniul Primăriei Bacău fiind activ de peste 35 de ani. Proiectul “Unitatea mobila de interven ie la domiciliului” a fost aprobat prin H. 30A-30H din Calea Moineşti.Bacău .C. a fost ini iată o lucrare de amenajare pentru Fundătura nr.000 EURO.280 Euro contribu ia Consiliului Jude ean Bacău.Suceava. sistem de captare şi tratarea levigatului. supravegherea şi reinsertia sociala a copilului delincvent”. Fiind un depozit necontrolat. echipament opera ional).2008 cu un buget de 75. 350 m re ea de iluminat. “Program de perfec ionare a profesioniştilor din sistemul de protec ie a copilului” „Dezvoltarea re elei de servicii sociale comunitare pentru copil şi familie” A fost finalizată implementarea proiectului -“Informare şi sensibilizare în problematica HIV / SIDA” cu finan are de la Guvernul Republicii Irlanda (Departamentul Development Cooperation Ireland). sta ie de sortare. cu un buget de 54. Colectarea deşeurilor în municipiul Bacău – schema de colectare actuală va fi extinsă prin adăugarea a 500 grupuri a câte 3 containere de 1. din care prima subcelulă va fi construită în faza ini iala pe o suprafa a de 5 ha. Proiectul îşi propune următoarele obiective: Închiderea depozitului existent . Prin Măsura ISPA 2004 RO 16 P PE 007 având ca data de finalizare 31 decembrie 2010.000 Euro de la Comisia Europeana şi 11.„Adăpost de zi şi de noapte pentru copiii străzii – Morcoveata”.760 Euro de la Comisia Europeana şi 7495 Euro de la Asocia ia Creştina de Caritate Misiune şi Ajutor Betania.P. Un alt proiect . Iluminatul public În conformitate cu situa ia primită de la Serviciul Re ele şi Iluminat public din cadrul Primăriei Bacău.09.1 m3 de culori diferite. Pag. VI. PIN4/2008) au fost elaborate 3 proiecte după cum urmează: „Servicii specializate pentru copilul delincvent: Centrul rezidential pentru orientarea. care adoptă o solu ie tehnica constructivă modernă (sistem de management al gazului. s-a ini iat realizarea unui nou depozit de deşeuri şi închiderea celui existent. Asisten ă socială În cadrul programului de finan are Phare 2006 Coeziune economică şi Socială Dezvoltarea Serviciilor Sociale au fost elaborate şi depuse în vederea evaluării mai multe proiecte pentru accesare fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii sociale. Valoarea proiectului este de 20. sticlei şi plasticului.J. Depozitul este împăr it în patru subcelule. aflata la Faza SF. în valoare de 54. PIN3/2008.“Centrul de Informare. 120/22.000. În cadrul Programului „Ini iativa pentru copiii străzii” în colaborare cu Centrul pentru servicii de interven ie în regim de urgenta a fost elaborat un Subproiect . În cadrul Programelor de Interes Na ional lansate de ANPDC (PIN2/2008. în vecinătatea Drumului Na ional DN 85 Bucureşti .I. supravegherea şi reinsertia sociala a copilului delincvent.

prin Centrul jude ean de asisten ă psihopedagogică identificarea unei solu ii în vederea depistării cazurilor de copii/elevi rămaşi singuri acasă şi în special a acelor cazuri cu risc social. 9 E.i 7 u.i .i 2 u.VIII Gradinite Creşe Modernizări grupuri sanitare Repara ii parchet.2010: Repara ii şi între inerea clădirilor. în cadrul unui Punctului termic nr. 5.i 2 u.i 2 u.i 1 u. 3. cu finan are integrală de la bugetul Consiliului Local Bacău.i 13 u.I.i 4 u. nr.i 3 u. Proiecte propuse în perioada 2009 .Urbs Health network for "Building Healthy Communities")” din cadrul Programului de Cooperare Europeană Teritorială – URBACT II.i 4 u. 137 din 221 1 u.i 3 u. VII. în perioada 2004 – 2008.i 1 u.i 2 u. „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” .Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori”. Izvoare nr. 1.P. unde persoanele vârstnice din municipiu îşi vor putea petrece timpul liber. 9. conform prezentării din următorul tabel: Nr.i Pag.din strada Henri Coandă. Axa Prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale. crt.i 1 u. grupurilor sanitare şi lucrări de contorizarea apei la căsu ele sociale din str.i 1 u. Participarea activă la activită ile Grupului de Sprijin Local pentru realizarea Planului de Ac iune Local şi implementarea proiectului “Re eaua Urbs Health pentru “Construirea de Comunită i Sănătoase” ("Building Healthy Communities" . la următoarele obiective: „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov. BACAU Intergroup engineering Programe realizate în anul 2008 S-a finalizat proiectul „Clubul Pensionarilor”. 6.i 2 u.i 18 u. 154.U.2005 – 55 unitati de invatamânt 8 u. 111. 2. Având în vedere oportunitatea finan ării nerambursabile prin Programul Opera ional Regional. 4.i 2 u. se vor finaliza două propuneri de proiecte ce vor putea fi finan ate în propor ie de maxim 98% din cheltuielile eligibile.i 2 u.i 2 u. termica. Consiliul Local Bacău urmând să contribuie cu diferen a de 2%. Înfiin area „Clubul Pensionarilor II” într-o Centrală Termică din strada Şoimului. Domeniul de interven ie 3. nr. Racordare apă caldă Centrul “Armonia” din Strada Livezilor 1A şi 4B.i 1 u. lambriu şi tâmplărie săli clasa Repara ii instala ii electrice interioare Repara ii instala ii încălzire interioare Repara ii acoperiş Modernizare săli sport Înlocuire tâmplărie ferestre lemn cu ferestre PVC cu 7.D. s-a ini iat un program de reabilitare 9.i 3 u.2 – Reabilitarea/modernizarea /dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale. Lucrări canalizare “O şcoală pentru to i”.i 22 u. Achizi ii privind proiectarea şi lucrările de modernizare/reabilitare Casa Pistruiatul. canalizării. .i 2 u. geam termopan 8. Infrastructura de invatamânt În vederea desfăşurării în bune condi ii a activită ilor şcolare Primăria a demarat lucrări de reabilitare şi modernizare la mai multe unită i de învă ământ.i 1 u. În ceea ce priveşte copii cu părin i pleca i la muncă în străinătate se urmăreşte prin sus inerea unei colaborări cu Inspectoratul Şcolar Bacău. administrat de către Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional “URBACT II” cu sediul în Fran a. Denumire lucrare realizată în perioada 2004 . schimbarea tâmplărie lemn cu tâmplărie PVC cu geam termopan şi montare termosistem pe fa ade TOTAL 2004 .. Repara ii fa ade În vederea creşterii confortului termic al clădirilor unitatilor şcolare.2005 Unitati de invatamânt Colegii/ licee/ Scolii I .

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

În perioada 2004 – 2005 un număr de 55 de unită i de învă ământ au beneficiat de diverse lucrări de reabilitare şi modernizare. În perioada 2006 – 2008 un număr de 179 de unită i de învă ământ au beneficiat de diverse lucrări de reabilitare şi modernizare.
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Denumire lucrare Anul 2006 Înlocuire tâmplărie Repara ii fa ade Repara ii instala ii încălzire Repara ii instala ii electrice Alte lucrări de repara ii (înlocuire igienizări, gresie, faian ă şi revizie sanitare) 7 u.i 6 u.i 3 u.i parchet, instala ii Anul 2007 1. 2. 3. 4. Lucrări la instala iile electrice, termice sanitare, tâmplărie, acoperişurile, grupurile sanitare şi fa adele unitatilor de invatamânt Demolare şi realizare obiective noi Campus nou – profil informatică Săli de sport Anul 2008 1. Teren de sport 2. Locuri de joacă TOTAL 2006 – 2008 – 179 unitati de invatamânt 12 u.i 58 u.i 18 u.i 56 u.i 15 u.i 60 u.i 5 u.i 14 u.i 2 u.i 4 u.i 1 u.i 23 u.i 27 u.i 4 u.i 4 u.i 9 u.i 5 u.i 2 u.i 2 u.i 5 u.i 1 u.i 3 u.i 2 u.i 8 u.i 1 u.i Unitati de invatamânt
Colegii/licee/ grupuri şcolare Scolii I - VIII Gradinite Creşe

Pentru desfăşurarea în bune condi ii a activită ilor şcolare recreative şi asigurarea unei dezvoltări armonioase a elevilor, Primăria a alocat fonduri pentru reabilitarea şi modernizarea, extindere a terenurilor de sport la 34 de şcoli, licee şi colegii, în conformitate cu legisla ia în vigoare. Terenuri de sport amenajate la şcoli şi licee în perioada 2004 - 2008:
Modernizare şi / sau extindere suprafe e aferent activită ilor sportive la 34 Scoli, Licee, Colegii, Grupuri şcolare, TOTAL Suprafa a sintetica 19197,65 m2 Lungime gard h=4 m 3284 m Panouri baschet 104 buc. Por i handbal /minifotbal 68 buc.

VIII. Amenajare pie e
Lucrările de reabilitare propuse pentru perioada 2010 – 2012, au fost estimate pentru cele 5 pie e aflate în administrarea Primăriei astfel: a) PIA A CENTRALĂ, lucrările propuse includ: - închiderea Pie ii pe întreg perimetru, scopul acestei investi ii fiind crearea de condi ii favorabile comercializării produselor agricole şi pe perioada de iarnă; - efectuarea de lucrări de repara ii capitale paviment şi la acoperişul platoului din zona producători; - lucrări de climatizare a zonei ocupate cu producători agricoli şi birouri. b) PIA A SUD lucrările constau în: - închiderea Pie ii pe întreg perimetru, scopul acestei investi ii fiind crearea de condi ii favorabile comercializării produselor agricole şi pe perioada de iarnă; - construirea unei hale de comercializarea a produselor lactate, întrucât cea existentă nu asigură condi ii normale de comercializare a produselor. - efectuarea de lucrări de repara ii capitale la acoperişul platoului; - lucrări de climatizare a zonei ocupate cu producători agricoli.
Pag. 138 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

c) BAZARUL MILCOV – se propune repara ie capitala WC.

d) PIA A DE GROS urmează să fie mutat în acest perimetru şi Bazarul Milcov. De

asemenea va fi realizat un restaurant cu autoservire, un fast-food, câteva spa ii de cazare pentru producătorii agricoli din zone mai îndepărtate, o micropia ă de cartier şi spa ii de parcare şi va fi betonata o suprafa a de 20000 mp.

e) TARGUL AUTO ŞI OBORUL ŞERBĂNEŞTI – se va amenaja pe teritoriul comunei Letea Veche.

Concluzii: 1. Investi iile realizate în Municipiul Bacău înregistrează un trend ascendent în ultimii ani pentru următoarele sectoare de activitate: transport, educa ie, sănătate, managementul deşeurilor, asisten ă socială, termoficare, alimentare cu apă şi canalizare etc. 2. Primăria gestionează 27 de proiecte cu finan are europeană şi cofinan are na ională, proiecte de infrastructură drumuri, apa, canalizare, termoficare şi 9 proiecte din fonduri proprii, de asemenea 7 lucrări de interven ii şi specializare personal fiind finalizate. 3. Prin implementarea proiectelor sociale vor fi create ~140 locuri de munca şi 8 noi servicii sociale specializate şi primare (de exp: primele locuin e protejate pentru persoane cu dizabilitati; primele echipe mobile; primul adăpost de zi şi de noapte pentru copilul străzii, etc.);

Pag. 139 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

1.4 NEVOI DE DEZVOLTARE IDENTIFICATE ÎN CADRUL MUNICIPIULUI
În urma analizei situa iei existente şi a investi iilor în derulare sus inute de către Administra ia Locală din fonduri proprii şi fonduri europene nerambursabile se remarcă 2 domenii în care investi iile sunt prioritare: Infrastructura rutieră şi Asisten a socială. Necesită ile identificate sunt prezentate în continuare: INFRASTRUCTURA RUTIERĂ Următoarele pasaje, străzi importante din municipiul Bacău necesită reabilitări şi modernizări conform normelor europene: Pasaj Calea Moineşti, Calea Moineşti, pasaj Trebeş, Calea Miori ei Strada Milcov şi I.L. Caragiale şi străzi adiacente Pasajul Letea, modernizarea constând în reabilitarea structurii rutiere, crearea de piste bicicleta, semaforizare şi dotări aferente lucrărilor de drum Suprafa a ocupată de parcări este de 85.020,32 m2, asigurând în prezent 3.168 locuri de parcare cu plată aflate în eviden a Primăriei. La o popula ie de 177.007 locuitori, considerând 3 membri/familie, 1 autoturism/4-5 familii, necesarul de locuri de parcare ar fi de circa 11.800 locuri de parcare necesare, exceptând locurile de parcare ale autoturismelor înregistrate la firme, locuri de parcare la institu iile publice care asigură diverse servicii pentru popula ie. Se constată necesitatea realizării de parcări cu plată care vor asigura venituri suplimentare la bugetul Primăriei. Lipsa parcărilor în zonele intens circulate Primăria Municipiului Bacău, continuă programul de modernizare a străzilor din municipiul Bacău. În cadrul acestui program, demarat în anul 2006, până în prezent au fost modernizate sau se află în diferite faze de execu ie, cu re ea de apă, re ea de canalizare şi asfaltare, mai mult de jumătate din cele 136 de străzi balastate. Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă Conform estimărilor statistice 60% din traficul din municipiul Bacău este unul de tranzit. Luând în considerare aceste probleme de accesibilitate care derivă din localizarea geografică şi dotarea infrastructurală a municipiului, proiectele de transport rutier au o relevan ă deosebită. Aşadar, realizarea proiectelor de infrastructură de transport reprezintă un element critic pentru dezvoltarea oraşului şi integrarea acestuia în sistemele teritoriale şi economice ale regiunii Nord Est, ale României şi ale UE, ceea ce face ca proiectele de investi ii în infrastructura rutieră să fie de importan ă prioritară. Realizarea de repara ii pe aproximativ 100 de străzi ce fac parte din re eaua stradala a municipiului. Implementarea unor ac iuni pentru decongestionarea traficului din zona de centru a municipiului; Fluidizarea traficului pe arterele aglomerate, altele decât cele don zona centrala a municipiului; Îmbunatatirea vitezei comerciale medii a transportului public de calatori; Creşterea capacitatii de transport de persoane a serviciului public de transport în comun; Creşterea eficientei sistemului de semaforizare; Fluidizarea traficului de tranzit prin municipiul Bacău, spre nordul Moldovei; Construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane; ASISTEN Ă SOCIALA Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare, contorizare apă, grupuri sanitare, racordare apă caldă, Creşterea calită ii serviciilor de asisten ă sociala cu caracter primar sau specializat oferite popula iei Municipiului; Diversificarea serviciilor de asisten ă sociala oferite persoanelor aflate în diferite tipuri şi grade de dificultate din Municipiul Bacău;
Pag. 140 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. Investi ii necesare: „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” - din strada Henri Coandă, nr. 9. „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov, nr. 9 E, în cadrul unui Punctului termic nr. 154.

ECHIPAREA EDILITARĂ Necesitatea modernizării sistemului de alimentare cu apa; Necesitatea alimentarii cu apa a 15% din străzile existente; Modernizarea sistemului de canalizare; Îmbunatatirea stării colectoarelor şi racordurilor de pe: Str. Constantei- par ial, str. Narciselor, str. Lalelelor, Al. Ghioceilor, Al. Parcului, Str. Castanilor, Str. Panselelor. Necesitatea alimentarii cu energie termică a municipiului Bacău, apă caldă şi căldură în propor ie de 13% din suprafa a Municipiului. Modernizarea re elei termice primare Acoperirea municipiului Bacău cu re ele electrice în propor ie de 1%. Extinderea infrastructurii de alimentare cu gaze naturale în Municipiul Bacău. Dezvoltarea re elei de iluminat public Gestionarea deşeurilor în conformitate cu normele europene şi na ionale Lipsa recipientelor pentru precolectare selectivă în 4 cartiere ale municipiului Bacău. Reducerea poluării atmosferice datorata activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare a următoarelor unitati: SC Amurco SRL, SC CET SA , SC Agricola Interna ional Bacău. Reducerea poluării solului Acoperirea numărului de cereri pentru locuri în gradinite. Creşterea gradului de acoperire cu servicii medicale a necesita ilor popula iei; Dezvoltarea sectorului serviciilor de interven ie de urgenta; Modernizarea infrastructurii de producere a medicamentelor şi preparatelor farmaceutice la nivelul Municipiului; Creşterea numărului spatiilor de locuit din Municipiul Bacău. Consolidarea structurii de rezistenta a blocurilor ce prezintă risc seismic reabilitarea energetica, pentru reducerea consumului de energie termica a locuin elor din Municipiul Bacău. Este necesara o reducere a numărului de infrac iuni uşoare. Scăderea solicitariilor privind situa iile de urgenta. Este necesara o creştere a raportului suprafa a amenajata pentru locuri de joaca / număr copii în Municipiul Bacău la aproximativ 1mp/copil. Construire şi darea în folosin ă a Spitalului Municipal Construirea unor săli de sport moderne Reamenjarea Insulei de Agrement.
Pag. 141 din 221

Miercurea Ciuc. În lungime de aproximativ 1050 m. Traficului intens precum şi faptul ca accesul la pasaj este obstruc ionat de trecerea de la 4 benzi la 2 conduce la creşterea timpului de traversare fapt ce provoacă aglomerări precum şi sta ionări ale autovehiculelor pe pasaj. Calea Moineşti este amplasată între bornele kilometrice Km 1+345 şi Km 3+040 fiind alcătuită din trei păr i distincte după cum urmează: Pasajul suprateran Mărgineni în lungime de aproximativ 624 m Calea Moineşti propriu zisă. cabluri electrice. situată pe DN 2G şi face legătura cu oraşele Moineşti.2 m Număr deschideri .2003. Un alt aspect important ce trebuie avut vedere îl constituie lipsa pistelor pentru biciclişti pe pasaj. de la două benzi la patru benzi între pasajul Mărgineni şi podul Trebeş. gaz. Calea Moineşti propriu zisă Datorită traficului rutier relativ mare.asfalt 2. Sfântu Gheorghe.340 m Rampa 2 . Din acest motiv este necesară o bandă în direc ia de mers spre oraş cu verde intermitent spre dreapta pentru a degreva pasajul de sta ionarea traficului greu cu destina ia Vama. Elemente de identificare: Rampa 1 .15 Infrastructura . Acest pod a fost construit în anul 1975 şi se afla în administrarea Primăriei Municipiului Bacău. atât din cauze naturale. aceasta a fost proiectată cu o lă ime de 12 m. Elemente de identificare: Pag.U. 1. Calea Moineşti propriu zisă şi Podul Trebeş deservesc zona industrială din partea de vest a municipiului precum şi locuitorii caselor situate pe partea stângă a acesteia. canalizare. Târgu Secuiesc.I. cât şi din cauza faptului ca pe acest pod a fost montată toată re eaua tehnico . care se desfăşoară pe Calea Moineşti. Pasajul suprateran Mărgineni Pasajul a fost proiectat şi construit cu o singură bandă de circula ie pe sens acest fapt fiind un mare dezavantaj pentru traficul din zilele noastre. Târgu Ocna. executate între anii 2002 .edilitară din zonă: apă. Slănic Moldova.metalic Trotuare – 2 x 2.624 m Lă imea păr ii carosabile . 142 din 221 .191 m Podul propriu zis . Braşov.culee beton armat cu grinzi din beton precomprimat Îmbrăcăminte . Podul Trebeş Podul de peste pârâul Trebeş se află într-o stare avansată de degradare. BACAU Intergroup engineering Este necesară modernizarea pentru Calea Moineşti care este o arteră de circula ie importantă a municipiului Bacău. Comăneşti.D. Pe sectorul de drum cuprins între Km 1+345 şi Km 1+969 se află pasajul suprateran Mărgineni. Traficul rutier după anul 1989 a ajuns la valori impresionante ceea ce a dus la necesitatea unor lucrări de supralărgire a Caii Moineşti.8 m Parapet . Podul Trebeş în lungime de aproximativ 21 m. Astfel por iunea de drum cuprinsă între pasajul Mărgineni şi podul Trebeş necesită introducerea pistelor pentru biciclişti precum şi reabilitarea trotuarelor aferente. Cele trei păr i distincte respectiv pasajul suprateran Mărgineni.93 m Lungimea păr ii carosabile . Pe sectorul de drum cuprins între km 3+019 şi km 3+040 se află podul peste pârâul Trebeş. telefonie. 3.P. Oneşti. cu 2 benzi de circula ie pe sens. Un alt aspect ce face necesară refacerea pasajului pentru 4 benzi de circula ie îl constituie faptul că în zonă se afla Vama jude ului Bacău fapt ce conduce la o aglomerare a traficului greu.

amenajări alveole pentru sta ii de autobuz . câte două pe sens. municipiul Bacău.Vântului . două benzi pentru asigurarea circula iei bicicliştilor şi trotuare aferente. parcări. 143 din 221 . care în timp s-a degradat şi a fost . trotuare şi locuri de joaca amenajări alveole pentru sta ii de autobuz repara ii străzi înlocuire re ea alimentare cu apa. pentru reabilitare iluminat public cu montare stâlpi Reabilitare carosabil. Din studiul efectuat se constata necesitatea executării următoarelor lucrări : repara ii şi amenajări alei şi accese.Milcov . necesitând dese lucrări de interven ie şi între inere. cu scopul de a deveni un oraş european. parcări. municipiul Bacău Strada Milcov se afla în cartierul Cornişa Bistri ei.P. Partea carosabila şi trotuarele sunt din beton. Infrastructura urbana zona Miori ei . Infrastructura urbana în zona l.Vadul Bistri ei. înlocuire re ea alimentare cu apa.D.365 m şi lă imea de 14 m.21 m Lă imea păr ii carosabile .beton Trotuare – 2 x 1 m Număr deschideri – 1 buc. betonul este exfoliat şi armăturile sunt în stare avansată de coroziune în zonele gurilor de scurgere şi zona dalelor de la trotuar 3. Strada Milcov are lungimea = 2. S-a constatat necesitatea executării următoarelor lucrări: repara ii şi amenajări alei şi accese. V80). cu scopul de a deveni un oraş european. în municipiul Bacău pentru dezvoltarea municipiului Bacău. executare racorduri canalizare şi cămin de vizitare str. are trotuare pe ambele păr i.9. L. trotuare. BACAU Intergroup engineering Lungimea păr ii carosabile . Milcov.U.I. cât şi asigurarea circula iei pe patru benzi. cu lă imea de 2 ÷ 3 m.culee beton armat Îmbrăcăminte .2 m Parapet .asfalt Evaluarea vizuala a stării tehnice a lucrării a scos în eviden ă următoarele degradări şi deficien e: 1 . interconectat la marile centre urbane din Europa.intersec ia cu strada Letea reprezintă un nod logistic şi industrial regional.cosmetizat" prin turnarea unui covor asfaltic sub ire (doar pe partea carosabila). trotuare. La calea de rulare: Crăpături ale îmbrăcămin ii căii în zona rosturilor Degradarea locală a parape ilor În cadrul lucrărilor de înlocuire sau consolidare a structurii de rezisten ă este necesară ridicarea clasei de încărcare a podului clasa E (A30. Infrastructura . interconectat la marile centre urbane din Europa.. durata de serviciu fiind destul de mare. constând în transformarea acestuia intr-un nod logistic şi industrial regional. executare racorduri canalizare şi cămin de vizitare strada MILCOV. Pag. Caragiale . La suprastructura: Din cauza infiltra iei de apă prin rosturi.9 Mai . Re eaua de alimentare cu apa este uzata. La infrastructura: Deteriorări ale rosturilor la partea carosabilă Depuneri de pământ pe banchete La culeea Bacău sfert de con deteriorat Coroziune avansată a aparatelor de reazem metalice 2 .

în epătoare infec ioase) cu o componentă mecanică Instala ii de incinerare a deşeurilor Instala ii de verificare a PET-urilor Instala ii de brichetare sau procesare a rumeguşului pentru verificarea deşeurilor de acest tip. Alte Proiecte ale administra iei locale Bacău Se încurajează.2 m şi 8 m. municipiul Bacău. la standarde de administra ie publică europeană construirea Spitalului Municipal construirea unor săli de sport moderne reamenjarea Insulei de Agrement Investi ii începute şi nefinalizate în Municipiul Bacău Construire Pod Bistri a Cămin de bătrâni Locuin e sociale pe strada Tipografilor 12 Locuin e Sociale pe strada Teiului 13 Modernizare Bazin Înot Extindere Sediu Primărie Modernizare imobil Str. pe o por iune de 360 m. BACAU Intergroup engineering repara ii străzi.P. În zona de mai sus ce urmează a fi amenajata ca parcări şi locuri de joaca. Strada Vântului se afla în cartierul Cornişa Bistri ei. prin func ionalizarea zonei industriale şi de servicii a oraşului. 144 din 221 .9 Mai . pentru reabilitare iluminat public 80 buc.Vântului . este intr-o stare avansata de degradare. Mai exista o por iune betonata. Firme de consultan ă în probleme de protec ia mediului Reabilitări de zone poluate Sursa ADL Bacău Pag. dar nu exista iluminat public.Vadul Bistri ei sunt necesari stâlpi de iluminat (montaj+echipament) — 80 buc. construire Str. acesta fiind necesar pentru a se asigura iluminatul zonelor. care va fi reabilitata după executarea racordului de canalizare şi branşamentului de apa. iar partea carosabila din balast. Vântului. Pentru Incintele din zona Miori ei .D.I. Strada Vântului are lungimea = 430 m şi latimea . degradata. Henri Coandă 2 (Serviciul Eviden a Popula iei şi Paşapoarte) Modernizare re ea stradală inclusiv re ea stradală locuin e ANL (Gherăieşti) Locuin e pentru tineri pe strada Depoului Amenajare Pia a de Gross Înlocuire conductă alimentare cu apa şi branşamente la 20 de străzi Proiecte pentru îmbunătă irea condi iilor de mediu Sta ii pilot de compactare a deşeurilor biodegradabile Sterilizatoare pentru deşeuri medicale (tăietoare. de 120 m. construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane parteneriat pentru construirea de supermarketuri şi hipermarketuri modernizarea Pie ei Centrale a municipiului Bacău dezvoltarea serviciului Centrul de Informare Cetă eni. montare stâlpi . Aceasta strada nu are utilitati (apa şi canalizare).U.variabila: intre 5. în conformitate cu Planul Urbanistic General al municipiului Bacău. accesul făcându-se din strada Vadul Bistri ei. Se doreşte modernizarea acestei străzi (asfaltare) şi utilitati aferente (apa şi canalizare). realizarea de investi ii care pot duce la crearea de locuri de muncă în domeniul productiv.

re ele de utilită i publice) Starea infrastructurii urbane secundare (străzi din cartiere. • Lipsa ini iativelor de cooperare public – privat. • Amplasarea centrală la nivelul teritoriului na ional. Pag. • Echiparea cu re ea de fibră optică. E574. Circula ie • Acces direct la magistralele de căi ferate şi rutiere. • Municipiul Bacău este oraş de rang I. sub raport numeric. îngreunează traficul în zonă. • Aeroportul interna ional Bacău care asigură curse aeriene către Germania. în special în centrul municipiului. Economia • Existen a unor centre de formare private. • Urbanizarea necontrolata . trotuare. • Lipsa locurilor de parcare. • Export bazat în special pe produse cu valoare adăugate scăzută şi medie. lipsa de fluenta a traficului în interval de vârf. dintre care se evidentiaza urmatoarele: Starea infrastructurii urbane primare (străzi principale. existen a drumurilor europene E85. • Trama stradala necorespunzătoare dezvoltării traficului auto. Circula ia • Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate.U. Italia. cu luarea în considerare atât a aspectelor problematice amintite mai sus. cu valori foarte scăzute.1 Analiza SWOT La nivelul Municipiului Bacău exista o serie de probleme ce necesita a fi abordate. • Declin demografic. în continuare. iluminat public etc. • Proiect ISPA pentru sistem integrat de gestionare a deşeurilor Puncte slabe Popula ia • Îmbătrânirea accelerată a popula iei aşa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă şi din vârsta medie a popula iei municipiului Bacău.) Starea spa iilor publice şi a patrimoniului cultural (pie e. locuri de parcare. Echiparea edilitara • Infrastructura de telecomunica ii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire: cea mai mare cifră de afaceri realizată în domeniul poştei şi telecomunica iilor din zonă. • Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud. • Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv. • Ponderea ridicată a investi iilor private în totalul investi iilor la nivel de municipiu. • Existen a unui sistem de iluminat reabilitat în unele zone.4.P. parcuri urbane. pol de dezvoltare regională. în unele zone.I. 145 din 221 . • Decalaje tehnologice şi de competitivitate fa ă de media na ională şi UE. cu un puternic poten ial polarizator. BACAU Intergroup engineering 1. Fondul construit • Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare. • Sector comercial bine dezvoltat. Austria. • Evolu ie pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale economiei. • Sold migratoriu negativ. • Scăderea ponderii industriei în economia locala.factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric. Fondul construit • Creşterea numărului de construc ii din municipiu. • Prezentarea ambuteiajelor. care furnizează cursuri de formare în profesie. • Existen a drumului european E85 ce străbate municipiul Bacău.D. E577 ce străbate municipiul Bacău. • Inexistenta unor benzi de trafic dedicate transportului în comun de persoane care sa permită o viteza comerciala de trafic mare. cat şi a punctelor tari existente la nivelul Municipiului Bacău: Puncte tari Popula ia • Creşterea numărului de copii preşcolari. un număr de clădiri de valoare) Starea spa iilor verzi Situa ie economică deficitară (în special industria textilă şi alimentară care sunt în declin) Prezentam. • Deserveşte întreaga popula ie. pentru care agen ia locală de ocupare nu este autorizată. ce determină şi deficit în bilan ul real al popula iei. performant şi adaptabil. analiza SWOT. Economia • Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei de sex feminin.

• Sume modeste alocate cercetării . de cazare şi alimenta ie publică. . • Transportul în comun este slab dimensionat Echiparea edilitară • Dezvoltare neechilibrată a alimentarii cu apa (sub-dimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) • Sistemul de iluminat public este deteriorat şi vechi în anumite zone. nefunc ională şi subdimensionată. accesibilită ii reduse. • Re eaua de canalizare colmatată.I. • Nivel scăzut de orientare a cercetării către cerere. Protec ia mediului • Implementarea proiectului ISPA privind managementul deşeurilor. • Insuficienta zonelor de agrement şi sport. • Existen a centrelor culturale. a capacită ii portante a drumurilor. • Depăşirea traficului pe tronsoane. Asisten ă socială • Existen a ONG-urilor cu activitate în domeniul asisten ei şi protec iei sociale. Turism • Insuficienta oferta de agrement. • Capacitate scăzută de a asigura servicii sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate. Biserică) în dezvoltarea de programe sociale. Agrement. inovarea tehnologică. • Dotările pentru agrement necesita îmbunătă iri. Agrement. dezvoltare şi inovare în cadrul Universită ilor din Bacău. • Capacitate redusă de absorb ie – implementare a rezultatelor cercetării şi nivel scăzut al inovării în întreprinderi. Spatii verzi. • Specializările oferite de sistemul de învă ământ nu răspund cerin elor de pe pia a muncii.000 – 10. cercetare • Nu există programe coerente care să vizeze îmbunătă irea stării disciplinare din şcoli.000 studen i • Reabilitarea. Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc.) Turism • Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este asigurată de IMM-uri şi Microîntreprinderi. • Existen a învă ământului privat pentru toate nivelurile. discontinue şi pu in diversificate. modernizarea şi dotarea institu iilor de învă ământ din fonduri proprii şi comunitare. • Existen a re elei de monitorizare a calită ii aerului • Proiect ISPA pentru îmbunătă irea sistemului de canalizare – epurare. informatizarea şi promovarea societă ii informa ionale cu aproximativ 8. Pag.U. inclusiv extindere Sta ie de epurare. inventica. cultură • Municipiul Bacău este centru universitar care are ca preocupare de bază cercetarea ştiin ifică. BACAU Intergroup engineering • Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor. • Patrimoniu natural şi cultural valoros. • Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt insuficiente. teatre. monumente istorice. • Starea tehnică a căilor ferate degradată în unele zone conduce la viteze de deplasare mici. cultură. Spatii verzi. • Posibilită i slabe de valorificare a patrimoniului natural şi cultural datorită lipsei de informare şi educare a poten ialilor agen i locali. Sport • Insuficien a spa iilor verzi în conformitate cu legisla ia în vigoare. biserici.dezvoltării. • Indicele de îmbătrânire demografică este mai bun decât al municipiilor din Moldova • Colaborare public – privat (ONG. Protec ia mediului • Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în prezent (în 2010 se propune finalizarea Depozitului de deşeuri conform legisla iei europene).D. • Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă. lipsei de infrastructurii materialo – tehnice. Asisten ă socială • Îmbătrânirea popula iei şi creşterea cererii de servicii sociale. 146 din 221 • Proiect ISPA reabilitare conducte şi instala ii alimentare cu apă şi canalizare. Sport • Existen a zonelor verzi amenajate care îmbunătă esc microclimatul (Parcul Cancicov. Învă ământ. • Existen a unei infrastructuri de cercetare. Învă ământ. • Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansata de degradare şi monumente a căror zona de protec ie nu este respectata.P.

• Lipsa unui depozit industrial conform. • Migra ia unor sectoare industriale către loca ii cu costuri de for ă de muncă reduse. • Costuri în continuă creştere la materiile prime din import şi energie. • Interesul în creştere al investitorilor priva i. • Deschiderea şi activarea cooperării intersectoriale public – privat – academic în vederea asigurării condi iilor pentru dezvoltare economică. 147 din 221 Oportunită i Popula iei • Pol de dezvoltare urbana.D. • Poten ial de atragere de investi ii în zona municipiului Bacău datorat prezen ei aeroportului şi parcului industrial. • Creşterea şomajului în rândul absolven ilor de nivel mediu. Economie • Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a popula iei din zonă. • Existen a unei infrastructuri de produc ie ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor. . Echiparea edilitara • Instabilitate legislativă şi monetară. • Constituirea de parteneriate public-privat. • Pia a internă cu un mare poten ial de absorb ie. lipsa serviciilor şi a infrastructurii aferente pot împiedica dezvoltarea durabilă a turismului cultural. • Absen a operatorilor economici din domeniul reciclării deşeurilor. pe baza oportunită ilor şi tendin elor pie ei. RAGC Bacău. SC CET SA Bacău.U. • Diminuarea şomajului în rândul popula iei calificate. • Orientarea preferin elor popula iei spre sistemele descentralizate de încălzire. • Consolidarea rolului la nivelul regiunii de Nord-Est Economie • Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construc iei parcurilor industriale. SC Amurco SRL. • Concuren a aeroporturilor Suceava şi Iaşi poate conduce la pierderea statutului de aeroport regional. • Clarificarea profilului competitiv al municipiului. • Migrarea for ei de muncă în străinătate sau în alte localită i. în special cele din domeniul energiei.] Riscuri /amenin ări Popula ie • Reducerea popula iei datorită migra iei. • Creşterea poluării datorată proceselor industriale. BACAU Intergroup engineering • Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice. • Număr mic de operatori care de in sisteme de monitorizare şi control pentru emisiile poluant. • Noi surse de investi ii sus inute din Fonduri structurale. Turism • Stagnarea sau reducerea numărului de turişti datorita infrastructurii rutiere deficitare. parcul de utilaje şi echipamente pentru asigurarea salubrizării depăşit tehnologic. • Stimularea înfiin ării de IMM-uri cu activită i industriale diverse. • Lipsa comunicării inter-sectoriale şi a coordonării pentru managementul resurselor naturale şi ale mediului. care au ca emisar râul Bistri a. • Insuficienta educare şi informare a popula iei în domeniul protejării mediului. SC Agricola Interna ional Bacău. • Recesiune economică interna ională. • Prezen a surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA.I. pentru dezvoltarea infrastructurii. • Competi ia cu jude ele învecinate în atragerea interesului investitorilor şi turiştilor. Pag. Circula ie • Creşterea explozivă a autovehiculelor. existenta parcului industrial HIT PARK. energetice şi alimentare: SC Amurco SRL.P. • Monumentele culturale şi istorice insuficient promovate şi între inute. • Construirea Centrului expozi ional şi de Afaceri din Bacău. • Crearea zonei metropolitane.

U. • Simplificarea procedurilor de ob inere a avizelor. • Programul de reabilitare termică a locuin elor. Circula ie • Posibilitatea ca prin modernizarea şi reabilitarea drumurilor (podurilor). • Posibilitate de accesare fonduri UE prin Programul Opera ional Regional.E.D. cu sus inere din Fondul Social European. • Lipsa angajamentului principalilor factori interesa i din municipiu. • Afectarea sănătă ii popula iei datorită poluării apelor subterane. • Condi ii economice şi creşterea masei de proteja i şi asisten i sociali face municipiul vulnerabil. Turism • Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor străini prin îmbunătă irea imaginii municipiului. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. • Realizarea Eurogării Bacau-important nod de cale ferata cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori şi marfa. • Accesarea fondurilor comunitare privind amenajarea unor parcuri. • Propunerea de proiecte de reabilitare drumuri din fonduri nerambursabile. 148 din 221 . POR şi POS Transport. în legisla ia na ionala. • Transpunerea şi implementarea directivelor U.P. BACAU Intergroup engineering • Risc de congestionare a traficului în zona de intrare în Municipiu pe drumul european E 85 Asisten ă socială • Lipsa co-finan ării pentru diferite proiecte sociale finan ate prin Fonduri ale Uniunii Europene. conform cererii pie ei muncii. Învă ământ. crearea unor structuri care să îmbunătă ească indicii de mediu. de implicare activă în Parteneriatele Strategice cu Primăria Bacău. Pag. cultura • Neîntre inerea patrimoniului natural şi cultural poate duce la distrugerea valorilor existente. • Participarea la Programe europene de cercetare şi implementare a Spa iului European de Cercetare. Administra ie publică • Accesarea fondurilor europene pentru programe de dezvoltare a resurselor umane. • Dificultă i în integrarea serviciilor sociale cu cele medicale şi de alta natura. • Realizarea unor PUZ –uri în zone de interes. • Orientarea generala către un transport public de persoane nepoluant sau cat mai pu in poluant. autoriza iilor şi licen elor de func ionare. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Protec ia mediului • Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică şi a zonelor reziden iale o exercită asupra factorilor de mediu. Asisten ă socială • Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existentă prin modernizări şi reabilitări să servească ca spa ii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate. • Derularea de contracte de cercetare împreună cu sectorul privat. Echiparea edilitara • Existen a fondurilor structurale şi de coeziune. Axa Prioritară 3. acestea să sus ină mediul de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerarii turistice regionale. • Convergen a concep iei factorilor de decizie din administra ia publică locală privind dezvoltarea infrastructurii.I.

• Existen a unor programe cu finan are europeană orientate spre creşterea eficien ei energetice ( POS CCE.I. Agrement. • Apelarea la fonduri din surse europene pentru protejarea şi restaurarea patrimoniului cultural. Sterian”. pentru furnizarea de servicii sociomedicale integrate. Axa prioritară 4 – creşterea eficien ei energetice. • Program Na ional de Îmbunătă ire a Calită ii Mediului finan at de Administra ia Fondului pentru mediu. G. amenajarea cu gazon şi puie i a rampei „Nicolae Bălcescu” • Adaptarea programelor de învă ământ la cerin ele economiei de pia ă.ONG-uri – Organiza ii de Tineret. • Realizarea unor politici de marketing turistic. • Implicarea mai substan ială a cultelor în conturarea profilului local. scuaruri între blocuri. BACAU Intergroup engineering • Realizarea de investi ii cu scopul generării de surse alternative de energie. Pag. „Arh. „George Bacovia”. prin promovarea surselor regenerabile de energie) • Creşterea colaborării autorită ilor locale în formarea parteneriatelor în domeniul protec iei mediului. • Implementarea şi derularea unor programe de ajutorare a copiilor care provin din familii defavorizate. • Parteneriate între Administra ia publică locală . • Poten ial turistic nefolosit oferă multe oportunită i de dezvoltare pe termen lung. Alecsandri”. Protec ia mediului • Folosirea fondurilor europene de coeziune (POS Mediu).P. cultura • Atragerea de fonduri pentru continuarea investi iilor din şcoli. • For ă de muncă disponibilă.U. a terenului din jurul noului Spital Municipal. 149 din 221 . • Reabilitarea monumentelor: Casele Memoriale „V. • Reducerea nivelului de zgomot şi de emisii poluante prin ecologizarea şi modernizarea serviciului public de transport persoane. • Creşterea suprafe ei de spa ii verzi în zona blocurilor ANL. Asisten ă socială • Dezvoltarea unei strategii comune la nivel teritorial. posibil de angrenat în activită i legate de valorificarea şi protec ia patrimoniului natural şi cultural.D. Învă ământ. Turism • Atragerea de fonduri nerambursabile pentru promovarea municipiului. sport • Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement.

la vest de aliniamentul caii ferate. Zona comerciala cuprinde vechiul nucleu al oraşului. Se construiesc zonele industriale şi în paralel noi zone reziden iale. completându-se reciproc. în zona administrativa sau în apropierea ei. de învă ământ. aşa numitele cartiere dormitor dotate cu mici unitati comerciale. George Bacovia 7. 9 Mai. din care: 859. B-dul Unirii şi B-dul Nicolae Pag.P. Zona transporturilor cuprinde doua areale: unul. un mediu înconjurător de o bună calitate. aici sunt localizate institu iile cele mai importante: Primăria.4.U. străzile Precista. Casa de Cultură. datorita construc iei caii ferate (1872) şi a Podului de Fier. Cornişa 9. la 1737 ha – în anul 2000. În sectoarele Palosanu şi Lecca datorita condi iilor naturale erau cartiere insalubre. construindu-se cartierul CFR. acesta este centrul financiar-bancar al municipiului Bacău. Zona industriala se prezintă sub forma unei centuri în jurul oraşului propriu-zis. peste Bistri a. 24 ha – zona de locuit . Gării.49. Ulterior. În perioada interbelica. Cu excep ia zonei centrale. Oficiul Jude ean de Posta şi Telecomunica ii. restul aşezării avea un puternic aspect rural. şi centrele de afaceri. Şerbăneşti 5. completat fiind de alte grupări amplasate în zonele reziden iale. cu doua nuclee de concentrare. o comunitate urbană multietnică. coridorul natural al râului Bistri a în mijlocul unei zone cu o bogată tradi ie agricolă. 65. ea modificându-se în timp. Lecca. Tache Bacău se bucură de un important poten ial de dezvoltare care are la bază: pozi ia sa geografică – aproape de grani a cu Republica Moldova şi Ucraina. 52%. Miori ei 4. Începând cu anul 1948. în concordan ă cu cerin ele popula iei şi cu exigentele noilor reglementari administrative. Centru 2. Busuioc. cu case din lemn şi pământ. toate. În partea de vest se concentrează transporturile feroviare iar în sudul oraşului cele aeriene. Biblioteca Jude eană. În prima jumătate a secolului al XIX-lea oraşul s-a extins mult spre nord şi spre sud-est. Buna Vestire. municipiul intra intr-o noua perioada de transformări urbanistice. Unitatile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente. În anii post-revolu ionari. Republicii 11. multiculturală. 01%. În paralel. Prefectura. locuite de muncitori şi ărani. în zona centrala. 535. sanitare. Bulevardul şi Calea Bacău – Ocna. Justi iei.2 Analiza pe cartiere Cartiere Bacău 1. bine liniate dar nepavate: Calea BacauRoman. zona care se întrepătrunde cu cea reziden ială şi comercială. Datorita creşterii demografice dar şi economice. Izvoare 10. centrele de produc ie la periferii. 68 ha – zona industriala -31. în est. suprafa a oraşului a crescut de 1645 ha – în anul 1975. unele terenuri câştigate prin reforma agrara se amenajează ca spa ii verzi – Parcul Cancicov.I. şi o grupare liniara în lungul Bistri ei. zona administrativă s-a extins spre est. Începând din anul 1922 se extind cartierele de locuin e prin parcelari. tendin a de extindere a fost pe direc ie est-vest. dar mai ales pe verticala. Se mai păstrează o specializare stricta doar în arealul Pie ei Centrale (cel dintâi nucleu comercial al oraşului). sunt incluse în intravilan comunele Serbanesti. Gherăieşti 3. Astfel. oraşul Bacău este declarat municipiu la 7 decembrie 1929. spre str. CFR 8. în vestul municipiului şi altul. BACAU Intergroup engineering 1. 150 din 221 . prin construc ia unor unită i bancare.D. Armeneasca. Prin urmare. 54 ha – spatii verzi şi de agrement -19. S-a înregistrat o dezvoltare atât pe orizontala. Structura func ionala a oraşului este mult mai complexa.47%. s-a conturat zona administrativa sau centrul civic. Bistri a Lac 6. corespunzând platformelor din nord-vest şi din sud. Primăverii. Erau 12 străzi mari. Jude eana a Liceului. Gheraiesti şi Izvoarele de Sus.

rezidential-învă ământ-sanatate. a institu iilor publice (metri pătra i). dezvoltării economice. În concluzie. creşterea eficientei activitatilor economice. Serbanesti. se va face în condi ii de siguran ă şi confort. Impozitele fiecărui cartier depind de valoarea de pia ă a terenului şi reprezintă un indicator clar al nivelului de bunăstare a popula iei care trăieşte în cartier. Tache. corelarea dezvoltării re elei de drumuri publice cu priorită ile dezvoltării economice a României. precum şi aspectele sociale. În general se întrepătrund cu cele comerciale.I. Dezvoltarea care se concentrează pe utilizare mixtă. Zonele reziden iale ocupa aproximativ 80% din intravilan. Utilizarea mixtă. Pag. de preferat în apropiere de zona de tranzit. lungime. Izvoare.D. Singurele cartiere reziden iale propriu-zise sunt cele de la periferii: Gheraiesti. şi. are loc mai bine atunci când este rezultatul unui plan atent care pune accent pe conexiunile şi legăturile dintre utilizări. totuşi.P. Obiectivul strategiei de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere îl reprezintă îmbunatatirea accesibilită ii regiunilor şi mobilită ii popula iei. Aşadar. economisirea de energie şi timp. cooperarea interregionala şi va contribui semnificativ la creşterea competitivită i întreprinderilor/firmelor şi a mobilitatii for ei de munca. Strategia de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere vizează trei componente: satisfacerea deplină a utilizatorului. îmbrăcămin i moderne). în evolu ia teritoriala a municipiului s-a înregistrat un maxim în secolul al XIX-lea urmat de un relativ dinamism. în vederea stimulării dezvoltării economice durabile. şi creşterea valorii zonei reziden iale.U. BACAU Intergroup engineering Bălcescu. Aceasta a fost o creştere datorita dezvoltării aşezării în lungul axelor de circula ie. În prezent există provocări majore. Oraşul trebuie să solu ioneze aspecte legate de calitatea mediului construit şi de spa iul urban. această analiză urmăreşte să identifice zona cea mai potrivită pentru o interven ie integrată şi eficientă care poate contribui la dezvoltarea socială şi economică generală a oraşului. creând condi ii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investi iilor productive. CFR. Dezvoltarea re elelor de transport va facilita. Aceasta oferă reziden ilor nu doar un simt al comunită ii. Miori ei. promovării revitalizării. ar trebui să fie prioritizate zonele cu pondere mai scăzută a utilizării comerciale şi a serviciilor. îmbunatatirea accesului pe pie ele regionale. prezintă o zonare func ionala mixta (comercial-reziden iala). interconectarea şi interoperabilitatea re elei de drumuri din România cu re eaua de drumuri din UE. declin al sectorului industrial. precum şi o infrastructură educa ională cu nevoi de îmbunătă ire. cum ar fi: o scădere semnificativă a popula iei şi o îmbătrânire a acesteia. conservării resurselor naturale şi spa iului verde. însă o creştere a numărului de preşcolari. Aşadar. la o dezvoltare mai rapida a României pe ansamblu. bunurilor şi serviciilor. prin urmare. Nord. Investi iile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea popula iei şi a bunurilor. este privită ca un instrument cheie de “creştere inteligentă” în vederea reducerii autodependentei. 151 din 221 . asigurându-se protec ia mediului. Între zonele mono-fuctionale şi cele reziden iale propriu-zise exista zone mixte:comercialrezidentiale (clădiri Bi-func ionale). reducerea costurilor de transport de mărfuri şi calatori. de asemenea. de asemenea aceasta joacă un rol important în atingerea obiectivelor stabilite în Strategia Oraşului prin implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Bacău. Se prevede ca municipiul Bacău să devină un pol regional de atrac ie economică cu o bună calitate a vie ii şi a spa iului urban unde popula ia să se bucure de rela ii privilegiate cu natura. ci şi oportunită i pentru a socializa cu vecinii lor în compara ie cu stilul de viată suburban izolat care este predominant la momentul actual. vechi zone mestesugaresti. dar şi a fiecărei regiuni în parte. dezvoltarea re elei de drumuri publice din România şi îmbunătă irea indicilor calitativi (densitate.

260 Lungime străzi modernizate (m) 1.440 9.430 4.099 7.099 18. Investi iile în conducte de alimentare cu apă şi canalizare de asemenea au fost realizate majoritatea în cartierul Şerbăneşti.I. BACAU Intergroup engineering Situa ia infrastructurii urbane din cele 11 cartiere este următoarea: Nr.805 21.241 564 2.170 15.440 37. crt. cel mai mic cartier fiind cartierul Cornişa.158 16.D.115 1.036 Nr.678 8.469 8.050 197.150 28.712 380.531 17.065 5.400 16.345 3.479 200 8.650 860 120 8.140 0 3. Pag.353 45.540 7.633 58.176 2.800 3.885 31. În cartierul Tache lungimea străzilor modernizate este aproximativ jumătate din lungimea totală şi o lungime apropiată de lungimea străzilor reabilitate în cartierul cel mai mare – Şerbăneşti. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Cartier CARTIER BISTRITA LAC CARTIER CENTRU CARTIER CFR CARTIER CORNISA CARTIER GEORGE BACOVIA CARTIER GHERAIESTI CARTIER IZVOARE CARTIER MIORITEI CARTIER REPUBLICII CARTIER SERBANESTI CARTIER TACHE TOTAL Lungime străzi (m) 12. străzi (buc.630 2.555 Conducte canalizare înlocuite/extinse (m) 1.216 36.) 25 57 40 8 20 28 19 34 15 58 18 322 Suprafa ă trotuar (mp) 32.U.822 32.P.595 27.362 19.201 5.510 Cel mai mare cartier.668 21.556 3.266 27. ca lungime de străzi este cartierul Şerbăneşti.502 15. 152 din 221 .230 91.750 14.352 6.585 50.681 Conducte apa înlocuite/extinse (m) 3.506 19.386 8.

U.D.P.I. 153 din 221 . BACAU Intergroup engineering Harta 8: Harta cartierelor municipiului Bacău Harta 9: Harta pondere străzi modernizate pe cartiere Pag.

ro/imagini/orase/1963-harta_orasului_bacau_2 Pag. BACAU Intergroup engineering Sursa :http://cartiere.U.P.I. 154 din 221 .D.

cafenele etc. clădiri care apar in unor întreprinzători. 155 din 221 . Teatrul de Vara. Pag. Filarmonica "Mihail Jora". biserica catolica ). Muzeul "Iulian Antonescu". Alecsandri. biserici de toate religiile (biserica romana catolica. Procuratura. Prefectura. Camera de comer . restaurante. Bănci şi alte institu ii administrative de importan ă locală şi jude eană. BACAU Intergroup engineering Harta 10: Harta cartierului Centru Cartierul Centru include Pia a Revolu iei. bănci precum şi numeroase magazine. Casa de cultura V.P. zone de distrac ii.U. Consiliul Jude ean. Politie Administra ia Finan elor Publice. biserica ortodoxa.I. Perimetrul acestei zone include majoritatea clădirilor reprezentative (Primărie. fiind localizate în acest ax principal. Teatrul George Bacovia. Primăria Municipiului Bacău. Direc ia Telecomunica ii).D.

BACAU Intergroup engineering Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.I. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. Pag.D.P.U. 156 din 221 .

U. De acolo se vede Bistri a. precum şi zona prin care se face legătura cu zona Canalul de fuga UHE Bacău şi cu strada Speran ei. Locul pe care se doreşte a fi construit cartierul este situat lângă canalul de fuga.I. În cartierul Gheraiesti din Bacău. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. tot oraşul Bacău şi împrejurimile. BACAU Intergroup engineering Harta 11: Harta cartierului Gheraiesti Cartierul Gheraiesti ocupă zona de nord-vest.P. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. inclusiv cartierele Lunca şi Cartier Ştefan cel Mare. lângă râul Bistri a mai exact lângă Lacul de Acumulare. Pag.D. 157 din 221 . Siretul. lângă Petrom. se va construi un mare cartier de blocuri de 10 etaje.

BACAU Intergroup engineering Harta 12: Harta cartierului Miori ei Cartierul de locuin e Miori a.P. cartierul este la circa 1. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. este situat în zona de nord-vest a oraşului Bacău Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.I.D.5 km de centrul oraşului Bacău. Harta 13: Harta cartierului Serbanesti În cartierul Serbanesti se construiesc Vile Tip Duplex.U. Aceste Vile Duplex din Cartierul Serbanesti au următoarele utilitati: sunt racordate la re eaua de gaz metan curent electric apă potabilă Pag. 158 din 221 .

fier de buna calitate şi cimentul) Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.U. Pag. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.P.I.D. 159 din 221 . BACAU Intergroup engineering canalizare separată pentru fiecare vilă în parte materialele folosite sunt de cea mai bună calitate (cărămida poroterma.

P. 160 din 221 . BACAU Intergroup engineering Pag.U.D.I.

la vest de strada 9 Mai. Centru de Pregătire de Protec ie Civila. precum şi institu ii publice: Centru de cultura şi arta G Apostu.D. Serviciu de ambulanta jude ean.P. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. Colegiul Economic "Ion Ghica”. BACAU Intergroup engineering Harta 14: Harta cartierului Bistri a Lac Cartierul Bistri a lac este o zona cu utilizare mixta care cuprinde clădiri de locuit. Centru de Îngrijire şi Asisten ă Sociala. Colegiul Tehnic "Anghel Saligny". Pag. Biserica Ortodoxă "Precista" . Corpul gardienilor publici. 161 din 221 . Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. Cartierul Bistri a Lac este delimitat în partea de nord de B-dul Unirii.I. la est de Lacul de acumulare UHE Bacău. În aceasta zona se afla o „insula de agrement” cu teren de joaca şi plaja amenajata.U. la sud de strada Erou Ciprian Pintea.

la est strada Oituz.I.P. 162 din 221 . Dispensar medical. la vest strada Energiei. Vizavi de strada Tipografilor. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. în sensul invers de mers. Inspectoratul Şcolar Jude ean. Pag. se poate ieşii din oraş spre Oneşti. care duce spre podul de la Mărgineni. este strada Emil Racovita.U. Cartierul George Bacovia este o zonă care cuprinde clădiri.D. Cercul Militar. de asemenea una dintre cele mai importante străzi ale municipiului. care duce spre gara şi care se intersectează. În acest cartier strada George Bacovia. cu strada Energiei. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. la sud strada 9 Mai. BACAU Intergroup engineering Harta 15: Harta cartierului George Bacovia Cartierul George Bacovia este localizat între strada Miori ei. precum şi institu ii publice: Tribunalul jude ean.

la sud strada Gării.D.U. Pag.I. 163 din 221 .P. la est se învecinează cu Oinesti. la vest strada Alexei Tolstoi. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. BACAU Intergroup engineering Harta 16: Harta cartierului CFR Cartierul CFR este localizat între strada Brânduşei. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.

D.U.I. BACAU Intergroup engineering Pag. 164 din 221 .P.

accidenta ilor. În acest cartier func ionează o Sta ie Salvare a municipiului Bacău fiind o unitate sanitara strategica cu personalitate juridica. 165 din 221 . Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura atât asisten a medicală ambulatorie la locul solicitării precum şi transporturi nemedicalizate. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. la est strada Milcov. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. gravidelor) către spital. Pag. 365 de zile pe an.D. având ca specific lucrul în regim de aşteptare 24 de ore din 24. la vest Calea Marasesti. BACAU Intergroup engineering Harta 17: Harta cartierului Cornişa Cartierul Cornişa este localizat între strada Stadionului. la sud strada Milcov.U.P. Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura asisten ă medicala de urgenta prespitaliceasca atât la locul solicitării cat şi pe durata transportului pacien ilor (bolnavilor.I.

iluminat public slab şi doar câteva spatii verzi în fata caselor. strada Ciresoaia la sud. Zona are pu ine obiective economice. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.D. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.U. BACAU Intergroup engineering Harta 18: Harta cartierului Izvoare Cartierul Izvoare este localizat între strada Scânteii. 166 din 221 . Infrastructura urbană este alcătuită din drumuri de calitate slabă. concentrate în jurul străzii principale spre centrul oraşului: spa iu de închiriat pentru societă ile comerciale . Pag.P. iar la vest Calea Republici.I.

BACAU Intergroup engineering Harta 19: Harta cartierului Republicii Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.D. Pag.U.P. 167 din 221 . de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.I.

Cartierul Tache este unul din zonele care se confrunta cu cele mai mari probleme sociale din municipiul Bacău. BACAU Intergroup engineering Harta 20: Harta cartierului Tache Cartierul Tache este localizat între strada Alexei Tolstoi la nord. 168 din 221 .I. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. Pag.U. Începând din 2009 în cartierul băcăuan Tache a fost deschis un nou centru de zi Centrul “Mozaic” unde copiii din cartier pot lua parte la diverse activită i educative şi recreative. La acestea se adăuga o serie impresionanta de campanii de promovare şi sensibilizare a opiniei publice cu privire la drepturile copiilor şi problemele cu care aceştia se confrunta în ziua de azi. strada Bicaz la est şi strada Oneşti în partea de vest.P. strada Narciselor la sud.D. Popula ia din acest cartier este multietnică şi echilibrată cu un amestec de familii tinere şi vârstnice. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.

D. De asemenea Axa 1 permite reabilitarea re elelor şi asfaltarea. una naturala. care permite elaborarea de proiecte integrate.I. astfel încât pe un singur proiect pot fi solu ionate mai multe probleme ale oraşului. Municipiul Bacău este aglomerat datorită traficului de tranzit. protejarea zonelor de patrimoniu. Municipiul Bacău trebuie. dezvoltarea pe axa est-vest va fi o prioritate maxima. De partea cealaltă. atât pietonale cat şi auto. dar nu a fost finalizat. Proiectul centurii ocolitoare a municipiului a fost elaborat şi aprobat pentru finan are inca de acum patru ani.U. calea ferata. după materializarea unor astfel de proiecte. pia ete pietonale la Catedrala Ortodoxa şi Catedrala Catolica. reprezentata de Bistri a. tipic marilor oraşe. Aceasta înseamnă ridicarea a cel pu in doua noi poduri peste Bistri a. problema fiind în strânsă legătura cu inexisten a unei şosele de centura şi a insuficientei locurilor de parcare.ro A. Fondurile necesare unor astfel de investi ii pot fi atrase din fondurile europene. zona Sarata etc şi centru. Transportului şi Locuin ei care pe lângă amenajarea centrului oraşului (centru civic. cu comunicare facilă între cartiere. este vizată dezvoltarea oraşului şi pe axa est-vest. în care traficul şi comunicarea între diferitele regiuni sa nu mai fie o problema. Pe aceasta axa exista doua grani e.5 POTEN IALUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI Harta 21: Harta reliefului jude ului Bacău Sursa: www. mai ales pe Axa 1 a Programului Opera ional Regional. care sa faciliteze comunicarea între cartierul CFR. Pag.P.INFRASTRUCTURA Există planurile pentru dezvoltarea municipiului Bacău. sunt necesare noi pasaje. în afara de cel de la Serbanesti. Pentru a se ajunge la un oraş european. 169 din 221 . şi una artificiala. BACAU Intergroup engineering 1. sa capete un aspect circular. reintroducerea elementelor naturale precum parcuri şi lacuri). mult mai ample.jandarmeriabacau. DEZVOLTARE URBANĂ . finan ate de Ministerul Lucrărilor Publice.

U. Realizarea de locuri de parcare pe arterele intens circulate.P. Modernizarea va consta în reabilitarea structurii rutiere. în prezent.L. spre nordul Moldovei este necesară reabilitarea şi extinderea la 4 benzi a podului aflat la intrarea în Municipiu. Pasaj Letea. la nivelul câtorva pasaje şi străzi importante din Municipiu: Calea Moineşti.I. se desfăşoară prin interiorul municipiului. Dezvoltarea infrastructurii turistice şi creşterea numărului de turişti romani şi străini se va realiza prin: îmbunatatirea serviciilor de promovare în domeniul turismului dezvoltarea informa iilor cu privire la domeniile de atrac ie existente în Municipiul Bacău realizarea de investi ii în vederea creşterii capacitatii de cazare 6. Pentru fluidizarea traficului intern şi de tranzit Pentru fluidizarea traficului de tranzit prin Municipiul Bacău. Diminuarea fenomenului de îmbătrânire demografica înregistrat la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: îmbunatatirea serviciilor medicale şi de asisten ă sociala 3. Reabilitări şi modernizări. cat şi posibilitatile de finan are. BACAU Intergroup engineering Pot fi identificate atât terenurile pentru ridicarea unor parcări supraterane şi subterane. Cea mai mare parcare realizată prin programul „Alei între blocuri” a fost realizată pe strada Tolstoi. crearea de piste bicicleta. Pag. Îmbunatatirea mediului de afaceri şi investi ional la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: investi ii în sectorul productiv atragerea investi iilor străine acordarea de sprijin financiar pentru investi iile în întreprinderi mari 5. La o contribu ie de 1 milion de euro de la bugetul local pot fi atrase 9 milioane. pasaj Trebeş. Realizarea de sisteme eficiente de evacuare a apelor de pe platforma drumurilor. fonduri europene nerambursabile la care contribu ia autoritatilor locale este de cel mult 10%. Diminuarea sau stoparea declinului demografic ce se înregistrează la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: reducerea migra iei externe prin crearea de noi locuri de munca îmbunatatirea serviciilor sociale şi educa ionale 2. Măsuri propuse: 1. în ultima perioadă au fost amenajate circa 230 de noi locuri de parcare. Reabilitarea trotuarelor degradate – pentru asigurarea de condi ii normale de trafic pentru pietonii participan i la trafic. parcarea de pe strada Violetelor – 400 de metri pătra i şi de parcarea de pe strada Vişinului – 350 de metri pătra i. cu care pot fi reabilitate majoritatea arterelor secundare. Programul „Alei între blocuri” ini iat de Primărie se află în derulare. 170 din 221 . Realizarea şoselei ocolitoare – pentru devierea (redirectionarea) traficului de tranzit care. Parcarea are o suprafa ă de peste 1100 metri pătra i şi o capacitate de 100 de locuri de parcare. Redirectionarea traficului feroviar prin zona de margine a municipiului. conform normelor europene. Este urmată de parcarea de pe strada Miron Costin – 500 de metri pătra i şi 40 de noi locuri de parcare.D. Calea Miori ei Strada Milcov şi I. Astfel. semaforizarea şi dotarea aferente. Caragiale. pentru realizarea condi iilor optime de drum. integrarea pe pia a muncii şi combaterea discriminării promovarea egalită ii de gen şi combaterea excluziunii sociale a femeilor 4. Diminuarea şomajului şi creşterea gradului de ocupare al for ei de munca în rândul popula iei de gen feminin se vor realiza prin : implementarea unor politici şi strategii de ocupare a for ei de muncă adecvate. Suprafa a totală a noilor parcări în cartiere totalizează 2350 de metri pătra i.

program demarat de Primăria Municipiului Bacău în anul 2006. Masuri propuse: Înlocuirea a 100% din conductele din azbociment şi otel deteriorate de alimentare cu apa. De asemenea canalizarea apelor uzate va fi în viitor mai buna prin reabilitarea conductelor degradate. cu re ea de apă. Schimbarea conductelor de gaz din otel vechi cu conducte din polietilenă în Municipiul Bacău. Barnat. Lalelelor – par ial. Bradului. precum furturile din buzunare/gen i şi a celor de autoturisme. str. Îmbunatatirea pantei re elei de canalizare la ansamblurile de locuin e din zonele joase: ans. Creşterea capacitatii de epurare şi retehnologizarea sta iei existente de epurare. Prin dotările propuse în proiectele cu care s-au accesat fonduri europene s-au impus lucrări de captare şi tratare în vederea potabilizării care vor asigura o bună calitate a apei din municipiu. până în prezent au fost modernizate sau se află în diferite faze de execu ie. SC Agricola Interna ional Bacău. Ghioceilor – par ial.D. BACAU Intergroup engineering 7. str. Violetelor.7% din conductele de beton deteriorate prin care se colectează apele uzate. SC CET SA . Energia termica este costisitoare pentru beneficiarii din întreaga tara. Str. Pr. dar datorită veniturilor reduse multe apartamente şi gospodării individuale au renun at la încălzirea în sistem centralizat şi au apelat la alte surse (centrale termice pe gaze naturale. Al. re ea de canalizare şi asfaltare. Milcov. A. Extinderea re elei de alimentare cu gaze naturale către zonele de locuit extinse în Municipiul Bacău.U. Dig. Conştientizarea popula iei privind infractiuniile uşoare şi combaterea lor. ECHIPARE EDILITARĂ În municipiul Bacău sunt probleme cu apa potabilă în diverse zone. Extinderea re elei termice. În cadrul acestui program. Înlocuirea a 37. de locuin e Milcov cuprins intre străzile Stadionului. 171 din 221 . B. Reabilitarea iluminatului public în Municipiul Bacău pe 14 străzi şi montarea de stâlpi de iluminat pe 33 de străzi. Viorelelor – par ial.P.I. Reabilitarea şi valorificarea terenurilor poten ial contaminate. Reabilitarea re elei termice în municipiul Bacău Extinderea re elei electrice. Extinderea sistemului actual de alimentare cu apa. Efectuarea de campanii de conştientizare a popula iei privind riscurile de incendiu şi inunda ii. Dotarea agen ilor care se ocupa de combaterea infrac iunilor uşoare cu mijloace de transport uşoare şi rapide pentru urmărirea infractorilor. electrice sau alte surse de încălzire). Russo. Efectuarea de cursuri de pregătire şi suplimentarea numărului de agen i care se ocupa de combaterea infrac iunilor uşoare. Str. Îmbunătă irea re elelor edilitare Continuarea procesului de modernizare a străzilor din Municipiul Bacău. Amplasarea de recipiente pentru precolectarea selectiva în 4 cartiere ale municipiului Bacău. iar apele uzate vor fi epurate într-o sta ie cu două trepte de epurare şi o capacitate mai mare de epurare. şi refacerea acestora. mai mult de jumătate din cele 136 de străzi balastate. Îndepărtarea rădăcinilor pătrunse în colectoare şi racorduri. CET Bacău asigura încălzirea în procent de 85% a municipiului. str. Modernizarea şi retehnologizarea unitatilor SC Amurco SRL. Pag.

Spectacole folclorice sus inute de Pag. regimul proprietă ii. raporturile de muncă. 172 din 221 . Plus. conectori. Parcul Industrial HIT PARK 2. asigurările sociale. Carrefour. BauMax. sus inerea şi încurajarea spiritului antreprenorial în rândul specialiştilor. aceste firme fiind producători de componente auto de plastic. Există de asemenea în incintă un Centrul de Informare Cetă eni . Reabilitarea termica şi modernizarea privind securitatea clădirilor de locuin e din Municipiul Bacău în concordanta cu OUG 174/2002 completata de OU 187/2005 şi legea 260/2005. Praktiker. astfel încât în această incintă să poată fi organizate evenimente pe toată perioada anului. dezvoltarea învă ământului de specialitate la toate nivelurile. aproximativ 700 de noi apartamente au fost date în folosin a anual începând cu 2007. Selgros. Dedeman. Centrele comerciale importante care şi-au deschis reprezentan e şi în municipiul Bacău sunt: Promenada Mall. Billa. Acest campus IT&C urmăreşte stimularea pe plan local şi regional a afacerilor în domeniu. acestea conducând la o stimulare a dezvoltării economice în zonă şi la scăderea şomajului prin crearea de locuri de muncă. Primăria are în derulare programul de reabilitare termică a blocurilor din perioada 1950 – 1990. învă ământ. În anul 2010 se împlinesc 602 de la prima atestare a oraşului Bacău.600 de locuri care va înlătura astfel problema actuală a municipiului Bacău de desfăşurare de activită i culturale de mare amploare. Firmele italiene: Tecnostamp Triulitzi East Europe. Măsuri propuse: Construirea de noi locuin e ANL şi sociale. CULTE Pe Aleea Parcului Cancicov a realizata reabilitarea Teatrului de Vară. CONSTRUC II Blocurile construite prin proiectul ANL la nivel na ional nu au asigurat în procent de 100% cererea de locuin e din municipiu. Cele mai importante Evenimente şi manifestări ale oraşului Bacău sunt: Festivalul “Zilele Bacăului” are loc în fiecare an în zilele de 2. Metro Cash&Carry.P. Vimercati East Europe sunt 2 din firmele mai importante care îşi desfăşoară activitatea în cadrul parcului industrial. protec ia consumatorului. Alte manifestările culturale desfăşurate în Bacău sunt: simpozionul "Vasile Parvan". de afaceri şi expozi ionale cu toate dotările necesare: 1. concurs Ex Libris. protec ia copilului. Teatrul va beneficia de o sală care va fi deschisă pe timpul verii şi închisă iarna. Prest Perform Service. drepturile şi obliga iile civile. 4 octombrie. expozi ii de pictură în aer liber. CULTURA. Real. D. European Retail Park.D.U. 3. seara minorită ilor. Arena Mall. Noul centru cultural va avea o sală de peste 1. procedură notarială. a unor activită i industriale conexe. transmitatori a unor firme de renume producătoare de autoturisme. atragerea investitorilor strategici ce pot dezvolta proiecte specifice. Centrul de afaceri se află în prezent în faza de execu ie şi amenajare spa ii. ECONOMIE Pentru dezvoltarea şi dinamizarea mediului de afaceri băcăuan şi regional Administra ia locală a venit în întâmpinarea cererilor de creare de infrastructuri de afaceri şi servicii prin aprobarea realizări a 2 importante obiective industriale.informare şi consiliere gratuită în probleme cum ar fi asisten a socială. BACAU Intergroup engineering C. Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE) Parcul Industrial HIT PARK este primul parc industrial din România dedicat în exclusivitate industriei IT&C. sănătatea publică. construc ie modernă în valoare de peste 5 milioane de euro.I. serviciile publice. E. impozitele şi taxele. urmând ca în limita fondurilor disponibile şi a depunerii proiectelor de reabilitare. Kaufland. să aloce în fiecare an fonduri pentru reabilitare termică.

care reprezintă o necesitate pentru to i amatorii de mişcare în aer liber.U. Conform normelor europene în vigoare. Este necesară amenajarea de spatii de agrement. iar autorită ile locale pot sus ine principiul diversită ii şi al multiculturalismului. fiecărui cetă ean trebuie să îi corespundă minimum 26 mp de spa iu verde. destinat familiilor cu venituri modeste. BACAU Intergroup engineering artişti locali. Festivalul Arlekin. Cultele religioase vor avea parte de sus inerea deplină a aparatului administra iei locale. pentru promovarea valorilor băcăuane la nivel na ional. Sec ia de hematologie: 15 paturi. LOCURI DE JOACĂ Spatiile verzi şi locurile de joacă sunt şi ele insuficiente. Festival concurs Barbu Lăutaru. cele existente nefiind suficiente sau sunt situate departe fa ă de blocuri mărginaşe. teren care a apar inut Bacăului până în 1949. Măsuri propuse: Amenajarea de spatii verzi în zonele dintre blocuri. Cu sprijinul autorită ilor locale vor fi editate carti şi cataloage de arta. Sec ia de diabet: 35 de paturi. Primăria Municipiului Bacău a reintrat în proprietatea a 270 de hectare de pădure situate în vecinătatea comunei Tamaşi. cu fântâni arteziene şi locuri de joaca pentru cei mici. Spitalul Municipal. Manifestările minoritatilor pot beneficia de sprijinul legal al aparatului administrativ. pe lângă un oraş frumos şi de aer curat. precum şi izvoare cu apã potabilã. SANATATE Sistemul sanitar are nevoie de o sus inere deplina din partea autoritatilor. Spitalului municipal în construc ie şi amenajare va dispune de o dotare la nivel european. este primul obiectiv de acest gen construit de către o administra ie locală în ultimii 20 de ani. Amenajarea de noi spatii de joaca în parcurile existente dar şi în cele care vor fi amenajate în viitor. pot fi alocate fonduri pentru ridicarea sau renovarea institu iilor de cult. Sec ia ORL: 10 paturi G. Pe baza de proiecte. Genera ia viitoare a municipiului Bacău are nevoie de locuri de joaca şi de terenuri de sport. Sec ia de neurologie: 45 de paturi. AGREMENT. Sec ia medicală: 50 de paturi – 15 pentru gastro enterologie şi 10 pentru alergologie. 173 din 221 .P. Zona are un poten ial deosebit. Sărbătoarea pensionarilor. Acest fond forestier administrat corespunzător va asigura pentru început lemn pentru construc iile publice executate de către municipalitate precum şi lemn de foc pentru încălzire. În perspectivã zona poate fi pusã în valoare prin construirea unei tabere pentru copii. Amenajarea de noi parcuri în zonele de margine ale oraşului.I. Pag. F. cu următoarele sec ii de spitalizare: Sec ia de cardiologie: 60 de paturi din care 5 pentru terapie intensivă coronarieni. aici existând drumuri forestiere în stare foarte bunã. Sec ia de chirurgie generală: 75 de paturi – 15 pentru urologie şi 10 pentru chirurgie vasculară. deoarece oamenii au nevoie.D.două terenuri de sport moderne. În fiecare cartier ar putea fi construite cate unul . Sec ia ortopedie: 15 paturi. care pot fi închiriate pentru diverse sporturi. Sec ia de anestezie şi terapie intensivă: 15 paturi. Spitalul Municipal va avea 320 de paturi pentru spitalizare continuă şi 20 de paturi spitalizare de zi. Extinderea actualelor parcuri şi zone de agrement din Municipiul Bacău. Festivalul George Bacovia. Minorită ile etnice au dreptul constitu ional la libera exprimare.

colective. Se urmăreşte dezvoltarea şi promovarea unor colective de cercetare puternice. se poate realiza un cămin pentru copiii străzii care căuta adăpost în incinta unită ii medicale. Transfer Tehnologic. locuri de cazare pentru elevii care nu sunt din municipiul Bacău). de SPACE (Ghent. Multe dintre aceste persoane suferă de boli transmisibile. terenuri de sport.I. Informatică avansată şi Tehnologia Informa iei în Afaceri. de Interna ional Society for Intercommunicating of new Ideas (Boston. Cuza” Iaşi. Universitatile din Bacău au în cadrul lor următoarele specialită i: Universitatea George Bacovia Bacău Universitatea Bacău – din octombrie 2009 denumită "Vasile Alecsandri" Departamentul de Cercetare. I. de educa ie postuniversitară şi de doctorat. bibliotecă. publicate în edituri de prestigiu. SOCIAL Pentru a degreva spitalul de urgenta. Extinderea activită ii de cercetare în cadrul Universită ilor I. Pag. tratate. Universitatea de Vest din Timişoara. Departamentul de Cercetare din cadrul Universită ii George Bacovia urmăreşte solu ionarea unor probleme teoretice şi aplicative concretizate în studii. Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universită ii se desfăşoară în laboratoarele din institu ie în următoarele domenii: Marketing. sala pentru organizarea de evenimente. creşterea numărului şi a calită ii programelor de cercetare în scopul atragerii de fonduri pentru sus inerea activită ii de cercetare. Pentru valorificarea cât mai bună a rezultatelor cercetării ştiin ifice individuale şi colective ale cadrelor didactice. Universitatea „Dunărea de Jos” Gala i. Formare Continuă şi Doctorat din Universitatea din Bacău s-a înfiin at în anul 2008. sprijinirea şi dezvoltarea prin intermediul Universită ii din Bacău a diverselor programe de cercetare. care să desfăşoare activită i de cercetare competitive (institute. EDUCATIE Prin Programul Opera ional Regional se pot aloca fonduri pentru învă ământ.P.D. În Bacău pot fi reabilitate şi îmbunătă ite structurile preuniversitare şi universitare. USA). integrarea colectivelor de cercetare ale universită ii în consor ii na ionale şi interna ionale de cercetare. Universitatea “Al. Este necesară de asemenea construirea unui azil de noapte în care persoanele fara adăpost sa primească şi îngrijiri medicale. spatii expozi ionale pentru tinerii artişti. asigură promovarea. 174 din 221 . BACAU Intergroup engineering H. Copiii vor avea parte de cazare. articole. în fiecare cartier ar fi necesară înfiin area de noi astfel de institu ii pentru cei mici. Netratate. (amenajări de genul: cantina. Creşterea numărului de locuri în grădini ele existente.U. Belgia). Studii Postuniversitare. ele devin o sursa de îmbolnăvire şi pentru al i locuitori ai oraşului. simpozioane şi sesiuni ştiin ifice organizate de Universitatea “George Bacovia”. masa şi şcolarizare. Măsuri propuse: Construirea de noi gradinite care sa acopere numărul de cereri. astfel încât sa nu mai apeleze numai la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Jude ean de Urgenta care devine foarte aglomerată şi neîncăpătoare. Pentru a face fa ă cererii mereu în creştere de locuri în gradinite şi cămine. centre. Management. laboratoare). Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău. acestea participă la conferin e. precum şi realizarea unor granturi. în vederea reintegrării în societate. Universitatea “Danubius” din Gala i etc. sus inerea bazei materiale a cercetării. Academia de Studii Economice Bucureşti.

pentru identificarea unei solu ii în vederea depistării copiilor cu părin i pleca i la muncă în străinătate.D. în vederea asigurării de servicii sociale la domiciliul persoanei aflate în dificultate. contorizare apă.htm Pag. Perfec ionarea resurselor umane implicate în oferirea de servicii de asisten ă sociala pentru popula ia din cadrul Municipiului Bacău. Harta 22: Zonarea func ional-turistică a jude ul Bacău Sursa : http://www. în urma unor anchete sociale efectuate de departamentul de specialitate al Primăriei în colaborare cu ONG-urile de profil şi cu presedintii asocia iilor de proprietari.P. pentru oferirea de servicii sociala la standarde europene. cazuri de copii/elevi rămaşi singuri acasă şi în special a acelor cazuri cu risc social.ro/ro/Atractii/Atarctii_turistice. în cadrul celor 6 centre pe care le are în subordine: reabilitare sisteme de canalizare. pot fi ini iate proiecte pentru asigurarea serviciilor necesare. racordare apă caldă (acolo unde este cazul). Măsuri propuse: Modernizarea infrastructurii Serviciului Public de Asisten ă Sociala din Municipiu. Dotarea Serviciului Public de Asisten ă Sociala cu echipamente specifice. 175 din 221 . grupuri sanitare.U. cu un sediu nou.I. a Clubului Pensionarilor şi Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. Sus inerea unei colaborări intre Inspectoratul Şcolar Bacău şi Centrul jude ean de asisten ă psihopedagogică.padureadepini. BACAU Intergroup engineering În colaborare cu ONG-urile de specialitate pot fi create servicii de asisten ă la domiciliu persoanelor aflate în imposibilitate de a se deplasa. atunci când este cazul. extinderea. Pentru cazurile sociale deosebite.

I. în anul 2008 fa ă de anul 2007. BACAU Intergroup engineering Harta 23: Harta resurse subsol Sursa:csjbacau.D.ro har i Harta 24: Regiunea de Nord-Est Evolu ia indicilor produc iei industriale la nivelul jude elor şi regiunilor. 176 din 221 .U.P. conduce la următoarele concluzii: Pag.

canalizare.5 26.3 35.1 24. colectarea.5 14.Ilfov Produsul intern brut pe locuitor la nivelul regiunilor şi indice de disparitate fa ă de media na ională Regiunea Nord .1 21.3%. Astfel.7 3733.3 39.4 4.1 24. s-a înregistrat cel mai mare decalaj între nivelul maxim şi cel minim al produc iei industriale.4%.4 4609.7 68.I.0 85.1 26.9 12.2 81.6 68.euro . iluminat public. care este cea mai săracă. re eaua rutiera.4%. de 42.4 14.2 2005 2006 2007 2008 2526. piscicultura Industrie şi construc ii Servicii comerciale Servicii sociale Total România Regiunea Nord-Est Regiunea Sud-Est Regiunea Sud Muntenia Regiunea Sud-Vest Regiunea Vest Regiunea Nord .9 23. 177 din 221 .3 29.euro . silvicultură.7 13.7 11. pe bază de parteneriat voluntar.8 82.5 4454.PIB/locuitor . Pag.4 13. jude ul Bacău care are şi cea mai mare contribu ie la realizarea produc iei industriale regionale a realizat. contribuie cu 15. intensificarea dezvoltării urbane acolo unde este posibil din punct de vedere practic.indice de disparitate fa ă de total ară Regiunea Sud .U. jumătate se bazează pe agricultură. de inând în acelaşi timp.1 28. gaze naturale.5 20.9 34.1 22.7 3137. în anul 2005.7 19.7 30. Regiunea Nord – Est.0 25.1 26.1 43. între consiliile locale ale municipiului Bacău şi comunelor aflate în zona imediată.Vest Regiunea Centru Regiunea Bucureşti .6 3984. cu o creşte de 19. de circa 35 procente.8 3333.3 4124.Est .3 3018. cea mai ridicată participare la ocuparea în agricultură.6 Sursa INS Zona Metropolitană Bacău Zona metropolitană Bacău va fi constituită prin asociere.D.PIB/locuitor .3 84. conservarea moştenirii urbane şi ac iuni compensatorii pentru a reduce impactul asupra mediului.Est .4 84. Un management eficient va conduce la extinderea re elelor de transport.0 42. cel mai mare salt.P.0 31.7 30.4 84.9 3519.4 42.indice de disparitate fa ă de total ară Regiunea Sud . în special pe seama industriei prelucrătoare.9 14.2 68. extinderea re elelor edilitare: apă. selectarea şi depozitarea deşeurilor cu echipamente speciale.1 2942.PIB/locuitor . BACAU Intergroup engineering Evolu iile produc iei industriale în interiorul regiunilor: în Regiunea Nord – Est. Din cele opt regiuni de dezvoltare ale ării. etc.2% la ocuparea totală a ării. Constituirea zonei metropolitane va conduce de asemenea la dezvoltarea zonei şi la oportunită i pentru reînnoirea oraşului şi extindere urbană.9 81.8 68.euro .6 18.2 14. La polul opus s-a situat jude ul Suceava cu -20.2 18.indice de disparitate fa ă de total ară 100 100 100 100 100 100 100 100 100 32.4 3651.5 35. al pie ei şi al mediului de afaceri. cu ponderi ale acesteia în ansamblul ocupării regionale variind între 35% şi 42%.4 35.2%. de 15. la distan e de până la 30 de km.6 81. Ponderea sectoarelor de activitate TOTAL -%Agricultură.

dintre diferite jude e. În Europa. interna ional. Localită ile au evoluat şi s-au dezvoltat în moduri diferite şi în ritmuri diferite. Realizarea zonei metropolitane facilitează amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional. realizarea unei accesări facile a fondurilor structurale pentru regiuni. finan area infrastructurii. asigură extinderea re elelor de utilitati. dintre mediul urban şi rural. 9. 2. asigură satisfacerea cererii de locuin e a popula iei. Stimularea dezvoltării echilibrate prin promovarea mecanismelor economiei de pia a în toate regiunile tarii. 8. implicit. Atragerea investitorilor presupune o evaluarea a mediului de afaceri şi a infrastructurii de afaceri presupune: dezvoltarea de nuclee de afaceri (tehnologii interne). Ridicarea calită ii vie ii prin impunerea unor standarde minime pentru serviciile publice. Promovarea unei dezvoltări spa iale armonioasa şi a re elei de localită i. conceptul de baza pe care se construieşte teoria dezvoltării teritoriale este coeziunea economica şi sociala a dezvoltării. Creşterea capacită ilor localită ilor de a-şi sus ine propriul proces de dezvoltare. Dezvoltarea echilibrată între localită ile din cadrul jude ului. asigură îmbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport. crearea de locuri de munca prin atragerea investitorilor şi implicit creşterea nivelului de trai şi a popula iei. care să asigure echilibrul intre eficienta economica şi armonia sociala. Stimularea cooperării intercomunitare care contribuie la progresul economic şi social al zonei. realizarea de beneficii economice derivate din creşterea atractivitatii zonei pentru investitori. Centrele de dezvoltare locale urmăresc următoarele obiective: 1. adică dezvoltarea economica şi sociala trebuie sa se bazeze pe o structura spa iala echilibrata. 3. dintre mediul urban şi rural. depistarea terenurilor şi dotarea lor cu utilitati. Stimularea cooperării interregionale interne şi interna ionale care contribuie la progresul economic şi social. pe de alta parte. conduce la creşterea competitivită ii economice a localită ilor din zona metropolitana cu regiunile învecinate. 10. se considera ca dezvoltarea inegala a teritoriilor reflecta slăbiciuni economice ale ansamblului şi sunt de neacceptat deoarece. Existenta unor dezechilibre şi rămâneri în urma în dezvoltarea teritoriala a tarii noastre. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin reducerea decalajelor de dezvoltare dintre localită i în cadrul jude ului. 6. 11. Revitalizarea zonelor defavorizate prin promovarea unor politici adaptate unor particularitati zonale. provocate de dispersarea în planul structurii demografice. de tradi ii privind dezvoltarea unor tipuri de activitati. asigură dezvoltarea durabila. rezervele de spa iu pentru locuire şi servicii.U. dintre diferite jude e. la rândul lor. asigură o ameliorare a condi iilor de mediu. cercetare-dezvoltare tehnologica.D. dintre zone centrale şi periferice. diminuează dezechilibrele create intre centru şi zona limitrofa. 4. sociale şi economice. în vederea îmbunătă irii competitivitatii şi realizării unei creşteri economice permanente. poten ial demografic al zonelor tarii. educa ie şi formare continua a popula iei în zonele periferice.I. Pag. de dezechilibrele legate de transportul în comun. 5. a aglomerării urbane. Din aceasta perspectiva. conduce la fluidizare oraşului. dintre zone centrale şi periferice. Prevenirea de noi dezechilibre prin prevenirea apari iei unor zone problema. căutarea de oportunită ilor de dezvoltare a infrastructurii de afaceri. BACAU Intergroup engineering Oferta investi ională a localită ilor componente şi implicit a întregii zone metropolitane reprezintă un punct crucial pentru strategia de dezvoltare locala în aria zonei metropolitane. primirea de fonduri bugetare mai mari pentru localită i cu venituri mici. justifica cu prisosin a necesitatea elaborării şi practicării unei politici coerente de dezvoltare locala. asociate cu centrele de afaceri deja existente. devin sursa de instabilitate economica şi politica.P. 7. Creşterea şanselor egale în ceea ce priveşte accesul de informare. şi varietatea de relief. pe de o parte. transformându-se în piedici de dezvoltare a întregului ansamblu na ional şi. 178 din 221 . de resurse naturale. conduce la dezvoltarea regionala şi investi ii în infrastructura.

de-a lungul perioadei 2005 . Amenajarea centrului oraşului (centru civic. a aglomerării urbane satisfacerea cererii de locuin e a popula iei fonduri bugetare mai mari pentru localită i cu venituri mici crearea de locuri de muncă prin atragerea investitorilor creşterea nivelului de trai dezvoltarea regională şi investi ii în infrastructură extinderea re elelor de utilită i accesarea fondurilor structurale pentru regiuni existenta unui puternic centru universitar. pentru a se putea ajunge la un oraş european. în special pe seama industriei prelucrătoare. 3. pozi ia geografica a municipiului Bacău îl recomanda ca punct strategic fiind în acelaşi timp la intersec ia unor importante cai rutiere. finan area infrastructurii. împreună cu următoarele considerente: facilitează accesul investitorilor la terenuri necesare dezvoltării de afaceri dezvoltarea durabilă a zonei beneficii economice derivate din creşterea atractivită ii zonei pentru investitori îmbunătă irea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport facilitează amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional diminuează dezechilibrele create între centru şi zona limitrofă. Poten ialul de dezvoltare al Municipiul Bacău pe axa est-vest este prioritar. de afaceri şi expozi ional cu toate dotările necesare . cu o creşte de 19.D. în acelaşi timp. Zona Metropolitana Bacău este un pol important de dezvoltare în Moldova. în anul 2005. feroviare şi aeriene. la intersec ia unor importante cai rutiere.P. 700 de noi apartamente au fost date în folosin a anual. 2. feroviare şi aeriene).4%.„Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE)” 6.I. în timp ce farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat a înregistrat o uşoara scădere 3. 179 din 221 . BACAU Intergroup engineering Zona Metropolitana Bacău va fi un pol important de dezvoltare în Moldova. a centrelor de cercetare-inovare jude ul Bacău este în prezent cea mai dezvoltată zona economică a Regiunii NE Concluzii: 1. protejarea zonelor de patrimoniu. pia ete pietonale la Catedrala Ortodoxa şi Catedrala Catolica.2007 în cadrul sectorului privat. 5. În ultima perioada au fost amenajate circa 230 de noi locuri de parcare. Masuri: 1. Numărul farmaciilor a crescut.3%. sociale şi economice. 2.U. de dezechilibrele legate de transportul în comun. a realizat o creştere de 15. începând din 2007. S-a aprobat realizarea unui important obiectiv industrial. prin ANL. provocate de dispersarea în planul structurii demografice. CET Bacău asigura încălzirea în procent de 85% a municipiului 4. Jude ul Bacău are cea mai mare contribu ie la realizarea produc iei industriale regionale. Pozi ia geografica a municipiului Bacău îl recomanda ca punct strategic (oraşul fiind. rezervele de spa iu pentru locuire şi servicii creşterea competitivită ii economice a localită ilor din zona metropolitană cu regiunile învecinate ameliorarea condi iilor de mediu fluidizare oraşului. reintroducerea elementelor Pag.

BACAU Intergroup engineering naturale precum parcuri şi lacuri).U. 5. 4. Câteva pasaje. Exista un deficit al locurilor de cazare în cadrul structurilor sociale. la standarde de administra ie publică europeană 9. contorizare apă. Pag. parteneriat pentru construirea de supermarketuri şi hipermarketuri 7. Instala ii de incinerare a deşeurilor 13. Municipiul Bacău este împăr it în 11 cartiere. construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane 6. dezvoltarea serviciului Centrul de Informare Cetă eni. Masuri 1. Necesitatea construirii unui azil de noapte în care persoanele fara adăpost sa primească şi îngrijiri medicale. grupuri sanitare. Zonele reziden iale ocupa aprox 80% din spa iul intravilan. Instala ii de verificare a PET-urilor 14. crearea de piste bicicleta. Reamenjarea Insulei de Agrement 12. 5. 5. Concluzii: 1. modernizarea Pie ei Centrale a municipiului Bacău 8.D. Serviciile de asisten ă sociala sunt insuficiente şi pu in diversificate. Instala ii de brichetare sau procesare a rumeguşului pentru verificarea deşeurilor de acest tip. 3. modernizarea constând în reabilitarea structurii rutiere. străzi importante din municipiul Bacău necesită reabilitări şi modernizări conform normelor europene: Pasaj Calea Moineşti. 180 din 221 . Necesitatea unei unitati tip SMURD. Construirea Spitalului Municipal 10. Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare. 3. Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor 4. suprafa a oraşului crescând de la 1645 ha în 1975 la 1737 ha în anul 2000. semaforizare şi dotări aferente lucrărilor de drum 2. 3. Construirea unor săli de sport moderne 11. Calea Moineşti. racordare apă caldă. Calea Miori ei Strada Milcov şi I. 4. pasaj Trebeş.P. 2. Spatiile verzi şi locurile de joacă sunt insuficiente. Se remarca 2 domenii în care investi iile sunt prioritare: Infrastructura rutiera şi Asisten ă sociala.I.L. Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. Caragiale şi străzi adiacente Pasajul Letea.

îmbunătă irea serviciilor şi structurilor de asisten ă socio-sanitară.I. Cele mai importante elemente care trebuie avute în vedere pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniile relevante pentru domeniul economie includ următoarele: Municipiul Bacău . Toate acestea vor contribui la transformarea municipiului Bacău intr-un pol de integrare europeana şi interna ionala.1 OBIECTIVE STRATEGICE Având în vedere contextul social. Formularea viziunii de dezvoltare constituie diferen a dintre ceea ce reprezintă municipiul Bacău astăzi şi ceea ce trebuie sa devină municipiul Bacău un oraş european. urmat Pag. reducerea disparită ilor regionale şi locale. destinate inclusiv grupurilor vulnerabile. Orice comunitate urbana moderna doreşte sa asimileze şi sa promoveze o viziune strategica în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare.U. printr-o abordare policentrică. viziune şi obiective strategice de dezvoltare pentru viitorul municipiului şi al cetă enilor. strategia pentru implementarea Axei Prioritare 1 va avea următorul scop: Creşterea coeziunii sociale şi a calită ii vie ii la nivelul municipiului Bacău prin: măsuri de formare profesională şi de sprijin pentru creşterea ocupării for ei de muncă. Strategia de dezvoltare a municipiului Bacău se fundamentează pe următoarele obiective. promovarea valorilor culturale şi calitatea vie ii. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor Îmbunătă irea accesibilită ii regiunilor şi în special a accesibilită ii centrelor urbane şi a legăturilor lor cu ariile înconjurătoare Creşterea calită ii infrastructurii sociale a regiunilor Creşterea competitivită ii regiunilor ca loca ii pentru afaceri Creşterea contribu iei turismului la dezvoltarea regiunilor. obiective strategice şi ac iuni prioritare pentru realizarea viziunii. sus inute de Programul Opera ional Regional: Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane. Proiectele şi programele opera ionale func ionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când exista o coordonare la nivel strategic. BACAU Intergroup engineering II. cu o orientare către maximizarea rolului economic şi social. precum şi identificarea ac iunilor tangibile şi sustenabile care pot da rezultate şi pot defini viitorul durabil al oraşului intr-un mediu sănătos şi curat.motorul dezvoltării economice din jude ul Bacău prin concentrarea unei ponderi însemnate de întreprinderi Restructurarea economică încă în curs de derulare Resurse umane cu nevoi de recalificare profesională Profilul economiei este în prezent unul de tip secundar-ter iar. STRATEGIA DEZVOLTARII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA Strategia de dezvoltare a municipiului Bacău pentru perioada 2010-2013 este un document cadru de referin a care con ine aspecte cheie de management. a competitivită ii regiunii. în cadrul căreia se pot rata oportunită i şi se consuma ira ional resurse pre ioase. asigurarea premiselor necesare situării municipiului Bacău printre localită ile dezvoltate din punct de vedere economic. cultura şi sport.P. cu nevoile şi poten ialul existent. facilitând luarea de decizii importante în toate domeniile de activitate pe baza problematicii actuale şi a prognozei bugetare. 2. Scopul strategiei este acela de a promova realizarea unei dezvoltări armonioase.D. Misiunea este esen iala pentru ob inerea succesului şi se concretizează prin principii şi valori. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativa haotica. 181 din 221 . creşterea capacită ii administrative a autorită ii publice locale”. prin atingerea obiectivelor de coeziune economica şi sociala. descris pe scurt în paginile de mai sus. analiza domeniilor de activitate ale firmelor active în municipiu eviden iind o predominan ă a sectorului serviciilor.

D.I. 182 din 221 . inclusiv în ceea ce priveşte zonificarea func ională a teritoriului. care în perioada 2000 – 2008 au crescut. dezvoltarea poten ialului antreprenorial existent. se remarcă necesitatea adaptării re elei stradale şi implementării unor măsuri de regularizare a traficului rutier.P. modernizare sau reabilitare spa iu public urban degradat în special în zone intra-reziden iale (în spatele blocurilor de locuin e) patrimoniu construit necesitând reabilitare şi amenajare nevoia de reabilitare termică şi de utilizare a energiei alternative În ceea ce priveşte traficul urban. Va fi acordată prioritate pentru: sus inerea competitivită ii precum şi facilitarea proceselor de inovare pentru întreprinderi. realizându-se o tranzi ie progresivă spre o economie bazată pe servicii. în special industria prelucrătoare şi sectorul agricol au continuat să piardă for a de muncă şi în perioada 2004-2007.2007 de un dinamism deosebit urmând o tendin ă pozitivă care caracterizează întreaga ară: numărul de firme active a crescut în perioada indicată. Rezultatele atinse nu trebuie totuşi să fie supraevaluate: sectorul construc iilor având un caracter foarte ciclic. existând zone unde utilită ile necesită lucrări urgente de extindere. înregistrând o rată peste medie în sectorul activită ilor financiare. Pe de altă parte. modernizarea infrastructurii rutiere şi amenajare urbană. includ următoarele: pozi ia favorabilă a municipiului Bacău în centrul Moldovei sistem urban în expansiune către zona periurbană şi necesitatea de adaptare a reglementării urbanistice. generând aproape 24% din cifra de afaceri . Sectorul construc iilor a fost caracterizat în perioada 2005 . şi se va realiza prin atingerea următoarelor obiective strategice: sus inerea competitivită ii şi performan ei durabile. pe fondul creşterii nivelului de utilizare a autoturismelor. Calitatea infrastructurii municipiului a fost sus inuta de investi ii publice. în particular a sectoarelor tradi ionale. echipare edilitară. Scopul va fi întărirea competitivită ii locale prin dezvoltarea şi diversificarea economiei. Având în vedere natura complexă a economiei oraşului Bacău. BACAU Intergroup engineering de sectorul industrial şi de cel al construc iilor. după cum a demonstrat criza actuală. Cele mai importante elemente care trebuie avute în vedere pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniile relevante. promovarea dezvoltării sectorului ter iar care să pună accent pe serviciile cu înaltă intensitate de cunoaştere – inclusiv cercetarea – precum şi pe promovarea turismului. Pag. bancare şi de asigurări precum şi în sectorul administra iei publice. De asemenea. crearea infrastructurilor de afaceri. se poate afirma că rata de dezvoltare descrisă nu se va men ine şi în viitor. Distribu ia numărului mediu de salaria i pe sectoare ale economiei na ionale în municipiu reflectă faptul că restructurarea economică este încă în curs. numărul mediu de angaja i din sectorul serviciilor a crescut. strategia de dezvoltare integrată va ine seama de mai multe elemente. promovarea de ac iuni având drept scop dezvoltarea capitalului uman în conformitate cu nevoile pie ei.în creştere cu 79% în perioada 2003-2007. întărirea rolului transportului public prin îmbunătă irea acestuia reprezentând un element cheie în acest scop. promovarea ac iunilor menite să favorizeze interna ionalizarea şi să atragă investi ii. Sectorul industrial concentrează aproximativ 10.6% din firmele active (2007). numărul mediu de angaja i a crescut în sectorul construc iilor. dezvoltarea re elei de drumuri şi organizarea circula iei teritoriul urban este deservit în mod inegal în ceea ce priveşte infrastructura primară. prin facilitarea inovării şi dezvoltării tehnologice. când numărul mediu de salaria i a scăzut în ambele sectoare. Sectoarele tradi ionale. fiind concentrate în special pe extinderea utilită ilor publice.U. în particular prin promovarea interac iunii cu universită i şi institu ii de cercetare. consolidând rolul de centru economic al municipiului Bacău.

reabilitarea termică a locuin elor. în timp ce spa iul public dedicat copiilor necesită încă lucrări de extindere şi îmbunătă ire: cu toate că suprafa a utilizată pentru spa iile de joacă a crescut semnificativ în ultimii ani. Pe de altă parte. ceea ce are ca efect. există cartiere unde aceste locuri sunt încă neamenajate sau având mobilierul deteriorat. inclusiv în ceea ce priveşte dotarea cu utilită i publice. spa iul public dedicat activită ilor comerciale. este amenajat corespunzător şi răspunde standardelor europene. pie e). în principal datorită activită ilor industriale şi a unui management necorespunzător al deşeurilor şi a apelor uzate. În cadrul municipiului Bacău. Cu toate că raportul intravilan/extravilan este subunitar. atât prin reabilitarea zonelor abandonate. Calitatea mediului înconjurător şi disponibilitatea resurselor naturale reprezintă un factor esen ial al calită ii vie ii pentru locuitorii unui oraş. până în decembrie 2010. creşterea numărului locuin elor sociale.D. creşterea parcului auto şi a traficului urban. teritoriul extravilan şi zonele verzi din cadrul intravilanului oferă o resursă importantă care trebuie valorificată şi conservată în vederea îmbunătă irii standardului de via ă a cetă enilor. Se prevede punerea în aplicare a unui sistem integrat de management al deşeurilor. Pag. gradul de uzură a infrastructurii existente este deseori foarte ridicat. dar lucrări adi ionale de extindere sunt necesare. consumul fiind relativ redus. Colectarea de echipamente electrice şi electronice a fost structurată în anul 2007. solului. Printre solu iile propuse se află dezvoltarea sistematizată şi echilibrată a zonelor reziden iale. dezvoltare/modernizare a re elei de alimentare cu gaze naturale şi creşterea eficien ei energetice (termice şi electrice). calitatea factorilor de mediu este monitorizată în mod corespunzător şi relevă faptul că există depăşiri ale limitelor maxime permise pentru anumite substan e poluante. extinderea şi modernizarea re elei de alimentare cu apă şi a re elei de canalizare. introducerea de mijloace speciale de transport pentru elevi. dezindustrializarea anumitor zone ale oraşului şi transformarea acestora în zone comerciale sau de locuin e şi. Managementul deşeurilor se realizează prin intermediul a doi operatori de servicii de salubritate. colectarea selectivă se realizează par ial. apei. mai ales în noile zone reziden iale. extinderea/modernizarea spa iilor urbane (locuri de joacă pentru copii. nivelul excesiv al consumurilor. modernizarea sta iilor de autobuz. Aceste problematici ale mediului urban acoperă domeniul „regenerării urbane”. Mai mult. măsuri de sistematizare a circula iei (introducerea de sensuri giratorii). suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor este sub valoarea recomandată de către CE (26 mp / cap locuitor). cât şi prin crearea de noi spa ii de agregare socială în cadrul noilor arii reziden iale sau prin modernizarea / refacerea spa iilor şi clădirilor existente. Pe de altă parte. promovarea formelor nepoluante de transport. se remarcă faptul că infrastructura acoperă teritoriul oraşului aproape în întregime. În vederea creşterii calită ii mediului au fost formulate propuneri de măsuri. afectând calitatea aerului. Re eaua de apă-canal deserveşte 89% din popula ie şi alimentarea cu gaze naturale este în procent de 85%. de asemenea. dar gradul de colectare este încă mic fa ă de inta de colectare a DEE din gospodării stabilită prin Planul de implementare al Directivei 2002/2006. educarea popula iei pentru un mediu sănătos. dezvoltarea noilor zone reziden iale determină necesitatea recalificării/ adaptării spa iului public. majoritatea nefiind însă amenajate pentru a oferi popula iei zone de relaxare activă şi agrement. precum şi în vederea creşterii atractivită ii oraşului. În municipiul Bacău. care vizează îmbunătă irea calită ii aerului. printre altele. modernizarea şi extinderea parcărilor. iar deşeurile periculoase nu sunt colectate separat decât în domeniul medical.P. În ceea ce priveşte dotarea cu utilită i publice. realizarea unei centuri rutiere ocolitoare a municipiului Bacău. Pe de altă parte. cum ar fi pie ele agroalimentare. solului şi a apei potabile. BACAU Intergroup engineering Solu iile sugerate pentru problemele identificate se orientează către creşterea calită ii infrastructurii de transport rutier şi feroviar. încurajarea construirii de noi locuin e în zonele periferice ale oraşului prin dezvoltarea infrastructurii de transport şi de utilită i publice. 183 din 221 . modernizarea/extinderea şi reabilitarea re elei de iluminat public. modernizarea transportului în comun prin creşterea parcului de autobuze şi crearea unor trasee speciale pentru biciclete. municipiul Bacău dispune de importante zone verzi.I.U.

Pag.24 Suceava: 22. oportunită ile de dezvoltare şi nevoile prioritare. 2. Alocare Vest 28.80 Sec iunea Sud Vest 38. diminuarea riscurilor de mediu şi a efectelor schimbărilor climatice. interven iile eligibile în cadrul POR Axa Prioritară 1 (eligibilitatea cheltuielilor în cadrul POR neputând acoperi toate categoriile de nevoi sesizate). au fost luate în considerare prevederile şi priorită ile relevante ale programelor europene cu impact direct: SURSE DE FINANTARE PROPUSE Programul Opera ional Regional 2007-2013.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana".86 În pregătirea strategiei de dezvoltare şi a planurilor de ac iune care asigura implementarea obiectivelor de dezvoltare propuse.Poli de creştere. DMI 1.D.06 Gala i: 18. Programul Opera ional Regional 2007-2013. Domeniul major de interven ie 1. dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor.96 Baia Mare: 10. Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere.24 Sud Est 36. Domeniul major de interven ie 2.80 Piteşti: 38. DMI 1. 184 din 221 .4.U.P. reducerea poluării fonice.2.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbana" Centre urbane POR: AP 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor . În pregătirea strategiei de dezvoltare şi a planurilor de ac iune care asigura implementarea obiectivelor de dezvoltare propuse.09 financiară Nord Vest 32.49 Bacău: 22.12 Brăila: 18. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură”.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene. Zona de interven ie prioritară unde se vor concentra interven iile preconizate în PIDU până în 2013 a fost aleasă în func ie de două elemente: 1.poli urbani de creştere".09 Deva: 14.72 Sibiu: 14.I.poli urbani de creştere".98 Oradea: 10. BACAU Intergroup engineering men inerea şi protejarea zonelor naturale şi de agrement. Axa prioritară 2 – „Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale”. Sub-domeniul: Poli de creştere. 2.98 Satu Mare: 10.06 Sud 38. Zona aleasă defineşte o zonă de legătură şi dezvoltare între axa principală nord – sud şi zona mai pu in dezvoltată a municipiului est-vest şi din acest motiv reabilitarea şi extinderea structurii rutiere.20 Râmnicu Vâlcea: 38. au fost luate în considerare prevederile şi priorită ile relevante ale programelor europene cu impact direct: POR: AP 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor .20 I.1 AXE ŞI PROGRAME Conform Ghidului solicitantului Corrigendumului apărut în 2009: Nord Est Alocarea financiară.86 Târgu Mureş: 14.98 (orientativă) tabelul şi Bucureşti Ilfov 0 Centru 29.19 Arad: 14. din care: 44.

Sub-domeniul: Poli de creştere. DMI 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor Programul Na ional pentru creşterea eficientei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public pentru anii 2009-2010 Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice .1 .1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concurenta pe pia a a întreprinderilor.Îmbunătă irea infrastructurii sociale. DMI 3. dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate.P. BACAU Intergroup engineering Programul Opera ional Sectorial Mediu.Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale . DMI 2. Dezvoltare Tehnologica şi Inovare pentru Competitivitate.Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate . Programul Opera ional Regional 2007-2013. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale.2 b): „Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice. Domeniul Major de Interven ie 1. Axa Prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale.Axa Prioritara 2 . DMI 3. în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran ă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribu ie-partea de transport. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesionala continua Programul Opera ional Regional 2007-2013. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice -Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.2 .1 Energie eficientă şi durabilă Opera iunea 4.Îmbunătă irea infrastructurii sociale.3. în special IMM-uri .Axa Prioritara 2 .1 .3 – Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor. DMI 6. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice .Dezvoltarea economiei sociale . gazelor naturale şi petrolului. Programul Na ional pentru creşterea eficientei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public pentru anii 2009-2010 Programul Opera ional Regional. DMI 2. Axa Prioritara 3 .D. Axa Prioritara 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local.Economie socială şi solidaritate" (granturi). Axa Prioritara 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apa şi apa uzata. a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie.1 .Pentru o viata mai buna" (strategice) .Sprijin pentru start-up-uri şi a spin-off-uri innovative. în contextul combaterii schimbărilor climatice”.U. a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW). Programul Opera ional Regional 2007-2013.Cercetare. eoliene. DMI 4. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacită i de producere a energiei electrice şi termice.Cercetare. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice .Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. DMI 4. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . în contextul combaterii schimbărilor climatice”.3.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi. DMI 4. precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale.2 Dezvoltarea infrastructurii de Cercetare-Dezvoltare a întreprinderilor şi crearea de noi locuri de munca pentru CD. DMI 3. Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Axa Prioritara 3 – Îmbunatatirea infrastructurii sociale.4 – Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educa ionale preuniversitare.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană. solare. Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. a biocombustibilului. Programul Opera ional Regional 2007-2013.I.1. Axa Prioritara 3 . Domeniul major de interven ie 1. 185 din 221 . Pag. DMI 6.1 .Axa Prioritara 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de produc ie. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei.

U. dezvoltarea.C.I.D. Pag. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale. şi continuitate a serviciului de transport şi distribu ie.Programul na ional de îmbunatatirea a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati Programul Opera ional Sectorial.-C. arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instala iile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate” Programul Opera ional Sectorial Mediu . Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale.Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.2 “Reabilitarea zonelor poluate istoric” Fondul de Mediu .Investi ii productive şi pregătirea pentru competi ia pe pia ă a întreprinderilor.“Proiectul privind prevenirea.Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. Dezvoltarea infrastructurii turistice urbane beneficiază de sprijin financiar prin intermediul Programului Opera ional Regional. Opera iunea „Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investi ii tangibile şi intangibile pentru întreprinderile mari” Fondul de mediu .P.1 . DMI 6.2 . în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran a. 186 din 221 . gazelor naturale şi al petrolului precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale.) AXA 4: Creşterea eficientei energetice şi a securitatii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice DMI 1 : Energie eficienta şi durabila Opera iunea B : Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice.0. în special IMM-uri”. modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calită ii serviciilor turistice”. BACAU Intergroup engineering Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. DMI 2.S.Creşterea Competitivitatii Economice (P. DMI 5.E. Sus inerea competitivitatii întreprinderilor se va realiza prin sprijin financiar prin intermediul programului POS-CCE DMI 1.„Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor.Axa Prioritara 2 -Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate.3 Promovarea egalită ii de şanse pe pia a muncii.Îmbunătă irea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe pia a muncii Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. DMI 6. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 1 . reducerea şi controlul integrat al poluării“ Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice .2 – „Crearea. Axa Prioritara 5 .1 . în contextul combaterii schimbărilor climatice” Opera iunea c) – „Investi ii în instala ii de desulfurare a gazelor de ardere.Un sistem inovativ şi ecoeficient de produc ie DMI 1. în special a IMM.

str. I.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.I. BACAU Intergroup engineering Tabel 40: Lista obiectivelor şi încadrarea în fonduri nerambursabile Nr.I.Intersec ie Letea 4 Obiectiv 4 . 1. Caragiale . piste bicicleta Obiectiv 2 .poten iali poli de creştere Domeniul C .M.P. Henri Coandă 9.U.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor .1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. Vadu Bistri ei 2 3 Obiectiv 3 . reabilitare structura rutiera.str. 1. 9 Mai . crt. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3.M.M. Milcov .str. inclusiv a locuin elor sociale şi îmbunătă irea serviciilor sociale” 1 Obiectiv 1 .1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.„Reabilitarea infrastructurii sociale. 1.Reabilitare infrastructura urbana str.Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str.I.M.Reabilitare Pasaj Letea 5 Obiectiv 5 . Vântului .str. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D.2. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D. Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D.I.Modernizare Calea Moineşti.D. 1.I.Reabilitare infrastructura urbana Str. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D. 187 din 221 . cu destina ia de locuin e sociale 6 Pag.L. Miori ei .

Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educa ionale.3 Dezvoltarea resurselor umane din educa ie şi formare profesionala . 90 "Invata o meserie" DMI 2.DMI 2.3 Dezvoltarea resurselor umane din educa ie şi formare profesionala. modernizarea.U.1 Acces la educa ie şi formare profesională ini ială de calitate. 88 "Burse doctorale" DMI 1.4 Calitate în formare profesionala continua.P. Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile 1 2 3 4 Programul Opera ional Regional / 3. . .-nr.nr. .80 "Calificare .D. POR: Axa 3 "Îmbunatatirea infrastructurii sociale" DMI 3. colectare şi Programul "Spatii Verzi" 2010 .nr. Programul Opera ional Regional Resurse Umane. Obiectivul specific al acestui Dezvoltarea serviciilor şi structurilor domeniu major de interven ie îl constituie îmbunatatirea calitatii infrastructurii serviciilor de asisten ă medicala. Axa prioritara 2 --„Corelarea învă ării pe tot parcursul vie ii cu pia a muncii .Tranzi ia de la şcoală la via a activă.nr. 85"Educatie mai buna pentru to i" DMI 1. . . 188 din 221 . Axa prioritara 1--Educa ie şi formare profesionala în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societă ii bazate pe cunoaştere: nr. 75 "Programe de mentorat pentru tinerii angaja i".Tranzi ia de la şcoală la via a activă .profesională continuă / O şansă pentru viitor. „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”. "Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate". 87"Profesionisti în educa ie şi formare" DMI 1.nr.2. nr.4.I. 91 "A doua şansa în educa ie" DMI2.nr. Programul Opera ional Regional Resurse Umane.Componenta "Spatii Verzi reciclare deşeuri) Urbane" Pag.DMI 2.76 "Calificarea/recalificarea angaja ilor proprii". 89 "Programe postdoctorale" DMI 1. în următoarele domenii de activitate: Pentru axa 1: Nr. 87"Profesionisti în educa ie şi formare" DMI 1.o şansa pentru viitor!" DMI 2. Îmbunătă irea infrastructurii sociale / 3. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă. infrastructurii educa ionale preuniversitare şi a celei pentru formare profesională continuă Măsura este destinata dezvoltării Dezvoltarea sectorului educa iei şi infrastructurii educa ionale: reabilitarea. crt.1. nr. 79 "Calificări europene" DMI 1. .profesională continuă nr. Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării .5.3 Acces şi participare la formare . de asisten ă socio-sanitară Fondul de Mediu :Programul na ional de îmbunatatirea a Promovarea economiei sociale calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localită i (administrare spatii verzi.1.1. formării profesionale în perspectiva dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educa ionale ocupării for ei de muncă preuniversitare. .nr.3 Acces şi participare la formare .5 Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării. BACAU Intergroup engineering Solu ii de îmbunătă ire a deficientelor identificate în municipiu Bacău.

U. în vederea diminuării nivelului de dependenta de sectorul industriei mecanizate Încadrare Fonduri nerambursabile POS-CCE DMI 1. dezvoltarea.3 Îmbunatatirea eficacită ii organiza ionale.1.promovarea turismului Sprijinirea dezvoltării POR DMI 5. inclusiv ISO şi EMAS Nr.3 Accesul întreprinderilor la activită i de CDI (în special IMM-urile). Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative /Axa prioritară 1: „Îmbunătă iri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”: . modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calită ii serviciilor turistice Pag. POS-CCE DMI 1. Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea proiectelor culturale . etc Axa prioritară 2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor publice. dezvoltarea de proiecte.2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor Sprijinirea ini iativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice .Domeniul major de interven ie 2.2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor Introducerea şi men inerea în func iune a sistemelor de management. Proiecte multianuale de cooperare. POS-CCE DMI 1.P.2.D. 5 Sprijinirea ini iativelor şi structurilor culturale 6 Dezvoltarea capacitatii administrative Pentru axa 2: Nr. în special IMM-uri.Domeniul major de interven ie 2. crt.1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor. POR DMI 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importan ă regională şi locală.3 : microîntreprinderilor 7 Dezvoltarea sectorului ter iar.3 Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil. Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea proiectelor culturale . ECDL.I. crt. în special IMM-uri. 189 din 221 . 1 2 3 4 5 6 Denumire obiectiv Sus inerea competitivită ii întreprinderilor Facilitarea proceselor de inovare pentru întreprinderi şi promovarea interac iunii acestora cu universită i şi institu ii Dezvoltarea capitalului uman Crearea infrastructurilor de afaceri Dezvoltarea poten ialului antreprenorial existent Dezvoltarea economiei locale.DMI 1.1.1. limbi străine.1. cu accentul pus pe procesul de descentralizare: . POS-CCE DMI 2. licitarea şi managementul proiectelor. BACAU Intergroup engineering Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea organiza iilor active la nivel european în domeniul culturii. POS-DRU POR DMI 4. Proiecte de cooperare.1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor.2 Crearea. Opera iunea: Module de pregătire în domenii ca achizi ii publice.

I.Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian 1.1 Axa prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii na ionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem na ional de transport durabil DMI 2.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 2 .D.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 2 . 190 din 221 2 Valorificarea patrimoniului cultural 3 Reabilitarea termica a clădirilor utilizarea energiei alternative şi 4 Dezvoltarea re elei de drumuri 5 Dezvoltarea transportului public urban şi periurban .„Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale” DMI 2.Programul Opera ional Sectorial Mediu Axa prioritara 1 POS Mediu.Programul Opera ional Sectorial Transport 1.Programul Opera ional Regional Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului DMI 5.2 Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transporturi în scopul creşterii protec iei mediului şi a sănătă ii publice şi siguran ei Pag.Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată DMI 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de apa şi apa uzata 1. BACAU Intergroup engineering Pentru axa 3: Nr.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură” 2. modernizarea sau reabilitarea utilitatilor din zona urbana Încadrare Fonduri nerambursabile 1.4 . energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătă irea calită ii aerului. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor pentru interconectarea re elelor na ionale de transport al energiei electrice şi gazelor naturale cu re elele europene 3.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Crt.U. 1 Denumire obiectiv Extinderea. precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe 1.P.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene.3 Diversificarea re elelor de interconectare în vederea creşterii securită ii furnizării energiei. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură” 1. apei şi solului 1.„Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale” DMI 2.2 „Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare na ionale şi a serviciilor pentru călători” – opera iunile aferente infrastructurii feroviare DMI 2.1„Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere na ionale” DMI 2.Fondul de Mediu Programul de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară. în contextul combaterii schimbărilor climatice” 4.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.

care să conducă la economii de energie. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacită i de producere a energiei electrice şi termice.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.2 „Îmbunătă irea siguran ei traficului pe toate modurile de transport” 1.DMI 3.1 Energie eficientă şi durabilă Opera iunea 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.U. BACAU Intergroup engineering Încadrare Fonduri nerambursabile pasagerilor . în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran ă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribu ie-partea de transport 1. a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW). în scopul îmbunătă irii eficien ei energetice .1 .Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.31 decembrie 2013 DMI 3. în contextul combaterii schimbărilor climatice” .11 februarie 2008.D. precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale.Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate . Crt. Denumire obiectiv 6 Extinderea şi îmbunatatirea locurilor de joaca pentru copii Dezvoltarea şi infrastructurii sociale modernizarea 7 8 Reabilitarea şi iluminat public extinderea re elei de 9 Creşterea eficientei energetice (termice şi electrice) 10 Îmbunatatirea calitatii mediului . prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei. a biocombustibilului.DMI 4. gazelor naturale şi petrolului. solare. a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie 1. în contextul combaterii schimbărilor climatice” Pag.Fondul de Mediu Programul na ional de îmbunatatirea a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati 1. în contextul combaterii schimbărilor climatice” DMI 4.Îmbunătă irea infrastructurii sociale.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 3 . domeniul major de interven ie . a): Sprijinirea investi iilor în instala ii şi echipamente pentru întreprinderi din industrie.2 b): „Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice. Energie eficienta şi durabila Opera iunea 4.1.I.DMI 3.P.2 – Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale 1.1. eoliene.1. 191 din 221 Nr.DMI 4.

Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice şi termice. solare.D. 192 din 221 . a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie 2. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei. a biocombustibilului.P. Denumire obiectiv Pag.Programul Opera ional Sectorial Mediu Axa 4 – Implementarea sistemelor de management pentru protec ia naturii DMI 4.1.3 „Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului” Nr.11 februarie 2008.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi. Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversită ii şi Natura 2000 3. BACAU Intergroup engineering Încadrare Fonduri nerambursabile DMI 4. eoliene.31 decembrie 2013 DMI 3.U.Programul Opera ional Sectorial Transport Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transporturi în scopul creşterii protec iei mediului şi a sănătă ii publice şi siguran ei pasagerilor . Crt.I. a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW).

reabilitare structura rutiera.975.610 98% 98% 119. I. PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR Tabel 41: Lista proiectelor individuale şi bugetul estimat pentru implementarea Planului Integrat Valoare (exclusiv TVA) (mii euro) Valoare Valoare finan are finan are proprie Valoare finan are Procent Procent proprie cheltuieli cheltuieli nerambursabila finan are contribu ie eligibile neeligibile (mii euro) nerambursabil proprie (mii euro) (TVA) (mii euro) Nr.Reabilitare infrastructura urbana Str.449 98% 39.083 6.512 21. Milcov Intersec ie Letea (DALI achizi ie) Obiectiv 4 .str. Miori ei .046.556 2% 258. destina ia de locuin e sociale TOTAL 12. piste bicicleta Obiectiv 2 .722 1.561 5.292.LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT.902.610 1.049 2% 361. 9 Mai . PE SURSE DE FINANTARE. Vadu Bistri ei Obiectiv 3 . Denumire obiectiv 1 2 3 4 5 6 Obiectiv 1 .951 2% 2% 1.390 98% 38.P.831 Total Finan are nerambursabila (euro) Total Contribu ie proprie (euro) Pag.639 1. PLANUL DE AC IUNE .Reabilitare infrastructura urbana str.829 98% 245.749 743.1.098 1.610 1. BACAU Intergroup engineering III. 193 din 221 .str.707 22.864.300 2% 148. Vântului .358.891 503.083 22. PE SURSE DE FINANTARE 3.U.856.135.683 12. LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT.463 5.512.D.Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Ghioceilor (există DALI) Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str.598 23.str.412 98% 38.409.439 1.335.854 2% 2. Caragiale .Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 .134 4.906.097.str.L.319.537 782.I.906.366 208.447. Henri Coandă 9.075.Modernizare Calea Moineşti (exista DALI). crt.

Caragiale.355.030 2011 1.482. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [5] Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat.064.366 24.556 1. modernizare Calea Moineşti4 benzi.630 27.864.856. cu destinatia de locuinte sociale Primăria Municipiului Bacău Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban 2010 Obiectiv: Reabilitare si modernizare imobil str.655. Vantului .335. dotări func ionale specifice pentru noua infrastructura de locuit.IV. crt.109 4.U.390 38.000 59.000 9. L.452 2.str.Reabilitare infrastructura urbana Str. cu destinatia de locuinte sociale Activitate: renovarea clădirilor degradate şi neutilizate şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activită i.000 4.I. piste bicicleta Obiectiv 2 .000 29. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în [2] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv.000 5.048. Caragiale .000 1.058.129 609. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [3] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv.447. precum cele legate de echipa de management al PIDU.576.512 1.Reabilitare si dotare cu echipamente a Centrului social pentru ingrijire persoane varstnice (există DALI) 4 Primăria Municipiului Bacău Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: modernizare străzilor Milcov.I.628.857. Îmbrăcăminte rutieră. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [4] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv.819.906. 2 piste bicicleta 2010 Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: modernizare Calea Miori ei.319.Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 . Milcov Intersectie Letea (DALI achizitie) Primăria Municipiului Bacău Obiectiv 4 .000 1. Miori ei .000 855.829 245. 9.P. 2010 2011 743. (1) Denumire proiect (2) Obiectiv 1 . Îmbrăcăminte rutieră.D.140 161.000 9.075.Reabilitare infrastructura urbana str.282. BACAU Intergroup engineering Perioada de implementare Anexa 1 – Lista proiectelor individuale euro Buget proiect Costuri neeligibile (CN)[4] (lei) (9) Nr.155.537 4. reabilitare structura rutiera.410.236.000 3 Obiectiv 3 . Străzi adiacente Anul începerii (5) Anul finalizării (6) Valoare nerambursabilă Contribu ie proprie Valoare Valoare finantare Valoare finantare proprie solicitată (VNS)[2] costuri eligibile finantare cheltuieli neeligibile proprie cheltuieli (lei) nerambursabila eligibile (euro) (TVA) (euro) (CPCE)[3] (lei) (7) (8) Total (lei) (10)=(7)+(8)+(9) 2012 12. Pasaj Calea Moineşti.581 503.610 49. I.940 22.300 148.000 5 Primăria Municipiului Bacău 6 Obiectiv 6 – Reabilitare si modernizare imobil str.135.722 3.L.471 Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat[5] TOTAL (euro) 1 euro = 4.976.000 2 Primăria Municipiului Bacău 2010 2012 1.134 5.str.1 lei [1] Informa iile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv la sec iunea 1 – Informa ii privind solicitantul. Aceste costuri nu reprezintă cheltuieli eligibile în cadrul Axei prioritare 1 a Programului Opera ional Reg Pag.000 156.000 2012 1.008.str.707 38. Henri Coandă nr.610 21.831 6. Străzi adiacente 2010 Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. reabilitare Pasaj Letea 2010 2012 5.000 490.098 119.049 361.854 2.215. 9 Mai .463 7.392.410.Modernizare Calea Moineşti.644.800 93.000 90.951 208.600 114.891 258. etaj I . inclusiv pasaj Trebeş (exista DALI). 9.083 159.761 3.010.348 18.914. Vadu Bistritei Solicitant[1] (3) Obiectiv şi activită i propuse 1 Primăria Municipiului Bacău (4) Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana.str. 194 din 221 .449 39.046. Henri Coandă nr.

piste biciclete . cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane. îmbunatatirea condi iilor de deplasare pietonale Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera . cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău.I. 195 din 221 . 1. timp îndelungat de aşteptare. oamenii de afaceri. Aglomera ie şi ambuteiaje la intrarea în municipiu. Primăria Bacău.amenajare 4 benzi .628.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 14.U.M. Centre Urbane Titlul proiectului Modernizare Calea Moineşti Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. pasaj Trebeş Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. Strate rutiere degradate 3. Calea Moineşti.293 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.reabilitare pasaje rutiere .2012 Pag. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare.D. crearea de solu ii alternative de deplasare (biciclete). creşterea gradului de accesibilitate Contribuie la atingerea obiectivelor strategice PIDU: Dezvoltare teritoriala prin îmbunatatirea infrastructurii urbane şi a accesului în zona urbana în cadrul Polului de dezvoltare urbana Grup inta Locuitorii polului urban. reabilitare pasaj Moineşti.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic şi de tranzit al municipiului. risc de accidente auto 2.P. creşterea capacitatii de trafic.I. Inexistenta amenajărilor siguran a circula iei (piste de bicicleta) 4. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 1 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D.

Vântului . oamenii de afaceri.I. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane.P. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare. 1. risc de accidente auto 2. Vântului .2012 Pag.M.str.902 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.I. Miori ei . BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 2 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D.str. Vadu Bistri ei Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1.str. timp îndelungat de aşteptare la semafoare. 9 Mai . 9 Mai . Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului. Primăria Bacău.îmbrăcămintea rutiera . Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera .str. 196 din 221 . cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . Aglomera ie şi ambuteiaje. creşterea capacitatii de trafic. Vadu Bistri ei Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura rutiera urbana str.U.str.str.263.D.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 2. Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare infrastructura urbana str. Miori ei . Strate rutiere degradate 3.

risc de accidente auto 2.P. creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban. Milcov .1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.M. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare. Caragiale .U. Primăria Bacău. I. Str.I. oamenii de afaceri.îmbrăcămintea rutiera .str. Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare infrastructura urbana Str. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 7.Intersec ie Letea Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. 1. Milcov .L. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane. 197 din 221 .976 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.str. Aglomera ie şi ambuteiaje. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .2012 Pag.D. Caragiale .110.L. Strate rutiere degradate 3. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera . I. timp îndelungat de aşteptare la semafoare.Intersec ie Letea Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Reabilitare Infrastructura rutiera.I. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 3 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D. creşterea capacitatii de trafic.

alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .P. creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban. 198 din 221 .2012 Pag. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare. Aglomera ie şi ambuteiaje. timp îndelungat de aşteptare la semafoare. Strate rutiere degradate 3. Primăria Bacău. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera .1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.I. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului.306.M. 1.U. Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare Pasaj Letea Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 4 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D.I.D. oamenii de afaceri. risc de accidente auto 2. reabilitare pasaj Letea Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1.îmbrăcămintea rutiera .îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 1. creşterea capacitatii de trafic.098 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane.

str. Personal insufiecient 3. dotări pentru asigurarea condi iilor de climatizare.Realizarea de amenajări peisagistice .Modernizarea utilită ilor aferente obiectivului.U. echipamente medicale specifice) .P.I. siguran a la foc. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. 199 din 221 .A.Dotări interioare (instala ii.2. Locuri insuficiente de asigurare asistenta persoanelor varstnice 2.S. Primăria Bacău. Obiectivul specific al proiectului îl constituie reabilitarea Căminului de bătrâni Grup inta Locuitorii polului urban.P.Refacerea/amenajarea cladire . BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 5 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3. Indicatori Imbunatatirea serviciilor sociale Cresterea posibilitatilor de asistenta sociala Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura sociala .D.471 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Titlul proiectului Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban Localizare: Intravilan municipiul Bacău. Ghioceilor Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect S. Dotari minime si starea cladiri degradata Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea şi îmbunătă irea serviciilor sociale.Serviciul Public de Asisten ă sociala Probleme de baza (justificare nevoi) 1. Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 931. . alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .2011 Pag. echipamente.

Construc ia unui sistem modern de alimentare cu apă şi canalizare.U. care provin din centrele de plasament. devenind o categorie vulnerabilă.P.732 Euro Locuin e sociale: 1. expus 2. Henri Coanda Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect S.2011 Pag. Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetă enilor servicii publice şi acces la locuin e sociale Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului Reabilitare clădire şi dotare cu echipamente Obiectivul specific al proiectului îl constituie reabilitarea şi amenajarea clădirii Grup inta Tinerii peste 18 ani ce au dobândit capacitate deplină de exerci iu.corpuri de încălzire statice) . 200 din 221 .Construc ia unui sistem termic (instala ie distribu ie . Tinerii cu vârsta peste 18 ani.pentru spa iile ce fac obiectul documenta iei.030 euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.616.473. Henri Coanda 9. „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Titlul proiectului Reabilitare şi modernizare imobil str. .P.S. . str. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .I. ce provin din cadrul Centrelor de Plasament din Municipiul Bacău Indicatori Asigurarea de servicii sociale pentru tineri. Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 1. amenajarea de locuin e sociale Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetă enilor servicii publice şi acces la locuin e sociale Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Extindere infrastructura sociala .Construc ia unui sistemului electric. Primăria Bacău. cu destina ia de locuin e sociale Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban Localizare: Intravilan municipiul Bacău.A. vor ajunge în situa ia de a se confrunta cu fenomenul de marginalizare socială. şi care nu mai pot fi integra i în familiile din care provin.Serviciul Public de Asistenta sociala Probleme de baza (justificare nevoi) 1.D. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 6 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3. .2. Calitate precara a spatiilor cu destina ie asistenta sociala 3.

BACAU Intergroup engineering 3. 201 din 221 . CU LOCALIZAREA PROIECTELOR INDIVIDUALE COMPONENTE ALE PLANULUI Harta 25: Localizarea proiectelor propuse prin PIDU Obiectiv 2 Obiectiv 1 Obiectiv 3 Obiectiv 5 Obiectiv 4 Obiectiv 6 Pag. HARTA ORASULUI/MUNICIPIULUI.U.P.2.D.I.

I. cu destinatia de locuinte sociale Pag.P. Henri Coandă nr.U. 9. 202 din 221 . BACAU Intergroup engineering Reabilitare si modernizare imobil str.D.

BACAU Intergroup engineering PROIECTUL MODERNIZARE CALEA MOINESTI: PROIECTUL MODERNIZAREA CALEA MOINESTI (REABILITARE PASAJ TREBES): PROIECTUL MODERNIZAREA CALEA MOINESTI (REABILITARE PASAJ TREBES): Pag.I.P. 203 din 221 .U.D.

9 MAI: PROPUNERE REABILITARE STR. 204 din 221 . MIORITEI: Pag.P. BACAU Intergroup engineering PROPUNERE REABILITARE STR.U. VADUL BISTRITEI: PROPUNERE REABILITARE STR.I.D.

P.U. BACAU Intergroup engineering PROPUNERE REABILITARE STR. 205 din 221 .CARAGIALE: PROPUNERE PENTRU REABILITARE CENTRUL SOCIAL INGRIJIRE PERSOANE VARSTNICE (GHIOCEILOR) PROPUNERE PENTRU AMENAJARE LOCUINTE SOCIALE: Pag.D.I. MILCOV .

Serviciul Buget · Direc ia Drumuri Publice (beneficiar proiecte 1. precum şi cu serviciile subordonate Primăria care vor beneficia direct de proiectele individuale 1.3.7: Compartimente de specialitate relevante în cadrul Primăriei: · Direc ia Tehnica.ro Pag.4 şi 5.D. alcătuit din 2 membri.6. BACAU Intergroup engineering 3. UM-PIDU înfiin ată în cadrul Biroului pentru Proiecte Integrare Europeană va colabora cu toate compartimente de specialitate relevante ale Primăriei.3.3.U.1 Denumirea structurii şi pozi ia acesteia în cadrul organigramei Primăriei Primăria Bacău prin structura sa coordonează şi controlează activitatea direc iilor.7) Tabelele 26 şi 27 prezintă componen a pentru fiecare proiectul individual în parte. pentru: • Monitorizarea implementării PIDU • Propunerea paşilor necesari urgentării PIDU oricând va fi cazul • A lua în considerare propuneri de amendare a contractelor de finan are • A asigura conformitatea cu prevederile legale • A coordona asisten ă pentru PIDU şi proiectele individuale fata de alte proiecte de investi ii publice şi private aflate în implementare. care pot să fie identificate în cadrul organigramei Primăriei (Figura 1).I. incluzând Primarul şi Vice-Primarul.P.2. care cuprinde Unitate de Coordonare a PIDU (UC-PIDU) precum şi 2 Unită i de Implementare (UIP-PIDU) a Proiectelor Individuale: UIP-PIDU 1 pentru Proiect 1.3 şi 4) Serviciile subordonate Primăriei · Serviciul Public de Asisten a Sociala (beneficiar proiecte 5. Amenajarea Teritoriului Alte servicii: Agen ia de Dezvoltare locală Bacău Poli ia Primăriei Municipiului Bacău Serviciul Voluntariat pentru Situa ii de Urgen ă Serviciul Public de Asisten ă Socială Pentru implementarea PIDU s-au constituit prin decizia Primarului două structuri: Unitatea de Management a PIDU (UM-PIDU). Pentru implementarea PIDU.3. Serviciul Investi ii · Biroul pentru Achizi ii Publice · Direc ia Economica. MANAGEMENTUL IMPLEMENTARII PLANULUI INTEGRAT 3.2.6 Comitetul de Monitorizare PIDU (CM-PIDU).4 UIP-PIDU 2 pentru Proiect 5. 206 din 221 .2. serviciilor şi birourilor de specialitate care i-au fost încredin ate prin organigrama aprobată de Consiliul local la propunerea primarului şi anume: Direc ia Juridică Administra ie Locală Direc ia Administra ia Pie elor Direc ia Patrimoniu Direc ia Drumuri Publice Direc ia Economică Direc ia Servicii Publice Direc ia Tehnica Direc ia Impozite şi Taxe Locale Serviciul Urbanism. Comitetul de Monitorizare PIDU se va întruni lunar pentru a analiza progresul şi pentru a analiza strategia de ansamblu fa ă de realizarea PIDU.6. Figura 1: Organigrama Primăriei Municipiului Bacău Sursa: primăria bacau.

BACAU Intergroup engineering Pag.I.D.P.U. 207 din 221 .

piste bicicleta Obiectiv 2 Reabilitare infrastructura urbana str. în func ie de specialită ile cerute în tabelul de mai sus.I. reabilitare structura rutiera.str. 9 Mai . Henri Coandă 9. 208 din 221 .P. Proiect 1 Denumire Obiectiv 1 Modernizare Calea Moineşti. Miori ei . destina ia de locuin e sociale Asistent Manager Asistent Asistent financiar proiect proiect tehnic contabil Expert achizi ii Responsabil Coordonator financiar UM Proiect 2 Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 *Se vor completa de către Autoritatea locală Numele şi func ia persoanelor responsabile pentru fiecare proiect în parte. Vadu Bistri ei Obiectiv 3 Reabilitare infrastructura urbana Str. Milcov Intersec ie Letea (DALI achizi ie) Obiectiv 4 Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice (există DALI) Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str.D. Pag. I.str. inclusiv pasaj Trebeş (exista DALI).U.L. BACAU Intergroup engineering Tabel 42: Resurse umane alocate pentru PIDU Nr. Vântului str. Caragiale str.

...................4...................3........................I..............................................6 Se stabilesc din cadrul structurilor Primăriei Bacău.. Asistent de proiect ..... Manager de proiect 6 ..................2 Responsabilită ile UM-PIDU Tabel 43: Responsabilită ile pentru proiectele individuale PIDU încredin ate direc iilor /serviciilor /birourilor/personalului din cadrul Primăriei Bacău Proiect 1................. .............. Asistent financiar contabil Ec. ...........................3........3...U........... Asistent de proiect ......... Asistent financiar contabil Ec........ Expert Achizi ii ............5.......................................................4...... ...........2.................................... Asistent tehnic ........................................5.. ..... Manager de proiect .. 2....4.......................... Asistent financiar contabil Ec.. Asistent de proiect ............. Expert Comunicare Serviciul Public de Asisten ă Proiect 5........................ ................... 6 Socială Cabinet primar Proiect 1........ Asistent tehnic ....................... Asistent financiar contabil Ec....6 Proiect 1 Proiect 2 Serviciul financiar contabil.....2.................P........................................... Asistent de proiect ...... Manager de proiect .... Serviciul Buget Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Serviciul drumuri publice Proiect 1...4................. .. BACAU Intergroup engineering 3............5......3....... nominal..... 3.....6 Proiect 1 Proiect 2 Direc ia Economică Direc ia integrare europeană Direc ia Tehnică................ Manager de proiect .......... Manager de proiect .D... Manager de proiect .. Asistent tehnic . Manager de proiect 5 ........ Asistent financiar contabil Manager de proiect .................... (în conformitate cu tabelul 39 de mai sus) Pag.. Asistent tehnic .... Biroul pentru achizi ii publice Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Proiect 1.............................................................. Asistent tehnic ..................................................................................... .............. Responsabil financiar Ec.3.... 4 .... persoane de la Serviciile men ionate mai sus............2........... Asistent tehnic . Coordonator UM-PIDU .......................... Manager de proiect ......... care să răspundă de buna desfăşurarea a proceselor descrise mai jos şi care vor îndeplini atribu iile men ionate în tabelele de mai jos..........................6 Proiect 1..............................................................2.......... Asistent de proiect ..............5...... Asistent de proiect ....... 209 din 221 ... Asistent financiar contabil Ec.

rapoarte financiare aferente rapoartelor de progres pentru furnizate de Unită ile de implementare a proiectelor individuale a modului de derulare a activită ilor financiare aferente acestor proiecte. Rapoarte de analiza a indicatorilor de atins şi asupra modului de atingere a indicatorilor propuşi. audit şi a propunerilor cuprinse în acestea cu luarea de decizii referitoare la modul de rezolvare a elementelor critice / aspectelor negative semnalate. Corelarea modului de implementare a activită ilor din cadrul proiectelor individuale în vederea asigurării atingerii indicatorilor propuşi prin Planul Integrat. Comentarii asupra rapoartelor de audit. autocolante. Prezentarea Planului Integrat cu respectarea regulilor impuse: conferin e de presa. certificate de conformitate. Realizarea publicită ii prin organizarea materialelor de pliante. mape de prezentare. Proiectelor individuale. intranet) Asigurarea func iei de secretariat tehnic pentru Comitetul de Monitorizare PIDU. audit extern). Planificarea temporală şi financiară. mass media a proiectului. Procese verbale de natură tehnică aferente şi a elementelor diverse din întâlnirilor de lucru lunare. bunuri şi servicii.U. Rela ionare directa cu AMPOR prin ADR Nord Est. sistemul informativ. Se realizează: Raportări diverse. Gestionarea contractelor cu prestatorii de servicii în cadrul proiectelor individuale (consultan ă.P. Procesele mai sus men ionate sunt cuprinse în pistele de audit întocmite pentru fiecare proiect individual.D. bannere. Analiza pe baza situa iilor furnizate de Unită ile de implementare a proiectelor individuale a modului de derulare a activită ilor tehnice aferente acestor proiecte. Pag. 4. proiectelor individuale. Certificate de calitate pentru lucrările executate. 3. Auditarea implementării Corelarea rapoartelor de Planuri de remediere a proiectului. Coordonare şi control intern. Analiza pe baza situa iilor.I. Prezentarea din timp a problemelor cu care se confrunta proiectele şi încercarea de solu ionare coerenta a acestora împreuna cu ADR Nord Est şi AMPOR. Derulare a activită ilor de Elaborarea cererilor de pre-Procese verbale ale natura financiară aferente finan are şi a cererilor de întâlnirilor de lucru lunare. rambursare. Stabilirea şi îmbunătă irea în mod constant a sistemelor şi instrumentelor pentru gestionarea PIDU (proceduri.AMPOR. de difuzare/afişare a materialelor publicitare. Propuneri de controlare/eliminare a riscurilor ce pot sa apară în raport cu realizarea optima a indicatorilor propuşi în PIDU. 210 din 221 . Interfa ă cu ADR Nord Est şi AMPOR. Procedurile de atribuire pentru achizi iile de lucrări. ii) Frecven a şi rigurozitatea analizelor interne privind stadiul implementării PIDU va reduce riscurile de întârziere şi de a efectua cheltuieli neeligibile. anun uri în presa locala. Certificate de audit. spot radio. afişe. Legăturile între aceste procese sunt: i) Periodicitatea raportărilor are impact în planificarea financiara iar aceasta din urma va determina graficul de plă i pentru furnizori. liste de prezen a. BACAU Intergroup engineering UM-PIDU gestionează următoarele procese: 1. transmiterea de invita ii. Derulare a activită ilor de Pregătirea caietelor de sarcini. 5. pentru fiecare proiect individual în parte. Se întocmesc: Procese verbale de participare la întâlniri şi Liste cu recomandări realizate de către ADR Nord Est . 2. procese verbale pregătirea de conferin e de presă. Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect sunt prezentate sintetic în tabelele de mai jos.

o Coordonarea elaborării procedurilor interne şi a pistelor de audit.P. o Contribuirea elaborării procedurilor de implementare / raportare a proiectelor individuale. o Avizarea plă ilor către prestatorii pentru lucrări şi servicii. o Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/ac iunile /activită ile derulate. o Monitorizarea atingerii obiectivelor legate de şansele egale şi acces nediscriminator la beneficiile produse de PIDU. exper ii sau mandata i ai institu iilor finan atoare.I. o Coordonarea procesului de evaluare şi raportare cu prestatorii (pentru contractele de servicii de consultan ă şi audit extern). o Planificarea şi coordonarea şedin elor săptămânale cu compartimentele de specialitate şi alte departamente implicate în implementarea PIDU. 211 din 221 2. o Avizarea tuturor rapoartelor şi cererilor de rambursare privind proiectul individual gestionat. o Arhivarea în dosare şi foldere electronice a fişierelor de proiect. AMPOR şi cu comunitatea locala. o Elaborarea planului financiar pentru implementarea PIDU.U. o Încadrarea şi men inerea proiectului/proiectelor în condi iile de eligibilitate a sursei de finan are. o Gestionarea contractelor încheiate cu prestatorii de servicii. o Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a interfe ei cu ceilal i membri ai UIP-PIDU. o Asigurarea asisten ei pentru Managerul de Proiect. Coordonator UM-PIDU o Coordonarea implementării PIDU verificând calitatea şi conformitatea procesului de implementare Coordonarea Rela iei cu ADR Nord Est.D. o Monitorizarea şi evaluarea progreselor atinse în implementarea proiectului individual/proiectelor individuale. o Asigurarea conformită ii cu auditul extern şi intern. o Elaborarea rapoartelor tehnice. o Centralizarea rapoartelor tehnice şi financiare şi a cererilor de rambursare. BACAU Intergroup engineering Tabel 44: Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect 1. o Coordonarea Secretariatului Tehnic a Comitetului de Monitorizare. o Reprezentarea Beneficiarului în cadrul vizitelor pe teren ale institu iilor finan atoare. Asistent de Proiect 4. Manager de Proiect 3. o Coordonarea monitorizării şi evaluarea periodica a progreselor atinse în implementarea proiectelor individuale. o Avizarea documenta iei de atribuire înainte de lansarea în SEAP (pentru contracte gestionate de către compartimentele de specialitate). o Realizarea documenta iilor pe baza cărora se vor realiza analizele de progres asupra proiectelor individuale. o Elaborarea documenta iei de atribuire pentru contractarea lucrărilor şi serviciilor de dirigen ie de şantier pentru proiectele individuale. o Asigurarea bunei desfăşurări a activită ilor administrative din cadrul Planului o Integrat de Dezvoltare Urbana. Managementul resurselor umane. o Coordonarea implementării proiectului individual (sau proiectelor individuale) în colaborare cu coordonatorul UM-PIDU. o Coordonarea asisten ei tehnice şi altor consultan e externe. Pag. o Coordonarea pregătirii documenta iilor de atribuire şi lansarea procedurilor de atribuire (pentru contractele de servicii de consultan ă şi audit extern). o Publicarea procedurilor şi pistelor de audit actualizate în intranet. o Negocierea cu AMPOR şi stipularea eventualelor acte adi ionale. o Asigurarea ca PIDU va atinge obiectivele preconizate. o Asigurarea comunicării interne eficace în cadrul UIP. cu alte departamente relevante din Primărie. Asistent Tehnic . o Coordonarea elaborării strategiei de gestionare a riscurilor.

Responsabil financiar Pag. o Elaborarea cererilor de prefinan are a proiectelor individuale. o Verificarea rapoartelor financiare. o Reprezentarea Primăriei Municipiului Bacău în cea ce priveşte aspectele financiare ale contractelor de finan are. o Asigurarea desfasurarii auditului extern în mod eficient. o Coordonarea achizi iilor cu particularizare pe tipul de procedura de achizi ie publica ce trebuie aplicata conform legisla iei în vigoare în func ie de sumele din liniile bugetului. o Prevederi privind func ionarea şi dezvoltarea structurii în intervalul preconizat pentru implementarea PIDU 5. o Asigurarea pe tot parcursului Planului Integrat a interfe ei cu exper ii institu iilor finan atoare. o Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/ac iunile/ activită ile derulate. o Asigurarea aducerii la îndeplinire cu corectitudine a indicatorilor tehnici propuşi în Planului Integrat prin analize a lucrărilor civile împreuna cu Dirigin ii de Şantier. Asigurarea pe tot parcursul derulării Planului Integrat a interfe ei cu exper ii institu iilor finan atoare. potrivit dispozi iilor legale. o Monitorizarea şi verificarea derulării tuturor achizi iilor din Planul Integrat. Asistent financiar/contabil 7. o Elaborarea rapoartelor financiare ale proiectelor individuale. o Efectuarea înregistrărilor contabile din tranzac iile PIDU. o Verificarea conformită ii costurilor eligibile şi ne-eligibile în implementarea proiectelor individuale. o Monitorizarea implementării PIDU din punct de vedere financiar.D. o Elaborarea rapoartelor de implementare pentru AMPOR – partea financiara. 212 din 221 . o Răspunderea. o Verificarea documenta iei financiare necesare solicitării cererilor de plata o aferente transelor intermediare. o Elaborarea şi asigurarea transmiterii anun urilor în presa locala sau na ionala. o Elaborarea cererilor de rambursare a proiectelor individuale. BACAU Intergroup engineering o Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a bunei desfăşurări a activită ilor de ordin strict tehnic. o Elaborarea documenta iei de atribuire pentru contractarea serviciilor de publicitate pentru proiectele individuale. o Verificarea şi respectarea condi iilor impuse prin Manualul de Identitate o Vizuala în realizarea şi promovarea proiectelor individuale din cadrul Planului Integrat. o Sprijinirea elaborării planului financiar pentru implementarea PIDU. o Asigurarea desfasurarii întâlnirilor oficiale interne şi externe. Consultant tehnic 6.U.I. Expert achizi ii 9. o Păstrarea arhivelor cu documente justificative contabile.P. o Asigurarea Rela iei cu media şi managementul transparen ei decizionale. privind corectitudinea şi exactitatea datelor şi informa iilor con inute în documentele întocmite. Expert comunicare 8.

213 din 221 . juridic. PERFORMAN A/MANAGEMENTUL RISCULUI UM-PIDU ac ionează pe baza obiectivelor clar stabilite la nivel atât individual cât şi de echipa.U. Riscurile sunt analizate sistematic şi fiecare proiect este clasificat după grad de risc scăzut.D. activitatea de monitorizare a PIDU se va realiza pe baza unor Rapoarte de audit cu rol în supravegherea continua a modului de realizare a activită ilor. Minutele fiecărei şedin e vor fi elaborate de către Asistentul de Proiect şi publicate în sistemul intranet prin grija compartimentului de specialitate. Întâlniri săptămânale pentru a analiza progrese şi probleme. 3. prin: COMUNICARE INTERNA Şedin e săptămânale coordonate de către UM-PIDU la care vor participa în mod obligatoriu reprezentan ii celor sase servicii/birouri relevante pentru PIDU. 2. Sistemul de repartizare a sarcinilor de lucru şi de coordonare a activită ii sunt clar stabilite în procedurile interne. 60(f). Analiza şi gestionarea riscurilor aferente perioadei de implementare a PIDU. împreuna cu reprezentan ii celor doua institu ii subordonate beneficiare de proiecte 6. Şedin e ale Comitetului de Monitorizare care vor avea periodicitate lunara. mediu respectiv ridicat.I. Lista indicatorilor de atins prin PIDU.7. Respectând Regulamentul CE 1828/2006 art. prin punere în aplicare. în cadrul sistemei de planificare prezentate în pistele de audit. raportări şi planuri de remediere în cazul devierilor fa ă de planurile aprobate. 4. COMUNICARE EXTERNA Comunicarea externa va fi adresata atât către cetă eni cât şi către ADR Nord Est şi AMPOR şi/sau alte autorită i relevante. Performan ele sunt monitorizate prin şedin e regulate. apari ia cheltuielilor care nu pot sa fie acoperite din POR şi impactul financiar al acestora. INFORMARE ŞI COMUNICARE Procedurile interne pentru procesul de gestionare PIDU prevăd ca sub-procesul de informare şi comunicare sa fie gestionat într-un mod sistematic. Resursele interne de in un nivel de educa ie şi experien a relevantă corespunzătoare (a se vedea tabelul mai jos). BACAU Intergroup engineering MONITORIZAREA PIDU Monitorizarea implementării PIDU se va realiza respectându-se următoarele etape principale: 1. Realizarea de Rapoarte de audit coerente şi corecte care. MEDIU DE CONTROL UM-PIDU func ionează pe baza fiselor de post pentru fiecare membru al UM. 15 şi 1083/2006 art. Activitatea de monitorizare va avea la baza următoarele documente: Gantt-urile propuse în cadrul Proiectelor Individuale Rapoarte de audit. vor duce la atingerea obiectivelor propuse de PIDU în mod optim. audit intern).P. Pag. Raportare lunare către Comitetul de Supraveghere. special invitate. plus alte persoane desemnate pentru implementare PIDU în cadrul serviciilor generale (de ex. Gradul de risc este stabilit având în vedere următoarele criterii: întârzierile fa ă de cronograma aprobata prin contractul de finan are.

P. în fiecare luna) a stadiului proiectelor atât fizic cât şi financiar. Rela ii cu Public. activită ile şi Responsabilită ile aferente. RESURSELE FINANCIARE CARE ASIGURA FUNC IONAREA UM-PIDU UM-PIDU este încadrata în organigrama Primăriei Bacău şi este alcătuita din func ionari publici. În consecin ă. CONTROL/AUDIT UM-PIDU va dezvolta proceduri interne pentru toate procesele care încă nu sunt procedurate în cadrul Primăriei. precum şi procesele verbale privind întâlnirile publice. Comisia Europeana). Efectuează plă ile către prestatori. Gestionează contractele semnate cu prestatorii pentru lucrări şi servicii. Gestionează clarificările. Primăria va înfiin a un punct de informare în vederea consolidării dialogului cu cetă enii din zona de ac iune PIDU. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. 214 din 221 . modelele eventuale de utilizat. Avizează plă ile către prestatori. Evaluează ofertele primite. UM-PIDU va colabora cu serviciul de Rela ii cu publicul. Primăria Bacău asigura toate resursele necesare func ionării sale. Pag. sau /şi în intranet. evaluarea va fi prezentata de către UM-PIDU în cadrul şedin elor cu Comitetul de Monitorizare PIDU. SCHEMA RELA IILOR INTRA ŞI INTER-INSTITU IONALE ALE STRUCTURII UM-PIDU va conlucra cu ADR Nord Est şi AMPOR precum şi cu toate Autoriza iile cu competen a privind implementarea fondurilor europene (Autoritatea de Certificare şi Plata. Toate materialele de comunicare externa realizate. Procedurile sus men ionate vor cuprinde baza legala.I. cu sprijinul consultan ilor externi contracta i în acest scop în cadrul fiecărui contract de finan are pentru proiectele individuale. X Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Strategia de implementare PIDU prevede evaluarea formala frecven a (min. X X X X Pregătesc caietele de sarcini. Comunicarea cu ADR Nord Est şi AMPOR va fi realizata de către Coordonatorul UM-PIDU. BACAU Intergroup engineering Pentru comunicarea externă către cetă eni. Serviciu Public Asisten ă Socială Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. metodele de arhivare şi localizare a arhivelor.U. documentele de procesat (atât ca intrări cât şi ca ieşiri). Achizi ii. Direc ia Economică. Juridic. Negocierea acordului de X finan are cu AMPOR şi a eventualelor acte adi ionale Negocierea cu AMPOR a X contractelor pentru proiectele individuale Contractarea lucrărilor şi a Avizează documenta ia de atribuire serviciilor de dirigen ie de şantier înainte de lansarea sa în SEAP. vor fi publicate după caz în situl web al Primăriei – sec iunea dedicata PIDU. DLAF. Audit Intern Monitorizarea actelor normative X relevante şi diseminarea lor în sistemul intranet Elaborarea şi actualizarea procedurilor interne şi a pistelor de X audit şi publicarea acestora pe internet Elaborarea planului financiar X pentru implementarea PIDU Elaborarea strategiei de X management al riscurilor. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Tabel 45: Rela iile intra-institu ionale UM -PIDU Activitatea UM-PIDU Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. listele de verificare. Autoritatea Na ionala de Audit.D.

Organizează şedin ele Comitetului şi furnizează asisten ă la desfasurarea lor. Colectează informa iile necesare pentru rapoartele tehnico-financiare. BACAU Intergroup engineering Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. Avizează plă ile către prestatori. Direc ia Economică. Gestionează clarificările. Furnizează informa ii şi/sau prezintă stadiul de implementare al proiectelor individuale. Participă la şedin ele săptămânale. Pregăteşte materialele de comunicare. Avizează plă ile către prestatori. Transmite cererile de rambursare către ADR NE. Audit Intern Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire.P. Men ine rela iile cu ADR Nord Est şi AMPOR. Gestionează clarificările. Pregăteşte minutele întâlnirilor şi. Elaborează cererile de rambursare. Efectuează plă ile către prestatori. 215 din 221 . Juridic. Gestionează contractele semnate cu prestatorii de servicii. (la invita ia UM PIDU). Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Colectează informa iile necesare pentru cererile de rambursare. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Planifică ac iunile de informare/comunicare pentru comunitatea locală. Dezvoltă şi implementează ac iunile de informare pentru comunitatea locală. Rela ii cu Public. pregătind caietele de sarcini. Evaluează ofertele primite. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. ulterior. Gestionează raportul cu prestatorii de servicii. Elaborează cererile de prefinan are. Transmite cererile de prefinan are către ADR NE. Gestionează func ionarea punctului de informare Pag. Evaluează ofertele primite.U.D. Participă la şedin ele săptămânale. Avizează plă ile către prestatori. Achizi ii. Gestionează clarificările. X Asigurarea conformită ii contabile a cheltuielilor. pregătind caietele de sarcini. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire.I. Elaborează rapoartele tehnice şi financiare privind implementarea PIDU (de transmis către AMPOR). Asigurarea comunicării cu ADR Nord Est şi AMPOR Asigurarea comunicării cu comunitatea locală Ac ionează ca şi compartiment de specialitate. Planifică şi coordonează şedin ele săptămânale cu compartimentele de specialitate şi alte departamente (daca este cazul). criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Activitatea Contractarea serviciilor de publicitate UM-PIDU Avizează documenta ia de atribuire înainte de lansarea sa în SEAP. Evaluează ofertele primite. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Ac ionează ca şi compartiment de specialitate. Pregăteşte şi transmite documentele pentru informarea Comitetului de Monitorizare. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Organizează întâlnirile publice cu cetă enii. le publică în intranet. Efectuează plă ile către prestatori. Serviciu Public Asisten ă Socială Pregătesc caiete de sarcini. Contractarea serviciilor de consultan ă Contractarea serviciilor de audit extern Elaborarea cererii de prefinan are Elaborarea cererilor de rambursare Elaborarea rapoartelor tehnice şi financiare Desfăşurarea şedin elor săptămânale Asigurarea func iei de Secretariat tehnic pentru Comitetul de Monitorizare. Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. Elaborează rapoartele privind implementarea proiectelor individuale. Gestionează raportul cu prestatorii de servicii. Efectuează plă ile către prestatori.

LA FINALIZAREA PROGRAMULUI Anumite proiecte au o via ă determinata. Consiliul Municipal va lucra cu organiza iile partenere pentru a dezvolta şi sus ine activită ile de dezvoltare economica din zona. Astfel. Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. Pag. Serviciu Public Asisten ă Socială Elaborează comunicate de presa/note informative privind stadiul de implementare al PIDU. Procesul de consultare dezvoltat în timpul programului va capabiliza prestatorii locali de servicii pentru a inti mai bine nevoile reale ale popula iei locale. Direc ia Economică. Audit Intern Activitatea Asigurarea rela iei cu media şi managementul transparen ei decizionale Realizarea şi men inerea bazei informa ionale a PIDU Monitorizarea şi evaluarea periodică a progreselor atinse în implementarea proiectelor individuale UM-PIDU Planifică ac iunile pentru asigurarea transparen ei decizionale. strategia va fi consolidata prin o consultare continua cu comunitatea locala asupra priorită ilor viitoare şi cu beneficiarii proiectelor implica i în evaluarea succesului proiectelor. Elaborarea strategiei începe din ziua întâi pentru asigurarea ca planurile de continuare a procesului începute prin PIDU sunt implementate.P. Impactul planului va fi măsurat în ceea ce priveşte efectivitatea sa de a adresa problemele zonei şi de a dezvolta structuri pentru angajarea comunită ii locale. Strategia Municipalită ii Bacău este construita pe trei elemente distincte: PE DURATA PIDU PIDU Bacău va conlucra cu oricare alte proiecte de investi ii publice şi private în zona.U. Pentru asigurarea ca programul va avea un impact durabil. pentru monitorizarea aspectelor procedurale. Monitorizează încadrarea şi men inerea proiectelor în condi iile de eligibilitate a sursei de finan are.3 Strategie Consiliul Municipal Bacău va utiliza PIDU în vederea dezvoltării unei abordări locale a dezvoltării integrate urbane. se va crea un mediu urban favorabil pentru dezvoltarea vie ii comunitare şi economice. Furnizează datele necesare pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor în implementarea proiectelor (de ex.3. Monitorizează respectarea Furnizează date necesare procedurilor de implementare. privind aspectele financiare). acolo unde prestarea serviciilor a demonstrat metode inovative şi prin care au fost rezolvate cu succes problemele. pentru a lucra în parteneriate şi de a îmbunătă i via a economica. 3. Culegerea documentelor şi informa iilor relevante precum şi totodată publicarea acestora pe Intranet. privind aspectele tehnice). acestea vor fi absorbite pentru ca proiectele vor avea abilitatea de a atrage resursele suplimentare necesare. Impactul PIDU va contribui pozitiv şi vizibil la atingerea obiectivelor avute în vedere. Achizi ii. Consiliul Municipal se va asigura ca proiectele vor fi implementate pe durata de implementare a planului şi ca totodată vor exista fonduri de sus inere a noilor activită i economice comunitare. Identificarea documentelor şi informa iilor relevante. Insa.I. Rela ii cu Public. Va sprijini întreprinderi pentru a putea profita de noile oportunită i ale pie ei din zona şi prin alte programe. 216 din 221 . DUPA FINALIZAREA PROGRAMULUI Programul are ca scop creşterea sustenabilită ii economice în zona selectata. Monitorizează şi evaluează respectarea calendarului de lucru preconizat pentru fiecare proiect individual. Comunitatea locala va deveni mai capabila de a beneficia de avantajele noilor ini iative. Juridic. BACAU Intergroup engineering Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii.D. Furnizează datele necesare pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor în implementarea proiectelor (de ex. Colectarea informa iilor necesare pentru activită ile de audit intern şi extern. Verificarea calitativă a procesului PIDU Suportarea activită ilor de audit intern şi extern. Furnizează date necesare pentru monitorizarea aspectelor procedurale.

CARACTERIZAREA GENERALA A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA MUNICIPIUL BACĂU II. vor fi depuse documentele necesare pentru finan area proiectele din cadrul Planului integrat. PE SURSE DE FINANTARE Planul integrat urmează a fi depus spre evaluare la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuin ei. INFORMARE ŞI CONSULTARE PUBLICĂ ÎN PROCESUL ELABORĂRII PLANULUI Primăria Municipiului Bacău pune la dispozi ie pentru informare şi consultare varianta de lucru a Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Polului de creştere Bacău. Strategia este prezentat pe pagina de internet a primăriei. Grupul de lucru este formalizat. Întâlnirea de lucru a grupului privind strategia planului integrat Grupul de lucru convine asupra strategiei planului integrat 4.P. Întâlnire public privind strategia planului integrat Cetă enii sunt consulta i în şedin ă publică privitor la strategia planului integrat Întâlnirea de lucru a grupului privind proiectele prioritare în cadrul planului integrat. se asigură calendarul de activită i aferent procesului de implicare a popula iei urbane în procesul de elaborare a planului integrat. Acesta reprezintă un document obligatoriu pentru accesarea Programului Opera ional Regional 2007-2013. Cetă enii sunt consulta i în şedin ă publică privitor la proiectele prioritare în cadrul planului integrat Informarea publicului pe parcursul elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urban are următoarele obiective: Pag. Prezentarea strategiei planului integrat pe pagina de internet a primăriei. Grupul de lucru convine asupra proiectelor prioritare în cadrul planului integrat 5. BACAU Intergroup engineering IV. Întâlnire public privind proiectele prioritare 6.U. PLANUL DE AC IUNE . Sunt identificate entită ile institu ionale şi organiza ionale care trebuie implicate în procesul de elaborare a planului integrat 3. Planul este structurat pe 3 capitole mari: I. 217 din 221 . Cetă enii municipiului sunt informa i privind inten ia primăriei de a elabora planul integrat de dezvoltare urbană 2.poli urbani de creştere.D. precum şi în cadrul graficului de realizare a lucrării. la nivelul municipiului. Prezentarea proiectelor prioritare pe pagina de internet a primăriei. potrivit celor specificate în fiecare capitol. Programul de informare şi consultare a publicului coincide cu finalizarea elaborării capitolelor componente ale Planului Integrat de Dezvoltare Urban. Domeniu major de interven ie 1. STRATEGIA DEZVOLTARII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA III. Stabilirea grupului de lucru prin decizia primarului.LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT. Identificarea grupului de lucru pentru elaborarea planului integrat. Axa prioritara 1 . Ulterior aprobării acestuia.Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor .Planuri integrate de dezvoltare urbana. Scrisoarea de informare este amplasată pe pagina de web a primăriei municipiului Bacău.I. Proiectele prioritare sunt prezentate pe pagina de internet a primăriei.1 . ce reprezintă Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional Regional. Evenimentele se vor desfăşura astfel: 1. Planul de informare a publicului în procesul elaborării planului integrat În vederea informării şi consultării comunită ii locale privind planul integrat.

minime şi maxime orare Sta ia Bacău 1 Tabel 35: Valori medii lunare. 218 din 221 . HĂR ILOR. Asigurarea implicării factorilor de decizie.U. în anul 2007 Tabel 8: Numărul mediu de salaria i în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 9: Distribu ia salaria ilor din jude ul Bacău pe localită i în anii 2005.I. 2050) Tabel 4: Rata natalită ii în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 5: Mişcarea migratorie a popula iei (2002-2007) Tabel 6: Schimbări de reşedin ă în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 7: Numărul mediu de salaria i în jude ele din regiunea NE şi Distribu ia acestora pe macro-sectoare economice. Responsabilizarea factorilor-cheie şi a comunită ii privind deciziile în dezvoltarea urbană. TABELE Tabel 1: Popula ia şi densitatea popula iei polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Tabel 2: Evolu ia popula iei polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005 . minime şi maxime orare Sta ia Bacău 2 Tabel 36: Situa ia ariilor protejate din municipiul Bacău Pag.2007 Tabel 3: Distribu ia popula iei pe grupe de vârsta România. Bacău (2002. Sus inerea procesului de conştientizare a cetă enilor privind problemele şi poten ialul de dezvoltare al municipiului. DIAGRAMELOR. punctele de grani a. 2007 Tabel 10: Şomajul înregistrat în jude ele din regiunea NE şi în România (2007) Tabel 11: Evolu ia PIB / locuitor în regiunea NE în perioada 2003-2006 (lei) Tabel 12: Evolu ia PIB în jude ele polilor de dezvoltare urbana în perioada 2003-2006 (milioane lei) Tabel 13: Numărul de întreprinderi la nivelul polilor de dezvoltare urbana Tabel 14: ările de provenien ă a capitalului străin investit în firmele din Bacău. 2003. în anul 2007 Tabel 33: Obiectivele de patrimoniu din municipiul Bacău Tabel 34: Valori medii lunare. V. 2004 în jude ul Bacău Tabel 25: Cantită i de deşeuri colectate în municipiul Bacău (2000 – 2007) Tabel 26: Lista Universită ilor din Bacău Tabel 27: Lista Parcurilor din Bacău Tabel 28: Situa ia infrastructurii sanitare la nivelul jude elor din regiunea NE (2007) Tabel 29: Situa ia spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 30: Medici şi farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Tabel 31: Situa ia copiilor afla i în centrele de plasament din Bacău Tabel 32: Cantine de ajutor social. 2008. GRAFICELOR ŞI FIGURILOR 1. în perioada 2003-2007 Tabel 17: Distan a între Municipiul Bacău şi celelalte reşedin e de jude din Regiunea NE. 2006. BACAU Intergroup engineering Asigurarea participării publice în cadrul procesului de elaborare a Planului integrat. LISTA TABELELOR. Educarea comunită ii privind valorile locale. valoarea capitalului şi numărul de firme Tabel 15: Principali indicatori privind sectorul turistic în cadrul oraşelor poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 16: Unită i de cazare existente în jude ul şi municipiul Bacău. Facilitarea procesului de aprobare şi asumare a Planului integrat de dezvoltare urbană. capitala României şi capitala Moldovei Tabel 18: Situa ia străzilor orăşeneşti în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2008) Tabel 19: Transport urban de pasageri în anul 2007 Tabel 20: Situa ie comparativă Canalizare publica şi alimentare cu apa potabilă din regiunea NE în 2007 Tabel 21: Re ea de distribu ie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2007) Tabel 22: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 23: Situa ie conductelor de gaze naturale din regiunea NE în 2007 Tabel 24: Activită ile de telefonie1) în anii 2000.D. 2001. 2002.P.

BACAU Intergroup engineering Tabel 37: Disfunc ionalită i. domenii.2007) Pag.P.2007) Diagrama 14: Dinamica mortalitatii (1990 .U.2007) Diagrama 15: Dinamica mortalitatii în mediul urban (1990 . 219 din 221 .D.2007) Diagrama 16: Dinamica mortalitatii infantile (1990 .2007) Diagrama 13: Dinamica natalitatii în mediul urban (1990 . HARTI Harta 1: Accesibilitatea Municipiului Bacău în raport cu Regiunea Nord Est şi România Harta 2: Localizarea Municipiului Bacău în România Harta 3: Localizarea Municipiului Bacău în jude ul Bacău Harta 4: Harta cailor ferate şi aeroporturilor Bacău Harta 5: Harta drumurilor jude ene Bacău Harta 6: Pozi ionarea Municipiului Bacău fa ă de axele principale de transport Harta 7: Municipiul Bacău – important nod rutier şi feroviar Harta 8: Harta cartierelor municipiului Bacău Harta 9: Harta pondere străzi modernizate pe cartiere Harta 10: Harta cartierului Centru Harta 11: Harta cartierului Gheraiesti Harta 12: Harta cartierului Miori ei Harta 13: Harta cartierului Serbanesti Harta 14: Harta cartierului Bistri a Lac Harta 15: Harta cartierului George Bacovia Harta 16: Harta cartierului CFR Harta 17: Harta cartierului Cornişa Harta 18: Harta cartierului Izvoare Harta 19: Harta cartierului Republicii Harta 20: Harta cartierului Tache Harta 21: Harta reliefului jude ului Bacău Harta 22: Zonarea func ional-turistică a jude ul Bacău Harta 23: Harta resurse subsol Harta 24: Regiunea de Nord-Est Harta 25: Localizarea proiectelor propuse prin PIDU 3. DIAGRAME Diagrama 1: Structura popula iei în Municipiul Bacău (2002) Diagrama 2: Dinamica popula iei 1990 -2008 Diagrama 3: Evolu ia demografica 1990 -2008 Diagrama 4: Densitatea popula iei în perioada 1995 – 2008 Diagrama 5: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2002 Diagrama 6: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2008 Diagrama 7: Piramida popula iei municipiului Bacău (2002) Diagrama 8: Piramida popula iei municipiului Bacău (2008) Diagrama 9: Structura pe grupe de fertilitate (2002. 2008) Diagrama 10: Structura etnica a popula iei (2002) Diagrama 11: Structura confesionala a popula iei (2002) Diagrama 12: Dinamica natalitatii (1990 .I. priorită i Tabel 38: Structura societă ilor comerciale după provenien a capitalului 2004-2008 Tabel 39: Proiecte cu finan are externa gestionate de către Primăria Municipiului Bacău Tabel 40: Lista obiectivelor şi încadrarea în fonduri nerambursabile Tabel 41: Lista proiectelor individuale şi bugetul estimat pentru implementarea Planului Integrat Tabel 42: Resurse umane alocate pentru PIDU Tabel 43: Responsabilită ile pentru proiectele individuale PIDU încredin ate direc iilor /serviciilor /birourilor/personalului din cadrul Primăriei Bacău Tabel 44: Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect Tabel 45: Rela iile intra-institu ionale UM -PIDU 2.

2007 Diagrama 18. Dinamica indicatorilor mişcării migratorii a popula iei 1990 .2007 Diagrama 22.2007) Grafic 8: Cifra de afaceri pe tipuri de activită i în Jude ul Bacău în anul 2007 Grafic 9: Structura cifrei de afaceri pe activită i ale economiei na ionale sectorului serviciilor (2007) Grafic 10: Structura capacitatii de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica în Municipiul Bacău Grafic 11: Evolu ia capacită ilor de cazare în perioada 2005-2009 în Municipiul Bacău Grafic 12: Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău Grafic 13: Evolu ia numărului de înnoptări în hoteluri în Municipiul Bacău Grafic 14: Spitale.D. Evolu ia emigra iei 1990 .2007 Grafic 17: Farmacii în regiunea NE Grafic 18: Evolu ia numărului de farmacii 2005 . GRAFICE Grafic 1: Numărul mediu al salaria ilor în cadrul Jude ului Bacău şi a numărului muncitorilor în total salaria i (2002-2007) Grafic 2: Evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului Bacău (2004-2008) Grafic 3: Evolu ia comparativa a popula iei active civile medii din regiune şi a celei din Municipiul Bacău (2004-2008) Grafic 4: Analiza a şomajului în regiune comparativ cu situa ia în Municipiul Bacău. Indicatorii bilan ului real al popula iei 1990 .I. na ionale a mun.P.2007 Diagrama 20. pe sexe (2004-2008) Grafic 5: Evolu ia ratei şomajului pe luni. Evolu ia numărului de stabiliri cu domiciliul 1990 . BACAU Intergroup engineering Diagrama 17. 220 din 221 . dispensare la nivelul anului 2007 Regiunea N-E Grafic 15: Cabinete medicale în regiunea NE Grafic 16: Evolu ia numărului cabinetelor medicale de medicina generala şi de specialitate în perioada 2005 . Bacău (2002) Diagrama 26: Evolu ia nr.U. în cadrul Municipiului Bacău Grafic 6: Produsul Intern Brut .2007 5.Jude ul Bacău (2001-2006) Grafic 7: Execu ia bugetelor locale în Jude ul Bacău (2002 . Dinamica sporului natural 1990 .2007 Diagrama 21. Mişcarea naturala a popula iei 1990 . de salaria i din unită ile economice active în mun.2007 Diagrama 23: Structura popula iei active a municipiului Bacău (2002) Diagrama 24: Structura popula iei inactive a municipiului Bacău (2002) Diagrama 25: Popula ia ocupata pe activită i ale econ. FIGURI Figura 1: Organigrama Primăriei Municipiului Bacău Pag.2007 Diagrama 27: Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 Diagrama 28: Evolu ia lunara a numărului de şomeri (2002-2008) Diagrama 29: Structura stocurilor de şomeri după nivel de instruire (2002-2008) Diagrama 30: Structura stocurilor de şomeri pe sexe şi grupe de vârsta (2002-2008) 4.2007 Diagrama 19. Bacău 2000 .

P.I.D. BACAU Intergroup engineering .U.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful