P. 1
PIDU.Bacau

PIDU.Bacau

|Views: 159|Likes:
Published by Laura Bursuc

More info:

Published by: Laura Bursuc on Feb 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/22/2013

pdf

text

original

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA AL MUNICIPIULUI BACĂU

[conform POR Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – centre urbane de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană] Beneficiar: Primăria Municipiului Bacău

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Bacău [conform POR Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – centre urbane de creştere Domeniul major de interven ie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană] Beneficiar: Primăria Municipiului Bacău

Manager proiect: ing. Silviu Novac Colectiv de elaborare: Ec. Vasile Ana Arh. Dobrescu Ruxandra Dana Dr. Ing. Dumitrescu Mircea Ing. Vintilă Mugur Ing. Selagea Alexandru Ing. Constantinescu Marian Ing. Popescu Mircea Jurist Macoveschi Daniela Ing. Lazăr Laura Ing. Popa Mihaela

Data redactării: martie 2010

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

I. CARACTERIZAREA GENERALA A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA MUNICIPIUL BACĂU
1.1 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ALE MUNICIPIULUI ŞI COMPARA IE CU CELELALTE ORAŞE ALE REGIUNII / ĂRII
1.1.1 Caracteristici demografice A. POZI IE GEOGRAFICĂ
Localizarea în România Coordonate: 46° 35'0"N 26° 55'0"E / 46.58333, 26.91667 Tara Jude Statut - Total Altitudine medie - Total - Densitate Fus orar - Ora de vară (DST) Suprafa a 43,2 km² 165 metri Popula ie (2008) 177.007 locuitori 4.097 loc./km² EET (UTC+2) EEST (UTC+3) România Bacău Municipiu reşedin ă de jude

Municipiul Bacău este situat ca pozi ie geografică astfel: în zona de Nord Est a jude ului Bacău. la 302 km distanta fa ă de Bucureşti şi 400 km de portul Constanta la distan ă fa ă de principalele ări vecine: - 180 km fa ă de Republica Moldova - 210 km fa ă de Ucraina

Pag. 2 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Municipiul Bacău este reşedin a şi cel mai mare oraş din jude ul Bacău, România. Este traversat de râul Bistri a, care asigură, prin centrala hidroelectrică locală, o parte însemnată a consumului de energie electrică pe plan local. Oraşul este străbătut de drumurile europene E85 şi E57, artere de circula ie europene şi na ionale ce fac legătura cu Capitala, Bucureşti, cu nordul ării, precum şi cu Transilvania. Cea mai veche referin ă istorică cunoscută despre oraş datează din anul 1399, când acesta este men ionat în Documentul lui Iuga Vodă, prin care se da carte de judecată între Spătarul Raducanu cu răzeşii satului Bratila, din inutul Bacăului. Oraşul Bacău a fost ocupat o scurtă vreme de oştile maghiare, conduse de Matei Corvin, în anul 1467. Localitatea este cunoscută şi datorită importan ei sale în rela iile comerciale dintre Moldova, Transilvania şi ara Românească, fiind un important punct de vamă. În secolului al XVlea, în acest oraş se stabileşte Alexandrel, fiul lui Ştefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Cur ii Domneşti şi Bisericii Precista, celebre monumente istorice. La sfârşitul secolului al XIV-lea, oraşul Bacău era bine închegat ca aşezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldova, având atribu ii militare şi comerciale foarte importante. Municipiul Bacău are o suprafa ă de 43,2 km2, fiind cel mai mare oraş al jude ului. Se găseşte la 9 km Nord - Est de confluen a a două râuri, Siretul şi Bistri a, fiind unul dintre cele mai mari şi importante oraşe din Moldova. Municipiul Bacău este traversat pe direc ia Nord-Sud de Drumul European E85 (DN2 ce face parte din Coridorul Pan European nr. IX) şi face legătura între Capitala, Bucureşti, şi Nordul ării, respectiv cu principalul coridor care traversează Moldova spre Grecia, Bulgaria, Ucraina şi mai departe Rusia. Drumul na ional DN 2F leagă Municipiul Bacău de Municipiul Vaslui spre Est. Spre Vest, Municipiul Bacău comunică prin Drumul Na ional DN11 (E577) cu Municipiul Braşov. Se face legătura, aşadar, spre coridoarele de circula ie spre Ungaria, Austria, Germania, Italia, Fran a, Spania. Drumul Na ional DN 15 face legătura cu Municipiul Piatra Neam şi cu centrele de interes turistic din zonă, iar legătura cu oraşele Moineşti şi Comăneşti se face pe Drumul Na ional DN 2G. Legătura aeriană cu capitala ării şi cu exteriorul tarii este asigurată de Aeroportul Interna ional Bacău, care dispune şi de un centru de dirijare a zborurilor interna ionale. Municipiul Bacău este, în acelaşi timp, un foarte important nod de cale ferată, cu infrastructură modernă, atât pentru traficul de călători cat şi pentru transportul de marfă. Investi iile pentru realizarea Eurogării Bacău sunt în derulare.

Pag. 3 din 221

recunoscut.138 de locuitori.unde se afla cel mai mare sanatoriu subteran din Europa. Bistri a şi Trotuş. Poiana Uzului. mai ales prin numeroasele specii de plante). 118 Germani. Rezerva ia de arini Dofteana.606 km2. STRUCTURA POPULA IEI În trecut Conform recensământului din 1930 popula ia Municipiului Bacău era de 31. Ocna .numita şi Perla Moldovei. Poiana Sărăriei. renumita pentru cele peste 20 de izvoare minerale cu efect curativ.605 Rromi 191 Maghiari 80 Ceangăi 83 Germani 118 Evrei 52 Italieni 9392 Alte etnii Diagrama 1: Structura popula iei în Municipiul Bacău (2002) Alta etnie Alta etnie. situat în Mun ii Nemira şi format în vara anului 1883 în urma unor alunecări de teren şi a unor ploi toren iale). Pădurea Arsura. Pădurea Slănic Moldova. pe valea Slănicului. situat într-o mină de sare. Potrivit recensământului din anul 2002 (conform Anuarului statistic al jude ului Bacău Edi ia 2009) structura etnică a acesteia era următoarea: 173. 52 Evrei . Belci. 80 Maghiari. 1605 Români: .D.I.U. Tg. rezerva ii naturale şi sta iuni.421 Români 822 Maghiari 406 Germani 9. 83 Nr. Sta iuni: Slănic Moldova (situata la 84 km de Bacău. în Carpa ii Orientali) . Obiectivele turistice din jude ul Bacău sunt reprezentate de o serie de lacuri.424 Evrei s.P.041 Români 1. Stejarul din Borzeşti. după cum urmează: Lacuri: Balatau (lac de baraj natural. 191 Rromi. impartita în următoarele tipuri de etnii: 19. BACAU Intergroup engineering Jude ul Bacău este situat în estul ării şi se întinde pe o suprafa a de 6. Este traversat de trei cursuri de râuri importante: Siret. 9392 Italieni . Pădurea Runc. persoane Ceangăi: .a. Rezerva ii naturale: Parcul Dendrologic Haghiac (situat pe Valea Doftanei. 4 din 221 . 173041 Italieni Evrei Germani Ceangăi: Maghiari Rromi Români: 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000 180000 Sursa: INSSE 2008 Pag. monument al naturii. B.

BACAU Intergroup engineering În prezent Popula ia Municipiului Bacău a ajuns.662 1997 209.211 1994 207. Diagrama 2: Dinamica popula iei 1990 -2008 Dinamica populatiei municipiului Bacau in perioada 1990-2008 250000 200000 Nr. POPULATIE POPULATIE AN (NR.U.730 2004 181. Bacău. fenomen determinat atât de condi iile socio-economice. la nivelul anului 2008. 5 din 221 . Pag. au avut-o femeile. un număr de 32.3 prezintă evolu ia popula iei. 1997 În totalul numărului de locuitori înregistra i la nivel de Municipiu. Scăderea popula iei se resimte cel mai mult în cazul popula iei tinere. cat şi de evolu ia procesului de periurbanizare. care caută oportunită i de dezvoltare economica şi sociala în localită i. P.441 1998 209. Conform statisticilor.318 1996 208. în perioada 1999-2008. situa ie care s-a men inut de-a lungul întregii perioade supuse analizei (1990 2008). PUG Bacău AN Principalul fenomen care a stat la baza scăderii numărului de locuitori a fost acela al migra iei popula iei.192 2000 207. PERSOANE) 1990 197.029 2002 184.995 2003 183.565 2006 179.519 2005 180.G Memoriu General. iar din 1999 până în 2008 se înregistrează un declin al numărului de locuitori.643 Sursa: Anuarul statistic al jude ului Bacău Edi ia 2009. ponderea dominanta. după 1990. din punct de vedere al împăr irii pe sexe.007 1999 208. Diagrama nr.765 1992 205.persoane 150000 100000 50000 0 1990 1992 1994 Total 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 An Masculin Feminin Sursa: INSSE 2008.528 1995 208. la un număr de 177.P.D.573 1991 199. Situa ia este similara celei înregistrate la nivel na ional.235 2008 177.I. cu un nivel mai mare de dezvoltare.2008 arată că în Municipiul Bacău s-a înregistrat o creştere până la nivelul anului 1998. al mun.U.492 persoane au migrat din Municipiul Bacău.52% din popula ia Municipiului.689 2007 178.007 locuitori Dinamica popula iei în perioada 1990 . ceea ce reprezintă 15.562 1993 206.769 2001 206. în perioada 1990-2008. PERSOANE) (NR.

G Memoriu General. mai scăzuta fa ă de cea din anii anteriori.93 4249. Diagrama 4: Densitatea popula iei în perioada 1995 – 2008 Evolutia densitatii populatiei municipiului Bacau in perioada 1995-2008 4829.02 4807.U.I. În intervalul 1995-2008. BACAU Intergroup engineering Diagrama 3: Evolu ia demografica 1990 -2008 Evolutia populatiei municipiului Bacau.09 4156.U. 6 din 221 Sursa: INSSE. Pag. ceea ce îl situează cu mult peste media jude eană şi cea na ională (conform tabelului 1 de mai jos).16 4788.78 4195.15 4273. Bacău. P.D. al mun.58 locuitori/kmp.58 locuitori/kmp la începutul anului 2008 şi de 4097 la finalul anului.54 4126. aşa cum poate fi observat în diagrama de mai jos.06 5250 4750 4250 3750 3250 2750 2250 1750 1250 750 4830.44 4845. 2009 .28 4180. 1997 C.12 4856. in perioada 1990-2008 250000 200000 nr locuitori 150000 100000 50000 0 1990199119921993 19941995199619971998 1999200020012002 2003200420052006 20072008 perioada Total Masculin Feminin Sursa: INSSE 2008. evolu ia densită ii a urmat o traiectorie descendentă.58 nr locuitori 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 perioada Municipiul Bacău avea o densitate de 4127.21 4127. DENSITATEA POPULA IEI Municipiul Bacău are o densitate de 4127.P.64 4831.

441 locuitori.962 11 Râmnicu Vâlcea 113.33 Densitate 1. în 2008.49 În statisticile privind popula ia şi densitatea ei.04 -3. o popula ie stabila din punct de vedere socio-economic.179 4 Bacău 177.337 6 Arad 170.P.96 233. tendin a de migra ie (manifestata. iar în anul 2007 popula ia era de 178. aşa cum am arătat mai sus.92 111. Conform Anuarului Statistic edi ia 2009. la nivelul segmentului popula iei tinere a Municipiului) exista.393 2 Brăila 219.90 -0. Brăila şi Oradea.15 611.97 5.547 8 Târgu Mureş 148. în ansamblu.23 -1. Municipiul Popula ia 2008 crt. 2.231.318 locuitori.000. D.U.01 1. mai ales. 1 Gala i 299. 7 din 221 . Municipiul Bacău.268.19 2.I.48 121.56 -1.73 261.14 -1.569 12 Suceava 108.38 -0.667 10 Satu Mare 115.52 -0. se situa. Municipiul Bacău se situează pe locul 5 în clasamentul celor mai mici valori ale varia iei popula iei (a se vedea tab.622 3 Oradea 209.02 -1.51 1.22 43.98 -2.38 4.42 89.223. Astfel. în cadrul polilor de dezvoltare urbana.21 652. ceea ce denota.64 66.295. crt.31 -0. Municipiul Raport număr locuitori anii 2005/2007 -1.007 5 Piteşti 172.525 13 Deva 68.20 40.D.92 1.64 2.862 9 Baia Mare 142.81 -1. pe locul 4. „Evolu ia polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005-2007”).007 locuitori) Tabel 2: Evolu ia popula iei polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005 .42 43.083.52 52. BACAU Intergroup engineering Tabel 1: Popula ia şi densitatea popula iei polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Nr.76 4. EVOLU IA POPULA IEI Deşi.2007 Nr. municipiul Bacău avea în anul 2005 o popula ie de 180.10 58.583 7 Sibiu 157.214. după oraşele Gala i. (în 2008 erau 177.48 -1.37 1.858 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Suprafa a kmp 246.880. varia ia popula iei este una dintre cele mai mici în raport cu ceilal i poli de dezvoltare urbana.097.180.19 Pozi ia în clasament (varia ia cea mai mică) 10 11 3 5 9 8 2 7 4 12 1 6 13 1 Gala i 2 Brăila 3 Oradea 4 Bacău 5 Piteşti 6 Arad 7 Sibiu 8 Târgu Mureş 9 Baia Mare 10 Satu Mare 11 Râmnicu Vâlcea 12 Suceava 13 Deva Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Pag.47 150.07 770.

17 Scăderile progresive înregistrate la nivelul ponderii popula iei tinere. Principala cauză a scăderii popula iei este migrarea acesteia către alte localită i din ară şi din străinătate. putem spune că municipiul Bacău înregistrează o scădere a popula iei totale şi un fenomen de migrare a popula iei urbane spre rural. 2008. Grupa popula iei adulte este cea mai numeroasă. concomitent cu îngroşarea segmentelor de la vârf.47 70 63 73. aptă de muncă (15-59 ani). Bacău (2002. reprezentată pentru cei doi ani.15% la nivel na ional). reluarea cursului ascendent). al popula iei vârstnice din Municipiului Bacău. BACAU Intergroup engineering În concluzie. în raport cu procentul existent la nivel na ional.19 13 15 13. precum şi a celor înregistrate la 1 ianuarie 2008. depăşind în 2008 valoarea unitară ce reprezintă punctul critic de îmbătrânire. o tendin ă de creşterea a natalită ii în municipiu. STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEXE A POPULA IEI Concluziile privind structura pe grupe de vârstă a popula iei din Municipiului Bacău au fost elaborate în baza datelor ob inute în urma recensământului din 2002. Având la baza procentul mai scăzut. o echilibrare a traiectoriei situa iei demografice (şi. ilustrează. mai profund atinse de acest fenomen. înregistrează un procent de 73. cum ar fi Vestul sau Sudul ării. evolu ia unui proces de îmbătrânire demografica (diagramele 5-6). Oportunitatea.U. Procesul este mai lent în raport cu alte zone. Există. care a evoluat sensibil în intervalul de 6 ani. popula ia adultă.D. Structura popula iei pe grupe de vârstă arata că ponderea popula iei sub 14 ani este. 8 din 221 . pentru fiecare sector în parte. se situează sub media înregistrata la nivel na ional (13.14 Nr. Pag. precum şi procentul superior al popula iei apte de munca (15-59 de ani). în timp ce grupa popula iei de peste 60 de ani a crescut cu 1%. fata de media înregistrata la nivel na ional. la nivel de Municipiu. de asemenea.I. la nivel de Municipiu. coroborate cu tendin a uşoara de creştere a numărului persoanelor vârstnice dovedesc. Analiza comparativă a reliefat tendin a de îmbătrânire demografică ce afectează progresiv şi acest teritoriu. se remarcă o serie de modificări importante în structura pe grupe mari de vârstă a popula iei Municipiului.37 53 N/A 19. De-a lungul perioadei analizate. o creştere a nivelului de trai. iar popula ia cu vârsta de peste 60 de ani. Rela ia dintre aceste două grupe de vârstă este exprimată sintetic prin indicele de îmbătrânire (raportul dintre popula ia vârstnică şi cea tânără). evolu ia fenomenului de îmbătrânire demografică prin îngustarea bazei. mai mult.00%). Astfel. ceea ce poate influen a pozitiv viitorul zonei. 2002 şi 2008. Tabel 3: Distribu ia popula iei pe grupe de vârsta România. crt 1 2 România 2002 % din total 2008 % din total 2050 % din total 2002 % din total 14 .P.34 17 22 13.47 63. în cadrul prezentului Plan Integrat de Dezvoltare Urbana). popula ia cu vârste cuprinse în grupa 0-14 ani a scăzut cu 4 procente în cadrul situa iei demografice. E. implicit.29 şi 45 -54 ani. la rândul său.17% în Municipiul Bacău . în acest sens. Piramida vârstelor (diagrama 7). va fi reprezentata de implementarea unor ample programe de investi ii (prezentate. cu impact pozitiv asupra situa iei demografice. de la care se aşteaptă sa genereze o creştere economica şi.37% . în special la nivelul segmentelor 15 . de 13. 2050) 0 .superior fata de procentul identificat la nivel na ional (de numai 63. ceea ce atestă faptul că Municipiul de ine şi un efectiv important de resurse umane tinere. se aşteaptă. la nivelul Municipiului Bacău.47%.59 2008 % din total 2050 % din total 2002 % din total peste 60 2008 % din total 2050 % din total 22 N/A 16 N/A Bacău Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 17. pe viitor.

I.2008 peste 60 14% 0-14 13% 15-59 73% Sursa: INSSE. BACAU Intergroup engineering Diagrama 5: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2002 Structura pe grupe mari de varsta a populatiei municipiului Bacau.U. 2002 şi 2008. Pag. pentru anii. ilustrează evolu ia fenomenului de îmbătrânire demografică prin îngustarea bazei. reprezentată. 2002 peste 60 13% 0-14 17% 15-59 70% Sursa: RPL 2002 Diagrama 6: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2008 Structura pe grupe mari de varsta a populatiei municipiului Bacau.D. 1 ianuarie 2008 Piramida vârstelor. comparativ. concomitent cu îngroşarea segmentelor de la vârf. 9 din 221 .P.

62 133. Astfel. Un indicator important legat de structura pe grupe de vârstă a popula iei este raportul de dependen ă al grupelor de persoane inactive (0-14 ani şi peste 60 de ani) la 1000 de persoane active. cu excep ia segmentelor tinere. concomitent cu creşterea efectivului din grupa popula iei vârstnice. Pag.U. Indicele popula iei masculine calculat la 1 ianuarie 2008 era de 92.P. Diferen a cea mai notabilă este la nivelul grupei popula iei vârstnice.I.98 Sursa: RPL 2002 Se remarcă o descreştere a valorii indicelui. la nivelul cărora predomină popula ia de sex masculin. însă. BACAU Intergroup engineering Diagrama 7: Piramida popula iei municipiului Bacău (2002) Masculin >75 >75 ani ani 70-74 70-74 ani ani 65-69 65-69 ani ani 60-64 60-64 ani ani 55-59 55-59 ani ani 50-54 50-54 ani ani 45-49 45-49 ani ani 40-44 40-44 ani ani 35-39 35-39 ani ani 30-34 30-34 ani ani 25-29 25-29 ani ani 20-24 20-24 ani ani 15-19 15-19 ani ani 10-14 10-14 ani ani 5-9 ani5-9 ani 0-4 ani0-4 ani 10000 8000 6000 4000 2000 0 Feminin 0 2000 4000 6000 8000 10000 În ceea ce priveşte reparti ia pe sexe.D. 10 din 221 . de scăderea sensibilă a popula iei din grupa de vârstă 0-14 ani.02 137. deşi raportul de dependen ă s-a diminuat.15 Raport total de dependenta ‰ 295. dată. valorile acestui indicator calculate pentru recensământul din 2002 şi 1 ianuarie 2008 au fost următoarele: An 2002 2008 Sursa: INSSE. Pentru municipiul Bacău. modificările survenite în structura demografică antrenează consecin e importante în privin a responsabilită ilor sociale pe care popula ia activă le are fa ă de cele două categorii. unde superioritatea feminină este explicabilă prin durata medie de via ă mai redusă a popula iei masculine.83 >60 ani ‰ 128.2008 0-14 ani ‰ 167. exprimând superioritatea numerică a popula iei feminine. din piramidele vârstelor se constată superioritatea numerică a popula iei feminine.64 270.02%.

nefertila Sursa: INSSE 2008 În cei doi ani pentru care s-a analizat structura popula iei fertile (2002. se remarcă o scădere a contingentului fertil din popula ia feminină.D. reprezentând.fertila grupa maxima de fertilitate pop. BACAU Intergroup engineering Diagrama 8: Piramida popula iei municipiului Bacău (2008) Masculin 65 ani si peste 65 ani si peste 60-64 ani60-64 ani 55-59 ani55-59 ani 50-54 ani50-54 ani 45-49 ani45-49 ani 40-44 ani40-44 ani 35-39 ani35-39 ani 30-34 ani30-34 ani 25-29 ani25-29 ani 20-24 ani20-24 ani 15-19 ani15-19 ani 10-14 ani10-14 ani 5-9 ani 0-4 ani 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 5-9 ani 0-4 ani 0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 Feminin Sursa: INSSE. respectiv. 2008). cu circa 1661 persoane. 11 din 221 .25% din popula ia fertilă.U. 31. Diagrama 9: Structura pe grupe de fertilitate (2002.35‰ Pag. 2008) Structura pe grupe de fertilitate a populatiei feminine (1992. Diminuarea a avut loc la nivelul grupelor 15-19 ani şi 30-49 de ani.I. Rata generală de fertilitate (numărul de născu i raportat la 1000 de persoane feminine din grupele fertile) pentru anul 2002 a fost de 30.2002) 16421 29853 11526 28705 6261 2008 An 13983 31519 14367 0 22359 8694 2002 20000 40000 60000 80000 100000 Nr. cu 2438 de persoane.2008 O categorie aparte cu un rol important în evolu ia popula iei o constituie popula ia fertilă.P. Grupa de fertilitate maximă (2029 de ani) a fost în creştere în acest interval. în cifre relative. persoane pop.

21% 0.69% Sursa: RPL 2002 Pag.69%). BACAU Intergroup engineering F.05% Români: 97.I. urmată de cea romano-catolică (10. datorată în mare parte pozi iei sale de confluen ă şi poten ialului economic derivat de aici.07% Ceangăi: 0. ajungând la recensământul din 2002 să arate aşa cum se prezintă mai jos: Diagrama 10: Structura etnica a popula iei (2002) Structura etnica a populatiei municipiului Bacau.05% Italieni 0.95% Germani 0.P.09% 94 vechi Crestina dupa 0.28% Baptista Nedeclarata Crestina de rit 0. cea mai mare pondere este de inută de confesiunea ortodoxă (87. pragul de 1%.11% 0. mozaicul etnic s-a mai simplificat.53%). Restul confesiunilor de in împreună diferen a până la 100%.10% evanghelie Romano0. datorită factorilor de natură istorică şi economico-socială. urma i.D. 12 din 221 . 2002 Adventista de Greco-catolica Penticostala Alta religie ziua a saptea 0. ponderi mai mici de 1%. În timp.25% catolica 10.88% Ortodoxa 87. de-a lungul timpului.03% Nedeclarata 0.88%).05% 0. În ceea ce priveşte structura confesională.33% 0. STRUCTURA ETNICĂ ŞI CONFESIONALĂ Municipiul Bacău a înregistrat. neatingând.U. majoritatea o constituie cetă enii români (97. Celelalte etnii. deşi diversificate. Diagrama 11: Structura confesionala a popula iei (2002) Structura confesionala a populatiei municipiului Bacau.16%). ca pondere. fiecare.53% Rromi 0. de comunitatea maghiară (1.03% Evrei 0. nici una. de in. 2002 M aghiari 1.10% Greci 0.16% Sursa: RPL 2002 Aşa cum se poate observa. o structură etnică variată a popula iei.

13 din 221 . şi este legata în mod direct de caracteristicile dimensionale ale localită ilor. imediat după 1990.9 10. a înregistrat.9 RATA NATALITĂ II ÎN ROMÂNIA URBAN 8.69 11.91 8.1 10. comparativ. în paralel cu creşterea vârstei medii a primei naşteri la femei. BILAN UL NATURAL AL POPULA IEI Componenta activă a mişcării naturale a popula iei.1 10.8 10. dar şi cei lega i de structura pe grupe de vârstă a popula iei. Jude ul Bacău. cum este şi cazul Oraşului Bacău. Al i factori care ac ionează asupra natalită ii şi contribuie la adoptarea acestui comportament denatalist sunt cei economici (insecuritatea materială).D. BACAU Intergroup engineering G.3 9.3 11. regiunea de Nord-Est a tarii şi România. ratei natalită ii în Municipiul Bacău. se observă o redresare semnificativă. pe fondul scăderii numărului mediu de copii pe familie. între Municipiul Bacău.4 9. cât şi în distribu ia în teritoriu. H. RATA NATALITĂ II ÎN MUNICIPIUL BACĂU 8. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULA IEI Mişcarea naturală a popula iei reprezintă suma modificărilor survenite în numărul şi structura popula iei.61 RATA NATALITĂ II ÎN JUDE UL BACĂU 11 10. la nivelul municipiului Bacău. ilustrată prin diagramele de mai jos. regională şi na ională.2 11.U. fenomen care se manifestă mai pregnant în zonele urbane şi ariile adiacente. raportat la o mie de locuitori. Fata de celelalte zone cuprinse în analiza.7 9. care reprezintă numărul de naşteri înregistrate într-un interval de un an.P. începând cu 2004. în această perioadă. este cuantificată prin rata natalită ii. Specificul acestui comportament este dat de reducerea şi stabilizarea natalită ii la un nivel redus.9 11. relevă o scădere. În ultimii ani. Pag. ca urmare a naşterilor.02 10. ce situează Municipiul Bacău peste media na ională şi cea jude eană a natalitatii (la nivel de Municipiu s-a atins acelaşi nivel cu media Regiunii Nord-Est).54 11.2 RATA NATALITĂ II REGIUNEA NORD – EST URBAN 9.9 10. pe parcursul perioadei 2004 – 2007.12 9.0 11.I. şi deceselor.0 AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007 NĂSCU I VII (PERSOANE) POPULA IE PERSOANE 184562 183211 181528 180318 179662 178441 1645 1491 1635 1931 2073 2070 Sursa: INSSE 2008 Dinamica natalită ii în perioada 1990-2007. Un indicator al mişcării naturale este sporul (bilan ul) natural al popula iei.2 10. Evolu ia natalită ii se află mai ales sub influen a modernizării comportamentului demografic.5 8. Rata natalită ii s-a situat. sub media jude eană. insa. natalitatea. În tabelul următor este prezentata evolu ia ratei natalitatii intre anii 2002-2007. care reprezintă diferen a dintre rata natalită ii şi rata mortalită ii şi relevă creşterea sau scăderea numărului de locuitori. Mişcarea popula iei se reflectă şi în structura pe vârste şi pe sexe a popula iei. o traiectorie crescătoare (a se vedea tabelul de mai jos).

Bacau Mediul urban Regiunea N-E 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Mediul urban Romania Sursa: INSSE 2008.2007) ‰ 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Dinamica natalitatii in mediul urban. Pag. reprezentată în tabelul de mai jos.teritorial (jude ean. reprezentată mai jos. regional. Urmare a scăderii natalită ii. în toate jude ele regiunii Nord –Est.P.2007) Dinamica natalitatii.I. prezintă Municipiul Bacău pe primul loc . Procesul lent. na ional). Municipiul Bacău depăşeşte.în raport ceilal i poli de dezvoltare urbană.D. BACAU Intergroup engineering Diagrama 12: Dinamica natalitatii (1990 . 1990-2007 Rata natalitatii in municipiul Bacau Rata natalitatii in mediul urban in jud. 14 din 221 . Statisticile privind rata natalită ii în mediul urban. în statisticile pentru ultimii ani. Diagrama 13: Dinamica natalitatii în mediul urban (1990 . în Diagrama 13.U. valorile înregistrate în contextul supra . structura popula iei pe grupe de vârstă s-a modificat începând cu 1990 în sensul reducerii popula iei tinere şi creşterii ponderii popula iei adulte şi vârstnice. 1990-2007 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Rata natalitatii in judetul Bacau Regiunea Nord-Est Rata natalitatii in Romania Rata natalitatii in municipiul Bacau ‰ Sursa: INSSE 2008 Rata natalită ii în mediul urban. dar continuu de îmbătrânire demografică a avut manifestări comparabile.

P. Cu toate acestea.95 9. ce prezintă dinamica mortalită ii în perioada 1990-2007.91 8.410 8 Târgu Mureş 1. 1990-2007 14 12 10 ‰ 8 6 4 2 0 rata mortalitatii in mun.5 8.U.7 AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007 DECEDA I (PERSOANE) POPULA IE PERSOANE 1499 184562 1446 183211 1440 181528 1458 180318 1414 179662 1454 178441 Sursa: INSSE 2008 Conform diagramei prezentate în continuare.372 2 Brăila 1.15 RATA MORTALITĂ II ÎN JUD. în Municipiul Bacău.88 7. Născu i/1000 locuitori 7.6 9.170 12 Suceava 1.8 10. BACĂU 8.4 8. media la nivelul Municipiului Bacău este mai scăzuta fata de media înregistrata la nivelul jude ului Bacău.6 RATA MORTALITĂ II ÎN ROMÂNIA URBAN 9.94 8.647 7 Sibiu 1. tendin a a fost una crescătoare. Diagrama 14: Dinamica mortalitatii (1990 .3 8.41 9. BACAU Intergroup engineering Tabel 4: Rata natalită ii în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Nr. şi fata de media la nivel na ional.4 8.30 10. fiind în strânsa corela ie cu structura pe vârste a popula iei.07 7.2007) Dinamica mortalitatii.9 9. 15 din 221 20 0 6 .12 9. Bacau regiunea NordEst‰ Romania 0 2 4 6 8 0 2 4 19 9 19 9 19 9 19 9 19 9 20 0 20 0 20 0 Sursa: INSSE 2008 Pag.9 11.I.D.4 8.5 11.82 10.62 10. regional sau na ional.3 RATA MORTALITĂ II ÎN REGIUNEA NORD – EST URBAN 8. crt. al Regiunii de Nord-Est.66 8.628 3 Oradea 2.462 9 Baia Mare 1.8 9.75 11.744 6 Arad 1.87 8.8 9.12 7.7 9. BACĂU 11. precum şi cu calitatea serviciilor sanitare accesibile popula iei.3 10.9 11.92 7.184 13 Deva 564 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr. Bacau Rata mortalitatii in jud.070 5 Piteşti 1. acest indicator s-a men inut întreaga perioadă la un nivel inferior celui înregistrat la nivel jude ean.14 10.447 10 Satu Mare 1.18 Clasament 12 13 8 1 6 9 10 7 5 3 4 2 11 În ceea ce priveşte rata mortalitatii. obiceiurile alimentare şi stilul de via ă.040 4 Bacău 2. aşa cum se prezintă în următorul tabel: RATA MORTALITĂ II ÎN MUN. Municipiul Născu i vii 1 Gala i 2.61 10.230 11 Râmnicu Vâlcea 1.

în Municipiul Bacău. Mortalitatea infantilă este nu numai un indicator al stării de sănătate a popula iei.15 în 2007.33 16. Reprezentarea grafică şi tabelară eviden iază tendin a descrescătoare a fenomenului mortalitatii infantile în municipiul Bacău.1993.0 13.09 11. Este cuantificată prin numărul deceselor înregistrate în primul an de via ă raportate la 1000 de născu i vii în decursul unui an.12% în 2002.2007) Dinamica mortalitatii in mediul urban. s-a ajuns la o rata de 8.8 11. BACAU Intergroup engineering Analiza acestui indicator în mediul urban confirmă evolu ia situa iei.2 10.4 23 19.3 România Urban 14. Bacău 20.7 14.0 12. Este un aspect pozitiv pentru Municipiul Bacău. Valorile s-au situat în general sub media unită ilor administrative de rang superior.88 în 2003 şi o limita maxima (exceptând anul 2007) de 8. aceeaşi tendin ă descrescătoare. Bacău 10.72 Jud.8 11.3 16. precum şi adoptării unei alimenta ii corespunzătoare şi a unui stil de via ă adecvat.07.62 4. îmbucurător. alternând etape de creştere şi de scădere. în 2005 . Deceda i sub 1 an (persoane) 2002 17 2003 24 2004 19 2005 9 2006 13 2007 16 Sursa: INSSE 2008 An Popula ie persoane 184562 183211 181528 180318 179662 178441 Rata mortalită ii infantile în mun.7 12.5 Regiunea Nord – Est Urban 17. ci şi al calită ii serviciilor medicale.8 13. cu excep ia unor ani în care au depăşit media na ională (1992. sporadic. 1999. 16 din 221 . momente de creştere bruscă (cum sunt. 2000). rata mortalită ii a evoluat sinuos.P.27 7. perioadele 1998-2000 sau 2002-2003). 1990-2007 12 10 8 6 4 2 0 urban Romania ‰ rata mortalitatii in mun.5 13. Pornind de la o rata de 8.2 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Pag.9 15.3 15.66 6. Diagrama 15: Dinamica mortalitatii în mediul urban (1990 .I.U. comparativ cu unită ile administrative de ordin superior. Analiza mortalită ii în mediul urban în perioada post-comunistă confirmă. precum şi valorile mult mai mici înregistrate în municipiul Bacău comparativ cu unită ile administrative de rang superior. Apar.4 11. conform diagramei 16. ce atestă ca s-au înregistrat progrese în materie de educa ie a viitoarelor mame cu privire la importan a monitorizării medicale pe parcursul sarcinii. interval în care valorile au alternat intre o limita minima de 7.D. Bacau mediul urban Bacau mediul urban Reg N-E Sursa: INSSE 2008 În Municipiul Bacău.

persoane) 1499 1446 1440 1458 1414 1454 Rata mortalitatii în mun.12 1635 9.15 Spor natural (Nr. An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata natalită ii în mun.91 1491 8. o uşoară redresare a acestui indicator.24 1.94 8.I. s-a men inut la valori pozitive pe toată durata analizată. Bacău ‰ 8.67 3. Mişcarea naturala a popula iei 1990 . 17 din 221 ‰ . 1990-2007 30 25 20 15 10 5 0 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Rata mortalitatii infantile in mun. În ultimii ani s-a remarcat. Bacau Mediul urban jud. Bacau Rata sporului natural Sursa: INSSE 2008 Pag. persoane) Deceda i (Nr.61 Sursa: INSSE 2008 Născu i vii (Nr. BACAU Intergroup engineering Dinamica mortalită ii infantile în mediul urban a fost uşor diferită. eviden iindu-se mai mul i ani în care rata înregistrată în municipiul Bacău a depăşit valorile din unită ile administrative superioare. Tendin a este una crescătoare.69 2073 11.79 0.12 7. Bacău ‰ 1645 8. 1990-2007 16 14 12 10 8 6 4 2 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 ‰ Rata natalitatii in municipiul Bacau Rata mortalitatii in mun. însă.54 2070 11.02 1931 10. persoane) 146 45 195 473 659 616 Rata sporului natural ‰ 0.2007) Dinamica mortalitatii infantile in mediul urban.D.2007 Miscarea naturala a populatiei.07 7.62 3.46 Diagrama 17. Diagrama 16: Dinamica mortalitatii infantile (1990 .U.08 2.87 8. explica ia constând în creşterea natalită ii. Bacau Mediul urban Regiunea de NordEst Mediul urban Romania Sursa: INSSE 2008 Sporul natural (rezultat din diferen a între natalitate şi mortalitate).88 7.P.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Comparativ cu valorile na ionale sau cele regionale, reprezentate tabelar şi grafic în continuare, sporul natural în Municipiul Bacău este vizibil mai ridicat, mai ales în ultimii ani, asigurând un aport demografic substan ial în teritoriu.
An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata sporului natural mun. Bacău ‰ 0.79 0.24 1.08 2.62 3.67 3.46 Sursa: INSSE 2008 Mediul urban jud. Bacău ‰ 0 -0.2 0.6 1.3 2 1.6 Jude ul Bacău ‰ -0.5 -0.9 -0.1 -0.4 0,3 -0.1 Regiunea Nord Est mediul urban ‰ 0.9 0.9 1.9 2.5 2.7 2.3 Regiunea Nord – Est ‰ 0.5 0 0.8 0.7 0.8 0.6 România mediul urban ‰ -1.3 -1 -0.2 0 0.3 0.1 România ‰ -2.7 -2.5 -1.9 -1.9 -1.8 -1.7

Diagrama 18. Dinamica sporului natural 1990 - 2007
Dinamica sporului natural, 1990-2007
10 8 6 4 ‰ 2 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 -2 -4
Rata sporului natural mun.Bacau Judetul Bacau Regiunea Nord-Est Romania

Sursa: INSSE 2008

I. BILAN UL MIGRATOR AL POPULA IEI
Migra ia popula iei se defineşte ca fiind acea mişcare în teritoriu prin care se modifică numărul şi structura pe vârste şi sexe a popula iei, ca urmare a intrării sau ieşirii din aria administrativă respectivă a unui număr de persoane din/spre alte arii administrativ teritoriale. Migra ia are două componente, emigra ia (ieşirile) şi imigra ia (intrările de persoane), a căror intensitate se măsoară cu ajutorul a doi indicatori – rata emigra iei, respectiv rata imigra iei. Prin compunerea acestora se ob ine soldul migratoriu, care este un indicator al atractivită ii teritoriului respectiv pentru migran i. După durata pe care se manifestă, migra ia poate fi definitivă, temporară şi de tip pendulator (navetismul), toate aceste categorii de mobilitate afectând, în timp, popula ia Municipiului Bacău. Imigra ia a fost analizată în func ie de numărul stabilirilor de domiciliu şi de reşedin ă în municipiul Bacău, conform datelor furnizate de INSSE, pentru intervalul 2002 – 2007, Anuarul statistic al jude ului Bacău, edi ia 2009. Sosi ii cu domiciliul sunt persoanele care intr-un anumit interval de timp şi-au stabilit domiciliul pe un anumit teritoriu. Din punct de vedere statistic se urmăresc numai schimbările de domiciliu dintr-o localitate în alta. Pleca ii cu domiciliul - persoanele care intr-un anumit interval de timp şi-au schimbat domiciliul din localitate, plecând în alta localitate. Stabiliri de reşedin a în localitate - persoane sosite intr-o alta localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1.I sau 1.VII aveau înscrisa în actul de identitate şi în fisele de evidenta a popula iei men iunea de stabilire a reşedin ei.
Pag. 18 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Plecări cu reşedin a din localitate - persoane plecate cu reşedin a intr-o alta localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1 I sau 1 VII aveau înscrisa în actul de identitate şi în fisele de evidenta a popula iei men iunea de stabilirea a reşedin ei. Analiza mişcării mecanice bazate pe stabilirea reşedin ei, redată sub formă tabelară mai jos, arată că numărul stabilirilor în municipiul Bacău a scăzut după anul 2004, în principal datorită restructurărilor din sectorul economic. Aceeaşi tendin ă se manifestă şi în cazul plecărilor cu reşedin a. Soldul migratoriu rezultat are valori negative pe parcursul întregii perioade studiate.

Tabel 5: Mişcarea migratorie a popula iei (2002-2007)
Zona Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Persoane Stabilite 1732 1805 1877 1723 1775 1975 10093 9535 11444 9285 9713 11845 50938 50498 55533 43430 50357 58609 Plecate 2900 3098 3569 2723 3017 3617 10292 10066 11855 9582 10706 12611 54821 55233 61079 47150 57291 65228 Sold migratoriu -1168 -1293 -1692 -1000 -1242 -1642 -199 -531 -411 -297 -993 -766 -3883 -4735 -5546 -3720 -6934 -6619 La 1000 de locuitori Rata sporului stabilite (‰) plecate (‰) (‰) 9,38 15,71 -6,33 9,85 16,91 -7,06 10,34 19,66 -9,32 9,56 15,10 -5,55 9,88 16,79 -6,91 11,07 20,27 -9,20 13,85 14,13 -0,27 13,11 13,84 -0,73 15,77 16,33 -0,57 12,80 13,21 -0,41 13,41 14,78 -1,37 16,39 17,45 -1,06 13,56 14,60 -1,03 13,45 14,71 -1,26 14,81 16,29 -1,48 11,60 12,59 -0,99 13,46 15,31 -1,85 15,69 17,46 -1,77

Municipiul Bacău

Jude ul Bacău

Regiune Nord Est

Sursa: Prelucrare datelor INS 2009, Anuarul statistic al jude ului Bacău 2009

Un indicator reprezentativ al poten ialul de atractivitate al Municipiului este rata de stabilire a domiciliului. Reprezentarea tabelară arată că valorile stabilirilor a crescut până în anul 2004, după care s-a înregistrat o scădere, iar în anul 2007 numărul stabilirilor creşte.

Tabel 6: Schimbări de reşedin ă în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Brăila Oradea Bacău Piteşti Arad Sibiu Târgu Mureş Baia Mare Satu Mare Râmnicu Vâlcea Suceava Deva Plecări cu reşedin ă 1601 1663 1786 3617 1670 1198 1294 1251 1852 1416 1522 1004 1128 Stabiliri cu reşedin ă 1635 374 4119 1975 1370 2113 4136 3065 931 473 1727 1318 1176 Diferen a dintre stabiliri/plecări cu reşedin ă 34 -1289 2333 -1642 -300 915 2842 1814 -921 -943 205 314 48 Clasament 8 12 2 13 9 4 1 3 10 11 6 5 7

Sursa: Prelucrare datelor INS 2009, Anuarul statistic al jude ului Bacău 2009

Pag. 19 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Conform tabelului de mai sus, situa ia schimbărilor de domiciliu din cadrul Municipiului Bacău este echilibrată. Analiza a dovedit faptul ca numărul de stabiliri cu reşedin a este mai mare decât cel de plecări, Municipiul Bacău situându-se pe locul 13 (în clasamentul polilor de dezvoltare urbană. Pentru o perspectiva mai complexă asupra situa iei, s-au introdus în analiză şi datele privind numărul stabilirilor cu domiciliul în jude ul Bacău şi Regiunea de Nord–Est. De remarcat este faptul că ponderea stabilirilor cu domiciliul în municipiul Bacău raportată la întregul jude a scăzut în 2007 a început să crească. Este atât o manifestare a fenomenului de retur rural, ce a caracterizat perioada de tranzi ie în România, cât şi a celui de periurbanizare, ce a prins contur în ultimii ani, popula ia preferând să se stabilească în comunele învecinate municipiului, unde găsesc un confort spa ial sporit pentru locuire.

Diagrama 19. Evolu ia numărului de stabiliri cu domiciliul 1990 - 2007
Evolutia numarului de stabiliri cu domiciliul, 1990-2007
70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990
Mun. Bacau Jud. Bacau Regiunea de Nord-Est

S-a analizat, de asemenea, evolu ia numărului de emigran i, după localitatea de plecare, furnizat de INSSE, pentru intervalul 2002 - 2007. Emigran ii sunt persoane care intr-un interval de timp au plecat definitiv din România în altă ară (element al mişcării migratorii externe).
Municipiul Bacău (Nr. pers.) 117 202 256 315 370 197 Jude ul Bacău (Nr. pers.) 196 355 457 479 654 333 Municipiul Bacău ‰ 0.63 1.10 1.41 1.74 2.06 1.10 jud. Bacău ‰ 0.26 0.48 0.63 0.66 0.90 0.46 Regiunea Nord – Est ‰ 0.30 0.39 0.49 0.49 0.68 0.40

Sursa: INSSE 2008

An 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Regiunea NORDEST (Nr. pers.) 1140 1495 1853 1852 2556 1522

România (Nr. pers.) 8154 10673 13082 10938 14197 8830

România ‰ 0.37 0.491 0.60 0.50 0.65 0.40

Sursa: INSSE 2008

Diagramele de mai jos arată tendin a evolu iei numărului de emigran i din municipiul Bacău comparativ cu tendin ele existente la nivelul jude ului Bacău, Regiunii Nord-Est şi la nivelul României. Astfel, la nivel de tara se remarca o tendin a de descreştere a emigra iei, la nivelul Regiunii Nord-Est şi la nivelul jude ului Bacău se remarca o uşoara creştere a emigra iei, iar la nivelul municipiului Bacău se remarca o tendin a generala de creştere a emigra iei cu fluctua ii ale procesului, în perioada 2002-2006. Pentru perioada 2006-2007, tendin a a fost una de descreştere. Explica ia poate consta în faptul că popula ia plecată în anii ’90, odată ajunsă într-o ară din Uniunea Europeană, unde a găsit condi ii satisfăcătoare de muncă, a preferat să îşi aducă şi familia rămasă în ară. Fenomenul este cu atât mai frecvent întâlnit după eliminarea formalită ilor de ob inere a vizei.
Pag. 20 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Diagrama 20. Evolu ia emigra iei 1990 - 2007
Evolutia emigratiei, 1994-2007
2.5 2 1.5 1 0.5 0
19 9 19 4 9 19 5 96 19 9 19 7 98 19 9 20 9 00 20 0 20 1 02 20 0 20 3 04 20 0 20 5 06 20 07

Municipiul Bacau jud. Bacau Regiunea Nord-Est Romania

An

Sursa: INSSE 2008

Bilan ul rezultat din mişcarea migratorie bazată pe stabilirea cu domiciliul în Municipiul Bacău a coborât la valori negative, din ce în ce mai accentuate în ultimii ani.
An Rata imigra ie ‰ 2002 9.79 2003 9.95 2004 10.51 2005 9.69 2006 10.05 2007 11.50 Sursa: INSSE 2008 Rata emigra ie ‰ 16.34 17.98 21.11 16.82 18.86 21.40 Rata sold migrator ‰ -6.55 -8.03 -10.60 -7.13 -8.81 -9.89

Diagrama 21. Dinamica indicatorilor mişcării migratorii a popula iei 1990 - 2007
Dinamica indicatorilor miscarii migratorii a populatiei municipiului Bacau,1990-2007
35 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 -15 ‰

Rata imigratie Rata emigratie Rata sold migrator

J. BILAN UL REAL AL POPULA IEI
Bilan ul real al popula iei unui teritoriu se stabileşte prin compunerea bilan ului natural şi a celui migrator. În cazul Municipiului Bacău, aportul constant pozitiv al sporului natural a fost anihilat de valorile negative ale soldului migrator, conducând, la diminuarea efectivului demografic. Aceste sunt reprezentate în tabelul şi graficul următoare:

2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990

Sursa: INSSE 2008

Pag. 21 din 221

I.81 -9.U.55 -8.08 2.60 -7. Indicatorii bilan ului real al popula iei 1990 .43 Sursa: INSSE 2008 Diagrama 22.79 -9.76 -7.67 3.03 -10. BACAU Intergroup engineering An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata sporului natural 0.13 -8.79 0.62 3.46 Rata sold migrator -6.51 -5.D. 22 din 221 .89 Rata bilan ului real -5.2007 Indicatorii bilanţului real al populaţiei municipiului Bacau (1990-2007) 30 25 20 15 10 5 -5 -10 -15 Rata sporului natural Rata sold migrator Rata bilantului real 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 0 Sursa: INSSE 2008 ‰ Pag.14 -6.24 1.52 -4.P.

Tabelul şi graficul următor prezintă structura ocupării for ei de munca în municipiul Bacău. Popula ie Popula ia inactivă. popula ia activă a Municipiului Bacău era constituită dintr-un efectiv de 81731 persoane.1.P.U.66% .şom eri în căutarea prim ului loc de m uncă 2.42% din popula ia stabilă a Municipiului Bacău. sunt.2 Caracteristici sociale A.persoane ocupate .persoane ocupate 87.total. cu o pondere de 87. dintre care.şom eri în căutarea altui loc de m uncă 10.şomeri în căutarea primului loc de muncă Sursa: INSSE 2008 RPL 2002 . până la 100%. atât de sex feminin cat şi masculin.număr persoane 81731 71238 8322 2171 Diagrama 23: Structura popula iei active a municipiului Bacău (2002) Structura populatiei active a municipiului Bacau. Cea mai mare parte este reprezentata de popula ia ocupată. ce reprezintă 46.număr persoane 93769 36738 32847 7926 12051 620 3587 Pag. din care : Elevi/studen i Pensionari Casnice Între inute de alte persoane Între inute de stat sau de alte organiza ii private Cu altă situa ie economică Sursa: INSSE 2008 RPL 2002 .18% . 93769 persoane.I. 23 din 221 . total. Popula ie Popula ia activă .16% din totalul activ.D. Restul. sunt în căutarea unui loc de muncă. la ultimul recensământ. din care: .16% Sursa: INSSE 2008 Popula ia inactivă totaliza. Conform recensământului din 2002. RPL 2002 . respectiv 53. cea mai mare parte. OCUPAREA FOR EI DE MUNCĂ Resursele disponibile pe pia a for ei de muncă cuprind persoanele cu vârsta între 15-59 ani.57% din popula ia stabilă în teritoriu.şomeri în căutarea altui loc de muncă . BACAU Intergroup engineering 1.

Comparativ cu recensământul anterior. sesizabilă în special în domeniul industrial.85%) sau casnice (8.43% din popula ia municipiului.40%) (în regresie comparativ cu anii trecu i. Dintre celelalte categorii de persoane inactive. se remarcă o scădere sensibilă.D.45% Pensionari 35.66% Intre inute de alte persoane 12. cea mai mare pondere a popula iei ocupate. în creştere comparativ cu recensământul anterior. din 1992.18% Casnice 8.03% Sursa: INSSE 2008 Analiza popula iei ocupate pe activită i ale economiei na ionale arată că. exista o pondere semnificativă a persoanelor între inute de alte persoane (12. se remarcă o creştere cu 0. când se înregistra o pondere de 34. gaze şi apă.8%. Comparativ cu recensământul anterior.6% din total. BACAU Intergroup engineering Ponderea elevilor şi a studen ilor este majoritară la nivelul Municipiului.75%. precum şi în administra ia publică. când aceasta ramura a activitatii antrena majoritatea covârşitoare a popula iei). ce totalizează doar 2. sesizabilă în domeniul agricol. la nivelul anului 2002. care concentrează 15.45%. activa în industria prelucrătoare (33. cu circa 4% mai mare decât cea a pensionarilor.U. În cadrul acestui sector. Pag. În total. 2002 Cu altă situa ie economică 3. cu 52.45%) (a se vedea diagrama de mai jos). pe primul loc se situează domeniul comer ului şi între inerii autovehiculelor şi bunurilor casnice.P.85% Elevi/studen i 39. care a fost masiv restructurat în ultimii ani. când popula ia ocupată în sectorul secundar reprezenta 63.I.05% din total.83% Intre inute de stat sau de alte organiza ii private 0. energie electrică. 24 din 221 . În 2002. ponderea majoritară a popula iei ocupate o de inea sectorul ter iar.2% din popula ia ocupată a Municipiului Bacău. sectorul secundar. ce include şi activită ile de construc ii. în Municipiului Bacău. termică. Diagrama 24: Structura popula iei inactive a municipiului Bacău (2002) Structura populatiei inactive a municipiului Bacau. Se remarcă procentajul important al popula iei angajate în activită i de transport şi comunica ii. Sectorul cu ponderea cea mai mică în ocuparea popula iei active la nivelul Municipiului Bacău este cel primar. concentrează 45.

mun. Bacau. 2002 Alte activitati de servicii colective.D.45% Sursa: INSSE 2008 Pia a muncii este definită de cele două componente: oferta de for ă de muncă.01% Industria prelucrătoare 33.76% Adm inistratia publica 7.30% Agricultura Pescuit si Sanatate si piscicultura 1. Pag. 25 din 221 . reprezentată de popula ia aptă de muncă.02% 5.97% Tranzactii im obiliare 3. gaze şi apă 3. respectiv cererea de for ă de muncă.2007 Evolu ia numărului de salaria i din unită ile economice active înregistrate în municipiul Bacău 50000 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 nr.I. sau unită ile economice angajatoare. Bacău 2000 .64% Activitati ale organizatiilor si organism elor Industria extractiva extrateritoriale 0.91% asistenta sociala 0.) 33971 35888 37625 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www.U.13% 0. sociale si personale 2. pers. în anul 2007 valoarea acestui indicator fiind cu 29.listafirme.01% Hoteluri si restaurante 2.32% Invatam ant 6.99% Activitati ale persoanelor angajate in gospodarii personale 1. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www. pers.11% Com ert cu ridicata/am anuntul. BACAU Intergroup engineering Diagrama 25: Popula ia ocupata pe activită i ale econ.P.21% Activitati financiare 1. Bacău (2002) Populatia ocupata pe activitati ale economiei nationale.40% Transport. de salaria i din unită ile economice active în mun. Evolu ia numărului de salaria i în unită ile economice active din municipiul Bacău: 2000 2001 2002 număr de salaria i (nr. na ionale a mun. m otocicletelor si Construc ii bunurilor casnice 8.ro 2003 37565 2004 41382 2005 42801 2006 44052 2007 48021 Diagrama 26: Evolu ia nr.ro Numărul de salaria i în unită ile economice active din Municipiul Bacău a cunoscut o creştere lentă în intervalul 2000 – 2007. depozitare si com unicatii 6. repararea si intretinerea autovehiculelor.2% mai mare fa ă de valoarea înregistrată în anul 2000.43% Energie electrică şi term ică.35% 15.listafirme.

fabricarea articolelor din paie şi alte materiale vegetale împletite. servicii: 5855 salaria i (reprezentând 12.U.57% transporturi 3.64% Din datele prezentate mai sus reiese că profilul economic la nivel jude ean este predominat de industrie.79% 28.78% În servicii şi social cultural.63% Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www. sănătate (%) 28. adică 22. silvicultură şi exploatare forestieră 5.05% 31.78% 7.91% 36. sectoarele de activitate care au fost afectate de disponibilizări în ultima perioadă (ultimele luni ale anului 2008 – primele luni ale anului 2009) şi care se estimează că vor fi afectate şi pe viitor sunt: fabricarea substan elor şi a produselor chimice.13% 18.58% construc ii 14.42% 34.28% 16.86% 31. extrac ia petrolului brut şi a gazelor naturale.7% din total).13822 salaria i (reprezentând 28. Cei mai pu ini angajati se gaseau în hoteluri şi restaurante: 1157 salaria i (reprezentând 2.06% 48.43% 5. prelucrarea lemnului. în anul 2007 Număr mediu de salaria i din care: 121.262.300 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.58% 4.92% 42. piscicultură 1.45% comer 22.4% din total). urmat ca valoare procentuală de comer şi servicii.5% din total. BACAU Intergroup engineering Diagrama 27: Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 servicii 12.D.ro Cei mai mul i salaria i sunt angaja i în industria extractivă şi prelucrătoare .32% hoteluri şi restaurante 2. Tabel 7: Numărul mediu de salaria i în jude ele din regiunea NE şi Distribu ia acestora pe macro-sectoare economice.93% 30.54% industria lemnului.500 2 Botoşani 297.listafirme. Conform AJOFM.64% 39.83% 15. 26 din 221 .33% 47. fabricarea de mobilă. construc ii de clădiri (disponibilizări pentru timp nefavorabil de lucru).76% 4.72% 44.13% În Construc ii (%) 8.06% 3.P. crt Jude În Agricultura (%) 27.45% În Industrie (%) 36.19% din total). industria uşoară şi agricultură.94% 34.78% industria uşoară 0. Pag.600 3 Iaşi 196. celulozei şi hârtiei. pe locul secund situându-se comer ul cu 10842 salaria i. construc ii: 7025 salaria i (reprezentând 14.63 din total).85% 42.838 1 Bacău 153.03% 18.60% 3.19% agricultură.900 6 Regiunea NE 1.16% industria industria alimentară şi a extractivă şi băuturilor prelucrătoare 8.44% 17.44% 18.400 4 Neam 243. fabricarea produselor din lemn. cu excep ia mobilei.600 5 Suceava 6 Vaslui 145.I.

672 5 Piteşti 73. Grafic 1: Numărul mediu al salaria ilor în cadrul Jude ului Bacău şi a numărului muncitorilor în total salaria i (2002-2007) În graficul de mai sus se poate observa evolu ia (descrescătoare) a numărului mediu de angaja i în intervalul de timp 2002-2005.673 Raport procentual salaria i municipiu/jude 86. numărul îşi reia cursul crescător. în ciuda fluctua iilor înregistrate. 27 din 221 .595 127.90 89.68 65.52 49.944 13 Deva 35. Sursa: Ancheta anuală "Costul for ei de muncă" Pag. 2007/2007 .028 110.930 73.008 74. după care.783 7 Sibiu 69.235 153.445 124. temporar.803 6 Arad 80.53 66.865 120. Municipiul Salaria i Jude 122. raportat la numărul total de salaria i este în scădere în intervalul de timp analizat.838 137. mediu municipii 2007 1 Gala i 106.80 53.14 28.I.998 110.Nr.361 93.039 11 Râmnicu Vâlcea 49.100 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.04 62.total .788 12 Suceava 45.641 8 Târgu Mureş 59.P.029 2 Brăila 66. numărul mediu de salaria i în perioada 2004-2008 se înscrie intr-o tendin a generala de creştere.113 95.629 82. pe parcursul intervalului avut în vedere (2004/2005 – uşoara scădere.63 48. 2005/2006 – creştere. intre 2005 – 2007. crt.creştere).495 România 4. 2 prezintă evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului.51 62.76 62.707.241 4 Bacău 60. Aşa cum se poate observa.D.924 121.62 Clasament 2 1 7 10 9 3 5 12 6 4 8 11 13 Raportul procentual între salaria ii pe Municipiu şi cei din întreg jude ul situează Municipiul Bacău pe locul 10 între polii de dezvoltare urbană. BACAU Intergroup engineering Tabel 8: Numărul mediu de salaria i în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Salaria i .97 46.U.100 3 Oradea 96. la nivelul jude ului Bacău. Graficul nr. Numărul muncitorilor.24 60. În continuare.242 9 Baia Mare 58.875 10 Satu Mare 48. 2006/2007 – scădere.

773 20.F.551 23. Pentru Municipiul Bacău.104 Total jud Bacău 120.345 5. 28 din 221 . Aceeaşi tendin a s-a înregistrat şi la nivel jude ean.D. 3 se prezintă. Se poate observa că popula ia activă din cadrul Municipiului are o pondere ridicată în cadrul popula iei active din cadrul jude ului.926 5. Anuarul statistic al jude ului Bacău.118 121.731 22.338 121. BACAU Intergroup engineering Grafic 2: Evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului Bacău (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica 2009 În Graficul nr.244 Sursa: Institutul Na ional de Statistica. în cadrul jude ului. Pentru Municipiul Bacău s-au analizat datele furnizate de către AJOFM pentru intervalul 2002-2008.321 2.O.550 5. ca fiind popula ia cu vârsta cuprinsă între 18-62 de ani care participă la activită i productive retribuite. la nivel lunar.710 4. 2006. comparativ.881 2.838 Tabelul de mai sus prezintă distribu ia salaria ilor.796 5.271 2. B.M.731 5.I. Grafic 3: Evolu ia comparativa a popula iei active civile medii din regiune şi a celei din Municipiul Bacău (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Tabel 9: Distribu ia salaria ilor din jude ul Bacău pe localită i în anii 2005.550 5.J. se remarcă o creştere a numărului de salaria i. din 2005 până în 2007. conform legisla iei în vigoare.370 18.575 2006 61.P. ŞOMAJUL Disponibilul de for ă de muncă este calculat de către A. popula ia activa din Municipiul Bacău şi popula ia activa (ca medie) din regiune.397 5.U. pe localită i. edi ia 2009 Anul Bacău Oneşti Moineşti Comanesti Buhuşi Mediul rural* 21. 2007 Alte oraşe 2005 57.779 2007 60. în luna august Pag.672 19. Analiza tabelară şi grafică ilustrează tendin a descrescătoare a numărului de şomeri în decursul acestui interval (numărul de şomeri la nivel de Municipiu.017 6.

Diferen a cea mai mare s-a înregistrat în anul 2003. ponderea alternează. Trendul s-a men inut descrescător în ultimii doi ani (9. respectiv 40. după care a crescut din nou.994 persoane. Diagrama 28: Evolu ia lunara a numărului de şomeri (2002-2008) Evolutia lunara a numarului de someri in municipiul Bacau in perioada 2002-2008 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 iu lie au gu st se pt em br ie oc to m br ie no ie m br ie de ce m br ie ia nu ar ie fe br ua rie ar tie ap ril ie m iu ni e m ai 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Sursa: AJOFM Bacău. 2008 Pag. BACAU Intergroup engineering 2008. respectiv 18.53%) fa a de anul anterior.237 persoane în 2007.8% fata de momentul de început al analizei. În ceea ce priveşte structura pe sexe a numărului de şomeri. creşterile alternând cu scăderi bruşte. se remarcă o tendin a descrescătoare în evolu ia numărului de femei aflate în şomaj.91%). cu 3300 mai mic decât numărul şomerilor înregistrat în 2002 – procentual. neputându-se vorbi de o tendin ă stabilă în acest sens. s-a înregistrat o scădere cu 20. de 12.519. 2002 ianuarie 1079 februarie 115 martie 654 aprilie 881 mai 996 iunie 1123 iulie 1349 august 1713 septembrie 2076 octombrie 2225 noiembrie 2343 decembrie 2614 total 15819 feminin 8290 masculin 7529 Sursa: AJOFM Bacău. 2008 2003 3638 3713 3591 3195 3063 3077 2882 3005 3269 3377 3473 344 36627 17020 19607 2004 3665 3343 2673 2015 1852 1728 1776 1875 202 2192 2113 2225 25659 12535 13124 2005 234 215 1874 1556 1408 1673 1868 2033 2 2021 2358 2391 17633 10266 7367 2006 2603 2653 2382 195 1685 1633 1678 1873 2037 2227 1906 1704 22576 11146 11430 2007 183 1627 1483 1375 1402 1115 1145 128 1205 1304 1194 1178 13339 8901 4438 2008 1873 1747 1634 1388 1385 1391 1465 1636 12519 6163 6356 Evolu ia lunară atestă că în general numărul şomerilor este mai mare în lunile friguroase şi tinde să scadă semnificativ în cele călduroase.P.U. când numărul şomerilor a crescut cu 20808 persoane (131.D. Totuşi. cu 4. Timp de 2 ani numărul a fost în scădere.I. în timp ce evolu ia numărului şomerilor de sex masculin este marcată de oscila ii mai pregnante. 29 din 221 .943 persoane (28%) în anul următor. cu circa 51%. Evolu ia anuală a fost marcata de fluctua ii sensibile pe parcursul acestui interval.

292 278 66 Diagrama 29: Structura stocurilor de şomeri după nivel de instruire (2002-2008) Structura stocurilor de someri la finele anilor. gimnazial şi profesional iar cea mai mică pondere o au persoanele cu nivel de instruire universitar. cuprinzând şi intervalul septembrie 2008 .U. dupa nivelul de instruire (2002-aug.248 288 78 2003 3.780 356 89 2006 1.D.704 1. din care: nivel de instruire primar.225 1. gimnazial si profesional 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 an Sursa: AJOFM Bacău. Municipiul Bacău Total şomeri. în intervalul 2002-2008 (luna august) reiese că cea mai mare parte au nivel de instruire primar. ca efect al crizei economice. Pag.martie 2009.717 585 138 2004 2. la nivelul Municipiului Bacău.346 290 68 2007 1.2008) 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% % nivel de instruire universitar nivel de instruire liceal si postliceal nivel de instruire primar.636 1. 2008 Structura şomerilor înregistra i la finele anilor 2002-2007 şi august 2008.614 2.I. 30 din 221 . pe sexe şi grupe de vârstă relevă superioritatea numerică a eşantionului popula iei de peste 25 de ani. gimnazial şi profesional nivel de instruire liceal şi postliceal nivel de instruire universitar Sursa: AJOFM Bacău.669 423 133 2005 2. comparativ cu cel al tinerilor sub 25 de ani.225 1. cel mai probabil.P. 2008 2002 2.178 942 188 48 2008 luna august 1. BACAU Intergroup engineering 2003 3638 3713 3591 3195 3063 3077 2882 3005 3269 3377 3473 344 36627 2004 3665 3343 2673 2015 1852 1728 1776 1875 202 2192 2113 2225 25659 2005 234 215 1874 1556 1408 1673 1868 2033 2 2021 2358 2391 17633 2006 2603 2653 2382 195 1685 1633 1678 1873 2037 2227 1906 1704 22576 2007 183 1627 1483 1375 1402 1115 1145 128 1205 1304 1194 1178 13339 2008 1873 1747 1634 1388 1385 1391 1465 1636 1701 1665 1685 1751 19321 2009 2030 2533 3032 Luna 2002 ianuarie 1079 februarie 115 martie 654 aprilie 881 mai 996 iunie 1123 iulie 1349 august 1713 septembrie 2076 octombrie 2225 noiembrie 2343 decembrie 2614 total 15819 Sursa: AJOFM Bacău. evolu ia lunară a şomajului arată că în ultimele luni ale anului 2008 şi în special în 2009 numărul şomerilor a înregistrat creşteri semnificative comparativ cu ceilal i ani. 2009 7595 Conform datelor furnizate ulterior de AJOFM Bacău. Din datele furnizate de AJOFM Bacău privind nivelul de instruire al şomerilor înregistra i la finele anului.44 2.

ceea ce denotă dificultă i de reconversie şi reinser ie profesională. 1 2 3 4 5 6 7 8 Număr Indemniza i şomeri (mii lei) Bacău 10.704 391 238 153 1.317 România 496.273 2004 2.391 17. Municipiul Bacău 2002 Total şomeri. ce devine superioară numeric.70% 3.100. cat şi persoane aflate în deten ie.80% 3. crt.109 femei 877 Sursa: AJOFM Bacău. pe sexe si grupe de varsta 3500 3000 2500 persoane 2000 1500 1000 500 0 2002 2003 2004 2005 ani 2006 2007 2008* adulti > 25 ani tineri < 25 ani Sursa: AJOFM Bacău. programe gratuite de formare şi reconversie profesionala. au beneficiat de aceste cursuri. În sprijinul procesului de ocupare a for ei de munca existente şi prevenirii creşterii şomajului.40% 4.619 33. 2008 Tabel 10: Şomajul înregistrat în jude ele din regiunea NE şi în România (2007) Nr.358 588 770 Diagrama 30: Structura stocurilor de şomeri pe sexe şi grupe de vârsta (2002-2008) Structura stocurilor de someri inregistrati in mun. 31 din 221 . 2008 1.25% Clasament ca nr. deşi numărul total este în scădere. că numărul persoanelor de sex feminin din grupa de vârstă sub 25 de ani este în scădere constantă. persoane care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului. la dispozi ia persoanelor aflate în şomaj (sau sub inciden a anumitor prevederi legale). unde. de asemenea.I. AJOFM Bacău pune.649 1.60% 5.70% 9.225 668 279 389 1.355 40.P. şomeri 3 6 1 5 4 2 În cadrul jude elor din Regiunea Nord Est. Bacau. popula ia feminină tinde să devină majoritară în ultimii 3 ani ai intervalului.457 37.00% 5.312 603 709 2007 1.D. pe finalul intervalului inversându-se raportul cu popula ia masculină. din care: 2.0 Suceava 9.77 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Jude Rata şomajului înregistrat (%) 4. Lucrurile se petrec în sens opus la categoria adul i peste 25 de ani. după jude ele Iaşi şi Vaslui. BACAU Intergroup engineering Se remarcă.0 Neam 7. Pag.986 barbati 1.178 259 121 138 919 350 569 Aug.225 534 264 270 1.800 29.557 880 677 2005 2.5 Botoşani 6.378.636 278 147 131 1.440 791 378 413 2.861.614 tineri < 25 ani 628 barbati 273 femei 355 adul i > 25 ani 1.7 Vaslui 15.380.691 888 803 2006 1. La nivelul municipiului Bacău. în ultimii 4 ani.581 37.5 Regiunea NE 67.495.852.1 Iaşi 17.10% 4.695 40. 2008 2003 3.376 1.U. atât şomeri. jude ul Bacău se situează pe locul 3 ca număr de şomeri înregistra i.

2.1 7413.2.103 0 0 0 0 11 0 71 127 2 1 1 2 0 0 0 0 0 0 65 0 1. art. Contabil 3.84 din Legea nr.1 5123.2. După cum reiese din tabelul de mai jos. în special în comer şi unită i de alimenta ie publică. majoritatea cursurilor vizează meserii din sectorul secundar. Lacatus construc ii metalice şi utilaj tehnologic 10.2. Tâmplar universal 18.249 Aug.2. pe sexe (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Pag. Preparator produse din lapte 16.7 7123.2.2.1 7212. Nr. 2008 Cod COR / 5122. Operator introducere.2. 2008 2004 2005 2006 2007 1. furnizat de AJOFM. Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist 7.2. validare şi prelucrare date 14.1 342304 7136. Instalator instala ii tehnico-sanitare şi de gaze 9. Operator confec ioner industrial 13.2.1 5220.1 7214.1 7132.1 Grafic 4: Analiza a şomajului în regiune comparativ cu situa ia în Municipiul Bacău. vopsitor Sursa: AJOFM Bacău. tencuitor 19.180 1.1 7141. 76/2002 persoane aflate în deten ie persoane care au reluat activitate ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului persoane care au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar persoane care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacită ii de munca după pensionarea pentru invaliditate persoane angajate şi cuprinse la cursuri în scopul prevenirii şomajului alte persoane din mediul rural Total cursan i Sursa: AJOFM Bacău. BACAU Intergroup engineering Tabelul de mai jos prezintă o situa ie a cursan ilor ce au beneficiat de cursuri gratuite de formare profesionala de-a lungul perioadei 2004-2008: Categorie cursan i total şomeri absolven i care beneficiază de prev.167 1.1 7422.1 7245.241 Agen ia Jude eană de Ocupare a For ei de Muncă Bacău organizează cursuri de formare profesională pentru ocupa iile pentru care există cerere pe pia a for ei de muncă.1 4113. 32 din 221 .2.1. Dulgher – tâmplar – parchetar 4. Zidar. domeniile construc ii şi industrie prelucrătoare.291 0 0 17 0 1. Zugrav.227 1. Fierar betonist montator prefabricate 6.2. tapetar. Ospătar( chelner ) vânzător în unitati de alimenta ie 15.154 1.2.1. Lucrător în comer 11. Denumire ocupa ie 1.2008 808 0 26 0 0 0 0 0 834 0 13 0 0 1. Bucătar 2.2. crt.faian ar 12. ipsosar.I.1 5141. Electrician în instala ii energetice 5. De asemenea.U.P.1 7122. Sudor 17.1 343302 7124. Mozaicar .D. există locuri şi în domeniul serviciilor. Inspector resurse umane 8.4 8263. pietrar.2.

După nivelul de instruire. în perioada 2008 . în cadrul Municipiului Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Graficul nr.16% . Pe lângă acest centru. transport şi repara ii auto. la 2. În cadrul reparti iei pe sexe. creştere datorata crizei economice.29% . ponderea cea mai mare a şomerilor înregistra i. comer . numărul persoanelor cuprinse la cursuri de formare profesionala organizate de Agen ia Jude eana pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău a fost în permanenta creştere: Pag.18% . În func ie de vârsta. în perioada 2002. 33 din 221 .2009. Se poate observa o creştere a şomajului începând cu 2009. Ponderea muncitorilor necalifica i în totalul şomerilor înregistra i variază între 10 şi 15%. 02 .28% . BACAU Intergroup engineering Conform Graficului nr.2005. 09 . 12 .2005: 14 . cu domiciliul în municipiul Bacău.şomeri cu vârste între 40.şomeri cu vârste între 50 .2005. în ultima perioada. comparative cu şomajul popula iei de sex masculin.21% în anul 2002. nu a prezentat modificări importante în perioada 2002. în principal şomeri. 58-63% la nivel de jude şi 51-56% la nivelul Municipiului Bacău. 26 . 4 se înregistrează o valoare mai mică a şomajului în rândurile popula iei din Municipiul Bacău. 12 . Trendul a fost unul descendent. şomajul în rândul popula iei feminine. Pe sexe. distribu ia şomerilor înregistra i. în perioada 2002 . şomerii cu nivel scăzut de educa ie au avut o pondere mai mare în totalul numărului de şomeri : 75 . prelucrare lemn construc ii.şomeri cu vârste peste 55 de ani.67% în anul 2005.06% . 26 .10% . Rata medie a şomajului la nivelul Municipiului Bacău a înregistrat permanent valori mai scăzute fata de media pe jude .07% . la nivelul jude ului un număr de 26 furnizori autoriza i pentru formarea profesionala a adul ilor care sunt autoriza i în 42 de specialită i. 5 prezintă evolu ia ratei şomajului lunar. în compara ie cu situa ia pe regiune.şomeri cu vârste între 25 .D.I. de la 7.39 de ani. bărba ii au înregistrat o pondere mai mare în numărul total al şomerilor. În domeniul formarii profesionale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca. înregistrează valori mai mici. 04 . În perioada 2002-2005. gimnazial şi profesional) . rata scăzând.şomerii cu vârste între 30 .15% . Grafic 5: Evolu ia ratei şomajului pe luni.nivel scăzut (învă ământ primar.55 de ani. mai exista.P.nivel superior (învă ământ universitar).49 de ani. la nivelul Agen iei Jude ene pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău func ionează un Centru de Formare Profesionala care califica/ recalifica/ perfec ionează. între inere şi repara ii.nivel mediu (învă ământ liceal şi postliceal).2005. La nivelul municipiului Bacău. în evidentele Agen iei Jude ene pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău provin din domeniul de prelucrărilor mecanice.U.29 de ani.86% .şomeri cu vârste până în 25 de ani. în perioada 2002 .

Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei în general şi a celei de sex feminin în special. Puncte slabe Popula ia • Îmbătrânirea accelerată a popula iei aşa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă şi din vârsta medie a popula iei municipiului Bacău. mult mai mare fa ă de cel înregistrat la nivelul jude ului Bacău şi al Regiunii.în anul 2005. dar există o tendin ă pozitivă de creştere a natalită ii în Municipiu.în anul 2002. DISFUNC IONALITĂ I Analiza situa iei demografice şi sociale actuale a Municipiului Bacău a relevat o serie de disfunc ionalită i. datorită disponibilizărilor şi creşterii ratei şomajului.I. în special în rândul popula iei tinere şi apte de muncă.D.în perioada 2002 – 2008 scade popula ia cu vârste între 0 – 14 ani şi creşte popula ia peste 60 de ani Sold migratoriu negativ (2007). În urma analizei desfăşurate a reieşit că Municipiul Bacău se confruntă cu un declin demografic. Acestea se refera. la: Declinul demografic. Acest fenomen antrenează degradarea structurilor demografice şi afectează negativ resursele umane. în perioada 2000 – 2008 (scăderea densită ii). • Declin demografic.3. Sursa: AJOFM BACAU 1. în special. • Sold migratoriu negativ. sub raport numeric. Riscuri /amenin ări Popula ie • Reducerea popula iei datorită migra iei. . cu valori foarte scăzute. Oportunită i Popula iei • Pol de dezvoltare urbana. 504 .1. 2.U. (mai multe plecări din Municipiu decât stabiliri). greu de cuantificat datorită lipsei formelor legale de muncă şi reşedin ă. problematica socială se poate adâncii. Degradarea structurilor demografice datorită îmbătrânirii. • Consolidarea rolului la nivelul regiunii de Nord-Est Pag. ce determină deficit în bilan ul real al popula iei. sub raport numeric. Analiza SWOT Puncte tari Popula ia • Creşterea numărului de copii preşcolari.P. cu valori foarte scăzute. Emigra ia interna ională „ascunsă”.în anul 2003. 1241. 34 din 221 . ce determină şi deficit în bilan ul real al popula iei. Concluzii: 1. BACAU Intergroup engineering 410 . Municipiul Bacău înregistrează o scădere a popula iei totale şi un fenomen de migrare a popula iei urbane spre rural. 1167.în anul 2004. Dominanta popula iei feminine. ceea ce poate influen a pozitiv viitorul zonei. În contextul crizei economice.

49% 67. ci doar la nivel jude ean.90 8. CERCETARE) ALE MUNICIPIULUI ŞI COMPARA IE CU CELELALTE ORASE ALE REGIUNII / ĂRII A.60 3.954.438.40 5.159. Tabelele 11 şi 12 prezintă evolu ia PIB pe locuitor în jude ele din Regiunea Nord Est precum şi la nivelul tuturor celor 13 poli de dezvoltare urbană.P.70 5.00 11.30 6.40 6. 1 Bacău 7.20 6.34 5.379.476.98 5.101.290.761.375.35 7.80 5.495. crt.278. intre anii 2003 .156.59% 65.848.174.40 4. 35 din 221 .848.80 5.575.690.213.459.088.2 CARACTERISTICI ECONOMICE (PROFIL ECONOMIC.6 Clasament jude e poli de dezvoltare urbană după PIB 2006 6 13 2 3 1 5 8 4 11 10 12 7 9 Gala i Gala i Brăila Brăila Oradea Bihor Bacău Bacău Piteşti Argeş Arad Arad Sibiu Sibiu Târgu Mureş Mureş Baia Mare Maramureş Satu Mare Satu Mare Râmnicu 11 Vâlcea Vâlcea 12 Suceava Suceava 13 Deva Hunedoara Regiunea Nord Est România Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Pag.56% 97.50 4.10 5.510.93 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Tabel 12: Evolu ia PIB în jude ele polilor de dezvoltare urbana în perioada 2003-2006 (milioane lei) Nr.756. astfel că nu se poate eviden ia contribu ia exacta a Municipiului Bacău la realizarea PIB jude ean sau regional şi nici valoarea PIB/ cap de locuitor la nivel de Municipiu.368.10 29.90 8.619.89 6.I.9 milioane lei) şi Oradea (9.996.30 247.40 8.790.406.70 7.958.50 8.044.134.239.40 9.187.139.2006.90 4.50 6.407.6 2006 7.20 2. peste media regionala înregistrata anual.31 2005 10.79 9.904.00 7.884.50 8.94% 63. ÎNVATAMÂNT UNIVERSITAR.20 34.0 2005 6.00 3 Vaslui 5.475.78 10.00 3.096.28 6 Regiunea Nord Est 6.650.669.50 4.618.427.833.U.037.71 5.43% 64.103.17 6. CONTEXTUL MACROECONOMIC Nivelul PIB nu se calculează la nivelul municipiilor.770.295.30 4.D.40 7.84 8.96 4.6 2004 6.40 5.55 5.10 197.791.147.000.10 4.429.10 7. Tabel 11: Evolu ia PIB / locuitor în regiunea NE în perioada 2003-2006 (lei) Nr. BACAU Intergroup engineering 1.40 7.506.20 7.373. ACCESIBILITATE.00 4.474.244.907.152.470.205.475.00 9.888.922.50 5 Suceava 6.770.101.114.867.874.10 38.283.30 24.598.79 2003/2006 (%) 66.70 7. fiind devansat de Argeş (11.80 4.00 6.90 344.80 7.796. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Municipiul Jude 2003 4.031.756. Jude 2003 2004 9.03 4 Botoşani 5.30 5.20 4.054.20 3.257.637.96 3.616.044.4 milioane lei).506 milioane lei.03 10.754.054.67 7. jude ul Bacău se clasează pe locul 3 cu 8.477. SERVICII PUBLICE.828.184. Jude ul Bacău se clasează pe locul 1 în cadrul Regiunii Nord Est.491.29 9.501.90 6.64 7.10 6.64 7.20 2006 11.87% Clasament jude e NE după PIB 2006 1 3 5 4 2 În statisticile ce prezintă situa ia PIB.30 6.00 5. pentru to i polii de dezvoltare urbană.22 2 Neam 10.254. crt.10 6.579.40 288.

Grafic 6: Produsul Intern Brut . în cadrul jude ului Bacău. pe ani.932 129 669 327 16 56 80 Pag. Se poate observa că în fiecare an s-a înregistrat un excedent.D. depozitare şi comunica ii Tranzac ii imobiliare.Jude ul Bacău Activită i (sec iuni CAEN. veniturile acoperind cheltuielile alocate.488 652 1.I. Grafic 7: Execu ia bugetelor locale în Jude ul Bacău (2002 . BACAU Intergroup engineering În graficul următor se poate observa evolu ia Produsului Intern Brut în Jude ul Bacău. Rev. ale economiei na ionale.507 5.U. Se constata o dublare a valorii acestuia în intervalul analizat. închirieri şi activită i de servicii prestate în principal întreprinderilor Învă ământ Sănătate şi asisten ă socială Alte activită i de servicii colective. 1) Total Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică.190 334 3.P. 7 prezintă execu ia bugetelor locale aferente jude ului Bacău. 36 din 221 . în intervalul de timp 2001-2006. Cifra de afaceri în anul 2007.2007) Sursa : Ministerul Finan elor Publice Tabelul următor prezintă valoarea cifrei de afaceri. repararea şi între inerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice Hoteluri şi restaurante Transport. pe activită i. sociale şi personale Sursa: Institutul Na ional de Statistica Cifra de afaceri (milioane lei RON) 13.Jude ul Bacău (2001-2006) Sursa : Ministerul Finan elor Publice În Graficul nr. gaze şi apă Construc ii Comer cu ridicata şi cu amănuntul.

59 38.58 295.000 0 Cifra de afaceri (milioane lei RON) In du In du stri To e st rie ex tal tra pr ct el i Re u cr vă ăt te le oa r ed e i Co litar ns e Ho tru te lu c ri Co ii Tr şi an m r e sp est au r Tr ort.90 248.000 6.86 Comer 571. Euro) 2004 Total 1467.43 Transporturi 48.76 174.D.83 134.57 248.12 Grafic 9: Structura cifrei de afaceri pe activită i ale economiei na ionale sectorului serviciilor (2007) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Pag.95 2006 1982. 37 din 221 .60 2008 2998.02 142.88 1007.19 63.87 407.37 Industria extractivă şi prelucrătoare 145.39 115.07 171.82 Industria alimentară 51.34 70.79 132.43 161.04 12.000 2.000 4.34 Construc ii 118.35 27.24 252.2007 Cifra de afaceri (mil.12 27.88 57.000 10.04 Agricultură 42.94 598.29 31.62 11.000 8.43 200.83 64.03 763.90 Industria lemnului 35. ra an n d za ep o te S ăn c ii i zita ăt r m at ob e e şi ili as Înv are ă is ăm te n ân ă t s Al oc ia te ac lă tiv ită i Cifra de afaceri.58 Industria uşoară 70.19 Turism 10.47 148.46 172.53 20.95 17. din JUDE UL Bacău în intervalul 2004 .P.32 127.32 100.55 18.32 463.40 39.000 12.I.90 2007 2151.59 62.98 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2005 1373.39 711.57 Servicii 371.93 25.29 1096. BACAU Intergroup engineering Grafic 8: Cifra de afaceri pe tipuri de activită i în Jude ul Bacău în anul 2007 Cifra de afaceri (milioane lei RON) 14.16 41.U. cumulată pe sec iuni CAEN.

40 400. Situa iile statistice prezintă estimări pe plan jude ean.P. În intervalul 2001 -2006. Cifra de afaceri în func ie de mărimea societă ilor Cifra de afaceri (mil.50 535.06 Întreprinderi mici 226.01 467.18 960.D. 3.52 328.26 450. furnizate de Institutul de statistică şi de Camera de Comer şi Industrie Bacău. BACAU Intergroup engineering Graficul 9 prezintă structura Cifrei de afaceri a unită ilor locale active din industrie.55 393. 38 din 221 .10 240. În cadrul jude elor din regiunea Nord Est.88 2007 2151. cu cifrele de afaceri aferente anilor 2004-2008. euro) 2004 2005 Total 1467.47 Întreprinderi mijlocii 309.31 348.04 316.56 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2006 1982.I. 2. comer cât şi din alte servicii în anul 2007. în jude ul Bacău.12 617. Distribu ia societă ilor comerciale pe sec iuni CAEN Societă i comerciale Total Agricultură Industria alimentară Industria extractivă şi prelucrătoare Industria lemnului Industria uşoară Construc ii Transporturi Turism Servicii Comer Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2004 4782 52 97 161 88 187 507 276 160 940 2314 2005 5217 61 94 169 87 146 557 326 194 1029 2554 2006 5538 69 100 172 108 183 670 356 220 1193 2467 2007 5795 69 95 189 109 146 742 375 238 1334 2498 2008 6102 68 96 208 100 132 843 386 256 1459 2554 Cel mai mare număr de societă i comerciale sunt înregistrate în sfera serviciilor şi comer ului. repararea şi între inerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice”.20 536.04 1373.17 Concluzii: 1.18 309. profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar . Conform analizei comparative a domeniilor de activitate din perioada 2004 – 2008.01 410.26 334.ter iar. 1.62 Microîntreprinderi 302. Se poate observa că ponderea cea mai ridicată este prezentă în cadrul unită ilor de “Comer cu ridicata şi cu amănuntul. ponderea societă ilor comerciale cu profil industrial este de 12%. jude ul Bacău este pe locul 2 în privin a PIB/locuitor. se prezintă domeniile macro-economice în care activează societă ile comerciale din jude ul Bacău.43 552.93 435.58 2008 2998. 2.92 280. Mai jos.U. Pag.62 Întreprinderi foarte mari 373.91 Întreprinderi mari 255. PIB – ul jude ului Bacău s-a dublat.44 142.09 447. 3. Distribu ia societă ilor comerciale cu profil industrial pe domenii de activitate Societă i comerciale cu profil industrial Total Industria alimentară Industria extractivă şi prelucrătoare Industria lemnului Industria uşoară Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2004 533 97 161 88 187 2005 496 94 169 87 146 2006 563 100 172 108 183 2007 539 95 189 109 146 2008 536 96 208 100 132 La nivel jude ean. construc ii.

B. se remarca tendin e ale unui declin (de exemplu industria prelucrării lemnului).82 58.00 59.D.00 4. celălalt pol de dezvoltare urbană din regiunea NE (a se vedea tabelul 13). firme 21 6 4 4 3 3 2 2 1 46 Capital străin (mii euro) 2. Numărul de firme care îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii reprezintă 50% din numărul total al societă ilor comerciale înregistrate.66 62. dar în unele sectoare.4% din popula ia jude ului Bacău trăieşte în mediul urban. locuitorii Municipiului Bacău reprezintă 24. Tabel 13: Numărul de întreprinderi la nivelul polilor de dezvoltare urbana Pozi ia în Municipiul clasament 1 Oradea 2 Deva 3 Târgu Mureş 4 Sibiu 5 Piteşti 6 Râmnicu -Vâlcea 7 Arad 8 Baia Mare 9 Satu Mare 10 Bacău 11 Suceava 12 Gala i 13 Brăila Sursa: Institutul Na ional de Statistica Nr.30 182.07 69.U. conform analizei comparative a cifrelor de afaceri.20 4.72 În jude ul Bacău sectorul productiv absoarbe peste 50% din totalul for ei de munca.37 40.05 66. devansând Municipiul Suceava.88 69. INVESTI II LOCALE ŞI STRĂINE Din punct de vedere al numărului de întreprinderi/1000 locuitori.29 71.45 1. la sec iunile servicii şi comer cifra de afaceri s-a dublat. Tabel 14: ările de provenien ă a capitalului străin investit în firmele din Bacău.400. 39 din 221 .23 65.27 64.I. Municipiul Bacău concentrează circa 41% din întreprinderile active în sectoarele industriei.P. iar 54. BACAU Intergroup engineering 5.00 75. valoarea capitalului şi numărul de firme Tara Italia Turcia Marea Britanie Fran a Ungaria Elve ia Germania Moldova Luxemburg TOTAL Nr.95 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău Pag. Profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar – ter iar. aceste două domenii macro-economice de inând cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din jude . în perioada 2004 – 2008. de întreprinderi / 1000 de locuitori 87.82 54. construc iilor şi serviciilor înregistrate la nivelul jude ului. Municipiul Bacău se clasează pe locul 10 între cei 13 poli de dezvoltare urbană. dacă avem în vedere următoarele: 45.71 48.00 18.6% din popula ia jude ului şi concentrează 54% din numărul total al salaria i din jude . 6.00 822.023.554.2% din popula ia urbană este reprezentată de locuitorii municipiului Bacău.923. Rolul Municipiului Bacău în realizarea PIB jude ean este extrem de important.00 24.59 46.

M2) . În municipiul Bacău capitalul străin provine din ări din Europa. grupuri sanitare corelate cu suprafa a. sală de şedin e/întâlniri multimedia. cu toate dotările necesare. centru documentar. Italia şi Marea Britanie 3. Ştefan Guşă. BACAU Intergroup engineering Se remarcă faptul că.P. Terenul pe care este amplasat Centrului de afaceri şi expozi ii este la intersec ia DN 11 cu străzile Arcadie Septilici şi Gen.I. birouri de consultan ă pentru IMM-uri . societă i Microîntreprinderi 43 Întreprinderi mici 1 Întreprinderi mijlocii 1 Întreprinderi mari 0 Întreprinderi foarte mari 1 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău ara Irlanda Elve ia Luxemburg INFRASTRUCTURA DE AFACERI Pentru dezvoltarea şi dinamizarea mediului de afaceri Municipal şi regional. devansând municipiul Suceava. ponderea cea mai mare fiind a capitalului provenit din Luxemburg. de afaceri şi expozi ional (Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE)). Italia şi Marea Britanie. tip mese rotunde.Ad = 6076 m2 : P+1E Suprafa a de expozi ie necesară este organizată în două module (care pot func iona independent sau împreună în func ie de solicitări: suprafa a utilă pentru expozi ii . 40 din 221 .max 700 locuri: tip amfiteatru (sală şi prezidiu). Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE) va include: Incubator de afaceri . zona de rela ii cu publicul.par ial pe două etaje. camere de întâlnire/şedin e. Centrul de afaceri se află în prezent în faza de execu ie şi amenajare spa ii. ponderile cele mai mari fiind ale capitalului provenit din Luxemburg. Centrul de afaceri şi marketing .două module (M1. Din punct de vedere al numărului de întreprinderi/1000 locuitori.D. sală de conferin e şi seminarii tematice cu aranjamente multiple . cu toate dotările necesare. camere de consiliere.Ad= 2756 m2 Sp+P+4E care include: 24 de module pentru întreprinzători. Concluzii: 1. birou rela ii interna ionale. care leagă municipiul Bacău de Oneşti. săli de întâlniri cu clien ii. 2. zona pentru conducere şi secretariat.Ad = 3437 m2: Sp+P+1E asigură: birouri de lucru pentru activită ile angaja ilor permanen i. Infrastructura de afaceri s-a extins prin realizarea Centrului de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE). Structura participării capitalului străin după ara de provenien ă şi după mărimea societă ii: Grupa mărime Nr. în Municipiul Bacău. la limita Comunei Măgura. capitalul străin provine din ări din Europa.U. centrul de asisten ă pentru întreprinzători care cuprinde: secretariat. zona de rela ii cu publicul. Administra ia locală a venit în întâmpinarea cererilor de creare de infrastructuri de afaceri şi servicii prin aprobarea realizării unui important obiectiv industrial. pe partea de S-V a DN 11. celălalt pol de dezvoltare urbană din regiunea NE (a se vedea tabelul 13). Pavilioane pentru expozi ii . Pag. Bacău se clasează pe locul 10 între cei 13 poli de dezvoltare urbană. zona utilită ilor Amplasamentul Centrului de afaceri şi expozi ii este situat în partea de Vest a municipiului Bacău. modularizate pentru această suprafa ă care să permită şi desfăşurarea unor evenimente mai mici simultan.

10 este prezentată ponderea structurilor de cazare turistică existente la nivelul Municipiului Bacău în perioada 2004-2009.D. este prezentată o analiză a principalilor indicatori de evolu ie a turismului în Municipiul Bacău.2006 se remarcă o creştere a numărului de pensiuni turistice. BACAU Intergroup engineering C. 11 prezintă numărul de locuri de cazare existente în Municipiul Bacău în perioada 2005 . Această evolu ie arată că hotelurile reprezintă 90% din totalul structurilor de cazare existente în Municipiul Bacău. Grafic 10: Structura capacitatii de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Graficul nr. În continuare.I.U. În Graficul nr. Creşterea înregistrată între anii 2005 şi 2007 este datorată avântului economic din acea perioadă. restul de 10% fiind reprezentat de moteluri şi vile turistice. Se poate observa că hotelurile reprezintă aproximativ 90% din totalul structurilor de cazare. în timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistică înregistrează o stagnare sau o uşoara scădere. Pag. 12. POTEN IALUL TURISTIC LOCAL ŞI ZONAL În intervalul 2000 .2009. anterior integrării în Uniunea Europeană.P. 41 din 221 . Grafic 11: Evolu ia capacită ilor de cazare în perioada 2005-2009 în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău este prezentat în Graficul nr. Se poate observa o creştere a numărului locurilor de cazare. datorată extinderii structurilor de cazare în vederea dezvoltării turismului în zonă.

BACAU Intergroup engineering Grafic 12: Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Se observă că cea mai mare parte a turiştilor care înnoptează în Municipiul Bacău preferă hotelurile ca structuri de cazare datorită confortului oferit de acestea. Grafic 13: Evolu ia numărului de înnoptări în hoteluri în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica În compara ie cu ceilal i poli de dezvoltare urbană municipiul Bacău are un număr redus de unită i de cazare.conform statisticilor din 2007.P. 42 din 221 . Acest lucru este eviden iat în tabelul următor: Pag.U. Comparând Graficul nr. În Graficul nr. Acest lucru se datorează intensificării turismului de business care se caracterizează prin sejururi dese şi de scurtă durată. 13 se poate observa că. 13 este prezentată evolu ia numărului de înnoptări în hotelurile din Municipiul Bacău. 12 şi Graficul nr.I. în perioada 2007-2008 numărul total de înnoptări a înregistrat o scădere mult mai accentuată decât cel al sosirilor.D. La fel stau lucrurile şi în compara ie cu media pe ară .

936 Indice de utilizare netă a capacită ii de cazare turistică 36.69 Nr.840 32.117 828.04 1. moteluri şi vile).764 181.93 35.771 274.56 1. Municipiul Bacău nu a cunoscut o amploare a dezvoltării infrastructurii turistice.10 23.217 Râmnicu 21 1.232 124.82 32.235 80.752 126.70 1.247 55. În 2007 de înregistrează o creştere a numărului de turişti străini.00 1.853 195.136 293.529 335.448 524. 43 din 221 .16 24. Tabelul următor prezintă o evolu ie comparativa pentru anii 2003-2007 la nivel de jude şi la nivelul municipiului Bacău.82 34.580 Târgu 23 1. Tabel 16: Unită i de cazare existente în jude ul şi municipiul Bacău. În perioada 2005 – 2007.430 70.437 Sibiu 43 2.288 194.74 1.418 8 Mureş 9 Baia Mare 25 1.962 130.26 1.45 43.011 63.020 455.048 64.95 39.857 87.984 668.60 Gala i 21 1.707 782.045 11 Vâlcea 12 Suceava 20 1.645 390.734 93.855 62.I.262 39. Pag.511 55.60 1. BACAU Intergroup engineering Tabel 15: Principali indicatori privind sectorul turistic în cadrul oraşelor poli de dezvoltare urbana (2007) Unită i de cazare Locuri în unită i de cazare Total locuri zile 356. crt 1 2 3 4 5 6 7 Municipiul Sosiri Înnoptări Înnoptări/ Sosiri 1.112 Brăila 22 2.95 31.613 10 Satu Mare 47 1.87 40.939 Comparativ cu ceilal i poli de dezvoltare urbană. din 2004 până în 2007. numărul total de turişti a scăzut.057 248.P.209 13 Deva 20 776 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 68.998 47.083 Oradea 12 855 Bacău 5 472 Piteşti 24 1.059 121.445 388.57 1.89 4.420 110.52 2.47 25.368 74.702 178.516 106.146 517. în perioada 2003-2007 Unitati de cazare 2003 Jude Municipiul Bacău 2004 Jude Municipiul Bacău 2005 Jude Municipiul Bacău Jude 2006 Municipiul Bacău Jude 2007 Municipiul Bacău Hoteluri Hanuri şi Moteluri Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Campinguri 11 3 4 6 3 0 1 0 11 3 4 6 3 1 1 0 12 3 4 6 3 1 1 0 0 0 0 5 11 3 4 5 1 13 1 38 3 1 1 0 0 0 0 5 11 3 4 3 1 12 1 35 3 1 1 0 0 0 0 5 3 1 2 0 1 Pensiuni 9 0 13 0 14 turistice Popasuri şi casute 1 0 1 0 1 turistice TOTAL 37 5 40 5 41 Sursa: Anuarul Statistic al jude ului Bacău 2009 Se constată că.D.28 36.55 24.68 1.635 Arad 46 2.67 2. conform datelor statistice realizate cu privire la infrastructura de cazare turistica în Municipiul Bacău este neschimbată (în ceea ce priveşte numărul de hoteluri.359 151.964 297.U.

În perioada 2005 – 2007 numărul total de turişti a scăzut. 3. 26 Hotel Moldova str. 18 Motel Levisticum Sursa: site Consiliul jude ean Bacău csjbacau. motelurile şi vilele turistice existente în municipiul Bacău.780 99. 1. nr. 16. 9.088 12.042 Total Bacău Turişti români Turişti străini Sursa: Anuarul Statistic al jude ului Bacău 2009 În ultimii ani 2008. 2 Hotel Dumbrava Adresa: STR. moteluri şi pensiuni de 2. Pornind de la numărul redus de obiective de atrac ie turistica existente la nivelul Municipiului Bacău. Toamnei.629 12. structura unitatilor turistice înregistrate din ultimii doi ani s-a extins cu hoteluri.670 109.P. CRANGULUI NR. 5.141 106. 4.I. seminarii etc. în 2007 înregistrându-se o creştere a numărului de turişti străini. 10. de evenimente de tip team-building. piscină. 7.758 121.790 93. 8. 3 Pensiunea Casa Didina Adresa: STR BANATULUI NR 26 Motel Euro Ema Vila George Apostu Adresa: STR.328 100. 12. În intervalul 2000 – 2006.31 Hotel Karo Hotel Măgura Verde Adresa: NR 130 Motel Selena Motor Sport Adresa: STR. 3.D. CHIMIEI NR. în timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistică înregistrează o stagnare sau o uşoara scădere.ro Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău 4 stele 4 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 flori 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Concluzii: 1.449 118. 11 Pensiunea Tosca Adresa: STR CUZA VODA NR 4 Vila Rozal Bacău Adresa: Alecu Russo.U. S. 2 Pensiunea Elite Adresa: STR BANATULUI NR 15 Pensiunea Excelsior A Adresa: str. 6.174 97. 18. 44 din 221 . Nicolae Balcescu Hotel Decebal Adresa: STR. Alături de hotelurile. sauna etc. Între cei 13 poli de dezvoltare urbană. IONITA SANDU STURZA NR. 3.308 11. I. 4.057 14. municipiul Bacău prezintă cel mai redus număr de unită i de cazare.(număr persoane) 2002 2003 2004 2005 2006 110. nr. 12 Pensiunea Şoferul Adresa: CALEA MOLDOVEI NR 252 Pensiunea Scorillo Hotel Bistri a Adresa: Str. acest lucru se datorează intensificării turismului de business care se caracterizează prin sejururi dese şi de scurtă durată. masă tradi ională). Pag. 5. 15.449 15. 2. una dintre caile alternative de dezvoltare pe plan turistic ar putea-o constitui valorificarea turismului de business.837 113. DUMBRAVA ROSIE NR.239 108. 14. 4 stele şi o pensiune de 3 margarete. dovedind o dezvoltare a zonei şi o cerere de locuri de cazare în unită i mici (vile şi pensiuni) care asigură mai multe servicii decât marile hoteluri (ex. cu număr limitat de camere puse la dispozi ia clien ilor. de workshop-uri. Sturza nr. a avut loc o creştere a numărului de pensiuni turistice. 13. 2. Numărul total de înnoptări a înregistrat o scădere mult mai accentuată decât cel al sosirilor. acces la teren de tenis. 11. dar cu servicii diverse asigură sala de fitness. 2009 numărul de pensiuni a crescut.545 2007 112.286 12. Hotel President Adresa: Str. BACAU Intergroup engineering Turism pe tipuri de turişti . perspectiva ce face necesara promovarea de investi ii în structuri de cazare cu facilita i sporite pentru găzduirea de conferin e. Luminii nr. 17.

DN2 şi E85. BACAU Intergroup engineering D. Aeroportul Bacău pentru transport intern şi interna ional Harta 1: Accesibilitatea Municipiului Bacău în raport cu Regiunea Nord Est şi România Sursa: Agenda Bacău.ro Harta 2: Localizarea Municipiului Bacău în România Sursa: har i google Pag.I.U. 45 din 221 .P.D. Principalele căi de comunica ii ale municipiului Bacău sunt: Drumurile DN 15. DN 2F. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Municipiul Bacău este o importantă localitate de legătură între centrul ării şi nordul Moldovei. Fir I şi II linie electrificată de cale ferată şi 1 linie neelectrificată şi una de marfă. care fac legătura cu nordul ării.

Buhuşi .Buzău .Râmnicu Sărat .Giurgiu .P.Moscova PRIETENIA: Bucureşti . Investi iile pentru realizarea obiectivului Eurogara Bacău sunt în curs de derulare.Bicaz Prin municipiul Bacău trec trenurile interna ionale: BULGARIA EXPRES: Sofia .Vicşani . TRANSPORTUL FEROVIAR Municipiul Bacău este punctul de intersec ie între: magistrala: Bucureşti .Piatra Neam .Suceava . Municipiul Bacău dispune de o infrastructură de transport complexă. Harta 3: Localizarea Municipiului Bacău în jude ul Bacău Sursa: Agenda Bacău. de asemenea. Traseele pe care se desfăşoară traficul rutier între sudul şi nordul ării trec.Iaşi . cu infrastructură modernă pentru traficul de călători şi marfă. prin municipiul Bacău.Nicolina Cristeşti Jijia .ro Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată.Adjud .Bacău Roman .Bucureşti .Paşcani .U.Roman .Buzău .Ploieşti . 46 din 221 .Ploieşti .Focşani .Bacău .Ploieşti .I.Dorneşti .Ungheni .Vadu Siretului .Paşcani .Buzău .Focşani .Chişinău Pag.Ruse .D.Focşani Bacău .Suceava . BACAU Intergroup engineering Din punctul de vedere al căilor de comunica ie.Vadu Siretului linia secundară: Bacău . Aeroportul Bacău asigură legăturile aeriene interne şi interna ionale pentru jude ele din jur.

Piatra-Neam . pe malul drept al râului Siret. înso ind cursul principalelor râuri: linia magistrală Suceava .65 Sec ia CT 2 Bacău Linii primire . Iaşi. 47 din 221 . III Chei încărcare descărcare Sursa CFR SA Regionala Iaşi Pag.55 20. linia Adjud .D. Adjud. Infrastructura feroviara existentă Tipuri de instala ii Lungime (km) Clădiri Linie curenta electrificata M 500 13.expediere 64 linii Linii garaj 20 linii Total linii CF electrificate (km) Total linii CF primire expediere şi garaj (km) 7. este una din cele mai aglomerate din ară.P.2 District 3 Bacău Bacău .Ciceu. cât şi cu jude ele învecinate cu volum mare de transport.Bicaz Linie directa I şi II electrificata 5. La Bacău se intersectează magistralele Bacău .Bicaz şi Suceava .U. CFR. situată pe magistrala 500. Ploieşti şi Bucureşti.326 Regulator de circula ie sta ia Bacău 22. administrate de Compania Na ională de Transport Feroviar de Călători.Bucureşti. Există conexiuni feroviare tip InterCity cu Municipiile Suceava.I. BACAU Intergroup engineering GARA BACAU Gara Bacău. II. construită de-a lungul Văii Trotuşului şi linia Bacău . care străbate jude ul pe direc ia Nord-Sud. cu prelungirea ComăneştiMoineşti.723 Sta ia CF Bacău fir I + fir II Linie racord neelectrificată 1.Bucureşti.249 30. care urmează cursul râului Bistri a. Transportul feroviar se desfăşoară pe trei sectoare de linii care străbat teritoriul jude ului.2 Sec ia L4 Bacău Şcoala Personalului L4 Bacău District Exploatare Utilaje Bacău District Poduri Bacău Sediu Post politie Bacău Clădire locuin e sta ia Bacău Dotări Club CF Bacău Cantina veche Bacău Tunel pietonal Cişmea peron principal Peron acoperit liniile I. Repartizarea geografică a căilor ferate asigură o bună legătură între oraşele şi centrele industriale ale jude ului. Botoşani.

I. Valencia . Neam . Larnaca.ro Aeroportul din Bacău a fost deschis traficului aerian public de calatori şi marfa la data de 1 Aprilie 1946. Istanbul. 48 din 221 .800. compania AEROSTAR a alocat 35% din fondurile destinate realizării investi iilor pentru achizi ia de maşini unelte cu comandă numerică.000 de pasageri. Aeroportul se află la 10 km fa ă de centrul oraşului Bacău.Tarom Timişoara . München. Numărul operatorilor aerieni de pe aeroportul Bacău a crescut de la unul singur în 2002 (Carpatair) la trei în 2004 (Carpatair.P. Situarea jude ului Bacău în centrul Moldovei explica numărul mare al pasagerilor pe rute interna ionale. Atena.U. Torino. Floren a. o pista de 2. Realizarea unui spa iu hotelier destinat cazării pasagerilor afla i în tranzit este.Tarom Sursa: Bacău. Londra. Bergamo.Carpatair Roma. Geneva. Concesionarul (pe o perioada de 34 de ani). măsurare şi control. Frankfurt. Bari. Bologna. 28% pentru dotări şi amenajări pentru îmbunătă irea condi iilor de muncă şi mediu. Torino. Milano. Bologna. Tel Aviv. De aici se efectuează zboruri directe interne spre Bucureşti. Botoşani. Beirut. Suceava. companiei aeriene romaneşti Blue air. anual. de Aeroportul Bacău. Roma. Ritmul de creştere de la un an la altul este alert. Milano. echipamente pentru laboratoare etc. Atena. prevăzuta în contractul de concesiune. Viena. traficul se va ridica la 700. Moscova. Conform estimărilor Blue Air.000 .000 mp a aeroportului. Pag. Salonic. Atingerea acestei cote va asigura recuperarea investi iei.Carpatair Alep. evaluate la peste 45 de milioane de euro. Aeroportul Bacău procesa.500 mp în zona publica. Tarom). va realiza lucrări de modernizare. Aeroportul Bacău deserveşte transportul interna ional de marfă şi transportul de călători pentru jude ele învecinate: Vrancea. Timişoara şi interna ionale spre aeroporturi din Italia şi Germania. Zürich . Clubair. München. Stuttgart. Budapesta. Damasc. Vaslui.500 m lungime şi 80 m lă ime. BACAU Intergroup engineering TRANSPORTUL AERIAN Traficul aerian de pasageri este asigurat. Neavând resurse pentru asigurarea dotărilor la nivelul standardelor interna ionale în domeniu. Vene ia. Sofia.D. precum şi realizarea unei parcări de 6. aeroportul. Barcelona. care dispune de o aerogară cu organizarea fluxului de călători pentru trafic intern şi o pistă de decolare-aterizare pentru avioane de scurt curierat. Consiliul Jude ean a concesionat. Aeroportul Interna ional George Enescu din Bacău asigură curse directe cu următoarele destina ii şi prin intermediul următoarelor companii: Bucureşti .Blue Air iar cu tranzit la Bucureşti sau Timişoara se poate călători la: Ancona. Torino. în partea sudică a acestuia. 17% pentru echipamente necesare activită ii de construc ie şi mentenan ă avioane civile şi 20% pentru alte obiective de investi ii: achizi ia de echipamente de inspec ie . un număr de peste 55. în trecut. de asemenea. Lucrările prevăzute în proiectul de investi ie sunt programate a fi finalizate în 30 de luni. Cairo. Amann.000 de pasageri pentru orizontul 2013-2015. Bologna. Proiectul mai presupune şi consolidarea re elei de drumuri interne în suprafa a de 204. Londra. Salonic . În anul 2009. Aeroportul băcăuan se afla în proprietatea Consiliului Jude ean. în prezent. Este cel mai mare aeroport din zona nord estică a României. Caracteristicile func ionale ale aeroportului sunt: suprafa ă totală de peste 200 ha. Contractul de concesiune s-a semnat la data de 19 ianuarie 2009. Düsseldof. Frankfurt. Bruxelles. Rom. Verona. Madrid.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Companiile aeriene low cost, (printre care şi Blue Air) efectuează zboruri de pe aeroportul Bacău către următoarele Aeroporturi din Europa: Italia (Italy) Bologna: BLQ Catania: CTA Cuneo: CUF Milano (Milan): BGY Roma (Rome): FCO Torino: CUF Regatul Unit (United Kingdom) Londra (London): LTN Aeroportul din Bacău nu va fi doar un aeroport de transport pasageri şi mărfuri. Avia ia militară operează, de asemenea, aeroportul, fara obliga ii financiare.

AEROPORTUL BACAU

Pag. 49 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Harta 4: Harta cailor ferate şi aeroporturilor Bacău

TRANSPORTUL RUTIER EXTERN Municipiul Bacău este un important nod rutier. Drumurile care trec prin Municipiu sunt: E 85 (DN 2) - Drum European care traversează Europa de la nord la sud, legând Marea Baltică de Marea Egee. Principalele localită i străbătute sunt: Lituania: Klaip da, Kaunas, Vilnius, Šalčininkai; Belarus: Lida, Slonim, Kobrin; Ucraina: Dubno, Ternopil', Cernău i; România: Siret, Suceava, Fălticeni, Roman, Bacău, Adjud, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău, Urziceni, Bucureşti, Giurgiu; Bulgaria: Ruse, Veliko Târnovo, Stara Zagora, Haskovo, Svilengrad; Grecia: Ormenio, Kastanies, Didymoteicho, Alexandroupolis; E 574 (DN 11): Bacău, Oneşti, Târgu Secuiesc, Braşov, Piteşti, Craiova; DN 15: Bacău, Piatra Neam , Bicaz, Poiana Largului, Topli a, Reghin, Târgu Mureş, Luduş, Câmpia Turzii, Turda; DN 2F: Bacău, Vaslui şi Bârlad; DN 2G: Bacău, Moineşti, Comăneşti şi Miercurea Ciuc . Drumul na ional DN 2F leagă Municipiul Bacău de Municipiul Vaslui spre Est. Spre Vest, Municipiul comunică, prin drumul na ional DN11 (E577) cu municipiul Braşov, DN2 / E85, DN 2F, DN 2G, DN 15. Se face legătura, aşadar, spre coridoarele de circula ie către Ungaria, Austria, Germania, Italia, Fran a, Spania. Pe lângă acestea teritoriul, vizat este străbătut în partea de S de DJ 207 G (str. Chimiei). Exista legături cu toate oraşele importante ce înconjoară Municipiul şi jude ul Bacău (şi nu numai) şi anume: Adjud, Bucureşti, Braşov, Bârlad, Botoşani, Constan a, Gala i, Iaşi, Piatra Neam , Târgu Neam , Vaslui, Vatra Dornei, Suceava. În viitor prin Bacău va trece şi o autostradă care face parte din coridorul IX paneuropean.

Pag. 50 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Tabel 17: Distan a între Municipiul Bacău şi celelalte reşedin e de jude din Regiunea NE, punctele de grani a, capitala României şi capitala Moldovei Localitate Botoşani Iaşi Neam Suceava Vaslui Republica Moldova Ucraina Capitala României şi capitala Republica Moldova Bucureşti Chisinau Kiev
Sursa: Anual statistic, Best turist.ro

Distanta (km) 148 km 123 km 59 km 144 km 77 km Punctele de grani ă 390.086 km 1888.56 km 281 km 226.72 km 690.651 km

Timp de deplasare 2 hr 54 min 2 hr 31 min 1 hr 16 min 2 hr 34 min 1 hr 38 min 7 hr 50 min 39 hr 3 min 5 hr 10 min 3 hr 37 min 12 hr 2 min

Harta 5: Harta drumurilor jude ene Bacău

Sursa: www.harta-bacau.ro, Navteq 2009 şi agenda bacau.ro

Jude ul Bacău dispune de o densă re ea de drumuri în mare parte modernizate sau în curs de modernizare. Lungimea totală a drumurilor publice este de 2301 km, din care 19.3% drumuri na ionale, 34.7% drumuri jude ene şi 46% drumuri comunale. Esen ial este faptul că între toate oraşele jude ului există cel pu in o legătură prin drumuri modernizate. Din municipiul Bacău pornesc, ca un evantai, un număr de 5 drumuri na ionale, asigurând legătura în toate direc iile cu principalele centre din jude ele învecinate.

Pag. 51 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Harta 6: Pozi ionarea Municipiului Bacău fa ă de axele principale de transport

Sursa: PATZ SUBM Harta 7: Municipiul Bacău – important nod rutier şi feroviar

Sursa: agenda bacau.ro

TRANSPORTUL RUTIER INTERN Municipiul Bacău are o re ea stradală dezvoltată, care con ine un număr de 322 de artere, cu o lungime totala de 200,196 km, în procent de 85% asfaltate şi iluminate corespunzător. În propor ie de 80%, străzile băcăuane au acces la apă şi canalizare ceea ce creează premise favorabile pentru dezvoltarea infrastructurii.

Pag. 52 din 221

În ceea ce priveşte situa ia podurilor. O situa ie detaliată a străzilor va fi prezentată la descrierea pe cartiere. Str. BACAU Intergroup engineering Lungime 24.221 m 200.str. 9 Mai 16. Ştefan cel Mare 23.str. Miori ei .U. Există. Ion Luca 26. 9 Mai 19.str.str.str. Calea Republicii .D. Miori ei .9 Mai 12.str.Pia a Sud 10. 9 Mai 20.str.str.196 m Bucă i 59 străzi 164 străzi 12 străzi 87 străzi 322 străzi Starea Sistemului rutier Stare Deteriorată Stare Bună Stare Satisfăcătoare Reabilitate Lungime totală străzi =200. Str. Calea Republicii .str. aceasta este următoarea: TOTAL 5 4 4 90 stare buna 4 4 4 90 deteriorate 1 0 0 0 asfalt 4 4 65 1 Sursa Direc ia drumuri publice – Primăria Municipiului Bacău beton 1 4 18 6 buc parcare asfalt+beton pavaj PODURI PASAJE PODE E PARCĂRI buc buc buc buc Parcările cu plată sunt amenajate în zona centrului Municipiului.Spiru Haret 11. Calea Marasesti . 18 parcări cu plata şi automate de parcare. în timp ce acoperirea suprafe ei din intravilan este relativ scăzută. Calea Republicii . Bl. Str.str. Alexandru cel Bun . 87 au fost complet reabilitate.str.str. Miori ei . Str. Tecuciului 28. Unirii . Str. Cal. Calea Marasesti . Calea Republicii . Str. L. Dumbravei . Alexandru cel Bun . Unirii 18. pasajelor şi parcărilor din Municipiul Bacău. Milcov 17. Intersec iile semaforizate care asigură în prezent desfăşurarea traficului sunt prezentate în tabelul următor: Intersec ii semaforizate 1.str. Castanilor 8. Municipiul Bacău se clasează pe locul 9 între polii de dezvoltare în ceea ce priveşte raportul lungime străzi la suprafa ă intravilan.826 m 12.Unitatea de avia ie 3. Unirii . Calea Marasesti . I.432 m 115. Calea Marasesti . în prezent. Str. Miori ei . Banca Na ionala 24.str.P. Romanului . Sturdza .bl.calea Barladului 29. Aviatori 5. 9 Mai 14.str. Pag.str. Bradului 25. Frasinului 9. Razboieni 13. George Apostu . Parcările cu plată sunt în număr de 15 buc. Bl. Str.MALL Tabelul 18 prezintă indicele de acoperire a drumurilor orăşeneşti precum şi ponderea străzilor orăşeneşti modernizate în cadrul polilor de dezvoltare urbană.str. Str.Orizont 7. 53 din 221 . Str. Ştefan cel Mare . Pentru îmbunătă irea infrastructurii. 9 Mai Sursa Primăria Bacău Direc ia drumuri 15. I.Rampa ecologica 2. Calea Marasesti . 59 străzi au fost complet neglijate.str. Prelungirea. Narciselor 6. Ana Ipatescu . Cal.716 m 47.. Calea Republicii . 12 sunt în stare satisfăcătoare.str.str. Str.I. se prevede înlocuirea conductelor de alimentare cu apă şi branşamente la un număr de 20 de străzi şi circa 100 de străzi sunt vizate pentru a fi reparate şi modernizate.196 km Dintre acestea. Str. Policlinica veche . Miori ei . Caragiale . iar 3 zone sunt amenajate cu automate de parcare. Chimiei 4. Energiei 27. 9 Mai 21. Calea Marasesti . În ultimii ani nu au fost făcute interven ii asupra trotuarelor ele fiind degradate în propor ie de 60%. Romanului . S. Nicu Enea 22. 164 sunt în stare bună de func ionare.

14 13 13 Deva 90 97.89 3.06 8. Pag. Rozelor (se lucrează la sta ia de pompe). BACAU Intergroup engineering Tabel 18: Situa ia străzilor orăşeneşti în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2008) Străzi orăşeneşti Clasamentul fa ă Raport lungime de acoperirea Ponderea străzilor Municipiul străzi / suprafa ă Lungime teritoriului orăşeneşti intravilan m/mp străzi (km) intravilan cu străzi modernizate (%) 1 Gala i 345 84.U.54 4 8 Târgu Mureş 194 82.35 3. George Enescu (lucrări de terasamente).Înfră irii. str.18 2.37 3 7 Sibiu 318 83.020. str.79 2 10 Satu Mare 193 88. Cezar Boliac (decopertare partea carosabilă). str. a fost finalizată asfaltarea.65 81.00 1 12 Suceava 138 70.I. crt.168 locuri de parcare cu plată aflate în eviden a Primăriei.30 de oameni împăr ite în toate cartierele oraşului. CFR. Şerbăneşti. str. Banu Mărăcine (decopertare parte carosabilă şi turnat cămine de vane pentru re eaua de apă). Izvoare. 54 din 221 . Gherăieşti. În func ie de evolu ia vremii.77 99. Societă ile care au semnat cu primăria contractele de deszăpezire au pus la dispozi ie utilaje de capacitate mică ce au intervenit pe străzile din cartiere.48 3. str. str. Izvoare . Copernic (lucrări de terasamente şi asfaltare trotuare).47 60. Şerbăneşti (lucrări de terasamente şi montat borduri). N. Holtului (branşamente apă şi lucrări de canalizare).44 59. Comandamentul de iarnă stabilit la nivelul primăriei asigură măsuri necesare asigurării unui trafic rutier cât mai fluent în condi iile date. asigurând în prezent 3. str. Maramureş (finalizare betonare carosabil).82 5.31 10 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.D. La nivel pietonalului.10 68. Index de acoperire a drumurilor orăşeneşti 2.91 11 4 Bacău 200 81.08 46. str.63 9 5 Piteşti 181 80.89 5 2 Brăila 274 78.20 88. Primăria Municipiului Bacău în perioada de iarnă ac ionează cu 42 de utilaje aflate în dotare. str. str. Direc ia de Servicii Publice din cadrul Primăriei Bacău ac ionează la înlăturarea zăpezii şi a ghe ii de pe trotuare cu peste 300 de lucrători. Gladiolei şi Lăcrămioarei se montează semnele de circula ie necesare. str. Nord şi Bistri a Lac: str. str.64 75. Lupeni (lucrări de terasamente şi montat racorduri canalizare). Suprafa a ocupată de parcări este de 85.35 4.14 6. în vederea prevenirii apari iei poleiului pe străzile municipiului Bacău şi pentru înlăturarea zăpezii de pe partea carosabilă. importantă cale de comunica ie pentru ocolirea zonei centrale a municipiului Bacău.44 8 9 Baia Mare 293 80. interven ia cu antiderapant pe drumurile principale fiind asigurată de 13 utilaje de împrăştiere a materialului antiderapant. Daciei (lucrări la terasamente şi racorduri canalizare).70 50.78 51.29 39. Câmpului (lucrări de terasamente şi montat borduri).P. Teiului (lucrări la re eaua de canalizare). str.11 12 11 Râmnicu Vâlcea 198 76.55 6 3 Oradea 393 68.32 m2.22 5.60 În prezent se află în construc ie sau în faza de finalizare 15 străzi din cartierele Tache. str. urmând a fiind finalizate şi lucrările de ridicări la cote ale gurilor de canal.21 87.53 7 6 Arad 348 86. Pe str.28 4.68 7. în echipe de 20 . schimburile II şi III fiind asigurate de al i 50 de lucrători. Ar arului (decopertare partea carosabilă). Licurici (se finalizează asfaltarea).59 3. Înfră irii (finalizare asfaltare şi branşamente abona i).66 64. iar pe străzile Nalbei.

FNC . În prezent transportul public constituie doar 13% din totalul tipurilor de transportă şi transportul de mărfuri a crescut semnificativ în ultimii ani.43 min Traseul 18 FNC . vest şi sud ale oraşului. BACAU Intergroup engineering E.Mioritei – Gara .348 milioane de km (-61%). care fac legătura între cartiere şi zona centrala .Retur 40 min Traseul 5 Pobac .P a Centrala – Pobac 30 – 60 min Traseul 14 Gara – Miori a .3013. a salaria ilor din zonele de nord. Pomicola .00-20. fie intervalele de succedare se schimbă. Intervalul de succedare este variabil func ie de intervalele orare: 4.Parc Gheraiesti (ANL) . precum şi legătura între zona sud şi zona de nord a oraşului.Cl.00. mai ales în termeni de t*km (+160%). BACAU.Aprodu Purice .30.Cl. 55 din 221 .3 la 3.00. Traseele sunt deservite de autobuze şi microbuze. În zilele de sărbătoare fie sunt active numai anumite trasee.Retur 40 -70 min Traseul 3 FNC .00.Energiei – Elbac .00-17. în timp ce se pentru anii 2010 şi 2015 se aşteaptă o creştere a volumului de trafic echivalent cu 6000 şi respectiv 7000.Pta Centrala – Oituz .A.St.Cl.P a Centrala . 15 km/oră Traseele existente pe raza municipiului Bacău. capetele acestora şi frecventa autobuzelor pe aceste trasee este prezentată în continuare: Traseul 1 FNC .9 milioane la circa 4 milioane în 2004.P.Retur 7 – 8 – 23 min Traseul 22 FNC . Din 1990 s-a asistat la o creştere semnificativă a gradului de motorizare: numărul total al vehiculelor care pot circula s-a dublat.Pta Centrala . 13.P a Centrala . 17. Creşterea cea mai importantă o reprezintă cea a automobilelor (de la 1.Retur 40 min Traseul 4 Pta Centrala . numărul de mijloace grele pe locuitor fiind de circa o treime fa ă de cel din Comunitatea Europeană Transportul de persoane în municipiul Bacău este structurat pe 10 trasee . 20.P a Centrala .000 milioane de km. trecând de la circa 1.23 min Sursa: TRANSPORT PUBLIC S.00-23.Insula Agrement . Romanului (Fructex SA) . care îşi distribuie serviciile în baza unui Contract de concesiune. 8.2 milioane).Retur 40 min Traseul 3B FNC .Retur 30 min Traseul 6 Pobac .Milcov . cel Mare .Popas Gheraiesti . BACAU La stabilirea graficelor de circula ie s-a inut cont de nevoile agen ilor economici în privin a preluării fluxului de călători la intrarea şi ieşirea din schimb.Gara – Miori ei – Autogara – Unirii . Birladului . Transportul public interurban a suferit în schimb o scădere: în 1990 se transporta un număr de 780 milioane de călători/an fa ă de o ofertă de 24. Eminescu .P a Centrala .Cl.00.Pod Siret .P a Centrala – Energiei – Gara .Birladului – Autogara . cca. cu o creştere consistentă ale distan elor parcurse de la 54 la 126 km. În 2004 aceste valori au scăzut la 216 milioane de călători/an (-72%) şi respectiv 9. Viteza comercială – medie. Volumul de trafic are trend ascendent şi s-a trecut de la circa 3200 (AADT) în 1990 la 4500 în 2005.CCB 10 – 23 .AS. A.Retur 7 – 8 – 10 . Republicii – Marasesti .30-8. Actual 69% din mărfuri sunt transportate pe anvelope şi în acest sector se prevăd creşteri importante. SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL Transportului public local de călători pe raza municipiului Bacău este realizat de TRANSPORT PUBLIC S.U.M. şi Ministerul se aşteaptă la o creştere continuă pentru următorii ani.D. Acoperirea geografică a traseelor de transport public este prezentată în harta de mai jos Pag.I.retur 35 min Traseul 17 CCB .Mioritei – Elbac .

244. Informarea călătorilor se realizează după cum urmează: în vehicul prin panou care cuprinde harta traseelor. în timp real.7 lei. crt 1. etc. pozi ia fiecărui mijloc de transport aflat în trafic şi poate asigura managementul eficient al vehiculelor în cazul incidentelor de trafic: blocaje. Veniturile în anul 2007 . 3. În unele sta ii.I. 5.645 lei Semafoarele sunt cu ciclu fix şi nu au prevăzute func ii de prioritizarea a transportului public. 4.D. Traseele sunt deservite de 97 autobuze/microbuze după cum urmează: Transport Public SA administrează 55 AUTOBUZE ŞI 32 MICROBUZE Uzura medie (%) Tip autobuz buc Locuri/buc MERCEDES CONECTO KAROSA MERCEDES N 405 VOLKSWAGEN (microbuze) Microbuze 26 9 20 13 19 < 6ani < 6ani < 6ani < 6ani < 6ani Microbuze – transport periurban (spre Letea Veche) Nr. pia ă) este afişata harta traseelor.527 lei şi în anul 2008 au fost de 17. 2. Acesta transmite.285. BACAU Intergroup engineering Tariful pentru o călătorie cu autobuzul este de 1.U. intervalele de succedare. dotate cu refugii acoperite (gară.P. tariful şi extras din regulamentul transportului public în sta ii prin panou indicator de sta ie cu numărul traseelor. cu pozi ionare GPS. defec iuni ale mijlocului de transport. Pentru o compara ie a capacitatii de asigurare a serviciilor în domeniul transportului public la nivel regional şi na ional prezentăm tabelul următor: Pag. 32L+74P 32L+68P 33L+55P 17+1 17+1 Autobuze – transport TOTAL 97 local Sursa: Prelucrare datelor preluate de la csjbacau şi Primăria Bacău Managementul parcului auto al societatii locale de transport public este asigurat de un sistem de monitorizare a vehiculelor.15. 56 din 221 .

toată zona situată la vest de calea ferată. de asemenea. cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute) şi nedeservit în celelalte ore ale zilei. 1 România 2 Regiune Nord-Est 3 Bacău Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Număr de vehicule în inventar 5. M Solo Impex Srl M Sprinter Com Srl M Stegaiu Srl M/A Steptrans Srl M Teletrans Srl M Transport Bistrita SA A Sursa: Prelucrare datelor preluate de la csjbacau Transport public jude ean cu servicii regulate 2008-2011 Puncte critice eviden iate în cadrul Studiului de circula ie efectuat de Primăria Bacău Din punct de vedere al spa iului acoperit de servicii de transport public urban şi de programul după care aceste servicii sunt oferite. zone ale Municipiului complet lipsite de serviciul de transport public. cu 3 stadii principale ale serviciilor: serviciu corespunzător. (cartierele Gherăieşti şi Şerbăneşti). str. produse de „Katel Group”: . se pot identifica mai mult zone ale oraşului. Intersec iile semaforizate: 27 de instala ii de semaforizare. Zona centrală a oraşului. zona de vest str. crt. Transportul de călători este realizat pe 37 trasee cu microbuze şi pe 39 trasee cu autobuze. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Operator transport cu Dotări transport plecare din Autogara Bacău A–M Alexandropol Impex SRL M SC Alexdomat SRL A Alitrans Srl M şi A Culiardo Srl M Danger Com Srl M Denismar Trans Srl M Dragoliv Service Srl M şi A Ecoplante Srl A Eledia Srl M Eliscomex. pe care mijloacele de transport se succed la intervale de ordinul a 30 . de-a lungul căreia există locuin e reziden iale dens populate şi câteva zone industriale şi comerciale. caracterizată de aşezări reziden iale de dimensiuni importante. De asemenea.40 minute. Pag. . aşa cum reiese din harta prezentata mai sus: cartierul Izvoare şi aeroportul la sud. şi în care este localizat cimitirul principal al oraşului. cu plecare din Autogara Bacău.P.U. Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului).D. BACAU Intergroup engineering Tabel 19: Transport urban de pasageri în anul 2007 Nr. este deservită doar de linia 14.947 441 114 Pasageri transporta i 1. toate cartierele periferice (Gherăieşti.21 instala ii de semaforizare pentru vehicule.I.392 Transportul public periurban este asigurat între Municipiul Bacău şi majoritatea localită ilor din jude ul Bacău de 29 de operatori de transport. Prin aceste zone trec majoritatea liniilor din sistem. Zona crt. crt. Un al doilea grup de cartiere periferice sunt în prezent deservite de transportul public în măsură redusă (de ordinul 30 – 40 minute) şi/sau doar în anumite ore ale zilei.023 33. Constantin Ene). 57 din 221 . Nr. serviciu insuficient şi lipsa serviciului de transport. În schimb. Gării. 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Operator transport cu plecare Dotări transport din Autogara Bacău A–M Kam Srl M Land Trans Srl. jumătatea de sud a centrului oraşului (str. B-dul Sandu Sturdza.441 113. caracterizată de aşezări reziden iale şi productive. sunt deservite corespunzător. axa rutieră Milcov – Caragiale.136.Srl M Euro-Acva SRL A/M Gap Trust Srl A Grup Atyc Srl A şi M Holias SRL M Impex Puiu Srl M Nr. Există. Şerbăneşti şi Pod Siret) sunt deservite de linii mult mai restrânse numeric. M Lortrans Srl A Massaro Trans Srl M Norman Impex SRL M President Srl . precum şi zona periferică de sud. M Remidis Srl M Sog Trans SRL.6 instala ii de semaforizare pentru pietoni.

sunt prevăzute cu timer pentru numărarea timpului de schimbare cu indicarea timpului rămas înainte ca semaforul să îşi schimbe culoarea (de la verde la roşu şi invers). B-dul Alexandru cel Bun – Str. 16. Ioan Luca Caragiale. 2. BACAU Intergroup engineering Instala iile pentru traversare pietonală a străzilor se localizează în principal de-a lungul directoarei cu un flux de vehicule superior cu scopul de a permite o siguran ă mai mare în circula ia pietonilor. 23. 10. În special. Bucegi. mai ales în coresponden ă cu intersec iile dintre directoarele principale ale oraului. Instala iile de semaforizare. fie în coresponden a intersec iilor semaforizate. Str. Energiei. Bicaz. Ion Luca Caragiale. Alecu Russo. Str.Kogălniceanu – Str. Alexei Tolstoi – Str. Str. Str. Constantei – Str. Erou Ciprian Pintea. Banca Na ională (semaforizare prevăzută în cadrul interven iilor de modificare a viabilită ii). Vadul Bistri ei – Str. Mai jos sunt enumerate cele 10 intersec ii semaforizate congestionate: 1. Nicolae Bălcescu. Toate aceste instala ii prevăd prezen a fazei pentru traversarea pietonilor în cadrul fiecărui ciclu. 22. Str. dintre care 10 se află în coresponden ă cu intersec iile semaforizate. 7. 9 Mai – B-dul Alexandru cel Bun. B-dul Unirii – Str. 12. În cadrul acestor cicluri. Tecuciului 75 Pag. Str. fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie. Instala iile de semaforizare pentru vehicule sunt. Miori ei – Str. Calea Mărăşeşti – Str. 6.D. Str. B-dul Unirii – Str. Miori ei – Str. 15. Narciselor. localizate în mod difuz de-a lungul întregii re ele rutiere. Str. Punctele de congestie importante identificate de către Administra ia Locală sunt în număr de 24. 19. Str. fie în coresponden ă celor nesemaforizate. Pie ii – Str. Ana Ipatescu – Str. 3. Str. 18. 4. 21. George Bacovia – Str. toate cu ciclu fix. Milcov – Str.U. Dumbravei. 8.P. Str. Garofi ei. Stadionului – Str. Gării (semaforizare prevăzuta în cadrul interven iilor de modificare a viabilită ii). Narciselor – Str. Str. Astfel există următoarele zone special semaforizate: . 13. Mihai Viteazu. Str. 24. 58 din 221 . Pie ii.I. în schimb. Nicolae Bălcescu – Str. Str. Milcov – Str. Alexei Tolstoi – Str. Nicolae Bălcescu – B-dul Unirii. faza de roşu pentru vehicule are. B-dul Ionita Sandu Sturdza – Calea Marasesti – Str. B-dul Unirii – Str. 17. 9 Mai. Vadul Bistri ei. -1 instala ie de semaforizare pentru pietoni se află de-a lungul străzii Miori ei. de asemenea. Carpa i. Spiru Haret – Str. -1 instala ie de semaforizare pentru pietoni este situat în apropiere de Policlinica Veche. 9 Mai. Str. mai ales de-a lungul directoarelor principale Nord-Sud. 20. Milcov – Str.4 instala ii de semaforizare pentru pietoni sunt situate de-a lungul străzii Calea Marasesti la Nord de linia feroviară. 9 Mai – Str. Constantin Ene – Str. nefiind de tipul „la cererea pietonului”. 14. Calea Mărăşeşti – Str. Izvoare. Str. Cele 14 intersec ii congestionate nesemaforizate sunt următoarele: 11. Oituz . Oituz – Str. Spiru Haret – Str. Stadionului. 9. scopul de a reglementa şi modera viteza de deplasare de-a lungul axelor unde sunt localizate acestea. 5. Calea Mărăşeşti – Str.

13. fie în coresponden ă cu străzi nesemaforizate. Semaforizarea (deşi are un important rol în men inerea ordinii în circula ie) nu mai reuşeşte sa asigure cele mai bune condi ii de trafic. 2. Municipiul Bacău se situează pe locul al 7-lea în statisticile privind lungimea totală a arterelor ce compun re eaua stradală municipală. 4.caracterizată de aşezări reziden iale de dimensiuni importante). în general. în măsura redusă. Brăila. pasajelor şi parcărilor este buna în propor ie de 90%. în care este localizat cimitirul principal al oraşului. 8.D.196 km. Constantin Ene). Gării. de transportul public în măsură redusă (cartierele Gherăieşti şi Şerbăneşti). în mare parte. fie beneficiază de servicii insuficiente. se desfăşoară foarte lent. transportul public de călători este inexistent. fie nu beneficiază deloc de servicii publice de transport al calatorilor.U. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. zona de vest str. condi ia străzilor ce alcătuiesc re eaua stradala a Municipiului Bacău este buna. Satu Mare. Există cartiere periferice deservite. în prezent.I. O buna parte a Municipiului. exista şi străzi pe care circula ia se desfăşoară în condi ii greoaie (un număr total de 71 de străzi. Târgu Mureş. Traficul de tranzit scade foarte mult viteza traficului în cadrul Municipiului. dens populate şi câteva zone industriale şi comerciale este deservită doar de linia 14. Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului . Oradea. Pag. dintr-un număr total de 13 poli de creştere analiza i la nivel na ional. Axa rutieră Milcov – Caragiale. În special. Deşi. 12. 9. 11. gradul de acoperire cu străzi a teritoriului extravilan este scăzut – Municipiul Bacău se afla pe pozi ia a 9-a din 13 poli de creştere ce au fost analiza i (Gala i. (87 dintre străzi au fost complet reabilitate iar 164 sunt în stare buna de func ionare). Transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte întreaga popula ie. Municipiul Bacău are o re ea stradală bine dezvoltata. de-a lungul directoarelor principale Nord-Sud. datorita aglomerărilor frecvente. Prin compara ie cu al i poli urbani de creştere la nivel na ional. Piteşti. fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie. Deva). Semafoarele sunt cu ciclu fix şi nu au prevăzute func ii de prioritizare a transportului public. Starea podurilor. acestea fiind asfaltate şi iluminate corespunzător. cu o lungime totala de 200. 7. de-a lungul căreia există locuin e reziden iale. B-dul Sandu Sturdza. reprezentată printr-un număr de 322 de artere. iar 12 se prezintă în condi ii satisfăcătoare). Deşi ocupă doar o pozi ie de mijloc între cei 13 poli de creştere supuşi analizei. datorita aglomerărilor frecvente pe care le cauzează. În zone precum Cartierul Izvoare şi Aeroportul la sud. Baia Mare. 5. în ceea ce priveşte lungimea totală a străzilor din cadrul său. 59 din 221 . Bacău. toată zona situată la vest de calea ferată (caracterizată de aşezări reziden iale şi productive). 6. Râmnicu Vâlcea. viteza comerciala medie fiind de 15 km/h. dar mai ales la orele de vârf. din care 59 au fost complet neglijate. Sibiu. Suceava. pode elor. care răspund. Traficul în zona de centru a Municipiului. Arad. 10. str. jumătatea de sud a centrului oraşului (str.P. 60% din traficul la nivel de municipiu este unul de tranzit. 3. cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute). Conform estimărilor. necesita ilor transportului în comun. Transportul în comun se desfăşoară foarte lent.

estimarea făcându-se în func ie de cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor.0 5.1980 După 1980 a conductelor bună deteriorată Fonta 141.0 100 42 58 Nota: s-a luat în considerare şi aduc iunea Valea Uzului Bacău – 35 km beton comprimat şi 27 km otel.9 31.5 25.116.2 Sursa: S. Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor se desfăşoară printr-un sistem inelar cu lungimea totală de 255. Situa ia privind lungimea în km a re elelor de apa potabila şi a materialelor din care sunt executate: Lungimea conductelor (km) % din Starea conductelor lungimea totala % Total Din care executate în perioada: (km) Până în 1960 1960 .6 37.9 50 50 Azbociment 29. Municipiul Bacău de ine 324.8 Diametrul în sec iune (mm) 600 – 800 Transport 114.0 35.9 Vaslui 482.I.3 1. crt.0 15.0 Suceava 686. în privin a lungimii totale a conductelor din sistemul de canalizare.D.C.769. Cantitatea estimată pentru municipiul Bacău este de 103 l/locuitor şi zi.5 66.0 131.0 13.1 Bacău 552.0 43.290.0 1.6 27.4 796.338.6 km de conducte de canalizare din cei 552. 60 din 221 .1 390. BACAU Intergroup engineering F.0 9.016.5 km de conducte de apa potabila din cei 1.5 147. COMPANIA APA S.9 Botoşani 228.632. Materialul conductelor În tabelul următor se prezintă lungimea şi diametrele conductelor de alimentare cu apă potabile: Destina ia conductelor Lungimea conductelor % din lungimea totala a conductelor 50. Municipiul Bacău se află pe locul 10 în clasamentul polilor de dezvoltare urbană. Starea conductelor % bună deteriorată 57 43 33 67 50 50 Pag.2 150 – 400 Distribu ie 172.A.335.P.2 kilometri.0 6. pe primul loc în privin a lungimii totale a conductelor de alimentare cu apă şi pe locul 2 în ceea ce priveşte situa ia apei potabile distribuite pentru uz casnic.1 14.0 33.4 85. Re eaua de alimentare cu apa În prezent.0 907. în Municipiul Bacău.1 din întreg jude ul Bacău şi 212.6 11.U.2 Volum de apa potabila distribuita uz casnic (mii mc) 24. Bacău.244. SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APA ŞI CANALIZARE În anul 2007.5 46.3 30 70 Beton armat 45 10.5 29.0 9.335.0 1.251.0 Neam 319. cca 85% din totalul străzilor existente sunt prevăzute cu conducte de apa potabila.5 9.9 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Jude ul Lungime totala conducte alimentare cu apa (km) 1. Tabel 20: Situa ie comparativă Canalizare publica şi alimentare cu apa potabilă din regiunea NE în 2007 Nr.7 59 41 Otel 108. 1 2 3 4 5 6 Lungime totala conducte canalizare publica (km) Iaşi 562.0 existen i la nivel de jude .1 23 – 52 Branşamente 38.1 100 TOTAL 324. jude ul Bacău se situa pe locul 3 din cele 6 jude e din Regiunea Nord-Est.

118 5 17. este tratata la Sta ia de tratare Caraboaia (Darmanesti).793 0.409 0.09 Târgu Mureş 291. analiza calitatii apei şi pomparea apei potabile în rezervoarele de înmagazinare se face prin 2 conducte F 600 mm.132 3 Municipiul Gala i 530.097 11 4. după OMS 40 l/om. Alimentarea cu apa potabila a popula iei şi industriilor din Municipiul Bacău este administrată de S. Descărcarea rezervoarelor către re elele de distribu ie a Mun. Este relativ greu de ales o valoare pentru consumul specific de apa. o valoare de 80 .90 Suceava 193.311 0.A.U.P. are 16 pu uri din care 13 pu uri sunt func ionale) în 4 rezervoare (2 x 10000 mc şi 2 x 5000 mc).103 10 7.107 8 5. BACAU Intergroup engineering Tabel 21: Re ea de distribu ie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2007) Nr. conducta DN 800 mm din tuburi PREMO care face legătura dintre rezervorul de 10 000 m3 şi re elele de distribu ie din zona centrala şi de sud ale oraşului. Front Mărgineni II.132 2 7. COMPANIA APA S.103 9 3.5 1.87 Arad 539.116 6 4. Front Mărgineni I.95 Baia Mare 293.793 0. 61 din 221 .092 12 5.150 l/om•zi este ra ională.60 Râmnicu Vâlcea 215. în func ie de fondurile publice disponibile. formata din tuburi de beton precomprimat (35 km) şi tuburi de o el (27 km). crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Lungime simplă a re elei de apă potabilă (km) Lungime simplă a re elei de apă potabilă / 1000 locuitori (km/loc) Cantitate apă Cantitate apă potabilă potabilă distribuită distribuită consumatorilor uz casnicClasament consumatorilor / cap de locuitor uz casnic (mii (mc/locuitor/zi) mc) 14. clorinarea apei. Principalele surse de apa din Municipiul Bacău sunt: surse de suprafa ă: Lacul Poiana Uzului surse subterane: Front Gheraiesti I. are 35 de pu uri care sunt în conservare) şi Mărgineni II (în prezent. Bacău. În conformitate cu datele primite de la furnizorul acestor servicii. respectiv 200 mc.7 1.47 Piteşti 494. amplasata la 62 km N-V de municipiul Bacău.4 3.124 0. Apa colectata din sursele enumerate mai sus.0 2. Gheraiesti II Lunca (în prezent. După tratare.325 0.078 13 6.0 1.0 2.684 0. Hemeiusi I.05 Satu Mare 185.0 1.C.D.I.119 4 7.912 0. Hemeiusi II şi Mărgineni intr-un rezervor de 10000 mc.9 2. Sta ia de pompare Mărgineni înmagazinează apa captată din fronturile Hemeiusi I.952 0.16 Sibiu 328. Bacău este asigurata prin: conducta DN 600 mm din fonta cenuşie care face legătura dintre rezervoarele 2 x 5000 m3 şi re elele de distribu ie din zona de N-V a oraşului.150 l/om•zi ca un necesar ce acoperă consumul gospodăresc (mult deasupra limitei minime. în func ie de zona şi resursa de apă. are 44 de pu uri din care doar 18 pu uri sunt func ionale). situa ia conductelor este analizată şi conductele aflate în stare de deteriorare avansată au fost propuse pentru a fi înlocuite în anul 2010.2 2. Hemeiusi II.70 Bacău 262. analiza Pag.14 Oradea 564.512 0.0 1.350 0. Clorinarea apei.14 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Norma de calcul la alimentare cu apă este în mod obişnuit de 100 . Se poate aprecia ca.099 0.77 Brăila 470.1 2.0 1.78 Deva 78.114 7 4. Front Gheraiesti II (Lunca).804 0. Sta ia de pompare Gheraiesti înmagazinează apa captată din fronturile Gheraiesti I (în prezent.3 1. aceasta este transportată către municipiul Bacău printr-o conductă de aduc iune Dn 800 mm. cu un consum de 103 l/om şi zi Municipiul Bacău se încadrează în consumul specific de apă estimat de normativele în vigoare.zi).309 1 5.

8 43. str. Milcov. Al.5 Sursa: S. Narciselor. 62 din 221 . Milcov.U. Bradului. racorduri şi sta ii de pompare. Russo. Lalelelor – par ial.D. Rădăcini pătrunse în colectoare şi racorduri: str. str. str.2 19.5 58. Prelungirea Bradului. str. str. care în prezent se află în curs de modernizare şi retehnologizare în cadrul unui proiect ISPA. Alte defecte majore identificate sunt subdimensionarea diametrelor conductelor re elei şi spărturile la îmbinările acestora. str. str Viorelelor – par ial. BETON . Stadionului. Abatorului. PVC . Gh. în prezent este finalizată treapta de epurare mecanică. Constan ei – par ial. Str. 9 Mai. str. COMPANIA APA S. Al Parcului. Exista 3 deversoare pentru evacuarea direct la emisar a debitului de ape pluviale ca urmare a precipita iilor abundente: str. Ghioceilor – par ial. Diam. Milcov intersec ie cu str. de locuin e Milcov cuprins între străzile Stadionului. Re eaua de canalizarea municipiului Bacău Re eaua de canalizare este realizată în sistem unitar şi este compusă din: colectoare principale. 2. str. Calitate slabă a conductelor de beton şi lipsă etanşeitate la colectoare secundare şi racorduri pentru dimensiuni cuprinse între 200 şi 500 mm: str. Str. Violetelor. care conduc la frecvente blocaje şi creşterea debitelor de infiltra ie şi exfiltratie. Al.6 km din re eaua de canalizare a municipiului Bacău are o vechime de peste 30 de ani şi necesită supraveghere atentă.I. Castanilor. Pantă necorespunzătoare la re ele de canalizare (în principal racorduri de canalizare cu Dn 200 – 400 mm la blocuri) din ansambluri de locuin e din zonele joase: ans. str. Barnat. Lalelelor.3 500 – 1000 77. Străzi care nu au colector de canalizare (incluse în MASTER PLAN). PAFSIN . str. Constantei – par ial.P. Ghioceilor. A. Viorelelor.3 142. str. Izvoare. Ghioceilor. str.0 5. Castanilor. str. Ştefan cel Mare.3 TOTAL 212. str. str. str.4 10. Panselelor. Lalelelor. str. str. Pag. Termenul de punere în func iune a investi iei este luna decembrie 2010 pentru o capacitate de 1600 l/s.0 8.4 2. Probleme ale re elei de canalizare: Lipsa capacitate de preluare ape pluviale a colectoarelor: Intersec ia străzilor Miori a.11 %. Bradului. Str. Bacău.A. Situa ia privind lungimea în km a conductelor de canalizare şi diametrul lor este prezentată în tabelul următor: Lungimea conductelor (Km) Din care executate în perioada: Total (Km) Până în 1960 1960-1980 După 1980 200 – 500 102.4 24. Panselelor. A. str. 2. Letea – în incinta ştrandului Letea. Lascar Bogdan – cartier Şerbăneşti. Pr.9 Peste 1000 33.1 23.7 60. Pr. conductelor (mm) Materiale din care sunt realizate conductele: 1.10 % Pe re eaua de canalizare sunt prevăzute 7 sta ii de pompare. Vrancei. 3.79 %. colectoare secundare. Al. Vadul Bistri ei. În Municipiul Bacău este în func iune o sta ie de epurare cu capacitate de 900 l/s. În prezent. BACAU Intergroup engineering calită ii apei şi pomparea apei potabile în re eaua de distribu ie a municipiului Bacău se face prin 3 conducte ( 2x 600 mm şi 1 x 800 mm). Dig. Donici – par ial. aproximativ 80 km din totalul de 212. Russo. str.6 26. Violetelor.C.

22 Decembrie 3 str.888 1. CET S.36 str.90% din totalul beneficiarilor din municipiul Bacău.98 5. 9 Mai nr.P. SACET S. Luminii nr.9 str. 5) Conductele de alimentare cu apă din azbociment şi o el sunt deteriorate în procent de 70% 100%. 6 An PIF 1975 1975 1961 1963 1963 2002 1973 1960 1960 1964 Lungime canal termic (m) 5.81 4.6 km de conducte de canalizare. Subsistemul compus din 10 CT cu re elele termice secundare aferente fiecărei CT este prezentat în tabelul de mai jos: Nr. 4) Municipiul Bacău de ine 324.476 1. 18 str.70 Adresa str. reprezentată de un CAF 100 Gcal/h amplasat pe strada Letea nr.40 10. Bacău.5 km de conducte de apa potabila şi 212. de asemenea. Iosif Cocea 16 str. Marasesti nr. Chimiei nr.81 11. 6.066 2. Aroneanu CT4/6 9 Mai CT Bistri a CTGrup Şcolar CTParc 1 CT Prefectura CT Primărie Sursa: S. crt. 8) Pe 15% din străzile pe care sunt locuin e nu există colectoare de canalizare.3 bis str.7%. Viteazu nr.D. reprezentată de centrala de cogenerare amplasată pe str. 28. 63 din 221 .593 2.U. probleme cu privire la colectarea şi epurarea apelor uzate menajere. aflată în administrarea S. deservind circa 85 . G. 10 surse de producere descentralizată. pe primul loc în ceea ce priveşte lungimea totală a conductelor de alimentare cu apă şi pe locul 2 în ceea ce priveşte situa ia apei potabile distribuite pentru uz casnic.096 659 2. amplasate pe străzile indicate în tabelul de mai jos aflate în administrarea SC CET SA Bacău.I. Vasile Alecsandri nr. 2) În cadrul polilor de dezvoltare urbană Municipiul Bacău se situează pe locul 10 în ceea ce priveşte re eaua de distribu ie a apei potabile.C. jude ul Bacău este pe locul 3 în privin a lungimii totale a conductelor din sistemul de canalizare.A. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Denumirea CT CT2 Miori a CT3 Miori a CT3/2 Marasesti CT3/5 Dr. Marasesti nr.566 7. ele fiind mai vechi de 30 de ani. ce asigură alimentarea cu căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum pentru consumatorii aferen i. 7) Sistemul de canalizare are. Aleea Parcului nr. 67 puncte termice (PT).47 5.180 1.12 str. Din cele 67 de puncte termice. SERVICIUL DE FURNIZARE ENERGIE TERMICA AL MUNICIPIULUI BACAU Sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă şi căldura a Municipiului Bacău se compune din: o sursa de producere centralizată a căldurii.C. BACĂU Putere termica instalata (MWt) 5. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1) În cadrul jude elor din regiunea Nord Est. M.A. conductele de beton fiind deteriorate în procent de 37. 3) Cu un consum de 103 l/om şi zi municipiul Bacău se încadrează în consumul specific de apă estimat de normativele în vigoare între 100 – 150 l/om zi. aflată în administrarea SC CET SA Bacău. sub formă a 10 centre termice pentru ansambluri de clădiri (CT). un număr de 57 Pag.63 6. Marasesti nr. o sursa de producere centralizată a căldurii.81 5.6 str.2 str.65 0.697 124 o re ea termică primară ce asigură transportul căldurii sub formă de apă fierbinte de la sursa centralizată SC CET SA Bacău.81 1.

H Razboieni. în canale nevizitabile. având valori cuprinse între 65 şi 1000 mm. PT 15. Ca urmare a economiei de energie electrica realizata de noile sta ii de hidrofor rezultă o economie de combustibil. din cauza pierderilor mari de agent termic. PT18. Serviciul de ridicare a presiunii apei potabile pentru consumatorii din blocurile de locuin e cu regim de înăl ime de peste P+4 se realizează prin intermediul a 29 de sta ii de hidrofor. 20. 21. Din cele 67 de puncte termice. H Cornişa. PT61. în canale termice comune pentru conductele de încălzire (tur/retur) şi pentru cele de apă caldă de consum (tur/recirculare) nevizitabile (în mai multe situa ii.33%. ce deservesc numai agen i comerciali. H Nicolae Bălcescu 12. PT2.C. Exista numeroase trasee de conducte blindate. aşa cum este prezentată în tabelul de mai jos: Pag.C.5 km de traseu. PT22. cu conducte tur-retur de acelaşi diametru nominal (DN). PT30. conducte de gaze. Re eaua termica primară este amplasata pe un teren a cărui denivelare maxima atinge cca13 m (cota minima de tern 155 m la PT 14 şi cota maxima de 168 m la PT21).05%. PT6. iar 7. Diametrele nominale ale re elei sunt identice pentru tur şi retur.U.A. 64 din 221 . PT45. CT3 Miori a. adică cca 40.P. lungimea sa şi modul de amplasare este prezentată în detaliu în tabelul de mai jos: Nr. prin canalele termice nevizitabile. Conductele sunt amplasate subteran sau aerian. H Nicolae Bălcescu 1. PT96. Aceste conducte au fost puse în func iune în perioada în perioada 1976 – 1995.D. BACĂU Întreaga re ea primară este de tip arborescent (radial). în canale vizibile. Sistemul de re ele termice primare.941 1. ce deservesc numai agen i comerciali. care asigură transportul apei fierbin i de la SC CET SA Bacău la diverse puncte termice este un sistem bitubular închis. PT59. CET S. Situa ia re elei termice primare. un număr de 57 se află în administrarea S. Distribu ia energiei termice se realizează prin cele 67 de puncte termice ce asigură alimentarea cu căldura pentru încălzire şi apă caldă de consum pentru consumatorii aferen i. crt. se află în administrarea acestora. ca urmare a debransarii consumatorilor. Re eaua secundara se compune din: re eaua secundara de încălzire are o lungime totala de circa 117 km de traseu re eaua de apa calda de consum are o lungime totala de 110 km de traseu Amplasarea re elei secundare este atât de tip suprateran cât şi subteran. PT44.5 km de traseu sunt amplasa i aerian ceea ce reprezintă cca 43.I. Din totalul re elei primare. CET S. ceea ce înseamnă cca 49. adică cca 16. se afla în administrarea acestora. PT19. În cadrul următoarelor loca ii au fost modernizate Hidrofoarele: PT1. H Mihai Viteazu.2 km sunt amplasa i subteran.9 km sunt amplasa i subterane. PT31. PT64.62%. PT4. PT20. PT 14. PT115. în circuit închis.600 49541 Sursa: S. re eaua se comportă ca o re ea semideschisă.A. dar. precum şi re elele de canalizare). în realitate. Re eaua primară de transport cu diametre cuprinse între 65-360 mm este 100% amplasată subteran (cu excep ia conductelor de Dn 200 mm care sunt amplasate şi suprateran). BACAU Intergroup engineering se află în administrarea SC CET SA Bacău SA iar 10 puncte termice. trec conducte de apă potabilă. PT16. Re eaua Termică Primară are o lungime totala de cca 99 km de conducta. PT69. iar 10 puncte termice. PT40. Dn conducta Dn 65 – Dn 1000 mm Tipul de izola ie clasica preizolată Lungimea traseu (M) Totala După modul de amplasare Canale Canale Exterioara nevizitabile vizitabile 200 21468 20124 7949 Anul PIF 1976 1995 - 1 Total 47. PT151. iar celelalte tipodimensiuni sunt amplasate atât subteran cât şi aerian.

85 135.01 155. re eaua comportându-se ca o re ea semideschisă.718 Concluzii: 1. Bacău se clasează pe locul 6 în ceea ce priveşte volumul de gaz distribuit pentru uz casnic pe cap de locuitor. re eaua de gaze naturale este concesionată către S. 67 puncte termice şi re eaua primara termica ce cuprinde 49. SERVICIUL DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE În Municipiul Bacău.201 44.5 km de conductă cu diametre între 65 – 1000 mm.502 17. care asigură exploatarea re elei.749 39.321 15. 3.80 221. Pag.45 442.I.C.06 388.U.56 145. care acoperă în procent de 87% din beneficiarii existen i în municipiul Bacău.346 Gaze distribuite total uz casnic/ cap de locuitor (mc/loc) 103. ca urmare a debranşării consumatorilor (15 – 20 % din străzi). 10 centre termice. 2.50 275.038 3. E-ON Gaz S.674 32. Exista numeroase trasee de conducte blindate.40 219.224 51. reabilitarea şi între inerea tuturor instala iilor existente. conducte ce au fost puse în func iune în perioada în perioada 1976 – 1995.69 261. H. Alimentarea cu energie termică a Municipiul Bacău. crt. Exista pierderi mari de agent termic în re eaua primara termica datorita gradului de uzura ridicat al conductelor.848 33.P.423 505 918 Tone echivalent petrol 948 335 613 Consum hidrofoare existente Consum hidrofoare noi Economie de energie electrica /combustibil 5.A.436 2.386 37.348 40.61 366. până la nivelul consumatorului final. BACAU Intergroup engineering Energie electrică MWh/an Tone combustibil conven ional 1.523 68. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Brăila Oradea Bacău Piteşti Arad Sibiu Târgu Mureş Baia Mare Satu Mare Râmnicu Vâlcea Suceava Deva Gaze distribuite total uz casnic (mii mc) 30. apă caldă şi căldură.52 173.66 Clasament 12 8 13 6 11 7 1 4 3 2 9 10 5 Media Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În compara ie cu ceilal i 12 poli de dezvoltare urbana. 65 din 221 . este asigurată de SC CET SA Bacău prin: centrala de cogenerare.178 22.113 17.D.22 200. Tabel 22: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Nr.86 13.756 2.

Compania E.474. reprezentând un grad de acoperire de 851% raportat la suprafa a municipiului cu un volum de gaze naturale distribuite de 129.0 710. în clasamentul polilor de dezvoltare urbana.0 722.la sfârşitul anului Total din care: municipii şi oraşe Lungimea simplă a conductelor de distribu ie a gazelor naturale (km) .600 m (2007).9 Volum de gaze naturale consumate uz casnic (mii mc) 75.0 32. Situa ia acoperirii cu conducte şi instala ii de furnizare a gazelor naturale este de 85% din municipiul Bacău. 1 Anuarul statistic al Municipiului Bacău Pag. cu o lungime 216. 66 din 221 .612 409.787 2002 22 8 2003 25 8 2004 23 8 2005 24 8 2006 25 8 2007 26 8 1) Municipii.324 din care: pentru uz casnic 132.0 743. Municipiul Bacău se clasează pe locul 6 în privin a distribu iei de gaz natural pentru uz casnic/cap de locuitor.787.4 415.5 km de conducte şi branşamente de gaze naturale în cartierul Bistri a Lac din municipiul Bacău.222 78.U.4 739. ea acoperind 85% din suprafa a Municipiul Bacău.600 m.790. Jude ul Bacău se clasează pe locul 2 în regiunea Nord-Est.8 237.7 371.0 25. cu un consum de 219. din care pentru uz casnic 39.925.9 681.178. Re eaua şi volumul gazelor naturale distribuite Jude ul Bacău Anii Localită i 1) în care se distribuie gaze naturale (număr) .441 400.403 494.0 73. Infrastructura de alimentare cu gaze naturale este bine dezvoltata.635 222.7 Volumul gazelor naturale distribuite ( mii m³ ) Total 310.492.471 76.000 m3. BACAU Intergroup engineering Lungimea simplă a conductelor de distribu ie a gazelor naturale din Municipiul Bacău este de 216.331. Concluzii: 1.0 48. după Jude ul Iaşi.000 m3.011 73.313 534.1 206. oraşe. 3. comune Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Tabel 23: Situa ie conductelor de gaze naturale din regiunea NE în 2007 Nr.85 mc/locuitor/an.I.0 32. 2.9 739. 1 2 3 4 5 6 Jude ul Iaşi Bacău Neam Vaslui Botoşani Suceava Lungime totala conducte gaze naturale (km) 750.D.P.765.052 408.On Gaz a reabilitat circa 9. crt. din punct de vedere al lungimii conductelor de distribu ie.715 77.0 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Conform tabelului de mai sus jude ul Bacău se situează pe locul 2 cu privire la lungimea conductelor de gaze naturale şi pe locul 2 la situa ia consumului de gaze naturale folosit pentru uz casnic din cele 6 jude e din Regiunea Nord Est.la sfârşitul anului662.

re ea de fibră optică combinată cu cablu . Re ele de internet sunt asigurate de următorii operatori prin re ele de mai multe tipuri: wireless.568 20 2. RDS. Focus Sat.D.079 194. I.035 186.469 2001 132. serviciile de telecomunica ii sunt asigurate în procent de 90% de Romtelecom. În următorul tabel se prezintă numărul de plătitori de taxă pentru serviciul public de radio şi televiziune în perioada 2001 – 2007. INTERNET. TELEVIZIUNE În Municipiul Bacău. Digi TV. Fx Net Airbites.re ea de fibră optică combinată cu cablu 4) EUROWEB .re ea de fibră optică .748 2004 182.686 44 2.780 317 383.290 2002 70.re ea de fibră optică combinată cu cablu 3) AIR BITES .wireless numai pentru abona i 2) RDS&RCS . TELEFONIE. există apartamente şi gospodării individuale debranşate de la sistemul central de încălzire.wireless 5) ROMTELECOM . Se poate observa ca numărul plătitorilor de taxa pentru serviciul public de radio a scăzut considerabil.440 76.836 2006 165. Operatorii de televiziune prin cablu sunt UPCASTRAL.418 2003 234.U.I. UPC precum şi furnizorii zonali de semnal TV: Deyvid Tv. CABLU. 2003.wireless 7) VODAFONE .201 97 290.305 67 621.wireless 6) ORANGE . În municipiul Bacău televiziunea prin cablu este în mare parte asigurată de un singur operator de televiziune digitala prin satelit. 2002. iar cel a plătitorilor de taxa pentru serviciul public de televiziune s-a dublat în 2007 comparativ cu 2001. BACAU Intergroup engineering 4. Pag.054 85 3. 2001. fibră optică: 1) UPC . cablu. agentul termic fiind asigurat cu centrale de apartament pe gaze naturale. 67 din 221 .987 Sursa: Societatea Română de Televiziune şi Consiliul Na ional al Audiovizualului În continuare este prezentata o situa ie a utilizării serviciilor de telefonie: Tabel 24: Activită ile de telefonie1) în anii 2000. serviciile de telecomunica ii sunt diversificate şi sunt oferite de mai mul i furnizori.P. Royal Cablu TV. Bacău Abonamente telefonice Anii (număr) 2000 126.014 177.416 104 4.903 2005 177.983 2007 160.wireless Al i furnizori de servicii de internet sunt: ASYnet. 2004 în jude ul Bacău Jud.884 Concluzii: 1) În municipiul Bacău. CityNET.502 75.re ea de fibra optică combinată cu cablu .149 2004 135.979 441 469.372 130.565 Sursa INSSA 2008 Convorbiri telefonice (re eaua fixă a Romtelecom SA) (mii minute) Interurbane Automate Interna ionale Interna ionale manuale (mii impulsuri) manuale automate 187 512.fibră optică . SERVICII DE TELECOMUNICA II.380 174.464 94 4.664 2003 137.443 2002 136. Datorită scumpirii agentului termic. Jude ul Bacău Plătitori de taxă pentru serviciul Plătitori de taxă pentru serviciul public de radio (număr) public de televiziune (număr) 2001 206. Overnet. MihuNET.

de uzură) Capacită i Lungimi Tensiuni (km) Faza de lucru Lucrări reabilitare lungime anul (km) Linie electrică aeriană medie tensiune Linie electrica aeriana joasa tensiune Linie electrica aeriana joasa tensiune.DRAGOMIR BADIU GENERAL EREMIA GRIGORESCU lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 GRIGORE TĂBĂCARU LIBERTĂ II LOCOTENENT VASILE NICULESCU MACILOR MAREŞAL ALEXANDRU AVERESCU OGORULUI ORIZONTULUI PETUNIILOR POLIGONULUI RODNEI SALCÂMILOR ŞTEFAN ZELETIN TIMPULUI TURBINEI VASILE MERICA ZORELELOR lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi De asemenea sunt străzi cu avarii frecvente ale iluminatului public: str.P. Milcov Sursa E. Nufărului. Gheraiesti.4 kV execu ie 2006 2009 33. SERVICII DE FURNIZARE ENERGIE ELECTRICA ŞI ILUMINAT PUBLIC În Municipiul Bacău.A. Caragiale. str. str.4 kV tensiune.40 Linie electrica subterana joasa 60% 138.ON Moldova Distribu ie SA Primăria Bacău are în administrare serviciul de iluminat public. cablu TV. Mărgineni. Banca Na ionala. care asigură exploatarea re elei. iluminat public Linie electrica subterana medie tensiune Linie electrica subterana joasă tensiune 60% 65% 40% 50% 60% 28. Posturi de transformare Sta ii electrice: Bălcescu. 3) Aproape toata popula ia Municipiului are acces la servicii de televiziune. Serviciul de telefonie are acoperire de 95% în cazul re elelor fixe şi de 99% în cazul re elelor de telefonie mobila. Bacovia. Cornişa Bistri ei.4 kV 51. reabilitarea şi între inerea tuturor instala iilor existente. str. Calea Moldovei.ALEXANDRU SAFRAN BARAJULUI CANTONULUI CEZAR UNCESCU CONSTANTIN MUŞAT CĂPITAN ERNEST TÂR ESCU CĂPITAN VASILE MERICA CIREŞOAIA CRĂI ELOR CONSTANTIN PLATON COSTACHE RADU GHEORGHE HOCIUNG GHEORGHE NEGEL GHEORGHE VRÂNCEANU GENERAL DR. Partizani.89 0. str. Vadu Bistri ei. IIuminatul public necesita reabilitare pe străzile: Calea Marasesti. Acoperirea cu re ele electrice este de 99%. În tabelul de mai jos este prezentata situa ia instala iilor electrice în Municipiul Bacău.84 6/10/20 kV 114. Tipul instala iei Starea instala iei (%) (st.30 325. I. E-ON Moldova Distribu ie S. Tolstoi. Calea Moineşti.65 310. str. Semnalul de televiziune se transmite prin re ea aeriană. Caragiale. 9 Mai.L. Iluminatul public are 3 tipuri de re ele: combinată. J. re eaua de energie electrică este concesionată către S.L. str.I. str. Starea de uzură a instala iilor este între 40 – 60% În perioada 2006 – 2009 concesionarul a reabilitat 33.C. I. Milcov. în propor ie de 85 . aeriană şi îngropată.D.4 km din linia electrică subterană de medie tensiune. În municipiul Bacău exista 33 de străzi pe care lipsesc stâlpii de iluminat public: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 ALEEA MOLDOVI EI CALEA DR. BACAU Intergroup engineering 2) Popula ia are acces foarte facil la serviciile de telefonie.U. str. 22 Decembrie. iluminat public 411 buc. Pag.90% din municipiul Bacău. Letea. str. Nicolae Bălcescu.4 kV 6/10/20 kV 0. 68 din 221 .30 0. str.50 0.

B 70 GHB. Iluminatul public în Municipiu este satisfăcător. autogunoiera IVECO 23 B 77 TWW . 2. C-tin Platon. agen ii economici din zonă. 69 din 221 . Deşeurile reciclabile colectate separat sunt preluate de SC SOMA SRL prin intermediul recipientelor pentru precolectare selectivă amplasate în cartierele municipiului Bacău.U. autocompactoare MAN .1buc.1buc. K.1 buc. SOMA S. Pentru transportul deşeurilor menajere S. dar există probleme în zonele în care s-au extins arealele cu locuin e. Bacău.C. autogunoiera IVECO 23 B 77 TXA .R. Vasile Merica. agen i economici şi Institu ii publice este realizată de S. Recipientele pentru precolectare selectivă sunt amplasate în următoarele zone: ZONA ZONA l – Cartier Republicii ZONA II – Cartier Tache ZONA III – Cartier Tache ZONA IV – Cartier Cornişa ZONA V – Cartier Bistri a Lac ZONA VI – Cartier Bistri a Lac ZONA VII – Cartier Centru ZONA VIII – Cartier Miori ei TOTAL Hârtie/Carton 2 0 0 2 2 2 3 0 11 PET 12 0 3 31 20 27 25 15 133 Hârtie/Carton 24 m3 0 0 0 1 0 4 0 1 6 Pag. autogunoiera IVECO EURO CARGO. Bacău foloseşte următoarele utilaje: autogunoiera AGR 12 . prin contract de concesiune colectarea şi transportul deşeurilor menajere în mun.L. str. Acoperirea cu re ele electrice în municipiului Bacău este în procent de 99%.1 buc autogunoiera IVECO 150 E18K. str.2 buc.D.P.4 buc. Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei răspunde de măturatul mecanic pentru jumătate din municipiu. str. Concluzii: 1.R. Direc ia de Servicii publice Bacău asigura şi colectarea deşeurilor stradale din măturatul mecanic pentru jumătate din Municipiu. autogunoiera IVECO TI SN 23 . Institu iile şi pie ele.C.1 buc. Colectarea deşeurilor menajere şi asimilate celor menajere de la locuin e individuale şi blocuri. Ciresoaia.10 buc. Orizontului.1 buc.L.2 buc. SOMA S.2 buc autogunoiera IVECO EURO . str. buc autogunoiera IVECO 23 MC. măturatul manual şi coşurile stradale.I. IVECO trakker 260 T45 .1 buc autogunoiera . autogunoiera Mercedes . autogunoiera IVECO DAILY 65C15 . Costache Radu.1 buc. Bacău care asigura. străzi cu avarii frecvente ale iluminatului public şi străzi pe care sistemul de iluminat public trebuie reabilitat. Gheorghe Negel. BACAU Intergroup engineering La primăria Bacău există solicitări de montare a stâlpilor pentru străzile: str. Aceste recipiente deservesc popula ia. ECO-ROM Ambalaje şi Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei.4 buc. Conform datelor aflate în eviden a Primăriei Bacău exista străzi care nu au stâlpi pentru iluminat public. SERVICIUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR ÎN MUNICIPIUL BACAU În municipiul Bacău gestionarea deşeurile municipale este realizată de 3 operatori: SC SOMA SRL Bacău.1 buc IVECO trakker . autogunoiera IVECO . str.

BACAU Intergroup engineering Gestionarea deşeurilor în municipiul Bacău are loc conform schemei de mai jos realizata de către SC SOMA SRL Bacău.D.U. 70 din 221 .I. Pag.P.

U. 71 din 221 .I.D. BACAU Intergroup engineering Pag.P.

cantitatea de deşeuri de la agen i economici şi institu ii s-a dublat. unită i sanitare Deşeuri din materiale de construc ii şi deşeuri de la 9975 125 500 demolări Deşeuri din servicii municipale Compozi ia medie pentru deşeuri 100% 100% 100% menajere. BACAU Intergroup engineering Conform centralizării anuale în perioada 2000 – 2007. ceea ce înseamnă că s-au realizat numeroase construc ii. juridice şi institu ii. institu ii.D.5% 40112 12800 100% 1% 0.1% 1% 4. inerte 18. reabilitări de către persoane fizice.5% 2% 0. În următorul tabel sunt prezentate cantită ile de deşeuri colectate de municipiul Bacău în perioada 2000-2007. Pag. 14900 13194 26824 comerciale.7% 6% 8. Tabel 25: Cantită i de deşeuri colectate în municipiul Bacău (2000 – 2007) Tip deşeu colectat în municipiul Bacău Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Cantită i colectate (tone) 49825 13485 61490 15282 29674.2% 2% 3. biodegradabile (vegetale şi 56% 56% 68% animale) 7. textile 10% 10% 10% 6.2% 0.5% 93% 2.72 100% 10% 2% 10% 3% 66. hârtie/carton 10% 10% 10% 2.U.5% 0.P.20 2 62.5% 3% 5.2 100% 10% 2% 2. deşeurile menajere de la popula ie colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%.17 39072.5% 3% 6% 190 15323.1% 0.I. altele Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău 1120 18398 100% 18% 3% 4% 6% 11% 25% 16% 17% 3200 15800 100% 0. modernizări. birouri. total din care: 1.8% 15% 40% 240 15512. PERICULOASE (tone) 1 55.53 3 70.28 24675 29716 Deşeuri menajere de la 42546 45500 27964 popula ie (în amestec) Deşeuri menajere de la unită i economice. conform tabelului de mai sus se constată o creştere a cantită ii de deşeuri medicale periculoase.25 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău ANUL 2004 2005 2006 2007 În ceea ce priveşte deşeurile medicale periculoase generate în municipiul Bacău.5% - Cantită i de deşeuri medicale periculoase generate în municipiul Bacău Nr.2% 3% 2% 1% 8% 30.00 4 67.42 26048. 72 din 221 . metal 0. sticlă 0. iar în anul 2007 cantitatea de deşeuri din materiale de construc ii şi demolări a cunoscut o creştere masivă (400%). DESEURI MEDICALE crt. plastic 5% 5% 3% 5. cantitatea men inându-se în limitele legislative existente.74 21143.7% 18.5% 10% 3% 63.

str.I.6 SC HIDROCONSTRUC IA SA Bacău. 1 A Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Municipiul Bacău Pag.P. BACAU Intergroup engineering Situa ia cantită ilor de nămoluri generate în sta iile de epurare a apelor uzate orăşeneşti şi industriale din municipiul Bacău: Nr. respectiv de 702. condensatori cu con inut de PCB afla i în func iune 370 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău 1169 La nivelul anului 2008 în municipiul Bacău existau 16 agen i economici care de ineau condensatori cu con inut de PCB scoşi din uz şi 8 agen i economici ce de ineau condensatori cu con inut de PCB afla i în func iune. VSU tratate 2003 351 351 2004 276 276 2005 630 625* 2006 386 97 2007 307 596 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Numărul operatorilor economici autoriza i pentru colectare/ tratare VSU Operatori economici Puncte de lucru Bacău SC REMAT SA BACĂU Bacău. crt. Cantitatea de nămol rezultată în Municipiul Bacău. Situa ia echipamentelor cu con inut de PCB.041 tone/an conform normativelor şi standardelor cu privire la canalizarea apelor uzate menajere şi pluviale.441 locuitori. situa ia fiind similară pe plan na ional.1 bis Colectare SC REMAT SA IAŞI Bacău. 73 din 221 . Alexei Tolstoi nr. VSU colectate Nr.634 tone/an a fost mai mica fa ă de cantită ile de nămol produse în anul 2006. la nivelul municipiului Bacău An Nr. condensatori cu con inut de PCB scoşi din uz Nr. Izvoare nr. conform tabelului de mai sus. Situa ia vehiculelor scoase din uz (VSU) colectate/tratate.475 Cantitate DEEE colectata până la 30. NĂMOLURI GENERATE DE LA STATIA DE EPURARE ORASENEASCA (tone/an) 1 234000 2 216000 3 879592 4 702634 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău NAMOLURI GENERATE DE LA STATII DE EPURARE INDUSTRIALE (tone/an) 5252 4227 7936 7079 ANUL 2004 2005 2006 2007 Cantitatea de nămoluri rezultată din sta ia de epurare orăşenească fa ă de anii 2004 – 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007. str. sta ia de epurare având doar treaptă mecanică. Cantită i de deşeuri din echipamente electrice şi electronice (DEEE) colectate în municipiul Bacău: Cantitate DEEE colectata în 2006 ( tone) Cantitate DEEE colectata în 2007 (tone) 23.107 Colectare/ Tratare SC SOMA SRL Bacău. Aeroportului nr. Pentru o popula ie la nivelul anului 2007 de 178.09. Izvoare nr. în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice şi de calculatoare. cantitatea de apă uzată a fost de 758.2008 (tone) 30.821 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Cantitatea de deşeuri din echipamente electronice şi electrice s-a triplat în 2008 fa ă de 2006. str.D. la nivelul municipiului Bacău Nr.260 11.U. str.

24 11. Sticlă 0 0 0 3.Octombrie 2009 Denumire material Cantitate (tone) Stoc colectată valorificată eliminată (tone) 1.28 53. Muşat.318 82. str. Deşeuri spitaliceşti 16. PE. 17 Bacău. carton şi materiale plastice (PE) Deşeuri petroliere Uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Procentul popula iei deservite a scăzut din 2001 până în 2007.90 2005 180. TISECO SRL S.62 2006 179. situa ia la nivel jude ean.95 97.555 10.54 2002 184. Deşeuri municipale 11228 11228 2. Vadu Bistri ei nr.86 16. constituie o sursa majoră de poluare pentru mediu. Rumeguş 1385 1462 0 12. deşeuri petroliere.765 88. uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare Nr.C. str. anvelope uzate.128 60. deşeuri lemnoase în 2009. BACAU Intergroup engineering SC Remat SA Iaşi – punct de lucru Bacău este autorizat numai pentru colectare VSU. crt 1 2 3 4 Agentul economic S. 46-48.519 6. nr.08 93.047 43.11 La nivelul anului 2009. PCB / PCT (litri) 0 0 32600. tratarea acestora realizându-se în punctul de lucru Iaşi. 6 Deşeuri valorificate Deşeuri PET Deşeuri de hârtie. Depozitul actual de deşeuri nu este un depozit conform de deşeuri. din care: 5541.83 7. popula ia de asemenea fiind în declin numeric. Chimiei nr.77 5201. str.3 Bacău. LETEA SA S.94 9.83 32600. PET 90.6 61. deşeurilor colectate a fost următoarea: Situa ia deşeurilor colectate la nivelul jude ului Bacău .225 Conform situa iei de mai sus se constată eliminarea completă a deşeurilor municipale şi spitaliceşti.23 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Stoc anterior 0 50.C. acumulatori auto.U. C. 188. în prezent nu există un depozit industrial conform.39 5.9138 149.I.04 47. Hârtie/carton. Uleiuri uzate 0.03 152. Calea Republicii nr. QUARTEK GRUP SRL Punct de lucru Bacău. Deşeuri lemnoase. PE 21. carton şi materiale plastice (PE). În municipiul Bacău există 4 Agen i economici care tratează şi reciclează deşeurile de diverse categorii: PET.398 95. Acumulatori auto 35.662 82.211 84. Letea nr.457 5508.86 0.23 16.19 2004 181. datorită modului în care sunt gestionate. Anul Popula ia urbana Popula ie urbana deservita % 2001 206.68 9. şi valorificarea par ială a deşeurilor tip: PET. Hârtie / carton 669.07 12.98 4.C.89 1377. Anvelope uzate 63. Pag.P.69 671. deşeuri de hârtie.12 5848.441 82.D.40 2003 183.528 82. ANDISIMO SRL S.227 16. 74 din 221 . nefiind dotat cu facilita i de tip sta ie de sortare.562 85. luna octombrie. Chimiei nr. Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90% – a se vedea şi observa iile din concluzii Deşeurile industriale.37 2007 178.C.51 19. str.6 8. str. 1 Bacău.

SC SOMA SRL colectează deşeurile reciclabile colectate prin recipientele de colectare selectivă pe baza unui contract încheiat cu Primăria Bacău 3. lucru ce poate fi remediat prin ini ierea de campanii mai ample de informare publica. sta ia de epurare având doar treaptă mecanică. Hârtie/carton.A. În perioada 2000 – 2007.U.C. SC SOMA SRL Bacău colectează deşeurilor menajere şi asimilate celor menajere precum şi deşeurile stradale din măturatul mecanic pentru 50% din suprafa a municipiului pe baza unui contract încheiat cu Primăria Bacău 2. Cantitatea de deşeuri din echipamente electronice şi electrice s-a triplat în 2008 fa ă de 2006. Cantitatea de nămol rezultată în municipiul Bacău în anul 2007 de 702.634 tone/an a fost mai mica fata de cantită ile de nămol produse în perioada anterioara (2004-2006). Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei răspunde de măturatul mecanic pentru cealaltă jumătate din municipiu (pentru care nu există contract cu SC SOMA SRL). 6. iar în anul 2007 cantitatea de deşeuri din materiale de construc ii şi demolări a cunoscut o creştere masivă (400%). Se constată o creştere a cantită ii de deşeuri medicale periculoase în perioada 2004 . cantitatea men inându-se în limitele legislative existente. 9. 12. situa ia fiind similară pe plan na ional. QUARTEK GRUP SRL valorifică Uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare. S.I. valorifică Deşeuri de hârtie. deşeuri lemnoase. deşeurile menajere de la popula ie colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%. la nivelul anului 2009 luna octombrie se constată eliminarea completă a deşeurilor municipale şi spitaliceşti şi valorificarea par ială a deşeurilor tip: PET. acumulatori auto. reabilitări de către persoane fizice. Pag. anvelope uzate. PE. 5.C. S.D.2007. Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere este o problema ce va fi rezolvata în 2010. procesul întâmpină problema depozitarii deşeurilor la comun. asigurând peste 50% din necesarul dotărilor pentru colectare selectivă. măturatul manual şi coşurile stradale 4.C. Conform datelor furnizate de Agen ia de Protec ia Mediului Bacău. 75 din 221 . modernizări. juridice şi institu ii. S. carton şi materiale plastice (PE). 10. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. TISECO SRL valorifică Deşeuri petroliere. cantitatea de deşeuri de la agen i economici şi institu ii s-a dublat. Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%. 11. finan at din fonduri ISPA. Recipientele pentru precolectare selectivă sunt amplasate în 6 din cele 11 cartiere.P. În municipiul Bacău există de asemenea 4 Agen i economici care tratează şi reciclează deşeurile de diverse categorii: S. Deşi sistemul pentru colectarea selectiva a deşeurilor exista. Cantitatea de nămol rezultată din sta ia de epurare orăşenească fa ă de anii 2004 – 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007.C. în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice şi de calculatoare. referitoare la avantajele colectări selective. LETEA S. 8. o dată cu realizarea noului depozit de deşeuri. ANDISIMO SRL valorifică deşeuri PET. 7. ceea ce înseamnă că s-au realizat numeroase construc ii. Depozitul actual de deşeuri nu este un depozit conform de deşeuri.

de la grădini e până la institu ii de învă ământ superior. raportat la numărul total de locuitori din Bacău. Cea mai mare pondere în totalul angaja ilor o reprezintă cei ce provin din învă ământul liceal. prezentate în Tabelul de mai jos. Pag. Municipiul Bacău dispunea de următoarele componentele ale infrastructurii de învă ământ. Laboratoarele şcolare necesită înzestrări cu instala ii. Din punct de vedere statistic. BACAU Intergroup engineering L. materiale didactice pentru efectuarea experien e didactice şi lucrări practice.P. Componente ale infrastructurii de învă ământ Săli de clasa şi cabinete şcolare Laboratoare şcolare Săli de gimnastica Ateliere şcolare Terenuri de sport Număr PC-uri Sursa: INSSE 2008 Cantitate 1193 237 37 89 42 2692 Sălile de clasa destinate procesului de educa ie şi instruire şcolara. doar 6 angaja i. aproximativ 981 angaja i iar cea mai mica pondere cei ce provin din învă ământul post-liceal. aparatură. Bacău dispune de o re ea consolidata de institu ii educa ionale. 76 din 221 . asigurând deopotrivă actul educa ional la toate nivelele pentru elevii şi studen ii din localită ile jude ului. exista elevi şi studen i la toate aceste nivele de studiu şi în mod evident. Cadre didactice angajate în Municipiul Bacău Niveluri de instruire Total Învă ământ preşcolar Învă ământ primar şi gimnazial (inclusiv învă ământul special) Învă ământ primar (inclusiv învă ământul special) Învă ământ gimnazial (inclusiv învă ământul special) Învă ământ liceal Învă ământ profesional şi de ucenici Învă ământ postliceal Învă ământ superior Învă ământ superior public Învă ământ superior privat Sursa: INSSE 2008 Număr persoane 2499 352 791 307 484 981 65 6 304 262 42 La finalul anului 2008. instrumente. INFRASTRUCTURA EDUCA IONALA Sistemul de învă ământ acoperă toate nivelele de educa ie şi formare. Fiind un oraş cu tradi ie în ceea ce priveşte sistemul educa ional. În Municipiul Bacău exista aproxima i 2500 cadre didactice (cu norma întreaga sau norma par iala). sunt utilizate de două clase de elevi în mod succesiv în decursul unei zile. un număr însemnat dintre aceştia sunt navetişti.D. instrumente.I. Atelierul şcolar este înzestrat cu aparatură. maşini şi utilaje destinate experien elor şi lucrărilor practice în cadrul unei scoli. substan e.U. Cabinetele de specialitate dotate cu aparatură şi documenta ie tehnică necesară pentru studii şi consulta ii de specialitate.

în Municipiul Bacău.386 13.080 11.949 6.212 2. în gradinite.205 2.278 31. iar în anul şcolar 2008-2009 au fost inscrisi aproximativ 4700 copii. 7 licee. probleme în privin a locurilor din gradinite.925 12. Vrânceanu Colegiul Na ional Ferdinand I Colegiul Na ional Pedagogic Ştefan cel Mare Colegiul Na ional V.U. ÎNVĂ ĂMÂNT PREUNIVERSITAR În Municipiul Bacău func ionează un număr de 8 colegii.629 12.învă ământ privat TOTAL Sursa: INSSE 2008 Număr persoane 5.333 11.161 811 117 7. Acest lucru ar putea crea.I. au fost inscrisi.335 5. şcolari.învă ământ public Studen i inscrisi .668 1.473 31.406 diferen a -1253 0 798 195 -260 GRADINITE În Municipiul Bacău func ionează 29 gradinite de stat şi 2 gradinite particulare. Alecsandri Colegiul Tehnic Anghel Saligny Colegiul Tehnic Dumitru Mageron Colegiul Tehnic Henri Coanda Pag. studen i. BACAU Intergroup engineering În tabelul următor este prezentată o eviden ă a numărului de beneficiari ai nivelelor educa ionale: preşcolari. În contextul în care noua Lege a Educa iei va fi aprobata.512 5.146 nr inscrisi 5. învă ământul preşcolar va deveni obligatoriu. În anul şcolar 2007 – 2008.346 28. 77 din 221 .870 1.300 89.963 În anul şcolar 2009/2010 situa ia şcolarizării din Municipiul Bacău este centralizată în tabelul următor: preşcolar scoli I-VIII liceal profesional total nr locuri 4. 4995 copii.925 13. Exista colegii de tradi ie acoperind diverse specializări astfel: Colegiul Economic Ion Ghica Colegiul Na ional Gh.D. liceeni. Niveluri de instruire (2008) Copii inscrisi în gradinite Elevi inscrisi în învă ământul preuniversitar Elevi inscrisi în învă ământul primar şi gimnazial (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul primar (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul gimnazial (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul liceal Elevi inscrisi în învă ământul profesional şi de ucenici Elevi inscrisi în învă ământul postliceal Elevi inscrisi în învă ământul de maiştri Studen i inscrisi Studen i inscrisi .P. SCOLI GENERALE ŞI SPECIALE La nivelul municipiului Bacău exista 24 scoli generale şi 2 scoli de arte şi meserii. în Municipiul Bacău.

Departamentul de formare. Centrul de cercetare ştiin ifică. DPPD . Centrul ECDL (European Computer Driving Licence). Sportului şi Sănătă ii – 224 absolven i ). promo ia 2006.567 Universitatile din Bacău au în cadrul lor următoarele specialită i: 1.71 absolven i.36. Centrul virtual de informare şi formare continua în gestiunea afacerilor. Aceste universită i oferă o larga paleta de cursuri şi specializări în diferite domenii: tehnic. 78 din 221 . Eşantionul de lucru a fost alcătuit din 895 responden i (Facultatea de Inginerie – 308 absolven i. Tabel 26: Lista Universită ilor din Bacău Denumirea unită ii Universitatea din Bacău Universitatea George Bacovia Total Nr. Departamentul de Cercetare.65. Facultatea de Ştiin e ale Mişcării.567 9. Universitatea George Bacovia Bacău dispune de : 3 Facultati: Gestiune.U. Facultatea de Litere . ancheta psihosocială s-a desfăşurat în perioada: octombrie . Sportului şi Sănătă ii 5 Departamente: Departamentul de Consiliere Profesională. medicina etc. Departamentul de Rela ii Interna ionale.88% (885 absolven i) din totalul responden ilor cuprinşi în eşantionul de lucru. la Facultatea de Ştiin e . Pag. Departamentul de Management al Calită ii.decembrie 2008.Centru Autorizat de pregătire şi examinare London Chamber of Commerce and Industry în domeniul Business English.310. iar la cea de Sport .33% ( 764 absolven i) îşi desfăşoară activitatea în domeniul specializării absolvite.Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic 3 Centre: Centrul LCCI . Studen ii care se înscriu la Universitatea de Stat au posibilitatea de a intra pe locuri subven ionate integral. informare şi formare a managerilor şi marketerilor 2.Universitatea de Stat Bacău şi Universitatea particulara „George Bacovia“.560 de locuri oferite de Universitatea de Stat sunt destinate studen ilor care sunt dispuşi să plătească taxa. Studii Postuniversitare. lucrează 98.P. Facultatea. Facultatea de Inginerie. Formare Continuă şi Doctorat (DCTTSPFCD. după doi ani de la absolvire. Facultatea de Ştiin e ale Mişcării. iar 13.45. Facultatea de Ştiin e .112 absolven i. În cadrul universitatii „George Bacovia“ toate locurile disponibile necesită plata unei taxe. la Facultatea de Ştiin e Economice . 86. Restul de 1.67% ( 121 absolven i) lucrează în alt domeniu. În prezent. în timp ce 1. Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău dispune de: 5 Facultati. informare şi perfec ionare în domeniul Informaticii Economice. juridic.D. Facultatea de Management 2 Departamente: Departamentul de Rela ii Interna ionale. Din totalul celor care lucrează ( 885 absolven i). la Facultatea de Litere sunt disponibile 90 de locuri fără taxă.I. Facultatea de Ştiin e Economice. Rezultatele anchetei au eviden iat următoarele aspecte: 1.000 2. economic. studen i 7. La Universitatea de Stat.12% (10 absolven i) nu lucrează. învă ământ la Distan ă şi Învă ământ Frecven ă Redusă Potrivit unui Raport privind gradul de inser ie pe pia a muncii a absolven ilor Universită ii din Bacău (toate facultă ile). la Facultatea de Inginerie . Transfer Tehnologic. Facultatea de Ştiin e. Facultatea de Litere. BACAU Intergroup engineering SISTEMUL UNIVERSITAR În Municipiul Bacău exista 2 universită i acreditate . Centrul regional de consultanta. 2. administra ie publica. Facultatea de Ştiin e Economice – 180 absolven i.

Un nou început" lansat în 2007 de către Clubul de Ecologie şi Turism "Veni i cu Noi" din Bacău. Pag. România. cuprinde 4 ac iuni locale: "Bacăul Oraşul Eco . I.D. Departamentul de Cercetare. Se urmăreşte dezvoltarea şi promovarea unor colective de cercetare puternice. creşterea numărului şi a calită ii programelor de cercetare în scopul atragerii de fonduri pentru sus inerea activită ii de cercetare. Germania. cerin ele pie ei muncii în domeniul serviciilor sociale. Şcoala de Arte şi Meserii “Dimitrie Leonida” cu 472 elevi. Universitatea „Dunărea de Jos” Gala i. Universitatea “Danubius” din Gala i etc. Şcoala “Mihail Sadoveanu”* 536 elevi Şcoala nr. fata de problemele de mediu. Universitatea “Al.I. Universitatea de Vest din Timişoara. în colaborare cu Garda Na ionala de Mediu Bacău şi Gruparea Mobila de Jandarmi. publicate în edituri de prestigiu. Universitatea din Bacău. care să desfăşoare activită i de cercetare competitive (institute. centre.dreptul nostru la viitor" urmăreşte conştientizarea tinerilor. Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău. 10 cu 729 elevi. sus inerea bazei materiale a cercetării.P. Şcoala “Alecu Russo” cu 419 elevi. Proiectul se derulează în perioada 2008 – 2011 şi are 12 parteneri din Fran a.Eco". de SPACE (Ghent. acestea participă la conferin e. precum şi realizarea unor granturi. colective. Studii Postuniversitare. la nivel de Municipiu se desfăşoară următoarele activită i: Proiectul "Adept . Rezultatele cercetării sunt valorificate prin activită i de consultan ă oferite unor agen i economici. tratate. Unul din proiecte: "Garda de Mediu a Copiilor .Eco . de educa ie postuniversitară şi de doctorat. de la principii şi norme la efecte depline în societate” Este o campanie finan ata din fonduri PHARE derulata de Centrul Regional de Ecologie Bacău. 79 din 221 . Cuza” Iaşi. Transfer Tehnologic. "24-30 aprilie 2006 Săptămâna Verde a Oraşului" şi "Campania Adept . Belgia). Universitatea a beneficiat în cadrul programului POSDRU. Italia. “Dreptul la un mediu curat. Marea Britanie şi Ungaria. "Harta Verde a municipiului Bacău". simpozioane şi sesiuni ştiin ifice organizate de Universitatea “George Bacovia”. în parteneriat cu Universitatea Nord Baia Mare şi Universitatea Constantin Brâncoveanu Piteşti – centrul de studii Brăila pentru creşterea relevan ei învă ământului superior în Asisten a socială. parte a „Competitiveness and Innovation Framework Programe”. în prezent „Vasile Alecsandri” este partener în proiectul Network of Small RURal communities for ENERgetic-neutrality acronim RURENER.Parc European". Management. sprijinirea şi dezvoltarea prin intermediul Universită ii din Bacău a diverselor programe de cercetare. participă Grupul Şcolar “Mihai Eminescu“* cu 512 elevi. Grecia. Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universită ii se desfăşoară în laboratoarele din institu ie în următoarele domenii: Marketing.U. articole. Colegiul Tehnic “Dumitru Mangeron” cu 1093 elevi. integrarea colectivelor de cercetare ale universită ii în consor ii na ionale şi interna ionale de cercetare. laboratoare). Spania. Colegiul Na ional Pedagogic “Ştefan cel Mare” cu 1500 elevi. Formare Continuă şi Doctorat din Universitatea din Bacău s-a înfiin at în anul 2008. finan at prin programul Inteligent Energy Europe. asigură promovarea. Departamentul de Cercetare din cadrul Universită ii George Bacovia urmăreşte solu ionarea unor probleme teoretice şi aplicative concretizate în studii. BACAU Intergroup engineering Din cadrul ac iunilor extraşcolare. cât şi prin contracte de cercetare încheiate în vederea rezolvării unor probleme de interes economic. Şcoala de Arte şi Meserii cu 605 elevi şi Şcoala “Alexandru Ioan Cuza” cu 1332 elevi. Universitatea acordă certificate în baza unui program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator recunoscute la nivel interna ional. Informatică avansată şi Tehnologia Informa iei în Afaceri. de Interna ional Society for Intercommunicating of new Ideas (Boston. Academia de Studii Economice Bucureşti. USA). Pentru valorificarea cât mai bună a rezultatelor cercetării ştiin ifice individuale şi colective ale cadrelor didactice.

80 din 221 .420. Marea Britanie. din Fonduri SOCRATES şi F. 1-8 "Ion Luca" Bacău De Violenta În Institu iile De Învă ământ Sursa: www. Olanda. PROIECT PHARE 2003/005-551. au fost repartizate după cum urmează: .Montmorency. Portugalia The Na ional Trade and Banking High School.Maine Tehnician Profesionist Unitatea şcolara Colegiul Na ional Pedagogic "Ştefan Cel Mare.Bacău Grup Şcolar De Ecologie Şi Protec ia Mediului "Grigore Antipa" Bacău Şcolar Industrial "Letea" Bacău Şcoala Cls. Fran a. pentru perioada septembrie – decembrie 2009.circa 5272 burse „bani de liceu”. Elevii selecta i au fost de la clasele a XI. Marea Britanie.I. Bulgaria. licee şi grădini e. Proiectul vizează compararea sistemelor de învă ământ. Grecia.". Titlu Proiect Organiza ia Care Înva ă Azi Elev .P. Irlanda şi Italia De asemenea pentru perioada ianuarie – aprilie 2010.D.140 burse pentru elevi din Republica Moldova . Fran a. în jude ul Bacău: Colegiul Tehnic “N.T. s-au acordat 22 Granturi (burse de studii externe.E în Portugalia.00 33.2008 proiectul "CONSTRUIRE SON PARCOURS D'ORIENTATION" la care au participat “Lycee provincial d'enseignement technique” Hainaut. Karpen” Bacău a derulat în perioada 2005 . respectiv. În perioada 2004-2005 în cadrul aceluiaşi colegiu s-a derulat proiectul "FORMARE PROFESIONALA ÎN ELECTRONICA ŞI TELECOMUNICATII" având ca partener Colegiul Avantages – Portsmouth. Proiecte derulate în învă ământul profesional şi tehnic. 1-8 "Alexandru Ioan Cuza" Suma (RON) 46.U.E.ISJ BACAU. Licee şi colegii. Spania. la agen i economici din Marea Britanie pentru efectuarea unui stagiu de practica pe tematica prezentata în propunerea de proiect.00 34.C.00 24. găsirea mijloacelor şi instrumentelor utile în orientarea şi inser ia profesionala a elevilor. (180 lei/luna conform legisla iei în vigoare) În anul şcolar 2009 – 2010.01.00 Creativitate În Electromecanica Grup Şcoala Ecologica .V. Portugalia. Sofia. dezvoltarea abilita ilor profesionale şi a competentelor lingvistice pentru o buna adaptare la dinamica din domeniul electronicii şi comunica iilor. .02 ”Acces la educa ie pentru grupurile dezavantajate“ – programul a fost desfăşurat în 11 unită i de învă ământ PROIECTE ŞI PROGRAME AVIZATE DE MEdCT: Strategia Na ională de Ac iune Comunitară (activită i de voluntariat) Fiecare copil în şcoală (parteneriat Ovidiu Rom şi ISJ Bacău) Eco – Şcoala (14 unită i şcolare) Tradi ii pascale germane (parteneriat ISJ Bacău şi Funda ia Leonhardt) Peste 120 de PROIECTE. de la MEdCT prin inspectoratul şcolar.150. Belgia. Malta. Cehia. Aveiro. Fran a. Proiectul a constat intr-un plasament a unui număr de 10 elevi. stagii de pregătire) pentru cadre didactice din şcoli. AEVA. Finlanda.100. Obiectivele plasamentului au fost: achizi ia în plan profesional şi personal a unei culturi tehnice şi generale care sa faciliteze integrarea pe pia a europeana a muncii. PROGRAME şi PARTENERIATE (locale. Lycee Professionnel «Turgot» . stagii de pregătire) pentru cadre didactice din şcoli. interna ionale) AVIZATE DE ISJ BACĂU Programul de Granturi pentru Educa ie Lista proiectelor finan ate de M. finan ate de la bugetul de stat. dezvoltarea capacitatilor de integrare şi autoevaluare. BACAU Intergroup engineering Bursele pentru elevi din anul şcolar 2007-2008. din Fonduri SOCRATES şi F.S.ro Pag. s-au acordat 14 Granturi (burse de studii externe.Şcoala Europeana Strategii Educa ionale De Diminuare A Manifestărilor Şcoala Cu Cls. jude ene.020. Marea Britanie şi Italia.Ed. în Cipru.807.00 32.S.

Conform art. în condi iile legii. 24 de scoli generale. 37 Săli de gimnastica. din sponsorizări. după caz. Baza materială sportiva cuprinde totalitatea terenurilor şi spa iilor.D. Finan area programului na ional «Sportul pentru to i» se asigura din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat şi din fonduri de la bugetele locale.I. colegii şi scoli de arte şi meserii şi 2 universită i. 81 din Lege Art. proprietă ii publice sau private. BACAU Intergroup engineering Conform Legii nr. Concluzii: 1) Sistemul de învă ământ din Municipiul Bacău acoperă toate nivelele de educa ie şi formare. care apar in. organism consultativ în cadrul Agen iei Na ionale pentru Sport. infrastructura educa ionala dispunea de 1193 de Săli de clasa şi cabinete şcolare. Autorită ile administra iei publice locale pot contribui la între inerea. de la grădini e până la institu ii de învă ământ superior. 237 laboratoare şcolare. 81 Autorită ile administra iei publice locale au obliga ia să includă în planurile de urbanism şi amenajare rurala suprafe e de teren pentru construirea de baze sportive destinate educa iei fizice şi sportului comunitar. dona ii. 5) În anul 2008. Structura unită ilor de învă ământ din municipiul Bacău este alcătuita din 31 de grădini e (de stat şi particulare).2010 cererile pentru locuri în grădini e au depăşit cu 1.P.253 de solicitan i adică cu 20% locurile disponibile. alte subprograme sunt finan ate de la bugetele locale.U. 2) În cadrul învă ământului liceal şi profesional se remarcă o disponibilitate a locurilor alocate. din fonduri primite de la organismele interna ionale. precum şi amenajările. 17 licee. modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă. care vor fi prevăzute cu destina ia pentru activitatea sportiva şi de tineret. 42 terenuri de sport şi 2692 de PC-uri. numărul de înscrieri fiind mai scăzut decât locurile disponibile. 3) În Municipiul Bacău exista aproximativ 2500 cadre didactice (cu norma întreaga sau norma par iala) la o popula ie preşcolara şi şcolara de 89. Pag. 89 ateliere şcolare. precum şi din fonduri ale bugetului de stat. instala iile şi construc iile care sunt destinate organizării şi desfăşurării activită ii de educa ie fizică şi sport. educa ie şi recreare. 81 din 221 .963 persoane. 4) În anul şcolar 2009 . 69/2000 Legea educa iei fizice şi sportului cu modificări şi completări ulterioare s-a lansat Programului na ional «Sportul pentru to i» şi s-a constituit Comitetul activită ilor fizice sportive pentru sănătate. Mijloacele financiare necesare pentru sus inerea subprogramelor derulate de Federa ia Sportiva Na ionala «Sportul pentru to i» se asigura din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat.

creată în mijlocul unui lac format de râul Bistri a. Parcul Trandafirilor este amplasat în centrul oraşului. în urma donării terenului de către familia Cancicov.32 Sursa: Strategiile de dezvoltare locala ale municipiilor şi site-rile primăriilor Pentru activită ile de agrement şi sport Primăria asigură între inerea în bune condi ii a următoarelor spa ii de petrecere a timpului liber.26 13.5 18. Insula de agrement Insula de agrement este o insulă artificială. AGREMENT.57 12.72 5.96 10.5 mp (2008) ceea ce reprezintă o valoare sub cea prevăzuta de normele europene şi OUG nr 114/2007. Parcul dendrologic Hemeiuş Parcul dendrologic Hemeiuş. În parc se găseşte Statuia eroului Constantin Ene. cu locuri de plajă şi permite practicarea sporturilor în aer liber. prin serviciile pe care le are în subordine: Pia eta Casei de Cultură din Bacău care se află în fa a Palatului Municipal. PARCURI.56 14.31 5. la nivelul Uniunii Europene se recomanda o medie de minimum 26 mp spa iu verde pe cap de locuitor . Parcul s-a numit întâi Parcul Carol. În perioada primăvară – toamnă se pot face plimbări cu barca în jurul insulei. a fost modernizat în 2007 au fost schimbate lampadarele şi stâlpii de iluminat. INFRASTRUCTURA URBANA 1.P.22 15.D.5 ha. limita sub care sănătatea cetă enilor este afectata. în baza căreia autorită ile administra iei publice locale sunt obligate sa asigure minim 20 mp de spatii verzi pe cap de locuitor pana în anul 2010. s-au schimbat pavelele aleilor. a fost restrâns ca suprafa ă şi redenumit Parcul Libertă ii şi mai apoi Parcul Cancicov. BACAU Intergroup engineering M. LOCURI DE JOACĂ Suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor la nivelul municipiului Bacău este de 13.69 23.91 10. amenajată pentru agrement. Parcul Cancicov este amenajat în urma Decretului Regal din 9 mai 1938 şi este una din cele mai importante zone verzi din centrul municipiului. s-au aranjat un foişor şi o fântână arteziană. 82 din 221 .U. De asemenea. Pag.I. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase. dintre care 370 exotice. De-a lungul anilor a găzduit numeroase evenimente importante ale municipiului Bacău şi a beneficiat de numeroase modificări arhitecturale şi structurale.73 10.53 30.95 123 263 225 278 160 220 119 265 80 89 Suprafa a spatiilor verzi/cap de locuitor (mp) 30. în prezent Prefectura şi Consiliul Jude ean. situat la nord de municipiul Bacău are o suprafa a de 47. Spatii verzi la nivelul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007: Clasament 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Suceava Bacău Deva Piteşti Sibiu Brăila Targu-Mures Oradea Râmnicu Vâlcea Satu Mare Baia Mare Arad Suprafa a spatiilor verzi (ha) 896 322 238. în timp ce Organiza ia Mondiala a Sănătă ii recomanda minimum 52 mp.

Tabel 27: Lista Parcurilor din Bacău Nr. Suprafa a alocată acestor locuri de joacă este între 300 – 8.400 86.002 50 0 72 689 0 125 Spatii verzi (mp) 204.406 7.460 2.996 75. iar cele mici între 10 – 25 de străzi.262 5.650 m2.115 338 343 475 0 3.347 1.451 TOTAL 10. exceptând zonele verzi dintre blocuri.) 220 133 9 35 99 15 160 671 Mese (buc.95 ha. Republicii 76 (8. parcuri şi locuri de joacă pentru copii.616 Alei dalate (mp) 1.I.626 m2). în medie sunt 2 locuri de joacă pe cartier. 83 din 221 .311.6 ha).629 4.383 566.) 3 1 1 1 1 1 1 9 Suprafa a Totala (mp) 218.833 7. INFRASTRUCTURA SPORTIVĂ DIN MUNICIPIUL BACĂU SALA SPORTURILOR Pag. au fost de asemenea amenajate 22 de locuri de joaca. ceea ce arată o distribu ie redusă a parcurilor pentru copii. Suprafa a amenajată cu locuri de joacă în municipiul Bacău este de 44. Str. În ultimii 10 ani. Alecsandri Parcul G.648.200 228. crt.386 192. Aleea Ghioceilor 18A ( 8.000 1.P. un număr mic având în vedere ca în Municipiul Bacău exista 11 cartiere.914 Fântâni arteziene (mp) 250 135 0 0 0 0 0 385 Alte construc ii (mp) 750 24 0 25 654 20.829 7. scuaruri şi alte suprafe e care intră calculul suprafe ei totale de spa ii verzi de 238.568 23. doar 15 asigură spatii de joaca cu suprafe e între 200 şi 550 mp.U.81 m2.77 m2).) 23 0 4 0 0 0 0 27 Toalete (buc.722 6.021 Bănci (buc. cele mai mari parcuri cu locuri de joacă pentru copii fiind amplasate pe Str. BACAU Intergroup engineering Spa iile verzi din Municipiul Bacău aferente celor mai mari parcuri este de aproximativ 566. Aprodu Purice (6. Bacovia Parcul Catedralei Parcul Gheraiesti Insula de agrement Alei asfaltate (mp) 3.04 m2).487 11. 1 2 3 4 5 6 7 Denumire parc Parcul Cancicov Parcul Trandafirilor Parcul V.451 mp (56.901 m2) şi Insula de Agrement (2086. Având în vedere că în municipiul Bacău există 11 cartiere. în spatiile dintre blocuri.938 Sursa Primăria Bacău Direc ia Parcuri Din totalul de 30 de grădini e existente în Municipiul Bacău în anul 2008.D. Cartierele mari au între 30 – 58 de străzi.430 7.402 497.

982. pistă atletism . 3.200 m2 Stadionul municipal Bacău dispune de canalizare. 2. cantină. a fost pus în func iune în anul 1956 având în alcătuire tribuna A. 50% din grădini e nu au locuri de joacă în aer liber amenajate pentru copii. birouri.834 mp/copil. STADION BACAU Pag.P. Comparativ cu polii de dezvoltare ai României.U. 4. 84 din 221 . apă curentă. ceea ce înseamnă 0.83 m2. Pictor Aman nr. suprafa a amenajată cu locuri de joacă în municipiul Bacău este de 44.39 m2. capacitatea de 19. Din totalul de 30 de grădini e existente (2008) doar 15 au amenajate spa ii de joacă. Locurile de joacă nu sunt distribuite uniform în toate cartierele. are suprafa a de 31. este în aria sălii de atletism şi a Stadionului Municipal STADIONUL MUNICIPAL este situat în municipiul Bacău pe str. casă de bilete – S = 18. .30 m2.S = 3. Nu exista suficiente locuri de joacă amenajate raportat la numărul de locuitori. BACAU Intergroup engineering Principalele amenajări pentru desfăşurarea activită ilor sportive din municipiul Bacău sunt: BAZINUL ACOPERIT DE ÎNOT SALA SPORTURILOR SALA DE ATLETISM STADIONUL MUNICIPAL. grupuri sanitare.22 mp şi tribună oficială – S = 133.85 m şi următoarele dotări: duşuri.201.I. din care 56 ha sunt reprezentate de cele existente în parcuri. post transformare.81 m2 . în anul 1978 – extindere peluze.068. municipiul Bacău se afla pe locul 11 din cei 13 în clasamentul după suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor.40 m2. tribună – S = 11. Pentru desfăşurarea în bune condi ii a activită ilor sportive au fost efectuate modernizări astfel: în anul 1976 – extindere tribuna B. Concluzii: 1. CU NOCTURNĂ INSULA DE AGREMENT CU BAZĂ SPORTIVĂ CONSTÂND ÎN: Terenuri de Sport Terenuri pentru volei pe plajă Bază de sporturi nautice BAZA SPORTIVĂ DE TENIS.D. re ea telefonică.000 locuri. reprezentând circa 35% din suprafa a municipiului. alimentare cu energie electrică. Clădirea stadionului are o suprafa ă de 12.94.311. încălzire cu centrală proprie. sală mese. saună. iar în anul 1995 – lucrări de interven ie la peluza 2. Suprafa a spa iilor verzi din Municipiul Bacău este de 152 ha. tribuna B şi peluzele 1 şi 2.casă de bilete – S = 17.

asocia ii familiale sau persoane fizice autorizate.PIETE ŞI PUNCTE DE DESFACERE A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI NEALIMENTARE În Municipiul Bacău. grad de ocupare a pie ei 100% în sezon şi ajunge până la 20-30% iarna în zilele geroase. miercuri şi joi. BACAU Intergroup engineering 2. din care. în care îşi desfăşoară activitatea societă i comerciale. pentru activită i comerciale sunt destinate următoarele suprafe e: 2. Platoul bazarului este împăr it în două păr i: sector ocupat cu module pentru vânzarea produselor industriale noi. în zilele de mar i. Are o suprafa ă totală de 7. Pag. d) PIA A DE GROSS este o pia ă agroalimentară destinată comercializării en gross a produselor agricole.I.p. Pentru comercializarea produselor. 520 mp suprafa a halei de lactate. din care. b) PIA A SUD are profil agroalimentar. exista în prezent 5 pie e între inute de Direc ia Administra ia Pie elor. neacoperită. pentru activită i comerciale sunt destinate următoarele suprafe e: 2. 85 din 221 . acoperită în totalitate. în prezent fiind asigurate dotările şi instala iile necesare pentru o bună desfăşurare a activită ilor. c) BAZARUL MILCOV este un târg specializat în vânzarea produselor industriale. o parcare comercială cu o suprafa ă de 3000 mp în care comercializarea produselor se face direct din mijloacele de transport.D. Are o suprafa ă totală de 8. activitate permanentă. 5 spa ii de depozitare care au fost închiriate de către persoane juridice care comercializează produse agricole en gross. a) PIA A CENTRALĂ are profil agroalimentar. 1. activitate permanentă.U.425 mp suprafa a terasei superioare. acoperită în totalitate şi închisă pe întreg perimetru. Pia a a fost dată în folosin ă în mai 2008. Târgul Auto şi Bazarul Şerbăneşti vor fi relocate în comuna Letea Veche. sector ocupat cu mese pentru comercializarea diverselor produse industriale proprii ale persoanelor particulare. SERVICII COMERCIALE DE DESFACERE PRODUSE . 1. în suprafa ă de 768 mp. datorită faptului că pe terenul existent se va amenaja Spitalul Municipal. 98.000 mp.p. 625 mp suprafa a halei de carne-peşte. Pia a Sud. Suprafa a totală a târgului este de 43. Bazarul Milcov. au fost puse la dispozi ie următoarele: o hală de vânzare cu 10 module a câte 30 mp fiecare. grad de ocupare a pie ei 100% în sezon şi ajunge până la 20-30% iarna în zilele geroase. în zilele de sâmbătă şi duminică. este dispusă în centrul municipiului. În conformitate cu informa iile primite pie ele: Pia a Centrală.277 m. 3465 mp suprafa ă parcare. acoperită în totalitate. e) TÂRGUL AUTO ŞI OBORUL ŞERBĂNEŞTI este un târg specializat în vânzarea mijloacelor auto. este amplasată pe strada Mărăşeşti nr. atât de producătorii agricoli cât şi de persoanele juridice. 1008 mp suprafa ă parcare comercială. pe strada Pie ii nr.742 mp suprafa a platoului. 297 mp suprafa a halei de lactate.399 m. Pia a de Gros vor fi modernizate în perioada 2010 – 2012. şi a diverselor produse industriale (talcioc) în zilele de joi şi duminică.P.546 mp suprafa a platoului. în suprafa ă de 120 mp. Cele 5 pie e existente asigură în bune condi ii comercializarea produselor agricole şi a produselor de larg consum. a cherestelei şi materialului lemnos.

Suprafe ele aferente cimitirelor existente sunt între 2.356 m2.356 m2.900 – 94. De asemenea. Cele 5 pie e existente asigură în bune condi ii comercializarea produselor agricole şi produse de larg consum ele având asigurate dotările şi instala iile necesare pentru o bună desfăşurare a activită ilor specifice. grupuri sanitare. 8.Sărata I” Teren Cimitir .900 – 94. cu intrarea din strada Poligonului. Pag. Acesta va fi amplasat în prelungirea actualului cimitir Sarata şi va avea o suprafa ă de aproape 97. Denumirea Teren Cimitir . o capelă mortuară şi o suprafa ă parcelată pentru morminte.P.Militari S=29. situat pe str.506 mp str.510 mp. 86 din 221 . bazin vidanjabil. sediu administrativ. Pentru cazurile sociale Primăria are în prezent la dispozi ie 30 de parcele. Bradului S=23.I.36mp.080 de morminte.000 mp vor fi relocate în comuna Letea Veche.CFR” Teren Cimitir Învierea Domnului Teren Cimitir Şerbăneşti Teren Cimitir Parohia Izvoare Teren Cimitirul Eroilor Teren Biserica Militară Sfântul Gheorghe şi Eroii Neamului Elemente de identificare S=48. 4. 7. str. 5. Calea Mărăşeşti 161. Concluzii: 1. str. pe drumul jude ean Bacău – Sarata. locurile fiind ocupate în procent de 99%. SERVICII FUNERARE . Construc ia unui nou cimitir este necesară deoarece în cele existente suprafe ele au fost utilizate deja.CIMITIRE În municipiul Bacău există 27 de zone amenajate ca terenuri pentru cimitir. 3. 2. S=94.7A. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1.U.39A. cabina poarta. S=12.. datorită faptului că pe terenul existent se va amenaja Spitalul Municipal. Alexei Tolstoi nr. Suprafe ele aferente sunt între 2. Veronica Micle nr. Este necesară construc ia unui nou cimitir în cele existente suprafe ele alocate sunt ocupate în totalitate. 18. 2. 3. Constan ei.. zona de circula ie carosabila şi o suprafa a parcelata pentru 13. 2.976mp. Cimitirele includ un sediu administrativ. 6.D.356 mp. În municipiul Bacău există 27 de zone amenajate ca terenuri pentru cimitir. sunt dotate cu grupuri sanitare şi cu zone de circula ie carosabile. situat în Cartier CFR-str. Triumfului nr.021. Amenajarea noului cimitir va include o capela mortuara.300 de metri pătra i în extravilanul municipiului Bacău. ele sunt împrejmuite cu gard.73mp. Cimitirul va fi împrejmuit cu gard de beton. 18. S=21063mp S=22. Primăria Municipiului Bacău a demarat proiectul pentru construirea unui nou cimitir. Gradul de ocupare al pie elor alimentare pe timp de vara este de 100% 3.166mp. Cele mai importante cimitire sunt următoarele: 1. str. S=11446.Central” Teren Cimitir Nou . str.. Târgul Auto şi Oborul Serbanesti ocupa o suprafa a de 43. Constan ei nr.

906 13.270 Grafic 14: Spitale.423 9.324 Număr de paturi în spitale/1000 locuitori 8.552 2.025 Clasament (număr de paturi în spitale/1000 locuitori) 9 13 3 12 10 11 2 1 8 7 6 4 5 Pag.671 1.956 2.743 1.264 12.113 9. crt.224 0. 87 din 221 1 Gala i 8 2 Brăila 4 3 Oradea 7 4 Bacău 5 5 Piteşti 5 6 Arad 3 7 Sibiu 6 8 Târgu Mureş 2 9 Baia Mare 5 10 Satu Mare 2 11 Râmnicu Vâlcea 2 12 Suceava 2 13 Deva 1 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 .79 4. cu 15 de unitati.985 1.P. dispensare la nivelul anului 2007 Regiunea N-E Tabel 29: Situa ia spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Nr.425 2.812 1.589 2.306 1. Jude ul Bacău era depăşit de jude ele Iaşi şi Suceava. SERVICII SANITARE SPITALELE Conform statisticilor realizate la nivelul anului 2007.141 0. Neam şi Vaslui.325 1.I.315 15. Tabel 28: Situa ia infrastructurii sanitare la nivelul jude elor din regiunea NE (2007) Număr de Număr de spitale. Număr de paturi în spitale 6.580 3. jude ele Botoşani.970 8. Municipiul Număr de spitale Număr de cabinete medicale (sector public) 148 155 34 127 121 87 97 99 199 15 63 117 25 Număr de paturi în spitale 2.83 Număr medici 2.843 11.70 4. Pe ultimele trei pozi ii se găseau. cabinete Municipiul dispensare.386 2.331 828 Număr de paturi în spitale/1000 locuitori 9.212 0. în ordine.547 1.U.D.239 0.553 10.25 4.003 688 496 533 808 Număr de farmacii 183 169 78 93 96 186 Număr de farmacii / 100 de locuitori 0.613 1. BACAU Intergroup engineering N.743 3. crt.426 11.500 12.87 5.698 2. medicale policlinici (sector public) 1 Iaşi 25 562 2 Bacău 15 480 3 Neam 11 390 4 Vaslui 11 310 5 Botoşani 12 146 6 Suceava 16 379 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr. cu 25. respectiv 16 spitale.624 1.61 5. jude ul Bacău se plasa pe locul al III-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale.381 9.204 0. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.392 17.

3. 8.D. la nivelul unită ilor sanitare din sectorul privat. număr cu care se situa pe locul 2 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. crt. după jude ul Iaşi unde se înregistrau 562 cabinete. BACAU Intergroup engineering În cadrul polilor de dezvoltare urbană se observă din tabelul de mai sus faptul că municipiul Bacău se află pe ultimele locuri (respectiv locul 12 din cei 13 poli de dezvoltare). 2. în jude ul Bacău func ionau 480 de cabinete medicale. 4.venerologie Endocrinologie CABINETE 1 1 3 3 1 1 5 3 Pag. se observa. 1. SPECIALIZAREA . ceea ce conduce la concluzia că în cadrul municipiului există un nivel insuficient de dezvoltare al infrastructurii medicale în raport cu nevoile existente în domeniul medical.2007 În prezent.I. 7. în cadrul: EUROMED SRL SPITALULUI DE PEDIATRIE BACAU SPITALULUI DE PNEUMOFIZIOLOGIE BACAU 3 spitale. În ansamblu. 6. Nr. Grafic 15: Cabinete medicale în regiunea NE 600 500 400 300 200 100 0 IASI BACAU NEAMT VASLUI BOTOSANI SUCEAVA CABINETE MEDICALE IN REGIUNEA NORDEST În cadrul jude ului Bacău.P.Situa ia cabinetelor medicale existente Acupunctura Alergologie şi imunologie clinica Cardiologie Chirurgie generala Chirurgie plastica-estetica-reconstructivă Cosmetologie (DOMENIU NOU) Dermato. la nivelul anului 2009. CABINETELE MEDICALE În 2007. Grafic 16: Evolu ia numărului cabinetelor medicale de medicina generala şi de specialitate în perioada 2005 . 86 cabinete medicale. o creştere a numărului de cabinete medicale de specialitate. la nivelul Municipiului Bacău func ionează 86 cabinete medicale – cu diferite specializări. 60 farmacii. conform tabelului de mai jos. 5.U. în perioada 2005-2007. în Municipiul Bacău func ionează: 3 ambulatorii de specialitate. în acelaşi timp. 88 din 221 . şi. cu diferite specializări – (a se vedea tabelul de mai sus). o uşoara scădere a numărului de cabinete medicale de medicina generală.

jude ul Bacău situându-se. CABINETE 2 1 1 1 3 2 4 1 2 3 1 2 1 4 3 2 1 4 1 1 1 1 5 4 3 1 2 1 5 1 4 TOTAL 86 FARMACII Grafic 17: Farmacii în regiunea NE \ 200 150 100 50 0 FARMACII LA NIVEL DE REGIUNE . pe locul al III-lea în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.ORL Pediatrie Pneumologie Psihiatrie Psihiatrie pediatrica Psihologie Psihoterapie Radiologie şi imagistica medicala Reflexoterapie (DOMENIU NOU) Remodelare corporala (DOMENIU NOU) Reumatologie Stomatologie Tratamente corporale (DOMENIU NOU) Urologie Nr.I. 19. 28. 31. 20. crt. 10. cu 186 de farmacii. 22. 17. Vaslui şi Neam . 39. 11. 18. Pag. 23. 21. cu 96. Pe primul loc de afla jude ul Suceava. pe locul al II-lea jude ul Iaşi (183 de farmacii).P. din acest punct de vedere. 35.Situa ia cabinetelor medicale existente Gastroenterologie Hematologie Homeopatie Kinetoterapie (DOMENIU NOU) Laborator de analize Medicina alternativa şi naturista Medicina de familie Medicina generala Medicina interna Medicina muncii Neurochirurgie Neurologie Neurologie pediatrica Obstretica-ginecologie Oftalmologie Optica medicala Ortopedie şi traumatologie Ortorinolaringologie. 37. 34. 24.D. în jude ul Bacău îşi desfăşurau activitatea 169 farmacii. 27. Jude ele Botoşani. 9. BACAU Intergroup engineering SPECIALIZAREA . 30. 36. 25.PE JUDETE IASI BACAU NEAMT VASLUI BOTOSANI SUCEAVA În anul 2007. 15. 33. 38. 29. 13. 93. 26. 12. respectiv 78 de farmacii. 89 din 221 . 16.U. 14. 32. conform tabelului de mai jos. Situa ia farmaciilor la nivel de Regiune de Dezvoltare este prezentată mai jos: În cadrul celor 13 poli de dezvoltare urbană municipiul Bacău se situează pe locul 4 ca număr de medici şi farmacii la 1000 de locuitori.

după cum se observa din graficul prezentat mai jos. în 2007.I.2007 160 140 120 100 80 60 40 20 0 2005 2006 2007 Farmacii din sectorul de stat Farmacii din sectorul priv at Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În prezent.96 2.29 Nr. în timp ce farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat a înregistrat o uşoara scădere.432 0.371 0.D.569 0.90 3.U. de Municipiul crt.274 0. 90 din 221 .387 0.590 0. fata de 11 în 2005. medici 1 Gala i 643 2 Brăila 434 3 Oradea 775 4 Bacău 516 5 Piteşti 582 6 Arad 61 7 Sibiu 810 8 Târgu Mureş 1.14 9. Grafic 18: Evolu ia numărului de farmacii 2005 . de farmacii/ 1000 locuitori 0.38 0.26 2. de-a lungul perioadei 2005 . Nr. la nivelul sectorului privat. acestea se găseau. în număr de 10.440 0.584 0. la 156 în 2007 (a se vedea graficul de mai jos).P.57 5.296 0.64 3. BACAU Intergroup engineering Tabel 30: Medici şi farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Nr.457 0.399 0.70 2. de la 127 de unitati farmaceutice în 2005. În ceea ce priveşte farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat. la nivel general.14 3.15 1.436 Numărul farmaciilor a crescut. Astfel. de farmacii 82 65 119 71 81 75 68 87 53 53 44 64 30 Nr.378 9 Baia Mare 423 10 Satu Mare 306 11 Râmnicu Vâlcea 357 12 Suceava 387 13 Deva 364 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr. de medici/ 1000 locuitori 2. s-a ajuns.36 5.98 3.2007 în cadrul sectorului privat. în Municipiul Bacău func ionează 60 de farmacii (atât cu proprietate majoritara de stat cat şi din sectorul privat).470 0. Pag.

S. similare unită ilor sanitare din ările dezvoltate ale Uniunii Europene. Sec ia ortopedie: 15 paturi. Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău func ionează în colaborare cu Pompierii. 365 de zile pe an. Transportul medicamentelor.I. Serviciul de Ambulanta răspunde solicitărilor telefonice venite atât din partea popula iei cât şi a altor unită i medicale. SAM este implicata şi în asisten ă medicala preventiva a marilor aglomerări umane cum ar fi activită ile sportive. efectuează şi alte activită i cum ar fi asisten ă medicala la domiciliu pentru urgentele de gradul 2. în lipsa unui sistem de asisten ă sociala. Sec ia de anestezie şi terapie intensivă: 15 paturi. duminica şi sărbători legale. Spitalul Municipal va avea 320 de paturi pentru spitalizare continuă şi 20 de paturi spitalizare de zi. gravidelor) către spital. proces la sfârşitul căruia va oferi condi ii conforme tuturor standardelor europene în domeniu. Sec ia ORL: 10 paturi. accidenta ilor. asigurând asisten ă medicala şi transportul pentru urgentele individuale. asigurându-se necesarul de asisten ă medicală de urgen ă pe întreg teritoriul Municipiului Bacău. colective şi de masa în cazul catastrofelor. cu următoarele sec ii de spitalizare: Sec ia de cardiologie: 60 de paturi din care 5 pentru terapie intensivă coronarieni. Sec ia de diabet: 35 de paturi. având ca specific lucrul în regim de aşteptare 24 de ore din 24. Sec ia de neurologie: 45 de paturi. acordând de asemenea asisten ă medicala şi transportul la spital pentru cazurile sociale.M. Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău asigură asisten ă medicala de urgen ă prespitaliceasca atât la locul solicitării cât şi pe durata transportului pacien ilor (bolnavilor. social politice. culturale. produselor biologice (sânge şi organe) şi al personalului medico-sanitar se face în program continuu. Sec ia de chirurgie generală: 75 de paturi – 15 pentru urologie şi 10 pentru chirurgie vasculară. Sec ia de hematologie: 15 paturi. Sistemul sanitar are nevoie de o sus inere deplină din partea autorită ilor. greva foamei. eliberarea de certificate constatatoare de deces în zilele de sâmbăta. BACAU Intergroup engineering SPITALUL MUNICIPAL ÎN CONSTRUCTIE Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău este o unitate sanitară strategică cu personalitate juridică.P. Politia sau Unitati ale MApN pe baza unor protocoale încheiate între Ministerul Sanatatii şi aceştia. Pe lângă asisten a medicală de urgen ă şi asisten a medicală de urgen ă în caz de dezastre. Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura atât asisten ă medicala ambulatorie la locul solicitării precum şi transporturi nemedicalizate.D. Sec ia medicală: 50 de paturi – 15 pentru gastro enterologie şi 10 pentru alergologie. Fiind principalul segment al asistentei medicale şi transportului pentru urgentele majore în etapa prespital.A. iar dacă este cazul şi în afara acestuia. 24 de ore din 24 .U. Spitalul Municipal este în plin proces de construc ie şi amenajare. 91 din 221 . Pag.

Pe primul loc de afla jude ul Suceava.D.01.copii cu măsura de plasament la AMP. din care: 576 . Copii afla i în plasament la AMP Numărul de copii la începutul anului (01. cu 25. 2. 36 .copii cu măsura de plasament în regim de urgenta. Municipiul Bacău se situează pe locul 4 ca număr de medici şi farmacii la 1000 de locuitori. în vederea creării condi iilor conforme tuturor standardelor europene în domeniu. SERVICIILE DE ASISTEN Ă SOCIALĂ . Municipiul Bacău se situează pe locul al 12-lea în statisticile referitoare la gradul de acoperire a nevoilor popula iei în domeniul medical.copii afla i în plasament la familii/persoane. cu 15 de unitati. La nivelul anului 2007. în raza teritorială a jude ului Bacău. PLASAMENT FAMILIAL. 57 . Neam şi Vaslui.2008 – 612 copii. Pe ultimele trei pozi ii se găseau. în ordine. Pag. în jude ul Bacău se situa pe locul al 3-lea în statisticile cu privire la numărul de farmacii ce îşi desfăşurau activitatea pe teritoriul sau (169 de farmacii). Tutela şi Evaluare a Copilului care a săvârşit o fapta penala şi nu răspunde penal A. 36 – copii cu măsura de plasament în regim de urgenta Numărul de copii la data de 31. În cadrul celor 13 poli de dezvoltare urbană. cu 186 de farmacii. TUTELA Serviciile sociale ale municipiului sunt furnizate de sectorul public prin intermediul Serviciului Public de Asisten ă Socială care func ionează în subordine Consiliului Jude ean al municipiului Bacău şi a Serviciului Public de Asisten ă Socială din cadrul Primăriei Bacău dar şi de sectorul privat prin mai multe asocia ii şi funda ii neguvernamentale. La baza acestei situa ii dificile stă nivelul insuficient de dezvoltare a infrastructurii medicale. şi evaluare a copilului care a săvârşit o faptă penală Numărul de copii la începutul anului (01. Spitalul Municipal este în plin proces de construc ie şi amenajare.01.I. 3. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1.185 de beneficiari raporta i în 2008 şi este împăr it în două componente după cum urmează: Componenta Asisten i Maternali Profesionişti Componenta Plasamente de Tip Familial.2008) – 591 copii.ASISTEN Ă MATERNALA. la întreaga capacitate a institu iei. similare unitatilor sanitare din tarile dezvoltate ale Uniunii Europene. Jude ul Bacău era depăşit de jude ele Iaşi şi Suceava. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.2008) – 564 copii. tutela. din care: 565 . Copii afla i în eviden a biroului plasamente de tip familial. respectiv 11 spitale (NT şi VS). din care: 419 . În anul 2007. 21 . 92 din 221 .12. jude ul Bacău se plasa pe locul al III-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale. dintr-un număr total de 13 poli supuşi analizei. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.copii cu supraveghere specializata. În cadrul Serviciului Public de Asisten ă Sociala de la Consiliul Jude ean func ionează următoarele structuri: Centrul pentru servicii de tip familial.SERVICII DE PROTEC IE SPECIALA DE TIP FAMILIAL .copii cu măsura de plasament la AMP.P. 6. cu 12 (BT). B. 5. Internarea şi tratarea pacien ilor în cadrul Spitalului Jude ean nu se poate desfăşura. aflat în structura Direc iei Generale de Asisten ă Socială şi Protec ia Copilului Bacău.copii plasa i la rude de gradul IV. respectiv 16 spitale. 4. 67 – copii cu tutela. asigură servicii de protec ie specială unui număr de 1. furnizând servicii acreditate pentru mai multe categorii de vârstă. O.U. pentru moment. jude ele Botoşani. pe locul al II-lea jude ul Iaşi (183 de farmacii).

93 din 221 . Tabel 31: Situa ia copiilor afla i în centrele de plasament din Bacău Tip centru de plasament Centre de tip clasic pentru copii în dificultate Centre de tip clasic pentru copii cu dizabilită i Centrele de tip familial pentru copii în dificultate Centre de tip familial pentru copii cu dizabilită i Total copii în C R Decembrie 2004 361 243 142 19 765 Decembrie 2005 287 250 137 20 694 Decembrie 2006 255 244 143 18 660 Decembrie 2007 207 248 134 20 609 Decembrie 2008 170 186 135 16 *507 Servicii asigurate: 1. 5 psihologi. 60 .2008 .2008 în cadrul centrului figurau un număr de 495 AMP. Prevenirea abuzului şi a neglijării de orice fel precum şi a fenomenelor care determina intrarea copilului în dificultate 5. care aveau copii în plasament.01.573 copii. iar un asistent social al asistentului maternal profesionist este responsabil în medie pentru 80 asisten i maternali profesionişti. 4 psihologi Componenta plasamente familial: 3 asisten i sociali. Conform standardelor minime obligatorii ar fi nevoie de: 60 asisten i sociali.P.copii plasa i la rude de gradul IV.I.12. În prezent. implementat de Societatea Civila Profesionala de Asisten ă Sociala Lavric şi Porumb în urma încheierii unui contract de prestări servicii de asisten ă sociala cu Oficiul Roman pentru Adop ii. un asistent social al copilului are în medie 90 de cazuri active. În statul de func ii al Centrului pentru Servicii privind Adop ia sunt prevăzute 7 posturi. din care: 425 . BACAU Intergroup engineering Numărul de copii la data de 31. Lipsa instrumentelor de Evaluare Psihologica. Servicii Destinate Mamei Şi Copilului 4. Servicii Pentru Copii Care Savarsesc Fapte Penale Şi Nu Răspund Penal 7. Asisten ă sociala a victimelor violentei domestice Pag. La data de 01. 64 – copii cu tutela.D. Centrul pentru Servicii de Tip Familial îşi desfăşoară activitatea cu personalul de specialitate existent astfel: Componenta asisten i maternali profesionişti: 7 asisten i sociali. 2 psihologi Astfel. Serviciului De Evaluare Complexa A Copilului 8. În cadrul Centrului pentru Servicii privind Adop ia s-a derulat în perioada 1 aprilie – 31 decembrie 2008 Programul na ional „Coordonarea şi monitorizarea activită ii în domeniul adop iei la nivel na ional”. 24 . Dificultă i: Lipsa fondurilor necesare participării la cursuri de perfec ionare a specialiştilor din cadrul centrului. Servicii De Primire Şi Protec ie În Regim De Urgenta 6.copii cu supraveghere specializata. iar pentru desfăşurarea activită ii conform standardelor minime obligatorii şi a managementului de caz ar trebui prevăzute un număr de 21 posturi. Servicii Sociale Primare De Tip Preventiv 2. Servicii De Consiliere Şi Sprijin Pentru Parinti Şi Copii 3. Nerespectarea tuturor standardelor minime obligatorii din cauza personalului insuficient şi a bugetului alocat centrului.U.copii afla i în plasament la familii/persoane. Asisten ă Sociala a Persoanelor Adulte aflate în Dificultate 9.

În anul 2008 s-au înscris în baza de date a centrului 4 beneficiari noi. psihoterapie. consiliere psihologică. servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive. care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. Livezilor nr. consiliere juridică. prin: Integrare în Plasament în Servicii familie CPRU alternative 0 0 1 4 0 20 9 1 1 TOTAL 1 24 11 COPII EXPLOATATI PRIN MUNCA Problematica Mediul de provenien a Total Exploatare prin Municipiul copii Cerşetorie Urban Rural munca Bacău 91 28 63 50 4 29 Sursa: D.situat pe str. Centrul de îngrijire de tip familial (asisten i maternali) . creşterea oportunită ilor de ocupare a for ei de muncă etc. nr. 2. în func ie de necesită i şi/sau solicitări numărul de angaja i variază. dintre care 6 persoane cu întârziere mentală (2 femei.P. constituirea unui mecanism de suport financiar de urgen ă pentru situa ii individuale şi colective. implementarea sistemului local de asisten ă socială . întârzieri mentale şi epilepsii). iar lunar de 27 . Personalul activ al S.S. asigură următoarele servicii sociale: eradicarea fenomenului copiilor străzii. 3.situat pe str. Pag. consiliere psihologică. femei şi bărba i.A. Bacău – Serviciul de asisten ă socială din subordinea C.A. La data de 31 decembrie 2008 erau încadra i 487 asisten i personali şi 18 asisten i maternali profesionişti. asigurarea drepturilor persoanelor vârstnice şi/sau cu handicap. numărul acestora fiind de 30 în luna ianuarie 2008. care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. nr.P.P.A. BACAU Alte jude e 8 S.C. este reprezentat de: circa 93 salaria i din aparatul propriu. consiliere juridică. 21 asisten i maternali. 4A. 17A. 17A.situat pe str. existente în eviden a institu iilor de profil şi aflate în grija familiilor sau pregătite pentru reintegrare socio-familială. promovare rela ii sociale (socializare). cu afec iuni neuropsihice (schizofrenii.U. 15 persoane cu schizofrenie (9 femei.L.P. asigurarea accesului copiilor la educa ia primară şi gimnazială. servicii de recuperare şi reabilitare. BACAU Intergroup engineering Situa ia statistică pe problematică „copiii străzii” şi copii exploata i prin munca CATEGORII DE “COPII AI STRAZII” Cazuri instrumentate 2008 Copii care trăiesc în strada cu familia Copii care trăiesc în strada fara familie Copii care muncesc în strada şi se reîntorc seara în familie 1 24 11 “COPIII STRAZII” Copii care au parasit strada. Ştefan cel Mare. care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. Asisten ă Socială în municipiul Bacău este asigurată prin intermediul următoarelor 6 centre: 1. 2 persoane cu epilepsie (un bărbat şi o femeie) şi o persoană cu handicap somatic (femeie). scăzând până la 24 în luna decembrie 2008. 470 asisten i personali (la nivelul anului 2007). Centrul de zi pentru persoanele cu dizabilită i psihice Centrul de zi Armonia . consiliere psihologică.D. 4 bărba i). comunitatea. 94 din 221 . găzduire pe perioadă determinată. institu iile de profil. asigurarea de locuin e pentru persoanele/ familiile fără adăpost.G. Numărul zilnic de beneficiari care participă la activită ile centrului a fost de aproximativ 16 – 17 de persoane.I. Beneficiarii direc i ai centrului sunt persoane adulte.S. sprijin de urgen ă în vederea reducerii efectelor de criză. servicii de îngrijire social-medicale. educa ie socială.28 de persoane. Centrul de Consiliere şi Informare .S. informare în domeniu. Beneficiarii indirec i ai centrului au fost: familiile clien ilor centrului. 6 bărba i). Bacău prin programele derulate de compartimentele de specialitate sau în parteneriate public-privat viabile. reintegrare familială. Ştefan cel Mare.

care au domiciliul legal sau sunt rezidente pe raza Municipiului Bacău. Ergoterepie (terapie ocupa ionala). 6.U. în cele două cantine sociale are cele mai pu ine persoane care beneficiază de servicii sociale.29 1. Bacău Tabel 32: Cantine de ajutor social. Sursa: prelucrare informa ii S. activitati recreative (vizionare programe TV. şi în func ie de planul individualizat de interven ie. ce au ca trăsătură comuna faptul ca se afla în situa ie de risc În anul 2008 centrul de zi “O Şcoala Pentru To i” a func ionat la capacitate maxima având ca beneficiari un număr de 60 de copii din care 25 sunt preşcolari şi 35 sunt elevi în clasele I-IV. educa ie şi igienă şi o rată ridicată a infractionalitatii. na ionalitate.D. prioritate având persoanele vârstnice izolate din punct de vedere social.328 Locuri la cantine sociale/numărul mediu zilnic de beneficiari 1.situat pe str. crescând până la 1002 beneficiari în luna decembrie 2008. Centrul de zi “O şcoala pentru to i“ se adresează unei comunită i alcătuite cu preponderen ă din rromi care au un nivel scăzut de trai. Un grup de educare şi pregătire cu regim de grădini a pentru 10 copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani şi cu regim de grupa pregătitoare.50 1. ludoterapie (terapie prin joc).P. în scopul incluziunii sociale. În anul 2008 s-au înscris în baza de date a centrului 700 beneficiari noi. psihologică şi juridică. pentru copiii din comunitate şi neintegrati în Centrul de zi pentru 17 copii cu handicap.Ghiocelul” .370 350 2. activită i cultural-artistice. 4 care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: Numărul copiilor cu handicap care au beneficiat de protec ie în cadrul Centrului de zi pentru copilul cu handicap « Ghiocelul »Bacău. care s-au înscris în clasa I (an şcolar 2007-2008). În anul 2008. Centrul de zi pentru copilul cu handicap . în care se va urmări progresul asistatului şi atingerea unor serii de obiective stabilite în urma evaluării. indiferent de sex. Persoanele vizate din cadrul acestei comunită i sunt adul ii nealfabetizati şi copii cu vârsta cuprinsa intre 3 şi 14 ani. Centrul de zi Clubul Pensionarilor oferă un complex de servicii sociale comunitare pentru adul i.32 1.S. Pag. religie.83 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În cadrul Regiunii Nord Est în anul 2007 jude ul Bacău se află pe ultimul loc.P. juridică şi psihologică pentru oricare din persoanele din grupul intă. 95 din 221 . logopedica.. crt. Serviciile şi activită ile Centrului de zi Clubul Pensionarilor sunt: consiliere socială. excursii). iar lunar de 427 -1077 de persoane. din totalul de 11 de copii beneficiari ai serviciilor centrului un număr de 2 copii au fost integra i în învă ământ de special. 1 2 3 4 5 6 Jude Iaşi Bacău Neam Vaslui Botoşani Suceava Număr 1 2 3 4 2 7 Cantine Capacitate (locuri) 300 300 560 1. BACAU Intergroup engineering 4. în anul 2007 Nr.I. în conformitate cu recomandarea medicului. 2 copii au fost integra i în învă ământ de masa. având calitatea de pensionar. meloterapie (terapie prin muzica). psihopedagogică şi consiliere realizate în ambulatoriu. numărul acestora fiind de 427 în luna iulie la deschiderea centrului. club pentru întregul grup inta al acestui proiect. în anul 2008: 30 copii. activită i de socializare. şi 4 copii în învă ământ special. jocuri în grup. Numărul zilnic de beneficiari care au participat la activită ile centrului a fost de 52 -100 persoane. elevi ai şcolii primare sau în pericol de abandon şcolar. Activită i de recuperare kinetoterapeutica. consiliere socială.46 1. La nivelul centrului s-au făcut solicitări pentru mărirea capacitatii atât din partea copiilor şi a părin ilor cat şi din partea scolii ”Octavian Voicu”.425 Beneficiari (persoane) 228 200 374 557 271 1. 5. nr. consiliere în privin a efectuării lec iilor pentru 44 de copii cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani. Kinetoterapie profilactică şi de recuperare. Aleea Ghioceilor.A. pentru 20 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 9 ani.50 2.

D. astfel încât în această incintă să poată fi organizate evenimente pe toată perioada anului Teatre În 1929 este inaugurat palatul Mărăşti. Muzee şi biserici Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii "Ion Borcea". Observatorul astronomic .U. P. Calitatea serviciilor de asisten ă socială este de nivel mediu. Noul centru cultural are o sală de peste 1. a fost sfin ită la 1 ianuarie 1491. 2.în Municipiul Bacău există Biserica şi ruinele Cur ii Domneşti unde a locuit Alexandru-Vodă. însă oportunită ile de creştere sunt reduse datorită lipsei de fonduri alocate. MONUMENTE. unde în prezent func ionează TEATRUL MUNICIPAL "BACOVIA".I. TRADI II Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt: Casa memorială George Bacovia. podul pentru manevrarea acestora. fiul şi co-regentul lui Ştefan cel Mare. Casa de Cultura Vasile Alecsandri şi Parcul Trandafirilor Teatrul Bacovia Teatrul de vară În Parcul Cancicov. 7 m deschiderea cortinei). Sala impresionează şi prin rampa pentru decoruri. Sinagoga . Biserica „Precista". foarte eleganta. instala ia moderna de lumini. după cea a Teatrului Na ional din Iaşi. 96 din 221 . Catedrala ortodoxa „Sfântul Nicolae” . Ansamblu Curtea Domnească şi Biserica „Precista” . CULTURĂ. Datorită personalului insuficient centrele de asisten ă sociala asigură un număr limitat de servicii sociale.este unul dintre pu inele din România. Teatrul va beneficia de o sală care va fi deschisă pe timpul verii şi închisă iarna. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. are o acustica impecabila fiind considerata drept cea mai buna din Moldova. Scena este ampla (11 m în adâncime.600 de locuri care va înlătura problema actuală a municipiului Bacău cu privire la desfăşurarea activită ilor culturale de mare amploare. Sala. Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii „Ion Borcea”. reabilitarea recenta a Teatrului de Vară a costat peste 5 milioane de euro. fiind tipică pentru seria ctitoriilor Pag. Complexul Muzeal "Iulian Antonescu".P. Statuia lui Ştefan cel Mare.

"Adormirea Maicii Domnului" Ruine curte domnească Ruine turn Casă Casa Mircea Cancicov. Casa Vestali. XX 1921 1932 . de la Iaşi. Biserica a fost renovată de către Vasile Lupu în 1641. Observatorul astronomic "Victor Anestin". fiind apoi închinată ctitoriei sale. e amplasată în centrul oraşului. Pătrăşcanu Casa Vestali Adresă Bd. crt. Alecsandri Vasile 6 Str.03 BC-II-m-B-20181 BC-II-m-B-00758 BC-II-m-B-00759 BC-II-m-B-00760 BC-II-m-B-00761 Denumire Ansamblul bisericii "Sf. Alecsandri Vasile 3 Str. Alecsandri Vasile 7 Str. Nicolae” Bd. Statuia lui George Bacovia. Colegiul Na ional „Vasile Alecsandri”. Casa Mircea Cancicov.01 BC-II-m-A-00757. Biserica ortodoxă „Sfin ii Împăra i”. azi Cercul Militar. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Cod LMI 2004 BC-I-s-A-00699 BC-I-m-A-00699. 9 Mai 48 Str. 9 Mai 48 Str. Nicolae” din Bacău Funda ii . Marcovici.L. Bustul maiorului Constantin Ene.I. Sfin ii Trei Ierarhi. Alecsandri Vasile 8 Datare sec. lângă Biblioteca Jude eană "Costache Sturdza". Statui ale unor personalită i celebre ale României se află în Parcul Cancicov. Bustul lui Vasile Alecsandri. azi sediu P. Casa General Cantili.U. XV XVI sec. Grădini ă Casa Dr. LISTA MONUMENTELOR ISTORICE DIN MUNICIPIUL BACĂU Nr. Colegiul na ional „Ferdinand I”. Alecsandri Vasile 1 Str. Casa Inginer Anania.N. XV XVI sec. George Sterian. Grădini a Flori a. 1900 înc. Statuia lui Ştefan cel Mare. 9 Mai 48 Str. Ateneul Mihail Jora (Filarmonica).01 BC-I-m-A-00699. BACAU Intergroup engineering domneşti din acel veac. Muzeul de ştiin e ale naturii „Vivariul Bacău”. Casa Dr. XV XVI sec.Epoca medievală Cimitir .02 BC-II-m-A-00757. Alte clădiri. sec. XV XVI sec. Biserica Sfântul Ioan. Colegiul na ional „Ştefan cel Mare”.Epoca medievală Ansamblul Cur ii Domneşti din Bacău Biserica "Precista". Biserica Sfântul Ilie (ortodoxă de stil vechi). Nicolae” Bd. Casa Arh. obiective culturale: Casa de Cultură Vasile Alecsandri .02 BC-II-a-A-00757 BC-II-m-A-00757. Casa memorială George Bacovia. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf.D. Nicolae” Str. 97 din 221 .. monumente. 9 Mai 48 Str. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. XV XVI sec.1936 1914 Pag. opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995). XV XVI cca. Casa memorialǎ Nicu Enea. Fosta Primărie şi biblioteca jude eană Hotelul Central.P. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf.

Casă Palat Administrativ Fostele Birouri ale Comer ului şi Clădirea Poştei. Împăra i” Fosta moară "Calmanovici şi fii" Muzeul de Ştiin e ale Naturii. azi Centrofarm Casa Arh. Păcii 9 Str. XX 1842 . Eminescu Mihai 10 Str. Anania Casa General Cantili. Ioni ă Sandu Sturza 96 Str. Oituz 29 Str. Ioni ă Sandu Sturza 1 Bd. azi Teatrul Bacovia şi Hotel Central Biblioteca Jude eană.U. Alecsandri Vasile 37 Str. Ioni ă Sandu Sturza 39 Bd. Scheia 14 Str. BACAU Intergroup engineering Denumire Colegiul Na ional "Vasile Alecsandri” Casa Vasile Alecsandri Colegiul Na ional "Ferdinand I”Liceul "George Bacovia” Casa Ing. azi Casa Dr. Cuza Vodă 1 Str. Haret Spiru 6 Str. Oituz 14 Str. Trotuş 6A-6B Str. Cuza Vodă 14bis Str. XVIII 45 1891 1910 1850 1935 1927 1820 1921 1890 1927 . Ştefan cel Mare 35 Str. sec. L. azi Oficiul poştal nr.C. Vrânceanu Gheorghe 44 Datare 1925 .U. crt.I. Bacovia George 49 Str. XX 1910 . Mărăşeşti 8 Str. Trotuş 6A-6B Str. Bacovia George 13 sf.1845 1904 1870 1906 1912 1912 sec. Iernii 7 600050 Bd.1929 1770 1930 1920 1891 1920 1859 1927 înc. Vulcănescu Casa Poltzer. general locotenent 2 Str.M. 98 din 221 .03 BC-II-m-B-00786 BC-II-m-B-00787 BC-III-m-B-00922 BC-III-m-B-00923 BC-III-m-B-00924 BC-III-m-A-00925 BC-III-m-B-20182 BC-IV-m-A-00930 Str. Trotuş 8 Str.02 BC-II-m-B-00785. Bacovia George Str. Guşe Ştefan. XX sec. George Sterian Şcoala Normală de fete "Ştefan cel Mare” Hotel "Athenee Palace" şi Teatrul Mărăşti. Apostu George 3 Str. Mărăşeşti 2 Str. sec. Oituz 16 Str. "Vivariu" Sinagogă Ansamblul Centrului Jude ean de Cultură Centrul Jude ean de Cultură Grădini ă Sala de sport Observator Astronomic-Muzeul de Ştiin ele Naturii Casă Bustul lui Vasile Alecsandri Str. Alecsandri Vasile 37 1897 Bustul maiorului Constantin Ene Bustul căpitanului Nicolae Valter Mărăcineanu Statuia poetului George Bacovia Casa scriitorului D. Oituz 40 Str. 1 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza" Casa Armatei.1934 sf. Trotuş 6A-6B Str. Trotuş 6A-6B Str.D. Pătrăşcanu Casa memorială !George Bacovia" Adresă Str.01 BC-II-m-B-00785. Cuza Vodă 6 Str.P. Bacovia George 52 Str. Mărăşeşti În parcul Bibliotecii jude ene Str. azi sediul DJPCCPCN Casa Rafailă Casa Arh. sec. azi sediul T. fostă primărie Casă. Marcovici Arhivele Statului Biserica "Sf. XIX 1977 1981 1971 1850 Pag.B. D. Bălcescu Nicolae În parcul Trandafirilor Str. 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 Cod LMI 2004 BC-II-m-B-00762 BC-II-m-A-00763 BC-II-m-B-00764 BC-II-m-B-00765 BC-II-m-B-00766 BC-II-m-B-00767 BC-II-m-B-00768 BC-II-m-B-00769 BC-II-m-A-00770 BC-II-m-B-00771 BC-II-m-B-00772 BC-II-m-B-00781 BC-II-m-B-00782 BC-II-m-B-00783 BC-II-m-A-00773 BC-II-m-B-00774 BC-II-m-B-00775 BC-II-m-B-00776 BC-II-m-B-00777 BC-II-m-B-00778 BC-II-m-B-00780 BC-II-m-B-00779 BC-II-m-B-00784 BC-II-a-B-00785 BC-II-m-B-00785. Popa Şapcă 3 Str.1911 1930 Nr.

C. azi sediul T. Mărăşeşti 2 Str. Tolstoi I.1934 sf. Nicolae” din Bacău Funda ii Cimitir Ansamblul Cur ii Domneşti din Bacău Biserica "Precista".L. 99 din 221 . "Adormirea Maicii Domnului" Ruine curte domnească Ruine turn Casă Casa Mircea Cancicov. XV XVI sec. Haret Spiru 6 Str. Luca I. azi Casa Dr. Alecsandri Vasile 1 Str. Alecsandri Vasile 3 Str. Alecsandri Vasile 37 Str. BACAU Intergroup engineering Denumire Casa pictorului Nicu Enea Casa dramaturgului Ion Luca Monumentul în memoria victimelor fascismului 1939-1944 Ansamblul bisericii "Sf. 9 Mai 48 Str. Vulcănescu Casa Poltzer. XV XVI sec. 1 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza" Casa Armatei.02 BC-II-m-A-00757. Ioni ă Sandu Sturza 39 Bd. Bacovia George Str. sec. Cuza Vodă 6 Str. Alecsandri Vasile 6 Str. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. XIX 1920 1959 Nr. Marcovici Arhivele Statului Adresă Str.01 BC-II-m-A-00757.L. fostă primărie Casă. 9 Mai 48 Str. XV XVI Epoca medievală sec.B. Oituz 14 Str.1929 1770 1930 1920 1891 1920 1859 1927 înc. XV XVI sec. XV XVI Epoca medievală sec. sec. 9 Mai 48 Str. XX Pag. azi sediu P. Enea Nicu 31 Str. crt.U.03 BC-II-m-B-20181 BC-II-m-B-00758 BC-II-m-B-00759 BC-II-m-B-00760 BC-II-m-B-00761 BC-II-m-B-00762 BC-II-m-A-00763 BC-II-m-B-00764 BC-II-m-B-00765 BC-II-m-B-00766 BC-II-m-B-00767 BC-II-m-B-00768 BC-II-m-B-00769 BC-II-m-A-00770 BC-II-m-B-00771 BC-II-m-B-00772 BC-II-m-B-00781 BC-II-m-B-00782 BC-II-m-B-00783 BC-II-m-A-00773 BC-II-m-B-00774 BC-II-m-B-00775 BC-II-m-B-00776 BC-II-m-B-00777 sec. Cuza Vodă 14bis Str. L. Nicolae” Bd.I. azi Oficiul poştal nr.P. Pătrăşcanu Casa Vestali Colegiul Na ional "Vasile Alecsandri” Casa Vasile Alecsandri Colegiul Na ional "Ferdinand I”Liceul "George Bacovia” Casa Ing. 1900 înc. 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 Cod LMI 2004 BC-IV-m-B-00931 BC-IV-m-B-00932 BC-IV-m-B-00933 BC-I-s-A-00699 BC-I-m-A-00699. Bacovia George 52 Str. Alecsandri Vasile 8 Str. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Anania Casa General Cantili. azi sediul DJPCCPCN Casa Rafailă Casa Arh. Mărăşeşti 8 Str.02 BC-II-a-A-00757 BC-II-m-A-00757. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf.M. Cuza Vodă 1 Str. Bacovia George 49 Str.1936 1914 1925 . Casă Palat Administrativ Fostele Birouri ale Comer ului şi Clădirea Poştei. Alecsandri Vasile 7 Str. XV XVI cca.N. Nicolae” Str. Ioni ă Sandu Sturza 96 Str. Oituz 16 Str. 2 Str. Eminescu Mihai 10 Str. Grădini ă Casa Dr. azi Centrofarm Casa Arh. Apostu George 3 Str.01 BC-I-m-A-00699. XX 1921 1932 . XVIII 45 1891 1910 1850 1935 1927 1820 1921 1890 1927 . Iernii 7 600050 Bd. sec. Oituz 29 Datare sf. sec. Ioni ă Sandu Sturza 1 Bd. George Sterian Şcoala Normală de fete "Ştefan cel Mare” Hotel "Athenee Palace" şi Teatrul Mărăşti.U. 9 Mai 48 Str. Nicolae” Bd.D. azi Teatrul Bacovia şi Hotel Central Biblioteca Jude eană. Alexei În cimitirul izraelit nou Bd.

Oituz nr. Trotuş 8 Str. G. 14 Str.Institutul Na ional al Monumentelor Istorice 1977 1981 1971 1850 sf. 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 Cod LMI 2004 BC-II-m-B-00778 BC-II-m-B-00780 BC-II-m-B-00779 BC-II-m-B-00784 BC-II-a-B-00785 BC-II-m-B-00785. XIX sf.. Enea Nicu 31 BC-IV-m-B-00932 Casa dramaturgului Ion Luca Str. Pătrăşcanu Str. Alexei În fascismului 1939-1944 cimitirul izraelit nou Sursa: Ministerul Culturii şi Cultelor ... Scheia 14 Str. Popa Şapcă 3 Str.Rafailă.D. 100 din 221 .P. general BC-III-m-B-00924 Mărăcineanu locotenent 2 Str.02 BC-II-m-B-00785. Alecsandri Vasile 37 1897 Bustul maiorului Constantin Ene Adresă Str. Bălcescu Nicolae În parcul Trandafirilor Bustul căpitanului Nicolae Valter Str. crt. municipalitatea organizează târguri de meşteri populari la care participă meşteri din toate zonele Moldovei. Alecsandri. Casa .37 Str. BACAU Intergroup engineering Denumire Biserica "Sf.45 Str. Luca I. XX 1910 . Păcii 9 BC-IV-m-A-00930 Casa memorială „George Bacovia" Str. Guşe Ştefan. XIX 1920 1959 Tabel 33: Obiectivele de patrimoniu din municipiul Bacău Nr. Şcoala . Ştefan cel Mare 35 Str. sec. Pag. Cuza-Voda nr. 1 2 3 4 5 6 Denumire Clădire Teatrul Municipal . "Vivariu" Sinagogă Ansamblul Centrului Jude ean de Cultură Centrul Jude ean de Cultură Grădini ă Sala de sport Observator Astronomic-Muzeul de Ştiin ele Naturii Casă Bustul lui Vasile Alecsandri Str. 7 Aleea Parcului Bacău Str. Clădire Teatrul de Vara .. Vrânceanu Gheorghe 44 Datare 1842 . 14bis Planuri de dezvoltare În renovare Activită i desfăşurate Activită i cultural artistice Activită i cultural artistice Activită i de învă ământ Activită i de învă ământ Activită i de învă ământ Casă na ionalizată – închiriată Starea Obiectivului În stare bună Anul P.1845 1904 1870 1906 1912 1912 sec.Bacovia.. Pe lângă alte manifestările tradi ionale care includ concerte. 3.. Oituz 40 Str. Adresa Str. crt.1911 1930 Nr.. XX sec.. Bacovia George 13 BC-IV-m-B-00931 Casa pictorului Nicu Enea Str. sec. manifestări culturale şi evenimente sportive. 4 octombrie. Direc ia Patrimoniu şi Culte Cele mai importante Evenimente şi manifestări ale oraşului Bacău sunt: Festivalul “Zilele Bacăului” are loc în fiecare an în zilele de 2. Trotuş 6A-6B Str..Ferdinand I.I.01 BC-II-m-B-00785.V. Împăra i” Fosta moară "Calmanovici şi fii" Muzeul de Ştiin e ale Naturii. Clădire Colegiul Na ional . Trotuş 6A-6B Str. 1929 (recondi ion ată 2008) 1977 Bună Bună Bună În stare de degradare avansată 1925-1934 1891 1892 1820 Sursa: Primăria Bacău. Iernii nr.03 BC-II-m-B-00786 BC-II-m-B-00787 BC-III-m-B-00922 BC-III-m-B-00923 Str.Mihai Eminescu. Trotuş 6A-6B Str.I.. Mărăşeşti În parcul BC-III-m-A-00925 Statuia poetului George Bacovia Bibliotecii jude ene BC-III-m-B-20182 Casa scriitorului D. Alexandru Ioan Cuza. Bacovia nr. 2 BC-IV-m-B-00933 Monumentul în memoria victimelor Str. D.F. Trotuş 6A-6B Str. Tolstoi I. V. Alecsandri nr.L. Clădire Colegiul Na ional .U.. În anul 2010 se împlinesc 602 de la prima atestare a oraşului Bacău..

descoperire etnografică a maestrului George Sârbu.I. în colaborare cu Centrul de Crea ie coregrafica “Trois C-L” din Luxemburg şi Centrul Na ional al Dansului din Bucureşti. Direc ia Patrimoniu. Expozi ii Sărbătoarea pensionarilor Ansamblul „Busuiocul” – este unul dintre cele mai vechi şi reputate ansambluri folclorice din România. Cultură şi Culte Pag. Hayange.000 de cetă eni din jude ul Bacău. Înfiin at în 1973. Norvegia şi Grecia.D. Spectacole de teatru. concursurile sportive. Ingenuous Drama Festival . Rennes şi Dijon (Fran a). Ansamblul CIOBANASUL condus de profesor Mitica Pricopie. a băcăuanilor pleca i la munca în străinătate. Manifestarea urmăreşte să întăresc legăturile dintre Bacău şi Torino. Întreaga manifestare este structurata pe doua sec iuni. Festivalului de dans contemporan din Bacău. oraşul italian unde lucrează peste 20. (expozi iile culinare. Festivalul George Bacovia Festivalul Arlekin Simpozioane ştiin ifice.P. Ponderea repertoriului ansamblului băcăuan este de inuta de dansuri. Festivalul va avea loc în Bacău pe platoul cuprins intre Sala Sporturilor şi Bazinul Olimpic de Înot. specifice oraşelor Bacău şi Torino. concerte cu forma ii romaneşti şi italiene. Lansări de carte. specializat în vechi dansuri căluşăreşti din inutul Bacăului. Suedia. Piesele prezentate în limba engleza sunt originale şi tratează problemele adolescen ilor. cântece şi elemente tradi ionale moldoveneşti. organizat de Centrul de Cultura “George Apostu”. în concediu. la care participă echipele celor două oraşe. BACAU Intergroup engineering Dintre manifestările culturale desfăşurate în Bacău sunt: simpozionul "Vasile Parvan" expozi ii de pictură în aer liber seara minoritatilor concurs Ex Libris Spectacole folclorice sus inute de artişti locali Alte manifestări desfăşurate de către Administra ia publică Locală: Festivalul Revederii cu ocazia reîntoarcerii acasă. Festivalul Serbările Timişoreana se va desfăşura în luna august (2009) la Bacău.000 de băcăuani şi aproximativ 100. Festivalul Interna ional de muzica pentru copii „SuperStar Fest” Festivalul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5 -15 ani.U. Chemitz (Germania). spectacole folclorice. 101 din 221 . Ansamblul de dansuri "Liliacul" şi Ansamblul "Bobocel de la Bacău" Sursa: Primăria Bacău. ansamblul de ine un record impresionant. Gonzia (Italia). fiind laureat al unor competi ii na ionale şi interna ionale: Santerm (Portugalia). Concerte simfonice.Festivalul de Teatru în Limba Engleza pentru Tineret INGENIOUS DRAMA FESTIVAL (ID Fest) se desfăşoară pe scena Teatrului Bacovia din Bacău. Schoten (Belgia). Festivalul îşi propune să acorde şansa tinerilor din ara noastră de a-şi dezvolta personalitatea artistică şi creatoare. concursuri de miss. Alte ansambluri folclorice care participă la diverse spectacole organizate în municipiul Bacău: Ansamblul folcloric "CA LA NOI" din Bacău. Turneele au inclus şi Danemarca. datorita calită ilor interpretative deosebite.Teatrul Municipal Bacovia . originalită ii şi bogă iei repertoriului. Festivalului Na ional de Muzica Uşoara Pentru Copii ”ASCHIUTA”. interpretare şi grupuri mici. de a-şi pune în valoare talentul şi de a depăşi barierele culturale. întrucât Moldova este zona în care folclorul tradi ional şi-a păstrat intacta vigoarea şi autenticitatea.

Observatorul astronomic. Q.50%). şi Parcul Trandafirilor. În ceea ce priveşte infrac iunile de tâlhărie. Ansamblul CIOBANASUL. 2007 Serviciul teritorial Bacău 103 2008 130 2007 42 2008 42 2007 5 2008 5 2007 3 2008 7 Pag. iar mobilitatea patrulelor a avut ca rezultat creşterea numărului prinderilor în flagrant cu 19% fa ă de anul 2008. cauzelor nesolu ionate Nr. furturile din buzunare. Festivalul Arlekin. iar în conformitate cu Lista încadrării monumentelor istorice.J. Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt: Casa memoriala George Bacovia. În municipiul Bacău se organizează cu diverse ocazii spectacole şi activită i recreative pentru locuitori. Festivalul Interna ional de muzica pentru copii „SuperStar Fest”. 6 biserici monumente istorice. exemplificând omorul (-18%).6%) şi violul (. trebuie men ionat că 45% s-au comis prin smulgerea de obiecte. marea majoritate fiind comise cu file CEC fără acoperire şi infrac iuni la Legea 59/1934. tâlhăria (. SERVICII DE SIGURAN Ă A POPULA IEI Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău S-a realizat o activitate preventivă intensă. Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii „Ion Borcea”.D. în primele 9 luni ale anului 2009. 3. Ansamblul folcloric "CA LA NOI". însă. aresta i preventiv 2007 1 2008 Sanc iuni 181 C.P. 5. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. Ansamblul de dansuri "Liliacul" şi Ansamblul "Bobocel de la Bacău". Analiza datelor subliniază faptul că. Pozitiv este faptul că infrac iunile grave comise în stradă s-au diminuat. Prevenirea criminalită ii în mediul urban constituie una din priorită ile poli iei băcăuane pe anul 2010. Date statistice privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în anul 2008 Unitatea Nr. 102 din 221 .P. poşete şi gen i (+22%) şi numărul autovehiculelor furate (+19%). Ansamblurile folclorice care participă la diverse spectacole şi manifestări organizate în municipiul Bacău: Ansamblul „Busuiocul”.I. Bacău a constatat 479 (+258) infrac iuni de incidente de plată. inculpa i trimişi în judecată Total 2007 9 2008 24 din care. În Municipiul Bacău exista 2 teatre mari. Au crescut.U. cauzelor de solu ionat Nr. au crescut numărul infrac iunilor contra persoanei şi cele contra patrimoniului în mediul urban. motivat de impactul social deosebit pe care faptele antisociale îl produc şi de faptul că afectează sentimentul de siguran ă publică. rechizitorii Nr. I. fără exercitarea de violen e asupra victimelor. În primele 11 luni ale anului 2009. asigurându-se de-a lungul anului o desfăşurare uniformă a manifestărilor culturale. Manifestările care se adresează copiilor sunt: Festivalul Na ional de Muzica Uşoara pentru Copii „ASCHIUTA”. cauzelor solu ionate (inclusiv declinări şi conexări) 2007 61 2008 88 Nr. Una din priorită ile Poli iei Române pe anul în curs a constituit-o dezvoltarea capacită ii institu ionale şi opera ionale în vederea sus inerii unui climat de legalitate în sfera afacerilor. 4. 2. municipiul Bacău are 50 de monumente istorice datate între secolul XV – XX. 2 complexe muzeale diversificat amenajate.pen.

ale altor institu ii publice locale şi contează pe concursul cetă enilor. Pag. ia măsuri potrivit competen ei sale pentru prevenirea şi descoperirea ac iunilor de încălcare a drepturilor şi intereselor legale ale cetă enilor.D. supraveghează şi controlează circula ia în zona de competen ă. organizează activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în cadrul procesului penal şi ine eviden a activită ii de urmărire penală. a crescut indisciplina. motiv pentru care la începutul lunii septembrie 2007. asigură men inerea ordinii publice. Scopul Strategiei Poli iei Primăriei Municipiului Bacău de realizare a ordinii şi siguran ei publice. asigurând permanen a capacită ii de interven ie. respectarea regulilor de convie uire socială în zona sa de competen ă.U. a proprietă ii publice şi private. potrivit legii privind paza bunurilor. asigurarea climatului necesar func ionării institu iilor statului. organizează şi desfăşoară activită i pentru prevenirea şi descoperirea infrac iunilor şi a altor fapte care prejudiciază avutul public şi privat. garantarea şi apărarea drepturilor şi libertatilor constitu ionale. pentru creşterea siguran ei cetă eanului şi prevenirea criminalitatii stradale îl reprezintă prevenirea şi combaterea fenomenului contraven ional şi infrac ional. în cadrul unei conferin e de presă conducerea inspectoratului a stabilit un nou mod de abordare a măsurilor cu caracter preventiv educativ pentru perioada următoare. Criminalitatea stradală constituie una din priorită ile Inspectoratului de Poli ie Jude ean Bacău. ia măsuri pentru asigurarea respectării normelor legale privind circula ia pe drumurile publice. Ministerul Justi iei. asigură şi execută paza băncilor de pe raza de competen ă. apără via a şi integritatea corporală a persoanelor. care în îndeplinirea atribu iilor sale. nate mai vechi de 6 mai vechi de luni 1 an de la de la începerea prima urmăririi penale sesizare 2007 5 2008 7 2007 1 2008 1 Aresta i netrimişi în judecată Achitări definitive Restituiri definitive Infirmări Redeschideri ale urmăririi penale 2007 - 2008 - 2007 - 2008 - 2007 - 2008 - 2007 1 2008 1 2007 -- 2008 - POLI IA MUNICIPALĂ este subordonată Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău. întreprinde măsuri pentru îmbunătă irea stării şi practicii disciplinare. îndeplineşte atribu iile ce îi revin. 103 din 221 .P. a siguran ei cetatenilor. cooperează cu celelalte unită i şi organe ale MIRA. Acest lucru poate fi interpretat în două moduri. Raportat la nivelul anilor trecu i conform datelor de inute de inspectoratul de poli ie se înregistrează o creştere a infrac ionalită ii. În realizarea atribu iilor ce îi revin: asigură pregătirea de specialitate şi militară a efectivelor. îndrumă. în conformitate cu prevederile legii. În Municipiul Bacău există Sec ia 1 şi Sec ia 2 Poli ie. este structurată pe două domenii distincte: Ordine publică şi Organe de control cu un efectiv de 101 angaja i şi Paza bunurilor şi Obiectivelor de interes local cu un efectiv de 152 de angaja i. a scăzut respectul pentru reguli şi legisla ie sau agen ii locali îşi fac mai bine treaba. procuraturii.I. stabilite prin protocol. Poli ia Primăriei municipiului Bacău a fost înfiin ată în anul 2005. BACAU Intergroup engineering Cauze Cauze nesolu ionesolu ionate.

efective de poli ie rutieră din jude ul Bacău. În intervalul 1 ianuarie . prevenirea faptelor antisociale din zona unită ilor de învă ământ 42 b. ACTIVITATI SPECIFICE DESFASURATE ÎN SLUJBA COMUNITATII a.ro 1018 24 6404 8896 5136 894 68 14994 1802 1742 2154 994 1478 4626 6528 204 11854 Siguran a traficului rutier se află în subordinea Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău Poli iştii Serviciului Rutier Bacău au ac ionat.P. ASIGURAREA UNUI CLIMAT DE SIGURANTA PUBLICA A CETATEANULUI ACTIVITATI PRIVIND PREVENIREA FAPTELOR ANTISOCIALE DIN ZONA UNITATILOR DE INVATAMANT PATRULE CU I. au fost re inute 6 permise de conducere şi au fost retrase 21 certificate de înmatriculare.4 patrule COMBATEREA FENOMENULUI DE CERSETORIE-persoane depistate III.5 februarie 2009. protejarea spatiilor verzi de pe raza municipiului Bacău privind c. urbanismul comercial V.ro politialocala bacau. Au fost aplicate peste 300 de sanc iuni contraven ionale. în anul 2008.J BACAU-SECTIA 1 ŞI 2 POLITIE .D. păstrarea cură eniei pe străzile municipiului Bacău 58 d. stradala a scăzut şi ea cu 18%. pentru prevenirea şi combaterea evenimentelor rutiere grave şi disciplinarea participan ilor la traficul rutier. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. crt. numărul victimelor accidentelor rutiere a scăzut cu 14%.5 tone 28 privind c. Indicatori ac iuni I. ASIGURAREA RESPECTARII LEGALITATII ÎN DOMENIUL URBANISMULUI ŞI DISCIPLINEI ÎN CONSTRUCTII(controale privind legalitatea construc iilor) VII. SESIZARI ŞI RECLAMATII SOLUTIONATE Sursa: primarie. salubrizarea municipiului Bacău d. În ianuarie 2009. 104 din 221 . ASIGURAREA UNUI CLIMAT CIVILIZAT DE COMERT ÎN MUNICIPIUL BACAU a. fluidizarea traficului rutier privind autovehicule blocate ce stationeaza neregulamentar b. PARTICIPARI LA SEDINTELE ASOCIATIILOR DE PROPRIETARI ŞI LOCATARI b. aten ionări aplicate pentru maşini parcate pe trotuar Total general VI.P. Inspectoratului de Jandarmi Jude ean Bacău are în subordine Subunitatea de Jandarmi Mobilă Bacău şi Subunitatea de Jandarmi Pază şi Protec ie Institu ională Bacău Pag. BACAU Intergroup engineering ACTIUNILE DESFASURATE DE CATRE POLITIA PRIMARIEI MUNICIPIULUI BACAU ÎN 2009 Număr de Nr. c. CRESTEREA GRADULUI DE SIGURANTA RUTIERA PE ARTERELE DE CIRCULATIE ACTIVITATI PRIVIND REGLEMENTAREA TRAFICULUI RUTIER a.I. păstrarea cură eniei pe străzile şi în pie ele municipiului Bacău b.U. refuz taxa de parcare şi maşini parcate pe trotuar 14 Total general 142 II. accesul autovehiculelor cu masa totala mai mare de 3. ecarisajul în municipiul Bacău Total general VERIFICARI ÎN TEREN IV. ACTIUNI ORGANIZATE ŞI DESFASURATE a. ASIGURAREA RESPECTARII NORMELOR DE PROTEJARE A SPATIILOR VERZI ŞI A CURATENIEI ACTIVITATI ORGANIZATE ŞI DESFASURATE a. au ac ionat pentru combaterea nerespectării perioadelor de conducere sau de odihnă de către conducătorii autovehiculelor de transport public de mărfuri şi persoane.

sportive. 49.Unitati Teritoriale . ac iuni pentru protec ia comunită ilor (5%). în condi iile legii. bunurilor. paza şi protec ia la S. materialelor explozive.R.I.A. din municipiul Bacău asigura. la solicitare sau pe baza planurilor de cooperare.U. dezertorilor şi a altor persoane care inten ionează să săvârşească sau au săvârşit infrac iuni execută misiuni de interven ie antiteroristă la obiectivele aflate în responsabilitatea jandarmeriei sau pentru capturarea şi neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune în pericol siguran a persoanelor. "Constantin Ene" al Jude ului Bacău BACAU. etc.C. tehnologice. precum şi a transportului armelor. şi Trezoreriei din municipiul Bacău asigură. integritatea fizică a persoanelor sau bunurile acestora Misiunile IJJ Bacău prin Subunitatea de Jandarmi Pază şi Protec ie Institu ională Bacău asigură. Asisten ă persoane (degajări de persoane în urma exploziilor. prăbuşirii sau accidentelor de munca. în condi iile legii. incendii (17%). valorilor şi transporturilor speciale participă la misiuni în sprijinul poli iei. manifestărilor cultural. Ac iuni pentru protec ia comunită ilor (asigurare masuri de apărare împotriva incendiilor la accidente de circula ie şi pe timpul desfăşurării de evenimente publice.I.asigură. 1490 din anul 2004.U. substan elor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substan e periculoase. Str. Bacău a fost înfiin at în 2004. situa ii de urgentă din care: cazuri de urgenta asistate de S. paza şi protec ia la sucursalele şi agen iile Băncii Comerciale Române S.G. paza şi protec ia transporturilor speciale. paza şi protec ia transportului unor valori importante apar inând Băncii Comerciale Române S. nr. ramase blocate în apartament.) Pag. BACAU Intergroup engineering Misiunile IJJ Bacău prin Subunitatea de Jandarmi Mobilă Bacău execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor. paza. muni iilor. supravegherea accesului şi a ordinii interioare la parchetele şi instan ele judecătoreşti din municipiul Bacău. Garda de interven ie. etc). în zone şi locuri cu poten ial criminogen ridicat participă la limitarea şi înlăturarea consecin elor dezastrelor naturale.P. misiuni de urmărire şi prindere a evada ilor. înlăturarea efectelor inunda iilor.R. ascensor. fenomene meteo periculoase. Alte situa ii de urgen ă (misiuni pirotehnice. definite prin lege . etc). prin fuziunea Comandamentului Protec iei Civile şi Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari ca unitate subordonată Ministerului Administra iei şi Internelor. alte situa ii de urgen ă (6%). la înăl ime.D. asisten ă persoane (3%).A. protec ia. incendii. Forma iunea de protec ie civila. Bacău şi Direc ia Jude eană Bacău a Arhivelor Na ionale participă la protec ia coresponden ei clasificate pe timpul transportului acesteia pe întreg teritoriului jude ului Bacău Inspectoratul pentru Situa ii de Urgenta (ISU) . conform H. jud. stupefiantelor. 105 din 221 . în condi iile legii. în condi iile legii. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Detaşamentul de Pompieri Bacău: Serviciul mobil de urgenta reanimare şi descarcerare.U. de mediu sau complexe. avarii la utilită i publice.S. (59%).D. alunecări de teren. Aerostar S. explozii ori a altor situa ii de urgentă ce pun în pericol via a. Milcov. asigura. Interven ii pe categorii. în cooperare cu institu iile abilitate ale statului. precum şi a altor asemenea activită i care se desfăşoară în spa iul public şi care implică aglomerări de persoane execută. protec ia mediului.artistice.A. salvări de animale.M.

exemplificând omorul (18%). iar cel al arderilor necontrolate . 1742 interven ii pentru asigurarea unui climat propice desfăşurării comer ului.R. protec ie şi siguran ă: Inspectoratul Jude ean de poli ie Bacău. etc).U. sportive. iar 5% în alte domenii de activitate. numărul victimelor accidentelor rutiere a scăzut cu 14%.D.6%) şi violul (. Pozitiv este faptul că infrac iunile grave comise în stradă s-au diminuat. Din totalul incendiilor.S. tâlhăria (. numărul situa iilor de urgen ă a crescut cu 65% fata de 2007.M. Inspectoratului de Jandarmi Jude ean Bacău şi Inspectoratul pentru Situa ii de Urgenta (ISU) . din care 8% sunt mijloace de transport individuale. păstrarea cură eniei şi parcare necorespunzătoare.50%). BACAU Intergroup engineering În anul 2008. pază.Comparativ cu anul 2007. cultura. 5. 4. 62% s-au produs la locuin e şi anexe din gospodăriile popula iei. 7436 interven ii pentru asigurarea siguran ei publice. precum şi interven ii S.I.D. 106 din 221 . comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. la inunda ii (cu 87%). 6528 interven ii pentru respectare disciplina în construc ii. ac iuni pentru asisten ă persoanelor (cu 91%) şi protec ia comunitatilor (cu 50%). 14998 ac iuni pentru protejarea spa ii verzi şi cură enie. 2% în silvicultura.5 februarie 2009. în anul 2008 au fost aplicate peste 300 de sanc iuni contraven ionale. 2% în agricultura. Poli ia Primăriei Municipiului Bacău. În municipiul Bacău îşi desfăşoară activitatea 4 organisme de ordine publică.U. 3. 6% la activită i de servicii colective.I. Siguran a traficului rutier este permanent în aten ia Poli iei Rutiere.058 sesizări şi întâlniri solu ionate de către poli ia de proximitate. 6. sociale şi personale (inclusiv culte. 4626 ac iuni pentru siguran ă rutieră în municipiu.cu 10%. În anul 2008. control.U.Unitati Teritoriale . Pag. ca rezultat în intervalul 1 ianuarie . 4% în comer şi alimenta ie publica. numărul incendiilor a crescut cu 15%. Concluzii: 1. iar mobilitatea patrulelor a avut ca rezultat creşterea numărului prinderilor în flagrant cu 19% fa ă de anul 2008. (cu 119%). 12% la mijloace de transport. 2. 7% în industrie. au fost re inute 6 permise de conducere şi au fost retrase 21 certificate de înmatriculare. în principal. numărul situa iilor de urgen ă a crescut cu 65% fata de anul anterior.P. S-a realizat o activitate preventivă intensă. "Constantin Ene" al Jude ului Bacău. siguran ă. 12. În cadrul activită ilor desfăşurate de către Poli ia Primăriei s-au realizat: 142 de ac iuni de prevenire a faptelor antisociale la unită ile de învă ământ.

Municipiul Bacău este delimitat la est de râul Bistri a. 107 din 221 . cartierul Izvoare la sud şi o zonă reziden ială. S+P+1. vile Aria Nr.524 apartamente de locuit.D. acea perioadă coincide cu perioada de dezvoltare a zonelor industriale.3 Pag. BACAU Intergroup engineering R. Bălcescu/9 Mai şi Ştefan cel Mare. de etaje P+2. Numărul de apartamente în fiecare bloc este diferit în func ie de confort. regimul de construire al apartamentelor este de peste 20 de ori mai mic. S+P+5. ele fiind între 10 – 20 apartamente/scară de bloc. în 1281 blocuri şi vile construite în perioada 1925 .4 Aria utila 2 –m 1281 1925-2007 3220836. Apartamente 566 2119 873 245 174 140 106 172 151 36 69 34 25 164 175 175 12 58. S+P+10.U. Conform Inventarului Primăriei numărul de apartamente construite şi date în folosin ă începând din 1925 până în prezent este detaliat în continuare: Anul construirii 1925 1947 1950 1954 1955 1956 1957 1958 1959 1960 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 Nr. cu cele două lacuri de acumulare şi la vest de o zonă deluroasă.P. Zonele reziden iale cele mai dens populate sunt concentrate de-a lungul acestor axe şi sunt în majoritate cuprinse între linia ferată la vest şi bazinele de acumulare la est. închisă între zone industriale. S+P+2. cu o suprafa ă construită totală de 249. constituit de străzile Republicii.I. cartierul Gherăieşti la nord.2007. INFRASTRUCTURA DE LOCUIT În Municipiul Bacău există aproximativ 58. Apartamente 1479 1064 1189 1535 1931 2182 2725 2311 3541 3490 3873 3738 3772 3694 2785 2717 2777 959 Anul construirii 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1996 1997 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2007 Nr. D+P+3 S+P+4. S+P+7. construita – apartamente 2 m 58524 249293.0 Aria construita desfasurata2 m 1474841. în zonele mai periferice există cartiere cu case mai mici ca dimensiuni şi spa ii verzi între case: cartierul Şerbăneşti peste râul Bistri a la est. În ultimii ani. Apartamente 8 52 4 325 188 8 18 185 227 785 618 462 754 826 675 929 834 773 Anul construirii 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 TOTAL Nr. Situa ia infrastructurii de locuit se prezintă astfel: Anul BLOCURI construirii Regim de inaltime Subsol+Parter+Nr. S+P+9. s-a dezvoltat în principal de-a lungul axei nord-sud. la vest de sta ia feroviară. Mărăşeşti.524 Se constată că în perioada 1975 – 1985 realizarea apartamente în blocuri a cunoscut o mare înflorire.293 mp. comparativ cu cel din perioada 1975-1985 când s-au înregistrat cele mai multe construc ii.

în procent de 65% din blocurilor construite în perioada 1925 . BACAU Intergroup engineering În perioada 2004-2007. Pag. infrastructura de locuit existentă în Municipiul Bacău necesită îmbunătă iri. din care 615 de locuin e de tip ANL şi aproximativ 221 de locuin e sociale. Apartamente Tipul locuin elor Nr. numărul de apartamente existente în municipiu este insuficient. Apartamentele din construc iile private sunt: Nr. Făgăraş 8. În perioada 2004-2009 au fost realizate 615 apartamente ANL şi 221 apartamente sociale. Crt Localizare Nr. rezultând o rata de rezolvare a dosarelor de aproximativ 50%. conform situa iei primite de la Primăria Bacău 50% din cererile în vederea ob inerii de locuin e ANL au fost solu ionate favorabil. Dintre aceste blocuri. Crt Situa ia locuin elor ANL şi sociale din municipiul Bacău pusă la dispozi ie de autorită ile Localizare Nr. În anul 2006 au fost auditate energetic 63 blocuri în vederea realizării lucrărilor de reabilitare termica. În prezent există un program social destinat tinerilor medici şi specialişti din domeniul medical care nu au posibilită i financiare pentru a-şi cumpăra apartamente proprii. Raportat la popula ia Municipiului Bacău. Concluzii: 1. Crt 7 8 9 10 11 12 Proprietar SC Longbridge SC Topaz Development SC Negobac Invest Mihăieş Ludovic SC Crina Imobiliare Bolovan Irinel Apartamente 84 600 15 18 40 32 1121 Din punct de vedere tehnic. iar numărul de apartamente realizate de persoane fizice sau juridice este de 1221. Din punct de vedere tehnic. 108 din 221 . în anul 2007.1989 în Municipiul Bacău necesită reabilitări termice şi modernizări. 31 au fost incluse în următoarea etapa a programului de reabilitare. Narciselor 14 A Letea 46A Făgăraş 4 Făgăraş 6. locale: Nr. În Municipiul Bacău există în prezent blocuri aflate în proprietatea unor persoane fizice sau juridice construite în vederea închirierii sau vânzării. Letea 50 Bis Depoului 80 Depoului 82 Depoului 84 Depoului 86 Narciselor TOTAL ANL 40 45 45 45 29 40 45 45 45 40 40 40 40 40 36 615 Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL 1 2 3 4 5 6 7 Miori ei 88A Bucegi 138.U.D.I. la Primăria Bacău au fost depuse 1823 cereri şi dosare pentru ob inerea de apartamente în blocurile ANL. Teiului 9A Teiului 9B Teiului 9C Tipografilor 16 Tipografilor 18 72 45 17 17 18 26 26 Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale TOTAL SOCIAL 221 În ultimii 5 ani în Bacău au fost date spre construire 950 de locuin e de tip ANL şi sociale. Crt 1 2 3 4 5 6 Proprietar SC Gepex SC Agroindustriala SC Rombet Ficău Gabriela Ficău Lauren iu Antohe Mihai TOTAL Apartamente 70 40 100 30 32 60 Nr. Apartamente Tipul locuin elor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Orizontului 34A Bucegi 136A Bucegi 138A Bucegi 140A. 3. dintre care 836 au fost date în folosin ă. anume Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic. 2.P. 4.

raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1km. benzen. ozon (O3). este amplasată în municipiul Bacău – cartier Izvoare. raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km. oxizi de azot (NOx/NO/NO2).U. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 1 Poluant SO2 NO NO2 NOx CO O3 NH3 Benzen PM 2. 109 din 221 . Războieni.33 6. monoxid de carbon (CO). oxizi de azot (NOx/NO/NO2).09 2. presiune. Tabel 34: Valori medii lunare.I. poluan ii monitoriza i sunt: dioxid de sulf (SO2).37 19.D.29 136.11 50. EVOLU IA CALITĂ II AERULUI A.57 3.01 0.1bis.34 Sta ia Bacău 2 . umiditate relativă.40 0.sta ie de tip industrial.74 9.Re eaua automată de monitorizare a calită ii aerului Calitatea aerului în municipiul Bacău este monitorizată prin măsurători continue în două sta ii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de sta ii existente.97 64.41 Maxima 30. BACAU Intergroup engineering S.5) şi parametrii meteo (direc ia şi viteza vântului. Pag. Bacău BC-2: Str.31 16.39 15.64 33. presiune.68 STA IA BACĂU 1 Minima 0.01 0.95 24.04 274. precipita ii).97 3. Monitorizare a calită ii aerului . temperatură. ozon (O3). Legendă: BC1 BC2 BC-1: Str. amoniac (NH3).sta ie de tip urban este amplasată în parc Prefectură.69 1. poluan ii monitoriza i sunt dioxid de sulf (SO2). STAREA MEDIULUI I. Sta iile de tip industrial: evaluează influen a activită ii industriale dezvoltate în partea de E-SE a municipiului asupra calită ii aerului. temperatură.37 50. radia ia solară. precipita ii). radia ia solară.5 8. umiditate relativă.64 92. Izvoare nr. Acest tip de sta ie: evaluează influen a activită ii umane din zona centrală a municipiului asupra calită ii aerului.5 UM µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc mg/mc µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc Medie lunară 4. pulberi în suspensie (PM 2.P. monoxid de carbon (CO). începând cu luna februarie 2009 se monitorizează şi amoniacul. pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direc ia şi viteza vântului.75 10. Bacău Amplasarea sta iilor de monitorizare în municipiul Bacău Sta ia Bacău 1 .51 162.08 0.

în urma arderilor incomplete (trafic auto). Pe parcursul anului 2009 nu s-au semnalat depăşiri ale limitei maxime admise de 100 µg/mc NH3.43 226.P. Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor şi alături de benzen este considerat ca făcând parte din categoria poluan ilor specifici rezulta i din trafic. situa ie reprezentativă pentru zona urbană (BC1). în urma măsurătorilor pe cele două sta ii automate s-au situat sub valorile limită admise de către OM 592/2002.0 CO mg/mc 0.medie orară).48 0.74 9. De asemenea. Valorile NO2 pe BC 2 sunt cele măsurate prin metoda manuală.63 136. în 2009 nu au fost înregistrate depăşiri ale limitei anuale de 40 µg/mc.91 Valorile înregistrate în 2009 pentru SO2 şi CO. valorile înregistrate în anul 2009 de cele două sta ii au fost mici.81 33.41 0 *indicator determinat prin metoda manuală Poluant UM Maxima 28. care nu au depăşit limita admisă. În urma măsurătorilor efectuate la sta iile automate BC 1 şi BC 2. în cazul sta iei BC-1.medie orară ).U. pentru indicatorul NO2. Fa ă de pragul de alertă ( 240 µg/mc. concentra iile de ozon au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protec ia sănătă ii umane şi respectiv valoarea intă pentru anul 2010 (120 µg/mc). FRE Mărgineni. B.29 PM 10 µg/mc 56. precum şi fa ă de pragul de informare (180 µg/mc . Bălcescu şi Universitate.0 2. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 2 STA IA BACĂU 2 Medie lunară Minima SO2 µg/mc 8. în urma măsurătorilor au fost în limitele admise de către OM 592/2002. Sursele de provenien ă a benzenului sunt reprezentate în general de motoarele cu ardere internă.28 0. 110 din 221 .01 O3 µg/mc 1.30 45.D. începând cu luna iunie 2009 un număr de 4 puncte fixe de control: Gherăieşti.I. la niciunul dintre indicatori nu s-au depăşit limitele anuale. Prelevarea se face pe o perioadă de 24 h. N. Monitorizare manuală a calită ii aerului în municipiul Bacău Re eaua de monitorizarea aerului cuprinde. Valorile înregistrate în 2009 pentru benzen. În cazul măsurătorilor pentru metale (perioada ianuarie – noiembrie). conform STAS 12574/87.65 NOx µg/mc NO µg/mc *NO2 µg/mc 16. impuse de către Ordinul 448/2007. Pag. conform OM 592/2002.80 NH3 µg/mc 15. BACAU Intergroup engineering Tabel 35: Valori medii lunare.536 7.

aval lac Agrement (râul Bistri a). au ca scop măsurarea nivelului de zgomot echivalent ( Lech ) şi identificarea surselor generatoare. depuneri şi precipita ii atmosferice s-au înregistrat valori normale pentru această perioadă a anului neexistând depăşiri ale pragului de aten ionare. Se observă varia ii uşoare în func ie de fenomenele meteorologice care duc la varia ia concentra iei aerosolilor din atmosferă de care se pot ataşa şi izotopii naturali Rn (222) şi Rn (220).5966 mg/l).0340 mg/l ). Aval lac agrement: apa s-a încadrat în limitele clasei a-I. N-NO2(0.I. IV. Ntot (0.0204 mg/l).0957 mg/l).0090 mg/l). Pe parcursul anului 2009 a fost monitorizat în regim manual indicatorul NO2 în punctul de prelevare BC 2.7100 mg/l). apa se încadrează în clasa a-I-a de calitate generală (foarte bună). MĂSURĂTORI DE ZGOMOT S-au efectuat măsurători care. CALITATEA APEI Realizarea capitolului ”Calitatea apei” este sus inută de datele furnizate de DA Siret Bacău.D.7800 mg/l). N-NO2 (0. Tg. În anul 2009 calitatea apei a fost urmărită în 6 sec iuni de supraveghere: Şerbăneşti. generate de mai multe surse cu intensită i diferite. P ( 0. 1.aval Bacău pentru râurile Bistri a şi Siret sunt identificate ca tronsoane supuse riscului determinat de nutrien i: Şerbăneşti: din punct de vedere al nutrien ilor apa s-a încadrat în limitele clasei a-I-a de calitate. RADIOACTIVITATEA β GLOBALĂ . Nicolae Bălcescu nu au fost înregistrate depăşiri ale concentra iei maxime admise de 100 µg/mc. Nici la apă nu s-au înregistrat valori deosebite la probele din râul ce traversează oraşul. BACAU Intergroup engineering Indicatori urmări i sunt NH3 şi pulberi sedimentabile. Pag.U.Calitatea apei de suprafa ă Principalele râuri monitorizate de către Direc ia Apelor Siret – Bacău sunt: Bistri a. N-NO3 (0. Pe parcursul anului 2009 în punctele de prelevare Gherăieşti. Tronsoanele intrare jude .0988 mg/l). în general măsurătorile surprind valori cumulate. FRE Mărgineni.6622 mg/l). P-PO4( 0. timp în care se supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu aer şi apă. P(0. Ntotal (0. Evolu ia calită ii aerului în municipiul Bacău este raportată la STAS 12574/87 (NH3 şi pulberi sedimentabile). Siret. N-NO3 (0. pentru amoniac conform STAS 12574/87.0290 mg/l). rezultatele sunt sub limita pragului de aten ionare.a de calitate generală ( foarte bună).sta ia RA Bacău Sta ia de Radioactivitate Bacău func ionează cu program de 11h. Echipamentul din dotarea Agen iei de Protec ia Mediului nu asigură o monitorizare continuă şi că. În urma măsurătorilor şi calculelor efectuate în anul 2009 pentru probele de aerosoli. II.P. Galbeni şi Drăgeşti (râul Siret).0188 mg/l). iar datele sunt furnizate în urma prelevării manuale şi determinărilor chimice efectuate în laboratorul APM Bacău. 111 din 221 . N-NH4 (0. Valorile debitului dozei la 60 minute s-au situat sub limita pragului de aten ionare. III. P-PO4 (0. iar din punct de vedere al nutrien ilor apa s-a încadrat în clasa a-I-a de calitate N-NH4 (0. Ocna şi Vrânceni (râul Trotuş).1040 mg/l ). Universitate.

arderile din industria de prelucrare (6.1 77. spa ii de joacǎ pentru copii Parcuri.U.80 13. În anul 2009. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx ) La nivelul jude ului Bacău.11 Hg (kg) 0.71 468.64 5867.0 2. emisiile de Nox provin îndeosebi din industria energetica (53. zone de recreere şi odihnă Incinta industrialǎ Zone feroviare Trafic Altele – limite incintă locuin e 2007 Pie e . pe artera principala de trafic din Bacău s-au monitorizat un număr de 10 puncte .8 77.5 71.91%). în anul 2008.1 65. spa ii comerciale.8 % Depăşiri 85. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe.2 79.0 50.19 2865.D.08 Pb (kg) 1259.41 662.17 952.43 16.4 78.8 77. în mai multe puncte.75 Emisii anuale de dioxid de sulf La nivelul jude ului Bacău.47 1935.30 4519.1 73. spa ii comerciale. spa ii comerciale. V. 112 din 221 . grădini e .zone locuibile 2005 Pie e .8 71. începând cu anul 2004.I. creşe.93%). în incinta industrială.0 0 0 0 0 100 34. Tip măsurătoare zgomot 2004 Pie e .72 156.46 0. depăşiri ale limitelor legale înregistrându-se doar în câteva luni ale anului la unii operatori economici.15 0. pentru anul 2008. principalele surse de emisii pentru SO2 au fost activită ile inventariate la grupa SNAP 01(activită i de producere a energiei electrice şi termice).99 7022.52 NMVOC(tone) 207.6 66.7 75.6%) şi din transport (14. grădini e .59 315.96 22.P.53 4530.0 46.5 75. spa ii comerciale. spa ii de joacǎ pentru copii Incinta industrialǎ Trafic Altele .48 NH3(tone) 1939.57 1590. spa ii de joacǎ pentru copii Incinta industrialǎ Trafic Altele . restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe.4 58.2 0 12.17 737.3 69.4 44. incinte şcoli.85 1330. grădini e . BACAU Intergroup engineering Număr măsurători 20 10 1 51 2 24 16 8 207 4 7 6 3 19 16 55 31 13 7 4 25 5 143 37 Maximǎ măsurata (dB) 74.7 74.72 31.08 584. SITUA IA EMISIILOR ÎN AER ANALIZA COMPATIVĂ 2000 – 2008 ÎN JUDE UL BACĂU AN 2003 2004 2005 2006 2007 CO2(mii tone) 680.4 66. grădini e.0 90.98 2949.43 0 54. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe .43 Monitorizarea zgomotului în municipiul Bacău s-a realizat.în intersec ii şi puncte situate la jumătatea distan ei între acestea.45 4517.59 262.86 NOX tone) 1594.64 2152. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe .04 2198.zone locuibile 2006 Pie e .49 4284.32 1401.40 83. operatori economici.91 SO2 (tone) 5876.35 23.5 85.0 84.6 78. zone de recreere şi odihnă Incinta industrialǎ Zone feroviare Trafic Altele – limite incintă locuin e Măsurătorile de zgomot sunt efectuate lunar.54 70.6 71.0 0 100 78.79 Cd (kg) 0. Pag. grădini e .57 910.6 50.95 100 61.97 1608.01 145. spa ii de joacǎ pentru copii Parcuri.7 70.

trafic rutier. vopsirea autovehiculelor. în procent de 53. depozitarea sau transportul i eiului şi a produselor petroliere. *Instala iile care intra sub inciden a directivei 94/63/CE(COV benzina). crom. NOx. Emisii totale de poluan i atmosferici-(SO2. nichel. NH3) Emisii totale de poluan i atmosferici . surse mobile-trafic pe baza de motorina. activită ile de tratare şi depozitare a deşeurilor.568/2001. aplicarea adezivilor la fabricile de încăl ăminte. Emisii anuale de amoniac (NH3) La nivel de jude ului Bacău. industriale şi agricole. completa şi modificata prin HG 1902/2004: degradarea metalelor. 24. în anul 2008. BACAU Intergroup engineering Comparativ cu anul precedent. Aceasta categorie de poluan i este generata de procese industriale diferite şi de sursele mobile.699/2003. transpusa prin HG nr. gaze naturale. energiei electrice şi termice.32% din utilizarea solven ilor în industria.2% Comparativ cu anul precedent. activită i industriale care folosesc solven i organici. modificata şi completa prin HG 893/2005. etc. curatarea chimica uscata. surse sta ionare – centrale termice.U.17% din extrac ia şi distribu ia combustibililor fosili. NOx. incinerare deşeuri spitaliceşti.5 %. *pentru mercur surse mobile – trafic pe baza de benzina. La nivelul jude ului Bacău. sta ii de distribu ie a carburan ilor Alte surse industriale: fabricarea de băuturi alcoolice distilate.(SO2. compostarea reziduurilor menajere. în procent de 34.3%. se constata o scădere a cantitatii totale de oxizi de azot emisa în atmosfera .I. emisiile anuale de amoniac provin din: agricultura. cantitatea de NH3 emisa în atmosfera este în scădere. zinc. Compuşii organici volatili rezulta din: prelucrarea. containere mobile. 16. Surse neindustriale: emisii foliare din agricultura. pasuni şi păduri. cadmiu. mercur. Emisii de metale grele Metalele grele . fabricarea berii.D. şi anume: terminalele şi depozitele de benzina şi instala iile aferente de incarcare/descarcare. fabricarea pâinii. iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lan uri trofice. impregnarea lemnului de creozot. Pag.P. fabricarea celulozei şi hârtie. procent de 32. Principalele surse industriale de emisie a COV inventariate în anul 2008 în jude ul Bacău: *Instala iile care intra sub inciden a directivei 1999/13/CE(COV). NH3) în Bacău au cunoscut în general o scădere. pentru anul 2008. ca urmare a preocupărilor opera ilor economici pentru reducerea poluării. Astfel sursele principale sunt: *pentru cadmiu procese de combustie pe baza de cărbuni. având timp îndelungat de remanenta în mediu. în procent de 14. lăcuirea mobilei la fabricile de mobila. arderea combustibililor fosili şi deşeurilor lemnoase pentru producerea. procesele de produc ie a ingrasamintelor pe baza de azot. transpusa prin HG nr. emisiile de COV nemetalici provin: 26. 113 din 221 .cupru.73% din arderile din industria de prelucrare. petrol. turnatorii fonta.6%. plumb – sunt compuşi organici care pot fi degrada i pe cale naturala.

ca urmare a realizărilor programelor de conformare şi datorita faptului ca în trafic nu se mai foloseşte benzina cu plumb. S-a constat depăşirea valorii normale la cadmiu (zona sec iei de acoperiri metalice) fara depăşirea pragului de alerta. conform aceluiaşi ordin. conform OM 592/2002 nu s-a depăşit valoarea limita orara pentru indicatorul NO2. urmărirea acestui poluant este realizată prin măsurători în cele doua sta ii automate de monitorizare a calită ii aerului. traficul rutier. Cea mai mare cantitate de emisii de cadmiu şi mercur provine din incinerarea deşeurilor industriale. Concentra iile de metale. nu se poate considera ca a crescut concentra ia de SO2 în aerul ambiental şi trebuie inut cont de calitatea slaba a datelor. industria energetica şi procesele de produc ie. Solul depozitului de deşeuri municipale este contaminat bacteriologic.00 ha Contaminare observata pe aprox. Valoarea medie anuala pentru municipiul Bacău a fost de 5. Emisii de plumb Printre sectoarele responsabile de cele mai mari emisii de plumb se număra: incinerarea deşeurilor. 114 din 221 .P. care a fost determinata de echipamentele utilizate în perioada respectiva. BACAU Intergroup engineering Se constata o uşoara creştere a emisiilor de metale grele în atmosfera fata de anul 2007.06 ha. PRIMARIE BACAU . Dioxid de sulf Până în anul 2007. mangan.Poluare istorica a terenului în suprafa a 0.62 µg/mc şi nu a fost depăşită valoarea limita anuala de 40 µg/mc pentru protec ia sănătă ii umane. În jude ul Bacău. Dioxidul de azot Până în 2007 concentra ia de NO2 în municipiul Bacău a fost urmărita în re eaua manuala de monitorizare.I. cloruri. la probele de apa freatica au fost depăşiri la cloruri. mangan şi turbiditate. urmărirea acestui poluant este realizata prin măsurători în cele doua sta ii automate de monitorizare a calită ii aerului.16 µg/mc şi cu toate ca valoarea este mai mare decât valoarea medie în anii anteriori. la nici o sta ie. la probele de apa de suprafa a s-au depăşit concentra iile la nitra i. Pe parcursul anului 2008. SC LETEA SA . în anul 2008 nu a fost declarate emisiile de poluan i organici persisten i.D. nu a fost depăşită valoarea limita anuala de 40 µg/mc. aceasta fiind valoarea limita anuala prevăzuta pentru protec ia ecosistemelor (OM 592/2002). sulfa i depăşesc valorile normale dar nu depăşesc pragul de alerta. Valoarea medie anuala s-a situat sub 20 µg/mc.U. iar începând cu anul 2008. 3 ha.1712 .DEPOZITE DESEURI MUNICIPALE – 13. Media anului 2008 pentru municipiul Bacău a fost de 28. La probele fizico chimice la sol nu s-au depăşit valorile normale. iar începând cu anul 2008. şi la reziduuri petroliere (în zona sta iei de neutralizare).06000 ha de inut de către societate cu reziduuri petroliere şi metale grele pe o suprafa a de 0.Fabricarea hârtiei şi cartonului – 3.50 µg/mc şi de asemenea. Situa ia terenurilor poten ial contaminate din municipiul Bacău SC AEROSTAR SA –. procesele de produc ie. calciu. fenoli.30 ha Contaminare identificata pe 13. Comparativ cu anul precedent se constata o scădere a emisiilor de plumb în atmosfera. Monoxid de carbon Poluantul CO rezulta din arderea incompleta a combustibililor şi alături de benzen este considerat ca făcând partea din categoria poluan ilor specifici rezulta i din trafic. concentra ia de SO2 în jude ul Bacău a fost urmărita în re eaua manuala de monitorizare. sulfa i.3 ha. Maximul valorilor orare s-a înregistrat în cazul măsurătorilor efectuate la sta ia Bacău -1 şi a fost la 113. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice Nu au fost declarate astfel de emisii la nivelul jude ului Bacău. Pag. hidrocarburi. conform OM 592/2002. S-a constat prezenta de substan e oxidabile în apa freatica.

2.U. Ecaterina Teodoroiu nr. Localizarea fenomenului Municipiul Bacău – sediu APM -cartier Narcisa . str. grădini e.45 – 14. Toamnei . Valorile analizate de APM sunt sus inute şi de creşterea valorilor înregistrate pe analizatoarele de amoniac. rezultatele sunt sub limita pragului de aten ionare. incinte şcoli.16 Agentul poluator Factorii de mediu afecta i 1. Cel de-al doilea punct a fost Arena Mall.centrul comercial Bistri a . Alecu Russo . Republicii -cartierul Izvoare .36 mg/mc NH3. pe sta iile automate BC – 1 şi BC – 2 Situa ia poluărilor accidentale în municipiul Bacău conform Agen iei de Protec ie Mediului în anul 2007 (lunile iulie si august): Nr. nu au existat depăşiri ale pragului de aten ionare.pia a Sud . Chimiei.55 – 13.str.Narcisa-str.15. Calitatea mediului ambiant este influen ează negativ de către traficul auto pe principalele artere prin emisiile de gaze de eşapament şi zgomot. 4.în intersec ii şi puncte situate la jumătatea distan ei între acestea. Zonele cele mai afectate.25. creşe. sunt următoarele: str. BACAU Intergroup engineering Alte surse de poluare Traficul auto pe aceste artere influen ează negativ calitatea mediului ambiant prin emisiile de gaze de eşapament şi zgomot.Casa de Cultură . în intervalul 13. 3.Chimiei. în incinta industrială.str. în care s-au înregistrat depăşiri ale pragurilor limită admise de STAS 10009/88 ale măsurătorilor de zgomot. Calitatea aerului în municipiul Bacău în 2009 nu a înregistrat depăşiri ale limitei admisibile ale poluan ilor. profilată pe produc ia de îngrăşăminte chimice pe bază de azot este un constant poluator cu amoniac. în intervalul de recoltare 12. operatori economici. Rezultatele ob inute au arătat în zona hotelului Moldova concentra ii de 0. unde rezultatul analizelor de laborator a arătat o concentra ie de 0. în doua puncte din municipiul Bacău. Republicii. amplasate în parcul Prefecturii şi Izvoare. Agen ia pentru Protec ia Mediului (APM) Bacău prelevă probe prin laboratorul propriu. Radioactivitatea factorilor de mediu aer şi apă a înregistrat valori normale. concentra ia maxima admisa fiind de 0. inters. depăşiri ale limitelor legale înregistrându-se doar în câteva luni ale anului la unii operatori economici în anul 2009.D.P. Amurco SRL Bacău În diverse zile de-a lungul anului Aer semnificativ / Miros puternic de amoniac 2. SC. 115 din 221 .zona hotel Moldova Municipiul Bacău . str.Robinete Industriale -liceul H Coandă -Calea Romanului -str.3 mg/mc NH3 conform analizelor APM Bacău. SC Agricola Interna ional SA Bacău Aer semnificativ / Miros de amoniac Concluzii: 1. Pag.I.str. Izvoare. Societatea comercială Amurco. Valorile ob inute la momentul recoltării depăşesc pragul de aten ie. Calitatea apelor curgătoare nu a înregistrat valori deosebite la probele din râurile ce traversează oraşul. 5. Rezultatele măsurătorilor de zgomot efectuate lunar prin monitorizarea unui număr de 10 puncte .25 mg/mc NH3.Podul cu Lan uri .

ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR/NA IONAL/JUDE EAN ŞI MONUMENTE ALE NATURII DIN MUNICIPIUL BACAU Starea de conservare a ANP din municipiul Bacău este favorabilă.J. Bacău 18/1995 1 Aria de Protec ie Specială Avifaunistică Lacul Bacău II Parcul Cancicov 202.J. profilată pe produc ia de îngrăşăminte chimice.C.C. Terenurile poten ial contaminate din municipiul Bacău aflate în eviden a Agen iei de protec ia mediului au o suprafa ă totală de16. Un constant poluator cu amoniac este SC Amurco. concentra ii ridicate de amoniac s-au înregistrat în 2009 şi în zona hotelului Moldova şi Arena Mall.C. Bacău 18/1995 H. T.P.U.2004 Bacau-Bereşti” H. Marasesti - - - 7 8 Salcia lui Bacovia . cu următoarele amenajări: spa ii verzi-parc.Suprafa a: 29 ha.C. 116 din 221 . Amenajat la confluen a râului Bistri a cu râul Bârnat. Specii de faună protejate care se găsesc în zona Lacului Bacău II. Bacău 2151/2004) 18/1995) Face parte din situl Natura 2000 H. „Lacurile de 2151/ Acumulare Buhuşi.42 ha. Pag.C. Bacău 18/1995 9 - - - H.J.J. 7. zonă de plajă.00 - 2 3 4 5 6 Parcul Trandafirilor Insula de Agrement Ginkgo biloba (monument al naturii – MN) Populus alba MN Quercus robur MN 27.J.D.MN - - - H.G. Bacău 18/1995 H. Bacău 18/1995 H. terenuri de sport.J. Denumire Suprafa ă (ha) Amplasament Statut legal De interes De interes na ional jude ean (H.C. Bacău În spa iul verde dintre Biblioteca Municipala Bacău şi str.C. exemplarului de Populus alba (MN) de pe Insula de Agrement Bacău are 2 crengi din partea de jos a coroanei care au fost îndepărtate fiind uscate.0 ha. Amenajări speciale: Pe lac există o insulă de agrement în suprafa ă de 11. 81% din suprafa ă reprezintă vechiul depozit de deşeuri. Bacău Pe Insula de Agrement Bacău În curtea Colegiului Ferdinand din municip. Bacău 18/1995 H.de interes na ional şi componenta a sitului Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău . debarcader.J. BACAU Intergroup engineering 6.C. Bacău În Parcul Trandafirilor din municip.G. lac care are statut de Arie de Protec ie Specială Avifaunistică . Bacău 18/1995 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău LACUL “AGREMENT” .00 - În Parcul Trandafirilor din municip.J. 1284/2007 H.53 11. Are scop de atenuare a viiturilor şi de agrement.C. crt.10 0.J.MN Magnolia lui Bacovia . Bacău 18/1995 De interes comunitar H.G.Bereşti” – de interes comunitar Tabel 36: Situa ia ariilor protejate din municipiul Bacău Nr.I. (H.

5 – 10 p. Speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Cod A022 A081 A038 A193 A166 A307 A140 A177 A196 A197 A127 Specie Ixobrychus minutus Circus aeruginosus Cygnus cygnus Sterna hirundo Tringa glareola Sylvia nisoria Pluvialis apricaria Larus minutus Chlidonias hybridus Chlidonias niger Grus grus Cuibărit 50 – 70 p.prin H. nr.2151 din 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. 300 – 600 i. şi inclus în Re eaua Ecologică Europeană NATURA 2000 prin H. Vasile Alecsandri.D. BACAU Intergroup engineering Administrator: Apele Romane Bacău Str. În zonele amenajate ca arii naturale de protec ie avifaunistică. 150 – 250 i. Sucursala Neam . Piatra Neam . nr. nr. 117 din 221 . 10 – 40 i.de interes na ional şi componenta a sitului Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău . Str. precum lebăda de iarnă (Cygnus cygnus).13.G. 80 – 100 p. 3. Drăghicescu.1. 1000 – 1500 i. 7 – 10 p. sunt monitorizate activită ile păsărilor sălbatice în tranzit astfel între 142 – 190 perechi de păsări cuibăresc. aglomerări de specii migratoare. Iernat Pasaj 220 – 300 i. cu excep ia exemplarului de Populus alba (MN) de pe Insula de Agrement Bacău a cărui trunchi prezintă o scorbura foarte mare. Bacău. 39. aglomerări mari de păsări acvatice şi popula ii importante din specii amenin ate la nivelul Uniunii Europene.I. 30 – 80 i. Amenajări speciale: deserveşte hidrocentrala Bacău II Administrator: SC HIDROELECTRICA SA.G.Bereşti” – de interes comunitar şi Aria de protec ie specială avifaunistică „Lacul Bacău” – 202 ha. Bacău Aici au fost identificate concentrări de specii amenin ate la nivelul Uniunii Europene. Custode: Centrul Regional de Ecologie Bacău Str. exemple fiind ra a sunătoare (Bucephala clangula) sau ferăstraşul mare (Mergus merganser). Starea de conservare a ANP din municipiul Bacău este favorabilă. Lacul Bacău II este inclus în aria de protec ie specială Avifaunistică ”Lacul Bacău II” şi în Situl NATURA 2000 “Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”. jud. Bacău jud. cum ar fi chira de baltă (Sterna hirundo) sau eretele de stuf (Circus aeruginosus). între 220 – 300 de păsări iernează şi între1690 – 2770 de păsări doar tranzitează zona. nr.U. nr. lac care are statut de Arie de Protec ie Specială Avifaunistică .P. Cuza Vodă. Lt. ARIA DE PROTEC IE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ “LACUL BACĂU II” A fost desemnat arie de protec ie specială avifaunistică . Concluzii: 1. Pag.1284 din 2007. 2. 200 – 300 i. Specii de faună protejate se găsesc în zona Lacului Bacău II – 196 ha.APSA . Neam .

). . priorită i DOMENII DIFUNCTIONALITATII .Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare. regim de inaltime/construire şi realizări de drumuri noi. Pag.Corectarea traseelor cu realizarea de profile transversale corespunzătoare.Semaforizarea intersec iilor conform studiului de trafic.Reabilitare şi extindere la 4 benzi a unor pasaje aglomerate CIRCULATIA FOND CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA TERENURILOR .Reabilitarea şi modernizarea drumurilor. .Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud. .Amenajarea de piste de biciclete . . .Măsuri de reabilitare şi modernizare a fondului construit existent. . . . lipsa de fluen ă a traficului în interval de vârf. . .Construc iile de locuin e vor avea la baza proiecte avizate.Existen a căii ferate şi a zonei feroviare în interiorul municipiului Bacău.Intravilanul a atins aproape limitele administrative ale municipiului .Creşterea procentului de ocupare a terenului din intravilan prin reparcelari. .Prezen a aeroportului interna ional în imediata apropiere a zonei locuibile. eventual refunctionalizarea unor obiective în func ie de necesitatile localitatii.factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric.Prezen a denivelărilor şi gropilor din îmbrăcămintea asfaltica. . BACAU Intergroup engineering U.Prezen a ambuteiajelor. . .Viabilizarea zonelor destinate extinderii intravilanului municipiului Bacău . iar în execu ie se vor utiliza materialele durabile şi finisaje corespunzătoare. .U.Transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte întreaga popula ie. 118 din 221 .Urbanizarea necontrolată . domenii.I. .Cele doua lacuri de acumulare împart oraşul în doua. re ea de apa.Calitatea slabă a drumurilor de pe care lipseşte îmbrăcămintea asfaltică.Lipsa parcărilor în zonele intens circulate. re ele de telecomunica ii etc. PRIORITATI . canalizare. .căi de acces.Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă. generând discontinuită i şi îngreunând traversarea dintr-o parte în alta (singurul punct de trecere fiind podul Serbanesti).P.Instalarea unor instala ii cu sens giratoriu conform studiului de trafic. .Implementarea legisla iei specifice monumentelor istorice în conformitate cu Legea 422/2001.Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor. . . DISFUNCTIONALITATI Tabel 37: Disfunc ionalită i.investi ii în vederea asigurării functionalitatii terenurilor (introducerea dotărilor şi unită ilor .D.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

- Insuficien a terenurilor care să fie - Crearea unei baze de date imobilare pentru
puse la dispozi ia investitorilor; - Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv; - Spa iul expozi ional existent nu acoperă cererea pie ei. Insuficienta promovare a produselor locale pe plan na ional şi interna ional; ECONOMIA -

-

-

- Dezvoltare neechilibrata a alimentarii cu apa (subdimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) -

ECHIPARE EDILITARA

-

investitorii interesa i - realizarea unei baze de date cu informa ii generale (terenuri disponibile, pre ul acestora, gradul de dotare, etc); Dezvoltarea de structuri specializate pentru atragerea de investi ii străine: parcuri stiintifice şi tehnologice, centre de afaceri, centre de excelenta, incubatoare de afaceri; Utilizarea siturilor industriale dezafectate de la periferie pentru relocarea întreprinderilor în contextul obligativitatilor mutării activitatilor de produc ie din zonele centrale, reziden iale; Dezvoltarea serviciilor: financiare-bancare şi de asigurări, a serviciilor de intermedieri financiare, a serviciilor de IT, a serviciilor pentru popula ie, a serviciilor de alimenta ie publica, a serviciilor de expertiza şi consiliere; Construirea Centrului Expozi ional şi a Afacerilor Bacău; Dezvoltarea firmelor specializate în servicii de consultanta financiara, proiecte, studii de pia a; Demararea investi ilor în infrastructura municipiului: construirea şoselei de centura, reabilitarea termica a blocurilor de locuin e, reabilitarea re elelor de alimentare cu apa şi canalizare, reabilitarea arterelor rutiere, etc.; Extindere re ea de alimentare cu apa; Extindere re ea gaze naturale; Extindere re ea electrica;

SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT

- Insuficienta zonelor de agrement, sport şi spatii verzii; - Dotările pentru agrement necesită îmbunătă iri;

PROBLEME DE MEDIU

- Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Interna ional Bacău; - Poluare atmosferică constantă creată de traficul rutier şi de centrele industriale; - Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere; - Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%; - Depozitul actual de deşeuri N. Bălcescu nu este un depozit de colectare selectivă; - Nu există sta ii de sortare; - Deşeurile industriale, constituie o sursă majoră de poluare pentru mediu, datorită modului în care sunt gestionate; - Lipsa unui depozit industrial conform.

- Amenajarea unor zone sportive şi agrement şi asigurarea accesibilitatii spre viitoarele dotări specifice; - Amenajarea peisagistică şi de agrement a Complexului Olimpic; - Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement; - Amenajarea unor puncte de precolectare selectiva a deşeurilor menajere şi colectare acestora printr-un program de salubrizare; - Realizarea planta iilor de protec ie, cu rol ecologic pe traseele principalelor drumuri;

Pag. 119 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
- Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare, contorizare apă, grupuri sanitare, racordare apă caldă, - Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor - Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. - Exista zone industriale/ par i din platforme industriale dezafectate, nefunc ionale şi intens poluate; - Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansată de degradare şi a căror zona de protec ie nu este respectată. „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” - din strada Henri Coandă, nr. 9. „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov, nr. 9 E, în cadrul unui Punctului termic nr. 154. Realizarea unui centru de asisten ă socială pentru persoane vârstnice - Creşterea suprafe ei de spa ii verzii a municipiului: în zona blocurilor ANL, scuaruri între blocuri, a terenurilor libere neproductive, aferent noului Spital Municipal, amenajarea cu gazon şi puie i de arbori a rampei" Nicolae Bălcescu"; - Reabilitarea monumentelor: Casa Memoriala "V. Alecsandri", Casa Memoriala "G. Bacovia", Casa "Arh. G. Sterian".

ASISTEN Ă SOCIALA

-PROTEJAREA ZONELOR -CU VALOARE DE PATRIMONIU -PE BAZA NORMELOR SANITARE ÎN VIGOARE -FATA DE CONSTRUCTII ŞI CULOARE TEHNICE -CU DESTINATIE SPECIFICA -ZONE POLUATE

Sursa: PUG 2009

ANALIZA SWOT
Puncte tari
Economia • Existen a unor centre de formare private, care furnizează cursuri de formare în profesie, pentru care agen ia locală de ocupare nu este autorizată. • Ponderea ridicată a investi iilor private în totalul investi iilor la nivel de municipiu; • Municipiul Bacău este oraş de rang I, cu un puternic poten ial polarizator, pol de dezvoltare regională. • Sector comercial bine dezvoltat, performant şi adaptabil. • Evolu ie pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale economiei. Fondul construit • Creşterea numărului de construc ii din municipiu; Circula ie • Acces direct la magistralele de căi ferate şi rutiere; • Existen a drumului european E85 ce străbate municipiul Bacău; • Aeroportul interna ional Bacău care asigură curse aeriene către Germania, Italia, Austria; • Amplasarea centrală la nivelul teritoriului na ional, existen a drumurilor europene E85, E574, E577 ce străbate municipiul Bacău; Echiparea edilitara • Infrastructura de telecomunica ii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire: cea mai mare cifră de

Puncte slabe
Economia • Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei de sex feminin; • Scăderea ponderii industriei în economia locala; • Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv; • Lipsa ini iativelor de cooperare public – privat. • Decalaje tehnologice şi de competitivitate fa ă de media na ională şi UE. • Export bazat în special pe produse cu valoare adăugate scăzută şi medie. Fondul construit • Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare; • Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud; • Urbanizarea necontrolata - factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric; • Deserveşte întreaga popula ie; Circula ia • Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate; • Trama stradala necorespunzătoare dezvoltării traficului auto, în unele zone; • Lipsa locurilor de parcare, în special în centrul municipiului, îngreunează traficul în zonă; • Inexistenta unor benzi de trafic dedicate transportului în comun de persoane care sa permită o viteza comerciala de trafic mare; • Prezentarea ambuteiajelor, lipsa de fluenta a Pag. 120 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
traficului în interval de vârf; • Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor; • Depăşirea traficului pe tronsoane, a capacită ii portante a drumurilor. • Starea tehnică a căilor ferate degradată în unele zone conduce la viteze de deplasare mici. • Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă; • Transportul în comun este slab dimensionat Echiparea edilitară • Dezvoltare neechilibrată a alimentarii cu apa (subdimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) • Sistemul de iluminat public este deteriorat şi vechi în anumite zone. • Re eaua de canalizare colmatată, nefunc ională şi subdimensionată. Învă ământ, cultură, cercetare • Nu există programe coerente care să vizeze îmbunătă irea stării disciplinare din şcoli; • Sume modeste alocate cercetării - dezvoltării, • Capacitate redusă de absorb ie – implementare a rezultatelor cercetării şi nivel scăzut al inovării în întreprinderi. • Specializările oferite de sistemul de învă ământ nu răspund cerin elor de pe pia a muncii. • Nivel scăzut de orientare a cercetării către cerere. • Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansata de degradare şi monumente a căror zona de protec ie nu este respectata; • Posibilită i slabe de valorificare a patrimoniului natural şi cultural datorită lipsei de informare şi educare a poten ialilor agen i locali, accesibilită ii reduse, lipsei de infrastructurii materialo – tehnice, de cazare şi alimenta ie publică. Spatii verzi, Agrement, Sport • Insuficien a spa iilor verzi în conformitate cu legisla ia în vigoare; • Insuficienta zonelor de agrement şi sport; • Dotările pentru agrement necesita îmbunătă iri; Turism • Insuficienta oferta de agrement; Asisten ă socială • Îmbătrânirea popula iei şi creşterea cererii de servicii sociale; • Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt insuficiente, discontinue şi pu in diversificate; • Capacitate scăzută de a asigura servicii sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate; Protec ia mediului • Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în prezent (în 2010 se propune finalizarea Depozitului de deşeuri conform legisla iei europene în vigoare); • Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Interna ional Bacău; • Număr mic de operatori care de in sisteme de monitorizare şi control pentru emisiile poluant; Pag. 121 din 221

afaceri realizată în domeniul poştei şi telecomunica iilor din zonă; • Existen a unui sistem de iluminat reabilitat în unele zone; • Echiparea cu re ea de fibră optică. • Proiect ISPA pentru sistem integrat de gestionare a deşeurilor • Proiect ISPA reabilitare conducte şi instala ii alimentare cu apă şi canalizare, inclusiv extindere Sta ie de epurare. Învă ământ, cultură • Municipiul Bacău este centru universitar care are ca preocupare de bază cercetarea ştiin ifică, inventica, inovarea tehnologică, informatizarea şi promovarea societă ii informa ionale cu aproximativ 8.000 – 10.000 studen i • Reabilitarea, modernizarea şi dotarea institu iilor de învă ământ din fonduri proprii şi comunitare. • Existen a învă ământului privat pentru toate nivelurile. • Existen a unei infrastructuri de cercetare, dezvoltare şi inovare în cadrul Universită ilor din Bacău; • Existen a centrelor culturale, teatre, biserici, monumente istorice; • Patrimoniu natural şi cultural valoros. Spatii verzi, Agrement, Sport • Existen a zonelor verzi amenajate care îmbunătă esc microclimatul (Parcul Cancicov, Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc.) Turism • Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este asigurată de IMM-uri şi Microîntreprinderi; Asisten ă socială • Existen a ONG-urilor cu activitate în domeniul asisten ei şi protec iei sociale; • Indicele de îmbătrânire demografică este mai bun decât al municipiilor din Moldova • Colaborare public – privat (ONG, Biserică) în dezvoltarea de programe sociale. Protec ia mediului • Implementarea proiectului ISPA privind managementul deşeurilor; • Existen a re elei de monitorizare a calită ii aerului • Proiect ISPA pentru îmbunătă irea sistemului de canalizare – epurare.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
• Insuficienta educare şi informare a popula iei în domeniul protejării mediului; • Prezen a surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA, RAGC Bacău, SC Amurco SRL, care au ca emisar râul Bistri a; • Lipsa comunicării inter-sectoriale şi a coordonării pentru managementul resurselor naturale şi ale mediului; • Lipsa unui depozit industrial conform. • Absen a operatorilor economici din domeniul reciclării deşeurilor, parcul de utilaje şi echipamente pentru asigurarea salubrizării depăşit tehnologic.]

Oportunită i
Economie • Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construc iei parcurilor industriale, existenta parcului industrial HIT PARK; • Diminuarea şomajului în rândul popula iei calificate; • Crearea zonei metropolitane; • Constituirea de parteneriate public-privat; • Clarificarea profilului competitiv al municipiului, pe baza oportunită ilor şi tendin elor pie ei. • Deschiderea şi activarea cooperării intersectoriale public – privat – academic în vederea asigurării condi iilor pentru dezvoltare economică. • Poten ial de atragere de investi ii în zona municipiului Bacău datorat prezen ei aeroportului şi parcului industrial. • Noi surse de investi ii sus inute din Fonduri structurale. • Pia a internă cu un mare poten ial de absorb ie. • Interesul în creştere al investitorilor priva i, pentru dezvoltarea infrastructurii; • Existen a unei infrastructuri de produc ie ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor; • Construirea Centrului expozi ional şi de Afaceri din Bacău; • Stimularea înfiin ării de IMM-uri cu activită i industriale diverse; • Realizarea Eurogării Bacau-important nod de cale ferata cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori şi marfa; Echiparea edilitara • Existen a fondurilor structurale şi de coeziune. Turism • Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor străini prin îmbunătă irea imaginii municipiului; Circula ie • Posibilitatea ca prin modernizarea şi reabilitarea drumurilor (podurilor), acestea să sus ină mediul de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerarii turistice regionale; • Orientarea generala către un transport public de persoane nepoluant sau cat mai pu in poluant; • Propunerea de proiecte de reabilitare drumuri din fonduri nerambursabile, POR şi POS Transport. Asisten ă socială • Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existentă prin modernizări şi reabilitări să servească ca

Riscuri /amenin ări
Economie • Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a popula iei din zonă; • Creşterea şomajului în rândul absolven ilor de nivel mediu; • Migrarea for ei de muncă în străinătate sau în alte localită i; • Costuri în continuă creştere la materiile prime din import şi energie. • Recesiune economică interna ională. • Migra ia unor sectoare industriale către loca ii cu costuri de for ă de muncă reduse. • Creşterea poluării datorată proceselor industriale, în special cele din domeniul energiei. Echiparea edilitara • Instabilitate legislativă şi monetară; • Orientarea preferin elor popula iei spre sistemele descentralizate de încălzire. Turism • Stagnarea sau reducerea numărului de turişti datorita infrastructurii rutiere deficitare; • Monumentele culturale şi istorice insuficient promovate şi între inute, lipsa serviciilor şi a infrastructurii aferente pot împiedica dezvoltarea durabilă a turismului cultural. • Competi ia cu jude ele învecinate în atragerea interesului investitorilor şi turiştilor. Circula ie • Creşterea explozivă a numărului de autovehicule; • Concuren a aeroporturilor Suceava şi Iaşi poate conduce la pierderea statutului de aeroport regional. • Risc de congestionare a traficului în zona de intrare în Municipiu pe drumul european E 85 Asisten ă socială • Lipsa co-finan ării pentru diferite proiecte sociale finan ate prin Fonduri ale Uniunii Europene; • Dificultă i în integrarea serviciilor sociale cu cele medicale şi de alta natura; • Condi ii economice şi creşterea masei de proteja i şi asisten i sociali face municipiul vulnerabil; • Lipsa angajamentului principalilor factori interesa i din municipiu, de implicare activă în Parteneriatele Strategice cu Primăria Bacău. Învă ământ, cultura • Neîntre inerea patrimoniului natural şi cultural poate duce la distrugerea valorilor existente. Protec ia mediului Pag. 122 din 221

BACAU Intergroup engineering • Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică şi a zonelor reziden iale o exercită asupra factorilor de mediu.D. • Transpunerea şi implementarea directivelor U. Învă ământ. • Realizarea de investi ii cu scopul generării de surse alternative de energie. • Apelarea la fonduri din surse europene pentru • Pag. sport • Amenajare peisagistică şi de agrement a Complexului Olimpic. • Parteneriate între Administra ia publică locală ONG-uri – Organiza ii de Tineret. • Accesarea fondurilor comunitare privind amenajarea unor parcuri. spa ii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate. Administra ie publică • Accesarea fondurilor europene pentru programe de dezvoltare a resurselor umane. • Programul de reabilitare termică a locuin elor. Axa Prioritară 3. • Participarea la Programe europene de cercetare şi implementare a Spa iului European de Cercetare. • Derularea de contracte de cercetare împreună cu sectorul privat. crearea unor structuri care să îmbunătă ească indicii de mediu. conform cererii pie ei muncii. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Alecsandri”. • Convergen a concep iei factorilor de decizie din administra ia publică locală privind dezvoltarea infrastructurii. Afectarea sănătă ii popula iei datorită poluării apelor subterane. a terenului din jurul noului Spital Municipal. Sterian”. în legisla ia na ionala. • Reabilitarea monumentelor: Casele Memoriale „V. „George Bacovia”. • Realizarea unor PUZ –uri în zone de interes. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Regional.U. • Creşterea suprafe ei de spa ii verzi în zona blocurilor ANL. scuaruri între blocuri. „Arh. cultura • Atragerea de fonduri pentru continuarea investi iilor din şcoli.I. cu sus inere din Fondul Social European.E. pentru furnizarea de servicii socio-medicale integrate. • Posibilitate de accesare fonduri UE prin Programul Opera ional Regional.P. Agrement. 123 din 221 . • Implementarea şi derularea unor programe de ajutorare a copiilor care provin din familii defavorizate. amenajarea cu gazon şi puie i a rampei „Nicolae Bălcescu” • Adaptarea programelor de învă ământ la cerin ele economiei de pia ă. autoriza iilor şi licen elor de func ionare. • Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement. G. • Reducerea nivelului de zgomot şi de emisii poluante prin ecologizarea şi modernizarea serviciului public de transport persoane. • Simplificarea procedurilor de ob inere a avizelor. Asisten ă socială • Dezvoltarea unei strategii comune la nivel teritorial.

Turism • Atragerea de fonduri nerambursabile pentru promovarea municipiului. Pag. Axa prioritară 4 – creşterea eficien ei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic. • Program Na ional de Îmbunătă ire a Calită ii Mediului finan at de Administra ia Fondului pentru mediu. • Realizarea unor politici de marketing turistic. posibil de angrenat în activită i legate de valorificarea şi protec ia patrimoniului natural şi cultural. 124 din 221 . prin promovarea surselor regenerabile de energie) • Creşterea colaborării autorită ilor locale în formarea parteneriatelor în domeniul protec iei mediului. Protec ia mediului • Folosirea fondurilor europene de coeziune (POS Mediu). • For ă de muncă disponibilă. • Poten ial turistic nefolosit oferă multe oportunită i de dezvoltare pe termen lung.D. • Implicarea mai substan ială a cultelor în conturarea profilului local.I.U. BACAU Intergroup engineering protejarea şi restaurarea patrimoniului cultural.P. • Existen a unor programe cu finan are europeană orientate spre creşterea eficien ei energetice ( POS CCE.

diversificând paleta de activită i economice din localitate.P.3 DINAMICA INVESTI IILOR ÎN MUNICIPIUL BACAU A. În acelaşi timp. fără o profilare definitorie. Tabel 38: Structura societă ilor comerciale după provenien a capitalului 2004-2008 Tip capital Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Microîntreprinderi) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mici) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mijlocii) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mari) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (foarte mari) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri 2004 4782 1 4604 15 66 96 2004 4152 4029 8 47 68 2004 474 449 9 16 2004 116 98 2 6 10 2004 34 1 26 4 2 1 2004 6 2 1 2 1 2005 5217 1 5067 11 56 82 2005 4591 4489 5 40 57 2005 474 452 2 8 12 2005 125 107 2 6 10 2005 23 1 18 1 1 2 2005 4 1 1 1 1 2006 5538 1 5404 11 48 74 2006 4874 4789 6 30 49 2006 508 486 2 9 11 2006 131 113 1 6 11 2006 20 1 14 1 2 2 2006 5 2 1 1 1 2007 5795 1 5655 10 50 78 1 2007 5112 5016 6 35 54 1 2007 523 502 1 8 12 2007 134 118 1 5 10 2007 21 1 17 1 1 1 2007 5 2 1 1 1 2008 6102 1 6044 10 19 27 1 2008 5401 5351 6 19 24 1 2008 545 542 2 1 2008 131 130 1 2008 20 1 18 1 2008 5 3 1 1 - Pag.U. numeroase fabrici de dimensiuni mici/medii (specializate în produc ia de mobilier. sau materiale textile în lohn) alături de firme de logistică. BACAU Intergroup engineering 1. servicii tehnice au preluat vechile loca ii industriale. STRUCTURA SOCIETĂ ILOR COMERCIALE Municipiul Bacău are un profil economic echilibrat. 125 din 221 .I. depozitare.D. Dispari ia locurilor de muncă şi deficitul economic legat de dezafectările zonelor industriale a fost amortizat par ial de noi investi ii în ramuri de produc ie.

sensuri giratorii. Scăderea cu 72% a numărului de întreprinderi cu capital privat autohton şi străin în perioada 2004 – 2008 (reorientarea spre afaceri mici). modernizarea şi dotarea institu iilor de invatamânt Dezvoltare infrastructura drumuri în Municipiul Bacău (inclusiv apa şi canalizare. BACAU Intergroup engineering Evolu ia structurilor societă ilor comerciale după provenien a capitalului: public. consolidarea.2008 se constată o creştere a activitatii economice la nivelul municipiului Bacău.000. INVESTITII REALIZATE ŞI ÎN CURS DE DERULARE Investi ii în curs de derulare din fonduri proprii si/sau finantare nationala: Nr. crt. Proiect Faza/Durata de Valoare implementare Infrastructura sanitara Faza de execu ie.000 euro Finan atori Primăria Bacău 1 Spitalul municipal 2 Reabilitarea. Din totalul societă ilor comerciale 87% sunt microîntreprinderi.000 euro Circula ia rutiera şi aeriana Faza de execu ie. 3. realizat 60% perioada estimata 2009 . început 2007 30. la 37 blocuri executate fa ade.I. B. Din totalul societă ilor comerciale o singură întreprindere are capital integral de stat. Se constată o scăderea cu 71% a numărului de întreprinderi cu capital privat străin în perioada 2004 – 2008. În perioada 2004 – 2008 numărul microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici a fost în creştere. parcări) Extindere şi modernizare aeroport interna ional Primăria Bacău Primăria Bacău 3 4 Primăria Bacău 5 Reabilitare termică a blocurilor în municipiul Bacău 1000 blocuri Primăria Bacău Pag. început 2007 durează 60 luni 45.D. investitorii orientându-se spre afaceri mici.000. Scade numărul de întreprinderile mari în perioada 2004 .000 euro Infrastructura educa ionala Faza de execu ie realizat 50%.P. Întreprinderile mijlocii şi cele meri şi foarte mari şi foarte mari de in doar un procent de 3% din totalul societă ilor comerciale ce activează la nivelul municipiului Bacău. Concluzii: 1. S-a avut în vedere o derulare a activită ilor economice în perioada 2004 .2011 47. străin şi după mărimea societă ilor este prezentată în tabelul de mai sus.U. 126 din 221 . început 2008 execu ia durează 120 luni 170. în această perioadă.2008. 2.000. iar întreprinderile mici reprezintă aproximativ 10%.000 euro 2007 – Faza de 50. mixt. Pe fundalul dezvoltării economice din anii 2004 .000 euro proiectare Execu ie estimata 24 luni Infrastructura de Locuit Faza de proiectare.000. În perioada 2004 – 2008 a avut loc o creşterea a numărului de IMM-urilor cu 18%. privat.000. realizat 70%. 4.2008 cu 41%. 5.

2009 Pag.000 euro Primăria Bacău Realizat 100% Realizat 100% 435.000 euro 3. H. Coanda nr. crt. 6 Construc ii de locuin e 7 Construire Baza Sportiva (stadion 20. COMPANIA DE APA BACAU S.500 euro Data finalizare 31.000 locuri.000 locuri. modernizare şi parcare imobil Str.000. Primăria Bacău 3 4 5 6 100.000 euro 10. 2 Implementarea şi certificarea unui Sistem de Management al Calită ii în conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2001 Studiu privind eficientizarea organizării resurselor umane Podul de la Şerbăneşti Faza/Durata de implementare Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Valoare 5. Contribu ie ISPA 39. COMPANIA DE APA BACAU S.000 euro Finan atori Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău. centru servicii turistice 100 locuri) Amenajarea peisagistica a Complexului Olimpic Bacau 60.P.001.000 euro Primăria Bacău Primăria Bacău Finan atori Nr. crt.000 euro 400.837.A.500 euro Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi S.C.000.250.ro/ Primăria gestionează 27 de proiecte cu finan are europeană şi cofinan are na ională: Tabel 39: Proiecte cu finan are externa gestionate de către Primăria Municipiului Bacău Nr. sala polivalenta 7.D.U.000 euro 600. BACAU Intergroup engineering Proiect Faza/Durata de implementare 2007 faza proiectare 72 LUNI Agrement Faza de proiectare.000 lei Investi ii finalizate din fonduri proprii: Nr.000 euro 500. RETELE ŞI DOTARI EDILITARE "Construc ia şi reabilitarea 1 aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a lacul Poiana Uzului" construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile "Reabilitarea re elei de canalizare" Execu ia lucrării a început în luna septembrie 2005 şi va fi finalizata în luna noiembrie 2010 Co-finan are BEI 13.000. Proiect Linia de finan are ISPA 2002/RO/16/P/PE/018 Valoare 52.000 euro.12.A..006.primariabacau.000.000 euro Primăria Bacău 7 8 Sursa: http://www..000 euro 1.I.004.000. început 2009 execu ia durează 36 luni Faza de proiectare.000 euro Primăria Bacău si Fondul de mediu 8 2. Beneficiar S. 1 2 Proiect Modernizare Bazin de Înot Amenajarea a 31 terenuri de sport Reabilitare obiectiv cultural ‘Teatru de Vara’ Amenajare Pia a de Gros Modernizare Pia a Centrala Extindere. început 2009 execu ia durează 12 luni (2010) Valoare 40. 127 din 221 . crt.C.

crt.000 EURO contribu ia beneficiarului final.000. BIRD (împrumut) 20% contribu ie de la bugetul de stat 84. prin împrumut BERD Primăria Bacău 4 Grup de cogenerare Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile 11. faza de proiectare.000 EURO. perioada (2008-2014) Guvernul României şi Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău Pag. faza de execu ie.8%) – Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău INFRASTRUCTURA RUTIERA ŞI FEROVIARA 7 Centura municipiului Bacău Guvernul României.05%) Guvernul României prin Fondul Na ional 1.P.000.D.U.095 euro (63. execu ie 70%. România ISPA 2004 RO 16 P PE 007 20.000. Uniunea Europeană.15%) – UE. Beneficiar Primăria Bacău Nr.2011 100.000 euro.532.000.000. 128 din 221 . început 2008 durează 72 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro. început 2008 durează 24 luni 4.000 euro.000 euro. Creşterea capacitatii de producere a energiei termice şi electrice.000. Reducerea pierderilor de energie termica.FC Valoare 35. Centru expozi ional şi de afaceri Aplica ie axa prioritara 3 – POS Mediu Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. 1.000. faza proiectare. BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Aplica ie POS mediu . 15. Primăria Bacău 5 Instala ii mari de ardere şi sisteme de termoficare în municipiul Bacău.000 EURO finan are nerambursabila şi 5.I. Guvernul României şi Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău INFRASTRUCTURA PENTRU AFACERI 6 Program PHARE 2006. Primăria Bacău. faza proiectare.000 euro. împrumut BERD Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. perioada estimata 2009 . început 2006 durează 72 luni Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. jude ul Bacău.770.150. 2 Proiect Reabilitare sisteme de alimentare cu apa potabila şi canalizare 3 Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Bacău şi comunele învecinate.365 euro (21.597.000 euro (15. Phare 2000 – CES 15. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.

280 Euro Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău 14 “Centrul de Informare. început 2008 durează 36 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro.2011 6. Oituz şi Str. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. perioada estimata 2009 .925.000 Euro şi 11. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Ştefan Guse Beneficiar Primăria Bacău 9 Eurogara Bacău Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile Primăria Bacău AGREMENT 10 Construire centru de agrement şi turism pădurea Tamas Aplica ie axa 5.D.2009 456. BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile Valoare 7. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. faza de proiectare.2 – POR.000.54 Euro din care 250. 129 din 221 . faza de execu ie. faza proiectare. Primăria Bacău Pag.800. 400.000. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.P.000 euro. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. crt. faza de proiectare. Nr. început 2008 durează 24 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 Euro finan are neramburabila Primăria Bacău ASISTEN Ă SOCIALĂ „Adăpost de zi şi de noapte 12 pentru copiii străzii – Morcoveata Primăria Bacău 13 “Unitatea mobila de interven ie la domiciliului” 75.000 euro Faza de execu ie.2 POR 10. 8 Proiect Construirea pasaj rutier subteran intre str.U. Consiliere şi Sprijin pentru familiile copiilor cu autism” 54.000 euro. Primăria Bacău 11 Insula de Agrement POR 6.2011 Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000. perioada estimata 2008 .000 euro.760 Euro de la Comisia Europeana şi 7495 Euro de la Asocia ia Creştina de Caritate Misiune şi Ajutor Betania Primăria Bacău 15 Centrul de cazare temporara a persoanelor fara adăpost din municipiul Bacău Aplica ie axa 3.I. perioada 2009 .

1 „Promovarea culturii antreprenoriale”. (Building Healthy URBACT II. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. 130 din 221 . început 2008 durează 12 luni Primăria Bacău 22 Politici publice de dezvoltare locală – planificarea strategică pe termen mediu şi lung Aplica ie Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative 250.000 euro. 360. Proiectul “Sistem de Sprijin Integrat pentru Planificare Urbană Durabilă”. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. faza proiectare.000 euro. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.D.000 euro. faza proiectare. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău 19 Aplica ie POS CCE 350. BACAU Intergroup engineering Finan atori Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. faza proiectare. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. început 2009 durează 12 luni Primăria Bacău 20 Sistem informatic integrat pentru gestionarea activitatii la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău Aplica ie program POS CCE 300. durează 30 luni 17 Proiectul "Întreprinzători în Regiunea Nord Est.U.000 euro. pentru Municipiul Bacău. 390. început 2010 durează 24 luni Primăria Bacău 18 Proiectul se derulează prin Programul URBACT II.000 euro. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău Pag. început 2008 Communities). Health pentru Construirea de derulează prin faza Comunită i Sănătoase” –BHC Programul proiectare.P.000 euro. DEZVOLTARE URBANĂ ŞI IMBUNĂTĂ IRE SERVICII PUBLICE 16 Proiectul “Re eaua Urbs Proiectul se 650. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Furnizarea serviciilor publice on-line prin intermediul sistemului informatic Programul Opera ional Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). Proiect Linia de finan are Valoare crt. faza proiectare. depus pe AXA PRIORITARĂ 3 „Creşterea adaptabilită ii lucrătorilor şi întreprinderilor” DOMENIUL MAJOR DE INTERVEN IE 3.000 euro. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău 21 Implementare Sistem de management informatic integrat în Primăria Municipiului Bacău Aplica ie Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative 300.I. afaceri în Europa". faza proiectare. Beneficiar Primăria Bacău Nr.Integrated Support System for Sustainable Urban Planning (ISSUP). faza de proiectare.

înlocuirea re elelor secundare aferente a două Puncte Termice. faza proiectare. proiectul este redepus în ianuarie 2009 Valoare 200.D.000 euro. continuarea unor proiecte importante precum reabilitarea termică a blocurilor sau darea în folosin a a unor blocuri de locuin e tip ANL şi sociale modernizarea Bazin de Înot amenajarea a 31 terenuri de sport amenajare Pia a de Gros şi modernizare Pia a Centrală extindere. POS Mediu. început 2009/2010 durează 36 luni Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. ADL Bacău. CRE Bacău şi Scut Verde Bacău. Proiectul se derulează în parteneriat: APM Bacău (solicitant).Ac iuni în domeniul Produc iei Agricole şi a Alimentelor Tradi ionale. Coanda nr. Pasajul subteran Oituz . Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Programul de finan are este direct de la Comisia Europeană . BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Interreg IV C. Beneficiar Primăria Bacău Nr. redarea Teatrului de Vară circuitului şi patrimoniului cultural băcăuan. cooperation and networking activities among European organisations în the area of development. Primăria Bacău.000 euro. crt. 23 Proiect Proiectul “Re eaua Europeană a Pie elor Orăşeneşti ale secolului XXI – A European Network of 21 Century Market Towns 24 25 Proiectul „Plan de Management pentru situl Natura 2000: lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti şi campanie de conştientizare a publicului”. H. 2009/2011 ADL beneficiază de proiect Cele mai importante lucrări realizate de către Primăria Bacău în cursul anului 2009 sunt: începerea lucrărilor de construc ie la Pasajul subteran Oituz – General Ştefan Guşe.I. modernizare şi parcare imobil Str. 130.P. Pag. Axa 4 – Protec ia Naturii. Obiectiv de maxima utilitate publica. 2 lucrări de construc ie la Spitalul municipal Pentru fluidizarea traficului extrem de aglomerat din municipiu este importantă finalizarea Pasajului subteran Oituz – General Ştefan Guşe.Programme EuropeAid: Non-State Actors and Local Authorities în Development. 131 din 221 . Proiectul „Local Development – Actions in the area of agricultural Products and Traditional Food (LOCFOOD)” – Dezvoltare Locală .U.000 euro. Coordination. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău Uniunea europeana 490.Ştefan Guşe va rezolva în parte problema fluidizării traficului rutier băcăuan şi va asigura legătura rutiera dinspre Oneşti cu centrul oraşului pe străzile: Oituz. Ionita Sandu Sturza şi Vasile Alecsandri. faza proiectare.

centre sociale. cu infrastructură modernă pentru traficul de călători şi marfă. şi spre str. podul Narcisa şi strada Chimiei de către Primăria Municipiului Bacău. Oituz în lungime de 20 m.P.I.57 m şi este format din: pasajul rutier subteran propriu-zis de 86. a însemnat demararea unui proiect amplu de reabilitare a sistemului de alimentare cu energie termică din municipiu. sisteme electronice luminoase. General Ştefan Guşe. Eurogara. De exemplu. sisteme informatice. . care a fost acoperită prin implementarea proiectului de construc iei a Pasajului rutier subteran str. patrimoniului cultural băcăuan. General Ştefan Guşe este de aproximativ 8 milioane de euro. Primăria a demarat lucrări pentru îmbunătă irea infrastructurii rutiere astfel: .Podul de la Şerbăneşti este o investi ie finan ată de local la Bugetul local al Municipiului Bacău şi din Fonduri europene nerambursabile. specializări. În municipiul Bacău sunt în derulare 27 de investi ii cu finan are externă şi cofinan are na ională în diverse stadii de derulare. senzori de umiditate şi temperatura. a priorită ilor de investi ii din cadrul următoarelor domenii: administra ie publică.Centura municipiului Bacău finan ată de Guvernul României.07 m lungime şi Rampa Oituz de aprox.80 m lungime. dezvoltare economică. din care 615 de apartamente de tip ANL şi aproximativ 221 de locuin e sociale. . apa. Infrastructura de transport În vederea facilitării traficului.U. Primăria a promovat un proiect de Politici Publice de Dezvoltare Locală. termoficare. În viitor va fi necesară construirea unei căi de acces suplimentare spre cartierul CFR. beneficiari fiind familii de tineri sau familii cu probleme sociale din Bacău care au depus dosar la Primărie solicitând locuin ă. Oituz – Str. Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată. Ştefan Guşe în lungime de 14 m. proiecte de infrastructură drumuri şi poduri. în cadrul căruia popula ia va putea transmite sugestii şi posibilită i de rezolvare a problemelor municipiului. care a efectuat lucrări de între inere cu mixtură stocabilă a carosabilului. în prezent fiind în derulare faza de proiectare şi avizare. Teatrul de vara a fost redat circuitului cultural şi. parcuri. centru de afaceri. două rampe de acces spre pasajul subteran propriu-zis: rampa Ştefan Guşe de 107. deşeuri. . Ionita Sandu Sturza şi respectiv str. spre str. construit în 1960. protec ie situri naturale. Valoarea totală a proiectului Pasajul rutier subteran str. rezultatul fiind un ansamblu unicat în tara.Zonele unde se lucrează sunt prioritare pentru fluidizarea traficului rutier. BACAU Intergroup engineering Înlocuirea re elelor secundare aferente a 2 puncte termice. finan at din fonduri europene nerambursabile în procent de 90%. Pag. fiind o stradă de tranzit spre variantele ocolitoare Letea Veche şi Izvoare – Înfră irii.70 m (pe sub cele 14 linii de cale ferată). învă ământ. transport. mediul. proiect care beneficiază de o finan are de circa 75 de milioane de euro. de asemenea în derulare. Investi iile pentru realizarea obiectivului Eurogara Bacău sunt în curs de derulare din fonduri europene. 132 din 221 .Au fost realizate repara ii pe podul Mărgineni. după ce ani la rând nu a fost decât o ruina. Pentru asigurarea continuită ii rutiere sunt prevăzute pasaje superioare amplasate peste cele două rampe de acces în pasaj. Lucrările la Spitalul Municipal au ajuns la etajul 4. în afară de calea ferată de la poli ie (care necesita repara ii) şi intrarea de la podul de la Mărgineni. strada Chimiei preia mare parte din traficul rutier greu. I. utilită i. prin împrumut BIRD 20% şi contribu ie de la bugetul de stat este în prezent la faza de proiectare şi avizare.D. Oituz – Str. canalizare. penultimul etaj. acesta are o lungime de 261. implicit. prin Direc ia de Servicii Publice. Siguran a circula iei va fi asigurata prin camere video. 67. În ultimii 5 ani în Bacău au fost date în folosin ă 836 de locuin e. Reabilitarea Teatrului de vara a constat intr-o reconstruc ie în propor ie de 92% a fostului edificiu.

înlocuire conducta de apa Dn 600 mm Calea Moineşti subtraversare linii ferate Fabrica de Bere şi curte Vinalcool. Digul Barnat. Pictor Aman până la intersec ia cu str. conducta de legătura Dn 700 mm între conducta Dn 700 mm str. înlocuire conducta de apa Dn 600 mm str. II. COMPANIA DE APA BACAU S.7 milioane de lei.lacul Poiana Uzului. se urmăreşte ca municipiul Bacău sa beneficieze de apa potabila de o foarte buna calitate. 4 de 10 000 mc din sta ia de pompare Gheraiesti. va avea loc licita ia pentru selectarea constructorului. bariere de limitare pentru limitarea sau închiderea circula iei (pentru cazurile excep ionale de accidente grave). Gării între str. 4) Investii finan ate din bugetul Consiliului Local Bacău: supratraversare parau Trebeş cu conducta de apa potabila Dn = 150 mm şi conducta de apa uzata Dn = 400 mm. 3) Investi ii finan ate din sursele proprii: lucrări auxiliare pentru re elele de apa şi de canalizare (branşamente şi racorduri. Stadionului. 133 din 221 . Mihai Eminescu. se referă la: 1) Investi ii finan ate de Uniunea Europeana (prin programul ISPA): construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile. conducta de legătura Dn = 600 mm între plecare II Gheraiesti şi plecare II Mărgineni pentru transportul apei potabile din Sta ia de pompare Gheraiesti la rezervoarele Bara i. Frunzei la restaurant Popas.C. "Construc ia şi reabilitarea aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a lacul Poiana Uzului".P. Pag. înlocuire conducta de refulare Dn 500 mm Sta ia de Pompare ape uzate Serbanesti.D. s-au solicitat 30. Prin investi ia finan ată în cadrul Măsurii ISPA 2002/RO/16/P/PE/018. Alimentare cu apă şi canalizare Investi iile în derulare din cadrul S.I. construc ia şi reabilitarea aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a . supratraversare parau Negel cu conducta de apa potabila Dn = 600 mm şi conducta de apa uzata Dn = 100mm. înlocuire conducta de apa Dn 125 mm Calea Moldovei de la str. O alta investi ie finan ată din fonduri ISPA. înlocuire conducta de apa Dn 600 mm str.U. cămine apometru. Frunzei din Sta ia de Pompare Gheraiesti până la Calea Moldovei cu conducta Dn 700 mm. prin Măsura 2002/RO/16/P/PE/018. Miron Costin de la intersec ia cu str. cămine canalizare) – proiectare + execu ie. În curând. Pasajul subteran va genera în timp o dezvoltare a municipiului Bacău pe axa Est-Vest. str. considerat prioritate numărul 1 la nivelul Agen iei Nord-Est. Pentru acest proiect. Avram Iancu şi str. Termenul de realizare a lucrărilor este de 28 de luni. cămine vane.5 milioane sunt nerambursabili. Ştefan cel Mare şi conducta Dn 800 mm str. BACAU Intergroup engineering senzori de fum. expertizare rezervor nr. unde se afla centrul de afaceri şi viitorul spital jude ean se va dezvolta după deschiderea pasajului. îmbunatatirea factorului de putere la Frontul de captare Hemeiuş I+II – proiectare + execu ie. înlocuire conducta apa potabila Ol Dn 250mm. înlocuire conducta de apa Dn 400 mm b-ul Unirii de la pod Bistri a până la Calea Barladului.A. 2) Investi ii finan ate din credite BERD: reabilitarea Sta iei de Epurare a apelor uzate Bacău. împrejmuire paturi de uscare a nămolului de la Sta ia de epurare a apelor uzate a municipiului Bacău. din care 24. constă în "Construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile". reabilitarea re elei de canalizare.

P. Execu ia lucrării a început în luna septembrie 2005 şi va fi finalizata în luna noiembrie 2010.000 euro au finan at proiecte ce au vizat reabilitarea sta iilor de pompare.3 km de conducta de diametrul 400 mm.950. iar la Sta ia de pompare Gheraiesti.600 nemodernizata menajera & pluviala Sud 9. prin programul MUDP II în valoare de 3.6 km de conducta cu diametrul de 600 mm. prin programul MUDP II.5 km. În vederea îmbunătă irii sistemelor de alimentare cu apă.4 km de re ea de canalizare. Termoficare SC SACET SA Bacău are în derulare următoarele investi ii: 1. 2010 Reabilitare re ele distribu ie apa cuprinse în programul MASTER PLAN Număr gospodarii/ popula ie ce va beneficia Lungimea conductei propusa de Zona prin în reabilitare reabilitare Total Zona Nord 1. renun area la punctele termice nr. BACAU Intergroup engineering "Reabilitarea re elei de canalizare" este o investi ie finan ată din fonduri ISPA prin Măsura 2002/RO/16/P/PE/018.650 nemodernizata menajera & pluviala Nord 4.I. a fost realizata contorizarea consumatorilor cu contori de debit. între anii 19982001.965 ml 73 case Total Zona Centru 12. montarea a 21 de traductori de presiune şi a 21 de dispozitive de afişare locala şi. COMPANIA DE APA BACAU S. în anii 1999-2001.830 ml 12 blocuri 317 case 10 agen i economici Situa ia cu străzile propuse pentru extinderea re elei de canalizare în 2010 Zona Lungimea (m) Starea Observa ii Centru 14.A.U. 134 din 221 . IV. lotul 2. în total fiind înlocuita 11. Denumire obiectiv de investi ii Total conducte apa şi canalizare Lungime conducte apa şi canalizare 15.195 nemodernizata menajera & pluviala Total general 28.055 ml 40 blocuri 310 case 11 agen i economici Total general 24.370 ml 93 blocuri 873 case 13 agen i economici Extindere re ele distribu ie apa cuprinse în programul MASTER PLAN Lungimea Număr gospodarii/ TOTAL propusa pentru popula ia care va beneficia de extindere extindere reabilitare Extindere conducte Apa şi canal 10. La re eaua de distribu ie a apei potabile au fost înlocuite 35 km de conducte cu altele din fonta ductila. Sta ia de pompare Mărgineni a fost modernizata în anul 1998 cu electropompe de produc ie Anglia. Dezvoltarea pie ei de energie termică – Racordarea la SACET a institu iilor publice (28 +11 obiective) – Faza SF 3. În anii 1999-2002 pu urile din fronturile de captare au fost modernizate. Astfel. re eaua de distribu ie a apei potabile şi a laboratoarelor din cadrul sec iilor captare-distribu ie şi canalizareepurare.C. 3. crt. Se mai urmăreşte înlocuirea colectorului principal cu diametrul de 1800 mm şi cu lungimea de aproximativ 0.1 km.445 III. de către S. de conducta de diametrul 500 mm şi 0. Reabilitarea re elelor termice primare – faza PT şi execu ie lucrări 2. s-au înlocuit electropompele existente.D. 25 şi 28 şi alimentarea consumatorilor prin intermediul unor puncte termice modulare complet Pag.350 ml 53 blocuri 490 case 2 agen i economici Total Zona Sud 10. Fondurile primite. începând cu anul 1997.336 m Termen PIF Tr. prin care se urmăreşte înlocuirea a 7. componenta C. a surselor existente pentru alimentarea cu apa. colectare şi tratare a apelor uzate în municipiul Bacău au fost prevăzute în bugetul pentru anul 2010 următoarele investi ii: Nr. Reabilitarea re elelor termice secundare.

1 2 Denumirea consumatorilor Centru de îngrijire şi asisten ă sociala Gradinita nr. A Dn-uri.nodul comun bl. BACAU Intergroup engineering automatizate şi contorizate. Dezvoltarea pie ei de energie termică – Racordarea la SACET a institu iilor publice (28 +11 obiective) – Faza SF Reabilitarea re elelor termice secundare . centru de zi pentru vârstnici „Dr. dintre următoarele noduri de la proiectul de la PT31: 1)84-86 trece de la 2XDn80/2 1/2 "/1 1/4" la 2xDn100/3 "/1 1/2" 2) 86 .33 Asocia ia de sprijin a copiilor cu handicap neuromotoriu. Etot Unitati fizice Unitati financiare mwh tep lei 1.578 Reabilitarea termica a blocurilor.4 sc. Condorilor nr.790.Stefan Ciobanu” Serviciul Jude ean de Medicina Legala Lucrări propuse a fi realizate în perioada 2010 .18 termice "Grup Şcolar" ”Spiru Haret” *contorizarea se realizează în interiorul centralei termice de la Sala de Sport Pag.eficienta energetica prognozată: 541 tep/an Nr. exprimata în unitati fizice. cu următoarea observa ie: * pentru a putea racorda acest obiectiv la re eaua de distribu ie de la PT31 trebuiesc modificate următoarele Bloc ANL Narciselor nr.D. situate la nivel de grupuri de blocuri/clădiri institu ii.U.311.14 sc. 40 *se utilizează nisa de contorizare Direc ia Regionala Vamala . Crt. *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT31 Bloc ANL Narciselor nr.P.14 trece de la 2xDn65/2 1/2 "/1 1/4" la 2xDn80/3"/1 1/2".749 112.I.îmbunatatirea sistemului de alimentare cu căldura până la nivel de consumator . conven ionale şi financiare este calculata prin însumarea economiilor anuale şi durata a 30 ani şi este prezentata astfel: Economia totala de energie.Biroul *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 95 Vamal de control şi vămuire la interior *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 31.economia totala de energie preconizata prin implementarea proiectului.A *contorizarea se realizează la subsol *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta Centralei Sala de Sport Şcoala Generala nr. racordate la re eaua termică primară.12 cu bl.717. Bacău .reducerea pierderilor de transport a energiei termice şi atingerea unui randament global de transport şi distribu ie de 85% .2013 * racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT2 *buclele de contorizare şi echilibrare sunt amplasate la subsolul clădirii *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT40 *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 27 *se utilizează doua nişe de contorizare pentru fiecare institu ie în parte 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 12 *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 25 Bloc garsoniere str. a instala iilor interioare de utilitati publice în Mun. Centru „Daniel” Funda ia de sprijin comunitar. Faza – achizi ia publică de servicii de proiectare 4. 135 din 221 .2 *se utilizează nisa de contorizare Loteria Na ionala – Sucursala *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 41 jude eana Bacău *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 96 Gradinita „Lizuca” *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 96 Gradinita Nr.11 217.

280 Euro contribu ia Consiliului Jude ean Bacău.09. Pag. în valoare de 54. Asisten ă socială În cadrul programului de finan are Phare 2006 Coeziune economică şi Socială Dezvoltarea Serviciilor Sociale au fost elaborate şi depuse în vederea evaluării mai multe proiecte pentru accesare fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii sociale. a fost ini iată o lucrare de amenajare pentru Fundătura nr. care adoptă o solu ie tehnica constructivă modernă (sistem de management al gazului. cu un buget de 54. 350 m re ea de iluminat.400 lei fara TVA.2008. “Program de perfec ionare a profesioniştilor din sistemul de protec ie a copilului” „Dezvoltarea re elei de servicii sociale comunitare pentru copil şi familie” A fost finalizată implementarea proiectului -“Informare şi sensibilizare în problematica HIV / SIDA” cu finan are de la Guvernul Republicii Irlanda (Departamentul Development Cooperation Ireland).760 Euro de la Comisia Europeana şi 7495 Euro de la Asocia ia Creştina de Caritate Misiune şi Ajutor Betania.000 EURO. destinate colectării hârtiei. sticlei şi plasticului.000 Euro de la Comisia Europeana şi 11.J.D. supravegherea şi reinsertia sociala a copilului delincvent”. aflata la Faza SF. Proiectul îşi propune următoarele obiective: Închiderea depozitului existent . sta ie de compost.I.“Depozitul de deşeuri neconform care este amplasat în zona de Sud-Est a Municipiului Bacău la periferia oraşului. se impun urgent lucrări de închidere şi ecologizare a zonei. Fiind un depozit necontrolat. supravegherea şi reinsertia sociala a copilului delincvent.Bacău . precum şi alte facilita i pentru asigurarea unui management de calitate în ceea ce priveşte colectarea şi transportul deşeurilor. în vecinătatea Drumului Na ional DN 85 Bucureşti .09.000.1 m3 de culori diferite. s-a ini iat realizarea unui nou depozit de deşeuri şi închiderea celui existent. Managementul deşeurilor Pentru asigurarea conformită ii cu cerin ele europene s-a impus realizarea unor depozite ecologice care să nu mai permită infiltra ii în pânza freatică. Consiliere şi Sprijin pentru familiile copiilor cu autism” a fost aprobat prin HCJ 121/22.„Adăpost de zi şi de noapte pentru copiii străzii – Morcoveata”. ajungând şi la un grad de ocupare de peste 80%. V.P. 136 din 221 . sta ie de sortare. Proiectul “Unitatea mobila de interven ie la domiciliului” a fost aprobat prin H.C. Un alt proiect . din care prima subcelulă va fi construită în faza ini iala pe o suprafa a de 5 ha.U. Valoarea proiectului este de 20. Depozitul de deşeuri existent se afla în patrimoniul Primăriei Bacău fiind activ de peste 35 de ani. PIN3/2008. BACAU Intergroup engineering IV. Prin Măsura ISPA 2004 RO 16 P PE 007 având ca data de finalizare 31 decembrie 2010. 120/22. În cadrul Programelor de Interes Na ional lansate de ANPDC (PIN2/2008. PIN4/2008) au fost elaborate 3 proiecte după cum urmează: „Servicii specializate pentru copilul delincvent: Centrul rezidential pentru orientarea.“Centrul de Informare.2008 cu un buget de 75. În cadrul Programului „Ini iativa pentru copiii străzii” în colaborare cu Centrul pentru servicii de interven ie în regim de urgenta a fost elaborat un Subproiect . echipament opera ional). 30A-30H din Calea Moineşti. Iluminatul public În conformitate cu situa ia primită de la Serviciul Re ele şi Iluminat public din cadrul Primăriei Bacău. VI. Centrul de zi pentru orientarea. sistem de captare şi tratarea levigatului. Suprafa a actualului depozit de deşeuri este de aprox 15 ha. Depozitul este împăr it în patru subcelule. Construc ia noului depozit – realizarea unui nou depozit ecologic la standarde europene pe o suprafa a de 32 ha alocate de Primăria Municipiului Bacău. Colectarea deşeurilor în municipiul Bacău – schema de colectare actuală va fi extinsă prin adăugarea a 500 grupuri a câte 3 containere de 1.Suceava.

i 2 u. Repara ii fa ade În vederea creşterii confortului termic al clădirilor unitatilor şcolare.U. se vor finaliza două propuneri de proiecte ce vor putea fi finan ate în propor ie de maxim 98% din cheltuielile eligibile. Consiliul Local Bacău urmând să contribuie cu diferen a de 2%. conform prezentării din următorul tabel: Nr.D.din strada Henri Coandă.i 1 u. în cadrul unui Punctului termic nr. Achizi ii privind proiectarea şi lucrările de modernizare/reabilitare Casa Pistruiatul.i 1 u. 6. .2010: Repara ii şi între inerea clădirilor. Axa Prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale. Participarea activă la activită ile Grupului de Sprijin Local pentru realizarea Planului de Ac iune Local şi implementarea proiectului “Re eaua Urbs Health pentru “Construirea de Comunită i Sănătoase” ("Building Healthy Communities" .i 2 u. nr.. Infrastructura de invatamânt În vederea desfăşurării în bune condi ii a activită ilor şcolare Primăria a demarat lucrări de reabilitare şi modernizare la mai multe unită i de învă ământ.i 1 u. Proiecte propuse în perioada 2009 .i 3 u. 4. grupurilor sanitare şi lucrări de contorizarea apei la căsu ele sociale din str. Denumire lucrare realizată în perioada 2004 .2005 – 55 unitati de invatamânt 8 u. 1.P.i 3 u.I.i 4 u. Înfiin area „Clubul Pensionarilor II” într-o Centrală Termică din strada Şoimului. schimbarea tâmplărie lemn cu tâmplărie PVC cu geam termopan şi montare termosistem pe fa ade TOTAL 2004 . 111.Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori”. crt. în perioada 2004 – 2008.i 13 u. Domeniul de interven ie 3.i 2 u. unde persoanele vârstnice din municipiu îşi vor putea petrece timpul liber. 154. 5. Lucrări canalizare “O şcoală pentru to i”. termica.i 1 u.i 22 u.2005 Unitati de invatamânt Colegii/ licee/ Scolii I . lambriu şi tâmplărie săli clasa Repara ii instala ii electrice interioare Repara ii instala ii încălzire interioare Repara ii acoperiş Modernizare săli sport Înlocuire tâmplărie ferestre lemn cu ferestre PVC cu 7. VII. „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” . s-a ini iat un program de reabilitare 9. prin Centrul jude ean de asisten ă psihopedagogică identificarea unei solu ii în vederea depistării cazurilor de copii/elevi rămaşi singuri acasă şi în special a acelor cazuri cu risc social.Urbs Health network for "Building Healthy Communities")” din cadrul Programului de Cooperare Europeană Teritorială – URBACT II.i . 9 E. 9. În ceea ce priveşte copii cu părin i pleca i la muncă în străinătate se urmăreşte prin sus inerea unei colaborări cu Inspectoratul Şcolar Bacău. BACAU Intergroup engineering Programe realizate în anul 2008 S-a finalizat proiectul „Clubul Pensionarilor”. cu finan are integrală de la bugetul Consiliului Local Bacău.i Pag.i 7 u.i 18 u.2 – Reabilitarea/modernizarea /dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale.i 2 u.i 1 u. Racordare apă caldă Centrul “Armonia” din Strada Livezilor 1A şi 4B. 2. la următoarele obiective: „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov.i 4 u. nr.i 2 u.i 3 u.VIII Gradinite Creşe Modernizări grupuri sanitare Repara ii parchet.i 2 u. Izvoare nr.i 1 u. geam termopan 8. 137 din 221 1 u.i 2 u.i 2 u. administrat de către Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional “URBACT II” cu sediul în Fran a. 3. Având în vedere oportunitatea finan ării nerambursabile prin Programul Opera ional Regional.i 2 u. canalizării.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

În perioada 2004 – 2005 un număr de 55 de unită i de învă ământ au beneficiat de diverse lucrări de reabilitare şi modernizare. În perioada 2006 – 2008 un număr de 179 de unită i de învă ământ au beneficiat de diverse lucrări de reabilitare şi modernizare.
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Denumire lucrare Anul 2006 Înlocuire tâmplărie Repara ii fa ade Repara ii instala ii încălzire Repara ii instala ii electrice Alte lucrări de repara ii (înlocuire igienizări, gresie, faian ă şi revizie sanitare) 7 u.i 6 u.i 3 u.i parchet, instala ii Anul 2007 1. 2. 3. 4. Lucrări la instala iile electrice, termice sanitare, tâmplărie, acoperişurile, grupurile sanitare şi fa adele unitatilor de invatamânt Demolare şi realizare obiective noi Campus nou – profil informatică Săli de sport Anul 2008 1. Teren de sport 2. Locuri de joacă TOTAL 2006 – 2008 – 179 unitati de invatamânt 12 u.i 58 u.i 18 u.i 56 u.i 15 u.i 60 u.i 5 u.i 14 u.i 2 u.i 4 u.i 1 u.i 23 u.i 27 u.i 4 u.i 4 u.i 9 u.i 5 u.i 2 u.i 2 u.i 5 u.i 1 u.i 3 u.i 2 u.i 8 u.i 1 u.i Unitati de invatamânt
Colegii/licee/ grupuri şcolare Scolii I - VIII Gradinite Creşe

Pentru desfăşurarea în bune condi ii a activită ilor şcolare recreative şi asigurarea unei dezvoltări armonioase a elevilor, Primăria a alocat fonduri pentru reabilitarea şi modernizarea, extindere a terenurilor de sport la 34 de şcoli, licee şi colegii, în conformitate cu legisla ia în vigoare. Terenuri de sport amenajate la şcoli şi licee în perioada 2004 - 2008:
Modernizare şi / sau extindere suprafe e aferent activită ilor sportive la 34 Scoli, Licee, Colegii, Grupuri şcolare, TOTAL Suprafa a sintetica 19197,65 m2 Lungime gard h=4 m 3284 m Panouri baschet 104 buc. Por i handbal /minifotbal 68 buc.

VIII. Amenajare pie e
Lucrările de reabilitare propuse pentru perioada 2010 – 2012, au fost estimate pentru cele 5 pie e aflate în administrarea Primăriei astfel: a) PIA A CENTRALĂ, lucrările propuse includ: - închiderea Pie ii pe întreg perimetru, scopul acestei investi ii fiind crearea de condi ii favorabile comercializării produselor agricole şi pe perioada de iarnă; - efectuarea de lucrări de repara ii capitale paviment şi la acoperişul platoului din zona producători; - lucrări de climatizare a zonei ocupate cu producători agricoli şi birouri. b) PIA A SUD lucrările constau în: - închiderea Pie ii pe întreg perimetru, scopul acestei investi ii fiind crearea de condi ii favorabile comercializării produselor agricole şi pe perioada de iarnă; - construirea unei hale de comercializarea a produselor lactate, întrucât cea existentă nu asigură condi ii normale de comercializare a produselor. - efectuarea de lucrări de repara ii capitale la acoperişul platoului; - lucrări de climatizare a zonei ocupate cu producători agricoli.
Pag. 138 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

c) BAZARUL MILCOV – se propune repara ie capitala WC.

d) PIA A DE GROS urmează să fie mutat în acest perimetru şi Bazarul Milcov. De

asemenea va fi realizat un restaurant cu autoservire, un fast-food, câteva spa ii de cazare pentru producătorii agricoli din zone mai îndepărtate, o micropia ă de cartier şi spa ii de parcare şi va fi betonata o suprafa a de 20000 mp.

e) TARGUL AUTO ŞI OBORUL ŞERBĂNEŞTI – se va amenaja pe teritoriul comunei Letea Veche.

Concluzii: 1. Investi iile realizate în Municipiul Bacău înregistrează un trend ascendent în ultimii ani pentru următoarele sectoare de activitate: transport, educa ie, sănătate, managementul deşeurilor, asisten ă socială, termoficare, alimentare cu apă şi canalizare etc. 2. Primăria gestionează 27 de proiecte cu finan are europeană şi cofinan are na ională, proiecte de infrastructură drumuri, apa, canalizare, termoficare şi 9 proiecte din fonduri proprii, de asemenea 7 lucrări de interven ii şi specializare personal fiind finalizate. 3. Prin implementarea proiectelor sociale vor fi create ~140 locuri de munca şi 8 noi servicii sociale specializate şi primare (de exp: primele locuin e protejate pentru persoane cu dizabilitati; primele echipe mobile; primul adăpost de zi şi de noapte pentru copilul străzii, etc.);

Pag. 139 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

1.4 NEVOI DE DEZVOLTARE IDENTIFICATE ÎN CADRUL MUNICIPIULUI
În urma analizei situa iei existente şi a investi iilor în derulare sus inute de către Administra ia Locală din fonduri proprii şi fonduri europene nerambursabile se remarcă 2 domenii în care investi iile sunt prioritare: Infrastructura rutieră şi Asisten a socială. Necesită ile identificate sunt prezentate în continuare: INFRASTRUCTURA RUTIERĂ Următoarele pasaje, străzi importante din municipiul Bacău necesită reabilitări şi modernizări conform normelor europene: Pasaj Calea Moineşti, Calea Moineşti, pasaj Trebeş, Calea Miori ei Strada Milcov şi I.L. Caragiale şi străzi adiacente Pasajul Letea, modernizarea constând în reabilitarea structurii rutiere, crearea de piste bicicleta, semaforizare şi dotări aferente lucrărilor de drum Suprafa a ocupată de parcări este de 85.020,32 m2, asigurând în prezent 3.168 locuri de parcare cu plată aflate în eviden a Primăriei. La o popula ie de 177.007 locuitori, considerând 3 membri/familie, 1 autoturism/4-5 familii, necesarul de locuri de parcare ar fi de circa 11.800 locuri de parcare necesare, exceptând locurile de parcare ale autoturismelor înregistrate la firme, locuri de parcare la institu iile publice care asigură diverse servicii pentru popula ie. Se constată necesitatea realizării de parcări cu plată care vor asigura venituri suplimentare la bugetul Primăriei. Lipsa parcărilor în zonele intens circulate Primăria Municipiului Bacău, continuă programul de modernizare a străzilor din municipiul Bacău. În cadrul acestui program, demarat în anul 2006, până în prezent au fost modernizate sau se află în diferite faze de execu ie, cu re ea de apă, re ea de canalizare şi asfaltare, mai mult de jumătate din cele 136 de străzi balastate. Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă Conform estimărilor statistice 60% din traficul din municipiul Bacău este unul de tranzit. Luând în considerare aceste probleme de accesibilitate care derivă din localizarea geografică şi dotarea infrastructurală a municipiului, proiectele de transport rutier au o relevan ă deosebită. Aşadar, realizarea proiectelor de infrastructură de transport reprezintă un element critic pentru dezvoltarea oraşului şi integrarea acestuia în sistemele teritoriale şi economice ale regiunii Nord Est, ale României şi ale UE, ceea ce face ca proiectele de investi ii în infrastructura rutieră să fie de importan ă prioritară. Realizarea de repara ii pe aproximativ 100 de străzi ce fac parte din re eaua stradala a municipiului. Implementarea unor ac iuni pentru decongestionarea traficului din zona de centru a municipiului; Fluidizarea traficului pe arterele aglomerate, altele decât cele don zona centrala a municipiului; Îmbunatatirea vitezei comerciale medii a transportului public de calatori; Creşterea capacitatii de transport de persoane a serviciului public de transport în comun; Creşterea eficientei sistemului de semaforizare; Fluidizarea traficului de tranzit prin municipiul Bacău, spre nordul Moldovei; Construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane; ASISTEN Ă SOCIALA Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare, contorizare apă, grupuri sanitare, racordare apă caldă, Creşterea calită ii serviciilor de asisten ă sociala cu caracter primar sau specializat oferite popula iei Municipiului; Diversificarea serviciilor de asisten ă sociala oferite persoanelor aflate în diferite tipuri şi grade de dificultate din Municipiul Bacău;
Pag. 140 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. Investi ii necesare: „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” - din strada Henri Coandă, nr. 9. „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov, nr. 9 E, în cadrul unui Punctului termic nr. 154.

ECHIPAREA EDILITARĂ Necesitatea modernizării sistemului de alimentare cu apa; Necesitatea alimentarii cu apa a 15% din străzile existente; Modernizarea sistemului de canalizare; Îmbunatatirea stării colectoarelor şi racordurilor de pe: Str. Constantei- par ial, str. Narciselor, str. Lalelelor, Al. Ghioceilor, Al. Parcului, Str. Castanilor, Str. Panselelor. Necesitatea alimentarii cu energie termică a municipiului Bacău, apă caldă şi căldură în propor ie de 13% din suprafa a Municipiului. Modernizarea re elei termice primare Acoperirea municipiului Bacău cu re ele electrice în propor ie de 1%. Extinderea infrastructurii de alimentare cu gaze naturale în Municipiul Bacău. Dezvoltarea re elei de iluminat public Gestionarea deşeurilor în conformitate cu normele europene şi na ionale Lipsa recipientelor pentru precolectare selectivă în 4 cartiere ale municipiului Bacău. Reducerea poluării atmosferice datorata activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare a următoarelor unitati: SC Amurco SRL, SC CET SA , SC Agricola Interna ional Bacău. Reducerea poluării solului Acoperirea numărului de cereri pentru locuri în gradinite. Creşterea gradului de acoperire cu servicii medicale a necesita ilor popula iei; Dezvoltarea sectorului serviciilor de interven ie de urgenta; Modernizarea infrastructurii de producere a medicamentelor şi preparatelor farmaceutice la nivelul Municipiului; Creşterea numărului spatiilor de locuit din Municipiul Bacău. Consolidarea structurii de rezistenta a blocurilor ce prezintă risc seismic reabilitarea energetica, pentru reducerea consumului de energie termica a locuin elor din Municipiul Bacău. Este necesara o reducere a numărului de infrac iuni uşoare. Scăderea solicitariilor privind situa iile de urgenta. Este necesara o creştere a raportului suprafa a amenajata pentru locuri de joaca / număr copii în Municipiul Bacău la aproximativ 1mp/copil. Construire şi darea în folosin ă a Spitalului Municipal Construirea unor săli de sport moderne Reamenjarea Insulei de Agrement.
Pag. 141 din 221

situată pe DN 2G şi face legătura cu oraşele Moineşti. 142 din 221 . Un alt aspect ce face necesară refacerea pasajului pentru 4 benzi de circula ie îl constituie faptul că în zonă se afla Vama jude ului Bacău fapt ce conduce la o aglomerare a traficului greu.D. Traficul rutier după anul 1989 a ajuns la valori impresionante ceea ce a dus la necesitatea unor lucrări de supralărgire a Caii Moineşti. Un alt aspect important ce trebuie avut vedere îl constituie lipsa pistelor pentru biciclişti pe pasaj.edilitară din zonă: apă.191 m Podul propriu zis .2003. Cele trei păr i distincte respectiv pasajul suprateran Mărgineni. 3. Calea Moineşti propriu zisă şi Podul Trebeş deservesc zona industrială din partea de vest a municipiului precum şi locuitorii caselor situate pe partea stângă a acesteia. telefonie.metalic Trotuare – 2 x 2. cabluri electrice. Din acest motiv este necesară o bandă în direc ia de mers spre oraş cu verde intermitent spre dreapta pentru a degreva pasajul de sta ionarea traficului greu cu destina ia Vama.asfalt 2. Astfel por iunea de drum cuprinsă între pasajul Mărgineni şi podul Trebeş necesită introducerea pistelor pentru biciclişti precum şi reabilitarea trotuarelor aferente.U. În lungime de aproximativ 1050 m. Miercurea Ciuc. Pe sectorul de drum cuprins între km 3+019 şi km 3+040 se află podul peste pârâul Trebeş. Acest pod a fost construit în anul 1975 şi se afla în administrarea Primăriei Municipiului Bacău. Târgu Ocna. gaz. Pe sectorul de drum cuprins între Km 1+345 şi Km 1+969 se află pasajul suprateran Mărgineni. cu 2 benzi de circula ie pe sens. Comăneşti. 1. Calea Moineşti propriu zisă Datorită traficului rutier relativ mare. Traficului intens precum şi faptul ca accesul la pasaj este obstruc ionat de trecerea de la 4 benzi la 2 conduce la creşterea timpului de traversare fapt ce provoacă aglomerări precum şi sta ionări ale autovehiculelor pe pasaj.I. canalizare. Elemente de identificare: Pag. Sfântu Gheorghe. Braşov. Elemente de identificare: Rampa 1 .624 m Lă imea păr ii carosabile .P. care se desfăşoară pe Calea Moineşti.93 m Lungimea păr ii carosabile . Calea Moineşti este amplasată între bornele kilometrice Km 1+345 şi Km 3+040 fiind alcătuită din trei păr i distincte după cum urmează: Pasajul suprateran Mărgineni în lungime de aproximativ 624 m Calea Moineşti propriu zisă. Pasajul suprateran Mărgineni Pasajul a fost proiectat şi construit cu o singură bandă de circula ie pe sens acest fapt fiind un mare dezavantaj pentru traficul din zilele noastre.340 m Rampa 2 .culee beton armat cu grinzi din beton precomprimat Îmbrăcăminte . Târgu Secuiesc.8 m Parapet . BACAU Intergroup engineering Este necesară modernizarea pentru Calea Moineşti care este o arteră de circula ie importantă a municipiului Bacău. atât din cauze naturale. Slănic Moldova. Oneşti. cât şi din cauza faptului ca pe acest pod a fost montată toată re eaua tehnico . aceasta a fost proiectată cu o lă ime de 12 m. Podul Trebeş Podul de peste pârâul Trebeş se află într-o stare avansată de degradare.2 m Număr deschideri . de la două benzi la patru benzi între pasajul Mărgineni şi podul Trebeş. Podul Trebeş în lungime de aproximativ 21 m.15 Infrastructura . executate între anii 2002 .

S-a constatat necesitatea executării următoarelor lucrări: repara ii şi amenajări alei şi accese.21 m Lă imea păr ii carosabile . care în timp s-a degradat şi a fost . câte două pe sens. executare racorduri canalizare şi cămin de vizitare str. municipiul Bacău. Infrastructura urbana în zona l.U. Din studiul efectuat se constata necesitatea executării următoarelor lucrări : repara ii şi amenajări alei şi accese. cu scopul de a deveni un oraş european. pentru reabilitare iluminat public cu montare stâlpi Reabilitare carosabil.9.culee beton armat Îmbrăcăminte . parcări.intersec ia cu strada Letea reprezintă un nod logistic şi industrial regional.9 Mai . La suprastructura: Din cauza infiltra iei de apă prin rosturi.beton Trotuare – 2 x 1 m Număr deschideri – 1 buc. 143 din 221 .Vadul Bistri ei. Infrastructura urbana zona Miori ei . în municipiul Bacău pentru dezvoltarea municipiului Bacău.P. cât şi asigurarea circula iei pe patru benzi. necesitând dese lucrări de interven ie şi între inere.365 m şi lă imea de 14 m. Re eaua de alimentare cu apa este uzata. amenajări alveole pentru sta ii de autobuz . constând în transformarea acestuia intr-un nod logistic şi industrial regional.Milcov . Pag. înlocuire re ea alimentare cu apa. executare racorduri canalizare şi cămin de vizitare strada MILCOV. BACAU Intergroup engineering Lungimea păr ii carosabile . cu lă imea de 2 ÷ 3 m. Caragiale .I.2 m Parapet . interconectat la marile centre urbane din Europa.. La infrastructura: Deteriorări ale rosturilor la partea carosabilă Depuneri de pământ pe banchete La culeea Bacău sfert de con deteriorat Coroziune avansată a aparatelor de reazem metalice 2 . L. cu scopul de a deveni un oraş european. Strada Milcov are lungimea = 2.asfalt Evaluarea vizuala a stării tehnice a lucrării a scos în eviden ă următoarele degradări şi deficien e: 1 . V80). Milcov. durata de serviciu fiind destul de mare. două benzi pentru asigurarea circula iei bicicliştilor şi trotuare aferente. interconectat la marile centre urbane din Europa. municipiul Bacău Strada Milcov se afla în cartierul Cornişa Bistri ei. La calea de rulare: Crăpături ale îmbrăcămin ii căii în zona rosturilor Degradarea locală a parape ilor În cadrul lucrărilor de înlocuire sau consolidare a structurii de rezisten ă este necesară ridicarea clasei de încărcare a podului clasa E (A30. trotuare. Partea carosabila şi trotuarele sunt din beton. trotuare şi locuri de joaca amenajări alveole pentru sta ii de autobuz repara ii străzi înlocuire re ea alimentare cu apa.Vântului . trotuare. betonul este exfoliat şi armăturile sunt în stare avansată de coroziune în zonele gurilor de scurgere şi zona dalelor de la trotuar 3.cosmetizat" prin turnarea unui covor asfaltic sub ire (doar pe partea carosabila).D. Infrastructura . are trotuare pe ambele păr i. parcări.

Vântului . acesta fiind necesar pentru a se asigura iluminatul zonelor. de 120 m. accesul făcându-se din strada Vadul Bistri ei. montare stâlpi . iar partea carosabila din balast. construire Str. Firme de consultan ă în probleme de protec ia mediului Reabilitări de zone poluate Sursa ADL Bacău Pag.2 m şi 8 m. Henri Coandă 2 (Serviciul Eviden a Popula iei şi Paşapoarte) Modernizare re ea stradală inclusiv re ea stradală locuin e ANL (Gherăieşti) Locuin e pentru tineri pe strada Depoului Amenajare Pia a de Gross Înlocuire conductă alimentare cu apa şi branşamente la 20 de străzi Proiecte pentru îmbunătă irea condi iilor de mediu Sta ii pilot de compactare a deşeurilor biodegradabile Sterilizatoare pentru deşeuri medicale (tăietoare. Mai exista o por iune betonata. Se doreşte modernizarea acestei străzi (asfaltare) şi utilitati aferente (apa şi canalizare). Vântului. Strada Vântului are lungimea = 430 m şi latimea .I.Vadul Bistri ei sunt necesari stâlpi de iluminat (montaj+echipament) — 80 buc. Aceasta strada nu are utilitati (apa şi canalizare). este intr-o stare avansata de degradare.P. dar nu exista iluminat public.variabila: intre 5. construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane parteneriat pentru construirea de supermarketuri şi hipermarketuri modernizarea Pie ei Centrale a municipiului Bacău dezvoltarea serviciului Centrul de Informare Cetă eni.D. Pentru Incintele din zona Miori ei . BACAU Intergroup engineering repara ii străzi. pentru reabilitare iluminat public 80 buc. la standarde de administra ie publică europeană construirea Spitalului Municipal construirea unor săli de sport moderne reamenjarea Insulei de Agrement Investi ii începute şi nefinalizate în Municipiul Bacău Construire Pod Bistri a Cămin de bătrâni Locuin e sociale pe strada Tipografilor 12 Locuin e Sociale pe strada Teiului 13 Modernizare Bazin Înot Extindere Sediu Primărie Modernizare imobil Str.U. municipiul Bacău. în conformitate cu Planul Urbanistic General al municipiului Bacău. care va fi reabilitata după executarea racordului de canalizare şi branşamentului de apa. Strada Vântului se afla în cartierul Cornişa Bistri ei. realizarea de investi ii care pot duce la crearea de locuri de muncă în domeniul productiv. în epătoare infec ioase) cu o componentă mecanică Instala ii de incinerare a deşeurilor Instala ii de verificare a PET-urilor Instala ii de brichetare sau procesare a rumeguşului pentru verificarea deşeurilor de acest tip.9 Mai . În zona de mai sus ce urmează a fi amenajata ca parcări şi locuri de joaca. degradata. pe o por iune de 360 m. 144 din 221 . Alte Proiecte ale administra iei locale Bacău Se încurajează. prin func ionalizarea zonei industriale şi de servicii a oraşului.

4. îngreunează traficul în zonă. Circula ia • Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate. • Declin demografic. • Trama stradala necorespunzătoare dezvoltării traficului auto. un număr de clădiri de valoare) Starea spa iilor verzi Situa ie economică deficitară (în special industria textilă şi alimentară care sunt în declin) Prezentam. E577 ce străbate municipiul Bacău. Italia. Echiparea edilitara • Infrastructura de telecomunica ii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire: cea mai mare cifră de afaceri realizată în domeniul poştei şi telecomunica iilor din zonă.I.factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric. • Echiparea cu re ea de fibră optică. locuri de parcare. • Scăderea ponderii industriei în economia locala. • Evolu ie pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale economiei. care furnizează cursuri de formare în profesie. BACAU Intergroup engineering 1. • Lipsa ini iativelor de cooperare public – privat. lipsa de fluenta a traficului în interval de vârf. în special în centrul municipiului. în continuare. Pag. existen a drumurilor europene E85. Economia • Existen a unor centre de formare private. • Deserveşte întreaga popula ie. • Existen a drumului european E85 ce străbate municipiul Bacău. re ele de utilită i publice) Starea infrastructurii urbane secundare (străzi din cartiere. 145 din 221 . • Inexistenta unor benzi de trafic dedicate transportului în comun de persoane care sa permită o viteza comerciala de trafic mare. • Proiect ISPA pentru sistem integrat de gestionare a deşeurilor Puncte slabe Popula ia • Îmbătrânirea accelerată a popula iei aşa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă şi din vârsta medie a popula iei municipiului Bacău. • Aeroportul interna ional Bacău care asigură curse aeriene către Germania. performant şi adaptabil. în unele zone. • Ponderea ridicată a investi iilor private în totalul investi iilor la nivel de municipiu.U. • Sector comercial bine dezvoltat. • Decalaje tehnologice şi de competitivitate fa ă de media na ională şi UE. cu valori foarte scăzute. • Prezentarea ambuteiajelor. Economia • Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei de sex feminin. cu un puternic poten ial polarizator. • Sold migratoriu negativ.D.) Starea spa iilor publice şi a patrimoniului cultural (pie e. pol de dezvoltare regională. analiza SWOT. cat şi a punctelor tari existente la nivelul Municipiului Bacău: Puncte tari Popula ia • Creşterea numărului de copii preşcolari.P. parcuri urbane. • Existen a unui sistem de iluminat reabilitat în unele zone. Fondul construit • Creşterea numărului de construc ii din municipiu. • Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv. sub raport numeric. Circula ie • Acces direct la magistralele de căi ferate şi rutiere. • Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud. pentru care agen ia locală de ocupare nu este autorizată. E574. • Lipsa locurilor de parcare. Austria. ce determină şi deficit în bilan ul real al popula iei. cu luarea în considerare atât a aspectelor problematice amintite mai sus. • Amplasarea centrală la nivelul teritoriului na ional. dintre care se evidentiaza urmatoarele: Starea infrastructurii urbane primare (străzi principale. trotuare.1 Analiza SWOT La nivelul Municipiului Bacău exista o serie de probleme ce necesita a fi abordate. iluminat public etc. • Urbanizarea necontrolata . • Municipiul Bacău este oraş de rang I. • Export bazat în special pe produse cu valoare adăugate scăzută şi medie. Fondul construit • Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare.

Asisten ă socială • Îmbătrânirea popula iei şi creşterea cererii de servicii sociale. • Existen a învă ământului privat pentru toate nivelurile. Sport • Insuficien a spa iilor verzi în conformitate cu legisla ia în vigoare. Sport • Existen a zonelor verzi amenajate care îmbunătă esc microclimatul (Parcul Cancicov. 146 din 221 • Proiect ISPA reabilitare conducte şi instala ii alimentare cu apă şi canalizare.dezvoltării. inovarea tehnologică. • Specializările oferite de sistemul de învă ământ nu răspund cerin elor de pe pia a muncii. • Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă. • Re eaua de canalizare colmatată. BACAU Intergroup engineering • Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor. • Nivel scăzut de orientare a cercetării către cerere. Biserică) în dezvoltarea de programe sociale. de cazare şi alimenta ie publică. accesibilită ii reduse. • Starea tehnică a căilor ferate degradată în unele zone conduce la viteze de deplasare mici. • Indicele de îmbătrânire demografică este mai bun decât al municipiilor din Moldova • Colaborare public – privat (ONG. • Posibilită i slabe de valorificare a patrimoniului natural şi cultural datorită lipsei de informare şi educare a poten ialilor agen i locali. • Insuficienta zonelor de agrement şi sport. • Dotările pentru agrement necesita îmbunătă iri. • Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansata de degradare şi monumente a căror zona de protec ie nu este respectata. Spatii verzi. biserici. dezvoltare şi inovare în cadrul Universită ilor din Bacău. • Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt insuficiente. a capacită ii portante a drumurilor.) Turism • Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este asigurată de IMM-uri şi Microîntreprinderi. modernizarea şi dotarea institu iilor de învă ământ din fonduri proprii şi comunitare. Învă ământ.000 – 10.P. • Sume modeste alocate cercetării . Învă ământ. • Existen a re elei de monitorizare a calită ii aerului • Proiect ISPA pentru îmbunătă irea sistemului de canalizare – epurare. Protec ia mediului • Implementarea proiectului ISPA privind managementul deşeurilor. • Depăşirea traficului pe tronsoane. Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc. lipsei de infrastructurii materialo – tehnice. teatre. inventica. discontinue şi pu in diversificate. cultură. • Patrimoniu natural şi cultural valoros. • Capacitate redusă de absorb ie – implementare a rezultatelor cercetării şi nivel scăzut al inovării în întreprinderi. .I. monumente istorice. Asisten ă socială • Existen a ONG-urilor cu activitate în domeniul asisten ei şi protec iei sociale.000 studen i • Reabilitarea. Agrement. Protec ia mediului • Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în prezent (în 2010 se propune finalizarea Depozitului de deşeuri conform legisla iei europene). cercetare • Nu există programe coerente care să vizeze îmbunătă irea stării disciplinare din şcoli. • Transportul în comun este slab dimensionat Echiparea edilitară • Dezvoltare neechilibrată a alimentarii cu apa (sub-dimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) • Sistemul de iluminat public este deteriorat şi vechi în anumite zone. inclusiv extindere Sta ie de epurare. Pag.D. cultură • Municipiul Bacău este centru universitar care are ca preocupare de bază cercetarea ştiin ifică. • Existen a unei infrastructuri de cercetare. nefunc ională şi subdimensionată. Agrement. Spatii verzi.U. Turism • Insuficienta oferta de agrement. informatizarea şi promovarea societă ii informa ionale cu aproximativ 8. • Capacitate scăzută de a asigura servicii sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate. • Existen a centrelor culturale.

care au ca emisar râul Bistri a. Echiparea edilitara • Instabilitate legislativă şi monetară. • Absen a operatorilor economici din domeniul reciclării deşeurilor. • Migrarea for ei de muncă în străinătate sau în alte localită i. • Creşterea şomajului în rândul absolven ilor de nivel mediu. lipsa serviciilor şi a infrastructurii aferente pot împiedica dezvoltarea durabilă a turismului cultural. • Constituirea de parteneriate public-privat. • Recesiune economică interna ională. SC Amurco SRL. energetice şi alimentare: SC Amurco SRL. parcul de utilaje şi echipamente pentru asigurarea salubrizării depăşit tehnologic. • Concuren a aeroporturilor Suceava şi Iaşi poate conduce la pierderea statutului de aeroport regional. pe baza oportunită ilor şi tendin elor pie ei. • Număr mic de operatori care de in sisteme de monitorizare şi control pentru emisiile poluant.U. • Pia a internă cu un mare poten ial de absorb ie.I. • Stimularea înfiin ării de IMM-uri cu activită i industriale diverse. • Monumentele culturale şi istorice insuficient promovate şi între inute. • Lipsa comunicării inter-sectoriale şi a coordonării pentru managementul resurselor naturale şi ale mediului. • Competi ia cu jude ele învecinate în atragerea interesului investitorilor şi turiştilor. Turism • Stagnarea sau reducerea numărului de turişti datorita infrastructurii rutiere deficitare. • Creşterea poluării datorată proceselor industriale.P. RAGC Bacău. • Orientarea preferin elor popula iei spre sistemele descentralizate de încălzire. SC Agricola Interna ional Bacău. • Noi surse de investi ii sus inute din Fonduri structurale. • Crearea zonei metropolitane. • Consolidarea rolului la nivelul regiunii de Nord-Est Economie • Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construc iei parcurilor industriale. Pag. . pentru dezvoltarea infrastructurii. • Insuficienta educare şi informare a popula iei în domeniul protejării mediului. • Interesul în creştere al investitorilor priva i. SC CET SA Bacău. • Deschiderea şi activarea cooperării intersectoriale public – privat – academic în vederea asigurării condi iilor pentru dezvoltare economică. • Costuri în continuă creştere la materiile prime din import şi energie. • Diminuarea şomajului în rândul popula iei calificate. 147 din 221 Oportunită i Popula iei • Pol de dezvoltare urbana.] Riscuri /amenin ări Popula ie • Reducerea popula iei datorită migra iei. în special cele din domeniul energiei. • Construirea Centrului expozi ional şi de Afaceri din Bacău. • Poten ial de atragere de investi ii în zona municipiului Bacău datorat prezen ei aeroportului şi parcului industrial. BACAU Intergroup engineering • Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice.D. existenta parcului industrial HIT PARK. • Clarificarea profilului competitiv al municipiului. Economie • Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a popula iei din zonă. Circula ie • Creşterea explozivă a autovehiculelor. • Prezen a surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA. • Existen a unei infrastructuri de produc ie ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor. • Migra ia unor sectoare industriale către loca ii cu costuri de for ă de muncă reduse. • Lipsa unui depozit industrial conform.

• Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. • Orientarea generala către un transport public de persoane nepoluant sau cat mai pu in poluant. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. în legisla ia na ionala. conform cererii pie ei muncii.E. Protec ia mediului • Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică şi a zonelor reziden iale o exercită asupra factorilor de mediu. • Dificultă i în integrarea serviciilor sociale cu cele medicale şi de alta natura. • Simplificarea procedurilor de ob inere a avizelor. Administra ie publică • Accesarea fondurilor europene pentru programe de dezvoltare a resurselor umane. Echiparea edilitara • Existen a fondurilor structurale şi de coeziune. • Lipsa angajamentului principalilor factori interesa i din municipiu. • Realizarea unor PUZ –uri în zone de interes. • Realizarea Eurogării Bacau-important nod de cale ferata cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori şi marfa. • Condi ii economice şi creşterea masei de proteja i şi asisten i sociali face municipiul vulnerabil. cu sus inere din Fondul Social European. de implicare activă în Parteneriatele Strategice cu Primăria Bacău. autoriza iilor şi licen elor de func ionare. • Posibilitate de accesare fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. Circula ie • Posibilitatea ca prin modernizarea şi reabilitarea drumurilor (podurilor). Turism • Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor străini prin îmbunătă irea imaginii municipiului.D. • Participarea la Programe europene de cercetare şi implementare a Spa iului European de Cercetare. • Accesarea fondurilor comunitare privind amenajarea unor parcuri. Asisten ă socială • Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existentă prin modernizări şi reabilitări să servească ca spa ii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate. • Derularea de contracte de cercetare împreună cu sectorul privat. • Transpunerea şi implementarea directivelor U. Învă ământ. BACAU Intergroup engineering • Risc de congestionare a traficului în zona de intrare în Municipiu pe drumul european E 85 Asisten ă socială • Lipsa co-finan ării pentru diferite proiecte sociale finan ate prin Fonduri ale Uniunii Europene. POR şi POS Transport. • Convergen a concep iei factorilor de decizie din administra ia publică locală privind dezvoltarea infrastructurii. • Afectarea sănătă ii popula iei datorită poluării apelor subterane. • Propunerea de proiecte de reabilitare drumuri din fonduri nerambursabile. Pag.U. Axa Prioritară 3.I. • Programul de reabilitare termică a locuin elor. cultura • Neîntre inerea patrimoniului natural şi cultural poate duce la distrugerea valorilor existente.P. acestea să sus ină mediul de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerarii turistice regionale. 148 din 221 . crearea unor structuri care să îmbunătă ească indicii de mediu.

• Apelarea la fonduri din surse europene pentru protejarea şi restaurarea patrimoniului cultural. Axa prioritară 4 – creşterea eficien ei energetice. Alecsandri”. scuaruri între blocuri. a terenului din jurul noului Spital Municipal.P. Turism • Atragerea de fonduri nerambursabile pentru promovarea municipiului. • Program Na ional de Îmbunătă ire a Calită ii Mediului finan at de Administra ia Fondului pentru mediu. • Realizarea unor politici de marketing turistic. G. 149 din 221 . prin promovarea surselor regenerabile de energie) • Creşterea colaborării autorită ilor locale în formarea parteneriatelor în domeniul protec iei mediului.U. • Parteneriate între Administra ia publică locală . Protec ia mediului • Folosirea fondurilor europene de coeziune (POS Mediu). Sterian”. • For ă de muncă disponibilă. BACAU Intergroup engineering • Realizarea de investi ii cu scopul generării de surse alternative de energie. amenajarea cu gazon şi puie i a rampei „Nicolae Bălcescu” • Adaptarea programelor de învă ământ la cerin ele economiei de pia ă. • Creşterea suprafe ei de spa ii verzi în zona blocurilor ANL. pentru furnizarea de servicii sociomedicale integrate. sport • Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement. posibil de angrenat în activită i legate de valorificarea şi protec ia patrimoniului natural şi cultural. Învă ământ. • Implementarea şi derularea unor programe de ajutorare a copiilor care provin din familii defavorizate.ONG-uri – Organiza ii de Tineret.I. „George Bacovia”. • Implicarea mai substan ială a cultelor în conturarea profilului local. Asisten ă socială • Dezvoltarea unei strategii comune la nivel teritorial. cultura • Atragerea de fonduri pentru continuarea investi iilor din şcoli. Agrement. • Existen a unor programe cu finan are europeană orientate spre creşterea eficien ei energetice ( POS CCE. • Reducerea nivelului de zgomot şi de emisii poluante prin ecologizarea şi modernizarea serviciului public de transport persoane. Pag. • Poten ial turistic nefolosit oferă multe oportunită i de dezvoltare pe termen lung.D. „Arh. • Reabilitarea monumentelor: Casele Memoriale „V.

unele terenuri câştigate prin reforma agrara se amenajează ca spa ii verzi – Parcul Cancicov. În sectoarele Palosanu şi Lecca datorita condi iilor naturale erau cartiere insalubre. locuite de muncitori şi ărani.4. 01%. B-dul Unirii şi B-dul Nicolae Pag. Lecca. Prefectura. de învă ământ. sanitare. Republicii 11. un mediu înconjurător de o bună calitate. centrele de produc ie la periferii. Astfel. Gheraiesti şi Izvoarele de Sus. S-a înregistrat o dezvoltare atât pe orizontala. BACAU Intergroup engineering 1. Prin urmare. din care: 859. aici sunt localizate institu iile cele mai importante: Primăria. multiculturală. zona administrativă s-a extins spre est. În partea de vest se concentrează transporturile feroviare iar în sudul oraşului cele aeriene.47%. Biblioteca Jude eană. peste Bistri a. Se construiesc zonele industriale şi în paralel noi zone reziden iale. Ulterior. construindu-se cartierul CFR. Bulevardul şi Calea Bacău – Ocna. Bistri a Lac 6. Şerbăneşti 5. În paralel. 150 din 221 . Zona industriala se prezintă sub forma unei centuri în jurul oraşului propriu-zis. George Bacovia 7. În prima jumătate a secolului al XIX-lea oraşul s-a extins mult spre nord şi spre sud-est. dar mai ales pe verticala. Cu excep ia zonei centrale. Justi iei. Începând din anul 1922 se extind cartierele de locuin e prin parcelari. Oficiul Jude ean de Posta şi Telecomunica ii. s-a conturat zona administrativa sau centrul civic. restul aşezării avea un puternic aspect rural.49. tendin a de extindere a fost pe direc ie est-vest. acesta este centrul financiar-bancar al municipiului Bacău. Erau 12 străzi mari. străzile Precista. sunt incluse în intravilan comunele Serbanesti. toate. în zona centrala. la 1737 ha – în anul 2000. bine liniate dar nepavate: Calea BacauRoman. Structura func ionala a oraşului este mult mai complexa. CFR 8. Izvoare 10. şi o grupare liniara în lungul Bistri ei. Zona transporturilor cuprinde doua areale: unul.P. municipiul intra intr-o noua perioada de transformări urbanistice. în zona administrativa sau în apropierea ei. cu doua nuclee de concentrare. suprafa a oraşului a crescut de 1645 ha – în anul 1975. 65. cu case din lemn şi pământ. o comunitate urbană multietnică. Se mai păstrează o specializare stricta doar în arealul Pie ei Centrale (cel dintâi nucleu comercial al oraşului).2 Analiza pe cartiere Cartiere Bacău 1. Casa de Cultură. Armeneasca. Gherăieşti 3. aşa numitele cartiere dormitor dotate cu mici unitati comerciale.I. în concordan ă cu cerin ele popula iei şi cu exigentele noilor reglementari administrative. În perioada interbelica. Buna Vestire. oraşul Bacău este declarat municipiu la 7 decembrie 1929. 68 ha – zona industriala -31. Zona comerciala cuprinde vechiul nucleu al oraşului. Gării.D. Miori ei 4. Busuioc. în vestul municipiului şi altul. 535. 54 ha – spatii verzi şi de agrement -19. Cornişa 9. În anii post-revolu ionari. prin construc ia unor unită i bancare. datorita construc iei caii ferate (1872) şi a Podului de Fier. 52%. spre str. Primăverii.U. Datorita creşterii demografice dar şi economice. Centru 2. corespunzând platformelor din nord-vest şi din sud. 9 Mai. Jude eana a Liceului. la vest de aliniamentul caii ferate. şi centrele de afaceri. Începând cu anul 1948. completându-se reciproc. Tache Bacău se bucură de un important poten ial de dezvoltare care are la bază: pozi ia sa geografică – aproape de grani a cu Republica Moldova şi Ucraina. ea modificându-se în timp. 24 ha – zona de locuit . zona care se întrepătrunde cu cea reziden ială şi comercială. completat fiind de alte grupări amplasate în zonele reziden iale. coridorul natural al râului Bistri a în mijlocul unei zone cu o bogată tradi ie agricolă. Unitatile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente. în est.

această analiză urmăreşte să identifice zona cea mai potrivită pentru o interven ie integrată şi eficientă care poate contribui la dezvoltarea socială şi economică generală a oraşului. Aceasta a fost o creştere datorita dezvoltării aşezării în lungul axelor de circula ie. totuşi. cooperarea interregionala şi va contribui semnificativ la creşterea competitivită i întreprinderilor/firmelor şi a mobilitatii for ei de munca. Izvoare. a institu iilor publice (metri pătra i). Tache. dezvoltarea re elei de drumuri publice din România şi îmbunătă irea indicilor calitativi (densitate. Se prevede ca municipiul Bacău să devină un pol regional de atrac ie economică cu o bună calitate a vie ii şi a spa iului urban unde popula ia să se bucure de rela ii privilegiate cu natura. îmbrăcămin i moderne). creşterea eficientei activitatilor economice. Utilizarea mixtă. Nord. conservării resurselor naturale şi spa iului verde. Singurele cartiere reziden iale propriu-zise sunt cele de la periferii: Gheraiesti. promovării revitalizării. ci şi oportunită i pentru a socializa cu vecinii lor în compara ie cu stilul de viată suburban izolat care este predominant la momentul actual. În prezent există provocări majore. precum şi aspectele sociale. este privită ca un instrument cheie de “creştere inteligentă” în vederea reducerii autodependentei. Miori ei.I. în evolu ia teritoriala a municipiului s-a înregistrat un maxim în secolul al XIX-lea urmat de un relativ dinamism. vechi zone mestesugaresti. lungime. În general se întrepătrund cu cele comerciale. economisirea de energie şi timp. se va face în condi ii de siguran ă şi confort.U. însă o creştere a numărului de preşcolari. Dezvoltarea care se concentrează pe utilizare mixtă. şi creşterea valorii zonei reziden iale. ar trebui să fie prioritizate zonele cu pondere mai scăzută a utilizării comerciale şi a serviciilor. Strategia de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere vizează trei componente: satisfacerea deplină a utilizatorului. prezintă o zonare func ionala mixta (comercial-reziden iala). 151 din 221 . îmbunatatirea accesului pe pie ele regionale. de asemenea aceasta joacă un rol important în atingerea obiectivelor stabilite în Strategia Oraşului prin implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Bacău. bunurilor şi serviciilor. de preferat în apropiere de zona de tranzit. În concluzie. CFR. Între zonele mono-fuctionale şi cele reziden iale propriu-zise exista zone mixte:comercialrezidentiale (clădiri Bi-func ionale). rezidential-învă ământ-sanatate. Oraşul trebuie să solu ioneze aspecte legate de calitatea mediului construit şi de spa iul urban. Aşadar. Zonele reziden iale ocupa aproximativ 80% din intravilan. corelarea dezvoltării re elei de drumuri publice cu priorită ile dezvoltării economice a României. reducerea costurilor de transport de mărfuri şi calatori. declin al sectorului industrial. Obiectivul strategiei de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere îl reprezintă îmbunatatirea accesibilită ii regiunilor şi mobilită ii popula iei. interconectarea şi interoperabilitatea re elei de drumuri din România cu re eaua de drumuri din UE. Impozitele fiecărui cartier depind de valoarea de pia ă a terenului şi reprezintă un indicator clar al nivelului de bunăstare a popula iei care trăieşte în cartier. şi. Aceasta oferă reziden ilor nu doar un simt al comunită ii. asigurându-se protec ia mediului. creând condi ii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investi iilor productive. BACAU Intergroup engineering Bălcescu. dar şi a fiecărei regiuni în parte. precum şi o infrastructură educa ională cu nevoi de îmbunătă ire.P. Pag. Dezvoltarea re elelor de transport va facilita. în vederea stimulării dezvoltării economice durabile. cum ar fi: o scădere semnificativă a popula iei şi o îmbătrânire a acesteia. prin urmare.D. la o dezvoltare mai rapida a României pe ansamblu. de asemenea. Aşadar. Serbanesti. are loc mai bine atunci când este rezultatul unui plan atent care pune accent pe conexiunile şi legăturile dintre utilizări. dezvoltării economice. Investi iile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea popula iei şi a bunurilor.

630 2.170 15.353 45.158 16.681 Conducte apa înlocuite/extinse (m) 3.065 5.540 7. Investi iile în conducte de alimentare cu apă şi canalizare de asemenea au fost realizate majoritatea în cartierul Şerbăneşti. Pag.585 50. cel mai mic cartier fiind cartierul Cornişa.362 19.201 5.479 200 8.805 21.) 25 57 40 8 20 28 19 34 15 58 18 322 Suprafa ă trotuar (mp) 32.176 2.668 21.352 6.230 91.050 197.885 31.400 16.822 32.216 36.531 17.440 9.430 4.099 7.115 1.750 14. 152 din 221 . ca lungime de străzi este cartierul Şerbăneşti.266 27.D.P.800 3.386 8.502 15. În cartierul Tache lungimea străzilor modernizate este aproximativ jumătate din lungimea totală şi o lungime apropiată de lungimea străzilor reabilitate în cartierul cel mai mare – Şerbăneşti.510 Cel mai mare cartier.440 37.I.260 Lungime străzi modernizate (m) 1.469 8.036 Nr.712 380.678 8.556 3.140 0 3.650 860 120 8.345 3.595 27. crt.241 564 2.U. străzi (buc.633 58.150 28.099 18.555 Conducte canalizare înlocuite/extinse (m) 1.506 19. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Cartier CARTIER BISTRITA LAC CARTIER CENTRU CARTIER CFR CARTIER CORNISA CARTIER GEORGE BACOVIA CARTIER GHERAIESTI CARTIER IZVOARE CARTIER MIORITEI CARTIER REPUBLICII CARTIER SERBANESTI CARTIER TACHE TOTAL Lungime străzi (m) 12. BACAU Intergroup engineering Situa ia infrastructurii urbane din cele 11 cartiere este următoarea: Nr.

I.D. BACAU Intergroup engineering Harta 8: Harta cartierelor municipiului Bacău Harta 9: Harta pondere străzi modernizate pe cartiere Pag.U.P. 153 din 221 .

ro/imagini/orase/1963-harta_orasului_bacau_2 Pag.I. 154 din 221 .U. BACAU Intergroup engineering Sursa :http://cartiere.P.D.

Teatrul de Vara. cafenele etc. Filarmonica "Mihail Jora". fiind localizate în acest ax principal. biserici de toate religiile (biserica romana catolica. Casa de cultura V. Perimetrul acestei zone include majoritatea clădirilor reprezentative (Primărie.U. Alecsandri. 155 din 221 . Direc ia Telecomunica ii). bănci precum şi numeroase magazine. Bănci şi alte institu ii administrative de importan ă locală şi jude eană. Prefectura. Procuratura.P. biserica ortodoxa. Consiliul Jude ean. Pag. clădiri care apar in unor întreprinzători. BACAU Intergroup engineering Harta 10: Harta cartierului Centru Cartierul Centru include Pia a Revolu iei. Muzeul "Iulian Antonescu".I. Teatrul George Bacovia. zone de distrac ii. restaurante. Camera de comer . Primăria Municipiului Bacău.D. Politie Administra ia Finan elor Publice. biserica catolica ).

BACAU Intergroup engineering Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.P.D. Pag.I.U. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. 156 din 221 .

BACAU Intergroup engineering Harta 11: Harta cartierului Gheraiesti Cartierul Gheraiesti ocupă zona de nord-vest. lângă râul Bistri a mai exact lângă Lacul de Acumulare.D. Locul pe care se doreşte a fi construit cartierul este situat lângă canalul de fuga. lângă Petrom. se va construi un mare cartier de blocuri de 10 etaje.I. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.U. precum şi zona prin care se face legătura cu zona Canalul de fuga UHE Bacău şi cu strada Speran ei. De acolo se vede Bistri a. tot oraşul Bacău şi împrejurimile. Siretul. 157 din 221 . inclusiv cartierele Lunca şi Cartier Ştefan cel Mare. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.P. În cartierul Gheraiesti din Bacău. Pag.

de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. este situat în zona de nord-vest a oraşului Bacău Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. Aceste Vile Duplex din Cartierul Serbanesti au următoarele utilitati: sunt racordate la re eaua de gaz metan curent electric apă potabilă Pag.I. Harta 13: Harta cartierului Serbanesti În cartierul Serbanesti se construiesc Vile Tip Duplex.5 km de centrul oraşului Bacău.P.U.D. 158 din 221 . cartierul este la circa 1. BACAU Intergroup engineering Harta 12: Harta cartierului Miori ei Cartierul de locuin e Miori a.

U.P. fier de buna calitate şi cimentul) Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. BACAU Intergroup engineering canalizare separată pentru fiecare vilă în parte materialele folosite sunt de cea mai bună calitate (cărămida poroterma. Pag.I.D. 159 din 221 .

D. BACAU Intergroup engineering Pag.U.I.P. 160 din 221 .

Colegiul Tehnic "Anghel Saligny". Pag. BACAU Intergroup engineering Harta 14: Harta cartierului Bistri a Lac Cartierul Bistri a lac este o zona cu utilizare mixta care cuprinde clădiri de locuit. Serviciu de ambulanta jude ean. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.P. Biserica Ortodoxă "Precista" . la sud de strada Erou Ciprian Pintea. Colegiul Economic "Ion Ghica”. Cartierul Bistri a Lac este delimitat în partea de nord de B-dul Unirii.D.I. Centru de Îngrijire şi Asisten ă Sociala. 161 din 221 . precum şi institu ii publice: Centru de cultura şi arta G Apostu. Corpul gardienilor publici. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. În aceasta zona se afla o „insula de agrement” cu teren de joaca şi plaja amenajata. Centru de Pregătire de Protec ie Civila. la est de Lacul de acumulare UHE Bacău. la vest de strada 9 Mai.U.

D.I. 162 din 221 . de asemenea una dintre cele mai importante străzi ale municipiului. În acest cartier strada George Bacovia. cu strada Energiei. precum şi institu ii publice: Tribunalul jude ean. Dispensar medical. este strada Emil Racovita. la est strada Oituz. la sud strada 9 Mai. Cercul Militar. Pag. Vizavi de strada Tipografilor. care duce spre podul de la Mărgineni. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. care duce spre gara şi care se intersectează. Inspectoratul Şcolar Jude ean. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. Cartierul George Bacovia este o zonă care cuprinde clădiri. în sensul invers de mers.P. BACAU Intergroup engineering Harta 15: Harta cartierului George Bacovia Cartierul George Bacovia este localizat între strada Miori ei. se poate ieşii din oraş spre Oneşti.U. la vest strada Energiei.

la sud strada Gării. 163 din 221 .D.P. BACAU Intergroup engineering Harta 16: Harta cartierului CFR Cartierul CFR este localizat între strada Brânduşei. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.U.I. la est se învecinează cu Oinesti. la vest strada Alexei Tolstoi. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. Pag.

U.D. BACAU Intergroup engineering Pag.I. 164 din 221 .P.

365 de zile pe an. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura atât asisten a medicală ambulatorie la locul solicitării precum şi transporturi nemedicalizate. la sud strada Milcov. 165 din 221 . Pag. Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura asisten ă medicala de urgenta prespitaliceasca atât la locul solicitării cat şi pe durata transportului pacien ilor (bolnavilor.U. accidenta ilor. la est strada Milcov.D.I. la vest Calea Marasesti. În acest cartier func ionează o Sta ie Salvare a municipiului Bacău fiind o unitate sanitara strategica cu personalitate juridica. gravidelor) către spital. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. BACAU Intergroup engineering Harta 17: Harta cartierului Cornişa Cartierul Cornişa este localizat între strada Stadionului. având ca specific lucrul în regim de aşteptare 24 de ore din 24.P.

de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.P.D.I. BACAU Intergroup engineering Harta 18: Harta cartierului Izvoare Cartierul Izvoare este localizat între strada Scânteii. 166 din 221 . iar la vest Calea Republici. iluminat public slab şi doar câteva spatii verzi în fata caselor. Pag. Infrastructura urbană este alcătuită din drumuri de calitate slabă. concentrate în jurul străzii principale spre centrul oraşului: spa iu de închiriat pentru societă ile comerciale .U. strada Ciresoaia la sud. Zona are pu ine obiective economice.

Pag.U.P.D. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.I. BACAU Intergroup engineering Harta 19: Harta cartierului Republicii Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. 167 din 221 .

D. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. Începând din 2009 în cartierul băcăuan Tache a fost deschis un nou centru de zi Centrul “Mozaic” unde copiii din cartier pot lua parte la diverse activită i educative şi recreative. BACAU Intergroup engineering Harta 20: Harta cartierului Tache Cartierul Tache este localizat între strada Alexei Tolstoi la nord.U. Pag. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. strada Bicaz la est şi strada Oneşti în partea de vest.I. strada Narciselor la sud. 168 din 221 .P. Popula ia din acest cartier este multietnică şi echilibrată cu un amestec de familii tinere şi vârstnice. La acestea se adăuga o serie impresionanta de campanii de promovare şi sensibilizare a opiniei publice cu privire la drepturile copiilor şi problemele cu care aceştia se confrunta în ziua de azi. Cartierul Tache este unul din zonele care se confrunta cu cele mai mari probleme sociale din municipiul Bacău.

I. sa capete un aspect circular. în care traficul şi comunicarea între diferitele regiuni sa nu mai fie o problema. dezvoltarea pe axa est-vest va fi o prioritate maxima. 169 din 221 . reintroducerea elementelor naturale precum parcuri şi lacuri). De asemenea Axa 1 permite reabilitarea re elelor şi asfaltarea. care sa faciliteze comunicarea între cartierul CFR. Pag. mai ales pe Axa 1 a Programului Opera ional Regional.5 POTEN IALUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI Harta 21: Harta reliefului jude ului Bacău Sursa: www. Pe aceasta axa exista doua grani e. calea ferata. atât pietonale cat şi auto. una naturala. Municipiul Bacău este aglomerat datorită traficului de tranzit. De partea cealaltă.U. Aceasta înseamnă ridicarea a cel pu in doua noi poduri peste Bistri a. BACAU Intergroup engineering 1. protejarea zonelor de patrimoniu. după materializarea unor astfel de proiecte. astfel încât pe un singur proiect pot fi solu ionate mai multe probleme ale oraşului. mult mai ample. sunt necesare noi pasaje. pia ete pietonale la Catedrala Ortodoxa şi Catedrala Catolica. DEZVOLTARE URBANĂ . problema fiind în strânsă legătura cu inexisten a unei şosele de centura şi a insuficientei locurilor de parcare.jandarmeriabacau. care permite elaborarea de proiecte integrate. tipic marilor oraşe. Municipiul Bacău trebuie. Pentru a se ajunge la un oraş european. zona Sarata etc şi centru.ro A. reprezentata de Bistri a. este vizată dezvoltarea oraşului şi pe axa est-vest. Fondurile necesare unor astfel de investi ii pot fi atrase din fondurile europene. în afara de cel de la Serbanesti. dar nu a fost finalizat. şi una artificiala. finan ate de Ministerul Lucrărilor Publice.D. Proiectul centurii ocolitoare a municipiului a fost elaborat şi aprobat pentru finan are inca de acum patru ani. cu comunicare facilă între cartiere.P.INFRASTRUCTURA Există planurile pentru dezvoltarea municipiului Bacău. Transportului şi Locuin ei care pe lângă amenajarea centrului oraşului (centru civic.

parcarea de pe strada Violetelor – 400 de metri pătra i şi de parcarea de pe strada Vişinului – 350 de metri pătra i. Caragiale.U. Pag. Diminuarea fenomenului de îmbătrânire demografica înregistrat la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: îmbunatatirea serviciilor medicale şi de asisten ă sociala 3. Realizarea de locuri de parcare pe arterele intens circulate. în ultima perioadă au fost amenajate circa 230 de noi locuri de parcare. La o contribu ie de 1 milion de euro de la bugetul local pot fi atrase 9 milioane. Programul „Alei între blocuri” ini iat de Primărie se află în derulare. Reabilitări şi modernizări.L. spre nordul Moldovei este necesară reabilitarea şi extinderea la 4 benzi a podului aflat la intrarea în Municipiu. BACAU Intergroup engineering Pot fi identificate atât terenurile pentru ridicarea unor parcări supraterane şi subterane. 170 din 221 . Este urmată de parcarea de pe strada Miron Costin – 500 de metri pătra i şi 40 de noi locuri de parcare.P. conform normelor europene. la nivelul câtorva pasaje şi străzi importante din Municipiu: Calea Moineşti.I. Diminuarea şomajului şi creşterea gradului de ocupare al for ei de munca în rândul popula iei de gen feminin se vor realiza prin : implementarea unor politici şi strategii de ocupare a for ei de muncă adecvate. Realizarea şoselei ocolitoare – pentru devierea (redirectionarea) traficului de tranzit care. integrarea pe pia a muncii şi combaterea discriminării promovarea egalită ii de gen şi combaterea excluziunii sociale a femeilor 4. Pentru fluidizarea traficului intern şi de tranzit Pentru fluidizarea traficului de tranzit prin Municipiul Bacău. Reabilitarea trotuarelor degradate – pentru asigurarea de condi ii normale de trafic pentru pietonii participan i la trafic. cu care pot fi reabilitate majoritatea arterelor secundare. Modernizarea va consta în reabilitarea structurii rutiere. cat şi posibilitatile de finan are. Redirectionarea traficului feroviar prin zona de margine a municipiului. Dezvoltarea infrastructurii turistice şi creşterea numărului de turişti romani şi străini se va realiza prin: îmbunatatirea serviciilor de promovare în domeniul turismului dezvoltarea informa iilor cu privire la domeniile de atrac ie existente în Municipiul Bacău realizarea de investi ii în vederea creşterii capacitatii de cazare 6. Îmbunatatirea mediului de afaceri şi investi ional la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: investi ii în sectorul productiv atragerea investi iilor străine acordarea de sprijin financiar pentru investi iile în întreprinderi mari 5. Cea mai mare parcare realizată prin programul „Alei între blocuri” a fost realizată pe strada Tolstoi. în prezent. Suprafa a totală a noilor parcări în cartiere totalizează 2350 de metri pătra i. Calea Miori ei Strada Milcov şi I. pentru realizarea condi iilor optime de drum. Parcarea are o suprafa ă de peste 1100 metri pătra i şi o capacitate de 100 de locuri de parcare. semaforizarea şi dotarea aferente. Măsuri propuse: 1. fonduri europene nerambursabile la care contribu ia autoritatilor locale este de cel mult 10%.D. crearea de piste bicicleta. Diminuarea sau stoparea declinului demografic ce se înregistrează la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: reducerea migra iei externe prin crearea de noi locuri de munca îmbunatatirea serviciilor sociale şi educa ionale 2. pasaj Trebeş. Astfel. Pasaj Letea. Realizarea de sisteme eficiente de evacuare a apelor de pe platforma drumurilor. se desfăşoară prin interiorul municipiului.

iar apele uzate vor fi epurate într-o sta ie cu două trepte de epurare şi o capacitate mai mare de epurare.I. Energia termica este costisitoare pentru beneficiarii din întreaga tara. mai mult de jumătate din cele 136 de străzi balastate. program demarat de Primăria Municipiului Bacău în anul 2006.P. Ghioceilor – par ial. Russo. Conştientizarea popula iei privind infractiuniile uşoare şi combaterea lor. Violetelor. Înlocuirea a 37. Bradului. Extinderea sistemului actual de alimentare cu apa. Reabilitarea iluminatului public în Municipiul Bacău pe 14 străzi şi montarea de stâlpi de iluminat pe 33 de străzi.U. Reabilitarea şi valorificarea terenurilor poten ial contaminate. Str. Str. şi refacerea acestora. str. dar datorită veniturilor reduse multe apartamente şi gospodării individuale au renun at la încălzirea în sistem centralizat şi au apelat la alte surse (centrale termice pe gaze naturale. Pag. str. Îndepărtarea rădăcinilor pătrunse în colectoare şi racorduri. B. Îmbunatatirea pantei re elei de canalizare la ansamblurile de locuin e din zonele joase: ans. Viorelelor – par ial.D. Îmbunătă irea re elelor edilitare Continuarea procesului de modernizare a străzilor din Municipiul Bacău. până în prezent au fost modernizate sau se află în diferite faze de execu ie. Pr. CET Bacău asigura încălzirea în procent de 85% a municipiului. Dig. Efectuarea de cursuri de pregătire şi suplimentarea numărului de agen i care se ocupa de combaterea infrac iunilor uşoare. Barnat. Dotarea agen ilor care se ocupa de combaterea infrac iunilor uşoare cu mijloace de transport uşoare şi rapide pentru urmărirea infractorilor. Schimbarea conductelor de gaz din otel vechi cu conducte din polietilenă în Municipiul Bacău. Reabilitarea re elei termice în municipiul Bacău Extinderea re elei electrice. Al. Extinderea re elei termice. A. Prin dotările propuse în proiectele cu care s-au accesat fonduri europene s-au impus lucrări de captare şi tratare în vederea potabilizării care vor asigura o bună calitate a apei din municipiu. SC Agricola Interna ional Bacău. BACAU Intergroup engineering 7. Lalelelor – par ial. de locuin e Milcov cuprins intre străzile Stadionului. 171 din 221 . electrice sau alte surse de încălzire). Extinderea re elei de alimentare cu gaze naturale către zonele de locuit extinse în Municipiul Bacău.7% din conductele de beton deteriorate prin care se colectează apele uzate. În cadrul acestui program. Milcov. Creşterea capacitatii de epurare şi retehnologizarea sta iei existente de epurare. Modernizarea şi retehnologizarea unitatilor SC Amurco SRL. SC CET SA . re ea de canalizare şi asfaltare. Masuri propuse: Înlocuirea a 100% din conductele din azbociment şi otel deteriorate de alimentare cu apa. Amplasarea de recipiente pentru precolectarea selectiva în 4 cartiere ale municipiului Bacău. Efectuarea de campanii de conştientizare a popula iei privind riscurile de incendiu şi inunda ii. precum furturile din buzunare/gen i şi a celor de autoturisme. De asemenea canalizarea apelor uzate va fi în viitor mai buna prin reabilitarea conductelor degradate. cu re ea de apă. str. ECHIPARE EDILITARĂ În municipiul Bacău sunt probleme cu apa potabilă în diverse zone.

CONSTRUC II Blocurile construite prin proiectul ANL la nivel na ional nu au asigurat în procent de 100% cererea de locuin e din municipiu. Cele mai importante Evenimente şi manifestări ale oraşului Bacău sunt: Festivalul “Zilele Bacăului” are loc în fiecare an în zilele de 2. Centrul de afaceri se află în prezent în faza de execu ie şi amenajare spa ii. Centrele comerciale importante care şi-au deschis reprezentan e şi în municipiul Bacău sunt: Promenada Mall. Kaufland. Măsuri propuse: Construirea de noi locuin e ANL şi sociale. Primăria are în derulare programul de reabilitare termică a blocurilor din perioada 1950 – 1990. transmitatori a unor firme de renume producătoare de autoturisme. E. D. CULTURA. Billa. impozitele şi taxele.informare şi consiliere gratuită în probleme cum ar fi asisten a socială. BauMax. drepturile şi obliga iile civile. În anul 2010 se împlinesc 602 de la prima atestare a oraşului Bacău. urmând ca în limita fondurilor disponibile şi a depunerii proiectelor de reabilitare.U. Teatrul va beneficia de o sală care va fi deschisă pe timpul verii şi închisă iarna. protec ia copilului. expozi ii de pictură în aer liber.P. concurs Ex Libris. Există de asemenea în incintă un Centrul de Informare Cetă eni . de afaceri şi expozi ionale cu toate dotările necesare: 1. 3.D. aceste firme fiind producători de componente auto de plastic. astfel încât în această incintă să poată fi organizate evenimente pe toată perioada anului. procedură notarială.I. Prest Perform Service. aproximativ 700 de noi apartamente au fost date în folosin a anual începând cu 2007. Dedeman. atragerea investitorilor strategici ce pot dezvolta proiecte specifice. seara minorită ilor. Acest campus IT&C urmăreşte stimularea pe plan local şi regional a afacerilor în domeniu. CULTE Pe Aleea Parcului Cancicov a realizata reabilitarea Teatrului de Vară. acestea conducând la o stimulare a dezvoltării economice în zonă şi la scăderea şomajului prin crearea de locuri de muncă. asigurările sociale. serviciile publice.600 de locuri care va înlătura astfel problema actuală a municipiului Bacău de desfăşurare de activită i culturale de mare amploare. European Retail Park. Arena Mall. Reabilitarea termica şi modernizarea privind securitatea clădirilor de locuin e din Municipiul Bacău în concordanta cu OUG 174/2002 completata de OU 187/2005 şi legea 260/2005. protec ia consumatorului. învă ământ. 172 din 221 . Selgros. 4 octombrie. sănătatea publică. Real. Vimercati East Europe sunt 2 din firmele mai importante care îşi desfăşoară activitatea în cadrul parcului industrial. dezvoltarea învă ământului de specialitate la toate nivelurile. construc ie modernă în valoare de peste 5 milioane de euro. regimul proprietă ii. Carrefour. Metro Cash&Carry. sus inerea şi încurajarea spiritului antreprenorial în rândul specialiştilor. conectori. Praktiker. raporturile de muncă. să aloce în fiecare an fonduri pentru reabilitare termică. Alte manifestările culturale desfăşurate în Bacău sunt: simpozionul "Vasile Parvan". BACAU Intergroup engineering C. Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE) Parcul Industrial HIT PARK este primul parc industrial din România dedicat în exclusivitate industriei IT&C. ECONOMIE Pentru dezvoltarea şi dinamizarea mediului de afaceri băcăuan şi regional Administra ia locală a venit în întâmpinarea cererilor de creare de infrastructuri de afaceri şi servicii prin aprobarea realizări a 2 importante obiective industriale. Plus. a unor activită i industriale conexe. Spectacole folclorice sus inute de Pag. Noul centru cultural va avea o sală de peste 1. Firmele italiene: Tecnostamp Triulitzi East Europe. Parcul Industrial HIT PARK 2.

Festival concurs Barbu Lăutaru. care pot fi închiriate pentru diverse sporturi. Spitalul Municipal. cu următoarele sec ii de spitalizare: Sec ia de cardiologie: 60 de paturi din care 5 pentru terapie intensivă coronarieni. Extinderea actualelor parcuri şi zone de agrement din Municipiul Bacău. Genera ia viitoare a municipiului Bacău are nevoie de locuri de joaca şi de terenuri de sport. care reprezintă o necesitate pentru to i amatorii de mişcare în aer liber.I. este primul obiectiv de acest gen construit de către o administra ie locală în ultimii 20 de ani. Sec ia medicală: 50 de paturi – 15 pentru gastro enterologie şi 10 pentru alergologie. Minorită ile etnice au dreptul constitu ional la libera exprimare. Manifestările minoritatilor pot beneficia de sprijinul legal al aparatului administrativ. fiecărui cetă ean trebuie să îi corespundă minimum 26 mp de spa iu verde. Spitalul Municipal va avea 320 de paturi pentru spitalizare continuă şi 20 de paturi spitalizare de zi. AGREMENT. În perspectivã zona poate fi pusã în valoare prin construirea unei tabere pentru copii. 173 din 221 . Sec ia de neurologie: 45 de paturi. Este necesară amenajarea de spatii de agrement. Amenajarea de noi spatii de joaca în parcurile existente dar şi în cele care vor fi amenajate în viitor. Cu sprijinul autorită ilor locale vor fi editate carti şi cataloage de arta. Amenajarea de noi parcuri în zonele de margine ale oraşului. cele existente nefiind suficiente sau sunt situate departe fa ă de blocuri mărginaşe. Zona are un poten ial deosebit. Sec ia ortopedie: 15 paturi. Cultele religioase vor avea parte de sus inerea deplină a aparatului administra iei locale. deoarece oamenii au nevoie. Primăria Municipiului Bacău a reintrat în proprietatea a 270 de hectare de pădure situate în vecinătatea comunei Tamaşi. Sec ia de hematologie: 15 paturi. Măsuri propuse: Amenajarea de spatii verzi în zonele dintre blocuri. pot fi alocate fonduri pentru ridicarea sau renovarea institu iilor de cult. iar autorită ile locale pot sus ine principiul diversită ii şi al multiculturalismului. BACAU Intergroup engineering artişti locali. precum şi izvoare cu apã potabilã. Acest fond forestier administrat corespunzător va asigura pentru început lemn pentru construc iile publice executate de către municipalitate precum şi lemn de foc pentru încălzire.P. Sec ia ORL: 10 paturi G. pentru promovarea valorilor băcăuane la nivel na ional. Festivalul Arlekin. Sec ia de chirurgie generală: 75 de paturi – 15 pentru urologie şi 10 pentru chirurgie vasculară. Conform normelor europene în vigoare.două terenuri de sport moderne. Sărbătoarea pensionarilor. destinat familiilor cu venituri modeste.D. Sec ia de anestezie şi terapie intensivă: 15 paturi. Pag. Sec ia de diabet: 35 de paturi. Spitalului municipal în construc ie şi amenajare va dispune de o dotare la nivel european. LOCURI DE JOACĂ Spatiile verzi şi locurile de joacă sunt şi ele insuficiente. SANATATE Sistemul sanitar are nevoie de o sus inere deplina din partea autoritatilor.U. Pe baza de proiecte. F. În fiecare cartier ar putea fi construite cate unul . aici existând drumuri forestiere în stare foarte bunã. cu fântâni arteziene şi locuri de joaca pentru cei mici. pe lângă un oraş frumos şi de aer curat. teren care a apar inut Bacăului până în 1949. Festivalul George Bacovia.

sala pentru organizarea de evenimente. se poate realiza un cămin pentru copiii străzii care căuta adăpost în incinta unită ii medicale. Pentru a face fa ă cererii mereu în creştere de locuri în gradinite şi cămine. BACAU Intergroup engineering H. Transfer Tehnologic. (amenajări de genul: cantina. precum şi realizarea unor granturi. Universitatile din Bacău au în cadrul lor următoarele specialită i: Universitatea George Bacovia Bacău Universitatea Bacău – din octombrie 2009 denumită "Vasile Alecsandri" Departamentul de Cercetare. Creşterea numărului de locuri în grădini ele existente. bibliotecă. Pag. de SPACE (Ghent. Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universită ii se desfăşoară în laboratoarele din institu ie în următoarele domenii: Marketing.U. Universitatea “Al. Universitatea “Danubius” din Gala i etc. spatii expozi ionale pentru tinerii artişti. publicate în edituri de prestigiu. Netratate. Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău. laboratoare). Belgia). integrarea colectivelor de cercetare ale universită ii în consor ii na ionale şi interna ionale de cercetare. ele devin o sursa de îmbolnăvire şi pentru al i locuitori ai oraşului. Extinderea activită ii de cercetare în cadrul Universită ilor I. în vederea reintegrării în societate. Departamentul de Cercetare din cadrul Universită ii George Bacovia urmăreşte solu ionarea unor probleme teoretice şi aplicative concretizate în studii. masa şi şcolarizare. în fiecare cartier ar fi necesară înfiin area de noi astfel de institu ii pentru cei mici. Studii Postuniversitare. În Bacău pot fi reabilitate şi îmbunătă ite structurile preuniversitare şi universitare. locuri de cazare pentru elevii care nu sunt din municipiul Bacău). Multe dintre aceste persoane suferă de boli transmisibile. Măsuri propuse: Construirea de noi gradinite care sa acopere numărul de cereri. terenuri de sport. Este necesară de asemenea construirea unui azil de noapte în care persoanele fara adăpost sa primească şi îngrijiri medicale. Cuza” Iaşi. Formare Continuă şi Doctorat din Universitatea din Bacău s-a înfiin at în anul 2008. sprijinirea şi dezvoltarea prin intermediul Universită ii din Bacău a diverselor programe de cercetare. SOCIAL Pentru a degreva spitalul de urgenta. articole. Pentru valorificarea cât mai bună a rezultatelor cercetării ştiin ifice individuale şi colective ale cadrelor didactice. 174 din 221 . Se urmăreşte dezvoltarea şi promovarea unor colective de cercetare puternice. sus inerea bazei materiale a cercetării. Management. de educa ie postuniversitară şi de doctorat. creşterea numărului şi a calită ii programelor de cercetare în scopul atragerii de fonduri pentru sus inerea activită ii de cercetare.I. Academia de Studii Economice Bucureşti. colective. astfel încât sa nu mai apeleze numai la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Jude ean de Urgenta care devine foarte aglomerată şi neîncăpătoare.P. EDUCATIE Prin Programul Opera ional Regional se pot aloca fonduri pentru învă ământ. tratate. Copiii vor avea parte de cazare.D. acestea participă la conferin e. USA). care să desfăşoare activită i de cercetare competitive (institute. Universitatea „Dunărea de Jos” Gala i. I. simpozioane şi sesiuni ştiin ifice organizate de Universitatea “George Bacovia”. Universitatea de Vest din Timişoara. Informatică avansată şi Tehnologia Informa iei în Afaceri. asigură promovarea. centre. de Interna ional Society for Intercommunicating of new Ideas (Boston.

BACAU Intergroup engineering În colaborare cu ONG-urile de specialitate pot fi create servicii de asisten ă la domiciliu persoanelor aflate în imposibilitate de a se deplasa. atunci când este cazul.I. pot fi ini iate proiecte pentru asigurarea serviciilor necesare.padureadepini. pentru oferirea de servicii sociala la standarde europene.D. Pentru cazurile sociale deosebite.htm Pag. în cadrul celor 6 centre pe care le are în subordine: reabilitare sisteme de canalizare. Sus inerea unei colaborări intre Inspectoratul Şcolar Bacău şi Centrul jude ean de asisten ă psihopedagogică. Perfec ionarea resurselor umane implicate în oferirea de servicii de asisten ă sociala pentru popula ia din cadrul Municipiului Bacău. pentru identificarea unei solu ii în vederea depistării copiilor cu părin i pleca i la muncă în străinătate. grupuri sanitare.U.P. Dotarea Serviciului Public de Asisten ă Sociala cu echipamente specifice. Măsuri propuse: Modernizarea infrastructurii Serviciului Public de Asisten ă Sociala din Municipiu. cazuri de copii/elevi rămaşi singuri acasă şi în special a acelor cazuri cu risc social. contorizare apă.ro/ro/Atractii/Atarctii_turistice. a Clubului Pensionarilor şi Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. 175 din 221 . în vederea asigurării de servicii sociale la domiciliul persoanei aflate în dificultate. în urma unor anchete sociale efectuate de departamentul de specialitate al Primăriei în colaborare cu ONG-urile de profil şi cu presedintii asocia iilor de proprietari. extinderea. racordare apă caldă (acolo unde este cazul). Harta 22: Zonarea func ional-turistică a jude ul Bacău Sursa : http://www. cu un sediu nou.

conduce la următoarele concluzii: Pag. BACAU Intergroup engineering Harta 23: Harta resurse subsol Sursa:csjbacau.D.I.U. în anul 2008 fa ă de anul 2007.ro har i Harta 24: Regiunea de Nord-Est Evolu ia indicilor produc iei industriale la nivelul jude elor şi regiunilor.P. 176 din 221 .

2 81.4 4. de circa 35 procente.5 35.7 30.PIB/locuitor .7 11.3 84.0 85.4 4609.7 3733.Est .4 84. re eaua rutiera.1 24.euro .9 81.7 68. BACAU Intergroup engineering Evolu iile produc iei industriale în interiorul regiunilor: în Regiunea Nord – Est. pe bază de parteneriat voluntar.4 42.7 19.4%.indice de disparitate fa ă de total ară Regiunea Sud . de 15. 177 din 221 .3 29.5 26.1 26.2 2005 2006 2007 2008 2526.8 3333.2 18. Pag.6 68. Regiunea Nord – Est.2% la ocuparea totală a ării. etc.I.2 68.1 43.9 3519. jumătate se bazează pe agricultură.PIB/locuitor .1 26.4 14. Din cele opt regiuni de dezvoltare ale ării.7 30.U. Astfel.D.0 42. extinderea re elelor edilitare: apă. în special pe seama industriei prelucrătoare. de inând în acelaşi timp. jude ul Bacău care are şi cea mai mare contribu ie la realizarea produc iei industriale regionale a realizat.euro . al pie ei şi al mediului de afaceri.1 22.6 18.1 2942. selectarea şi depozitarea deşeurilor cu echipamente speciale.PIB/locuitor .5 20.5 4454.5 14.1 28. Ponderea sectoarelor de activitate TOTAL -%Agricultură. iluminat public.6 3984. cu o creşte de 19.4 3651.Ilfov Produsul intern brut pe locuitor la nivelul regiunilor şi indice de disparitate fa ă de media na ională Regiunea Nord . Un management eficient va conduce la extinderea re elelor de transport.9 12.3 4124.8 68.2%.3 3018.9 14. colectarea.euro .0 25.indice de disparitate fa ă de total ară 100 100 100 100 100 100 100 100 100 32.indice de disparitate fa ă de total ară Regiunea Sud . La polul opus s-a situat jude ul Suceava cu -20.7 13.6 81.4 84.P. cea mai ridicată participare la ocuparea în agricultură.9 34. cel mai mare salt. în anul 2005. conservarea moştenirii urbane şi ac iuni compensatorii pentru a reduce impactul asupra mediului.9 23. contribuie cu 15. piscicultura Industrie şi construc ii Servicii comerciale Servicii sociale Total România Regiunea Nord-Est Regiunea Sud-Est Regiunea Sud Muntenia Regiunea Sud-Vest Regiunea Vest Regiunea Nord .4 35.3%. canalizare.6 Sursa INS Zona Metropolitană Bacău Zona metropolitană Bacău va fi constituită prin asociere.0 31. gaze naturale. s-a înregistrat cel mai mare decalaj între nivelul maxim şi cel minim al produc iei industriale.7 3137. la distan e de până la 30 de km.3 35. între consiliile locale ale municipiului Bacău şi comunelor aflate în zona imediată. intensificarea dezvoltării urbane acolo unde este posibil din punct de vedere practic.1 21.2 14. Constituirea zonei metropolitane va conduce de asemenea la dezvoltarea zonei şi la oportunită i pentru reînnoirea oraşului şi extindere urbană. care este cea mai săracă. de 42.4 13.1 24.Vest Regiunea Centru Regiunea Bucureşti . silvicultură.Est . cu ponderi ale acesteia în ansamblul ocupării regionale variind între 35% şi 42%.3 39.4%.8 82.

U. BACAU Intergroup engineering Oferta investi ională a localită ilor componente şi implicit a întregii zone metropolitane reprezintă un punct crucial pentru strategia de dezvoltare locala în aria zonei metropolitane. la rândul lor. pe de alta parte. Revitalizarea zonelor defavorizate prin promovarea unor politici adaptate unor particularitati zonale. 11. depistarea terenurilor şi dotarea lor cu utilitati. asociate cu centrele de afaceri deja existente. dintre diferite jude e. de resurse naturale. 4. dintre mediul urban şi rural. conduce la fluidizare oraşului. Centrele de dezvoltare locale urmăresc următoarele obiective: 1. justifica cu prisosin a necesitatea elaborării şi practicării unei politici coerente de dezvoltare locala. conduce la creşterea competitivită ii economice a localită ilor din zona metropolitana cu regiunile învecinate. şi varietatea de relief. 178 din 221 . a aglomerării urbane. de dezechilibrele legate de transportul în comun. dintre diferite jude e. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin reducerea decalajelor de dezvoltare dintre localită i în cadrul jude ului. 3. rezervele de spa iu pentru locuire şi servicii. Existenta unor dezechilibre şi rămâneri în urma în dezvoltarea teritoriala a tarii noastre. 10. Stimularea cooperării intercomunitare care contribuie la progresul economic şi social al zonei. 5. interna ional. pe de o parte. conceptul de baza pe care se construieşte teoria dezvoltării teritoriale este coeziunea economica şi sociala a dezvoltării. Creşterea capacită ilor localită ilor de a-şi sus ine propriul proces de dezvoltare. care să asigure echilibrul intre eficienta economica şi armonia sociala. educa ie şi formare continua a popula iei în zonele periferice. 6. Realizarea zonei metropolitane facilitează amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional. asigură o ameliorare a condi iilor de mediu. realizarea de beneficii economice derivate din creşterea atractivitatii zonei pentru investitori. asigură îmbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport. implicit. Promovarea unei dezvoltări spa iale armonioasa şi a re elei de localită i. de tradi ii privind dezvoltarea unor tipuri de activitati. finan area infrastructurii. provocate de dispersarea în planul structurii demografice. asigură satisfacerea cererii de locuin e a popula iei. Creşterea şanselor egale în ceea ce priveşte accesul de informare. 9. 8. asigură extinderea re elelor de utilitati. dintre zone centrale şi periferice.D. În Europa. crearea de locuri de munca prin atragerea investitorilor şi implicit creşterea nivelului de trai şi a popula iei. conduce la dezvoltarea regionala şi investi ii în infrastructura. transformându-se în piedici de dezvoltare a întregului ansamblu na ional şi. poten ial demografic al zonelor tarii. Ridicarea calită ii vie ii prin impunerea unor standarde minime pentru serviciile publice.P. 7. primirea de fonduri bugetare mai mari pentru localită i cu venituri mici. Dezvoltarea echilibrată între localită ile din cadrul jude ului. Pag. căutarea de oportunită ilor de dezvoltare a infrastructurii de afaceri. diminuează dezechilibrele create intre centru şi zona limitrofa. Localită ile au evoluat şi s-au dezvoltat în moduri diferite şi în ritmuri diferite. Prevenirea de noi dezechilibre prin prevenirea apari iei unor zone problema. asigură dezvoltarea durabila. dintre zone centrale şi periferice. se considera ca dezvoltarea inegala a teritoriilor reflecta slăbiciuni economice ale ansamblului şi sunt de neacceptat deoarece. Din aceasta perspectiva. Atragerea investitorilor presupune o evaluarea a mediului de afaceri şi a infrastructurii de afaceri presupune: dezvoltarea de nuclee de afaceri (tehnologii interne).I. cercetare-dezvoltare tehnologica. adică dezvoltarea economica şi sociala trebuie sa se bazeze pe o structura spa iala echilibrata. devin sursa de instabilitate economica şi politica. 2. sociale şi economice. dintre mediul urban şi rural. Stimularea dezvoltării echilibrate prin promovarea mecanismelor economiei de pia a în toate regiunile tarii. în vederea îmbunătă irii competitivitatii şi realizării unei creşteri economice permanente. realizarea unei accesări facile a fondurilor structurale pentru regiuni. Stimularea cooperării interregionale interne şi interna ionale care contribuie la progresul economic şi social.

4%. de dezechilibrele legate de transportul în comun. a aglomerării urbane satisfacerea cererii de locuin e a popula iei fonduri bugetare mai mari pentru localită i cu venituri mici crearea de locuri de muncă prin atragerea investitorilor creşterea nivelului de trai dezvoltarea regională şi investi ii în infrastructură extinderea re elelor de utilită i accesarea fondurilor structurale pentru regiuni existenta unui puternic centru universitar.U. 2. la intersec ia unor importante cai rutiere. în timp ce farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat a înregistrat o uşoara scădere 3. sociale şi economice. rezervele de spa iu pentru locuire şi servicii creşterea competitivită ii economice a localită ilor din zona metropolitană cu regiunile învecinate ameliorarea condi iilor de mediu fluidizare oraşului. pentru a se putea ajunge la un oraş european. 179 din 221 . în acelaşi timp. 700 de noi apartamente au fost date în folosin a anual. feroviare şi aeriene).„Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE)” 6. BACAU Intergroup engineering Zona Metropolitana Bacău va fi un pol important de dezvoltare în Moldova.P. Pozi ia geografica a municipiului Bacău îl recomanda ca punct strategic (oraşul fiind. 3. provocate de dispersarea în planul structurii demografice. feroviare şi aeriene. începând din 2007. Jude ul Bacău are cea mai mare contribu ie la realizarea produc iei industriale regionale. Amenajarea centrului oraşului (centru civic. protejarea zonelor de patrimoniu. Numărul farmaciilor a crescut. reintroducerea elementelor Pag. împreună cu următoarele considerente: facilitează accesul investitorilor la terenuri necesare dezvoltării de afaceri dezvoltarea durabilă a zonei beneficii economice derivate din creşterea atractivită ii zonei pentru investitori îmbunătă irea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport facilitează amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional diminuează dezechilibrele create între centru şi zona limitrofă. 2. finan area infrastructurii. CET Bacău asigura încălzirea în procent de 85% a municipiului 4. Zona Metropolitana Bacău este un pol important de dezvoltare în Moldova.I.D. în anul 2005. a realizat o creştere de 15. pozi ia geografica a municipiului Bacău îl recomanda ca punct strategic fiind în acelaşi timp la intersec ia unor importante cai rutiere. S-a aprobat realizarea unui important obiectiv industrial. de-a lungul perioadei 2005 . de afaceri şi expozi ional cu toate dotările necesare . Poten ialul de dezvoltare al Municipiul Bacău pe axa est-vest este prioritar. cu o creşte de 19. 5.3%. pia ete pietonale la Catedrala Ortodoxa şi Catedrala Catolica. în special pe seama industriei prelucrătoare. Masuri: 1. prin ANL.2007 în cadrul sectorului privat. În ultima perioada au fost amenajate circa 230 de noi locuri de parcare. a centrelor de cercetare-inovare jude ul Bacău este în prezent cea mai dezvoltată zona economică a Regiunii NE Concluzii: 1.

Serviciile de asisten ă sociala sunt insuficiente şi pu in diversificate. grupuri sanitare. BACAU Intergroup engineering naturale precum parcuri şi lacuri). Instala ii de brichetare sau procesare a rumeguşului pentru verificarea deşeurilor de acest tip. Calea Miori ei Strada Milcov şi I. 4. suprafa a oraşului crescând de la 1645 ha în 1975 la 1737 ha în anul 2000. Exista un deficit al locurilor de cazare în cadrul structurilor sociale. construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane 6. 4. Construirea unor săli de sport moderne 11. Necesitatea construirii unui azil de noapte în care persoanele fara adăpost sa primească şi îngrijiri medicale. Calea Moineşti. pasaj Trebeş. contorizare apă. Municipiul Bacău este împăr it în 11 cartiere. dezvoltarea serviciului Centrul de Informare Cetă eni. racordare apă caldă. Instala ii de verificare a PET-urilor 14. 3. crearea de piste bicicleta. 3. 180 din 221 . Caragiale şi străzi adiacente Pasajul Letea. 5. Pag. Masuri 1.D. Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. semaforizare şi dotări aferente lucrărilor de drum 2. 3. la standarde de administra ie publică europeană 9. Concluzii: 1. Câteva pasaje. 5.L. modernizarea constând în reabilitarea structurii rutiere. Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor 4. Necesitatea unei unitati tip SMURD. parteneriat pentru construirea de supermarketuri şi hipermarketuri 7. modernizarea Pie ei Centrale a municipiului Bacău 8. Reamenjarea Insulei de Agrement 12.P. 2. Construirea Spitalului Municipal 10. Instala ii de incinerare a deşeurilor 13. Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare. Se remarca 2 domenii în care investi iile sunt prioritare: Infrastructura rutiera şi Asisten ă sociala.I. Spatiile verzi şi locurile de joacă sunt insuficiente. Zonele reziden iale ocupa aprox 80% din spa iul intravilan. străzi importante din municipiul Bacău necesită reabilitări şi modernizări conform normelor europene: Pasaj Calea Moineşti. 5.U.

asigurarea premiselor necesare situării municipiului Bacău printre localită ile dezvoltate din punct de vedere economic. Scopul strategiei este acela de a promova realizarea unei dezvoltări armonioase. urmat Pag. creşterea capacită ii administrative a autorită ii publice locale”.P. descris pe scurt în paginile de mai sus. a competitivită ii regiunii. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor Îmbunătă irea accesibilită ii regiunilor şi în special a accesibilită ii centrelor urbane şi a legăturilor lor cu ariile înconjurătoare Creşterea calită ii infrastructurii sociale a regiunilor Creşterea competitivită ii regiunilor ca loca ii pentru afaceri Creşterea contribu iei turismului la dezvoltarea regiunilor. Cele mai importante elemente care trebuie avute în vedere pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniile relevante pentru domeniul economie includ următoarele: Municipiul Bacău . Strategia de dezvoltare a municipiului Bacău se fundamentează pe următoarele obiective. cu o orientare către maximizarea rolului economic şi social. STRATEGIA DEZVOLTARII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA Strategia de dezvoltare a municipiului Bacău pentru perioada 2010-2013 este un document cadru de referin a care con ine aspecte cheie de management. Toate acestea vor contribui la transformarea municipiului Bacău intr-un pol de integrare europeana şi interna ionala. sus inute de Programul Opera ional Regional: Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane. Proiectele şi programele opera ionale func ionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când exista o coordonare la nivel strategic. BACAU Intergroup engineering II. strategia pentru implementarea Axei Prioritare 1 va avea următorul scop: Creşterea coeziunii sociale şi a calită ii vie ii la nivelul municipiului Bacău prin: măsuri de formare profesională şi de sprijin pentru creşterea ocupării for ei de muncă. analiza domeniilor de activitate ale firmelor active în municipiu eviden iind o predominan ă a sectorului serviciilor. 2.U. viziune şi obiective strategice de dezvoltare pentru viitorul municipiului şi al cetă enilor.D. în cadrul căreia se pot rata oportunită i şi se consuma ira ional resurse pre ioase. Formularea viziunii de dezvoltare constituie diferen a dintre ceea ce reprezintă municipiul Bacău astăzi şi ceea ce trebuie sa devină municipiul Bacău un oraş european. 181 din 221 . printr-o abordare policentrică. reducerea disparită ilor regionale şi locale.1 OBIECTIVE STRATEGICE Având în vedere contextul social.I. precum şi identificarea ac iunilor tangibile şi sustenabile care pot da rezultate şi pot defini viitorul durabil al oraşului intr-un mediu sănătos şi curat. prin atingerea obiectivelor de coeziune economica şi sociala. facilitând luarea de decizii importante în toate domeniile de activitate pe baza problematicii actuale şi a prognozei bugetare. îmbunătă irea serviciilor şi structurilor de asisten ă socio-sanitară. Orice comunitate urbana moderna doreşte sa asimileze şi sa promoveze o viziune strategica în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. obiective strategice şi ac iuni prioritare pentru realizarea viziunii. promovarea valorilor culturale şi calitatea vie ii. cu nevoile şi poten ialul existent. Misiunea este esen iala pentru ob inerea succesului şi se concretizează prin principii şi valori.motorul dezvoltării economice din jude ul Bacău prin concentrarea unei ponderi însemnate de întreprinderi Restructurarea economică încă în curs de derulare Resurse umane cu nevoi de recalificare profesională Profilul economiei este în prezent unul de tip secundar-ter iar. destinate inclusiv grupurilor vulnerabile. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativa haotica. cultura şi sport.

în particular a sectoarelor tradi ionale.D. bancare şi de asigurări precum şi în sectorul administra iei publice. după cum a demonstrat criza actuală. se poate afirma că rata de dezvoltare descrisă nu se va men ine şi în viitor. promovarea dezvoltării sectorului ter iar care să pună accent pe serviciile cu înaltă intensitate de cunoaştere – inclusiv cercetarea – precum şi pe promovarea turismului. întărirea rolului transportului public prin îmbunătă irea acestuia reprezentând un element cheie în acest scop. consolidând rolul de centru economic al municipiului Bacău. promovarea ac iunilor menite să favorizeze interna ionalizarea şi să atragă investi ii. existând zone unde utilită ile necesită lucrări urgente de extindere. 182 din 221 . echipare edilitară. crearea infrastructurilor de afaceri. în particular prin promovarea interac iunii cu universită i şi institu ii de cercetare. promovarea de ac iuni având drept scop dezvoltarea capitalului uman în conformitate cu nevoile pie ei.6% din firmele active (2007). Rezultatele atinse nu trebuie totuşi să fie supraevaluate: sectorul construc iilor având un caracter foarte ciclic. pe fondul creşterii nivelului de utilizare a autoturismelor.2007 de un dinamism deosebit urmând o tendin ă pozitivă care caracterizează întreaga ară: numărul de firme active a crescut în perioada indicată. Distribu ia numărului mediu de salaria i pe sectoare ale economiei na ionale în municipiu reflectă faptul că restructurarea economică este încă în curs. numărul mediu de angaja i a crescut în sectorul construc iilor. inclusiv în ceea ce priveşte zonificarea func ională a teritoriului. în special industria prelucrătoare şi sectorul agricol au continuat să piardă for a de muncă şi în perioada 2004-2007. numărul mediu de angaja i din sectorul serviciilor a crescut. fiind concentrate în special pe extinderea utilită ilor publice. modernizarea infrastructurii rutiere şi amenajare urbană.P. De asemenea. BACAU Intergroup engineering de sectorul industrial şi de cel al construc iilor. generând aproape 24% din cifra de afaceri . Sectorul industrial concentrează aproximativ 10. Cele mai importante elemente care trebuie avute în vedere pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniile relevante. dezvoltarea re elei de drumuri şi organizarea circula iei teritoriul urban este deservit în mod inegal în ceea ce priveşte infrastructura primară. Având în vedere natura complexă a economiei oraşului Bacău. realizându-se o tranzi ie progresivă spre o economie bazată pe servicii. înregistrând o rată peste medie în sectorul activită ilor financiare. Pag. Scopul va fi întărirea competitivită ii locale prin dezvoltarea şi diversificarea economiei. Va fi acordată prioritate pentru: sus inerea competitivită ii precum şi facilitarea proceselor de inovare pentru întreprinderi.I. Sectoarele tradi ionale. şi se va realiza prin atingerea următoarelor obiective strategice: sus inerea competitivită ii şi performan ei durabile. modernizare sau reabilitare spa iu public urban degradat în special în zone intra-reziden iale (în spatele blocurilor de locuin e) patrimoniu construit necesitând reabilitare şi amenajare nevoia de reabilitare termică şi de utilizare a energiei alternative În ceea ce priveşte traficul urban. când numărul mediu de salaria i a scăzut în ambele sectoare. se remarcă necesitatea adaptării re elei stradale şi implementării unor măsuri de regularizare a traficului rutier.în creştere cu 79% în perioada 2003-2007. dezvoltarea poten ialului antreprenorial existent. includ următoarele: pozi ia favorabilă a municipiului Bacău în centrul Moldovei sistem urban în expansiune către zona periurbană şi necesitatea de adaptare a reglementării urbanistice. Sectorul construc iilor a fost caracterizat în perioada 2005 . care în perioada 2000 – 2008 au crescut. strategia de dezvoltare integrată va ine seama de mai multe elemente. Pe de altă parte.U. Calitatea infrastructurii municipiului a fost sus inuta de investi ii publice. prin facilitarea inovării şi dezvoltării tehnologice.

În ceea ce priveşte dotarea cu utilită i publice. mai ales în noile zone reziden iale. pie e). realizarea unei centuri rutiere ocolitoare a municipiului Bacău. Calitatea mediului înconjurător şi disponibilitatea resurselor naturale reprezintă un factor esen ial al calită ii vie ii pentru locuitorii unui oraş. Pe de altă parte. majoritatea nefiind însă amenajate pentru a oferi popula iei zone de relaxare activă şi agrement. ceea ce are ca efect. cât şi prin crearea de noi spa ii de agregare socială în cadrul noilor arii reziden iale sau prin modernizarea / refacerea spa iilor şi clădirilor existente. calitatea factorilor de mediu este monitorizată în mod corespunzător şi relevă faptul că există depăşiri ale limitelor maxime permise pentru anumite substan e poluante. precum şi în vederea creşterii atractivită ii oraşului. dezindustrializarea anumitor zone ale oraşului şi transformarea acestora în zone comerciale sau de locuin e şi. Colectarea de echipamente electrice şi electronice a fost structurată în anul 2007. Printre solu iile propuse se află dezvoltarea sistematizată şi echilibrată a zonelor reziden iale. până în decembrie 2010. iar deşeurile periculoase nu sunt colectate separat decât în domeniul medical. În municipiul Bacău.P. În vederea creşterii calită ii mediului au fost formulate propuneri de măsuri. de asemenea. extinderea/modernizarea spa iilor urbane (locuri de joacă pentru copii. Pe de altă parte. Re eaua de apă-canal deserveşte 89% din popula ie şi alimentarea cu gaze naturale este în procent de 85%. Cu toate că raportul intravilan/extravilan este subunitar. colectarea selectivă se realizează par ial. atât prin reabilitarea zonelor abandonate.U. există cartiere unde aceste locuri sunt încă neamenajate sau având mobilierul deteriorat. teritoriul extravilan şi zonele verzi din cadrul intravilanului oferă o resursă importantă care trebuie valorificată şi conservată în vederea îmbunătă irii standardului de via ă a cetă enilor. introducerea de mijloace speciale de transport pentru elevi. promovarea formelor nepoluante de transport. în principal datorită activită ilor industriale şi a unui management necorespunzător al deşeurilor şi a apelor uzate. printre altele. extinderea şi modernizarea re elei de alimentare cu apă şi a re elei de canalizare. Aceste problematici ale mediului urban acoperă domeniul „regenerării urbane”.D. creşterea parcului auto şi a traficului urban. Managementul deşeurilor se realizează prin intermediul a doi operatori de servicii de salubritate. solului şi a apei potabile. Mai mult. încurajarea construirii de noi locuin e în zonele periferice ale oraşului prin dezvoltarea infrastructurii de transport şi de utilită i publice. spa iul public dedicat activită ilor comerciale. în timp ce spa iul public dedicat copiilor necesită încă lucrări de extindere şi îmbunătă ire: cu toate că suprafa a utilizată pentru spa iile de joacă a crescut semnificativ în ultimii ani. modernizarea şi extinderea parcărilor. 183 din 221 . BACAU Intergroup engineering Solu iile sugerate pentru problemele identificate se orientează către creşterea calită ii infrastructurii de transport rutier şi feroviar. este amenajat corespunzător şi răspunde standardelor europene. modernizarea/extinderea şi reabilitarea re elei de iluminat public. suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor este sub valoarea recomandată de către CE (26 mp / cap locuitor). Se prevede punerea în aplicare a unui sistem integrat de management al deşeurilor. În cadrul municipiului Bacău. care vizează îmbunătă irea calită ii aerului. se remarcă faptul că infrastructura acoperă teritoriul oraşului aproape în întregime. inclusiv în ceea ce priveşte dotarea cu utilită i publice. creşterea numărului locuin elor sociale. educarea popula iei pentru un mediu sănătos. nivelul excesiv al consumurilor. măsuri de sistematizare a circula iei (introducerea de sensuri giratorii). municipiul Bacău dispune de importante zone verzi. afectând calitatea aerului. modernizarea transportului în comun prin creşterea parcului de autobuze şi crearea unor trasee speciale pentru biciclete. cum ar fi pie ele agroalimentare. Pag. modernizarea sta iilor de autobuz. dar gradul de colectare este încă mic fa ă de inta de colectare a DEE din gospodării stabilită prin Planul de implementare al Directivei 2002/2006. gradul de uzură a infrastructurii existente este deseori foarte ridicat. dar lucrări adi ionale de extindere sunt necesare. dezvoltare/modernizare a re elei de alimentare cu gaze naturale şi creşterea eficien ei energetice (termice şi electrice). apei. solului. Pe de altă parte. dezvoltarea noilor zone reziden iale determină necesitatea recalificării/ adaptării spa iului public. reabilitarea termică a locuin elor.I. consumul fiind relativ redus.

1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană. dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor. Programul Opera ional Regional 2007-2013.09 Deva: 14. din care: 44.06 Gala i: 18.poli urbani de creştere".24 Suceava: 22. Zona aleasă defineşte o zonă de legătură şi dezvoltare între axa principală nord – sud şi zona mai pu in dezvoltată a municipiului est-vest şi din acest motiv reabilitarea şi extinderea structurii rutiere.49 Bacău: 22.12 Brăila: 18.poli urbani de creştere". 184 din 221 .80 Sec iunea Sud Vest 38. În pregătirea strategiei de dezvoltare şi a planurilor de ac iune care asigura implementarea obiectivelor de dezvoltare propuse.1 AXE ŞI PROGRAME Conform Ghidului solicitantului Corrigendumului apărut în 2009: Nord Est Alocarea financiară.P.D. interven iile eligibile în cadrul POR Axa Prioritară 1 (eligibilitatea cheltuielilor în cadrul POR neputând acoperi toate categoriile de nevoi sesizate). Sub-domeniul: Poli de creştere.20 Râmnicu Vâlcea: 38. Pag. Domeniul major de interven ie 2.98 Satu Mare: 10. 2.19 Arad: 14. Axa prioritară 2 – „Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale”. BACAU Intergroup engineering men inerea şi protejarea zonelor naturale şi de agrement.98 (orientativă) tabelul şi Bucureşti Ilfov 0 Centru 29. 2. Domeniul major de interven ie 1.96 Baia Mare: 10. Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere.2.Poli de creştere.98 Oradea: 10.20 I.72 Sibiu: 14.I. Alocare Vest 28. reducerea poluării fonice.86 În pregătirea strategiei de dezvoltare şi a planurilor de ac iune care asigura implementarea obiectivelor de dezvoltare propuse. au fost luate în considerare prevederile şi priorită ile relevante ale programelor europene cu impact direct: SURSE DE FINANTARE PROPUSE Programul Opera ional Regional 2007-2013.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana". Zona de interven ie prioritară unde se vor concentra interven iile preconizate în PIDU până în 2013 a fost aleasă în func ie de două elemente: 1. DMI 1.09 financiară Nord Vest 32.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene. oportunită ile de dezvoltare şi nevoile prioritare. DMI 1. diminuarea riscurilor de mediu şi a efectelor schimbărilor climatice.U.06 Sud 38.24 Sud Est 36.80 Piteşti: 38.4.86 Târgu Mureş: 14.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbana" Centre urbane POR: AP 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor . au fost luate în considerare prevederile şi priorită ile relevante ale programelor europene cu impact direct: POR: AP 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor . străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură”.

Îmbunătă irea infrastructurii sociale.I.Axa Prioritara 2 . Axa Prioritara 3 .1 . în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran ă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribu ie-partea de transport. dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice .Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. DMI 4. Dezvoltare Tehnologica şi Inovare pentru Competitivitate. Domeniul major de interven ie 1.Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale . Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale.Îmbunătă irea infrastructurii sociale. a biocombustibilului. Pag.1 . Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacită i de producere a energiei electrice şi termice.Cercetare. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . Axa Prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere.1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concurenta pe pia a a întreprinderilor. DMI 2. Programul Opera ional Regional 2007-2013. DMI 6.Sprijin pentru start-up-uri şi a spin-off-uri innovative.Cercetare. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesionala continua Programul Opera ional Regional 2007-2013.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale. în contextul combaterii schimbărilor climatice”.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi. gazelor naturale şi petrolului.U. Domeniul Major de Interven ie 1. Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Axa Prioritara 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apa şi apa uzata. Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. BACAU Intergroup engineering Programul Opera ional Sectorial Mediu. a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW).Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate . Programul Opera ional Regional 2007-2013. DMI 2.Axa Prioritara 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de produc ie. solare.1 . Axa Prioritara 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local.P. precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale.Axa Prioritara 2 .2 . Axa Prioritara 3 .Dezvoltarea economiei sociale . Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice -Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.1 Energie eficientă şi durabilă Opera iunea 4. eoliene. în contextul combaterii schimbărilor climatice”.3. Sub-domeniul: Poli de creştere.4 – Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educa ionale preuniversitare.D. DMI 3. DMI 6. Programul Na ional pentru creşterea eficientei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public pentru anii 2009-2010 Programul Opera ional Regional.3 – Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor.Economie socială şi solidaritate" (granturi). DMI 3.2 Dezvoltarea infrastructurii de Cercetare-Dezvoltare a întreprinderilor şi crearea de noi locuri de munca pentru CD. în special IMM-uri . prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei. DMI 4. 185 din 221 .1 . Axa Prioritara 3 – Îmbunatatirea infrastructurii sociale.2 b): „Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice. DMI 4. DMI 3.3. a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie.1. Programul Opera ional Regional 2007-2013. DMI 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor Programul Na ional pentru creşterea eficientei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public pentru anii 2009-2010 Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice .Pentru o viata mai buna" (strategice) .

DMI 5.D.-C. dezvoltarea.Investi ii productive şi pregătirea pentru competi ia pe pia ă a întreprinderilor. şi continuitate a serviciului de transport şi distribu ie.1 . BACAU Intergroup engineering Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale.I.P. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale.„Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor.Îmbunătă irea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe pia a muncii Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Axa Prioritara 5 .S.C.Programul na ional de îmbunatatirea a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati Programul Opera ional Sectorial.“Proiectul privind prevenirea. în special a IMM.2 . Sus inerea competitivitatii întreprinderilor se va realiza prin sprijin financiar prin intermediul programului POS-CCE DMI 1. în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran a. 186 din 221 . Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 1 .1 .Un sistem inovativ şi ecoeficient de produc ie DMI 1.Axa Prioritara 2 -Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate.E.Creşterea Competitivitatii Economice (P.Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.2 “Reabilitarea zonelor poluate istoric” Fondul de Mediu . în contextul combaterii schimbărilor climatice” Opera iunea c) – „Investi ii în instala ii de desulfurare a gazelor de ardere.U. în special IMM-uri”. gazelor naturale şi al petrolului precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale.) AXA 4: Creşterea eficientei energetice şi a securitatii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice DMI 1 : Energie eficienta şi durabila Opera iunea B : Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice. arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instala iile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate” Programul Opera ional Sectorial Mediu . DMI 6.2 – „Crearea. DMI 2. Pag. DMI 6. Dezvoltarea infrastructurii turistice urbane beneficiază de sprijin financiar prin intermediul Programului Opera ional Regional.3 Promovarea egalită ii de şanse pe pia a muncii.Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. reducerea şi controlul integrat al poluării“ Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calită ii serviciilor turistice”.0. Opera iunea „Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investi ii tangibile şi intangibile pentru întreprinderile mari” Fondul de mediu .

Caragiale .I. Vadu Bistri ei 2 3 Obiectiv 3 .„Reabilitarea infrastructurii sociale. I.str. BACAU Intergroup engineering Tabel 40: Lista obiectivelor şi încadrarea în fonduri nerambursabile Nr. 1.M. crt. inclusiv a locuin elor sociale şi îmbunătă irea serviciilor sociale” 1 Obiectiv 1 . „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor . Henri Coandă 9.I.I.str. 1.M.M.str.U.Reabilitare Pasaj Letea 5 Obiectiv 5 .1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. 9 Mai .I.D. Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D. 187 din 221 . piste bicicleta Obiectiv 2 .M. 1. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D.Intersec ie Letea 4 Obiectiv 4 . cu destina ia de locuin e sociale 6 Pag. 1. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D. Milcov .str.L.P. Vântului .I.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.poten iali poli de creştere Domeniul C .Reabilitare infrastructura urbana str.Reabilitare infrastructura urbana Str. Miori ei .2.Modernizare Calea Moineşti. reabilitare structura rutiera.

91 "A doua şansa în educa ie" DMI2.4 Calitate în formare profesionala continua.Componenta "Spatii Verzi reciclare deşeuri) Urbane" Pag.nr.3 Acces şi participare la formare . 188 din 221 . Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educa ionale.profesională continuă nr. . Programul Opera ional Regional Resurse Umane. Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile 1 2 3 4 Programul Opera ional Regional / 3. de asisten ă socio-sanitară Fondul de Mediu :Programul na ional de îmbunatatirea a Promovarea economiei sociale calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localită i (administrare spatii verzi. formării profesionale în perspectiva dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educa ionale ocupării for ei de muncă preuniversitare. . „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”.nr. . crt.1 Acces la educa ie şi formare profesională ini ială de calitate.P.DMI 2. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă. Programul Opera ional Regional Resurse Umane. infrastructurii educa ionale preuniversitare şi a celei pentru formare profesională continuă Măsura este destinata dezvoltării Dezvoltarea sectorului educa iei şi infrastructurii educa ionale: reabilitarea.3 Dezvoltarea resurselor umane din educa ie şi formare profesionala . Axa prioritara 1--Educa ie şi formare profesionala în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societă ii bazate pe cunoaştere: nr. 90 "Invata o meserie" DMI 2. . Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării .3 Dezvoltarea resurselor umane din educa ie şi formare profesionala. 79 "Calificări europene" DMI 1.DMI 2.80 "Calificare .nr. Îmbunătă irea infrastructurii sociale / 3. Axa prioritara 2 --„Corelarea învă ării pe tot parcursul vie ii cu pia a muncii .-nr.1. nr.2. nr.o şansa pentru viitor!" DMI 2. modernizarea. . Obiectivul specific al acestui Dezvoltarea serviciilor şi structurilor domeniu major de interven ie îl constituie îmbunatatirea calitatii infrastructurii serviciilor de asisten ă medicala.D. 85"Educatie mai buna pentru to i" DMI 1.I. 87"Profesionisti în educa ie şi formare" DMI 1.3 Acces şi participare la formare . 87"Profesionisti în educa ie şi formare" DMI 1. colectare şi Programul "Spatii Verzi" 2010 .U. POR: Axa 3 "Îmbunatatirea infrastructurii sociale" DMI 3.Tranzi ia de la şcoală la via a activă.profesională continuă / O şansă pentru viitor.Tranzi ia de la şcoală la via a activă . în următoarele domenii de activitate: Pentru axa 1: Nr.1. BACAU Intergroup engineering Solu ii de îmbunătă ire a deficientelor identificate în municipiu Bacău. 88 "Burse doctorale" DMI 1.5.4. .nr.nr.76 "Calificarea/recalificarea angaja ilor proprii".nr.1.5 Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării. . "Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate". 89 "Programe postdoctorale" DMI 1. 75 "Programe de mentorat pentru tinerii angaja i".

2.DMI 1.1.1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor.3 : microîntreprinderilor 7 Dezvoltarea sectorului ter iar. etc Axa prioritară 2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor publice.3 Îmbunatatirea eficacită ii organiza ionale.3 Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil. în special IMM-uri. în special IMM-uri. dezvoltarea de proiecte. crt. ECDL. POS-CCE DMI 1.1. POS-DRU POR DMI 4. dezvoltarea.2 Crearea. limbi străine.promovarea turismului Sprijinirea dezvoltării POR DMI 5.1. licitarea şi managementul proiectelor. POS-CCE DMI 2.I.3 Accesul întreprinderilor la activită i de CDI (în special IMM-urile).Domeniul major de interven ie 2.1. 189 din 221 .Domeniul major de interven ie 2. Proiecte de cooperare. Opera iunea: Module de pregătire în domenii ca achizi ii publice. Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea proiectelor culturale . modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calită ii serviciilor turistice Pag.1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor. cu accentul pus pe procesul de descentralizare: . Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative /Axa prioritară 1: „Îmbunătă iri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”: . 1 2 3 4 5 6 Denumire obiectiv Sus inerea competitivită ii întreprinderilor Facilitarea proceselor de inovare pentru întreprinderi şi promovarea interac iunii acestora cu universită i şi institu ii Dezvoltarea capitalului uman Crearea infrastructurilor de afaceri Dezvoltarea poten ialului antreprenorial existent Dezvoltarea economiei locale.2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor Introducerea şi men inerea în func iune a sistemelor de management.U.D. în vederea diminuării nivelului de dependenta de sectorul industriei mecanizate Încadrare Fonduri nerambursabile POS-CCE DMI 1. crt.2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor Sprijinirea ini iativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice . inclusiv ISO şi EMAS Nr. POR DMI 4. Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea proiectelor culturale . Proiecte multianuale de cooperare. POS-CCE DMI 1.P. 5 Sprijinirea ini iativelor şi structurilor culturale 6 Dezvoltarea capacitatii administrative Pentru axa 2: Nr. BACAU Intergroup engineering Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea organiza iilor active la nivel european în domeniul culturii.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importan ă regională şi locală.

Crt.Fondul de Mediu Programul de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură” 2. BACAU Intergroup engineering Pentru axa 3: Nr.I.Programul Opera ional Sectorial Transport 1. 1 Denumire obiectiv Extinderea. 190 din 221 2 Valorificarea patrimoniului cultural 3 Reabilitarea termica a clădirilor utilizarea energiei alternative şi 4 Dezvoltarea re elei de drumuri 5 Dezvoltarea transportului public urban şi periurban .Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.2 Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transporturi în scopul creşterii protec iei mediului şi a sănătă ii publice şi siguran ei Pag. energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătă irea calită ii aerului.U.3 Diversificarea re elelor de interconectare în vederea creşterii securită ii furnizării energiei.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 2 . în contextul combaterii schimbărilor climatice” 4. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor pentru interconectarea re elelor na ionale de transport al energiei electrice şi gazelor naturale cu re elele europene 3.Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian 1.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene.2 „Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare na ionale şi a serviciilor pentru călători” – opera iunile aferente infrastructurii feroviare DMI 2.„Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale” DMI 2.Programul Opera ional Regional Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului DMI 5.4 .Programul Opera ional Regional Axa prioritara 2 .D.P.1 Axa prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii na ionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem na ional de transport durabil DMI 2. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură” 1.1„Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere na ionale” DMI 2.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene. apei şi solului 1. precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe 1.Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată DMI 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de apa şi apa uzata 1. modernizarea sau reabilitarea utilitatilor din zona urbana Încadrare Fonduri nerambursabile 1.Programul Opera ional Sectorial Mediu Axa prioritara 1 POS Mediu.„Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale” DMI 2.

Energie eficienta şi durabila Opera iunea 4. a): Sprijinirea investi iilor în instala ii şi echipamente pentru întreprinderi din industrie. care să conducă la economii de energie.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. Denumire obiectiv 6 Extinderea şi îmbunatatirea locurilor de joaca pentru copii Dezvoltarea şi infrastructurii sociale modernizarea 7 8 Reabilitarea şi iluminat public extinderea re elei de 9 Creşterea eficientei energetice (termice şi electrice) 10 Îmbunatatirea calitatii mediului .2 – Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale 1.1.DMI 4. gazelor naturale şi petrolului. solare. BACAU Intergroup engineering Încadrare Fonduri nerambursabile pasagerilor .31 decembrie 2013 DMI 3.Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate . Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacită i de producere a energiei electrice şi termice. a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie 1. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei.Îmbunătă irea infrastructurii sociale.1.1. precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale.DMI 3.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.11 februarie 2008.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 3 .1 .I.D. în contextul combaterii schimbărilor climatice” DMI 4.2 b): „Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice. a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW).DMI 4. eoliene.1 Energie eficientă şi durabilă Opera iunea 4. în contextul combaterii schimbărilor climatice” Pag.2 „Îmbunătă irea siguran ei traficului pe toate modurile de transport” 1. domeniul major de interven ie . 191 din 221 Nr. Crt. în scopul îmbunătă irii eficien ei energetice .DMI 3.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.P. în contextul combaterii schimbărilor climatice” . în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran ă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribu ie-partea de transport 1. a biocombustibilului.Fondul de Mediu Programul na ional de îmbunatatirea a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati 1.U.

Programul Opera ional Sectorial Mediu Axa 4 – Implementarea sistemelor de management pentru protec ia naturii DMI 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.11 februarie 2008.I. Denumire obiectiv Pag. a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie 2.P. solare.Programul Opera ional Sectorial Transport Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transporturi în scopul creşterii protec iei mediului şi a sănătă ii publice şi siguran ei pasagerilor .31 decembrie 2013 DMI 3. BACAU Intergroup engineering Încadrare Fonduri nerambursabile DMI 4.D. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei.U. Crt. a biocombustibilului. 192 din 221 . Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversită ii şi Natura 2000 3.3 „Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului” Nr.1. a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW). eoliene. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice şi termice.

L. LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT.135.390 98% 38.049 2% 361.1.975.598 23.335. crt.292.Reabilitare infrastructura urbana str.854 2% 2.300 2% 148. Caragiale .str.Reabilitare infrastructura urbana Str.902.358.639 1.412 98% 38.556 2% 258. Milcov Intersec ie Letea (DALI achizi ie) Obiectiv 4 .447.537 782. BACAU Intergroup engineering III.str.Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Ghioceilor (există DALI) Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str.610 1. piste bicicleta Obiectiv 2 . PLANUL DE AC IUNE .439 1.P. I.722 1. Henri Coandă 9. 9 Mai . Vântului .075.098 1.083 6.683 12. destina ia de locuin e sociale TOTAL 12.906.str.891 503.097.I.083 22.610 98% 98% 119.864. reabilitare structura rutiera. Denumire obiectiv 1 2 3 4 5 6 Obiectiv 1 .134 4. PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR Tabel 41: Lista proiectelor individuale şi bugetul estimat pentru implementarea Planului Integrat Valoare (exclusiv TVA) (mii euro) Valoare Valoare finan are finan are proprie Valoare finan are Procent Procent proprie cheltuieli cheltuieli nerambursabila finan are contribu ie eligibile neeligibile (mii euro) nerambursabil proprie (mii euro) (TVA) (mii euro) Nr.LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT.856.449 98% 39.463 5.D.561 5.749 743.512.319.U.829 98% 245. PE SURSE DE FINANTARE 3.046.512 21.906.707 22.Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 .610 1.Modernizare Calea Moineşti (exista DALI).831 Total Finan are nerambursabila (euro) Total Contribu ie proprie (euro) Pag.409. Miori ei . 193 din 221 .str. Vadu Bistri ei Obiectiv 3 .366 208. PE SURSE DE FINANTARE.951 2% 2% 1.

083 159.000 59.610 21.215.482.655.940 22.512 1.366 24.236. precum cele legate de echipa de management al PIDU. cu destinatia de locuinte sociale Activitate: renovarea clădirilor degradate şi neutilizate şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activită i. modernizare Calea Moineşti4 benzi. 9 Mai .000 490. cu destinatia de locuinte sociale Primăria Municipiului Bacău Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban 2010 Obiectiv: Reabilitare si modernizare imobil str. L.581 503.L.Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 .Modernizare Calea Moineşti. Vadu Bistritei Solicitant[1] (3) Obiectiv şi activită i propuse 1 Primăria Municipiului Bacău (4) Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana.410.109 4. 2 piste bicicleta 2010 Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: modernizare Calea Miori ei.000 1.392.410.155.722 3.Reabilitare si dotare cu echipamente a Centrului social pentru ingrijire persoane varstnice (există DALI) 4 Primăria Municipiului Bacău Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: modernizare străzilor Milcov. 9. crt.300 148.537 4. Caragiale.000 9.630 27. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în [2] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv. I.319.576.000 29.IV.str.831 6.857. reabilitare structura rutiera.030 2011 1. 2010 2011 743.064.449 39.390 38.348 18.010. 194 din 221 . inclusiv pasaj Trebeş (exista DALI). piste bicicleta Obiectiv 2 .707 38.628.914. etaj I .000 2 Primăria Municipiului Bacău 2010 2012 1.058.046.447. Străzi adiacente Anul începerii (5) Anul finalizării (6) Valoare nerambursabilă Contribu ie proprie Valoare Valoare finantare Valoare finantare proprie solicitată (VNS)[2] costuri eligibile finantare cheltuieli neeligibile proprie cheltuieli (lei) nerambursabila eligibile (euro) (TVA) (euro) (CPCE)[3] (lei) (7) (8) Total (lei) (10)=(7)+(8)+(9) 2012 12.610 49.str. Henri Coandă nr.556 1.049 361. Miori ei .000 5 Primăria Municipiului Bacău 6 Obiectiv 6 – Reabilitare si modernizare imobil str. Caragiale . în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [5] Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat. Îmbrăcăminte rutieră.951 208. 9.000 156.452 2.000 855. Pasaj Calea Moineşti.829 245.819.000 3 Obiectiv 3 .Reabilitare infrastructura urbana str.P.471 Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat[5] TOTAL (euro) 1 euro = 4. Vantului .282.335.I. Străzi adiacente 2010 Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. (1) Denumire proiect (2) Obiectiv 1 . BACAU Intergroup engineering Perioada de implementare Anexa 1 – Lista proiectelor individuale euro Buget proiect Costuri neeligibile (CN)[4] (lei) (9) Nr.864.976.Reabilitare infrastructura urbana Str.134 5.856.098 119.355.644.135.761 3.000 1.I.000 2012 1. Aceste costuri nu reprezintă cheltuieli eligibile în cadrul Axei prioritare 1 a Programului Opera ional Reg Pag. Milcov Intersectie Letea (DALI achizitie) Primăria Municipiului Bacău Obiectiv 4 .000 90.463 7.D.140 161.129 609.1 lei [1] Informa iile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv la sec iunea 1 – Informa ii privind solicitantul.str.075.600 114.048.008.854 2.000 5.U.800 93.000 4.906.000 9. Henri Coandă nr. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [3] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [4] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv.891 258. dotări func ionale specifice pentru noua infrastructura de locuit.str. Îmbrăcăminte rutieră. reabilitare Pasaj Letea 2010 2012 5.

crearea de solu ii alternative de deplasare (biciclete). risc de accidente auto 2.M. Primăria Bacău. Strate rutiere degradate 3. reabilitare pasaj Moineşti. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare.I. Aglomera ie şi ambuteiaje la intrarea în municipiu. creşterea gradului de accesibilitate Contribuie la atingerea obiectivelor strategice PIDU: Dezvoltare teritoriala prin îmbunatatirea infrastructurii urbane şi a accesului în zona urbana în cadrul Polului de dezvoltare urbana Grup inta Locuitorii polului urban. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 1 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D. Centre Urbane Titlul proiectului Modernizare Calea Moineşti Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana.293 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.U. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane.628. oamenii de afaceri.piste biciclete .1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. 1.reabilitare pasaje rutiere .P. îmbunatatirea condi iilor de deplasare pietonale Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera .I. Inexistenta amenajărilor siguran a circula iei (piste de bicicleta) 4. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .amenajare 4 benzi . 195 din 221 . Calea Moineşti. pasaj Trebeş Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 14.D.2012 Pag. creşterea capacitatii de trafic. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic şi de tranzit al municipiului. timp îndelungat de aşteptare.

9 Mai . timp îndelungat de aşteptare la semafoare. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane. Vântului .îmbrăcămintea rutiera . creşterea capacitatii de trafic. Vadu Bistri ei Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1.str. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău.902 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. Miori ei .M. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 2.str. oamenii de afaceri.I. 196 din 221 . risc de accidente auto 2. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 2 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D.2012 Pag. Miori ei . Primăria Bacău.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban.str.I. Aglomera ie şi ambuteiaje.str. Vântului . Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera . Strate rutiere degradate 3. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului.str. 1.U.P. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . 9 Mai . Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare infrastructura urbana str.D.str.263. Vadu Bistri ei Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura rutiera urbana str.

Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului.D.U. Primăria Bacău.îmbrăcămintea rutiera . Caragiale . Milcov . creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban. creşterea capacitatii de trafic.str.str.Intersec ie Letea Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. Str. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare. I.I. Milcov . risc de accidente auto 2.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 7. 1.2012 Pag. Caragiale . Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare infrastructura urbana Str.Intersec ie Letea Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Reabilitare Infrastructura rutiera.L.L. Strate rutiere degradate 3.M. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 3 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D. I. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane.P. 197 din 221 .110. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. Aglomera ie şi ambuteiaje. oamenii de afaceri.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.I. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .976 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera . timp îndelungat de aşteptare la semafoare.

Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare Pasaj Letea Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. 198 din 221 . Aglomera ie şi ambuteiaje.îmbrăcămintea rutiera . alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.M. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare. Primăria Bacău. Strate rutiere degradate 3.2012 Pag.306. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 4 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane. creşterea capacitatii de trafic. oamenii de afaceri.P. timp îndelungat de aşteptare la semafoare. reabilitare pasaj Letea Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. risc de accidente auto 2. creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 1.098 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.I.U. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului.D. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera . cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău.I.

199 din 221 .D. Personal insufiecient 3.U. Primăria Bacău.Realizarea de amenajări peisagistice .2.I. Ghioceilor Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect S.2011 Pag. siguran a la foc. Obiectivul specific al proiectului îl constituie reabilitarea Căminului de bătrâni Grup inta Locuitorii polului urban. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 5 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3.P.Serviciul Public de Asisten ă sociala Probleme de baza (justificare nevoi) 1.P.Dotări interioare (instala ii. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 931.S.471 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.Modernizarea utilită ilor aferente obiectivului. echipamente. echipamente medicale specifice) . . „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Titlul proiectului Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban Localizare: Intravilan municipiul Bacău. Locuri insuficiente de asigurare asistenta persoanelor varstnice 2.A. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. Indicatori Imbunatatirea serviciilor sociale Cresterea posibilitatilor de asistenta sociala Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura sociala .Refacerea/amenajarea cladire . Dotari minime si starea cladiri degradata Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea şi îmbunătă irea serviciilor sociale. dotări pentru asigurarea condi iilor de climatizare. str.

Henri Coanda 9.A.S. Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetă enilor servicii publice şi acces la locuin e sociale Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului Reabilitare clădire şi dotare cu echipamente Obiectivul specific al proiectului îl constituie reabilitarea şi amenajarea clădirii Grup inta Tinerii peste 18 ani ce au dobândit capacitate deplină de exerci iu.P.D. ce provin din cadrul Centrelor de Plasament din Municipiul Bacău Indicatori Asigurarea de servicii sociale pentru tineri.616. cu destina ia de locuin e sociale Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban Localizare: Intravilan municipiul Bacău. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . amenajarea de locuin e sociale Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetă enilor servicii publice şi acces la locuin e sociale Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Extindere infrastructura sociala .2. .P. care provin din centrele de plasament.corpuri de încălzire statice) .U. str. Primăria Bacău.Construc ia unui sistemului electric.Construc ia unui sistem modern de alimentare cu apă şi canalizare.pentru spa iile ce fac obiectul documenta iei.2011 Pag.732 Euro Locuin e sociale: 1. . „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Titlul proiectului Reabilitare şi modernizare imobil str. devenind o categorie vulnerabilă. expus 2. . Calitate precara a spatiilor cu destina ie asistenta sociala 3.473. Henri Coanda Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect S.Serviciul Public de Asistenta sociala Probleme de baza (justificare nevoi) 1.Construc ia unui sistem termic (instala ie distribu ie .030 euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. vor ajunge în situa ia de a se confrunta cu fenomenul de marginalizare socială. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 6 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3. şi care nu mai pot fi integra i în familiile din care provin. Tinerii cu vârsta peste 18 ani. 200 din 221 . Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 1.I.

CU LOCALIZAREA PROIECTELOR INDIVIDUALE COMPONENTE ALE PLANULUI Harta 25: Localizarea proiectelor propuse prin PIDU Obiectiv 2 Obiectiv 1 Obiectiv 3 Obiectiv 5 Obiectiv 4 Obiectiv 6 Pag.U.I.P. HARTA ORASULUI/MUNICIPIULUI.2. 201 din 221 .D. BACAU Intergroup engineering 3.

D. Henri Coandă nr. 9. BACAU Intergroup engineering Reabilitare si modernizare imobil str.I.U. 202 din 221 . cu destinatia de locuinte sociale Pag.P.

P. BACAU Intergroup engineering PROIECTUL MODERNIZARE CALEA MOINESTI: PROIECTUL MODERNIZAREA CALEA MOINESTI (REABILITARE PASAJ TREBES): PROIECTUL MODERNIZAREA CALEA MOINESTI (REABILITARE PASAJ TREBES): Pag.D.U. 203 din 221 .I.

VADUL BISTRITEI: PROPUNERE REABILITARE STR. 9 MAI: PROPUNERE REABILITARE STR. 204 din 221 .P.D. BACAU Intergroup engineering PROPUNERE REABILITARE STR.I. MIORITEI: Pag.U.

BACAU Intergroup engineering PROPUNERE REABILITARE STR. MILCOV .CARAGIALE: PROPUNERE PENTRU REABILITARE CENTRUL SOCIAL INGRIJIRE PERSOANE VARSTNICE (GHIOCEILOR) PROPUNERE PENTRU AMENAJARE LOCUINTE SOCIALE: Pag. 205 din 221 .D.P.I.U.

2. BACAU Intergroup engineering 3.D.U. UM-PIDU înfiin ată în cadrul Biroului pentru Proiecte Integrare Europeană va colabora cu toate compartimente de specialitate relevante ale Primăriei.1 Denumirea structurii şi pozi ia acesteia în cadrul organigramei Primăriei Primăria Bacău prin structura sa coordonează şi controlează activitatea direc iilor.2.3.4 UIP-PIDU 2 pentru Proiect 5. Pentru implementarea PIDU.7) Tabelele 26 şi 27 prezintă componen a pentru fiecare proiectul individual în parte. pentru: • Monitorizarea implementării PIDU • Propunerea paşilor necesari urgentării PIDU oricând va fi cazul • A lua în considerare propuneri de amendare a contractelor de finan are • A asigura conformitatea cu prevederile legale • A coordona asisten ă pentru PIDU şi proiectele individuale fata de alte proiecte de investi ii publice şi private aflate în implementare.4 şi 5. incluzând Primarul şi Vice-Primarul. precum şi cu serviciile subordonate Primăria care vor beneficia direct de proiectele individuale 1. Serviciul Investi ii · Biroul pentru Achizi ii Publice · Direc ia Economica. care pot să fie identificate în cadrul organigramei Primăriei (Figura 1).6.7: Compartimente de specialitate relevante în cadrul Primăriei: · Direc ia Tehnica.6. MANAGEMENTUL IMPLEMENTARII PLANULUI INTEGRAT 3. serviciilor şi birourilor de specialitate care i-au fost încredin ate prin organigrama aprobată de Consiliul local la propunerea primarului şi anume: Direc ia Juridică Administra ie Locală Direc ia Administra ia Pie elor Direc ia Patrimoniu Direc ia Drumuri Publice Direc ia Economică Direc ia Servicii Publice Direc ia Tehnica Direc ia Impozite şi Taxe Locale Serviciul Urbanism.P. alcătuit din 2 membri. 206 din 221 . Figura 1: Organigrama Primăriei Municipiului Bacău Sursa: primăria bacau.6 Comitetul de Monitorizare PIDU (CM-PIDU).2.3.ro Pag. Comitetul de Monitorizare PIDU se va întruni lunar pentru a analiza progresul şi pentru a analiza strategia de ansamblu fa ă de realizarea PIDU.3. care cuprinde Unitate de Coordonare a PIDU (UC-PIDU) precum şi 2 Unită i de Implementare (UIP-PIDU) a Proiectelor Individuale: UIP-PIDU 1 pentru Proiect 1. Amenajarea Teritoriului Alte servicii: Agen ia de Dezvoltare locală Bacău Poli ia Primăriei Municipiului Bacău Serviciul Voluntariat pentru Situa ii de Urgen ă Serviciul Public de Asisten ă Socială Pentru implementarea PIDU s-au constituit prin decizia Primarului două structuri: Unitatea de Management a PIDU (UM-PIDU).3 şi 4) Serviciile subordonate Primăriei · Serviciul Public de Asisten a Sociala (beneficiar proiecte 5.I. Serviciul Buget · Direc ia Drumuri Publice (beneficiar proiecte 1.3.

BACAU Intergroup engineering Pag.U.D.P.I. 207 din 221 .

Vadu Bistri ei Obiectiv 3 Reabilitare infrastructura urbana Str.P. în func ie de specialită ile cerute în tabelul de mai sus.U. I. Vântului str. destina ia de locuin e sociale Asistent Manager Asistent Asistent financiar proiect proiect tehnic contabil Expert achizi ii Responsabil Coordonator financiar UM Proiect 2 Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 *Se vor completa de către Autoritatea locală Numele şi func ia persoanelor responsabile pentru fiecare proiect în parte.D. 208 din 221 . Caragiale str. Pag.str. inclusiv pasaj Trebeş (exista DALI).I. Milcov Intersec ie Letea (DALI achizi ie) Obiectiv 4 Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice (există DALI) Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str. reabilitare structura rutiera.str.L. BACAU Intergroup engineering Tabel 42: Resurse umane alocate pentru PIDU Nr. 9 Mai . Proiect 1 Denumire Obiectiv 1 Modernizare Calea Moineşti. piste bicicleta Obiectiv 2 Reabilitare infrastructura urbana str. Miori ei . Henri Coandă 9.

........... Asistent de proiect ............................... Manager de proiect ..............D.... Biroul pentru achizi ii publice Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Proiect 1........ BACAU Intergroup engineering 3..................................4. Manager de proiect .. Responsabil financiar Ec. Asistent tehnic ...4.............2..2.................. .....6 Se stabilesc din cadrul structurilor Primăriei Bacău............ Manager de proiect 6 .. Manager de proiect ..............................................................................................................3......................... Asistent de proiect .................. Asistent financiar contabil Manager de proiect ...........3......................... Manager de proiect ........3..........3... Asistent de proiect ......................5.... ...................... 4 ...... Asistent tehnic ..... .... Asistent financiar contabil Ec.................. Asistent tehnic ... Asistent financiar contabil Ec... care să răspundă de buna desfăşurarea a proceselor descrise mai jos şi care vor îndeplini atribu iile men ionate în tabelele de mai jos.. .....U.............2 Responsabilită ile UM-PIDU Tabel 43: Responsabilită ile pentru proiectele individuale PIDU încredin ate direc iilor /serviciilor /birourilor/personalului din cadrul Primăriei Bacău Proiect 1......I...................................... 6 Socială Cabinet primar Proiect 1......................P......... Asistent de proiect ............................... Manager de proiect .. Coordonator UM-PIDU .6 Proiect 1 Proiect 2 Serviciul financiar contabil.......... Asistent tehnic ............................ Asistent de proiect .......... ............ Expert Comunicare Serviciul Public de Asisten ă Proiect 5.............. (în conformitate cu tabelul 39 de mai sus) Pag.......... Serviciul Buget Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Serviciul drumuri publice Proiect 1............. .................... Expert Achizi ii ........4.................. Asistent financiar contabil Ec...5................. Asistent tehnic .......................................................5..........2..6 Proiect 1.............. Asistent financiar contabil Ec................. ........... Manager de proiect ..... Asistent financiar contabil Ec...............................6 Proiect 1 Proiect 2 Direc ia Economică Direc ia integrare europeană Direc ia Tehnică. Asistent tehnic . persoane de la Serviciile men ionate mai sus......3..2...........................5............................................. 3.................. 209 din 221 ......... 2....................................... nominal................4.......... Manager de proiect 5 ......... Asistent de proiect ..

210 din 221 . Prezentarea Planului Integrat cu respectarea regulilor impuse: conferin e de presa. Comentarii asupra rapoartelor de audit. rambursare. Realizarea publicită ii prin organizarea materialelor de pliante. Gestionarea contractelor cu prestatorii de servicii în cadrul proiectelor individuale (consultan ă. Analiza pe baza situa iilor furnizate de Unită ile de implementare a proiectelor individuale a modului de derulare a activită ilor tehnice aferente acestor proiecte. bannere. Stabilirea şi îmbunătă irea în mod constant a sistemelor şi instrumentelor pentru gestionarea PIDU (proceduri. Prezentarea din timp a problemelor cu care se confrunta proiectele şi încercarea de solu ionare coerenta a acestora împreuna cu ADR Nord Est şi AMPOR. mape de prezentare. ii) Frecven a şi rigurozitatea analizelor interne privind stadiul implementării PIDU va reduce riscurile de întârziere şi de a efectua cheltuieli neeligibile. rapoarte financiare aferente rapoartelor de progres pentru furnizate de Unită ile de implementare a proiectelor individuale a modului de derulare a activită ilor financiare aferente acestor proiecte. Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect sunt prezentate sintetic în tabelele de mai jos. afişe. 3. Auditarea implementării Corelarea rapoartelor de Planuri de remediere a proiectului. Procese verbale de natură tehnică aferente şi a elementelor diverse din întâlnirilor de lucru lunare.D.P. Se întocmesc: Procese verbale de participare la întâlniri şi Liste cu recomandări realizate de către ADR Nord Est . Derulare a activită ilor de Elaborarea cererilor de pre-Procese verbale ale natura financiară aferente finan are şi a cererilor de întâlnirilor de lucru lunare. intranet) Asigurarea func iei de secretariat tehnic pentru Comitetul de Monitorizare PIDU. 5. Legăturile între aceste procese sunt: i) Periodicitatea raportărilor are impact în planificarea financiara iar aceasta din urma va determina graficul de plă i pentru furnizori. Analiza pe baza situa iilor. Procesele mai sus men ionate sunt cuprinse în pistele de audit întocmite pentru fiecare proiect individual.AMPOR. pentru fiecare proiect individual în parte. Propuneri de controlare/eliminare a riscurilor ce pot sa apară în raport cu realizarea optima a indicatorilor propuşi în PIDU.I. de difuzare/afişare a materialelor publicitare. Interfa ă cu ADR Nord Est şi AMPOR. BACAU Intergroup engineering UM-PIDU gestionează următoarele procese: 1. bunuri şi servicii. certificate de conformitate. sistemul informativ. Rela ionare directa cu AMPOR prin ADR Nord Est. audit extern). Planificarea temporală şi financiară. Corelarea modului de implementare a activită ilor din cadrul proiectelor individuale în vederea asigurării atingerii indicatorilor propuşi prin Planul Integrat. Certificate de calitate pentru lucrările executate. Se realizează: Raportări diverse. mass media a proiectului. audit şi a propunerilor cuprinse în acestea cu luarea de decizii referitoare la modul de rezolvare a elementelor critice / aspectelor negative semnalate. 2. spot radio. liste de prezen a. Proiectelor individuale. procese verbale pregătirea de conferin e de presă. proiectelor individuale. Pag. autocolante. Coordonare şi control intern.U. Derulare a activită ilor de Pregătirea caietelor de sarcini. anun uri în presa locala. 4. Rapoarte de analiza a indicatorilor de atins şi asupra modului de atingere a indicatorilor propuşi. Certificate de audit. Procedurile de atribuire pentru achizi iile de lucrări. transmiterea de invita ii.

P. 211 din 221 2. o Coordonarea pregătirii documenta iilor de atribuire şi lansarea procedurilor de atribuire (pentru contractele de servicii de consultan ă şi audit extern). o Coordonarea elaborării procedurilor interne şi a pistelor de audit. o Planificarea şi coordonarea şedin elor săptămânale cu compartimentele de specialitate şi alte departamente implicate în implementarea PIDU. o Avizarea tuturor rapoartelor şi cererilor de rambursare privind proiectul individual gestionat. o Coordonarea implementării proiectului individual (sau proiectelor individuale) în colaborare cu coordonatorul UM-PIDU.I. Pag. o Asigurarea conformită ii cu auditul extern şi intern. cu alte departamente relevante din Primărie. Manager de Proiect 3. o Elaborarea planului financiar pentru implementarea PIDU. o Monitorizarea şi evaluarea progreselor atinse în implementarea proiectului individual/proiectelor individuale. Coordonator UM-PIDU o Coordonarea implementării PIDU verificând calitatea şi conformitatea procesului de implementare Coordonarea Rela iei cu ADR Nord Est. o Elaborarea documenta iei de atribuire pentru contractarea lucrărilor şi serviciilor de dirigen ie de şantier pentru proiectele individuale.U. o Realizarea documenta iilor pe baza cărora se vor realiza analizele de progres asupra proiectelor individuale. o Asigurarea ca PIDU va atinge obiectivele preconizate. o Încadrarea şi men inerea proiectului/proiectelor în condi iile de eligibilitate a sursei de finan are. AMPOR şi cu comunitatea locala. o Elaborarea rapoartelor tehnice. o Negocierea cu AMPOR şi stipularea eventualelor acte adi ionale. o Asigurarea asisten ei pentru Managerul de Proiect. o Asigurarea comunicării interne eficace în cadrul UIP. o Coordonarea elaborării strategiei de gestionare a riscurilor. exper ii sau mandata i ai institu iilor finan atoare. o Contribuirea elaborării procedurilor de implementare / raportare a proiectelor individuale. o Coordonarea monitorizării şi evaluarea periodica a progreselor atinse în implementarea proiectelor individuale. o Centralizarea rapoartelor tehnice şi financiare şi a cererilor de rambursare. o Asigurarea bunei desfăşurări a activită ilor administrative din cadrul Planului o Integrat de Dezvoltare Urbana. o Publicarea procedurilor şi pistelor de audit actualizate în intranet. o Avizarea documenta iei de atribuire înainte de lansarea în SEAP (pentru contracte gestionate de către compartimentele de specialitate). o Avizarea plă ilor către prestatorii pentru lucrări şi servicii. o Coordonarea procesului de evaluare şi raportare cu prestatorii (pentru contractele de servicii de consultan ă şi audit extern). Managementul resurselor umane. o Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/ac iunile /activită ile derulate. o Arhivarea în dosare şi foldere electronice a fişierelor de proiect. o Coordonarea Secretariatului Tehnic a Comitetului de Monitorizare. Asistent de Proiect 4. o Coordonarea asisten ei tehnice şi altor consultan e externe. o Gestionarea contractelor încheiate cu prestatorii de servicii.D. o Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a interfe ei cu ceilal i membri ai UIP-PIDU. Asistent Tehnic . o Reprezentarea Beneficiarului în cadrul vizitelor pe teren ale institu iilor finan atoare. o Monitorizarea atingerii obiectivelor legate de şansele egale şi acces nediscriminator la beneficiile produse de PIDU. BACAU Intergroup engineering Tabel 44: Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect 1.

o Păstrarea arhivelor cu documente justificative contabile. o Verificarea documenta iei financiare necesare solicitării cererilor de plata o aferente transelor intermediare. o Monitorizarea şi verificarea derulării tuturor achizi iilor din Planul Integrat. o Elaborarea documenta iei de atribuire pentru contractarea serviciilor de publicitate pentru proiectele individuale. Responsabil financiar Pag. o Verificarea şi respectarea condi iilor impuse prin Manualul de Identitate o Vizuala în realizarea şi promovarea proiectelor individuale din cadrul Planului Integrat. Expert achizi ii 9. o Răspunderea. o Asigurarea desfasurarii auditului extern în mod eficient.P. o Reprezentarea Primăriei Municipiului Bacău în cea ce priveşte aspectele financiare ale contractelor de finan are. o Elaborarea cererilor de prefinan are a proiectelor individuale.D. o Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/ac iunile/ activită ile derulate. o Verificarea rapoartelor financiare. o Efectuarea înregistrărilor contabile din tranzac iile PIDU. potrivit dispozi iilor legale. o Verificarea conformită ii costurilor eligibile şi ne-eligibile în implementarea proiectelor individuale. o Elaborarea rapoartelor de implementare pentru AMPOR – partea financiara. Consultant tehnic 6. privind corectitudinea şi exactitatea datelor şi informa iilor con inute în documentele întocmite. o Asigurarea pe tot parcursului Planului Integrat a interfe ei cu exper ii institu iilor finan atoare. o Coordonarea achizi iilor cu particularizare pe tipul de procedura de achizi ie publica ce trebuie aplicata conform legisla iei în vigoare în func ie de sumele din liniile bugetului. BACAU Intergroup engineering o Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a bunei desfăşurări a activită ilor de ordin strict tehnic. o Asigurarea aducerii la îndeplinire cu corectitudine a indicatorilor tehnici propuşi în Planului Integrat prin analize a lucrărilor civile împreuna cu Dirigin ii de Şantier. o Asigurarea Rela iei cu media şi managementul transparen ei decizionale. Expert comunicare 8. o Elaborarea cererilor de rambursare a proiectelor individuale. o Sprijinirea elaborării planului financiar pentru implementarea PIDU. o Prevederi privind func ionarea şi dezvoltarea structurii în intervalul preconizat pentru implementarea PIDU 5. Asigurarea pe tot parcursul derulării Planului Integrat a interfe ei cu exper ii institu iilor finan atoare. o Elaborarea şi asigurarea transmiterii anun urilor în presa locala sau na ionala. Asistent financiar/contabil 7. o Asigurarea desfasurarii întâlnirilor oficiale interne şi externe. 212 din 221 .U.I. o Monitorizarea implementării PIDU din punct de vedere financiar. o Elaborarea rapoartelor financiare ale proiectelor individuale.

2. audit intern). MEDIU DE CONTROL UM-PIDU func ionează pe baza fiselor de post pentru fiecare membru al UM. 15 şi 1083/2006 art. Întâlniri săptămânale pentru a analiza progrese şi probleme. 213 din 221 . Analiza şi gestionarea riscurilor aferente perioadei de implementare a PIDU.U. Resursele interne de in un nivel de educa ie şi experien a relevantă corespunzătoare (a se vedea tabelul mai jos). Minutele fiecărei şedin e vor fi elaborate de către Asistentul de Proiect şi publicate în sistemul intranet prin grija compartimentului de specialitate. Realizarea de Rapoarte de audit coerente şi corecte care. Gradul de risc este stabilit având în vedere următoarele criterii: întârzierile fa ă de cronograma aprobata prin contractul de finan are. juridic. 3. activitatea de monitorizare a PIDU se va realiza pe baza unor Rapoarte de audit cu rol în supravegherea continua a modului de realizare a activită ilor. Activitatea de monitorizare va avea la baza următoarele documente: Gantt-urile propuse în cadrul Proiectelor Individuale Rapoarte de audit. prin: COMUNICARE INTERNA Şedin e săptămânale coordonate de către UM-PIDU la care vor participa în mod obligatoriu reprezentan ii celor sase servicii/birouri relevante pentru PIDU. Performan ele sunt monitorizate prin şedin e regulate. apari ia cheltuielilor care nu pot sa fie acoperite din POR şi impactul financiar al acestora. 4. prin punere în aplicare. mediu respectiv ridicat.7. Lista indicatorilor de atins prin PIDU. Şedin e ale Comitetului de Monitorizare care vor avea periodicitate lunara.I. Respectând Regulamentul CE 1828/2006 art. PERFORMAN A/MANAGEMENTUL RISCULUI UM-PIDU ac ionează pe baza obiectivelor clar stabilite la nivel atât individual cât şi de echipa. plus alte persoane desemnate pentru implementare PIDU în cadrul serviciilor generale (de ex.D. Raportare lunare către Comitetul de Supraveghere. BACAU Intergroup engineering MONITORIZAREA PIDU Monitorizarea implementării PIDU se va realiza respectându-se următoarele etape principale: 1. Riscurile sunt analizate sistematic şi fiecare proiect este clasificat după grad de risc scăzut. împreuna cu reprezentan ii celor doua institu ii subordonate beneficiare de proiecte 6. 60(f). INFORMARE ŞI COMUNICARE Procedurile interne pentru procesul de gestionare PIDU prevăd ca sub-procesul de informare şi comunicare sa fie gestionat într-un mod sistematic. COMUNICARE EXTERNA Comunicarea externa va fi adresata atât către cetă eni cât şi către ADR Nord Est şi AMPOR şi/sau alte autorită i relevante. vor duce la atingerea obiectivelor propuse de PIDU în mod optim. Pag.P. special invitate. raportări şi planuri de remediere în cazul devierilor fa ă de planurile aprobate. în cadrul sistemei de planificare prezentate în pistele de audit. Sistemul de repartizare a sarcinilor de lucru şi de coordonare a activită ii sunt clar stabilite în procedurile interne.

Negocierea acordului de X finan are cu AMPOR şi a eventualelor acte adi ionale Negocierea cu AMPOR a X contractelor pentru proiectele individuale Contractarea lucrărilor şi a Avizează documenta ia de atribuire serviciilor de dirigen ie de şantier înainte de lansarea sa în SEAP. BACAU Intergroup engineering Pentru comunicarea externă către cetă eni. Primăria Bacău asigura toate resursele necesare func ionării sale. DLAF. Comunicarea cu ADR Nord Est şi AMPOR va fi realizata de către Coordonatorul UM-PIDU. Autoritatea Na ionala de Audit. Avizează plă ile către prestatori. cu sprijinul consultan ilor externi contracta i în acest scop în cadrul fiecărui contract de finan are pentru proiectele individuale. 214 din 221 . metodele de arhivare şi localizare a arhivelor.I. Rela ii cu Public. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Procedurile sus men ionate vor cuprinde baza legala. modelele eventuale de utilizat. Gestionează clarificările. Direc ia Economică. Comisia Europeana). Serviciu Public Asisten ă Socială Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. În consecin ă. sau /şi în intranet.P.U. Juridic. Audit Intern Monitorizarea actelor normative X relevante şi diseminarea lor în sistemul intranet Elaborarea şi actualizarea procedurilor interne şi a pistelor de X audit şi publicarea acestora pe internet Elaborarea planului financiar X pentru implementarea PIDU Elaborarea strategiei de X management al riscurilor. vor fi publicate după caz în situl web al Primăriei – sec iunea dedicata PIDU. SCHEMA RELA IILOR INTRA ŞI INTER-INSTITU IONALE ALE STRUCTURII UM-PIDU va conlucra cu ADR Nord Est şi AMPOR precum şi cu toate Autoriza iile cu competen a privind implementarea fondurilor europene (Autoritatea de Certificare şi Plata.D. CONTROL/AUDIT UM-PIDU va dezvolta proceduri interne pentru toate procesele care încă nu sunt procedurate în cadrul Primăriei. X X X X Pregătesc caietele de sarcini. Pag. listele de verificare. Achizi ii. documentele de procesat (atât ca intrări cât şi ca ieşiri). Gestionează contractele semnate cu prestatorii pentru lucrări şi servicii. Primăria va înfiin a un punct de informare în vederea consolidării dialogului cu cetă enii din zona de ac iune PIDU. RESURSELE FINANCIARE CARE ASIGURA FUNC IONAREA UM-PIDU UM-PIDU este încadrata în organigrama Primăriei Bacău şi este alcătuita din func ionari publici. Evaluează ofertele primite. activită ile şi Responsabilită ile aferente. Strategia de implementare PIDU prevede evaluarea formala frecven a (min. UM-PIDU va colabora cu serviciul de Rela ii cu publicul. precum şi procesele verbale privind întâlnirile publice. Efectuează plă ile către prestatori. evaluarea va fi prezentata de către UM-PIDU în cadrul şedin elor cu Comitetul de Monitorizare PIDU. Toate materialele de comunicare externa realizate. X Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Tabel 45: Rela iile intra-institu ionale UM -PIDU Activitatea UM-PIDU Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. în fiecare luna) a stadiului proiectelor atât fizic cât şi financiar. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire.

Gestionează contractele semnate cu prestatorii de servicii. Colectează informa iile necesare pentru cererile de rambursare. Rela ii cu Public. Elaborează rapoartele tehnice şi financiare privind implementarea PIDU (de transmis către AMPOR). Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire.Organizează şedin ele Comitetului şi furnizează asisten ă la desfasurarea lor.P. Evaluează ofertele primite. Planifică şi coordonează şedin ele săptămânale cu compartimentele de specialitate şi alte departamente (daca este cazul). Evaluează ofertele primite. Activitatea Contractarea serviciilor de publicitate UM-PIDU Avizează documenta ia de atribuire înainte de lansarea sa în SEAP.D. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Transmite cererile de prefinan are către ADR NE. Dezvoltă şi implementează ac iunile de informare pentru comunitatea locală. Participă la şedin ele săptămânale. Furnizează informa ii şi/sau prezintă stadiul de implementare al proiectelor individuale. Direc ia Economică. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Gestionează raportul cu prestatorii de servicii. Gestionează func ionarea punctului de informare Pag. Gestionează clarificările. Ac ionează ca şi compartiment de specialitate. Gestionează raportul cu prestatorii de servicii. ulterior. Efectuează plă ile către prestatori. pregătind caietele de sarcini. BACAU Intergroup engineering Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. Avizează plă ile către prestatori. Elaborează cererile de rambursare. Planifică ac iunile de informare/comunicare pentru comunitatea locală. Gestionează clarificările. Avizează plă ile către prestatori. Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. Colectează informa iile necesare pentru rapoartele tehnico-financiare. Pregăteşte minutele întâlnirilor şi. Efectuează plă ile către prestatori. Participă la şedin ele săptămânale. le publică în intranet. Organizează întâlnirile publice cu cetă enii. pregătind caietele de sarcini. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Serviciu Public Asisten ă Socială Pregătesc caiete de sarcini. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. X Asigurarea conformită ii contabile a cheltuielilor.U. Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Asigurarea comunicării cu ADR Nord Est şi AMPOR Asigurarea comunicării cu comunitatea locală Ac ionează ca şi compartiment de specialitate. Pregăteşte şi transmite documentele pentru informarea Comitetului de Monitorizare. Gestionează clarificările. 215 din 221 . (la invita ia UM PIDU). criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Contractarea serviciilor de consultan ă Contractarea serviciilor de audit extern Elaborarea cererii de prefinan are Elaborarea cererilor de rambursare Elaborarea rapoartelor tehnice şi financiare Desfăşurarea şedin elor săptămânale Asigurarea func iei de Secretariat tehnic pentru Comitetul de Monitorizare. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU.I. Transmite cererile de rambursare către ADR NE. Efectuează plă ile către prestatori. Elaborează cererile de prefinan are. Pregăteşte materialele de comunicare. Juridic. Elaborează rapoartele privind implementarea proiectelor individuale. Avizează plă ile către prestatori. Audit Intern Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Achizi ii. Men ine rela iile cu ADR Nord Est şi AMPOR. Evaluează ofertele primite.

3 Strategie Consiliul Municipal Bacău va utiliza PIDU în vederea dezvoltării unei abordări locale a dezvoltării integrate urbane. Juridic. Rela ii cu Public. pentru monitorizarea aspectelor procedurale.I. Insa. se va crea un mediu urban favorabil pentru dezvoltarea vie ii comunitare şi economice. acestea vor fi absorbite pentru ca proiectele vor avea abilitatea de a atrage resursele suplimentare necesare. privind aspectele tehnice). Furnizează datele necesare pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor în implementarea proiectelor (de ex. privind aspectele financiare). acolo unde prestarea serviciilor a demonstrat metode inovative şi prin care au fost rezolvate cu succes problemele. Verificarea calitativă a procesului PIDU Suportarea activită ilor de audit intern şi extern. Impactul PIDU va contribui pozitiv şi vizibil la atingerea obiectivelor avute în vedere. Consiliul Municipal se va asigura ca proiectele vor fi implementate pe durata de implementare a planului şi ca totodată vor exista fonduri de sus inere a noilor activită i economice comunitare. BACAU Intergroup engineering Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. Pentru asigurarea ca programul va avea un impact durabil. Furnizează date necesare pentru monitorizarea aspectelor procedurale. Impactul planului va fi măsurat în ceea ce priveşte efectivitatea sa de a adresa problemele zonei şi de a dezvolta structuri pentru angajarea comunită ii locale. Furnizează datele necesare pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor în implementarea proiectelor (de ex.3. Strategia Municipalită ii Bacău este construita pe trei elemente distincte: PE DURATA PIDU PIDU Bacău va conlucra cu oricare alte proiecte de investi ii publice şi private în zona. Culegerea documentelor şi informa iilor relevante precum şi totodată publicarea acestora pe Intranet. Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. Direc ia Economică. 216 din 221 . Monitorizează respectarea Furnizează date necesare procedurilor de implementare. Pag. Va sprijini întreprinderi pentru a putea profita de noile oportunită i ale pie ei din zona şi prin alte programe. Achizi ii.D. Audit Intern Activitatea Asigurarea rela iei cu media şi managementul transparen ei decizionale Realizarea şi men inerea bazei informa ionale a PIDU Monitorizarea şi evaluarea periodică a progreselor atinse în implementarea proiectelor individuale UM-PIDU Planifică ac iunile pentru asigurarea transparen ei decizionale. Comunitatea locala va deveni mai capabila de a beneficia de avantajele noilor ini iative. Serviciu Public Asisten ă Socială Elaborează comunicate de presa/note informative privind stadiul de implementare al PIDU. Consiliul Municipal va lucra cu organiza iile partenere pentru a dezvolta şi sus ine activită ile de dezvoltare economica din zona. Astfel. Monitorizează încadrarea şi men inerea proiectelor în condi iile de eligibilitate a sursei de finan are. 3. Identificarea documentelor şi informa iilor relevante. Colectarea informa iilor necesare pentru activită ile de audit intern şi extern. LA FINALIZAREA PROGRAMULUI Anumite proiecte au o via ă determinata. pentru a lucra în parteneriate şi de a îmbunătă i via a economica. DUPA FINALIZAREA PROGRAMULUI Programul are ca scop creşterea sustenabilită ii economice în zona selectata.P. strategia va fi consolidata prin o consultare continua cu comunitatea locala asupra priorită ilor viitoare şi cu beneficiarii proiectelor implica i în evaluarea succesului proiectelor. Procesul de consultare dezvoltat în timpul programului va capabiliza prestatorii locali de servicii pentru a inti mai bine nevoile reale ale popula iei locale. Elaborarea strategiei începe din ziua întâi pentru asigurarea ca planurile de continuare a procesului începute prin PIDU sunt implementate.U. Monitorizează şi evaluează respectarea calendarului de lucru preconizat pentru fiecare proiect individual.

poli urbani de creştere. BACAU Intergroup engineering IV.D. Întâlnire public privind strategia planului integrat Cetă enii sunt consulta i în şedin ă publică privitor la strategia planului integrat Întâlnirea de lucru a grupului privind proiectele prioritare în cadrul planului integrat. PLANUL DE AC IUNE . Planul este structurat pe 3 capitole mari: I. Cetă enii sunt consulta i în şedin ă publică privitor la proiectele prioritare în cadrul planului integrat Informarea publicului pe parcursul elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urban are următoarele obiective: Pag. Întâlnirea de lucru a grupului privind strategia planului integrat Grupul de lucru convine asupra strategiei planului integrat 4.P. Strategia este prezentat pe pagina de internet a primăriei. la nivelul municipiului. Identificarea grupului de lucru pentru elaborarea planului integrat. Prezentarea strategiei planului integrat pe pagina de internet a primăriei.LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT.U. INFORMARE ŞI CONSULTARE PUBLICĂ ÎN PROCESUL ELABORĂRII PLANULUI Primăria Municipiului Bacău pune la dispozi ie pentru informare şi consultare varianta de lucru a Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Polului de creştere Bacău.I. Grupul de lucru este formalizat. Planul de informare a publicului în procesul elaborării planului integrat În vederea informării şi consultării comunită ii locale privind planul integrat. Evenimentele se vor desfăşura astfel: 1. Cetă enii municipiului sunt informa i privind inten ia primăriei de a elabora planul integrat de dezvoltare urbană 2. 217 din 221 . Prezentarea proiectelor prioritare pe pagina de internet a primăriei. Stabilirea grupului de lucru prin decizia primarului. Grupul de lucru convine asupra proiectelor prioritare în cadrul planului integrat 5. ce reprezintă Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional Regional.Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor . PE SURSE DE FINANTARE Planul integrat urmează a fi depus spre evaluare la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuin ei. STRATEGIA DEZVOLTARII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA III. Întâlnire public privind proiectele prioritare 6. se asigură calendarul de activită i aferent procesului de implicare a popula iei urbane în procesul de elaborare a planului integrat. Proiectele prioritare sunt prezentate pe pagina de internet a primăriei. Domeniu major de interven ie 1. Acesta reprezintă un document obligatoriu pentru accesarea Programului Opera ional Regional 2007-2013. vor fi depuse documentele necesare pentru finan area proiectele din cadrul Planului integrat. Scrisoarea de informare este amplasată pe pagina de web a primăriei municipiului Bacău. Axa prioritara 1 .1 . potrivit celor specificate în fiecare capitol. CARACTERIZAREA GENERALA A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA MUNICIPIUL BACĂU II. Ulterior aprobării acestuia. Sunt identificate entită ile institu ionale şi organiza ionale care trebuie implicate în procesul de elaborare a planului integrat 3.Planuri integrate de dezvoltare urbana. precum şi în cadrul graficului de realizare a lucrării. Programul de informare şi consultare a publicului coincide cu finalizarea elaborării capitolelor componente ale Planului Integrat de Dezvoltare Urban.

capitala României şi capitala Moldovei Tabel 18: Situa ia străzilor orăşeneşti în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2008) Tabel 19: Transport urban de pasageri în anul 2007 Tabel 20: Situa ie comparativă Canalizare publica şi alimentare cu apa potabilă din regiunea NE în 2007 Tabel 21: Re ea de distribu ie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2007) Tabel 22: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 23: Situa ie conductelor de gaze naturale din regiunea NE în 2007 Tabel 24: Activită ile de telefonie1) în anii 2000. DIAGRAMELOR.D. V. HĂR ILOR. Facilitarea procesului de aprobare şi asumare a Planului integrat de dezvoltare urbană. 2003. Asigurarea implicării factorilor de decizie. în perioada 2003-2007 Tabel 17: Distan a între Municipiul Bacău şi celelalte reşedin e de jude din Regiunea NE. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 1 Tabel 35: Valori medii lunare.P. Bacău (2002.I. Educarea comunită ii privind valorile locale. 2006. LISTA TABELELOR. 2008. 2007 Tabel 10: Şomajul înregistrat în jude ele din regiunea NE şi în România (2007) Tabel 11: Evolu ia PIB / locuitor în regiunea NE în perioada 2003-2006 (lei) Tabel 12: Evolu ia PIB în jude ele polilor de dezvoltare urbana în perioada 2003-2006 (milioane lei) Tabel 13: Numărul de întreprinderi la nivelul polilor de dezvoltare urbana Tabel 14: ările de provenien ă a capitalului străin investit în firmele din Bacău.U. GRAFICELOR ŞI FIGURILOR 1. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 2 Tabel 36: Situa ia ariilor protejate din municipiul Bacău Pag. 2002. punctele de grani a. în anul 2007 Tabel 33: Obiectivele de patrimoniu din municipiul Bacău Tabel 34: Valori medii lunare. TABELE Tabel 1: Popula ia şi densitatea popula iei polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Tabel 2: Evolu ia popula iei polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005 . BACAU Intergroup engineering Asigurarea participării publice în cadrul procesului de elaborare a Planului integrat. 218 din 221 . 2050) Tabel 4: Rata natalită ii în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 5: Mişcarea migratorie a popula iei (2002-2007) Tabel 6: Schimbări de reşedin ă în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 7: Numărul mediu de salaria i în jude ele din regiunea NE şi Distribu ia acestora pe macro-sectoare economice. Sus inerea procesului de conştientizare a cetă enilor privind problemele şi poten ialul de dezvoltare al municipiului.2007 Tabel 3: Distribu ia popula iei pe grupe de vârsta România. 2004 în jude ul Bacău Tabel 25: Cantită i de deşeuri colectate în municipiul Bacău (2000 – 2007) Tabel 26: Lista Universită ilor din Bacău Tabel 27: Lista Parcurilor din Bacău Tabel 28: Situa ia infrastructurii sanitare la nivelul jude elor din regiunea NE (2007) Tabel 29: Situa ia spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 30: Medici şi farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Tabel 31: Situa ia copiilor afla i în centrele de plasament din Bacău Tabel 32: Cantine de ajutor social. valoarea capitalului şi numărul de firme Tabel 15: Principali indicatori privind sectorul turistic în cadrul oraşelor poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 16: Unită i de cazare existente în jude ul şi municipiul Bacău. Responsabilizarea factorilor-cheie şi a comunită ii privind deciziile în dezvoltarea urbană. în anul 2007 Tabel 8: Numărul mediu de salaria i în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 9: Distribu ia salaria ilor din jude ul Bacău pe localită i în anii 2005. 2001.

BACAU Intergroup engineering Tabel 37: Disfunc ionalită i.2007) Diagrama 13: Dinamica natalitatii în mediul urban (1990 .2007) Diagrama 14: Dinamica mortalitatii (1990 .2007) Pag. 2008) Diagrama 10: Structura etnica a popula iei (2002) Diagrama 11: Structura confesionala a popula iei (2002) Diagrama 12: Dinamica natalitatii (1990 .2007) Diagrama 16: Dinamica mortalitatii infantile (1990 . domenii.U. 219 din 221 . HARTI Harta 1: Accesibilitatea Municipiului Bacău în raport cu Regiunea Nord Est şi România Harta 2: Localizarea Municipiului Bacău în România Harta 3: Localizarea Municipiului Bacău în jude ul Bacău Harta 4: Harta cailor ferate şi aeroporturilor Bacău Harta 5: Harta drumurilor jude ene Bacău Harta 6: Pozi ionarea Municipiului Bacău fa ă de axele principale de transport Harta 7: Municipiul Bacău – important nod rutier şi feroviar Harta 8: Harta cartierelor municipiului Bacău Harta 9: Harta pondere străzi modernizate pe cartiere Harta 10: Harta cartierului Centru Harta 11: Harta cartierului Gheraiesti Harta 12: Harta cartierului Miori ei Harta 13: Harta cartierului Serbanesti Harta 14: Harta cartierului Bistri a Lac Harta 15: Harta cartierului George Bacovia Harta 16: Harta cartierului CFR Harta 17: Harta cartierului Cornişa Harta 18: Harta cartierului Izvoare Harta 19: Harta cartierului Republicii Harta 20: Harta cartierului Tache Harta 21: Harta reliefului jude ului Bacău Harta 22: Zonarea func ional-turistică a jude ul Bacău Harta 23: Harta resurse subsol Harta 24: Regiunea de Nord-Est Harta 25: Localizarea proiectelor propuse prin PIDU 3. DIAGRAME Diagrama 1: Structura popula iei în Municipiul Bacău (2002) Diagrama 2: Dinamica popula iei 1990 -2008 Diagrama 3: Evolu ia demografica 1990 -2008 Diagrama 4: Densitatea popula iei în perioada 1995 – 2008 Diagrama 5: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2002 Diagrama 6: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2008 Diagrama 7: Piramida popula iei municipiului Bacău (2002) Diagrama 8: Piramida popula iei municipiului Bacău (2008) Diagrama 9: Structura pe grupe de fertilitate (2002. priorită i Tabel 38: Structura societă ilor comerciale după provenien a capitalului 2004-2008 Tabel 39: Proiecte cu finan are externa gestionate de către Primăria Municipiului Bacău Tabel 40: Lista obiectivelor şi încadrarea în fonduri nerambursabile Tabel 41: Lista proiectelor individuale şi bugetul estimat pentru implementarea Planului Integrat Tabel 42: Resurse umane alocate pentru PIDU Tabel 43: Responsabilită ile pentru proiectele individuale PIDU încredin ate direc iilor /serviciilor /birourilor/personalului din cadrul Primăriei Bacău Tabel 44: Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect Tabel 45: Rela iile intra-institu ionale UM -PIDU 2.D.2007) Diagrama 15: Dinamica mortalitatii în mediul urban (1990 .P.I.

Bacău 2000 . Indicatorii bilan ului real al popula iei 1990 . dispensare la nivelul anului 2007 Regiunea N-E Grafic 15: Cabinete medicale în regiunea NE Grafic 16: Evolu ia numărului cabinetelor medicale de medicina generala şi de specialitate în perioada 2005 . na ionale a mun.2007 Diagrama 27: Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 Diagrama 28: Evolu ia lunara a numărului de şomeri (2002-2008) Diagrama 29: Structura stocurilor de şomeri după nivel de instruire (2002-2008) Diagrama 30: Structura stocurilor de şomeri pe sexe şi grupe de vârsta (2002-2008) 4.P. Dinamica indicatorilor mişcării migratorii a popula iei 1990 . 220 din 221 . Mişcarea naturala a popula iei 1990 . BACAU Intergroup engineering Diagrama 17.2007 Diagrama 22.U.2007 Diagrama 18.D. Evolu ia numărului de stabiliri cu domiciliul 1990 . FIGURI Figura 1: Organigrama Primăriei Municipiului Bacău Pag.2007 Diagrama 21. de salaria i din unită ile economice active în mun.2007 Grafic 17: Farmacii în regiunea NE Grafic 18: Evolu ia numărului de farmacii 2005 .Jude ul Bacău (2001-2006) Grafic 7: Execu ia bugetelor locale în Jude ul Bacău (2002 .I.2007 Diagrama 23: Structura popula iei active a municipiului Bacău (2002) Diagrama 24: Structura popula iei inactive a municipiului Bacău (2002) Diagrama 25: Popula ia ocupata pe activită i ale econ.2007 Diagrama 19.2007 Diagrama 20. pe sexe (2004-2008) Grafic 5: Evolu ia ratei şomajului pe luni. GRAFICE Grafic 1: Numărul mediu al salaria ilor în cadrul Jude ului Bacău şi a numărului muncitorilor în total salaria i (2002-2007) Grafic 2: Evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului Bacău (2004-2008) Grafic 3: Evolu ia comparativa a popula iei active civile medii din regiune şi a celei din Municipiul Bacău (2004-2008) Grafic 4: Analiza a şomajului în regiune comparativ cu situa ia în Municipiul Bacău. Evolu ia emigra iei 1990 .2007 5.2007) Grafic 8: Cifra de afaceri pe tipuri de activită i în Jude ul Bacău în anul 2007 Grafic 9: Structura cifrei de afaceri pe activită i ale economiei na ionale sectorului serviciilor (2007) Grafic 10: Structura capacitatii de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica în Municipiul Bacău Grafic 11: Evolu ia capacită ilor de cazare în perioada 2005-2009 în Municipiul Bacău Grafic 12: Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău Grafic 13: Evolu ia numărului de înnoptări în hoteluri în Municipiul Bacău Grafic 14: Spitale. în cadrul Municipiului Bacău Grafic 6: Produsul Intern Brut . Bacău (2002) Diagrama 26: Evolu ia nr. Dinamica sporului natural 1990 .

D. BACAU Intergroup engineering .I.U.P.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->