PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA AL MUNICIPIULUI BACĂU

[conform POR Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – centre urbane de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană] Beneficiar: Primăria Municipiului Bacău

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Bacău [conform POR Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – centre urbane de creştere Domeniul major de interven ie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană] Beneficiar: Primăria Municipiului Bacău

Manager proiect: ing. Silviu Novac Colectiv de elaborare: Ec. Vasile Ana Arh. Dobrescu Ruxandra Dana Dr. Ing. Dumitrescu Mircea Ing. Vintilă Mugur Ing. Selagea Alexandru Ing. Constantinescu Marian Ing. Popescu Mircea Jurist Macoveschi Daniela Ing. Lazăr Laura Ing. Popa Mihaela

Data redactării: martie 2010

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

I. CARACTERIZAREA GENERALA A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA MUNICIPIUL BACĂU
1.1 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ALE MUNICIPIULUI ŞI COMPARA IE CU CELELALTE ORAŞE ALE REGIUNII / ĂRII
1.1.1 Caracteristici demografice A. POZI IE GEOGRAFICĂ
Localizarea în România Coordonate: 46° 35'0"N 26° 55'0"E / 46.58333, 26.91667 Tara Jude Statut - Total Altitudine medie - Total - Densitate Fus orar - Ora de vară (DST) Suprafa a 43,2 km² 165 metri Popula ie (2008) 177.007 locuitori 4.097 loc./km² EET (UTC+2) EEST (UTC+3) România Bacău Municipiu reşedin ă de jude

Municipiul Bacău este situat ca pozi ie geografică astfel: în zona de Nord Est a jude ului Bacău. la 302 km distanta fa ă de Bucureşti şi 400 km de portul Constanta la distan ă fa ă de principalele ări vecine: - 180 km fa ă de Republica Moldova - 210 km fa ă de Ucraina

Pag. 2 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Municipiul Bacău este reşedin a şi cel mai mare oraş din jude ul Bacău, România. Este traversat de râul Bistri a, care asigură, prin centrala hidroelectrică locală, o parte însemnată a consumului de energie electrică pe plan local. Oraşul este străbătut de drumurile europene E85 şi E57, artere de circula ie europene şi na ionale ce fac legătura cu Capitala, Bucureşti, cu nordul ării, precum şi cu Transilvania. Cea mai veche referin ă istorică cunoscută despre oraş datează din anul 1399, când acesta este men ionat în Documentul lui Iuga Vodă, prin care se da carte de judecată între Spătarul Raducanu cu răzeşii satului Bratila, din inutul Bacăului. Oraşul Bacău a fost ocupat o scurtă vreme de oştile maghiare, conduse de Matei Corvin, în anul 1467. Localitatea este cunoscută şi datorită importan ei sale în rela iile comerciale dintre Moldova, Transilvania şi ara Românească, fiind un important punct de vamă. În secolului al XVlea, în acest oraş se stabileşte Alexandrel, fiul lui Ştefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Cur ii Domneşti şi Bisericii Precista, celebre monumente istorice. La sfârşitul secolului al XIV-lea, oraşul Bacău era bine închegat ca aşezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldova, având atribu ii militare şi comerciale foarte importante. Municipiul Bacău are o suprafa ă de 43,2 km2, fiind cel mai mare oraş al jude ului. Se găseşte la 9 km Nord - Est de confluen a a două râuri, Siretul şi Bistri a, fiind unul dintre cele mai mari şi importante oraşe din Moldova. Municipiul Bacău este traversat pe direc ia Nord-Sud de Drumul European E85 (DN2 ce face parte din Coridorul Pan European nr. IX) şi face legătura între Capitala, Bucureşti, şi Nordul ării, respectiv cu principalul coridor care traversează Moldova spre Grecia, Bulgaria, Ucraina şi mai departe Rusia. Drumul na ional DN 2F leagă Municipiul Bacău de Municipiul Vaslui spre Est. Spre Vest, Municipiul Bacău comunică prin Drumul Na ional DN11 (E577) cu Municipiul Braşov. Se face legătura, aşadar, spre coridoarele de circula ie spre Ungaria, Austria, Germania, Italia, Fran a, Spania. Drumul Na ional DN 15 face legătura cu Municipiul Piatra Neam şi cu centrele de interes turistic din zonă, iar legătura cu oraşele Moineşti şi Comăneşti se face pe Drumul Na ional DN 2G. Legătura aeriană cu capitala ării şi cu exteriorul tarii este asigurată de Aeroportul Interna ional Bacău, care dispune şi de un centru de dirijare a zborurilor interna ionale. Municipiul Bacău este, în acelaşi timp, un foarte important nod de cale ferată, cu infrastructură modernă, atât pentru traficul de călători cat şi pentru transportul de marfă. Investi iile pentru realizarea Eurogării Bacău sunt în derulare.

Pag. 3 din 221

Belci. B. Potrivit recensământului din anul 2002 (conform Anuarului statistic al jude ului Bacău Edi ia 2009) structura etnică a acesteia era următoarea: 173. 4 din 221 . 118 Germani. rezerva ii naturale şi sta iuni. impartita în următoarele tipuri de etnii: 19. Stejarul din Borzeşti.605 Rromi 191 Maghiari 80 Ceangăi 83 Germani 118 Evrei 52 Italieni 9392 Alte etnii Diagrama 1: Structura popula iei în Municipiul Bacău (2002) Alta etnie Alta etnie. Tg. mai ales prin numeroasele specii de plante).numita şi Perla Moldovei. recunoscut. Ocna . monument al naturii. situat într-o mină de sare. Sta iuni: Slănic Moldova (situata la 84 km de Bacău. Poiana Sărăriei.I. după cum urmează: Lacuri: Balatau (lac de baraj natural. Pădurea Arsura.P. Obiectivele turistice din jude ul Bacău sunt reprezentate de o serie de lacuri.D.424 Evrei s. Este traversat de trei cursuri de râuri importante: Siret. Rezerva ia de arini Dofteana. 1605 Români: . 52 Evrei . STRUCTURA POPULA IEI În trecut Conform recensământului din 1930 popula ia Municipiului Bacău era de 31. în Carpa ii Orientali) . Pădurea Runc. 191 Rromi. Pădurea Slănic Moldova. 83 Nr.041 Români 1.421 Români 822 Maghiari 406 Germani 9.a.138 de locuitori. 9392 Italieni . 173041 Italieni Evrei Germani Ceangăi: Maghiari Rromi Români: 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000 180000 Sursa: INSSE 2008 Pag. pe valea Slănicului. 80 Maghiari. situat în Mun ii Nemira şi format în vara anului 1883 în urma unor alunecări de teren şi a unor ploi toren iale). renumita pentru cele peste 20 de izvoare minerale cu efect curativ. BACAU Intergroup engineering Jude ul Bacău este situat în estul ării şi se întinde pe o suprafa a de 6. persoane Ceangăi: . Rezerva ii naturale: Parcul Dendrologic Haghiac (situat pe Valea Doftanei.unde se afla cel mai mare sanatoriu subteran din Europa. Poiana Uzului.U. Bistri a şi Trotuş.606 km2.

492 persoane au migrat din Municipiul Bacău.318 1996 208. Diagrama 2: Dinamica popula iei 1990 -2008 Dinamica populatiei municipiului Bacau in perioada 1990-2008 250000 200000 Nr.persoane 150000 100000 50000 0 1990 1992 1994 Total 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 An Masculin Feminin Sursa: INSSE 2008.441 1998 209. la un număr de 177. au avut-o femeile.995 2003 183. în perioada 1999-2008.3 prezintă evolu ia popula iei. 1997 În totalul numărului de locuitori înregistra i la nivel de Municipiu. POPULATIE POPULATIE AN (NR. cat şi de evolu ia procesului de periurbanizare.769 2001 206. Pag. ceea ce reprezintă 15. P.765 1992 205. ponderea dominanta. Conform statisticilor.007 1999 208.52% din popula ia Municipiului. cu un nivel mai mare de dezvoltare. BACAU Intergroup engineering În prezent Popula ia Municipiului Bacău a ajuns. Scăderea popula iei se resimte cel mai mult în cazul popula iei tinere.662 1997 209.192 2000 207. PERSOANE) (NR. PERSOANE) 1990 197. care caută oportunită i de dezvoltare economica şi sociala în localită i.562 1993 206. PUG Bacău AN Principalul fenomen care a stat la baza scăderii numărului de locuitori a fost acela al migra iei popula iei.007 locuitori Dinamica popula iei în perioada 1990 .G Memoriu General.U. Diagrama nr.211 1994 207.029 2002 184.573 1991 199.235 2008 177.565 2006 179. după 1990. 5 din 221 . situa ie care s-a men inut de-a lungul întregii perioade supuse analizei (1990 2008).2008 arată că în Municipiul Bacău s-a înregistrat o creştere până la nivelul anului 1998.519 2005 180.730 2004 181. Situa ia este similara celei înregistrate la nivel na ional.528 1995 208. un număr de 32. al mun.P.643 Sursa: Anuarul statistic al jude ului Bacău Edi ia 2009. fenomen determinat atât de condi iile socio-economice. iar din 1999 până în 2008 se înregistrează un declin al numărului de locuitori.U. Bacău.D.689 2007 178. în perioada 1990-2008. din punct de vedere al împăr irii pe sexe.I. la nivelul anului 2008.

P.G Memoriu General. În intervalul 1995-2008. Bacău.58 locuitori/kmp. mai scăzuta fa ă de cea din anii anteriori.58 locuitori/kmp la începutul anului 2008 şi de 4097 la finalul anului.D.28 4180. Diagrama 4: Densitatea popula iei în perioada 1995 – 2008 Evolutia densitatii populatiei municipiului Bacau in perioada 1995-2008 4829.12 4856. aşa cum poate fi observat în diagrama de mai jos.16 4788. DENSITATEA POPULA IEI Municipiul Bacău are o densitate de 4127.78 4195. ceea ce îl situează cu mult peste media jude eană şi cea na ională (conform tabelului 1 de mai jos).54 4126.I. in perioada 1990-2008 250000 200000 nr locuitori 150000 100000 50000 0 1990199119921993 19941995199619971998 1999200020012002 2003200420052006 20072008 perioada Total Masculin Feminin Sursa: INSSE 2008. evolu ia densită ii a urmat o traiectorie descendentă.09 4156.U.21 4127. 2009 . 1997 C.P. 6 din 221 Sursa: INSSE.64 4831.U. BACAU Intergroup engineering Diagrama 3: Evolu ia demografica 1990 -2008 Evolutia populatiei municipiului Bacau.58 nr locuitori 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 perioada Municipiul Bacău avea o densitate de 4127.93 4249.44 4845.06 5250 4750 4250 3750 3250 2750 2250 1750 1250 750 4830.15 4273. Pag. al mun.02 4807.

525 13 Deva 68. în cadrul polilor de dezvoltare urbana. Conform Anuarului Statistic edi ia 2009.48 121. „Evolu ia polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005-2007”).15 611.10 58.667 10 Satu Mare 115.2007 Nr.19 2. se situa.64 2.318 locuitori. în 2008.76 4.42 89.02 -1.38 -0.22 43.622 3 Oradea 209.007 5 Piteşti 172.858 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Suprafa a kmp 246.98 -2.07 770. aşa cum am arătat mai sus. 2. 1 Gala i 299. (în 2008 erau 177.14 -1.73 261.583 7 Sibiu 157.231.862 9 Baia Mare 142. tendin a de migra ie (manifestata.007 locuitori) Tabel 2: Evolu ia popula iei polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005 .880.337 6 Arad 170.441 locuitori. ceea ce denota. iar în anul 2007 popula ia era de 178.38 4.180.962 11 Râmnicu Vâlcea 113.92 111. BACAU Intergroup engineering Tabel 1: Popula ia şi densitatea popula iei polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Nr. în ansamblu.268.01 1.52 -0. EVOLU IA POPULA IEI Deşi. Municipiul Popula ia 2008 crt. Municipiul Raport număr locuitori anii 2005/2007 -1.19 Pozi ia în clasament (varia ia cea mai mică) 10 11 3 5 9 8 2 7 4 12 1 6 13 1 Gala i 2 Brăila 3 Oradea 4 Bacău 5 Piteşti 6 Arad 7 Sibiu 8 Târgu Mureş 9 Baia Mare 10 Satu Mare 11 Râmnicu Vâlcea 12 Suceava 13 Deva Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Pag.21 652. Astfel. la nivelul segmentului popula iei tinere a Municipiului) exista.393 2 Brăila 219. mai ales.92 1. pe locul 4.223.51 1.083.49 În statisticile privind popula ia şi densitatea ei.97 5.20 40.04 -3. Brăila şi Oradea. Municipiul Bacău se situează pe locul 5 în clasamentul celor mai mici valori ale varia iei popula iei (a se vedea tab.000. municipiul Bacău avea în anul 2005 o popula ie de 180.569 12 Suceava 108. varia ia popula iei este una dintre cele mai mici în raport cu ceilal i poli de dezvoltare urbana.I.295. D.56 -1.48 -1.96 233. după oraşele Gala i.P.90 -0.64 66.097.81 -1.42 43.37 1.D.214.52 52.547 8 Târgu Mureş 148.47 150.31 -0.23 -1. crt. 7 din 221 .179 4 Bacău 177.U.33 Densitate 1. Municipiul Bacău. o popula ie stabila din punct de vedere socio-economic.

Procesul este mai lent în raport cu alte zone. mai profund atinse de acest fenomen. Analiza comparativă a reliefat tendin a de îmbătrânire demografică ce afectează progresiv şi acest teritoriu. popula ia adultă. implicit. Având la baza procentul mai scăzut. fata de media înregistrata la nivel na ional. iar popula ia cu vârsta de peste 60 de ani. precum şi procentul superior al popula iei apte de munca (15-59 de ani). va fi reprezentata de implementarea unor ample programe de investi ii (prezentate. mai mult. putem spune că municipiul Bacău înregistrează o scădere a popula iei totale şi un fenomen de migrare a popula iei urbane spre rural.37 53 N/A 19.47%. al popula iei vârstnice din Municipiului Bacău. BACAU Intergroup engineering În concluzie.15% la nivel na ional). evolu ia fenomenului de îmbătrânire demografică prin îngustarea bazei. Rela ia dintre aceste două grupe de vârstă este exprimată sintetic prin indicele de îmbătrânire (raportul dintre popula ia vârstnică şi cea tânără). cu impact pozitiv asupra situa iei demografice. se situează sub media înregistrata la nivel na ional (13. Oportunitatea. reprezentată pentru cei doi ani. în acest sens. înregistrează un procent de 73.I. ceea ce poate influen a pozitiv viitorul zonei. popula ia cu vârste cuprinse în grupa 0-14 ani a scăzut cu 4 procente în cadrul situa iei demografice.17 Scăderile progresive înregistrate la nivelul ponderii popula iei tinere. 2002 şi 2008. reluarea cursului ascendent). se remarcă o serie de modificări importante în structura pe grupe mari de vârstă a popula iei Municipiului.00%). o tendin ă de creşterea a natalită ii în municipiu.47 63. aptă de muncă (15-59 ani). care a evoluat sensibil în intervalul de 6 ani. Tabel 3: Distribu ia popula iei pe grupe de vârsta România. 2008. Astfel. pe viitor. se aşteaptă. de 13. ceea ce atestă faptul că Municipiul de ine şi un efectiv important de resurse umane tinere.D. coroborate cu tendin a uşoara de creştere a numărului persoanelor vârstnice dovedesc.29 şi 45 -54 ani.14 Nr. Structura popula iei pe grupe de vârstă arata că ponderea popula iei sub 14 ani este. în cadrul prezentului Plan Integrat de Dezvoltare Urbana). Grupa popula iei adulte este cea mai numeroasă. E. Există. o echilibrare a traiectoriei situa iei demografice (şi. la nivel de Municipiu. în special la nivelul segmentelor 15 . Bacău (2002.U. Principala cauză a scăderii popula iei este migrarea acesteia către alte localită i din ară şi din străinătate. evolu ia unui proces de îmbătrânire demografica (diagramele 5-6).47 70 63 73. De-a lungul perioadei analizate. precum şi a celor înregistrate la 1 ianuarie 2008. ilustrează. concomitent cu îngroşarea segmentelor de la vârf. de asemenea.17% în Municipiul Bacău . crt 1 2 România 2002 % din total 2008 % din total 2050 % din total 2002 % din total 14 . la nivel de Municipiu.P. Pag. în timp ce grupa popula iei de peste 60 de ani a crescut cu 1%. depăşind în 2008 valoarea unitară ce reprezintă punctul critic de îmbătrânire. în raport cu procentul existent la nivel na ional. la rândul său. STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEXE A POPULA IEI Concluziile privind structura pe grupe de vârstă a popula iei din Municipiului Bacău au fost elaborate în baza datelor ob inute în urma recensământului din 2002. de la care se aşteaptă sa genereze o creştere economica şi. cum ar fi Vestul sau Sudul ării. o creştere a nivelului de trai. 8 din 221 .59 2008 % din total 2050 % din total 2002 % din total peste 60 2008 % din total 2050 % din total 22 N/A 16 N/A Bacău Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 17. Piramida vârstelor (diagrama 7). 2050) 0 . la nivelul Municipiului Bacău.37% .34 17 22 13. pentru fiecare sector în parte.19 13 15 13.superior fata de procentul identificat la nivel na ional (de numai 63.

1 ianuarie 2008 Piramida vârstelor. concomitent cu îngroşarea segmentelor de la vârf.I. 2002 peste 60 13% 0-14 17% 15-59 70% Sursa: RPL 2002 Diagrama 6: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2008 Structura pe grupe mari de varsta a populatiei municipiului Bacau. ilustrează evolu ia fenomenului de îmbătrânire demografică prin îngustarea bazei.D. 2002 şi 2008. comparativ. Pag. 9 din 221 .2008 peste 60 14% 0-14 13% 15-59 73% Sursa: INSSE. reprezentată.P.U. pentru anii. BACAU Intergroup engineering Diagrama 5: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2002 Structura pe grupe mari de varsta a populatiei municipiului Bacau.

02%. modificările survenite în structura demografică antrenează consecin e importante în privin a responsabilită ilor sociale pe care popula ia activă le are fa ă de cele două categorii. BACAU Intergroup engineering Diagrama 7: Piramida popula iei municipiului Bacău (2002) Masculin >75 >75 ani ani 70-74 70-74 ani ani 65-69 65-69 ani ani 60-64 60-64 ani ani 55-59 55-59 ani ani 50-54 50-54 ani ani 45-49 45-49 ani ani 40-44 40-44 ani ani 35-39 35-39 ani ani 30-34 30-34 ani ani 25-29 25-29 ani ani 20-24 20-24 ani ani 15-19 15-19 ani ani 10-14 10-14 ani ani 5-9 ani5-9 ani 0-4 ani0-4 ani 10000 8000 6000 4000 2000 0 Feminin 0 2000 4000 6000 8000 10000 În ceea ce priveşte reparti ia pe sexe. deşi raportul de dependen ă s-a diminuat. la nivelul cărora predomină popula ia de sex masculin.I.2008 0-14 ani ‰ 167. Diferen a cea mai notabilă este la nivelul grupei popula iei vârstnice.02 137. 10 din 221 . Astfel.62 133. Indicele popula iei masculine calculat la 1 ianuarie 2008 era de 92.64 270. Un indicator important legat de structura pe grupe de vârstă a popula iei este raportul de dependen ă al grupelor de persoane inactive (0-14 ani şi peste 60 de ani) la 1000 de persoane active. dată.98 Sursa: RPL 2002 Se remarcă o descreştere a valorii indicelui.D. exprimând superioritatea numerică a popula iei feminine. valorile acestui indicator calculate pentru recensământul din 2002 şi 1 ianuarie 2008 au fost următoarele: An 2002 2008 Sursa: INSSE.15 Raport total de dependenta ‰ 295. concomitent cu creşterea efectivului din grupa popula iei vârstnice.U. de scăderea sensibilă a popula iei din grupa de vârstă 0-14 ani. cu excep ia segmentelor tinere. unde superioritatea feminină este explicabilă prin durata medie de via ă mai redusă a popula iei masculine. Pentru municipiul Bacău. din piramidele vârstelor se constată superioritatea numerică a popula iei feminine. Pag.83 >60 ani ‰ 128. însă.P.

nefertila Sursa: INSSE 2008 În cei doi ani pentru care s-a analizat structura popula iei fertile (2002. BACAU Intergroup engineering Diagrama 8: Piramida popula iei municipiului Bacău (2008) Masculin 65 ani si peste 65 ani si peste 60-64 ani60-64 ani 55-59 ani55-59 ani 50-54 ani50-54 ani 45-49 ani45-49 ani 40-44 ani40-44 ani 35-39 ani35-39 ani 30-34 ani30-34 ani 25-29 ani25-29 ani 20-24 ani20-24 ani 15-19 ani15-19 ani 10-14 ani10-14 ani 5-9 ani 0-4 ani 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 5-9 ani 0-4 ani 0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 Feminin Sursa: INSSE. 2008).35‰ Pag. Diminuarea a avut loc la nivelul grupelor 15-19 ani şi 30-49 de ani. în cifre relative. Grupa de fertilitate maximă (2029 de ani) a fost în creştere în acest interval.2002) 16421 29853 11526 28705 6261 2008 An 13983 31519 14367 0 22359 8694 2002 20000 40000 60000 80000 100000 Nr. 11 din 221 . Rata generală de fertilitate (numărul de născu i raportat la 1000 de persoane feminine din grupele fertile) pentru anul 2002 a fost de 30.2008 O categorie aparte cu un rol important în evolu ia popula iei o constituie popula ia fertilă.25% din popula ia fertilă. cu circa 1661 persoane. persoane pop. se remarcă o scădere a contingentului fertil din popula ia feminină. 2008) Structura pe grupe de fertilitate a populatiei feminine (1992.U. respectiv.P. 31.fertila grupa maxima de fertilitate pop. reprezentând. Diagrama 9: Structura pe grupe de fertilitate (2002. cu 2438 de persoane.I.D.

deşi diversificate.88% Ortodoxa 87.16% Sursa: RPL 2002 Aşa cum se poate observa.53% Rromi 0. mozaicul etnic s-a mai simplificat. În timp.69%). cea mai mare pondere este de inută de confesiunea ortodoxă (87. În ceea ce priveşte structura confesională. neatingând. ajungând la recensământul din 2002 să arate aşa cum se prezintă mai jos: Diagrama 10: Structura etnica a popula iei (2002) Structura etnica a populatiei municipiului Bacau.25% catolica 10. nici una. o structură etnică variată a popula iei.95% Germani 0.21% 0.07% Ceangăi: 0.D.33% 0.53%).69% Sursa: RPL 2002 Pag. majoritatea o constituie cetă enii români (97. de comunitatea maghiară (1.11% 0. de-a lungul timpului. ponderi mai mici de 1%. 2002 Adventista de Greco-catolica Penticostala Alta religie ziua a saptea 0. 2002 M aghiari 1.28% Baptista Nedeclarata Crestina de rit 0. Celelalte etnii. 12 din 221 .88%). STRUCTURA ETNICĂ ŞI CONFESIONALĂ Municipiul Bacău a înregistrat. Diagrama 11: Structura confesionala a popula iei (2002) Structura confesionala a populatiei municipiului Bacau. urmată de cea romano-catolică (10.05% 0.P.U. de in.05% Italieni 0. datorată în mare parte pozi iei sale de confluen ă şi poten ialului economic derivat de aici.10% Greci 0. urma i. BACAU Intergroup engineering F. fiecare.16%). Restul confesiunilor de in împreună diferen a până la 100%. ca pondere.09% 94 vechi Crestina dupa 0.03% Evrei 0.05% Români: 97.03% Nedeclarata 0. datorită factorilor de natură istorică şi economico-socială.I. pragul de 1%.10% evanghelie Romano0.

natalitatea. începând cu 2004. cât şi în distribu ia în teritoriu. pe parcursul perioadei 2004 – 2007. şi este legata în mod direct de caracteristicile dimensionale ale localită ilor.3 9. Fata de celelalte zone cuprinse în analiza. ce situează Municipiul Bacău peste media na ională şi cea jude eană a natalitatii (la nivel de Municipiu s-a atins acelaşi nivel cu media Regiunii Nord-Est). pe fondul scăderii numărului mediu de copii pe familie.91 8.0 AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007 NĂSCU I VII (PERSOANE) POPULA IE PERSOANE 184562 183211 181528 180318 179662 178441 1645 1491 1635 1931 2073 2070 Sursa: INSSE 2008 Dinamica natalită ii în perioada 1990-2007.5 8. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULA IEI Mişcarea naturală a popula iei reprezintă suma modificărilor survenite în numărul şi structura popula iei.4 9. Evolu ia natalită ii se află mai ales sub influen a modernizării comportamentului demografic. În ultimii ani. ilustrată prin diagramele de mai jos. a înregistrat. dar şi cei lega i de structura pe grupe de vârstă a popula iei.3 11.U. cum este şi cazul Oraşului Bacău.02 10. H.12 9.D. care reprezintă diferen a dintre rata natalită ii şi rata mortalită ii şi relevă creşterea sau scăderea numărului de locuitori. sub media jude eană. insa. şi deceselor. în această perioadă. în paralel cu creşterea vârstei medii a primei naşteri la femei. imediat după 1990.7 9. o traiectorie crescătoare (a se vedea tabelul de mai jos). ca urmare a naşterilor. Jude ul Bacău.2 RATA NATALITĂ II REGIUNEA NORD – EST URBAN 9.0 11.9 RATA NATALITĂ II ÎN ROMÂNIA URBAN 8. la nivelul municipiului Bacău. se observă o redresare semnificativă.9 11.9 10. este cuantificată prin rata natalită ii.P.I. RATA NATALITĂ II ÎN MUNICIPIUL BACĂU 8.1 10.69 11. Rata natalită ii s-a situat.2 11. Pag. ratei natalită ii în Municipiul Bacău.1 10. 13 din 221 .9 10. comparativ. fenomen care se manifestă mai pregnant în zonele urbane şi ariile adiacente. Al i factori care ac ionează asupra natalită ii şi contribuie la adoptarea acestui comportament denatalist sunt cei economici (insecuritatea materială). între Municipiul Bacău.61 RATA NATALITĂ II ÎN JUDE UL BACĂU 11 10. Specificul acestui comportament este dat de reducerea şi stabilizarea natalită ii la un nivel redus. care reprezintă numărul de naşteri înregistrate într-un interval de un an.2 10. BACAU Intergroup engineering G.54 11. relevă o scădere. În tabelul următor este prezentata evolu ia ratei natalitatii intre anii 2002-2007. Mişcarea popula iei se reflectă şi în structura pe vârste şi pe sexe a popula iei. raportat la o mie de locuitori. BILAN UL NATURAL AL POPULA IEI Componenta activă a mişcării naturale a popula iei.8 10. regională şi na ională. regiunea de Nord-Est a tarii şi România. Un indicator al mişcării naturale este sporul (bilan ul) natural al popula iei.

Statisticile privind rata natalită ii în mediul urban. în toate jude ele regiunii Nord –Est. în statisticile pentru ultimii ani.I. 1990-2007 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Rata natalitatii in judetul Bacau Regiunea Nord-Est Rata natalitatii in Romania Rata natalitatii in municipiul Bacau ‰ Sursa: INSSE 2008 Rata natalită ii în mediul urban.2007) ‰ 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Dinamica natalitatii in mediul urban. regional. dar continuu de îmbătrânire demografică a avut manifestări comparabile. valorile înregistrate în contextul supra . Procesul lent. Urmare a scăderii natalită ii.U. reprezentată mai jos. Municipiul Bacău depăşeşte.teritorial (jude ean. Bacau Mediul urban Regiunea N-E 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Mediul urban Romania Sursa: INSSE 2008. structura popula iei pe grupe de vârstă s-a modificat începând cu 1990 în sensul reducerii popula iei tinere şi creşterii ponderii popula iei adulte şi vârstnice. Diagrama 13: Dinamica natalitatii în mediul urban (1990 . Pag. 1990-2007 Rata natalitatii in municipiul Bacau Rata natalitatii in mediul urban in jud. reprezentată în tabelul de mai jos. BACAU Intergroup engineering Diagrama 12: Dinamica natalitatii (1990 .în raport ceilal i poli de dezvoltare urbană. 14 din 221 .D. na ional). în Diagrama 13.2007) Dinamica natalitatii.P. prezintă Municipiul Bacău pe primul loc .

94 8. 15 din 221 20 0 6 . şi fata de media la nivel na ional. BACAU Intergroup engineering Tabel 4: Rata natalită ii în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Nr.30 10. Născu i/1000 locuitori 7.070 5 Piteşti 1.12 7.447 10 Satu Mare 1.18 Clasament 12 13 8 1 6 9 10 7 5 3 4 2 11 În ceea ce priveşte rata mortalitatii.4 8.462 9 Baia Mare 1.372 2 Brăila 1.230 11 Râmnicu Vâlcea 1.P. BACĂU 8. aşa cum se prezintă în următorul tabel: RATA MORTALITĂ II ÎN MUN.7 AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007 DECEDA I (PERSOANE) POPULA IE PERSOANE 1499 184562 1446 183211 1440 181528 1458 180318 1414 179662 1454 178441 Sursa: INSSE 2008 Conform diagramei prezentate în continuare.9 11.92 7.9 9.040 4 Bacău 2.4 8. crt. Bacau Rata mortalitatii in jud.3 RATA MORTALITĂ II ÎN REGIUNEA NORD – EST URBAN 8. regional sau na ional. 1990-2007 14 12 10 ‰ 8 6 4 2 0 rata mortalitatii in mun.41 9.75 11.3 10.8 9.9 11.410 8 Târgu Mureş 1.647 7 Sibiu 1.66 8. BACĂU 11. al Regiunii de Nord-Est. Bacau regiunea NordEst‰ Romania 0 2 4 6 8 0 2 4 19 9 19 9 19 9 19 9 19 9 20 0 20 0 20 0 Sursa: INSSE 2008 Pag.88 7.7 9. ce prezintă dinamica mortalită ii în perioada 1990-2007.5 11.07 7.6 9.170 12 Suceava 1. media la nivelul Municipiului Bacău este mai scăzuta fata de media înregistrata la nivelul jude ului Bacău.184 13 Deva 564 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.12 9. Municipiul Născu i vii 1 Gala i 2.62 10.2007) Dinamica mortalitatii.I. tendin a a fost una crescătoare.744 6 Arad 1.5 8.87 8.6 RATA MORTALITĂ II ÎN ROMÂNIA URBAN 9.82 10.4 8. Diagrama 14: Dinamica mortalitatii (1990 . acest indicator s-a men inut întreaga perioadă la un nivel inferior celui înregistrat la nivel jude ean.14 10. fiind în strânsa corela ie cu structura pe vârste a popula iei.95 9. Cu toate acestea.8 10.91 8.D.15 RATA MORTALITĂ II ÎN JUD.628 3 Oradea 2.3 8. precum şi cu calitatea serviciilor sanitare accesibile popula iei.8 9.U. în Municipiul Bacău. obiceiurile alimentare şi stilul de via ă.61 10.

5 13.15 în 2007. Bacau mediul urban Bacau mediul urban Reg N-E Sursa: INSSE 2008 În Municipiul Bacău.2 10. Apar. ci şi al calită ii serviciilor medicale. Reprezentarea grafică şi tabelară eviden iază tendin a descrescătoare a fenomenului mortalitatii infantile în municipiul Bacău.07. momente de creştere bruscă (cum sunt.U.09 11. rata mortalită ii a evoluat sinuos.72 Jud.2007) Dinamica mortalitatii in mediul urban.88 în 2003 şi o limita maxima (exceptând anul 2007) de 8.9 15.P. Bacău 10. perioadele 1998-2000 sau 2002-2003). Pornind de la o rata de 8.3 15.D.2 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Pag. interval în care valorile au alternat intre o limita minima de 7. conform diagramei 16.8 11. Analiza mortalită ii în mediul urban în perioada post-comunistă confirmă.7 12.3 România Urban 14.5 Regiunea Nord – Est Urban 17. Bacău 20.0 13.27 7.8 13. 1999.3 16.12% în 2002. 2000). 1990-2007 12 10 8 6 4 2 0 urban Romania ‰ rata mortalitatii in mun. aceeaşi tendin ă descrescătoare. s-a ajuns la o rata de 8.7 14. în Municipiul Bacău.62 4.8 11. 16 din 221 . sporadic.4 23 19. ce atestă ca s-au înregistrat progrese în materie de educa ie a viitoarelor mame cu privire la importan a monitorizării medicale pe parcursul sarcinii. Deceda i sub 1 an (persoane) 2002 17 2003 24 2004 19 2005 9 2006 13 2007 16 Sursa: INSSE 2008 An Popula ie persoane 184562 183211 181528 180318 179662 178441 Rata mortalită ii infantile în mun.1993. BACAU Intergroup engineering Analiza acestui indicator în mediul urban confirmă evolu ia situa iei.33 16. Este cuantificată prin numărul deceselor înregistrate în primul an de via ă raportate la 1000 de născu i vii în decursul unui an. alternând etape de creştere şi de scădere. în 2005 . cu excep ia unor ani în care au depăşit media na ională (1992.0 12. comparativ cu unită ile administrative de ordin superior. Mortalitatea infantilă este nu numai un indicator al stării de sănătate a popula iei. Diagrama 15: Dinamica mortalitatii în mediul urban (1990 .I. îmbucurător.66 6.4 11. Este un aspect pozitiv pentru Municipiul Bacău. precum şi valorile mult mai mici înregistrate în municipiul Bacău comparativ cu unită ile administrative de rang superior. precum şi adoptării unei alimenta ii corespunzătoare şi a unui stil de via ă adecvat. Valorile s-au situat în general sub media unită ilor administrative de rang superior.

46 Diagrama 17.88 7.12 7.02 1931 10.69 2073 11.D.94 8. În ultimii ani s-a remarcat.U.61 Sursa: INSSE 2008 Născu i vii (Nr.79 0.87 8. însă. persoane) 146 45 195 473 659 616 Rata sporului natural ‰ 0. Tendin a este una crescătoare.07 7. Bacău ‰ 8. eviden iindu-se mai mul i ani în care rata înregistrată în municipiul Bacău a depăşit valorile din unită ile administrative superioare. Bacau Mediul urban jud.15 Spor natural (Nr.12 1635 9. Diagrama 16: Dinamica mortalitatii infantile (1990 . o uşoară redresare a acestui indicator.08 2.P.91 1491 8.I.54 2070 11.62 3.24 1. Bacau Mediul urban Regiunea de NordEst Mediul urban Romania Sursa: INSSE 2008 Sporul natural (rezultat din diferen a între natalitate şi mortalitate). An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata natalită ii în mun.2007 Miscarea naturala a populatiei. 1990-2007 16 14 12 10 8 6 4 2 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 ‰ Rata natalitatii in municipiul Bacau Rata mortalitatii in mun.2007) Dinamica mortalitatii infantile in mediul urban. persoane) Deceda i (Nr. Bacau Rata sporului natural Sursa: INSSE 2008 Pag.67 3. BACAU Intergroup engineering Dinamica mortalită ii infantile în mediul urban a fost uşor diferită. s-a men inut la valori pozitive pe toată durata analizată. explica ia constând în creşterea natalită ii. Bacău ‰ 1645 8. 17 din 221 ‰ . 1990-2007 30 25 20 15 10 5 0 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Rata mortalitatii infantile in mun. persoane) 1499 1446 1440 1458 1414 1454 Rata mortalitatii în mun. Mişcarea naturala a popula iei 1990 .

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Comparativ cu valorile na ionale sau cele regionale, reprezentate tabelar şi grafic în continuare, sporul natural în Municipiul Bacău este vizibil mai ridicat, mai ales în ultimii ani, asigurând un aport demografic substan ial în teritoriu.
An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata sporului natural mun. Bacău ‰ 0.79 0.24 1.08 2.62 3.67 3.46 Sursa: INSSE 2008 Mediul urban jud. Bacău ‰ 0 -0.2 0.6 1.3 2 1.6 Jude ul Bacău ‰ -0.5 -0.9 -0.1 -0.4 0,3 -0.1 Regiunea Nord Est mediul urban ‰ 0.9 0.9 1.9 2.5 2.7 2.3 Regiunea Nord – Est ‰ 0.5 0 0.8 0.7 0.8 0.6 România mediul urban ‰ -1.3 -1 -0.2 0 0.3 0.1 România ‰ -2.7 -2.5 -1.9 -1.9 -1.8 -1.7

Diagrama 18. Dinamica sporului natural 1990 - 2007
Dinamica sporului natural, 1990-2007
10 8 6 4 ‰ 2 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 -2 -4
Rata sporului natural mun.Bacau Judetul Bacau Regiunea Nord-Est Romania

Sursa: INSSE 2008

I. BILAN UL MIGRATOR AL POPULA IEI
Migra ia popula iei se defineşte ca fiind acea mişcare în teritoriu prin care se modifică numărul şi structura pe vârste şi sexe a popula iei, ca urmare a intrării sau ieşirii din aria administrativă respectivă a unui număr de persoane din/spre alte arii administrativ teritoriale. Migra ia are două componente, emigra ia (ieşirile) şi imigra ia (intrările de persoane), a căror intensitate se măsoară cu ajutorul a doi indicatori – rata emigra iei, respectiv rata imigra iei. Prin compunerea acestora se ob ine soldul migratoriu, care este un indicator al atractivită ii teritoriului respectiv pentru migran i. După durata pe care se manifestă, migra ia poate fi definitivă, temporară şi de tip pendulator (navetismul), toate aceste categorii de mobilitate afectând, în timp, popula ia Municipiului Bacău. Imigra ia a fost analizată în func ie de numărul stabilirilor de domiciliu şi de reşedin ă în municipiul Bacău, conform datelor furnizate de INSSE, pentru intervalul 2002 – 2007, Anuarul statistic al jude ului Bacău, edi ia 2009. Sosi ii cu domiciliul sunt persoanele care intr-un anumit interval de timp şi-au stabilit domiciliul pe un anumit teritoriu. Din punct de vedere statistic se urmăresc numai schimbările de domiciliu dintr-o localitate în alta. Pleca ii cu domiciliul - persoanele care intr-un anumit interval de timp şi-au schimbat domiciliul din localitate, plecând în alta localitate. Stabiliri de reşedin a în localitate - persoane sosite intr-o alta localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1.I sau 1.VII aveau înscrisa în actul de identitate şi în fisele de evidenta a popula iei men iunea de stabilire a reşedin ei.
Pag. 18 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Plecări cu reşedin a din localitate - persoane plecate cu reşedin a intr-o alta localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1 I sau 1 VII aveau înscrisa în actul de identitate şi în fisele de evidenta a popula iei men iunea de stabilirea a reşedin ei. Analiza mişcării mecanice bazate pe stabilirea reşedin ei, redată sub formă tabelară mai jos, arată că numărul stabilirilor în municipiul Bacău a scăzut după anul 2004, în principal datorită restructurărilor din sectorul economic. Aceeaşi tendin ă se manifestă şi în cazul plecărilor cu reşedin a. Soldul migratoriu rezultat are valori negative pe parcursul întregii perioade studiate.

Tabel 5: Mişcarea migratorie a popula iei (2002-2007)
Zona Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Persoane Stabilite 1732 1805 1877 1723 1775 1975 10093 9535 11444 9285 9713 11845 50938 50498 55533 43430 50357 58609 Plecate 2900 3098 3569 2723 3017 3617 10292 10066 11855 9582 10706 12611 54821 55233 61079 47150 57291 65228 Sold migratoriu -1168 -1293 -1692 -1000 -1242 -1642 -199 -531 -411 -297 -993 -766 -3883 -4735 -5546 -3720 -6934 -6619 La 1000 de locuitori Rata sporului stabilite (‰) plecate (‰) (‰) 9,38 15,71 -6,33 9,85 16,91 -7,06 10,34 19,66 -9,32 9,56 15,10 -5,55 9,88 16,79 -6,91 11,07 20,27 -9,20 13,85 14,13 -0,27 13,11 13,84 -0,73 15,77 16,33 -0,57 12,80 13,21 -0,41 13,41 14,78 -1,37 16,39 17,45 -1,06 13,56 14,60 -1,03 13,45 14,71 -1,26 14,81 16,29 -1,48 11,60 12,59 -0,99 13,46 15,31 -1,85 15,69 17,46 -1,77

Municipiul Bacău

Jude ul Bacău

Regiune Nord Est

Sursa: Prelucrare datelor INS 2009, Anuarul statistic al jude ului Bacău 2009

Un indicator reprezentativ al poten ialul de atractivitate al Municipiului este rata de stabilire a domiciliului. Reprezentarea tabelară arată că valorile stabilirilor a crescut până în anul 2004, după care s-a înregistrat o scădere, iar în anul 2007 numărul stabilirilor creşte.

Tabel 6: Schimbări de reşedin ă în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Brăila Oradea Bacău Piteşti Arad Sibiu Târgu Mureş Baia Mare Satu Mare Râmnicu Vâlcea Suceava Deva Plecări cu reşedin ă 1601 1663 1786 3617 1670 1198 1294 1251 1852 1416 1522 1004 1128 Stabiliri cu reşedin ă 1635 374 4119 1975 1370 2113 4136 3065 931 473 1727 1318 1176 Diferen a dintre stabiliri/plecări cu reşedin ă 34 -1289 2333 -1642 -300 915 2842 1814 -921 -943 205 314 48 Clasament 8 12 2 13 9 4 1 3 10 11 6 5 7

Sursa: Prelucrare datelor INS 2009, Anuarul statistic al jude ului Bacău 2009

Pag. 19 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Conform tabelului de mai sus, situa ia schimbărilor de domiciliu din cadrul Municipiului Bacău este echilibrată. Analiza a dovedit faptul ca numărul de stabiliri cu reşedin a este mai mare decât cel de plecări, Municipiul Bacău situându-se pe locul 13 (în clasamentul polilor de dezvoltare urbană. Pentru o perspectiva mai complexă asupra situa iei, s-au introdus în analiză şi datele privind numărul stabilirilor cu domiciliul în jude ul Bacău şi Regiunea de Nord–Est. De remarcat este faptul că ponderea stabilirilor cu domiciliul în municipiul Bacău raportată la întregul jude a scăzut în 2007 a început să crească. Este atât o manifestare a fenomenului de retur rural, ce a caracterizat perioada de tranzi ie în România, cât şi a celui de periurbanizare, ce a prins contur în ultimii ani, popula ia preferând să se stabilească în comunele învecinate municipiului, unde găsesc un confort spa ial sporit pentru locuire.

Diagrama 19. Evolu ia numărului de stabiliri cu domiciliul 1990 - 2007
Evolutia numarului de stabiliri cu domiciliul, 1990-2007
70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990
Mun. Bacau Jud. Bacau Regiunea de Nord-Est

S-a analizat, de asemenea, evolu ia numărului de emigran i, după localitatea de plecare, furnizat de INSSE, pentru intervalul 2002 - 2007. Emigran ii sunt persoane care intr-un interval de timp au plecat definitiv din România în altă ară (element al mişcării migratorii externe).
Municipiul Bacău (Nr. pers.) 117 202 256 315 370 197 Jude ul Bacău (Nr. pers.) 196 355 457 479 654 333 Municipiul Bacău ‰ 0.63 1.10 1.41 1.74 2.06 1.10 jud. Bacău ‰ 0.26 0.48 0.63 0.66 0.90 0.46 Regiunea Nord – Est ‰ 0.30 0.39 0.49 0.49 0.68 0.40

Sursa: INSSE 2008

An 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Regiunea NORDEST (Nr. pers.) 1140 1495 1853 1852 2556 1522

România (Nr. pers.) 8154 10673 13082 10938 14197 8830

România ‰ 0.37 0.491 0.60 0.50 0.65 0.40

Sursa: INSSE 2008

Diagramele de mai jos arată tendin a evolu iei numărului de emigran i din municipiul Bacău comparativ cu tendin ele existente la nivelul jude ului Bacău, Regiunii Nord-Est şi la nivelul României. Astfel, la nivel de tara se remarca o tendin a de descreştere a emigra iei, la nivelul Regiunii Nord-Est şi la nivelul jude ului Bacău se remarca o uşoara creştere a emigra iei, iar la nivelul municipiului Bacău se remarca o tendin a generala de creştere a emigra iei cu fluctua ii ale procesului, în perioada 2002-2006. Pentru perioada 2006-2007, tendin a a fost una de descreştere. Explica ia poate consta în faptul că popula ia plecată în anii ’90, odată ajunsă într-o ară din Uniunea Europeană, unde a găsit condi ii satisfăcătoare de muncă, a preferat să îşi aducă şi familia rămasă în ară. Fenomenul este cu atât mai frecvent întâlnit după eliminarea formalită ilor de ob inere a vizei.
Pag. 20 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Diagrama 20. Evolu ia emigra iei 1990 - 2007
Evolutia emigratiei, 1994-2007
2.5 2 1.5 1 0.5 0
19 9 19 4 9 19 5 96 19 9 19 7 98 19 9 20 9 00 20 0 20 1 02 20 0 20 3 04 20 0 20 5 06 20 07

Municipiul Bacau jud. Bacau Regiunea Nord-Est Romania

An

Sursa: INSSE 2008

Bilan ul rezultat din mişcarea migratorie bazată pe stabilirea cu domiciliul în Municipiul Bacău a coborât la valori negative, din ce în ce mai accentuate în ultimii ani.
An Rata imigra ie ‰ 2002 9.79 2003 9.95 2004 10.51 2005 9.69 2006 10.05 2007 11.50 Sursa: INSSE 2008 Rata emigra ie ‰ 16.34 17.98 21.11 16.82 18.86 21.40 Rata sold migrator ‰ -6.55 -8.03 -10.60 -7.13 -8.81 -9.89

Diagrama 21. Dinamica indicatorilor mişcării migratorii a popula iei 1990 - 2007
Dinamica indicatorilor miscarii migratorii a populatiei municipiului Bacau,1990-2007
35 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 -15 ‰

Rata imigratie Rata emigratie Rata sold migrator

J. BILAN UL REAL AL POPULA IEI
Bilan ul real al popula iei unui teritoriu se stabileşte prin compunerea bilan ului natural şi a celui migrator. În cazul Municipiului Bacău, aportul constant pozitiv al sporului natural a fost anihilat de valorile negative ale soldului migrator, conducând, la diminuarea efectivului demografic. Aceste sunt reprezentate în tabelul şi graficul următoare:

2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990

Sursa: INSSE 2008

Pag. 21 din 221

60 -7.I.U.46 Rata sold migrator -6.24 1.D.67 3.79 -9.14 -6.79 0.08 2.81 -9.62 3.51 -5. 22 din 221 .55 -8.43 Sursa: INSSE 2008 Diagrama 22.03 -10. Indicatorii bilan ului real al popula iei 1990 .P.52 -4.76 -7.89 Rata bilan ului real -5. BACAU Intergroup engineering An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata sporului natural 0.2007 Indicatorii bilanţului real al populaţiei municipiului Bacau (1990-2007) 30 25 20 15 10 5 -5 -10 -15 Rata sporului natural Rata sold migrator Rata bilantului real 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 0 Sursa: INSSE 2008 ‰ Pag.13 -8.

număr persoane 81731 71238 8322 2171 Diagrama 23: Structura popula iei active a municipiului Bacău (2002) Structura populatiei active a municipiului Bacau.D. cu o pondere de 87. ce reprezintă 46.1. BACAU Intergroup engineering 1.şomeri în căutarea primului loc de muncă Sursa: INSSE 2008 RPL 2002 . 23 din 221 . total. sunt în căutarea unui loc de muncă.57% din popula ia stabilă în teritoriu. 93769 persoane. Restul.P. Conform recensământului din 2002.persoane ocupate 87.42% din popula ia stabilă a Municipiului Bacău.total.şom eri în căutarea prim ului loc de m uncă 2.I.18% . RPL 2002 . la ultimul recensământ. atât de sex feminin cat şi masculin.16% din totalul activ.şom eri în căutarea altui loc de m uncă 10. respectiv 53. Popula ie Popula ia activă . până la 100%. popula ia activă a Municipiului Bacău era constituită dintr-un efectiv de 81731 persoane. sunt. cea mai mare parte.număr persoane 93769 36738 32847 7926 12051 620 3587 Pag.66% . dintre care. din care: .2 Caracteristici sociale A. Tabelul şi graficul următor prezintă structura ocupării for ei de munca în municipiul Bacău. Popula ie Popula ia inactivă. OCUPAREA FOR EI DE MUNCĂ Resursele disponibile pe pia a for ei de muncă cuprind persoanele cu vârsta între 15-59 ani. din care : Elevi/studen i Pensionari Casnice Între inute de alte persoane Între inute de stat sau de alte organiza ii private Cu altă situa ie economică Sursa: INSSE 2008 RPL 2002 .16% Sursa: INSSE 2008 Popula ia inactivă totaliza.persoane ocupate .U. Cea mai mare parte este reprezentata de popula ia ocupată.şomeri în căutarea altui loc de muncă .

24 din 221 . exista o pondere semnificativă a persoanelor între inute de alte persoane (12. sesizabilă în special în domeniul industrial. când popula ia ocupată în sectorul secundar reprezenta 63. În 2002. termică. Se remarcă procentajul important al popula iei angajate în activită i de transport şi comunica ii. ce totalizează doar 2.75%. când aceasta ramura a activitatii antrena majoritatea covârşitoare a popula iei).18% Casnice 8.05% din total. pe primul loc se situează domeniul comer ului şi între inerii autovehiculelor şi bunurilor casnice. În total. ce include şi activită ile de construc ii. Dintre celelalte categorii de persoane inactive. concentrează 45.D. ponderea majoritară a popula iei ocupate o de inea sectorul ter iar.85% Elevi/studen i 39. la nivelul anului 2002.45%) (a se vedea diagrama de mai jos).03% Sursa: INSSE 2008 Analiza popula iei ocupate pe activită i ale economiei na ionale arată că.45% Pensionari 35. cu 52.2% din popula ia ocupată a Municipiului Bacău. În cadrul acestui sector.40%) (în regresie comparativ cu anii trecu i. BACAU Intergroup engineering Ponderea elevilor şi a studen ilor este majoritară la nivelul Municipiului. 2002 Cu altă situa ie economică 3. activa în industria prelucrătoare (33. Diagrama 24: Structura popula iei inactive a municipiului Bacău (2002) Structura populatiei inactive a municipiului Bacau. sesizabilă în domeniul agricol.83% Intre inute de stat sau de alte organiza ii private 0.U. Pag. se remarcă o creştere cu 0. care concentrează 15.P. Comparativ cu recensământul anterior. sectorul secundar.43% din popula ia municipiului.45%. Sectorul cu ponderea cea mai mică în ocuparea popula iei active la nivelul Municipiului Bacău este cel primar.66% Intre inute de alte persoane 12. se remarcă o scădere sensibilă. cu circa 4% mai mare decât cea a pensionarilor. gaze şi apă. cea mai mare pondere a popula iei ocupate. din 1992. când se înregistra o pondere de 34. care a fost masiv restructurat în ultimii ani.I. energie electrică.8%. în Municipiului Bacău. precum şi în administra ia publică. în creştere comparativ cu recensământul anterior.85%) sau casnice (8. Comparativ cu recensământul anterior.6% din total.

sau unită ile economice angajatoare. Pag.91% asistenta sociala 0.) 33971 35888 37625 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www. reprezentată de popula ia aptă de muncă. BACAU Intergroup engineering Diagrama 25: Popula ia ocupata pe activită i ale econ. Bacau. repararea si intretinerea autovehiculelor.40% Transport. Bacău (2002) Populatia ocupata pe activitati ale economiei nationale. respectiv cererea de for ă de muncă.U. Evolu ia numărului de salaria i în unită ile economice active din municipiul Bacău: 2000 2001 2002 număr de salaria i (nr.listafirme. m otocicletelor si Construc ii bunurilor casnice 8. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www.97% Tranzactii im obiliare 3.listafirme.30% Agricultura Pescuit si Sanatate si piscicultura 1. na ionale a mun. gaze şi apă 3. 2002 Alte activitati de servicii colective. de salaria i din unită ile economice active în mun.2007 Evolu ia numărului de salaria i din unită ile economice active înregistrate în municipiul Bacău 50000 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 nr.13% 0. în anul 2007 valoarea acestui indicator fiind cu 29. pers.I. depozitare si com unicatii 6.02% 5.99% Activitati ale persoanelor angajate in gospodarii personale 1.45% Sursa: INSSE 2008 Pia a muncii este definită de cele două componente: oferta de for ă de muncă. 25 din 221 . sociale si personale 2.43% Energie electrică şi term ică. pers.P.35% 15.64% Activitati ale organizatiilor si organism elor Industria extractiva extrateritoriale 0.01% Industria prelucrătoare 33.ro 2003 37565 2004 41382 2005 42801 2006 44052 2007 48021 Diagrama 26: Evolu ia nr.D. mun.32% Invatam ant 6.ro Numărul de salaria i în unită ile economice active din Municipiul Bacău a cunoscut o creştere lentă în intervalul 2000 – 2007.11% Com ert cu ridicata/am anuntul.2% mai mare fa ă de valoarea înregistrată în anul 2000. Bacău 2000 .01% Hoteluri si restaurante 2.21% Activitati financiare 1.76% Adm inistratia publica 7.

92% 42. fabricarea articolelor din paie şi alte materiale vegetale împletite. silvicultură şi exploatare forestieră 5.U. sănătate (%) 28.78% 7.63 din total).85% 42.06% 3.79% 28.16% industria industria alimentară şi a extractivă şi băuturilor prelucrătoare 8.5% din total.838 1 Bacău 153.600 5 Suceava 6 Vaslui 145. adică 22.I. BACAU Intergroup engineering Diagrama 27: Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 servicii 12.33% 47.262.P. fabricarea de mobilă.83% 15.D. pe locul secund situându-se comer ul cu 10842 salaria i. Cei mai pu ini angajati se gaseau în hoteluri şi restaurante: 1157 salaria i (reprezentând 2.ro Cei mai mul i salaria i sunt angaja i în industria extractivă şi prelucrătoare . servicii: 5855 salaria i (reprezentând 12.listafirme.86% 31.7% din total).05% 31. cu excep ia mobilei.78% industria uşoară 0.900 6 Regiunea NE 1. construc ii de clădiri (disponibilizări pentru timp nefavorabil de lucru). crt Jude În Agricultura (%) 27.60% 3.06% 48. construc ii: 7025 salaria i (reprezentând 14.19% agricultură. Tabel 7: Numărul mediu de salaria i în jude ele din regiunea NE şi Distribu ia acestora pe macro-sectoare economice. extrac ia petrolului brut şi a gazelor naturale.13% În Construc ii (%) 8. sectoarele de activitate care au fost afectate de disponibilizări în ultima perioadă (ultimele luni ale anului 2008 – primele luni ale anului 2009) şi care se estimează că vor fi afectate şi pe viitor sunt: fabricarea substan elor şi a produselor chimice.42% 34.91% 36. piscicultură 1.63% Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www. fabricarea produselor din lemn. celulozei şi hârtiei.500 2 Botoşani 297.600 3 Iaşi 196. 26 din 221 . urmat ca valoare procentuală de comer şi servicii.19% din total).32% hoteluri şi restaurante 2.57% transporturi 3.45% comer 22.400 4 Neam 243.300 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.76% 4.4% din total).43% 5.93% 30.13% 18.54% industria lemnului.03% 18. Pag.64% 39.28% 16.72% 44.64% Din datele prezentate mai sus reiese că profilul economic la nivel jude ean este predominat de industrie. în anul 2007 Număr mediu de salaria i din care: 121.13822 salaria i (reprezentând 28. prelucrarea lemnului. industria uşoară şi agricultură.44% 17.78% În servicii şi social cultural. Conform AJOFM.94% 34.44% 18.45% În Industrie (%) 36.58% 4.58% construc ii 14.

008 74. Aşa cum se poate observa.Nr.944 13 Deva 35.51 62. intre 2005 – 2007.924 121. numărul mediu de salaria i în perioada 2004-2008 se înscrie intr-o tendin a generala de creştere.865 120.62 Clasament 2 1 7 10 9 3 5 12 6 4 8 11 13 Raportul procentual între salaria ii pe Municipiu şi cei din întreg jude ul situează Municipiul Bacău pe locul 10 între polii de dezvoltare urbană. 2007/2007 .445 124.028 110. la nivelul jude ului Bacău.788 12 Suceava 45.838 137. Sursa: Ancheta anuală "Costul for ei de muncă" Pag.803 6 Arad 80.total .875 10 Satu Mare 48.U.235 153.52 49. Municipiul Salaria i Jude 122.998 110.14 28.361 93.241 4 Bacău 60.68 65.D.63 48. 2006/2007 – scădere.113 95. 27 din 221 .90 89.creştere).930 73. 2 prezintă evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului.76 62.629 82. Graficul nr.100 3 Oradea 96.53 66.100 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr. În continuare.783 7 Sibiu 69.029 2 Brăila 66. Grafic 1: Numărul mediu al salaria ilor în cadrul Jude ului Bacău şi a numărului muncitorilor în total salaria i (2002-2007) În graficul de mai sus se poate observa evolu ia (descrescătoare) a numărului mediu de angaja i în intervalul de timp 2002-2005.I.673 Raport procentual salaria i municipiu/jude 86.641 8 Târgu Mureş 59. BACAU Intergroup engineering Tabel 8: Numărul mediu de salaria i în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Salaria i . Numărul muncitorilor.24 60.707.80 53. temporar. în ciuda fluctua iilor înregistrate.672 5 Piteşti 73. crt.595 127.039 11 Râmnicu Vâlcea 49. raportat la numărul total de salaria i este în scădere în intervalul de timp analizat.495 România 4.04 62. după care. mediu municipii 2007 1 Gala i 106.242 9 Baia Mare 58. 2005/2006 – creştere. pe parcursul intervalului avut în vedere (2004/2005 – uşoara scădere. numărul îşi reia cursul crescător.P.97 46.

I. B. comparativ. la nivel lunar. popula ia activa din Municipiul Bacău şi popula ia activa (ca medie) din regiune.U.F.321 2.397 5.D. 3 se prezintă. 2006. din 2005 până în 2007. ŞOMAJUL Disponibilul de for ă de muncă este calculat de către A. Analiza tabelară şi grafică ilustrează tendin a descrescătoare a numărului de şomeri în decursul acestui interval (numărul de şomeri la nivel de Municipiu.926 5.017 6.244 Sursa: Institutul Na ional de Statistica.779 2007 60. Pentru Municipiul Bacău.O.551 23.731 22. edi ia 2009 Anul Bacău Oneşti Moineşti Comanesti Buhuşi Mediul rural* 21.773 20. 28 din 221 .575 2006 61.838 Tabelul de mai sus prezintă distribu ia salaria ilor.710 4. Anuarul statistic al jude ului Bacău.104 Total jud Bacău 120.881 2.550 5. în cadrul jude ului.338 121. ca fiind popula ia cu vârsta cuprinsă între 18-62 de ani care participă la activită i productive retribuite. 2007 Alte oraşe 2005 57.550 5. pe localită i.M.672 19.271 2. Se poate observa că popula ia activă din cadrul Municipiului are o pondere ridicată în cadrul popula iei active din cadrul jude ului.J. conform legisla iei în vigoare.P.345 5. în luna august Pag.118 121.796 5. BACAU Intergroup engineering Grafic 2: Evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului Bacău (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica 2009 În Graficul nr.731 5.370 18. Grafic 3: Evolu ia comparativa a popula iei active civile medii din regiune şi a celei din Municipiul Bacău (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Tabel 9: Distribu ia salaria ilor din jude ul Bacău pe localită i în anii 2005. Aceeaşi tendin a s-a înregistrat şi la nivel jude ean. se remarcă o creştere a numărului de salaria i. Pentru Municipiul Bacău s-au analizat datele furnizate de către AJOFM pentru intervalul 2002-2008.

53%) fa a de anul anterior. BACAU Intergroup engineering 2008. respectiv 40.91%).519. de 12. după care a crescut din nou. 2008 Pag. 2008 2003 3638 3713 3591 3195 3063 3077 2882 3005 3269 3377 3473 344 36627 17020 19607 2004 3665 3343 2673 2015 1852 1728 1776 1875 202 2192 2113 2225 25659 12535 13124 2005 234 215 1874 1556 1408 1673 1868 2033 2 2021 2358 2391 17633 10266 7367 2006 2603 2653 2382 195 1685 1633 1678 1873 2037 2227 1906 1704 22576 11146 11430 2007 183 1627 1483 1375 1402 1115 1145 128 1205 1304 1194 1178 13339 8901 4438 2008 1873 1747 1634 1388 1385 1391 1465 1636 12519 6163 6356 Evolu ia lunară atestă că în general numărul şomerilor este mai mare în lunile friguroase şi tinde să scadă semnificativ în cele călduroase. Totuşi. s-a înregistrat o scădere cu 20. Diagrama 28: Evolu ia lunara a numărului de şomeri (2002-2008) Evolutia lunara a numarului de someri in municipiul Bacau in perioada 2002-2008 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 iu lie au gu st se pt em br ie oc to m br ie no ie m br ie de ce m br ie ia nu ar ie fe br ua rie ar tie ap ril ie m iu ni e m ai 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Sursa: AJOFM Bacău. 29 din 221 . creşterile alternând cu scăderi bruşte. respectiv 18.943 persoane (28%) în anul următor. Diferen a cea mai mare s-a înregistrat în anul 2003.I.P.8% fata de momentul de început al analizei.D.994 persoane. Trendul s-a men inut descrescător în ultimii doi ani (9. în timp ce evolu ia numărului şomerilor de sex masculin este marcată de oscila ii mai pregnante.237 persoane în 2007. când numărul şomerilor a crescut cu 20808 persoane (131. Timp de 2 ani numărul a fost în scădere.U. 2002 ianuarie 1079 februarie 115 martie 654 aprilie 881 mai 996 iunie 1123 iulie 1349 august 1713 septembrie 2076 octombrie 2225 noiembrie 2343 decembrie 2614 total 15819 feminin 8290 masculin 7529 Sursa: AJOFM Bacău. cu 4. ponderea alternează. se remarcă o tendin a descrescătoare în evolu ia numărului de femei aflate în şomaj. Evolu ia anuală a fost marcata de fluctua ii sensibile pe parcursul acestui interval. cu circa 51%. cu 3300 mai mic decât numărul şomerilor înregistrat în 2002 – procentual. În ceea ce priveşte structura pe sexe a numărului de şomeri. neputându-se vorbi de o tendin ă stabilă în acest sens.

178 942 188 48 2008 luna august 1. gimnazial si profesional 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 an Sursa: AJOFM Bacău.346 290 68 2007 1. 2008 2002 2.636 1. 30 din 221 .D.P.248 288 78 2003 3. gimnazial şi profesional iar cea mai mică pondere o au persoanele cu nivel de instruire universitar. din care: nivel de instruire primar. cuprinzând şi intervalul septembrie 2008 . gimnazial şi profesional nivel de instruire liceal şi postliceal nivel de instruire universitar Sursa: AJOFM Bacău.717 585 138 2004 2. în intervalul 2002-2008 (luna august) reiese că cea mai mare parte au nivel de instruire primar.292 278 66 Diagrama 29: Structura stocurilor de şomeri după nivel de instruire (2002-2008) Structura stocurilor de someri la finele anilor.2008) 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% % nivel de instruire universitar nivel de instruire liceal si postliceal nivel de instruire primar. BACAU Intergroup engineering 2003 3638 3713 3591 3195 3063 3077 2882 3005 3269 3377 3473 344 36627 2004 3665 3343 2673 2015 1852 1728 1776 1875 202 2192 2113 2225 25659 2005 234 215 1874 1556 1408 1673 1868 2033 2 2021 2358 2391 17633 2006 2603 2653 2382 195 1685 1633 1678 1873 2037 2227 1906 1704 22576 2007 183 1627 1483 1375 1402 1115 1145 128 1205 1304 1194 1178 13339 2008 1873 1747 1634 1388 1385 1391 1465 1636 1701 1665 1685 1751 19321 2009 2030 2533 3032 Luna 2002 ianuarie 1079 februarie 115 martie 654 aprilie 881 mai 996 iunie 1123 iulie 1349 august 1713 septembrie 2076 octombrie 2225 noiembrie 2343 decembrie 2614 total 15819 Sursa: AJOFM Bacău. la nivelul Municipiului Bacău.614 2. Municipiul Bacău Total şomeri. Din datele furnizate de AJOFM Bacău privind nivelul de instruire al şomerilor înregistra i la finele anului.780 356 89 2006 1.martie 2009. ca efect al crizei economice.225 1. cel mai probabil. 2009 7595 Conform datelor furnizate ulterior de AJOFM Bacău.704 1.44 2.225 1.669 423 133 2005 2.I. 2008 Structura şomerilor înregistra i la finele anilor 2002-2007 şi august 2008. Pag. evolu ia lunară a şomajului arată că în ultimele luni ale anului 2008 şi în special în 2009 numărul şomerilor a înregistrat creşteri semnificative comparativ cu ceilal i ani. pe sexe şi grupe de vârstă relevă superioritatea numerică a eşantionului popula iei de peste 25 de ani.U. dupa nivelul de instruire (2002-aug. comparativ cu cel al tinerilor sub 25 de ani.

1 2 3 4 5 6 7 8 Număr Indemniza i şomeri (mii lei) Bacău 10.70% 3. Lucrurile se petrec în sens opus la categoria adul i peste 25 de ani.852.581 37.636 278 147 131 1. 2008 Tabel 10: Şomajul înregistrat în jude ele din regiunea NE şi în România (2007) Nr.U. popula ia feminină tinde să devină majoritară în ultimii 3 ani ai intervalului. ceea ce denotă dificultă i de reconversie şi reinser ie profesională.7 Vaslui 15. din care: 2.1 Iaşi 17. jude ul Bacău se situează pe locul 3 ca număr de şomeri înregistra i.25% Clasament ca nr.380. unde.D. în ultimii 4 ani.704 391 238 153 1. pe sexe si grupe de varsta 3500 3000 2500 persoane 2000 1500 1000 500 0 2002 2003 2004 2005 ani 2006 2007 2008* adulti > 25 ani tineri < 25 ani Sursa: AJOFM Bacău.619 33.695 40.317 România 496.77 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Jude Rata şomajului înregistrat (%) 4. atât şomeri. crt.I.273 2004 2.P.457 37. În sprijinul procesului de ocupare a for ei de munca existente şi prevenirii creşterii şomajului.557 880 677 2005 2.225 668 279 389 1.00% 5.649 1. că numărul persoanelor de sex feminin din grupa de vârstă sub 25 de ani este în scădere constantă. de asemenea.0 Neam 7. deşi numărul total este în scădere.40% 4. La nivelul municipiului Bacău. Bacau. BACAU Intergroup engineering Se remarcă.0 Suceava 9.60% 5.376 1.10% 4.178 259 121 138 919 350 569 Aug. Municipiul Bacău 2002 Total şomeri. pe finalul intervalului inversându-se raportul cu popula ia masculină.100.312 603 709 2007 1.109 femei 877 Sursa: AJOFM Bacău.986 barbati 1. 31 din 221 .495.225 534 264 270 1.5 Regiunea NE 67.378.800 29.70% 9.80% 3. cat şi persoane aflate în deten ie. ce devine superioară numeric. 2008 2003 3.358 588 770 Diagrama 30: Structura stocurilor de şomeri pe sexe şi grupe de vârsta (2002-2008) Structura stocurilor de someri inregistrati in mun. AJOFM Bacău pune. şomeri 3 6 1 5 4 2 În cadrul jude elor din Regiunea Nord Est. după jude ele Iaşi şi Vaslui.691 888 803 2006 1. 2008 1.391 17. persoane care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului. Pag. la dispozi ia persoanelor aflate în şomaj (sau sub inciden a anumitor prevederi legale).614 tineri < 25 ani 628 barbati 273 femei 355 adul i > 25 ani 1. au beneficiat de aceste cursuri.355 40.5 Botoşani 6.440 791 378 413 2.861. programe gratuite de formare şi reconversie profesionala.

1 7422. Electrician în instala ii energetice 5. Bucătar 2. Operator introducere. art.1 342304 7136. Zugrav.4 8263.1 7122. Operator confec ioner industrial 13.D.7 7123.faian ar 12.1 7212. domeniile construc ii şi industrie prelucrătoare.1 7141.2.U.2008 808 0 26 0 0 0 0 0 834 0 13 0 0 1. Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist 7. Fierar betonist montator prefabricate 6.2.2. Mozaicar .1 5141.2.1 343302 7124.227 1. Nr. De asemenea.1 7245.180 1. Contabil 3.1 7214.2. Inspector resurse umane 8.P.167 1. Denumire ocupa ie 1. există locuri şi în domeniul serviciilor. Lacatus construc ii metalice şi utilaj tehnologic 10.2. validare şi prelucrare date 14. Ospătar( chelner ) vânzător în unitati de alimenta ie 15. După cum reiese din tabelul de mai jos.103 0 0 0 0 11 0 71 127 2 1 1 2 0 0 0 0 0 0 65 0 1. pe sexe (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Pag. ipsosar.1 7132.1 5123. Zidar.2. majoritatea cursurilor vizează meserii din sectorul secundar.84 din Legea nr. Preparator produse din lapte 16. 2008 2004 2005 2006 2007 1. în special în comer şi unită i de alimenta ie publică.I.1. BACAU Intergroup engineering Tabelul de mai jos prezintă o situa ie a cursan ilor ce au beneficiat de cursuri gratuite de formare profesionala de-a lungul perioadei 2004-2008: Categorie cursan i total şomeri absolven i care beneficiază de prev. Instalator instala ii tehnico-sanitare şi de gaze 9.2.291 0 0 17 0 1.241 Agen ia Jude eană de Ocupare a For ei de Muncă Bacău organizează cursuri de formare profesională pentru ocupa iile pentru care există cerere pe pia a for ei de muncă. 76/2002 persoane aflate în deten ie persoane care au reluat activitate ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului persoane care au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar persoane care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacită ii de munca după pensionarea pentru invaliditate persoane angajate şi cuprinse la cursuri în scopul prevenirii şomajului alte persoane din mediul rural Total cursan i Sursa: AJOFM Bacău.1 7413. tapetar. vopsitor Sursa: AJOFM Bacău.1.1 Grafic 4: Analiza a şomajului în regiune comparativ cu situa ia în Municipiul Bacău. pietrar. crt. 32 din 221 .249 Aug.1 5220. tencuitor 19.2.2.154 1. Tâmplar universal 18.1 4113. furnizat de AJOFM. 2008 Cod COR / 5122. Lucrător în comer 11.2.2.2.2.2. Sudor 17. Dulgher – tâmplar – parchetar 4.

BACAU Intergroup engineering Conform Graficului nr. în perioada 2008 . bărba ii au înregistrat o pondere mai mare în numărul total al şomerilor. comer . şomerii cu nivel scăzut de educa ie au avut o pondere mai mare în totalul numărului de şomeri : 75 . de la 7.06% . la 2.nivel superior (învă ământ universitar). Ponderea muncitorilor necalifica i în totalul şomerilor înregistra i variază între 10 şi 15%. între inere şi repara ii.28% . comparative cu şomajul popula iei de sex masculin.2005.21% în anul 2002.P. cu domiciliul în municipiul Bacău.2005: 14 .16% . 33 din 221 . 26 . 4 se înregistrează o valoare mai mică a şomajului în rândurile popula iei din Municipiul Bacău. numărul persoanelor cuprinse la cursuri de formare profesionala organizate de Agen ia Jude eana pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău a fost în permanenta creştere: Pag.şomeri cu vârste între 50 . Pe sexe. 09 . La nivelul municipiului Bacău. distribu ia şomerilor înregistra i. În cadrul reparti iei pe sexe.şomerii cu vârste între 30 . şomajul în rândul popula iei feminine. În domeniul formarii profesionale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca.nivel scăzut (învă ământ primar. în evidentele Agen iei Jude ene pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău provin din domeniul de prelucrărilor mecanice. 12 . 58-63% la nivel de jude şi 51-56% la nivelul Municipiului Bacău. nu a prezentat modificări importante în perioada 2002.49 de ani.şomeri cu vârste peste 55 de ani.39 de ani. rata scăzând.şomeri cu vârste între 40. în perioada 2002 . în principal şomeri. înregistrează valori mai mici. creştere datorata crizei economice. în perioada 2002.15% . În perioada 2002-2005.2005. la nivelul Agen iei Jude ene pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău func ionează un Centru de Formare Profesionala care califica/ recalifica/ perfec ionează. 04 . în cadrul Municipiului Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Graficul nr.2005. Pe lângă acest centru. transport şi repara ii auto.18% . Grafic 5: Evolu ia ratei şomajului pe luni.07% . în ultima perioada.67% în anul 2005.29% .D. în perioada 2002 .şomeri cu vârste între 25 . 02 . prelucrare lemn construc ii.55 de ani. După nivelul de instruire. la nivelul jude ului un număr de 26 furnizori autoriza i pentru formarea profesionala a adul ilor care sunt autoriza i în 42 de specialită i. 26 .şomeri cu vârste până în 25 de ani. gimnazial şi profesional) . Se poate observa o creştere a şomajului începând cu 2009. mai exista. în compara ie cu situa ia pe regiune.I.nivel mediu (învă ământ liceal şi postliceal).86% . ponderea cea mai mare a şomerilor înregistra i.U.10% . 5 prezintă evolu ia ratei şomajului lunar.2009. În func ie de vârsta.29 de ani. 12 . Rata medie a şomajului la nivelul Municipiului Bacău a înregistrat permanent valori mai scăzute fata de media pe jude . Trendul a fost unul descendent.

cu valori foarte scăzute. sub raport numeric. în special în rândul popula iei tinere şi apte de muncă. mult mai mare fa ă de cel înregistrat la nivelul jude ului Bacău şi al Regiunii. Sursa: AJOFM BACAU 1. ce determină şi deficit în bilan ul real al popula iei.I. 1241.P. în perioada 2000 – 2008 (scăderea densită ii). ce determină deficit în bilan ul real al popula iei.în anul 2004. Degradarea structurilor demografice datorită îmbătrânirii. DISFUNC IONALITĂ I Analiza situa iei demografice şi sociale actuale a Municipiului Bacău a relevat o serie de disfunc ionalită i. Municipiul Bacău înregistrează o scădere a popula iei totale şi un fenomen de migrare a popula iei urbane spre rural. greu de cuantificat datorită lipsei formelor legale de muncă şi reşedin ă. (mai multe plecări din Municipiu decât stabiliri). . în special. Acest fenomen antrenează degradarea structurilor demografice şi afectează negativ resursele umane. Acestea se refera. Analiza SWOT Puncte tari Popula ia • Creşterea numărului de copii preşcolari. dar există o tendin ă pozitivă de creştere a natalită ii în Municipiu. Oportunită i Popula iei • Pol de dezvoltare urbana. Dominanta popula iei feminine. BACAU Intergroup engineering 410 . • Consolidarea rolului la nivelul regiunii de Nord-Est Pag. 2.D. • Sold migratoriu negativ. datorită disponibilizărilor şi creşterii ratei şomajului. Puncte slabe Popula ia • Îmbătrânirea accelerată a popula iei aşa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă şi din vârsta medie a popula iei municipiului Bacău.1. • Declin demografic.în perioada 2002 – 2008 scade popula ia cu vârste între 0 – 14 ani şi creşte popula ia peste 60 de ani Sold migratoriu negativ (2007). problematica socială se poate adâncii. Emigra ia interna ională „ascunsă”.în anul 2005. cu valori foarte scăzute. la: Declinul demografic. sub raport numeric. În urma analizei desfăşurate a reieşit că Municipiul Bacău se confruntă cu un declin demografic. 34 din 221 . Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei în general şi a celei de sex feminin în special. 504 . ceea ce poate influen a pozitiv viitorul zonei.U. Riscuri /amenin ări Popula ie • Reducerea popula iei datorită migra iei.în anul 2003. În contextul crizei economice. 1167.în anul 2002.3. Concluzii: 1.

501.20 2.174.40 5.60 3. CONTEXTUL MACROECONOMIC Nivelul PIB nu se calculează la nivelul municipiilor.64 7.575.6 Clasament jude e poli de dezvoltare urbană după PIB 2006 6 13 2 3 1 5 8 4 11 10 12 7 9 Gala i Gala i Brăila Brăila Oradea Bihor Bacău Bacău Piteşti Argeş Arad Arad Sibiu Sibiu Târgu Mureş Mureş Baia Mare Maramureş Satu Mare Satu Mare Râmnicu 11 Vâlcea Vâlcea 12 Suceava Suceava 13 Deva Hunedoara Regiunea Nord Est România Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Pag.U.30 247.373.30 6.598. Tabel 11: Evolu ia PIB / locuitor în regiunea NE în perioada 2003-2006 (lei) Nr.90 344.6 2004 6.55 5.037.10 7.50 5 Suceava 6.579.40 7.796.40 5.619.101.044.20 7. ÎNVATAMÂNT UNIVERSITAR.954. pentru to i polii de dezvoltare urbană. crt.244.848. ACCESIBILITATE. jude ul Bacău se clasează pe locul 3 cu 8.474.0 2005 6.2006.56% 97.375.30 6.368. BACAU Intergroup engineering 1.495.459.40 7. Jude 2003 2004 9.79 9.054.295.10 4.475.848.20 4.637.I.205.17 6. astfel că nu se poate eviden ia contribu ia exacta a Municipiului Bacău la realizarea PIB jude ean sau regional şi nici valoarea PIB/ cap de locuitor la nivel de Municipiu.278.407.20 34. ci doar la nivel jude ean.438.096.49% 67. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Municipiul Jude 2003 4.476.506.84 8.28 6 Regiunea Nord Est 6.867.958.20 6.90 4.114. intre anii 2003 .156.044.78 10.9 milioane lei) şi Oradea (9.884.31 2005 10.669.429.50 4.239.00 7.30 5.40 6.756.10 6.89 6.94% 63.80 4.30 24.922.96 4.790.40 4.6 2006 7.088.4 milioane lei).10 5.147.67 7.00 9.20 3.134.491.791.427.618.00 3 Vaslui 5.93 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Tabel 12: Evolu ia PIB în jude ele polilor de dezvoltare urbana în perioada 2003-2006 (milioane lei) Nr.80 7.213.290.10 38.907.761.054.35 7.477.406.96 3.139.10 197.50 8.470.03 4 Botoşani 5.996. CERCETARE) ALE MUNICIPIULUI ŞI COMPARA IE CU CELELALTE ORASE ALE REGIUNII / ĂRII A.70 7. 1 Bacău 7.20 2006 11.000.59% 65.00 3.34 5.40 8.031.506 milioane lei.43% 64.79 2003/2006 (%) 66.70 7.30 4.184.254.00 5.888.257.80 5.80 5.2 CARACTERISTICI ECONOMICE (PROFIL ECONOMIC.10 29.828.103.22 2 Neam 10.101.833.90 6.00 6.756.40 9.770.283.50 6.187.90 8. crt.50 8.510. fiind devansat de Argeş (11.29 9.90 8.754.70 5. peste media regionala înregistrata anual.D.770.10 6.650.690. 35 din 221 . Tabelele 11 şi 12 prezintă evolu ia PIB pe locuitor în jude ele din Regiunea Nord Est precum şi la nivelul tuturor celor 13 poli de dezvoltare urbană. Jude ul Bacău se clasează pe locul 1 în cadrul Regiunii Nord Est.64 7.00 11.379.616.40 288. SERVICII PUBLICE.03 10.87% Clasament jude e NE după PIB 2006 1 3 5 4 2 În statisticile ce prezintă situa ia PIB.475.71 5.98 5.P.00 4.904.152.159.50 4.874.

pe activită i. repararea şi între inerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice Hoteluri şi restaurante Transport. ale economiei na ionale.Jude ul Bacău Activită i (sec iuni CAEN.932 129 669 327 16 56 80 Pag.Jude ul Bacău (2001-2006) Sursa : Ministerul Finan elor Publice În Graficul nr. veniturile acoperind cheltuielile alocate. Se constata o dublare a valorii acestuia în intervalul analizat. Grafic 7: Execu ia bugetelor locale în Jude ul Bacău (2002 .507 5.P. Grafic 6: Produsul Intern Brut . Rev.2007) Sursa : Ministerul Finan elor Publice Tabelul următor prezintă valoarea cifrei de afaceri.488 652 1.D. 1) Total Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică. 36 din 221 . pe ani. 7 prezintă execu ia bugetelor locale aferente jude ului Bacău. Cifra de afaceri în anul 2007. Se poate observa că în fiecare an s-a înregistrat un excedent. depozitare şi comunica ii Tranzac ii imobiliare.I. în cadrul jude ului Bacău. gaze şi apă Construc ii Comer cu ridicata şi cu amănuntul. închirieri şi activită i de servicii prestate în principal întreprinderilor Învă ământ Sănătate şi asisten ă socială Alte activită i de servicii colective.U. în intervalul de timp 2001-2006. BACAU Intergroup engineering În graficul următor se poate observa evolu ia Produsului Intern Brut în Jude ul Bacău. sociale şi personale Sursa: Institutul Na ional de Statistica Cifra de afaceri (milioane lei RON) 13.190 334 3.

000 0 Cifra de afaceri (milioane lei RON) In du In du stri To e st rie ex tal tra pr ct el i Re u cr vă ăt te le oa r ed e i Co litar ns e Ho tru te lu c ri Co ii Tr şi an m r e sp est au r Tr ort.19 63.76 174.U. ra an n d za ep o te S ăn c ii i zita ăt r m at ob e e şi ili as Înv are ă is ăm te n ân ă t s Al oc ia te ac lă tiv ită i Cifra de afaceri.03 763.34 70.43 200.32 127.29 1096.82 Industria alimentară 51.46 172.P.79 132.57 Servicii 371. BACAU Intergroup engineering Grafic 8: Cifra de afaceri pe tipuri de activită i în Jude ul Bacău în anul 2007 Cifra de afaceri (milioane lei RON) 14.39 115.88 1007. din JUDE UL Bacău în intervalul 2004 .32 100.95 17.I.12 27.53 20.43 161.000 6.37 Industria extractivă şi prelucrătoare 145.02 142.90 Industria lemnului 35.60 2008 2998.04 12.000 8.95 2006 1982.04 Agricultură 42.88 57.86 Comer 571.19 Turism 10. 37 din 221 .59 62.55 18.98 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2005 1373.59 38.000 12.12 Grafic 9: Structura cifrei de afaceri pe activită i ale economiei na ionale sectorului serviciilor (2007) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Pag.90 248.47 148.40 39.000 4.90 2007 2151.62 11.D.29 31.32 463.94 598.83 64. Euro) 2004 Total 1467.43 Transporturi 48.35 27. cumulată pe sec iuni CAEN.000 2.16 41.2007 Cifra de afaceri (mil.000 10.93 25.07 171.58 295.39 711.57 248.34 Construc ii 118.24 252.58 Industria uşoară 70.83 134.87 407.

Situa iile statistice prezintă estimări pe plan jude ean. Pag.20 536.26 450.17 Concluzii: 1.U. În intervalul 2001 -2006. PIB – ul jude ului Bacău s-a dublat.I.10 240.50 535. 38 din 221 . 3. construc ii.92 280.43 552. în jude ul Bacău.ter iar.01 410. Distribu ia societă ilor comerciale cu profil industrial pe domenii de activitate Societă i comerciale cu profil industrial Total Industria alimentară Industria extractivă şi prelucrătoare Industria lemnului Industria uşoară Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2004 533 97 161 88 187 2005 496 94 169 87 146 2006 563 100 172 108 183 2007 539 95 189 109 146 2008 536 96 208 100 132 La nivel jude ean. În cadrul jude elor din regiunea Nord Est.44 142.12 617.47 Întreprinderi mijlocii 309.26 334.18 309.01 467. 3. BACAU Intergroup engineering Graficul 9 prezintă structura Cifrei de afaceri a unită ilor locale active din industrie.91 Întreprinderi mari 255.09 447.56 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2006 1982.55 393.62 Întreprinderi foarte mari 373. Conform analizei comparative a domeniilor de activitate din perioada 2004 – 2008.18 960.06 Întreprinderi mici 226.40 400. jude ul Bacău este pe locul 2 în privin a PIB/locuitor. Distribu ia societă ilor comerciale pe sec iuni CAEN Societă i comerciale Total Agricultură Industria alimentară Industria extractivă şi prelucrătoare Industria lemnului Industria uşoară Construc ii Transporturi Turism Servicii Comer Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2004 4782 52 97 161 88 187 507 276 160 940 2314 2005 5217 61 94 169 87 146 557 326 194 1029 2554 2006 5538 69 100 172 108 183 670 356 220 1193 2467 2007 5795 69 95 189 109 146 742 375 238 1334 2498 2008 6102 68 96 208 100 132 843 386 256 1459 2554 Cel mai mare număr de societă i comerciale sunt înregistrate în sfera serviciilor şi comer ului.58 2008 2998. 2.04 316. 2. Mai jos.04 1373.62 Microîntreprinderi 302. Se poate observa că ponderea cea mai ridicată este prezentă în cadrul unită ilor de “Comer cu ridicata şi cu amănuntul.88 2007 2151.52 328. se prezintă domeniile macro-economice în care activează societă ile comerciale din jude ul Bacău. cu cifrele de afaceri aferente anilor 2004-2008. euro) 2004 2005 Total 1467.P.D. profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar . ponderea societă ilor comerciale cu profil industrial este de 12%.93 435. Cifra de afaceri în func ie de mărimea societă ilor Cifra de afaceri (mil. 1. furnizate de Institutul de statistică şi de Camera de Comer şi Industrie Bacău.31 348. comer cât şi din alte servicii în anul 2007. repararea şi între inerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice”.

2% din popula ia urbană este reprezentată de locuitorii municipiului Bacău.05 66. Tabel 14: ările de provenien ă a capitalului străin investit în firmele din Bacău.00 4. INVESTI II LOCALE ŞI STRĂINE Din punct de vedere al numărului de întreprinderi/1000 locuitori. se remarca tendin e ale unui declin (de exemplu industria prelucrării lemnului). Rolul Municipiului Bacău în realizarea PIB jude ean este extrem de important. dacă avem în vedere următoarele: 45.30 182. la sec iunile servicii şi comer cifra de afaceri s-a dublat.66 62.923. 39 din 221 .27 64. 6. conform analizei comparative a cifrelor de afaceri. Tabel 13: Numărul de întreprinderi la nivelul polilor de dezvoltare urbana Pozi ia în Municipiul clasament 1 Oradea 2 Deva 3 Târgu Mureş 4 Sibiu 5 Piteşti 6 Râmnicu -Vâlcea 7 Arad 8 Baia Mare 9 Satu Mare 10 Bacău 11 Suceava 12 Gala i 13 Brăila Sursa: Institutul Na ional de Statistica Nr.82 58.72 În jude ul Bacău sectorul productiv absoarbe peste 50% din totalul for ei de munca.95 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău Pag.P. dar în unele sectoare.00 822.00 75.88 69.71 48.023.82 54. Municipiul Bacău se clasează pe locul 10 între cei 13 poli de dezvoltare urbană.29 71. construc iilor şi serviciilor înregistrate la nivelul jude ului.400. Municipiul Bacău concentrează circa 41% din întreprinderile active în sectoarele industriei. firme 21 6 4 4 3 3 2 2 1 46 Capital străin (mii euro) 2. iar 54. BACAU Intergroup engineering 5. Numărul de firme care îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii reprezintă 50% din numărul total al societă ilor comerciale înregistrate.U. Profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar – ter iar.23 65. aceste două domenii macro-economice de inând cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din jude .00 24.07 69.4% din popula ia jude ului Bacău trăieşte în mediul urban. locuitorii Municipiului Bacău reprezintă 24. în perioada 2004 – 2008.6% din popula ia jude ului şi concentrează 54% din numărul total al salaria i din jude . B.554. valoarea capitalului şi numărul de firme Tara Italia Turcia Marea Britanie Fran a Ungaria Elve ia Germania Moldova Luxemburg TOTAL Nr. celălalt pol de dezvoltare urbană din regiunea NE (a se vedea tabelul 13).00 59. de întreprinderi / 1000 de locuitori 87.D.I.37 40.00 18. devansând Municipiul Suceava.45 1.20 4.59 46.

Ad= 2756 m2 Sp+P+4E care include: 24 de module pentru întreprinzători.U. zona utilită ilor Amplasamentul Centrului de afaceri şi expozi ii este situat în partea de Vest a municipiului Bacău. birou rela ii interna ionale. centru documentar. modularizate pentru această suprafa ă care să permită şi desfăşurarea unor evenimente mai mici simultan. tip mese rotunde. sală de şedin e/întâlniri multimedia. 40 din 221 . Italia şi Marea Britanie 3. birouri de consultan ă pentru IMM-uri . care leagă municipiul Bacău de Oneşti. devansând municipiul Suceava. în Municipiul Bacău. grupuri sanitare corelate cu suprafa a. capitalul străin provine din ări din Europa.două module (M1. Centrul de afaceri se află în prezent în faza de execu ie şi amenajare spa ii. centrul de asisten ă pentru întreprinzători care cuprinde: secretariat. Terenul pe care este amplasat Centrului de afaceri şi expozi ii este la intersec ia DN 11 cu străzile Arcadie Septilici şi Gen. Concluzii: 1. Bacău se clasează pe locul 10 între cei 13 poli de dezvoltare urbană. Pavilioane pentru expozi ii . zona de rela ii cu publicul. camere de întâlnire/şedin e. cu toate dotările necesare. celălalt pol de dezvoltare urbană din regiunea NE (a se vedea tabelul 13). sală de conferin e şi seminarii tematice cu aranjamente multiple . Pag. M2) . camere de consiliere.Ad = 6076 m2 : P+1E Suprafa a de expozi ie necesară este organizată în două module (care pot func iona independent sau împreună în func ie de solicitări: suprafa a utilă pentru expozi ii . Infrastructura de afaceri s-a extins prin realizarea Centrului de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE). Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE) va include: Incubator de afaceri . Din punct de vedere al numărului de întreprinderi/1000 locuitori. zona pentru conducere şi secretariat.D.I. de afaceri şi expozi ional (Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE)).max 700 locuri: tip amfiteatru (sală şi prezidiu). Administra ia locală a venit în întâmpinarea cererilor de creare de infrastructuri de afaceri şi servicii prin aprobarea realizării unui important obiectiv industrial. Ştefan Guşă. societă i Microîntreprinderi 43 Întreprinderi mici 1 Întreprinderi mijlocii 1 Întreprinderi mari 0 Întreprinderi foarte mari 1 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău ara Irlanda Elve ia Luxemburg INFRASTRUCTURA DE AFACERI Pentru dezvoltarea şi dinamizarea mediului de afaceri Municipal şi regional. pe partea de S-V a DN 11. săli de întâlniri cu clien ii. la limita Comunei Măgura. ponderea cea mai mare fiind a capitalului provenit din Luxemburg. Centrul de afaceri şi marketing . 2. Structura participării capitalului străin după ara de provenien ă şi după mărimea societă ii: Grupa mărime Nr.par ial pe două etaje. zona de rela ii cu publicul.Ad = 3437 m2: Sp+P+1E asigură: birouri de lucru pentru activită ile angaja ilor permanen i. cu toate dotările necesare. BACAU Intergroup engineering Se remarcă faptul că. Italia şi Marea Britanie.P. În municipiul Bacău capitalul străin provine din ări din Europa. ponderile cele mai mari fiind ale capitalului provenit din Luxemburg.

D. 41 din 221 . anterior integrării în Uniunea Europeană. Pag. 12. În continuare. 10 este prezentată ponderea structurilor de cazare turistică existente la nivelul Municipiului Bacău în perioada 2004-2009.2006 se remarcă o creştere a numărului de pensiuni turistice. Se poate observa că hotelurile reprezintă aproximativ 90% din totalul structurilor de cazare. în timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistică înregistrează o stagnare sau o uşoara scădere. Creşterea înregistrată între anii 2005 şi 2007 este datorată avântului economic din acea perioadă.2009. Se poate observa o creştere a numărului locurilor de cazare. POTEN IALUL TURISTIC LOCAL ŞI ZONAL În intervalul 2000 . În Graficul nr. Această evolu ie arată că hotelurile reprezintă 90% din totalul structurilor de cazare existente în Municipiul Bacău. Grafic 10: Structura capacitatii de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Graficul nr. Grafic 11: Evolu ia capacită ilor de cazare în perioada 2005-2009 în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău este prezentat în Graficul nr.P. este prezentată o analiză a principalilor indicatori de evolu ie a turismului în Municipiul Bacău. restul de 10% fiind reprezentat de moteluri şi vile turistice. datorată extinderii structurilor de cazare în vederea dezvoltării turismului în zonă. 11 prezintă numărul de locuri de cazare existente în Municipiul Bacău în perioada 2005 . BACAU Intergroup engineering C.U.I.

Grafic 13: Evolu ia numărului de înnoptări în hoteluri în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica În compara ie cu ceilal i poli de dezvoltare urbană municipiul Bacău are un număr redus de unită i de cazare.conform statisticilor din 2007. BACAU Intergroup engineering Grafic 12: Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Se observă că cea mai mare parte a turiştilor care înnoptează în Municipiul Bacău preferă hotelurile ca structuri de cazare datorită confortului oferit de acestea. în perioada 2007-2008 numărul total de înnoptări a înregistrat o scădere mult mai accentuată decât cel al sosirilor.P.U. 13 este prezentată evolu ia numărului de înnoptări în hotelurile din Municipiul Bacău. 42 din 221 . Acest lucru este eviden iat în tabelul următor: Pag. La fel stau lucrurile şi în compara ie cu media pe ară . Acest lucru se datorează intensificării turismului de business care se caracterizează prin sejururi dese şi de scurtă durată. În Graficul nr.D.I. Comparând Graficul nr. 12 şi Graficul nr. 13 se poate observa că.

962 130.764 181.516 106.235 80.964 297.04 1. 43 din 221 . moteluri şi vile).93 35.771 274.057 248.437 Sibiu 43 2.10 23.70 1.998 47.56 1.28 36.247 55.217 Râmnicu 21 1.702 178.083 Oradea 12 855 Bacău 5 472 Piteşti 24 1.95 31.613 10 Satu Mare 47 1.580 Târgu 23 1.855 62. din 2004 până în 2007.95 39.52 2.209 13 Deva 20 776 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 68.57 1.707 782. numărul total de turişti a scăzut.82 32.U.68 1. În perioada 2005 – 2007.89 4.368 74.136 293. BACAU Intergroup engineering Tabel 15: Principali indicatori privind sectorul turistic în cadrul oraşelor poli de dezvoltare urbana (2007) Unită i de cazare Locuri în unită i de cazare Total locuri zile 356.117 828.430 70.262 39.67 2.288 194. crt 1 2 3 4 5 6 7 Municipiul Sosiri Înnoptări Înnoptări/ Sosiri 1.048 64.853 195.857 87. în perioada 2003-2007 Unitati de cazare 2003 Jude Municipiul Bacău 2004 Jude Municipiul Bacău 2005 Jude Municipiul Bacău Jude 2006 Municipiul Bacău Jude 2007 Municipiul Bacău Hoteluri Hanuri şi Moteluri Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Campinguri 11 3 4 6 3 0 1 0 11 3 4 6 3 1 1 0 12 3 4 6 3 1 1 0 0 0 0 5 11 3 4 5 1 13 1 38 3 1 1 0 0 0 0 5 11 3 4 3 1 12 1 35 3 1 1 0 0 0 0 5 3 1 2 0 1 Pensiuni 9 0 13 0 14 turistice Popasuri şi casute 1 0 1 0 1 turistice TOTAL 37 5 40 5 41 Sursa: Anuarul Statistic al jude ului Bacău 2009 Se constată că. Municipiul Bacău nu a cunoscut o amploare a dezvoltării infrastructurii turistice.26 1.635 Arad 46 2.045 11 Vâlcea 12 Suceava 20 1.359 151. Tabel 16: Unită i de cazare existente în jude ul şi municipiul Bacău.645 390.984 668.840 32.511 55.752 126.420 110.146 517.45 43.011 63.059 121.020 455. Tabelul următor prezintă o evolu ie comparativa pentru anii 2003-2007 la nivel de jude şi la nivelul municipiului Bacău.D.87 40. În 2007 de înregistrează o creştere a numărului de turişti străini.939 Comparativ cu ceilal i poli de dezvoltare urbană. Pag.P.529 335.232 124.00 1.74 1.I.16 24.60 Gala i 21 1.936 Indice de utilizare netă a capacită ii de cazare turistică 36.69 Nr.418 8 Mureş 9 Baia Mare 25 1.112 Brăila 22 2.82 34.734 93.60 1.55 24.47 25. conform datelor statistice realizate cu privire la infrastructura de cazare turistica în Municipiul Bacău este neschimbată (în ceea ce priveşte numărul de hoteluri.448 524.445 388.

Între cei 13 poli de dezvoltare urbană. perspectiva ce face necesara promovarea de investi ii în structuri de cazare cu facilita i sporite pentru găzduirea de conferin e. în timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistică înregistrează o stagnare sau o uşoara scădere. 9. motelurile şi vilele turistice existente în municipiul Bacău. În perioada 2005 – 2007 numărul total de turişti a scăzut. moteluri şi pensiuni de 2.31 Hotel Karo Hotel Măgura Verde Adresa: NR 130 Motel Selena Motor Sport Adresa: STR.758 121. sauna etc. I. 4 stele şi o pensiune de 3 margarete.174 97. 6. IONITA SANDU STURZA NR. masă tradi ională). dar cu servicii diverse asigură sala de fitness. 18.328 100. 1. nr.449 118. 2. municipiul Bacău prezintă cel mai redus număr de unită i de cazare. Pornind de la numărul redus de obiective de atrac ie turistica existente la nivelul Municipiului Bacău. Numărul total de înnoptări a înregistrat o scădere mult mai accentuată decât cel al sosirilor.239 108. 2 Pensiunea Elite Adresa: STR BANATULUI NR 15 Pensiunea Excelsior A Adresa: str. 44 din 221 . În intervalul 2000 – 2006. 3. una dintre caile alternative de dezvoltare pe plan turistic ar putea-o constitui valorificarea turismului de business. 14.790 93. 11. 15. 18 Motel Levisticum Sursa: site Consiliul jude ean Bacău csjbacau.U.D. 8. BACAU Intergroup engineering Turism pe tipuri de turişti . 17.286 12.670 109. 7. de evenimente de tip team-building. 4. 11 Pensiunea Tosca Adresa: STR CUZA VODA NR 4 Vila Rozal Bacău Adresa: Alecu Russo. acces la teren de tenis. Toamnei.088 12. 4.I. Luminii nr. 5.(număr persoane) 2002 2003 2004 2005 2006 110. Nicolae Balcescu Hotel Decebal Adresa: STR. 2. 13. a avut loc o creştere a numărului de pensiuni turistice. cu număr limitat de camere puse la dispozi ia clien ilor. DUMBRAVA ROSIE NR. 26 Hotel Moldova str.042 Total Bacău Turişti români Turişti străini Sursa: Anuarul Statistic al jude ului Bacău 2009 În ultimii ani 2008. seminarii etc. 5. 10.P. S.ro Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău 4 stele 4 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 flori 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Concluzii: 1. CRANGULUI NR. Alături de hotelurile. CHIMIEI NR. dovedind o dezvoltare a zonei şi o cerere de locuri de cazare în unită i mici (vile şi pensiuni) care asigură mai multe servicii decât marile hoteluri (ex.449 15. de workshop-uri.057 14. în 2007 înregistrându-se o creştere a numărului de turişti străini. 3. structura unitatilor turistice înregistrate din ultimii doi ani s-a extins cu hoteluri. Sturza nr. 16.780 99. nr. Pag. 12 Pensiunea Şoferul Adresa: CALEA MOLDOVEI NR 252 Pensiunea Scorillo Hotel Bistri a Adresa: Str. acest lucru se datorează intensificării turismului de business care se caracterizează prin sejururi dese şi de scurtă durată. 3.545 2007 112.629 12. 2009 numărul de pensiuni a crescut. 3 Pensiunea Casa Didina Adresa: STR BANATULUI NR 26 Motel Euro Ema Vila George Apostu Adresa: STR.837 113. 2 Hotel Dumbrava Adresa: STR.308 11.141 106. Hotel President Adresa: Str. 12. piscină.

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Municipiul Bacău este o importantă localitate de legătură între centrul ării şi nordul Moldovei.D. Fir I şi II linie electrificată de cale ferată şi 1 linie neelectrificată şi una de marfă.I.U. Aeroportul Bacău pentru transport intern şi interna ional Harta 1: Accesibilitatea Municipiului Bacău în raport cu Regiunea Nord Est şi România Sursa: Agenda Bacău.P.ro Harta 2: Localizarea Municipiului Bacău în România Sursa: har i google Pag. DN 2F. DN2 şi E85. BACAU Intergroup engineering D. care fac legătura cu nordul ării. Principalele căi de comunica ii ale municipiului Bacău sunt: Drumurile DN 15. 45 din 221 .

Dorneşti .D.Vicşani . 46 din 221 .Piatra Neam .Focşani .Roman .Ruse .Ungheni .Suceava .Buzău . Municipiul Bacău dispune de o infrastructură de transport complexă.Bacău Roman .Vadu Siretului linia secundară: Bacău .Ploieşti .Paşcani .ro Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată.Chişinău Pag.Buzău .Iaşi .Giurgiu .Focşani Bacău .Adjud .I. Aeroportul Bacău asigură legăturile aeriene interne şi interna ionale pentru jude ele din jur.Râmnicu Sărat .P.Ploieşti .Nicolina Cristeşti Jijia . Investi iile pentru realizarea obiectivului Eurogara Bacău sunt în curs de derulare.Focşani .Buhuşi .Ploieşti .Vadu Siretului .Bacău .Suceava . BACAU Intergroup engineering Din punctul de vedere al căilor de comunica ie.Buzău . prin municipiul Bacău.Paşcani .U. Harta 3: Localizarea Municipiului Bacău în jude ul Bacău Sursa: Agenda Bacău. TRANSPORTUL FEROVIAR Municipiul Bacău este punctul de intersec ie între: magistrala: Bucureşti . cu infrastructură modernă pentru traficul de călători şi marfă.Bucureşti .Moscova PRIETENIA: Bucureşti . Traseele pe care se desfăşoară traficul rutier între sudul şi nordul ării trec. de asemenea.Bicaz Prin municipiul Bacău trec trenurile interna ionale: BULGARIA EXPRES: Sofia .

U. 47 din 221 . înso ind cursul principalelor râuri: linia magistrală Suceava .Ciceu. care urmează cursul râului Bistri a.2 District 3 Bacău Bacău .326 Regulator de circula ie sta ia Bacău 22. Botoşani. La Bacău se intersectează magistralele Bacău . II.723 Sta ia CF Bacău fir I + fir II Linie racord neelectrificată 1. cât şi cu jude ele învecinate cu volum mare de transport.55 20.249 30. administrate de Compania Na ională de Transport Feroviar de Călători. Iaşi.expediere 64 linii Linii garaj 20 linii Total linii CF electrificate (km) Total linii CF primire expediere şi garaj (km) 7.P. Repartizarea geografică a căilor ferate asigură o bună legătură între oraşele şi centrele industriale ale jude ului.Bucureşti. CFR.Bucureşti.I.65 Sec ia CT 2 Bacău Linii primire . Există conexiuni feroviare tip InterCity cu Municipiile Suceava.Bicaz Linie directa I şi II electrificata 5. cu prelungirea ComăneştiMoineşti. III Chei încărcare descărcare Sursa CFR SA Regionala Iaşi Pag.2 Sec ia L4 Bacău Şcoala Personalului L4 Bacău District Exploatare Utilaje Bacău District Poduri Bacău Sediu Post politie Bacău Clădire locuin e sta ia Bacău Dotări Club CF Bacău Cantina veche Bacău Tunel pietonal Cişmea peron principal Peron acoperit liniile I. care străbate jude ul pe direc ia Nord-Sud. BACAU Intergroup engineering GARA BACAU Gara Bacău. situată pe magistrala 500.Bicaz şi Suceava .D. Ploieşti şi Bucureşti. este una din cele mai aglomerate din ară. construită de-a lungul Văii Trotuşului şi linia Bacău . Adjud. Infrastructura feroviara existentă Tipuri de instala ii Lungime (km) Clădiri Linie curenta electrificata M 500 13.Piatra-Neam . Transportul feroviar se desfăşoară pe trei sectoare de linii care străbat teritoriul jude ului. pe malul drept al râului Siret. linia Adjud .

Situarea jude ului Bacău în centrul Moldovei explica numărul mare al pasagerilor pe rute interna ionale. Bari. Clubair. Düsseldof. de Aeroportul Bacău. Torino. va realiza lucrări de modernizare.000 de pasageri pentru orizontul 2013-2015.000 mp a aeroportului. Floren a. Concesionarul (pe o perioada de 34 de ani). Contractul de concesiune s-a semnat la data de 19 ianuarie 2009. un număr de peste 55. Aeroportul Bacău deserveşte transportul interna ional de marfă şi transportul de călători pentru jude ele învecinate: Vrancea. în partea sudică a acestuia. Viena.U. echipamente pentru laboratoare etc. Tel Aviv. Timişoara şi interna ionale spre aeroporturi din Italia şi Germania. companiei aeriene romaneşti Blue air. Frankfurt. Milano. care dispune de o aerogară cu organizarea fluxului de călători pentru trafic intern şi o pistă de decolare-aterizare pentru avioane de scurt curierat. aeroportul. o pista de 2. Madrid. Aeroportul Interna ional George Enescu din Bacău asigură curse directe cu următoarele destina ii şi prin intermediul următoarelor companii: Bucureşti . de asemenea.800. Tarom). Sofia. Lucrările prevăzute în proiectul de investi ie sunt programate a fi finalizate în 30 de luni.Tarom Timişoara . BACAU Intergroup engineering TRANSPORTUL AERIAN Traficul aerian de pasageri este asigurat.Tarom Sursa: Bacău.Carpatair Roma. München. anual. Conform estimărilor Blue Air. Torino. Geneva. Istanbul. Aeroportul Bacău procesa. Barcelona. Londra.ro Aeroportul din Bacău a fost deschis traficului aerian public de calatori şi marfa la data de 1 Aprilie 1946. măsurare şi control. Rom.D. Atena.500 mp în zona publica. Caracteristicile func ionale ale aeroportului sunt: suprafa ă totală de peste 200 ha. în prezent.000 . Roma. Atingerea acestei cote va asigura recuperarea investi iei.500 m lungime şi 80 m lă ime. traficul se va ridica la 700. Aeroportul se află la 10 km fa ă de centrul oraşului Bacău. Salonic. Neam . Bologna. Amann. 28% pentru dotări şi amenajări pentru îmbunătă irea condi iilor de muncă şi mediu. 48 din 221 . Vene ia. Pag.P. Suceava. evaluate la peste 45 de milioane de euro.I. Stuttgart. Frankfurt. în trecut. Milano. Bologna. Realizarea unui spa iu hotelier destinat cazării pasagerilor afla i în tranzit este. Consiliul Jude ean a concesionat. Torino.Carpatair Alep. Bergamo. Damasc. Verona. Valencia . Aeroportul băcăuan se afla în proprietatea Consiliului Jude ean. Budapesta. Bologna. Beirut. Numărul operatorilor aerieni de pe aeroportul Bacău a crescut de la unul singur în 2002 (Carpatair) la trei în 2004 (Carpatair. 17% pentru echipamente necesare activită ii de construc ie şi mentenan ă avioane civile şi 20% pentru alte obiective de investi ii: achizi ia de echipamente de inspec ie . Cairo. prevăzuta în contractul de concesiune. Botoşani.000 de pasageri. Vaslui. München. Ritmul de creştere de la un an la altul este alert. precum şi realizarea unei parcări de 6. Neavând resurse pentru asigurarea dotărilor la nivelul standardelor interna ionale în domeniu. compania AEROSTAR a alocat 35% din fondurile destinate realizării investi iilor pentru achizi ia de maşini unelte cu comandă numerică.Blue Air iar cu tranzit la Bucureşti sau Timişoara se poate călători la: Ancona. În anul 2009. Atena. Bruxelles. De aici se efectuează zboruri directe interne spre Bucureşti. Zürich . Este cel mai mare aeroport din zona nord estică a României. Moscova. Proiectul mai presupune şi consolidarea re elei de drumuri interne în suprafa a de 204. Salonic . Londra. Larnaca.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Companiile aeriene low cost, (printre care şi Blue Air) efectuează zboruri de pe aeroportul Bacău către următoarele Aeroporturi din Europa: Italia (Italy) Bologna: BLQ Catania: CTA Cuneo: CUF Milano (Milan): BGY Roma (Rome): FCO Torino: CUF Regatul Unit (United Kingdom) Londra (London): LTN Aeroportul din Bacău nu va fi doar un aeroport de transport pasageri şi mărfuri. Avia ia militară operează, de asemenea, aeroportul, fara obliga ii financiare.

AEROPORTUL BACAU

Pag. 49 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Harta 4: Harta cailor ferate şi aeroporturilor Bacău

TRANSPORTUL RUTIER EXTERN Municipiul Bacău este un important nod rutier. Drumurile care trec prin Municipiu sunt: E 85 (DN 2) - Drum European care traversează Europa de la nord la sud, legând Marea Baltică de Marea Egee. Principalele localită i străbătute sunt: Lituania: Klaip da, Kaunas, Vilnius, Šalčininkai; Belarus: Lida, Slonim, Kobrin; Ucraina: Dubno, Ternopil', Cernău i; România: Siret, Suceava, Fălticeni, Roman, Bacău, Adjud, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău, Urziceni, Bucureşti, Giurgiu; Bulgaria: Ruse, Veliko Târnovo, Stara Zagora, Haskovo, Svilengrad; Grecia: Ormenio, Kastanies, Didymoteicho, Alexandroupolis; E 574 (DN 11): Bacău, Oneşti, Târgu Secuiesc, Braşov, Piteşti, Craiova; DN 15: Bacău, Piatra Neam , Bicaz, Poiana Largului, Topli a, Reghin, Târgu Mureş, Luduş, Câmpia Turzii, Turda; DN 2F: Bacău, Vaslui şi Bârlad; DN 2G: Bacău, Moineşti, Comăneşti şi Miercurea Ciuc . Drumul na ional DN 2F leagă Municipiul Bacău de Municipiul Vaslui spre Est. Spre Vest, Municipiul comunică, prin drumul na ional DN11 (E577) cu municipiul Braşov, DN2 / E85, DN 2F, DN 2G, DN 15. Se face legătura, aşadar, spre coridoarele de circula ie către Ungaria, Austria, Germania, Italia, Fran a, Spania. Pe lângă acestea teritoriul, vizat este străbătut în partea de S de DJ 207 G (str. Chimiei). Exista legături cu toate oraşele importante ce înconjoară Municipiul şi jude ul Bacău (şi nu numai) şi anume: Adjud, Bucureşti, Braşov, Bârlad, Botoşani, Constan a, Gala i, Iaşi, Piatra Neam , Târgu Neam , Vaslui, Vatra Dornei, Suceava. În viitor prin Bacău va trece şi o autostradă care face parte din coridorul IX paneuropean.

Pag. 50 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Tabel 17: Distan a între Municipiul Bacău şi celelalte reşedin e de jude din Regiunea NE, punctele de grani a, capitala României şi capitala Moldovei Localitate Botoşani Iaşi Neam Suceava Vaslui Republica Moldova Ucraina Capitala României şi capitala Republica Moldova Bucureşti Chisinau Kiev
Sursa: Anual statistic, Best turist.ro

Distanta (km) 148 km 123 km 59 km 144 km 77 km Punctele de grani ă 390.086 km 1888.56 km 281 km 226.72 km 690.651 km

Timp de deplasare 2 hr 54 min 2 hr 31 min 1 hr 16 min 2 hr 34 min 1 hr 38 min 7 hr 50 min 39 hr 3 min 5 hr 10 min 3 hr 37 min 12 hr 2 min

Harta 5: Harta drumurilor jude ene Bacău

Sursa: www.harta-bacau.ro, Navteq 2009 şi agenda bacau.ro

Jude ul Bacău dispune de o densă re ea de drumuri în mare parte modernizate sau în curs de modernizare. Lungimea totală a drumurilor publice este de 2301 km, din care 19.3% drumuri na ionale, 34.7% drumuri jude ene şi 46% drumuri comunale. Esen ial este faptul că între toate oraşele jude ului există cel pu in o legătură prin drumuri modernizate. Din municipiul Bacău pornesc, ca un evantai, un număr de 5 drumuri na ionale, asigurând legătura în toate direc iile cu principalele centre din jude ele învecinate.

Pag. 51 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Harta 6: Pozi ionarea Municipiului Bacău fa ă de axele principale de transport

Sursa: PATZ SUBM Harta 7: Municipiul Bacău – important nod rutier şi feroviar

Sursa: agenda bacau.ro

TRANSPORTUL RUTIER INTERN Municipiul Bacău are o re ea stradală dezvoltată, care con ine un număr de 322 de artere, cu o lungime totala de 200,196 km, în procent de 85% asfaltate şi iluminate corespunzător. În propor ie de 80%, străzile băcăuane au acces la apă şi canalizare ceea ce creează premise favorabile pentru dezvoltarea infrastructurii.

Pag. 52 din 221

str. Calea Republicii . Caragiale . Cal. 9 Mai Sursa Primăria Bacău Direc ia drumuri 15. Prelungirea. Parcările cu plată sunt în număr de 15 buc.P. Str. Str. 53 din 221 . Tecuciului 28. Unirii . aceasta este următoarea: TOTAL 5 4 4 90 stare buna 4 4 4 90 deteriorate 1 0 0 0 asfalt 4 4 65 1 Sursa Direc ia drumuri publice – Primăria Municipiului Bacău beton 1 4 18 6 buc parcare asfalt+beton pavaj PODURI PASAJE PODE E PARCĂRI buc buc buc buc Parcările cu plată sunt amenajate în zona centrului Municipiului. I.U. pasajelor şi parcărilor din Municipiul Bacău.str. Razboieni 13.str. Există.str.str.196 km Dintre acestea. Nicu Enea 22. Frasinului 9. Sturdza .MALL Tabelul 18 prezintă indicele de acoperire a drumurilor orăşeneşti precum şi ponderea străzilor orăşeneşti modernizate în cadrul polilor de dezvoltare urbană.str.Pia a Sud 10.bl. Intersec iile semaforizate care asigură în prezent desfăşurarea traficului sunt prezentate în tabelul următor: Intersec ii semaforizate 1. Miori ei . În ceea ce priveşte situa ia podurilor.Unitatea de avia ie 3. Str.str. Narciselor 6. Alexandru cel Bun . Alexandru cel Bun . Aviatori 5. Ion Luca 26. 9 Mai 14. 18 parcări cu plata şi automate de parcare.Spiru Haret 11. iar 3 zone sunt amenajate cu automate de parcare. Ştefan cel Mare . Calea Marasesti . Miori ei .716 m 47. Milcov 17. Calea Marasesti .Orizont 7.str. 87 au fost complet reabilitate. Policlinica veche . Calea Marasesti . Chimiei 4. Str. 9 Mai 20. Str. O situa ie detaliată a străzilor va fi prezentată la descrierea pe cartiere. 9 Mai 16. L.str. Miori ei . Str. 164 sunt în stare bună de func ionare. Dumbravei .196 m Bucă i 59 străzi 164 străzi 12 străzi 87 străzi 322 străzi Starea Sistemului rutier Stare Deteriorată Stare Bună Stare Satisfăcătoare Reabilitate Lungime totală străzi =200. Miori ei .Rampa ecologica 2. Calea Marasesti . În ultimii ani nu au fost făcute interven ii asupra trotuarelor ele fiind degradate în propor ie de 60%.str. Banca Na ionala 24. Pag.str. George Apostu .str. Calea Republicii .9 Mai 12. Calea Republicii . Str.str. Calea Republicii . Unirii 18. I.str. Calea Republicii . Bl. 59 străzi au fost complet neglijate.826 m 12.. Municipiul Bacău se clasează pe locul 9 între polii de dezvoltare în ceea ce priveşte raportul lungime străzi la suprafa ă intravilan.str. Calea Marasesti . se prevede înlocuirea conductelor de alimentare cu apă şi branşamente la un număr de 20 de străzi şi circa 100 de străzi sunt vizate pentru a fi reparate şi modernizate.I. 9 Mai 21.str.str.str. Unirii . Romanului . Castanilor 8. 12 sunt în stare satisfăcătoare. BACAU Intergroup engineering Lungime 24. Str. Str. Pentru îmbunătă irea infrastructurii. 9 Mai 19. Miori ei . în prezent. Cal. în timp ce acoperirea suprafe ei din intravilan este relativ scăzută.432 m 115. Str.D. Bradului 25.calea Barladului 29. Str.str.str. Energiei 27. Romanului . Ana Ipatescu . S. Str. Calea Marasesti . Bl. Ştefan cel Mare 23.221 m 200.

Maramureş (finalizare betonare carosabil). importantă cale de comunica ie pentru ocolirea zonei centrale a municipiului Bacău. Câmpului (lucrări de terasamente şi montat borduri). În func ie de evolu ia vremii. Pag.77 99.89 5 2 Brăila 274 78. str. str.47 60.65 81. asigurând în prezent 3.U.37 3 7 Sibiu 318 83.D. Licurici (se finalizează asfaltarea).44 8 9 Baia Mare 293 80.82 5. Şerbăneşti (lucrări de terasamente şi montat borduri).59 3. str.35 3. schimburile II şi III fiind asigurate de al i 50 de lucrători.06 8. Index de acoperire a drumurilor orăşeneşti 2.I.22 5.89 3. Gladiolei şi Lăcrămioarei se montează semnele de circula ie necesare. Societă ile care au semnat cu primăria contractele de deszăpezire au pus la dispozi ie utilaje de capacitate mică ce au intervenit pe străzile din cartiere. Copernic (lucrări de terasamente şi asfaltare trotuare). Lupeni (lucrări de terasamente şi montat racorduri canalizare).31 10 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr. Pe str. str. str. str.18 2. Şerbăneşti.66 64.60 În prezent se află în construc ie sau în faza de finalizare 15 străzi din cartierele Tache.55 6 3 Oradea 393 68. Banu Mărăcine (decopertare parte carosabilă şi turnat cămine de vane pentru re eaua de apă). La nivel pietonalului. str. CFR.32 m2. N.91 11 4 Bacău 200 81. în vederea prevenirii apari iei poleiului pe străzile municipiului Bacău şi pentru înlăturarea zăpezii de pe partea carosabilă.64 75.14 6. str. Izvoare . Gherăieşti. Ar arului (decopertare partea carosabilă).28 4. Izvoare. Cezar Boliac (decopertare partea carosabilă).53 7 6 Arad 348 86. Înfră irii (finalizare asfaltare şi branşamente abona i).08 46. str. Comandamentul de iarnă stabilit la nivelul primăriei asigură măsuri necesare asigurării unui trafic rutier cât mai fluent în condi iile date.10 68. crt. BACAU Intergroup engineering Tabel 18: Situa ia străzilor orăşeneşti în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2008) Străzi orăşeneşti Clasamentul fa ă Raport lungime de acoperirea Ponderea străzilor Municipiul străzi / suprafa ă Lungime teritoriului orăşeneşti intravilan m/mp străzi (km) intravilan cu străzi modernizate (%) 1 Gala i 345 84. în echipe de 20 . Rozelor (se lucrează la sta ia de pompe).P.35 4. a fost finalizată asfaltarea.78 51.Înfră irii. str.79 2 10 Satu Mare 193 88. Primăria Municipiului Bacău în perioada de iarnă ac ionează cu 42 de utilaje aflate în dotare.29 39.48 3. interven ia cu antiderapant pe drumurile principale fiind asigurată de 13 utilaje de împrăştiere a materialului antiderapant. urmând a fiind finalizate şi lucrările de ridicări la cote ale gurilor de canal. Holtului (branşamente apă şi lucrări de canalizare).70 50. str. Teiului (lucrări la re eaua de canalizare). Direc ia de Servicii Publice din cadrul Primăriei Bacău ac ionează la înlăturarea zăpezii şi a ghe ii de pe trotuare cu peste 300 de lucrători. Suprafa a ocupată de parcări este de 85. iar pe străzile Nalbei.20 88.30 de oameni împăr ite în toate cartierele oraşului.54 4 8 Târgu Mureş 194 82. Nord şi Bistri a Lac: str. Daciei (lucrări la terasamente şi racorduri canalizare).11 12 11 Râmnicu Vâlcea 198 76.21 87. 54 din 221 . str.14 13 13 Deva 90 97.168 locuri de parcare cu plată aflate în eviden a Primăriei.44 59.68 7. str.00 1 12 Suceava 138 70.63 9 5 Piteşti 181 80.020. str. George Enescu (lucrări de terasamente).

În zilele de sărbătoare fie sunt active numai anumite trasee.23 min Sursa: TRANSPORT PUBLIC S.3013. cel Mare . Actual 69% din mărfuri sunt transportate pe anvelope şi în acest sector se prevăd creşteri importante. şi Ministerul se aşteaptă la o creştere continuă pentru următorii ani.Milcov .Pod Siret .00. fie intervalele de succedare se schimbă. Viteza comercială – medie. Volumul de trafic are trend ascendent şi s-a trecut de la circa 3200 (AADT) în 1990 la 4500 în 2005. capetele acestora şi frecventa autobuzelor pe aceste trasee este prezentată în continuare: Traseul 1 FNC . Pomicola .Cl. cu o creştere consistentă ale distan elor parcurse de la 54 la 126 km. Transportul public interurban a suferit în schimb o scădere: în 1990 se transporta un număr de 780 milioane de călători/an fa ă de o ofertă de 24. Intervalul de succedare este variabil func ie de intervalele orare: 4.D.00.P a Centrala – Pobac 30 – 60 min Traseul 14 Gara – Miori a . 20. precum şi legătura între zona sud şi zona de nord a oraşului. care fac legătura între cartiere şi zona centrala .00-23.St.43 min Traseul 18 FNC .Insula Agrement . SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL Transportului public local de călători pe raza municipiului Bacău este realizat de TRANSPORT PUBLIC S. Acoperirea geografică a traseelor de transport public este prezentată în harta de mai jos Pag.Retur 40 min Traseul 4 Pta Centrala .Retur 40 min Traseul 3B FNC .M. 55 din 221 .Retur 7 – 8 – 10 .Parc Gheraiesti (ANL) .00-20.I. trecând de la circa 1. 13.00-17. cca.A.2 milioane). Romanului (Fructex SA) . Creşterea cea mai importantă o reprezintă cea a automobilelor (de la 1.U. vest şi sud ale oraşului.Retur 40 min Traseul 5 Pobac .P a Centrala – Energiei – Gara . 17. a salaria ilor din zonele de nord. mai ales în termeni de t*km (+160%).000 milioane de km.Cl.Retur 40 -70 min Traseul 3 FNC . BACAU La stabilirea graficelor de circula ie s-a inut cont de nevoile agen ilor economici în privin a preluării fluxului de călători la intrarea şi ieşirea din schimb. care îşi distribuie serviciile în baza unui Contract de concesiune.CCB 10 – 23 . Din 1990 s-a asistat la o creştere semnificativă a gradului de motorizare: numărul total al vehiculelor care pot circula s-a dublat.P.Energiei – Elbac . A.3 la 3. Traseele sunt deservite de autobuze şi microbuze. 8. BACAU Intergroup engineering E. Eminescu . În prezent transportul public constituie doar 13% din totalul tipurilor de transportă şi transportul de mărfuri a crescut semnificativ în ultimii ani.P a Centrala .Cl.AS.Retur 7 – 8 – 23 min Traseul 22 FNC . În 2004 aceste valori au scăzut la 216 milioane de călători/an (-72%) şi respectiv 9.P a Centrala .Cl.Mioritei – Gara .00.30-8. BACAU.00. numărul de mijloace grele pe locuitor fiind de circa o treime fa ă de cel din Comunitatea Europeană Transportul de persoane în municipiul Bacău este structurat pe 10 trasee .Retur 30 min Traseul 6 Pobac .P a Centrala . Republicii – Marasesti .retur 35 min Traseul 17 CCB .Popas Gheraiesti .Pta Centrala .348 milioane de km (-61%). Birladului .FNC .9 milioane la circa 4 milioane în 2004.P a Centrala .Pta Centrala – Oituz . în timp ce se pentru anii 2010 şi 2015 se aşteaptă o creştere a volumului de trafic echivalent cu 6000 şi respectiv 7000.Mioritei – Elbac . 15 km/oră Traseele existente pe raza municipiului Bacău.Aprodu Purice .Birladului – Autogara .Gara – Miori ei – Autogara – Unirii .30.

244. Pentru o compara ie a capacitatii de asigurare a serviciilor în domeniul transportului public la nivel regional şi na ional prezentăm tabelul următor: Pag. 56 din 221 .527 lei şi în anul 2008 au fost de 17. 3. În unele sta ii. cu pozi ionare GPS.645 lei Semafoarele sunt cu ciclu fix şi nu au prevăzute func ii de prioritizarea a transportului public.285.I. 4. Acesta transmite.7 lei. intervalele de succedare. pozi ia fiecărui mijloc de transport aflat în trafic şi poate asigura managementul eficient al vehiculelor în cazul incidentelor de trafic: blocaje.D. pia ă) este afişata harta traseelor. etc. 5.U. în timp real. tariful şi extras din regulamentul transportului public în sta ii prin panou indicator de sta ie cu numărul traseelor. crt 1. dotate cu refugii acoperite (gară. 32L+74P 32L+68P 33L+55P 17+1 17+1 Autobuze – transport TOTAL 97 local Sursa: Prelucrare datelor preluate de la csjbacau şi Primăria Bacău Managementul parcului auto al societatii locale de transport public este asigurat de un sistem de monitorizare a vehiculelor. defec iuni ale mijlocului de transport. Informarea călătorilor se realizează după cum urmează: în vehicul prin panou care cuprinde harta traseelor.P. BACAU Intergroup engineering Tariful pentru o călătorie cu autobuzul este de 1. Veniturile în anul 2007 . 2. Traseele sunt deservite de 97 autobuze/microbuze după cum urmează: Transport Public SA administrează 55 AUTOBUZE ŞI 32 MICROBUZE Uzura medie (%) Tip autobuz buc Locuri/buc MERCEDES CONECTO KAROSA MERCEDES N 405 VOLKSWAGEN (microbuze) Microbuze 26 9 20 13 19 < 6ani < 6ani < 6ani < 6ani < 6ani Microbuze – transport periurban (spre Letea Veche) Nr.15.

caracterizată de aşezări reziden iale de dimensiuni importante. toată zona situată la vest de calea ferată. este deservită doar de linia 14. 1 România 2 Regiune Nord-Est 3 Bacău Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Număr de vehicule în inventar 5. Există.D. B-dul Sandu Sturdza. produse de „Katel Group”: .I. str. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Operator transport cu Dotări transport plecare din Autogara Bacău A–M Alexandropol Impex SRL M SC Alexdomat SRL A Alitrans Srl M şi A Culiardo Srl M Danger Com Srl M Denismar Trans Srl M Dragoliv Service Srl M şi A Ecoplante Srl A Eledia Srl M Eliscomex.P. Gării. De asemenea. cu plecare din Autogara Bacău. sunt deservite corespunzător. Prin aceste zone trec majoritatea liniilor din sistem. Nr. jumătatea de sud a centrului oraşului (str. Pag. precum şi zona periferică de sud. M Remidis Srl M Sog Trans SRL. crt. 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Operator transport cu plecare Dotări transport din Autogara Bacău A–M Kam Srl M Land Trans Srl. În schimb. cu 3 stadii principale ale serviciilor: serviciu corespunzător. caracterizată de aşezări reziden iale şi productive.441 113. 57 din 221 . M Solo Impex Srl M Sprinter Com Srl M Stegaiu Srl M/A Steptrans Srl M Teletrans Srl M Transport Bistrita SA A Sursa: Prelucrare datelor preluate de la csjbacau Transport public jude ean cu servicii regulate 2008-2011 Puncte critice eviden iate în cadrul Studiului de circula ie efectuat de Primăria Bacău Din punct de vedere al spa iului acoperit de servicii de transport public urban şi de programul după care aceste servicii sunt oferite.6 instala ii de semaforizare pentru pietoni.947 441 114 Pasageri transporta i 1. Zona centrală a oraşului. toate cartierele periferice (Gherăieşti. se pot identifica mai mult zone ale oraşului. Şerbăneşti şi Pod Siret) sunt deservite de linii mult mai restrânse numeric. zone ale Municipiului complet lipsite de serviciul de transport public. aşa cum reiese din harta prezentata mai sus: cartierul Izvoare şi aeroportul la sud. Zona crt. (cartierele Gherăieşti şi Şerbăneşti). axa rutieră Milcov – Caragiale. de asemenea. M Lortrans Srl A Massaro Trans Srl M Norman Impex SRL M President Srl .40 minute. Constantin Ene). Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului). Un al doilea grup de cartiere periferice sunt în prezent deservite de transportul public în măsură redusă (de ordinul 30 – 40 minute) şi/sau doar în anumite ore ale zilei. Transportul de călători este realizat pe 37 trasee cu microbuze şi pe 39 trasee cu autobuze.Srl M Euro-Acva SRL A/M Gap Trust Srl A Grup Atyc Srl A şi M Holias SRL M Impex Puiu Srl M Nr. crt. . de-a lungul căreia există locuin e reziden iale dens populate şi câteva zone industriale şi comerciale. BACAU Intergroup engineering Tabel 19: Transport urban de pasageri în anul 2007 Nr.21 instala ii de semaforizare pentru vehicule.136. serviciu insuficient şi lipsa serviciului de transport.023 33. Intersec iile semaforizate: 27 de instala ii de semaforizare. pe care mijloacele de transport se succed la intervale de ordinul a 30 .U.392 Transportul public periurban este asigurat între Municipiul Bacău şi majoritatea localită ilor din jude ul Bacău de 29 de operatori de transport. zona de vest str. şi în care este localizat cimitirul principal al oraşului. cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute) şi nedeservit în celelalte ore ale zilei.

Banca Na ională (semaforizare prevăzută în cadrul interven iilor de modificare a viabilită ii). Mihai Viteazu. Str. Tecuciului 75 Pag. Str. Miori ei – Str. Oituz – Str. 9 Mai. Astfel există următoarele zone special semaforizate: . Vadul Bistri ei. Gării (semaforizare prevăzuta în cadrul interven iilor de modificare a viabilită ii). Narciselor. Str. Milcov – Str. Stadionului. Energiei. Instala iile de semaforizare pentru vehicule sunt. Spiru Haret – Str. Milcov – Str. 7. 22. sunt prevăzute cu timer pentru numărarea timpului de schimbare cu indicarea timpului rămas înainte ca semaforul să îşi schimbe culoarea (de la verde la roşu şi invers). B-dul Unirii – Str. 5. Pie ii – Str. 20. 14. Ana Ipatescu – Str. Mai jos sunt enumerate cele 10 intersec ii semaforizate congestionate: 1. Str. 16. dintre care 10 se află în coresponden ă cu intersec iile semaforizate. Milcov – Str. Calea Mărăşeşti – Str. fie în coresponden ă celor nesemaforizate. Str. Str. Str. -1 instala ie de semaforizare pentru pietoni este situat în apropiere de Policlinica Veche. Constantei – Str. localizate în mod difuz de-a lungul întregii re ele rutiere. Str. 10. Str. de asemenea. -1 instala ie de semaforizare pentru pietoni se află de-a lungul străzii Miori ei. Ion Luca Caragiale. faza de roşu pentru vehicule are. B-dul Alexandru cel Bun – Str. George Bacovia – Str. În cadrul acestor cicluri. Stadionului – Str. B-dul Unirii – Str. Ioan Luca Caragiale.I. Miori ei – Str. Alexei Tolstoi – Str. Narciselor – Str. 9 Mai – Str. 9 Mai. Str. Instala iile de semaforizare. Alecu Russo.P. Nicolae Bălcescu. Str. Toate aceste instala ii prevăd prezen a fazei pentru traversarea pietonilor în cadrul fiecărui ciclu. B-dul Ionita Sandu Sturdza – Calea Marasesti – Str. 9 Mai – B-dul Alexandru cel Bun.D.Kogălniceanu – Str. Str. Bicaz. scopul de a reglementa şi modera viteza de deplasare de-a lungul axelor unde sunt localizate acestea. fie în coresponden a intersec iilor semaforizate. 12. mai ales de-a lungul directoarelor principale Nord-Sud. Dumbravei. 3. 21. 6. 17. Punctele de congestie importante identificate de către Administra ia Locală sunt în număr de 24. Str.U. 58 din 221 . Izvoare. Carpa i. Pie ii. 23. fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie. Cele 14 intersec ii congestionate nesemaforizate sunt următoarele: 11. Str. 24. 19. 2. Spiru Haret – Str. 15. 18. în schimb. Nicolae Bălcescu – Str. mai ales în coresponden ă cu intersec iile dintre directoarele principale ale oraului. Bucegi. Oituz . Calea Mărăşeşti – Str. nefiind de tipul „la cererea pietonului”. BACAU Intergroup engineering Instala iile pentru traversare pietonală a străzilor se localizează în principal de-a lungul directoarei cu un flux de vehicule superior cu scopul de a permite o siguran ă mai mare în circula ia pietonilor. 9. Calea Mărăşeşti – Str. Garofi ei. 13. Str.4 instala ii de semaforizare pentru pietoni sunt situate de-a lungul străzii Calea Marasesti la Nord de linia feroviară. Nicolae Bălcescu – B-dul Unirii. Alexei Tolstoi – Str. Erou Ciprian Pintea. 8. Constantin Ene – Str. toate cu ciclu fix. În special. Vadul Bistri ei – Str. B-dul Unirii – Str. 4. Str.

I. 59 din 221 .P. Deva). dintr-un număr total de 13 poli de creştere analiza i la nivel na ional. Brăila. de transportul public în măsură redusă (cartierele Gherăieşti şi Şerbăneşti). se desfăşoară foarte lent. Piteşti. 2. B-dul Sandu Sturdza. de-a lungul directoarelor principale Nord-Sud. Semafoarele sunt cu ciclu fix şi nu au prevăzute func ii de prioritizare a transportului public. care răspund. Axa rutieră Milcov – Caragiale. Bacău. de-a lungul căreia există locuin e reziden iale. 3. cu o lungime totala de 200. Gării. datorita aglomerărilor frecvente.D. 60% din traficul la nivel de municipiu este unul de tranzit. Oradea. Semaforizarea (deşi are un important rol în men inerea ordinii în circula ie) nu mai reuşeşte sa asigure cele mai bune condi ii de trafic. 5. zona de vest str. 7. Satu Mare. transportul public de călători este inexistent. pasajelor şi parcărilor este buna în propor ie de 90%. Pag. Deşi ocupă doar o pozi ie de mijloc între cei 13 poli de creştere supuşi analizei. pode elor. În special. gradul de acoperire cu străzi a teritoriului extravilan este scăzut – Municipiul Bacău se afla pe pozi ia a 9-a din 13 poli de creştere ce au fost analiza i (Gala i. str. reprezentată printr-un număr de 322 de artere. Municipiul Bacău se situează pe locul al 7-lea în statisticile privind lungimea totală a arterelor ce compun re eaua stradală municipală. dens populate şi câteva zone industriale şi comerciale este deservită doar de linia 14. O buna parte a Municipiului. 4. condi ia străzilor ce alcătuiesc re eaua stradala a Municipiului Bacău este buna. (87 dintre străzi au fost complet reabilitate iar 164 sunt în stare buna de func ionare). cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute).196 km. jumătatea de sud a centrului oraşului (str. fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie. în măsura redusă. Sibiu. Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului . Traficul în zona de centru a Municipiului. iar 12 se prezintă în condi ii satisfăcătoare). 12. fie beneficiază de servicii insuficiente. Traficul de tranzit scade foarte mult viteza traficului în cadrul Municipiului. viteza comerciala medie fiind de 15 km/h. în general. Starea podurilor.U. În zone precum Cartierul Izvoare şi Aeroportul la sud. în prezent. Deşi. fie în coresponden ă cu străzi nesemaforizate. datorita aglomerărilor frecvente pe care le cauzează. în care este localizat cimitirul principal al oraşului. acestea fiind asfaltate şi iluminate corespunzător. 8. exista şi străzi pe care circula ia se desfăşoară în condi ii greoaie (un număr total de 71 de străzi. Municipiul Bacău are o re ea stradală bine dezvoltata. necesita ilor transportului în comun. dar mai ales la orele de vârf. Transportul în comun se desfăşoară foarte lent. Arad. fie nu beneficiază deloc de servicii publice de transport al calatorilor. Suceava. Baia Mare. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. în ceea ce priveşte lungimea totală a străzilor din cadrul său. toată zona situată la vest de calea ferată (caracterizată de aşezări reziden iale şi productive). din care 59 au fost complet neglijate. în mare parte. 11. Râmnicu Vâlcea. 10. Conform estimărilor. 13. 6. Târgu Mureş.caracterizată de aşezări reziden iale de dimensiuni importante). Există cartiere periferice deservite. 9. Constantin Ene). Prin compara ie cu al i poli urbani de creştere la nivel na ional. Transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte întreaga popula ie.

0 Neam 319.D.5 km de conducte de apa potabila din cei 1. SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APA ŞI CANALIZARE În anul 2007.0 Suceava 686.1 din întreg jude ul Bacău şi 212. Starea conductelor % bună deteriorată 57 43 33 67 50 50 Pag.251. pe primul loc în privin a lungimii totale a conductelor de alimentare cu apă şi pe locul 2 în ceea ce priveşte situa ia apei potabile distribuite pentru uz casnic.116.6 km de conducte de canalizare din cei 552.2 Volum de apa potabila distribuita uz casnic (mii mc) 24.1 100 TOTAL 324.C. crt. în Municipiul Bacău.5 66.0 15.0 43.6 37.2 kilometri.5 46.5 25.6 11.1 390.A.1 Bacău 552. cca 85% din totalul străzilor existente sunt prevăzute cu conducte de apa potabila.335.0 6.0 1.338.0 35. Tabel 20: Situa ie comparativă Canalizare publica şi alimentare cu apa potabilă din regiunea NE în 2007 Nr.0 9.5 147. 1 2 3 4 5 6 Lungime totala conducte canalizare publica (km) Iaşi 562.5 29.I.P. Municipiul Bacău se află pe locul 10 în clasamentul polilor de dezvoltare urbană.0 100 42 58 Nota: s-a luat în considerare şi aduc iunea Valea Uzului Bacău – 35 km beton comprimat şi 27 km otel. Situa ia privind lungimea în km a re elelor de apa potabila şi a materialelor din care sunt executate: Lungimea conductelor (km) % din Starea conductelor lungimea totala % Total Din care executate în perioada: (km) Până în 1960 1960 . Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor se desfăşoară printr-un sistem inelar cu lungimea totală de 255.0 1.5 9.9 31. Materialul conductelor În tabelul următor se prezintă lungimea şi diametrele conductelor de alimentare cu apă potabile: Destina ia conductelor Lungimea conductelor % din lungimea totala a conductelor 50.9 Botoşani 228.016.U.244.9 Vaslui 482.632. Municipiul Bacău de ine 324.3 30 70 Beton armat 45 10.0 5.2 150 – 400 Distribu ie 172. 60 din 221 .0 907.0 13.9 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Jude ul Lungime totala conducte alimentare cu apa (km) 1.290.6 27. COMPANIA APA S.7 59 41 Otel 108.2 Sursa: S. BACAU Intergroup engineering F.335. jude ul Bacău se situa pe locul 3 din cele 6 jude e din Regiunea Nord-Est.0 33.8 Diametrul în sec iune (mm) 600 – 800 Transport 114. Re eaua de alimentare cu apa În prezent. estimarea făcându-se în func ie de cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor. Bacău.1 14.1 23 – 52 Branşamente 38.1980 După 1980 a conductelor bună deteriorată Fonta 141.3 1.9 50 50 Azbociment 29.769.0 131.0 9.4 85. în privin a lungimii totale a conductelor din sistemul de canalizare.0 existen i la nivel de jude . Cantitatea estimată pentru municipiul Bacău este de 103 l/locuitor şi zi.4 796.

respectiv 200 mc. Front Mărgineni II. în func ie de fondurile publice disponibile.47 Piteşti 494.118 5 17.I. Hemeiusi II şi Mărgineni intr-un rezervor de 10000 mc. aceasta este transportată către municipiul Bacău printr-o conductă de aduc iune Dn 800 mm. are 35 de pu uri care sunt în conservare) şi Mărgineni II (în prezent.95 Baia Mare 293.150 l/om•zi ca un necesar ce acoperă consumul gospodăresc (mult deasupra limitei minime.952 0. Sta ia de pompare Mărgineni înmagazinează apa captată din fronturile Hemeiusi I.309 1 5.124 0. analiza calitatii apei şi pomparea apei potabile în rezervoarele de înmagazinare se face prin 2 conducte F 600 mm. Bacău.0 1.793 0.350 0.77 Brăila 470. analiza Pag.132 2 7.90 Suceava 193.512 0. În conformitate cu datele primite de la furnizorul acestor servicii.0 2. Se poate aprecia ca. amplasata la 62 km N-V de municipiul Bacău.78 Deva 78.05 Satu Mare 185.14 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Norma de calcul la alimentare cu apă este în mod obişnuit de 100 .150 l/om•zi este ra ională. Clorinarea apei.0 2.0 1.099 0. cu un consum de 103 l/om şi zi Municipiul Bacău se încadrează în consumul specific de apă estimat de normativele în vigoare.0 1.912 0.3 1.5 1.P. Sta ia de pompare Gheraiesti înmagazinează apa captată din fronturile Gheraiesti I (în prezent.2 2. situa ia conductelor este analizată şi conductele aflate în stare de deteriorare avansată au fost propuse pentru a fi înlocuite în anul 2010. COMPANIA APA S.60 Râmnicu Vâlcea 215. Alimentarea cu apa potabila a popula iei şi industriilor din Municipiul Bacău este administrată de S. Front Mărgineni I. Hemeiusi I. formata din tuburi de beton precomprimat (35 km) şi tuburi de o el (27 km).097 11 4.114 7 4.7 1. în func ie de zona şi resursa de apă.116 6 4. Descărcarea rezervoarelor către re elele de distribu ie a Mun.zi).132 3 Municipiul Gala i 530. Gheraiesti II Lunca (în prezent. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Lungime simplă a re elei de apă potabilă (km) Lungime simplă a re elei de apă potabilă / 1000 locuitori (km/loc) Cantitate apă Cantitate apă potabilă potabilă distribuită distribuită consumatorilor uz casnicClasament consumatorilor / cap de locuitor uz casnic (mii (mc/locuitor/zi) mc) 14.793 0.A.0 1.U. după OMS 40 l/om.119 4 7. Este relativ greu de ales o valoare pentru consumul specific de apa.9 2.103 10 7. Principalele surse de apa din Municipiul Bacău sunt: surse de suprafa ă: Lacul Poiana Uzului surse subterane: Front Gheraiesti I. Apa colectata din sursele enumerate mai sus.16 Sibiu 328.1 2.684 0.D. o valoare de 80 .70 Bacău 262.87 Arad 539. Bacău este asigurata prin: conducta DN 600 mm din fonta cenuşie care face legătura dintre rezervoarele 2 x 5000 m3 şi re elele de distribu ie din zona de N-V a oraşului.09 Târgu Mureş 291.804 0.325 0. Front Gheraiesti II (Lunca).409 0.092 12 5. are 44 de pu uri din care doar 18 pu uri sunt func ionale). Hemeiusi II. conducta DN 800 mm din tuburi PREMO care face legătura dintre rezervorul de 10 000 m3 şi re elele de distribu ie din zona centrala şi de sud ale oraşului. 61 din 221 .078 13 6.311 0. este tratata la Sta ia de tratare Caraboaia (Darmanesti). clorinarea apei. După tratare.107 8 5.14 Oradea 564. BACAU Intergroup engineering Tabel 21: Re ea de distribu ie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2007) Nr.C.103 9 3. are 16 pu uri din care 13 pu uri sunt func ionale) în 4 rezervoare (2 x 10000 mc şi 2 x 5000 mc).4 3.

6 km din re eaua de canalizare a municipiului Bacău are o vechime de peste 30 de ani şi necesită supraveghere atentă.6 26. Russo.7 60. A. Străzi care nu au colector de canalizare (incluse în MASTER PLAN). Violetelor. Barnat. str. str. Gh. Lalelelor – par ial.2 19. str.4 2.11 %. Pantă necorespunzătoare la re ele de canalizare (în principal racorduri de canalizare cu Dn 200 – 400 mm la blocuri) din ansambluri de locuin e din zonele joase: ans. str. 2. Lalelelor. Castanilor.4 10.0 8. care în prezent se află în curs de modernizare şi retehnologizare în cadrul unui proiect ISPA. Probleme ale re elei de canalizare: Lipsa capacitate de preluare ape pluviale a colectoarelor: Intersec ia străzilor Miori a. Donici – par ial. Ghioceilor. Vrancei.3 142. Constan ei – par ial. Pr.4 24. str. Bradului. str. Izvoare. Panselelor.0 5. Narciselor. Ghioceilor – par ial. 3. BACAU Intergroup engineering calită ii apei şi pomparea apei potabile în re eaua de distribu ie a municipiului Bacău se face prin 3 conducte ( 2x 600 mm şi 1 x 800 mm).U. Str. BETON . aproximativ 80 km din totalul de 212.I. 9 Mai. colectoare secundare.D. Violetelor. str. Exista 3 deversoare pentru evacuarea direct la emisar a debitului de ape pluviale ca urmare a precipita iilor abundente: str. Al.8 43. Al. care conduc la frecvente blocaje şi creşterea debitelor de infiltra ie şi exfiltratie. Al Parcului. racorduri şi sta ii de pompare. Str. COMPANIA APA S. 2. Pag.3 TOTAL 212.9 Peste 1000 33. Str. Al. Stadionului. str. str. Situa ia privind lungimea în km a conductelor de canalizare şi diametrul lor este prezentată în tabelul următor: Lungimea conductelor (Km) Din care executate în perioada: Total (Km) Până în 1960 1960-1980 După 1980 200 – 500 102. str. str. str. Calitate slabă a conductelor de beton şi lipsă etanşeitate la colectoare secundare şi racorduri pentru dimensiuni cuprinse între 200 şi 500 mm: str.C. Milcov. Prelungirea Bradului. Castanilor. în prezent este finalizată treapta de epurare mecanică. PAFSIN . conductelor (mm) Materiale din care sunt realizate conductele: 1. Lascar Bogdan – cartier Şerbăneşti. str. Diam. În Municipiul Bacău este în func iune o sta ie de epurare cu capacitate de 900 l/s. Viorelelor. Lalelelor.5 Sursa: S. Letea – în incinta ştrandului Letea. Constantei – par ial. Ghioceilor. Pr. str. Rădăcini pătrunse în colectoare şi racorduri: str. str.P. de locuin e Milcov cuprins între străzile Stadionului. A. PVC . Alte defecte majore identificate sunt subdimensionarea diametrelor conductelor re elei şi spărturile la îmbinările acestora. Bacău.A.79 %. Milcov intersec ie cu str. Russo. str Viorelelor – par ial. Ştefan cel Mare. Milcov.1 23. str. Re eaua de canalizarea municipiului Bacău Re eaua de canalizare este realizată în sistem unitar şi este compusă din: colectoare principale. Termenul de punere în func iune a investi iei este luna decembrie 2010 pentru o capacitate de 1600 l/s. Abatorului.3 500 – 1000 77. În prezent. Dig. str. 62 din 221 . str. Bradului. Vadul Bistri ei. str.10 % Pe re eaua de canalizare sunt prevăzute 7 sta ii de pompare. Panselelor. str.5 58.

4) Municipiul Bacău de ine 324. 7) Sistemul de canalizare are.3 bis str.7%. Vasile Alecsandri nr. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1) În cadrul jude elor din regiunea Nord Est. SACET S. SERVICIUL DE FURNIZARE ENERGIE TERMICA AL MUNICIPIULUI BACAU Sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă şi căldura a Municipiului Bacău se compune din: o sursa de producere centralizată a căldurii.9 str. sub formă a 10 centre termice pentru ansambluri de clădiri (CT).47 5. 3) Cu un consum de 103 l/om şi zi municipiul Bacău se încadrează în consumul specific de apă estimat de normativele în vigoare între 100 – 150 l/om zi.066 2. 18 str. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Denumirea CT CT2 Miori a CT3 Miori a CT3/2 Marasesti CT3/5 Dr.D.90% din totalul beneficiarilor din municipiul Bacău. Marasesti nr.81 11. M. deservind circa 85 .70 Adresa str. 6 An PIF 1975 1975 1961 1963 1963 2002 1973 1960 1960 1964 Lungime canal termic (m) 5. de asemenea.566 7.U. 2) În cadrul polilor de dezvoltare urbană Municipiul Bacău se situează pe locul 10 în ceea ce priveşte re eaua de distribu ie a apei potabile.6 km de conducte de canalizare. Marasesti nr. reprezentată de un CAF 100 Gcal/h amplasat pe strada Letea nr.65 0. crt. CET S.P. probleme cu privire la colectarea şi epurarea apelor uzate menajere.63 6.I. 6. o sursa de producere centralizată a căldurii.6 str. Marasesti nr. reprezentată de centrala de cogenerare amplasată pe str.12 str. Aroneanu CT4/6 9 Mai CT Bistri a CTGrup Şcolar CTParc 1 CT Prefectura CT Primărie Sursa: S.81 4.81 5. 22 Decembrie 3 str.A. 5) Conductele de alimentare cu apă din azbociment şi o el sunt deteriorate în procent de 70% 100%.697 124 o re ea termică primară ce asigură transportul căldurii sub formă de apă fierbinte de la sursa centralizată SC CET SA Bacău.180 1. Viteazu nr.2 str. Subsistemul compus din 10 CT cu re elele termice secundare aferente fiecărei CT este prezentat în tabelul de mai jos: Nr. 10 surse de producere descentralizată. ele fiind mai vechi de 30 de ani.40 10. Aleea Parcului nr. 28. 63 din 221 . jude ul Bacău este pe locul 3 în privin a lungimii totale a conductelor din sistemul de canalizare. un număr de 57 Pag. Chimiei nr. Bacău.C. conductele de beton fiind deteriorate în procent de 37. Luminii nr.888 1.C.593 2.476 1.A.81 1.5 km de conducte de apa potabila şi 212.36 str. Din cele 67 de puncte termice.98 5. ce asigură alimentarea cu căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum pentru consumatorii aferen i. 9 Mai nr. 8) Pe 15% din străzile pe care sunt locuin e nu există colectoare de canalizare. 67 puncte termice (PT). pe primul loc în ceea ce priveşte lungimea totală a conductelor de alimentare cu apă şi pe locul 2 în ceea ce priveşte situa ia apei potabile distribuite pentru uz casnic. BACĂU Putere termica instalata (MWt) 5.096 659 2. amplasate pe străzile indicate în tabelul de mai jos aflate în administrarea SC CET SA Bacău. Iosif Cocea 16 str. aflată în administrarea SC CET SA Bacău. aflată în administrarea S. G.

Dn conducta Dn 65 – Dn 1000 mm Tipul de izola ie clasica preizolată Lungimea traseu (M) Totala După modul de amplasare Canale Canale Exterioara nevizitabile vizitabile 200 21468 20124 7949 Anul PIF 1976 1995 - 1 Total 47. Re eaua Termică Primară are o lungime totala de cca 99 km de conducta. ce deservesc numai agen i comerciali. 20. PT19.D. ceea ce înseamnă cca 49.U. PT16.9 km sunt amplasa i subterane. PT30. Exista numeroase trasee de conducte blindate. un număr de 57 se află în administrarea S.600 49541 Sursa: S. Conductele sunt amplasate subteran sau aerian. 21. H Razboieni. PT69. BACAU Intergroup engineering se află în administrarea SC CET SA Bacău SA iar 10 puncte termice. PT18. cu conducte tur-retur de acelaşi diametru nominal (DN). PT 15. Situa ia re elei termice primare. H Cornişa. lungimea sa şi modul de amplasare este prezentată în detaliu în tabelul de mai jos: Nr. în canale vizibile. în canale termice comune pentru conductele de încălzire (tur/retur) şi pentru cele de apă caldă de consum (tur/recirculare) nevizitabile (în mai multe situa ii. PT59. Serviciul de ridicare a presiunii apei potabile pentru consumatorii din blocurile de locuin e cu regim de înăl ime de peste P+4 se realizează prin intermediul a 29 de sta ii de hidrofor. trec conducte de apă potabilă. H Nicolae Bălcescu 12. PT61. CET S. din cauza pierderilor mari de agent termic. Re eaua primară de transport cu diametre cuprinse între 65-360 mm este 100% amplasată subteran (cu excep ia conductelor de Dn 200 mm care sunt amplasate şi suprateran).A. ca urmare a debransarii consumatorilor.I. CT3 Miori a. în circuit închis. CET S. se află în administrarea acestora. 64 din 221 . PT2. PT20. PT31. Ca urmare a economiei de energie electrica realizata de noile sta ii de hidrofor rezultă o economie de combustibil. se afla în administrarea acestora.C. Re eaua secundara se compune din: re eaua secundara de încălzire are o lungime totala de circa 117 km de traseu re eaua de apa calda de consum are o lungime totala de 110 km de traseu Amplasarea re elei secundare este atât de tip suprateran cât şi subteran. BACĂU Întreaga re ea primară este de tip arborescent (radial). aşa cum este prezentată în tabelul de mai jos: Pag. PT44. PT 14. precum şi re elele de canalizare). H Mihai Viteazu.P.A. adică cca 16. conducte de gaze. Sistemul de re ele termice primare. H Nicolae Bălcescu 1. care asigură transportul apei fierbin i de la SC CET SA Bacău la diverse puncte termice este un sistem bitubular închis.5 km de traseu.941 1. dar. PT6.33%. PT151. adică cca 40. PT45.05%. Re eaua termica primară este amplasata pe un teren a cărui denivelare maxima atinge cca13 m (cota minima de tern 155 m la PT 14 şi cota maxima de 168 m la PT21). iar celelalte tipodimensiuni sunt amplasate atât subteran cât şi aerian. PT4. PT115. re eaua se comportă ca o re ea semideschisă. în realitate. Din cele 67 de puncte termice. crt. Aceste conducte au fost puse în func iune în perioada în perioada 1976 – 1995. PT96. având valori cuprinse între 65 şi 1000 mm.C.62%.5 km de traseu sunt amplasa i aerian ceea ce reprezintă cca 43. în canale nevizitabile.2 km sunt amplasa i subteran. ce deservesc numai agen i comerciali. PT64. iar 7. iar 10 puncte termice. prin canalele termice nevizitabile. În cadrul următoarelor loca ii au fost modernizate Hidrofoarele: PT1. PT40. PT22. Din totalul re elei primare. Distribu ia energiei termice se realizează prin cele 67 de puncte termice ce asigură alimentarea cu căldura pentru încălzire şi apă caldă de consum pentru consumatorii aferen i. Diametrele nominale ale re elei sunt identice pentru tur şi retur.

I.523 68.56 145.502 17.C. E-ON Gaz S. Exista numeroase trasee de conducte blindate. 3.52 173.06 388.40 219. 2. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Brăila Oradea Bacău Piteşti Arad Sibiu Târgu Mureş Baia Mare Satu Mare Râmnicu Vâlcea Suceava Deva Gaze distribuite total uz casnic (mii mc) 30.61 366.423 505 918 Tone echivalent petrol 948 335 613 Consum hidrofoare existente Consum hidrofoare noi Economie de energie electrica /combustibil 5. crt. 67 puncte termice şi re eaua primara termica ce cuprinde 49. SERVICIUL DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE În Municipiul Bacău.848 33.01 155.756 2. re eaua comportându-se ca o re ea semideschisă. reabilitarea şi între inerea tuturor instala iilor existente. Alimentarea cu energie termică a Municipiul Bacău.U. este asigurată de SC CET SA Bacău prin: centrala de cogenerare.436 2. H. până la nivelul consumatorului final. Bacău se clasează pe locul 6 în ceea ce priveşte volumul de gaz distribuit pentru uz casnic pe cap de locuitor. Exista pierderi mari de agent termic în re eaua primara termica datorita gradului de uzura ridicat al conductelor.45 442. apă caldă şi căldură.85 135. conducte ce au fost puse în func iune în perioada în perioada 1976 – 1995. 10 centre termice.50 275. Pag.348 40. care asigură exploatarea re elei.178 22. ca urmare a debranşării consumatorilor (15 – 20 % din străzi).718 Concluzii: 1.674 32. care acoperă în procent de 87% din beneficiarii existen i în municipiul Bacău.A.321 15. Tabel 22: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Nr.201 44.86 13.P.5 km de conductă cu diametre între 65 – 1000 mm. re eaua de gaze naturale este concesionată către S.22 200.224 51.038 3. BACAU Intergroup engineering Energie electrică MWh/an Tone combustibil conven ional 1.749 39. 65 din 221 .80 221.69 261.346 Gaze distribuite total uz casnic/ cap de locuitor (mc/loc) 103.D.386 37.66 Clasament 12 8 13 6 11 7 1 4 3 2 9 10 5 Media Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În compara ie cu ceilal i 12 poli de dezvoltare urbana.113 17.

Re eaua şi volumul gazelor naturale distribuite Jude ul Bacău Anii Localită i 1) în care se distribuie gaze naturale (număr) .222 78. din punct de vedere al lungimii conductelor de distribu ie.0 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Conform tabelului de mai sus jude ul Bacău se situează pe locul 2 cu privire la lungimea conductelor de gaze naturale şi pe locul 2 la situa ia consumului de gaze naturale folosit pentru uz casnic din cele 6 jude e din Regiunea Nord Est.331. 66 din 221 .765.635 222. 2. oraşe. 3. Compania E.I.000 m3.4 739. 1 2 3 4 5 6 Jude ul Iaşi Bacău Neam Vaslui Botoşani Suceava Lungime totala conducte gaze naturale (km) 750.la sfârşitul anului662.324 din care: pentru uz casnic 132. Concluzii: 1. BACAU Intergroup engineering Lungimea simplă a conductelor de distribu ie a gazelor naturale din Municipiul Bacău este de 216. 1 Anuarul statistic al Municipiului Bacău Pag.0 722.0 32. reprezentând un grad de acoperire de 851% raportat la suprafa a municipiului cu un volum de gaze naturale distribuite de 129.P.On Gaz a reabilitat circa 9.600 m (2007). comune Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Tabel 23: Situa ie conductelor de gaze naturale din regiunea NE în 2007 Nr.1 206.0 32. Infrastructura de alimentare cu gaze naturale este bine dezvoltata.313 534.474.787 2002 22 8 2003 25 8 2004 23 8 2005 24 8 2006 25 8 2007 26 8 1) Municipii.8 237.U. Jude ul Bacău se clasează pe locul 2 în regiunea Nord-Est.0 743. Situa ia acoperirii cu conducte şi instala ii de furnizare a gazelor naturale este de 85% din municipiul Bacău. ea acoperind 85% din suprafa a Municipiul Bacău.0 48.715 77.441 400.612 409. cu un consum de 219.85 mc/locuitor/an. după Jude ul Iaşi.471 76.787.7 371.011 73. în clasamentul polilor de dezvoltare urbana.052 408.la sfârşitul anului Total din care: municipii şi oraşe Lungimea simplă a conductelor de distribu ie a gazelor naturale (km) .000 m3.600 m.0 710. Municipiul Bacău se clasează pe locul 6 în privin a distribu iei de gaz natural pentru uz casnic/cap de locuitor.403 494.790.9 Volum de gaze naturale consumate uz casnic (mii mc) 75.9 681.9 739.5 km de conducte şi branşamente de gaze naturale în cartierul Bistri a Lac din municipiul Bacău. cu o lungime 216.0 73.178.492. din care pentru uz casnic 39.4 415.0 25.D.925.7 Volumul gazelor naturale distribuite ( mii m³ ) Total 310. crt.

serviciile de telecomunica ii sunt diversificate şi sunt oferite de mai mul i furnizori.079 194. 2004 în jude ul Bacău Jud. În municipiul Bacău televiziunea prin cablu este în mare parte asigurată de un singur operator de televiziune digitala prin satelit. Re ele de internet sunt asigurate de următorii operatori prin re ele de mai multe tipuri: wireless. În următorul tabel se prezintă numărul de plătitori de taxă pentru serviciul public de radio şi televiziune în perioada 2001 – 2007.290 2002 70.I.wireless 6) ORANGE . TELEFONIE.re ea de fibră optică combinată cu cablu 4) EUROWEB . Fx Net Airbites.wireless numai pentru abona i 2) RDS&RCS .686 44 2. Digi TV.P. 2003. fibră optică: 1) UPC . 2002.re ea de fibră optică .440 76. Overnet. serviciile de telecomunica ii sunt asigurate în procent de 90% de Romtelecom. UPC precum şi furnizorii zonali de semnal TV: Deyvid Tv. MihuNET. TELEVIZIUNE În Municipiul Bacău. Focus Sat.201 97 290.wireless 7) VODAFONE .983 2007 160. INTERNET.502 75.416 104 4. Bacău Abonamente telefonice Anii (număr) 2000 126.372 130.U.748 2004 182.D. CABLU.035 186. Jude ul Bacău Plătitori de taxă pentru serviciul Plătitori de taxă pentru serviciul public de radio (număr) public de televiziune (număr) 2001 206.re ea de fibra optică combinată cu cablu . iar cel a plătitorilor de taxa pentru serviciul public de televiziune s-a dublat în 2007 comparativ cu 2001. 67 din 221 .884 Concluzii: 1) În municipiul Bacău.987 Sursa: Societatea Română de Televiziune şi Consiliul Na ional al Audiovizualului În continuare este prezentata o situa ie a utilizării serviciilor de telefonie: Tabel 24: Activită ile de telefonie1) în anii 2000. Pag.305 67 621. agentul termic fiind asigurat cu centrale de apartament pe gaze naturale.149 2004 135. Se poate observa ca numărul plătitorilor de taxa pentru serviciul public de radio a scăzut considerabil. I.wireless 5) ROMTELECOM .565 Sursa INSSA 2008 Convorbiri telefonice (re eaua fixă a Romtelecom SA) (mii minute) Interurbane Automate Interna ionale Interna ionale manuale (mii impulsuri) manuale automate 187 512. BACAU Intergroup engineering 4.418 2003 234.re ea de fibră optică combinată cu cablu 3) AIR BITES .979 441 469.fibră optică .903 2005 177.wireless Al i furnizori de servicii de internet sunt: ASYnet. Royal Cablu TV.836 2006 165. 2001.464 94 4. există apartamente şi gospodării individuale debranşate de la sistemul central de încălzire.380 174.664 2003 137. cablu.re ea de fibră optică combinată cu cablu . RDS.054 85 3. Operatorii de televiziune prin cablu sunt UPCASTRAL. Datorită scumpirii agentului termic.014 177.780 317 383. CityNET.443 2002 136.469 2001 132. SERVICII DE TELECOMUNICA II.568 20 2.

str. 68 din 221 . str.30 0.DRAGOMIR BADIU GENERAL EREMIA GRIGORESCU lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 GRIGORE TĂBĂCARU LIBERTĂ II LOCOTENENT VASILE NICULESCU MACILOR MAREŞAL ALEXANDRU AVERESCU OGORULUI ORIZONTULUI PETUNIILOR POLIGONULUI RODNEI SALCÂMILOR ŞTEFAN ZELETIN TIMPULUI TURBINEI VASILE MERICA ZORELELOR lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi De asemenea sunt străzi cu avarii frecvente ale iluminatului public: str.ON Moldova Distribu ie SA Primăria Bacău are în administrare serviciul de iluminat public. Bacovia. Calea Moldovei. str. IIuminatul public necesita reabilitare pe străzile: Calea Marasesti. care asigură exploatarea re elei. Calea Moineşti. re eaua de energie electrică este concesionată către S.90% din municipiul Bacău. Milcov. str. Gheraiesti.89 0. J. BACAU Intergroup engineering 2) Popula ia are acces foarte facil la serviciile de telefonie. în propor ie de 85 . 9 Mai. În municipiul Bacău exista 33 de străzi pe care lipsesc stâlpii de iluminat public: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 ALEEA MOLDOVI EI CALEA DR. aeriană şi îngropată. Tipul instala iei Starea instala iei (%) (st. str.65 310. Posturi de transformare Sta ii electrice: Bălcescu.U.L. de uzură) Capacită i Lungimi Tensiuni (km) Faza de lucru Lucrări reabilitare lungime anul (km) Linie electrică aeriană medie tensiune Linie electrica aeriana joasa tensiune Linie electrica aeriana joasa tensiune. str. Letea. 22 Decembrie. Starea de uzură a instala iilor este între 40 – 60% În perioada 2006 – 2009 concesionarul a reabilitat 33. Semnalul de televiziune se transmite prin re ea aeriană. str. iluminat public Linie electrica subterana medie tensiune Linie electrica subterana joasă tensiune 60% 65% 40% 50% 60% 28. str. Mărgineni. cablu TV. Pag.30 325.4 kV 6/10/20 kV 0. În tabelul de mai jos este prezentata situa ia instala iilor electrice în Municipiul Bacău.4 kV 51.4 kV execu ie 2006 2009 33. str. Milcov Sursa E. Caragiale.P.A. str.ALEXANDRU SAFRAN BARAJULUI CANTONULUI CEZAR UNCESCU CONSTANTIN MUŞAT CĂPITAN ERNEST TÂR ESCU CĂPITAN VASILE MERICA CIREŞOAIA CRĂI ELOR CONSTANTIN PLATON COSTACHE RADU GHEORGHE HOCIUNG GHEORGHE NEGEL GHEORGHE VRÂNCEANU GENERAL DR.4 kV tensiune. 3) Aproape toata popula ia Municipiului are acces la servicii de televiziune. Acoperirea cu re ele electrice este de 99%. Partizani. Tolstoi. Banca Na ionala.4 km din linia electrică subterană de medie tensiune. Serviciul de telefonie are acoperire de 95% în cazul re elelor fixe şi de 99% în cazul re elelor de telefonie mobila. Vadu Bistri ei. I. Nicolae Bălcescu. Cornişa Bistri ei.L. Iluminatul public are 3 tipuri de re ele: combinată. SERVICII DE FURNIZARE ENERGIE ELECTRICA ŞI ILUMINAT PUBLIC În Municipiul Bacău. I. E-ON Moldova Distribu ie S.50 0. iluminat public 411 buc. Nufărului. reabilitarea şi între inerea tuturor instala iilor existente.84 6/10/20 kV 114.D. Caragiale.C.I.40 Linie electrica subterana joasa 60% 138.

I. măturatul manual şi coşurile stradale. autogunoiera Mercedes .4 buc. autogunoiera IVECO DAILY 65C15 .C.4 buc.2 buc autogunoiera IVECO EURO . Gheorghe Negel.L. dar există probleme în zonele în care s-au extins arealele cu locuin e. Colectarea deşeurilor menajere şi asimilate celor menajere de la locuin e individuale şi blocuri.1 buc autogunoiera . str. autogunoiera IVECO 23 B 77 TXA . SOMA S. Concluzii: 1.R. str. Aceste recipiente deservesc popula ia.1 buc. autogunoiera IVECO EURO CARGO. autocompactoare MAN .1buc. agen i economici şi Institu ii publice este realizată de S. Conform datelor aflate în eviden a Primăriei Bacău exista străzi care nu au stâlpi pentru iluminat public.2 buc.C. Acoperirea cu re ele electrice în municipiului Bacău este în procent de 99%.1 buc IVECO trakker . Ciresoaia.1 buc autogunoiera IVECO 150 E18K. Iluminatul public în Municipiu este satisfăcător. IVECO trakker 260 T45 . prin contract de concesiune colectarea şi transportul deşeurilor menajere în mun. C-tin Platon. Bacău foloseşte următoarele utilaje: autogunoiera AGR 12 .1 buc. ECO-ROM Ambalaje şi Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei. Bacău. buc autogunoiera IVECO 23 MC.1 buc. Pentru transportul deşeurilor menajere S.R. autogunoiera IVECO . Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei răspunde de măturatul mecanic pentru jumătate din municipiu. Deşeurile reciclabile colectate separat sunt preluate de SC SOMA SRL prin intermediul recipientelor pentru precolectare selectivă amplasate în cartierele municipiului Bacău.L. BACAU Intergroup engineering La primăria Bacău există solicitări de montare a stâlpilor pentru străzile: str.1 buc.B 70 GHB. SERVICIUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR ÎN MUNICIPIUL BACAU În municipiul Bacău gestionarea deşeurile municipale este realizată de 3 operatori: SC SOMA SRL Bacău. Direc ia de Servicii publice Bacău asigura şi colectarea deşeurilor stradale din măturatul mecanic pentru jumătate din Municipiu.1buc. autogunoiera IVECO TI SN 23 .U. str. Bacău care asigura. Costache Radu. Recipientele pentru precolectare selectivă sunt amplasate în următoarele zone: ZONA ZONA l – Cartier Republicii ZONA II – Cartier Tache ZONA III – Cartier Tache ZONA IV – Cartier Cornişa ZONA V – Cartier Bistri a Lac ZONA VI – Cartier Bistri a Lac ZONA VII – Cartier Centru ZONA VIII – Cartier Miori ei TOTAL Hârtie/Carton 2 0 0 2 2 2 3 0 11 PET 12 0 3 31 20 27 25 15 133 Hârtie/Carton 24 m3 0 0 0 1 0 4 0 1 6 Pag. Institu iile şi pie ele. Vasile Merica. agen ii economici din zonă. K. SOMA S. str. autogunoiera IVECO 23 B 77 TWW .10 buc. str.P.D. străzi cu avarii frecvente ale iluminatului public şi străzi pe care sistemul de iluminat public trebuie reabilitat. 2.2 buc. 69 din 221 . Orizontului.

Pag.U. 70 din 221 . BACAU Intergroup engineering Gestionarea deşeurilor în municipiul Bacău are loc conform schemei de mai jos realizata de către SC SOMA SRL Bacău.D.P.I.

U.D. 71 din 221 .P. BACAU Intergroup engineering Pag.I.

2% 3% 2% 1% 8% 30.5% 2% 0.00 4 67.74 21143. textile 10% 10% 10% 6. inerte 18.7% 18. juridice şi institu ii.5% 3% 5.53 3 70. total din care: 1. În următorul tabel sunt prezentate cantită ile de deşeuri colectate de municipiul Bacău în perioada 2000-2007. DESEURI MEDICALE crt. reabilitări de către persoane fizice. cantitatea de deşeuri de la agen i economici şi institu ii s-a dublat. altele Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău 1120 18398 100% 18% 3% 4% 6% 11% 25% 16% 17% 3200 15800 100% 0.72 100% 10% 2% 10% 3% 66. Pag. conform tabelului de mai sus se constată o creştere a cantită ii de deşeuri medicale periculoase. sticlă 0. ceea ce înseamnă că s-au realizat numeroase construc ii. birouri.2 100% 10% 2% 2. institu ii.8% 15% 40% 240 15512.5% 40112 12800 100% 1% 0.1% 0. PERICULOASE (tone) 1 55.28 24675 29716 Deşeuri menajere de la 42546 45500 27964 popula ie (în amestec) Deşeuri menajere de la unită i economice.2% 2% 3.I. iar în anul 2007 cantitatea de deşeuri din materiale de construc ii şi demolări a cunoscut o creştere masivă (400%).5% 93% 2.25 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău ANUL 2004 2005 2006 2007 În ceea ce priveşte deşeurile medicale periculoase generate în municipiul Bacău. Tabel 25: Cantită i de deşeuri colectate în municipiul Bacău (2000 – 2007) Tip deşeu colectat în municipiul Bacău Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Cantită i colectate (tone) 49825 13485 61490 15282 29674.U.7% 6% 8.20 2 62. BACAU Intergroup engineering Conform centralizării anuale în perioada 2000 – 2007.5% - Cantită i de deşeuri medicale periculoase generate în municipiul Bacău Nr. cantitatea men inându-se în limitele legislative existente. hârtie/carton 10% 10% 10% 2.D.42 26048.5% 10% 3% 63. 72 din 221 .2% 0. modernizări. 14900 13194 26824 comerciale. biodegradabile (vegetale şi 56% 56% 68% animale) 7. metal 0. plastic 5% 5% 3% 5.5% 3% 6% 190 15323.5% 0.1% 1% 4. unită i sanitare Deşeuri din materiale de construc ii şi deşeuri de la 9975 125 500 demolări Deşeuri din servicii municipale Compozi ia medie pentru deşeuri 100% 100% 100% menajere.P.17 39072. deşeurile menajere de la popula ie colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%.

Pentru o popula ie la nivelul anului 2007 de 178. VSU colectate Nr. str. Situa ia echipamentelor cu con inut de PCB.634 tone/an a fost mai mica fa ă de cantită ile de nămol produse în anul 2006.2008 (tone) 30.D. NĂMOLURI GENERATE DE LA STATIA DE EPURARE ORASENEASCA (tone/an) 1 234000 2 216000 3 879592 4 702634 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău NAMOLURI GENERATE DE LA STATII DE EPURARE INDUSTRIALE (tone/an) 5252 4227 7936 7079 ANUL 2004 2005 2006 2007 Cantitatea de nămoluri rezultată din sta ia de epurare orăşenească fa ă de anii 2004 – 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007. condensatori cu con inut de PCB scoşi din uz Nr. 1 A Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Municipiul Bacău Pag.107 Colectare/ Tratare SC SOMA SRL Bacău. situa ia fiind similară pe plan na ional. str. respectiv de 702. Izvoare nr. cantitatea de apă uzată a fost de 758.260 11. 73 din 221 . la nivelul municipiului Bacău An Nr. în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice şi de calculatoare.041 tone/an conform normativelor şi standardelor cu privire la canalizarea apelor uzate menajere şi pluviale. Izvoare nr. str. condensatori cu con inut de PCB afla i în func iune 370 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău 1169 La nivelul anului 2008 în municipiul Bacău existau 16 agen i economici care de ineau condensatori cu con inut de PCB scoşi din uz şi 8 agen i economici ce de ineau condensatori cu con inut de PCB afla i în func iune.P. Cantitatea de nămol rezultată în Municipiul Bacău. BACAU Intergroup engineering Situa ia cantită ilor de nămoluri generate în sta iile de epurare a apelor uzate orăşeneşti şi industriale din municipiul Bacău: Nr.821 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Cantitatea de deşeuri din echipamente electronice şi electrice s-a triplat în 2008 fa ă de 2006. la nivelul municipiului Bacău Nr.09. Alexei Tolstoi nr.U. Aeroportului nr.6 SC HIDROCONSTRUC IA SA Bacău.1 bis Colectare SC REMAT SA IAŞI Bacău. crt.475 Cantitate DEEE colectata până la 30.441 locuitori.I. sta ia de epurare având doar treaptă mecanică. Cantită i de deşeuri din echipamente electrice şi electronice (DEEE) colectate în municipiul Bacău: Cantitate DEEE colectata în 2006 ( tone) Cantitate DEEE colectata în 2007 (tone) 23. str. VSU tratate 2003 351 351 2004 276 276 2005 630 625* 2006 386 97 2007 307 596 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Numărul operatorilor economici autoriza i pentru colectare/ tratare VSU Operatori economici Puncte de lucru Bacău SC REMAT SA BACĂU Bacău. conform tabelului de mai sus. Situa ia vehiculelor scoase din uz (VSU) colectate/tratate.

deşeuri de hârtie. Calea Republicii nr. carton şi materiale plastice (PE).86 0.77 5201.6 61. crt 1 2 3 4 Agentul economic S. Deşeuri municipale 11228 11228 2. str. deşeuri petroliere.9138 149. Hârtie / carton 669.07 12.6 8.765 88. Letea nr. constituie o sursa majoră de poluare pentru mediu. şi valorificarea par ială a deşeurilor tip: PET. 188. carton şi materiale plastice (PE) Deşeuri petroliere Uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Procentul popula iei deservite a scăzut din 2001 până în 2007. ANDISIMO SRL S.U.P. Sticlă 0 0 0 3.94 9. str. str. acumulatori auto.I. Muşat. Acumulatori auto 35.51 19. datorită modului în care sunt gestionate.23 16. tratarea acestora realizându-se în punctul de lucru Iaşi.519 6.128 60. LETEA SA S.83 7. luna octombrie. BACAU Intergroup engineering SC Remat SA Iaşi – punct de lucru Bacău este autorizat numai pentru colectare VSU.95 97. QUARTEK GRUP SRL Punct de lucru Bacău.19 2004 181. Rumeguş 1385 1462 0 12.89 1377.C.528 82. 1 Bacău. nr.39 5. str. Anul Popula ia urbana Popula ie urbana deservita % 2001 206.C.04 47. Deşeuri lemnoase. nefiind dotat cu facilita i de tip sta ie de sortare.D. PET 90.86 16. Chimiei nr. deşeurilor colectate a fost următoarea: Situa ia deşeurilor colectate la nivelul jude ului Bacău .562 85.68 9.211 84.54 2002 184.24 11. 74 din 221 .3 Bacău.37 2007 178. deşeuri lemnoase în 2009. uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare Nr.C. În municipiul Bacău există 4 Agen i economici care tratează şi reciclează deşeurile de diverse categorii: PET.047 43.225 Conform situa iei de mai sus se constată eliminarea completă a deşeurilor municipale şi spitaliceşti. PE 21.398 95.441 82. 17 Bacău. din care: 5541. PE. Hârtie/carton.90 2005 180. în prezent nu există un depozit industrial conform.12 5848. Uleiuri uzate 0.662 82. Chimiei nr. situa ia la nivel jude ean.83 32600.69 671. Deşeuri spitaliceşti 16.Octombrie 2009 Denumire material Cantitate (tone) Stoc colectată valorificată eliminată (tone) 1.98 4. 46-48.28 53. popula ia de asemenea fiind în declin numeric. Vadu Bistri ei nr. C. anvelope uzate.62 2006 179. str. Anvelope uzate 63. PCB / PCT (litri) 0 0 32600.555 10.227 16.318 82. TISECO SRL S. Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90% – a se vedea şi observa iile din concluzii Deşeurile industriale.08 93.11 La nivelul anului 2009.457 5508.03 152. Depozitul actual de deşeuri nu este un depozit conform de deşeuri.23 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Stoc anterior 0 50. 6 Deşeuri valorificate Deşeuri PET Deşeuri de hârtie.C. Pag.40 2003 183.

reabilitări de către persoane fizice. 12.634 tone/an a fost mai mica fata de cantită ile de nămol produse în perioada anterioara (2004-2006). Depozitul actual de deşeuri nu este un depozit conform de deşeuri. sta ia de epurare având doar treaptă mecanică. lucru ce poate fi remediat prin ini ierea de campanii mai ample de informare publica.C. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. S. acumulatori auto. ANDISIMO SRL valorifică deşeuri PET. 5. Conform datelor furnizate de Agen ia de Protec ia Mediului Bacău.C.P. În municipiul Bacău există de asemenea 4 Agen i economici care tratează şi reciclează deşeurile de diverse categorii: S.D. referitoare la avantajele colectări selective.C. Cantitatea de deşeuri din echipamente electronice şi electrice s-a triplat în 2008 fa ă de 2006. Cantitatea de nămol rezultată din sta ia de epurare orăşenească fa ă de anii 2004 – 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007. anvelope uzate. deşeurile menajere de la popula ie colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%. deşeuri lemnoase. o dată cu realizarea noului depozit de deşeuri.2007. TISECO SRL valorifică Deşeuri petroliere. cantitatea de deşeuri de la agen i economici şi institu ii s-a dublat. iar în anul 2007 cantitatea de deşeuri din materiale de construc ii şi demolări a cunoscut o creştere masivă (400%). 6.U. QUARTEK GRUP SRL valorifică Uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare.C. 7. finan at din fonduri ISPA. în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice şi de calculatoare. cantitatea men inându-se în limitele legislative existente. Cantitatea de nămol rezultată în municipiul Bacău în anul 2007 de 702. PE. asigurând peste 50% din necesarul dotărilor pentru colectare selectivă. Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%.A. 10. 8. LETEA S. juridice şi institu ii. ceea ce înseamnă că s-au realizat numeroase construc ii. S. valorifică Deşeuri de hârtie. modernizări. procesul întâmpină problema depozitarii deşeurilor la comun. carton şi materiale plastice (PE). 75 din 221 . Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei răspunde de măturatul mecanic pentru cealaltă jumătate din municipiu (pentru care nu există contract cu SC SOMA SRL). SC SOMA SRL Bacău colectează deşeurilor menajere şi asimilate celor menajere precum şi deşeurile stradale din măturatul mecanic pentru 50% din suprafa a municipiului pe baza unui contract încheiat cu Primăria Bacău 2. 9. Deşi sistemul pentru colectarea selectiva a deşeurilor exista. situa ia fiind similară pe plan na ional. Se constată o creştere a cantită ii de deşeuri medicale periculoase în perioada 2004 . S. Pag.I. Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere este o problema ce va fi rezolvata în 2010. Recipientele pentru precolectare selectivă sunt amplasate în 6 din cele 11 cartiere. la nivelul anului 2009 luna octombrie se constată eliminarea completă a deşeurilor municipale şi spitaliceşti şi valorificarea par ială a deşeurilor tip: PET. măturatul manual şi coşurile stradale 4. SC SOMA SRL colectează deşeurile reciclabile colectate prin recipientele de colectare selectivă pe baza unui contract încheiat cu Primăria Bacău 3. În perioada 2000 – 2007. Hârtie/carton. 11.

P.U. Atelierul şcolar este înzestrat cu aparatură. sunt utilizate de două clase de elevi în mod succesiv în decursul unei zile. Cea mai mare pondere în totalul angaja ilor o reprezintă cei ce provin din învă ământul liceal. un număr însemnat dintre aceştia sunt navetişti. asigurând deopotrivă actul educa ional la toate nivelele pentru elevii şi studen ii din localită ile jude ului. 76 din 221 . aparatură. materiale didactice pentru efectuarea experien e didactice şi lucrări practice. substan e. Pag. de la grădini e până la institu ii de învă ământ superior. Componente ale infrastructurii de învă ământ Săli de clasa şi cabinete şcolare Laboratoare şcolare Săli de gimnastica Ateliere şcolare Terenuri de sport Număr PC-uri Sursa: INSSE 2008 Cantitate 1193 237 37 89 42 2692 Sălile de clasa destinate procesului de educa ie şi instruire şcolara. prezentate în Tabelul de mai jos. raportat la numărul total de locuitori din Bacău. Municipiul Bacău dispunea de următoarele componentele ale infrastructurii de învă ământ.I. În Municipiul Bacău exista aproxima i 2500 cadre didactice (cu norma întreaga sau norma par iala). Bacău dispune de o re ea consolidata de institu ii educa ionale. aproximativ 981 angaja i iar cea mai mica pondere cei ce provin din învă ământul post-liceal.D. Fiind un oraş cu tradi ie în ceea ce priveşte sistemul educa ional. Cadre didactice angajate în Municipiul Bacău Niveluri de instruire Total Învă ământ preşcolar Învă ământ primar şi gimnazial (inclusiv învă ământul special) Învă ământ primar (inclusiv învă ământul special) Învă ământ gimnazial (inclusiv învă ământul special) Învă ământ liceal Învă ământ profesional şi de ucenici Învă ământ postliceal Învă ământ superior Învă ământ superior public Învă ământ superior privat Sursa: INSSE 2008 Număr persoane 2499 352 791 307 484 981 65 6 304 262 42 La finalul anului 2008. doar 6 angaja i. maşini şi utilaje destinate experien elor şi lucrărilor practice în cadrul unei scoli. instrumente. Laboratoarele şcolare necesită înzestrări cu instala ii. INFRASTRUCTURA EDUCA IONALA Sistemul de învă ământ acoperă toate nivelele de educa ie şi formare. Cabinetele de specialitate dotate cu aparatură şi documenta ie tehnică necesară pentru studii şi consulta ii de specialitate. BACAU Intergroup engineering L. instrumente. exista elevi şi studen i la toate aceste nivele de studiu şi în mod evident. Din punct de vedere statistic.

406 diferen a -1253 0 798 195 -260 GRADINITE În Municipiul Bacău func ionează 29 gradinite de stat şi 2 gradinite particulare.I.învă ământ privat TOTAL Sursa: INSSE 2008 Număr persoane 5. învă ământul preşcolar va deveni obligatoriu. ÎNVĂ ĂMÂNT PREUNIVERSITAR În Municipiul Bacău func ionează un număr de 8 colegii.870 1.668 1.învă ământ public Studen i inscrisi .386 13. în Municipiul Bacău.212 2. şcolari. SCOLI GENERALE ŞI SPECIALE La nivelul municipiului Bacău exista 24 scoli generale şi 2 scoli de arte şi meserii. în gradinite. au fost inscrisi.161 811 117 7. În anul şcolar 2007 – 2008. 7 licee. în Municipiul Bacău.205 2.473 31.080 11. Acest lucru ar putea crea. iar în anul şcolar 2008-2009 au fost inscrisi aproximativ 4700 copii.333 11. Exista colegii de tradi ie acoperind diverse specializări astfel: Colegiul Economic Ion Ghica Colegiul Na ional Gh.300 89. probleme în privin a locurilor din gradinite.146 nr inscrisi 5.925 13.963 În anul şcolar 2009/2010 situa ia şcolarizării din Municipiul Bacău este centralizată în tabelul următor: preşcolar scoli I-VIII liceal profesional total nr locuri 4. Vrânceanu Colegiul Na ional Ferdinand I Colegiul Na ional Pedagogic Ştefan cel Mare Colegiul Na ional V. liceeni.P.U. 77 din 221 . În contextul în care noua Lege a Educa iei va fi aprobata. Alecsandri Colegiul Tehnic Anghel Saligny Colegiul Tehnic Dumitru Mageron Colegiul Tehnic Henri Coanda Pag.278 31.949 6.346 28.629 12.925 12.D.335 5. studen i.512 5. 4995 copii. BACAU Intergroup engineering În tabelul următor este prezentată o eviden ă a numărului de beneficiari ai nivelelor educa ionale: preşcolari. Niveluri de instruire (2008) Copii inscrisi în gradinite Elevi inscrisi în învă ământul preuniversitar Elevi inscrisi în învă ământul primar şi gimnazial (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul primar (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul gimnazial (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul liceal Elevi inscrisi în învă ământul profesional şi de ucenici Elevi inscrisi în învă ământul postliceal Elevi inscrisi în învă ământul de maiştri Studen i inscrisi Studen i inscrisi .

promo ia 2006.12% (10 absolven i) nu lucrează. DPPD . 78 din 221 . informare şi perfec ionare în domeniul Informaticii Economice. Aceste universită i oferă o larga paleta de cursuri şi specializări în diferite domenii: tehnic.Universitatea de Stat Bacău şi Universitatea particulara „George Bacovia“.36.P. învă ământ la Distan ă şi Învă ământ Frecven ă Redusă Potrivit unui Raport privind gradul de inser ie pe pia a muncii a absolven ilor Universită ii din Bacău (toate facultă ile). Universitatea George Bacovia Bacău dispune de : 3 Facultati: Gestiune. medicina etc. Facultatea de Ştiin e Economice – 180 absolven i. Facultatea de Inginerie. ancheta psihosocială s-a desfăşurat în perioada: octombrie . Departamentul de Rela ii Interna ionale. Departamentul de Cercetare. Facultatea de Management 2 Departamente: Departamentul de Rela ii Interna ionale. Restul de 1. Rezultatele anchetei au eviden iat următoarele aspecte: 1.U.65. la Facultatea de Litere sunt disponibile 90 de locuri fără taxă. la Facultatea de Ştiin e Economice . Formare Continuă şi Doctorat (DCTTSPFCD. Centrul regional de consultanta.decembrie 2008. Transfer Tehnologic. 2. economic. Centrul virtual de informare şi formare continua în gestiunea afacerilor. Facultatea de Ştiin e .Centru Autorizat de pregătire şi examinare London Chamber of Commerce and Industry în domeniul Business English. Facultatea de Litere .D. juridic. administra ie publica. după doi ani de la absolvire. Departamentul de Management al Calită ii. iar la cea de Sport .45.567 9.I.560 de locuri oferite de Universitatea de Stat sunt destinate studen ilor care sunt dispuşi să plătească taxa.310. Facultatea. Tabel 26: Lista Universită ilor din Bacău Denumirea unită ii Universitatea din Bacău Universitatea George Bacovia Total Nr. Facultatea de Ştiin e. informare şi formare a managerilor şi marketerilor 2.71 absolven i. lucrează 98. BACAU Intergroup engineering SISTEMUL UNIVERSITAR În Municipiul Bacău exista 2 universită i acreditate . la Facultatea de Ştiin e . Studen ii care se înscriu la Universitatea de Stat au posibilitatea de a intra pe locuri subven ionate integral.33% ( 764 absolven i) îşi desfăşoară activitatea în domeniul specializării absolvite.567 Universitatile din Bacău au în cadrul lor următoarele specialită i: 1. Sportului şi Sănătă ii 5 Departamente: Departamentul de Consiliere Profesională. Eşantionul de lucru a fost alcătuit din 895 responden i (Facultatea de Inginerie – 308 absolven i. Centrul ECDL (European Computer Driving Licence). în timp ce 1. Studii Postuniversitare.112 absolven i. Din totalul celor care lucrează ( 885 absolven i). Facultatea de Ştiin e ale Mişcării. iar 13. Pag. studen i 7. Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău dispune de: 5 Facultati. Facultatea de Ştiin e Economice. Facultatea de Ştiin e ale Mişcării.000 2.Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic 3 Centre: Centrul LCCI . Facultatea de Litere. la Facultatea de Inginerie . La Universitatea de Stat. În prezent. Sportului şi Sănătă ii – 224 absolven i ).67% ( 121 absolven i) lucrează în alt domeniu. Departamentul de formare.88% (885 absolven i) din totalul responden ilor cuprinşi în eşantionul de lucru. În cadrul universitatii „George Bacovia“ toate locurile disponibile necesită plata unei taxe. 86. Centrul de cercetare ştiin ifică.

de la principii şi norme la efecte depline în societate” Este o campanie finan ata din fonduri PHARE derulata de Centrul Regional de Ecologie Bacău. creşterea numărului şi a calită ii programelor de cercetare în scopul atragerii de fonduri pentru sus inerea activită ii de cercetare. Pag. I. 10 cu 729 elevi. Unul din proiecte: "Garda de Mediu a Copiilor . cuprinde 4 ac iuni locale: "Bacăul Oraşul Eco .Un nou început" lansat în 2007 de către Clubul de Ecologie şi Turism "Veni i cu Noi" din Bacău. Transfer Tehnologic. precum şi realizarea unor granturi. Grecia.U. Marea Britanie şi Ungaria. de Interna ional Society for Intercommunicating of new Ideas (Boston. Formare Continuă şi Doctorat din Universitatea din Bacău s-a înfiin at în anul 2008. integrarea colectivelor de cercetare ale universită ii în consor ii na ionale şi interna ionale de cercetare. Proiectul se derulează în perioada 2008 – 2011 şi are 12 parteneri din Fran a. "Harta Verde a municipiului Bacău". Departamentul de Cercetare. Universitatea din Bacău. simpozioane şi sesiuni ştiin ifice organizate de Universitatea “George Bacovia”. cât şi prin contracte de cercetare încheiate în vederea rezolvării unor probleme de interes economic. România. USA). în prezent „Vasile Alecsandri” este partener în proiectul Network of Small RURal communities for ENERgetic-neutrality acronim RURENER. Informatică avansată şi Tehnologia Informa iei în Afaceri. Se urmăreşte dezvoltarea şi promovarea unor colective de cercetare puternice. Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău. Universitatea de Vest din Timişoara. la nivel de Municipiu se desfăşoară următoarele activită i: Proiectul "Adept . sprijinirea şi dezvoltarea prin intermediul Universită ii din Bacău a diverselor programe de cercetare. Colegiul Na ional Pedagogic “Ştefan cel Mare” cu 1500 elevi. parte a „Competitiveness and Innovation Framework Programe”. Şcoala de Arte şi Meserii “Dimitrie Leonida” cu 472 elevi. Universitatea “Al. de educa ie postuniversitară şi de doctorat.I. BACAU Intergroup engineering Din cadrul ac iunilor extraşcolare. cerin ele pie ei muncii în domeniul serviciilor sociale. publicate în edituri de prestigiu. Departamentul de Cercetare din cadrul Universită ii George Bacovia urmăreşte solu ionarea unor probleme teoretice şi aplicative concretizate în studii. tratate. Colegiul Tehnic “Dumitru Mangeron” cu 1093 elevi. Universitatea acordă certificate în baza unui program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator recunoscute la nivel interna ional. Pentru valorificarea cât mai bună a rezultatelor cercetării ştiin ifice individuale şi colective ale cadrelor didactice. fata de problemele de mediu. Universitatea “Danubius” din Gala i etc. Şcoala “Mihail Sadoveanu”* 536 elevi Şcoala nr.dreptul nostru la viitor" urmăreşte conştientizarea tinerilor. Universitatea a beneficiat în cadrul programului POSDRU. Şcoala de Arte şi Meserii cu 605 elevi şi Şcoala “Alexandru Ioan Cuza” cu 1332 elevi. în parteneriat cu Universitatea Nord Baia Mare şi Universitatea Constantin Brâncoveanu Piteşti – centrul de studii Brăila pentru creşterea relevan ei învă ământului superior în Asisten a socială.Parc European". Academia de Studii Economice Bucureşti. Rezultatele cercetării sunt valorificate prin activită i de consultan ă oferite unor agen i economici. Studii Postuniversitare.Eco . asigură promovarea. care să desfăşoare activită i de cercetare competitive (institute. laboratoare). “Dreptul la un mediu curat. participă Grupul Şcolar “Mihai Eminescu“* cu 512 elevi. Universitatea „Dunărea de Jos” Gala i. acestea participă la conferin e. Belgia). "24-30 aprilie 2006 Săptămâna Verde a Oraşului" şi "Campania Adept . de SPACE (Ghent. Germania. Italia. Cuza” Iaşi. Management. în colaborare cu Garda Na ionala de Mediu Bacău şi Gruparea Mobila de Jandarmi. Spania. articole. centre.Eco". colective. finan at prin programul Inteligent Energy Europe. sus inerea bazei materiale a cercetării.P. Şcoala “Alecu Russo” cu 419 elevi. Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universită ii se desfăşoară în laboratoarele din institu ie în următoarele domenii: Marketing. 79 din 221 .D.

Malta.02 ”Acces la educa ie pentru grupurile dezavantajate“ – programul a fost desfăşurat în 11 unită i de învă ământ PROIECTE ŞI PROGRAME AVIZATE DE MEdCT: Strategia Na ională de Ac iune Comunitară (activită i de voluntariat) Fiecare copil în şcoală (parteneriat Ovidiu Rom şi ISJ Bacău) Eco – Şcoala (14 unită i şcolare) Tradi ii pascale germane (parteneriat ISJ Bacău şi Funda ia Leonhardt) Peste 120 de PROIECTE. Fran a.Maine Tehnician Profesionist Unitatea şcolara Colegiul Na ional Pedagogic "Ştefan Cel Mare.V.01. (180 lei/luna conform legisla iei în vigoare) În anul şcolar 2009 – 2010. Belgia. Fran a. Marea Britanie.E în Portugalia.00 Creativitate În Electromecanica Grup Şcoala Ecologica . Spania. s-au acordat 22 Granturi (burse de studii externe. pentru perioada septembrie – decembrie 2009.". Bulgaria. stagii de pregătire) pentru cadre didactice din şcoli. PROGRAME şi PARTENERIATE (locale. Marea Britanie şi Italia. în Cipru. stagii de pregătire) pentru cadre didactice din şcoli.807. Licee şi colegii. în jude ul Bacău: Colegiul Tehnic “N.I.Şcoala Europeana Strategii Educa ionale De Diminuare A Manifestărilor Şcoala Cu Cls. Portugalia The Na ional Trade and Banking High School. .2008 proiectul "CONSTRUIRE SON PARCOURS D'ORIENTATION" la care au participat “Lycee provincial d'enseignement technique” Hainaut. În perioada 2004-2005 în cadrul aceluiaşi colegiu s-a derulat proiectul "FORMARE PROFESIONALA ÎN ELECTRONICA ŞI TELECOMUNICATII" având ca partener Colegiul Avantages – Portsmouth.420. 1-8 "Ion Luca" Bacău De Violenta În Institu iile De Învă ământ Sursa: www. jude ene. de la MEdCT prin inspectoratul şcolar. AEVA. s-au acordat 14 Granturi (burse de studii externe. Marea Britanie.020. din Fonduri SOCRATES şi F. Obiectivele plasamentului au fost: achizi ia în plan profesional şi personal a unei culturi tehnice şi generale care sa faciliteze integrarea pe pia a europeana a muncii. dezvoltarea abilita ilor profesionale şi a competentelor lingvistice pentru o buna adaptare la dinamica din domeniul electronicii şi comunica iilor. Lycee Professionnel «Turgot» .S.00 33. Grecia. Karpen” Bacău a derulat în perioada 2005 .Bacău Grup Şcolar De Ecologie Şi Protec ia Mediului "Grigore Antipa" Bacău Şcolar Industrial "Letea" Bacău Şcoala Cls. Fran a. Elevii selecta i au fost de la clasele a XI. Proiectul vizează compararea sistemelor de învă ământ. Cehia. 1-8 "Alexandru Ioan Cuza" Suma (RON) 46.100.U.ro Pag.Ed. Irlanda şi Italia De asemenea pentru perioada ianuarie – aprilie 2010.00 24. PROIECT PHARE 2003/005-551.E. dezvoltarea capacitatilor de integrare şi autoevaluare. la agen i economici din Marea Britanie pentru efectuarea unui stagiu de practica pe tematica prezentata în propunerea de proiect.circa 5272 burse „bani de liceu”. interna ionale) AVIZATE DE ISJ BACĂU Programul de Granturi pentru Educa ie Lista proiectelor finan ate de M.Montmorency. Proiecte derulate în învă ământul profesional şi tehnic. Sofia.T. Finlanda.C. Proiectul a constat intr-un plasament a unui număr de 10 elevi.00 32. au fost repartizate după cum urmează: .ISJ BACAU. Portugalia.150. găsirea mijloacelor şi instrumentelor utile în orientarea şi inser ia profesionala a elevilor. Olanda. Aveiro.S. Titlu Proiect Organiza ia Care Înva ă Azi Elev .00 34. BACAU Intergroup engineering Bursele pentru elevi din anul şcolar 2007-2008. din Fonduri SOCRATES şi F.P. finan ate de la bugetul de stat. 80 din 221 . respectiv.140 burse pentru elevi din Republica Moldova .D. licee şi grădini e.

BACAU Intergroup engineering Conform Legii nr. Finan area programului na ional «Sportul pentru to i» se asigura din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat şi din fonduri de la bugetele locale. 42 terenuri de sport şi 2692 de PC-uri. 237 laboratoare şcolare.2010 cererile pentru locuri în grădini e au depăşit cu 1. Autorită ile administra iei publice locale pot contribui la între inerea. Conform art. alte subprograme sunt finan ate de la bugetele locale.253 de solicitan i adică cu 20% locurile disponibile. care apar in. de la grădini e până la institu ii de învă ământ superior. 81 Autorită ile administra iei publice locale au obliga ia să includă în planurile de urbanism şi amenajare rurala suprafe e de teren pentru construirea de baze sportive destinate educa iei fizice şi sportului comunitar. proprietă ii publice sau private. din sponsorizări. Structura unită ilor de învă ământ din municipiul Bacău este alcătuita din 31 de grădini e (de stat şi particulare). 5) În anul 2008. educa ie şi recreare. instala iile şi construc iile care sunt destinate organizării şi desfăşurării activită ii de educa ie fizică şi sport. Pag. Concluzii: 1) Sistemul de învă ământ din Municipiul Bacău acoperă toate nivelele de educa ie şi formare. numărul de înscrieri fiind mai scăzut decât locurile disponibile. 2) În cadrul învă ământului liceal şi profesional se remarcă o disponibilitate a locurilor alocate.U.963 persoane. dona ii. din fonduri primite de la organismele interna ionale. în condi iile legii. 3) În Municipiul Bacău exista aproximativ 2500 cadre didactice (cu norma întreaga sau norma par iala) la o popula ie preşcolara şi şcolara de 89. organism consultativ în cadrul Agen iei Na ionale pentru Sport. 17 licee.D. 37 Săli de gimnastica. care vor fi prevăzute cu destina ia pentru activitatea sportiva şi de tineret. 81 din 221 . 89 ateliere şcolare. după caz. Mijloacele financiare necesare pentru sus inerea subprogramelor derulate de Federa ia Sportiva Na ionala «Sportul pentru to i» se asigura din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat. colegii şi scoli de arte şi meserii şi 2 universită i. Baza materială sportiva cuprinde totalitatea terenurilor şi spa iilor. infrastructura educa ionala dispunea de 1193 de Săli de clasa şi cabinete şcolare. 4) În anul şcolar 2009 .I. 69/2000 Legea educa iei fizice şi sportului cu modificări şi completări ulterioare s-a lansat Programului na ional «Sportul pentru to i» şi s-a constituit Comitetul activită ilor fizice sportive pentru sănătate.P. 24 de scoli generale. 81 din Lege Art. precum şi amenajările. precum şi din fonduri ale bugetului de stat. modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă.

P. AGREMENT.22 15. Spatii verzi la nivelul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007: Clasament 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Suceava Bacău Deva Piteşti Sibiu Brăila Targu-Mures Oradea Râmnicu Vâlcea Satu Mare Baia Mare Arad Suprafa a spatiilor verzi (ha) 896 322 238. PARCURI. prin serviciile pe care le are în subordine: Pia eta Casei de Cultură din Bacău care se află în fa a Palatului Municipal. amenajată pentru agrement. situat la nord de municipiul Bacău are o suprafa a de 47. INFRASTRUCTURA URBANA 1.5 ha. În parc se găseşte Statuia eroului Constantin Ene.26 13. limita sub care sănătatea cetă enilor este afectata. Parcul s-a numit întâi Parcul Carol. la nivelul Uniunii Europene se recomanda o medie de minimum 26 mp spa iu verde pe cap de locuitor .69 23.32 Sursa: Strategiile de dezvoltare locala ale municipiilor şi site-rile primăriilor Pentru activită ile de agrement şi sport Primăria asigură între inerea în bune condi ii a următoarelor spa ii de petrecere a timpului liber. în timp ce Organiza ia Mondiala a Sănătă ii recomanda minimum 52 mp. cu locuri de plajă şi permite practicarea sporturilor în aer liber. în prezent Prefectura şi Consiliul Jude ean.U.56 14.I. BACAU Intergroup engineering M.73 10. Parcul Trandafirilor este amplasat în centrul oraşului.D. Parcul dendrologic Hemeiuş Parcul dendrologic Hemeiuş. De asemenea. Parcul Cancicov este amenajat în urma Decretului Regal din 9 mai 1938 şi este una din cele mai importante zone verzi din centrul municipiului.5 mp (2008) ceea ce reprezintă o valoare sub cea prevăzuta de normele europene şi OUG nr 114/2007. Insula de agrement Insula de agrement este o insulă artificială. dintre care 370 exotice. În perioada primăvară – toamnă se pot face plimbări cu barca în jurul insulei. a fost restrâns ca suprafa ă şi redenumit Parcul Libertă ii şi mai apoi Parcul Cancicov.31 5.5 18.96 10.72 5. Pag. în urma donării terenului de către familia Cancicov. în baza căreia autorită ile administra iei publice locale sunt obligate sa asigure minim 20 mp de spatii verzi pe cap de locuitor pana în anul 2010. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase.57 12. a fost modernizat în 2007 au fost schimbate lampadarele şi stâlpii de iluminat.53 30. s-au aranjat un foişor şi o fântână arteziană. 82 din 221 . s-au schimbat pavelele aleilor. creată în mijlocul unui lac format de râul Bistri a. LOCURI DE JOACĂ Suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor la nivelul municipiului Bacău este de 13. De-a lungul anilor a găzduit numeroase evenimente importante ale municipiului Bacău şi a beneficiat de numeroase modificări arhitecturale şi structurale.91 10.95 123 263 225 278 160 220 119 265 80 89 Suprafa a spatiilor verzi/cap de locuitor (mp) 30.

650 m2. Suprafa a alocată acestor locuri de joacă este între 300 – 8.383 566.) 3 1 1 1 1 1 1 9 Suprafa a Totala (mp) 218.000 1.) 220 133 9 35 99 15 160 671 Mese (buc.568 23. Tabel 27: Lista Parcurilor din Bacău Nr.829 7. ceea ce arată o distribu ie redusă a parcurilor pentru copii.311.I. în spatiile dintre blocuri.722 6. doar 15 asigură spatii de joaca cu suprafe e între 200 şi 550 mp.D.U. cele mai mari parcuri cu locuri de joacă pentru copii fiind amplasate pe Str. Având în vedere că în municipiul Bacău există 11 cartiere.833 7. iar cele mici între 10 – 25 de străzi.77 m2).386 192.430 7. BACAU Intergroup engineering Spa iile verzi din Municipiul Bacău aferente celor mai mari parcuri este de aproximativ 566.04 m2).81 m2. un număr mic având în vedere ca în Municipiul Bacău exista 11 cartiere. Cartierele mari au între 30 – 58 de străzi. 1 2 3 4 5 6 7 Denumire parc Parcul Cancicov Parcul Trandafirilor Parcul V.626 m2).002 50 0 72 689 0 125 Spatii verzi (mp) 204. În ultimii 10 ani.629 4. exceptând zonele verzi dintre blocuri. scuaruri şi alte suprafe e care intră calculul suprafe ei totale de spa ii verzi de 238.451 mp (56.021 Bănci (buc. Str. 83 din 221 . Alecsandri Parcul G.460 2.901 m2) şi Insula de Agrement (2086.402 497.996 75. Aprodu Purice (6. Bacovia Parcul Catedralei Parcul Gheraiesti Insula de agrement Alei asfaltate (mp) 3. Aleea Ghioceilor 18A ( 8. au fost de asemenea amenajate 22 de locuri de joaca.115 338 343 475 0 3.451 TOTAL 10. crt. Suprafa a amenajată cu locuri de joacă în municipiul Bacău este de 44.938 Sursa Primăria Bacău Direc ia Parcuri Din totalul de 30 de grădini e existente în Municipiul Bacău în anul 2008. INFRASTRUCTURA SPORTIVĂ DIN MUNICIPIUL BACĂU SALA SPORTURILOR Pag.200 228.914 Fântâni arteziene (mp) 250 135 0 0 0 0 0 385 Alte construc ii (mp) 750 24 0 25 654 20.262 5.487 11. Republicii 76 (8.95 ha.6 ha).406 7.400 86. în medie sunt 2 locuri de joacă pe cartier.616 Alei dalate (mp) 1.347 1.648. parcuri şi locuri de joacă pentru copii.P.) 23 0 4 0 0 0 0 27 Toalete (buc.

Pictor Aman nr.311.85 m şi următoarele dotări: duşuri.30 m2. Concluzii: 1. STADION BACAU Pag. cantină.81 m2 . Pentru desfăşurarea în bune condi ii a activită ilor sportive au fost efectuate modernizări astfel: în anul 1976 – extindere tribuna B.P. reprezentând circa 35% din suprafa a municipiului.000 locuri. a fost pus în func iune în anul 1956 având în alcătuire tribuna A.S = 3. 3. Locurile de joacă nu sunt distribuite uniform în toate cartierele. saună.201. capacitatea de 19. birouri. 84 din 221 .94.40 m2. apă curentă.D. Clădirea stadionului are o suprafa ă de 12. în anul 1978 – extindere peluze.U. iar în anul 1995 – lucrări de interven ie la peluza 2. sală mese.834 mp/copil. BACAU Intergroup engineering Principalele amenajări pentru desfăşurarea activită ilor sportive din municipiul Bacău sunt: BAZINUL ACOPERIT DE ÎNOT SALA SPORTURILOR SALA DE ATLETISM STADIONUL MUNICIPAL. re ea telefonică.068. municipiul Bacău se afla pe locul 11 din cei 13 în clasamentul după suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor.casă de bilete – S = 17. Comparativ cu polii de dezvoltare ai României. are suprafa a de 31. Nu exista suficiente locuri de joacă amenajate raportat la numărul de locuitori.I.39 m2. tribuna B şi peluzele 1 şi 2. suprafa a amenajată cu locuri de joacă în municipiul Bacău este de 44. ceea ce înseamnă 0. Suprafa a spa iilor verzi din Municipiul Bacău este de 152 ha. alimentare cu energie electrică. Din totalul de 30 de grădini e existente (2008) doar 15 au amenajate spa ii de joacă. pistă atletism . 2. post transformare. încălzire cu centrală proprie. CU NOCTURNĂ INSULA DE AGREMENT CU BAZĂ SPORTIVĂ CONSTÂND ÎN: Terenuri de Sport Terenuri pentru volei pe plajă Bază de sporturi nautice BAZA SPORTIVĂ DE TENIS.982. tribună – S = 11. este în aria sălii de atletism şi a Stadionului Municipal STADIONUL MUNICIPAL este situat în municipiul Bacău pe str. 50% din grădini e nu au locuri de joacă în aer liber amenajate pentru copii.83 m2. casă de bilete – S = 18.22 mp şi tribună oficială – S = 133.200 m2 Stadionul municipal Bacău dispune de canalizare. . din care 56 ha sunt reprezentate de cele existente în parcuri. 4. grupuri sanitare.

Are o suprafa ă totală de 7. atât de producătorii agricoli cât şi de persoanele juridice. în suprafa ă de 768 mp. a) PIA A CENTRALĂ are profil agroalimentar. 5 spa ii de depozitare care au fost închiriate de către persoane juridice care comercializează produse agricole en gross.p. 1008 mp suprafa ă parcare comercială. grad de ocupare a pie ei 100% în sezon şi ajunge până la 20-30% iarna în zilele geroase. în care îşi desfăşoară activitatea societă i comerciale. Pentru comercializarea produselor. Pia a de Gros vor fi modernizate în perioada 2010 – 2012. exista în prezent 5 pie e între inute de Direc ia Administra ia Pie elor.P. Are o suprafa ă totală de 8. acoperită în totalitate.277 m. Pia a Sud. BACAU Intergroup engineering 2. activitate permanentă. Suprafa a totală a târgului este de 43. c) BAZARUL MILCOV este un târg specializat în vânzarea produselor industriale. 625 mp suprafa a halei de carne-peşte. în zilele de mar i.000 mp. 520 mp suprafa a halei de lactate. din care. pentru activită i comerciale sunt destinate următoarele suprafe e: 2. în zilele de sâmbătă şi duminică. o parcare comercială cu o suprafa ă de 3000 mp în care comercializarea produselor se face direct din mijloacele de transport. a cherestelei şi materialului lemnos. d) PIA A DE GROSS este o pia ă agroalimentară destinată comercializării en gross a produselor agricole. b) PIA A SUD are profil agroalimentar. au fost puse la dispozi ie următoarele: o hală de vânzare cu 10 module a câte 30 mp fiecare. pe strada Pie ii nr. În conformitate cu informa iile primite pie ele: Pia a Centrală. acoperită în totalitate. Platoul bazarului este împăr it în două păr i: sector ocupat cu module pentru vânzarea produselor industriale noi. acoperită în totalitate şi închisă pe întreg perimetru. în prezent fiind asigurate dotările şi instala iile necesare pentru o bună desfăşurare a activită ilor. şi a diverselor produse industriale (talcioc) în zilele de joi şi duminică. Bazarul Milcov.399 m. neacoperită. 297 mp suprafa a halei de lactate. în suprafa ă de 120 mp. asocia ii familiale sau persoane fizice autorizate. Pia a a fost dată în folosin ă în mai 2008. activitate permanentă. datorită faptului că pe terenul existent se va amenaja Spitalul Municipal. 1. grad de ocupare a pie ei 100% în sezon şi ajunge până la 20-30% iarna în zilele geroase. Pag.U. 85 din 221 . 98.I.p.546 mp suprafa a platoului. este dispusă în centrul municipiului. sector ocupat cu mese pentru comercializarea diverselor produse industriale proprii ale persoanelor particulare. pentru activită i comerciale sunt destinate următoarele suprafe e: 2. este amplasată pe strada Mărăşeşti nr. e) TÂRGUL AUTO ŞI OBORUL ŞERBĂNEŞTI este un târg specializat în vânzarea mijloacelor auto.PIETE ŞI PUNCTE DE DESFACERE A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI NEALIMENTARE În Municipiul Bacău. SERVICII COMERCIALE DE DESFACERE PRODUSE . Cele 5 pie e existente asigură în bune condi ii comercializarea produselor agricole şi a produselor de larg consum. din care.742 mp suprafa a platoului. 3465 mp suprafa ă parcare. miercuri şi joi.425 mp suprafa a terasei superioare. Târgul Auto şi Bazarul Şerbăneşti vor fi relocate în comuna Letea Veche.D. 1.

S=94. Suprafe ele aferente sunt între 2. Construc ia unui nou cimitir este necesară deoarece în cele existente suprafe ele au fost utilizate deja.U. Pag. Amenajarea noului cimitir va include o capela mortuara. 8. SERVICII FUNERARE . Cele 5 pie e existente asigură în bune condi ii comercializarea produselor agricole şi produse de larg consum ele având asigurate dotările şi instala iile necesare pentru o bună desfăşurare a activită ilor specifice.. 3. str. grupuri sanitare. 5. S=12.166mp. 3. Cele mai importante cimitire sunt următoarele: 1.356 m2.CFR” Teren Cimitir Învierea Domnului Teren Cimitir Şerbăneşti Teren Cimitir Parohia Izvoare Teren Cimitirul Eroilor Teren Biserica Militară Sfântul Gheorghe şi Eroii Neamului Elemente de identificare S=48. În municipiul Bacău există 27 de zone amenajate ca terenuri pentru cimitir.. cu intrarea din strada Poligonului. Târgul Auto şi Oborul Serbanesti ocupa o suprafa a de 43.73mp. Pentru cazurile sociale Primăria are în prezent la dispozi ie 30 de parcele. 6. S=21063mp S=22. 18.510 mp. Este necesară construc ia unui nou cimitir în cele existente suprafe ele alocate sunt ocupate în totalitate. zona de circula ie carosabila şi o suprafa a parcelata pentru 13.021.7A.36mp.900 – 94. S=11446. 2.39A. Cimitirul va fi împrejmuit cu gard de beton. str. str. 2. datorită faptului că pe terenul existent se va amenaja Spitalul Municipal. 86 din 221 . Constan ei nr. locurile fiind ocupate în procent de 99%.CIMITIRE În municipiul Bacău există 27 de zone amenajate ca terenuri pentru cimitir.976mp.Militari S=29. Calea Mărăşeşti 161. situat pe str. situat în Cartier CFR-str. De asemenea.900 – 94.300 de metri pătra i în extravilanul municipiului Bacău.080 de morminte. bazin vidanjabil.356 m2. Denumirea Teren Cimitir . o capelă mortuară şi o suprafa ă parcelată pentru morminte.000 mp vor fi relocate în comuna Letea Veche. 18. Acesta va fi amplasat în prelungirea actualului cimitir Sarata şi va avea o suprafa ă de aproape 97. Suprafe ele aferente cimitirelor existente sunt între 2.D.Sărata I” Teren Cimitir . Primăria Municipiului Bacău a demarat proiectul pentru construirea unui nou cimitir. Alexei Tolstoi nr.. Cimitirele includ un sediu administrativ.356 mp. Bradului S=23. cabina poarta. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1.Central” Teren Cimitir Nou . Concluzii: 1. 7. 2.P. Gradul de ocupare al pie elor alimentare pe timp de vara este de 100% 3. pe drumul jude ean Bacău – Sarata. Veronica Micle nr.I. sunt dotate cu grupuri sanitare şi cu zone de circula ie carosabile. Constan ei. sediu administrativ. 4.506 mp str. str. Triumfului nr. ele sunt împrejmuite cu gard.

386 2. cabinete Municipiul dispensare.79 4. în ordine. Tabel 28: Situa ia infrastructurii sanitare la nivelul jude elor din regiunea NE (2007) Număr de Număr de spitale. jude ul Bacău se plasa pe locul al III-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale. jude ele Botoşani.61 5.003 688 496 533 808 Număr de farmacii 183 169 78 93 96 186 Număr de farmacii / 100 de locuitori 0.698 2.381 9.315 15.212 0.743 1.224 0.553 10. Pe ultimele trei pozi ii se găseau.U.956 2.613 1.D. medicale policlinici (sector public) 1 Iaşi 25 562 2 Bacău 15 480 3 Neam 11 390 4 Vaslui 11 310 5 Botoşani 12 146 6 Suceava 16 379 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.83 Număr medici 2.671 1. 87 din 221 1 Gala i 8 2 Brăila 4 3 Oradea 7 4 Bacău 5 5 Piteşti 5 6 Arad 3 7 Sibiu 6 8 Târgu Mureş 2 9 Baia Mare 5 10 Satu Mare 2 11 Râmnicu Vâlcea 2 12 Suceava 2 13 Deva 1 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 . respectiv 16 spitale.580 3.306 1.500 12.25 4. crt.743 3.324 Număr de paturi în spitale/1000 locuitori 8.264 12.552 2. cu 15 de unitati. Jude ul Bacău era depăşit de jude ele Iaşi şi Suceava. dispensare la nivelul anului 2007 Regiunea N-E Tabel 29: Situa ia spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Nr.141 0.025 Clasament (număr de paturi în spitale/1000 locuitori) 9 13 3 12 10 11 2 1 8 7 6 4 5 Pag.70 4.426 11. crt.113 9.970 8.270 Grafic 14: Spitale. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.812 1.392 17. Neam şi Vaslui.239 0. Municipiul Număr de spitale Număr de cabinete medicale (sector public) 148 155 34 127 121 87 97 99 199 15 63 117 25 Număr de paturi în spitale 2.843 11.204 0.985 1.547 1.325 1.624 1. BACAU Intergroup engineering N.906 13.P.I.423 9.87 5. SERVICII SANITARE SPITALELE Conform statisticilor realizate la nivelul anului 2007. cu 25. Număr de paturi în spitale 6.425 2.589 2.331 828 Număr de paturi în spitale/1000 locuitori 9.

88 din 221 . în cadrul: EUROMED SRL SPITALULUI DE PEDIATRIE BACAU SPITALULUI DE PNEUMOFIZIOLOGIE BACAU 3 spitale. 3. conform tabelului de mai jos. 1. ceea ce conduce la concluzia că în cadrul municipiului există un nivel insuficient de dezvoltare al infrastructurii medicale în raport cu nevoile existente în domeniul medical. în acelaşi timp. 60 farmacii. 6. 2. 86 cabinete medicale. număr cu care se situa pe locul 2 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. la nivelul Municipiului Bacău func ionează 86 cabinete medicale – cu diferite specializări. Grafic 15: Cabinete medicale în regiunea NE 600 500 400 300 200 100 0 IASI BACAU NEAMT VASLUI BOTOSANI SUCEAVA CABINETE MEDICALE IN REGIUNEA NORDEST În cadrul jude ului Bacău.venerologie Endocrinologie CABINETE 1 1 3 3 1 1 5 3 Pag. la nivelul unită ilor sanitare din sectorul privat. BACAU Intergroup engineering În cadrul polilor de dezvoltare urbană se observă din tabelul de mai sus faptul că municipiul Bacău se află pe ultimele locuri (respectiv locul 12 din cei 13 poli de dezvoltare). în perioada 2005-2007. în Municipiul Bacău func ionează: 3 ambulatorii de specialitate.D.2007 În prezent. În ansamblu. 4. în jude ul Bacău func ionau 480 de cabinete medicale. Nr.P.U. Grafic 16: Evolu ia numărului cabinetelor medicale de medicina generala şi de specialitate în perioada 2005 . 7. o creştere a numărului de cabinete medicale de specialitate. CABINETELE MEDICALE În 2007. crt.I. SPECIALIZAREA . după jude ul Iaşi unde se înregistrau 562 cabinete. şi. cu diferite specializări – (a se vedea tabelul de mai sus). 8.Situa ia cabinetelor medicale existente Acupunctura Alergologie şi imunologie clinica Cardiologie Chirurgie generala Chirurgie plastica-estetica-reconstructivă Cosmetologie (DOMENIU NOU) Dermato. 5. o uşoara scădere a numărului de cabinete medicale de medicina generală. la nivelul anului 2009. se observa.

PE JUDETE IASI BACAU NEAMT VASLUI BOTOSANI SUCEAVA În anul 2007. crt. 13.U. 16. 23. cu 96. 24. 25. 38. 10.I. cu 186 de farmacii. pe locul al II-lea jude ul Iaşi (183 de farmacii). 18. 33.P. 12. 21.Situa ia cabinetelor medicale existente Gastroenterologie Hematologie Homeopatie Kinetoterapie (DOMENIU NOU) Laborator de analize Medicina alternativa şi naturista Medicina de familie Medicina generala Medicina interna Medicina muncii Neurochirurgie Neurologie Neurologie pediatrica Obstretica-ginecologie Oftalmologie Optica medicala Ortopedie şi traumatologie Ortorinolaringologie. 34. din acest punct de vedere. 9. 31. 36. 15. 89 din 221 . conform tabelului de mai jos. 32. 30. Pag. 22. 20. în jude ul Bacău îşi desfăşurau activitatea 169 farmacii. Vaslui şi Neam . Pe primul loc de afla jude ul Suceava. respectiv 78 de farmacii. BACAU Intergroup engineering SPECIALIZAREA . 35. 14. 11. 17. 39.D. CABINETE 2 1 1 1 3 2 4 1 2 3 1 2 1 4 3 2 1 4 1 1 1 1 5 4 3 1 2 1 5 1 4 TOTAL 86 FARMACII Grafic 17: Farmacii în regiunea NE \ 200 150 100 50 0 FARMACII LA NIVEL DE REGIUNE . 26. 29. pe locul al III-lea în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. jude ul Bacău situându-se. Situa ia farmaciilor la nivel de Regiune de Dezvoltare este prezentată mai jos: În cadrul celor 13 poli de dezvoltare urbană municipiul Bacău se situează pe locul 4 ca număr de medici şi farmacii la 1000 de locuitori. 93. 28. Jude ele Botoşani. 27. 37.ORL Pediatrie Pneumologie Psihiatrie Psihiatrie pediatrica Psihologie Psihoterapie Radiologie şi imagistica medicala Reflexoterapie (DOMENIU NOU) Remodelare corporala (DOMENIU NOU) Reumatologie Stomatologie Tratamente corporale (DOMENIU NOU) Urologie Nr. 19.

36 5.584 0.96 2. de medici/ 1000 locuitori 2. de farmacii 82 65 119 71 81 75 68 87 53 53 44 64 30 Nr. după cum se observa din graficul prezentat mai jos.14 9.P.26 2. de la 127 de unitati farmaceutice în 2005.569 0.2007 160 140 120 100 80 60 40 20 0 2005 2006 2007 Farmacii din sectorul de stat Farmacii din sectorul priv at Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În prezent.440 0.98 3.64 3. 90 din 221 . BACAU Intergroup engineering Tabel 30: Medici şi farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Nr.296 0. Pag. Grafic 18: Evolu ia numărului de farmacii 2005 . În ceea ce priveşte farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat. medici 1 Gala i 643 2 Brăila 434 3 Oradea 775 4 Bacău 516 5 Piteşti 582 6 Arad 61 7 Sibiu 810 8 Târgu Mureş 1.399 0.I. la nivel general. în număr de 10. s-a ajuns.590 0.14 3.57 5. în Municipiul Bacău func ionează 60 de farmacii (atât cu proprietate majoritara de stat cat şi din sectorul privat).470 0. Astfel.378 9 Baia Mare 423 10 Satu Mare 306 11 Râmnicu Vâlcea 357 12 Suceava 387 13 Deva 364 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.29 Nr.38 0.90 3.D.387 0.2007 în cadrul sectorului privat. de-a lungul perioadei 2005 . la 156 în 2007 (a se vedea graficul de mai jos).436 Numărul farmaciilor a crescut. fata de 11 în 2005. de farmacii/ 1000 locuitori 0. la nivelul sectorului privat. de Municipiul crt. în 2007.457 0. acestea se găseau. Nr.U.15 1. în timp ce farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat a înregistrat o uşoara scădere.70 2.274 0.371 0.432 0.

Politia sau Unitati ale MApN pe baza unor protocoale încheiate între Ministerul Sanatatii şi aceştia. asigurând asisten ă medicala şi transportul pentru urgentele individuale. accidenta ilor. Sec ia de anestezie şi terapie intensivă: 15 paturi. proces la sfârşitul căruia va oferi condi ii conforme tuturor standardelor europene în domeniu. Sec ia de chirurgie generală: 75 de paturi – 15 pentru urologie şi 10 pentru chirurgie vasculară.M. Sec ia de neurologie: 45 de paturi.A. similare unită ilor sanitare din ările dezvoltate ale Uniunii Europene. Transportul medicamentelor. iar dacă este cazul şi în afara acestuia. 365 de zile pe an. eliberarea de certificate constatatoare de deces în zilele de sâmbăta. cu următoarele sec ii de spitalizare: Sec ia de cardiologie: 60 de paturi din care 5 pentru terapie intensivă coronarieni. SAM este implicata şi în asisten ă medicala preventiva a marilor aglomerări umane cum ar fi activită ile sportive. Sec ia medicală: 50 de paturi – 15 pentru gastro enterologie şi 10 pentru alergologie. Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura atât asisten ă medicala ambulatorie la locul solicitării precum şi transporturi nemedicalizate. Sec ia ORL: 10 paturi.U. BACAU Intergroup engineering SPITALUL MUNICIPAL ÎN CONSTRUCTIE Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău este o unitate sanitară strategică cu personalitate juridică. acordând de asemenea asisten ă medicala şi transportul la spital pentru cazurile sociale. Sec ia ortopedie: 15 paturi.D. efectuează şi alte activită i cum ar fi asisten ă medicala la domiciliu pentru urgentele de gradul 2. colective şi de masa în cazul catastrofelor. asigurându-se necesarul de asisten ă medicală de urgen ă pe întreg teritoriul Municipiului Bacău. Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău asigură asisten ă medicala de urgen ă prespitaliceasca atât la locul solicitării cât şi pe durata transportului pacien ilor (bolnavilor. gravidelor) către spital. Spitalul Municipal este în plin proces de construc ie şi amenajare. culturale. social politice. greva foamei. produselor biologice (sânge şi organe) şi al personalului medico-sanitar se face în program continuu. în lipsa unui sistem de asisten ă sociala. Serviciul de Ambulanta răspunde solicitărilor telefonice venite atât din partea popula iei cât şi a altor unită i medicale. Fiind principalul segment al asistentei medicale şi transportului pentru urgentele majore în etapa prespital. Pag.I. Sec ia de diabet: 35 de paturi. duminica şi sărbători legale. Sistemul sanitar are nevoie de o sus inere deplină din partea autorită ilor. Pe lângă asisten a medicală de urgen ă şi asisten a medicală de urgen ă în caz de dezastre. Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău func ionează în colaborare cu Pompierii.P. Sec ia de hematologie: 15 paturi. 24 de ore din 24 . S. 91 din 221 . Spitalul Municipal va avea 320 de paturi pentru spitalizare continuă şi 20 de paturi spitalizare de zi. având ca specific lucrul în regim de aşteptare 24 de ore din 24.

Internarea şi tratarea pacien ilor în cadrul Spitalului Jude ean nu se poate desfăşura. Municipiul Bacău se situează pe locul 4 ca număr de medici şi farmacii la 1000 de locuitori. În cadrul celor 13 poli de dezvoltare urbană. 4. Tutela şi Evaluare a Copilului care a săvârşit o fapta penala şi nu răspunde penal A. în vederea creării condi iilor conforme tuturor standardelor europene în domeniu. În anul 2007. aflat în structura Direc iei Generale de Asisten ă Socială şi Protec ia Copilului Bacău. tutela. 92 din 221 . dintr-un număr total de 13 poli supuşi analizei. 3. 36 . Pe primul loc de afla jude ul Suceava. din care: 565 . 6.copii cu măsura de plasament în regim de urgenta.U. Jude ul Bacău era depăşit de jude ele Iaşi şi Suceava. la întreaga capacitate a institu iei.I. şi evaluare a copilului care a săvârşit o faptă penală Numărul de copii la începutul anului (01.copii cu măsura de plasament la AMP.SERVICII DE PROTEC IE SPECIALA DE TIP FAMILIAL .D. În cadrul Serviciului Public de Asisten ă Sociala de la Consiliul Jude ean func ionează următoarele structuri: Centrul pentru servicii de tip familial.P. La nivelul anului 2007. 67 – copii cu tutela. SERVICIILE DE ASISTEN Ă SOCIALĂ . respectiv 11 spitale (NT şi VS). 21 . cu 15 de unitati. O. 36 – copii cu măsura de plasament în regim de urgenta Numărul de copii la data de 31. furnizând servicii acreditate pentru mai multe categorii de vârstă.copii afla i în plasament la familii/persoane. 5. similare unitatilor sanitare din tarile dezvoltate ale Uniunii Europene. jude ul Bacău se plasa pe locul al III-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale. Pag. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. în jude ul Bacău se situa pe locul al 3-lea în statisticile cu privire la numărul de farmacii ce îşi desfăşurau activitatea pe teritoriul sau (169 de farmacii). Spitalul Municipal este în plin proces de construc ie şi amenajare. pentru moment. din care: 419 . cu 25.copii cu supraveghere specializata.2008) – 591 copii. respectiv 16 spitale.copii cu măsura de plasament la AMP. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. asigură servicii de protec ie specială unui număr de 1. jude ele Botoşani. TUTELA Serviciile sociale ale municipiului sunt furnizate de sectorul public prin intermediul Serviciului Public de Asisten ă Socială care func ionează în subordine Consiliului Jude ean al municipiului Bacău şi a Serviciului Public de Asisten ă Socială din cadrul Primăriei Bacău dar şi de sectorul privat prin mai multe asocia ii şi funda ii neguvernamentale. B. Neam şi Vaslui. din care: 576 .2008 – 612 copii. La baza acestei situa ii dificile stă nivelul insuficient de dezvoltare a infrastructurii medicale.2008) – 564 copii. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.185 de beneficiari raporta i în 2008 şi este împăr it în două componente după cum urmează: Componenta Asisten i Maternali Profesionişti Componenta Plasamente de Tip Familial. Copii afla i în plasament la AMP Numărul de copii la începutul anului (01. cu 12 (BT). Municipiul Bacău se situează pe locul al 12-lea în statisticile referitoare la gradul de acoperire a nevoilor popula iei în domeniul medical. 2. Pe ultimele trei pozi ii se găseau. PLASAMENT FAMILIAL. 57 . cu 186 de farmacii.12.ASISTEN Ă MATERNALA.01. în ordine.copii plasa i la rude de gradul IV.01. pe locul al II-lea jude ul Iaşi (183 de farmacii). în raza teritorială a jude ului Bacău. Copii afla i în eviden a biroului plasamente de tip familial.

BACAU Intergroup engineering Numărul de copii la data de 31. 24 . Tabel 31: Situa ia copiilor afla i în centrele de plasament din Bacău Tip centru de plasament Centre de tip clasic pentru copii în dificultate Centre de tip clasic pentru copii cu dizabilită i Centrele de tip familial pentru copii în dificultate Centre de tip familial pentru copii cu dizabilită i Total copii în C R Decembrie 2004 361 243 142 19 765 Decembrie 2005 287 250 137 20 694 Decembrie 2006 255 244 143 18 660 Decembrie 2007 207 248 134 20 609 Decembrie 2008 170 186 135 16 *507 Servicii asigurate: 1.01. 93 din 221 . 2 psihologi Astfel. Lipsa instrumentelor de Evaluare Psihologica. În cadrul Centrului pentru Servicii privind Adop ia s-a derulat în perioada 1 aprilie – 31 decembrie 2008 Programul na ional „Coordonarea şi monitorizarea activită ii în domeniul adop iei la nivel na ional”. Servicii De Consiliere Şi Sprijin Pentru Parinti Şi Copii 3. În prezent.2008 . Asisten ă sociala a victimelor violentei domestice Pag. Nerespectarea tuturor standardelor minime obligatorii din cauza personalului insuficient şi a bugetului alocat centrului.P. iar un asistent social al asistentului maternal profesionist este responsabil în medie pentru 80 asisten i maternali profesionişti. În statul de func ii al Centrului pentru Servicii privind Adop ia sunt prevăzute 7 posturi. care aveau copii în plasament.573 copii.I. Asisten ă Sociala a Persoanelor Adulte aflate în Dificultate 9. Dificultă i: Lipsa fondurilor necesare participării la cursuri de perfec ionare a specialiştilor din cadrul centrului.copii cu supraveghere specializata. din care: 425 .copii afla i în plasament la familii/persoane.U. Centrul pentru Servicii de Tip Familial îşi desfăşoară activitatea cu personalul de specialitate existent astfel: Componenta asisten i maternali profesionişti: 7 asisten i sociali. La data de 01. 5 psihologi.12.2008 în cadrul centrului figurau un număr de 495 AMP. Servicii Pentru Copii Care Savarsesc Fapte Penale Şi Nu Răspund Penal 7. iar pentru desfăşurarea activită ii conform standardelor minime obligatorii şi a managementului de caz ar trebui prevăzute un număr de 21 posturi. Prevenirea abuzului şi a neglijării de orice fel precum şi a fenomenelor care determina intrarea copilului în dificultate 5. 60 . Serviciului De Evaluare Complexa A Copilului 8. Conform standardelor minime obligatorii ar fi nevoie de: 60 asisten i sociali. un asistent social al copilului are în medie 90 de cazuri active. implementat de Societatea Civila Profesionala de Asisten ă Sociala Lavric şi Porumb în urma încheierii unui contract de prestări servicii de asisten ă sociala cu Oficiul Roman pentru Adop ii. Servicii De Primire Şi Protec ie În Regim De Urgenta 6.D. Servicii Destinate Mamei Şi Copilului 4. 64 – copii cu tutela. 4 psihologi Componenta plasamente familial: 3 asisten i sociali.copii plasa i la rude de gradul IV. Servicii Sociale Primare De Tip Preventiv 2.

servicii de îngrijire social-medicale.S. creşterea oportunită ilor de ocupare a for ei de muncă etc. 94 din 221 .P. Beneficiarii direc i ai centrului sunt persoane adulte. promovare rela ii sociale (socializare). consiliere psihologică. BACAU Intergroup engineering Situa ia statistică pe problematică „copiii străzii” şi copii exploata i prin munca CATEGORII DE “COPII AI STRAZII” Cazuri instrumentate 2008 Copii care trăiesc în strada cu familia Copii care trăiesc în strada fara familie Copii care muncesc în strada şi se reîntorc seara în familie 1 24 11 “COPIII STRAZII” Copii care au parasit strada. educa ie socială. cu afec iuni neuropsihice (schizofrenii. 17A. 3. prin: Integrare în Plasament în Servicii familie CPRU alternative 0 0 1 4 0 20 9 1 1 TOTAL 1 24 11 COPII EXPLOATATI PRIN MUNCA Problematica Mediul de provenien a Total Exploatare prin Municipiul copii Cerşetorie Urban Rural munca Bacău 91 28 63 50 4 29 Sursa: D. 15 persoane cu schizofrenie (9 femei.situat pe str.I. Bacău – Serviciul de asisten ă socială din subordinea C. în func ie de necesită i şi/sau solicitări numărul de angaja i variază. asigurarea de locuin e pentru persoanele/ familiile fără adăpost. existente în eviden a institu iilor de profil şi aflate în grija familiilor sau pregătite pentru reintegrare socio-familială. asigurarea drepturilor persoanelor vârstnice şi/sau cu handicap. asigură următoarele servicii sociale: eradicarea fenomenului copiilor străzii. care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială.A. psihoterapie. Centrul de îngrijire de tip familial (asisten i maternali) .U. 2 persoane cu epilepsie (un bărbat şi o femeie) şi o persoană cu handicap somatic (femeie). care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială.P.28 de persoane. 4A.D. scăzând până la 24 în luna decembrie 2008. numărul acestora fiind de 30 în luna ianuarie 2008.G. 21 asisten i maternali. Ştefan cel Mare. iar lunar de 27 . dintre care 6 persoane cu întârziere mentală (2 femei. În anul 2008 s-au înscris în baza de date a centrului 4 beneficiari noi. 4 bărba i).P.S. constituirea unui mecanism de suport financiar de urgen ă pentru situa ii individuale şi colective. 470 asisten i personali (la nivelul anului 2007). servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive. Asisten ă Socială în municipiul Bacău este asigurată prin intermediul următoarelor 6 centre: 1. implementarea sistemului local de asisten ă socială . este reprezentat de: circa 93 salaria i din aparatul propriu. consiliere psihologică.S. femei şi bărba i. găzduire pe perioadă determinată.A. reintegrare familială.situat pe str.A. 17A. consiliere juridică. 6 bărba i). care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. Personalul activ al S. Pag.L. BACAU Alte jude e 8 S. Beneficiarii indirec i ai centrului au fost: familiile clien ilor centrului. 2. consiliere juridică. nr. întârzieri mentale şi epilepsii).C. institu iile de profil. asigurarea accesului copiilor la educa ia primară şi gimnazială.P.situat pe str. Centrul de zi pentru persoanele cu dizabilită i psihice Centrul de zi Armonia . servicii de recuperare şi reabilitare. La data de 31 decembrie 2008 erau încadra i 487 asisten i personali şi 18 asisten i maternali profesionişti. Bacău prin programele derulate de compartimentele de specialitate sau în parteneriate public-privat viabile. nr. Numărul zilnic de beneficiari care participă la activită ile centrului a fost de aproximativ 16 – 17 de persoane. Ştefan cel Mare. Centrul de Consiliere şi Informare . sprijin de urgen ă în vederea reducerii efectelor de criză. consiliere psihologică. informare în domeniu. Livezilor nr. comunitatea.

32 1. şi 4 copii în învă ământ special. Centrul de zi pentru copilul cu handicap .U. în care se va urmări progresul asistatului şi atingerea unor serii de obiective stabilite în urma evaluării.50 1. psihologică şi juridică.A. Serviciile şi activită ile Centrului de zi Clubul Pensionarilor sunt: consiliere socială. 1 2 3 4 5 6 Jude Iaşi Bacău Neam Vaslui Botoşani Suceava Număr 1 2 3 4 2 7 Cantine Capacitate (locuri) 300 300 560 1. şi în func ie de planul individualizat de interven ie. în scopul incluziunii sociale. pentru copiii din comunitate şi neintegrati în Centrul de zi pentru 17 copii cu handicap.I. na ionalitate. în anul 2008: 30 copii. consiliere socială. care au domiciliul legal sau sunt rezidente pe raza Municipiului Bacău.328 Locuri la cantine sociale/numărul mediu zilnic de beneficiari 1.83 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În cadrul Regiunii Nord Est în anul 2007 jude ul Bacău se află pe ultimul loc. La nivelul centrului s-au făcut solicitări pentru mărirea capacitatii atât din partea copiilor şi a părin ilor cat şi din partea scolii ”Octavian Voicu”. numărul acestora fiind de 427 în luna iulie la deschiderea centrului. Ergoterepie (terapie ocupa ionala). Pag. în conformitate cu recomandarea medicului. În anul 2008 s-au înscris în baza de date a centrului 700 beneficiari noi. crt. 5.Ghiocelul” . având calitatea de pensionar. nr. club pentru întregul grup inta al acestui proiect. 95 din 221 . educa ie şi igienă şi o rată ridicată a infractionalitatii. Aleea Ghioceilor. Sursa: prelucrare informa ii S. activită i de socializare. În anul 2008. Numărul zilnic de beneficiari care au participat la activită ile centrului a fost de 52 -100 persoane. excursii). activitati recreative (vizionare programe TV. 2 copii au fost integra i în învă ământ de masa.29 1. Un grup de educare şi pregătire cu regim de grădini a pentru 10 copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani şi cu regim de grupa pregătitoare. BACAU Intergroup engineering 4. Centrul de zi Clubul Pensionarilor oferă un complex de servicii sociale comunitare pentru adul i.425 Beneficiari (persoane) 228 200 374 557 271 1.situat pe str. 4 care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: Numărul copiilor cu handicap care au beneficiat de protec ie în cadrul Centrului de zi pentru copilul cu handicap « Ghiocelul »Bacău. jocuri în grup. Centrul de zi “O şcoala pentru to i“ se adresează unei comunită i alcătuite cu preponderen ă din rromi care au un nivel scăzut de trai. logopedica. religie. Persoanele vizate din cadrul acestei comunită i sunt adul ii nealfabetizati şi copii cu vârsta cuprinsa intre 3 şi 14 ani. din totalul de 11 de copii beneficiari ai serviciilor centrului un număr de 2 copii au fost integra i în învă ământ de special. Kinetoterapie profilactică şi de recuperare. ce au ca trăsătură comuna faptul ca se afla în situa ie de risc În anul 2008 centrul de zi “O Şcoala Pentru To i” a func ionat la capacitate maxima având ca beneficiari un număr de 60 de copii din care 25 sunt preşcolari şi 35 sunt elevi în clasele I-IV. în anul 2007 Nr. elevi ai şcolii primare sau în pericol de abandon şcolar. Activită i de recuperare kinetoterapeutica.370 350 2. indiferent de sex.50 2.. psihopedagogică şi consiliere realizate în ambulatoriu. Bacău Tabel 32: Cantine de ajutor social.D. consiliere în privin a efectuării lec iilor pentru 44 de copii cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani. în cele două cantine sociale are cele mai pu ine persoane care beneficiază de servicii sociale.46 1. iar lunar de 427 -1077 de persoane.S. meloterapie (terapie prin muzica).P.P. ludoterapie (terapie prin joc). 6. care s-au înscris în clasa I (an şcolar 2007-2008). activită i cultural-artistice. crescând până la 1002 beneficiari în luna decembrie 2008. pentru 20 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 9 ani. prioritate având persoanele vârstnice izolate din punct de vedere social. juridică şi psihologică pentru oricare din persoanele din grupul intă.

Noul centru cultural are o sală de peste 1. CULTURĂ. Casa de Cultura Vasile Alecsandri şi Parcul Trandafirilor Teatrul Bacovia Teatrul de vară În Parcul Cancicov. Sala. TRADI II Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt: Casa memorială George Bacovia. foarte eleganta. are o acustica impecabila fiind considerata drept cea mai buna din Moldova. fiind tipică pentru seria ctitoriilor Pag. astfel încât în această incintă să poată fi organizate evenimente pe toată perioada anului Teatre În 1929 este inaugurat palatul Mărăşti. Calitatea serviciilor de asisten ă socială este de nivel mediu. Complexul Muzeal "Iulian Antonescu". Muzee şi biserici Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii "Ion Borcea".D. după cea a Teatrului Na ional din Iaşi.I. 2. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. unde în prezent func ionează TEATRUL MUNICIPAL "BACOVIA". Ansamblu Curtea Domnească şi Biserica „Precista” . Datorită personalului insuficient centrele de asisten ă sociala asigură un număr limitat de servicii sociale. Observatorul astronomic .U. P.este unul dintre pu inele din România.în Municipiul Bacău există Biserica şi ruinele Cur ii Domneşti unde a locuit Alexandru-Vodă. MONUMENTE. podul pentru manevrarea acestora. Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii „Ion Borcea”. Sala impresionează şi prin rampa pentru decoruri.600 de locuri care va înlătura problema actuală a municipiului Bacău cu privire la desfăşurarea activită ilor culturale de mare amploare. Biserica „Precista". a fost sfin ită la 1 ianuarie 1491. Scena este ampla (11 m în adâncime. fiul şi co-regentul lui Ştefan cel Mare. Catedrala ortodoxa „Sfântul Nicolae” . Statuia lui Ştefan cel Mare. Sinagoga . 7 m deschiderea cortinei). Teatrul va beneficia de o sală care va fi deschisă pe timpul verii şi închisă iarna.P. 96 din 221 . instala ia moderna de lumini. însă oportunită ile de creştere sunt reduse datorită lipsei de fonduri alocate. reabilitarea recenta a Teatrului de Vară a costat peste 5 milioane de euro.

fiind apoi închinată ctitoriei sale. Biserica a fost renovată de către Vasile Lupu în 1641. BACAU Intergroup engineering domneşti din acel veac. Statuia lui George Bacovia. Alecsandri Vasile 3 Str. Casa General Cantili. Alecsandri Vasile 7 Str. "Adormirea Maicii Domnului" Ruine curte domnească Ruine turn Casă Casa Mircea Cancicov. XV XVI sec. Nicolae” Bd. XV XVI sec. sec.U. Colegiul na ional „Ştefan cel Mare”.P. opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995).N. azi Cercul Militar. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Cod LMI 2004 BC-I-s-A-00699 BC-I-m-A-00699. George Sterian. Biserica ortodoxă „Sfin ii Împăra i”. 9 Mai 48 Str. Bustul maiorului Constantin Ene. Casa Inginer Anania. 9 Mai 48 Str. Statui ale unor personalită i celebre ale României se află în Parcul Cancicov.L. e amplasată în centrul oraşului. Grădini a Flori a.01 BC-II-m-A-00757.02 BC-II-m-A-00757. Sfin ii Trei Ierarhi. Nicolae” Str. Casa Mircea Cancicov. Colegiul na ional „Ferdinand I”. XV XVI cca. Biserica Sfântul Ioan. de la Iaşi.Epoca medievală Cimitir . Nicolae” Bd. Alte clădiri. Marcovici. Pătrăşcanu Casa Vestali Adresă Bd. obiective culturale: Casa de Cultură Vasile Alecsandri . 9 Mai 48 Str. Casa Vestali. XV XVI sec.I.1936 1914 Pag. azi sediu P. Ateneul Mihail Jora (Filarmonica). Casa Arh. Casa Dr. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Observatorul astronomic "Victor Anestin". Alecsandri Vasile 6 Str. Statuia lui Ştefan cel Mare. Grădini ă Casa Dr. XV XVI sec. lângă Biblioteca Jude eană "Costache Sturdza". crt. 1900 înc. XV XVI sec..Epoca medievală Ansamblul Cur ii Domneşti din Bacău Biserica "Precista". Biserica Sfântul Ilie (ortodoxă de stil vechi). Casa memorială George Bacovia. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. monumente. LISTA MONUMENTELOR ISTORICE DIN MUNICIPIUL BACĂU Nr. Muzeul de ştiin e ale naturii „Vivariul Bacău”. Nicolae” din Bacău Funda ii . 97 din 221 . Alecsandri Vasile 1 Str. 9 Mai 48 Str. Casa memorialǎ Nicu Enea.D.03 BC-II-m-B-20181 BC-II-m-B-00758 BC-II-m-B-00759 BC-II-m-B-00760 BC-II-m-B-00761 Denumire Ansamblul bisericii "Sf. XX 1921 1932 . Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Bustul lui Vasile Alecsandri.02 BC-II-a-A-00757 BC-II-m-A-00757. Fosta Primărie şi biblioteca jude eană Hotelul Central.01 BC-I-m-A-00699. Alecsandri Vasile 8 Datare sec. Colegiul Na ional „Vasile Alecsandri”.

Cuza Vodă 1 Str. Ştefan cel Mare 35 Str. Casă Palat Administrativ Fostele Birouri ale Comer ului şi Clădirea Poştei. Vrânceanu Gheorghe 44 Datare 1925 . Trotuş 6A-6B Str. Oituz 14 Str. Anania Casa General Cantili. Scheia 14 Str. azi Oficiul poştal nr. fostă primărie Casă. azi Teatrul Bacovia şi Hotel Central Biblioteca Jude eană. Trotuş 6A-6B Str. Bacovia George 52 Str.C. Bacovia George 13 sf. Iernii 7 600050 Bd. Păcii 9 Str.1845 1904 1870 1906 1912 1912 sec. Alecsandri Vasile 37 Str. general locotenent 2 Str.1911 1930 Nr. azi Centrofarm Casa Arh. XX sec.01 BC-II-m-B-00785. azi Casa Dr. Mărăşeşti În parcul Bibliotecii jude ene Str. XX 1842 . Trotuş 6A-6B Str. XVIII 45 1891 1910 1850 1935 1927 1820 1921 1890 1927 . BACAU Intergroup engineering Denumire Colegiul Na ional "Vasile Alecsandri” Casa Vasile Alecsandri Colegiul Na ional "Ferdinand I”Liceul "George Bacovia” Casa Ing. Bălcescu Nicolae În parcul Trandafirilor Str.D. 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 Cod LMI 2004 BC-II-m-B-00762 BC-II-m-A-00763 BC-II-m-B-00764 BC-II-m-B-00765 BC-II-m-B-00766 BC-II-m-B-00767 BC-II-m-B-00768 BC-II-m-B-00769 BC-II-m-A-00770 BC-II-m-B-00771 BC-II-m-B-00772 BC-II-m-B-00781 BC-II-m-B-00782 BC-II-m-B-00783 BC-II-m-A-00773 BC-II-m-B-00774 BC-II-m-B-00775 BC-II-m-B-00776 BC-II-m-B-00777 BC-II-m-B-00778 BC-II-m-B-00780 BC-II-m-B-00779 BC-II-m-B-00784 BC-II-a-B-00785 BC-II-m-B-00785. Cuza Vodă 14bis Str. Mărăşeşti 2 Str. Marcovici Arhivele Statului Biserica "Sf. sec. L. Cuza Vodă 6 Str. XIX 1977 1981 1971 1850 Pag. "Vivariu" Sinagogă Ansamblul Centrului Jude ean de Cultură Centrul Jude ean de Cultură Grădini ă Sala de sport Observator Astronomic-Muzeul de Ştiin ele Naturii Casă Bustul lui Vasile Alecsandri Str. Ioni ă Sandu Sturza 1 Bd.1929 1770 1930 1920 1891 1920 1859 1927 înc.1934 sf. azi sediul DJPCCPCN Casa Rafailă Casa Arh. Pătrăşcanu Casa memorială !George Bacovia" Adresă Str. Vulcănescu Casa Poltzer.M. Mărăşeşti 8 Str. Eminescu Mihai 10 Str. Guşe Ştefan.U. Trotuş 6A-6B Str. D. Oituz 40 Str.02 BC-II-m-B-00785.B. Popa Şapcă 3 Str. sec.P. sec. 98 din 221 . Împăra i” Fosta moară "Calmanovici şi fii" Muzeul de Ştiin e ale Naturii. Alecsandri Vasile 37 1897 Bustul maiorului Constantin Ene Bustul căpitanului Nicolae Valter Mărăcineanu Statuia poetului George Bacovia Casa scriitorului D. Apostu George 3 Str.I. Trotuş 8 Str. Ioni ă Sandu Sturza 96 Str. Haret Spiru 6 Str. Bacovia George 49 Str.03 BC-II-m-B-00786 BC-II-m-B-00787 BC-III-m-B-00922 BC-III-m-B-00923 BC-III-m-B-00924 BC-III-m-A-00925 BC-III-m-B-20182 BC-IV-m-A-00930 Str.U. Oituz 16 Str. crt. azi sediul T. Bacovia George Str. Oituz 29 Str. Ioni ă Sandu Sturza 39 Bd. 1 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza" Casa Armatei. George Sterian Şcoala Normală de fete "Ştefan cel Mare” Hotel "Athenee Palace" şi Teatrul Mărăşti. XX 1910 .

D.N. Pătrăşcanu Casa Vestali Colegiul Na ional "Vasile Alecsandri” Casa Vasile Alecsandri Colegiul Na ional "Ferdinand I”Liceul "George Bacovia” Casa Ing. Ioni ă Sandu Sturza 1 Bd. Alecsandri Vasile 6 Str.I. sec. "Adormirea Maicii Domnului" Ruine curte domnească Ruine turn Casă Casa Mircea Cancicov. Apostu George 3 Str. 9 Mai 48 Str.U. 9 Mai 48 Str. Alecsandri Vasile 37 Str.01 BC-II-m-A-00757. XVIII 45 1891 1910 1850 1935 1927 1820 1921 1890 1927 .U. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. 9 Mai 48 Str. sec. Oituz 14 Str. Alexei În cimitirul izraelit nou Bd. Eminescu Mihai 10 Str. Tolstoi I.C. Mărăşeşti 2 Str. Alecsandri Vasile 8 Str. L. azi Centrofarm Casa Arh. XIX 1920 1959 Nr. Alecsandri Vasile 7 Str. Nicolae” Str. 1900 înc. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf.L. azi Teatrul Bacovia şi Hotel Central Biblioteca Jude eană. Bacovia George 49 Str. XV XVI Epoca medievală sec. sec.L. Alecsandri Vasile 1 Str. 1 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza" Casa Armatei. Cuza Vodă 14bis Str. Alecsandri Vasile 3 Str. Bacovia George Str. XX Pag. azi sediul T. azi Casa Dr. Nicolae” din Bacău Funda ii Cimitir Ansamblul Cur ii Domneşti din Bacău Biserica "Precista". XX 1921 1932 . Haret Spiru 6 Str. Cuza Vodă 1 Str. Mărăşeşti 8 Str.1929 1770 1930 1920 1891 1920 1859 1927 înc. Cuza Vodă 6 Str. XV XVI sec. Enea Nicu 31 Str. azi sediu P. Luca I. Anania Casa General Cantili. azi Oficiul poştal nr. Vulcănescu Casa Poltzer.1934 sf.1936 1914 1925 . crt.P.M. XV XVI sec. Iernii 7 600050 Bd. George Sterian Şcoala Normală de fete "Ştefan cel Mare” Hotel "Athenee Palace" şi Teatrul Mărăşti. Ioni ă Sandu Sturza 96 Str. 2 Str. 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 Cod LMI 2004 BC-IV-m-B-00931 BC-IV-m-B-00932 BC-IV-m-B-00933 BC-I-s-A-00699 BC-I-m-A-00699.03 BC-II-m-B-20181 BC-II-m-B-00758 BC-II-m-B-00759 BC-II-m-B-00760 BC-II-m-B-00761 BC-II-m-B-00762 BC-II-m-A-00763 BC-II-m-B-00764 BC-II-m-B-00765 BC-II-m-B-00766 BC-II-m-B-00767 BC-II-m-B-00768 BC-II-m-B-00769 BC-II-m-A-00770 BC-II-m-B-00771 BC-II-m-B-00772 BC-II-m-B-00781 BC-II-m-B-00782 BC-II-m-B-00783 BC-II-m-A-00773 BC-II-m-B-00774 BC-II-m-B-00775 BC-II-m-B-00776 BC-II-m-B-00777 sec. Oituz 29 Datare sf.02 BC-II-m-A-00757. XV XVI Epoca medievală sec. Oituz 16 Str. 99 din 221 . Grădini ă Casa Dr. sec. BACAU Intergroup engineering Denumire Casa pictorului Nicu Enea Casa dramaturgului Ion Luca Monumentul în memoria victimelor fascismului 1939-1944 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae” Bd.02 BC-II-a-A-00757 BC-II-m-A-00757.B. Ioni ă Sandu Sturza 39 Bd. azi sediul DJPCCPCN Casa Rafailă Casa Arh. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Casă Palat Administrativ Fostele Birouri ale Comer ului şi Clădirea Poştei. Bacovia George 52 Str. XV XVI sec. XV XVI cca. Nicolae” Bd. Marcovici Arhivele Statului Adresă Str. fostă primărie Casă.01 BC-I-m-A-00699. 9 Mai 48 Str.

Pag.Ferdinand I. crt. Vrânceanu Gheorghe 44 Datare 1842 . 7 Aleea Parcului Bacău Str.D. 1 2 3 4 5 6 Denumire Clădire Teatrul Municipal . Trotuş 6A-6B Str.01 BC-II-m-B-00785..L. V. Cuza-Voda nr. Şcoala . Oituz nr. Mărăşeşti În parcul BC-III-m-A-00925 Statuia poetului George Bacovia Bibliotecii jude ene BC-III-m-B-20182 Casa scriitorului D. Alexandru Ioan Cuza. Iernii nr.37 Str. Bacovia George 13 BC-IV-m-B-00931 Casa pictorului Nicu Enea Str. Trotuş 6A-6B Str. G. Casa .. Trotuş 6A-6B Str..P. Ştefan cel Mare 35 Str.1845 1904 1870 1906 1912 1912 sec. Tolstoi I.Rafailă.I. Trotuş 8 Str. BACAU Intergroup engineering Denumire Biserica "Sf.. XIX sf. Alecsandri. 14 Str.. XX sec. Scheia 14 Str. Luca I.. crt. Adresa Str. 14bis Planuri de dezvoltare În renovare Activită i desfăşurate Activită i cultural artistice Activită i cultural artistice Activită i de învă ământ Activită i de învă ământ Activită i de învă ământ Casă na ionalizată – închiriată Starea Obiectivului În stare bună Anul P. XIX 1920 1959 Tabel 33: Obiectivele de patrimoniu din municipiul Bacău Nr. sec. Clădire Colegiul Na ional . sec. 1929 (recondi ion ată 2008) 1977 Bună Bună Bună În stare de degradare avansată 1925-1934 1891 1892 1820 Sursa: Primăria Bacău. 4 octombrie. municipalitatea organizează târguri de meşteri populari la care participă meşteri din toate zonele Moldovei. Alecsandri nr. Clădire Colegiul Na ional .F. Direc ia Patrimoniu şi Culte Cele mai importante Evenimente şi manifestări ale oraşului Bacău sunt: Festivalul “Zilele Bacăului” are loc în fiecare an în zilele de 2.45 Str.I. Pe lângă alte manifestările tradi ionale care includ concerte. 100 din 221 . D. Oituz 40 Str. general BC-III-m-B-00924 Mărăcineanu locotenent 2 Str. XX 1910 .03 BC-II-m-B-00786 BC-II-m-B-00787 BC-III-m-B-00922 BC-III-m-B-00923 Str. Alexei În fascismului 1939-1944 cimitirul izraelit nou Sursa: Ministerul Culturii şi Cultelor .Institutul Na ional al Monumentelor Istorice 1977 1981 1971 1850 sf. În anul 2010 se împlinesc 602 de la prima atestare a oraşului Bacău.02 BC-II-m-B-00785. Enea Nicu 31 BC-IV-m-B-00932 Casa dramaturgului Ion Luca Str. Împăra i” Fosta moară "Calmanovici şi fii" Muzeul de Ştiin e ale Naturii. "Vivariu" Sinagogă Ansamblul Centrului Jude ean de Cultură Centrul Jude ean de Cultură Grădini ă Sala de sport Observator Astronomic-Muzeul de Ştiin ele Naturii Casă Bustul lui Vasile Alecsandri Str. Bacovia nr..V. 2 BC-IV-m-B-00933 Monumentul în memoria victimelor Str.U.. Guşe Ştefan. Clădire Teatrul de Vara .. 3. 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 Cod LMI 2004 BC-II-m-B-00778 BC-II-m-B-00780 BC-II-m-B-00779 BC-II-m-B-00784 BC-II-a-B-00785 BC-II-m-B-00785. Popa Şapcă 3 Str. manifestări culturale şi evenimente sportive.Bacovia. Păcii 9 BC-IV-m-A-00930 Casa memorială „George Bacovia" Str. Trotuş 6A-6B Str.. Alecsandri Vasile 37 1897 Bustul maiorului Constantin Ene Adresă Str. Pătrăşcanu Str..Mihai Eminescu..1911 1930 Nr. Bălcescu Nicolae În parcul Trandafirilor Bustul căpitanului Nicolae Valter Str.

concursuri de miss. originalită ii şi bogă iei repertoriului.Teatrul Municipal Bacovia . ansamblul de ine un record impresionant. Rennes şi Dijon (Fran a). de a-şi pune în valoare talentul şi de a depăşi barierele culturale. Ansamblul CIOBANASUL condus de profesor Mitica Pricopie.I. oraşul italian unde lucrează peste 20. Concerte simfonice. la care participă echipele celor două oraşe. concursurile sportive. fiind laureat al unor competi ii na ionale şi interna ionale: Santerm (Portugalia). Festivalul va avea loc în Bacău pe platoul cuprins intre Sala Sporturilor şi Bazinul Olimpic de Înot. Alte ansambluri folclorice care participă la diverse spectacole organizate în municipiul Bacău: Ansamblul folcloric "CA LA NOI" din Bacău. întrucât Moldova este zona în care folclorul tradi ional şi-a păstrat intacta vigoarea şi autenticitatea. Festivalul George Bacovia Festivalul Arlekin Simpozioane ştiin ifice. descoperire etnografică a maestrului George Sârbu. 101 din 221 . Piesele prezentate în limba engleza sunt originale şi tratează problemele adolescen ilor. Festivalul Serbările Timişoreana se va desfăşura în luna august (2009) la Bacău. Expozi ii Sărbătoarea pensionarilor Ansamblul „Busuiocul” – este unul dintre cele mai vechi şi reputate ansambluri folclorice din România.D.Festivalul de Teatru în Limba Engleza pentru Tineret INGENIOUS DRAMA FESTIVAL (ID Fest) se desfăşoară pe scena Teatrului Bacovia din Bacău. Întreaga manifestare este structurata pe doua sec iuni. Înfiin at în 1973. cântece şi elemente tradi ionale moldoveneşti. a băcăuanilor pleca i la munca în străinătate. Lansări de carte.U. în colaborare cu Centrul de Crea ie coregrafica “Trois C-L” din Luxemburg şi Centrul Na ional al Dansului din Bucureşti. Festivalului Na ional de Muzica Uşoara Pentru Copii ”ASCHIUTA”. Ponderea repertoriului ansamblului băcăuan este de inuta de dansuri. spectacole folclorice. Festivalului de dans contemporan din Bacău. BACAU Intergroup engineering Dintre manifestările culturale desfăşurate în Bacău sunt: simpozionul "Vasile Parvan" expozi ii de pictură în aer liber seara minoritatilor concurs Ex Libris Spectacole folclorice sus inute de artişti locali Alte manifestări desfăşurate de către Administra ia publică Locală: Festivalul Revederii cu ocazia reîntoarcerii acasă.000 de băcăuani şi aproximativ 100. Festivalul îşi propune să acorde şansa tinerilor din ara noastră de a-şi dezvolta personalitatea artistică şi creatoare. Ansamblul de dansuri "Liliacul" şi Ansamblul "Bobocel de la Bacău" Sursa: Primăria Bacău. specializat în vechi dansuri căluşăreşti din inutul Bacăului. Cultură şi Culte Pag. Gonzia (Italia).P. organizat de Centrul de Cultura “George Apostu”. Turneele au inclus şi Danemarca. Festivalul Interna ional de muzica pentru copii „SuperStar Fest” Festivalul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5 -15 ani. Chemitz (Germania). în concediu. Spectacole de teatru. Manifestarea urmăreşte să întăresc legăturile dintre Bacău şi Torino.000 de cetă eni din jude ul Bacău. (expozi iile culinare. concerte cu forma ii romaneşti şi italiene. specifice oraşelor Bacău şi Torino. Norvegia şi Grecia. Direc ia Patrimoniu. datorita calită ilor interpretative deosebite. Schoten (Belgia). Hayange. Ingenuous Drama Festival . interpretare şi grupuri mici. Suedia.

cauzelor de solu ionat Nr. iar mobilitatea patrulelor a avut ca rezultat creşterea numărului prinderilor în flagrant cu 19% fa ă de anul 2008. Una din priorită ile Poli iei Române pe anul în curs a constituit-o dezvoltarea capacită ii institu ionale şi opera ionale în vederea sus inerii unui climat de legalitate în sfera afacerilor. în primele 9 luni ale anului 2009. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. Observatorul astronomic. 2007 Serviciul teritorial Bacău 103 2008 130 2007 42 2008 42 2007 5 2008 5 2007 3 2008 7 Pag. Bacău a constatat 479 (+258) infrac iuni de incidente de plată. Ansamblul folcloric "CA LA NOI". cauzelor nesolu ionate Nr. Ansamblurile folclorice care participă la diverse spectacole şi manifestări organizate în municipiul Bacău: Ansamblul „Busuiocul”. au crescut numărul infrac iunilor contra persoanei şi cele contra patrimoniului în mediul urban. Q. 5.pen. fără exercitarea de violen e asupra victimelor. Au crescut. poşete şi gen i (+22%) şi numărul autovehiculelor furate (+19%). 3. Ansamblul CIOBANASUL. Date statistice privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în anul 2008 Unitatea Nr. Prevenirea criminalită ii în mediul urban constituie una din priorită ile poli iei băcăuane pe anul 2010. şi Parcul Trandafirilor. Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii „Ion Borcea”.D. tâlhăria (. iar în conformitate cu Lista încadrării monumentelor istorice. rechizitorii Nr. însă. marea majoritate fiind comise cu file CEC fără acoperire şi infrac iuni la Legea 59/1934. 2. Ansamblul de dansuri "Liliacul" şi Ansamblul "Bobocel de la Bacău". motivat de impactul social deosebit pe care faptele antisociale îl produc şi de faptul că afectează sentimentul de siguran ă publică.6%) şi violul (.J. trebuie men ionat că 45% s-au comis prin smulgerea de obiecte.P. Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt: Casa memoriala George Bacovia.P. I. 4. asigurându-se de-a lungul anului o desfăşurare uniformă a manifestărilor culturale. În municipiul Bacău se organizează cu diverse ocazii spectacole şi activită i recreative pentru locuitori. exemplificând omorul (-18%). furturile din buzunare.50%). Manifestările care se adresează copiilor sunt: Festivalul Na ional de Muzica Uşoara pentru Copii „ASCHIUTA”. 2 complexe muzeale diversificat amenajate. În ceea ce priveşte infrac iunile de tâlhărie. 6 biserici monumente istorice.I. În Municipiul Bacău exista 2 teatre mari. municipiul Bacău are 50 de monumente istorice datate între secolul XV – XX. cauzelor solu ionate (inclusiv declinări şi conexări) 2007 61 2008 88 Nr. În primele 11 luni ale anului 2009. Pozitiv este faptul că infrac iunile grave comise în stradă s-au diminuat. Festivalul Arlekin.U. 102 din 221 . Festivalul Interna ional de muzica pentru copii „SuperStar Fest”. aresta i preventiv 2007 1 2008 Sanc iuni 181 C. Analiza datelor subliniază faptul că. SERVICII DE SIGURAN Ă A POPULA IEI Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău S-a realizat o activitate preventivă intensă. inculpa i trimişi în judecată Total 2007 9 2008 24 din care.

motiv pentru care la începutul lunii septembrie 2007. este structurată pe două domenii distincte: Ordine publică şi Organe de control cu un efectiv de 101 angaja i şi Paza bunurilor şi Obiectivelor de interes local cu un efectiv de 152 de angaja i. BACAU Intergroup engineering Cauze Cauze nesolu ionesolu ionate. organizează şi desfăşoară activită i pentru prevenirea şi descoperirea infrac iunilor şi a altor fapte care prejudiciază avutul public şi privat. Poli ia Primăriei municipiului Bacău a fost înfiin ată în anul 2005. asigurând permanen a capacită ii de interven ie. ia măsuri pentru asigurarea respectării normelor legale privind circula ia pe drumurile publice. în conformitate cu prevederile legii. stabilite prin protocol. 103 din 221 . apără via a şi integritatea corporală a persoanelor. cooperează cu celelalte unită i şi organe ale MIRA.D.P. care în îndeplinirea atribu iilor sale. În Municipiul Bacău există Sec ia 1 şi Sec ia 2 Poli ie. a proprietă ii publice şi private. potrivit legii privind paza bunurilor. supraveghează şi controlează circula ia în zona de competen ă. ale altor institu ii publice locale şi contează pe concursul cetă enilor. Pag. pentru creşterea siguran ei cetă eanului şi prevenirea criminalitatii stradale îl reprezintă prevenirea şi combaterea fenomenului contraven ional şi infrac ional. Criminalitatea stradală constituie una din priorită ile Inspectoratului de Poli ie Jude ean Bacău. asigură men inerea ordinii publice. Scopul Strategiei Poli iei Primăriei Municipiului Bacău de realizare a ordinii şi siguran ei publice. asigurarea climatului necesar func ionării institu iilor statului. îndrumă. garantarea şi apărarea drepturilor şi libertatilor constitu ionale.I. îndeplineşte atribu iile ce îi revin. a crescut indisciplina. procuraturii. Ministerul Justi iei. a siguran ei cetatenilor. Raportat la nivelul anilor trecu i conform datelor de inute de inspectoratul de poli ie se înregistrează o creştere a infrac ionalită ii. ia măsuri potrivit competen ei sale pentru prevenirea şi descoperirea ac iunilor de încălcare a drepturilor şi intereselor legale ale cetă enilor. a scăzut respectul pentru reguli şi legisla ie sau agen ii locali îşi fac mai bine treaba. respectarea regulilor de convie uire socială în zona sa de competen ă. asigură şi execută paza băncilor de pe raza de competen ă. nate mai vechi de 6 mai vechi de luni 1 an de la de la începerea prima urmăririi penale sesizare 2007 5 2008 7 2007 1 2008 1 Aresta i netrimişi în judecată Achitări definitive Restituiri definitive Infirmări Redeschideri ale urmăririi penale 2007 - 2008 - 2007 - 2008 - 2007 - 2008 - 2007 1 2008 1 2007 -- 2008 - POLI IA MUNICIPALĂ este subordonată Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău.U. Acest lucru poate fi interpretat în două moduri. în cadrul unei conferin e de presă conducerea inspectoratului a stabilit un nou mod de abordare a măsurilor cu caracter preventiv educativ pentru perioada următoare. întreprinde măsuri pentru îmbunătă irea stării şi practicii disciplinare. organizează activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în cadrul procesului penal şi ine eviden a activită ii de urmărire penală. În realizarea atribu iilor ce îi revin: asigură pregătirea de specialitate şi militară a efectivelor.

comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008.U. ASIGURAREA UNUI CLIMAT DE SIGURANTA PUBLICA A CETATEANULUI ACTIVITATI PRIVIND PREVENIREA FAPTELOR ANTISOCIALE DIN ZONA UNITATILOR DE INVATAMANT PATRULE CU I. CRESTEREA GRADULUI DE SIGURANTA RUTIERA PE ARTERELE DE CIRCULATIE ACTIVITATI PRIVIND REGLEMENTAREA TRAFICULUI RUTIER a. ACTIUNI ORGANIZATE ŞI DESFASURATE a.P. c. ecarisajul în municipiul Bacău Total general VERIFICARI ÎN TEREN IV.I. în anul 2008. În intervalul 1 ianuarie . 104 din 221 . Au fost aplicate peste 300 de sanc iuni contraven ionale.P. ACTIVITATI SPECIFICE DESFASURATE ÎN SLUJBA COMUNITATII a.4 patrule COMBATEREA FENOMENULUI DE CERSETORIE-persoane depistate III. păstrarea cură eniei pe străzile municipiului Bacău 58 d. păstrarea cură eniei pe străzile şi în pie ele municipiului Bacău b.D. au ac ionat pentru combaterea nerespectării perioadelor de conducere sau de odihnă de către conducătorii autovehiculelor de transport public de mărfuri şi persoane. salubrizarea municipiului Bacău d. efective de poli ie rutieră din jude ul Bacău. ASIGURAREA UNUI CLIMAT CIVILIZAT DE COMERT ÎN MUNICIPIUL BACAU a. BACAU Intergroup engineering ACTIUNILE DESFASURATE DE CATRE POLITIA PRIMARIEI MUNICIPIULUI BACAU ÎN 2009 Număr de Nr. aten ionări aplicate pentru maşini parcate pe trotuar Total general VI. ASIGURAREA RESPECTARII LEGALITATII ÎN DOMENIUL URBANISMULUI ŞI DISCIPLINEI ÎN CONSTRUCTII(controale privind legalitatea construc iilor) VII. prevenirea faptelor antisociale din zona unită ilor de învă ământ 42 b. refuz taxa de parcare şi maşini parcate pe trotuar 14 Total general 142 II. protejarea spatiilor verzi de pe raza municipiului Bacău privind c. urbanismul comercial V. accesul autovehiculelor cu masa totala mai mare de 3.ro 1018 24 6404 8896 5136 894 68 14994 1802 1742 2154 994 1478 4626 6528 204 11854 Siguran a traficului rutier se află în subordinea Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău Poli iştii Serviciului Rutier Bacău au ac ionat. crt.5 tone 28 privind c. SESIZARI ŞI RECLAMATII SOLUTIONATE Sursa: primarie. Inspectoratului de Jandarmi Jude ean Bacău are în subordine Subunitatea de Jandarmi Mobilă Bacău şi Subunitatea de Jandarmi Pază şi Protec ie Institu ională Bacău Pag. Indicatori ac iuni I.ro politialocala bacau. au fost re inute 6 permise de conducere şi au fost retrase 21 certificate de înmatriculare. În ianuarie 2009. ASIGURAREA RESPECTARII NORMELOR DE PROTEJARE A SPATIILOR VERZI ŞI A CURATENIEI ACTIVITATI ORGANIZATE ŞI DESFASURATE a.5 februarie 2009. pentru prevenirea şi combaterea evenimentelor rutiere grave şi disciplinarea participan ilor la traficul rutier.J BACAU-SECTIA 1 ŞI 2 POLITIE . numărul victimelor accidentelor rutiere a scăzut cu 14%. fluidizarea traficului rutier privind autovehicule blocate ce stationeaza neregulamentar b. stradala a scăzut şi ea cu 18%. PARTICIPARI LA SEDINTELE ASOCIATIILOR DE PROPRIETARI ŞI LOCATARI b.

în cooperare cu institu iile abilitate ale statului. muni iilor.U.R. precum şi a transportului armelor. fenomene meteo periculoase. manifestărilor cultural. ascensor. sportive. Bacău şi Direc ia Jude eană Bacău a Arhivelor Na ionale participă la protec ia coresponden ei clasificate pe timpul transportului acesteia pe întreg teritoriului jude ului Bacău Inspectoratul pentru Situa ii de Urgenta (ISU) . Garda de interven ie. tehnologice. dezertorilor şi a altor persoane care inten ionează să săvârşească sau au săvârşit infrac iuni execută misiuni de interven ie antiteroristă la obiectivele aflate în responsabilitatea jandarmeriei sau pentru capturarea şi neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune în pericol siguran a persoanelor.S. supravegherea accesului şi a ordinii interioare la parchetele şi instan ele judecătoreşti din municipiul Bacău. alunecări de teren. precum şi a altor asemenea activită i care se desfăşoară în spa iul public şi care implică aglomerări de persoane execută. situa ii de urgentă din care: cazuri de urgenta asistate de S.U. ac iuni pentru protec ia comunită ilor (5%). incendii (17%). paza şi protec ia transportului unor valori importante apar inând Băncii Comerciale Române S. 105 din 221 . conform H.U. paza şi protec ia la sucursalele şi agen iile Băncii Comerciale Române S. Milcov. etc. 49.R. etc). asigura.A. în condi iile legii. nr. etc). în condi iile legii.C.Unitati Teritoriale . înlăturarea efectelor inunda iilor. Interven ii pe categorii. "Constantin Ene" al Jude ului Bacău BACAU.artistice.A. şi Trezoreriei din municipiul Bacău asigură.P. din municipiul Bacău asigura. în zone şi locuri cu poten ial criminogen ridicat participă la limitarea şi înlăturarea consecin elor dezastrelor naturale. de mediu sau complexe. BACAU Intergroup engineering Misiunile IJJ Bacău prin Subunitatea de Jandarmi Mobilă Bacău execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor. Ac iuni pentru protec ia comunită ilor (asigurare masuri de apărare împotriva incendiilor la accidente de circula ie şi pe timpul desfăşurării de evenimente publice. la solicitare sau pe baza planurilor de cooperare. incendii. valorilor şi transporturilor speciale participă la misiuni în sprijinul poli iei. (59%).A. prăbuşirii sau accidentelor de munca.D. avarii la utilită i publice. explozii ori a altor situa ii de urgentă ce pun în pericol via a.D. paza. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Detaşamentul de Pompieri Bacău: Serviciul mobil de urgenta reanimare şi descarcerare. jud. asisten ă persoane (3%). misiuni de urmărire şi prindere a evada ilor. în condi iile legii. alte situa ii de urgen ă (6%).I. Bacău a fost înfiin at în 2004. prin fuziunea Comandamentului Protec iei Civile şi Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari ca unitate subordonată Ministerului Administra iei şi Internelor. substan elor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substan e periculoase. paza şi protec ia transporturilor speciale. Aerostar S. protec ia. bunurilor.) Pag. integritatea fizică a persoanelor sau bunurile acestora Misiunile IJJ Bacău prin Subunitatea de Jandarmi Pază şi Protec ie Institu ională Bacău asigură.M. paza şi protec ia la S. Str.G. protec ia mediului. Asisten ă persoane (degajări de persoane în urma exploziilor. stupefiantelor. Alte situa ii de urgen ă (misiuni pirotehnice. salvări de animale. materialelor explozive. 1490 din anul 2004. Forma iunea de protec ie civila. definite prin lege . la înăl ime.I. ramase blocate în apartament. în condi iile legii.asigură.

U. BACAU Intergroup engineering În anul 2008. siguran ă. 4. tâlhăria (. Poli ia Primăriei Municipiului Bacău.Comparativ cu anul 2007. S-a realizat o activitate preventivă intensă.R. 2. control. 62% s-au produs la locuin e şi anexe din gospodăriile popula iei. iar mobilitatea patrulelor a avut ca rezultat creşterea numărului prinderilor în flagrant cu 19% fa ă de anul 2008. 14998 ac iuni pentru protejarea spa ii verzi şi cură enie. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. în anul 2008 au fost aplicate peste 300 de sanc iuni contraven ionale. În anul 2008. 6528 interven ii pentru respectare disciplina în construc ii. sportive. 6.6%) şi violul (. Inspectoratului de Jandarmi Jude ean Bacău şi Inspectoratul pentru Situa ii de Urgenta (ISU) .cu 10%. ac iuni pentru asisten ă persoanelor (cu 91%) şi protec ia comunitatilor (cu 50%). iar cel al arderilor necontrolate . "Constantin Ene" al Jude ului Bacău. Pozitiv este faptul că infrac iunile grave comise în stradă s-au diminuat. în principal.U.D. exemplificând omorul (18%). cultura.I. 4% în comer şi alimenta ie publica. numărul victimelor accidentelor rutiere a scăzut cu 14%. din care 8% sunt mijloace de transport individuale.058 sesizări şi întâlniri solu ionate de către poli ia de proximitate. 2% în agricultura. 12% la mijloace de transport. Concluzii: 1.50%).S. păstrarea cură eniei şi parcare necorespunzătoare. Pag. au fost re inute 6 permise de conducere şi au fost retrase 21 certificate de înmatriculare. pază. 12. numărul incendiilor a crescut cu 15%. 4626 ac iuni pentru siguran ă rutieră în municipiu. iar 5% în alte domenii de activitate. etc). la inunda ii (cu 87%). Din totalul incendiilor. 1742 interven ii pentru asigurarea unui climat propice desfăşurării comer ului. 2% în silvicultura.M. precum şi interven ii S.D.5 februarie 2009. 5.U. numărul situa iilor de urgen ă a crescut cu 65% fata de anul anterior.Unitati Teritoriale . Siguran a traficului rutier este permanent în aten ia Poli iei Rutiere.P. 6% la activită i de servicii colective. În municipiul Bacău îşi desfăşoară activitatea 4 organisme de ordine publică. 3. (cu 119%). 7436 interven ii pentru asigurarea siguran ei publice. În cadrul activită ilor desfăşurate de către Poli ia Primăriei s-au realizat: 142 de ac iuni de prevenire a faptelor antisociale la unită ile de învă ământ. sociale şi personale (inclusiv culte. 7% în industrie. 106 din 221 . numărul situa iilor de urgen ă a crescut cu 65% fata de 2007. protec ie şi siguran ă: Inspectoratul Jude ean de poli ie Bacău. ca rezultat în intervalul 1 ianuarie .I.

vile Aria Nr. constituit de străzile Republicii. Bălcescu/9 Mai şi Ştefan cel Mare. D+P+3 S+P+4. închisă între zone industriale.4 Aria utila 2 –m 1281 1925-2007 3220836.0 Aria construita desfasurata2 m 1474841. ele fiind între 10 – 20 apartamente/scară de bloc.524 apartamente de locuit. Zonele reziden iale cele mai dens populate sunt concentrate de-a lungul acestor axe şi sunt în majoritate cuprinse între linia ferată la vest şi bazinele de acumulare la est. S+P+2.D. regimul de construire al apartamentelor este de peste 20 de ori mai mic.U. S+P+1. acea perioadă coincide cu perioada de dezvoltare a zonelor industriale.524 Se constată că în perioada 1975 – 1985 realizarea apartamente în blocuri a cunoscut o mare înflorire. cartierul Izvoare la sud şi o zonă reziden ială. la vest de sta ia feroviară. construita – apartamente 2 m 58524 249293. Apartamente 8 52 4 325 188 8 18 185 227 785 618 462 754 826 675 929 834 773 Anul construirii 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 TOTAL Nr. Conform Inventarului Primăriei numărul de apartamente construite şi date în folosin ă începând din 1925 până în prezent este detaliat în continuare: Anul construirii 1925 1947 1950 1954 1955 1956 1957 1958 1959 1960 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 Nr. cartierul Gherăieşti la nord. BACAU Intergroup engineering R. Municipiul Bacău este delimitat la est de râul Bistri a. Numărul de apartamente în fiecare bloc este diferit în func ie de confort.P. s-a dezvoltat în principal de-a lungul axei nord-sud.2007. Apartamente 566 2119 873 245 174 140 106 172 151 36 69 34 25 164 175 175 12 58.I. de etaje P+2. Situa ia infrastructurii de locuit se prezintă astfel: Anul BLOCURI construirii Regim de inaltime Subsol+Parter+Nr. INFRASTRUCTURA DE LOCUIT În Municipiul Bacău există aproximativ 58. S+P+9. Apartamente 1479 1064 1189 1535 1931 2182 2725 2311 3541 3490 3873 3738 3772 3694 2785 2717 2777 959 Anul construirii 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1996 1997 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2007 Nr. în 1281 blocuri şi vile construite în perioada 1925 . În ultimii ani.3 Pag.293 mp. Mărăşeşti. cu o suprafa ă construită totală de 249. S+P+10. cu cele două lacuri de acumulare şi la vest de o zonă deluroasă. S+P+5. 107 din 221 . comparativ cu cel din perioada 1975-1985 când s-au înregistrat cele mai multe construc ii. în zonele mai periferice există cartiere cu case mai mici ca dimensiuni şi spa ii verzi între case: cartierul Şerbăneşti peste râul Bistri a la est. S+P+7.

în procent de 65% din blocurilor construite în perioada 1925 . 3. În anul 2006 au fost auditate energetic 63 blocuri în vederea realizării lucrărilor de reabilitare termica. În prezent există un program social destinat tinerilor medici şi specialişti din domeniul medical care nu au posibilită i financiare pentru a-şi cumpăra apartamente proprii. Crt 1 2 3 4 5 6 Proprietar SC Gepex SC Agroindustriala SC Rombet Ficău Gabriela Ficău Lauren iu Antohe Mihai TOTAL Apartamente 70 40 100 30 32 60 Nr. locale: Nr. la Primăria Bacău au fost depuse 1823 cereri şi dosare pentru ob inerea de apartamente în blocurile ANL. numărul de apartamente existente în municipiu este insuficient. anume Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic.P. infrastructura de locuit existentă în Municipiul Bacău necesită îmbunătă iri. conform situa iei primite de la Primăria Bacău 50% din cererile în vederea ob inerii de locuin e ANL au fost solu ionate favorabil. Crt 7 8 9 10 11 12 Proprietar SC Longbridge SC Topaz Development SC Negobac Invest Mihăieş Ludovic SC Crina Imobiliare Bolovan Irinel Apartamente 84 600 15 18 40 32 1121 Din punct de vedere tehnic. Raportat la popula ia Municipiului Bacău. Concluzii: 1. Teiului 9A Teiului 9B Teiului 9C Tipografilor 16 Tipografilor 18 72 45 17 17 18 26 26 Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale TOTAL SOCIAL 221 În ultimii 5 ani în Bacău au fost date spre construire 950 de locuin e de tip ANL şi sociale. În Municipiul Bacău există în prezent blocuri aflate în proprietatea unor persoane fizice sau juridice construite în vederea închirierii sau vânzării. Din punct de vedere tehnic. 2.I. Crt Situa ia locuin elor ANL şi sociale din municipiul Bacău pusă la dispozi ie de autorită ile Localizare Nr. Apartamente Tipul locuin elor Nr. 4. 108 din 221 . Letea 50 Bis Depoului 80 Depoului 82 Depoului 84 Depoului 86 Narciselor TOTAL ANL 40 45 45 45 29 40 45 45 45 40 40 40 40 40 36 615 Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL 1 2 3 4 5 6 7 Miori ei 88A Bucegi 138. Făgăraş 8.U. Narciselor 14 A Letea 46A Făgăraş 4 Făgăraş 6. Apartamente Tipul locuin elor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Orizontului 34A Bucegi 136A Bucegi 138A Bucegi 140A. dintre care 836 au fost date în folosin ă.D. În perioada 2004-2009 au fost realizate 615 apartamente ANL şi 221 apartamente sociale. BACAU Intergroup engineering În perioada 2004-2007. iar numărul de apartamente realizate de persoane fizice sau juridice este de 1221. în anul 2007. din care 615 de locuin e de tip ANL şi aproximativ 221 de locuin e sociale.1989 în Municipiul Bacău necesită reabilitări termice şi modernizări. 31 au fost incluse în următoarea etapa a programului de reabilitare. Apartamentele din construc iile private sunt: Nr. Crt Localizare Nr. Dintre aceste blocuri. Pag. rezultând o rata de rezolvare a dosarelor de aproximativ 50%.

D. pulberi în suspensie (PM 2.64 33. raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km.5 UM µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc mg/mc µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc Medie lunară 4. benzen.40 0.sta ie de tip urban este amplasată în parc Prefectură.Re eaua automată de monitorizare a calită ii aerului Calitatea aerului în municipiul Bacău este monitorizată prin măsurători continue în două sta ii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de sta ii existente. ozon (O3).68 STA IA BACĂU 1 Minima 0. 109 din 221 . umiditate relativă. oxizi de azot (NOx/NO/NO2).64 92.37 19.1bis. Bacău Amplasarea sta iilor de monitorizare în municipiul Bacău Sta ia Bacău 1 . este amplasată în municipiul Bacău – cartier Izvoare. Monitorizare a calită ii aerului .34 Sta ia Bacău 2 .5) şi parametrii meteo (direc ia şi viteza vântului.41 Maxima 30.29 136. poluan ii monitoriza i sunt: dioxid de sulf (SO2).39 15.U.08 0. temperatură. monoxid de carbon (CO). temperatură. poluan ii monitoriza i sunt dioxid de sulf (SO2).5 8. BACAU Intergroup engineering S. EVOLU IA CALITĂ II AERULUI A.97 3.95 24.09 2.37 50. umiditate relativă. precipita ii).31 16. Războieni.01 0. Legendă: BC1 BC2 BC-1: Str. radia ia solară. presiune. Tabel 34: Valori medii lunare.97 64. raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1km.P.04 274. Izvoare nr.51 162.75 10. Sta iile de tip industrial: evaluează influen a activită ii industriale dezvoltate în partea de E-SE a municipiului asupra calită ii aerului. pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direc ia şi viteza vântului.sta ie de tip industrial. Pag. Acest tip de sta ie: evaluează influen a activită ii umane din zona centrală a municipiului asupra calită ii aerului.33 6. monoxid de carbon (CO). precipita ii).11 50. radia ia solară.01 0.74 9. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 1 Poluant SO2 NO NO2 NOx CO O3 NH3 Benzen PM 2. oxizi de azot (NOx/NO/NO2). Bacău BC-2: Str. ozon (O3).I.57 3. amoniac (NH3). începând cu luna februarie 2009 se monitorizează şi amoniacul. presiune. STAREA MEDIULUI I.69 1.

concentra iile de ozon au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protec ia sănătă ii umane şi respectiv valoarea intă pentru anul 2010 (120 µg/mc).I. Valorile înregistrate în 2009 pentru benzen.81 33. în urma arderilor incomplete (trafic auto). impuse de către Ordinul 448/2007. conform STAS 12574/87. De asemenea. Prelevarea se face pe o perioadă de 24 h. Fa ă de pragul de alertă ( 240 µg/mc. B. Valorile NO2 pe BC 2 sunt cele măsurate prin metoda manuală. valorile înregistrate în anul 2009 de cele două sta ii au fost mici.0 CO mg/mc 0. situa ie reprezentativă pentru zona urbană (BC1). BACAU Intergroup engineering Tabel 35: Valori medii lunare.medie orară). în cazul sta iei BC-1. Sursele de provenien ă a benzenului sunt reprezentate în general de motoarele cu ardere internă. În cazul măsurătorilor pentru metale (perioada ianuarie – noiembrie).30 45.80 NH3 µg/mc 15. în 2009 nu au fost înregistrate depăşiri ale limitei anuale de 40 µg/mc. care nu au depăşit limita admisă. Pag. Pe parcursul anului 2009 nu s-au semnalat depăşiri ale limitei maxime admise de 100 µg/mc NH3.P. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 2 STA IA BACĂU 2 Medie lunară Minima SO2 µg/mc 8.medie orară ). începând cu luna iunie 2009 un număr de 4 puncte fixe de control: Gherăieşti.28 0. pentru indicatorul NO2.91 Valorile înregistrate în 2009 pentru SO2 şi CO.43 226. precum şi fa ă de pragul de informare (180 µg/mc .01 O3 µg/mc 1. În urma măsurătorilor efectuate la sta iile automate BC 1 şi BC 2. la niciunul dintre indicatori nu s-au depăşit limitele anuale. Bălcescu şi Universitate.65 NOx µg/mc NO µg/mc *NO2 µg/mc 16.63 136. 110 din 221 . FRE Mărgineni.U.41 0 *indicator determinat prin metoda manuală Poluant UM Maxima 28.74 9. Monitorizare manuală a calită ii aerului în municipiul Bacău Re eaua de monitorizarea aerului cuprinde.48 0.29 PM 10 µg/mc 56. N.0 2.D.536 7. conform OM 592/2002. în urma măsurătorilor pe cele două sta ii automate s-au situat sub valorile limită admise de către OM 592/2002. în urma măsurătorilor au fost în limitele admise de către OM 592/2002. Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor şi alături de benzen este considerat ca făcând parte din categoria poluan ilor specifici rezulta i din trafic.

pentru amoniac conform STAS 12574/87. Siret.0188 mg/l). iar datele sunt furnizate în urma prelevării manuale şi determinărilor chimice efectuate în laboratorul APM Bacău. Pe parcursul anului 2009 în punctele de prelevare Gherăieşti. Pag. MĂSURĂTORI DE ZGOMOT S-au efectuat măsurători care. Tronsoanele intrare jude . Aval lac agrement: apa s-a încadrat în limitele clasei a-I. N-NO3 (0.D.sta ia RA Bacău Sta ia de Radioactivitate Bacău func ionează cu program de 11h. Ntotal (0. 111 din 221 . depuneri şi precipita ii atmosferice s-au înregistrat valori normale pentru această perioadă a anului neexistând depăşiri ale pragului de aten ionare. Nicolae Bălcescu nu au fost înregistrate depăşiri ale concentra iei maxime admise de 100 µg/mc. II. Ntot (0.7100 mg/l). generate de mai multe surse cu intensită i diferite. FRE Mărgineni. apa se încadrează în clasa a-I-a de calitate generală (foarte bună).a de calitate generală ( foarte bună). N-NO3 (0.0204 mg/l).7800 mg/l). P(0. IV. Universitate.1040 mg/l ). CALITATEA APEI Realizarea capitolului ”Calitatea apei” este sus inută de datele furnizate de DA Siret Bacău. Galbeni şi Drăgeşti (râul Siret). Pe parcursul anului 2009 a fost monitorizat în regim manual indicatorul NO2 în punctul de prelevare BC 2.6622 mg/l). Evolu ia calită ii aerului în municipiul Bacău este raportată la STAS 12574/87 (NH3 şi pulberi sedimentabile).0090 mg/l). timp în care se supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu aer şi apă.0340 mg/l ). P-PO4 (0. N-NO2(0. RADIOACTIVITATEA β GLOBALĂ . aval lac Agrement (râul Bistri a). III. rezultatele sunt sub limita pragului de aten ionare.P. au ca scop măsurarea nivelului de zgomot echivalent ( Lech ) şi identificarea surselor generatoare. Valorile debitului dozei la 60 minute s-au situat sub limita pragului de aten ionare.0290 mg/l). BACAU Intergroup engineering Indicatori urmări i sunt NH3 şi pulberi sedimentabile. N-NO2 (0.0957 mg/l). 1.aval Bacău pentru râurile Bistri a şi Siret sunt identificate ca tronsoane supuse riscului determinat de nutrien i: Şerbăneşti: din punct de vedere al nutrien ilor apa s-a încadrat în limitele clasei a-I-a de calitate. Echipamentul din dotarea Agen iei de Protec ia Mediului nu asigură o monitorizare continuă şi că.U. Ocna şi Vrânceni (râul Trotuş). În anul 2009 calitatea apei a fost urmărită în 6 sec iuni de supraveghere: Şerbăneşti. Tg. în general măsurătorile surprind valori cumulate. N-NH4 (0. P-PO4( 0.I. În urma măsurătorilor şi calculelor efectuate în anul 2009 pentru probele de aerosoli.5966 mg/l).Calitatea apei de suprafa ă Principalele râuri monitorizate de către Direc ia Apelor Siret – Bacău sunt: Bistri a. iar din punct de vedere al nutrien ilor apa s-a încadrat în clasa a-I-a de calitate N-NH4 (0. Nici la apă nu s-au înregistrat valori deosebite la probele din râul ce traversează oraşul.0988 mg/l). Se observă varia ii uşoare în func ie de fenomenele meteorologice care duc la varia ia concentra iei aerosolilor din atmosferă de care se pot ataşa şi izotopii naturali Rn (222) şi Rn (220). P ( 0.

V.6 50.53 4530.8 77.8 77.71 468.57 1590. începând cu anul 2004.59 262. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe. depăşiri ale limitelor legale înregistrându-se doar în câteva luni ale anului la unii operatori economici.59 315.72 31.08 Pb (kg) 1259.zone locuibile 2006 Pie e .4 66. spa ii de joacǎ pentru copii Parcuri.8 % Depăşiri 85. în mai multe puncte. grădini e.80 13.7 74.85 1330.79 Cd (kg) 0.P.6 71.52 NMVOC(tone) 207. spa ii comerciale.5 75.0 0 0 0 0 100 34.4 58.6 78.93%).7 70.4 78.43 16.0 84.2 79.08 584. spa ii de joacǎ pentru copii Incinta industrialǎ Trafic Altele . Tip măsurătoare zgomot 2004 Pie e . emisiile de Nox provin îndeosebi din industria energetica (53.64 2152.30 4519.2 0 12.0 2. spa ii comerciale.11 Hg (kg) 0.91 SO2 (tone) 5876. operatori economici.99 7022.17 737. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe.41 662.5 71. arderile din industria de prelucrare (6. BACAU Intergroup engineering Număr măsurători 20 10 1 51 2 24 16 8 207 4 7 6 3 19 16 55 31 13 7 4 25 5 143 37 Maximǎ măsurata (dB) 74.49 4284.97 1608.48 NH3(tone) 1939.01 145. grădini e . Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx ) La nivelul jude ului Bacău. pentru anul 2008.75 Emisii anuale de dioxid de sulf La nivelul jude ului Bacău. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe .43 Monitorizarea zgomotului în municipiul Bacău s-a realizat.3 69.86 NOX tone) 1594.40 83.91%).0 0 100 78. în anul 2008.64 5867.45 4517.57 910. 112 din 221 . în incinta industrială.0 50.95 100 61. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe .8 71. spa ii de joacǎ pentru copii Parcuri.17 952. creşe. pe artera principala de trafic din Bacău s-au monitorizat un număr de 10 puncte . SITUA IA EMISIILOR ÎN AER ANALIZA COMPATIVĂ 2000 – 2008 ÎN JUDE UL BACĂU AN 2003 2004 2005 2006 2007 CO2(mii tone) 680.5 85. În anul 2009.zone locuibile 2005 Pie e . spa ii comerciale.98 2949.19 2865.I. incinte şcoli.1 77.54 70.7 75.U.D. zone de recreere şi odihnă Incinta industrialǎ Zone feroviare Trafic Altele – limite incintă locuin e Măsurătorile de zgomot sunt efectuate lunar.96 22. grădini e .35 23.4 44.46 0.1 73.6%) şi din transport (14.32 1401.1 65.15 0. grădini e .43 0 54. principalele surse de emisii pentru SO2 au fost activită ile inventariate la grupa SNAP 01(activită i de producere a energiei electrice şi termice).0 46.04 2198. grădini e . spa ii comerciale. zone de recreere şi odihnă Incinta industrialǎ Zone feroviare Trafic Altele – limite incintă locuin e 2007 Pie e .6 66.72 156. Pag.în intersec ii şi puncte situate la jumătatea distan ei între acestea.47 1935. spa ii de joacǎ pentru copii Incinta industrialǎ Trafic Altele .0 90.

Aceasta categorie de poluan i este generata de procese industriale diferite şi de sursele mobile.U. Compuşii organici volatili rezulta din: prelucrarea.2% Comparativ cu anul precedent. pentru anul 2008. plumb – sunt compuşi organici care pot fi degrada i pe cale naturala. NOx. transpusa prin HG nr. vopsirea autovehiculelor. completa şi modificata prin HG 1902/2004: degradarea metalelor. depozitarea sau transportul i eiului şi a produselor petroliere.5 %.17% din extrac ia şi distribu ia combustibililor fosili. petrol. NH3) Emisii totale de poluan i atmosferici .73% din arderile din industria de prelucrare. industriale şi agricole. 24. activită i industriale care folosesc solven i organici. procent de 32. se constata o scădere a cantitatii totale de oxizi de azot emisa în atmosfera .I.cupru. 16. în procent de 53. aplicarea adezivilor la fabricile de încăl ăminte. Emisii anuale de amoniac (NH3) La nivel de jude ului Bacău.3%. fabricarea pâinii. *pentru mercur surse mobile – trafic pe baza de benzina. ca urmare a preocupărilor opera ilor economici pentru reducerea poluării.699/2003. etc. în procent de 34. crom. Surse neindustriale: emisii foliare din agricultura.(SO2. în procent de 14. gaze naturale. cadmiu. Astfel sursele principale sunt: *pentru cadmiu procese de combustie pe baza de cărbuni.D. pasuni şi păduri. surse mobile-trafic pe baza de motorina. surse sta ionare – centrale termice. activită ile de tratare şi depozitare a deşeurilor. Pag. BACAU Intergroup engineering Comparativ cu anul precedent. emisiile de COV nemetalici provin: 26. NH3) în Bacău au cunoscut în general o scădere. turnatorii fonta. mercur.32% din utilizarea solven ilor în industria. şi anume: terminalele şi depozitele de benzina şi instala iile aferente de incarcare/descarcare. lăcuirea mobilei la fabricile de mobila. nichel. în anul 2008.P.568/2001. Principalele surse industriale de emisie a COV inventariate în anul 2008 în jude ul Bacău: *Instala iile care intra sub inciden a directivei 1999/13/CE(COV). fabricarea celulozei şi hârtie. iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lan uri trofice. *Instala iile care intra sub inciden a directivei 94/63/CE(COV benzina). procesele de produc ie a ingrasamintelor pe baza de azot. cantitatea de NH3 emisa în atmosfera este în scădere. NOx. Emisii de metale grele Metalele grele . containere mobile.6%. La nivelul jude ului Bacău. arderea combustibililor fosili şi deşeurilor lemnoase pentru producerea. trafic rutier. impregnarea lemnului de creozot. transpusa prin HG nr. incinerare deşeuri spitaliceşti. compostarea reziduurilor menajere. modificata şi completa prin HG 893/2005. sta ii de distribu ie a carburan ilor Alte surse industriale: fabricarea de băuturi alcoolice distilate. fabricarea berii. energiei electrice şi termice. Emisii totale de poluan i atmosferici-(SO2. zinc. având timp îndelungat de remanenta în mediu. 113 din 221 . emisiile anuale de amoniac provin din: agricultura. curatarea chimica uscata.

hidrocarburi. Media anului 2008 pentru municipiul Bacău a fost de 28. S-a constat prezenta de substan e oxidabile în apa freatica. Solul depozitului de deşeuri municipale este contaminat bacteriologic. la nici o sta ie.1712 . traficul rutier. conform aceluiaşi ordin. sulfa i. Comparativ cu anul precedent se constata o scădere a emisiilor de plumb în atmosfera. nu a fost depăşită valoarea limita anuala de 40 µg/mc. Situa ia terenurilor poten ial contaminate din municipiul Bacău SC AEROSTAR SA –. iar începând cu anul 2008. şi la reziduuri petroliere (în zona sta iei de neutralizare). concentra ia de SO2 în jude ul Bacău a fost urmărita în re eaua manuala de monitorizare.Poluare istorica a terenului în suprafa a 0.U. Pag.I. conform OM 592/2002. 114 din 221 .16 µg/mc şi cu toate ca valoarea este mai mare decât valoarea medie în anii anteriori. Concentra iile de metale. conform OM 592/2002 nu s-a depăşit valoarea limita orara pentru indicatorul NO2. cloruri. Cea mai mare cantitate de emisii de cadmiu şi mercur provine din incinerarea deşeurilor industriale. Pe parcursul anului 2008.P. Valoarea medie anuala pentru municipiul Bacău a fost de 5. La probele fizico chimice la sol nu s-au depăşit valorile normale. la probele de apa de suprafa a s-au depăşit concentra iile la nitra i.Fabricarea hârtiei şi cartonului – 3. Dioxid de sulf Până în anul 2007. aceasta fiind valoarea limita anuala prevăzuta pentru protec ia ecosistemelor (OM 592/2002). Dioxidul de azot Până în 2007 concentra ia de NO2 în municipiul Bacău a fost urmărita în re eaua manuala de monitorizare.06 ha. fenoli. Monoxid de carbon Poluantul CO rezulta din arderea incompleta a combustibililor şi alături de benzen este considerat ca făcând partea din categoria poluan ilor specifici rezulta i din trafic. iar începând cu anul 2008. ca urmare a realizărilor programelor de conformare şi datorita faptului ca în trafic nu se mai foloseşte benzina cu plumb. mangan. Emisii de plumb Printre sectoarele responsabile de cele mai mari emisii de plumb se număra: incinerarea deşeurilor.62 µg/mc şi nu a fost depăşită valoarea limita anuala de 40 µg/mc pentru protec ia sănătă ii umane. procesele de produc ie. industria energetica şi procesele de produc ie. urmărirea acestui poluant este realizată prin măsurători în cele doua sta ii automate de monitorizare a calită ii aerului. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice Nu au fost declarate astfel de emisii la nivelul jude ului Bacău. Valoarea medie anuala s-a situat sub 20 µg/mc. BACAU Intergroup engineering Se constata o uşoara creştere a emisiilor de metale grele în atmosfera fata de anul 2007.D. sulfa i depăşesc valorile normale dar nu depăşesc pragul de alerta. În jude ul Bacău. urmărirea acestui poluant este realizata prin măsurători în cele doua sta ii automate de monitorizare a calită ii aerului. SC LETEA SA .DEPOZITE DESEURI MUNICIPALE – 13. calciu. la probele de apa freatica au fost depăşiri la cloruri.06000 ha de inut de către societate cu reziduuri petroliere şi metale grele pe o suprafa a de 0.50 µg/mc şi de asemenea. Maximul valorilor orare s-a înregistrat în cazul măsurătorilor efectuate la sta ia Bacău -1 şi a fost la 113. PRIMARIE BACAU . care a fost determinata de echipamentele utilizate în perioada respectiva. în anul 2008 nu a fost declarate emisiile de poluan i organici persisten i.30 ha Contaminare identificata pe 13. S-a constat depăşirea valorii normale la cadmiu (zona sec iei de acoperiri metalice) fara depăşirea pragului de alerta. mangan şi turbiditate.00 ha Contaminare observata pe aprox. 3 ha. nu se poate considera ca a crescut concentra ia de SO2 în aerul ambiental şi trebuie inut cont de calitatea slaba a datelor.3 ha.

Pag. în intervalul 13. 4.Podul cu Lan uri .zona hotel Moldova Municipiul Bacău .55 – 13. în incinta industrială. 3. SC. Republicii. inters. Valorile analizate de APM sunt sus inute şi de creşterea valorilor înregistrate pe analizatoarele de amoniac. nu au existat depăşiri ale pragului de aten ionare.str. 2. creşe. Amurco SRL Bacău În diverse zile de-a lungul anului Aer semnificativ / Miros puternic de amoniac 2. Agen ia pentru Protec ia Mediului (APM) Bacău prelevă probe prin laboratorul propriu. str. în doua puncte din municipiul Bacău.3 mg/mc NH3 conform analizelor APM Bacău. în care s-au înregistrat depăşiri ale pragurilor limită admise de STAS 10009/88 ale măsurătorilor de zgomot. Valorile ob inute la momentul recoltării depăşesc pragul de aten ie. Radioactivitatea factorilor de mediu aer şi apă a înregistrat valori normale.Chimiei.D.centrul comercial Bistri a . Societatea comercială Amurco. Chimiei. Ecaterina Teodoroiu nr.str.25 mg/mc NH3.I. Rezultatele ob inute au arătat în zona hotelului Moldova concentra ii de 0.în intersec ii şi puncte situate la jumătatea distan ei între acestea.U. Alecu Russo . Calitatea aerului în municipiul Bacău în 2009 nu a înregistrat depăşiri ale limitei admisibile ale poluan ilor. Rezultatele măsurătorilor de zgomot efectuate lunar prin monitorizarea unui număr de 10 puncte . operatori economici.pia a Sud . unde rezultatul analizelor de laborator a arătat o concentra ie de 0. Cel de-al doilea punct a fost Arena Mall. profilată pe produc ia de îngrăşăminte chimice pe bază de azot este un constant poluator cu amoniac. concentra ia maxima admisa fiind de 0. grădini e. 5.str. Republicii -cartierul Izvoare . Izvoare.Casa de Cultură . str. 115 din 221 . Toamnei .Narcisa-str. SC Agricola Interna ional SA Bacău Aer semnificativ / Miros de amoniac Concluzii: 1. depăşiri ale limitelor legale înregistrându-se doar în câteva luni ale anului la unii operatori economici în anul 2009.Robinete Industriale -liceul H Coandă -Calea Romanului -str. Localizarea fenomenului Municipiul Bacău – sediu APM -cartier Narcisa . sunt următoarele: str.45 – 14. pe sta iile automate BC – 1 şi BC – 2 Situa ia poluărilor accidentale în municipiul Bacău conform Agen iei de Protec ie Mediului în anul 2007 (lunile iulie si august): Nr. Calitatea mediului ambiant este influen ează negativ de către traficul auto pe principalele artere prin emisiile de gaze de eşapament şi zgomot. în intervalul de recoltare 12. rezultatele sunt sub limita pragului de aten ionare.36 mg/mc NH3. incinte şcoli.P. Zonele cele mai afectate. BACAU Intergroup engineering Alte surse de poluare Traficul auto pe aceste artere influen ează negativ calitatea mediului ambiant prin emisiile de gaze de eşapament şi zgomot.25.15. amplasate în parcul Prefecturii şi Izvoare. Calitatea apelor curgătoare nu a înregistrat valori deosebite la probele din râurile ce traversează oraşul.16 Agentul poluator Factorii de mediu afecta i 1.

1284/2007 H.J. 116 din 221 .C.C.D. Marasesti - - - 7 8 Salcia lui Bacovia . Bacău În spa iul verde dintre Biblioteca Municipala Bacău şi str. 81% din suprafa ă reprezintă vechiul depozit de deşeuri.C.00 - În Parcul Trandafirilor din municip. BACAU Intergroup engineering 6. lac care are statut de Arie de Protec ie Specială Avifaunistică . Specii de faună protejate care se găsesc în zona Lacului Bacău II.C. cu următoarele amenajări: spa ii verzi-parc. Amenajări speciale: Pe lac există o insulă de agrement în suprafa ă de 11. Bacău 18/1995 H. Bacău 18/1995 De interes comunitar H.G. zonă de plajă. Bacău 18/1995 H.Suprafa a: 29 ha.42 ha. profilată pe produc ia de îngrăşăminte chimice. debarcader.de interes na ional şi componenta a sitului Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău .U.0 ha. „Lacurile de 2151/ Acumulare Buhuşi.C. T. Bacău 2151/2004) 18/1995) Face parte din situl Natura 2000 H. Denumire Suprafa ă (ha) Amplasament Statut legal De interes De interes na ional jude ean (H.I. Bacău 18/1995 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău LACUL “AGREMENT” .J.J. ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR/NA IONAL/JUDE EAN ŞI MONUMENTE ALE NATURII DIN MUNICIPIUL BACAU Starea de conservare a ANP din municipiul Bacău este favorabilă.J.C. concentra ii ridicate de amoniac s-au înregistrat în 2009 şi în zona hotelului Moldova şi Arena Mall.53 11. terenuri de sport. exemplarului de Populus alba (MN) de pe Insula de Agrement Bacău are 2 crengi din partea de jos a coroanei care au fost îndepărtate fiind uscate. Un constant poluator cu amoniac este SC Amurco. crt.Bereşti” – de interes comunitar Tabel 36: Situa ia ariilor protejate din municipiul Bacău Nr.P.J. 7.MN - - - H. Bacău 18/1995 1 Aria de Protec ie Specială Avifaunistică Lacul Bacău II Parcul Cancicov 202. Bacău În Parcul Trandafirilor din municip.J. Pag.C. Bacău 18/1995 H. Bacău 18/1995 H. Bacău Pe Insula de Agrement Bacău În curtea Colegiului Ferdinand din municip.MN Magnolia lui Bacovia .J.2004 Bacau-Bereşti” H.G. (H.G. Terenurile poten ial contaminate din municipiul Bacău aflate în eviden a Agen iei de protec ia mediului au o suprafa ă totală de16.C.10 0.00 - 2 3 4 5 6 Parcul Trandafirilor Insula de Agrement Ginkgo biloba (monument al naturii – MN) Populus alba MN Quercus robur MN 27.C.J. Are scop de atenuare a viiturilor şi de agrement.J. Bacău 18/1995 9 - - - H. Amenajat la confluen a râului Bistri a cu râul Bârnat.

Iernat Pasaj 220 – 300 i.G. Bacău Aici au fost identificate concentrări de specii amenin ate la nivelul Uniunii Europene. 2. cum ar fi chira de baltă (Sterna hirundo) sau eretele de stuf (Circus aeruginosus). Sucursala Neam . nr.1284 din 2007. 80 – 100 p.U. Str. Drăghicescu. şi inclus în Re eaua Ecologică Europeană NATURA 2000 prin H.I.D. exemple fiind ra a sunătoare (Bucephala clangula) sau ferăstraşul mare (Mergus merganser). 3.Bereşti” – de interes comunitar şi Aria de protec ie specială avifaunistică „Lacul Bacău” – 202 ha. Amenajări speciale: deserveşte hidrocentrala Bacău II Administrator: SC HIDROELECTRICA SA. Concluzii: 1. BACAU Intergroup engineering Administrator: Apele Romane Bacău Str. Bacău jud.G. 300 – 600 i. între 220 – 300 de păsări iernează şi între1690 – 2770 de păsări doar tranzitează zona.13. Starea de conservare a ANP din municipiul Bacău este favorabilă. jud. ARIA DE PROTEC IE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ “LACUL BACĂU II” A fost desemnat arie de protec ie specială avifaunistică . Cuza Vodă. aglomerări mari de păsări acvatice şi popula ii importante din specii amenin ate la nivelul Uniunii Europene.1. nr. Custode: Centrul Regional de Ecologie Bacău Str.prin H. Neam . Vasile Alecsandri. 5 – 10 p. Lacul Bacău II este inclus în aria de protec ie specială Avifaunistică ”Lacul Bacău II” şi în Situl NATURA 2000 “Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.de interes na ional şi componenta a sitului Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău . precum lebăda de iarnă (Cygnus cygnus). 150 – 250 i. nr. Speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Cod A022 A081 A038 A193 A166 A307 A140 A177 A196 A197 A127 Specie Ixobrychus minutus Circus aeruginosus Cygnus cygnus Sterna hirundo Tringa glareola Sylvia nisoria Pluvialis apricaria Larus minutus Chlidonias hybridus Chlidonias niger Grus grus Cuibărit 50 – 70 p. Lt. Piatra Neam . 10 – 40 i. 117 din 221 . nr. 7 – 10 p.APSA . nr. 30 – 80 i. sunt monitorizate activită ile păsărilor sălbatice în tranzit astfel între 142 – 190 perechi de păsări cuibăresc. lac care are statut de Arie de Protec ie Specială Avifaunistică . Specii de faună protejate se găsesc în zona Lacului Bacău II – 196 ha. Bacău. 200 – 300 i. aglomerări de specii migratoare. 39. În zonele amenajate ca arii naturale de protec ie avifaunistică. cu excep ia exemplarului de Populus alba (MN) de pe Insula de Agrement Bacău a cărui trunchi prezintă o scorbura foarte mare.P.2151 din 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Pag. 1000 – 1500 i.

canalizare. generând discontinuită i şi îngreunând traversarea dintr-o parte în alta (singurul punct de trecere fiind podul Serbanesti). BACAU Intergroup engineering U. . Pag. lipsa de fluen ă a traficului în interval de vârf. .Implementarea legisla iei specifice monumentelor istorice în conformitate cu Legea 422/2001. eventual refunctionalizarea unor obiective în func ie de necesitatile localitatii.Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă. . 118 din 221 . .Lipsa parcărilor în zonele intens circulate. DISFUNCTIONALITATI Tabel 37: Disfunc ionalită i.Urbanizarea necontrolată .Reabilitare şi extindere la 4 benzi a unor pasaje aglomerate CIRCULATIA FOND CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA TERENURILOR .Prezen a ambuteiajelor. . re ele de telecomunica ii etc.Transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte întreaga popula ie. . .Viabilizarea zonelor destinate extinderii intravilanului municipiului Bacău .Calitatea slabă a drumurilor de pe care lipseşte îmbrăcămintea asfaltică.Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud. .investi ii în vederea asigurării functionalitatii terenurilor (introducerea dotărilor şi unită ilor . .Amenajarea de piste de biciclete . .Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor.Intravilanul a atins aproape limitele administrative ale municipiului . .U.D.Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare. .I.Construc iile de locuin e vor avea la baza proiecte avizate. . . .Semaforizarea intersec iilor conform studiului de trafic.Reabilitarea şi modernizarea drumurilor.Prezen a denivelărilor şi gropilor din îmbrăcămintea asfaltica.Prezen a aeroportului interna ional în imediata apropiere a zonei locuibile.P. re ea de apa.Corectarea traseelor cu realizarea de profile transversale corespunzătoare. .factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric. PRIORITATI .Instalarea unor instala ii cu sens giratoriu conform studiului de trafic. priorită i DOMENII DIFUNCTIONALITATII . . regim de inaltime/construire şi realizări de drumuri noi. .Existen a căii ferate şi a zonei feroviare în interiorul municipiului Bacău. iar în execu ie se vor utiliza materialele durabile şi finisaje corespunzătoare. domenii.Cele doua lacuri de acumulare împart oraşul în doua.căi de acces.).Creşterea procentului de ocupare a terenului din intravilan prin reparcelari.Măsuri de reabilitare şi modernizare a fondului construit existent. . .

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

- Insuficien a terenurilor care să fie - Crearea unei baze de date imobilare pentru
puse la dispozi ia investitorilor; - Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv; - Spa iul expozi ional existent nu acoperă cererea pie ei. Insuficienta promovare a produselor locale pe plan na ional şi interna ional; ECONOMIA -

-

-

- Dezvoltare neechilibrata a alimentarii cu apa (subdimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) -

ECHIPARE EDILITARA

-

investitorii interesa i - realizarea unei baze de date cu informa ii generale (terenuri disponibile, pre ul acestora, gradul de dotare, etc); Dezvoltarea de structuri specializate pentru atragerea de investi ii străine: parcuri stiintifice şi tehnologice, centre de afaceri, centre de excelenta, incubatoare de afaceri; Utilizarea siturilor industriale dezafectate de la periferie pentru relocarea întreprinderilor în contextul obligativitatilor mutării activitatilor de produc ie din zonele centrale, reziden iale; Dezvoltarea serviciilor: financiare-bancare şi de asigurări, a serviciilor de intermedieri financiare, a serviciilor de IT, a serviciilor pentru popula ie, a serviciilor de alimenta ie publica, a serviciilor de expertiza şi consiliere; Construirea Centrului Expozi ional şi a Afacerilor Bacău; Dezvoltarea firmelor specializate în servicii de consultanta financiara, proiecte, studii de pia a; Demararea investi ilor în infrastructura municipiului: construirea şoselei de centura, reabilitarea termica a blocurilor de locuin e, reabilitarea re elelor de alimentare cu apa şi canalizare, reabilitarea arterelor rutiere, etc.; Extindere re ea de alimentare cu apa; Extindere re ea gaze naturale; Extindere re ea electrica;

SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT

- Insuficienta zonelor de agrement, sport şi spatii verzii; - Dotările pentru agrement necesită îmbunătă iri;

PROBLEME DE MEDIU

- Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Interna ional Bacău; - Poluare atmosferică constantă creată de traficul rutier şi de centrele industriale; - Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere; - Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%; - Depozitul actual de deşeuri N. Bălcescu nu este un depozit de colectare selectivă; - Nu există sta ii de sortare; - Deşeurile industriale, constituie o sursă majoră de poluare pentru mediu, datorită modului în care sunt gestionate; - Lipsa unui depozit industrial conform.

- Amenajarea unor zone sportive şi agrement şi asigurarea accesibilitatii spre viitoarele dotări specifice; - Amenajarea peisagistică şi de agrement a Complexului Olimpic; - Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement; - Amenajarea unor puncte de precolectare selectiva a deşeurilor menajere şi colectare acestora printr-un program de salubrizare; - Realizarea planta iilor de protec ie, cu rol ecologic pe traseele principalelor drumuri;

Pag. 119 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
- Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare, contorizare apă, grupuri sanitare, racordare apă caldă, - Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor - Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. - Exista zone industriale/ par i din platforme industriale dezafectate, nefunc ionale şi intens poluate; - Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansată de degradare şi a căror zona de protec ie nu este respectată. „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” - din strada Henri Coandă, nr. 9. „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov, nr. 9 E, în cadrul unui Punctului termic nr. 154. Realizarea unui centru de asisten ă socială pentru persoane vârstnice - Creşterea suprafe ei de spa ii verzii a municipiului: în zona blocurilor ANL, scuaruri între blocuri, a terenurilor libere neproductive, aferent noului Spital Municipal, amenajarea cu gazon şi puie i de arbori a rampei" Nicolae Bălcescu"; - Reabilitarea monumentelor: Casa Memoriala "V. Alecsandri", Casa Memoriala "G. Bacovia", Casa "Arh. G. Sterian".

ASISTEN Ă SOCIALA

-PROTEJAREA ZONELOR -CU VALOARE DE PATRIMONIU -PE BAZA NORMELOR SANITARE ÎN VIGOARE -FATA DE CONSTRUCTII ŞI CULOARE TEHNICE -CU DESTINATIE SPECIFICA -ZONE POLUATE

Sursa: PUG 2009

ANALIZA SWOT
Puncte tari
Economia • Existen a unor centre de formare private, care furnizează cursuri de formare în profesie, pentru care agen ia locală de ocupare nu este autorizată. • Ponderea ridicată a investi iilor private în totalul investi iilor la nivel de municipiu; • Municipiul Bacău este oraş de rang I, cu un puternic poten ial polarizator, pol de dezvoltare regională. • Sector comercial bine dezvoltat, performant şi adaptabil. • Evolu ie pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale economiei. Fondul construit • Creşterea numărului de construc ii din municipiu; Circula ie • Acces direct la magistralele de căi ferate şi rutiere; • Existen a drumului european E85 ce străbate municipiul Bacău; • Aeroportul interna ional Bacău care asigură curse aeriene către Germania, Italia, Austria; • Amplasarea centrală la nivelul teritoriului na ional, existen a drumurilor europene E85, E574, E577 ce străbate municipiul Bacău; Echiparea edilitara • Infrastructura de telecomunica ii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire: cea mai mare cifră de

Puncte slabe
Economia • Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei de sex feminin; • Scăderea ponderii industriei în economia locala; • Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv; • Lipsa ini iativelor de cooperare public – privat. • Decalaje tehnologice şi de competitivitate fa ă de media na ională şi UE. • Export bazat în special pe produse cu valoare adăugate scăzută şi medie. Fondul construit • Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare; • Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud; • Urbanizarea necontrolata - factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric; • Deserveşte întreaga popula ie; Circula ia • Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate; • Trama stradala necorespunzătoare dezvoltării traficului auto, în unele zone; • Lipsa locurilor de parcare, în special în centrul municipiului, îngreunează traficul în zonă; • Inexistenta unor benzi de trafic dedicate transportului în comun de persoane care sa permită o viteza comerciala de trafic mare; • Prezentarea ambuteiajelor, lipsa de fluenta a Pag. 120 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
traficului în interval de vârf; • Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor; • Depăşirea traficului pe tronsoane, a capacită ii portante a drumurilor. • Starea tehnică a căilor ferate degradată în unele zone conduce la viteze de deplasare mici. • Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă; • Transportul în comun este slab dimensionat Echiparea edilitară • Dezvoltare neechilibrată a alimentarii cu apa (subdimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) • Sistemul de iluminat public este deteriorat şi vechi în anumite zone. • Re eaua de canalizare colmatată, nefunc ională şi subdimensionată. Învă ământ, cultură, cercetare • Nu există programe coerente care să vizeze îmbunătă irea stării disciplinare din şcoli; • Sume modeste alocate cercetării - dezvoltării, • Capacitate redusă de absorb ie – implementare a rezultatelor cercetării şi nivel scăzut al inovării în întreprinderi. • Specializările oferite de sistemul de învă ământ nu răspund cerin elor de pe pia a muncii. • Nivel scăzut de orientare a cercetării către cerere. • Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansata de degradare şi monumente a căror zona de protec ie nu este respectata; • Posibilită i slabe de valorificare a patrimoniului natural şi cultural datorită lipsei de informare şi educare a poten ialilor agen i locali, accesibilită ii reduse, lipsei de infrastructurii materialo – tehnice, de cazare şi alimenta ie publică. Spatii verzi, Agrement, Sport • Insuficien a spa iilor verzi în conformitate cu legisla ia în vigoare; • Insuficienta zonelor de agrement şi sport; • Dotările pentru agrement necesita îmbunătă iri; Turism • Insuficienta oferta de agrement; Asisten ă socială • Îmbătrânirea popula iei şi creşterea cererii de servicii sociale; • Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt insuficiente, discontinue şi pu in diversificate; • Capacitate scăzută de a asigura servicii sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate; Protec ia mediului • Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în prezent (în 2010 se propune finalizarea Depozitului de deşeuri conform legisla iei europene în vigoare); • Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Interna ional Bacău; • Număr mic de operatori care de in sisteme de monitorizare şi control pentru emisiile poluant; Pag. 121 din 221

afaceri realizată în domeniul poştei şi telecomunica iilor din zonă; • Existen a unui sistem de iluminat reabilitat în unele zone; • Echiparea cu re ea de fibră optică. • Proiect ISPA pentru sistem integrat de gestionare a deşeurilor • Proiect ISPA reabilitare conducte şi instala ii alimentare cu apă şi canalizare, inclusiv extindere Sta ie de epurare. Învă ământ, cultură • Municipiul Bacău este centru universitar care are ca preocupare de bază cercetarea ştiin ifică, inventica, inovarea tehnologică, informatizarea şi promovarea societă ii informa ionale cu aproximativ 8.000 – 10.000 studen i • Reabilitarea, modernizarea şi dotarea institu iilor de învă ământ din fonduri proprii şi comunitare. • Existen a învă ământului privat pentru toate nivelurile. • Existen a unei infrastructuri de cercetare, dezvoltare şi inovare în cadrul Universită ilor din Bacău; • Existen a centrelor culturale, teatre, biserici, monumente istorice; • Patrimoniu natural şi cultural valoros. Spatii verzi, Agrement, Sport • Existen a zonelor verzi amenajate care îmbunătă esc microclimatul (Parcul Cancicov, Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc.) Turism • Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este asigurată de IMM-uri şi Microîntreprinderi; Asisten ă socială • Existen a ONG-urilor cu activitate în domeniul asisten ei şi protec iei sociale; • Indicele de îmbătrânire demografică este mai bun decât al municipiilor din Moldova • Colaborare public – privat (ONG, Biserică) în dezvoltarea de programe sociale. Protec ia mediului • Implementarea proiectului ISPA privind managementul deşeurilor; • Existen a re elei de monitorizare a calită ii aerului • Proiect ISPA pentru îmbunătă irea sistemului de canalizare – epurare.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
• Insuficienta educare şi informare a popula iei în domeniul protejării mediului; • Prezen a surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA, RAGC Bacău, SC Amurco SRL, care au ca emisar râul Bistri a; • Lipsa comunicării inter-sectoriale şi a coordonării pentru managementul resurselor naturale şi ale mediului; • Lipsa unui depozit industrial conform. • Absen a operatorilor economici din domeniul reciclării deşeurilor, parcul de utilaje şi echipamente pentru asigurarea salubrizării depăşit tehnologic.]

Oportunită i
Economie • Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construc iei parcurilor industriale, existenta parcului industrial HIT PARK; • Diminuarea şomajului în rândul popula iei calificate; • Crearea zonei metropolitane; • Constituirea de parteneriate public-privat; • Clarificarea profilului competitiv al municipiului, pe baza oportunită ilor şi tendin elor pie ei. • Deschiderea şi activarea cooperării intersectoriale public – privat – academic în vederea asigurării condi iilor pentru dezvoltare economică. • Poten ial de atragere de investi ii în zona municipiului Bacău datorat prezen ei aeroportului şi parcului industrial. • Noi surse de investi ii sus inute din Fonduri structurale. • Pia a internă cu un mare poten ial de absorb ie. • Interesul în creştere al investitorilor priva i, pentru dezvoltarea infrastructurii; • Existen a unei infrastructuri de produc ie ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor; • Construirea Centrului expozi ional şi de Afaceri din Bacău; • Stimularea înfiin ării de IMM-uri cu activită i industriale diverse; • Realizarea Eurogării Bacau-important nod de cale ferata cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori şi marfa; Echiparea edilitara • Existen a fondurilor structurale şi de coeziune. Turism • Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor străini prin îmbunătă irea imaginii municipiului; Circula ie • Posibilitatea ca prin modernizarea şi reabilitarea drumurilor (podurilor), acestea să sus ină mediul de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerarii turistice regionale; • Orientarea generala către un transport public de persoane nepoluant sau cat mai pu in poluant; • Propunerea de proiecte de reabilitare drumuri din fonduri nerambursabile, POR şi POS Transport. Asisten ă socială • Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existentă prin modernizări şi reabilitări să servească ca

Riscuri /amenin ări
Economie • Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a popula iei din zonă; • Creşterea şomajului în rândul absolven ilor de nivel mediu; • Migrarea for ei de muncă în străinătate sau în alte localită i; • Costuri în continuă creştere la materiile prime din import şi energie. • Recesiune economică interna ională. • Migra ia unor sectoare industriale către loca ii cu costuri de for ă de muncă reduse. • Creşterea poluării datorată proceselor industriale, în special cele din domeniul energiei. Echiparea edilitara • Instabilitate legislativă şi monetară; • Orientarea preferin elor popula iei spre sistemele descentralizate de încălzire. Turism • Stagnarea sau reducerea numărului de turişti datorita infrastructurii rutiere deficitare; • Monumentele culturale şi istorice insuficient promovate şi între inute, lipsa serviciilor şi a infrastructurii aferente pot împiedica dezvoltarea durabilă a turismului cultural. • Competi ia cu jude ele învecinate în atragerea interesului investitorilor şi turiştilor. Circula ie • Creşterea explozivă a numărului de autovehicule; • Concuren a aeroporturilor Suceava şi Iaşi poate conduce la pierderea statutului de aeroport regional. • Risc de congestionare a traficului în zona de intrare în Municipiu pe drumul european E 85 Asisten ă socială • Lipsa co-finan ării pentru diferite proiecte sociale finan ate prin Fonduri ale Uniunii Europene; • Dificultă i în integrarea serviciilor sociale cu cele medicale şi de alta natura; • Condi ii economice şi creşterea masei de proteja i şi asisten i sociali face municipiul vulnerabil; • Lipsa angajamentului principalilor factori interesa i din municipiu, de implicare activă în Parteneriatele Strategice cu Primăria Bacău. Învă ământ, cultura • Neîntre inerea patrimoniului natural şi cultural poate duce la distrugerea valorilor existente. Protec ia mediului Pag. 122 din 221

Agrement. Alecsandri”. autoriza iilor şi licen elor de func ionare. Sterian”.P. • Participarea la Programe europene de cercetare şi implementare a Spa iului European de Cercetare. • Derularea de contracte de cercetare împreună cu sectorul privat. • Programul de reabilitare termică a locuin elor. cultura • Atragerea de fonduri pentru continuarea investi iilor din şcoli. • Apelarea la fonduri din surse europene pentru • Pag. Administra ie publică • Accesarea fondurilor europene pentru programe de dezvoltare a resurselor umane. • Accesarea fondurilor comunitare privind amenajarea unor parcuri. Învă ământ. crearea unor structuri care să îmbunătă ească indicii de mediu. • Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement. Afectarea sănătă ii popula iei datorită poluării apelor subterane. amenajarea cu gazon şi puie i a rampei „Nicolae Bălcescu” • Adaptarea programelor de învă ământ la cerin ele economiei de pia ă. G. „Arh.D. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. • Transpunerea şi implementarea directivelor U. • Parteneriate între Administra ia publică locală ONG-uri – Organiza ii de Tineret. • Creşterea suprafe ei de spa ii verzi în zona blocurilor ANL. • Reducerea nivelului de zgomot şi de emisii poluante prin ecologizarea şi modernizarea serviciului public de transport persoane. 123 din 221 . • Posibilitate de accesare fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. BACAU Intergroup engineering • Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică şi a zonelor reziden iale o exercită asupra factorilor de mediu. • Simplificarea procedurilor de ob inere a avizelor. în legisla ia na ionala.I. • Realizarea de investi ii cu scopul generării de surse alternative de energie. • Realizarea unor PUZ –uri în zone de interes. • Convergen a concep iei factorilor de decizie din administra ia publică locală privind dezvoltarea infrastructurii. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. pentru furnizarea de servicii socio-medicale integrate.E. Axa Prioritară 3. cu sus inere din Fondul Social European. Asisten ă socială • Dezvoltarea unei strategii comune la nivel teritorial. • Implementarea şi derularea unor programe de ajutorare a copiilor care provin din familii defavorizate. sport • Amenajare peisagistică şi de agrement a Complexului Olimpic. spa ii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate. „George Bacovia”. a terenului din jurul noului Spital Municipal. scuaruri între blocuri. conform cererii pie ei muncii.U. • Reabilitarea monumentelor: Casele Memoriale „V.

• Poten ial turistic nefolosit oferă multe oportunită i de dezvoltare pe termen lung. posibil de angrenat în activită i legate de valorificarea şi protec ia patrimoniului natural şi cultural.D. • Program Na ional de Îmbunătă ire a Calită ii Mediului finan at de Administra ia Fondului pentru mediu. • Implicarea mai substan ială a cultelor în conturarea profilului local. 124 din 221 . Turism • Atragerea de fonduri nerambursabile pentru promovarea municipiului. • Existen a unor programe cu finan are europeană orientate spre creşterea eficien ei energetice ( POS CCE. BACAU Intergroup engineering protejarea şi restaurarea patrimoniului cultural. prin promovarea surselor regenerabile de energie) • Creşterea colaborării autorită ilor locale în formarea parteneriatelor în domeniul protec iei mediului. Axa prioritară 4 – creşterea eficien ei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic. • Realizarea unor politici de marketing turistic. Pag.I.U.P. • For ă de muncă disponibilă. Protec ia mediului • Folosirea fondurilor europene de coeziune (POS Mediu).

BACAU Intergroup engineering 1. În acelaşi timp. numeroase fabrici de dimensiuni mici/medii (specializate în produc ia de mobilier.P. Tabel 38: Structura societă ilor comerciale după provenien a capitalului 2004-2008 Tip capital Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Microîntreprinderi) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mici) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mijlocii) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mari) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (foarte mari) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri 2004 4782 1 4604 15 66 96 2004 4152 4029 8 47 68 2004 474 449 9 16 2004 116 98 2 6 10 2004 34 1 26 4 2 1 2004 6 2 1 2 1 2005 5217 1 5067 11 56 82 2005 4591 4489 5 40 57 2005 474 452 2 8 12 2005 125 107 2 6 10 2005 23 1 18 1 1 2 2005 4 1 1 1 1 2006 5538 1 5404 11 48 74 2006 4874 4789 6 30 49 2006 508 486 2 9 11 2006 131 113 1 6 11 2006 20 1 14 1 2 2 2006 5 2 1 1 1 2007 5795 1 5655 10 50 78 1 2007 5112 5016 6 35 54 1 2007 523 502 1 8 12 2007 134 118 1 5 10 2007 21 1 17 1 1 1 2007 5 2 1 1 1 2008 6102 1 6044 10 19 27 1 2008 5401 5351 6 19 24 1 2008 545 542 2 1 2008 131 130 1 2008 20 1 18 1 2008 5 3 1 1 - Pag. depozitare.3 DINAMICA INVESTI IILOR ÎN MUNICIPIUL BACAU A.U. Dispari ia locurilor de muncă şi deficitul economic legat de dezafectările zonelor industriale a fost amortizat par ial de noi investi ii în ramuri de produc ie. sau materiale textile în lohn) alături de firme de logistică. fără o profilare definitorie. diversificând paleta de activită i economice din localitate. STRUCTURA SOCIETĂ ILOR COMERCIALE Municipiul Bacău are un profil economic echilibrat. 125 din 221 .I. servicii tehnice au preluat vechile loca ii industriale.D.

2008 cu 41%. Pe fundalul dezvoltării economice din anii 2004 . privat. în această perioadă. investitorii orientându-se spre afaceri mici. Întreprinderile mijlocii şi cele meri şi foarte mari şi foarte mari de in doar un procent de 3% din totalul societă ilor comerciale ce activează la nivelul municipiului Bacău. În perioada 2004 – 2008 a avut loc o creşterea a numărului de IMM-urilor cu 18%. iar întreprinderile mici reprezintă aproximativ 10%. 3. modernizarea şi dotarea institu iilor de invatamânt Dezvoltare infrastructura drumuri în Municipiul Bacău (inclusiv apa şi canalizare. început 2008 execu ia durează 120 luni 170.000 euro Finan atori Primăria Bacău 1 Spitalul municipal 2 Reabilitarea. Scăderea cu 72% a numărului de întreprinderi cu capital privat autohton şi străin în perioada 2004 – 2008 (reorientarea spre afaceri mici).000. 5. realizat 70%. 126 din 221 .000.000. Proiect Faza/Durata de Valoare implementare Infrastructura sanitara Faza de execu ie. Din totalul societă ilor comerciale o singură întreprindere are capital integral de stat.000 euro Infrastructura educa ionala Faza de execu ie realizat 50%.000 euro proiectare Execu ie estimata 24 luni Infrastructura de Locuit Faza de proiectare.D. început 2007 durează 60 luni 45.000 euro 2007 – Faza de 50. 4. Se constată o scăderea cu 71% a numărului de întreprinderi cu capital privat străin în perioada 2004 – 2008. Din totalul societă ilor comerciale 87% sunt microîntreprinderi. B. mixt.2008 se constată o creştere a activitatii economice la nivelul municipiului Bacău.2011 47. 2. la 37 blocuri executate fa ade. Scade numărul de întreprinderile mari în perioada 2004 . parcări) Extindere şi modernizare aeroport interna ional Primăria Bacău Primăria Bacău 3 4 Primăria Bacău 5 Reabilitare termică a blocurilor în municipiul Bacău 1000 blocuri Primăria Bacău Pag. În perioada 2004 – 2008 numărul microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici a fost în creştere. început 2007 30. străin şi după mărimea societă ilor este prezentată în tabelul de mai sus.I. INVESTITII REALIZATE ŞI ÎN CURS DE DERULARE Investi ii în curs de derulare din fonduri proprii si/sau finantare nationala: Nr. S-a avut în vedere o derulare a activită ilor economice în perioada 2004 . Concluzii: 1. BACAU Intergroup engineering Evolu ia structurilor societă ilor comerciale după provenien a capitalului: public.000 euro Circula ia rutiera şi aeriana Faza de execu ie. sensuri giratorii.000. consolidarea. crt.2008. realizat 60% perioada estimata 2009 .P.000.U.

C.000.D. crt. H. RETELE ŞI DOTARI EDILITARE "Construc ia şi reabilitarea 1 aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a lacul Poiana Uzului" construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile "Reabilitarea re elei de canalizare" Execu ia lucrării a început în luna septembrie 2005 şi va fi finalizata în luna noiembrie 2010 Co-finan are BEI 13.000 euro 600.000 euro Primăria Bacău Realizat 100% Realizat 100% 435.000 euro Primăria Bacău 7 8 Sursa: http://www.000 euro Primăria Bacău Primăria Bacău Finan atori Nr.004.U.ro/ Primăria gestionează 27 de proiecte cu finan are europeană şi cofinan are na ională: Tabel 39: Proiecte cu finan are externa gestionate de către Primăria Municipiului Bacău Nr.000 euro 500.250.12. crt. modernizare şi parcare imobil Str. început 2009 execu ia durează 36 luni Faza de proiectare. crt.000 locuri.000..000 euro Primăria Bacău si Fondul de mediu 8 2. 1 2 Proiect Modernizare Bazin de Înot Amenajarea a 31 terenuri de sport Reabilitare obiectiv cultural ‘Teatru de Vara’ Amenajare Pia a de Gros Modernizare Pia a Centrala Extindere. Contribu ie ISPA 39. început 2009 execu ia durează 12 luni (2010) Valoare 40. Proiect Linia de finan are ISPA 2002/RO/16/P/PE/018 Valoare 52.837. COMPANIA DE APA BACAU S.500 euro Data finalizare 31. Primăria Bacău 3 4 5 6 100.C.P.000. centru servicii turistice 100 locuri) Amenajarea peisagistica a Complexului Olimpic Bacau 60. 127 din 221 .500 euro Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi S. 6 Construc ii de locuin e 7 Construire Baza Sportiva (stadion 20. BACAU Intergroup engineering Proiect Faza/Durata de implementare 2007 faza proiectare 72 LUNI Agrement Faza de proiectare.000 euro 400.primariabacau.000.000 locuri.000 euro 3.2009 Pag.000 euro.000 euro Finan atori Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău.000 lei Investi ii finalizate din fonduri proprii: Nr. sala polivalenta 7.A.000 euro 1.I. 2 Implementarea şi certificarea unui Sistem de Management al Calită ii în conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2001 Studiu privind eficientizarea organizării resurselor umane Podul de la Şerbăneşti Faza/Durata de implementare Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Valoare 5.000 euro 10. COMPANIA DE APA BACAU S.000. Beneficiar S.006.A..001. Coanda nr.

faza de execu ie.365 euro (21.000 euro.P. Primăria Bacău 5 Instala ii mari de ardere şi sisteme de termoficare în municipiul Bacău. BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Aplica ie POS mediu .FC Valoare 35. Beneficiar Primăria Bacău Nr. Centru expozi ional şi de afaceri Aplica ie axa prioritara 3 – POS Mediu Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. jude ul Bacău.000.095 euro (63. faza proiectare.597.000. Phare 2000 – CES 15. început 2006 durează 72 luni Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro.000.000 euro (15.000 EURO finan are nerambursabila şi 5. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. execu ie 70%.15%) – UE. faza proiectare. Reducerea pierderilor de energie termica. Guvernul României şi Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău INFRASTRUCTURA PENTRU AFACERI 6 Program PHARE 2006. 2 Proiect Reabilitare sisteme de alimentare cu apa potabila şi canalizare 3 Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Bacău şi comunele învecinate. perioada estimata 2009 .000 euro.000 euro. faza de proiectare. perioada (2008-2014) Guvernul României şi Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău Pag.8%) – Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău INFRASTRUCTURA RUTIERA ŞI FEROVIARA 7 Centura municipiului Bacău Guvernul României. crt.000.000. Creşterea capacitatii de producere a energiei termice şi electrice.000 EURO.2011 100.D.05%) Guvernul României prin Fondul Na ional 1.770. 128 din 221 . început 2008 durează 24 luni 4.000 EURO contribu ia beneficiarului final. prin împrumut BERD Primăria Bacău 4 Grup de cogenerare Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile 11. început 2008 durează 72 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. BIRD (împrumut) 20% contribu ie de la bugetul de stat 84.I.U.150.000 euro. 15. Uniunea Europeană. Primăria Bacău.000. 1.000. România ISPA 2004 RO 16 P PE 007 20.532. împrumut BERD Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.

Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 Euro finan are neramburabila Primăria Bacău ASISTEN Ă SOCIALĂ „Adăpost de zi şi de noapte 12 pentru copiii străzii – Morcoveata Primăria Bacău 13 “Unitatea mobila de interven ie la domiciliului” 75. început 2008 durează 36 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.2 – POR.I.760 Euro de la Comisia Europeana şi 7495 Euro de la Asocia ia Creştina de Caritate Misiune şi Ajutor Betania Primăria Bacău 15 Centrul de cazare temporara a persoanelor fara adăpost din municipiul Bacău Aplica ie axa 3. Ştefan Guse Beneficiar Primăria Bacău 9 Eurogara Bacău Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile Primăria Bacău AGREMENT 10 Construire centru de agrement şi turism pădurea Tamas Aplica ie axa 5. Oituz şi Str. faza de execu ie. Consiliere şi Sprijin pentru familiile copiilor cu autism” 54. început 2008 durează 24 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000.000 euro Faza de execu ie.800. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.P.2011 6.280 Euro Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău 14 “Centrul de Informare.000 euro.2009 456. 8 Proiect Construirea pasaj rutier subteran intre str. crt. faza de proiectare.000. Primăria Bacău 11 Insula de Agrement POR 6. Nr. faza de proiectare.2011 Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.U. faza proiectare. perioada estimata 2009 . Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. perioada 2009 . 400.000 euro. Primăria Bacău Pag. BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile Valoare 7.2 POR 10.000 euro.D.000 euro.000 Euro şi 11. perioada estimata 2008 .54 Euro din care 250. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.925.000. 129 din 221 .

000 euro. depus pe AXA PRIORITARĂ 3 „Creşterea adaptabilită ii lucrătorilor şi întreprinderilor” DOMENIUL MAJOR DE INTERVEN IE 3.P.000 euro. 130 din 221 .I. Furnizarea serviciilor publice on-line prin intermediul sistemului informatic Programul Opera ional Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). început 2008 Communities).000 euro. 390. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Beneficiar Primăria Bacău Nr. început 2008 durează 12 luni Primăria Bacău 22 Politici publice de dezvoltare locală – planificarea strategică pe termen mediu şi lung Aplica ie Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative 250.000 euro.U. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău 19 Aplica ie POS CCE 350. Proiect Linia de finan are Valoare crt.Integrated Support System for Sustainable Urban Planning (ISSUP).000 euro. început 2010 durează 24 luni Primăria Bacău 18 Proiectul se derulează prin Programul URBACT II. început 2009 durează 12 luni Primăria Bacău 20 Sistem informatic integrat pentru gestionarea activitatii la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău Aplica ie program POS CCE 300. faza proiectare. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro. DEZVOLTARE URBANĂ ŞI IMBUNĂTĂ IRE SERVICII PUBLICE 16 Proiectul “Re eaua Urbs Proiectul se 650. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău 21 Implementare Sistem de management informatic integrat în Primăria Municipiului Bacău Aplica ie Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative 300. faza proiectare. faza proiectare. faza proiectare. faza proiectare. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. 360. (Building Healthy URBACT II. BACAU Intergroup engineering Finan atori Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.1 „Promovarea culturii antreprenoriale”. faza de proiectare.D.000 euro. durează 30 luni 17 Proiectul "Întreprinzători în Regiunea Nord Est. afaceri în Europa". Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. pentru Municipiul Bacău. Health pentru Construirea de derulează prin faza Comunită i Sănătoase” –BHC Programul proiectare. Proiectul “Sistem de Sprijin Integrat pentru Planificare Urbană Durabilă”. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău Pag.

redarea Teatrului de Vară circuitului şi patrimoniului cultural băcăuan. H. Pasajul subteran Oituz . Beneficiar Primăria Bacău Nr. Coanda nr. faza proiectare. 2009/2011 ADL beneficiază de proiect Cele mai importante lucrări realizate de către Primăria Bacău în cursul anului 2009 sunt: începerea lucrărilor de construc ie la Pasajul subteran Oituz – General Ştefan Guşe. CRE Bacău şi Scut Verde Bacău. proiectul este redepus în ianuarie 2009 Valoare 200. Pag. Proiectul se derulează în parteneriat: APM Bacău (solicitant).Ştefan Guşe va rezolva în parte problema fluidizării traficului rutier băcăuan şi va asigura legătura rutiera dinspre Oneşti cu centrul oraşului pe străzile: Oituz.U. început 2009/2010 durează 36 luni Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Proiectul „Local Development – Actions in the area of agricultural Products and Traditional Food (LOCFOOD)” – Dezvoltare Locală . ADL Bacău.Programme EuropeAid: Non-State Actors and Local Authorities în Development.000 euro. faza proiectare. Ionita Sandu Sturza şi Vasile Alecsandri. 2 lucrări de construc ie la Spitalul municipal Pentru fluidizarea traficului extrem de aglomerat din municipiu este importantă finalizarea Pasajului subteran Oituz – General Ştefan Guşe. cooperation and networking activities among European organisations în the area of development. Primăria Bacău. Programul de finan are este direct de la Comisia Europeană . 23 Proiect Proiectul “Re eaua Europeană a Pie elor Orăşeneşti ale secolului XXI – A European Network of 21 Century Market Towns 24 25 Proiectul „Plan de Management pentru situl Natura 2000: lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti şi campanie de conştientizare a publicului”. crt. Coordination. Obiectiv de maxima utilitate publica.D. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. modernizare şi parcare imobil Str. BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Interreg IV C.I. Axa 4 – Protec ia Naturii. 130.Ac iuni în domeniul Produc iei Agricole şi a Alimentelor Tradi ionale. POS Mediu. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău Uniunea europeana 490. 131 din 221 .000 euro.000 euro. înlocuirea re elelor secundare aferente a două Puncte Termice.P. continuarea unor proiecte importante precum reabilitarea termică a blocurilor sau darea în folosin a a unor blocuri de locuin e tip ANL şi sociale modernizarea Bazin de Înot amenajarea a 31 terenuri de sport amenajare Pia a de Gros şi modernizare Pia a Centrală extindere.

Investi iile pentru realizarea obiectivului Eurogara Bacău sunt în curs de derulare din fonduri europene. . Oituz – Str.80 m lungime. patrimoniului cultural băcăuan. implicit.07 m lungime şi Rampa Oituz de aprox. Eurogara. În municipiul Bacău sunt în derulare 27 de investi ii cu finan are externă şi cofinan are na ională în diverse stadii de derulare. în prezent fiind în derulare faza de proiectare şi avizare. . Valoarea totală a proiectului Pasajul rutier subteran str. sisteme electronice luminoase. de asemenea în derulare. centru de afaceri. a însemnat demararea unui proiect amplu de reabilitare a sistemului de alimentare cu energie termică din municipiu. deşeuri. BACAU Intergroup engineering Înlocuirea re elelor secundare aferente a 2 puncte termice. Pentru asigurarea continuită ii rutiere sunt prevăzute pasaje superioare amplasate peste cele două rampe de acces în pasaj. Ionita Sandu Sturza şi respectiv str. după ce ani la rând nu a fost decât o ruina. protec ie situri naturale. termoficare. beneficiari fiind familii de tineri sau familii cu probleme sociale din Bacău care au depus dosar la Primărie solicitând locuin ă. transport.P. construit în 1960. utilită i. Oituz în lungime de 20 m. în cadrul căruia popula ia va putea transmite sugestii şi posibilită i de rezolvare a problemelor municipiului. Infrastructura de transport În vederea facilitării traficului. Lucrările la Spitalul Municipal au ajuns la etajul 4.Zonele unde se lucrează sunt prioritare pentru fluidizarea traficului rutier. Reabilitarea Teatrului de vara a constat intr-o reconstruc ie în propor ie de 92% a fostului edificiu. dezvoltare economică. care a efectuat lucrări de între inere cu mixtură stocabilă a carosabilului. mediul. finan at din fonduri europene nerambursabile în procent de 90%. acesta are o lungime de 261.70 m (pe sub cele 14 linii de cale ferată). care a fost acoperită prin implementarea proiectului de construc iei a Pasajului rutier subteran str. Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată. Teatrul de vara a fost redat circuitului cultural şi. învă ământ. prin împrumut BIRD 20% şi contribu ie de la bugetul de stat este în prezent la faza de proiectare şi avizare. rezultatul fiind un ansamblu unicat în tara. 67. proiecte de infrastructură drumuri şi poduri. Oituz – Str.Au fost realizate repara ii pe podul Mărgineni. două rampe de acces spre pasajul subteran propriu-zis: rampa Ştefan Guşe de 107. apa.Centura municipiului Bacău finan ată de Guvernul României. Siguran a circula iei va fi asigurata prin camere video. a priorită ilor de investi ii din cadrul următoarelor domenii: administra ie publică. sisteme informatice. prin Direc ia de Servicii Publice. specializări. În ultimii 5 ani în Bacău au fost date în folosin ă 836 de locuin e. Ştefan Guşe în lungime de 14 m. canalizare. Primăria a demarat lucrări pentru îmbunătă irea infrastructurii rutiere astfel: . În viitor va fi necesară construirea unei căi de acces suplimentare spre cartierul CFR. centre sociale. penultimul etaj. General Ştefan Guşe. I. Pag. spre str. proiect care beneficiază de o finan are de circa 75 de milioane de euro. cu infrastructură modernă pentru traficul de călători şi marfă.Podul de la Şerbăneşti este o investi ie finan ată de local la Bugetul local al Municipiului Bacău şi din Fonduri europene nerambursabile.D. De exemplu. 132 din 221 . . şi spre str. din care 615 de apartamente de tip ANL şi aproximativ 221 de locuin e sociale. strada Chimiei preia mare parte din traficul rutier greu.U. senzori de umiditate şi temperatura. General Ştefan Guşe este de aproximativ 8 milioane de euro. parcuri. podul Narcisa şi strada Chimiei de către Primăria Municipiului Bacău. în afară de calea ferată de la poli ie (care necesita repara ii) şi intrarea de la podul de la Mărgineni.I.57 m şi este format din: pasajul rutier subteran propriu-zis de 86. fiind o stradă de tranzit spre variantele ocolitoare Letea Veche şi Izvoare – Înfră irii. Primăria a promovat un proiect de Politici Publice de Dezvoltare Locală.

Miron Costin de la intersec ia cu str. conducta de legătura Dn 700 mm între conducta Dn 700 mm str. supratraversare parau Negel cu conducta de apa potabila Dn = 600 mm şi conducta de apa uzata Dn = 100mm. bariere de limitare pentru limitarea sau închiderea circula iei (pentru cazurile excep ionale de accidente grave). Pasajul subteran va genera în timp o dezvoltare a municipiului Bacău pe axa Est-Vest. 4) Investii finan ate din bugetul Consiliului Local Bacău: supratraversare parau Trebeş cu conducta de apa potabila Dn = 150 mm şi conducta de apa uzata Dn = 400 mm.5 milioane sunt nerambursabili. se urmăreşte ca municipiul Bacău sa beneficieze de apa potabila de o foarte buna calitate. cămine apometru. s-au solicitat 30. 133 din 221 . Prin investi ia finan ată în cadrul Măsurii ISPA 2002/RO/16/P/PE/018. reabilitarea re elei de canalizare. cămine canalizare) – proiectare + execu ie. Stadionului. prin Măsura 2002/RO/16/P/PE/018. înlocuire conducta de apa Dn 600 mm str. Pictor Aman până la intersec ia cu str. În curând. 2) Investi ii finan ate din credite BERD: reabilitarea Sta iei de Epurare a apelor uzate Bacău. înlocuire conducta de apa Dn 600 mm str. O alta investi ie finan ată din fonduri ISPA.7 milioane de lei. expertizare rezervor nr. Frunzei la restaurant Popas.P. Pag. din care 24. considerat prioritate numărul 1 la nivelul Agen iei Nord-Est. cămine vane. se referă la: 1) Investi ii finan ate de Uniunea Europeana (prin programul ISPA): construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile. unde se afla centrul de afaceri şi viitorul spital jude ean se va dezvolta după deschiderea pasajului. înlocuire conducta de apa Dn 400 mm b-ul Unirii de la pod Bistri a până la Calea Barladului.C. Avram Iancu şi str. îmbunatatirea factorului de putere la Frontul de captare Hemeiuş I+II – proiectare + execu ie. Alimentare cu apă şi canalizare Investi iile în derulare din cadrul S. Digul Barnat. Termenul de realizare a lucrărilor este de 28 de luni. "Construc ia şi reabilitarea aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a lacul Poiana Uzului". constă în "Construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile". Gării între str. conducta de legătura Dn = 600 mm între plecare II Gheraiesti şi plecare II Mărgineni pentru transportul apei potabile din Sta ia de pompare Gheraiesti la rezervoarele Bara i. 3) Investi ii finan ate din sursele proprii: lucrări auxiliare pentru re elele de apa şi de canalizare (branşamente şi racorduri. BACAU Intergroup engineering senzori de fum. II.U. Pentru acest proiect.lacul Poiana Uzului. 4 de 10 000 mc din sta ia de pompare Gheraiesti. Mihai Eminescu. COMPANIA DE APA BACAU S. împrejmuire paturi de uscare a nămolului de la Sta ia de epurare a apelor uzate a municipiului Bacău. Frunzei din Sta ia de Pompare Gheraiesti până la Calea Moldovei cu conducta Dn 700 mm. construc ia şi reabilitarea aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a .D. Ştefan cel Mare şi conducta Dn 800 mm str. înlocuire conducta apa potabila Ol Dn 250mm.I. înlocuire conducta de apa Dn 125 mm Calea Moldovei de la str. înlocuire conducta de apa Dn 600 mm Calea Moineşti subtraversare linii ferate Fabrica de Bere şi curte Vinalcool. str. va avea loc licita ia pentru selectarea constructorului. înlocuire conducta de refulare Dn 500 mm Sta ia de Pompare ape uzate Serbanesti.A.

600 nemodernizata menajera & pluviala Sud 9.I. 3. a fost realizata contorizarea consumatorilor cu contori de debit. COMPANIA DE APA BACAU S.336 m Termen PIF Tr.5 km.4 km de re ea de canalizare. lotul 2.370 ml 93 blocuri 873 case 13 agen i economici Extindere re ele distribu ie apa cuprinse în programul MASTER PLAN Lungimea Număr gospodarii/ TOTAL propusa pentru popula ia care va beneficia de extindere extindere reabilitare Extindere conducte Apa şi canal 10. Reabilitarea re elelor termice secundare.A.965 ml 73 case Total Zona Centru 12. prin programul MUDP II. componenta C. între anii 19982001. Execu ia lucrării a început în luna septembrie 2005 şi va fi finalizata în luna noiembrie 2010.055 ml 40 blocuri 310 case 11 agen i economici Total general 24.830 ml 12 blocuri 317 case 10 agen i economici Situa ia cu străzile propuse pentru extinderea re elei de canalizare în 2010 Zona Lungimea (m) Starea Observa ii Centru 14.650 nemodernizata menajera & pluviala Nord 4. BACAU Intergroup engineering "Reabilitarea re elei de canalizare" este o investi ie finan ată din fonduri ISPA prin Măsura 2002/RO/16/P/PE/018. În anii 1999-2002 pu urile din fronturile de captare au fost modernizate. Dezvoltarea pie ei de energie termică – Racordarea la SACET a institu iilor publice (28 +11 obiective) – Faza SF 3.U. montarea a 21 de traductori de presiune şi a 21 de dispozitive de afişare locala şi. crt. prin care se urmăreşte înlocuirea a 7. 134 din 221 . Termoficare SC SACET SA Bacău are în derulare următoarele investi ii: 1. Sta ia de pompare Mărgineni a fost modernizata în anul 1998 cu electropompe de produc ie Anglia. Astfel.D. de conducta de diametrul 500 mm şi 0. re eaua de distribu ie a apei potabile şi a laboratoarelor din cadrul sec iilor captare-distribu ie şi canalizareepurare. La re eaua de distribu ie a apei potabile au fost înlocuite 35 km de conducte cu altele din fonta ductila. În vederea îmbunătă irii sistemelor de alimentare cu apă.6 km de conducta cu diametrul de 600 mm.000 euro au finan at proiecte ce au vizat reabilitarea sta iilor de pompare. de către S. colectare şi tratare a apelor uzate în municipiul Bacău au fost prevăzute în bugetul pentru anul 2010 următoarele investi ii: Nr.1 km. în anii 1999-2001. Reabilitarea re elelor termice primare – faza PT şi execu ie lucrări 2. Se mai urmăreşte înlocuirea colectorului principal cu diametrul de 1800 mm şi cu lungimea de aproximativ 0.445 III. Denumire obiectiv de investi ii Total conducte apa şi canalizare Lungime conducte apa şi canalizare 15. începând cu anul 1997. s-au înlocuit electropompele existente.C.950. Fondurile primite. 2010 Reabilitare re ele distribu ie apa cuprinse în programul MASTER PLAN Număr gospodarii/ popula ie ce va beneficia Lungimea conductei propusa de Zona prin în reabilitare reabilitare Total Zona Nord 1. renun area la punctele termice nr. prin programul MUDP II în valoare de 3. în total fiind înlocuita 11. iar la Sta ia de pompare Gheraiesti.3 km de conducta de diametrul 400 mm. IV.P. 25 şi 28 şi alimentarea consumatorilor prin intermediul unor puncte termice modulare complet Pag.195 nemodernizata menajera & pluviala Total general 28. a surselor existente pentru alimentarea cu apa.350 ml 53 blocuri 490 case 2 agen i economici Total Zona Sud 10.

578 Reabilitarea termica a blocurilor. *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT31 Bloc ANL Narciselor nr.D. Crt. Etot Unitati fizice Unitati financiare mwh tep lei 1.717.I.reducerea pierderilor de transport a energiei termice şi atingerea unui randament global de transport şi distribu ie de 85% . BACAU Intergroup engineering automatizate şi contorizate.A *contorizarea se realizează la subsol *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta Centralei Sala de Sport Şcoala Generala nr.14 sc. 40 *se utilizează nisa de contorizare Direc ia Regionala Vamala .2 *se utilizează nisa de contorizare Loteria Na ionala – Sucursala *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 41 jude eana Bacău *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 96 Gradinita „Lizuca” *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 96 Gradinita Nr. A Dn-uri.11 217.U. Centru „Daniel” Funda ia de sprijin comunitar. situate la nivel de grupuri de blocuri/clădiri institu ii. conven ionale şi financiare este calculata prin însumarea economiilor anuale şi durata a 30 ani şi este prezentata astfel: Economia totala de energie.12 cu bl. exprimata în unitati fizice.îmbunatatirea sistemului de alimentare cu căldura până la nivel de consumator . Condorilor nr. 1 2 Denumirea consumatorilor Centru de îngrijire şi asisten ă sociala Gradinita nr.14 trece de la 2xDn65/2 1/2 "/1 1/4" la 2xDn80/3"/1 1/2". Bacău .nodul comun bl.Stefan Ciobanu” Serviciul Jude ean de Medicina Legala Lucrări propuse a fi realizate în perioada 2010 . Dezvoltarea pie ei de energie termică – Racordarea la SACET a institu iilor publice (28 +11 obiective) – Faza SF Reabilitarea re elelor termice secundare . dintre următoarele noduri de la proiectul de la PT31: 1)84-86 trece de la 2XDn80/2 1/2 "/1 1/4" la 2xDn100/3 "/1 1/2" 2) 86 .economia totala de energie preconizata prin implementarea proiectului.P.4 sc. cu următoarea observa ie: * pentru a putea racorda acest obiectiv la re eaua de distribu ie de la PT31 trebuiesc modificate următoarele Bloc ANL Narciselor nr.311.33 Asocia ia de sprijin a copiilor cu handicap neuromotoriu.Biroul *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 95 Vamal de control şi vămuire la interior *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 31. 135 din 221 .18 termice "Grup Şcolar" ”Spiru Haret” *contorizarea se realizează în interiorul centralei termice de la Sala de Sport Pag.2013 * racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT2 *buclele de contorizare şi echilibrare sunt amplasate la subsolul clădirii *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT40 *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 27 *se utilizează doua nişe de contorizare pentru fiecare institu ie în parte 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 12 *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 25 Bloc garsoniere str. centru de zi pentru vârstnici „Dr.790. Faza – achizi ia publică de servicii de proiectare 4.eficienta energetica prognozată: 541 tep/an Nr. racordate la re eaua termică primară.749 112. a instala iilor interioare de utilitati publice în Mun.

D. sistem de captare şi tratarea levigatului. Consiliere şi Sprijin pentru familiile copiilor cu autism” a fost aprobat prin HCJ 121/22. aflata la Faza SF.000 Euro de la Comisia Europeana şi 11. Suprafa a actualului depozit de deşeuri este de aprox 15 ha. sta ie de sortare. Iluminatul public În conformitate cu situa ia primită de la Serviciul Re ele şi Iluminat public din cadrul Primăriei Bacău. s-a ini iat realizarea unui nou depozit de deşeuri şi închiderea celui existent. Valoarea proiectului este de 20. Depozitul de deşeuri existent se afla în patrimoniul Primăriei Bacău fiind activ de peste 35 de ani. care adoptă o solu ie tehnica constructivă modernă (sistem de management al gazului. VI.“Depozitul de deşeuri neconform care este amplasat în zona de Sud-Est a Municipiului Bacău la periferia oraşului.„Adăpost de zi şi de noapte pentru copiii străzii – Morcoveata”.1 m3 de culori diferite. Depozitul este împăr it în patru subcelule. a fost ini iată o lucrare de amenajare pentru Fundătura nr. 350 m re ea de iluminat. echipament opera ional).U. PIN3/2008. Proiectul “Unitatea mobila de interven ie la domiciliului” a fost aprobat prin H. “Program de perfec ionare a profesioniştilor din sistemul de protec ie a copilului” „Dezvoltarea re elei de servicii sociale comunitare pentru copil şi familie” A fost finalizată implementarea proiectului -“Informare şi sensibilizare în problematica HIV / SIDA” cu finan are de la Guvernul Republicii Irlanda (Departamentul Development Cooperation Ireland).Suceava.“Centrul de Informare.760 Euro de la Comisia Europeana şi 7495 Euro de la Asocia ia Creştina de Caritate Misiune şi Ajutor Betania. în valoare de 54. Colectarea deşeurilor în municipiul Bacău – schema de colectare actuală va fi extinsă prin adăugarea a 500 grupuri a câte 3 containere de 1. În cadrul Programelor de Interes Na ional lansate de ANPDC (PIN2/2008.Bacău .000 EURO.280 Euro contribu ia Consiliului Jude ean Bacău. sta ie de compost.09.J.000. 120/22. V. În cadrul Programului „Ini iativa pentru copiii străzii” în colaborare cu Centrul pentru servicii de interven ie în regim de urgenta a fost elaborat un Subproiect . supravegherea şi reinsertia sociala a copilului delincvent.2008. Proiectul îşi propune următoarele obiective: Închiderea depozitului existent . Construc ia noului depozit – realizarea unui nou depozit ecologic la standarde europene pe o suprafa a de 32 ha alocate de Primăria Municipiului Bacău. 136 din 221 . precum şi alte facilita i pentru asigurarea unui management de calitate în ceea ce priveşte colectarea şi transportul deşeurilor.09.I. sticlei şi plasticului.400 lei fara TVA. din care prima subcelulă va fi construită în faza ini iala pe o suprafa a de 5 ha. BACAU Intergroup engineering IV. destinate colectării hârtiei.C. Managementul deşeurilor Pentru asigurarea conformită ii cu cerin ele europene s-a impus realizarea unor depozite ecologice care să nu mai permită infiltra ii în pânza freatică. ajungând şi la un grad de ocupare de peste 80%. cu un buget de 54. Centrul de zi pentru orientarea. Un alt proiect . Fiind un depozit necontrolat. supravegherea şi reinsertia sociala a copilului delincvent”. în vecinătatea Drumului Na ional DN 85 Bucureşti . se impun urgent lucrări de închidere şi ecologizare a zonei. Asisten ă socială În cadrul programului de finan are Phare 2006 Coeziune economică şi Socială Dezvoltarea Serviciilor Sociale au fost elaborate şi depuse în vederea evaluării mai multe proiecte pentru accesare fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii sociale.2008 cu un buget de 75. PIN4/2008) au fost elaborate 3 proiecte după cum urmează: „Servicii specializate pentru copilul delincvent: Centrul rezidential pentru orientarea. Pag.P. 30A-30H din Calea Moineşti. Prin Măsura ISPA 2004 RO 16 P PE 007 având ca data de finalizare 31 decembrie 2010.

„Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” . crt. 1.i 18 u. VII. unde persoanele vârstnice din municipiu îşi vor putea petrece timpul liber.i 2 u.2 – Reabilitarea/modernizarea /dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale.Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori”. în cadrul unui Punctului termic nr.VIII Gradinite Creşe Modernizări grupuri sanitare Repara ii parchet. 6.i Pag. 2. Izvoare nr. schimbarea tâmplărie lemn cu tâmplărie PVC cu geam termopan şi montare termosistem pe fa ade TOTAL 2004 . administrat de către Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional “URBACT II” cu sediul în Fran a.i 22 u.i 13 u.i 2 u. conform prezentării din următorul tabel: Nr.i 1 u.i 2 u.i 4 u.2005 – 55 unitati de invatamânt 8 u. 4. lambriu şi tâmplărie săli clasa Repara ii instala ii electrice interioare Repara ii instala ii încălzire interioare Repara ii acoperiş Modernizare săli sport Înlocuire tâmplărie ferestre lemn cu ferestre PVC cu 7. 9.i 3 u.. Proiecte propuse în perioada 2009 .2005 Unitati de invatamânt Colegii/ licee/ Scolii I . 137 din 221 1 u. Racordare apă caldă Centrul “Armonia” din Strada Livezilor 1A şi 4B. . geam termopan 8. Denumire lucrare realizată în perioada 2004 . Lucrări canalizare “O şcoală pentru to i”. BACAU Intergroup engineering Programe realizate în anul 2008 S-a finalizat proiectul „Clubul Pensionarilor”. Infrastructura de invatamânt În vederea desfăşurării în bune condi ii a activită ilor şcolare Primăria a demarat lucrări de reabilitare şi modernizare la mai multe unită i de învă ământ.i 2 u. Participarea activă la activită ile Grupului de Sprijin Local pentru realizarea Planului de Ac iune Local şi implementarea proiectului “Re eaua Urbs Health pentru “Construirea de Comunită i Sănătoase” ("Building Healthy Communities" . 111.I. s-a ini iat un program de reabilitare 9. în perioada 2004 – 2008.i 2 u. Domeniul de interven ie 3. canalizării.i 3 u.i 1 u.i 1 u.P.Urbs Health network for "Building Healthy Communities")” din cadrul Programului de Cooperare Europeană Teritorială – URBACT II. cu finan are integrală de la bugetul Consiliului Local Bacău. Axa Prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale. 3.i 2 u. la următoarele obiective: „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov. Consiliul Local Bacău urmând să contribuie cu diferen a de 2%. Repara ii fa ade În vederea creşterii confortului termic al clădirilor unitatilor şcolare.i .D. Achizi ii privind proiectarea şi lucrările de modernizare/reabilitare Casa Pistruiatul.i 2 u.i 2 u. grupurilor sanitare şi lucrări de contorizarea apei la căsu ele sociale din str. 154. termica. În ceea ce priveşte copii cu părin i pleca i la muncă în străinătate se urmăreşte prin sus inerea unei colaborări cu Inspectoratul Şcolar Bacău. Înfiin area „Clubul Pensionarilor II” într-o Centrală Termică din strada Şoimului. Având în vedere oportunitatea finan ării nerambursabile prin Programul Opera ional Regional.din strada Henri Coandă.i 4 u.U.i 2 u.i 1 u. nr. nr.i 1 u. prin Centrul jude ean de asisten ă psihopedagogică identificarea unei solu ii în vederea depistării cazurilor de copii/elevi rămaşi singuri acasă şi în special a acelor cazuri cu risc social. 9 E.i 3 u. se vor finaliza două propuneri de proiecte ce vor putea fi finan ate în propor ie de maxim 98% din cheltuielile eligibile.i 1 u.i 7 u. 5.2010: Repara ii şi între inerea clădirilor.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

În perioada 2004 – 2005 un număr de 55 de unită i de învă ământ au beneficiat de diverse lucrări de reabilitare şi modernizare. În perioada 2006 – 2008 un număr de 179 de unită i de învă ământ au beneficiat de diverse lucrări de reabilitare şi modernizare.
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Denumire lucrare Anul 2006 Înlocuire tâmplărie Repara ii fa ade Repara ii instala ii încălzire Repara ii instala ii electrice Alte lucrări de repara ii (înlocuire igienizări, gresie, faian ă şi revizie sanitare) 7 u.i 6 u.i 3 u.i parchet, instala ii Anul 2007 1. 2. 3. 4. Lucrări la instala iile electrice, termice sanitare, tâmplărie, acoperişurile, grupurile sanitare şi fa adele unitatilor de invatamânt Demolare şi realizare obiective noi Campus nou – profil informatică Săli de sport Anul 2008 1. Teren de sport 2. Locuri de joacă TOTAL 2006 – 2008 – 179 unitati de invatamânt 12 u.i 58 u.i 18 u.i 56 u.i 15 u.i 60 u.i 5 u.i 14 u.i 2 u.i 4 u.i 1 u.i 23 u.i 27 u.i 4 u.i 4 u.i 9 u.i 5 u.i 2 u.i 2 u.i 5 u.i 1 u.i 3 u.i 2 u.i 8 u.i 1 u.i Unitati de invatamânt
Colegii/licee/ grupuri şcolare Scolii I - VIII Gradinite Creşe

Pentru desfăşurarea în bune condi ii a activită ilor şcolare recreative şi asigurarea unei dezvoltări armonioase a elevilor, Primăria a alocat fonduri pentru reabilitarea şi modernizarea, extindere a terenurilor de sport la 34 de şcoli, licee şi colegii, în conformitate cu legisla ia în vigoare. Terenuri de sport amenajate la şcoli şi licee în perioada 2004 - 2008:
Modernizare şi / sau extindere suprafe e aferent activită ilor sportive la 34 Scoli, Licee, Colegii, Grupuri şcolare, TOTAL Suprafa a sintetica 19197,65 m2 Lungime gard h=4 m 3284 m Panouri baschet 104 buc. Por i handbal /minifotbal 68 buc.

VIII. Amenajare pie e
Lucrările de reabilitare propuse pentru perioada 2010 – 2012, au fost estimate pentru cele 5 pie e aflate în administrarea Primăriei astfel: a) PIA A CENTRALĂ, lucrările propuse includ: - închiderea Pie ii pe întreg perimetru, scopul acestei investi ii fiind crearea de condi ii favorabile comercializării produselor agricole şi pe perioada de iarnă; - efectuarea de lucrări de repara ii capitale paviment şi la acoperişul platoului din zona producători; - lucrări de climatizare a zonei ocupate cu producători agricoli şi birouri. b) PIA A SUD lucrările constau în: - închiderea Pie ii pe întreg perimetru, scopul acestei investi ii fiind crearea de condi ii favorabile comercializării produselor agricole şi pe perioada de iarnă; - construirea unei hale de comercializarea a produselor lactate, întrucât cea existentă nu asigură condi ii normale de comercializare a produselor. - efectuarea de lucrări de repara ii capitale la acoperişul platoului; - lucrări de climatizare a zonei ocupate cu producători agricoli.
Pag. 138 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

c) BAZARUL MILCOV – se propune repara ie capitala WC.

d) PIA A DE GROS urmează să fie mutat în acest perimetru şi Bazarul Milcov. De

asemenea va fi realizat un restaurant cu autoservire, un fast-food, câteva spa ii de cazare pentru producătorii agricoli din zone mai îndepărtate, o micropia ă de cartier şi spa ii de parcare şi va fi betonata o suprafa a de 20000 mp.

e) TARGUL AUTO ŞI OBORUL ŞERBĂNEŞTI – se va amenaja pe teritoriul comunei Letea Veche.

Concluzii: 1. Investi iile realizate în Municipiul Bacău înregistrează un trend ascendent în ultimii ani pentru următoarele sectoare de activitate: transport, educa ie, sănătate, managementul deşeurilor, asisten ă socială, termoficare, alimentare cu apă şi canalizare etc. 2. Primăria gestionează 27 de proiecte cu finan are europeană şi cofinan are na ională, proiecte de infrastructură drumuri, apa, canalizare, termoficare şi 9 proiecte din fonduri proprii, de asemenea 7 lucrări de interven ii şi specializare personal fiind finalizate. 3. Prin implementarea proiectelor sociale vor fi create ~140 locuri de munca şi 8 noi servicii sociale specializate şi primare (de exp: primele locuin e protejate pentru persoane cu dizabilitati; primele echipe mobile; primul adăpost de zi şi de noapte pentru copilul străzii, etc.);

Pag. 139 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

1.4 NEVOI DE DEZVOLTARE IDENTIFICATE ÎN CADRUL MUNICIPIULUI
În urma analizei situa iei existente şi a investi iilor în derulare sus inute de către Administra ia Locală din fonduri proprii şi fonduri europene nerambursabile se remarcă 2 domenii în care investi iile sunt prioritare: Infrastructura rutieră şi Asisten a socială. Necesită ile identificate sunt prezentate în continuare: INFRASTRUCTURA RUTIERĂ Următoarele pasaje, străzi importante din municipiul Bacău necesită reabilitări şi modernizări conform normelor europene: Pasaj Calea Moineşti, Calea Moineşti, pasaj Trebeş, Calea Miori ei Strada Milcov şi I.L. Caragiale şi străzi adiacente Pasajul Letea, modernizarea constând în reabilitarea structurii rutiere, crearea de piste bicicleta, semaforizare şi dotări aferente lucrărilor de drum Suprafa a ocupată de parcări este de 85.020,32 m2, asigurând în prezent 3.168 locuri de parcare cu plată aflate în eviden a Primăriei. La o popula ie de 177.007 locuitori, considerând 3 membri/familie, 1 autoturism/4-5 familii, necesarul de locuri de parcare ar fi de circa 11.800 locuri de parcare necesare, exceptând locurile de parcare ale autoturismelor înregistrate la firme, locuri de parcare la institu iile publice care asigură diverse servicii pentru popula ie. Se constată necesitatea realizării de parcări cu plată care vor asigura venituri suplimentare la bugetul Primăriei. Lipsa parcărilor în zonele intens circulate Primăria Municipiului Bacău, continuă programul de modernizare a străzilor din municipiul Bacău. În cadrul acestui program, demarat în anul 2006, până în prezent au fost modernizate sau se află în diferite faze de execu ie, cu re ea de apă, re ea de canalizare şi asfaltare, mai mult de jumătate din cele 136 de străzi balastate. Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă Conform estimărilor statistice 60% din traficul din municipiul Bacău este unul de tranzit. Luând în considerare aceste probleme de accesibilitate care derivă din localizarea geografică şi dotarea infrastructurală a municipiului, proiectele de transport rutier au o relevan ă deosebită. Aşadar, realizarea proiectelor de infrastructură de transport reprezintă un element critic pentru dezvoltarea oraşului şi integrarea acestuia în sistemele teritoriale şi economice ale regiunii Nord Est, ale României şi ale UE, ceea ce face ca proiectele de investi ii în infrastructura rutieră să fie de importan ă prioritară. Realizarea de repara ii pe aproximativ 100 de străzi ce fac parte din re eaua stradala a municipiului. Implementarea unor ac iuni pentru decongestionarea traficului din zona de centru a municipiului; Fluidizarea traficului pe arterele aglomerate, altele decât cele don zona centrala a municipiului; Îmbunatatirea vitezei comerciale medii a transportului public de calatori; Creşterea capacitatii de transport de persoane a serviciului public de transport în comun; Creşterea eficientei sistemului de semaforizare; Fluidizarea traficului de tranzit prin municipiul Bacău, spre nordul Moldovei; Construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane; ASISTEN Ă SOCIALA Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare, contorizare apă, grupuri sanitare, racordare apă caldă, Creşterea calită ii serviciilor de asisten ă sociala cu caracter primar sau specializat oferite popula iei Municipiului; Diversificarea serviciilor de asisten ă sociala oferite persoanelor aflate în diferite tipuri şi grade de dificultate din Municipiul Bacău;
Pag. 140 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. Investi ii necesare: „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” - din strada Henri Coandă, nr. 9. „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov, nr. 9 E, în cadrul unui Punctului termic nr. 154.

ECHIPAREA EDILITARĂ Necesitatea modernizării sistemului de alimentare cu apa; Necesitatea alimentarii cu apa a 15% din străzile existente; Modernizarea sistemului de canalizare; Îmbunatatirea stării colectoarelor şi racordurilor de pe: Str. Constantei- par ial, str. Narciselor, str. Lalelelor, Al. Ghioceilor, Al. Parcului, Str. Castanilor, Str. Panselelor. Necesitatea alimentarii cu energie termică a municipiului Bacău, apă caldă şi căldură în propor ie de 13% din suprafa a Municipiului. Modernizarea re elei termice primare Acoperirea municipiului Bacău cu re ele electrice în propor ie de 1%. Extinderea infrastructurii de alimentare cu gaze naturale în Municipiul Bacău. Dezvoltarea re elei de iluminat public Gestionarea deşeurilor în conformitate cu normele europene şi na ionale Lipsa recipientelor pentru precolectare selectivă în 4 cartiere ale municipiului Bacău. Reducerea poluării atmosferice datorata activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare a următoarelor unitati: SC Amurco SRL, SC CET SA , SC Agricola Interna ional Bacău. Reducerea poluării solului Acoperirea numărului de cereri pentru locuri în gradinite. Creşterea gradului de acoperire cu servicii medicale a necesita ilor popula iei; Dezvoltarea sectorului serviciilor de interven ie de urgenta; Modernizarea infrastructurii de producere a medicamentelor şi preparatelor farmaceutice la nivelul Municipiului; Creşterea numărului spatiilor de locuit din Municipiul Bacău. Consolidarea structurii de rezistenta a blocurilor ce prezintă risc seismic reabilitarea energetica, pentru reducerea consumului de energie termica a locuin elor din Municipiul Bacău. Este necesara o reducere a numărului de infrac iuni uşoare. Scăderea solicitariilor privind situa iile de urgenta. Este necesara o creştere a raportului suprafa a amenajata pentru locuri de joaca / număr copii în Municipiul Bacău la aproximativ 1mp/copil. Construire şi darea în folosin ă a Spitalului Municipal Construirea unor săli de sport moderne Reamenjarea Insulei de Agrement.
Pag. 141 din 221

asfalt 2.624 m Lă imea păr ii carosabile . 1.2003. Pe sectorul de drum cuprins între Km 1+345 şi Km 1+969 se află pasajul suprateran Mărgineni. 142 din 221 . atât din cauze naturale.340 m Rampa 2 .D.I. Târgu Secuiesc.15 Infrastructura . Calea Moineşti este amplasată între bornele kilometrice Km 1+345 şi Km 3+040 fiind alcătuită din trei păr i distincte după cum urmează: Pasajul suprateran Mărgineni în lungime de aproximativ 624 m Calea Moineşti propriu zisă. Un alt aspect important ce trebuie avut vedere îl constituie lipsa pistelor pentru biciclişti pe pasaj. Comăneşti. Astfel por iunea de drum cuprinsă între pasajul Mărgineni şi podul Trebeş necesită introducerea pistelor pentru biciclişti precum şi reabilitarea trotuarelor aferente. care se desfăşoară pe Calea Moineşti. 3. Târgu Ocna. Calea Moineşti propriu zisă Datorită traficului rutier relativ mare. telefonie.2 m Număr deschideri . Elemente de identificare: Pag.P. aceasta a fost proiectată cu o lă ime de 12 m. Un alt aspect ce face necesară refacerea pasajului pentru 4 benzi de circula ie îl constituie faptul că în zonă se afla Vama jude ului Bacău fapt ce conduce la o aglomerare a traficului greu. cu 2 benzi de circula ie pe sens. Acest pod a fost construit în anul 1975 şi se afla în administrarea Primăriei Municipiului Bacău. Slănic Moldova. Traficul rutier după anul 1989 a ajuns la valori impresionante ceea ce a dus la necesitatea unor lucrări de supralărgire a Caii Moineşti. Oneşti. Miercurea Ciuc. Podul Trebeş Podul de peste pârâul Trebeş se află într-o stare avansată de degradare.edilitară din zonă: apă.93 m Lungimea păr ii carosabile .culee beton armat cu grinzi din beton precomprimat Îmbrăcăminte . de la două benzi la patru benzi între pasajul Mărgineni şi podul Trebeş. Pe sectorul de drum cuprins între km 3+019 şi km 3+040 se află podul peste pârâul Trebeş. executate între anii 2002 . cât şi din cauza faptului ca pe acest pod a fost montată toată re eaua tehnico . Elemente de identificare: Rampa 1 . canalizare. Podul Trebeş în lungime de aproximativ 21 m. gaz. În lungime de aproximativ 1050 m.metalic Trotuare – 2 x 2.U. Braşov. Pasajul suprateran Mărgineni Pasajul a fost proiectat şi construit cu o singură bandă de circula ie pe sens acest fapt fiind un mare dezavantaj pentru traficul din zilele noastre.191 m Podul propriu zis . Calea Moineşti propriu zisă şi Podul Trebeş deservesc zona industrială din partea de vest a municipiului precum şi locuitorii caselor situate pe partea stângă a acesteia. BACAU Intergroup engineering Este necesară modernizarea pentru Calea Moineşti care este o arteră de circula ie importantă a municipiului Bacău. Cele trei păr i distincte respectiv pasajul suprateran Mărgineni. Traficului intens precum şi faptul ca accesul la pasaj este obstruc ionat de trecerea de la 4 benzi la 2 conduce la creşterea timpului de traversare fapt ce provoacă aglomerări precum şi sta ionări ale autovehiculelor pe pasaj. cabluri electrice. situată pe DN 2G şi face legătura cu oraşele Moineşti.8 m Parapet . Sfântu Gheorghe. Din acest motiv este necesară o bandă în direc ia de mers spre oraş cu verde intermitent spre dreapta pentru a degreva pasajul de sta ionarea traficului greu cu destina ia Vama.

U. câte două pe sens. trotuare.asfalt Evaluarea vizuala a stării tehnice a lucrării a scos în eviden ă următoarele degradări şi deficien e: 1 . executare racorduri canalizare şi cămin de vizitare str. care în timp s-a degradat şi a fost .Vadul Bistri ei. La calea de rulare: Crăpături ale îmbrăcămin ii căii în zona rosturilor Degradarea locală a parape ilor În cadrul lucrărilor de înlocuire sau consolidare a structurii de rezisten ă este necesară ridicarea clasei de încărcare a podului clasa E (A30. parcări. durata de serviciu fiind destul de mare. amenajări alveole pentru sta ii de autobuz . Infrastructura urbana zona Miori ei .P. BACAU Intergroup engineering Lungimea păr ii carosabile .21 m Lă imea păr ii carosabile . La infrastructura: Deteriorări ale rosturilor la partea carosabilă Depuneri de pământ pe banchete La culeea Bacău sfert de con deteriorat Coroziune avansată a aparatelor de reazem metalice 2 .9. pentru reabilitare iluminat public cu montare stâlpi Reabilitare carosabil. betonul este exfoliat şi armăturile sunt în stare avansată de coroziune în zonele gurilor de scurgere şi zona dalelor de la trotuar 3. municipiul Bacău. Pag. Infrastructura .2 m Parapet . necesitând dese lucrări de interven ie şi între inere. Re eaua de alimentare cu apa este uzata. interconectat la marile centre urbane din Europa.9 Mai . La suprastructura: Din cauza infiltra iei de apă prin rosturi. cu scopul de a deveni un oraş european.beton Trotuare – 2 x 1 m Număr deschideri – 1 buc. cu scopul de a deveni un oraş european. are trotuare pe ambele păr i. două benzi pentru asigurarea circula iei bicicliştilor şi trotuare aferente. 143 din 221 . S-a constatat necesitatea executării următoarelor lucrări: repara ii şi amenajări alei şi accese. L.I. Partea carosabila şi trotuarele sunt din beton.Vântului . parcări.cosmetizat" prin turnarea unui covor asfaltic sub ire (doar pe partea carosabila).D. trotuare. înlocuire re ea alimentare cu apa. cât şi asigurarea circula iei pe patru benzi. trotuare şi locuri de joaca amenajări alveole pentru sta ii de autobuz repara ii străzi înlocuire re ea alimentare cu apa. V80). Caragiale . în municipiul Bacău pentru dezvoltarea municipiului Bacău. Strada Milcov are lungimea = 2. municipiul Bacău Strada Milcov se afla în cartierul Cornişa Bistri ei. cu lă imea de 2 ÷ 3 m. Infrastructura urbana în zona l. executare racorduri canalizare şi cămin de vizitare strada MILCOV. Milcov.intersec ia cu strada Letea reprezintă un nod logistic şi industrial regional.culee beton armat Îmbrăcăminte . constând în transformarea acestuia intr-un nod logistic şi industrial regional.Milcov . interconectat la marile centre urbane din Europa.. Din studiul efectuat se constata necesitatea executării următoarelor lucrări : repara ii şi amenajări alei şi accese.365 m şi lă imea de 14 m.

Se doreşte modernizarea acestei străzi (asfaltare) şi utilitati aferente (apa şi canalizare). acesta fiind necesar pentru a se asigura iluminatul zonelor. realizarea de investi ii care pot duce la crearea de locuri de muncă în domeniul productiv. Firme de consultan ă în probleme de protec ia mediului Reabilitări de zone poluate Sursa ADL Bacău Pag. construire Str.2 m şi 8 m. Alte Proiecte ale administra iei locale Bacău Se încurajează.9 Mai .U. BACAU Intergroup engineering repara ii străzi. pe o por iune de 360 m. Pentru Incintele din zona Miori ei . în epătoare infec ioase) cu o componentă mecanică Instala ii de incinerare a deşeurilor Instala ii de verificare a PET-urilor Instala ii de brichetare sau procesare a rumeguşului pentru verificarea deşeurilor de acest tip. la standarde de administra ie publică europeană construirea Spitalului Municipal construirea unor săli de sport moderne reamenjarea Insulei de Agrement Investi ii începute şi nefinalizate în Municipiul Bacău Construire Pod Bistri a Cămin de bătrâni Locuin e sociale pe strada Tipografilor 12 Locuin e Sociale pe strada Teiului 13 Modernizare Bazin Înot Extindere Sediu Primărie Modernizare imobil Str. Vântului. Aceasta strada nu are utilitati (apa şi canalizare).variabila: intre 5. montare stâlpi . construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane parteneriat pentru construirea de supermarketuri şi hipermarketuri modernizarea Pie ei Centrale a municipiului Bacău dezvoltarea serviciului Centrul de Informare Cetă eni.Vântului . Henri Coandă 2 (Serviciul Eviden a Popula iei şi Paşapoarte) Modernizare re ea stradală inclusiv re ea stradală locuin e ANL (Gherăieşti) Locuin e pentru tineri pe strada Depoului Amenajare Pia a de Gross Înlocuire conductă alimentare cu apa şi branşamente la 20 de străzi Proiecte pentru îmbunătă irea condi iilor de mediu Sta ii pilot de compactare a deşeurilor biodegradabile Sterilizatoare pentru deşeuri medicale (tăietoare. Strada Vântului are lungimea = 430 m şi latimea . degradata. prin func ionalizarea zonei industriale şi de servicii a oraşului. accesul făcându-se din strada Vadul Bistri ei. Strada Vântului se afla în cartierul Cornişa Bistri ei. Mai exista o por iune betonata. de 120 m.I. municipiul Bacău. iar partea carosabila din balast. este intr-o stare avansata de degradare. În zona de mai sus ce urmează a fi amenajata ca parcări şi locuri de joaca.Vadul Bistri ei sunt necesari stâlpi de iluminat (montaj+echipament) — 80 buc.D. în conformitate cu Planul Urbanistic General al municipiului Bacău. 144 din 221 . pentru reabilitare iluminat public 80 buc. care va fi reabilitata după executarea racordului de canalizare şi branşamentului de apa.P. dar nu exista iluminat public.

sub raport numeric. performant şi adaptabil. în unele zone. E574. în special în centrul municipiului. • Scăderea ponderii industriei în economia locala. • Prezentarea ambuteiajelor. • Trama stradala necorespunzătoare dezvoltării traficului auto. locuri de parcare. • Decalaje tehnologice şi de competitivitate fa ă de media na ională şi UE. Economia • Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei de sex feminin. • Amplasarea centrală la nivelul teritoriului na ional. iluminat public etc. • Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv. Austria. • Lipsa ini iativelor de cooperare public – privat. E577 ce străbate municipiul Bacău. lipsa de fluenta a traficului în interval de vârf. cu valori foarte scăzute. • Existen a drumului european E85 ce străbate municipiul Bacău.4. cu un puternic poten ial polarizator. trotuare. existen a drumurilor europene E85.P. Circula ia • Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate. • Sold migratoriu negativ. • Export bazat în special pe produse cu valoare adăugate scăzută şi medie. • Evolu ie pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale economiei. 145 din 221 . care furnizează cursuri de formare în profesie. ce determină şi deficit în bilan ul real al popula iei. dintre care se evidentiaza urmatoarele: Starea infrastructurii urbane primare (străzi principale. Circula ie • Acces direct la magistralele de căi ferate şi rutiere. Economia • Existen a unor centre de formare private.U.I. • Echiparea cu re ea de fibră optică. pentru care agen ia locală de ocupare nu este autorizată. Fondul construit • Creşterea numărului de construc ii din municipiu.D. Fondul construit • Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare.) Starea spa iilor publice şi a patrimoniului cultural (pie e. Pag. pol de dezvoltare regională. parcuri urbane. Italia. cu luarea în considerare atât a aspectelor problematice amintite mai sus. • Lipsa locurilor de parcare. • Urbanizarea necontrolata . • Aeroportul interna ional Bacău care asigură curse aeriene către Germania. BACAU Intergroup engineering 1. în continuare. îngreunează traficul în zonă. • Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud. • Existen a unui sistem de iluminat reabilitat în unele zone. • Proiect ISPA pentru sistem integrat de gestionare a deşeurilor Puncte slabe Popula ia • Îmbătrânirea accelerată a popula iei aşa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă şi din vârsta medie a popula iei municipiului Bacău. • Sector comercial bine dezvoltat. • Municipiul Bacău este oraş de rang I. • Deserveşte întreaga popula ie. Echiparea edilitara • Infrastructura de telecomunica ii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire: cea mai mare cifră de afaceri realizată în domeniul poştei şi telecomunica iilor din zonă. • Declin demografic. un număr de clădiri de valoare) Starea spa iilor verzi Situa ie economică deficitară (în special industria textilă şi alimentară care sunt în declin) Prezentam.1 Analiza SWOT La nivelul Municipiului Bacău exista o serie de probleme ce necesita a fi abordate. • Inexistenta unor benzi de trafic dedicate transportului în comun de persoane care sa permită o viteza comerciala de trafic mare. re ele de utilită i publice) Starea infrastructurii urbane secundare (străzi din cartiere. cat şi a punctelor tari existente la nivelul Municipiului Bacău: Puncte tari Popula ia • Creşterea numărului de copii preşcolari.factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric. analiza SWOT. • Ponderea ridicată a investi iilor private în totalul investi iilor la nivel de municipiu.

cultură. cultură • Municipiul Bacău este centru universitar care are ca preocupare de bază cercetarea ştiin ifică. Agrement. • Existen a centrelor culturale. 146 din 221 • Proiect ISPA reabilitare conducte şi instala ii alimentare cu apă şi canalizare. Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc. • Insuficienta zonelor de agrement şi sport. . Agrement. • Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansata de degradare şi monumente a căror zona de protec ie nu este respectata. • Existen a învă ământului privat pentru toate nivelurile. Învă ământ. discontinue şi pu in diversificate. • Capacitate redusă de absorb ie – implementare a rezultatelor cercetării şi nivel scăzut al inovării în întreprinderi.000 – 10. Asisten ă socială • Îmbătrânirea popula iei şi creşterea cererii de servicii sociale. lipsei de infrastructurii materialo – tehnice. • Capacitate scăzută de a asigura servicii sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate. • Dotările pentru agrement necesita îmbunătă iri. • Depăşirea traficului pe tronsoane. • Transportul în comun este slab dimensionat Echiparea edilitară • Dezvoltare neechilibrată a alimentarii cu apa (sub-dimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) • Sistemul de iluminat public este deteriorat şi vechi în anumite zone. • Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt insuficiente. • Specializările oferite de sistemul de învă ământ nu răspund cerin elor de pe pia a muncii. teatre. inventica. • Patrimoniu natural şi cultural valoros. inovarea tehnologică.I.P. • Indicele de îmbătrânire demografică este mai bun decât al municipiilor din Moldova • Colaborare public – privat (ONG.dezvoltării. • Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă. modernizarea şi dotarea institu iilor de învă ământ din fonduri proprii şi comunitare. • Nivel scăzut de orientare a cercetării către cerere. Asisten ă socială • Existen a ONG-urilor cu activitate în domeniul asisten ei şi protec iei sociale. Protec ia mediului • Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în prezent (în 2010 se propune finalizarea Depozitului de deşeuri conform legisla iei europene). • Existen a unei infrastructuri de cercetare. • Starea tehnică a căilor ferate degradată în unele zone conduce la viteze de deplasare mici. • Sume modeste alocate cercetării . nefunc ională şi subdimensionată. de cazare şi alimenta ie publică. Spatii verzi. Protec ia mediului • Implementarea proiectului ISPA privind managementul deşeurilor.U. biserici. Sport • Existen a zonelor verzi amenajate care îmbunătă esc microclimatul (Parcul Cancicov.) Turism • Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este asigurată de IMM-uri şi Microîntreprinderi.D. Turism • Insuficienta oferta de agrement.000 studen i • Reabilitarea. Spatii verzi. • Posibilită i slabe de valorificare a patrimoniului natural şi cultural datorită lipsei de informare şi educare a poten ialilor agen i locali. monumente istorice. informatizarea şi promovarea societă ii informa ionale cu aproximativ 8. • Re eaua de canalizare colmatată. Învă ământ. accesibilită ii reduse. cercetare • Nu există programe coerente care să vizeze îmbunătă irea stării disciplinare din şcoli. inclusiv extindere Sta ie de epurare. Pag. a capacită ii portante a drumurilor. dezvoltare şi inovare în cadrul Universită ilor din Bacău. Sport • Insuficien a spa iilor verzi în conformitate cu legisla ia în vigoare. • Existen a re elei de monitorizare a calită ii aerului • Proiect ISPA pentru îmbunătă irea sistemului de canalizare – epurare. BACAU Intergroup engineering • Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor. Biserică) în dezvoltarea de programe sociale.

care au ca emisar râul Bistri a. Turism • Stagnarea sau reducerea numărului de turişti datorita infrastructurii rutiere deficitare. Pag. • Deschiderea şi activarea cooperării intersectoriale public – privat – academic în vederea asigurării condi iilor pentru dezvoltare economică. • Noi surse de investi ii sus inute din Fonduri structurale. • Clarificarea profilului competitiv al municipiului. • Creşterea poluării datorată proceselor industriale. SC Agricola Interna ional Bacău. • Orientarea preferin elor popula iei spre sistemele descentralizate de încălzire. • Creşterea şomajului în rândul absolven ilor de nivel mediu. lipsa serviciilor şi a infrastructurii aferente pot împiedica dezvoltarea durabilă a turismului cultural.P. • Crearea zonei metropolitane. • Costuri în continuă creştere la materiile prime din import şi energie. • Competi ia cu jude ele învecinate în atragerea interesului investitorilor şi turiştilor. • Lipsa comunicării inter-sectoriale şi a coordonării pentru managementul resurselor naturale şi ale mediului. BACAU Intergroup engineering • Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice. • Existen a unei infrastructuri de produc ie ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor. • Stimularea înfiin ării de IMM-uri cu activită i industriale diverse. • Migra ia unor sectoare industriale către loca ii cu costuri de for ă de muncă reduse. Echiparea edilitara • Instabilitate legislativă şi monetară.U. Economie • Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a popula iei din zonă. • Constituirea de parteneriate public-privat. • Prezen a surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA. • Recesiune economică interna ională. în special cele din domeniul energiei. pe baza oportunită ilor şi tendin elor pie ei. 147 din 221 Oportunită i Popula iei • Pol de dezvoltare urbana. SC Amurco SRL. • Insuficienta educare şi informare a popula iei în domeniul protejării mediului.I. • Interesul în creştere al investitorilor priva i. • Poten ial de atragere de investi ii în zona municipiului Bacău datorat prezen ei aeroportului şi parcului industrial. parcul de utilaje şi echipamente pentru asigurarea salubrizării depăşit tehnologic. RAGC Bacău. . • Absen a operatorilor economici din domeniul reciclării deşeurilor. • Monumentele culturale şi istorice insuficient promovate şi între inute. • Consolidarea rolului la nivelul regiunii de Nord-Est Economie • Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construc iei parcurilor industriale. • Pia a internă cu un mare poten ial de absorb ie. energetice şi alimentare: SC Amurco SRL. • Diminuarea şomajului în rândul popula iei calificate. Circula ie • Creşterea explozivă a autovehiculelor. • Migrarea for ei de muncă în străinătate sau în alte localită i.D. • Construirea Centrului expozi ional şi de Afaceri din Bacău. • Număr mic de operatori care de in sisteme de monitorizare şi control pentru emisiile poluant. • Lipsa unui depozit industrial conform. • Concuren a aeroporturilor Suceava şi Iaşi poate conduce la pierderea statutului de aeroport regional. SC CET SA Bacău. existenta parcului industrial HIT PARK. pentru dezvoltarea infrastructurii.] Riscuri /amenin ări Popula ie • Reducerea popula iei datorită migra iei.

• Posibilitate de accesare fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. • Derularea de contracte de cercetare împreună cu sectorul privat. cu sus inere din Fondul Social European. • Realizarea unor PUZ –uri în zone de interes. • Convergen a concep iei factorilor de decizie din administra ia publică locală privind dezvoltarea infrastructurii.E. Administra ie publică • Accesarea fondurilor europene pentru programe de dezvoltare a resurselor umane. BACAU Intergroup engineering • Risc de congestionare a traficului în zona de intrare în Municipiu pe drumul european E 85 Asisten ă socială • Lipsa co-finan ării pentru diferite proiecte sociale finan ate prin Fonduri ale Uniunii Europene. Protec ia mediului • Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică şi a zonelor reziden iale o exercită asupra factorilor de mediu. • Orientarea generala către un transport public de persoane nepoluant sau cat mai pu in poluant. • Afectarea sănătă ii popula iei datorită poluării apelor subterane. • Accesarea fondurilor comunitare privind amenajarea unor parcuri. Axa Prioritară 3.D. • Programul de reabilitare termică a locuin elor. • Lipsa angajamentului principalilor factori interesa i din municipiu. în legisla ia na ionala. POR şi POS Transport. conform cererii pie ei muncii. acestea să sus ină mediul de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerarii turistice regionale. • Condi ii economice şi creşterea masei de proteja i şi asisten i sociali face municipiul vulnerabil. • Participarea la Programe europene de cercetare şi implementare a Spa iului European de Cercetare. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Pag. • Propunerea de proiecte de reabilitare drumuri din fonduri nerambursabile. Circula ie • Posibilitatea ca prin modernizarea şi reabilitarea drumurilor (podurilor). crearea unor structuri care să îmbunătă ească indicii de mediu. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Regional.I. • Dificultă i în integrarea serviciilor sociale cu cele medicale şi de alta natura.P. de implicare activă în Parteneriatele Strategice cu Primăria Bacău. 148 din 221 . • Simplificarea procedurilor de ob inere a avizelor. cultura • Neîntre inerea patrimoniului natural şi cultural poate duce la distrugerea valorilor existente. Asisten ă socială • Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existentă prin modernizări şi reabilitări să servească ca spa ii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate.U. Echiparea edilitara • Existen a fondurilor structurale şi de coeziune. • Realizarea Eurogării Bacau-important nod de cale ferata cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori şi marfa. Învă ământ. • Transpunerea şi implementarea directivelor U. autoriza iilor şi licen elor de func ionare. Turism • Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor străini prin îmbunătă irea imaginii municipiului.

Învă ământ. cultura • Atragerea de fonduri pentru continuarea investi iilor din şcoli.ONG-uri – Organiza ii de Tineret. • Poten ial turistic nefolosit oferă multe oportunită i de dezvoltare pe termen lung. • Existen a unor programe cu finan are europeană orientate spre creşterea eficien ei energetice ( POS CCE. „Arh. • Creşterea suprafe ei de spa ii verzi în zona blocurilor ANL. • Implementarea şi derularea unor programe de ajutorare a copiilor care provin din familii defavorizate. scuaruri între blocuri. • Reducerea nivelului de zgomot şi de emisii poluante prin ecologizarea şi modernizarea serviciului public de transport persoane. amenajarea cu gazon şi puie i a rampei „Nicolae Bălcescu” • Adaptarea programelor de învă ământ la cerin ele economiei de pia ă.D. Axa prioritară 4 – creşterea eficien ei energetice.U. pentru furnizarea de servicii sociomedicale integrate. Agrement. BACAU Intergroup engineering • Realizarea de investi ii cu scopul generării de surse alternative de energie. Protec ia mediului • Folosirea fondurilor europene de coeziune (POS Mediu). • Reabilitarea monumentelor: Casele Memoriale „V. sport • Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement. • Realizarea unor politici de marketing turistic. • Program Na ional de Îmbunătă ire a Calită ii Mediului finan at de Administra ia Fondului pentru mediu. Pag. • Apelarea la fonduri din surse europene pentru protejarea şi restaurarea patrimoniului cultural.P. G. Sterian”. • Implicarea mai substan ială a cultelor în conturarea profilului local. a terenului din jurul noului Spital Municipal. Turism • Atragerea de fonduri nerambursabile pentru promovarea municipiului. prin promovarea surselor regenerabile de energie) • Creşterea colaborării autorită ilor locale în formarea parteneriatelor în domeniul protec iei mediului. Alecsandri”. posibil de angrenat în activită i legate de valorificarea şi protec ia patrimoniului natural şi cultural. • Parteneriate între Administra ia publică locală . • For ă de muncă disponibilă. Asisten ă socială • Dezvoltarea unei strategii comune la nivel teritorial. „George Bacovia”. 149 din 221 .I.

54 ha – spatii verzi şi de agrement -19. În perioada interbelica. completat fiind de alte grupări amplasate în zonele reziden iale. Ulterior. Armeneasca. unele terenuri câştigate prin reforma agrara se amenajează ca spa ii verzi – Parcul Cancicov. Erau 12 străzi mari.P. Cu excep ia zonei centrale. sanitare. Astfel. Gării. Structura func ionala a oraşului este mult mai complexa. locuite de muncitori şi ărani. George Bacovia 7. la 1737 ha – în anul 2000.2 Analiza pe cartiere Cartiere Bacău 1. acesta este centrul financiar-bancar al municipiului Bacău. în est. B-dul Unirii şi B-dul Nicolae Pag. Primăverii. Republicii 11. de învă ământ. Zona comerciala cuprinde vechiul nucleu al oraşului. Se construiesc zonele industriale şi în paralel noi zone reziden iale. Datorita creşterii demografice dar şi economice. Cornişa 9.4. Buna Vestire. 150 din 221 . municipiul intra intr-o noua perioada de transformări urbanistice. în concordan ă cu cerin ele popula iei şi cu exigentele noilor reglementari administrative. suprafa a oraşului a crescut de 1645 ha – în anul 1975. Casa de Cultură. zona administrativă s-a extins spre est. 24 ha – zona de locuit .49. în vestul municipiului şi altul. în zona centrala. Jude eana a Liceului. aici sunt localizate institu iile cele mai importante: Primăria. oraşul Bacău este declarat municipiu la 7 decembrie 1929. la vest de aliniamentul caii ferate. Lecca. Gheraiesti şi Izvoarele de Sus. 52%. Se mai păstrează o specializare stricta doar în arealul Pie ei Centrale (cel dintâi nucleu comercial al oraşului). şi o grupare liniara în lungul Bistri ei. Bistri a Lac 6. construindu-se cartierul CFR. Oficiul Jude ean de Posta şi Telecomunica ii. prin construc ia unor unită i bancare. sunt incluse în intravilan comunele Serbanesti. bine liniate dar nepavate: Calea BacauRoman. în zona administrativa sau în apropierea ei. s-a conturat zona administrativa sau centrul civic. 535. Unitatile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente. Zona industriala se prezintă sub forma unei centuri în jurul oraşului propriu-zis. Gherăieşti 3. În partea de vest se concentrează transporturile feroviare iar în sudul oraşului cele aeriene. Biblioteca Jude eană. toate. Bulevardul şi Calea Bacău – Ocna. Izvoare 10. aşa numitele cartiere dormitor dotate cu mici unitati comerciale. Şerbăneşti 5. Prefectura. Tache Bacău se bucură de un important poten ial de dezvoltare care are la bază: pozi ia sa geografică – aproape de grani a cu Republica Moldova şi Ucraina. datorita construc iei caii ferate (1872) şi a Podului de Fier. CFR 8. spre str. Prin urmare. şi centrele de afaceri.D. BACAU Intergroup engineering 1. centrele de produc ie la periferii. cu doua nuclee de concentrare.I. Zona transporturilor cuprinde doua areale: unul. În sectoarele Palosanu şi Lecca datorita condi iilor naturale erau cartiere insalubre. S-a înregistrat o dezvoltare atât pe orizontala. ea modificându-se în timp. În prima jumătate a secolului al XIX-lea oraşul s-a extins mult spre nord şi spre sud-est. În paralel. Centru 2. Justi iei. zona care se întrepătrunde cu cea reziden ială şi comercială. 68 ha – zona industriala -31. În anii post-revolu ionari. străzile Precista. Începând din anul 1922 se extind cartierele de locuin e prin parcelari. o comunitate urbană multietnică. 9 Mai. corespunzând platformelor din nord-vest şi din sud. peste Bistri a. din care: 859. cu case din lemn şi pământ. dar mai ales pe verticala. completându-se reciproc. multiculturală. Începând cu anul 1948. un mediu înconjurător de o bună calitate. restul aşezării avea un puternic aspect rural. 01%.U. Busuioc.47%. Miori ei 4. 65. coridorul natural al râului Bistri a în mijlocul unei zone cu o bogată tradi ie agricolă. tendin a de extindere a fost pe direc ie est-vest.

Tache. se va face în condi ii de siguran ă şi confort. reducerea costurilor de transport de mărfuri şi calatori. a institu iilor publice (metri pătra i). Izvoare. în vederea stimulării dezvoltării economice durabile. la o dezvoltare mai rapida a României pe ansamblu. dar şi a fiecărei regiuni în parte. BACAU Intergroup engineering Bălcescu. Singurele cartiere reziden iale propriu-zise sunt cele de la periferii: Gheraiesti. dezvoltării economice. 151 din 221 .I. Serbanesti. are loc mai bine atunci când este rezultatul unui plan atent care pune accent pe conexiunile şi legăturile dintre utilizări. Impozitele fiecărui cartier depind de valoarea de pia ă a terenului şi reprezintă un indicator clar al nivelului de bunăstare a popula iei care trăieşte în cartier. corelarea dezvoltării re elei de drumuri publice cu priorită ile dezvoltării economice a României. în evolu ia teritoriala a municipiului s-a înregistrat un maxim în secolul al XIX-lea urmat de un relativ dinamism. această analiză urmăreşte să identifice zona cea mai potrivită pentru o interven ie integrată şi eficientă care poate contribui la dezvoltarea socială şi economică generală a oraşului. rezidential-învă ământ-sanatate. Dezvoltarea re elelor de transport va facilita. îmbrăcămin i moderne). Aşadar. interconectarea şi interoperabilitatea re elei de drumuri din România cu re eaua de drumuri din UE.U. precum şi o infrastructură educa ională cu nevoi de îmbunătă ire. îmbunatatirea accesului pe pie ele regionale. economisirea de energie şi timp. promovării revitalizării. creând condi ii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investi iilor productive. vechi zone mestesugaresti. CFR. este privită ca un instrument cheie de “creştere inteligentă” în vederea reducerii autodependentei. totuşi. bunurilor şi serviciilor. Între zonele mono-fuctionale şi cele reziden iale propriu-zise exista zone mixte:comercialrezidentiale (clădiri Bi-func ionale). creşterea eficientei activitatilor economice. de asemenea. şi creşterea valorii zonei reziden iale. dezvoltarea re elei de drumuri publice din România şi îmbunătă irea indicilor calitativi (densitate. de preferat în apropiere de zona de tranzit. conservării resurselor naturale şi spa iului verde. de asemenea aceasta joacă un rol important în atingerea obiectivelor stabilite în Strategia Oraşului prin implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Bacău. Aceasta a fost o creştere datorita dezvoltării aşezării în lungul axelor de circula ie. Zonele reziden iale ocupa aproximativ 80% din intravilan. Miori ei. Aşadar. Dezvoltarea care se concentrează pe utilizare mixtă. Investi iile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea popula iei şi a bunurilor. În prezent există provocări majore. Strategia de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere vizează trei componente: satisfacerea deplină a utilizatorului. În concluzie. ar trebui să fie prioritizate zonele cu pondere mai scăzută a utilizării comerciale şi a serviciilor. prin urmare. Obiectivul strategiei de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere îl reprezintă îmbunatatirea accesibilită ii regiunilor şi mobilită ii popula iei. Utilizarea mixtă. Nord. În general se întrepătrund cu cele comerciale. lungime. şi. Se prevede ca municipiul Bacău să devină un pol regional de atrac ie economică cu o bună calitate a vie ii şi a spa iului urban unde popula ia să se bucure de rela ii privilegiate cu natura. precum şi aspectele sociale. cum ar fi: o scădere semnificativă a popula iei şi o îmbătrânire a acesteia. Pag. ci şi oportunită i pentru a socializa cu vecinii lor în compara ie cu stilul de viată suburban izolat care este predominant la momentul actual.P. declin al sectorului industrial. Aceasta oferă reziden ilor nu doar un simt al comunită ii. însă o creştere a numărului de preşcolari. cooperarea interregionala şi va contribui semnificativ la creşterea competitivită i întreprinderilor/firmelor şi a mobilitatii for ei de munca. prezintă o zonare func ionala mixta (comercial-reziden iala). asigurându-se protec ia mediului.D. Oraşul trebuie să solu ioneze aspecte legate de calitatea mediului construit şi de spa iul urban.

Investi iile în conducte de alimentare cu apă şi canalizare de asemenea au fost realizate majoritatea în cartierul Şerbăneşti.099 7.260 Lungime străzi modernizate (m) 1.201 5.D.595 27.140 0 3.I.115 1. străzi (buc.585 50. 152 din 221 . Pag.822 32.681 Conducte apa înlocuite/extinse (m) 3.805 21.630 2.099 18.502 15. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Cartier CARTIER BISTRITA LAC CARTIER CENTRU CARTIER CFR CARTIER CORNISA CARTIER GEORGE BACOVIA CARTIER GHERAIESTI CARTIER IZVOARE CARTIER MIORITEI CARTIER REPUBLICII CARTIER SERBANESTI CARTIER TACHE TOTAL Lungime străzi (m) 12.531 17.) 25 57 40 8 20 28 19 34 15 58 18 322 Suprafa ă trotuar (mp) 32.170 15.510 Cel mai mare cartier.750 14.386 8.885 31.506 19.668 21. crt.555 Conducte canalizare înlocuite/extinse (m) 1.440 9.241 564 2.440 37.712 380.P. BACAU Intergroup engineering Situa ia infrastructurii urbane din cele 11 cartiere este următoarea: Nr.678 8.362 19.216 36.633 58.065 5.800 3.U.345 3.050 197.176 2.266 27.352 6.556 3.430 4.540 7. În cartierul Tache lungimea străzilor modernizate este aproximativ jumătate din lungimea totală şi o lungime apropiată de lungimea străzilor reabilitate în cartierul cel mai mare – Şerbăneşti.150 28.400 16.036 Nr. cel mai mic cartier fiind cartierul Cornişa.353 45.469 8.158 16.230 91.479 200 8.650 860 120 8. ca lungime de străzi este cartierul Şerbăneşti.

P.U. BACAU Intergroup engineering Harta 8: Harta cartierelor municipiului Bacău Harta 9: Harta pondere străzi modernizate pe cartiere Pag. 153 din 221 .D.I.

ro/imagini/orase/1963-harta_orasului_bacau_2 Pag. BACAU Intergroup engineering Sursa :http://cartiere. 154 din 221 .U.D.I.P.

Bănci şi alte institu ii administrative de importan ă locală şi jude eană.P. Direc ia Telecomunica ii). bănci precum şi numeroase magazine. Primăria Municipiului Bacău. Camera de comer . fiind localizate în acest ax principal. clădiri care apar in unor întreprinzători. BACAU Intergroup engineering Harta 10: Harta cartierului Centru Cartierul Centru include Pia a Revolu iei.U. zone de distrac ii.D. Casa de cultura V. restaurante. Consiliul Jude ean. Muzeul "Iulian Antonescu". Pag. Teatrul de Vara. Politie Administra ia Finan elor Publice. biserici de toate religiile (biserica romana catolica. Prefectura.I. Alecsandri. cafenele etc. Teatrul George Bacovia. biserica catolica ). Procuratura. Filarmonica "Mihail Jora". 155 din 221 . Perimetrul acestei zone include majoritatea clădirilor reprezentative (Primărie. biserica ortodoxa.

U. BACAU Intergroup engineering Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. 156 din 221 .D.I.P. Pag. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.

Locul pe care se doreşte a fi construit cartierul este situat lângă canalul de fuga. Siretul.U. BACAU Intergroup engineering Harta 11: Harta cartierului Gheraiesti Cartierul Gheraiesti ocupă zona de nord-vest. 157 din 221 . tot oraşul Bacău şi împrejurimile. inclusiv cartierele Lunca şi Cartier Ştefan cel Mare. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.I. lângă râul Bistri a mai exact lângă Lacul de Acumulare. În cartierul Gheraiesti din Bacău.D. De acolo se vede Bistri a. Pag.P. lângă Petrom. precum şi zona prin care se face legătura cu zona Canalul de fuga UHE Bacău şi cu strada Speran ei. se va construi un mare cartier de blocuri de 10 etaje. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.

5 km de centrul oraşului Bacău. Harta 13: Harta cartierului Serbanesti În cartierul Serbanesti se construiesc Vile Tip Duplex. cartierul este la circa 1. BACAU Intergroup engineering Harta 12: Harta cartierului Miori ei Cartierul de locuin e Miori a.U.I. Aceste Vile Duplex din Cartierul Serbanesti au următoarele utilitati: sunt racordate la re eaua de gaz metan curent electric apă potabilă Pag. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. 158 din 221 . este situat în zona de nord-vest a oraşului Bacău Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.D.P.

de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. fier de buna calitate şi cimentul) Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. Pag. BACAU Intergroup engineering canalizare separată pentru fiecare vilă în parte materialele folosite sunt de cea mai bună calitate (cărămida poroterma.I.P. 159 din 221 .U.D.

BACAU Intergroup engineering Pag.I.U. 160 din 221 .P.D.

I. Biserica Ortodoxă "Precista" . Serviciu de ambulanta jude ean. la est de Lacul de acumulare UHE Bacău.U. 161 din 221 . Centru de Îngrijire şi Asisten ă Sociala. precum şi institu ii publice: Centru de cultura şi arta G Apostu. Corpul gardienilor publici. În aceasta zona se afla o „insula de agrement” cu teren de joaca şi plaja amenajata. la vest de strada 9 Mai. Colegiul Tehnic "Anghel Saligny". BACAU Intergroup engineering Harta 14: Harta cartierului Bistri a Lac Cartierul Bistri a lac este o zona cu utilizare mixta care cuprinde clădiri de locuit. Centru de Pregătire de Protec ie Civila.D.P. Colegiul Economic "Ion Ghica”. Cartierul Bistri a Lac este delimitat în partea de nord de B-dul Unirii. Pag. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. la sud de strada Erou Ciprian Pintea. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.

este strada Emil Racovita. de asemenea una dintre cele mai importante străzi ale municipiului. BACAU Intergroup engineering Harta 15: Harta cartierului George Bacovia Cartierul George Bacovia este localizat între strada Miori ei. Cercul Militar. Inspectoratul Şcolar Jude ean. cu strada Energiei. se poate ieşii din oraş spre Oneşti. Dispensar medical.P. la sud strada 9 Mai. precum şi institu ii publice: Tribunalul jude ean.D.U. la est strada Oituz. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. care duce spre gara şi care se intersectează. Vizavi de strada Tipografilor. 162 din 221 . în sensul invers de mers. la vest strada Energiei. Pag.I. Cartierul George Bacovia este o zonă care cuprinde clădiri. care duce spre podul de la Mărgineni. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. În acest cartier strada George Bacovia.

163 din 221 .D. Pag. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.I. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.P. la vest strada Alexei Tolstoi. la est se învecinează cu Oinesti. BACAU Intergroup engineering Harta 16: Harta cartierului CFR Cartierul CFR este localizat între strada Brânduşei.U. la sud strada Gării.

D.U.I. BACAU Intergroup engineering Pag. 164 din 221 .P.

BACAU Intergroup engineering Harta 17: Harta cartierului Cornişa Cartierul Cornişa este localizat între strada Stadionului. accidenta ilor. la est strada Milcov. În acest cartier func ionează o Sta ie Salvare a municipiului Bacău fiind o unitate sanitara strategica cu personalitate juridica. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. gravidelor) către spital. Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura atât asisten a medicală ambulatorie la locul solicitării precum şi transporturi nemedicalizate.D. Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura asisten ă medicala de urgenta prespitaliceasca atât la locul solicitării cat şi pe durata transportului pacien ilor (bolnavilor. la vest Calea Marasesti. 365 de zile pe an. având ca specific lucrul în regim de aşteptare 24 de ore din 24.P.I. 165 din 221 . la sud strada Milcov. Pag.U. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.

Pag. 166 din 221 . concentrate în jurul străzii principale spre centrul oraşului: spa iu de închiriat pentru societă ile comerciale . iar la vest Calea Republici. strada Ciresoaia la sud. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. BACAU Intergroup engineering Harta 18: Harta cartierului Izvoare Cartierul Izvoare este localizat între strada Scânteii. Zona are pu ine obiective economice.I.P. iluminat public slab şi doar câteva spatii verzi în fata caselor.U. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.D. Infrastructura urbană este alcătuită din drumuri de calitate slabă.

167 din 221 .U. Pag.P. BACAU Intergroup engineering Harta 19: Harta cartierului Republicii Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.I.D.

Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. La acestea se adăuga o serie impresionanta de campanii de promovare şi sensibilizare a opiniei publice cu privire la drepturile copiilor şi problemele cu care aceştia se confrunta în ziua de azi. Popula ia din acest cartier este multietnică şi echilibrată cu un amestec de familii tinere şi vârstnice. Pag.I. strada Narciselor la sud. Începând din 2009 în cartierul băcăuan Tache a fost deschis un nou centru de zi Centrul “Mozaic” unde copiii din cartier pot lua parte la diverse activită i educative şi recreative.D. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. 168 din 221 . strada Bicaz la est şi strada Oneşti în partea de vest. BACAU Intergroup engineering Harta 20: Harta cartierului Tache Cartierul Tache este localizat între strada Alexei Tolstoi la nord. Cartierul Tache este unul din zonele care se confrunta cu cele mai mari probleme sociale din municipiul Bacău.P.U.

dar nu a fost finalizat. mai ales pe Axa 1 a Programului Opera ional Regional. calea ferata. sunt necesare noi pasaje. mult mai ample. BACAU Intergroup engineering 1. cu comunicare facilă între cartiere. finan ate de Ministerul Lucrărilor Publice. Pag. reintroducerea elementelor naturale precum parcuri şi lacuri). care sa faciliteze comunicarea între cartierul CFR. problema fiind în strânsă legătura cu inexisten a unei şosele de centura şi a insuficientei locurilor de parcare. Fondurile necesare unor astfel de investi ii pot fi atrase din fondurile europene. după materializarea unor astfel de proiecte. Aceasta înseamnă ridicarea a cel pu in doua noi poduri peste Bistri a. De partea cealaltă. Pentru a se ajunge la un oraş european. De asemenea Axa 1 permite reabilitarea re elelor şi asfaltarea. 169 din 221 .ro A.I. sa capete un aspect circular. este vizată dezvoltarea oraşului şi pe axa est-vest.U. Municipiul Bacău trebuie.P. Municipiul Bacău este aglomerat datorită traficului de tranzit. atât pietonale cat şi auto.jandarmeriabacau. dezvoltarea pe axa est-vest va fi o prioritate maxima. DEZVOLTARE URBANĂ . zona Sarata etc şi centru. şi una artificiala.5 POTEN IALUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI Harta 21: Harta reliefului jude ului Bacău Sursa: www.INFRASTRUCTURA Există planurile pentru dezvoltarea municipiului Bacău. reprezentata de Bistri a. Transportului şi Locuin ei care pe lângă amenajarea centrului oraşului (centru civic. Pe aceasta axa exista doua grani e. tipic marilor oraşe. Proiectul centurii ocolitoare a municipiului a fost elaborat şi aprobat pentru finan are inca de acum patru ani. protejarea zonelor de patrimoniu. una naturala. pia ete pietonale la Catedrala Ortodoxa şi Catedrala Catolica. care permite elaborarea de proiecte integrate. astfel încât pe un singur proiect pot fi solu ionate mai multe probleme ale oraşului. în care traficul şi comunicarea între diferitele regiuni sa nu mai fie o problema. în afara de cel de la Serbanesti.D.

semaforizarea şi dotarea aferente. Realizarea de sisteme eficiente de evacuare a apelor de pe platforma drumurilor. Reabilitarea trotuarelor degradate – pentru asigurarea de condi ii normale de trafic pentru pietonii participan i la trafic. Calea Miori ei Strada Milcov şi I. La o contribu ie de 1 milion de euro de la bugetul local pot fi atrase 9 milioane. Astfel. spre nordul Moldovei este necesară reabilitarea şi extinderea la 4 benzi a podului aflat la intrarea în Municipiu. Parcarea are o suprafa ă de peste 1100 metri pătra i şi o capacitate de 100 de locuri de parcare. Diminuarea sau stoparea declinului demografic ce se înregistrează la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: reducerea migra iei externe prin crearea de noi locuri de munca îmbunatatirea serviciilor sociale şi educa ionale 2. Diminuarea fenomenului de îmbătrânire demografica înregistrat la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: îmbunatatirea serviciilor medicale şi de asisten ă sociala 3. Măsuri propuse: 1. Pentru fluidizarea traficului intern şi de tranzit Pentru fluidizarea traficului de tranzit prin Municipiul Bacău. în prezent. Dezvoltarea infrastructurii turistice şi creşterea numărului de turişti romani şi străini se va realiza prin: îmbunatatirea serviciilor de promovare în domeniul turismului dezvoltarea informa iilor cu privire la domeniile de atrac ie existente în Municipiul Bacău realizarea de investi ii în vederea creşterii capacitatii de cazare 6. integrarea pe pia a muncii şi combaterea discriminării promovarea egalită ii de gen şi combaterea excluziunii sociale a femeilor 4. Caragiale. pasaj Trebeş. Realizarea de locuri de parcare pe arterele intens circulate. cu care pot fi reabilitate majoritatea arterelor secundare.L. pentru realizarea condi iilor optime de drum. parcarea de pe strada Violetelor – 400 de metri pătra i şi de parcarea de pe strada Vişinului – 350 de metri pătra i.I. Pag. în ultima perioadă au fost amenajate circa 230 de noi locuri de parcare. Reabilitări şi modernizări. Modernizarea va consta în reabilitarea structurii rutiere. BACAU Intergroup engineering Pot fi identificate atât terenurile pentru ridicarea unor parcări supraterane şi subterane. Îmbunatatirea mediului de afaceri şi investi ional la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: investi ii în sectorul productiv atragerea investi iilor străine acordarea de sprijin financiar pentru investi iile în întreprinderi mari 5.P. se desfăşoară prin interiorul municipiului. Programul „Alei între blocuri” ini iat de Primărie se află în derulare. Realizarea şoselei ocolitoare – pentru devierea (redirectionarea) traficului de tranzit care. Suprafa a totală a noilor parcări în cartiere totalizează 2350 de metri pătra i. la nivelul câtorva pasaje şi străzi importante din Municipiu: Calea Moineşti. cat şi posibilitatile de finan are. Este urmată de parcarea de pe strada Miron Costin – 500 de metri pătra i şi 40 de noi locuri de parcare. Redirectionarea traficului feroviar prin zona de margine a municipiului. Pasaj Letea.D. fonduri europene nerambursabile la care contribu ia autoritatilor locale este de cel mult 10%. 170 din 221 . conform normelor europene. Diminuarea şomajului şi creşterea gradului de ocupare al for ei de munca în rândul popula iei de gen feminin se vor realiza prin : implementarea unor politici şi strategii de ocupare a for ei de muncă adecvate.U. crearea de piste bicicleta. Cea mai mare parcare realizată prin programul „Alei între blocuri” a fost realizată pe strada Tolstoi.

Al. Energia termica este costisitoare pentru beneficiarii din întreaga tara. mai mult de jumătate din cele 136 de străzi balastate. Barnat. Reabilitarea şi valorificarea terenurilor poten ial contaminate. Lalelelor – par ial. Amplasarea de recipiente pentru precolectarea selectiva în 4 cartiere ale municipiului Bacău. Dotarea agen ilor care se ocupa de combaterea infrac iunilor uşoare cu mijloace de transport uşoare şi rapide pentru urmărirea infractorilor. str.P.I. Violetelor. Prin dotările propuse în proiectele cu care s-au accesat fonduri europene s-au impus lucrări de captare şi tratare în vederea potabilizării care vor asigura o bună calitate a apei din municipiu. Îmbunatatirea pantei re elei de canalizare la ansamblurile de locuin e din zonele joase: ans. SC Agricola Interna ional Bacău. Îndepărtarea rădăcinilor pătrunse în colectoare şi racorduri.U. Creşterea capacitatii de epurare şi retehnologizarea sta iei existente de epurare. Efectuarea de cursuri de pregătire şi suplimentarea numărului de agen i care se ocupa de combaterea infrac iunilor uşoare. Conştientizarea popula iei privind infractiuniile uşoare şi combaterea lor. Russo. Str. iar apele uzate vor fi epurate într-o sta ie cu două trepte de epurare şi o capacitate mai mare de epurare. precum furturile din buzunare/gen i şi a celor de autoturisme. cu re ea de apă. Ghioceilor – par ial. Pr. Extinderea re elei termice. electrice sau alte surse de încălzire). BACAU Intergroup engineering 7. re ea de canalizare şi asfaltare. B. Dig. Viorelelor – par ial. Reabilitarea re elei termice în municipiul Bacău Extinderea re elei electrice. De asemenea canalizarea apelor uzate va fi în viitor mai buna prin reabilitarea conductelor degradate. Pag. SC CET SA . CET Bacău asigura încălzirea în procent de 85% a municipiului. Extinderea sistemului actual de alimentare cu apa. Masuri propuse: Înlocuirea a 100% din conductele din azbociment şi otel deteriorate de alimentare cu apa. Înlocuirea a 37. Efectuarea de campanii de conştientizare a popula iei privind riscurile de incendiu şi inunda ii. În cadrul acestui program. de locuin e Milcov cuprins intre străzile Stadionului. Extinderea re elei de alimentare cu gaze naturale către zonele de locuit extinse în Municipiul Bacău.D. Schimbarea conductelor de gaz din otel vechi cu conducte din polietilenă în Municipiul Bacău. 171 din 221 . Modernizarea şi retehnologizarea unitatilor SC Amurco SRL. Reabilitarea iluminatului public în Municipiul Bacău pe 14 străzi şi montarea de stâlpi de iluminat pe 33 de străzi. Îmbunătă irea re elelor edilitare Continuarea procesului de modernizare a străzilor din Municipiul Bacău. str. str. până în prezent au fost modernizate sau se află în diferite faze de execu ie. dar datorită veniturilor reduse multe apartamente şi gospodării individuale au renun at la încălzirea în sistem centralizat şi au apelat la alte surse (centrale termice pe gaze naturale.7% din conductele de beton deteriorate prin care se colectează apele uzate. Bradului. program demarat de Primăria Municipiului Bacău în anul 2006. A. şi refacerea acestora. Str. ECHIPARE EDILITARĂ În municipiul Bacău sunt probleme cu apa potabilă în diverse zone. Milcov.

asigurările sociale. În anul 2010 se împlinesc 602 de la prima atestare a oraşului Bacău. protec ia consumatorului. procedură notarială. Metro Cash&Carry. ECONOMIE Pentru dezvoltarea şi dinamizarea mediului de afaceri băcăuan şi regional Administra ia locală a venit în întâmpinarea cererilor de creare de infrastructuri de afaceri şi servicii prin aprobarea realizări a 2 importante obiective industriale. sănătatea publică. sus inerea şi încurajarea spiritului antreprenorial în rândul specialiştilor. transmitatori a unor firme de renume producătoare de autoturisme. de afaceri şi expozi ionale cu toate dotările necesare: 1. Carrefour.U. regimul proprietă ii.informare şi consiliere gratuită în probleme cum ar fi asisten a socială. E. Plus. aceste firme fiind producători de componente auto de plastic. conectori. Alte manifestările culturale desfăşurate în Bacău sunt: simpozionul "Vasile Parvan". Real. Praktiker. Spectacole folclorice sus inute de Pag.P. aproximativ 700 de noi apartamente au fost date în folosin a anual începând cu 2007.D. Dedeman. Cele mai importante Evenimente şi manifestări ale oraşului Bacău sunt: Festivalul “Zilele Bacăului” are loc în fiecare an în zilele de 2. Parcul Industrial HIT PARK 2. învă ământ. 172 din 221 . urmând ca în limita fondurilor disponibile şi a depunerii proiectelor de reabilitare. Există de asemenea în incintă un Centrul de Informare Cetă eni . Vimercati East Europe sunt 2 din firmele mai importante care îşi desfăşoară activitatea în cadrul parcului industrial. Reabilitarea termica şi modernizarea privind securitatea clădirilor de locuin e din Municipiul Bacău în concordanta cu OUG 174/2002 completata de OU 187/2005 şi legea 260/2005. raporturile de muncă. Billa. a unor activită i industriale conexe. Teatrul va beneficia de o sală care va fi deschisă pe timpul verii şi închisă iarna. Primăria are în derulare programul de reabilitare termică a blocurilor din perioada 1950 – 1990. concurs Ex Libris. Noul centru cultural va avea o sală de peste 1. CULTE Pe Aleea Parcului Cancicov a realizata reabilitarea Teatrului de Vară. să aloce în fiecare an fonduri pentru reabilitare termică. Arena Mall. astfel încât în această incintă să poată fi organizate evenimente pe toată perioada anului. Kaufland. 3. D. Selgros. CONSTRUC II Blocurile construite prin proiectul ANL la nivel na ional nu au asigurat în procent de 100% cererea de locuin e din municipiu. Centrul de afaceri se află în prezent în faza de execu ie şi amenajare spa ii. acestea conducând la o stimulare a dezvoltării economice în zonă şi la scăderea şomajului prin crearea de locuri de muncă. drepturile şi obliga iile civile. BACAU Intergroup engineering C. Măsuri propuse: Construirea de noi locuin e ANL şi sociale.I. expozi ii de pictură în aer liber. 4 octombrie. serviciile publice. Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE) Parcul Industrial HIT PARK este primul parc industrial din România dedicat în exclusivitate industriei IT&C. European Retail Park. impozitele şi taxele. construc ie modernă în valoare de peste 5 milioane de euro. protec ia copilului. CULTURA. Firmele italiene: Tecnostamp Triulitzi East Europe. Centrele comerciale importante care şi-au deschis reprezentan e şi în municipiul Bacău sunt: Promenada Mall. BauMax. atragerea investitorilor strategici ce pot dezvolta proiecte specifice.600 de locuri care va înlătura astfel problema actuală a municipiului Bacău de desfăşurare de activită i culturale de mare amploare. Acest campus IT&C urmăreşte stimularea pe plan local şi regional a afacerilor în domeniu. dezvoltarea învă ământului de specialitate la toate nivelurile. Prest Perform Service. seara minorită ilor.

pentru promovarea valorilor băcăuane la nivel na ional. 173 din 221 . Sec ia de hematologie: 15 paturi. Sec ia ORL: 10 paturi G. este primul obiectiv de acest gen construit de către o administra ie locală în ultimii 20 de ani. Măsuri propuse: Amenajarea de spatii verzi în zonele dintre blocuri. În fiecare cartier ar putea fi construite cate unul . Sec ia medicală: 50 de paturi – 15 pentru gastro enterologie şi 10 pentru alergologie. Amenajarea de noi spatii de joaca în parcurile existente dar şi în cele care vor fi amenajate în viitor. iar autorită ile locale pot sus ine principiul diversită ii şi al multiculturalismului. Festivalul George Bacovia. F. care pot fi închiriate pentru diverse sporturi. Sec ia de diabet: 35 de paturi. Cultele religioase vor avea parte de sus inerea deplină a aparatului administra iei locale.P. Sec ia de neurologie: 45 de paturi. Sec ia de anestezie şi terapie intensivă: 15 paturi. Festival concurs Barbu Lăutaru. care reprezintă o necesitate pentru to i amatorii de mişcare în aer liber. AGREMENT. Primăria Municipiului Bacău a reintrat în proprietatea a 270 de hectare de pădure situate în vecinătatea comunei Tamaşi.I. cele existente nefiind suficiente sau sunt situate departe fa ă de blocuri mărginaşe. Manifestările minoritatilor pot beneficia de sprijinul legal al aparatului administrativ. Spitalului municipal în construc ie şi amenajare va dispune de o dotare la nivel european. Festivalul Arlekin. Amenajarea de noi parcuri în zonele de margine ale oraşului. Minorită ile etnice au dreptul constitu ional la libera exprimare. Sec ia ortopedie: 15 paturi. aici existând drumuri forestiere în stare foarte bunã. LOCURI DE JOACĂ Spatiile verzi şi locurile de joacă sunt şi ele insuficiente. teren care a apar inut Bacăului până în 1949. BACAU Intergroup engineering artişti locali. Cu sprijinul autorită ilor locale vor fi editate carti şi cataloage de arta. Genera ia viitoare a municipiului Bacău are nevoie de locuri de joaca şi de terenuri de sport. destinat familiilor cu venituri modeste.două terenuri de sport moderne. precum şi izvoare cu apã potabilã. Este necesară amenajarea de spatii de agrement. Conform normelor europene în vigoare. pe lângă un oraş frumos şi de aer curat.U. Zona are un poten ial deosebit. pot fi alocate fonduri pentru ridicarea sau renovarea institu iilor de cult. Pag. Spitalul Municipal va avea 320 de paturi pentru spitalizare continuă şi 20 de paturi spitalizare de zi. Acest fond forestier administrat corespunzător va asigura pentru început lemn pentru construc iile publice executate de către municipalitate precum şi lemn de foc pentru încălzire. cu fântâni arteziene şi locuri de joaca pentru cei mici. Sec ia de chirurgie generală: 75 de paturi – 15 pentru urologie şi 10 pentru chirurgie vasculară. În perspectivã zona poate fi pusã în valoare prin construirea unei tabere pentru copii. Sărbătoarea pensionarilor. SANATATE Sistemul sanitar are nevoie de o sus inere deplina din partea autoritatilor. Extinderea actualelor parcuri şi zone de agrement din Municipiul Bacău. cu următoarele sec ii de spitalizare: Sec ia de cardiologie: 60 de paturi din care 5 pentru terapie intensivă coronarieni. deoarece oamenii au nevoie.D. Pe baza de proiecte. Spitalul Municipal. fiecărui cetă ean trebuie să îi corespundă minimum 26 mp de spa iu verde.

care să desfăşoare activită i de cercetare competitive (institute. 174 din 221 . În Bacău pot fi reabilitate şi îmbunătă ite structurile preuniversitare şi universitare. astfel încât sa nu mai apeleze numai la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Jude ean de Urgenta care devine foarte aglomerată şi neîncăpătoare. Transfer Tehnologic.D. Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău. colective. Formare Continuă şi Doctorat din Universitatea din Bacău s-a înfiin at în anul 2008.U. Universitatea “Danubius” din Gala i etc. sus inerea bazei materiale a cercetării. în vederea reintegrării în societate. simpozioane şi sesiuni ştiin ifice organizate de Universitatea “George Bacovia”. articole. centre. Multe dintre aceste persoane suferă de boli transmisibile. BACAU Intergroup engineering H. SOCIAL Pentru a degreva spitalul de urgenta. laboratoare). Universitatea „Dunărea de Jos” Gala i. Academia de Studii Economice Bucureşti. de Interna ional Society for Intercommunicating of new Ideas (Boston. tratate. sala pentru organizarea de evenimente. bibliotecă. Extinderea activită ii de cercetare în cadrul Universită ilor I. locuri de cazare pentru elevii care nu sunt din municipiul Bacău). Cuza” Iaşi. terenuri de sport. Se urmăreşte dezvoltarea şi promovarea unor colective de cercetare puternice. Pag. masa şi şcolarizare. acestea participă la conferin e. Universitatea de Vest din Timişoara. Netratate. în fiecare cartier ar fi necesară înfiin area de noi astfel de institu ii pentru cei mici. Informatică avansată şi Tehnologia Informa iei în Afaceri.P. Universitatile din Bacău au în cadrul lor următoarele specialită i: Universitatea George Bacovia Bacău Universitatea Bacău – din octombrie 2009 denumită "Vasile Alecsandri" Departamentul de Cercetare. Pentru a face fa ă cererii mereu în creştere de locuri în gradinite şi cămine. de educa ie postuniversitară şi de doctorat. Pentru valorificarea cât mai bună a rezultatelor cercetării ştiin ifice individuale şi colective ale cadrelor didactice.I. Este necesară de asemenea construirea unui azil de noapte în care persoanele fara adăpost sa primească şi îngrijiri medicale. creşterea numărului şi a calită ii programelor de cercetare în scopul atragerii de fonduri pentru sus inerea activită ii de cercetare. (amenajări de genul: cantina. precum şi realizarea unor granturi. Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universită ii se desfăşoară în laboratoarele din institu ie în următoarele domenii: Marketing. integrarea colectivelor de cercetare ale universită ii în consor ii na ionale şi interna ionale de cercetare. Management. Studii Postuniversitare. publicate în edituri de prestigiu. Copiii vor avea parte de cazare. USA). Creşterea numărului de locuri în grădini ele existente. EDUCATIE Prin Programul Opera ional Regional se pot aloca fonduri pentru învă ământ. de SPACE (Ghent. Belgia). se poate realiza un cămin pentru copiii străzii care căuta adăpost în incinta unită ii medicale. Măsuri propuse: Construirea de noi gradinite care sa acopere numărul de cereri. spatii expozi ionale pentru tinerii artişti. Departamentul de Cercetare din cadrul Universită ii George Bacovia urmăreşte solu ionarea unor probleme teoretice şi aplicative concretizate în studii. asigură promovarea. Universitatea “Al. sprijinirea şi dezvoltarea prin intermediul Universită ii din Bacău a diverselor programe de cercetare. I. ele devin o sursa de îmbolnăvire şi pentru al i locuitori ai oraşului.

I. grupuri sanitare. pentru oferirea de servicii sociala la standarde europene. Perfec ionarea resurselor umane implicate în oferirea de servicii de asisten ă sociala pentru popula ia din cadrul Municipiului Bacău. contorizare apă. cazuri de copii/elevi rămaşi singuri acasă şi în special a acelor cazuri cu risc social. în urma unor anchete sociale efectuate de departamentul de specialitate al Primăriei în colaborare cu ONG-urile de profil şi cu presedintii asocia iilor de proprietari. a Clubului Pensionarilor şi Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. Harta 22: Zonarea func ional-turistică a jude ul Bacău Sursa : http://www.D.U. în vederea asigurării de servicii sociale la domiciliul persoanei aflate în dificultate. Pentru cazurile sociale deosebite.ro/ro/Atractii/Atarctii_turistice. BACAU Intergroup engineering În colaborare cu ONG-urile de specialitate pot fi create servicii de asisten ă la domiciliu persoanelor aflate în imposibilitate de a se deplasa. 175 din 221 .htm Pag. pentru identificarea unei solu ii în vederea depistării copiilor cu părin i pleca i la muncă în străinătate. Sus inerea unei colaborări intre Inspectoratul Şcolar Bacău şi Centrul jude ean de asisten ă psihopedagogică. extinderea. racordare apă caldă (acolo unde este cazul). cu un sediu nou. Dotarea Serviciului Public de Asisten ă Sociala cu echipamente specifice.padureadepini.P. în cadrul celor 6 centre pe care le are în subordine: reabilitare sisteme de canalizare. atunci când este cazul. Măsuri propuse: Modernizarea infrastructurii Serviciului Public de Asisten ă Sociala din Municipiu. pot fi ini iate proiecte pentru asigurarea serviciilor necesare.

U.ro har i Harta 24: Regiunea de Nord-Est Evolu ia indicilor produc iei industriale la nivelul jude elor şi regiunilor. 176 din 221 . BACAU Intergroup engineering Harta 23: Harta resurse subsol Sursa:csjbacau.I. conduce la următoarele concluzii: Pag.P.D. în anul 2008 fa ă de anul 2007.

Astfel.9 34.4 13.PIB/locuitor . La polul opus s-a situat jude ul Suceava cu -20.1 24. Un management eficient va conduce la extinderea re elelor de transport.3 29.Est . 177 din 221 . iluminat public.8 3333.4%.indice de disparitate fa ă de total ară Regiunea Sud .7 30.D.4 4609.1 21. gaze naturale.3 39. între consiliile locale ale municipiului Bacău şi comunelor aflate în zona imediată. conservarea moştenirii urbane şi ac iuni compensatorii pentru a reduce impactul asupra mediului.3%. Pag.0 31.indice de disparitate fa ă de total ară 100 100 100 100 100 100 100 100 100 32.euro .3 4124.8 82. cu ponderi ale acesteia în ansamblul ocupării regionale variind între 35% şi 42%. extinderea re elelor edilitare: apă.4 84.2 18.Vest Regiunea Centru Regiunea Bucureşti . Din cele opt regiuni de dezvoltare ale ării. în anul 2005.5 20.2 68.6 18.I.indice de disparitate fa ă de total ară Regiunea Sud .9 12. pe bază de parteneriat voluntar.7 19.2% la ocuparea totală a ării.2 2005 2006 2007 2008 2526.7 11. intensificarea dezvoltării urbane acolo unde este posibil din punct de vedere practic.P.1 26.4 42.9 14. cu o creşte de 19.9 3519. cel mai mare salt. canalizare.4 4.U.Ilfov Produsul intern brut pe locuitor la nivelul regiunilor şi indice de disparitate fa ă de media na ională Regiunea Nord .5 35. de 42.3 35. care este cea mai săracă.1 43.9 81.5 4454.4 14. Regiunea Nord – Est.1 2942.7 13. selectarea şi depozitarea deşeurilor cu echipamente speciale. BACAU Intergroup engineering Evolu iile produc iei industriale în interiorul regiunilor: în Regiunea Nord – Est.6 Sursa INS Zona Metropolitană Bacău Zona metropolitană Bacău va fi constituită prin asociere. de inând în acelaşi timp. s-a înregistrat cel mai mare decalaj între nivelul maxim şi cel minim al produc iei industriale.5 14. în special pe seama industriei prelucrătoare. jumătate se bazează pe agricultură. de 15.Est .2 14.1 24.3 3018.7 3733.7 3137.0 42. contribuie cu 15.1 22.6 81.2%.1 26.9 23.7 68.8 68.6 3984.PIB/locuitor . re eaua rutiera.5 26. Constituirea zonei metropolitane va conduce de asemenea la dezvoltarea zonei şi la oportunită i pentru reînnoirea oraşului şi extindere urbană. al pie ei şi al mediului de afaceri. etc. de circa 35 procente.4%. Ponderea sectoarelor de activitate TOTAL -%Agricultură.2 81.euro .7 30.6 68. silvicultură.PIB/locuitor .4 3651. jude ul Bacău care are şi cea mai mare contribu ie la realizarea produc iei industriale regionale a realizat.3 84.euro . cea mai ridicată participare la ocuparea în agricultură.0 85.0 25.4 35. la distan e de până la 30 de km. colectarea.4 84.1 28. piscicultura Industrie şi construc ii Servicii comerciale Servicii sociale Total România Regiunea Nord-Est Regiunea Sud-Est Regiunea Sud Muntenia Regiunea Sud-Vest Regiunea Vest Regiunea Nord .

Promovarea unei dezvoltări spa iale armonioasa şi a re elei de localită i.U. Stimularea cooperării intercomunitare care contribuie la progresul economic şi social al zonei. Pag. interna ional. dintre zone centrale şi periferice. Prevenirea de noi dezechilibre prin prevenirea apari iei unor zone problema. asigură dezvoltarea durabila. Centrele de dezvoltare locale urmăresc următoarele obiective: 1. diminuează dezechilibrele create intre centru şi zona limitrofa. de resurse naturale. asigură extinderea re elelor de utilitati. Creşterea capacită ilor localită ilor de a-şi sus ine propriul proces de dezvoltare. transformându-se în piedici de dezvoltare a întregului ansamblu na ional şi. dintre mediul urban şi rural. justifica cu prisosin a necesitatea elaborării şi practicării unei politici coerente de dezvoltare locala. poten ial demografic al zonelor tarii. 10. 5. asigură o ameliorare a condi iilor de mediu. Creşterea şanselor egale în ceea ce priveşte accesul de informare. depistarea terenurilor şi dotarea lor cu utilitati. BACAU Intergroup engineering Oferta investi ională a localită ilor componente şi implicit a întregii zone metropolitane reprezintă un punct crucial pentru strategia de dezvoltare locala în aria zonei metropolitane. Stimularea dezvoltării echilibrate prin promovarea mecanismelor economiei de pia a în toate regiunile tarii. dintre diferite jude e. asigură satisfacerea cererii de locuin e a popula iei. conduce la dezvoltarea regionala şi investi ii în infrastructura. 178 din 221 . 4. de dezechilibrele legate de transportul în comun. realizarea unei accesări facile a fondurilor structurale pentru regiuni. căutarea de oportunită ilor de dezvoltare a infrastructurii de afaceri. 11. În Europa. 8. dintre zone centrale şi periferice. 2. 9. dintre diferite jude e. Realizarea zonei metropolitane facilitează amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional. care să asigure echilibrul intre eficienta economica şi armonia sociala. Din aceasta perspectiva. asociate cu centrele de afaceri deja existente. în vederea îmbunătă irii competitivitatii şi realizării unei creşteri economice permanente. de tradi ii privind dezvoltarea unor tipuri de activitati. devin sursa de instabilitate economica şi politica. realizarea de beneficii economice derivate din creşterea atractivitatii zonei pentru investitori. 6. educa ie şi formare continua a popula iei în zonele periferice. asigură îmbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport. dintre mediul urban şi rural. Stimularea cooperării interregionale interne şi interna ionale care contribuie la progresul economic şi social. Dezvoltarea echilibrată între localită ile din cadrul jude ului. pe de alta parte. sociale şi economice. 3. finan area infrastructurii. primirea de fonduri bugetare mai mari pentru localită i cu venituri mici. Atragerea investitorilor presupune o evaluarea a mediului de afaceri şi a infrastructurii de afaceri presupune: dezvoltarea de nuclee de afaceri (tehnologii interne). crearea de locuri de munca prin atragerea investitorilor şi implicit creşterea nivelului de trai şi a popula iei. Ridicarea calită ii vie ii prin impunerea unor standarde minime pentru serviciile publice. pe de o parte. conduce la fluidizare oraşului. la rândul lor. se considera ca dezvoltarea inegala a teritoriilor reflecta slăbiciuni economice ale ansamblului şi sunt de neacceptat deoarece. Revitalizarea zonelor defavorizate prin promovarea unor politici adaptate unor particularitati zonale. conduce la creşterea competitivită ii economice a localită ilor din zona metropolitana cu regiunile învecinate. adică dezvoltarea economica şi sociala trebuie sa se bazeze pe o structura spa iala echilibrata.P.I. rezervele de spa iu pentru locuire şi servicii. Existenta unor dezechilibre şi rămâneri în urma în dezvoltarea teritoriala a tarii noastre. 7. cercetare-dezvoltare tehnologica. conceptul de baza pe care se construieşte teoria dezvoltării teritoriale este coeziunea economica şi sociala a dezvoltării. şi varietatea de relief. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin reducerea decalajelor de dezvoltare dintre localită i în cadrul jude ului. a aglomerării urbane.D. implicit. Localită ile au evoluat şi s-au dezvoltat în moduri diferite şi în ritmuri diferite. provocate de dispersarea în planul structurii demografice.

5. pozi ia geografica a municipiului Bacău îl recomanda ca punct strategic fiind în acelaşi timp la intersec ia unor importante cai rutiere. de dezechilibrele legate de transportul în comun. a realizat o creştere de 15. BACAU Intergroup engineering Zona Metropolitana Bacău va fi un pol important de dezvoltare în Moldova. la intersec ia unor importante cai rutiere. începând din 2007. Numărul farmaciilor a crescut. de afaceri şi expozi ional cu toate dotările necesare . de-a lungul perioadei 2005 . 700 de noi apartamente au fost date în folosin a anual. S-a aprobat realizarea unui important obiectiv industrial.3%. Pozi ia geografica a municipiului Bacău îl recomanda ca punct strategic (oraşul fiind. 179 din 221 .I.4%. prin ANL. 2. pia ete pietonale la Catedrala Ortodoxa şi Catedrala Catolica. Jude ul Bacău are cea mai mare contribu ie la realizarea produc iei industriale regionale. a centrelor de cercetare-inovare jude ul Bacău este în prezent cea mai dezvoltată zona economică a Regiunii NE Concluzii: 1. împreună cu următoarele considerente: facilitează accesul investitorilor la terenuri necesare dezvoltării de afaceri dezvoltarea durabilă a zonei beneficii economice derivate din creşterea atractivită ii zonei pentru investitori îmbunătă irea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport facilitează amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional diminuează dezechilibrele create între centru şi zona limitrofă. pentru a se putea ajunge la un oraş european.2007 în cadrul sectorului privat. reintroducerea elementelor Pag. Masuri: 1. în anul 2005.U.„Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE)” 6. feroviare şi aeriene). Zona Metropolitana Bacău este un pol important de dezvoltare în Moldova. în acelaşi timp. CET Bacău asigura încălzirea în procent de 85% a municipiului 4. rezervele de spa iu pentru locuire şi servicii creşterea competitivită ii economice a localită ilor din zona metropolitană cu regiunile învecinate ameliorarea condi iilor de mediu fluidizare oraşului. Amenajarea centrului oraşului (centru civic. în special pe seama industriei prelucrătoare. cu o creşte de 19. sociale şi economice. în timp ce farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat a înregistrat o uşoara scădere 3. 2. 3. Poten ialul de dezvoltare al Municipiul Bacău pe axa est-vest este prioritar. protejarea zonelor de patrimoniu.P. finan area infrastructurii. provocate de dispersarea în planul structurii demografice. a aglomerării urbane satisfacerea cererii de locuin e a popula iei fonduri bugetare mai mari pentru localită i cu venituri mici crearea de locuri de muncă prin atragerea investitorilor creşterea nivelului de trai dezvoltarea regională şi investi ii în infrastructură extinderea re elelor de utilită i accesarea fondurilor structurale pentru regiuni existenta unui puternic centru universitar. În ultima perioada au fost amenajate circa 230 de noi locuri de parcare.D. feroviare şi aeriene.

Calea Moineşti. Spatiile verzi şi locurile de joacă sunt insuficiente. Instala ii de incinerare a deşeurilor 13. la standarde de administra ie publică europeană 9. Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor 4. 4. Municipiul Bacău este împăr it în 11 cartiere. 5. Instala ii de brichetare sau procesare a rumeguşului pentru verificarea deşeurilor de acest tip. Câteva pasaje. Pag. Necesitatea construirii unui azil de noapte în care persoanele fara adăpost sa primească şi îngrijiri medicale.D. Necesitatea unei unitati tip SMURD. suprafa a oraşului crescând de la 1645 ha în 1975 la 1737 ha în anul 2000. contorizare apă. dezvoltarea serviciului Centrul de Informare Cetă eni. modernizarea Pie ei Centrale a municipiului Bacău 8. 180 din 221 . Serviciile de asisten ă sociala sunt insuficiente şi pu in diversificate. Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare. parteneriat pentru construirea de supermarketuri şi hipermarketuri 7. BACAU Intergroup engineering naturale precum parcuri şi lacuri). pasaj Trebeş. construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane 6. Construirea Spitalului Municipal 10. 4. 3. Reamenjarea Insulei de Agrement 12.I. Concluzii: 1. 3. Se remarca 2 domenii în care investi iile sunt prioritare: Infrastructura rutiera şi Asisten ă sociala. Zonele reziden iale ocupa aprox 80% din spa iul intravilan. 2. Masuri 1. 3. semaforizare şi dotări aferente lucrărilor de drum 2. crearea de piste bicicleta. 5. Instala ii de verificare a PET-urilor 14. Calea Miori ei Strada Milcov şi I. 5. Construirea unor săli de sport moderne 11. racordare apă caldă. Caragiale şi străzi adiacente Pasajul Letea.U.L. străzi importante din municipiul Bacău necesită reabilitări şi modernizări conform normelor europene: Pasaj Calea Moineşti.P. Exista un deficit al locurilor de cazare în cadrul structurilor sociale. grupuri sanitare. modernizarea constând în reabilitarea structurii rutiere.

U. cu nevoile şi poten ialul existent. prin atingerea obiectivelor de coeziune economica şi sociala. în cadrul căreia se pot rata oportunită i şi se consuma ira ional resurse pre ioase.D. precum şi identificarea ac iunilor tangibile şi sustenabile care pot da rezultate şi pot defini viitorul durabil al oraşului intr-un mediu sănătos şi curat. cu o orientare către maximizarea rolului economic şi social. asigurarea premiselor necesare situării municipiului Bacău printre localită ile dezvoltate din punct de vedere economic. 2. sus inute de Programul Opera ional Regional: Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane.P.1 OBIECTIVE STRATEGICE Având în vedere contextul social. 181 din 221 . analiza domeniilor de activitate ale firmelor active în municipiu eviden iind o predominan ă a sectorului serviciilor. printr-o abordare policentrică. Formularea viziunii de dezvoltare constituie diferen a dintre ceea ce reprezintă municipiul Bacău astăzi şi ceea ce trebuie sa devină municipiul Bacău un oraş european. îmbunătă irea serviciilor şi structurilor de asisten ă socio-sanitară. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativa haotica. Misiunea este esen iala pentru ob inerea succesului şi se concretizează prin principii şi valori. urmat Pag. BACAU Intergroup engineering II. reducerea disparită ilor regionale şi locale. promovarea valorilor culturale şi calitatea vie ii. cultura şi sport.motorul dezvoltării economice din jude ul Bacău prin concentrarea unei ponderi însemnate de întreprinderi Restructurarea economică încă în curs de derulare Resurse umane cu nevoi de recalificare profesională Profilul economiei este în prezent unul de tip secundar-ter iar. Strategia de dezvoltare a municipiului Bacău se fundamentează pe următoarele obiective. Orice comunitate urbana moderna doreşte sa asimileze şi sa promoveze o viziune strategica în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. obiective strategice şi ac iuni prioritare pentru realizarea viziunii. Cele mai importante elemente care trebuie avute în vedere pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniile relevante pentru domeniul economie includ următoarele: Municipiul Bacău . STRATEGIA DEZVOLTARII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA Strategia de dezvoltare a municipiului Bacău pentru perioada 2010-2013 este un document cadru de referin a care con ine aspecte cheie de management. creşterea capacită ii administrative a autorită ii publice locale”. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor Îmbunătă irea accesibilită ii regiunilor şi în special a accesibilită ii centrelor urbane şi a legăturilor lor cu ariile înconjurătoare Creşterea calită ii infrastructurii sociale a regiunilor Creşterea competitivită ii regiunilor ca loca ii pentru afaceri Creşterea contribu iei turismului la dezvoltarea regiunilor. destinate inclusiv grupurilor vulnerabile. a competitivită ii regiunii. viziune şi obiective strategice de dezvoltare pentru viitorul municipiului şi al cetă enilor. facilitând luarea de decizii importante în toate domeniile de activitate pe baza problematicii actuale şi a prognozei bugetare. Proiectele şi programele opera ionale func ionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când exista o coordonare la nivel strategic. Toate acestea vor contribui la transformarea municipiului Bacău intr-un pol de integrare europeana şi interna ionala. descris pe scurt în paginile de mai sus. Scopul strategiei este acela de a promova realizarea unei dezvoltări armonioase. strategia pentru implementarea Axei Prioritare 1 va avea următorul scop: Creşterea coeziunii sociale şi a calită ii vie ii la nivelul municipiului Bacău prin: măsuri de formare profesională şi de sprijin pentru creşterea ocupării for ei de muncă.I.

Având în vedere natura complexă a economiei oraşului Bacău. care în perioada 2000 – 2008 au crescut. inclusiv în ceea ce priveşte zonificarea func ională a teritoriului.P. fiind concentrate în special pe extinderea utilită ilor publice. prin facilitarea inovării şi dezvoltării tehnologice. şi se va realiza prin atingerea următoarelor obiective strategice: sus inerea competitivită ii şi performan ei durabile. în special industria prelucrătoare şi sectorul agricol au continuat să piardă for a de muncă şi în perioada 2004-2007. se remarcă necesitatea adaptării re elei stradale şi implementării unor măsuri de regularizare a traficului rutier. modernizarea infrastructurii rutiere şi amenajare urbană. promovarea dezvoltării sectorului ter iar care să pună accent pe serviciile cu înaltă intensitate de cunoaştere – inclusiv cercetarea – precum şi pe promovarea turismului. bancare şi de asigurări precum şi în sectorul administra iei publice. echipare edilitară. promovarea de ac iuni având drept scop dezvoltarea capitalului uman în conformitate cu nevoile pie ei. Pag. înregistrând o rată peste medie în sectorul activită ilor financiare. dezvoltarea re elei de drumuri şi organizarea circula iei teritoriul urban este deservit în mod inegal în ceea ce priveşte infrastructura primară. BACAU Intergroup engineering de sectorul industrial şi de cel al construc iilor. Va fi acordată prioritate pentru: sus inerea competitivită ii precum şi facilitarea proceselor de inovare pentru întreprinderi. Sectoarele tradi ionale. Cele mai importante elemente care trebuie avute în vedere pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniile relevante. în particular a sectoarelor tradi ionale. numărul mediu de angaja i din sectorul serviciilor a crescut. promovarea ac iunilor menite să favorizeze interna ionalizarea şi să atragă investi ii. Calitatea infrastructurii municipiului a fost sus inuta de investi ii publice. includ următoarele: pozi ia favorabilă a municipiului Bacău în centrul Moldovei sistem urban în expansiune către zona periurbană şi necesitatea de adaptare a reglementării urbanistice. pe fondul creşterii nivelului de utilizare a autoturismelor. Sectorul industrial concentrează aproximativ 10. existând zone unde utilită ile necesită lucrări urgente de extindere.D. modernizare sau reabilitare spa iu public urban degradat în special în zone intra-reziden iale (în spatele blocurilor de locuin e) patrimoniu construit necesitând reabilitare şi amenajare nevoia de reabilitare termică şi de utilizare a energiei alternative În ceea ce priveşte traficul urban. consolidând rolul de centru economic al municipiului Bacău. Sectorul construc iilor a fost caracterizat în perioada 2005 . Pe de altă parte. se poate afirma că rata de dezvoltare descrisă nu se va men ine şi în viitor. Distribu ia numărului mediu de salaria i pe sectoare ale economiei na ionale în municipiu reflectă faptul că restructurarea economică este încă în curs. realizându-se o tranzi ie progresivă spre o economie bazată pe servicii. generând aproape 24% din cifra de afaceri . 182 din 221 . în particular prin promovarea interac iunii cu universită i şi institu ii de cercetare.6% din firmele active (2007). când numărul mediu de salaria i a scăzut în ambele sectoare. Scopul va fi întărirea competitivită ii locale prin dezvoltarea şi diversificarea economiei. dezvoltarea poten ialului antreprenorial existent.în creştere cu 79% în perioada 2003-2007. strategia de dezvoltare integrată va ine seama de mai multe elemente. Rezultatele atinse nu trebuie totuşi să fie supraevaluate: sectorul construc iilor având un caracter foarte ciclic. De asemenea.2007 de un dinamism deosebit urmând o tendin ă pozitivă care caracterizează întreaga ară: numărul de firme active a crescut în perioada indicată. crearea infrastructurilor de afaceri. numărul mediu de angaja i a crescut în sectorul construc iilor. după cum a demonstrat criza actuală.U.I. întărirea rolului transportului public prin îmbunătă irea acestuia reprezentând un element cheie în acest scop.

modernizarea transportului în comun prin creşterea parcului de autobuze şi crearea unor trasee speciale pentru biciclete. Pe de altă parte. în timp ce spa iul public dedicat copiilor necesită încă lucrări de extindere şi îmbunătă ire: cu toate că suprafa a utilizată pentru spa iile de joacă a crescut semnificativ în ultimii ani. atât prin reabilitarea zonelor abandonate. Printre solu iile propuse se află dezvoltarea sistematizată şi echilibrată a zonelor reziden iale. promovarea formelor nepoluante de transport. extinderea/modernizarea spa iilor urbane (locuri de joacă pentru copii. dezvoltarea noilor zone reziden iale determină necesitatea recalificării/ adaptării spa iului public. Aceste problematici ale mediului urban acoperă domeniul „regenerării urbane”. teritoriul extravilan şi zonele verzi din cadrul intravilanului oferă o resursă importantă care trebuie valorificată şi conservată în vederea îmbunătă irii standardului de via ă a cetă enilor. creşterea numărului locuin elor sociale. afectând calitatea aerului. majoritatea nefiind însă amenajate pentru a oferi popula iei zone de relaxare activă şi agrement. Pe de altă parte. precum şi în vederea creşterii atractivită ii oraşului. consumul fiind relativ redus. care vizează îmbunătă irea calită ii aerului. calitatea factorilor de mediu este monitorizată în mod corespunzător şi relevă faptul că există depăşiri ale limitelor maxime permise pentru anumite substan e poluante. Cu toate că raportul intravilan/extravilan este subunitar. există cartiere unde aceste locuri sunt încă neamenajate sau având mobilierul deteriorat. dar gradul de colectare este încă mic fa ă de inta de colectare a DEE din gospodării stabilită prin Planul de implementare al Directivei 2002/2006. municipiul Bacău dispune de importante zone verzi. apei. educarea popula iei pentru un mediu sănătos. Managementul deşeurilor se realizează prin intermediul a doi operatori de servicii de salubritate. modernizarea/extinderea şi reabilitarea re elei de iluminat public. BACAU Intergroup engineering Solu iile sugerate pentru problemele identificate se orientează către creşterea calită ii infrastructurii de transport rutier şi feroviar. cum ar fi pie ele agroalimentare. Mai mult. printre altele. până în decembrie 2010. dezvoltare/modernizare a re elei de alimentare cu gaze naturale şi creşterea eficien ei energetice (termice şi electrice). În vederea creşterii calită ii mediului au fost formulate propuneri de măsuri. Colectarea de echipamente electrice şi electronice a fost structurată în anul 2007. inclusiv în ceea ce priveşte dotarea cu utilită i publice. solului. în principal datorită activită ilor industriale şi a unui management necorespunzător al deşeurilor şi a apelor uzate. gradul de uzură a infrastructurii existente este deseori foarte ridicat. 183 din 221 . dar lucrări adi ionale de extindere sunt necesare. Re eaua de apă-canal deserveşte 89% din popula ie şi alimentarea cu gaze naturale este în procent de 85%. dezindustrializarea anumitor zone ale oraşului şi transformarea acestora în zone comerciale sau de locuin e şi. suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor este sub valoarea recomandată de către CE (26 mp / cap locuitor). Pag. În municipiul Bacău. pie e). Calitatea mediului înconjurător şi disponibilitatea resurselor naturale reprezintă un factor esen ial al calită ii vie ii pentru locuitorii unui oraş. iar deşeurile periculoase nu sunt colectate separat decât în domeniul medical. creşterea parcului auto şi a traficului urban. mai ales în noile zone reziden iale.I. colectarea selectivă se realizează par ial. măsuri de sistematizare a circula iei (introducerea de sensuri giratorii). modernizarea şi extinderea parcărilor. modernizarea sta iilor de autobuz. Se prevede punerea în aplicare a unui sistem integrat de management al deşeurilor.D.P. se remarcă faptul că infrastructura acoperă teritoriul oraşului aproape în întregime. Pe de altă parte. spa iul public dedicat activită ilor comerciale. cât şi prin crearea de noi spa ii de agregare socială în cadrul noilor arii reziden iale sau prin modernizarea / refacerea spa iilor şi clădirilor existente. nivelul excesiv al consumurilor. realizarea unei centuri rutiere ocolitoare a municipiului Bacău. extinderea şi modernizarea re elei de alimentare cu apă şi a re elei de canalizare. reabilitarea termică a locuin elor. încurajarea construirii de noi locuin e în zonele periferice ale oraşului prin dezvoltarea infrastructurii de transport şi de utilită i publice.U. este amenajat corespunzător şi răspunde standardelor europene. solului şi a apei potabile. de asemenea. introducerea de mijloace speciale de transport pentru elevi. În cadrul municipiului Bacău. ceea ce are ca efect. În ceea ce priveşte dotarea cu utilită i publice.

98 (orientativă) tabelul şi Bucureşti Ilfov 0 Centru 29. oportunită ile de dezvoltare şi nevoile prioritare.I. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură”. au fost luate în considerare prevederile şi priorită ile relevante ale programelor europene cu impact direct: POR: AP 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor .D.19 Arad: 14. BACAU Intergroup engineering men inerea şi protejarea zonelor naturale şi de agrement.U.80 Sec iunea Sud Vest 38.poli urbani de creştere". Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere. 2. Domeniul major de interven ie 1.1 AXE ŞI PROGRAME Conform Ghidului solicitantului Corrigendumului apărut în 2009: Nord Est Alocarea financiară. 184 din 221 . Zona aleasă defineşte o zonă de legătură şi dezvoltare între axa principală nord – sud şi zona mai pu in dezvoltată a municipiului est-vest şi din acest motiv reabilitarea şi extinderea structurii rutiere.09 Deva: 14.poli urbani de creştere". DMI 1.2.12 Brăila: 18.Poli de creştere.24 Sud Est 36. Axa prioritară 2 – „Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale”. Zona de interven ie prioritară unde se vor concentra interven iile preconizate în PIDU până în 2013 a fost aleasă în func ie de două elemente: 1.98 Satu Mare: 10. dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană. Sub-domeniul: Poli de creştere.86 În pregătirea strategiei de dezvoltare şi a planurilor de ac iune care asigura implementarea obiectivelor de dezvoltare propuse.98 Oradea: 10.86 Târgu Mureş: 14. din care: 44. diminuarea riscurilor de mediu şi a efectelor schimbărilor climatice.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene.06 Gala i: 18.80 Piteşti: 38.20 Râmnicu Vâlcea: 38. 2.4. Domeniul major de interven ie 2.72 Sibiu: 14.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbana" Centre urbane POR: AP 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor . au fost luate în considerare prevederile şi priorită ile relevante ale programelor europene cu impact direct: SURSE DE FINANTARE PROPUSE Programul Opera ional Regional 2007-2013.09 financiară Nord Vest 32. interven iile eligibile în cadrul POR Axa Prioritară 1 (eligibilitatea cheltuielilor în cadrul POR neputând acoperi toate categoriile de nevoi sesizate).06 Sud 38. Pag. Alocare Vest 28.P. DMI 1. În pregătirea strategiei de dezvoltare şi a planurilor de ac iune care asigura implementarea obiectivelor de dezvoltare propuse.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana".49 Bacău: 22.24 Suceava: 22. reducerea poluării fonice.20 I. Programul Opera ional Regional 2007-2013.96 Baia Mare: 10.

Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . BACAU Intergroup engineering Programul Opera ional Sectorial Mediu. DMI 3.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană.Îmbunătă irea infrastructurii sociale. Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.I. Axa Prioritara 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local. DMI 4. DMI 4.4 – Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educa ionale preuniversitare. Programul Opera ional Regional 2007-2013.1 . solare.P. DMI 6.Axa Prioritara 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de produc ie. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei. Axa Prioritara 3 . Programul Na ional pentru creşterea eficientei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public pentru anii 2009-2010 Programul Opera ional Regional.Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate .2 b): „Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice.1 . DMI 3. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice -Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.Axa Prioritara 2 . dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate.3 – Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor.2 . a biocombustibilului. Sub-domeniul: Poli de creştere.Dezvoltarea economiei sociale .Axa Prioritara 2 . Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . în contextul combaterii schimbărilor climatice”.Cercetare. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacită i de producere a energiei electrice şi termice. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale. DMI 4. DMI 2.Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. DMI 6. Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale.Sprijin pentru start-up-uri şi a spin-off-uri innovative. DMI 3.D. în special IMM-uri . Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice .3. în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran ă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribu ie-partea de transport. a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie. Pag. eoliene. Axa Prioritara 3 – Îmbunatatirea infrastructurii sociale.1 .1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concurenta pe pia a a întreprinderilor. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale. DMI 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor Programul Na ional pentru creşterea eficientei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public pentru anii 2009-2010 Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice .1 .1. a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW). în contextul combaterii schimbărilor climatice”.Pentru o viata mai buna" (strategice) .Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale . gazelor naturale şi petrolului. Axa Prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere.Îmbunătă irea infrastructurii sociale. Domeniul Major de Interven ie 1.Cercetare. Dezvoltare Tehnologica şi Inovare pentru Competitivitate.3. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesionala continua Programul Opera ional Regional 2007-2013.U. Axa Prioritara 3 . Domeniul major de interven ie 1. Programul Opera ional Regional 2007-2013. Axa Prioritara 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apa şi apa uzata. DMI 2.2 Dezvoltarea infrastructurii de Cercetare-Dezvoltare a întreprinderilor şi crearea de noi locuri de munca pentru CD.1 Energie eficientă şi durabilă Opera iunea 4. Programul Opera ional Regional 2007-2013.Economie socială şi solidaritate" (granturi). 185 din 221 .

2 “Reabilitarea zonelor poluate istoric” Fondul de Mediu . DMI 2.P.S.Axa Prioritara 2 -Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate. 186 din 221 .1 . DMI 6. DMI 5. Dezvoltarea infrastructurii turistice urbane beneficiază de sprijin financiar prin intermediul Programului Opera ional Regional. modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calită ii serviciilor turistice”. BACAU Intergroup engineering Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. dezvoltarea. reducerea şi controlul integrat al poluării“ Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice .Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.3 Promovarea egalită ii de şanse pe pia a muncii. în special IMM-uri”.Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.2 .“Proiectul privind prevenirea. Opera iunea „Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investi ii tangibile şi intangibile pentru întreprinderile mari” Fondul de mediu .C. Sus inerea competitivitatii întreprinderilor se va realiza prin sprijin financiar prin intermediul programului POS-CCE DMI 1. Pag.D. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale.2 – „Crearea.Un sistem inovativ şi ecoeficient de produc ie DMI 1. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale.) AXA 4: Creşterea eficientei energetice şi a securitatii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice DMI 1 : Energie eficienta şi durabila Opera iunea B : Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice. în special a IMM. şi continuitate a serviciului de transport şi distribu ie.I. DMI 6.„Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor.Îmbunătă irea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe pia a muncii Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Axa Prioritara 5 .Creşterea Competitivitatii Economice (P.-C. arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instala iile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate” Programul Opera ional Sectorial Mediu .Investi ii productive şi pregătirea pentru competi ia pe pia ă a întreprinderilor.1 .0.E. în contextul combaterii schimbărilor climatice” Opera iunea c) – „Investi ii în instala ii de desulfurare a gazelor de ardere.U. gazelor naturale şi al petrolului precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 1 . în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran a.Programul na ional de îmbunatatirea a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati Programul Opera ional Sectorial.

I.D.Modernizare Calea Moineşti. cu destina ia de locuin e sociale 6 Pag. Vântului .1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D. „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor . 1.I. Miori ei . 1. crt. 1.U.poten iali poli de creştere Domeniul C .str.L.M. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3.Reabilitare Pasaj Letea 5 Obiectiv 5 . piste bicicleta Obiectiv 2 . Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D.M.I. Milcov . Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D.str. inclusiv a locuin elor sociale şi îmbunătă irea serviciilor sociale” 1 Obiectiv 1 . reabilitare structura rutiera.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.Reabilitare infrastructura urbana Str. 187 din 221 .str.M.I.Intersec ie Letea 4 Obiectiv 4 .P.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. BACAU Intergroup engineering Tabel 40: Lista obiectivelor şi încadrarea în fonduri nerambursabile Nr.„Reabilitarea infrastructurii sociale.Reabilitare infrastructura urbana str.I.2. 9 Mai .I. Caragiale . Vadu Bistri ei 2 3 Obiectiv 3 .M. 1. Henri Coandă 9.str.Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.

nr.3 Dezvoltarea resurselor umane din educa ie şi formare profesionala . 91 "A doua şansa în educa ie" DMI2. . colectare şi Programul "Spatii Verzi" 2010 .5. "Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate". 89 "Programe postdoctorale" DMI 1.nr.1. Axa prioritara 1--Educa ie şi formare profesionala în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societă ii bazate pe cunoaştere: nr.U.1 Acces la educa ie şi formare profesională ini ială de calitate.3 Acces şi participare la formare . modernizarea.P.I. Îmbunătă irea infrastructurii sociale / 3. formării profesionale în perspectiva dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educa ionale ocupării for ei de muncă preuniversitare. Axa prioritara 2 --„Corelarea învă ării pe tot parcursul vie ii cu pia a muncii . 75 "Programe de mentorat pentru tinerii angaja i".3 Dezvoltarea resurselor umane din educa ie şi formare profesionala. Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării .Componenta "Spatii Verzi reciclare deşeuri) Urbane" Pag.nr. în următoarele domenii de activitate: Pentru axa 1: Nr.76 "Calificarea/recalificarea angaja ilor proprii".nr.DMI 2. 188 din 221 . .nr. . „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”.4. .5 Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării.profesională continuă nr. crt.o şansa pentru viitor!" DMI 2. 88 "Burse doctorale" DMI 1.2. .-nr.3 Acces şi participare la formare .80 "Calificare . Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile 1 2 3 4 Programul Opera ional Regional / 3.4 Calitate în formare profesionala continua.nr.profesională continuă / O şansă pentru viitor.DMI 2. Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educa ionale.1.Tranzi ia de la şcoală la via a activă . Programul Opera ional Regional Resurse Umane. 85"Educatie mai buna pentru to i" DMI 1.Tranzi ia de la şcoală la via a activă. 79 "Calificări europene" DMI 1. Programul Opera ional Regional Resurse Umane. 87"Profesionisti în educa ie şi formare" DMI 1. .D.1. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă. 87"Profesionisti în educa ie şi formare" DMI 1. BACAU Intergroup engineering Solu ii de îmbunătă ire a deficientelor identificate în municipiu Bacău. .nr. POR: Axa 3 "Îmbunatatirea infrastructurii sociale" DMI 3. Obiectivul specific al acestui Dezvoltarea serviciilor şi structurilor domeniu major de interven ie îl constituie îmbunatatirea calitatii infrastructurii serviciilor de asisten ă medicala. nr. de asisten ă socio-sanitară Fondul de Mediu :Programul na ional de îmbunatatirea a Promovarea economiei sociale calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localită i (administrare spatii verzi. infrastructurii educa ionale preuniversitare şi a celei pentru formare profesională continuă Măsura este destinata dezvoltării Dezvoltarea sectorului educa iei şi infrastructurii educa ionale: reabilitarea. 90 "Invata o meserie" DMI 2.

Proiecte multianuale de cooperare.Domeniul major de interven ie 2.1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor. Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative /Axa prioritară 1: „Îmbunătă iri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”: .2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor Introducerea şi men inerea în func iune a sistemelor de management. POS-CCE DMI 2. POS-CCE DMI 1.I.2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor Sprijinirea ini iativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice . POS-DRU POR DMI 4. licitarea şi managementul proiectelor.3 Accesul întreprinderilor la activită i de CDI (în special IMM-urile). 5 Sprijinirea ini iativelor şi structurilor culturale 6 Dezvoltarea capacitatii administrative Pentru axa 2: Nr. Opera iunea: Module de pregătire în domenii ca achizi ii publice. Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea proiectelor culturale .2 Crearea.U.1. în special IMM-uri.1.Domeniul major de interven ie 2.1. crt.3 Îmbunatatirea eficacită ii organiza ionale. ECDL.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importan ă regională şi locală. cu accentul pus pe procesul de descentralizare: . 189 din 221 .3 : microîntreprinderilor 7 Dezvoltarea sectorului ter iar. POR DMI 4.P. Proiecte de cooperare. în special IMM-uri. limbi străine.DMI 1.2.1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor. POS-CCE DMI 1. în vederea diminuării nivelului de dependenta de sectorul industriei mecanizate Încadrare Fonduri nerambursabile POS-CCE DMI 1. dezvoltarea de proiecte. inclusiv ISO şi EMAS Nr.promovarea turismului Sprijinirea dezvoltării POR DMI 5. dezvoltarea.D. crt.1. modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calită ii serviciilor turistice Pag. etc Axa prioritară 2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor publice. 1 2 3 4 5 6 Denumire obiectiv Sus inerea competitivită ii întreprinderilor Facilitarea proceselor de inovare pentru întreprinderi şi promovarea interac iunii acestora cu universită i şi institu ii Dezvoltarea capitalului uman Crearea infrastructurilor de afaceri Dezvoltarea poten ialului antreprenorial existent Dezvoltarea economiei locale. BACAU Intergroup engineering Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea organiza iilor active la nivel european în domeniul culturii. Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea proiectelor culturale .3 Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.

1 Axa prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii na ionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem na ional de transport durabil DMI 2. BACAU Intergroup engineering Pentru axa 3: Nr.P. Crt.Fondul de Mediu Programul de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară. apei şi solului 1. energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătă irea calită ii aerului.Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată DMI 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de apa şi apa uzata 1.Programul Opera ional Sectorial Transport 1. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor pentru interconectarea re elelor na ionale de transport al energiei electrice şi gazelor naturale cu re elele europene 3.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene. 1 Denumire obiectiv Extinderea.U.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 2 .3 Diversificarea re elelor de interconectare în vederea creşterii securită ii furnizării energiei.2 Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transporturi în scopul creşterii protec iei mediului şi a sănătă ii publice şi siguran ei Pag.2 „Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare na ionale şi a serviciilor pentru călători” – opera iunile aferente infrastructurii feroviare DMI 2. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură” 2.Programul Opera ional Regional Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului DMI 5.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.D.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. în contextul combaterii schimbărilor climatice” 4.1„Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere na ionale” DMI 2. 190 din 221 2 Valorificarea patrimoniului cultural 3 Reabilitarea termica a clădirilor utilizarea energiei alternative şi 4 Dezvoltarea re elei de drumuri 5 Dezvoltarea transportului public urban şi periurban .Programul Opera ional Regional Axa prioritara 2 .Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian 1. precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe 1.Programul Opera ional Sectorial Mediu Axa prioritara 1 POS Mediu.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene.4 .„Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale” DMI 2. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură” 1.I. modernizarea sau reabilitarea utilitatilor din zona urbana Încadrare Fonduri nerambursabile 1.„Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale” DMI 2.

DMI 3.2 – Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale 1. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacită i de producere a energiei electrice şi termice.I.DMI 4. BACAU Intergroup engineering Încadrare Fonduri nerambursabile pasagerilor .DMI 3. 191 din 221 Nr.1. a biocombustibilului. gazelor naturale şi petrolului. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei. care să conducă la economii de energie.U.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. Energie eficienta şi durabila Opera iunea 4. a): Sprijinirea investi iilor în instala ii şi echipamente pentru întreprinderi din industrie.2 „Îmbunătă irea siguran ei traficului pe toate modurile de transport” 1. în contextul combaterii schimbărilor climatice” DMI 4.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.D.Îmbunătă irea infrastructurii sociale.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi. Denumire obiectiv 6 Extinderea şi îmbunatatirea locurilor de joaca pentru copii Dezvoltarea şi infrastructurii sociale modernizarea 7 8 Reabilitarea şi iluminat public extinderea re elei de 9 Creşterea eficientei energetice (termice şi electrice) 10 Îmbunatatirea calitatii mediului . domeniul major de interven ie . eoliene.1.Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate .1 Energie eficientă şi durabilă Opera iunea 4. în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran ă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribu ie-partea de transport 1.Fondul de Mediu Programul na ional de îmbunatatirea a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati 1. în contextul combaterii schimbărilor climatice” Pag.31 decembrie 2013 DMI 3.1 . Crt. precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale.1.2 b): „Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 3 . a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW). în contextul combaterii schimbărilor climatice” . în scopul îmbunătă irii eficien ei energetice .11 februarie 2008.DMI 4. a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie 1. solare.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.P.

31 decembrie 2013 DMI 3. Crt.P. 192 din 221 .Programul Opera ional Sectorial Transport Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transporturi în scopul creşterii protec iei mediului şi a sănătă ii publice şi siguran ei pasagerilor .I. BACAU Intergroup engineering Încadrare Fonduri nerambursabile DMI 4. a biocombustibilului. Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversită ii şi Natura 2000 3. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice şi termice. Denumire obiectiv Pag. a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW).11 februarie 2008. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei. eoliene.D. solare.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.Programul Opera ional Sectorial Mediu Axa 4 – Implementarea sistemelor de management pentru protec ia naturii DMI 4.3 „Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului” Nr. a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie 2.1.U.

Vântului . PLANUL DE AC IUNE . PE SURSE DE FINANTARE.Modernizare Calea Moineşti (exista DALI).854 2% 2. piste bicicleta Obiectiv 2 . 9 Mai .319.722 1.Reabilitare infrastructura urbana Str.366 208.856.707 22.134 4.829 98% 245.512 21.str.U. PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR Tabel 41: Lista proiectelor individuale şi bugetul estimat pentru implementarea Planului Integrat Valoare (exclusiv TVA) (mii euro) Valoare Valoare finan are finan are proprie Valoare finan are Procent Procent proprie cheltuieli cheltuieli nerambursabila finan are contribu ie eligibile neeligibile (mii euro) nerambursabil proprie (mii euro) (TVA) (mii euro) Nr. reabilitare structura rutiera.891 503. BACAU Intergroup engineering III.463 5.097.D.I.447.749 743.831 Total Finan are nerambursabila (euro) Total Contribu ie proprie (euro) Pag.610 1.1. destina ia de locuin e sociale TOTAL 12.083 6.Reabilitare infrastructura urbana str.537 782.390 98% 38.Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Ghioceilor (există DALI) Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str. LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT.049 2% 361.083 22.512.439 1.str.str.LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT.902. Milcov Intersec ie Letea (DALI achizi ie) Obiectiv 4 . I.135.906.075.292. Henri Coandă 9.598 23.335.300 2% 148.864. Vadu Bistri ei Obiectiv 3 .561 5.610 1.412 98% 38. 193 din 221 .409.046. PE SURSE DE FINANTARE 3.P.449 98% 39.951 2% 2% 1. Miori ei . Caragiale .683 12. crt.Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 . Denumire obiectiv 1 2 3 4 5 6 Obiectiv 1 .610 98% 98% 119.098 1.L.556 2% 258.975.str.906.639 1.358.

cu destinatia de locuinte sociale Activitate: renovarea clădirilor degradate şi neutilizate şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activită i. Aceste costuri nu reprezintă cheltuieli eligibile în cadrul Axei prioritare 1 a Programului Opera ional Reg Pag. BACAU Intergroup engineering Perioada de implementare Anexa 1 – Lista proiectelor individuale euro Buget proiect Costuri neeligibile (CN)[4] (lei) (9) Nr.856.000 2012 1.482.str. Henri Coandă nr. Îmbrăcăminte rutieră.000 490.098 119.058. dotări func ionale specifice pentru noua infrastructura de locuit. Vantului .463 7.str.000 5. Caragiale .576.000 4.075.761 3.134 5.030 2011 1. piste bicicleta Obiectiv 2 .000 3 Obiectiv 3 .282.str. Milcov Intersectie Letea (DALI achizitie) Primăria Municipiului Bacău Obiectiv 4 . reabilitare structura rutiera. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [5] Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat.Reabilitare infrastructura urbana str.str.Modernizare Calea Moineşti.829 245.610 21.048. Pasaj Calea Moineşti.I.906.000 156.U. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [4] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv. Miori ei .831 6.390 38.655.410.471 Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat[5] TOTAL (euro) 1 euro = 4.819.215.976.236.000 1.129 609.083 159.Reabilitare si dotare cu echipamente a Centrului social pentru ingrijire persoane varstnice (există DALI) 4 Primăria Municipiului Bacău Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: modernizare străzilor Milcov.000 9.392.135.300 148. L.628. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în [2] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv. inclusiv pasaj Trebeş (exista DALI). Îmbrăcăminte rutieră.366 24.452 2.630 27. cu destinatia de locuinte sociale Primăria Municipiului Bacău Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban 2010 Obiectiv: Reabilitare si modernizare imobil str. 2010 2011 743.610 49.000 5 Primăria Municipiului Bacău 6 Obiectiv 6 – Reabilitare si modernizare imobil str.537 4.891 258. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [3] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv.IV.000 1.155. 9.410. etaj I .447. Henri Coandă nr. 2 piste bicicleta 2010 Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: modernizare Calea Miori ei.000 59. I.914.940 22.I.109 4.064.348 18.864.140 161.046. 194 din 221 .512 1.722 3.P.319.644.449 39.355.800 93.000 90.556 1. 9. (1) Denumire proiect (2) Obiectiv 1 .581 503.008.707 38. precum cele legate de echipa de management al PIDU. Vadu Bistritei Solicitant[1] (3) Obiectiv şi activită i propuse 1 Primăria Municipiului Bacău (4) Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. crt.000 855.000 9. Caragiale.Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 . Străzi adiacente Anul începerii (5) Anul finalizării (6) Valoare nerambursabilă Contribu ie proprie Valoare Valoare finantare Valoare finantare proprie solicitată (VNS)[2] costuri eligibile finantare cheltuieli neeligibile proprie cheltuieli (lei) nerambursabila eligibile (euro) (TVA) (euro) (CPCE)[3] (lei) (7) (8) Total (lei) (10)=(7)+(8)+(9) 2012 12.857.854 2.335. Străzi adiacente 2010 Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. reabilitare Pasaj Letea 2010 2012 5.L. modernizare Calea Moineşti4 benzi.600 114.D.010.000 29.049 361.Reabilitare infrastructura urbana Str.000 2 Primăria Municipiului Bacău 2010 2012 1.1 lei [1] Informa iile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv la sec iunea 1 – Informa ii privind solicitantul. 9 Mai .951 208.

reabilitare pasaje rutiere .2012 Pag. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 1 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane. pasaj Trebeş Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. risc de accidente auto 2. Aglomera ie şi ambuteiaje la intrarea în municipiu. oamenii de afaceri. Inexistenta amenajărilor siguran a circula iei (piste de bicicleta) 4. Calea Moineşti. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare. îmbunatatirea condi iilor de deplasare pietonale Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera .293 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 14.M. creşterea gradului de accesibilitate Contribuie la atingerea obiectivelor strategice PIDU: Dezvoltare teritoriala prin îmbunatatirea infrastructurii urbane şi a accesului în zona urbana în cadrul Polului de dezvoltare urbana Grup inta Locuitorii polului urban. Strate rutiere degradate 3.628.amenajare 4 benzi .D. reabilitare pasaj Moineşti.I. Primăria Bacău.I. Centre Urbane Titlul proiectului Modernizare Calea Moineşti Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .piste biciclete . 1. creşterea capacitatii de trafic. timp îndelungat de aşteptare. crearea de solu ii alternative de deplasare (biciclete). 195 din 221 .U.P. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic şi de tranzit al municipiului.

str. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare.2012 Pag. Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare infrastructura urbana str.P.I. 9 Mai . cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane.263. Vadu Bistri ei Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . timp îndelungat de aşteptare la semafoare.M. Vântului .U. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului.str. creşterea capacitatii de trafic.str.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.str. 196 din 221 . oamenii de afaceri. Vadu Bistri ei Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura rutiera urbana str. 9 Mai .îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 2.902 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera . cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. Aglomera ie şi ambuteiaje.str. Primăria Bacău. Miori ei .str. risc de accidente auto 2. Vântului . Strate rutiere degradate 3. creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban.I. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 2 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D.îmbrăcămintea rutiera . 1. Miori ei .D.

creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban.str.I.îmbrăcămintea rutiera . Primăria Bacău. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. oamenii de afaceri.Intersec ie Letea Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Reabilitare Infrastructura rutiera. Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare infrastructura urbana Str. Str. Milcov . I. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului. creşterea capacitatii de trafic. Milcov . alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . risc de accidente auto 2.2012 Pag.M. I.L. 197 din 221 . Caragiale . BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 3 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare.976 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. timp îndelungat de aşteptare la semafoare. Caragiale .str.I. Aglomera ie şi ambuteiaje. 1. Strate rutiere degradate 3.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 7.P.Intersec ie Letea Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1.U.110.L. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera . cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane.D.

M. 1. Strate rutiere degradate 3. Aglomera ie şi ambuteiaje. Primăria Bacău.U. 198 din 221 .2012 Pag. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului.098 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.I. creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban.I. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .306. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 4 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D.îmbrăcămintea rutiera . cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane. reabilitare pasaj Letea Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. timp îndelungat de aşteptare la semafoare. creşterea capacitatii de trafic. Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare Pasaj Letea Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 1. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera .D. oamenii de afaceri.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. risc de accidente auto 2.P.

cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. Primăria Bacău.P.S.U. echipamente.471 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. 199 din 221 . Personal insufiecient 3. .A.2011 Pag.Dotări interioare (instala ii. Dotari minime si starea cladiri degradata Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea şi îmbunătă irea serviciilor sociale. Indicatori Imbunatatirea serviciilor sociale Cresterea posibilitatilor de asistenta sociala Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura sociala .Refacerea/amenajarea cladire .I. Locuri insuficiente de asigurare asistenta persoanelor varstnice 2.2. „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Titlul proiectului Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban Localizare: Intravilan municipiul Bacău. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . dotări pentru asigurarea condi iilor de climatizare. str. Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 931.P.Modernizarea utilită ilor aferente obiectivului. Obiectivul specific al proiectului îl constituie reabilitarea Căminului de bătrâni Grup inta Locuitorii polului urban.Realizarea de amenajări peisagistice .Serviciul Public de Asisten ă sociala Probleme de baza (justificare nevoi) 1.D. Ghioceilor Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect S. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 5 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3. echipamente medicale specifice) . siguran a la foc.

A. expus 2. . ce provin din cadrul Centrelor de Plasament din Municipiul Bacău Indicatori Asigurarea de servicii sociale pentru tineri.732 Euro Locuin e sociale: 1.Serviciul Public de Asistenta sociala Probleme de baza (justificare nevoi) 1. Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetă enilor servicii publice şi acces la locuin e sociale Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului Reabilitare clădire şi dotare cu echipamente Obiectivul specific al proiectului îl constituie reabilitarea şi amenajarea clădirii Grup inta Tinerii peste 18 ani ce au dobândit capacitate deplină de exerci iu. care provin din centrele de plasament.030 euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.U. amenajarea de locuin e sociale Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetă enilor servicii publice şi acces la locuin e sociale Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Extindere infrastructura sociala .pentru spa iile ce fac obiectul documenta iei. . .2011 Pag. devenind o categorie vulnerabilă.P. „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Titlul proiectului Reabilitare şi modernizare imobil str. Calitate precara a spatiilor cu destina ie asistenta sociala 3. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 6 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3.I. str. vor ajunge în situa ia de a se confrunta cu fenomenul de marginalizare socială. Tinerii cu vârsta peste 18 ani. Henri Coanda Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect S.D.S.Construc ia unui sistemului electric. cu destina ia de locuin e sociale Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban Localizare: Intravilan municipiul Bacău. Primăria Bacău. Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 1.2.P. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .473.corpuri de încălzire statice) . Henri Coanda 9. 200 din 221 . şi care nu mai pot fi integra i în familiile din care provin.616.Construc ia unui sistem modern de alimentare cu apă şi canalizare.Construc ia unui sistem termic (instala ie distribu ie .

I. BACAU Intergroup engineering 3.2. HARTA ORASULUI/MUNICIPIULUI.P.D. 201 din 221 .U. CU LOCALIZAREA PROIECTELOR INDIVIDUALE COMPONENTE ALE PLANULUI Harta 25: Localizarea proiectelor propuse prin PIDU Obiectiv 2 Obiectiv 1 Obiectiv 3 Obiectiv 5 Obiectiv 4 Obiectiv 6 Pag.

Henri Coandă nr.U. 9. cu destinatia de locuinte sociale Pag.P.D. BACAU Intergroup engineering Reabilitare si modernizare imobil str.I. 202 din 221 .

BACAU Intergroup engineering PROIECTUL MODERNIZARE CALEA MOINESTI: PROIECTUL MODERNIZAREA CALEA MOINESTI (REABILITARE PASAJ TREBES): PROIECTUL MODERNIZAREA CALEA MOINESTI (REABILITARE PASAJ TREBES): Pag.U. 203 din 221 .I.D.P.

D.P. VADUL BISTRITEI: PROPUNERE REABILITARE STR. 9 MAI: PROPUNERE REABILITARE STR. 204 din 221 .I.U. MIORITEI: Pag. BACAU Intergroup engineering PROPUNERE REABILITARE STR.

P. BACAU Intergroup engineering PROPUNERE REABILITARE STR. 205 din 221 .CARAGIALE: PROPUNERE PENTRU REABILITARE CENTRUL SOCIAL INGRIJIRE PERSOANE VARSTNICE (GHIOCEILOR) PROPUNERE PENTRU AMENAJARE LOCUINTE SOCIALE: Pag.D.U. MILCOV .I.

P. Serviciul Investi ii · Biroul pentru Achizi ii Publice · Direc ia Economica.U.6.3.4 UIP-PIDU 2 pentru Proiect 5. 206 din 221 . Comitetul de Monitorizare PIDU se va întruni lunar pentru a analiza progresul şi pentru a analiza strategia de ansamblu fa ă de realizarea PIDU.2. MANAGEMENTUL IMPLEMENTARII PLANULUI INTEGRAT 3. Amenajarea Teritoriului Alte servicii: Agen ia de Dezvoltare locală Bacău Poli ia Primăriei Municipiului Bacău Serviciul Voluntariat pentru Situa ii de Urgen ă Serviciul Public de Asisten ă Socială Pentru implementarea PIDU s-au constituit prin decizia Primarului două structuri: Unitatea de Management a PIDU (UM-PIDU). alcătuit din 2 membri. Figura 1: Organigrama Primăriei Municipiului Bacău Sursa: primăria bacau. serviciilor şi birourilor de specialitate care i-au fost încredin ate prin organigrama aprobată de Consiliul local la propunerea primarului şi anume: Direc ia Juridică Administra ie Locală Direc ia Administra ia Pie elor Direc ia Patrimoniu Direc ia Drumuri Publice Direc ia Economică Direc ia Servicii Publice Direc ia Tehnica Direc ia Impozite şi Taxe Locale Serviciul Urbanism. UM-PIDU înfiin ată în cadrul Biroului pentru Proiecte Integrare Europeană va colabora cu toate compartimente de specialitate relevante ale Primăriei. incluzând Primarul şi Vice-Primarul.2.I.3. precum şi cu serviciile subordonate Primăria care vor beneficia direct de proiectele individuale 1.3 şi 4) Serviciile subordonate Primăriei · Serviciul Public de Asisten a Sociala (beneficiar proiecte 5. pentru: • Monitorizarea implementării PIDU • Propunerea paşilor necesari urgentării PIDU oricând va fi cazul • A lua în considerare propuneri de amendare a contractelor de finan are • A asigura conformitatea cu prevederile legale • A coordona asisten ă pentru PIDU şi proiectele individuale fata de alte proiecte de investi ii publice şi private aflate în implementare.7: Compartimente de specialitate relevante în cadrul Primăriei: · Direc ia Tehnica.ro Pag.3.6. care pot să fie identificate în cadrul organigramei Primăriei (Figura 1).2. care cuprinde Unitate de Coordonare a PIDU (UC-PIDU) precum şi 2 Unită i de Implementare (UIP-PIDU) a Proiectelor Individuale: UIP-PIDU 1 pentru Proiect 1. BACAU Intergroup engineering 3.4 şi 5.7) Tabelele 26 şi 27 prezintă componen a pentru fiecare proiectul individual în parte. Pentru implementarea PIDU.D.6 Comitetul de Monitorizare PIDU (CM-PIDU).3. Serviciul Buget · Direc ia Drumuri Publice (beneficiar proiecte 1.1 Denumirea structurii şi pozi ia acesteia în cadrul organigramei Primăriei Primăria Bacău prin structura sa coordonează şi controlează activitatea direc iilor.

I.P.D. 207 din 221 .U. BACAU Intergroup engineering Pag.

208 din 221 . BACAU Intergroup engineering Tabel 42: Resurse umane alocate pentru PIDU Nr. reabilitare structura rutiera.D. Miori ei . inclusiv pasaj Trebeş (exista DALI).str. Henri Coandă 9. I. Pag.P. Milcov Intersec ie Letea (DALI achizi ie) Obiectiv 4 Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice (există DALI) Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str. 9 Mai . piste bicicleta Obiectiv 2 Reabilitare infrastructura urbana str. destina ia de locuin e sociale Asistent Manager Asistent Asistent financiar proiect proiect tehnic contabil Expert achizi ii Responsabil Coordonator financiar UM Proiect 2 Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 *Se vor completa de către Autoritatea locală Numele şi func ia persoanelor responsabile pentru fiecare proiect în parte.U.I. Vadu Bistri ei Obiectiv 3 Reabilitare infrastructura urbana Str.str. în func ie de specialită ile cerute în tabelul de mai sus. Vântului str.L. Proiect 1 Denumire Obiectiv 1 Modernizare Calea Moineşti. Caragiale str.

.......... ..............6 Se stabilesc din cadrul structurilor Primăriei Bacău............................ Asistent de proiect .... .. 3..........5............................. Manager de proiect .2............3............................ Asistent financiar contabil Ec....... 4 ........... nominal............ Manager de proiect ................. 2.................... care să răspundă de buna desfăşurarea a proceselor descrise mai jos şi care vor îndeplini atribu iile men ionate în tabelele de mai jos..2. .......... Asistent de proiect ......... Asistent financiar contabil Manager de proiect ............................... Manager de proiect ...2 Responsabilită ile UM-PIDU Tabel 43: Responsabilită ile pentru proiectele individuale PIDU încredin ate direc iilor /serviciilor /birourilor/personalului din cadrul Primăriei Bacău Proiect 1................. Expert Achizi ii ................................. Asistent financiar contabil Ec.4.3...3...............5........... Asistent financiar contabil Ec... Asistent tehnic .... Asistent financiar contabil Ec.... Asistent de proiect . Asistent tehnic ..........................2............................ Asistent tehnic ................................. (în conformitate cu tabelul 39 de mai sus) Pag............3.4.............................. Expert Comunicare Serviciul Public de Asisten ă Proiect 5................................................. BACAU Intergroup engineering 3.......4................ Manager de proiect 6 ..........6 Proiect 1 Proiect 2 Serviciul financiar contabil............ ...................4.................................................... 6 Socială Cabinet primar Proiect 1... Asistent tehnic .............. Asistent tehnic ...... Coordonator UM-PIDU ......U..........................5............. persoane de la Serviciile men ionate mai sus.................................................. Asistent de proiect ................. Asistent financiar contabil Ec...... 209 din 221 ......... .3.. Manager de proiect ..................... Biroul pentru achizi ii publice Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Proiect 1............................................................ Manager de proiect .D...............6 Proiect 1 Proiect 2 Direc ia Economică Direc ia integrare europeană Direc ia Tehnică............. Responsabil financiar Ec........ .....2.. Asistent de proiect ............ Manager de proiect ......5............... Serviciul Buget Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Serviciul drumuri publice Proiect 1.............6 Proiect 1...................................... .......... Asistent de proiect ...P.......................I...... Manager de proiect 5 .. Asistent tehnic .........................

Pag. sistemul informativ. anun uri în presa locala.U. mape de prezentare. 2. 4. Rapoarte de analiza a indicatorilor de atins şi asupra modului de atingere a indicatorilor propuşi. Procesele mai sus men ionate sunt cuprinse în pistele de audit întocmite pentru fiecare proiect individual. Se întocmesc: Procese verbale de participare la întâlniri şi Liste cu recomandări realizate de către ADR Nord Est . audit şi a propunerilor cuprinse în acestea cu luarea de decizii referitoare la modul de rezolvare a elementelor critice / aspectelor negative semnalate. Comentarii asupra rapoartelor de audit. Prezentarea din timp a problemelor cu care se confrunta proiectele şi încercarea de solu ionare coerenta a acestora împreuna cu ADR Nord Est şi AMPOR. Prezentarea Planului Integrat cu respectarea regulilor impuse: conferin e de presa. Coordonare şi control intern. Rela ionare directa cu AMPOR prin ADR Nord Est. 3. Se realizează: Raportări diverse. BACAU Intergroup engineering UM-PIDU gestionează următoarele procese: 1. procese verbale pregătirea de conferin e de presă. autocolante.I. Planificarea temporală şi financiară. 5. ii) Frecven a şi rigurozitatea analizelor interne privind stadiul implementării PIDU va reduce riscurile de întârziere şi de a efectua cheltuieli neeligibile. Derulare a activită ilor de Elaborarea cererilor de pre-Procese verbale ale natura financiară aferente finan are şi a cererilor de întâlnirilor de lucru lunare. certificate de conformitate. liste de prezen a.AMPOR. Certificate de calitate pentru lucrările executate. Procedurile de atribuire pentru achizi iile de lucrări.D. Realizarea publicită ii prin organizarea materialelor de pliante. de difuzare/afişare a materialelor publicitare. 210 din 221 . pentru fiecare proiect individual în parte. Analiza pe baza situa iilor. mass media a proiectului.P. Analiza pe baza situa iilor furnizate de Unită ile de implementare a proiectelor individuale a modului de derulare a activită ilor tehnice aferente acestor proiecte. spot radio. Derulare a activită ilor de Pregătirea caietelor de sarcini. Stabilirea şi îmbunătă irea în mod constant a sistemelor şi instrumentelor pentru gestionarea PIDU (proceduri. bannere. Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect sunt prezentate sintetic în tabelele de mai jos. bunuri şi servicii. Procese verbale de natură tehnică aferente şi a elementelor diverse din întâlnirilor de lucru lunare. intranet) Asigurarea func iei de secretariat tehnic pentru Comitetul de Monitorizare PIDU. Proiectelor individuale. proiectelor individuale. audit extern). Auditarea implementării Corelarea rapoartelor de Planuri de remediere a proiectului. rapoarte financiare aferente rapoartelor de progres pentru furnizate de Unită ile de implementare a proiectelor individuale a modului de derulare a activită ilor financiare aferente acestor proiecte. Propuneri de controlare/eliminare a riscurilor ce pot sa apară în raport cu realizarea optima a indicatorilor propuşi în PIDU. afişe. rambursare. Corelarea modului de implementare a activită ilor din cadrul proiectelor individuale în vederea asigurării atingerii indicatorilor propuşi prin Planul Integrat. Certificate de audit. Interfa ă cu ADR Nord Est şi AMPOR. transmiterea de invita ii. Gestionarea contractelor cu prestatorii de servicii în cadrul proiectelor individuale (consultan ă. Legăturile între aceste procese sunt: i) Periodicitatea raportărilor are impact în planificarea financiara iar aceasta din urma va determina graficul de plă i pentru furnizori.

cu alte departamente relevante din Primărie. o Planificarea şi coordonarea şedin elor săptămânale cu compartimentele de specialitate şi alte departamente implicate în implementarea PIDU. o Arhivarea în dosare şi foldere electronice a fişierelor de proiect. BACAU Intergroup engineering Tabel 44: Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect 1. o Asigurarea comunicării interne eficace în cadrul UIP. Manager de Proiect 3. o Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/ac iunile /activită ile derulate. AMPOR şi cu comunitatea locala. o Asigurarea conformită ii cu auditul extern şi intern. o Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a interfe ei cu ceilal i membri ai UIP-PIDU. o Coordonarea elaborării procedurilor interne şi a pistelor de audit. Pag. o Negocierea cu AMPOR şi stipularea eventualelor acte adi ionale. o Asigurarea asisten ei pentru Managerul de Proiect. Asistent de Proiect 4. o Asigurarea ca PIDU va atinge obiectivele preconizate. o Coordonarea monitorizării şi evaluarea periodica a progreselor atinse în implementarea proiectelor individuale. o Coordonarea implementării proiectului individual (sau proiectelor individuale) în colaborare cu coordonatorul UM-PIDU. 211 din 221 2. exper ii sau mandata i ai institu iilor finan atoare.U. o Publicarea procedurilor şi pistelor de audit actualizate în intranet.I.D. o Coordonarea elaborării strategiei de gestionare a riscurilor. o Contribuirea elaborării procedurilor de implementare / raportare a proiectelor individuale. o Avizarea documenta iei de atribuire înainte de lansarea în SEAP (pentru contracte gestionate de către compartimentele de specialitate). o Coordonarea asisten ei tehnice şi altor consultan e externe. o Asigurarea bunei desfăşurări a activită ilor administrative din cadrul Planului o Integrat de Dezvoltare Urbana. o Coordonarea Secretariatului Tehnic a Comitetului de Monitorizare. o Coordonarea pregătirii documenta iilor de atribuire şi lansarea procedurilor de atribuire (pentru contractele de servicii de consultan ă şi audit extern). o Monitorizarea atingerii obiectivelor legate de şansele egale şi acces nediscriminator la beneficiile produse de PIDU. o Coordonarea procesului de evaluare şi raportare cu prestatorii (pentru contractele de servicii de consultan ă şi audit extern). o Avizarea tuturor rapoartelor şi cererilor de rambursare privind proiectul individual gestionat. o Gestionarea contractelor încheiate cu prestatorii de servicii. o Încadrarea şi men inerea proiectului/proiectelor în condi iile de eligibilitate a sursei de finan are. o Avizarea plă ilor către prestatorii pentru lucrări şi servicii. Coordonator UM-PIDU o Coordonarea implementării PIDU verificând calitatea şi conformitatea procesului de implementare Coordonarea Rela iei cu ADR Nord Est. o Reprezentarea Beneficiarului în cadrul vizitelor pe teren ale institu iilor finan atoare. o Monitorizarea şi evaluarea progreselor atinse în implementarea proiectului individual/proiectelor individuale.P. Asistent Tehnic . Managementul resurselor umane. o Elaborarea documenta iei de atribuire pentru contractarea lucrărilor şi serviciilor de dirigen ie de şantier pentru proiectele individuale. o Elaborarea rapoartelor tehnice. o Realizarea documenta iilor pe baza cărora se vor realiza analizele de progres asupra proiectelor individuale. o Elaborarea planului financiar pentru implementarea PIDU. o Centralizarea rapoartelor tehnice şi financiare şi a cererilor de rambursare.

Asistent financiar/contabil 7. potrivit dispozi iilor legale.U. Expert comunicare 8. o Elaborarea cererilor de prefinan are a proiectelor individuale. o Asigurarea desfasurarii întâlnirilor oficiale interne şi externe. o Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/ac iunile/ activită ile derulate. Responsabil financiar Pag. 212 din 221 . o Elaborarea rapoartelor financiare ale proiectelor individuale. o Asigurarea aducerii la îndeplinire cu corectitudine a indicatorilor tehnici propuşi în Planului Integrat prin analize a lucrărilor civile împreuna cu Dirigin ii de Şantier. o Elaborarea cererilor de rambursare a proiectelor individuale. o Asigurarea pe tot parcursului Planului Integrat a interfe ei cu exper ii institu iilor finan atoare. o Verificarea documenta iei financiare necesare solicitării cererilor de plata o aferente transelor intermediare. o Monitorizarea implementării PIDU din punct de vedere financiar. o Monitorizarea şi verificarea derulării tuturor achizi iilor din Planul Integrat. o Elaborarea şi asigurarea transmiterii anun urilor în presa locala sau na ionala. o Verificarea conformită ii costurilor eligibile şi ne-eligibile în implementarea proiectelor individuale. o Asigurarea desfasurarii auditului extern în mod eficient. Consultant tehnic 6. o Prevederi privind func ionarea şi dezvoltarea structurii în intervalul preconizat pentru implementarea PIDU 5. o Elaborarea documenta iei de atribuire pentru contractarea serviciilor de publicitate pentru proiectele individuale. o Elaborarea rapoartelor de implementare pentru AMPOR – partea financiara. Expert achizi ii 9. BACAU Intergroup engineering o Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a bunei desfăşurări a activită ilor de ordin strict tehnic. o Coordonarea achizi iilor cu particularizare pe tipul de procedura de achizi ie publica ce trebuie aplicata conform legisla iei în vigoare în func ie de sumele din liniile bugetului. o Reprezentarea Primăriei Municipiului Bacău în cea ce priveşte aspectele financiare ale contractelor de finan are. o Păstrarea arhivelor cu documente justificative contabile. o Sprijinirea elaborării planului financiar pentru implementarea PIDU. o Asigurarea Rela iei cu media şi managementul transparen ei decizionale.P. Asigurarea pe tot parcursul derulării Planului Integrat a interfe ei cu exper ii institu iilor finan atoare. o Verificarea şi respectarea condi iilor impuse prin Manualul de Identitate o Vizuala în realizarea şi promovarea proiectelor individuale din cadrul Planului Integrat. o Efectuarea înregistrărilor contabile din tranzac iile PIDU.D.I. privind corectitudinea şi exactitatea datelor şi informa iilor con inute în documentele întocmite. o Răspunderea. o Verificarea rapoartelor financiare.

împreuna cu reprezentan ii celor doua institu ii subordonate beneficiare de proiecte 6. Realizarea de Rapoarte de audit coerente şi corecte care. Sistemul de repartizare a sarcinilor de lucru şi de coordonare a activită ii sunt clar stabilite în procedurile interne. Respectând Regulamentul CE 1828/2006 art. prin punere în aplicare. Analiza şi gestionarea riscurilor aferente perioadei de implementare a PIDU. 15 şi 1083/2006 art. Lista indicatorilor de atins prin PIDU. audit intern). Riscurile sunt analizate sistematic şi fiecare proiect este clasificat după grad de risc scăzut.7. Şedin e ale Comitetului de Monitorizare care vor avea periodicitate lunara. BACAU Intergroup engineering MONITORIZAREA PIDU Monitorizarea implementării PIDU se va realiza respectându-se următoarele etape principale: 1. Raportare lunare către Comitetul de Supraveghere. juridic.D. mediu respectiv ridicat. plus alte persoane desemnate pentru implementare PIDU în cadrul serviciilor generale (de ex. apari ia cheltuielilor care nu pot sa fie acoperite din POR şi impactul financiar al acestora.I. activitatea de monitorizare a PIDU se va realiza pe baza unor Rapoarte de audit cu rol în supravegherea continua a modului de realizare a activită ilor. 60(f). Activitatea de monitorizare va avea la baza următoarele documente: Gantt-urile propuse în cadrul Proiectelor Individuale Rapoarte de audit.U. 213 din 221 . 4. INFORMARE ŞI COMUNICARE Procedurile interne pentru procesul de gestionare PIDU prevăd ca sub-procesul de informare şi comunicare sa fie gestionat într-un mod sistematic. în cadrul sistemei de planificare prezentate în pistele de audit. Resursele interne de in un nivel de educa ie şi experien a relevantă corespunzătoare (a se vedea tabelul mai jos). Gradul de risc este stabilit având în vedere următoarele criterii: întârzierile fa ă de cronograma aprobata prin contractul de finan are. special invitate.P. prin: COMUNICARE INTERNA Şedin e săptămânale coordonate de către UM-PIDU la care vor participa în mod obligatoriu reprezentan ii celor sase servicii/birouri relevante pentru PIDU. PERFORMAN A/MANAGEMENTUL RISCULUI UM-PIDU ac ionează pe baza obiectivelor clar stabilite la nivel atât individual cât şi de echipa. Performan ele sunt monitorizate prin şedin e regulate. vor duce la atingerea obiectivelor propuse de PIDU în mod optim. MEDIU DE CONTROL UM-PIDU func ionează pe baza fiselor de post pentru fiecare membru al UM. Întâlniri săptămânale pentru a analiza progrese şi probleme. COMUNICARE EXTERNA Comunicarea externa va fi adresata atât către cetă eni cât şi către ADR Nord Est şi AMPOR şi/sau alte autorită i relevante. 2. 3. raportări şi planuri de remediere în cazul devierilor fa ă de planurile aprobate. Pag. Minutele fiecărei şedin e vor fi elaborate de către Asistentul de Proiect şi publicate în sistemul intranet prin grija compartimentului de specialitate.

modelele eventuale de utilizat. În consecin ă. Negocierea acordului de X finan are cu AMPOR şi a eventualelor acte adi ionale Negocierea cu AMPOR a X contractelor pentru proiectele individuale Contractarea lucrărilor şi a Avizează documenta ia de atribuire serviciilor de dirigen ie de şantier înainte de lansarea sa în SEAP. Achizi ii. UM-PIDU va colabora cu serviciul de Rela ii cu publicul.D. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. documentele de procesat (atât ca intrări cât şi ca ieşiri). Juridic. evaluarea va fi prezentata de către UM-PIDU în cadrul şedin elor cu Comitetul de Monitorizare PIDU. cu sprijinul consultan ilor externi contracta i în acest scop în cadrul fiecărui contract de finan are pentru proiectele individuale. Pag. Tabel 45: Rela iile intra-institu ionale UM -PIDU Activitatea UM-PIDU Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. BACAU Intergroup engineering Pentru comunicarea externă către cetă eni. Comunicarea cu ADR Nord Est şi AMPOR va fi realizata de către Coordonatorul UM-PIDU. Strategia de implementare PIDU prevede evaluarea formala frecven a (min. Direc ia Economică. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Serviciu Public Asisten ă Socială Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. Comisia Europeana). X X X X Pregătesc caietele de sarcini. Audit Intern Monitorizarea actelor normative X relevante şi diseminarea lor în sistemul intranet Elaborarea şi actualizarea procedurilor interne şi a pistelor de X audit şi publicarea acestora pe internet Elaborarea planului financiar X pentru implementarea PIDU Elaborarea strategiei de X management al riscurilor. Primăria va înfiin a un punct de informare în vederea consolidării dialogului cu cetă enii din zona de ac iune PIDU.I. Rela ii cu Public. în fiecare luna) a stadiului proiectelor atât fizic cât şi financiar. Autoritatea Na ionala de Audit.U. Gestionează contractele semnate cu prestatorii pentru lucrări şi servicii. DLAF. Primăria Bacău asigura toate resursele necesare func ionării sale. CONTROL/AUDIT UM-PIDU va dezvolta proceduri interne pentru toate procesele care încă nu sunt procedurate în cadrul Primăriei. Evaluează ofertele primite. Procedurile sus men ionate vor cuprinde baza legala. RESURSELE FINANCIARE CARE ASIGURA FUNC IONAREA UM-PIDU UM-PIDU este încadrata în organigrama Primăriei Bacău şi este alcătuita din func ionari publici. Toate materialele de comunicare externa realizate. vor fi publicate după caz în situl web al Primăriei – sec iunea dedicata PIDU. SCHEMA RELA IILOR INTRA ŞI INTER-INSTITU IONALE ALE STRUCTURII UM-PIDU va conlucra cu ADR Nord Est şi AMPOR precum şi cu toate Autoriza iile cu competen a privind implementarea fondurilor europene (Autoritatea de Certificare şi Plata. 214 din 221 . precum şi procesele verbale privind întâlnirile publice. Efectuează plă ile către prestatori. Gestionează clarificările. activită ile şi Responsabilită ile aferente.P. metodele de arhivare şi localizare a arhivelor. X Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. sau /şi în intranet. Avizează plă ile către prestatori. listele de verificare.

P. Elaborează cererile de prefinan are.D. X Asigurarea conformită ii contabile a cheltuielilor. Gestionează raportul cu prestatorii de servicii. Men ine rela iile cu ADR Nord Est şi AMPOR. Participă la şedin ele săptămânale. Elaborează rapoartele privind implementarea proiectelor individuale. Gestionează clarificările. Participă la şedin ele săptămânale. Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Evaluează ofertele primite. Planifică ac iunile de informare/comunicare pentru comunitatea locală. Evaluează ofertele primite. Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Contractarea serviciilor de consultan ă Contractarea serviciilor de audit extern Elaborarea cererii de prefinan are Elaborarea cererilor de rambursare Elaborarea rapoartelor tehnice şi financiare Desfăşurarea şedin elor săptămânale Asigurarea func iei de Secretariat tehnic pentru Comitetul de Monitorizare. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Achizi ii. Direc ia Economică.Organizează şedin ele Comitetului şi furnizează asisten ă la desfasurarea lor. Colectează informa iile necesare pentru rapoartele tehnico-financiare. Rela ii cu Public. Planifică şi coordonează şedin ele săptămânale cu compartimentele de specialitate şi alte departamente (daca este cazul). Juridic. pregătind caietele de sarcini. Serviciu Public Asisten ă Socială Pregătesc caiete de sarcini. Colectează informa iile necesare pentru cererile de rambursare. Evaluează ofertele primite. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Elaborează rapoartele tehnice şi financiare privind implementarea PIDU (de transmis către AMPOR). Gestionează func ionarea punctului de informare Pag. Efectuează plă ile către prestatori. Avizează plă ile către prestatori. Efectuează plă ile către prestatori. Gestionează clarificările. Gestionează contractele semnate cu prestatorii de servicii. Activitatea Contractarea serviciilor de publicitate UM-PIDU Avizează documenta ia de atribuire înainte de lansarea sa în SEAP. Audit Intern Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Elaborează cererile de rambursare. Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. (la invita ia UM PIDU). Efectuează plă ile către prestatori. le publică în intranet. Gestionează raportul cu prestatorii de servicii. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Pregăteşte materialele de comunicare. Avizează plă ile către prestatori. Asigurarea comunicării cu ADR Nord Est şi AMPOR Asigurarea comunicării cu comunitatea locală Ac ionează ca şi compartiment de specialitate. Dezvoltă şi implementează ac iunile de informare pentru comunitatea locală. pregătind caietele de sarcini. BACAU Intergroup engineering Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. Transmite cererile de rambursare către ADR NE. 215 din 221 .I. Pregăteşte minutele întâlnirilor şi. ulterior. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Gestionează clarificările. Ac ionează ca şi compartiment de specialitate. Pregăteşte şi transmite documentele pentru informarea Comitetului de Monitorizare. Organizează întâlnirile publice cu cetă enii. Transmite cererile de prefinan are către ADR NE. Avizează plă ile către prestatori. Furnizează informa ii şi/sau prezintă stadiul de implementare al proiectelor individuale.U.

Furnizează date necesare pentru monitorizarea aspectelor procedurale. Astfel.3. Serviciu Public Asisten ă Socială Elaborează comunicate de presa/note informative privind stadiul de implementare al PIDU. pentru monitorizarea aspectelor procedurale. Juridic. Comunitatea locala va deveni mai capabila de a beneficia de avantajele noilor ini iative. Audit Intern Activitatea Asigurarea rela iei cu media şi managementul transparen ei decizionale Realizarea şi men inerea bazei informa ionale a PIDU Monitorizarea şi evaluarea periodică a progreselor atinse în implementarea proiectelor individuale UM-PIDU Planifică ac iunile pentru asigurarea transparen ei decizionale. strategia va fi consolidata prin o consultare continua cu comunitatea locala asupra priorită ilor viitoare şi cu beneficiarii proiectelor implica i în evaluarea succesului proiectelor. pentru a lucra în parteneriate şi de a îmbunătă i via a economica. Consiliul Municipal se va asigura ca proiectele vor fi implementate pe durata de implementare a planului şi ca totodată vor exista fonduri de sus inere a noilor activită i economice comunitare.U. se va crea un mediu urban favorabil pentru dezvoltarea vie ii comunitare şi economice. Verificarea calitativă a procesului PIDU Suportarea activită ilor de audit intern şi extern.I. Monitorizează şi evaluează respectarea calendarului de lucru preconizat pentru fiecare proiect individual. Insa. acestea vor fi absorbite pentru ca proiectele vor avea abilitatea de a atrage resursele suplimentare necesare. Consiliul Municipal va lucra cu organiza iile partenere pentru a dezvolta şi sus ine activită ile de dezvoltare economica din zona. 3. Impactul PIDU va contribui pozitiv şi vizibil la atingerea obiectivelor avute în vedere. privind aspectele tehnice).D. Impactul planului va fi măsurat în ceea ce priveşte efectivitatea sa de a adresa problemele zonei şi de a dezvolta structuri pentru angajarea comunită ii locale.P. Pentru asigurarea ca programul va avea un impact durabil. BACAU Intergroup engineering Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. Procesul de consultare dezvoltat în timpul programului va capabiliza prestatorii locali de servicii pentru a inti mai bine nevoile reale ale popula iei locale. Furnizează datele necesare pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor în implementarea proiectelor (de ex. Monitorizează respectarea Furnizează date necesare procedurilor de implementare. DUPA FINALIZAREA PROGRAMULUI Programul are ca scop creşterea sustenabilită ii economice în zona selectata. Rela ii cu Public. Colectarea informa iilor necesare pentru activită ile de audit intern şi extern. Va sprijini întreprinderi pentru a putea profita de noile oportunită i ale pie ei din zona şi prin alte programe. acolo unde prestarea serviciilor a demonstrat metode inovative şi prin care au fost rezolvate cu succes problemele. Direc ia Economică. Identificarea documentelor şi informa iilor relevante. Monitorizează încadrarea şi men inerea proiectelor în condi iile de eligibilitate a sursei de finan are. Elaborarea strategiei începe din ziua întâi pentru asigurarea ca planurile de continuare a procesului începute prin PIDU sunt implementate. privind aspectele financiare). Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. Achizi ii.3 Strategie Consiliul Municipal Bacău va utiliza PIDU în vederea dezvoltării unei abordări locale a dezvoltării integrate urbane. Furnizează datele necesare pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor în implementarea proiectelor (de ex. Pag. Culegerea documentelor şi informa iilor relevante precum şi totodată publicarea acestora pe Intranet. LA FINALIZAREA PROGRAMULUI Anumite proiecte au o via ă determinata. Strategia Municipalită ii Bacău este construita pe trei elemente distincte: PE DURATA PIDU PIDU Bacău va conlucra cu oricare alte proiecte de investi ii publice şi private în zona. 216 din 221 .

CARACTERIZAREA GENERALA A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA MUNICIPIUL BACĂU II.1 .Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor . INFORMARE ŞI CONSULTARE PUBLICĂ ÎN PROCESUL ELABORĂRII PLANULUI Primăria Municipiului Bacău pune la dispozi ie pentru informare şi consultare varianta de lucru a Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Polului de creştere Bacău. Domeniu major de interven ie 1. Programul de informare şi consultare a publicului coincide cu finalizarea elaborării capitolelor componente ale Planului Integrat de Dezvoltare Urban.D. Scrisoarea de informare este amplasată pe pagina de web a primăriei municipiului Bacău. Proiectele prioritare sunt prezentate pe pagina de internet a primăriei.Planuri integrate de dezvoltare urbana. 217 din 221 . vor fi depuse documentele necesare pentru finan area proiectele din cadrul Planului integrat. PLANUL DE AC IUNE . Ulterior aprobării acestuia.LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT. STRATEGIA DEZVOLTARII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA III. Întâlnire public privind strategia planului integrat Cetă enii sunt consulta i în şedin ă publică privitor la strategia planului integrat Întâlnirea de lucru a grupului privind proiectele prioritare în cadrul planului integrat.I. Grupul de lucru convine asupra proiectelor prioritare în cadrul planului integrat 5. precum şi în cadrul graficului de realizare a lucrării. Strategia este prezentat pe pagina de internet a primăriei. Întâlnire public privind proiectele prioritare 6. Stabilirea grupului de lucru prin decizia primarului. Cetă enii municipiului sunt informa i privind inten ia primăriei de a elabora planul integrat de dezvoltare urbană 2. Prezentarea strategiei planului integrat pe pagina de internet a primăriei. PE SURSE DE FINANTARE Planul integrat urmează a fi depus spre evaluare la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuin ei. Sunt identificate entită ile institu ionale şi organiza ionale care trebuie implicate în procesul de elaborare a planului integrat 3. Prezentarea proiectelor prioritare pe pagina de internet a primăriei. BACAU Intergroup engineering IV. Evenimentele se vor desfăşura astfel: 1. ce reprezintă Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional Regional. la nivelul municipiului.P. se asigură calendarul de activită i aferent procesului de implicare a popula iei urbane în procesul de elaborare a planului integrat. Planul de informare a publicului în procesul elaborării planului integrat În vederea informării şi consultării comunită ii locale privind planul integrat. Axa prioritara 1 . Identificarea grupului de lucru pentru elaborarea planului integrat. Planul este structurat pe 3 capitole mari: I.U. Întâlnirea de lucru a grupului privind strategia planului integrat Grupul de lucru convine asupra strategiei planului integrat 4.poli urbani de creştere. Grupul de lucru este formalizat. Cetă enii sunt consulta i în şedin ă publică privitor la proiectele prioritare în cadrul planului integrat Informarea publicului pe parcursul elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urban are următoarele obiective: Pag. Acesta reprezintă un document obligatoriu pentru accesarea Programului Opera ional Regional 2007-2013. potrivit celor specificate în fiecare capitol.

LISTA TABELELOR. 2008.U. 2001. 2050) Tabel 4: Rata natalită ii în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 5: Mişcarea migratorie a popula iei (2002-2007) Tabel 6: Schimbări de reşedin ă în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 7: Numărul mediu de salaria i în jude ele din regiunea NE şi Distribu ia acestora pe macro-sectoare economice. 2002. V. HĂR ILOR.2007 Tabel 3: Distribu ia popula iei pe grupe de vârsta România. Asigurarea implicării factorilor de decizie.P. 2006.D. GRAFICELOR ŞI FIGURILOR 1. Facilitarea procesului de aprobare şi asumare a Planului integrat de dezvoltare urbană. în anul 2007 Tabel 33: Obiectivele de patrimoniu din municipiul Bacău Tabel 34: Valori medii lunare. BACAU Intergroup engineering Asigurarea participării publice în cadrul procesului de elaborare a Planului integrat. 2004 în jude ul Bacău Tabel 25: Cantită i de deşeuri colectate în municipiul Bacău (2000 – 2007) Tabel 26: Lista Universită ilor din Bacău Tabel 27: Lista Parcurilor din Bacău Tabel 28: Situa ia infrastructurii sanitare la nivelul jude elor din regiunea NE (2007) Tabel 29: Situa ia spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 30: Medici şi farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Tabel 31: Situa ia copiilor afla i în centrele de plasament din Bacău Tabel 32: Cantine de ajutor social. capitala României şi capitala Moldovei Tabel 18: Situa ia străzilor orăşeneşti în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2008) Tabel 19: Transport urban de pasageri în anul 2007 Tabel 20: Situa ie comparativă Canalizare publica şi alimentare cu apa potabilă din regiunea NE în 2007 Tabel 21: Re ea de distribu ie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2007) Tabel 22: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 23: Situa ie conductelor de gaze naturale din regiunea NE în 2007 Tabel 24: Activită ile de telefonie1) în anii 2000. punctele de grani a. Responsabilizarea factorilor-cheie şi a comunită ii privind deciziile în dezvoltarea urbană. DIAGRAMELOR. Sus inerea procesului de conştientizare a cetă enilor privind problemele şi poten ialul de dezvoltare al municipiului. 2007 Tabel 10: Şomajul înregistrat în jude ele din regiunea NE şi în România (2007) Tabel 11: Evolu ia PIB / locuitor în regiunea NE în perioada 2003-2006 (lei) Tabel 12: Evolu ia PIB în jude ele polilor de dezvoltare urbana în perioada 2003-2006 (milioane lei) Tabel 13: Numărul de întreprinderi la nivelul polilor de dezvoltare urbana Tabel 14: ările de provenien ă a capitalului străin investit în firmele din Bacău. TABELE Tabel 1: Popula ia şi densitatea popula iei polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Tabel 2: Evolu ia popula iei polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005 . în anul 2007 Tabel 8: Numărul mediu de salaria i în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 9: Distribu ia salaria ilor din jude ul Bacău pe localită i în anii 2005. Educarea comunită ii privind valorile locale. 2003. Bacău (2002. valoarea capitalului şi numărul de firme Tabel 15: Principali indicatori privind sectorul turistic în cadrul oraşelor poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 16: Unită i de cazare existente în jude ul şi municipiul Bacău. 218 din 221 . în perioada 2003-2007 Tabel 17: Distan a între Municipiul Bacău şi celelalte reşedin e de jude din Regiunea NE.I. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 2 Tabel 36: Situa ia ariilor protejate din municipiul Bacău Pag. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 1 Tabel 35: Valori medii lunare.

domenii. BACAU Intergroup engineering Tabel 37: Disfunc ionalită i.2007) Diagrama 16: Dinamica mortalitatii infantile (1990 .U. HARTI Harta 1: Accesibilitatea Municipiului Bacău în raport cu Regiunea Nord Est şi România Harta 2: Localizarea Municipiului Bacău în România Harta 3: Localizarea Municipiului Bacău în jude ul Bacău Harta 4: Harta cailor ferate şi aeroporturilor Bacău Harta 5: Harta drumurilor jude ene Bacău Harta 6: Pozi ionarea Municipiului Bacău fa ă de axele principale de transport Harta 7: Municipiul Bacău – important nod rutier şi feroviar Harta 8: Harta cartierelor municipiului Bacău Harta 9: Harta pondere străzi modernizate pe cartiere Harta 10: Harta cartierului Centru Harta 11: Harta cartierului Gheraiesti Harta 12: Harta cartierului Miori ei Harta 13: Harta cartierului Serbanesti Harta 14: Harta cartierului Bistri a Lac Harta 15: Harta cartierului George Bacovia Harta 16: Harta cartierului CFR Harta 17: Harta cartierului Cornişa Harta 18: Harta cartierului Izvoare Harta 19: Harta cartierului Republicii Harta 20: Harta cartierului Tache Harta 21: Harta reliefului jude ului Bacău Harta 22: Zonarea func ional-turistică a jude ul Bacău Harta 23: Harta resurse subsol Harta 24: Regiunea de Nord-Est Harta 25: Localizarea proiectelor propuse prin PIDU 3.2007) Diagrama 15: Dinamica mortalitatii în mediul urban (1990 .2007) Diagrama 14: Dinamica mortalitatii (1990 . priorită i Tabel 38: Structura societă ilor comerciale după provenien a capitalului 2004-2008 Tabel 39: Proiecte cu finan are externa gestionate de către Primăria Municipiului Bacău Tabel 40: Lista obiectivelor şi încadrarea în fonduri nerambursabile Tabel 41: Lista proiectelor individuale şi bugetul estimat pentru implementarea Planului Integrat Tabel 42: Resurse umane alocate pentru PIDU Tabel 43: Responsabilită ile pentru proiectele individuale PIDU încredin ate direc iilor /serviciilor /birourilor/personalului din cadrul Primăriei Bacău Tabel 44: Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect Tabel 45: Rela iile intra-institu ionale UM -PIDU 2. 2008) Diagrama 10: Structura etnica a popula iei (2002) Diagrama 11: Structura confesionala a popula iei (2002) Diagrama 12: Dinamica natalitatii (1990 .2007) Diagrama 13: Dinamica natalitatii în mediul urban (1990 .I. DIAGRAME Diagrama 1: Structura popula iei în Municipiul Bacău (2002) Diagrama 2: Dinamica popula iei 1990 -2008 Diagrama 3: Evolu ia demografica 1990 -2008 Diagrama 4: Densitatea popula iei în perioada 1995 – 2008 Diagrama 5: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2002 Diagrama 6: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2008 Diagrama 7: Piramida popula iei municipiului Bacău (2002) Diagrama 8: Piramida popula iei municipiului Bacău (2008) Diagrama 9: Structura pe grupe de fertilitate (2002.2007) Pag.P. 219 din 221 .D.

Indicatorii bilan ului real al popula iei 1990 . 220 din 221 . na ionale a mun.2007 Diagrama 19. GRAFICE Grafic 1: Numărul mediu al salaria ilor în cadrul Jude ului Bacău şi a numărului muncitorilor în total salaria i (2002-2007) Grafic 2: Evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului Bacău (2004-2008) Grafic 3: Evolu ia comparativa a popula iei active civile medii din regiune şi a celei din Municipiul Bacău (2004-2008) Grafic 4: Analiza a şomajului în regiune comparativ cu situa ia în Municipiul Bacău.2007) Grafic 8: Cifra de afaceri pe tipuri de activită i în Jude ul Bacău în anul 2007 Grafic 9: Structura cifrei de afaceri pe activită i ale economiei na ionale sectorului serviciilor (2007) Grafic 10: Structura capacitatii de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica în Municipiul Bacău Grafic 11: Evolu ia capacită ilor de cazare în perioada 2005-2009 în Municipiul Bacău Grafic 12: Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău Grafic 13: Evolu ia numărului de înnoptări în hoteluri în Municipiul Bacău Grafic 14: Spitale. Dinamica indicatorilor mişcării migratorii a popula iei 1990 .I.2007 Diagrama 23: Structura popula iei active a municipiului Bacău (2002) Diagrama 24: Structura popula iei inactive a municipiului Bacău (2002) Diagrama 25: Popula ia ocupata pe activită i ale econ.2007 Grafic 17: Farmacii în regiunea NE Grafic 18: Evolu ia numărului de farmacii 2005 . Dinamica sporului natural 1990 . de salaria i din unită ile economice active în mun.2007 Diagrama 18.2007 Diagrama 27: Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 Diagrama 28: Evolu ia lunara a numărului de şomeri (2002-2008) Diagrama 29: Structura stocurilor de şomeri după nivel de instruire (2002-2008) Diagrama 30: Structura stocurilor de şomeri pe sexe şi grupe de vârsta (2002-2008) 4. dispensare la nivelul anului 2007 Regiunea N-E Grafic 15: Cabinete medicale în regiunea NE Grafic 16: Evolu ia numărului cabinetelor medicale de medicina generala şi de specialitate în perioada 2005 .U. BACAU Intergroup engineering Diagrama 17. Bacău (2002) Diagrama 26: Evolu ia nr.2007 Diagrama 20.Jude ul Bacău (2001-2006) Grafic 7: Execu ia bugetelor locale în Jude ul Bacău (2002 .2007 Diagrama 21. Mişcarea naturala a popula iei 1990 . pe sexe (2004-2008) Grafic 5: Evolu ia ratei şomajului pe luni.D.P. FIGURI Figura 1: Organigrama Primăriei Municipiului Bacău Pag. în cadrul Municipiului Bacău Grafic 6: Produsul Intern Brut .2007 5. Evolu ia emigra iei 1990 . Evolu ia numărului de stabiliri cu domiciliul 1990 .2007 Diagrama 22. Bacău 2000 .

U.P. BACAU Intergroup engineering .I.D.