PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANA AL MUNICIPIULUI BACĂU

[conform POR Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – centre urbane de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană] Beneficiar: Primăria Municipiului Bacău

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Bacău [conform POR Axa Prioritara 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – centre urbane de creştere Domeniul major de interven ie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană sub-domeniul Poli de dezvoltare urbană] Beneficiar: Primăria Municipiului Bacău

Manager proiect: ing. Silviu Novac Colectiv de elaborare: Ec. Vasile Ana Arh. Dobrescu Ruxandra Dana Dr. Ing. Dumitrescu Mircea Ing. Vintilă Mugur Ing. Selagea Alexandru Ing. Constantinescu Marian Ing. Popescu Mircea Jurist Macoveschi Daniela Ing. Lazăr Laura Ing. Popa Mihaela

Data redactării: martie 2010

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

I. CARACTERIZAREA GENERALA A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA MUNICIPIUL BACĂU
1.1 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ALE MUNICIPIULUI ŞI COMPARA IE CU CELELALTE ORAŞE ALE REGIUNII / ĂRII
1.1.1 Caracteristici demografice A. POZI IE GEOGRAFICĂ
Localizarea în România Coordonate: 46° 35'0"N 26° 55'0"E / 46.58333, 26.91667 Tara Jude Statut - Total Altitudine medie - Total - Densitate Fus orar - Ora de vară (DST) Suprafa a 43,2 km² 165 metri Popula ie (2008) 177.007 locuitori 4.097 loc./km² EET (UTC+2) EEST (UTC+3) România Bacău Municipiu reşedin ă de jude

Municipiul Bacău este situat ca pozi ie geografică astfel: în zona de Nord Est a jude ului Bacău. la 302 km distanta fa ă de Bucureşti şi 400 km de portul Constanta la distan ă fa ă de principalele ări vecine: - 180 km fa ă de Republica Moldova - 210 km fa ă de Ucraina

Pag. 2 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Municipiul Bacău este reşedin a şi cel mai mare oraş din jude ul Bacău, România. Este traversat de râul Bistri a, care asigură, prin centrala hidroelectrică locală, o parte însemnată a consumului de energie electrică pe plan local. Oraşul este străbătut de drumurile europene E85 şi E57, artere de circula ie europene şi na ionale ce fac legătura cu Capitala, Bucureşti, cu nordul ării, precum şi cu Transilvania. Cea mai veche referin ă istorică cunoscută despre oraş datează din anul 1399, când acesta este men ionat în Documentul lui Iuga Vodă, prin care se da carte de judecată între Spătarul Raducanu cu răzeşii satului Bratila, din inutul Bacăului. Oraşul Bacău a fost ocupat o scurtă vreme de oştile maghiare, conduse de Matei Corvin, în anul 1467. Localitatea este cunoscută şi datorită importan ei sale în rela iile comerciale dintre Moldova, Transilvania şi ara Românească, fiind un important punct de vamă. În secolului al XVlea, în acest oraş se stabileşte Alexandrel, fiul lui Ştefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Cur ii Domneşti şi Bisericii Precista, celebre monumente istorice. La sfârşitul secolului al XIV-lea, oraşul Bacău era bine închegat ca aşezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldova, având atribu ii militare şi comerciale foarte importante. Municipiul Bacău are o suprafa ă de 43,2 km2, fiind cel mai mare oraş al jude ului. Se găseşte la 9 km Nord - Est de confluen a a două râuri, Siretul şi Bistri a, fiind unul dintre cele mai mari şi importante oraşe din Moldova. Municipiul Bacău este traversat pe direc ia Nord-Sud de Drumul European E85 (DN2 ce face parte din Coridorul Pan European nr. IX) şi face legătura între Capitala, Bucureşti, şi Nordul ării, respectiv cu principalul coridor care traversează Moldova spre Grecia, Bulgaria, Ucraina şi mai departe Rusia. Drumul na ional DN 2F leagă Municipiul Bacău de Municipiul Vaslui spre Est. Spre Vest, Municipiul Bacău comunică prin Drumul Na ional DN11 (E577) cu Municipiul Braşov. Se face legătura, aşadar, spre coridoarele de circula ie spre Ungaria, Austria, Germania, Italia, Fran a, Spania. Drumul Na ional DN 15 face legătura cu Municipiul Piatra Neam şi cu centrele de interes turistic din zonă, iar legătura cu oraşele Moineşti şi Comăneşti se face pe Drumul Na ional DN 2G. Legătura aeriană cu capitala ării şi cu exteriorul tarii este asigurată de Aeroportul Interna ional Bacău, care dispune şi de un centru de dirijare a zborurilor interna ionale. Municipiul Bacău este, în acelaşi timp, un foarte important nod de cale ferată, cu infrastructură modernă, atât pentru traficul de călători cat şi pentru transportul de marfă. Investi iile pentru realizarea Eurogării Bacău sunt în derulare.

Pag. 3 din 221

Bistri a şi Trotuş.unde se afla cel mai mare sanatoriu subteran din Europa. Poiana Sărăriei. Pădurea Runc.606 km2.D. Pădurea Slănic Moldova. 80 Maghiari. Poiana Uzului. rezerva ii naturale şi sta iuni. renumita pentru cele peste 20 de izvoare minerale cu efect curativ. mai ales prin numeroasele specii de plante).P. monument al naturii. situat într-o mină de sare. Ocna . BACAU Intergroup engineering Jude ul Bacău este situat în estul ării şi se întinde pe o suprafa a de 6. Belci. Pădurea Arsura. persoane Ceangăi: . 9392 Italieni .421 Români 822 Maghiari 406 Germani 9. 52 Evrei .605 Rromi 191 Maghiari 80 Ceangăi 83 Germani 118 Evrei 52 Italieni 9392 Alte etnii Diagrama 1: Structura popula iei în Municipiul Bacău (2002) Alta etnie Alta etnie.424 Evrei s.a. Tg. Rezerva ia de arini Dofteana. B. Obiectivele turistice din jude ul Bacău sunt reprezentate de o serie de lacuri. impartita în următoarele tipuri de etnii: 19. Rezerva ii naturale: Parcul Dendrologic Haghiac (situat pe Valea Doftanei. după cum urmează: Lacuri: Balatau (lac de baraj natural. în Carpa ii Orientali) . Stejarul din Borzeşti. 83 Nr. Este traversat de trei cursuri de râuri importante: Siret.U. STRUCTURA POPULA IEI În trecut Conform recensământului din 1930 popula ia Municipiului Bacău era de 31. 173041 Italieni Evrei Germani Ceangăi: Maghiari Rromi Români: 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000 180000 Sursa: INSSE 2008 Pag. 1605 Români: . Sta iuni: Slănic Moldova (situata la 84 km de Bacău.138 de locuitori. 118 Germani. pe valea Slănicului. 4 din 221 . recunoscut.I. situat în Mun ii Nemira şi format în vara anului 1883 în urma unor alunecări de teren şi a unor ploi toren iale). Potrivit recensământului din anul 2002 (conform Anuarului statistic al jude ului Bacău Edi ia 2009) structura etnică a acesteia era următoarea: 173.041 Români 1. 191 Rromi.numita şi Perla Moldovei.

în perioada 1999-2008.573 1991 199. 5 din 221 .2008 arată că în Municipiul Bacău s-a înregistrat o creştere până la nivelul anului 1998. Pag. 1997 În totalul numărului de locuitori înregistra i la nivel de Municipiu. cat şi de evolu ia procesului de periurbanizare. după 1990. din punct de vedere al împăr irii pe sexe.U.I. un număr de 32.528 1995 208.769 2001 206. Scăderea popula iei se resimte cel mai mult în cazul popula iei tinere.492 persoane au migrat din Municipiul Bacău.995 2003 183.318 1996 208. cu un nivel mai mare de dezvoltare. Diagrama 2: Dinamica popula iei 1990 -2008 Dinamica populatiei municipiului Bacau in perioada 1990-2008 250000 200000 Nr. Bacău.235 2008 177.G Memoriu General. Conform statisticilor.U.007 1999 208. la nivelul anului 2008.211 1994 207. PUG Bacău AN Principalul fenomen care a stat la baza scăderii numărului de locuitori a fost acela al migra iei popula iei. fenomen determinat atât de condi iile socio-economice. P. la un număr de 177. Diagrama nr. au avut-o femeile.52% din popula ia Municipiului.689 2007 178. care caută oportunită i de dezvoltare economica şi sociala în localită i. PERSOANE) (NR.565 2006 179.P. situa ie care s-a men inut de-a lungul întregii perioade supuse analizei (1990 2008).643 Sursa: Anuarul statistic al jude ului Bacău Edi ia 2009.662 1997 209.3 prezintă evolu ia popula iei. iar din 1999 până în 2008 se înregistrează un declin al numărului de locuitori.441 1998 209.persoane 150000 100000 50000 0 1990 1992 1994 Total 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 An Masculin Feminin Sursa: INSSE 2008. Situa ia este similara celei înregistrate la nivel na ional.007 locuitori Dinamica popula iei în perioada 1990 . PERSOANE) 1990 197.192 2000 207. ceea ce reprezintă 15.519 2005 180.D. în perioada 1990-2008. POPULATIE POPULATIE AN (NR. ponderea dominanta.730 2004 181. BACAU Intergroup engineering În prezent Popula ia Municipiului Bacău a ajuns.029 2002 184. al mun.765 1992 205.562 1993 206.

mai scăzuta fa ă de cea din anii anteriori. aşa cum poate fi observat în diagrama de mai jos.I.P. P.D.G Memoriu General.02 4807. 2009 .12 4856.U.58 nr locuitori 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 perioada Municipiul Bacău avea o densitate de 4127.28 4180.U. 1997 C. Pag. BACAU Intergroup engineering Diagrama 3: Evolu ia demografica 1990 -2008 Evolutia populatiei municipiului Bacau. 6 din 221 Sursa: INSSE.16 4788.44 4845. al mun.06 5250 4750 4250 3750 3250 2750 2250 1750 1250 750 4830. Diagrama 4: Densitatea popula iei în perioada 1995 – 2008 Evolutia densitatii populatiei municipiului Bacau in perioada 1995-2008 4829.58 locuitori/kmp la începutul anului 2008 şi de 4097 la finalul anului. ceea ce îl situează cu mult peste media jude eană şi cea na ională (conform tabelului 1 de mai jos).21 4127.78 4195.93 4249.58 locuitori/kmp.15 4273. in perioada 1990-2008 250000 200000 nr locuitori 150000 100000 50000 0 1990199119921993 19941995199619971998 1999200020012002 2003200420052006 20072008 perioada Total Masculin Feminin Sursa: INSSE 2008. În intervalul 1995-2008. Bacău.64 4831.54 4126. evolu ia densită ii a urmat o traiectorie descendentă. DENSITATEA POPULA IEI Municipiul Bacău are o densitate de 4127.09 4156.

01 1.47 150.21 652.42 43.23 -1. ceea ce denota.31 -0.52 52.49 În statisticile privind popula ia şi densitatea ei. 1 Gala i 299. tendin a de migra ie (manifestata.64 66.15 611.007 locuitori) Tabel 2: Evolu ia popula iei polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005 . „Evolu ia polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005-2007”).962 11 Râmnicu Vâlcea 113. la nivelul segmentului popula iei tinere a Municipiului) exista.48 -1. Conform Anuarului Statistic edi ia 2009.441 locuitori.48 121. Astfel. mai ales.90 -0.179 4 Bacău 177.295. EVOLU IA POPULA IEI Deşi.07 770. în ansamblu.92 111.22 43.14 -1. o popula ie stabila din punct de vedere socio-economic. Municipiul Bacău se situează pe locul 5 în clasamentul celor mai mici valori ale varia iei popula iei (a se vedea tab. iar în anul 2007 popula ia era de 178.083. Brăila şi Oradea.51 1.10 58. varia ia popula iei este una dintre cele mai mici în raport cu ceilal i poli de dezvoltare urbana.98 -2.02 -1.007 5 Piteşti 172. municipiul Bacău avea în anul 2005 o popula ie de 180.96 233.097.622 3 Oradea 209.318 locuitori.76 4. se situa. Municipiul Popula ia 2008 crt. Municipiul Raport număr locuitori anii 2005/2007 -1.73 261.337 6 Arad 170.880. pe locul 4.19 2.19 Pozi ia în clasament (varia ia cea mai mică) 10 11 3 5 9 8 2 7 4 12 1 6 13 1 Gala i 2 Brăila 3 Oradea 4 Bacău 5 Piteşti 6 Arad 7 Sibiu 8 Târgu Mureş 9 Baia Mare 10 Satu Mare 11 Râmnicu Vâlcea 12 Suceava 13 Deva Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Pag. după oraşele Gala i.583 7 Sibiu 157.268.P.33 Densitate 1. D. 2. (în 2008 erau 177.525 13 Deva 68.667 10 Satu Mare 115.37 1. în cadrul polilor de dezvoltare urbana.393 2 Brăila 219.56 -1.223.231.180.569 12 Suceava 108.U. Municipiul Bacău. aşa cum am arătat mai sus. 7 din 221 .20 40. BACAU Intergroup engineering Tabel 1: Popula ia şi densitatea popula iei polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Nr.42 89.2007 Nr.64 2.000.I.97 5.547 8 Târgu Mureş 148.38 -0.214.92 1.862 9 Baia Mare 142.52 -0. în 2008. crt.38 4.04 -3.D.81 -1.858 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Suprafa a kmp 246.

2008.15% la nivel na ional). concomitent cu îngroşarea segmentelor de la vârf.14 Nr. de la care se aşteaptă sa genereze o creştere economica şi. Rela ia dintre aceste două grupe de vârstă este exprimată sintetic prin indicele de îmbătrânire (raportul dintre popula ia vârstnică şi cea tânără). o tendin ă de creşterea a natalită ii în municipiu. la nivel de Municipiu.47 63.I.00%). mai mult. Bacău (2002. STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEXE A POPULA IEI Concluziile privind structura pe grupe de vârstă a popula iei din Municipiului Bacău au fost elaborate în baza datelor ob inute în urma recensământului din 2002.D.U. reluarea cursului ascendent). de asemenea.19 13 15 13. popula ia cu vârste cuprinse în grupa 0-14 ani a scăzut cu 4 procente în cadrul situa iei demografice. în raport cu procentul existent la nivel na ional. depăşind în 2008 valoarea unitară ce reprezintă punctul critic de îmbătrânire. cum ar fi Vestul sau Sudul ării.47%. aptă de muncă (15-59 ani). Pag.37 53 N/A 19. se situează sub media înregistrata la nivel na ional (13. în acest sens. se aşteaptă. Analiza comparativă a reliefat tendin a de îmbătrânire demografică ce afectează progresiv şi acest teritoriu. înregistrează un procent de 73.37% . ilustrează. mai profund atinse de acest fenomen. precum şi a celor înregistrate la 1 ianuarie 2008. în timp ce grupa popula iei de peste 60 de ani a crescut cu 1%. implicit. o creştere a nivelului de trai. Există. evolu ia unui proces de îmbătrânire demografica (diagramele 5-6). de 13. în special la nivelul segmentelor 15 .17% în Municipiul Bacău . 2002 şi 2008. care a evoluat sensibil în intervalul de 6 ani. iar popula ia cu vârsta de peste 60 de ani. popula ia adultă. fata de media înregistrata la nivel na ional. 2050) 0 .47 70 63 73.59 2008 % din total 2050 % din total 2002 % din total peste 60 2008 % din total 2050 % din total 22 N/A 16 N/A Bacău Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 17. pentru fiecare sector în parte. Procesul este mai lent în raport cu alte zone. precum şi procentul superior al popula iei apte de munca (15-59 de ani). Grupa popula iei adulte este cea mai numeroasă. reprezentată pentru cei doi ani. coroborate cu tendin a uşoara de creştere a numărului persoanelor vârstnice dovedesc. BACAU Intergroup engineering În concluzie. cu impact pozitiv asupra situa iei demografice.29 şi 45 -54 ani. crt 1 2 România 2002 % din total 2008 % din total 2050 % din total 2002 % din total 14 . se remarcă o serie de modificări importante în structura pe grupe mari de vârstă a popula iei Municipiului. Structura popula iei pe grupe de vârstă arata că ponderea popula iei sub 14 ani este. ceea ce atestă faptul că Municipiul de ine şi un efectiv important de resurse umane tinere.34 17 22 13. ceea ce poate influen a pozitiv viitorul zonei. o echilibrare a traiectoriei situa iei demografice (şi. Având la baza procentul mai scăzut. Astfel. Oportunitatea. Piramida vârstelor (diagrama 7). pe viitor. E. al popula iei vârstnice din Municipiului Bacău. 8 din 221 . putem spune că municipiul Bacău înregistrează o scădere a popula iei totale şi un fenomen de migrare a popula iei urbane spre rural.superior fata de procentul identificat la nivel na ional (de numai 63. la nivel de Municipiu. Principala cauză a scăderii popula iei este migrarea acesteia către alte localită i din ară şi din străinătate. la nivelul Municipiului Bacău. în cadrul prezentului Plan Integrat de Dezvoltare Urbana). va fi reprezentata de implementarea unor ample programe de investi ii (prezentate. evolu ia fenomenului de îmbătrânire demografică prin îngustarea bazei.17 Scăderile progresive înregistrate la nivelul ponderii popula iei tinere.P. la rândul său. De-a lungul perioadei analizate. Tabel 3: Distribu ia popula iei pe grupe de vârsta România.

2002 peste 60 13% 0-14 17% 15-59 70% Sursa: RPL 2002 Diagrama 6: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2008 Structura pe grupe mari de varsta a populatiei municipiului Bacau. reprezentată. concomitent cu îngroşarea segmentelor de la vârf. BACAU Intergroup engineering Diagrama 5: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2002 Structura pe grupe mari de varsta a populatiei municipiului Bacau.U. 9 din 221 .I. Pag.D.P.2008 peste 60 14% 0-14 13% 15-59 73% Sursa: INSSE. 1 ianuarie 2008 Piramida vârstelor. comparativ. pentru anii. 2002 şi 2008. ilustrează evolu ia fenomenului de îmbătrânire demografică prin îngustarea bazei.

15 Raport total de dependenta ‰ 295. cu excep ia segmentelor tinere. deşi raportul de dependen ă s-a diminuat. Astfel. din piramidele vârstelor se constată superioritatea numerică a popula iei feminine. de scăderea sensibilă a popula iei din grupa de vârstă 0-14 ani.D.02%. Pentru municipiul Bacău. exprimând superioritatea numerică a popula iei feminine. Indicele popula iei masculine calculat la 1 ianuarie 2008 era de 92.02 137. valorile acestui indicator calculate pentru recensământul din 2002 şi 1 ianuarie 2008 au fost următoarele: An 2002 2008 Sursa: INSSE. Diferen a cea mai notabilă este la nivelul grupei popula iei vârstnice. unde superioritatea feminină este explicabilă prin durata medie de via ă mai redusă a popula iei masculine. Pag. modificările survenite în structura demografică antrenează consecin e importante în privin a responsabilită ilor sociale pe care popula ia activă le are fa ă de cele două categorii. 10 din 221 .98 Sursa: RPL 2002 Se remarcă o descreştere a valorii indicelui.62 133.2008 0-14 ani ‰ 167. concomitent cu creşterea efectivului din grupa popula iei vârstnice. BACAU Intergroup engineering Diagrama 7: Piramida popula iei municipiului Bacău (2002) Masculin >75 >75 ani ani 70-74 70-74 ani ani 65-69 65-69 ani ani 60-64 60-64 ani ani 55-59 55-59 ani ani 50-54 50-54 ani ani 45-49 45-49 ani ani 40-44 40-44 ani ani 35-39 35-39 ani ani 30-34 30-34 ani ani 25-29 25-29 ani ani 20-24 20-24 ani ani 15-19 15-19 ani ani 10-14 10-14 ani ani 5-9 ani5-9 ani 0-4 ani0-4 ani 10000 8000 6000 4000 2000 0 Feminin 0 2000 4000 6000 8000 10000 În ceea ce priveşte reparti ia pe sexe.I.U. dată.83 >60 ani ‰ 128. Un indicator important legat de structura pe grupe de vârstă a popula iei este raportul de dependen ă al grupelor de persoane inactive (0-14 ani şi peste 60 de ani) la 1000 de persoane active. la nivelul cărora predomină popula ia de sex masculin.64 270.P. însă.

2008) Structura pe grupe de fertilitate a populatiei feminine (1992. BACAU Intergroup engineering Diagrama 8: Piramida popula iei municipiului Bacău (2008) Masculin 65 ani si peste 65 ani si peste 60-64 ani60-64 ani 55-59 ani55-59 ani 50-54 ani50-54 ani 45-49 ani45-49 ani 40-44 ani40-44 ani 35-39 ani35-39 ani 30-34 ani30-34 ani 25-29 ani25-29 ani 20-24 ani20-24 ani 15-19 ani15-19 ani 10-14 ani10-14 ani 5-9 ani 0-4 ani 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 5-9 ani 0-4 ani 0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 Feminin Sursa: INSSE.2008 O categorie aparte cu un rol important în evolu ia popula iei o constituie popula ia fertilă. Grupa de fertilitate maximă (2029 de ani) a fost în creştere în acest interval. 31. în cifre relative.25% din popula ia fertilă.fertila grupa maxima de fertilitate pop.P. Diagrama 9: Structura pe grupe de fertilitate (2002. respectiv. cu 2438 de persoane.D.nefertila Sursa: INSSE 2008 În cei doi ani pentru care s-a analizat structura popula iei fertile (2002. 2008). se remarcă o scădere a contingentului fertil din popula ia feminină. persoane pop. cu circa 1661 persoane. reprezentând.U. 11 din 221 . Diminuarea a avut loc la nivelul grupelor 15-19 ani şi 30-49 de ani. Rata generală de fertilitate (numărul de născu i raportat la 1000 de persoane feminine din grupele fertile) pentru anul 2002 a fost de 30.I.2002) 16421 29853 11526 28705 6261 2008 An 13983 31519 14367 0 22359 8694 2002 20000 40000 60000 80000 100000 Nr.35‰ Pag.

05% Români: 97.10% Greci 0.69%). STRUCTURA ETNICĂ ŞI CONFESIONALĂ Municipiul Bacău a înregistrat. 2002 Adventista de Greco-catolica Penticostala Alta religie ziua a saptea 0.88%). urmată de cea romano-catolică (10.P. fiecare. pragul de 1%.69% Sursa: RPL 2002 Pag.53% Rromi 0. de-a lungul timpului. Diagrama 11: Structura confesionala a popula iei (2002) Structura confesionala a populatiei municipiului Bacau.10% evanghelie Romano0.05% Italieni 0.05% 0.09% 94 vechi Crestina dupa 0. urma i.I. ca pondere. În ceea ce priveşte structura confesională. de in. mozaicul etnic s-a mai simplificat. BACAU Intergroup engineering F. nici una.16%).88% Ortodoxa 87. datorată în mare parte pozi iei sale de confluen ă şi poten ialului economic derivat de aici.U. ajungând la recensământul din 2002 să arate aşa cum se prezintă mai jos: Diagrama 10: Structura etnica a popula iei (2002) Structura etnica a populatiei municipiului Bacau.03% Evrei 0.21% 0.33% 0. datorită factorilor de natură istorică şi economico-socială.16% Sursa: RPL 2002 Aşa cum se poate observa.11% 0.95% Germani 0. neatingând. 2002 M aghiari 1. În timp. o structură etnică variată a popula iei. majoritatea o constituie cetă enii români (97.D.53%). deşi diversificate.03% Nedeclarata 0. ponderi mai mici de 1%.28% Baptista Nedeclarata Crestina de rit 0. cea mai mare pondere este de inută de confesiunea ortodoxă (87.07% Ceangăi: 0. Celelalte etnii. de comunitatea maghiară (1. 12 din 221 .25% catolica 10. Restul confesiunilor de in împreună diferen a până la 100%.

MIŞCAREA NATURALĂ A POPULA IEI Mişcarea naturală a popula iei reprezintă suma modificărilor survenite în numărul şi structura popula iei. cât şi în distribu ia în teritoriu. Mişcarea popula iei se reflectă şi în structura pe vârste şi pe sexe a popula iei.69 11.91 8. natalitatea. Rata natalită ii s-a situat.P.54 11. o traiectorie crescătoare (a se vedea tabelul de mai jos). care reprezintă numărul de naşteri înregistrate într-un interval de un an. pe parcursul perioadei 2004 – 2007. Evolu ia natalită ii se află mai ales sub influen a modernizării comportamentului demografic. şi deceselor. între Municipiul Bacău.9 10. cum este şi cazul Oraşului Bacău.9 10.D.2 RATA NATALITĂ II REGIUNEA NORD – EST URBAN 9.12 9.61 RATA NATALITĂ II ÎN JUDE UL BACĂU 11 10. În tabelul următor este prezentata evolu ia ratei natalitatii intre anii 2002-2007. începând cu 2004. RATA NATALITĂ II ÎN MUNICIPIUL BACĂU 8. ratei natalită ii în Municipiul Bacău. Al i factori care ac ionează asupra natalită ii şi contribuie la adoptarea acestui comportament denatalist sunt cei economici (insecuritatea materială). relevă o scădere.5 8. insa. regiunea de Nord-Est a tarii şi România. şi este legata în mod direct de caracteristicile dimensionale ale localită ilor.9 RATA NATALITĂ II ÎN ROMÂNIA URBAN 8. pe fondul scăderii numărului mediu de copii pe familie.8 10. ca urmare a naşterilor. ce situează Municipiul Bacău peste media na ională şi cea jude eană a natalitatii (la nivel de Municipiu s-a atins acelaşi nivel cu media Regiunii Nord-Est). dar şi cei lega i de structura pe grupe de vârstă a popula iei. În ultimii ani.2 11. 13 din 221 . BACAU Intergroup engineering G. Jude ul Bacău. a înregistrat.7 9. în paralel cu creşterea vârstei medii a primei naşteri la femei. regională şi na ională. fenomen care se manifestă mai pregnant în zonele urbane şi ariile adiacente. sub media jude eană.3 11. Fata de celelalte zone cuprinse în analiza. Specificul acestui comportament este dat de reducerea şi stabilizarea natalită ii la un nivel redus. BILAN UL NATURAL AL POPULA IEI Componenta activă a mişcării naturale a popula iei. este cuantificată prin rata natalită ii.9 11.1 10. ilustrată prin diagramele de mai jos. la nivelul municipiului Bacău.0 AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007 NĂSCU I VII (PERSOANE) POPULA IE PERSOANE 184562 183211 181528 180318 179662 178441 1645 1491 1635 1931 2073 2070 Sursa: INSSE 2008 Dinamica natalită ii în perioada 1990-2007. H. Un indicator al mişcării naturale este sporul (bilan ul) natural al popula iei. raportat la o mie de locuitori.0 11.2 10.4 9. Pag. imediat după 1990. care reprezintă diferen a dintre rata natalită ii şi rata mortalită ii şi relevă creşterea sau scăderea numărului de locuitori. se observă o redresare semnificativă. în această perioadă.U.02 10.I. comparativ.1 10.3 9.

BACAU Intergroup engineering Diagrama 12: Dinamica natalitatii (1990 . reprezentată în tabelul de mai jos.P. structura popula iei pe grupe de vârstă s-a modificat începând cu 1990 în sensul reducerii popula iei tinere şi creşterii ponderii popula iei adulte şi vârstnice. Pag.teritorial (jude ean.în raport ceilal i poli de dezvoltare urbană. Urmare a scăderii natalită ii.I. valorile înregistrate în contextul supra . 1990-2007 Rata natalitatii in municipiul Bacau Rata natalitatii in mediul urban in jud. în statisticile pentru ultimii ani.D. Bacau Mediul urban Regiunea N-E 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Mediul urban Romania Sursa: INSSE 2008.2007) Dinamica natalitatii. regional. în Diagrama 13.2007) ‰ 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Dinamica natalitatii in mediul urban. Diagrama 13: Dinamica natalitatii în mediul urban (1990 . 14 din 221 . Procesul lent. prezintă Municipiul Bacău pe primul loc . 1990-2007 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Rata natalitatii in judetul Bacau Regiunea Nord-Est Rata natalitatii in Romania Rata natalitatii in municipiul Bacau ‰ Sursa: INSSE 2008 Rata natalită ii în mediul urban. reprezentată mai jos. na ional). în toate jude ele regiunii Nord –Est. dar continuu de îmbătrânire demografică a avut manifestări comparabile.U. Municipiul Bacău depăşeşte. Statisticile privind rata natalită ii în mediul urban.

acest indicator s-a men inut întreaga perioadă la un nivel inferior celui înregistrat la nivel jude ean.41 9.92 7.7 AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007 DECEDA I (PERSOANE) POPULA IE PERSOANE 1499 184562 1446 183211 1440 181528 1458 180318 1414 179662 1454 178441 Sursa: INSSE 2008 Conform diagramei prezentate în continuare.184 13 Deva 564 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr. Bacau regiunea NordEst‰ Romania 0 2 4 6 8 0 2 4 19 9 19 9 19 9 19 9 19 9 20 0 20 0 20 0 Sursa: INSSE 2008 Pag.I.9 9. Municipiul Născu i vii 1 Gala i 2. BACĂU 8.07 7.82 10. 1990-2007 14 12 10 ‰ 8 6 4 2 0 rata mortalitatii in mun. BACAU Intergroup engineering Tabel 4: Rata natalită ii în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Nr.75 11. şi fata de media la nivel na ional.447 10 Satu Mare 1. Bacau Rata mortalitatii in jud.5 8.87 8.94 8.88 7. aşa cum se prezintă în următorul tabel: RATA MORTALITĂ II ÎN MUN.8 10.U.66 8.6 9. BACĂU 11.6 RATA MORTALITĂ II ÎN ROMÂNIA URBAN 9. Născu i/1000 locuitori 7. ce prezintă dinamica mortalită ii în perioada 1990-2007.61 10.410 8 Târgu Mureş 1.4 8.8 9.8 9.5 11. tendin a a fost una crescătoare.P.462 9 Baia Mare 1. regional sau na ional.14 10.62 10. 15 din 221 20 0 6 .647 7 Sibiu 1.170 12 Suceava 1.2007) Dinamica mortalitatii.7 9.30 10.070 5 Piteşti 1. Diagrama 14: Dinamica mortalitatii (1990 .D.3 10.95 9. crt.744 6 Arad 1.9 11.3 RATA MORTALITĂ II ÎN REGIUNEA NORD – EST URBAN 8. media la nivelul Municipiului Bacău este mai scăzuta fata de media înregistrata la nivelul jude ului Bacău.91 8. Cu toate acestea. al Regiunii de Nord-Est.4 8.628 3 Oradea 2. în Municipiul Bacău.18 Clasament 12 13 8 1 6 9 10 7 5 3 4 2 11 În ceea ce priveşte rata mortalitatii.15 RATA MORTALITĂ II ÎN JUD.4 8. fiind în strânsa corela ie cu structura pe vârste a popula iei.372 2 Brăila 1.12 9.9 11.040 4 Bacău 2. obiceiurile alimentare şi stilul de via ă. precum şi cu calitatea serviciilor sanitare accesibile popula iei.230 11 Râmnicu Vâlcea 1.12 7.3 8.

Apar.I.9 15. Bacau mediul urban Bacau mediul urban Reg N-E Sursa: INSSE 2008 În Municipiul Bacău. perioadele 1998-2000 sau 2002-2003). aceeaşi tendin ă descrescătoare. Valorile s-au situat în general sub media unită ilor administrative de rang superior. 1999.15 în 2007.U. ce atestă ca s-au înregistrat progrese în materie de educa ie a viitoarelor mame cu privire la importan a monitorizării medicale pe parcursul sarcinii. interval în care valorile au alternat intre o limita minima de 7.P.66 6.72 Jud. ci şi al calită ii serviciilor medicale.0 12. Este cuantificată prin numărul deceselor înregistrate în primul an de via ă raportate la 1000 de născu i vii în decursul unui an. momente de creştere bruscă (cum sunt. 2000). Bacău 20.0 13.8 11. 1990-2007 12 10 8 6 4 2 0 urban Romania ‰ rata mortalitatii in mun.8 13.4 23 19. Este un aspect pozitiv pentru Municipiul Bacău. Deceda i sub 1 an (persoane) 2002 17 2003 24 2004 19 2005 9 2006 13 2007 16 Sursa: INSSE 2008 An Popula ie persoane 184562 183211 181528 180318 179662 178441 Rata mortalită ii infantile în mun.07.5 13.12% în 2002. Bacău 10. precum şi adoptării unei alimenta ii corespunzătoare şi a unui stil de via ă adecvat. s-a ajuns la o rata de 8. precum şi valorile mult mai mici înregistrate în municipiul Bacău comparativ cu unită ile administrative de rang superior.4 11.2 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Pag. alternând etape de creştere şi de scădere. Analiza mortalită ii în mediul urban în perioada post-comunistă confirmă. Reprezentarea grafică şi tabelară eviden iază tendin a descrescătoare a fenomenului mortalitatii infantile în municipiul Bacău.D. rata mortalită ii a evoluat sinuos.7 12.2 10. BACAU Intergroup engineering Analiza acestui indicator în mediul urban confirmă evolu ia situa iei.3 România Urban 14.8 11. în Municipiul Bacău. îmbucurător.27 7. sporadic. Mortalitatea infantilă este nu numai un indicator al stării de sănătate a popula iei.09 11.2007) Dinamica mortalitatii in mediul urban. în 2005 .62 4.3 15.1993. 16 din 221 . cu excep ia unor ani în care au depăşit media na ională (1992. Diagrama 15: Dinamica mortalitatii în mediul urban (1990 . comparativ cu unită ile administrative de ordin superior.33 16.7 14. conform diagramei 16.88 în 2003 şi o limita maxima (exceptând anul 2007) de 8.3 16.5 Regiunea Nord – Est Urban 17. Pornind de la o rata de 8.

Bacau Mediul urban Regiunea de NordEst Mediul urban Romania Sursa: INSSE 2008 Sporul natural (rezultat din diferen a între natalitate şi mortalitate). Tendin a este una crescătoare. explica ia constând în creşterea natalită ii. eviden iindu-se mai mul i ani în care rata înregistrată în municipiul Bacău a depăşit valorile din unită ile administrative superioare.12 7. 1990-2007 30 25 20 15 10 5 0 19 90 19 92 19 94 19 96 19 98 20 00 20 02 20 04 20 06 Rata mortalitatii infantile in mun. An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata natalită ii în mun.62 3.2007 Miscarea naturala a populatiei. 17 din 221 ‰ .02 1931 10. 1990-2007 16 14 12 10 8 6 4 2 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 ‰ Rata natalitatii in municipiul Bacau Rata mortalitatii in mun. o uşoară redresare a acestui indicator. persoane) 1499 1446 1440 1458 1414 1454 Rata mortalitatii în mun.67 3.2007) Dinamica mortalitatii infantile in mediul urban.61 Sursa: INSSE 2008 Născu i vii (Nr. persoane) Deceda i (Nr. Bacau Rata sporului natural Sursa: INSSE 2008 Pag.91 1491 8.69 2073 11. însă.08 2.87 8. s-a men inut la valori pozitive pe toată durata analizată.D. Mişcarea naturala a popula iei 1990 .P.88 7.U.94 8.46 Diagrama 17.24 1. persoane) 146 45 195 473 659 616 Rata sporului natural ‰ 0. Bacău ‰ 1645 8. Bacau Mediul urban jud. Diagrama 16: Dinamica mortalitatii infantile (1990 .54 2070 11.12 1635 9. În ultimii ani s-a remarcat.15 Spor natural (Nr.07 7.79 0. Bacău ‰ 8.I. BACAU Intergroup engineering Dinamica mortalită ii infantile în mediul urban a fost uşor diferită.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Comparativ cu valorile na ionale sau cele regionale, reprezentate tabelar şi grafic în continuare, sporul natural în Municipiul Bacău este vizibil mai ridicat, mai ales în ultimii ani, asigurând un aport demografic substan ial în teritoriu.
An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata sporului natural mun. Bacău ‰ 0.79 0.24 1.08 2.62 3.67 3.46 Sursa: INSSE 2008 Mediul urban jud. Bacău ‰ 0 -0.2 0.6 1.3 2 1.6 Jude ul Bacău ‰ -0.5 -0.9 -0.1 -0.4 0,3 -0.1 Regiunea Nord Est mediul urban ‰ 0.9 0.9 1.9 2.5 2.7 2.3 Regiunea Nord – Est ‰ 0.5 0 0.8 0.7 0.8 0.6 România mediul urban ‰ -1.3 -1 -0.2 0 0.3 0.1 România ‰ -2.7 -2.5 -1.9 -1.9 -1.8 -1.7

Diagrama 18. Dinamica sporului natural 1990 - 2007
Dinamica sporului natural, 1990-2007
10 8 6 4 ‰ 2 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 -2 -4
Rata sporului natural mun.Bacau Judetul Bacau Regiunea Nord-Est Romania

Sursa: INSSE 2008

I. BILAN UL MIGRATOR AL POPULA IEI
Migra ia popula iei se defineşte ca fiind acea mişcare în teritoriu prin care se modifică numărul şi structura pe vârste şi sexe a popula iei, ca urmare a intrării sau ieşirii din aria administrativă respectivă a unui număr de persoane din/spre alte arii administrativ teritoriale. Migra ia are două componente, emigra ia (ieşirile) şi imigra ia (intrările de persoane), a căror intensitate se măsoară cu ajutorul a doi indicatori – rata emigra iei, respectiv rata imigra iei. Prin compunerea acestora se ob ine soldul migratoriu, care este un indicator al atractivită ii teritoriului respectiv pentru migran i. După durata pe care se manifestă, migra ia poate fi definitivă, temporară şi de tip pendulator (navetismul), toate aceste categorii de mobilitate afectând, în timp, popula ia Municipiului Bacău. Imigra ia a fost analizată în func ie de numărul stabilirilor de domiciliu şi de reşedin ă în municipiul Bacău, conform datelor furnizate de INSSE, pentru intervalul 2002 – 2007, Anuarul statistic al jude ului Bacău, edi ia 2009. Sosi ii cu domiciliul sunt persoanele care intr-un anumit interval de timp şi-au stabilit domiciliul pe un anumit teritoriu. Din punct de vedere statistic se urmăresc numai schimbările de domiciliu dintr-o localitate în alta. Pleca ii cu domiciliul - persoanele care intr-un anumit interval de timp şi-au schimbat domiciliul din localitate, plecând în alta localitate. Stabiliri de reşedin a în localitate - persoane sosite intr-o alta localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1.I sau 1.VII aveau înscrisa în actul de identitate şi în fisele de evidenta a popula iei men iunea de stabilire a reşedin ei.
Pag. 18 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Plecări cu reşedin a din localitate - persoane plecate cu reşedin a intr-o alta localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1 I sau 1 VII aveau înscrisa în actul de identitate şi în fisele de evidenta a popula iei men iunea de stabilirea a reşedin ei. Analiza mişcării mecanice bazate pe stabilirea reşedin ei, redată sub formă tabelară mai jos, arată că numărul stabilirilor în municipiul Bacău a scăzut după anul 2004, în principal datorită restructurărilor din sectorul economic. Aceeaşi tendin ă se manifestă şi în cazul plecărilor cu reşedin a. Soldul migratoriu rezultat are valori negative pe parcursul întregii perioade studiate.

Tabel 5: Mişcarea migratorie a popula iei (2002-2007)
Zona Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Persoane Stabilite 1732 1805 1877 1723 1775 1975 10093 9535 11444 9285 9713 11845 50938 50498 55533 43430 50357 58609 Plecate 2900 3098 3569 2723 3017 3617 10292 10066 11855 9582 10706 12611 54821 55233 61079 47150 57291 65228 Sold migratoriu -1168 -1293 -1692 -1000 -1242 -1642 -199 -531 -411 -297 -993 -766 -3883 -4735 -5546 -3720 -6934 -6619 La 1000 de locuitori Rata sporului stabilite (‰) plecate (‰) (‰) 9,38 15,71 -6,33 9,85 16,91 -7,06 10,34 19,66 -9,32 9,56 15,10 -5,55 9,88 16,79 -6,91 11,07 20,27 -9,20 13,85 14,13 -0,27 13,11 13,84 -0,73 15,77 16,33 -0,57 12,80 13,21 -0,41 13,41 14,78 -1,37 16,39 17,45 -1,06 13,56 14,60 -1,03 13,45 14,71 -1,26 14,81 16,29 -1,48 11,60 12,59 -0,99 13,46 15,31 -1,85 15,69 17,46 -1,77

Municipiul Bacău

Jude ul Bacău

Regiune Nord Est

Sursa: Prelucrare datelor INS 2009, Anuarul statistic al jude ului Bacău 2009

Un indicator reprezentativ al poten ialul de atractivitate al Municipiului este rata de stabilire a domiciliului. Reprezentarea tabelară arată că valorile stabilirilor a crescut până în anul 2004, după care s-a înregistrat o scădere, iar în anul 2007 numărul stabilirilor creşte.

Tabel 6: Schimbări de reşedin ă în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Brăila Oradea Bacău Piteşti Arad Sibiu Târgu Mureş Baia Mare Satu Mare Râmnicu Vâlcea Suceava Deva Plecări cu reşedin ă 1601 1663 1786 3617 1670 1198 1294 1251 1852 1416 1522 1004 1128 Stabiliri cu reşedin ă 1635 374 4119 1975 1370 2113 4136 3065 931 473 1727 1318 1176 Diferen a dintre stabiliri/plecări cu reşedin ă 34 -1289 2333 -1642 -300 915 2842 1814 -921 -943 205 314 48 Clasament 8 12 2 13 9 4 1 3 10 11 6 5 7

Sursa: Prelucrare datelor INS 2009, Anuarul statistic al jude ului Bacău 2009

Pag. 19 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Conform tabelului de mai sus, situa ia schimbărilor de domiciliu din cadrul Municipiului Bacău este echilibrată. Analiza a dovedit faptul ca numărul de stabiliri cu reşedin a este mai mare decât cel de plecări, Municipiul Bacău situându-se pe locul 13 (în clasamentul polilor de dezvoltare urbană. Pentru o perspectiva mai complexă asupra situa iei, s-au introdus în analiză şi datele privind numărul stabilirilor cu domiciliul în jude ul Bacău şi Regiunea de Nord–Est. De remarcat este faptul că ponderea stabilirilor cu domiciliul în municipiul Bacău raportată la întregul jude a scăzut în 2007 a început să crească. Este atât o manifestare a fenomenului de retur rural, ce a caracterizat perioada de tranzi ie în România, cât şi a celui de periurbanizare, ce a prins contur în ultimii ani, popula ia preferând să se stabilească în comunele învecinate municipiului, unde găsesc un confort spa ial sporit pentru locuire.

Diagrama 19. Evolu ia numărului de stabiliri cu domiciliul 1990 - 2007
Evolutia numarului de stabiliri cu domiciliul, 1990-2007
70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990
Mun. Bacau Jud. Bacau Regiunea de Nord-Est

S-a analizat, de asemenea, evolu ia numărului de emigran i, după localitatea de plecare, furnizat de INSSE, pentru intervalul 2002 - 2007. Emigran ii sunt persoane care intr-un interval de timp au plecat definitiv din România în altă ară (element al mişcării migratorii externe).
Municipiul Bacău (Nr. pers.) 117 202 256 315 370 197 Jude ul Bacău (Nr. pers.) 196 355 457 479 654 333 Municipiul Bacău ‰ 0.63 1.10 1.41 1.74 2.06 1.10 jud. Bacău ‰ 0.26 0.48 0.63 0.66 0.90 0.46 Regiunea Nord – Est ‰ 0.30 0.39 0.49 0.49 0.68 0.40

Sursa: INSSE 2008

An 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Regiunea NORDEST (Nr. pers.) 1140 1495 1853 1852 2556 1522

România (Nr. pers.) 8154 10673 13082 10938 14197 8830

România ‰ 0.37 0.491 0.60 0.50 0.65 0.40

Sursa: INSSE 2008

Diagramele de mai jos arată tendin a evolu iei numărului de emigran i din municipiul Bacău comparativ cu tendin ele existente la nivelul jude ului Bacău, Regiunii Nord-Est şi la nivelul României. Astfel, la nivel de tara se remarca o tendin a de descreştere a emigra iei, la nivelul Regiunii Nord-Est şi la nivelul jude ului Bacău se remarca o uşoara creştere a emigra iei, iar la nivelul municipiului Bacău se remarca o tendin a generala de creştere a emigra iei cu fluctua ii ale procesului, în perioada 2002-2006. Pentru perioada 2006-2007, tendin a a fost una de descreştere. Explica ia poate consta în faptul că popula ia plecată în anii ’90, odată ajunsă într-o ară din Uniunea Europeană, unde a găsit condi ii satisfăcătoare de muncă, a preferat să îşi aducă şi familia rămasă în ară. Fenomenul este cu atât mai frecvent întâlnit după eliminarea formalită ilor de ob inere a vizei.
Pag. 20 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Diagrama 20. Evolu ia emigra iei 1990 - 2007
Evolutia emigratiei, 1994-2007
2.5 2 1.5 1 0.5 0
19 9 19 4 9 19 5 96 19 9 19 7 98 19 9 20 9 00 20 0 20 1 02 20 0 20 3 04 20 0 20 5 06 20 07

Municipiul Bacau jud. Bacau Regiunea Nord-Est Romania

An

Sursa: INSSE 2008

Bilan ul rezultat din mişcarea migratorie bazată pe stabilirea cu domiciliul în Municipiul Bacău a coborât la valori negative, din ce în ce mai accentuate în ultimii ani.
An Rata imigra ie ‰ 2002 9.79 2003 9.95 2004 10.51 2005 9.69 2006 10.05 2007 11.50 Sursa: INSSE 2008 Rata emigra ie ‰ 16.34 17.98 21.11 16.82 18.86 21.40 Rata sold migrator ‰ -6.55 -8.03 -10.60 -7.13 -8.81 -9.89

Diagrama 21. Dinamica indicatorilor mişcării migratorii a popula iei 1990 - 2007
Dinamica indicatorilor miscarii migratorii a populatiei municipiului Bacau,1990-2007
35 30 25 20 15 10 5 0 -5 -10 -15 ‰

Rata imigratie Rata emigratie Rata sold migrator

J. BILAN UL REAL AL POPULA IEI
Bilan ul real al popula iei unui teritoriu se stabileşte prin compunerea bilan ului natural şi a celui migrator. În cazul Municipiului Bacău, aportul constant pozitiv al sporului natural a fost anihilat de valorile negative ale soldului migrator, conducând, la diminuarea efectivului demografic. Aceste sunt reprezentate în tabelul şi graficul următoare:

2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990

Sursa: INSSE 2008

Pag. 21 din 221

2007 Indicatorii bilanţului real al populaţiei municipiului Bacau (1990-2007) 30 25 20 15 10 5 -5 -10 -15 Rata sporului natural Rata sold migrator Rata bilantului real 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 0 Sursa: INSSE 2008 ‰ Pag.52 -4.55 -8.79 0.13 -8.D.43 Sursa: INSSE 2008 Diagrama 22.81 -9.24 1.I.P.14 -6.67 3.46 Rata sold migrator -6.U.03 -10.08 2. BACAU Intergroup engineering An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata sporului natural 0.79 -9.51 -5.60 -7. Indicatorii bilan ului real al popula iei 1990 .62 3.76 -7.89 Rata bilan ului real -5. 22 din 221 .

şomeri în căutarea primului loc de muncă Sursa: INSSE 2008 RPL 2002 .42% din popula ia stabilă a Municipiului Bacău. până la 100%.număr persoane 81731 71238 8322 2171 Diagrama 23: Structura popula iei active a municipiului Bacău (2002) Structura populatiei active a municipiului Bacau.57% din popula ia stabilă în teritoriu.66% .1. respectiv 53. sunt. la ultimul recensământ. atât de sex feminin cat şi masculin. OCUPAREA FOR EI DE MUNCĂ Resursele disponibile pe pia a for ei de muncă cuprind persoanele cu vârsta între 15-59 ani.total. RPL 2002 .U. BACAU Intergroup engineering 1.persoane ocupate 87. Cea mai mare parte este reprezentata de popula ia ocupată.şom eri în căutarea prim ului loc de m uncă 2.2 Caracteristici sociale A.18% . dintre care.16% din totalul activ. popula ia activă a Municipiului Bacău era constituită dintr-un efectiv de 81731 persoane.persoane ocupate .16% Sursa: INSSE 2008 Popula ia inactivă totaliza. cu o pondere de 87. ce reprezintă 46.I. Conform recensământului din 2002.D.şomeri în căutarea altui loc de muncă . 23 din 221 . din care: . cea mai mare parte. Popula ie Popula ia activă .P. total. sunt în căutarea unui loc de muncă. din care : Elevi/studen i Pensionari Casnice Între inute de alte persoane Între inute de stat sau de alte organiza ii private Cu altă situa ie economică Sursa: INSSE 2008 RPL 2002 . Tabelul şi graficul următor prezintă structura ocupării for ei de munca în municipiul Bacău.şom eri în căutarea altui loc de m uncă 10. Popula ie Popula ia inactivă. 93769 persoane. Restul.număr persoane 93769 36738 32847 7926 12051 620 3587 Pag.

sesizabilă în domeniul agricol.8%.U.85% Elevi/studen i 39. când popula ia ocupată în sectorul secundar reprezenta 63. exista o pondere semnificativă a persoanelor între inute de alte persoane (12.6% din total. se remarcă o scădere sensibilă. 24 din 221 . care a fost masiv restructurat în ultimii ani.66% Intre inute de alte persoane 12. energie electrică.2% din popula ia ocupată a Municipiului Bacău. în creştere comparativ cu recensământul anterior. când se înregistra o pondere de 34. ce totalizează doar 2. în Municipiului Bacău. la nivelul anului 2002.85%) sau casnice (8. ponderea majoritară a popula iei ocupate o de inea sectorul ter iar. termică.45%) (a se vedea diagrama de mai jos). În total. Dintre celelalte categorii de persoane inactive. activa în industria prelucrătoare (33.40%) (în regresie comparativ cu anii trecu i. sesizabilă în special în domeniul industrial.45% Pensionari 35. cu circa 4% mai mare decât cea a pensionarilor. cea mai mare pondere a popula iei ocupate. În 2002. ce include şi activită ile de construc ii. cu 52.05% din total. se remarcă o creştere cu 0.I. când aceasta ramura a activitatii antrena majoritatea covârşitoare a popula iei). din 1992. Sectorul cu ponderea cea mai mică în ocuparea popula iei active la nivelul Municipiului Bacău este cel primar. sectorul secundar. precum şi în administra ia publică. care concentrează 15.D. În cadrul acestui sector.18% Casnice 8. BACAU Intergroup engineering Ponderea elevilor şi a studen ilor este majoritară la nivelul Municipiului. pe primul loc se situează domeniul comer ului şi între inerii autovehiculelor şi bunurilor casnice. Comparativ cu recensământul anterior. Se remarcă procentajul important al popula iei angajate în activită i de transport şi comunica ii.P. Comparativ cu recensământul anterior.45%. gaze şi apă. Pag. concentrează 45.43% din popula ia municipiului.03% Sursa: INSSE 2008 Analiza popula iei ocupate pe activită i ale economiei na ionale arată că. 2002 Cu altă situa ie economică 3.83% Intre inute de stat sau de alte organiza ii private 0. Diagrama 24: Structura popula iei inactive a municipiului Bacău (2002) Structura populatiei inactive a municipiului Bacau.75%.

99% Activitati ale persoanelor angajate in gospodarii personale 1.35% 15.ro 2003 37565 2004 41382 2005 42801 2006 44052 2007 48021 Diagrama 26: Evolu ia nr.97% Tranzactii im obiliare 3. Evolu ia numărului de salaria i în unită ile economice active din municipiul Bacău: 2000 2001 2002 număr de salaria i (nr.43% Energie electrică şi term ică.I.02% 5.91% asistenta sociala 0.D. Bacău (2002) Populatia ocupata pe activitati ale economiei nationale.21% Activitati financiare 1. sociale si personale 2.30% Agricultura Pescuit si Sanatate si piscicultura 1. reprezentată de popula ia aptă de muncă.ro Numărul de salaria i în unită ile economice active din Municipiul Bacău a cunoscut o creştere lentă în intervalul 2000 – 2007.listafirme.32% Invatam ant 6. na ionale a mun.01% Hoteluri si restaurante 2. mun.64% Activitati ale organizatiilor si organism elor Industria extractiva extrateritoriale 0.P. BACAU Intergroup engineering Diagrama 25: Popula ia ocupata pe activită i ale econ. Bacău 2000 .) 33971 35888 37625 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www.13% 0. m otocicletelor si Construc ii bunurilor casnice 8.2% mai mare fa ă de valoarea înregistrată în anul 2000. gaze şi apă 3. 2002 Alte activitati de servicii colective.01% Industria prelucrătoare 33. de salaria i din unită ile economice active în mun. respectiv cererea de for ă de muncă.40% Transport. sau unită ile economice angajatoare.listafirme. Bacau. 25 din 221 .2007 Evolu ia numărului de salaria i din unită ile economice active înregistrate în municipiul Bacău 50000 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 nr. pers.11% Com ert cu ridicata/am anuntul.45% Sursa: INSSE 2008 Pia a muncii este definită de cele două componente: oferta de for ă de muncă. repararea si intretinerea autovehiculelor.76% Adm inistratia publica 7. Pag. în anul 2007 valoarea acestui indicator fiind cu 29.U. depozitare si com unicatii 6. pers.

26 din 221 .45% În Industrie (%) 36. celulozei şi hârtiei.86% 31. piscicultură 1.43% 5.listafirme. fabricarea articolelor din paie şi alte materiale vegetale împletite.54% industria lemnului. silvicultură şi exploatare forestieră 5.92% 42.ro Cei mai mul i salaria i sunt angaja i în industria extractivă şi prelucrătoare .D. fabricarea produselor din lemn.83% 15. cu excep ia mobilei.838 1 Bacău 153. urmat ca valoare procentuală de comer şi servicii. în anul 2007 Număr mediu de salaria i din care: 121.63 din total).78% industria uşoară 0.85% 42.P.58% construc ii 14.16% industria industria alimentară şi a extractivă şi băuturilor prelucrătoare 8. fabricarea de mobilă. crt Jude În Agricultura (%) 27.60% 3.78% 7. adică 22.5% din total.33% 47.45% comer 22.05% 31. Cei mai pu ini angajati se gaseau în hoteluri şi restaurante: 1157 salaria i (reprezentând 2.13% În Construc ii (%) 8. extrac ia petrolului brut şi a gazelor naturale.58% 4. Tabel 7: Numărul mediu de salaria i în jude ele din regiunea NE şi Distribu ia acestora pe macro-sectoare economice.72% 44.94% 34.03% 18. sănătate (%) 28. pe locul secund situându-se comer ul cu 10842 salaria i.I.7% din total).13% 18.600 5 Suceava 6 Vaslui 145.19% din total). Conform AJOFM. Pag.93% 30.13822 salaria i (reprezentând 28.262. prelucrarea lemnului. construc ii de clădiri (disponibilizări pentru timp nefavorabil de lucru).32% hoteluri şi restaurante 2.4% din total).19% agricultură.500 2 Botoşani 297.600 3 Iaşi 196. construc ii: 7025 salaria i (reprezentând 14.57% transporturi 3.64% Din datele prezentate mai sus reiese că profilul economic la nivel jude ean este predominat de industrie.900 6 Regiunea NE 1.42% 34.91% 36. servicii: 5855 salaria i (reprezentând 12. industria uşoară şi agricultură.06% 48.300 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.400 4 Neam 243.28% 16.76% 4.44% 17.63% Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www. sectoarele de activitate care au fost afectate de disponibilizări în ultima perioadă (ultimele luni ale anului 2008 – primele luni ale anului 2009) şi care se estimează că vor fi afectate şi pe viitor sunt: fabricarea substan elor şi a produselor chimice.U.64% 39. BACAU Intergroup engineering Diagrama 27: Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 servicii 12.44% 18.06% 3.79% 28.78% În servicii şi social cultural.

24 60.68 65.998 110. la nivelul jude ului Bacău.D.361 93. 2 prezintă evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului.707.803 6 Arad 80.008 74.I.029 2 Brăila 66. numărul mediu de salaria i în perioada 2004-2008 se înscrie intr-o tendin a generala de creştere.90 89.445 124.838 137.100 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.P.U.595 127.788 12 Suceava 45.039 11 Râmnicu Vâlcea 49. pe parcursul intervalului avut în vedere (2004/2005 – uşoara scădere.76 62.028 110.80 53.924 121. intre 2005 – 2007.875 10 Satu Mare 48.51 62.865 120.783 7 Sibiu 69. 2005/2006 – creştere. numărul îşi reia cursul crescător. Aşa cum se poate observa. Numărul muncitorilor.242 9 Baia Mare 58. Grafic 1: Numărul mediu al salaria ilor în cadrul Jude ului Bacău şi a numărului muncitorilor în total salaria i (2002-2007) În graficul de mai sus se poate observa evolu ia (descrescătoare) a numărului mediu de angaja i în intervalul de timp 2002-2005.641 8 Târgu Mureş 59.53 66.113 95.63 48.235 153. 2006/2007 – scădere. Municipiul Salaria i Jude 122. Graficul nr.672 5 Piteşti 73. Sursa: Ancheta anuală "Costul for ei de muncă" Pag.04 62. temporar. raportat la numărul total de salaria i este în scădere în intervalul de timp analizat. În continuare.629 82.495 România 4.97 46.241 4 Bacău 60. crt.creştere). BACAU Intergroup engineering Tabel 8: Numărul mediu de salaria i în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Salaria i .944 13 Deva 35.52 49. 2007/2007 . 27 din 221 . mediu municipii 2007 1 Gala i 106.total .14 28.100 3 Oradea 96.62 Clasament 2 1 7 10 9 3 5 12 6 4 8 11 13 Raportul procentual între salaria ii pe Municipiu şi cei din întreg jude ul situează Municipiul Bacău pe locul 10 între polii de dezvoltare urbană.930 73.673 Raport procentual salaria i municipiu/jude 86.Nr. în ciuda fluctua iilor înregistrate. după care.

în luna august Pag. Pentru Municipiul Bacău. BACAU Intergroup engineering Grafic 2: Evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului Bacău (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica 2009 În Graficul nr.575 2006 61.345 5.F.I.838 Tabelul de mai sus prezintă distribu ia salaria ilor.550 5. 28 din 221 . Grafic 3: Evolu ia comparativa a popula iei active civile medii din regiune şi a celei din Municipiul Bacău (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Tabel 9: Distribu ia salaria ilor din jude ul Bacău pe localită i în anii 2005.926 5. Aceeaşi tendin a s-a înregistrat şi la nivel jude ean. Anuarul statistic al jude ului Bacău.397 5.338 121.O. pe localită i.U.321 2.J.118 121.672 19.731 5. Se poate observa că popula ia activă din cadrul Municipiului are o pondere ridicată în cadrul popula iei active din cadrul jude ului. din 2005 până în 2007. ŞOMAJUL Disponibilul de for ă de muncă este calculat de către A. conform legisla iei în vigoare. 2007 Alte oraşe 2005 57.731 22. ca fiind popula ia cu vârsta cuprinsă între 18-62 de ani care participă la activită i productive retribuite.244 Sursa: Institutul Na ional de Statistica.370 18. Analiza tabelară şi grafică ilustrează tendin a descrescătoare a numărului de şomeri în decursul acestui interval (numărul de şomeri la nivel de Municipiu.779 2007 60. se remarcă o creştere a numărului de salaria i.550 5. popula ia activa din Municipiul Bacău şi popula ia activa (ca medie) din regiune.773 20.D. edi ia 2009 Anul Bacău Oneşti Moineşti Comanesti Buhuşi Mediul rural* 21.M. 2006. 3 se prezintă.551 23. Pentru Municipiul Bacău s-au analizat datele furnizate de către AJOFM pentru intervalul 2002-2008. la nivel lunar.104 Total jud Bacău 120. comparativ.796 5.P.881 2.271 2.017 6. în cadrul jude ului.710 4. B.

I.91%). 2008 Pag.8% fata de momentul de început al analizei. Totuşi. Trendul s-a men inut descrescător în ultimii doi ani (9. când numărul şomerilor a crescut cu 20808 persoane (131.519.943 persoane (28%) în anul următor. Diferen a cea mai mare s-a înregistrat în anul 2003. în timp ce evolu ia numărului şomerilor de sex masculin este marcată de oscila ii mai pregnante. respectiv 18. Timp de 2 ani numărul a fost în scădere. s-a înregistrat o scădere cu 20. În ceea ce priveşte structura pe sexe a numărului de şomeri. 2002 ianuarie 1079 februarie 115 martie 654 aprilie 881 mai 996 iunie 1123 iulie 1349 august 1713 septembrie 2076 octombrie 2225 noiembrie 2343 decembrie 2614 total 15819 feminin 8290 masculin 7529 Sursa: AJOFM Bacău. cu 4.237 persoane în 2007. ponderea alternează. 29 din 221 . de 12. cu 3300 mai mic decât numărul şomerilor înregistrat în 2002 – procentual. creşterile alternând cu scăderi bruşte. se remarcă o tendin a descrescătoare în evolu ia numărului de femei aflate în şomaj.D. după care a crescut din nou.U. 2008 2003 3638 3713 3591 3195 3063 3077 2882 3005 3269 3377 3473 344 36627 17020 19607 2004 3665 3343 2673 2015 1852 1728 1776 1875 202 2192 2113 2225 25659 12535 13124 2005 234 215 1874 1556 1408 1673 1868 2033 2 2021 2358 2391 17633 10266 7367 2006 2603 2653 2382 195 1685 1633 1678 1873 2037 2227 1906 1704 22576 11146 11430 2007 183 1627 1483 1375 1402 1115 1145 128 1205 1304 1194 1178 13339 8901 4438 2008 1873 1747 1634 1388 1385 1391 1465 1636 12519 6163 6356 Evolu ia lunară atestă că în general numărul şomerilor este mai mare în lunile friguroase şi tinde să scadă semnificativ în cele călduroase. Evolu ia anuală a fost marcata de fluctua ii sensibile pe parcursul acestui interval. cu circa 51%. BACAU Intergroup engineering 2008.53%) fa a de anul anterior. neputându-se vorbi de o tendin ă stabilă în acest sens.994 persoane. Diagrama 28: Evolu ia lunara a numărului de şomeri (2002-2008) Evolutia lunara a numarului de someri in municipiul Bacau in perioada 2002-2008 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 iu lie au gu st se pt em br ie oc to m br ie no ie m br ie de ce m br ie ia nu ar ie fe br ua rie ar tie ap ril ie m iu ni e m ai 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Sursa: AJOFM Bacău.P. respectiv 40.

2008 2002 2. în intervalul 2002-2008 (luna august) reiese că cea mai mare parte au nivel de instruire primar.U.I.717 585 138 2004 2. pe sexe şi grupe de vârstă relevă superioritatea numerică a eşantionului popula iei de peste 25 de ani.178 942 188 48 2008 luna august 1. cel mai probabil. evolu ia lunară a şomajului arată că în ultimele luni ale anului 2008 şi în special în 2009 numărul şomerilor a înregistrat creşteri semnificative comparativ cu ceilal i ani.346 290 68 2007 1.2008) 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% % nivel de instruire universitar nivel de instruire liceal si postliceal nivel de instruire primar. 2009 7595 Conform datelor furnizate ulterior de AJOFM Bacău.704 1. din care: nivel de instruire primar.martie 2009. Pag.D. dupa nivelul de instruire (2002-aug. gimnazial şi profesional nivel de instruire liceal şi postliceal nivel de instruire universitar Sursa: AJOFM Bacău. la nivelul Municipiului Bacău. 30 din 221 . cuprinzând şi intervalul septembrie 2008 .P. BACAU Intergroup engineering 2003 3638 3713 3591 3195 3063 3077 2882 3005 3269 3377 3473 344 36627 2004 3665 3343 2673 2015 1852 1728 1776 1875 202 2192 2113 2225 25659 2005 234 215 1874 1556 1408 1673 1868 2033 2 2021 2358 2391 17633 2006 2603 2653 2382 195 1685 1633 1678 1873 2037 2227 1906 1704 22576 2007 183 1627 1483 1375 1402 1115 1145 128 1205 1304 1194 1178 13339 2008 1873 1747 1634 1388 1385 1391 1465 1636 1701 1665 1685 1751 19321 2009 2030 2533 3032 Luna 2002 ianuarie 1079 februarie 115 martie 654 aprilie 881 mai 996 iunie 1123 iulie 1349 august 1713 septembrie 2076 octombrie 2225 noiembrie 2343 decembrie 2614 total 15819 Sursa: AJOFM Bacău. comparativ cu cel al tinerilor sub 25 de ani. 2008 Structura şomerilor înregistra i la finele anilor 2002-2007 şi august 2008.225 1.669 423 133 2005 2. gimnazial si profesional 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 an Sursa: AJOFM Bacău.44 2. Municipiul Bacău Total şomeri.614 2. Din datele furnizate de AJOFM Bacău privind nivelul de instruire al şomerilor înregistra i la finele anului.225 1.292 278 66 Diagrama 29: Structura stocurilor de şomeri după nivel de instruire (2002-2008) Structura stocurilor de someri la finele anilor. gimnazial şi profesional iar cea mai mică pondere o au persoanele cu nivel de instruire universitar. ca efect al crizei economice.636 1.780 356 89 2006 1.248 288 78 2003 3.

00% 5.P.I. În sprijinul procesului de ocupare a for ei de munca existente şi prevenirii creşterii şomajului. popula ia feminină tinde să devină majoritară în ultimii 3 ani ai intervalului. ce devine superioară numeric.557 880 677 2005 2.7 Vaslui 15.380. 31 din 221 . deşi numărul total este în scădere.5 Regiunea NE 67. persoane care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului. Pag.70% 3.0 Neam 7.636 278 147 131 1. 2008 2003 3.691 888 803 2006 1.376 1. unde. La nivelul municipiului Bacău. în ultimii 4 ani.391 17. că numărul persoanelor de sex feminin din grupa de vârstă sub 25 de ani este în scădere constantă.852.5 Botoşani 6. jude ul Bacău se situează pe locul 3 ca număr de şomeri înregistra i. atât şomeri.378.25% Clasament ca nr.1 Iaşi 17. crt.986 barbati 1. Bacau. şomeri 3 6 1 5 4 2 În cadrul jude elor din Regiunea Nord Est.225 668 279 389 1. ceea ce denotă dificultă i de reconversie şi reinser ie profesională. AJOFM Bacău pune.225 534 264 270 1. pe sexe si grupe de varsta 3500 3000 2500 persoane 2000 1500 1000 500 0 2002 2003 2004 2005 ani 2006 2007 2008* adulti > 25 ani tineri < 25 ani Sursa: AJOFM Bacău.312 603 709 2007 1. Lucrurile se petrec în sens opus la categoria adul i peste 25 de ani. la dispozi ia persoanelor aflate în şomaj (sau sub inciden a anumitor prevederi legale).800 29.358 588 770 Diagrama 30: Structura stocurilor de şomeri pe sexe şi grupe de vârsta (2002-2008) Structura stocurilor de someri inregistrati in mun.581 37.355 40.495.273 2004 2.70% 9.D.695 40.614 tineri < 25 ani 628 barbati 273 femei 355 adul i > 25 ani 1.U.440 791 378 413 2.10% 4. Municipiul Bacău 2002 Total şomeri.60% 5.861.100.0 Suceava 9.80% 3. 1 2 3 4 5 6 7 8 Număr Indemniza i şomeri (mii lei) Bacău 10. cat şi persoane aflate în deten ie. au beneficiat de aceste cursuri.178 259 121 138 919 350 569 Aug. 2008 Tabel 10: Şomajul înregistrat în jude ele din regiunea NE şi în România (2007) Nr.457 37.619 33.317 România 496.649 1. din care: 2. 2008 1.109 femei 877 Sursa: AJOFM Bacău. după jude ele Iaşi şi Vaslui.704 391 238 153 1. programe gratuite de formare şi reconversie profesionala.77 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Jude Rata şomajului înregistrat (%) 4. de asemenea. pe finalul intervalului inversându-se raportul cu popula ia masculină.40% 4. BACAU Intergroup engineering Se remarcă.

1 5220. vopsitor Sursa: AJOFM Bacău.1 7413.1 7245.2.167 1.2. BACAU Intergroup engineering Tabelul de mai jos prezintă o situa ie a cursan ilor ce au beneficiat de cursuri gratuite de formare profesionala de-a lungul perioadei 2004-2008: Categorie cursan i total şomeri absolven i care beneficiază de prev.2. Preparator produse din lapte 16.2. art. există locuri şi în domeniul serviciilor.2. Nr.2. Fierar betonist montator prefabricate 6.1 5141. majoritatea cursurilor vizează meserii din sectorul secundar. Dulgher – tâmplar – parchetar 4. 76/2002 persoane aflate în deten ie persoane care au reluat activitate ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului persoane care au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar persoane care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacită ii de munca după pensionarea pentru invaliditate persoane angajate şi cuprinse la cursuri în scopul prevenirii şomajului alte persoane din mediul rural Total cursan i Sursa: AJOFM Bacău. în special în comer şi unită i de alimenta ie publică. Zugrav.1 4113. domeniile construc ii şi industrie prelucrătoare.I.1 7122.249 Aug.1 7422. Operator introducere. Denumire ocupa ie 1.2.180 1. Sudor 17.2. Instalator instala ii tehnico-sanitare şi de gaze 9. crt. ipsosar.1 7132.1 343302 7124.291 0 0 17 0 1.2.227 1.1 5123.1. Mozaicar .1 7214. Lucrător în comer 11. 2008 2004 2005 2006 2007 1. După cum reiese din tabelul de mai jos.1.faian ar 12.103 0 0 0 0 11 0 71 127 2 1 1 2 0 0 0 0 0 0 65 0 1.1 342304 7136.84 din Legea nr. Ospătar( chelner ) vânzător în unitati de alimenta ie 15.1 7212. pe sexe (2004-2008) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Pag. Tâmplar universal 18.2.2.P.D.241 Agen ia Jude eană de Ocupare a For ei de Muncă Bacău organizează cursuri de formare profesională pentru ocupa iile pentru care există cerere pe pia a for ei de muncă. tencuitor 19.1 7141.U. Inspector resurse umane 8.154 1. Contabil 3. Lacatus construc ii metalice şi utilaj tehnologic 10. 2008 Cod COR / 5122. furnizat de AJOFM.1 Grafic 4: Analiza a şomajului în regiune comparativ cu situa ia în Municipiul Bacău. Zidar.7 7123. validare şi prelucrare date 14. 32 din 221 .2008 808 0 26 0 0 0 0 0 834 0 13 0 0 1.2. Bucătar 2. pietrar.4 8263. Operator confec ioner industrial 13. De asemenea. tapetar. Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist 7.2.2.2. Electrician în instala ii energetice 5.

şomeri cu vârste între 50 . creştere datorata crizei economice. ponderea cea mai mare a şomerilor înregistra i. Pe lângă acest centru. în perioada 2008 . 02 .I.şomeri cu vârste între 25 .U. La nivelul municipiului Bacău. 09 . între inere şi repara ii. în principal şomeri. După nivelul de instruire.şomeri cu vârste până în 25 de ani. 33 din 221 .28% .15% .21% în anul 2002. înregistrează valori mai mici. transport şi repara ii auto.2005. de la 7.16% .şomeri cu vârste peste 55 de ani. 26 .39 de ani. În cadrul reparti iei pe sexe. gimnazial şi profesional) . În domeniul formarii profesionale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca.nivel mediu (învă ământ liceal şi postliceal).D.2005.2005: 14 .07% . comer . şomerii cu nivel scăzut de educa ie au avut o pondere mai mare în totalul numărului de şomeri : 75 . 26 . la 2. În perioada 2002-2005.10% . la nivelul Agen iei Jude ene pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău func ionează un Centru de Formare Profesionala care califica/ recalifica/ perfec ionează.nivel superior (învă ământ universitar). şomajul în rândul popula iei feminine.06% . în ultima perioada. 12 . în perioada 2002. 58-63% la nivel de jude şi 51-56% la nivelul Municipiului Bacău. Pe sexe. distribu ia şomerilor înregistra i.şomeri cu vârste între 40. Grafic 5: Evolu ia ratei şomajului pe luni.67% în anul 2005. bărba ii au înregistrat o pondere mai mare în numărul total al şomerilor. 4 se înregistrează o valoare mai mică a şomajului în rândurile popula iei din Municipiul Bacău. rata scăzând. numărul persoanelor cuprinse la cursuri de formare profesionala organizate de Agen ia Jude eana pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău a fost în permanenta creştere: Pag. în cadrul Municipiului Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Graficul nr. la nivelul jude ului un număr de 26 furnizori autoriza i pentru formarea profesionala a adul ilor care sunt autoriza i în 42 de specialită i. în evidentele Agen iei Jude ene pentru Ocuparea For ei de Munca Bacău provin din domeniul de prelucrărilor mecanice. Se poate observa o creştere a şomajului începând cu 2009. cu domiciliul în municipiul Bacău. Trendul a fost unul descendent.şomerii cu vârste între 30 . Rata medie a şomajului la nivelul Municipiului Bacău a înregistrat permanent valori mai scăzute fata de media pe jude . în compara ie cu situa ia pe regiune.2005.nivel scăzut (învă ământ primar. BACAU Intergroup engineering Conform Graficului nr. nu a prezentat modificări importante în perioada 2002.29 de ani. În func ie de vârsta.49 de ani. prelucrare lemn construc ii. în perioada 2002 . 5 prezintă evolu ia ratei şomajului lunar. în perioada 2002 .2009.29% . comparative cu şomajul popula iei de sex masculin.18% . mai exista. 12 . 04 .86% .P. Ponderea muncitorilor necalifica i în totalul şomerilor înregistra i variază între 10 şi 15%.55 de ani.

D. Acest fenomen antrenează degradarea structurilor demografice şi afectează negativ resursele umane. Emigra ia interna ională „ascunsă”.în anul 2005. Puncte slabe Popula ia • Îmbătrânirea accelerată a popula iei aşa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă şi din vârsta medie a popula iei municipiului Bacău. Riscuri /amenin ări Popula ie • Reducerea popula iei datorită migra iei. Analiza SWOT Puncte tari Popula ia • Creşterea numărului de copii preşcolari. mult mai mare fa ă de cel înregistrat la nivelul jude ului Bacău şi al Regiunii. ce determină şi deficit în bilan ul real al popula iei. dar există o tendin ă pozitivă de creştere a natalită ii în Municipiu.I. Concluzii: 1. cu valori foarte scăzute. 1167. datorită disponibilizărilor şi creşterii ratei şomajului. Dominanta popula iei feminine. 34 din 221 .P. Sursa: AJOFM BACAU 1. în special.3. ce determină deficit în bilan ul real al popula iei. • Consolidarea rolului la nivelul regiunii de Nord-Est Pag. sub raport numeric.U. Municipiul Bacău înregistrează o scădere a popula iei totale şi un fenomen de migrare a popula iei urbane spre rural. (mai multe plecări din Municipiu decât stabiliri). sub raport numeric. ceea ce poate influen a pozitiv viitorul zonei. problematica socială se poate adâncii. Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei în general şi a celei de sex feminin în special. În contextul crizei economice. Acestea se refera.în perioada 2002 – 2008 scade popula ia cu vârste între 0 – 14 ani şi creşte popula ia peste 60 de ani Sold migratoriu negativ (2007). la: Declinul demografic. 1241. cu valori foarte scăzute. În urma analizei desfăşurate a reieşit că Municipiul Bacău se confruntă cu un declin demografic. • Declin demografic.în anul 2002. 504 . Degradarea structurilor demografice datorită îmbătrânirii. 2.în anul 2003. . DISFUNC IONALITĂ I Analiza situa iei demografice şi sociale actuale a Municipiului Bacău a relevat o serie de disfunc ionalită i. BACAU Intergroup engineering 410 . Oportunită i Popula iei • Pol de dezvoltare urbana. în perioada 2000 – 2008 (scăderea densită ii). • Sold migratoriu negativ.1. în special în rândul popula iei tinere şi apte de muncă.în anul 2004. greu de cuantificat datorită lipsei formelor legale de muncă şi reşedin ă.

peste media regionala înregistrata anual.59% 65.6 2006 7. fiind devansat de Argeş (11.770.184.10 5.101.40 6. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Municipiul Jude 2003 4. ÎNVATAMÂNT UNIVERSITAR.848.40 9. SERVICII PUBLICE. astfel că nu se poate eviden ia contribu ia exacta a Municipiului Bacău la realizarea PIB jude ean sau regional şi nici valoarea PIB/ cap de locuitor la nivel de Municipiu.037.90 4.35 7.283.20 4.159.637.90 8.96 3.10 4.295.80 5.00 3.187.60 3.80 5.79 9.00 7.756.70 5.278.373.30 6.90 344.00 6.40 288.379.64 7.156.796.475.470.510.50 8.650. 1 Bacău 7.20 3.00 3 Vaslui 5.290.30 6.239.50 6.044.93 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Tabel 12: Evolu ia PIB în jude ele polilor de dezvoltare urbana în perioada 2003-2006 (milioane lei) Nr.17 6.134. Tabel 11: Evolu ia PIB / locuitor în regiunea NE în perioada 2003-2006 (lei) Nr.754.407.2 CARACTERISTICI ECONOMICE (PROFIL ECONOMIC.31 2005 10.6 Clasament jude e poli de dezvoltare urbană după PIB 2006 6 13 2 3 1 5 8 4 11 10 12 7 9 Gala i Gala i Brăila Brăila Oradea Bihor Bacău Bacău Piteşti Argeş Arad Arad Sibiu Sibiu Târgu Mureş Mureş Baia Mare Maramureş Satu Mare Satu Mare Râmnicu 11 Vâlcea Vâlcea 12 Suceava Suceava 13 Deva Hunedoara Regiunea Nord Est România Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Pag.20 2006 11.958.50 4.9 milioane lei) şi Oradea (9.20 7.10 197.475.761.64 7.78 10.0 2005 6.996.477.495.30 4.152.70 7.28 6 Regiunea Nord Est 6.71 5.884.491. crt. Jude ul Bacău se clasează pe locul 1 în cadrul Regiunii Nord Est.10 6.438.579. jude ul Bacău se clasează pe locul 3 cu 8.49% 67. ACCESIBILITATE. BACAU Intergroup engineering 1.103.506 milioane lei.30 24. Tabelele 11 şi 12 prezintă evolu ia PIB pe locuitor în jude ele din Regiunea Nord Est precum şi la nivelul tuturor celor 13 poli de dezvoltare urbană.690.867.907.848.00 5.506.096.67 7.34 5.790.00 9.375.80 7.904.79 2003/2006 (%) 66.20 6.96 4. pentru to i polii de dezvoltare urbană.84 8.575.088.50 8.427.43% 64.90 8.257.000.616.501.139.874.I.406.828.94% 63.459.40 7.174.4 milioane lei). CONTEXTUL MACROECONOMIC Nivelul PIB nu se calculează la nivelul municipiilor.031.80 4.205.833.40 8.U. crt.89 6.40 7. CERCETARE) ALE MUNICIPIULUI ŞI COMPARA IE CU CELELALTE ORASE ALE REGIUNII / ĂRII A.598.10 7.00 11.618.29 9.30 247.669.474.D.791.70 7.922.40 5.888.054.10 38. intre anii 2003 . ci doar la nivel jude ean.114.56% 97.20 34.147.50 4.6 2004 6.10 6.101. 35 din 221 .40 4. Jude 2003 2004 9.22 2 Neam 10.P.770.30 5.20 2.2006.954.55 5.40 5.368.213.98 5.03 4 Botoşani 5.00 4.87% Clasament jude e NE după PIB 2006 1 3 5 4 2 În statisticile ce prezintă situa ia PIB.244.054.429.044.756.254.50 5 Suceava 6.90 6.619.03 10.10 29.476.

în intervalul de timp 2001-2006. în cadrul jude ului Bacău. 1) Total Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică. BACAU Intergroup engineering În graficul următor se poate observa evolu ia Produsului Intern Brut în Jude ul Bacău. Rev. Grafic 6: Produsul Intern Brut . 36 din 221 . repararea şi între inerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice Hoteluri şi restaurante Transport. gaze şi apă Construc ii Comer cu ridicata şi cu amănuntul.2007) Sursa : Ministerul Finan elor Publice Tabelul următor prezintă valoarea cifrei de afaceri. Cifra de afaceri în anul 2007. închirieri şi activită i de servicii prestate în principal întreprinderilor Învă ământ Sănătate şi asisten ă socială Alte activită i de servicii colective.Jude ul Bacău (2001-2006) Sursa : Ministerul Finan elor Publice În Graficul nr.U. pe ani. Se poate observa că în fiecare an s-a înregistrat un excedent.I.190 334 3. 7 prezintă execu ia bugetelor locale aferente jude ului Bacău. depozitare şi comunica ii Tranzac ii imobiliare. sociale şi personale Sursa: Institutul Na ional de Statistica Cifra de afaceri (milioane lei RON) 13. Se constata o dublare a valorii acestuia în intervalul analizat.507 5. Grafic 7: Execu ia bugetelor locale în Jude ul Bacău (2002 .D.488 652 1.932 129 669 327 16 56 80 Pag. pe activită i.P. ale economiei na ionale.Jude ul Bacău Activită i (sec iuni CAEN. veniturile acoperind cheltuielile alocate.

53 20.39 711.94 598.58 295.59 62.43 161.32 127.83 64.57 Servicii 371.32 100. BACAU Intergroup engineering Grafic 8: Cifra de afaceri pe tipuri de activită i în Jude ul Bacău în anul 2007 Cifra de afaceri (milioane lei RON) 14.95 2006 1982.19 63.76 174.000 10. ra an n d za ep o te S ăn c ii i zita ăt r m at ob e e şi ili as Înv are ă is ăm te n ân ă t s Al oc ia te ac lă tiv ită i Cifra de afaceri.02 142.55 18.93 25.46 172.16 41.000 12.12 27.000 4.04 12.000 2.90 248.P.47 148.57 248.000 8. cumulată pe sec iuni CAEN.U.86 Comer 571.03 763.34 Construc ii 118.43 Transporturi 48.24 252.D.88 57.32 463.12 Grafic 9: Structura cifrei de afaceri pe activită i ale economiei na ionale sectorului serviciilor (2007) Sursa: Institutul Na ional de Statistica Pag.60 2008 2998.87 407.000 6. Euro) 2004 Total 1467.07 171. din JUDE UL Bacău în intervalul 2004 .I.90 2007 2151.2007 Cifra de afaceri (mil.000 0 Cifra de afaceri (milioane lei RON) In du In du stri To e st rie ex tal tra pr ct el i Re u cr vă ăt te le oa r ed e i Co litar ns e Ho tru te lu c ri Co ii Tr şi an m r e sp est au r Tr ort.88 1007.58 Industria uşoară 70.95 17.59 38.98 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2005 1373.90 Industria lemnului 35.19 Turism 10.35 27.29 1096. 37 din 221 .04 Agricultură 42.43 200.39 115.82 Industria alimentară 51.83 134.62 11.34 70.79 132.40 39.29 31.37 Industria extractivă şi prelucrătoare 145.

U.26 450. se prezintă domeniile macro-economice în care activează societă ile comerciale din jude ul Bacău. În cadrul jude elor din regiunea Nord Est.ter iar.31 348. ponderea societă ilor comerciale cu profil industrial este de 12%. 3.91 Întreprinderi mari 255.55 393.40 400.92 280.26 334.44 142.P. comer cât şi din alte servicii în anul 2007. Pag. PIB – ul jude ului Bacău s-a dublat. repararea şi între inerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice”.52 328. 38 din 221 . Se poate observa că ponderea cea mai ridicată este prezentă în cadrul unită ilor de “Comer cu ridicata şi cu amănuntul. În intervalul 2001 -2006. Conform analizei comparative a domeniilor de activitate din perioada 2004 – 2008.62 Microîntreprinderi 302.01 467.93 435.50 535. Cifra de afaceri în func ie de mărimea societă ilor Cifra de afaceri (mil.06 Întreprinderi mici 226.56 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2006 1982. Distribu ia societă ilor comerciale pe sec iuni CAEN Societă i comerciale Total Agricultură Industria alimentară Industria extractivă şi prelucrătoare Industria lemnului Industria uşoară Construc ii Transporturi Turism Servicii Comer Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2004 4782 52 97 161 88 187 507 276 160 940 2314 2005 5217 61 94 169 87 146 557 326 194 1029 2554 2006 5538 69 100 172 108 183 670 356 220 1193 2467 2007 5795 69 95 189 109 146 742 375 238 1334 2498 2008 6102 68 96 208 100 132 843 386 256 1459 2554 Cel mai mare număr de societă i comerciale sunt înregistrate în sfera serviciilor şi comer ului. în jude ul Bacău.17 Concluzii: 1.88 2007 2151. construc ii.62 Întreprinderi foarte mari 373.58 2008 2998. 3. Mai jos.43 552.12 617. euro) 2004 2005 Total 1467. BACAU Intergroup engineering Graficul 9 prezintă structura Cifrei de afaceri a unită ilor locale active din industrie.20 536.18 309. 2.04 1373.D. Distribu ia societă ilor comerciale cu profil industrial pe domenii de activitate Societă i comerciale cu profil industrial Total Industria alimentară Industria extractivă şi prelucrătoare Industria lemnului Industria uşoară Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău 2004 533 97 161 88 187 2005 496 94 169 87 146 2006 563 100 172 108 183 2007 539 95 189 109 146 2008 536 96 208 100 132 La nivel jude ean.01 410.04 316. cu cifrele de afaceri aferente anilor 2004-2008.I. profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar . jude ul Bacău este pe locul 2 în privin a PIB/locuitor.09 447.18 960. 1. 2. furnizate de Institutul de statistică şi de Camera de Comer şi Industrie Bacău. Situa iile statistice prezintă estimări pe plan jude ean.47 Întreprinderi mijlocii 309.10 240.

00 822.23 65. iar 54. valoarea capitalului şi numărul de firme Tara Italia Turcia Marea Britanie Fran a Ungaria Elve ia Germania Moldova Luxemburg TOTAL Nr.05 66. locuitorii Municipiului Bacău reprezintă 24.07 69.2% din popula ia urbană este reprezentată de locuitorii municipiului Bacău.45 1.400. Profilul economic al municipiului Bacău este de tip secundar – ter iar.66 62.29 71. 39 din 221 . BACAU Intergroup engineering 5.30 182.D. Numărul de firme care îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii reprezintă 50% din numărul total al societă ilor comerciale înregistrate. 6. aceste două domenii macro-economice de inând cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din jude .U. Rolul Municipiului Bacău în realizarea PIB jude ean este extrem de important.923.37 40.27 64.6% din popula ia jude ului şi concentrează 54% din numărul total al salaria i din jude .00 24. se remarca tendin e ale unui declin (de exemplu industria prelucrării lemnului). Municipiul Bacău se clasează pe locul 10 între cei 13 poli de dezvoltare urbană. la sec iunile servicii şi comer cifra de afaceri s-a dublat.00 75.554.I.00 4. Tabel 14: ările de provenien ă a capitalului străin investit în firmele din Bacău.72 În jude ul Bacău sectorul productiv absoarbe peste 50% din totalul for ei de munca.P.00 18. construc iilor şi serviciilor înregistrate la nivelul jude ului. devansând Municipiul Suceava.59 46. conform analizei comparative a cifrelor de afaceri.71 48.95 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău Pag. celălalt pol de dezvoltare urbană din regiunea NE (a se vedea tabelul 13). B. în perioada 2004 – 2008.20 4.88 69.023. INVESTI II LOCALE ŞI STRĂINE Din punct de vedere al numărului de întreprinderi/1000 locuitori.82 58. de întreprinderi / 1000 de locuitori 87.00 59. firme 21 6 4 4 3 3 2 2 1 46 Capital străin (mii euro) 2. Tabel 13: Numărul de întreprinderi la nivelul polilor de dezvoltare urbana Pozi ia în Municipiul clasament 1 Oradea 2 Deva 3 Târgu Mureş 4 Sibiu 5 Piteşti 6 Râmnicu -Vâlcea 7 Arad 8 Baia Mare 9 Satu Mare 10 Bacău 11 Suceava 12 Gala i 13 Brăila Sursa: Institutul Na ional de Statistica Nr. Municipiul Bacău concentrează circa 41% din întreprinderile active în sectoarele industriei. dar în unele sectoare.82 54.4% din popula ia jude ului Bacău trăieşte în mediul urban. dacă avem în vedere următoarele: 45.

tip mese rotunde. Ştefan Guşă. pe partea de S-V a DN 11. cu toate dotările necesare. sală de conferin e şi seminarii tematice cu aranjamente multiple . în Municipiul Bacău. centru documentar.două module (M1. săli de întâlniri cu clien ii. centrul de asisten ă pentru întreprinzători care cuprinde: secretariat. de afaceri şi expozi ional (Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE)). care leagă municipiul Bacău de Oneşti. celălalt pol de dezvoltare urbană din regiunea NE (a se vedea tabelul 13).Ad = 6076 m2 : P+1E Suprafa a de expozi ie necesară este organizată în două module (care pot func iona independent sau împreună în func ie de solicitări: suprafa a utilă pentru expozi ii . zona utilită ilor Amplasamentul Centrului de afaceri şi expozi ii este situat în partea de Vest a municipiului Bacău. Administra ia locală a venit în întâmpinarea cererilor de creare de infrastructuri de afaceri şi servicii prin aprobarea realizării unui important obiectiv industrial. zona de rela ii cu publicul. Structura participării capitalului străin după ara de provenien ă şi după mărimea societă ii: Grupa mărime Nr.P. camere de întâlnire/şedin e. birouri de consultan ă pentru IMM-uri . Pavilioane pentru expozi ii . camere de consiliere. 40 din 221 .Ad = 3437 m2: Sp+P+1E asigură: birouri de lucru pentru activită ile angaja ilor permanen i. ponderile cele mai mari fiind ale capitalului provenit din Luxemburg. Italia şi Marea Britanie 3.par ial pe două etaje. 2. zona de rela ii cu publicul. sală de şedin e/întâlniri multimedia. Din punct de vedere al numărului de întreprinderi/1000 locuitori. Infrastructura de afaceri s-a extins prin realizarea Centrului de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE). la limita Comunei Măgura. Centrul de afaceri şi marketing . birou rela ii interna ionale.U. Concluzii: 1. Terenul pe care este amplasat Centrului de afaceri şi expozi ii este la intersec ia DN 11 cu străzile Arcadie Septilici şi Gen. grupuri sanitare corelate cu suprafa a. BACAU Intergroup engineering Se remarcă faptul că. Italia şi Marea Britanie. Bacău se clasează pe locul 10 între cei 13 poli de dezvoltare urbană. Pag.max 700 locuri: tip amfiteatru (sală şi prezidiu).I. În municipiul Bacău capitalul străin provine din ări din Europa. cu toate dotările necesare. M2) . Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE) va include: Incubator de afaceri . zona pentru conducere şi secretariat. ponderea cea mai mare fiind a capitalului provenit din Luxemburg. modularizate pentru această suprafa ă care să permită şi desfăşurarea unor evenimente mai mici simultan.D. capitalul străin provine din ări din Europa. societă i Microîntreprinderi 43 Întreprinderi mici 1 Întreprinderi mijlocii 1 Întreprinderi mari 0 Întreprinderi foarte mari 1 Sursa: Camera de Comer şi Industrie Bacău ara Irlanda Elve ia Luxemburg INFRASTRUCTURA DE AFACERI Pentru dezvoltarea şi dinamizarea mediului de afaceri Municipal şi regional. devansând municipiul Suceava.Ad= 2756 m2 Sp+P+4E care include: 24 de module pentru întreprinzători. Centrul de afaceri se află în prezent în faza de execu ie şi amenajare spa ii.

datorată extinderii structurilor de cazare în vederea dezvoltării turismului în zonă.2006 se remarcă o creştere a numărului de pensiuni turistice. 11 prezintă numărul de locuri de cazare existente în Municipiul Bacău în perioada 2005 . 41 din 221 . Grafic 11: Evolu ia capacită ilor de cazare în perioada 2005-2009 în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău este prezentat în Graficul nr.D.P. anterior integrării în Uniunea Europeană. Se poate observa că hotelurile reprezintă aproximativ 90% din totalul structurilor de cazare. BACAU Intergroup engineering C.2009. În continuare. este prezentată o analiză a principalilor indicatori de evolu ie a turismului în Municipiul Bacău.I. Această evolu ie arată că hotelurile reprezintă 90% din totalul structurilor de cazare existente în Municipiul Bacău. Creşterea înregistrată între anii 2005 şi 2007 este datorată avântului economic din acea perioadă. POTEN IALUL TURISTIC LOCAL ŞI ZONAL În intervalul 2000 . Grafic 10: Structura capacitatii de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Graficul nr. 10 este prezentată ponderea structurilor de cazare turistică existente la nivelul Municipiului Bacău în perioada 2004-2009. Se poate observa o creştere a numărului locurilor de cazare. Pag. în timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistică înregistrează o stagnare sau o uşoara scădere. restul de 10% fiind reprezentat de moteluri şi vile turistice.U. În Graficul nr. 12.

13 este prezentată evolu ia numărului de înnoptări în hotelurile din Municipiul Bacău. BACAU Intergroup engineering Grafic 12: Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica Se observă că cea mai mare parte a turiştilor care înnoptează în Municipiul Bacău preferă hotelurile ca structuri de cazare datorită confortului oferit de acestea.I. Acest lucru este eviden iat în tabelul următor: Pag. La fel stau lucrurile şi în compara ie cu media pe ară . Comparând Graficul nr. Grafic 13: Evolu ia numărului de înnoptări în hoteluri în Municipiul Bacău Sursa: Institutul Na ional de Statistica În compara ie cu ceilal i poli de dezvoltare urbană municipiul Bacău are un număr redus de unită i de cazare. În Graficul nr. 12 şi Graficul nr. 13 se poate observa că.D.U. Acest lucru se datorează intensificării turismului de business care se caracterizează prin sejururi dese şi de scurtă durată. în perioada 2007-2008 numărul total de înnoptări a înregistrat o scădere mult mai accentuată decât cel al sosirilor.P. 42 din 221 .conform statisticilor din 2007.

057 248.359 151.16 24.083 Oradea 12 855 Bacău 5 472 Piteşti 24 1.47 25.771 274.734 93. BACAU Intergroup engineering Tabel 15: Principali indicatori privind sectorul turistic în cadrul oraşelor poli de dezvoltare urbana (2007) Unită i de cazare Locuri în unită i de cazare Total locuri zile 356. 43 din 221 .10 23.962 130.I.209 13 Deva 20 776 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 68.430 70.04 1.70 1.74 1.418 8 Mureş 9 Baia Mare 25 1.764 181.89 4.048 64.146 517.020 455.82 32.437 Sibiu 43 2.00 1.26 1.964 297. În 2007 de înregistrează o creştere a numărului de turişti străini.95 31.247 55.420 110.368 74.262 39.448 524.55 24.511 55. În perioada 2005 – 2007.60 Gala i 21 1. numărul total de turişti a scăzut.82 34. Tabelul următor prezintă o evolu ie comparativa pentru anii 2003-2007 la nivel de jude şi la nivelul municipiului Bacău. crt 1 2 3 4 5 6 7 Municipiul Sosiri Înnoptări Înnoptări/ Sosiri 1.U.217 Râmnicu 21 1.60 1.939 Comparativ cu ceilal i poli de dezvoltare urbană. în perioada 2003-2007 Unitati de cazare 2003 Jude Municipiul Bacău 2004 Jude Municipiul Bacău 2005 Jude Municipiul Bacău Jude 2006 Municipiul Bacău Jude 2007 Municipiul Bacău Hoteluri Hanuri şi Moteluri Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Campinguri 11 3 4 6 3 0 1 0 11 3 4 6 3 1 1 0 12 3 4 6 3 1 1 0 0 0 0 5 11 3 4 5 1 13 1 38 3 1 1 0 0 0 0 5 11 3 4 3 1 12 1 35 3 1 1 0 0 0 0 5 3 1 2 0 1 Pensiuni 9 0 13 0 14 turistice Popasuri şi casute 1 0 1 0 1 turistice TOTAL 37 5 40 5 41 Sursa: Anuarul Statistic al jude ului Bacău 2009 Se constată că.67 2.855 62.95 39.059 121.998 47. Municipiul Bacău nu a cunoscut o amploare a dezvoltării infrastructurii turistice.580 Târgu 23 1.045 11 Vâlcea 12 Suceava 20 1.232 124.516 106.P.112 Brăila 22 2. din 2004 până în 2007.752 126.645 390.635 Arad 46 2.011 63.445 388.840 32.57 1.52 2.117 828.288 194.69 Nr.702 178.936 Indice de utilizare netă a capacită ii de cazare turistică 36.56 1.68 1.136 293.857 87.87 40.707 782. Pag.28 36.529 335.235 80.613 10 Satu Mare 47 1. conform datelor statistice realizate cu privire la infrastructura de cazare turistica în Municipiul Bacău este neschimbată (în ceea ce priveşte numărul de hoteluri. moteluri şi vile).93 35. Tabel 16: Unită i de cazare existente în jude ul şi municipiul Bacău.D.45 43.853 195.984 668.

Luminii nr. 8. În intervalul 2000 – 2006. Alături de hotelurile.239 108.780 99. dar cu servicii diverse asigură sala de fitness. moteluri şi pensiuni de 2.670 109. DUMBRAVA ROSIE NR. sauna etc. 3. 9. cu număr limitat de camere puse la dispozi ia clien ilor. în timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistică înregistrează o stagnare sau o uşoara scădere. 26 Hotel Moldova str. 15. 4.U.790 93. 14. 2 Pensiunea Elite Adresa: STR BANATULUI NR 15 Pensiunea Excelsior A Adresa: str. seminarii etc. Între cei 13 poli de dezvoltare urbană.286 12. IONITA SANDU STURZA NR. municipiul Bacău prezintă cel mai redus număr de unită i de cazare. 1. 2009 numărul de pensiuni a crescut. 12 Pensiunea Şoferul Adresa: CALEA MOLDOVEI NR 252 Pensiunea Scorillo Hotel Bistri a Adresa: Str.088 12.545 2007 112. în 2007 înregistrându-se o creştere a numărului de turişti străini. I. 4 stele şi o pensiune de 3 margarete.P. nr. CHIMIEI NR.042 Total Bacău Turişti români Turişti străini Sursa: Anuarul Statistic al jude ului Bacău 2009 În ultimii ani 2008. piscină. Toamnei. acest lucru se datorează intensificării turismului de business care se caracterizează prin sejururi dese şi de scurtă durată.629 12. S. CRANGULUI NR. 17. Pag. motelurile şi vilele turistice existente în municipiul Bacău. 16. 3 Pensiunea Casa Didina Adresa: STR BANATULUI NR 26 Motel Euro Ema Vila George Apostu Adresa: STR. masă tradi ională). acces la teren de tenis. 6. Nicolae Balcescu Hotel Decebal Adresa: STR.I.449 118. de evenimente de tip team-building.D. 4. 2.ro Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău Bacău 4 stele 4 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 flori 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Concluzii: 1. Numărul total de înnoptări a înregistrat o scădere mult mai accentuată decât cel al sosirilor. 18 Motel Levisticum Sursa: site Consiliul jude ean Bacău csjbacau. 12. 13. Pornind de la numărul redus de obiective de atrac ie turistica existente la nivelul Municipiului Bacău.308 11. 2. În perioada 2005 – 2007 numărul total de turişti a scăzut. 44 din 221 .174 97.31 Hotel Karo Hotel Măgura Verde Adresa: NR 130 Motel Selena Motor Sport Adresa: STR. 11. dovedind o dezvoltare a zonei şi o cerere de locuri de cazare în unită i mici (vile şi pensiuni) care asigură mai multe servicii decât marile hoteluri (ex.449 15.758 121. 3. Hotel President Adresa: Str.057 14. 7. 5. 5.(număr persoane) 2002 2003 2004 2005 2006 110. 11 Pensiunea Tosca Adresa: STR CUZA VODA NR 4 Vila Rozal Bacău Adresa: Alecu Russo. BACAU Intergroup engineering Turism pe tipuri de turişti . structura unitatilor turistice înregistrate din ultimii doi ani s-a extins cu hoteluri.837 113. a avut loc o creştere a numărului de pensiuni turistice.141 106. 10. 2 Hotel Dumbrava Adresa: STR. una dintre caile alternative de dezvoltare pe plan turistic ar putea-o constitui valorificarea turismului de business. Sturza nr. nr.328 100. 3. de workshop-uri. perspectiva ce face necesara promovarea de investi ii în structuri de cazare cu facilita i sporite pentru găzduirea de conferin e. 18.

DN 2F.P.D. BACAU Intergroup engineering D. DN2 şi E85. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Municipiul Bacău este o importantă localitate de legătură între centrul ării şi nordul Moldovei. care fac legătura cu nordul ării. 45 din 221 . Principalele căi de comunica ii ale municipiului Bacău sunt: Drumurile DN 15.U. Fir I şi II linie electrificată de cale ferată şi 1 linie neelectrificată şi una de marfă.I.ro Harta 2: Localizarea Municipiului Bacău în România Sursa: har i google Pag. Aeroportul Bacău pentru transport intern şi interna ional Harta 1: Accesibilitatea Municipiului Bacău în raport cu Regiunea Nord Est şi România Sursa: Agenda Bacău.

Ploieşti . Aeroportul Bacău asigură legăturile aeriene interne şi interna ionale pentru jude ele din jur.Ungheni .Focşani Bacău . prin municipiul Bacău.Adjud .Ploieşti .Focşani .Buzău .Ruse . Harta 3: Localizarea Municipiului Bacău în jude ul Bacău Sursa: Agenda Bacău.Roman .Vicşani .Giurgiu .Bicaz Prin municipiul Bacău trec trenurile interna ionale: BULGARIA EXPRES: Sofia .U.Bacău Roman .Nicolina Cristeşti Jijia .Suceava .Bacău .Chişinău Pag.Ploieşti . BACAU Intergroup engineering Din punctul de vedere al căilor de comunica ie.Piatra Neam .Buzău .P.Dorneşti .Bucureşti .Iaşi . de asemenea.Vadu Siretului linia secundară: Bacău . TRANSPORTUL FEROVIAR Municipiul Bacău este punctul de intersec ie între: magistrala: Bucureşti .Râmnicu Sărat .Moscova PRIETENIA: Bucureşti .D.Buzău .Paşcani .I.Suceava .Paşcani . Municipiul Bacău dispune de o infrastructură de transport complexă. cu infrastructură modernă pentru traficul de călători şi marfă.Focşani . 46 din 221 . Investi iile pentru realizarea obiectivului Eurogara Bacău sunt în curs de derulare.ro Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată.Buhuşi . Traseele pe care se desfăşoară traficul rutier între sudul şi nordul ării trec.Vadu Siretului .

2 District 3 Bacău Bacău . 47 din 221 .249 30.65 Sec ia CT 2 Bacău Linii primire .Ciceu.326 Regulator de circula ie sta ia Bacău 22. situată pe magistrala 500. Infrastructura feroviara existentă Tipuri de instala ii Lungime (km) Clădiri Linie curenta electrificata M 500 13. pe malul drept al râului Siret.Bicaz Linie directa I şi II electrificata 5.2 Sec ia L4 Bacău Şcoala Personalului L4 Bacău District Exploatare Utilaje Bacău District Poduri Bacău Sediu Post politie Bacău Clădire locuin e sta ia Bacău Dotări Club CF Bacău Cantina veche Bacău Tunel pietonal Cişmea peron principal Peron acoperit liniile I. BACAU Intergroup engineering GARA BACAU Gara Bacău. construită de-a lungul Văii Trotuşului şi linia Bacău . cât şi cu jude ele învecinate cu volum mare de transport.U.723 Sta ia CF Bacău fir I + fir II Linie racord neelectrificată 1. care urmează cursul râului Bistri a.Piatra-Neam . cu prelungirea ComăneştiMoineşti.I. Botoşani. CFR. administrate de Compania Na ională de Transport Feroviar de Călători. II.D. linia Adjud . care străbate jude ul pe direc ia Nord-Sud.Bucureşti.P. Adjud.Bucureşti.55 20. este una din cele mai aglomerate din ară. Transportul feroviar se desfăşoară pe trei sectoare de linii care străbat teritoriul jude ului.Bicaz şi Suceava . Ploieşti şi Bucureşti. Există conexiuni feroviare tip InterCity cu Municipiile Suceava. înso ind cursul principalelor râuri: linia magistrală Suceava . Iaşi.expediere 64 linii Linii garaj 20 linii Total linii CF electrificate (km) Total linii CF primire expediere şi garaj (km) 7. Repartizarea geografică a căilor ferate asigură o bună legătură între oraşele şi centrele industriale ale jude ului. La Bacău se intersectează magistralele Bacău . III Chei încărcare descărcare Sursa CFR SA Regionala Iaşi Pag.

Milano. traficul se va ridica la 700. Torino. Ritmul de creştere de la un an la altul este alert.500 m lungime şi 80 m lă ime. în trecut. precum şi realizarea unei parcări de 6. Timişoara şi interna ionale spre aeroporturi din Italia şi Germania. Atena. Suceava. Bari.Blue Air iar cu tranzit la Bucureşti sau Timişoara se poate călători la: Ancona. Londra. Proiectul mai presupune şi consolidarea re elei de drumuri interne în suprafa a de 204. Roma. Numărul operatorilor aerieni de pe aeroportul Bacău a crescut de la unul singur în 2002 (Carpatair) la trei în 2004 (Carpatair. Madrid. în prezent. De aici se efectuează zboruri directe interne spre Bucureşti. Botoşani. Milano. În anul 2009. München. Bologna. Aeroportul Bacău deserveşte transportul interna ional de marfă şi transportul de călători pentru jude ele învecinate: Vrancea. Situarea jude ului Bacău în centrul Moldovei explica numărul mare al pasagerilor pe rute interna ionale. Sofia. Bergamo. Clubair. München. prevăzuta în contractul de concesiune. 17% pentru echipamente necesare activită ii de construc ie şi mentenan ă avioane civile şi 20% pentru alte obiective de investi ii: achizi ia de echipamente de inspec ie . Stuttgart. o pista de 2. Aeroportul Bacău procesa. Concesionarul (pe o perioada de 34 de ani). Larnaca. Viena. anual. Neavând resurse pentru asigurarea dotărilor la nivelul standardelor interna ionale în domeniu. de Aeroportul Bacău. evaluate la peste 45 de milioane de euro. în partea sudică a acestuia. Frankfurt. 28% pentru dotări şi amenajări pentru îmbunătă irea condi iilor de muncă şi mediu. BACAU Intergroup engineering TRANSPORTUL AERIAN Traficul aerian de pasageri este asigurat. aeroportul.I. Rom. Tarom). Düsseldof. un număr de peste 55.Tarom Sursa: Bacău.000 . Consiliul Jude ean a concesionat. Atena. Damasc. Floren a. Istanbul. de asemenea.000 de pasageri.500 mp în zona publica. Caracteristicile func ionale ale aeroportului sunt: suprafa ă totală de peste 200 ha. Pag. Tel Aviv. Geneva. Beirut.U.Carpatair Alep. Barcelona. Cairo. Verona. Salonic.D. Realizarea unui spa iu hotelier destinat cazării pasagerilor afla i în tranzit este.000 mp a aeroportului. Atingerea acestei cote va asigura recuperarea investi iei. Budapesta. 48 din 221 . Frankfurt. Valencia . măsurare şi control. Torino. Este cel mai mare aeroport din zona nord estică a României. Vaslui. echipamente pentru laboratoare etc.Tarom Timişoara .ro Aeroportul din Bacău a fost deschis traficului aerian public de calatori şi marfa la data de 1 Aprilie 1946.000 de pasageri pentru orizontul 2013-2015. Torino. Conform estimărilor Blue Air. Moscova. Bologna. Zürich .Carpatair Roma. Amann.800. Bologna. care dispune de o aerogară cu organizarea fluxului de călători pentru trafic intern şi o pistă de decolare-aterizare pentru avioane de scurt curierat. Neam . Aeroportul se află la 10 km fa ă de centrul oraşului Bacău. Salonic . compania AEROSTAR a alocat 35% din fondurile destinate realizării investi iilor pentru achizi ia de maşini unelte cu comandă numerică. Contractul de concesiune s-a semnat la data de 19 ianuarie 2009. Bruxelles. va realiza lucrări de modernizare. Aeroportul băcăuan se afla în proprietatea Consiliului Jude ean.P. Vene ia. Aeroportul Interna ional George Enescu din Bacău asigură curse directe cu următoarele destina ii şi prin intermediul următoarelor companii: Bucureşti . Lucrările prevăzute în proiectul de investi ie sunt programate a fi finalizate în 30 de luni. companiei aeriene romaneşti Blue air. Londra.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Companiile aeriene low cost, (printre care şi Blue Air) efectuează zboruri de pe aeroportul Bacău către următoarele Aeroporturi din Europa: Italia (Italy) Bologna: BLQ Catania: CTA Cuneo: CUF Milano (Milan): BGY Roma (Rome): FCO Torino: CUF Regatul Unit (United Kingdom) Londra (London): LTN Aeroportul din Bacău nu va fi doar un aeroport de transport pasageri şi mărfuri. Avia ia militară operează, de asemenea, aeroportul, fara obliga ii financiare.

AEROPORTUL BACAU

Pag. 49 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Harta 4: Harta cailor ferate şi aeroporturilor Bacău

TRANSPORTUL RUTIER EXTERN Municipiul Bacău este un important nod rutier. Drumurile care trec prin Municipiu sunt: E 85 (DN 2) - Drum European care traversează Europa de la nord la sud, legând Marea Baltică de Marea Egee. Principalele localită i străbătute sunt: Lituania: Klaip da, Kaunas, Vilnius, Šalčininkai; Belarus: Lida, Slonim, Kobrin; Ucraina: Dubno, Ternopil', Cernău i; România: Siret, Suceava, Fălticeni, Roman, Bacău, Adjud, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău, Urziceni, Bucureşti, Giurgiu; Bulgaria: Ruse, Veliko Târnovo, Stara Zagora, Haskovo, Svilengrad; Grecia: Ormenio, Kastanies, Didymoteicho, Alexandroupolis; E 574 (DN 11): Bacău, Oneşti, Târgu Secuiesc, Braşov, Piteşti, Craiova; DN 15: Bacău, Piatra Neam , Bicaz, Poiana Largului, Topli a, Reghin, Târgu Mureş, Luduş, Câmpia Turzii, Turda; DN 2F: Bacău, Vaslui şi Bârlad; DN 2G: Bacău, Moineşti, Comăneşti şi Miercurea Ciuc . Drumul na ional DN 2F leagă Municipiul Bacău de Municipiul Vaslui spre Est. Spre Vest, Municipiul comunică, prin drumul na ional DN11 (E577) cu municipiul Braşov, DN2 / E85, DN 2F, DN 2G, DN 15. Se face legătura, aşadar, spre coridoarele de circula ie către Ungaria, Austria, Germania, Italia, Fran a, Spania. Pe lângă acestea teritoriul, vizat este străbătut în partea de S de DJ 207 G (str. Chimiei). Exista legături cu toate oraşele importante ce înconjoară Municipiul şi jude ul Bacău (şi nu numai) şi anume: Adjud, Bucureşti, Braşov, Bârlad, Botoşani, Constan a, Gala i, Iaşi, Piatra Neam , Târgu Neam , Vaslui, Vatra Dornei, Suceava. În viitor prin Bacău va trece şi o autostradă care face parte din coridorul IX paneuropean.

Pag. 50 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Tabel 17: Distan a între Municipiul Bacău şi celelalte reşedin e de jude din Regiunea NE, punctele de grani a, capitala României şi capitala Moldovei Localitate Botoşani Iaşi Neam Suceava Vaslui Republica Moldova Ucraina Capitala României şi capitala Republica Moldova Bucureşti Chisinau Kiev
Sursa: Anual statistic, Best turist.ro

Distanta (km) 148 km 123 km 59 km 144 km 77 km Punctele de grani ă 390.086 km 1888.56 km 281 km 226.72 km 690.651 km

Timp de deplasare 2 hr 54 min 2 hr 31 min 1 hr 16 min 2 hr 34 min 1 hr 38 min 7 hr 50 min 39 hr 3 min 5 hr 10 min 3 hr 37 min 12 hr 2 min

Harta 5: Harta drumurilor jude ene Bacău

Sursa: www.harta-bacau.ro, Navteq 2009 şi agenda bacau.ro

Jude ul Bacău dispune de o densă re ea de drumuri în mare parte modernizate sau în curs de modernizare. Lungimea totală a drumurilor publice este de 2301 km, din care 19.3% drumuri na ionale, 34.7% drumuri jude ene şi 46% drumuri comunale. Esen ial este faptul că între toate oraşele jude ului există cel pu in o legătură prin drumuri modernizate. Din municipiul Bacău pornesc, ca un evantai, un număr de 5 drumuri na ionale, asigurând legătura în toate direc iile cu principalele centre din jude ele învecinate.

Pag. 51 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

Harta 6: Pozi ionarea Municipiului Bacău fa ă de axele principale de transport

Sursa: PATZ SUBM Harta 7: Municipiul Bacău – important nod rutier şi feroviar

Sursa: agenda bacau.ro

TRANSPORTUL RUTIER INTERN Municipiul Bacău are o re ea stradală dezvoltată, care con ine un număr de 322 de artere, cu o lungime totala de 200,196 km, în procent de 85% asfaltate şi iluminate corespunzător. În propor ie de 80%, străzile băcăuane au acces la apă şi canalizare ceea ce creează premise favorabile pentru dezvoltarea infrastructurii.

Pag. 52 din 221

Razboieni 13. 164 sunt în stare bună de func ionare. 9 Mai Sursa Primăria Bacău Direc ia drumuri 15.bl. Str. Str.432 m 115.Rampa ecologica 2. Bradului 25.str. Str. Calea Republicii . Policlinica veche . Nicu Enea 22.str. Unirii 18. 9 Mai 19.str.calea Barladului 29. Pentru îmbunătă irea infrastructurii. în prezent. Miori ei . Ana Ipatescu . O situa ie detaliată a străzilor va fi prezentată la descrierea pe cartiere.str. Calea Republicii . 9 Mai 14. 87 au fost complet reabilitate. Energiei 27. Unirii . Miori ei . 9 Mai 16. 9 Mai 21. Prelungirea. Miori ei . Municipiul Bacău se clasează pe locul 9 între polii de dezvoltare în ceea ce priveşte raportul lungime străzi la suprafa ă intravilan. Parcările cu plată sunt în număr de 15 buc.D.9 Mai 12.str. Calea Marasesti . Calea Marasesti .196 km Dintre acestea.str. Aviatori 5. Sturdza . Există.Spiru Haret 11. George Apostu .Pia a Sud 10. Calea Republicii .I. Bl. Alexandru cel Bun .. se prevede înlocuirea conductelor de alimentare cu apă şi branşamente la un număr de 20 de străzi şi circa 100 de străzi sunt vizate pentru a fi reparate şi modernizate. Str. Chimiei 4. Dumbravei .str. În ceea ce priveşte situa ia podurilor.221 m 200. iar 3 zone sunt amenajate cu automate de parcare. Ion Luca 26.str. Tecuciului 28.str. Str. Str. aceasta este următoarea: TOTAL 5 4 4 90 stare buna 4 4 4 90 deteriorate 1 0 0 0 asfalt 4 4 65 1 Sursa Direc ia drumuri publice – Primăria Municipiului Bacău beton 1 4 18 6 buc parcare asfalt+beton pavaj PODURI PASAJE PODE E PARCĂRI buc buc buc buc Parcările cu plată sunt amenajate în zona centrului Municipiului. Bl.str. L. Intersec iile semaforizate care asigură în prezent desfăşurarea traficului sunt prezentate în tabelul următor: Intersec ii semaforizate 1. Castanilor 8. Str.str.str.str. Cal. Narciselor 6. Miori ei . 18 parcări cu plata şi automate de parcare. Miori ei . Calea Marasesti . Romanului .Unitatea de avia ie 3. 12 sunt în stare satisfăcătoare.Orizont 7.str. S.U.str. Calea Republicii . Pag.P. Str. 9 Mai 20. Frasinului 9. pasajelor şi parcărilor din Municipiul Bacău. Caragiale . Romanului . Unirii . Ştefan cel Mare 23. Calea Marasesti .str. în timp ce acoperirea suprafe ei din intravilan este relativ scăzută.826 m 12. Calea Marasesti . Str.MALL Tabelul 18 prezintă indicele de acoperire a drumurilor orăşeneşti precum şi ponderea străzilor orăşeneşti modernizate în cadrul polilor de dezvoltare urbană. I.716 m 47. Milcov 17. Calea Marasesti . Ştefan cel Mare .196 m Bucă i 59 străzi 164 străzi 12 străzi 87 străzi 322 străzi Starea Sistemului rutier Stare Deteriorată Stare Bună Stare Satisfăcătoare Reabilitate Lungime totală străzi =200. Str. Banca Na ionala 24. În ultimii ani nu au fost făcute interven ii asupra trotuarelor ele fiind degradate în propor ie de 60%. 53 din 221 . I. Str. Calea Republicii . BACAU Intergroup engineering Lungime 24. Cal. Str.str. Alexandru cel Bun . 59 străzi au fost complet neglijate.str.str.str.

str. La nivel pietonalului.44 8 9 Baia Mare 293 80. BACAU Intergroup engineering Tabel 18: Situa ia străzilor orăşeneşti în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2008) Străzi orăşeneşti Clasamentul fa ă Raport lungime de acoperirea Ponderea străzilor Municipiul străzi / suprafa ă Lungime teritoriului orăşeneşti intravilan m/mp străzi (km) intravilan cu străzi modernizate (%) 1 Gala i 345 84.20 88.22 5.35 3. CFR.30 de oameni împăr ite în toate cartierele oraşului. Copernic (lucrări de terasamente şi asfaltare trotuare).U. Banu Mărăcine (decopertare parte carosabilă şi turnat cămine de vane pentru re eaua de apă).10 68.020. 54 din 221 . Comandamentul de iarnă stabilit la nivelul primăriei asigură măsuri necesare asigurării unui trafic rutier cât mai fluent în condi iile date.91 11 4 Bacău 200 81.59 3. asigurând în prezent 3. Pag. a fost finalizată asfaltarea.89 5 2 Brăila 274 78.55 6 3 Oradea 393 68.44 59. str. Gladiolei şi Lăcrămioarei se montează semnele de circula ie necesare. George Enescu (lucrări de terasamente). Direc ia de Servicii Publice din cadrul Primăriei Bacău ac ionează la înlăturarea zăpezii şi a ghe ii de pe trotuare cu peste 300 de lucrători.37 3 7 Sibiu 318 83. Teiului (lucrări la re eaua de canalizare). Societă ile care au semnat cu primăria contractele de deszăpezire au pus la dispozi ie utilaje de capacitate mică ce au intervenit pe străzile din cartiere. Nord şi Bistri a Lac: str.48 3. importantă cale de comunica ie pentru ocolirea zonei centrale a municipiului Bacău.63 9 5 Piteşti 181 80.P. Suprafa a ocupată de parcări este de 85. str. Câmpului (lucrări de terasamente şi montat borduri). Pe str. Izvoare.82 5.65 81. Holtului (branşamente apă şi lucrări de canalizare).28 4. Şerbăneşti (lucrări de terasamente şi montat borduri). în echipe de 20 .60 În prezent se află în construc ie sau în faza de finalizare 15 străzi din cartierele Tache.89 3. Izvoare . Licurici (se finalizează asfaltarea). Şerbăneşti.14 13 13 Deva 90 97. schimburile II şi III fiind asigurate de al i 50 de lucrători.70 50.08 46.68 7.D. str.14 6.77 99. crt. str.54 4 8 Târgu Mureş 194 82.29 39.21 87. Index de acoperire a drumurilor orăşeneşti 2. urmând a fiind finalizate şi lucrările de ridicări la cote ale gurilor de canal.00 1 12 Suceava 138 70. str.18 2. Primăria Municipiului Bacău în perioada de iarnă ac ionează cu 42 de utilaje aflate în dotare. str. str. Lupeni (lucrări de terasamente şi montat racorduri canalizare). Gherăieşti. Daciei (lucrări la terasamente şi racorduri canalizare).66 64.11 12 11 Râmnicu Vâlcea 198 76.Înfră irii.35 4.53 7 6 Arad 348 86. N.31 10 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.78 51.168 locuri de parcare cu plată aflate în eviden a Primăriei.I. str. Ar arului (decopertare partea carosabilă). str. interven ia cu antiderapant pe drumurile principale fiind asigurată de 13 utilaje de împrăştiere a materialului antiderapant.79 2 10 Satu Mare 193 88. str. în vederea prevenirii apari iei poleiului pe străzile municipiului Bacău şi pentru înlăturarea zăpezii de pe partea carosabilă. str. str.47 60. În func ie de evolu ia vremii. Înfră irii (finalizare asfaltare şi branşamente abona i). str. Cezar Boliac (decopertare partea carosabilă).64 75. iar pe străzile Nalbei.32 m2. Rozelor (se lucrează la sta ia de pompe).06 8. Maramureş (finalizare betonare carosabil).

Cl.P.348 milioane de km (-61%). Acoperirea geografică a traseelor de transport public este prezentată în harta de mai jos Pag. în timp ce se pentru anii 2010 şi 2015 se aşteaptă o creştere a volumului de trafic echivalent cu 6000 şi respectiv 7000.Retur 40 min Traseul 5 Pobac . vest şi sud ale oraşului.00.Mioritei – Gara . 8. Transportul public interurban a suferit în schimb o scădere: în 1990 se transporta un număr de 780 milioane de călători/an fa ă de o ofertă de 24. Creşterea cea mai importantă o reprezintă cea a automobilelor (de la 1. 13.Retur 40 min Traseul 3B FNC .Pta Centrala – Oituz . capetele acestora şi frecventa autobuzelor pe aceste trasee este prezentată în continuare: Traseul 1 FNC . BACAU. 15 km/oră Traseele existente pe raza municipiului Bacău. BACAU La stabilirea graficelor de circula ie s-a inut cont de nevoile agen ilor economici în privin a preluării fluxului de călători la intrarea şi ieşirea din schimb. În 2004 aceste valori au scăzut la 216 milioane de călători/an (-72%) şi respectiv 9.I. trecând de la circa 1.P a Centrala .Milcov . 20.P a Centrala .M. Viteza comercială – medie.Cl.Insula Agrement .P a Centrala – Pobac 30 – 60 min Traseul 14 Gara – Miori a . cu o creştere consistentă ale distan elor parcurse de la 54 la 126 km.CCB 10 – 23 .00. mai ales în termeni de t*km (+160%).Cl.P a Centrala . Republicii – Marasesti .Cl. Intervalul de succedare este variabil func ie de intervalele orare: 4.Gara – Miori ei – Autogara – Unirii . a salaria ilor din zonele de nord. Birladului .00-23. fie intervalele de succedare se schimbă.Retur 30 min Traseul 6 Pobac . SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL Transportului public local de călători pe raza municipiului Bacău este realizat de TRANSPORT PUBLIC S.Birladului – Autogara . cca. cel Mare . precum şi legătura între zona sud şi zona de nord a oraşului. Pomicola .U. Eminescu .00. care îşi distribuie serviciile în baza unui Contract de concesiune.D.Energiei – Elbac . În prezent transportul public constituie doar 13% din totalul tipurilor de transportă şi transportul de mărfuri a crescut semnificativ în ultimii ani. 17.Retur 40 min Traseul 4 Pta Centrala .00-17.Popas Gheraiesti .00.30.Mioritei – Elbac . BACAU Intergroup engineering E.Retur 7 – 8 – 23 min Traseul 22 FNC . Din 1990 s-a asistat la o creştere semnificativă a gradului de motorizare: numărul total al vehiculelor care pot circula s-a dublat.P a Centrala – Energiei – Gara . Volumul de trafic are trend ascendent şi s-a trecut de la circa 3200 (AADT) în 1990 la 4500 în 2005.St.P a Centrala .2 milioane).Parc Gheraiesti (ANL) .Aprodu Purice .30-8.AS.Pta Centrala .retur 35 min Traseul 17 CCB . În zilele de sărbătoare fie sunt active numai anumite trasee.3 la 3.000 milioane de km. Romanului (Fructex SA) .3013. 55 din 221 .FNC .Retur 7 – 8 – 10 .Pod Siret .9 milioane la circa 4 milioane în 2004.A.23 min Sursa: TRANSPORT PUBLIC S. numărul de mijloace grele pe locuitor fiind de circa o treime fa ă de cel din Comunitatea Europeană Transportul de persoane în municipiul Bacău este structurat pe 10 trasee .00-20. şi Ministerul se aşteaptă la o creştere continuă pentru următorii ani. care fac legătura între cartiere şi zona centrala .Retur 40 -70 min Traseul 3 FNC . Actual 69% din mărfuri sunt transportate pe anvelope şi în acest sector se prevăd creşteri importante. Traseele sunt deservite de autobuze şi microbuze. A.43 min Traseul 18 FNC .

527 lei şi în anul 2008 au fost de 17.D.U. intervalele de succedare.7 lei. Veniturile în anul 2007 . Acesta transmite. 2. defec iuni ale mijlocului de transport. pia ă) este afişata harta traseelor. crt 1. 3. dotate cu refugii acoperite (gară. 32L+74P 32L+68P 33L+55P 17+1 17+1 Autobuze – transport TOTAL 97 local Sursa: Prelucrare datelor preluate de la csjbacau şi Primăria Bacău Managementul parcului auto al societatii locale de transport public este asigurat de un sistem de monitorizare a vehiculelor.P. BACAU Intergroup engineering Tariful pentru o călătorie cu autobuzul este de 1. În unele sta ii. 56 din 221 . tariful şi extras din regulamentul transportului public în sta ii prin panou indicator de sta ie cu numărul traseelor.I.285.244. pozi ia fiecărui mijloc de transport aflat în trafic şi poate asigura managementul eficient al vehiculelor în cazul incidentelor de trafic: blocaje. Informarea călătorilor se realizează după cum urmează: în vehicul prin panou care cuprinde harta traseelor. în timp real. etc.645 lei Semafoarele sunt cu ciclu fix şi nu au prevăzute func ii de prioritizarea a transportului public. 5. Pentru o compara ie a capacitatii de asigurare a serviciilor în domeniul transportului public la nivel regional şi na ional prezentăm tabelul următor: Pag. cu pozi ionare GPS. Traseele sunt deservite de 97 autobuze/microbuze după cum urmează: Transport Public SA administrează 55 AUTOBUZE ŞI 32 MICROBUZE Uzura medie (%) Tip autobuz buc Locuri/buc MERCEDES CONECTO KAROSA MERCEDES N 405 VOLKSWAGEN (microbuze) Microbuze 26 9 20 13 19 < 6ani < 6ani < 6ani < 6ani < 6ani Microbuze – transport periurban (spre Letea Veche) Nr. 4.15.

este deservită doar de linia 14. axa rutieră Milcov – Caragiale. de-a lungul căreia există locuin e reziden iale dens populate şi câteva zone industriale şi comerciale. caracterizată de aşezări reziden iale de dimensiuni importante.947 441 114 Pasageri transporta i 1. zona de vest str. toate cartierele periferice (Gherăieşti. Şerbăneşti şi Pod Siret) sunt deservite de linii mult mai restrânse numeric. M Lortrans Srl A Massaro Trans Srl M Norman Impex SRL M President Srl . str. toată zona situată la vest de calea ferată. cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute) şi nedeservit în celelalte ore ale zilei. Constantin Ene). aşa cum reiese din harta prezentata mai sus: cartierul Izvoare şi aeroportul la sud. Zona centrală a oraşului. Prin aceste zone trec majoritatea liniilor din sistem. (cartierele Gherăieşti şi Şerbăneşti). zone ale Municipiului complet lipsite de serviciul de transport public.40 minute. M Remidis Srl M Sog Trans SRL. Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului). 57 din 221 . sunt deservite corespunzător. pe care mijloacele de transport se succed la intervale de ordinul a 30 . Pag. şi în care este localizat cimitirul principal al oraşului. Nr. Există. Gării. cu 3 stadii principale ale serviciilor: serviciu corespunzător.392 Transportul public periurban este asigurat între Municipiul Bacău şi majoritatea localită ilor din jude ul Bacău de 29 de operatori de transport. crt. serviciu insuficient şi lipsa serviciului de transport.023 33. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Operator transport cu Dotări transport plecare din Autogara Bacău A–M Alexandropol Impex SRL M SC Alexdomat SRL A Alitrans Srl M şi A Culiardo Srl M Danger Com Srl M Denismar Trans Srl M Dragoliv Service Srl M şi A Ecoplante Srl A Eledia Srl M Eliscomex. 1 România 2 Regiune Nord-Est 3 Bacău Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Număr de vehicule în inventar 5.U.D. B-dul Sandu Sturdza. BACAU Intergroup engineering Tabel 19: Transport urban de pasageri în anul 2007 Nr. cu plecare din Autogara Bacău.I. caracterizată de aşezări reziden iale şi productive.136.6 instala ii de semaforizare pentru pietoni. Zona crt. În schimb.Srl M Euro-Acva SRL A/M Gap Trust Srl A Grup Atyc Srl A şi M Holias SRL M Impex Puiu Srl M Nr. Un al doilea grup de cartiere periferice sunt în prezent deservite de transportul public în măsură redusă (de ordinul 30 – 40 minute) şi/sau doar în anumite ore ale zilei. se pot identifica mai mult zone ale oraşului.21 instala ii de semaforizare pentru vehicule. jumătatea de sud a centrului oraşului (str.P.441 113. Transportul de călători este realizat pe 37 trasee cu microbuze şi pe 39 trasee cu autobuze. . produse de „Katel Group”: . 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Operator transport cu plecare Dotări transport din Autogara Bacău A–M Kam Srl M Land Trans Srl. De asemenea. de asemenea. Intersec iile semaforizate: 27 de instala ii de semaforizare. crt. precum şi zona periferică de sud. M Solo Impex Srl M Sprinter Com Srl M Stegaiu Srl M/A Steptrans Srl M Teletrans Srl M Transport Bistrita SA A Sursa: Prelucrare datelor preluate de la csjbacau Transport public jude ean cu servicii regulate 2008-2011 Puncte critice eviden iate în cadrul Studiului de circula ie efectuat de Primăria Bacău Din punct de vedere al spa iului acoperit de servicii de transport public urban şi de programul după care aceste servicii sunt oferite.

24. Instala iile de semaforizare pentru vehicule sunt. Izvoare. faza de roşu pentru vehicule are. Str. Str. Oituz – Str. Oituz . Str. 9. Vadul Bistri ei. Instala iile de semaforizare. B-dul Alexandru cel Bun – Str.Kogălniceanu – Str.D. fie în coresponden a intersec iilor semaforizate. 15.I. Pie ii – Str. fie în coresponden ă celor nesemaforizate. Str. Miori ei – Str. 18. Garofi ei. Carpa i. Punctele de congestie importante identificate de către Administra ia Locală sunt în număr de 24. 21. Str. nefiind de tipul „la cererea pietonului”. 22. mai ales de-a lungul directoarelor principale Nord-Sud. B-dul Ionita Sandu Sturdza – Calea Marasesti – Str. Calea Mărăşeşti – Str. Constantei – Str. Stadionului. Dumbravei. 58 din 221 . 17. 20. 12. Astfel există următoarele zone special semaforizate: . 14. 6. 7. În cadrul acestor cicluri. Cele 14 intersec ii congestionate nesemaforizate sunt următoarele: 11. toate cu ciclu fix.U. 9 Mai. Gării (semaforizare prevăzuta în cadrul interven iilor de modificare a viabilită ii). Constantin Ene – Str. Str. 3. 10. 13. -1 instala ie de semaforizare pentru pietoni se află de-a lungul străzii Miori ei. Nicolae Bălcescu. Erou Ciprian Pintea. 5. 9 Mai – B-dul Alexandru cel Bun. Calea Mărăşeşti – Str. 8. Calea Mărăşeşti – Str. Str. Ana Ipatescu – Str. Bicaz. Stadionului – Str. Mihai Viteazu. Str. 19. BACAU Intergroup engineering Instala iile pentru traversare pietonală a străzilor se localizează în principal de-a lungul directoarei cu un flux de vehicule superior cu scopul de a permite o siguran ă mai mare în circula ia pietonilor. Alexei Tolstoi – Str. 4. Banca Na ională (semaforizare prevăzută în cadrul interven iilor de modificare a viabilită ii). Spiru Haret – Str. În special. Milcov – Str. Str. Narciselor. Str. în schimb. localizate în mod difuz de-a lungul întregii re ele rutiere. Vadul Bistri ei – Str. Ion Luca Caragiale. Pie ii. Narciselor – Str. 16. 2. Str. Str. Milcov – Str. Str. Toate aceste instala ii prevăd prezen a fazei pentru traversarea pietonilor în cadrul fiecărui ciclu. Energiei. B-dul Unirii – Str. Nicolae Bălcescu – Str.4 instala ii de semaforizare pentru pietoni sunt situate de-a lungul străzii Calea Marasesti la Nord de linia feroviară. Miori ei – Str. Spiru Haret – Str. 23. 9 Mai – Str. Milcov – Str. Str. 9 Mai. Ioan Luca Caragiale. Alecu Russo. Bucegi. Mai jos sunt enumerate cele 10 intersec ii semaforizate congestionate: 1. Tecuciului 75 Pag. -1 instala ie de semaforizare pentru pietoni este situat în apropiere de Policlinica Veche. sunt prevăzute cu timer pentru numărarea timpului de schimbare cu indicarea timpului rămas înainte ca semaforul să îşi schimbe culoarea (de la verde la roşu şi invers). fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie. Str. B-dul Unirii – Str. Str. dintre care 10 se află în coresponden ă cu intersec iile semaforizate. mai ales în coresponden ă cu intersec iile dintre directoarele principale ale oraului. scopul de a reglementa şi modera viteza de deplasare de-a lungul axelor unde sunt localizate acestea. George Bacovia – Str. Nicolae Bălcescu – B-dul Unirii. B-dul Unirii – Str.P. Alexei Tolstoi – Str. de asemenea.

dar mai ales la orele de vârf. 11. 3. Oradea. dintr-un număr total de 13 poli de creştere analiza i la nivel na ional. fie nu beneficiază deloc de servicii publice de transport al calatorilor. În special. În zone precum Cartierul Izvoare şi Aeroportul la sud. 4. Axa rutieră Milcov – Caragiale. Traficul de tranzit scade foarte mult viteza traficului în cadrul Municipiului. Transportul în comun se desfăşoară foarte lent. Suceava. Bacău. zona de vest str. 9. Gării.I. Constantin Ene). Semaforizarea (deşi are un important rol în men inerea ordinii în circula ie) nu mai reuşeşte sa asigure cele mai bune condi ii de trafic. 60% din traficul la nivel de municipiu este unul de tranzit. Târgu Mureş. Municipiul Bacău are o re ea stradală bine dezvoltata. necesita ilor transportului în comun. pode elor. toată zona situată la vest de calea ferată (caracterizată de aşezări reziden iale şi productive).196 km. viteza comerciala medie fiind de 15 km/h. gradul de acoperire cu străzi a teritoriului extravilan este scăzut – Municipiul Bacău se afla pe pozi ia a 9-a din 13 poli de creştere ce au fost analiza i (Gala i. Râmnicu Vâlcea. exista şi străzi pe care circula ia se desfăşoară în condi ii greoaie (un număr total de 71 de străzi. (87 dintre străzi au fost complet reabilitate iar 164 sunt în stare buna de func ionare). BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. pasajelor şi parcărilor este buna în propor ie de 90%. Baia Mare.U. 7. de-a lungul directoarelor principale Nord-Sud. Municipiul Bacău se situează pe locul al 7-lea în statisticile privind lungimea totală a arterelor ce compun re eaua stradală municipală. transportul public de călători este inexistent. Deva). cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute). fie în coresponden ă cu străzi nesemaforizate. iar 12 se prezintă în condi ii satisfăcătoare). datorita aglomerărilor frecvente. 2. Conform estimărilor. Semafoarele sunt cu ciclu fix şi nu au prevăzute func ii de prioritizare a transportului public. B-dul Sandu Sturdza. se desfăşoară foarte lent. Traficul în zona de centru a Municipiului. în mare parte. 12. fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie. Satu Mare. Arad. Pag. cu o lungime totala de 200. de-a lungul căreia există locuin e reziden iale. Sibiu.D. Brăila. Starea podurilor. fie beneficiază de servicii insuficiente. în care este localizat cimitirul principal al oraşului. 10. Există cartiere periferice deservite. O buna parte a Municipiului. reprezentată printr-un număr de 322 de artere. 8. în măsura redusă. dens populate şi câteva zone industriale şi comerciale este deservită doar de linia 14. care răspund. acestea fiind asfaltate şi iluminate corespunzător. datorita aglomerărilor frecvente pe care le cauzează. Transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte întreaga popula ie. din care 59 au fost complet neglijate. condi ia străzilor ce alcătuiesc re eaua stradala a Municipiului Bacău este buna. 6. Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului . în prezent. în general. Deşi. 59 din 221 . Piteşti. în ceea ce priveşte lungimea totală a străzilor din cadrul său. Prin compara ie cu al i poli urbani de creştere la nivel na ional.P. Deşi ocupă doar o pozi ie de mijloc între cei 13 poli de creştere supuşi analizei. 13. 5. str.caracterizată de aşezări reziden iale de dimensiuni importante). jumătatea de sud a centrului oraşului (str. de transportul public în măsură redusă (cartierele Gherăieşti şi Şerbăneşti).

0 15. estimarea făcându-se în func ie de cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor. Situa ia privind lungimea în km a re elelor de apa potabila şi a materialelor din care sunt executate: Lungimea conductelor (km) % din Starea conductelor lungimea totala % Total Din care executate în perioada: (km) Până în 1960 1960 . 1 2 3 4 5 6 Lungime totala conducte canalizare publica (km) Iaşi 562. în privin a lungimii totale a conductelor din sistemul de canalizare.1 390.0 existen i la nivel de jude .8 Diametrul în sec iune (mm) 600 – 800 Transport 114.0 Suceava 686. COMPANIA APA S.6 11.6 27. Municipiul Bacău de ine 324.5 29. BACAU Intergroup engineering F.4 85. jude ul Bacău se situa pe locul 3 din cele 6 jude e din Regiunea Nord-Est.0 1.D.016.P.1980 După 1980 a conductelor bună deteriorată Fonta 141. Materialul conductelor În tabelul următor se prezintă lungimea şi diametrele conductelor de alimentare cu apă potabile: Destina ia conductelor Lungimea conductelor % din lungimea totala a conductelor 50.5 25.244.251.290.5 147.0 9.5 46.335.2 150 – 400 Distribu ie 172. Municipiul Bacău se află pe locul 10 în clasamentul polilor de dezvoltare urbană.2 kilometri.3 1.6 km de conducte de canalizare din cei 552.2 Sursa: S.9 Vaslui 482.4 796. Starea conductelor % bună deteriorată 57 43 33 67 50 50 Pag.769. Cantitatea estimată pentru municipiul Bacău este de 103 l/locuitor şi zi.1 23 – 52 Branşamente 38.7 59 41 Otel 108. Re eaua de alimentare cu apa În prezent.0 43.1 100 TOTAL 324.C.I.1 Bacău 552. Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor se desfăşoară printr-un sistem inelar cu lungimea totală de 255.1 din întreg jude ul Bacău şi 212.0 Neam 319. pe primul loc în privin a lungimii totale a conductelor de alimentare cu apă şi pe locul 2 în ceea ce priveşte situa ia apei potabile distribuite pentru uz casnic.9 31.0 33. Bacău.335. 60 din 221 .A.1 14.0 6.2 Volum de apa potabila distribuita uz casnic (mii mc) 24.9 Botoşani 228.6 37.0 907.0 1.5 9.0 131. crt.5 66.U. SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APA ŞI CANALIZARE În anul 2007. cca 85% din totalul străzilor existente sunt prevăzute cu conducte de apa potabila.0 5. Tabel 20: Situa ie comparativă Canalizare publica şi alimentare cu apa potabilă din regiunea NE în 2007 Nr.0 13.0 35.3 30 70 Beton armat 45 10.5 km de conducte de apa potabila din cei 1.0 9. în Municipiul Bacău.338.9 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Jude ul Lungime totala conducte alimentare cu apa (km) 1.9 50 50 Azbociment 29.632.0 100 42 58 Nota: s-a luat în considerare şi aduc iunea Valea Uzului Bacău – 35 km beton comprimat şi 27 km otel.116.

După tratare.A.2 2. o valoare de 80 . cu un consum de 103 l/om şi zi Municipiul Bacău se încadrează în consumul specific de apă estimat de normativele în vigoare.16 Sibiu 328. în func ie de fondurile publice disponibile. Front Mărgineni II. analiza calitatii apei şi pomparea apei potabile în rezervoarele de înmagazinare se face prin 2 conducte F 600 mm. conducta DN 800 mm din tuburi PREMO care face legătura dintre rezervorul de 10 000 m3 şi re elele de distribu ie din zona centrala şi de sud ale oraşului.107 8 5.099 0.9 2. Gheraiesti II Lunca (în prezent.C. aceasta este transportată către municipiul Bacău printr-o conductă de aduc iune Dn 800 mm.zi). are 16 pu uri din care 13 pu uri sunt func ionale) în 4 rezervoare (2 x 10000 mc şi 2 x 5000 mc).U.132 2 7. Clorinarea apei.409 0.078 13 6.0 2.124 0.097 11 4.7 1. Bacău este asigurata prin: conducta DN 600 mm din fonta cenuşie care face legătura dintre rezervoarele 2 x 5000 m3 şi re elele de distribu ie din zona de N-V a oraşului.78 Deva 78.116 6 4.150 l/om•zi este ra ională. în func ie de zona şi resursa de apă.47 Piteşti 494. are 35 de pu uri care sunt în conservare) şi Mărgineni II (în prezent. În conformitate cu datele primite de la furnizorul acestor servicii. Front Mărgineni I. Sta ia de pompare Mărgineni înmagazinează apa captată din fronturile Hemeiusi I. Hemeiusi II.05 Satu Mare 185. Hemeiusi I.114 7 4. analiza Pag.14 Oradea 564.5 1. este tratata la Sta ia de tratare Caraboaia (Darmanesti). Front Gheraiesti II (Lunca).0 2.118 5 17.092 12 5.14 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Norma de calcul la alimentare cu apă este în mod obişnuit de 100 .793 0.D. BACAU Intergroup engineering Tabel 21: Re ea de distribu ie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2007) Nr.87 Arad 539. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Lungime simplă a re elei de apă potabilă (km) Lungime simplă a re elei de apă potabilă / 1000 locuitori (km/loc) Cantitate apă Cantitate apă potabilă potabilă distribuită distribuită consumatorilor uz casnicClasament consumatorilor / cap de locuitor uz casnic (mii (mc/locuitor/zi) mc) 14. situa ia conductelor este analizată şi conductele aflate în stare de deteriorare avansată au fost propuse pentru a fi înlocuite în anul 2010.1 2.4 3.0 1. clorinarea apei.952 0. are 44 de pu uri din care doar 18 pu uri sunt func ionale).0 1.60 Râmnicu Vâlcea 215.350 0.804 0.70 Bacău 262.09 Târgu Mureş 291. 61 din 221 . Este relativ greu de ales o valoare pentru consumul specific de apa.793 0. Descărcarea rezervoarelor către re elele de distribu ie a Mun. Apa colectata din sursele enumerate mai sus. respectiv 200 mc.119 4 7. după OMS 40 l/om.311 0. Alimentarea cu apa potabila a popula iei şi industriilor din Municipiul Bacău este administrată de S.103 9 3.684 0. Se poate aprecia ca.150 l/om•zi ca un necesar ce acoperă consumul gospodăresc (mult deasupra limitei minime.P.95 Baia Mare 293.912 0. Principalele surse de apa din Municipiul Bacău sunt: surse de suprafa ă: Lacul Poiana Uzului surse subterane: Front Gheraiesti I.309 1 5.132 3 Municipiul Gala i 530.77 Brăila 470.3 1. COMPANIA APA S. amplasata la 62 km N-V de municipiul Bacău. Bacău.512 0.I.0 1.90 Suceava 193. formata din tuburi de beton precomprimat (35 km) şi tuburi de o el (27 km).0 1.325 0. Sta ia de pompare Gheraiesti înmagazinează apa captată din fronturile Gheraiesti I (în prezent. Hemeiusi II şi Mărgineni intr-un rezervor de 10000 mc.103 10 7.

Rădăcini pătrunse în colectoare şi racorduri: str. Milcov intersec ie cu str. În Municipiul Bacău este în func iune o sta ie de epurare cu capacitate de 900 l/s. colectoare secundare. racorduri şi sta ii de pompare. Pr. A.4 24. Narciselor.A. Castanilor. care în prezent se află în curs de modernizare şi retehnologizare în cadrul unui proiect ISPA. str. BETON .D.2 19. Milcov. Termenul de punere în func iune a investi iei este luna decembrie 2010 pentru o capacitate de 1600 l/s. Viorelelor.79 %. str. PAFSIN . Vadul Bistri ei. conductelor (mm) Materiale din care sunt realizate conductele: 1. Exista 3 deversoare pentru evacuarea direct la emisar a debitului de ape pluviale ca urmare a precipita iilor abundente: str. Gh. Str. str.U. În prezent.5 58. str. Russo. str. str. Al.C. Pr. str. str.1 23.4 10.P. Calitate slabă a conductelor de beton şi lipsă etanşeitate la colectoare secundare şi racorduri pentru dimensiuni cuprinse între 200 şi 500 mm: str. str. str. Stadionului.11 %.I. Al. Barnat. Lalelelor – par ial.3 500 – 1000 77. str. BACAU Intergroup engineering calită ii apei şi pomparea apei potabile în re eaua de distribu ie a municipiului Bacău se face prin 3 conducte ( 2x 600 mm şi 1 x 800 mm).9 Peste 1000 33. Violetelor. Pantă necorespunzătoare la re ele de canalizare (în principal racorduri de canalizare cu Dn 200 – 400 mm la blocuri) din ansambluri de locuin e din zonele joase: ans. Diam. Panselelor. Probleme ale re elei de canalizare: Lipsa capacitate de preluare ape pluviale a colectoarelor: Intersec ia străzilor Miori a. Al Parcului. Panselelor. Lalelelor.5 Sursa: S. Pag. Str. str. Violetelor. str. Str. Donici – par ial.0 8. str. str. str Viorelelor – par ial. Ghioceilor. 3. str. Lascar Bogdan – cartier Şerbăneşti. Bradului. Milcov. Al. Bradului. Ştefan cel Mare. str. Alte defecte majore identificate sunt subdimensionarea diametrelor conductelor re elei şi spărturile la îmbinările acestora.7 60.8 43. Lalelelor. 2. de locuin e Milcov cuprins între străzile Stadionului. PVC . Castanilor. Letea – în incinta ştrandului Letea. str. Bacău. care conduc la frecvente blocaje şi creşterea debitelor de infiltra ie şi exfiltratie. Prelungirea Bradului.4 2. 9 Mai. Vrancei. A. Abatorului. COMPANIA APA S. Dig. Russo. 2. str. Ghioceilor. Re eaua de canalizarea municipiului Bacău Re eaua de canalizare este realizată în sistem unitar şi este compusă din: colectoare principale. în prezent este finalizată treapta de epurare mecanică. aproximativ 80 km din totalul de 212.3 142. Constantei – par ial. Izvoare. Constan ei – par ial. 62 din 221 .6 26.0 5. str. Străzi care nu au colector de canalizare (incluse în MASTER PLAN).3 TOTAL 212.6 km din re eaua de canalizare a municipiului Bacău are o vechime de peste 30 de ani şi necesită supraveghere atentă. Situa ia privind lungimea în km a conductelor de canalizare şi diametrul lor este prezentată în tabelul următor: Lungimea conductelor (Km) Din care executate în perioada: Total (Km) Până în 1960 1960-1980 După 1980 200 – 500 102.10 % Pe re eaua de canalizare sunt prevăzute 7 sta ii de pompare. Ghioceilor – par ial.

180 1. M.81 1. Marasesti nr. Luminii nr. ele fiind mai vechi de 30 de ani.3 bis str. probleme cu privire la colectarea şi epurarea apelor uzate menajere.A.066 2. 18 str.6 str. aflată în administrarea SC CET SA Bacău.P. reprezentată de centrala de cogenerare amplasată pe str.593 2. ce asigură alimentarea cu căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum pentru consumatorii aferen i. amplasate pe străzile indicate în tabelul de mai jos aflate în administrarea SC CET SA Bacău. aflată în administrarea S.C.81 11.096 659 2. reprezentată de un CAF 100 Gcal/h amplasat pe strada Letea nr.888 1. 22 Decembrie 3 str. 2) În cadrul polilor de dezvoltare urbană Municipiul Bacău se situează pe locul 10 în ceea ce priveşte re eaua de distribu ie a apei potabile. de asemenea. SERVICIUL DE FURNIZARE ENERGIE TERMICA AL MUNICIPIULUI BACAU Sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă şi căldura a Municipiului Bacău se compune din: o sursa de producere centralizată a căldurii. Marasesti nr.566 7. SACET S. Din cele 67 de puncte termice. 8) Pe 15% din străzile pe care sunt locuin e nu există colectoare de canalizare. pe primul loc în ceea ce priveşte lungimea totală a conductelor de alimentare cu apă şi pe locul 2 în ceea ce priveşte situa ia apei potabile distribuite pentru uz casnic. deservind circa 85 . 6 An PIF 1975 1975 1961 1963 1963 2002 1973 1960 1960 1964 Lungime canal termic (m) 5.81 5. Subsistemul compus din 10 CT cu re elele termice secundare aferente fiecărei CT este prezentat în tabelul de mai jos: Nr. sub formă a 10 centre termice pentru ansambluri de clădiri (CT). G. conductele de beton fiind deteriorate în procent de 37.2 str.C. 4) Municipiul Bacău de ine 324.I. 9 Mai nr.476 1.D. 67 puncte termice (PT).47 5.70 Adresa str. BACĂU Putere termica instalata (MWt) 5. 5) Conductele de alimentare cu apă din azbociment şi o el sunt deteriorate în procent de 70% 100%. CET S. 63 din 221 . Bacău. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Denumirea CT CT2 Miori a CT3 Miori a CT3/2 Marasesti CT3/5 Dr.6 km de conducte de canalizare.98 5. 7) Sistemul de canalizare are. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1) În cadrul jude elor din regiunea Nord Est. crt.7%.36 str.63 6.5 km de conducte de apa potabila şi 212.65 0. Aroneanu CT4/6 9 Mai CT Bistri a CTGrup Şcolar CTParc 1 CT Prefectura CT Primărie Sursa: S. Marasesti nr. Iosif Cocea 16 str. Viteazu nr.A. 28. 10 surse de producere descentralizată.697 124 o re ea termică primară ce asigură transportul căldurii sub formă de apă fierbinte de la sursa centralizată SC CET SA Bacău. o sursa de producere centralizată a căldurii.U. Aleea Parcului nr.40 10. 6. Vasile Alecsandri nr. un număr de 57 Pag.81 4. Chimiei nr.12 str.90% din totalul beneficiarilor din municipiul Bacău. 3) Cu un consum de 103 l/om şi zi municipiul Bacău se încadrează în consumul specific de apă estimat de normativele în vigoare între 100 – 150 l/om zi.9 str. jude ul Bacău este pe locul 3 în privin a lungimii totale a conductelor din sistemul de canalizare.

BACĂU Întreaga re ea primară este de tip arborescent (radial). PT4. ceea ce înseamnă cca 49. crt. Dn conducta Dn 65 – Dn 1000 mm Tipul de izola ie clasica preizolată Lungimea traseu (M) Totala După modul de amplasare Canale Canale Exterioara nevizitabile vizitabile 200 21468 20124 7949 Anul PIF 1976 1995 - 1 Total 47. PT151.62%. Re eaua secundara se compune din: re eaua secundara de încălzire are o lungime totala de circa 117 km de traseu re eaua de apa calda de consum are o lungime totala de 110 km de traseu Amplasarea re elei secundare este atât de tip suprateran cât şi subteran. PT45. cu conducte tur-retur de acelaşi diametru nominal (DN). în canale termice comune pentru conductele de încălzire (tur/retur) şi pentru cele de apă caldă de consum (tur/recirculare) nevizitabile (în mai multe situa ii. precum şi re elele de canalizare). H Mihai Viteazu. PT115. PT64. În cadrul următoarelor loca ii au fost modernizate Hidrofoarele: PT1. aşa cum este prezentată în tabelul de mai jos: Pag.I. BACAU Intergroup engineering se află în administrarea SC CET SA Bacău SA iar 10 puncte termice.D. H Nicolae Bălcescu 12. Diametrele nominale ale re elei sunt identice pentru tur şi retur. Ca urmare a economiei de energie electrica realizata de noile sta ii de hidrofor rezultă o economie de combustibil. Din totalul re elei primare. ce deservesc numai agen i comerciali. PT30. în canale vizibile. dar. Conductele sunt amplasate subteran sau aerian. PT16.U. se află în administrarea acestora. prin canalele termice nevizitabile. H Cornişa.A. Exista numeroase trasee de conducte blindate.2 km sunt amplasa i subteran.C.05%. în realitate. Distribu ia energiei termice se realizează prin cele 67 de puncte termice ce asigură alimentarea cu căldura pentru încălzire şi apă caldă de consum pentru consumatorii aferen i. în circuit închis.33%.941 1. Sistemul de re ele termice primare. Re eaua Termică Primară are o lungime totala de cca 99 km de conducta. PT2. PT20. iar celelalte tipodimensiuni sunt amplasate atât subteran cât şi aerian. adică cca 16. re eaua se comportă ca o re ea semideschisă. PT18. CT3 Miori a. H Nicolae Bălcescu 1.P.9 km sunt amplasa i subterane. Din cele 67 de puncte termice. Re eaua termica primară este amplasata pe un teren a cărui denivelare maxima atinge cca13 m (cota minima de tern 155 m la PT 14 şi cota maxima de 168 m la PT21).C. având valori cuprinse între 65 şi 1000 mm. 20. conducte de gaze.600 49541 Sursa: S. PT 15. 64 din 221 . iar 10 puncte termice.A. PT96. PT44. CET S. adică cca 40. Aceste conducte au fost puse în func iune în perioada în perioada 1976 – 1995. în canale nevizitabile. PT31. trec conducte de apă potabilă. PT40. ca urmare a debransarii consumatorilor. Situa ia re elei termice primare. 21. PT22. H Razboieni. PT69. din cauza pierderilor mari de agent termic. ce deservesc numai agen i comerciali. PT59. Serviciul de ridicare a presiunii apei potabile pentru consumatorii din blocurile de locuin e cu regim de înăl ime de peste P+4 se realizează prin intermediul a 29 de sta ii de hidrofor. PT19. PT6. un număr de 57 se află în administrarea S.5 km de traseu sunt amplasa i aerian ceea ce reprezintă cca 43. PT 14.5 km de traseu. PT61. lungimea sa şi modul de amplasare este prezentată în detaliu în tabelul de mai jos: Nr. CET S. se afla în administrarea acestora. care asigură transportul apei fierbin i de la SC CET SA Bacău la diverse puncte termice este un sistem bitubular închis. Re eaua primară de transport cu diametre cuprinse între 65-360 mm este 100% amplasată subteran (cu excep ia conductelor de Dn 200 mm care sunt amplasate şi suprateran). iar 7.

038 3. 3. ca urmare a debranşării consumatorilor (15 – 20 % din străzi). 10 centre termice.D. care acoperă în procent de 87% din beneficiarii existen i în municipiul Bacău.113 17. Bacău se clasează pe locul 6 în ceea ce priveşte volumul de gaz distribuit pentru uz casnic pe cap de locuitor. Alimentarea cu energie termică a Municipiul Bacău. Tabel 22: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Nr.848 33.321 15.P.40 219.66 Clasament 12 8 13 6 11 7 1 4 3 2 9 10 5 Media Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În compara ie cu ceilal i 12 poli de dezvoltare urbana.756 2. 67 puncte termice şi re eaua primara termica ce cuprinde 49.224 51.61 366. 65 din 221 . care asigură exploatarea re elei.749 39. Pag. E-ON Gaz S. reabilitarea şi între inerea tuturor instala iilor existente. Exista pierderi mari de agent termic în re eaua primara termica datorita gradului de uzura ridicat al conductelor.523 68.I.69 261.674 32. Exista numeroase trasee de conducte blindate. re eaua de gaze naturale este concesionată către S.A. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Brăila Oradea Bacău Piteşti Arad Sibiu Târgu Mureş Baia Mare Satu Mare Râmnicu Vâlcea Suceava Deva Gaze distribuite total uz casnic (mii mc) 30. până la nivelul consumatorului final.45 442.346 Gaze distribuite total uz casnic/ cap de locuitor (mc/loc) 103.5 km de conductă cu diametre între 65 – 1000 mm. este asigurată de SC CET SA Bacău prin: centrala de cogenerare.436 2. 2.50 275.386 37.22 200. SERVICIUL DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE În Municipiul Bacău.U. crt.423 505 918 Tone echivalent petrol 948 335 613 Consum hidrofoare existente Consum hidrofoare noi Economie de energie electrica /combustibil 5. BACAU Intergroup engineering Energie electrică MWh/an Tone combustibil conven ional 1.52 173. H.178 22.C.718 Concluzii: 1.56 145.80 221.201 44. re eaua comportându-se ca o re ea semideschisă.348 40.502 17. conducte ce au fost puse în func iune în perioada în perioada 1976 – 1995.06 388.86 13.01 155. apă caldă şi căldură.85 135.

635 222.9 Volum de gaze naturale consumate uz casnic (mii mc) 75.787 2002 22 8 2003 25 8 2004 23 8 2005 24 8 2006 25 8 2007 26 8 1) Municipii. BACAU Intergroup engineering Lungimea simplă a conductelor de distribu ie a gazelor naturale din Municipiul Bacău este de 216.0 73.471 76. după Jude ul Iaşi.600 m (2007). din care pentru uz casnic 39.0 48. Municipiul Bacău se clasează pe locul 6 în privin a distribu iei de gaz natural pentru uz casnic/cap de locuitor. Infrastructura de alimentare cu gaze naturale este bine dezvoltata.0 25.0 710.925.000 m3. 1 Anuarul statistic al Municipiului Bacău Pag. oraşe. cu o lungime 216. din punct de vedere al lungimii conductelor de distribu ie. reprezentând un grad de acoperire de 851% raportat la suprafa a municipiului cu un volum de gaze naturale distribuite de 129.U.1 206. 2.la sfârşitul anului Total din care: municipii şi oraşe Lungimea simplă a conductelor de distribu ie a gazelor naturale (km) .000 m3. cu un consum de 219.492.331. Jude ul Bacău se clasează pe locul 2 în regiunea Nord-Est.la sfârşitul anului662. Concluzii: 1.600 m.85 mc/locuitor/an.0 743.052 408.765. Compania E.0 32.474.441 400. 3.0 722.On Gaz a reabilitat circa 9. Situa ia acoperirii cu conducte şi instala ii de furnizare a gazelor naturale este de 85% din municipiul Bacău. 66 din 221 .787.715 77. comune Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Tabel 23: Situa ie conductelor de gaze naturale din regiunea NE în 2007 Nr. 1 2 3 4 5 6 Jude ul Iaşi Bacău Neam Vaslui Botoşani Suceava Lungime totala conducte gaze naturale (km) 750.I.612 409. Re eaua şi volumul gazelor naturale distribuite Jude ul Bacău Anii Localită i 1) în care se distribuie gaze naturale (număr) .9 739.9 681.011 73. în clasamentul polilor de dezvoltare urbana.4 415.222 78.4 739.178.313 534.P. ea acoperind 85% din suprafa a Municipiul Bacău.D.7 371.0 32.5 km de conducte şi branşamente de gaze naturale în cartierul Bistri a Lac din municipiul Bacău.0 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Conform tabelului de mai sus jude ul Bacău se situează pe locul 2 cu privire la lungimea conductelor de gaze naturale şi pe locul 2 la situa ia consumului de gaze naturale folosit pentru uz casnic din cele 6 jude e din Regiunea Nord Est. crt.403 494.324 din care: pentru uz casnic 132.8 237.790.7 Volumul gazelor naturale distribuite ( mii m³ ) Total 310.

cablu. Digi TV.748 2004 182.979 441 469.987 Sursa: Societatea Română de Televiziune şi Consiliul Na ional al Audiovizualului În continuare este prezentata o situa ie a utilizării serviciilor de telefonie: Tabel 24: Activită ile de telefonie1) în anii 2000.565 Sursa INSSA 2008 Convorbiri telefonice (re eaua fixă a Romtelecom SA) (mii minute) Interurbane Automate Interna ionale Interna ionale manuale (mii impulsuri) manuale automate 187 512. Bacău Abonamente telefonice Anii (număr) 2000 126. INTERNET.wireless Al i furnizori de servicii de internet sunt: ASYnet.re ea de fibră optică combinată cu cablu 3) AIR BITES .884 Concluzii: 1) În municipiul Bacău.443 2002 136.U. Pag. 2001. În următorul tabel se prezintă numărul de plătitori de taxă pentru serviciul public de radio şi televiziune în perioada 2001 – 2007. 2003. agentul termic fiind asigurat cu centrale de apartament pe gaze naturale. Royal Cablu TV. Operatorii de televiziune prin cablu sunt UPCASTRAL. CityNET.fibră optică .wireless 7) VODAFONE . UPC precum şi furnizorii zonali de semnal TV: Deyvid Tv. 2004 în jude ul Bacău Jud. Datorită scumpirii agentului termic.903 2005 177.305 67 621.D.P.469 2001 132. TELEVIZIUNE În Municipiul Bacău. I.035 186.568 20 2.780 317 383.re ea de fibra optică combinată cu cablu . Focus Sat. serviciile de telecomunica ii sunt asigurate în procent de 90% de Romtelecom.re ea de fibră optică combinată cu cablu .418 2003 234.686 44 2. iar cel a plătitorilor de taxa pentru serviciul public de televiziune s-a dublat în 2007 comparativ cu 2001.079 194.836 2006 165. MihuNET.664 2003 137.149 2004 135.wireless 6) ORANGE .wireless 5) ROMTELECOM .I.014 177.464 94 4.416 104 4.wireless numai pentru abona i 2) RDS&RCS .372 130. Jude ul Bacău Plătitori de taxă pentru serviciul Plătitori de taxă pentru serviciul public de radio (număr) public de televiziune (număr) 2001 206. fibră optică: 1) UPC .201 97 290. Fx Net Airbites. RDS.983 2007 160. Se poate observa ca numărul plătitorilor de taxa pentru serviciul public de radio a scăzut considerabil.re ea de fibră optică combinată cu cablu 4) EUROWEB . TELEFONIE. SERVICII DE TELECOMUNICA II. Overnet.380 174. CABLU. BACAU Intergroup engineering 4. există apartamente şi gospodării individuale debranşate de la sistemul central de încălzire.054 85 3.re ea de fibră optică . 67 din 221 . serviciile de telecomunica ii sunt diversificate şi sunt oferite de mai mul i furnizori. 2002. În municipiul Bacău televiziunea prin cablu este în mare parte asigurată de un singur operator de televiziune digitala prin satelit. Re ele de internet sunt asigurate de următorii operatori prin re ele de mai multe tipuri: wireless.502 75.440 76.290 2002 70.

I. 9 Mai. IIuminatul public necesita reabilitare pe străzile: Calea Marasesti.4 kV 6/10/20 kV 0. Calea Moldovei. str.50 0. Posturi de transformare Sta ii electrice: Bălcescu. aeriană şi îngropată.65 310. str. SERVICII DE FURNIZARE ENERGIE ELECTRICA ŞI ILUMINAT PUBLIC În Municipiul Bacău. reabilitarea şi între inerea tuturor instala iilor existente. str.A.C. Starea de uzură a instala iilor este între 40 – 60% În perioada 2006 – 2009 concesionarul a reabilitat 33. re eaua de energie electrică este concesionată către S. Iluminatul public are 3 tipuri de re ele: combinată. În municipiul Bacău exista 33 de străzi pe care lipsesc stâlpii de iluminat public: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 ALEEA MOLDOVI EI CALEA DR. Nicolae Bălcescu. Pag. În tabelul de mai jos este prezentata situa ia instala iilor electrice în Municipiul Bacău. Semnalul de televiziune se transmite prin re ea aeriană.30 325. Milcov Sursa E. BACAU Intergroup engineering 2) Popula ia are acces foarte facil la serviciile de telefonie.30 0. 3) Aproape toata popula ia Municipiului are acces la servicii de televiziune.90% din municipiul Bacău. Banca Na ionala.L. 22 Decembrie.DRAGOMIR BADIU GENERAL EREMIA GRIGORESCU lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 GRIGORE TĂBĂCARU LIBERTĂ II LOCOTENENT VASILE NICULESCU MACILOR MAREŞAL ALEXANDRU AVERESCU OGORULUI ORIZONTULUI PETUNIILOR POLIGONULUI RODNEI SALCÂMILOR ŞTEFAN ZELETIN TIMPULUI TURBINEI VASILE MERICA ZORELELOR lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi lipsa stâlpi De asemenea sunt străzi cu avarii frecvente ale iluminatului public: str. Cornişa Bistri ei. Caragiale. str. Mărgineni. Gheraiesti. Milcov.4 kV 51. Acoperirea cu re ele electrice este de 99%. care asigură exploatarea re elei. iluminat public Linie electrica subterana medie tensiune Linie electrica subterana joasă tensiune 60% 65% 40% 50% 60% 28. str.ALEXANDRU SAFRAN BARAJULUI CANTONULUI CEZAR UNCESCU CONSTANTIN MUŞAT CĂPITAN ERNEST TÂR ESCU CĂPITAN VASILE MERICA CIREŞOAIA CRĂI ELOR CONSTANTIN PLATON COSTACHE RADU GHEORGHE HOCIUNG GHEORGHE NEGEL GHEORGHE VRÂNCEANU GENERAL DR. Nufărului.D. Bacovia. str. Serviciul de telefonie are acoperire de 95% în cazul re elelor fixe şi de 99% în cazul re elelor de telefonie mobila. Partizani. Vadu Bistri ei. iluminat public 411 buc.P. Caragiale. Tipul instala iei Starea instala iei (%) (st.4 km din linia electrică subterană de medie tensiune. cablu TV.89 0.L. str.4 kV tensiune. Letea.ON Moldova Distribu ie SA Primăria Bacău are în administrare serviciul de iluminat public. I.84 6/10/20 kV 114. str. E-ON Moldova Distribu ie S. Calea Moineşti. 68 din 221 . de uzură) Capacită i Lungimi Tensiuni (km) Faza de lucru Lucrări reabilitare lungime anul (km) Linie electrică aeriană medie tensiune Linie electrica aeriana joasa tensiune Linie electrica aeriana joasa tensiune. str.4 kV execu ie 2006 2009 33.40 Linie electrica subterana joasa 60% 138. I. J. str. Tolstoi. în propor ie de 85 .U.

Bacău care asigura. autogunoiera IVECO DAILY 65C15 . măturatul manual şi coşurile stradale.1 buc.2 buc autogunoiera IVECO EURO . buc autogunoiera IVECO 23 MC. Deşeurile reciclabile colectate separat sunt preluate de SC SOMA SRL prin intermediul recipientelor pentru precolectare selectivă amplasate în cartierele municipiului Bacău. str. str.L. SOMA S. Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei răspunde de măturatul mecanic pentru jumătate din municipiu. autogunoiera IVECO TI SN 23 . str. str. Ciresoaia. Recipientele pentru precolectare selectivă sunt amplasate în următoarele zone: ZONA ZONA l – Cartier Republicii ZONA II – Cartier Tache ZONA III – Cartier Tache ZONA IV – Cartier Cornişa ZONA V – Cartier Bistri a Lac ZONA VI – Cartier Bistri a Lac ZONA VII – Cartier Centru ZONA VIII – Cartier Miori ei TOTAL Hârtie/Carton 2 0 0 2 2 2 3 0 11 PET 12 0 3 31 20 27 25 15 133 Hârtie/Carton 24 m3 0 0 0 1 0 4 0 1 6 Pag. Bacău.2 buc. Institu iile şi pie ele. autogunoiera IVECO 23 B 77 TWW . străzi cu avarii frecvente ale iluminatului public şi străzi pe care sistemul de iluminat public trebuie reabilitat.1 buc.1buc. Direc ia de Servicii publice Bacău asigura şi colectarea deşeurilor stradale din măturatul mecanic pentru jumătate din Municipiu.U. Acoperirea cu re ele electrice în municipiului Bacău este în procent de 99%. str.R.R.10 buc. Gheorghe Negel. Conform datelor aflate în eviden a Primăriei Bacău exista străzi care nu au stâlpi pentru iluminat public. Bacău foloseşte următoarele utilaje: autogunoiera AGR 12 . SERVICIUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR ÎN MUNICIPIUL BACAU În municipiul Bacău gestionarea deşeurile municipale este realizată de 3 operatori: SC SOMA SRL Bacău.1 buc autogunoiera IVECO 150 E18K.1 buc.C.1 buc IVECO trakker .C. C-tin Platon. autogunoiera Mercedes . autocompactoare MAN . Costache Radu.L. SOMA S. 2. Pentru transportul deşeurilor menajere S. ECO-ROM Ambalaje şi Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei.D. autogunoiera IVECO 23 B 77 TXA . dar există probleme în zonele în care s-au extins arealele cu locuin e. Concluzii: 1. agen ii economici din zonă. 69 din 221 .B 70 GHB. autogunoiera IVECO EURO CARGO. BACAU Intergroup engineering La primăria Bacău există solicitări de montare a stâlpilor pentru străzile: str.4 buc. prin contract de concesiune colectarea şi transportul deşeurilor menajere în mun. K. autogunoiera IVECO .1 buc autogunoiera .P. Iluminatul public în Municipiu este satisfăcător. Colectarea deşeurilor menajere şi asimilate celor menajere de la locuin e individuale şi blocuri. Aceste recipiente deservesc popula ia.1buc. IVECO trakker 260 T45 .I. Orizontului. agen i economici şi Institu ii publice este realizată de S.1 buc.4 buc.2 buc. Vasile Merica.

U. BACAU Intergroup engineering Gestionarea deşeurilor în municipiul Bacău are loc conform schemei de mai jos realizata de către SC SOMA SRL Bacău. Pag.I.P.D. 70 din 221 .

D.U. BACAU Intergroup engineering Pag.P.I. 71 din 221 .

1% 0.D. cantitatea men inându-se în limitele legislative existente.74 21143. altele Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău 1120 18398 100% 18% 3% 4% 6% 11% 25% 16% 17% 3200 15800 100% 0. institu ii.P.5% 2% 0. Tabel 25: Cantită i de deşeuri colectate în municipiul Bacău (2000 – 2007) Tip deşeu colectat în municipiul Bacău Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Cantită i colectate (tone) 49825 13485 61490 15282 29674.7% 18.7% 6% 8.5% 3% 5. total din care: 1. juridice şi institu ii. 72 din 221 .1% 1% 4. sticlă 0. hârtie/carton 10% 10% 10% 2. BACAU Intergroup engineering Conform centralizării anuale în perioada 2000 – 2007. reabilitări de către persoane fizice. DESEURI MEDICALE crt.5% 3% 6% 190 15323. conform tabelului de mai sus se constată o creştere a cantită ii de deşeuri medicale periculoase.2% 0. 14900 13194 26824 comerciale.53 3 70.U.2 100% 10% 2% 2.5% 93% 2. biodegradabile (vegetale şi 56% 56% 68% animale) 7. modernizări. plastic 5% 5% 3% 5.5% 0. textile 10% 10% 10% 6. În următorul tabel sunt prezentate cantită ile de deşeuri colectate de municipiul Bacău în perioada 2000-2007.2% 2% 3. PERICULOASE (tone) 1 55. iar în anul 2007 cantitatea de deşeuri din materiale de construc ii şi demolări a cunoscut o creştere masivă (400%).I.5% 10% 3% 63.5% - Cantită i de deşeuri medicale periculoase generate în municipiul Bacău Nr. metal 0. deşeurile menajere de la popula ie colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%.8% 15% 40% 240 15512.5% 40112 12800 100% 1% 0.72 100% 10% 2% 10% 3% 66. birouri.20 2 62.17 39072. unită i sanitare Deşeuri din materiale de construc ii şi deşeuri de la 9975 125 500 demolări Deşeuri din servicii municipale Compozi ia medie pentru deşeuri 100% 100% 100% menajere.2% 3% 2% 1% 8% 30.00 4 67. ceea ce înseamnă că s-au realizat numeroase construc ii.28 24675 29716 Deşeuri menajere de la 42546 45500 27964 popula ie (în amestec) Deşeuri menajere de la unită i economice. cantitatea de deşeuri de la agen i economici şi institu ii s-a dublat. Pag. inerte 18.42 26048.25 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău ANUL 2004 2005 2006 2007 În ceea ce priveşte deşeurile medicale periculoase generate în municipiul Bacău.

condensatori cu con inut de PCB scoşi din uz Nr.I. NĂMOLURI GENERATE DE LA STATIA DE EPURARE ORASENEASCA (tone/an) 1 234000 2 216000 3 879592 4 702634 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău NAMOLURI GENERATE DE LA STATII DE EPURARE INDUSTRIALE (tone/an) 5252 4227 7936 7079 ANUL 2004 2005 2006 2007 Cantitatea de nămoluri rezultată din sta ia de epurare orăşenească fa ă de anii 2004 – 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007. cantitatea de apă uzată a fost de 758.D. VSU colectate Nr. sta ia de epurare având doar treaptă mecanică.441 locuitori. crt.821 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Cantitatea de deşeuri din echipamente electronice şi electrice s-a triplat în 2008 fa ă de 2006. VSU tratate 2003 351 351 2004 276 276 2005 630 625* 2006 386 97 2007 307 596 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Numărul operatorilor economici autoriza i pentru colectare/ tratare VSU Operatori economici Puncte de lucru Bacău SC REMAT SA BACĂU Bacău.475 Cantitate DEEE colectata până la 30.260 11. BACAU Intergroup engineering Situa ia cantită ilor de nămoluri generate în sta iile de epurare a apelor uzate orăşeneşti şi industriale din municipiul Bacău: Nr. Pentru o popula ie la nivelul anului 2007 de 178. conform tabelului de mai sus.U. în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice şi de calculatoare. la nivelul municipiului Bacău Nr. la nivelul municipiului Bacău An Nr. Situa ia vehiculelor scoase din uz (VSU) colectate/tratate. str. str. condensatori cu con inut de PCB afla i în func iune 370 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău 1169 La nivelul anului 2008 în municipiul Bacău existau 16 agen i economici care de ineau condensatori cu con inut de PCB scoşi din uz şi 8 agen i economici ce de ineau condensatori cu con inut de PCB afla i în func iune.1 bis Colectare SC REMAT SA IAŞI Bacău.09. respectiv de 702. Cantită i de deşeuri din echipamente electrice şi electronice (DEEE) colectate în municipiul Bacău: Cantitate DEEE colectata în 2006 ( tone) Cantitate DEEE colectata în 2007 (tone) 23. Izvoare nr. Aeroportului nr. Situa ia echipamentelor cu con inut de PCB.107 Colectare/ Tratare SC SOMA SRL Bacău.041 tone/an conform normativelor şi standardelor cu privire la canalizarea apelor uzate menajere şi pluviale.6 SC HIDROCONSTRUC IA SA Bacău. situa ia fiind similară pe plan na ional. Alexei Tolstoi nr. str. Cantitatea de nămol rezultată în Municipiul Bacău. 73 din 221 . Izvoare nr. str.634 tone/an a fost mai mica fa ă de cantită ile de nămol produse în anul 2006. 1 A Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Municipiul Bacău Pag.2008 (tone) 30.P.

37 2007 178. uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare Nr. str. 1 Bacău. Calea Republicii nr.03 152.07 12.83 7.C.39 5.519 6.6 61.441 82.Octombrie 2009 Denumire material Cantitate (tone) Stoc colectată valorificată eliminată (tone) 1. crt 1 2 3 4 Agentul economic S.3 Bacău.95 97. constituie o sursa majoră de poluare pentru mediu.6 8. Anvelope uzate 63. situa ia la nivel jude ean.08 93. Rumeguş 1385 1462 0 12. Chimiei nr. tratarea acestora realizându-se în punctul de lucru Iaşi. deşeurilor colectate a fost următoarea: Situa ia deşeurilor colectate la nivelul jude ului Bacău . BACAU Intergroup engineering SC Remat SA Iaşi – punct de lucru Bacău este autorizat numai pentru colectare VSU. ANDISIMO SRL S. carton şi materiale plastice (PE) Deşeuri petroliere Uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Procentul popula iei deservite a scăzut din 2001 până în 2007. Deşeuri lemnoase. deşeuri petroliere. în prezent nu există un depozit industrial conform.83 32600. PCB / PCT (litri) 0 0 32600.23 16. QUARTEK GRUP SRL Punct de lucru Bacău. 188.227 16.318 82. C.I. nr. Vadu Bistri ei nr.457 5508. acumulatori auto. Hârtie/carton.54 2002 184.86 0. Uleiuri uzate 0. În municipiul Bacău există 4 Agen i economici care tratează şi reciclează deşeurile de diverse categorii: PET. carton şi materiale plastice (PE).C. Hârtie / carton 669.77 5201.68 9. Anul Popula ia urbana Popula ie urbana deservita % 2001 206.U.528 82.04 47.225 Conform situa iei de mai sus se constată eliminarea completă a deşeurilor municipale şi spitaliceşti.86 16.89 1377.23 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău Stoc anterior 0 50. str.128 60. Chimiei nr. Letea nr. luna octombrie.12 5848.51 19. 17 Bacău.D. Acumulatori auto 35. Muşat. 46-48. LETEA SA S. Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90% – a se vedea şi observa iile din concluzii Deşeurile industriale. TISECO SRL S. str. 6 Deşeuri valorificate Deşeuri PET Deşeuri de hârtie. Depozitul actual de deşeuri nu este un depozit conform de deşeuri. şi valorificarea par ială a deşeurilor tip: PET. PET 90.765 88.398 95. Deşeuri municipale 11228 11228 2.24 11.562 85. nefiind dotat cu facilita i de tip sta ie de sortare.555 10. anvelope uzate.90 2005 180.211 84.62 2006 179. datorită modului în care sunt gestionate. Pag.11 La nivelul anului 2009.19 2004 181.40 2003 183. din care: 5541. 74 din 221 .C.28 53.98 4. deşeuri lemnoase în 2009. Deşeuri spitaliceşti 16. popula ia de asemenea fiind în declin numeric.9138 149. PE.C. Sticlă 0 0 0 3. deşeuri de hârtie.P. PE 21.662 82. str.69 671.94 9. str.047 43.

C. cantitatea de deşeuri de la agen i economici şi institu ii s-a dublat. deşeuri lemnoase. Se constată o creştere a cantită ii de deşeuri medicale periculoase în perioada 2004 . Cantitatea de nămol rezultată din sta ia de epurare orăşenească fa ă de anii 2004 – 2005 a crescut de aproximativ 4 ori în anul 2007. PE. 9. procesul întâmpină problema depozitarii deşeurilor la comun. reabilitări de către persoane fizice. situa ia fiind similară pe plan na ional. Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere este o problema ce va fi rezolvata în 2010. sta ia de epurare având doar treaptă mecanică. finan at din fonduri ISPA. 8. 12. asigurând peste 50% din necesarul dotărilor pentru colectare selectivă. Cantitatea de nămol rezultată în municipiul Bacău în anul 2007 de 702. Deşi sistemul pentru colectarea selectiva a deşeurilor exista. juridice şi institu ii. Direc ia Servicii Publice din cadrul Primăriei răspunde de măturatul mecanic pentru cealaltă jumătate din municipiu (pentru care nu există contract cu SC SOMA SRL). S. modernizări. ANDISIMO SRL valorifică deşeuri PET. Conform datelor furnizate de Agen ia de Protec ia Mediului Bacău. lucru ce poate fi remediat prin ini ierea de campanii mai ample de informare publica. 7. Cantitatea de deşeuri din echipamente electronice şi electrice s-a triplat în 2008 fa ă de 2006.C. TISECO SRL valorifică Deşeuri petroliere. Recipientele pentru precolectare selectivă sunt amplasate în 6 din cele 11 cartiere. acumulatori auto. 10. Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%. cantitatea men inându-se în limitele legislative existente. iar în anul 2007 cantitatea de deşeuri din materiale de construc ii şi demolări a cunoscut o creştere masivă (400%). referitoare la avantajele colectări selective.D.I. la nivelul anului 2009 luna octombrie se constată eliminarea completă a deşeurilor municipale şi spitaliceşti şi valorificarea par ială a deşeurilor tip: PET. LETEA S.C.2007. măturatul manual şi coşurile stradale 4. deşeurile menajere de la popula ie colectate în municipiul Bacău au scăzut aproape până la 50%. Pag. 11. carton şi materiale plastice (PE). SC SOMA SRL colectează deşeurile reciclabile colectate prin recipientele de colectare selectivă pe baza unui contract încheiat cu Primăria Bacău 3.U. o dată cu realizarea noului depozit de deşeuri. QUARTEK GRUP SRL valorifică Uleiuri uzate şi şlamuri din rezervoare.A. ceea ce înseamnă că s-au realizat numeroase construc ii. S. SC SOMA SRL Bacău colectează deşeurilor menajere şi asimilate celor menajere precum şi deşeurile stradale din măturatul mecanic pentru 50% din suprafa a municipiului pe baza unui contract încheiat cu Primăria Bacău 2. 5. În municipiul Bacău există de asemenea 4 Agen i economici care tratează şi reciclează deşeurile de diverse categorii: S. Hârtie/carton. 75 din 221 . în această perioadă crescând vânzarea de produse electrocasnice şi de calculatoare. 6.P. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. În perioada 2000 – 2007.634 tone/an a fost mai mica fata de cantită ile de nămol produse în perioada anterioara (2004-2006). anvelope uzate. Depozitul actual de deşeuri nu este un depozit conform de deşeuri. S.C. valorifică Deşeuri de hârtie.

sunt utilizate de două clase de elevi în mod succesiv în decursul unei zile. INFRASTRUCTURA EDUCA IONALA Sistemul de învă ământ acoperă toate nivelele de educa ie şi formare. substan e. Pag. Cea mai mare pondere în totalul angaja ilor o reprezintă cei ce provin din învă ământul liceal. instrumente. instrumente. Atelierul şcolar este înzestrat cu aparatură. materiale didactice pentru efectuarea experien e didactice şi lucrări practice. Municipiul Bacău dispunea de următoarele componentele ale infrastructurii de învă ământ. Din punct de vedere statistic.D. aproximativ 981 angaja i iar cea mai mica pondere cei ce provin din învă ământul post-liceal. prezentate în Tabelul de mai jos. Bacău dispune de o re ea consolidata de institu ii educa ionale.I. doar 6 angaja i. Componente ale infrastructurii de învă ământ Săli de clasa şi cabinete şcolare Laboratoare şcolare Săli de gimnastica Ateliere şcolare Terenuri de sport Număr PC-uri Sursa: INSSE 2008 Cantitate 1193 237 37 89 42 2692 Sălile de clasa destinate procesului de educa ie şi instruire şcolara. Laboratoarele şcolare necesită înzestrări cu instala ii. maşini şi utilaje destinate experien elor şi lucrărilor practice în cadrul unei scoli.U. Cabinetele de specialitate dotate cu aparatură şi documenta ie tehnică necesară pentru studii şi consulta ii de specialitate. raportat la numărul total de locuitori din Bacău.P. 76 din 221 . un număr însemnat dintre aceştia sunt navetişti. asigurând deopotrivă actul educa ional la toate nivelele pentru elevii şi studen ii din localită ile jude ului. Fiind un oraş cu tradi ie în ceea ce priveşte sistemul educa ional. de la grădini e până la institu ii de învă ământ superior. aparatură. În Municipiul Bacău exista aproxima i 2500 cadre didactice (cu norma întreaga sau norma par iala). Cadre didactice angajate în Municipiul Bacău Niveluri de instruire Total Învă ământ preşcolar Învă ământ primar şi gimnazial (inclusiv învă ământul special) Învă ământ primar (inclusiv învă ământul special) Învă ământ gimnazial (inclusiv învă ământul special) Învă ământ liceal Învă ământ profesional şi de ucenici Învă ământ postliceal Învă ământ superior Învă ământ superior public Învă ământ superior privat Sursa: INSSE 2008 Număr persoane 2499 352 791 307 484 981 65 6 304 262 42 La finalul anului 2008. BACAU Intergroup engineering L. exista elevi şi studen i la toate aceste nivele de studiu şi în mod evident.

în Municipiul Bacău.300 89. Exista colegii de tradi ie acoperind diverse specializări astfel: Colegiul Economic Ion Ghica Colegiul Na ional Gh.I.U. în gradinite.080 11.870 1.205 2. probleme în privin a locurilor din gradinite.406 diferen a -1253 0 798 195 -260 GRADINITE În Municipiul Bacău func ionează 29 gradinite de stat şi 2 gradinite particulare.963 În anul şcolar 2009/2010 situa ia şcolarizării din Municipiul Bacău este centralizată în tabelul următor: preşcolar scoli I-VIII liceal profesional total nr locuri 4.P.473 31. în Municipiul Bacău.D. şcolari.212 2.146 nr inscrisi 5.925 13.333 11. 4995 copii. BACAU Intergroup engineering În tabelul următor este prezentată o eviden ă a numărului de beneficiari ai nivelelor educa ionale: preşcolari.949 6.386 13.668 1. În contextul în care noua Lege a Educa iei va fi aprobata. 77 din 221 . liceeni.învă ământ public Studen i inscrisi . ÎNVĂ ĂMÂNT PREUNIVERSITAR În Municipiul Bacău func ionează un număr de 8 colegii.629 12.161 811 117 7. studen i. Niveluri de instruire (2008) Copii inscrisi în gradinite Elevi inscrisi în învă ământul preuniversitar Elevi inscrisi în învă ământul primar şi gimnazial (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul primar (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul gimnazial (inclusiv învă ământul special) Elevi inscrisi în învă ământul liceal Elevi inscrisi în învă ământul profesional şi de ucenici Elevi inscrisi în învă ământul postliceal Elevi inscrisi în învă ământul de maiştri Studen i inscrisi Studen i inscrisi . Alecsandri Colegiul Tehnic Anghel Saligny Colegiul Tehnic Dumitru Mageron Colegiul Tehnic Henri Coanda Pag.278 31. Vrânceanu Colegiul Na ional Ferdinand I Colegiul Na ional Pedagogic Ştefan cel Mare Colegiul Na ional V. 7 licee. În anul şcolar 2007 – 2008. învă ământul preşcolar va deveni obligatoriu.346 28. iar în anul şcolar 2008-2009 au fost inscrisi aproximativ 4700 copii.învă ământ privat TOTAL Sursa: INSSE 2008 Număr persoane 5.335 5.925 12. Acest lucru ar putea crea.512 5. SCOLI GENERALE ŞI SPECIALE La nivelul municipiului Bacău exista 24 scoli generale şi 2 scoli de arte şi meserii. au fost inscrisi.

Departamentul de Management al Calită ii.Centru Autorizat de pregătire şi examinare London Chamber of Commerce and Industry în domeniul Business English.Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic 3 Centre: Centrul LCCI . Aceste universită i oferă o larga paleta de cursuri şi specializări în diferite domenii: tehnic. Facultatea de Litere.U. promo ia 2006.88% (885 absolven i) din totalul responden ilor cuprinşi în eşantionul de lucru. Centrul regional de consultanta. Rezultatele anchetei au eviden iat următoarele aspecte: 1.decembrie 2008.Universitatea de Stat Bacău şi Universitatea particulara „George Bacovia“.67% ( 121 absolven i) lucrează în alt domeniu. Sportului şi Sănătă ii 5 Departamente: Departamentul de Consiliere Profesională. 78 din 221 . În prezent. Restul de 1. iar 13. În cadrul universitatii „George Bacovia“ toate locurile disponibile necesită plata unei taxe. lucrează 98. La Universitatea de Stat. 2. Departamentul de formare.112 absolven i. în timp ce 1.560 de locuri oferite de Universitatea de Stat sunt destinate studen ilor care sunt dispuşi să plătească taxa.P. Transfer Tehnologic. după doi ani de la absolvire. iar la cea de Sport . la Facultatea de Ştiin e Economice . Facultatea de Ştiin e ale Mişcării. Facultatea de Ştiin e. Departamentul de Cercetare. informare şi formare a managerilor şi marketerilor 2.567 Universitatile din Bacău au în cadrul lor următoarele specialită i: 1. informare şi perfec ionare în domeniul Informaticii Economice. Centrul de cercetare ştiin ifică. Centrul ECDL (European Computer Driving Licence). economic.71 absolven i.45. la Facultatea de Litere sunt disponibile 90 de locuri fără taxă.000 2. Facultatea de Management 2 Departamente: Departamentul de Rela ii Interna ionale. studen i 7. Facultatea de Ştiin e ale Mişcării. Facultatea de Litere . Facultatea. Pag. Tabel 26: Lista Universită ilor din Bacău Denumirea unită ii Universitatea din Bacău Universitatea George Bacovia Total Nr. Formare Continuă şi Doctorat (DCTTSPFCD. Din totalul celor care lucrează ( 885 absolven i). la Facultatea de Ştiin e .567 9. Facultatea de Inginerie. Universitatea George Bacovia Bacău dispune de : 3 Facultati: Gestiune. Facultatea de Ştiin e Economice – 180 absolven i. BACAU Intergroup engineering SISTEMUL UNIVERSITAR În Municipiul Bacău exista 2 universită i acreditate .65.12% (10 absolven i) nu lucrează.I. ancheta psihosocială s-a desfăşurat în perioada: octombrie . Studen ii care se înscriu la Universitatea de Stat au posibilitatea de a intra pe locuri subven ionate integral.D.36. Studii Postuniversitare.310. juridic. Centrul virtual de informare şi formare continua în gestiunea afacerilor. învă ământ la Distan ă şi Învă ământ Frecven ă Redusă Potrivit unui Raport privind gradul de inser ie pe pia a muncii a absolven ilor Universită ii din Bacău (toate facultă ile). Facultatea de Ştiin e Economice. la Facultatea de Inginerie . Departamentul de Rela ii Interna ionale. Facultatea de Ştiin e . administra ie publica. medicina etc. Sportului şi Sănătă ii – 224 absolven i ). 86. Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău dispune de: 5 Facultati.33% ( 764 absolven i) îşi desfăşoară activitatea în domeniul specializării absolvite. Eşantionul de lucru a fost alcătuit din 895 responden i (Facultatea de Inginerie – 308 absolven i. DPPD .

în parteneriat cu Universitatea Nord Baia Mare şi Universitatea Constantin Brâncoveanu Piteşti – centrul de studii Brăila pentru creşterea relevan ei învă ământului superior în Asisten a socială. Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universită ii se desfăşoară în laboratoarele din institu ie în următoarele domenii: Marketing. simpozioane şi sesiuni ştiin ifice organizate de Universitatea “George Bacovia”. tratate. cât şi prin contracte de cercetare încheiate în vederea rezolvării unor probleme de interes economic. Unul din proiecte: "Garda de Mediu a Copiilor . USA). sprijinirea şi dezvoltarea prin intermediul Universită ii din Bacău a diverselor programe de cercetare.D.Eco . Universitatea „Dunărea de Jos” Gala i. Pentru valorificarea cât mai bună a rezultatelor cercetării ştiin ifice individuale şi colective ale cadrelor didactice. Transfer Tehnologic. de SPACE (Ghent.dreptul nostru la viitor" urmăreşte conştientizarea tinerilor. cuprinde 4 ac iuni locale: "Bacăul Oraşul Eco . Belgia). în colaborare cu Garda Na ionala de Mediu Bacău şi Gruparea Mobila de Jandarmi. cerin ele pie ei muncii în domeniul serviciilor sociale. Grecia. Academia de Studii Economice Bucureşti. Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău. Universitatea a beneficiat în cadrul programului POSDRU. Şcoala “Alecu Russo” cu 419 elevi.Parc European". Colegiul Tehnic “Dumitru Mangeron” cu 1093 elevi. 79 din 221 . Departamentul de Cercetare din cadrul Universită ii George Bacovia urmăreşte solu ionarea unor probleme teoretice şi aplicative concretizate în studii. centre. BACAU Intergroup engineering Din cadrul ac iunilor extraşcolare. “Dreptul la un mediu curat. Informatică avansată şi Tehnologia Informa iei în Afaceri.I. la nivel de Municipiu se desfăşoară următoarele activită i: Proiectul "Adept . Departamentul de Cercetare. Universitatea acordă certificate în baza unui program de certificare a aptitudinilor de operare pe calculator recunoscute la nivel interna ional. "Harta Verde a municipiului Bacău". Universitatea de Vest din Timişoara. Proiectul se derulează în perioada 2008 – 2011 şi are 12 parteneri din Fran a. 10 cu 729 elevi. colective. de Interna ional Society for Intercommunicating of new Ideas (Boston. publicate în edituri de prestigiu. Universitatea “Al. acestea participă la conferin e. sus inerea bazei materiale a cercetării. integrarea colectivelor de cercetare ale universită ii în consor ii na ionale şi interna ionale de cercetare. Studii Postuniversitare. creşterea numărului şi a calită ii programelor de cercetare în scopul atragerii de fonduri pentru sus inerea activită ii de cercetare. fata de problemele de mediu. Şcoala de Arte şi Meserii “Dimitrie Leonida” cu 472 elevi. Cuza” Iaşi. de la principii şi norme la efecte depline în societate” Este o campanie finan ata din fonduri PHARE derulata de Centrul Regional de Ecologie Bacău. de educa ie postuniversitară şi de doctorat. Universitatea din Bacău.Un nou început" lansat în 2007 de către Clubul de Ecologie şi Turism "Veni i cu Noi" din Bacău. Rezultatele cercetării sunt valorificate prin activită i de consultan ă oferite unor agen i economici. în prezent „Vasile Alecsandri” este partener în proiectul Network of Small RURal communities for ENERgetic-neutrality acronim RURENER. Şcoala “Mihail Sadoveanu”* 536 elevi Şcoala nr. articole. precum şi realizarea unor granturi. Colegiul Na ional Pedagogic “Ştefan cel Mare” cu 1500 elevi. Se urmăreşte dezvoltarea şi promovarea unor colective de cercetare puternice. Şcoala de Arte şi Meserii cu 605 elevi şi Şcoala “Alexandru Ioan Cuza” cu 1332 elevi. Spania. Italia. România. Marea Britanie şi Ungaria. Management.P. Formare Continuă şi Doctorat din Universitatea din Bacău s-a înfiin at în anul 2008. Universitatea “Danubius” din Gala i etc. laboratoare). Germania. care să desfăşoare activită i de cercetare competitive (institute. Pag. "24-30 aprilie 2006 Săptămâna Verde a Oraşului" şi "Campania Adept .U. asigură promovarea. participă Grupul Şcolar “Mihai Eminescu“* cu 512 elevi. finan at prin programul Inteligent Energy Europe. parte a „Competitiveness and Innovation Framework Programe”.Eco". I.

S. licee şi grădini e. Belgia. Karpen” Bacău a derulat în perioada 2005 .T. În perioada 2004-2005 în cadrul aceluiaşi colegiu s-a derulat proiectul "FORMARE PROFESIONALA ÎN ELECTRONICA ŞI TELECOMUNICATII" având ca partener Colegiul Avantages – Portsmouth. din Fonduri SOCRATES şi F.D. pentru perioada septembrie – decembrie 2009.020.Ed. AEVA. Obiectivele plasamentului au fost: achizi ia în plan profesional şi personal a unei culturi tehnice şi generale care sa faciliteze integrarea pe pia a europeana a muncii.01.140 burse pentru elevi din Republica Moldova . finan ate de la bugetul de stat. 1-8 "Ion Luca" Bacău De Violenta În Institu iile De Învă ământ Sursa: www. PROGRAME şi PARTENERIATE (locale. au fost repartizate după cum urmează: .100. jude ene.Maine Tehnician Profesionist Unitatea şcolara Colegiul Na ional Pedagogic "Ştefan Cel Mare.circa 5272 burse „bani de liceu”. Marea Britanie şi Italia. Lycee Professionnel «Turgot» .00 32.150. Portugalia The Na ional Trade and Banking High School.S. în jude ul Bacău: Colegiul Tehnic “N. dezvoltarea capacitatilor de integrare şi autoevaluare. interna ionale) AVIZATE DE ISJ BACĂU Programul de Granturi pentru Educa ie Lista proiectelor finan ate de M.Montmorency.U.Şcoala Europeana Strategii Educa ionale De Diminuare A Manifestărilor Şcoala Cu Cls. la agen i economici din Marea Britanie pentru efectuarea unui stagiu de practica pe tematica prezentata în propunerea de proiect. Proiecte derulate în învă ământul profesional şi tehnic. stagii de pregătire) pentru cadre didactice din şcoli. Fran a. 80 din 221 . Olanda.I. .00 24. Fran a. dezvoltarea abilita ilor profesionale şi a competentelor lingvistice pentru o buna adaptare la dinamica din domeniul electronicii şi comunica iilor. Elevii selecta i au fost de la clasele a XI. Marea Britanie.2008 proiectul "CONSTRUIRE SON PARCOURS D'ORIENTATION" la care au participat “Lycee provincial d'enseignement technique” Hainaut.C. Bulgaria. Grecia. Malta. Aveiro. 1-8 "Alexandru Ioan Cuza" Suma (RON) 46.00 Creativitate În Electromecanica Grup Şcoala Ecologica .P. respectiv. în Cipru. Proiectul a constat intr-un plasament a unui număr de 10 elevi. Licee şi colegii.V. Cehia. Fran a. PROIECT PHARE 2003/005-551.807. stagii de pregătire) pentru cadre didactice din şcoli. din Fonduri SOCRATES şi F.Bacău Grup Şcolar De Ecologie Şi Protec ia Mediului "Grigore Antipa" Bacău Şcolar Industrial "Letea" Bacău Şcoala Cls.ro Pag. Sofia. s-au acordat 22 Granturi (burse de studii externe. s-au acordat 14 Granturi (burse de studii externe.". Portugalia. BACAU Intergroup engineering Bursele pentru elevi din anul şcolar 2007-2008. (180 lei/luna conform legisla iei în vigoare) În anul şcolar 2009 – 2010.420. Spania. găsirea mijloacelor şi instrumentelor utile în orientarea şi inser ia profesionala a elevilor. Titlu Proiect Organiza ia Care Înva ă Azi Elev .ISJ BACAU.E în Portugalia. Marea Britanie. Proiectul vizează compararea sistemelor de învă ământ.00 34.E.02 ”Acces la educa ie pentru grupurile dezavantajate“ – programul a fost desfăşurat în 11 unită i de învă ământ PROIECTE ŞI PROGRAME AVIZATE DE MEdCT: Strategia Na ională de Ac iune Comunitară (activită i de voluntariat) Fiecare copil în şcoală (parteneriat Ovidiu Rom şi ISJ Bacău) Eco – Şcoala (14 unită i şcolare) Tradi ii pascale germane (parteneriat ISJ Bacău şi Funda ia Leonhardt) Peste 120 de PROIECTE. Irlanda şi Italia De asemenea pentru perioada ianuarie – aprilie 2010. de la MEdCT prin inspectoratul şcolar.00 33. Finlanda.

Pag. alte subprograme sunt finan ate de la bugetele locale. Conform art. Baza materială sportiva cuprinde totalitatea terenurilor şi spa iilor. 81 din Lege Art.963 persoane. precum şi din fonduri ale bugetului de stat. modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă. dona ii. din sponsorizări. de la grădini e până la institu ii de învă ământ superior.253 de solicitan i adică cu 20% locurile disponibile. 81 din 221 . 5) În anul 2008.2010 cererile pentru locuri în grădini e au depăşit cu 1. 2) În cadrul învă ământului liceal şi profesional se remarcă o disponibilitate a locurilor alocate. 69/2000 Legea educa iei fizice şi sportului cu modificări şi completări ulterioare s-a lansat Programului na ional «Sportul pentru to i» şi s-a constituit Comitetul activită ilor fizice sportive pentru sănătate.D. în condi iile legii. precum şi amenajările. BACAU Intergroup engineering Conform Legii nr. care vor fi prevăzute cu destina ia pentru activitatea sportiva şi de tineret. 42 terenuri de sport şi 2692 de PC-uri. care apar in. 3) În Municipiul Bacău exista aproximativ 2500 cadre didactice (cu norma întreaga sau norma par iala) la o popula ie preşcolara şi şcolara de 89. organism consultativ în cadrul Agen iei Na ionale pentru Sport. colegii şi scoli de arte şi meserii şi 2 universită i.I. după caz. 24 de scoli generale.U.P. Structura unită ilor de învă ământ din municipiul Bacău este alcătuita din 31 de grădini e (de stat şi particulare). educa ie şi recreare. proprietă ii publice sau private. 81 Autorită ile administra iei publice locale au obliga ia să includă în planurile de urbanism şi amenajare rurala suprafe e de teren pentru construirea de baze sportive destinate educa iei fizice şi sportului comunitar. din fonduri primite de la organismele interna ionale. Autorită ile administra iei publice locale pot contribui la între inerea. numărul de înscrieri fiind mai scăzut decât locurile disponibile. instala iile şi construc iile care sunt destinate organizării şi desfăşurării activită ii de educa ie fizică şi sport. Concluzii: 1) Sistemul de învă ământ din Municipiul Bacău acoperă toate nivelele de educa ie şi formare. 37 Săli de gimnastica. 89 ateliere şcolare. Mijloacele financiare necesare pentru sus inerea subprogramelor derulate de Federa ia Sportiva Na ionala «Sportul pentru to i» se asigura din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat. Finan area programului na ional «Sportul pentru to i» se asigura din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat şi din fonduri de la bugetele locale. infrastructura educa ionala dispunea de 1193 de Săli de clasa şi cabinete şcolare. 4) În anul şcolar 2009 . 17 licee. 237 laboratoare şcolare.

BACAU Intergroup engineering M.5 ha.32 Sursa: Strategiile de dezvoltare locala ale municipiilor şi site-rile primăriilor Pentru activită ile de agrement şi sport Primăria asigură între inerea în bune condi ii a următoarelor spa ii de petrecere a timpului liber. Spatii verzi la nivelul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007: Clasament 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Municipiul Gala i Suceava Bacău Deva Piteşti Sibiu Brăila Targu-Mures Oradea Râmnicu Vâlcea Satu Mare Baia Mare Arad Suprafa a spatiilor verzi (ha) 896 322 238. Parcul s-a numit întâi Parcul Carol.69 23.22 15.31 5.57 12. De asemenea. a fost modernizat în 2007 au fost schimbate lampadarele şi stâlpii de iluminat. amenajată pentru agrement. în urma donării terenului de către familia Cancicov. Pag.72 5.91 10. situat la nord de municipiul Bacău are o suprafa a de 47.U. Parcul Trandafirilor este amplasat în centrul oraşului. dintre care 370 exotice. LOCURI DE JOACĂ Suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor la nivelul municipiului Bacău este de 13. PARCURI.D.5 mp (2008) ceea ce reprezintă o valoare sub cea prevăzuta de normele europene şi OUG nr 114/2007. creată în mijlocul unui lac format de râul Bistri a.5 18. Insula de agrement Insula de agrement este o insulă artificială. în timp ce Organiza ia Mondiala a Sănătă ii recomanda minimum 52 mp. AGREMENT.95 123 263 225 278 160 220 119 265 80 89 Suprafa a spatiilor verzi/cap de locuitor (mp) 30. s-au schimbat pavelele aleilor. la nivelul Uniunii Europene se recomanda o medie de minimum 26 mp spa iu verde pe cap de locuitor .56 14. în prezent Prefectura şi Consiliul Jude ean. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase. s-au aranjat un foişor şi o fântână arteziană.I.P. cu locuri de plajă şi permite practicarea sporturilor în aer liber.26 13. a fost restrâns ca suprafa ă şi redenumit Parcul Libertă ii şi mai apoi Parcul Cancicov. De-a lungul anilor a găzduit numeroase evenimente importante ale municipiului Bacău şi a beneficiat de numeroase modificări arhitecturale şi structurale.96 10. INFRASTRUCTURA URBANA 1. în baza căreia autorită ile administra iei publice locale sunt obligate sa asigure minim 20 mp de spatii verzi pe cap de locuitor pana în anul 2010.53 30. În perioada primăvară – toamnă se pot face plimbări cu barca în jurul insulei. Parcul dendrologic Hemeiuş Parcul dendrologic Hemeiuş.73 10. Parcul Cancicov este amenajat în urma Decretului Regal din 9 mai 1938 şi este una din cele mai importante zone verzi din centrul municipiului. limita sub care sănătatea cetă enilor este afectata. prin serviciile pe care le are în subordine: Pia eta Casei de Cultură din Bacău care se află în fa a Palatului Municipal. 82 din 221 . În parc se găseşte Statuia eroului Constantin Ene.

1 2 3 4 5 6 7 Denumire parc Parcul Cancicov Parcul Trandafirilor Parcul V.938 Sursa Primăria Bacău Direc ia Parcuri Din totalul de 30 de grădini e existente în Municipiul Bacău în anul 2008. exceptând zonele verzi dintre blocuri.901 m2) şi Insula de Agrement (2086.829 7.021 Bănci (buc.629 4.386 192.81 m2. Aprodu Purice (6. un număr mic având în vedere ca în Municipiul Bacău exista 11 cartiere.04 m2).I.451 TOTAL 10.568 23.115 338 343 475 0 3. 83 din 221 .402 497.722 6.6 ha). ceea ce arată o distribu ie redusă a parcurilor pentru copii.400 86. în spatiile dintre blocuri. crt.002 50 0 72 689 0 125 Spatii verzi (mp) 204.650 m2. iar cele mici între 10 – 25 de străzi.616 Alei dalate (mp) 1.487 11. Cartierele mari au între 30 – 58 de străzi.U.262 5.) 3 1 1 1 1 1 1 9 Suprafa a Totala (mp) 218. Alecsandri Parcul G.406 7.311. Str.77 m2). INFRASTRUCTURA SPORTIVĂ DIN MUNICIPIUL BACĂU SALA SPORTURILOR Pag.P. în medie sunt 2 locuri de joacă pe cartier.914 Fântâni arteziene (mp) 250 135 0 0 0 0 0 385 Alte construc ii (mp) 750 24 0 25 654 20.D. scuaruri şi alte suprafe e care intră calculul suprafe ei totale de spa ii verzi de 238. Tabel 27: Lista Parcurilor din Bacău Nr.648. BACAU Intergroup engineering Spa iile verzi din Municipiul Bacău aferente celor mai mari parcuri este de aproximativ 566. doar 15 asigură spatii de joaca cu suprafe e între 200 şi 550 mp. Aleea Ghioceilor 18A ( 8.000 1. Suprafa a amenajată cu locuri de joacă în municipiul Bacău este de 44.460 2. Bacovia Parcul Catedralei Parcul Gheraiesti Insula de agrement Alei asfaltate (mp) 3. Având în vedere că în municipiul Bacău există 11 cartiere.451 mp (56.) 220 133 9 35 99 15 160 671 Mese (buc.430 7.383 566.626 m2). au fost de asemenea amenajate 22 de locuri de joaca.95 ha.) 23 0 4 0 0 0 0 27 Toalete (buc.200 228. cele mai mari parcuri cu locuri de joacă pentru copii fiind amplasate pe Str. parcuri şi locuri de joacă pentru copii.833 7.996 75. Suprafa a alocată acestor locuri de joacă este între 300 – 8. În ultimii 10 ani. Republicii 76 (8.347 1.

este în aria sălii de atletism şi a Stadionului Municipal STADIONUL MUNICIPAL este situat în municipiul Bacău pe str. BACAU Intergroup engineering Principalele amenajări pentru desfăşurarea activită ilor sportive din municipiul Bacău sunt: BAZINUL ACOPERIT DE ÎNOT SALA SPORTURILOR SALA DE ATLETISM STADIONUL MUNICIPAL.834 mp/copil. 2. Din totalul de 30 de grădini e existente (2008) doar 15 au amenajate spa ii de joacă. tribună – S = 11.000 locuri.94. suprafa a amenajată cu locuri de joacă în municipiul Bacău este de 44. Nu exista suficiente locuri de joacă amenajate raportat la numărul de locuitori. alimentare cu energie electrică. post transformare. birouri.S = 3. cantină. Pentru desfăşurarea în bune condi ii a activită ilor sportive au fost efectuate modernizări astfel: în anul 1976 – extindere tribuna B.85 m şi următoarele dotări: duşuri. încălzire cu centrală proprie.30 m2. 84 din 221 .982. pistă atletism .311. grupuri sanitare. 3. are suprafa a de 31. re ea telefonică. Pictor Aman nr.200 m2 Stadionul municipal Bacău dispune de canalizare.U.83 m2. în anul 1978 – extindere peluze.casă de bilete – S = 17. Concluzii: 1. reprezentând circa 35% din suprafa a municipiului. apă curentă.I. a fost pus în func iune în anul 1956 având în alcătuire tribuna A.81 m2 .39 m2. .P.201. CU NOCTURNĂ INSULA DE AGREMENT CU BAZĂ SPORTIVĂ CONSTÂND ÎN: Terenuri de Sport Terenuri pentru volei pe plajă Bază de sporturi nautice BAZA SPORTIVĂ DE TENIS. ceea ce înseamnă 0. capacitatea de 19. municipiul Bacău se afla pe locul 11 din cei 13 în clasamentul după suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor. tribuna B şi peluzele 1 şi 2. Comparativ cu polii de dezvoltare ai României. iar în anul 1995 – lucrări de interven ie la peluza 2. Clădirea stadionului are o suprafa ă de 12.D.068. din care 56 ha sunt reprezentate de cele existente în parcuri.22 mp şi tribună oficială – S = 133. STADION BACAU Pag. sală mese. 4. Locurile de joacă nu sunt distribuite uniform în toate cartierele. Suprafa a spa iilor verzi din Municipiul Bacău este de 152 ha. 50% din grădini e nu au locuri de joacă în aer liber amenajate pentru copii. casă de bilete – S = 18.40 m2. saună.

grad de ocupare a pie ei 100% în sezon şi ajunge până la 20-30% iarna în zilele geroase. 297 mp suprafa a halei de lactate. în suprafa ă de 768 mp. Are o suprafa ă totală de 7. b) PIA A SUD are profil agroalimentar. din care. este dispusă în centrul municipiului. Pag. pe strada Pie ii nr. Cele 5 pie e existente asigură în bune condi ii comercializarea produselor agricole şi a produselor de larg consum. 3465 mp suprafa ă parcare. asocia ii familiale sau persoane fizice autorizate. Are o suprafa ă totală de 8. c) BAZARUL MILCOV este un târg specializat în vânzarea produselor industriale. Platoul bazarului este împăr it în două păr i: sector ocupat cu module pentru vânzarea produselor industriale noi. sector ocupat cu mese pentru comercializarea diverselor produse industriale proprii ale persoanelor particulare. a) PIA A CENTRALĂ are profil agroalimentar.D. 1. datorită faptului că pe terenul existent se va amenaja Spitalul Municipal. neacoperită. în zilele de mar i. atât de producătorii agricoli cât şi de persoanele juridice. Pia a de Gros vor fi modernizate în perioada 2010 – 2012. 520 mp suprafa a halei de lactate.742 mp suprafa a platoului. e) TÂRGUL AUTO ŞI OBORUL ŞERBĂNEŞTI este un târg specializat în vânzarea mijloacelor auto. şi a diverselor produse industriale (talcioc) în zilele de joi şi duminică. 1. acoperită în totalitate.425 mp suprafa a terasei superioare. 625 mp suprafa a halei de carne-peşte. o parcare comercială cu o suprafa ă de 3000 mp în care comercializarea produselor se face direct din mijloacele de transport. 98. în care îşi desfăşoară activitatea societă i comerciale. a cherestelei şi materialului lemnos.p. 1008 mp suprafa ă parcare comercială. Pia a Sud. în suprafa ă de 120 mp. d) PIA A DE GROSS este o pia ă agroalimentară destinată comercializării en gross a produselor agricole. BACAU Intergroup engineering 2. SERVICII COMERCIALE DE DESFACERE PRODUSE . au fost puse la dispozi ie următoarele: o hală de vânzare cu 10 module a câte 30 mp fiecare. grad de ocupare a pie ei 100% în sezon şi ajunge până la 20-30% iarna în zilele geroase. Pentru comercializarea produselor. pentru activită i comerciale sunt destinate următoarele suprafe e: 2.399 m. Pia a a fost dată în folosin ă în mai 2008. în zilele de sâmbătă şi duminică. în prezent fiind asigurate dotările şi instala iile necesare pentru o bună desfăşurare a activită ilor. din care. miercuri şi joi. Târgul Auto şi Bazarul Şerbăneşti vor fi relocate în comuna Letea Veche.PIETE ŞI PUNCTE DE DESFACERE A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI NEALIMENTARE În Municipiul Bacău. activitate permanentă. exista în prezent 5 pie e între inute de Direc ia Administra ia Pie elor.U. acoperită în totalitate.546 mp suprafa a platoului. acoperită în totalitate şi închisă pe întreg perimetru.000 mp. 85 din 221 . este amplasată pe strada Mărăşeşti nr. pentru activită i comerciale sunt destinate următoarele suprafe e: 2.p.277 m.I. activitate permanentă. În conformitate cu informa iile primite pie ele: Pia a Centrală. Suprafa a totală a târgului este de 43. Bazarul Milcov. 5 spa ii de depozitare care au fost închiriate de către persoane juridice care comercializează produse agricole en gross.P.

Primăria Municipiului Bacău a demarat proiectul pentru construirea unui nou cimitir. Cele 5 pie e existente asigură în bune condi ii comercializarea produselor agricole şi produse de larg consum ele având asigurate dotările şi instala iile necesare pentru o bună desfăşurare a activită ilor specifice.73mp. În municipiul Bacău există 27 de zone amenajate ca terenuri pentru cimitir. S=94.Sărata I” Teren Cimitir . zona de circula ie carosabila şi o suprafa a parcelata pentru 13. Constan ei. Construc ia unui nou cimitir este necesară deoarece în cele existente suprafe ele au fost utilizate deja.356 mp. locurile fiind ocupate în procent de 99%.000 mp vor fi relocate în comuna Letea Veche.I.166mp.356 m2.P.39A.021. str. Acesta va fi amplasat în prelungirea actualului cimitir Sarata şi va avea o suprafa ă de aproape 97. Suprafe ele aferente sunt între 2. 2. Veronica Micle nr. str.CFR” Teren Cimitir Învierea Domnului Teren Cimitir Şerbăneşti Teren Cimitir Parohia Izvoare Teren Cimitirul Eroilor Teren Biserica Militară Sfântul Gheorghe şi Eroii Neamului Elemente de identificare S=48. S=21063mp S=22. Este necesară construc ia unui nou cimitir în cele existente suprafe ele alocate sunt ocupate în totalitate. Denumirea Teren Cimitir . 4. Bradului S=23. 86 din 221 .900 – 94. str. Triumfului nr.976mp.36mp. 7. 18.Central” Teren Cimitir Nou . Alexei Tolstoi nr. S=12.Militari S=29.. str. S=11446. Pag. cu intrarea din strada Poligonului. Târgul Auto şi Oborul Serbanesti ocupa o suprafa a de 43. 18. Constan ei nr.900 – 94. Concluzii: 1. Cimitirul va fi împrejmuit cu gard de beton.510 mp. o capelă mortuară şi o suprafa ă parcelată pentru morminte. Cele mai importante cimitire sunt următoarele: 1.7A. Gradul de ocupare al pie elor alimentare pe timp de vara este de 100% 3.506 mp str. 8. grupuri sanitare.D. sediu administrativ.CIMITIRE În municipiul Bacău există 27 de zone amenajate ca terenuri pentru cimitir. 3. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. cabina poarta.356 m2. situat în Cartier CFR-str.080 de morminte. 5. Amenajarea noului cimitir va include o capela mortuara. ele sunt împrejmuite cu gard. De asemenea. 3.. Cimitirele includ un sediu administrativ.U.. sunt dotate cu grupuri sanitare şi cu zone de circula ie carosabile. Pentru cazurile sociale Primăria are în prezent la dispozi ie 30 de parcele. situat pe str. 2. datorită faptului că pe terenul existent se va amenaja Spitalul Municipal. SERVICII FUNERARE . pe drumul jude ean Bacău – Sarata. bazin vidanjabil.300 de metri pătra i în extravilanul municipiului Bacău. Calea Mărăşeşti 161. 6. 2. Suprafe ele aferente cimitirelor existente sunt între 2.

204 0.386 2.315 15.956 2.25 4.212 0.553 10.613 1. 87 din 221 1 Gala i 8 2 Brăila 4 3 Oradea 7 4 Bacău 5 5 Piteşti 5 6 Arad 3 7 Sibiu 6 8 Târgu Mureş 2 9 Baia Mare 5 10 Satu Mare 2 11 Râmnicu Vâlcea 2 12 Suceava 2 13 Deva 1 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 . Municipiul Număr de spitale Număr de cabinete medicale (sector public) 148 155 34 127 121 87 97 99 199 15 63 117 25 Număr de paturi în spitale 2.D.224 0.P.003 688 496 533 808 Număr de farmacii 183 169 78 93 96 186 Număr de farmacii / 100 de locuitori 0.671 1.426 11.743 3.87 5.83 Număr medici 2.239 0.985 1.843 11. Tabel 28: Situa ia infrastructurii sanitare la nivelul jude elor din regiunea NE (2007) Număr de Număr de spitale.580 3.552 2.425 2. cu 25. Jude ul Bacău era depăşit de jude ele Iaşi şi Suceava.79 4.812 1.264 12.970 8.325 1.381 9.906 13.270 Grafic 14: Spitale. jude ele Botoşani.025 Clasament (număr de paturi în spitale/1000 locuitori) 9 13 3 12 10 11 2 1 8 7 6 4 5 Pag. dispensare la nivelul anului 2007 Regiunea N-E Tabel 29: Situa ia spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Nr.I. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. crt.500 12.324 Număr de paturi în spitale/1000 locuitori 8. Număr de paturi în spitale 6.743 1.589 2. Neam şi Vaslui. cabinete Municipiul dispensare. crt.547 1.306 1.331 828 Număr de paturi în spitale/1000 locuitori 9.U.141 0. medicale policlinici (sector public) 1 Iaşi 25 562 2 Bacău 15 480 3 Neam 11 390 4 Vaslui 11 310 5 Botoşani 12 146 6 Suceava 16 379 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr. BACAU Intergroup engineering N. Pe ultimele trei pozi ii se găseau.113 9.624 1.698 2. cu 15 de unitati. jude ul Bacău se plasa pe locul al III-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale.70 4.423 9. SERVICII SANITARE SPITALELE Conform statisticilor realizate la nivelul anului 2007. respectiv 16 spitale. în ordine.61 5.392 17.

D.Situa ia cabinetelor medicale existente Acupunctura Alergologie şi imunologie clinica Cardiologie Chirurgie generala Chirurgie plastica-estetica-reconstructivă Cosmetologie (DOMENIU NOU) Dermato. cu diferite specializări – (a se vedea tabelul de mai sus). la nivelul Municipiului Bacău func ionează 86 cabinete medicale – cu diferite specializări. 1. în cadrul: EUROMED SRL SPITALULUI DE PEDIATRIE BACAU SPITALULUI DE PNEUMOFIZIOLOGIE BACAU 3 spitale. SPECIALIZAREA . în Municipiul Bacău func ionează: 3 ambulatorii de specialitate. la nivelul anului 2009.I. crt. 88 din 221 . Nr.P. 8.U. BACAU Intergroup engineering În cadrul polilor de dezvoltare urbană se observă din tabelul de mai sus faptul că municipiul Bacău se află pe ultimele locuri (respectiv locul 12 din cei 13 poli de dezvoltare). şi. 7. 60 farmacii. 2. 4. număr cu care se situa pe locul 2 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. 5. după jude ul Iaşi unde se înregistrau 562 cabinete. conform tabelului de mai jos. în jude ul Bacău func ionau 480 de cabinete medicale. se observa. ceea ce conduce la concluzia că în cadrul municipiului există un nivel insuficient de dezvoltare al infrastructurii medicale în raport cu nevoile existente în domeniul medical. 6. Grafic 15: Cabinete medicale în regiunea NE 600 500 400 300 200 100 0 IASI BACAU NEAMT VASLUI BOTOSANI SUCEAVA CABINETE MEDICALE IN REGIUNEA NORDEST În cadrul jude ului Bacău. la nivelul unită ilor sanitare din sectorul privat. în perioada 2005-2007. în acelaşi timp. În ansamblu. 3.venerologie Endocrinologie CABINETE 1 1 3 3 1 1 5 3 Pag. o creştere a numărului de cabinete medicale de specialitate.2007 În prezent. Grafic 16: Evolu ia numărului cabinetelor medicale de medicina generala şi de specialitate în perioada 2005 . 86 cabinete medicale. o uşoara scădere a numărului de cabinete medicale de medicina generală. CABINETELE MEDICALE În 2007.

35. cu 186 de farmacii. 37. conform tabelului de mai jos. 29. 17. 21. 9. 18. 33. Jude ele Botoşani. Situa ia farmaciilor la nivel de Regiune de Dezvoltare este prezentată mai jos: În cadrul celor 13 poli de dezvoltare urbană municipiul Bacău se situează pe locul 4 ca număr de medici şi farmacii la 1000 de locuitori. Pe primul loc de afla jude ul Suceava.PE JUDETE IASI BACAU NEAMT VASLUI BOTOSANI SUCEAVA În anul 2007. 19. 14. 39.P. CABINETE 2 1 1 1 3 2 4 1 2 3 1 2 1 4 3 2 1 4 1 1 1 1 5 4 3 1 2 1 5 1 4 TOTAL 86 FARMACII Grafic 17: Farmacii în regiunea NE \ 200 150 100 50 0 FARMACII LA NIVEL DE REGIUNE . Vaslui şi Neam . 27. 25.U. pe locul al II-lea jude ul Iaşi (183 de farmacii). 28. 38. pe locul al III-lea în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. 10. 30.I.Situa ia cabinetelor medicale existente Gastroenterologie Hematologie Homeopatie Kinetoterapie (DOMENIU NOU) Laborator de analize Medicina alternativa şi naturista Medicina de familie Medicina generala Medicina interna Medicina muncii Neurochirurgie Neurologie Neurologie pediatrica Obstretica-ginecologie Oftalmologie Optica medicala Ortopedie şi traumatologie Ortorinolaringologie. Pag. 36. BACAU Intergroup engineering SPECIALIZAREA . 26. 16. 32. 93. 22. din acest punct de vedere. crt. 20.D. 15. cu 96. 12. 13. jude ul Bacău situându-se. 23. 11. 24.ORL Pediatrie Pneumologie Psihiatrie Psihiatrie pediatrica Psihologie Psihoterapie Radiologie şi imagistica medicala Reflexoterapie (DOMENIU NOU) Remodelare corporala (DOMENIU NOU) Reumatologie Stomatologie Tratamente corporale (DOMENIU NOU) Urologie Nr. respectiv 78 de farmacii. 31. 89 din 221 . în jude ul Bacău îşi desfăşurau activitatea 169 farmacii. 34.

432 0.378 9 Baia Mare 423 10 Satu Mare 306 11 Râmnicu Vâlcea 357 12 Suceava 387 13 Deva 364 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 Nr.D.70 2. de medici/ 1000 locuitori 2. Grafic 18: Evolu ia numărului de farmacii 2005 . la nivel general.569 0.96 2.2007 în cadrul sectorului privat.399 0.P.98 3.14 3.15 1.590 0.584 0.29 Nr. Pag. acestea se găseau.470 0.57 5.26 2. 90 din 221 . În ceea ce priveşte farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat. Nr. în 2007. de Municipiul crt.90 3. Astfel.371 0. medici 1 Gala i 643 2 Brăila 434 3 Oradea 775 4 Bacău 516 5 Piteşti 582 6 Arad 61 7 Sibiu 810 8 Târgu Mureş 1.64 3. în Municipiul Bacău func ionează 60 de farmacii (atât cu proprietate majoritara de stat cat şi din sectorul privat).457 0. la nivelul sectorului privat. de la 127 de unitati farmaceutice în 2005. în timp ce farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat a înregistrat o uşoara scădere. de-a lungul perioadei 2005 . BACAU Intergroup engineering Tabel 30: Medici şi farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Nr.440 0. în număr de 10.U.36 5. de farmacii 82 65 119 71 81 75 68 87 53 53 44 64 30 Nr.387 0. la 156 în 2007 (a se vedea graficul de mai jos).I.14 9.2007 160 140 120 100 80 60 40 20 0 2005 2006 2007 Farmacii din sectorul de stat Farmacii din sectorul priv at Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În prezent.436 Numărul farmaciilor a crescut. s-a ajuns.274 0.296 0. de farmacii/ 1000 locuitori 0. fata de 11 în 2005.38 0. după cum se observa din graficul prezentat mai jos.

proces la sfârşitul căruia va oferi condi ii conforme tuturor standardelor europene în domeniu. social politice. asigurându-se necesarul de asisten ă medicală de urgen ă pe întreg teritoriul Municipiului Bacău. gravidelor) către spital. Serviciul de Ambulanta răspunde solicitărilor telefonice venite atât din partea popula iei cât şi a altor unită i medicale. Politia sau Unitati ale MApN pe baza unor protocoale încheiate între Ministerul Sanatatii şi aceştia.A. Sec ia de anestezie şi terapie intensivă: 15 paturi. Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău func ionează în colaborare cu Pompierii. Sec ia de chirurgie generală: 75 de paturi – 15 pentru urologie şi 10 pentru chirurgie vasculară. 24 de ore din 24 .P. având ca specific lucrul în regim de aşteptare 24 de ore din 24. Fiind principalul segment al asistentei medicale şi transportului pentru urgentele majore în etapa prespital. Spitalul Municipal este în plin proces de construc ie şi amenajare.D. BACAU Intergroup engineering SPITALUL MUNICIPAL ÎN CONSTRUCTIE Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău este o unitate sanitară strategică cu personalitate juridică. 365 de zile pe an. efectuează şi alte activită i cum ar fi asisten ă medicala la domiciliu pentru urgentele de gradul 2. 91 din 221 . produselor biologice (sânge şi organe) şi al personalului medico-sanitar se face în program continuu. Pe lângă asisten a medicală de urgen ă şi asisten a medicală de urgen ă în caz de dezastre. asigurând asisten ă medicala şi transportul pentru urgentele individuale. Spitalul Municipal va avea 320 de paturi pentru spitalizare continuă şi 20 de paturi spitalizare de zi. iar dacă este cazul şi în afara acestuia. în lipsa unui sistem de asisten ă sociala.U.I. Sistemul sanitar are nevoie de o sus inere deplină din partea autorită ilor. culturale. Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura atât asisten ă medicala ambulatorie la locul solicitării precum şi transporturi nemedicalizate. Sec ia de neurologie: 45 de paturi. Sec ia de diabet: 35 de paturi. Sec ia de hematologie: 15 paturi. Pag. S. acordând de asemenea asisten ă medicala şi transportul la spital pentru cazurile sociale. Sec ia medicală: 50 de paturi – 15 pentru gastro enterologie şi 10 pentru alergologie. Serviciul de Ambulan ă al Municipiului Bacău asigură asisten ă medicala de urgen ă prespitaliceasca atât la locul solicitării cât şi pe durata transportului pacien ilor (bolnavilor. Sec ia ORL: 10 paturi. eliberarea de certificate constatatoare de deces în zilele de sâmbăta. Transportul medicamentelor. similare unită ilor sanitare din ările dezvoltate ale Uniunii Europene. SAM este implicata şi în asisten ă medicala preventiva a marilor aglomerări umane cum ar fi activită ile sportive. duminica şi sărbători legale. colective şi de masa în cazul catastrofelor. Sec ia ortopedie: 15 paturi. accidenta ilor. cu următoarele sec ii de spitalizare: Sec ia de cardiologie: 60 de paturi din care 5 pentru terapie intensivă coronarieni. greva foamei.M.

copii cu măsura de plasament la AMP.12. În anul 2007. la întreaga capacitate a institu iei. Neam şi Vaslui. cu 12 (BT). PLASAMENT FAMILIAL. 21 . dintr-un număr total de 13 poli supuşi analizei. 36 – copii cu măsura de plasament în regim de urgenta Numărul de copii la data de 31.copii afla i în plasament la familii/persoane. în raza teritorială a jude ului Bacău. jude ul Bacău se plasa pe locul al III-lea în cadrul clasificării făcute pe baza numărului de spitale. similare unitatilor sanitare din tarile dezvoltate ale Uniunii Europene.2008 – 612 copii.I. 5. Jude ul Bacău era depăşit de jude ele Iaşi şi Suceava. Municipiul Bacău se situează pe locul 4 ca număr de medici şi farmacii la 1000 de locuitori.U. Tutela şi Evaluare a Copilului care a săvârşit o fapta penala şi nu răspunde penal A. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. din care: 419 . 67 – copii cu tutela. Copii afla i în plasament la AMP Numărul de copii la începutul anului (01.01. aflat în structura Direc iei Generale de Asisten ă Socială şi Protec ia Copilului Bacău.SERVICII DE PROTEC IE SPECIALA DE TIP FAMILIAL . În cadrul Serviciului Public de Asisten ă Sociala de la Consiliul Jude ean func ionează următoarele structuri: Centrul pentru servicii de tip familial. Spitalul Municipal este în plin proces de construc ie şi amenajare. SERVICIILE DE ASISTEN Ă SOCIALĂ . Pag. Pe ultimele trei pozi ii se găseau.copii cu măsura de plasament la AMP.2008) – 591 copii. 3. furnizând servicii acreditate pentru mai multe categorii de vârstă. cu 186 de farmacii. La nivelul anului 2007.185 de beneficiari raporta i în 2008 şi este împăr it în două componente după cum urmează: Componenta Asisten i Maternali Profesionişti Componenta Plasamente de Tip Familial. pe locul al II-lea jude ul Iaşi (183 de farmacii). respectiv 16 spitale. tutela. În cadrul celor 13 poli de dezvoltare urbană. 36 . Municipiul Bacău se situează pe locul al 12-lea în statisticile referitoare la gradul de acoperire a nevoilor popula iei în domeniul medical. în jude ul Bacău se situa pe locul al 3-lea în statisticile cu privire la numărul de farmacii ce îşi desfăşurau activitatea pe teritoriul sau (169 de farmacii). jude ele Botoşani. în ordine. pentru moment. Pe primul loc de afla jude ul Suceava. Copii afla i în eviden a biroului plasamente de tip familial. respectiv 11 spitale (NT şi VS). O.copii plasa i la rude de gradul IV.P.copii cu supraveghere specializata.D. din care: 576 . în vederea creării condi iilor conforme tuturor standardelor europene în domeniu. în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. 4. 57 .01. 92 din 221 . B.2008) – 564 copii. din care: 565 . TUTELA Serviciile sociale ale municipiului sunt furnizate de sectorul public prin intermediul Serviciului Public de Asisten ă Socială care func ionează în subordine Consiliului Jude ean al municipiului Bacău şi a Serviciului Public de Asisten ă Socială din cadrul Primăriei Bacău dar şi de sectorul privat prin mai multe asocia ii şi funda ii neguvernamentale. cu 15 de unitati. asigură servicii de protec ie specială unui număr de 1. Internarea şi tratarea pacien ilor în cadrul Spitalului Jude ean nu se poate desfăşura.ASISTEN Ă MATERNALA. şi evaluare a copilului care a săvârşit o faptă penală Numărul de copii la începutul anului (01. cu 25.copii cu măsura de plasament în regim de urgenta. La baza acestei situa ii dificile stă nivelul insuficient de dezvoltare a infrastructurii medicale. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. 6. 2.

implementat de Societatea Civila Profesionala de Asisten ă Sociala Lavric şi Porumb în urma încheierii unui contract de prestări servicii de asisten ă sociala cu Oficiul Roman pentru Adop ii. Servicii Sociale Primare De Tip Preventiv 2. 24 . În prezent.P. care aveau copii în plasament. 4 psihologi Componenta plasamente familial: 3 asisten i sociali.2008 în cadrul centrului figurau un număr de 495 AMP. 93 din 221 .copii afla i în plasament la familii/persoane. Asisten ă sociala a victimelor violentei domestice Pag.01. La data de 01. BACAU Intergroup engineering Numărul de copii la data de 31. Serviciului De Evaluare Complexa A Copilului 8. din care: 425 . Servicii De Primire Şi Protec ie În Regim De Urgenta 6. Lipsa instrumentelor de Evaluare Psihologica. Asisten ă Sociala a Persoanelor Adulte aflate în Dificultate 9.copii plasa i la rude de gradul IV. 2 psihologi Astfel. 60 . Servicii Pentru Copii Care Savarsesc Fapte Penale Şi Nu Răspund Penal 7. Prevenirea abuzului şi a neglijării de orice fel precum şi a fenomenelor care determina intrarea copilului în dificultate 5. 5 psihologi. Nerespectarea tuturor standardelor minime obligatorii din cauza personalului insuficient şi a bugetului alocat centrului. un asistent social al copilului are în medie 90 de cazuri active. Servicii Destinate Mamei Şi Copilului 4. Servicii De Consiliere Şi Sprijin Pentru Parinti Şi Copii 3. În cadrul Centrului pentru Servicii privind Adop ia s-a derulat în perioada 1 aprilie – 31 decembrie 2008 Programul na ional „Coordonarea şi monitorizarea activită ii în domeniul adop iei la nivel na ional”. Conform standardelor minime obligatorii ar fi nevoie de: 60 asisten i sociali. În statul de func ii al Centrului pentru Servicii privind Adop ia sunt prevăzute 7 posturi. iar un asistent social al asistentului maternal profesionist este responsabil în medie pentru 80 asisten i maternali profesionişti.copii cu supraveghere specializata. iar pentru desfăşurarea activită ii conform standardelor minime obligatorii şi a managementului de caz ar trebui prevăzute un număr de 21 posturi. Tabel 31: Situa ia copiilor afla i în centrele de plasament din Bacău Tip centru de plasament Centre de tip clasic pentru copii în dificultate Centre de tip clasic pentru copii cu dizabilită i Centrele de tip familial pentru copii în dificultate Centre de tip familial pentru copii cu dizabilită i Total copii în C R Decembrie 2004 361 243 142 19 765 Decembrie 2005 287 250 137 20 694 Decembrie 2006 255 244 143 18 660 Decembrie 2007 207 248 134 20 609 Decembrie 2008 170 186 135 16 *507 Servicii asigurate: 1.U. 64 – copii cu tutela.2008 . Centrul pentru Servicii de Tip Familial îşi desfăşoară activitatea cu personalul de specialitate existent astfel: Componenta asisten i maternali profesionişti: 7 asisten i sociali.I.573 copii.D.12. Dificultă i: Lipsa fondurilor necesare participării la cursuri de perfec ionare a specialiştilor din cadrul centrului.

S. nr. implementarea sistemului local de asisten ă socială . Personalul activ al S. promovare rela ii sociale (socializare). cu afec iuni neuropsihice (schizofrenii. 94 din 221 .L. comunitatea. prin: Integrare în Plasament în Servicii familie CPRU alternative 0 0 1 4 0 20 9 1 1 TOTAL 1 24 11 COPII EXPLOATATI PRIN MUNCA Problematica Mediul de provenien a Total Exploatare prin Municipiul copii Cerşetorie Urban Rural munca Bacău 91 28 63 50 4 29 Sursa: D.A. Centrul de Consiliere şi Informare .P. servicii de recuperare şi reabilitare. consiliere psihologică. 4 bărba i). consiliere juridică. BACAU Intergroup engineering Situa ia statistică pe problematică „copiii străzii” şi copii exploata i prin munca CATEGORII DE “COPII AI STRAZII” Cazuri instrumentate 2008 Copii care trăiesc în strada cu familia Copii care trăiesc în strada fara familie Copii care muncesc în strada şi se reîntorc seara în familie 1 24 11 “COPIII STRAZII” Copii care au parasit strada. reintegrare familială. 2. Pag. iar lunar de 27 . Beneficiarii direc i ai centrului sunt persoane adulte.situat pe str.U. servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive.S. dintre care 6 persoane cu întârziere mentală (2 femei. Centrul de zi pentru persoanele cu dizabilită i psihice Centrul de zi Armonia . 15 persoane cu schizofrenie (9 femei.S.A.28 de persoane. 3. Ştefan cel Mare.G. 470 asisten i personali (la nivelul anului 2007). 17A. care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. psihoterapie. care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială. nr. consiliere psihologică. informare în domeniu. În anul 2008 s-au înscris în baza de date a centrului 4 beneficiari noi. consiliere psihologică. scăzând până la 24 în luna decembrie 2008. asigurarea drepturilor persoanelor vârstnice şi/sau cu handicap.P. constituirea unui mecanism de suport financiar de urgen ă pentru situa ii individuale şi colective. găzduire pe perioadă determinată. asigurarea accesului copiilor la educa ia primară şi gimnazială. 2 persoane cu epilepsie (un bărbat şi o femeie) şi o persoană cu handicap somatic (femeie). 21 asisten i maternali. Asisten ă Socială în municipiul Bacău este asigurată prin intermediul următoarelor 6 centre: 1. care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: consiliere socială.P. întârzieri mentale şi epilepsii). Livezilor nr.P. La data de 31 decembrie 2008 erau încadra i 487 asisten i personali şi 18 asisten i maternali profesionişti. este reprezentat de: circa 93 salaria i din aparatul propriu. Bacău prin programele derulate de compartimentele de specialitate sau în parteneriate public-privat viabile. 17A. Bacău – Serviciul de asisten ă socială din subordinea C. 6 bărba i). asigurarea de locuin e pentru persoanele/ familiile fără adăpost. existente în eviden a institu iilor de profil şi aflate în grija familiilor sau pregătite pentru reintegrare socio-familială.situat pe str.situat pe str. femei şi bărba i. educa ie socială.D. consiliere juridică. numărul acestora fiind de 30 în luna ianuarie 2008.A.I. asigură următoarele servicii sociale: eradicarea fenomenului copiilor străzii. Ştefan cel Mare. servicii de îngrijire social-medicale. Numărul zilnic de beneficiari care participă la activită ile centrului a fost de aproximativ 16 – 17 de persoane. sprijin de urgen ă în vederea reducerii efectelor de criză. BACAU Alte jude e 8 S. 4A. Centrul de îngrijire de tip familial (asisten i maternali) .C. creşterea oportunită ilor de ocupare a for ei de muncă etc. institu iile de profil. în func ie de necesită i şi/sau solicitări numărul de angaja i variază. Beneficiarii indirec i ai centrului au fost: familiile clien ilor centrului.

iar lunar de 427 -1077 de persoane. club pentru întregul grup inta al acestui proiect. în cele două cantine sociale are cele mai pu ine persoane care beneficiază de servicii sociale.U. în scopul incluziunii sociale. Persoanele vizate din cadrul acestei comunită i sunt adul ii nealfabetizati şi copii cu vârsta cuprinsa intre 3 şi 14 ani. în care se va urmări progresul asistatului şi atingerea unor serii de obiective stabilite în urma evaluării.29 1.328 Locuri la cantine sociale/numărul mediu zilnic de beneficiari 1. Serviciile şi activită ile Centrului de zi Clubul Pensionarilor sunt: consiliere socială.425 Beneficiari (persoane) 228 200 374 557 271 1. în conformitate cu recomandarea medicului.370 350 2. La nivelul centrului s-au făcut solicitări pentru mărirea capacitatii atât din partea copiilor şi a părin ilor cat şi din partea scolii ”Octavian Voicu”. Activită i de recuperare kinetoterapeutica. Aleea Ghioceilor. educa ie şi igienă şi o rată ridicată a infractionalitatii.50 2. crescând până la 1002 beneficiari în luna decembrie 2008. Numărul zilnic de beneficiari care au participat la activită ile centrului a fost de 52 -100 persoane. 2 copii au fost integra i în învă ământ de masa.Ghiocelul” . pentru copiii din comunitate şi neintegrati în Centrul de zi pentru 17 copii cu handicap. religie. juridică şi psihologică pentru oricare din persoanele din grupul intă.D.I. Centrul de zi Clubul Pensionarilor oferă un complex de servicii sociale comunitare pentru adul i. consiliere socială. Kinetoterapie profilactică şi de recuperare. în anul 2007 Nr. meloterapie (terapie prin muzica). elevi ai şcolii primare sau în pericol de abandon şcolar. 5.46 1. Bacău Tabel 32: Cantine de ajutor social. 1 2 3 4 5 6 Jude Iaşi Bacău Neam Vaslui Botoşani Suceava Număr 1 2 3 4 2 7 Cantine Capacitate (locuri) 300 300 560 1. activitati recreative (vizionare programe TV.P. activită i cultural-artistice. În anul 2008 s-au înscris în baza de date a centrului 700 beneficiari noi. şi 4 copii în învă ământ special. Un grup de educare şi pregătire cu regim de grădini a pentru 10 copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani şi cu regim de grupa pregătitoare. numărul acestora fiind de 427 în luna iulie la deschiderea centrului. excursii). având calitatea de pensionar. psihologică şi juridică.. 4 care oferă următoarele tipuri de servicii sociale: Numărul copiilor cu handicap care au beneficiat de protec ie în cadrul Centrului de zi pentru copilul cu handicap « Ghiocelul »Bacău. care s-au înscris în clasa I (an şcolar 2007-2008). consiliere în privin a efectuării lec iilor pentru 44 de copii cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani. Sursa: prelucrare informa ii S. psihopedagogică şi consiliere realizate în ambulatoriu. Centrul de zi pentru copilul cu handicap . şi în func ie de planul individualizat de interven ie. nr. indiferent de sex. na ionalitate. prioritate având persoanele vârstnice izolate din punct de vedere social.S. ludoterapie (terapie prin joc).83 Sursa: Prelucrare datelor INSSE 2008 În cadrul Regiunii Nord Est în anul 2007 jude ul Bacău se află pe ultimul loc. BACAU Intergroup engineering 4. logopedica.situat pe str.A.50 1. în anul 2008: 30 copii. În anul 2008. ce au ca trăsătură comuna faptul ca se afla în situa ie de risc În anul 2008 centrul de zi “O Şcoala Pentru To i” a func ionat la capacitate maxima având ca beneficiari un număr de 60 de copii din care 25 sunt preşcolari şi 35 sunt elevi în clasele I-IV. jocuri în grup.P. crt.32 1. activită i de socializare. 95 din 221 . pentru 20 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 9 ani. 6. Ergoterepie (terapie ocupa ionala). Centrul de zi “O şcoala pentru to i“ se adresează unei comunită i alcătuite cu preponderen ă din rromi care au un nivel scăzut de trai. Pag. care au domiciliul legal sau sunt rezidente pe raza Municipiului Bacău. din totalul de 11 de copii beneficiari ai serviciilor centrului un număr de 2 copii au fost integra i în învă ământ de special.

96 din 221 .în Municipiul Bacău există Biserica şi ruinele Cur ii Domneşti unde a locuit Alexandru-Vodă.U. Statuia lui Ştefan cel Mare.600 de locuri care va înlătura problema actuală a municipiului Bacău cu privire la desfăşurarea activită ilor culturale de mare amploare. 2. Calitatea serviciilor de asisten ă socială este de nivel mediu. are o acustica impecabila fiind considerata drept cea mai buna din Moldova. P. Muzee şi biserici Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii "Ion Borcea". Observatorul astronomic . Ansamblu Curtea Domnească şi Biserica „Precista” . fiul şi co-regentul lui Ştefan cel Mare. după cea a Teatrului Na ional din Iaşi. Sala. Teatrul va beneficia de o sală care va fi deschisă pe timpul verii şi închisă iarna.I. astfel încât în această incintă să poată fi organizate evenimente pe toată perioada anului Teatre În 1929 este inaugurat palatul Mărăşti. Biserica „Precista". Noul centru cultural are o sală de peste 1. a fost sfin ită la 1 ianuarie 1491. reabilitarea recenta a Teatrului de Vară a costat peste 5 milioane de euro. podul pentru manevrarea acestora. TRADI II Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt: Casa memorială George Bacovia. MONUMENTE. 7 m deschiderea cortinei).este unul dintre pu inele din România. instala ia moderna de lumini. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. Scena este ampla (11 m în adâncime.P. Sala impresionează şi prin rampa pentru decoruri. CULTURĂ. Complexul Muzeal "Iulian Antonescu". însă oportunită ile de creştere sunt reduse datorită lipsei de fonduri alocate. Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii „Ion Borcea”. foarte eleganta. Catedrala ortodoxa „Sfântul Nicolae” . Sinagoga . Datorită personalului insuficient centrele de asisten ă sociala asigură un număr limitat de servicii sociale.D. fiind tipică pentru seria ctitoriilor Pag. Casa de Cultura Vasile Alecsandri şi Parcul Trandafirilor Teatrul Bacovia Teatrul de vară În Parcul Cancicov. unde în prezent func ionează TEATRUL MUNICIPAL "BACOVIA".

9 Mai 48 Str. Bustul lui Vasile Alecsandri. azi Cercul Militar. Statui ale unor personalită i celebre ale României se află în Parcul Cancicov. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Cod LMI 2004 BC-I-s-A-00699 BC-I-m-A-00699. fiind apoi închinată ctitoriei sale. George Sterian. Pătrăşcanu Casa Vestali Adresă Bd.P. Ateneul Mihail Jora (Filarmonica).I. Casa Vestali. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Fosta Primărie şi biblioteca jude eană Hotelul Central. XV XVI sec. Casa Mircea Cancicov. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Biserica Sfântul Ilie (ortodoxă de stil vechi). 1900 înc. Grădini ă Casa Dr. Alecsandri Vasile 8 Datare sec. opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995).02 BC-II-m-A-00757. Nicolae” Str. Nicolae” Bd.U. XV XVI sec. Colegiul Na ional „Vasile Alecsandri”. 9 Mai 48 Str.D. Colegiul na ional „Ferdinand I”.Epoca medievală Ansamblul Cur ii Domneşti din Bacău Biserica "Precista".01 BC-I-m-A-00699. "Adormirea Maicii Domnului" Ruine curte domnească Ruine turn Casă Casa Mircea Cancicov. Statuia lui George Bacovia. Nicolae” din Bacău Funda ii . sec. de la Iaşi.L. Sfin ii Trei Ierarhi. Casa Inginer Anania. Casa memorială George Bacovia. Alecsandri Vasile 6 Str. Observatorul astronomic "Victor Anestin". Alecsandri Vasile 7 Str. XX 1921 1932 .. Biserica Sfântul Ioan. XV XVI sec.03 BC-II-m-B-20181 BC-II-m-B-00758 BC-II-m-B-00759 BC-II-m-B-00760 BC-II-m-B-00761 Denumire Ansamblul bisericii "Sf. Alte clădiri. Statuia lui Ştefan cel Mare. Casa Arh. Casa memorialǎ Nicu Enea. 9 Mai 48 Str. LISTA MONUMENTELOR ISTORICE DIN MUNICIPIUL BACĂU Nr. XV XVI sec. monumente. crt. Casa General Cantili. Alecsandri Vasile 1 Str. Colegiul na ional „Ştefan cel Mare”. Biserica ortodoxă „Sfin ii Împăra i”.Epoca medievală Cimitir . Grădini a Flori a. Marcovici.01 BC-II-m-A-00757. Muzeul de ştiin e ale naturii „Vivariul Bacău”. e amplasată în centrul oraşului. Biserica a fost renovată de către Vasile Lupu în 1641. 97 din 221 . XV XVI sec. 9 Mai 48 Str.N. lângă Biblioteca Jude eană "Costache Sturdza". Bustul maiorului Constantin Ene.02 BC-II-a-A-00757 BC-II-m-A-00757. BACAU Intergroup engineering domneşti din acel veac. Casa Dr. XV XVI cca.1936 1914 Pag. obiective culturale: Casa de Cultură Vasile Alecsandri . Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Alecsandri Vasile 3 Str. azi sediu P. Nicolae” Bd.

fostă primărie Casă. Mărăşeşti 2 Str. azi Casa Dr. XIX 1977 1981 1971 1850 Pag. Mărăşeşti 8 Str. Cuza Vodă 14bis Str. Apostu George 3 Str. Trotuş 6A-6B Str. Oituz 29 Str. 1 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza" Casa Armatei. Oituz 14 Str.U. L. azi Oficiul poştal nr. azi sediul T.C. azi Teatrul Bacovia şi Hotel Central Biblioteca Jude eană. Păcii 9 Str. XX 1842 . Ioni ă Sandu Sturza 39 Bd. Ioni ă Sandu Sturza 96 Str.03 BC-II-m-B-00786 BC-II-m-B-00787 BC-III-m-B-00922 BC-III-m-B-00923 BC-III-m-B-00924 BC-III-m-A-00925 BC-III-m-B-20182 BC-IV-m-A-00930 Str. Trotuş 6A-6B Str. Marcovici Arhivele Statului Biserica "Sf. Trotuş 8 Str. Cuza Vodă 1 Str. Iernii 7 600050 Bd. Ioni ă Sandu Sturza 1 Bd. Bacovia George 13 sf. Vrânceanu Gheorghe 44 Datare 1925 . Anania Casa General Cantili. Alecsandri Vasile 37 Str.1929 1770 1930 1920 1891 1920 1859 1927 înc. azi Centrofarm Casa Arh. 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 Cod LMI 2004 BC-II-m-B-00762 BC-II-m-A-00763 BC-II-m-B-00764 BC-II-m-B-00765 BC-II-m-B-00766 BC-II-m-B-00767 BC-II-m-B-00768 BC-II-m-B-00769 BC-II-m-A-00770 BC-II-m-B-00771 BC-II-m-B-00772 BC-II-m-B-00781 BC-II-m-B-00782 BC-II-m-B-00783 BC-II-m-A-00773 BC-II-m-B-00774 BC-II-m-B-00775 BC-II-m-B-00776 BC-II-m-B-00777 BC-II-m-B-00778 BC-II-m-B-00780 BC-II-m-B-00779 BC-II-m-B-00784 BC-II-a-B-00785 BC-II-m-B-00785. 98 din 221 . Oituz 40 Str.1911 1930 Nr. Vulcănescu Casa Poltzer. D.P. Trotuş 6A-6B Str. crt.02 BC-II-m-B-00785. Oituz 16 Str. Guşe Ştefan.I. Trotuş 6A-6B Str.1934 sf. sec.B. Bacovia George Str. BACAU Intergroup engineering Denumire Colegiul Na ional "Vasile Alecsandri” Casa Vasile Alecsandri Colegiul Na ional "Ferdinand I”Liceul "George Bacovia” Casa Ing. Pătrăşcanu Casa memorială !George Bacovia" Adresă Str.D. Alecsandri Vasile 37 1897 Bustul maiorului Constantin Ene Bustul căpitanului Nicolae Valter Mărăcineanu Statuia poetului George Bacovia Casa scriitorului D.U.1845 1904 1870 1906 1912 1912 sec. XX 1910 . Bălcescu Nicolae În parcul Trandafirilor Str. Haret Spiru 6 Str. Împăra i” Fosta moară "Calmanovici şi fii" Muzeul de Ştiin e ale Naturii. sec.M. general locotenent 2 Str. Casă Palat Administrativ Fostele Birouri ale Comer ului şi Clădirea Poştei. azi sediul DJPCCPCN Casa Rafailă Casa Arh. sec. Cuza Vodă 6 Str. Bacovia George 52 Str. Ştefan cel Mare 35 Str. Eminescu Mihai 10 Str. Bacovia George 49 Str.01 BC-II-m-B-00785. Mărăşeşti În parcul Bibliotecii jude ene Str. XVIII 45 1891 1910 1850 1935 1927 1820 1921 1890 1927 . "Vivariu" Sinagogă Ansamblul Centrului Jude ean de Cultură Centrul Jude ean de Cultură Grădini ă Sala de sport Observator Astronomic-Muzeul de Ştiin ele Naturii Casă Bustul lui Vasile Alecsandri Str. George Sterian Şcoala Normală de fete "Ştefan cel Mare” Hotel "Athenee Palace" şi Teatrul Mărăşti. Scheia 14 Str. Popa Şapcă 3 Str. XX sec.

P.1929 1770 1930 1920 1891 1920 1859 1927 înc. sec. XV XVI Epoca medievală sec. XVIII 45 1891 1910 1850 1935 1927 1820 1921 1890 1927 . Eminescu Mihai 10 Str. Ioni ă Sandu Sturza 1 Bd. azi sediul DJPCCPCN Casa Rafailă Casa Arh. XV XVI sec. Enea Nicu 31 Str. XV XVI Epoca medievală sec. XV XVI sec.1936 1914 1925 . "Adormirea Maicii Domnului" Ruine curte domnească Ruine turn Casă Casa Mircea Cancicov. XX Pag. Pătrăşcanu Casa Vestali Colegiul Na ional "Vasile Alecsandri” Casa Vasile Alecsandri Colegiul Na ional "Ferdinand I”Liceul "George Bacovia” Casa Ing. sec.02 BC-II-m-A-00757. L.01 BC-I-m-A-00699.B. Cuza Vodă 6 Str. azi Teatrul Bacovia şi Hotel Central Biblioteca Jude eană. Casă Palat Administrativ Fostele Birouri ale Comer ului şi Clădirea Poştei. Alecsandri Vasile 1 Str.U. Cuza Vodă 1 Str. George Sterian Şcoala Normală de fete "Ştefan cel Mare” Hotel "Athenee Palace" şi Teatrul Mărăşti. fostă primărie Casă. 9 Mai 48 Str. 9 Mai 48 Str. Mărăşeşti 8 Str. Ioni ă Sandu Sturza 96 Str. azi Oficiul poştal nr. Grădini ă Casa Dr. Alecsandri Vasile 37 Str. azi sediul T. Bacovia George 49 Str.D. Oituz 16 Str. sec. 9 Mai 48 Str.N.02 BC-II-a-A-00757 BC-II-m-A-00757. Luca I.C. 9 Mai 48 Str. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf.1934 sf. azi Centrofarm Casa Arh. Nicolae” Bd.M.01 BC-II-m-A-00757.U. Vulcănescu Casa Poltzer.03 BC-II-m-B-20181 BC-II-m-B-00758 BC-II-m-B-00759 BC-II-m-B-00760 BC-II-m-B-00761 BC-II-m-B-00762 BC-II-m-A-00763 BC-II-m-B-00764 BC-II-m-B-00765 BC-II-m-B-00766 BC-II-m-B-00767 BC-II-m-B-00768 BC-II-m-B-00769 BC-II-m-A-00770 BC-II-m-B-00771 BC-II-m-B-00772 BC-II-m-B-00781 BC-II-m-B-00782 BC-II-m-B-00783 BC-II-m-A-00773 BC-II-m-B-00774 BC-II-m-B-00775 BC-II-m-B-00776 BC-II-m-B-00777 sec. XIX 1920 1959 Nr. Cuza Vodă 14bis Str. Nicolae” Bd. Anania Casa General Cantili. Unirii 2-4 la N de actuala catedrală "Sf. BACAU Intergroup engineering Denumire Casa pictorului Nicu Enea Casa dramaturgului Ion Luca Monumentul în memoria victimelor fascismului 1939-1944 Ansamblul bisericii "Sf.L. Marcovici Arhivele Statului Adresă Str.L. Apostu George 3 Str. XV XVI sec. Bacovia George Str. 1900 înc. Alecsandri Vasile 3 Str. Nicolae” din Bacău Funda ii Cimitir Ansamblul Cur ii Domneşti din Bacău Biserica "Precista". azi Casa Dr. crt. Alecsandri Vasile 7 Str. Alecsandri Vasile 8 Str. Ioni ă Sandu Sturza 39 Bd. Haret Spiru 6 Str. Nicolae” Str. Tolstoi I. XX 1921 1932 . Alexei În cimitirul izraelit nou Bd.I. sec. Mărăşeşti 2 Str. 2 Str. XV XVI cca. Alecsandri Vasile 6 Str. Oituz 14 Str. 1 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza" Casa Armatei. Iernii 7 600050 Bd. azi sediu P. Oituz 29 Datare sf. 99 din 221 . 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 Cod LMI 2004 BC-IV-m-B-00931 BC-IV-m-B-00932 BC-IV-m-B-00933 BC-I-s-A-00699 BC-I-m-A-00699. Bacovia George 52 Str.

XX 1910 . BACAU Intergroup engineering Denumire Biserica "Sf. Bălcescu Nicolae În parcul Trandafirilor Bustul căpitanului Nicolae Valter Str. 1929 (recondi ion ată 2008) 1977 Bună Bună Bună În stare de degradare avansată 1925-1934 1891 1892 1820 Sursa: Primăria Bacău. Popa Şapcă 3 Str. municipalitatea organizează târguri de meşteri populari la care participă meşteri din toate zonele Moldovei. sec.Ferdinand I.. Ştefan cel Mare 35 Str..D. Luca I. Alexei În fascismului 1939-1944 cimitirul izraelit nou Sursa: Ministerul Culturii şi Cultelor .. Clădire Colegiul Na ional .. Mărăşeşti În parcul BC-III-m-A-00925 Statuia poetului George Bacovia Bibliotecii jude ene BC-III-m-B-20182 Casa scriitorului D. 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 Cod LMI 2004 BC-II-m-B-00778 BC-II-m-B-00780 BC-II-m-B-00779 BC-II-m-B-00784 BC-II-a-B-00785 BC-II-m-B-00785. 1 2 3 4 5 6 Denumire Clădire Teatrul Municipal . Alecsandri.1911 1930 Nr. Păcii 9 BC-IV-m-A-00930 Casa memorială „George Bacovia" Str... Şcoala .F..1845 1904 1870 1906 1912 1912 sec. 14 Str.01 BC-II-m-B-00785.37 Str. Oituz nr. D. Iernii nr. sec. În anul 2010 se împlinesc 602 de la prima atestare a oraşului Bacău... Clădire Teatrul de Vara . G. general BC-III-m-B-00924 Mărăcineanu locotenent 2 Str. Trotuş 6A-6B Str. Casa .Rafailă. Alecsandri nr. 4 octombrie.. Guşe Ştefan..Institutul Na ional al Monumentelor Istorice 1977 1981 1971 1850 sf.I. Oituz 40 Str. Trotuş 8 Str.V. "Vivariu" Sinagogă Ansamblul Centrului Jude ean de Cultură Centrul Jude ean de Cultură Grădini ă Sala de sport Observator Astronomic-Muzeul de Ştiin ele Naturii Casă Bustul lui Vasile Alecsandri Str. Enea Nicu 31 BC-IV-m-B-00932 Casa dramaturgului Ion Luca Str. Pag. Adresa Str. Alecsandri Vasile 37 1897 Bustul maiorului Constantin Ene Adresă Str.U. Trotuş 6A-6B Str. Bacovia George 13 BC-IV-m-B-00931 Casa pictorului Nicu Enea Str. Tolstoi I. Direc ia Patrimoniu şi Culte Cele mai importante Evenimente şi manifestări ale oraşului Bacău sunt: Festivalul “Zilele Bacăului” are loc în fiecare an în zilele de 2. 14bis Planuri de dezvoltare În renovare Activită i desfăşurate Activită i cultural artistice Activită i cultural artistice Activită i de învă ământ Activită i de învă ământ Activită i de învă ământ Casă na ionalizată – închiriată Starea Obiectivului În stare bună Anul P. manifestări culturale şi evenimente sportive. 100 din 221 . Clădire Colegiul Na ional . Pătrăşcanu Str. XIX 1920 1959 Tabel 33: Obiectivele de patrimoniu din municipiul Bacău Nr. Trotuş 6A-6B Str.. Trotuş 6A-6B Str.03 BC-II-m-B-00786 BC-II-m-B-00787 BC-III-m-B-00922 BC-III-m-B-00923 Str. XX sec.Mihai Eminescu. V. crt. Pe lângă alte manifestările tradi ionale care includ concerte.02 BC-II-m-B-00785. 7 Aleea Parcului Bacău Str.P. 2 BC-IV-m-B-00933 Monumentul în memoria victimelor Str. Vrânceanu Gheorghe 44 Datare 1842 . Împăra i” Fosta moară "Calmanovici şi fii" Muzeul de Ştiin e ale Naturii. Cuza-Voda nr. Alexandru Ioan Cuza.I. XIX sf. Bacovia nr. 3. Scheia 14 Str.L. crt.45 Str.Bacovia.

fiind laureat al unor competi ii na ionale şi interna ionale: Santerm (Portugalia). concursurile sportive. Expozi ii Sărbătoarea pensionarilor Ansamblul „Busuiocul” – este unul dintre cele mai vechi şi reputate ansambluri folclorice din România. Alte ansambluri folclorice care participă la diverse spectacole organizate în municipiul Bacău: Ansamblul folcloric "CA LA NOI" din Bacău.000 de cetă eni din jude ul Bacău. Rennes şi Dijon (Fran a). Festivalul George Bacovia Festivalul Arlekin Simpozioane ştiin ifice. Piesele prezentate în limba engleza sunt originale şi tratează problemele adolescen ilor. Gonzia (Italia). datorita calită ilor interpretative deosebite. la care participă echipele celor două oraşe. cântece şi elemente tradi ionale moldoveneşti. întrucât Moldova este zona în care folclorul tradi ional şi-a păstrat intacta vigoarea şi autenticitatea. a băcăuanilor pleca i la munca în străinătate. în colaborare cu Centrul de Crea ie coregrafica “Trois C-L” din Luxemburg şi Centrul Na ional al Dansului din Bucureşti. de a-şi pune în valoare talentul şi de a depăşi barierele culturale.D. interpretare şi grupuri mici. concursuri de miss. Chemitz (Germania). Ansamblul CIOBANASUL condus de profesor Mitica Pricopie. în concediu. concerte cu forma ii romaneşti şi italiene. organizat de Centrul de Cultura “George Apostu”. Festivalul va avea loc în Bacău pe platoul cuprins intre Sala Sporturilor şi Bazinul Olimpic de Înot. Înfiin at în 1973. descoperire etnografică a maestrului George Sârbu. Concerte simfonice. BACAU Intergroup engineering Dintre manifestările culturale desfăşurate în Bacău sunt: simpozionul "Vasile Parvan" expozi ii de pictură în aer liber seara minoritatilor concurs Ex Libris Spectacole folclorice sus inute de artişti locali Alte manifestări desfăşurate de către Administra ia publică Locală: Festivalul Revederii cu ocazia reîntoarcerii acasă. Direc ia Patrimoniu. Ansamblul de dansuri "Liliacul" şi Ansamblul "Bobocel de la Bacău" Sursa: Primăria Bacău.Teatrul Municipal Bacovia .Festivalul de Teatru în Limba Engleza pentru Tineret INGENIOUS DRAMA FESTIVAL (ID Fest) se desfăşoară pe scena Teatrului Bacovia din Bacău. Festivalul îşi propune să acorde şansa tinerilor din ara noastră de a-şi dezvolta personalitatea artistică şi creatoare. spectacole folclorice.I. specializat în vechi dansuri căluşăreşti din inutul Bacăului. Suedia.000 de băcăuani şi aproximativ 100. Lansări de carte. Întreaga manifestare este structurata pe doua sec iuni. 101 din 221 . (expozi iile culinare. Hayange. ansamblul de ine un record impresionant. Norvegia şi Grecia. Spectacole de teatru. Schoten (Belgia). Festivalului de dans contemporan din Bacău. Cultură şi Culte Pag. Festivalul Interna ional de muzica pentru copii „SuperStar Fest” Festivalul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5 -15 ani. Manifestarea urmăreşte să întăresc legăturile dintre Bacău şi Torino. Ponderea repertoriului ansamblului băcăuan este de inuta de dansuri. Turneele au inclus şi Danemarca. specifice oraşelor Bacău şi Torino.U. originalită ii şi bogă iei repertoriului.P. Festivalul Serbările Timişoreana se va desfăşura în luna august (2009) la Bacău. Festivalului Na ional de Muzica Uşoara Pentru Copii ”ASCHIUTA”. Ingenuous Drama Festival . oraşul italian unde lucrează peste 20.

Observatorul astronomic.6%) şi violul (. poşete şi gen i (+22%) şi numărul autovehiculelor furate (+19%). municipiul Bacău are 50 de monumente istorice datate între secolul XV – XX. 6 biserici monumente istorice.P. Prevenirea criminalită ii în mediul urban constituie una din priorită ile poli iei băcăuane pe anul 2010. Ansamblul folcloric "CA LA NOI". În Municipiul Bacău exista 2 teatre mari. Date statistice privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în anul 2008 Unitatea Nr. iar mobilitatea patrulelor a avut ca rezultat creşterea numărului prinderilor în flagrant cu 19% fa ă de anul 2008. 4. rechizitorii Nr. Q. 5. şi Parcul Trandafirilor.D. Ansamblul CIOBANASUL. Bacău a constatat 479 (+258) infrac iuni de incidente de plată. Principalele obiective turistice din Municipiul Bacău sunt: Casa memoriala George Bacovia. Ansamblul de dansuri "Liliacul" şi Ansamblul "Bobocel de la Bacău". exemplificând omorul (-18%). Complexul Muzeal de Ştiin ele Naturii „Ion Borcea”. tâlhăria (. cauzelor solu ionate (inclusiv declinări şi conexări) 2007 61 2008 88 Nr. 2007 Serviciul teritorial Bacău 103 2008 130 2007 42 2008 42 2007 5 2008 5 2007 3 2008 7 Pag.50%). însă. au crescut numărul infrac iunilor contra persoanei şi cele contra patrimoniului în mediul urban. aresta i preventiv 2007 1 2008 Sanc iuni 181 C. motivat de impactul social deosebit pe care faptele antisociale îl produc şi de faptul că afectează sentimentul de siguran ă publică. asigurându-se de-a lungul anului o desfăşurare uniformă a manifestărilor culturale. Pozitiv este faptul că infrac iunile grave comise în stradă s-au diminuat. 2. iar în conformitate cu Lista încadrării monumentelor istorice.I. Festivalul Arlekin. furturile din buzunare. Manifestările care se adresează copiilor sunt: Festivalul Na ional de Muzica Uşoara pentru Copii „ASCHIUTA”. cauzelor nesolu ionate Nr. Ansamblurile folclorice care participă la diverse spectacole şi manifestări organizate în municipiul Bacău: Ansamblul „Busuiocul”. 102 din 221 . trebuie men ionat că 45% s-au comis prin smulgerea de obiecte. inculpa i trimişi în judecată Total 2007 9 2008 24 din care. în primele 9 luni ale anului 2009. Festivalul Interna ional de muzica pentru copii „SuperStar Fest”. BACAU Intergroup engineering Concluzii: 1. În municipiul Bacău se organizează cu diverse ocazii spectacole şi activită i recreative pentru locuitori. Una din priorită ile Poli iei Române pe anul în curs a constituit-o dezvoltarea capacită ii institu ionale şi opera ionale în vederea sus inerii unui climat de legalitate în sfera afacerilor.P.U. fără exercitarea de violen e asupra victimelor.pen. În primele 11 luni ale anului 2009.J. Analiza datelor subliniază faptul că. Au crescut. cauzelor de solu ionat Nr. I. 3. SERVICII DE SIGURAN Ă A POPULA IEI Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău S-a realizat o activitate preventivă intensă. În ceea ce priveşte infrac iunile de tâlhărie. 2 complexe muzeale diversificat amenajate. marea majoritate fiind comise cu file CEC fără acoperire şi infrac iuni la Legea 59/1934.

cooperează cu celelalte unită i şi organe ale MIRA. ia măsuri potrivit competen ei sale pentru prevenirea şi descoperirea ac iunilor de încălcare a drepturilor şi intereselor legale ale cetă enilor. 103 din 221 . potrivit legii privind paza bunurilor.D. îndeplineşte atribu iile ce îi revin. supraveghează şi controlează circula ia în zona de competen ă. asigurând permanen a capacită ii de interven ie. este structurată pe două domenii distincte: Ordine publică şi Organe de control cu un efectiv de 101 angaja i şi Paza bunurilor şi Obiectivelor de interes local cu un efectiv de 152 de angaja i. Scopul Strategiei Poli iei Primăriei Municipiului Bacău de realizare a ordinii şi siguran ei publice.I. Pag. ia măsuri pentru asigurarea respectării normelor legale privind circula ia pe drumurile publice. stabilite prin protocol. Poli ia Primăriei municipiului Bacău a fost înfiin ată în anul 2005. a scăzut respectul pentru reguli şi legisla ie sau agen ii locali îşi fac mai bine treaba.U. organizează activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în cadrul procesului penal şi ine eviden a activită ii de urmărire penală. în cadrul unei conferin e de presă conducerea inspectoratului a stabilit un nou mod de abordare a măsurilor cu caracter preventiv educativ pentru perioada următoare. motiv pentru care la începutul lunii septembrie 2007. apără via a şi integritatea corporală a persoanelor. a proprietă ii publice şi private. Acest lucru poate fi interpretat în două moduri. pentru creşterea siguran ei cetă eanului şi prevenirea criminalitatii stradale îl reprezintă prevenirea şi combaterea fenomenului contraven ional şi infrac ional. întreprinde măsuri pentru îmbunătă irea stării şi practicii disciplinare. Criminalitatea stradală constituie una din priorită ile Inspectoratului de Poli ie Jude ean Bacău. care în îndeplinirea atribu iilor sale. asigură men inerea ordinii publice. asigură şi execută paza băncilor de pe raza de competen ă. ale altor institu ii publice locale şi contează pe concursul cetă enilor. în conformitate cu prevederile legii. În realizarea atribu iilor ce îi revin: asigură pregătirea de specialitate şi militară a efectivelor. procuraturii. îndrumă. Raportat la nivelul anilor trecu i conform datelor de inute de inspectoratul de poli ie se înregistrează o creştere a infrac ionalită ii. respectarea regulilor de convie uire socială în zona sa de competen ă. organizează şi desfăşoară activită i pentru prevenirea şi descoperirea infrac iunilor şi a altor fapte care prejudiciază avutul public şi privat. Ministerul Justi iei. a siguran ei cetatenilor. garantarea şi apărarea drepturilor şi libertatilor constitu ionale. În Municipiul Bacău există Sec ia 1 şi Sec ia 2 Poli ie.P. BACAU Intergroup engineering Cauze Cauze nesolu ionesolu ionate. a crescut indisciplina. nate mai vechi de 6 mai vechi de luni 1 an de la de la începerea prima urmăririi penale sesizare 2007 5 2008 7 2007 1 2008 1 Aresta i netrimişi în judecată Achitări definitive Restituiri definitive Infirmări Redeschideri ale urmăririi penale 2007 - 2008 - 2007 - 2008 - 2007 - 2008 - 2007 1 2008 1 2007 -- 2008 - POLI IA MUNICIPALĂ este subordonată Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău. asigurarea climatului necesar func ionării institu iilor statului.

ACTIVITATI SPECIFICE DESFASURATE ÎN SLUJBA COMUNITATII a. au ac ionat pentru combaterea nerespectării perioadelor de conducere sau de odihnă de către conducătorii autovehiculelor de transport public de mărfuri şi persoane. În intervalul 1 ianuarie . ASIGURAREA UNUI CLIMAT CIVILIZAT DE COMERT ÎN MUNICIPIUL BACAU a.4 patrule COMBATEREA FENOMENULUI DE CERSETORIE-persoane depistate III.ro 1018 24 6404 8896 5136 894 68 14994 1802 1742 2154 994 1478 4626 6528 204 11854 Siguran a traficului rutier se află în subordinea Inspectoratul Jude ean de Poli ie Bacău Poli iştii Serviciului Rutier Bacău au ac ionat. păstrarea cură eniei pe străzile şi în pie ele municipiului Bacău b. BACAU Intergroup engineering ACTIUNILE DESFASURATE DE CATRE POLITIA PRIMARIEI MUNICIPIULUI BACAU ÎN 2009 Număr de Nr. 104 din 221 . în anul 2008. salubrizarea municipiului Bacău d. prevenirea faptelor antisociale din zona unită ilor de învă ământ 42 b. ASIGURAREA RESPECTARII LEGALITATII ÎN DOMENIUL URBANISMULUI ŞI DISCIPLINEI ÎN CONSTRUCTII(controale privind legalitatea construc iilor) VII. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. urbanismul comercial V. Indicatori ac iuni I.J BACAU-SECTIA 1 ŞI 2 POLITIE . ASIGURAREA RESPECTARII NORMELOR DE PROTEJARE A SPATIILOR VERZI ŞI A CURATENIEI ACTIVITATI ORGANIZATE ŞI DESFASURATE a.P. refuz taxa de parcare şi maşini parcate pe trotuar 14 Total general 142 II. crt. accesul autovehiculelor cu masa totala mai mare de 3. ASIGURAREA UNUI CLIMAT DE SIGURANTA PUBLICA A CETATEANULUI ACTIVITATI PRIVIND PREVENIREA FAPTELOR ANTISOCIALE DIN ZONA UNITATILOR DE INVATAMANT PATRULE CU I.U. c. În ianuarie 2009. PARTICIPARI LA SEDINTELE ASOCIATIILOR DE PROPRIETARI ŞI LOCATARI b. fluidizarea traficului rutier privind autovehicule blocate ce stationeaza neregulamentar b. ecarisajul în municipiul Bacău Total general VERIFICARI ÎN TEREN IV. pentru prevenirea şi combaterea evenimentelor rutiere grave şi disciplinarea participan ilor la traficul rutier. protejarea spatiilor verzi de pe raza municipiului Bacău privind c. stradala a scăzut şi ea cu 18%. Inspectoratului de Jandarmi Jude ean Bacău are în subordine Subunitatea de Jandarmi Mobilă Bacău şi Subunitatea de Jandarmi Pază şi Protec ie Institu ională Bacău Pag. ACTIUNI ORGANIZATE ŞI DESFASURATE a.D.P.I. SESIZARI ŞI RECLAMATII SOLUTIONATE Sursa: primarie. aten ionări aplicate pentru maşini parcate pe trotuar Total general VI. efective de poli ie rutieră din jude ul Bacău. păstrarea cură eniei pe străzile municipiului Bacău 58 d. numărul victimelor accidentelor rutiere a scăzut cu 14%.ro politialocala bacau. au fost re inute 6 permise de conducere şi au fost retrase 21 certificate de înmatriculare. CRESTEREA GRADULUI DE SIGURANTA RUTIERA PE ARTERELE DE CIRCULATIE ACTIVITATI PRIVIND REGLEMENTAREA TRAFICULUI RUTIER a. Au fost aplicate peste 300 de sanc iuni contraven ionale.5 februarie 2009.5 tone 28 privind c.

Unitati Teritoriale . paza şi protec ia la sucursalele şi agen iile Băncii Comerciale Române S. stupefiantelor.S. "Constantin Ene" al Jude ului Bacău BACAU. 49. substan elor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substan e periculoase. prin fuziunea Comandamentului Protec iei Civile şi Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari ca unitate subordonată Ministerului Administra iei şi Internelor. paza şi protec ia transportului unor valori importante apar inând Băncii Comerciale Române S. bunurilor. la înăl ime. jud. materialelor explozive.A.A. integritatea fizică a persoanelor sau bunurile acestora Misiunile IJJ Bacău prin Subunitatea de Jandarmi Pază şi Protec ie Institu ională Bacău asigură. ac iuni pentru protec ia comunită ilor (5%). misiuni de urmărire şi prindere a evada ilor. conform H. de mediu sau complexe. explozii ori a altor situa ii de urgentă ce pun în pericol via a. înlăturarea efectelor inunda iilor. protec ia.I.M.G. tehnologice. ascensor.P. nr.I. 1490 din anul 2004. în condi iile legii. prăbuşirii sau accidentelor de munca. asigura.R. ramase blocate în apartament. etc). Bacău şi Direc ia Jude eană Bacău a Arhivelor Na ionale participă la protec ia coresponden ei clasificate pe timpul transportului acesteia pe întreg teritoriului jude ului Bacău Inspectoratul pentru Situa ii de Urgenta (ISU) .D. (59%). în cooperare cu institu iile abilitate ale statului. Str.U. fenomene meteo periculoase. valorilor şi transporturilor speciale participă la misiuni în sprijinul poli iei. precum şi a altor asemenea activită i care se desfăşoară în spa iul public şi care implică aglomerări de persoane execută. alte situa ii de urgen ă (6%). Milcov. în zone şi locuri cu poten ial criminogen ridicat participă la limitarea şi înlăturarea consecin elor dezastrelor naturale.asigură. BACAU Intergroup engineering Misiunile IJJ Bacău prin Subunitatea de Jandarmi Mobilă Bacău execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor. incendii (17%). alunecări de teren.A. paza şi protec ia transporturilor speciale. incendii. în condi iile legii.artistice.R. şi Trezoreriei din municipiul Bacău asigură. paza. Interven ii pe categorii. manifestărilor cultural. în condi iile legii. salvări de animale.) Pag. dezertorilor şi a altor persoane care inten ionează să săvârşească sau au săvârşit infrac iuni execută misiuni de interven ie antiteroristă la obiectivele aflate în responsabilitatea jandarmeriei sau pentru capturarea şi neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune în pericol siguran a persoanelor. paza şi protec ia la S. sportive.U. Bacău a fost înfiin at în 2004. Ac iuni pentru protec ia comunită ilor (asigurare masuri de apărare împotriva incendiilor la accidente de circula ie şi pe timpul desfăşurării de evenimente publice. Asisten ă persoane (degajări de persoane în urma exploziilor. etc). Alte situa ii de urgen ă (misiuni pirotehnice. situa ii de urgentă din care: cazuri de urgenta asistate de S. 105 din 221 . muni iilor. protec ia mediului.U. definite prin lege . supravegherea accesului şi a ordinii interioare la parchetele şi instan ele judecătoreşti din municipiul Bacău. Forma iunea de protec ie civila. avarii la utilită i publice.C. etc. din municipiul Bacău asigura. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Detaşamentul de Pompieri Bacău: Serviciul mobil de urgenta reanimare şi descarcerare. la solicitare sau pe baza planurilor de cooperare. Garda de interven ie.D. precum şi a transportului armelor. asisten ă persoane (3%). în condi iile legii. Aerostar S.

Din totalul incendiilor. 4% în comer şi alimenta ie publica.5 februarie 2009.6%) şi violul (. ac iuni pentru asisten ă persoanelor (cu 91%) şi protec ia comunitatilor (cu 50%).U. 6.D. (cu 119%). pază. Poli ia Primăriei Municipiului Bacău.M. numărul situa iilor de urgen ă a crescut cu 65% fata de anul anterior. 4. 7436 interven ii pentru asigurarea siguran ei publice. 2% în silvicultura. În municipiul Bacău îşi desfăşoară activitatea 4 organisme de ordine publică. BACAU Intergroup engineering În anul 2008.I. 6528 interven ii pentru respectare disciplina în construc ii.U. în anul 2008 au fost aplicate peste 300 de sanc iuni contraven ionale. siguran ă. păstrarea cură eniei şi parcare necorespunzătoare. 7% în industrie. 2% în agricultura. sportive.U. iar mobilitatea patrulelor a avut ca rezultat creşterea numărului prinderilor în flagrant cu 19% fa ă de anul 2008. În cadrul activită ilor desfăşurate de către Poli ia Primăriei s-au realizat: 142 de ac iuni de prevenire a faptelor antisociale la unită ile de învă ământ. 2.cu 10%. numărul situa iilor de urgen ă a crescut cu 65% fata de 2007. Pozitiv este faptul că infrac iunile grave comise în stradă s-au diminuat. control. Concluzii: 1. au fost re inute 6 permise de conducere şi au fost retrase 21 certificate de înmatriculare. cultura. 12. 1742 interven ii pentru asigurarea unui climat propice desfăşurării comer ului. precum şi interven ii S. Pag.Unitati Teritoriale . Inspectoratului de Jandarmi Jude ean Bacău şi Inspectoratul pentru Situa ii de Urgenta (ISU) . În anul 2008. numărul victimelor accidentelor rutiere a scăzut cu 14%. ca rezultat în intervalul 1 ianuarie .Comparativ cu anul 2007. în principal. din care 8% sunt mijloace de transport individuale.50%). 14998 ac iuni pentru protejarea spa ii verzi şi cură enie.D. S-a realizat o activitate preventivă intensă.R. exemplificând omorul (18%). 5. etc). iar 5% în alte domenii de activitate. iar cel al arderilor necontrolate . 62% s-au produs la locuin e şi anexe din gospodăriile popula iei.058 sesizări şi întâlniri solu ionate de către poli ia de proximitate. "Constantin Ene" al Jude ului Bacău. protec ie şi siguran ă: Inspectoratul Jude ean de poli ie Bacău. Siguran a traficului rutier este permanent în aten ia Poli iei Rutiere. numărul incendiilor a crescut cu 15%. sociale şi personale (inclusiv culte. la inunda ii (cu 87%).S. tâlhăria (. 12% la mijloace de transport.P.I. 3. 6% la activită i de servicii colective. 106 din 221 . comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. 4626 ac iuni pentru siguran ă rutieră în municipiu.

S+P+9. În ultimii ani. în 1281 blocuri şi vile construite în perioada 1925 .0 Aria construita desfasurata2 m 1474841.2007. comparativ cu cel din perioada 1975-1985 când s-au înregistrat cele mai multe construc ii. Municipiul Bacău este delimitat la est de râul Bistri a. construita – apartamente 2 m 58524 249293. Numărul de apartamente în fiecare bloc este diferit în func ie de confort. S+P+10. BACAU Intergroup engineering R. D+P+3 S+P+4. regimul de construire al apartamentelor este de peste 20 de ori mai mic. cu o suprafa ă construită totală de 249. S+P+2. Situa ia infrastructurii de locuit se prezintă astfel: Anul BLOCURI construirii Regim de inaltime Subsol+Parter+Nr. 107 din 221 . Bălcescu/9 Mai şi Ştefan cel Mare. Zonele reziden iale cele mai dens populate sunt concentrate de-a lungul acestor axe şi sunt în majoritate cuprinse între linia ferată la vest şi bazinele de acumulare la est.D. cartierul Izvoare la sud şi o zonă reziden ială. S+P+7. ele fiind între 10 – 20 apartamente/scară de bloc. cartierul Gherăieşti la nord. în zonele mai periferice există cartiere cu case mai mici ca dimensiuni şi spa ii verzi între case: cartierul Şerbăneşti peste râul Bistri a la est.524 apartamente de locuit. constituit de străzile Republicii. Apartamente 1479 1064 1189 1535 1931 2182 2725 2311 3541 3490 3873 3738 3772 3694 2785 2717 2777 959 Anul construirii 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1996 1997 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2007 Nr. S+P+5.293 mp. Apartamente 8 52 4 325 188 8 18 185 227 785 618 462 754 826 675 929 834 773 Anul construirii 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 TOTAL Nr. la vest de sta ia feroviară. S+P+1. INFRASTRUCTURA DE LOCUIT În Municipiul Bacău există aproximativ 58. Conform Inventarului Primăriei numărul de apartamente construite şi date în folosin ă începând din 1925 până în prezent este detaliat în continuare: Anul construirii 1925 1947 1950 1954 1955 1956 1957 1958 1959 1960 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 Nr.524 Se constată că în perioada 1975 – 1985 realizarea apartamente în blocuri a cunoscut o mare înflorire. vile Aria Nr. s-a dezvoltat în principal de-a lungul axei nord-sud. Apartamente 566 2119 873 245 174 140 106 172 151 36 69 34 25 164 175 175 12 58. de etaje P+2. închisă între zone industriale.P. cu cele două lacuri de acumulare şi la vest de o zonă deluroasă. acea perioadă coincide cu perioada de dezvoltare a zonelor industriale.3 Pag.4 Aria utila 2 –m 1281 1925-2007 3220836.U.I. Mărăşeşti.

din care 615 de locuin e de tip ANL şi aproximativ 221 de locuin e sociale. Crt Situa ia locuin elor ANL şi sociale din municipiul Bacău pusă la dispozi ie de autorită ile Localizare Nr. Letea 50 Bis Depoului 80 Depoului 82 Depoului 84 Depoului 86 Narciselor TOTAL ANL 40 45 45 45 29 40 45 45 45 40 40 40 40 40 36 615 Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL Blocuri ANL 1 2 3 4 5 6 7 Miori ei 88A Bucegi 138.I.D. locale: Nr. În anul 2006 au fost auditate energetic 63 blocuri în vederea realizării lucrărilor de reabilitare termica. Concluzii: 1. Apartamente Tipul locuin elor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Orizontului 34A Bucegi 136A Bucegi 138A Bucegi 140A. numărul de apartamente existente în municipiu este insuficient. Crt 1 2 3 4 5 6 Proprietar SC Gepex SC Agroindustriala SC Rombet Ficău Gabriela Ficău Lauren iu Antohe Mihai TOTAL Apartamente 70 40 100 30 32 60 Nr. 2. 108 din 221 . În perioada 2004-2009 au fost realizate 615 apartamente ANL şi 221 apartamente sociale. Apartamentele din construc iile private sunt: Nr.U. infrastructura de locuit existentă în Municipiul Bacău necesită îmbunătă iri. în procent de 65% din blocurilor construite în perioada 1925 . Narciselor 14 A Letea 46A Făgăraş 4 Făgăraş 6. anume Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic. 3. Raportat la popula ia Municipiului Bacău. Dintre aceste blocuri. la Primăria Bacău au fost depuse 1823 cereri şi dosare pentru ob inerea de apartamente în blocurile ANL. Apartamente Tipul locuin elor Nr. Din punct de vedere tehnic. Pag. În prezent există un program social destinat tinerilor medici şi specialişti din domeniul medical care nu au posibilită i financiare pentru a-şi cumpăra apartamente proprii. Crt Localizare Nr. BACAU Intergroup engineering În perioada 2004-2007. În Municipiul Bacău există în prezent blocuri aflate în proprietatea unor persoane fizice sau juridice construite în vederea închirierii sau vânzării. 4. iar numărul de apartamente realizate de persoane fizice sau juridice este de 1221.P. dintre care 836 au fost date în folosin ă.1989 în Municipiul Bacău necesită reabilitări termice şi modernizări. în anul 2007. conform situa iei primite de la Primăria Bacău 50% din cererile în vederea ob inerii de locuin e ANL au fost solu ionate favorabil. rezultând o rata de rezolvare a dosarelor de aproximativ 50%. Teiului 9A Teiului 9B Teiului 9C Tipografilor 16 Tipografilor 18 72 45 17 17 18 26 26 Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale Blocuri Sociale TOTAL SOCIAL 221 În ultimii 5 ani în Bacău au fost date spre construire 950 de locuin e de tip ANL şi sociale. Făgăraş 8. Crt 7 8 9 10 11 12 Proprietar SC Longbridge SC Topaz Development SC Negobac Invest Mihăieş Ludovic SC Crina Imobiliare Bolovan Irinel Apartamente 84 600 15 18 40 32 1121 Din punct de vedere tehnic. 31 au fost incluse în următoarea etapa a programului de reabilitare.

Acest tip de sta ie: evaluează influen a activită ii umane din zona centrală a municipiului asupra calită ii aerului. umiditate relativă.01 0.08 0.04 274. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 1 Poluant SO2 NO NO2 NOx CO O3 NH3 Benzen PM 2. Izvoare nr.37 19.11 50. raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km. Tabel 34: Valori medii lunare. raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1km.sta ie de tip industrial. Bacău Amplasarea sta iilor de monitorizare în municipiul Bacău Sta ia Bacău 1 . poluan ii monitoriza i sunt: dioxid de sulf (SO2). BACAU Intergroup engineering S.Re eaua automată de monitorizare a calită ii aerului Calitatea aerului în municipiul Bacău este monitorizată prin măsurători continue în două sta ii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de sta ii existente. monoxid de carbon (CO).D.29 136. începând cu luna februarie 2009 se monitorizează şi amoniacul.68 STA IA BACĂU 1 Minima 0.37 50. ozon (O3).51 162. presiune.33 6. pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direc ia şi viteza vântului. precipita ii).U.39 15.01 0. temperatură.74 9. ozon (O3). 109 din 221 .5) şi parametrii meteo (direc ia şi viteza vântului.31 16.P. EVOLU IA CALITĂ II AERULUI A.41 Maxima 30. pulberi în suspensie (PM 2. oxizi de azot (NOx/NO/NO2).64 92.I. temperatură.95 24. amoniac (NH3).69 1. precipita ii).64 33. monoxid de carbon (CO).97 64. radia ia solară. benzen. presiune.sta ie de tip urban este amplasată în parc Prefectură.09 2. Sta iile de tip industrial: evaluează influen a activită ii industriale dezvoltate în partea de E-SE a municipiului asupra calită ii aerului.57 3. oxizi de azot (NOx/NO/NO2). Monitorizare a calită ii aerului . STAREA MEDIULUI I.5 8. poluan ii monitoriza i sunt dioxid de sulf (SO2).1bis.75 10.5 UM µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc mg/mc µg/mc µg/mc µg/mc µg/mc Medie lunară 4. Legendă: BC1 BC2 BC-1: Str. Bacău BC-2: Str. este amplasată în municipiul Bacău – cartier Izvoare. radia ia solară. umiditate relativă.40 0. Războieni.34 Sta ia Bacău 2 . Pag.97 3.

Fa ă de pragul de alertă ( 240 µg/mc. 110 din 221 . Valorile înregistrate în 2009 pentru benzen. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 2 STA IA BACĂU 2 Medie lunară Minima SO2 µg/mc 8. De asemenea. Pe parcursul anului 2009 nu s-au semnalat depăşiri ale limitei maxime admise de 100 µg/mc NH3. în cazul sta iei BC-1.91 Valorile înregistrate în 2009 pentru SO2 şi CO. conform OM 592/2002. Sursele de provenien ă a benzenului sunt reprezentate în general de motoarele cu ardere internă. Pag.medie orară). Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor şi alături de benzen este considerat ca făcând parte din categoria poluan ilor specifici rezulta i din trafic. în urma măsurătorilor pe cele două sta ii automate s-au situat sub valorile limită admise de către OM 592/2002.28 0.48 0.74 9. BACAU Intergroup engineering Tabel 35: Valori medii lunare. concentra iile de ozon au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protec ia sănătă ii umane şi respectiv valoarea intă pentru anul 2010 (120 µg/mc).63 136. În cazul măsurătorilor pentru metale (perioada ianuarie – noiembrie).65 NOx µg/mc NO µg/mc *NO2 µg/mc 16.0 2.30 45. situa ie reprezentativă pentru zona urbană (BC1).80 NH3 µg/mc 15. Valorile NO2 pe BC 2 sunt cele măsurate prin metoda manuală.43 226.536 7. precum şi fa ă de pragul de informare (180 µg/mc .P.0 CO mg/mc 0. conform STAS 12574/87.medie orară ). N. în urma măsurătorilor au fost în limitele admise de către OM 592/2002. pentru indicatorul NO2.I.01 O3 µg/mc 1. Monitorizare manuală a calită ii aerului în municipiul Bacău Re eaua de monitorizarea aerului cuprinde. FRE Mărgineni.81 33. B. la niciunul dintre indicatori nu s-au depăşit limitele anuale. Prelevarea se face pe o perioadă de 24 h. începând cu luna iunie 2009 un număr de 4 puncte fixe de control: Gherăieşti.D. în 2009 nu au fost înregistrate depăşiri ale limitei anuale de 40 µg/mc. Bălcescu şi Universitate.29 PM 10 µg/mc 56. impuse de către Ordinul 448/2007.41 0 *indicator determinat prin metoda manuală Poluant UM Maxima 28. care nu au depăşit limita admisă.U. în urma arderilor incomplete (trafic auto). În urma măsurătorilor efectuate la sta iile automate BC 1 şi BC 2. valorile înregistrate în anul 2009 de cele două sta ii au fost mici.

0957 mg/l). CALITATEA APEI Realizarea capitolului ”Calitatea apei” este sus inută de datele furnizate de DA Siret Bacău. depuneri şi precipita ii atmosferice s-au înregistrat valori normale pentru această perioadă a anului neexistând depăşiri ale pragului de aten ionare.0188 mg/l).a de calitate generală ( foarte bună). P-PO4 (0. Siret. aval lac Agrement (râul Bistri a).0204 mg/l). N-NO2(0. iar datele sunt furnizate în urma prelevării manuale şi determinărilor chimice efectuate în laboratorul APM Bacău. BACAU Intergroup engineering Indicatori urmări i sunt NH3 şi pulberi sedimentabile. Pe parcursul anului 2009 a fost monitorizat în regim manual indicatorul NO2 în punctul de prelevare BC 2. În urma măsurătorilor şi calculelor efectuate în anul 2009 pentru probele de aerosoli. În anul 2009 calitatea apei a fost urmărită în 6 sec iuni de supraveghere: Şerbăneşti.0340 mg/l ). FRE Mărgineni. N-NH4 (0. Evolu ia calită ii aerului în municipiul Bacău este raportată la STAS 12574/87 (NH3 şi pulberi sedimentabile).0988 mg/l). MĂSURĂTORI DE ZGOMOT S-au efectuat măsurători care. iar din punct de vedere al nutrien ilor apa s-a încadrat în clasa a-I-a de calitate N-NH4 (0. N-NO3 (0. IV.7100 mg/l). Se observă varia ii uşoare în func ie de fenomenele meteorologice care duc la varia ia concentra iei aerosolilor din atmosferă de care se pot ataşa şi izotopii naturali Rn (222) şi Rn (220).1040 mg/l ). P(0. Ocna şi Vrânceni (râul Trotuş). Tronsoanele intrare jude .5966 mg/l).U.Calitatea apei de suprafa ă Principalele râuri monitorizate de către Direc ia Apelor Siret – Bacău sunt: Bistri a. apa se încadrează în clasa a-I-a de calitate generală (foarte bună).aval Bacău pentru râurile Bistri a şi Siret sunt identificate ca tronsoane supuse riscului determinat de nutrien i: Şerbăneşti: din punct de vedere al nutrien ilor apa s-a încadrat în limitele clasei a-I-a de calitate. III. rezultatele sunt sub limita pragului de aten ionare. pentru amoniac conform STAS 12574/87. II. P-PO4( 0.D. N-NO3 (0. timp în care se supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu aer şi apă. generate de mai multe surse cu intensită i diferite.P. Echipamentul din dotarea Agen iei de Protec ia Mediului nu asigură o monitorizare continuă şi că. P ( 0. RADIOACTIVITATEA β GLOBALĂ .0090 mg/l). N-NO2 (0. Nici la apă nu s-au înregistrat valori deosebite la probele din râul ce traversează oraşul. 1. Tg. Nicolae Bălcescu nu au fost înregistrate depăşiri ale concentra iei maxime admise de 100 µg/mc. au ca scop măsurarea nivelului de zgomot echivalent ( Lech ) şi identificarea surselor generatoare. Ntotal (0. Universitate.I.0290 mg/l). Pag. 111 din 221 .7800 mg/l). Aval lac agrement: apa s-a încadrat în limitele clasei a-I. Galbeni şi Drăgeşti (râul Siret).sta ia RA Bacău Sta ia de Radioactivitate Bacău func ionează cu program de 11h. Valorile debitului dozei la 60 minute s-au situat sub limita pragului de aten ionare.6622 mg/l). Ntot (0. Pe parcursul anului 2009 în punctele de prelevare Gherăieşti. în general măsurătorile surprind valori cumulate.

1 77.4 44. SITUA IA EMISIILOR ÎN AER ANALIZA COMPATIVĂ 2000 – 2008 ÎN JUDE UL BACĂU AN 2003 2004 2005 2006 2007 CO2(mii tone) 680. grădini e.2 0 12.43 Monitorizarea zgomotului în municipiul Bacău s-a realizat.0 46.0 90.57 1590. grădini e .97 1608.zone locuibile 2005 Pie e . zone de recreere şi odihnă Incinta industrialǎ Zone feroviare Trafic Altele – limite incintă locuin e 2007 Pie e . grădini e . restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe .0 2.64 2152. pe artera principala de trafic din Bacău s-au monitorizat un număr de 10 puncte .6 50.3 69. spa ii de joacǎ pentru copii Parcuri.48 NH3(tone) 1939.30 4519.95 100 61. în incinta industrială.1 73.41 662.93%).79 Cd (kg) 0.91 SO2 (tone) 5876.17 737. spa ii comerciale.4 78.5 85.71 468.7 75. în anul 2008. emisiile de Nox provin îndeosebi din industria energetica (53. zone de recreere şi odihnă Incinta industrialǎ Zone feroviare Trafic Altele – limite incintă locuin e Măsurătorile de zgomot sunt efectuate lunar.D.6 71. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe .0 0 0 0 0 100 34.17 952.0 50. spa ii de joacǎ pentru copii Incinta industrialǎ Trafic Altele .85 1330.43 0 54. Pag.96 22.7 74.57 910. grădini e . spa ii de joacǎ pentru copii Incinta industrialǎ Trafic Altele .6 78. spa ii comerciale.în intersec ii şi puncte situate la jumătatea distan ei între acestea. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx ) La nivelul jude ului Bacău.49 4284. Tip măsurătoare zgomot 2004 Pie e .8 % Depăşiri 85. BACAU Intergroup engineering Număr măsurători 20 10 1 51 2 24 16 8 207 4 7 6 3 19 16 55 31 13 7 4 25 5 143 37 Maximǎ măsurata (dB) 74.59 315.5 71.P.6%) şi din transport (14. incinte şcoli. spa ii comerciale.80 13.40 83.99 7022. V.52 NMVOC(tone) 207.59 262.1 65. grădini e .8 77.5 75.64 5867. în mai multe puncte.U. restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe. principalele surse de emisii pentru SO2 au fost activită ile inventariate la grupa SNAP 01(activită i de producere a energiei electrice şi termice).32 1401.8 71.98 2949. 112 din 221 .43 16.4 58.8 77. arderile din industria de prelucrare (6.6 66. spa ii comerciale.7 70.zone locuibile 2006 Pie e . restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe.11 Hg (kg) 0.54 70.75 Emisii anuale de dioxid de sulf La nivelul jude ului Bacău.35 23.86 NOX tone) 1594.19 2865.46 0.08 Pb (kg) 1259.91%).72 156.72 31.53 4530. spa ii de joacǎ pentru copii Parcuri.08 584.45 4517.0 84.04 2198. începând cu anul 2004.2 79.4 66.I. În anul 2009.01 145.0 0 100 78.15 0.47 1935. operatori economici. creşe. pentru anul 2008. depăşiri ale limitelor legale înregistrându-se doar în câteva luni ale anului la unii operatori economici.

U. şi anume: terminalele şi depozitele de benzina şi instala iile aferente de incarcare/descarcare.6%. depozitarea sau transportul i eiului şi a produselor petroliere. completa şi modificata prin HG 1902/2004: degradarea metalelor. NH3) Emisii totale de poluan i atmosferici . procesele de produc ie a ingrasamintelor pe baza de azot. arderea combustibililor fosili şi deşeurilor lemnoase pentru producerea. în anul 2008. emisiile anuale de amoniac provin din: agricultura. în procent de 53. turnatorii fonta. Emisii anuale de amoniac (NH3) La nivel de jude ului Bacău. modificata şi completa prin HG 893/2005. curatarea chimica uscata. crom. containere mobile. Aceasta categorie de poluan i este generata de procese industriale diferite şi de sursele mobile. *pentru mercur surse mobile – trafic pe baza de benzina. ca urmare a preocupărilor opera ilor economici pentru reducerea poluării. Surse neindustriale: emisii foliare din agricultura. transpusa prin HG nr. *Instala iile care intra sub inciden a directivei 94/63/CE(COV benzina). La nivelul jude ului Bacău. NOx. fabricarea pâinii. având timp îndelungat de remanenta în mediu.cupru. petrol. Astfel sursele principale sunt: *pentru cadmiu procese de combustie pe baza de cărbuni. etc. 16. Emisii de metale grele Metalele grele . sta ii de distribu ie a carburan ilor Alte surse industriale: fabricarea de băuturi alcoolice distilate. aplicarea adezivilor la fabricile de încăl ăminte.I. 113 din 221 . procent de 32. cantitatea de NH3 emisa în atmosfera este în scădere. trafic rutier. fabricarea berii. Principalele surse industriale de emisie a COV inventariate în anul 2008 în jude ul Bacău: *Instala iile care intra sub inciden a directivei 1999/13/CE(COV). Emisii totale de poluan i atmosferici-(SO2. surse mobile-trafic pe baza de motorina.17% din extrac ia şi distribu ia combustibililor fosili. industriale şi agricole. cadmiu. lăcuirea mobilei la fabricile de mobila. gaze naturale. activită i industriale care folosesc solven i organici. BACAU Intergroup engineering Comparativ cu anul precedent. fabricarea celulozei şi hârtie. surse sta ionare – centrale termice.73% din arderile din industria de prelucrare. NOx.P.32% din utilizarea solven ilor în industria. mercur.568/2001. 24. în procent de 14. Pag.(SO2. impregnarea lemnului de creozot. incinerare deşeuri spitaliceşti.5 %. NH3) în Bacău au cunoscut în general o scădere. în procent de 34. zinc. pentru anul 2008.3%.D. activită ile de tratare şi depozitare a deşeurilor. nichel. energiei electrice şi termice. se constata o scădere a cantitatii totale de oxizi de azot emisa în atmosfera . compostarea reziduurilor menajere.699/2003. Compuşii organici volatili rezulta din: prelucrarea. vopsirea autovehiculelor. plumb – sunt compuşi organici care pot fi degrada i pe cale naturala. transpusa prin HG nr. pasuni şi păduri. iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lan uri trofice.2% Comparativ cu anul precedent. emisiile de COV nemetalici provin: 26.

Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice Nu au fost declarate astfel de emisii la nivelul jude ului Bacău. Cea mai mare cantitate de emisii de cadmiu şi mercur provine din incinerarea deşeurilor industriale. 3 ha.D. calciu.Fabricarea hârtiei şi cartonului – 3. Situa ia terenurilor poten ial contaminate din municipiul Bacău SC AEROSTAR SA –. procesele de produc ie. nu a fost depăşită valoarea limita anuala de 40 µg/mc.62 µg/mc şi nu a fost depăşită valoarea limita anuala de 40 µg/mc pentru protec ia sănătă ii umane. Maximul valorilor orare s-a înregistrat în cazul măsurătorilor efectuate la sta ia Bacău -1 şi a fost la 113. industria energetica şi procesele de produc ie.06000 ha de inut de către societate cu reziduuri petroliere şi metale grele pe o suprafa a de 0. Monoxid de carbon Poluantul CO rezulta din arderea incompleta a combustibililor şi alături de benzen este considerat ca făcând partea din categoria poluan ilor specifici rezulta i din trafic. Concentra iile de metale. sulfa i depăşesc valorile normale dar nu depăşesc pragul de alerta.3 ha. fenoli. în anul 2008 nu a fost declarate emisiile de poluan i organici persisten i. Pag. S-a constat depăşirea valorii normale la cadmiu (zona sec iei de acoperiri metalice) fara depăşirea pragului de alerta. Dioxid de sulf Până în anul 2007. 114 din 221 . concentra ia de SO2 în jude ul Bacău a fost urmărita în re eaua manuala de monitorizare. S-a constat prezenta de substan e oxidabile în apa freatica.P. BACAU Intergroup engineering Se constata o uşoara creştere a emisiilor de metale grele în atmosfera fata de anul 2007. care a fost determinata de echipamentele utilizate în perioada respectiva.U. Comparativ cu anul precedent se constata o scădere a emisiilor de plumb în atmosfera.I.30 ha Contaminare identificata pe 13.1712 . Emisii de plumb Printre sectoarele responsabile de cele mai mari emisii de plumb se număra: incinerarea deşeurilor. Valoarea medie anuala pentru municipiul Bacău a fost de 5. SC LETEA SA . ca urmare a realizărilor programelor de conformare şi datorita faptului ca în trafic nu se mai foloseşte benzina cu plumb.06 ha. traficul rutier. urmărirea acestui poluant este realizată prin măsurători în cele doua sta ii automate de monitorizare a calită ii aerului. urmărirea acestui poluant este realizata prin măsurători în cele doua sta ii automate de monitorizare a calită ii aerului. La probele fizico chimice la sol nu s-au depăşit valorile normale. la nici o sta ie.00 ha Contaminare observata pe aprox.50 µg/mc şi de asemenea. conform OM 592/2002 nu s-a depăşit valoarea limita orara pentru indicatorul NO2. PRIMARIE BACAU . În jude ul Bacău.DEPOZITE DESEURI MUNICIPALE – 13. Dioxidul de azot Până în 2007 concentra ia de NO2 în municipiul Bacău a fost urmărita în re eaua manuala de monitorizare. Solul depozitului de deşeuri municipale este contaminat bacteriologic. nu se poate considera ca a crescut concentra ia de SO2 în aerul ambiental şi trebuie inut cont de calitatea slaba a datelor. sulfa i. iar începând cu anul 2008. la probele de apa freatica au fost depăşiri la cloruri. mangan. Media anului 2008 pentru municipiul Bacău a fost de 28. la probele de apa de suprafa a s-au depăşit concentra iile la nitra i. Pe parcursul anului 2008. şi la reziduuri petroliere (în zona sta iei de neutralizare). hidrocarburi.Poluare istorica a terenului în suprafa a 0. cloruri. Valoarea medie anuala s-a situat sub 20 µg/mc. aceasta fiind valoarea limita anuala prevăzuta pentru protec ia ecosistemelor (OM 592/2002). mangan şi turbiditate.16 µg/mc şi cu toate ca valoarea este mai mare decât valoarea medie în anii anteriori. conform aceluiaşi ordin. iar începând cu anul 2008. conform OM 592/2002.

Radioactivitatea factorilor de mediu aer şi apă a înregistrat valori normale.25 mg/mc NH3. Calitatea apelor curgătoare nu a înregistrat valori deosebite la probele din râurile ce traversează oraşul.pia a Sud . Chimiei.25. 3.Casa de Cultură . Rezultatele măsurătorilor de zgomot efectuate lunar prin monitorizarea unui număr de 10 puncte . 4.U.3 mg/mc NH3 conform analizelor APM Bacău. grădini e. în incinta industrială. Calitatea mediului ambiant este influen ează negativ de către traficul auto pe principalele artere prin emisiile de gaze de eşapament şi zgomot. rezultatele sunt sub limita pragului de aten ionare. creşe.Narcisa-str.D. Alecu Russo . Valorile ob inute la momentul recoltării depăşesc pragul de aten ie. str.55 – 13. profilată pe produc ia de îngrăşăminte chimice pe bază de azot este un constant poluator cu amoniac. Amurco SRL Bacău În diverse zile de-a lungul anului Aer semnificativ / Miros puternic de amoniac 2. în care s-au înregistrat depăşiri ale pragurilor limită admise de STAS 10009/88 ale măsurătorilor de zgomot. str.I. 5. nu au existat depăşiri ale pragului de aten ionare. Republicii -cartierul Izvoare . Pag. concentra ia maxima admisa fiind de 0. BACAU Intergroup engineering Alte surse de poluare Traficul auto pe aceste artere influen ează negativ calitatea mediului ambiant prin emisiile de gaze de eşapament şi zgomot. Toamnei .str. Valorile analizate de APM sunt sus inute şi de creşterea valorilor înregistrate pe analizatoarele de amoniac. Localizarea fenomenului Municipiul Bacău – sediu APM -cartier Narcisa .str.în intersec ii şi puncte situate la jumătatea distan ei între acestea.Robinete Industriale -liceul H Coandă -Calea Romanului -str. inters.P. Zonele cele mai afectate. pe sta iile automate BC – 1 şi BC – 2 Situa ia poluărilor accidentale în municipiul Bacău conform Agen iei de Protec ie Mediului în anul 2007 (lunile iulie si august): Nr.str. amplasate în parcul Prefecturii şi Izvoare.zona hotel Moldova Municipiul Bacău . 115 din 221 . Agen ia pentru Protec ia Mediului (APM) Bacău prelevă probe prin laboratorul propriu. depăşiri ale limitelor legale înregistrându-se doar în câteva luni ale anului la unii operatori economici în anul 2009.centrul comercial Bistri a .Chimiei.15. Cel de-al doilea punct a fost Arena Mall. în doua puncte din municipiul Bacău. în intervalul 13. unde rezultatul analizelor de laborator a arătat o concentra ie de 0. în intervalul de recoltare 12. Societatea comercială Amurco. operatori economici.16 Agentul poluator Factorii de mediu afecta i 1. Izvoare. incinte şcoli. 2. Rezultatele ob inute au arătat în zona hotelului Moldova concentra ii de 0.36 mg/mc NH3.Podul cu Lan uri . SC. SC Agricola Interna ional SA Bacău Aer semnificativ / Miros de amoniac Concluzii: 1. sunt următoarele: str. Republicii. Calitatea aerului în municipiul Bacău în 2009 nu a înregistrat depăşiri ale limitei admisibile ale poluan ilor.45 – 14. Ecaterina Teodoroiu nr.

debarcader.53 11. crt.J.Suprafa a: 29 ha. Bacău 18/1995 1 Aria de Protec ie Specială Avifaunistică Lacul Bacău II Parcul Cancicov 202. BACAU Intergroup engineering 6. Denumire Suprafa ă (ha) Amplasament Statut legal De interes De interes na ional jude ean (H.J.I. concentra ii ridicate de amoniac s-au înregistrat în 2009 şi în zona hotelului Moldova şi Arena Mall.10 0. Bacău 18/1995 H. zonă de plajă.J. Amenajări speciale: Pe lac există o insulă de agrement în suprafa ă de 11. ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR/NA IONAL/JUDE EAN ŞI MONUMENTE ALE NATURII DIN MUNICIPIUL BACAU Starea de conservare a ANP din municipiul Bacău este favorabilă. „Lacurile de 2151/ Acumulare Buhuşi.00 - 2 3 4 5 6 Parcul Trandafirilor Insula de Agrement Ginkgo biloba (monument al naturii – MN) Populus alba MN Quercus robur MN 27.G. Amenajat la confluen a râului Bistri a cu râul Bârnat. Specii de faună protejate care se găsesc în zona Lacului Bacău II.0 ha.de interes na ional şi componenta a sitului Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău . Bacău 18/1995 9 - - - H. Bacău În Parcul Trandafirilor din municip.C.G. exemplarului de Populus alba (MN) de pe Insula de Agrement Bacău are 2 crengi din partea de jos a coroanei care au fost îndepărtate fiind uscate. Are scop de atenuare a viiturilor şi de agrement.C. Pag. Bacău 18/1995 H.G.C. 7.Bereşti” – de interes comunitar Tabel 36: Situa ia ariilor protejate din municipiul Bacău Nr.J. cu următoarele amenajări: spa ii verzi-parc.C.D. 116 din 221 .C. Bacău 18/1995 H.P.00 - În Parcul Trandafirilor din municip.2004 Bacau-Bereşti” H.MN Magnolia lui Bacovia .MN - - - H.C.J. 1284/2007 H. Marasesti - - - 7 8 Salcia lui Bacovia .42 ha. Terenurile poten ial contaminate din municipiul Bacău aflate în eviden a Agen iei de protec ia mediului au o suprafa ă totală de16.C. terenuri de sport. 81% din suprafa ă reprezintă vechiul depozit de deşeuri. profilată pe produc ia de îngrăşăminte chimice.J. Bacău 18/1995 Sursa Agen ia de Protec ia Mediului Bacău LACUL “AGREMENT” . T. lac care are statut de Arie de Protec ie Specială Avifaunistică . Bacău 18/1995 De interes comunitar H. Bacău 2151/2004) 18/1995) Face parte din situl Natura 2000 H.U.C.C.J. Bacău 18/1995 H. Bacău În spa iul verde dintre Biblioteca Municipala Bacău şi str. Bacău Pe Insula de Agrement Bacău În curtea Colegiului Ferdinand din municip. (H.J.J. Un constant poluator cu amoniac este SC Amurco.

1284 din 2007. Drăghicescu.D. sunt monitorizate activită ile păsărilor sălbatice în tranzit astfel între 142 – 190 perechi de păsări cuibăresc. 117 din 221 . 39. Cuza Vodă.P. Lacul Bacău II este inclus în aria de protec ie specială Avifaunistică ”Lacul Bacău II” şi în Situl NATURA 2000 “Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”. 5 – 10 p.1. Starea de conservare a ANP din municipiul Bacău este favorabilă. precum lebăda de iarnă (Cygnus cygnus). 150 – 250 i.de interes na ional şi componenta a sitului Natura 2000 „Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău . nr. lac care are statut de Arie de Protec ie Specială Avifaunistică . Speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Cod A022 A081 A038 A193 A166 A307 A140 A177 A196 A197 A127 Specie Ixobrychus minutus Circus aeruginosus Cygnus cygnus Sterna hirundo Tringa glareola Sylvia nisoria Pluvialis apricaria Larus minutus Chlidonias hybridus Chlidonias niger Grus grus Cuibărit 50 – 70 p. 7 – 10 p. Iernat Pasaj 220 – 300 i. nr. 80 – 100 p. jud. Amenajări speciale: deserveşte hidrocentrala Bacău II Administrator: SC HIDROELECTRICA SA. Lt. Neam . În zonele amenajate ca arii naturale de protec ie avifaunistică. ARIA DE PROTEC IE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ “LACUL BACĂU II” A fost desemnat arie de protec ie specială avifaunistică . 2. nr. 1000 – 1500 i.G. aglomerări de specii migratoare. şi inclus în Re eaua Ecologică Europeană NATURA 2000 prin H. BACAU Intergroup engineering Administrator: Apele Romane Bacău Str. 30 – 80 i. Str. Bacău. Bacău jud. aglomerări mari de păsări acvatice şi popula ii importante din specii amenin ate la nivelul Uniunii Europene.U. 300 – 600 i. Specii de faună protejate se găsesc în zona Lacului Bacău II – 196 ha. Pag.2151 din 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. 3. cum ar fi chira de baltă (Sterna hirundo) sau eretele de stuf (Circus aeruginosus). 10 – 40 i. Bacău Aici au fost identificate concentrări de specii amenin ate la nivelul Uniunii Europene.13. nr.Bereşti” – de interes comunitar şi Aria de protec ie specială avifaunistică „Lacul Bacău” – 202 ha. 200 – 300 i. Vasile Alecsandri. nr.I. Concluzii: 1. între 220 – 300 de păsări iernează şi între1690 – 2770 de păsări doar tranzitează zona. exemple fiind ra a sunătoare (Bucephala clangula) sau ferăstraşul mare (Mergus merganser). Piatra Neam . cu excep ia exemplarului de Populus alba (MN) de pe Insula de Agrement Bacău a cărui trunchi prezintă o scorbura foarte mare. Custode: Centrul Regional de Ecologie Bacău Str. Sucursala Neam .APSA .G.prin H.

.Calitatea slabă a drumurilor de pe care lipseşte îmbrăcămintea asfaltică.). . .Existen a căii ferate şi a zonei feroviare în interiorul municipiului Bacău.Instalarea unor instala ii cu sens giratoriu conform studiului de trafic.Semaforizarea intersec iilor conform studiului de trafic.Măsuri de reabilitare şi modernizare a fondului construit existent.Urbanizarea necontrolată . . . . generând discontinuită i şi îngreunând traversarea dintr-o parte în alta (singurul punct de trecere fiind podul Serbanesti). regim de inaltime/construire şi realizări de drumuri noi.Reabilitare şi extindere la 4 benzi a unor pasaje aglomerate CIRCULATIA FOND CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA TERENURILOR . Pag. priorită i DOMENII DIFUNCTIONALITATII .Viabilizarea zonelor destinate extinderii intravilanului municipiului Bacău .Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud.P.Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor.Transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte întreaga popula ie.Intravilanul a atins aproape limitele administrative ale municipiului . .U. re ele de telecomunica ii etc. BACAU Intergroup engineering U.Cele doua lacuri de acumulare împart oraşul în doua.Construc iile de locuin e vor avea la baza proiecte avizate. .Prezen a denivelărilor şi gropilor din îmbrăcămintea asfaltica. . .D. re ea de apa. .Implementarea legisla iei specifice monumentelor istorice în conformitate cu Legea 422/2001. 118 din 221 .I. .Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă. . . lipsa de fluen ă a traficului în interval de vârf.Prezen a ambuteiajelor. .investi ii în vederea asigurării functionalitatii terenurilor (introducerea dotărilor şi unită ilor . eventual refunctionalizarea unor obiective în func ie de necesitatile localitatii.Corectarea traseelor cu realizarea de profile transversale corespunzătoare.Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare. DISFUNCTIONALITATI Tabel 37: Disfunc ionalită i.Amenajarea de piste de biciclete . . canalizare. . iar în execu ie se vor utiliza materialele durabile şi finisaje corespunzătoare.Creşterea procentului de ocupare a terenului din intravilan prin reparcelari.Reabilitarea şi modernizarea drumurilor.factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric. PRIORITATI . . . domenii.căi de acces. .Lipsa parcărilor în zonele intens circulate.Prezen a aeroportului interna ional în imediata apropiere a zonei locuibile.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

- Insuficien a terenurilor care să fie - Crearea unei baze de date imobilare pentru
puse la dispozi ia investitorilor; - Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv; - Spa iul expozi ional existent nu acoperă cererea pie ei. Insuficienta promovare a produselor locale pe plan na ional şi interna ional; ECONOMIA -

-

-

- Dezvoltare neechilibrata a alimentarii cu apa (subdimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) -

ECHIPARE EDILITARA

-

investitorii interesa i - realizarea unei baze de date cu informa ii generale (terenuri disponibile, pre ul acestora, gradul de dotare, etc); Dezvoltarea de structuri specializate pentru atragerea de investi ii străine: parcuri stiintifice şi tehnologice, centre de afaceri, centre de excelenta, incubatoare de afaceri; Utilizarea siturilor industriale dezafectate de la periferie pentru relocarea întreprinderilor în contextul obligativitatilor mutării activitatilor de produc ie din zonele centrale, reziden iale; Dezvoltarea serviciilor: financiare-bancare şi de asigurări, a serviciilor de intermedieri financiare, a serviciilor de IT, a serviciilor pentru popula ie, a serviciilor de alimenta ie publica, a serviciilor de expertiza şi consiliere; Construirea Centrului Expozi ional şi a Afacerilor Bacău; Dezvoltarea firmelor specializate în servicii de consultanta financiara, proiecte, studii de pia a; Demararea investi ilor în infrastructura municipiului: construirea şoselei de centura, reabilitarea termica a blocurilor de locuin e, reabilitarea re elelor de alimentare cu apa şi canalizare, reabilitarea arterelor rutiere, etc.; Extindere re ea de alimentare cu apa; Extindere re ea gaze naturale; Extindere re ea electrica;

SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT

- Insuficienta zonelor de agrement, sport şi spatii verzii; - Dotările pentru agrement necesită îmbunătă iri;

PROBLEME DE MEDIU

- Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Interna ional Bacău; - Poluare atmosferică constantă creată de traficul rutier şi de centrele industriale; - Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere; - Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%; - Depozitul actual de deşeuri N. Bălcescu nu este un depozit de colectare selectivă; - Nu există sta ii de sortare; - Deşeurile industriale, constituie o sursă majoră de poluare pentru mediu, datorită modului în care sunt gestionate; - Lipsa unui depozit industrial conform.

- Amenajarea unor zone sportive şi agrement şi asigurarea accesibilitatii spre viitoarele dotări specifice; - Amenajarea peisagistică şi de agrement a Complexului Olimpic; - Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement; - Amenajarea unor puncte de precolectare selectiva a deşeurilor menajere şi colectare acestora printr-un program de salubrizare; - Realizarea planta iilor de protec ie, cu rol ecologic pe traseele principalelor drumuri;

Pag. 119 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
- Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare, contorizare apă, grupuri sanitare, racordare apă caldă, - Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor - Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. - Exista zone industriale/ par i din platforme industriale dezafectate, nefunc ionale şi intens poluate; - Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansată de degradare şi a căror zona de protec ie nu este respectată. „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” - din strada Henri Coandă, nr. 9. „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov, nr. 9 E, în cadrul unui Punctului termic nr. 154. Realizarea unui centru de asisten ă socială pentru persoane vârstnice - Creşterea suprafe ei de spa ii verzii a municipiului: în zona blocurilor ANL, scuaruri între blocuri, a terenurilor libere neproductive, aferent noului Spital Municipal, amenajarea cu gazon şi puie i de arbori a rampei" Nicolae Bălcescu"; - Reabilitarea monumentelor: Casa Memoriala "V. Alecsandri", Casa Memoriala "G. Bacovia", Casa "Arh. G. Sterian".

ASISTEN Ă SOCIALA

-PROTEJAREA ZONELOR -CU VALOARE DE PATRIMONIU -PE BAZA NORMELOR SANITARE ÎN VIGOARE -FATA DE CONSTRUCTII ŞI CULOARE TEHNICE -CU DESTINATIE SPECIFICA -ZONE POLUATE

Sursa: PUG 2009

ANALIZA SWOT
Puncte tari
Economia • Existen a unor centre de formare private, care furnizează cursuri de formare în profesie, pentru care agen ia locală de ocupare nu este autorizată. • Ponderea ridicată a investi iilor private în totalul investi iilor la nivel de municipiu; • Municipiul Bacău este oraş de rang I, cu un puternic poten ial polarizator, pol de dezvoltare regională. • Sector comercial bine dezvoltat, performant şi adaptabil. • Evolu ie pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale economiei. Fondul construit • Creşterea numărului de construc ii din municipiu; Circula ie • Acces direct la magistralele de căi ferate şi rutiere; • Existen a drumului european E85 ce străbate municipiul Bacău; • Aeroportul interna ional Bacău care asigură curse aeriene către Germania, Italia, Austria; • Amplasarea centrală la nivelul teritoriului na ional, existen a drumurilor europene E85, E574, E577 ce străbate municipiul Bacău; Echiparea edilitara • Infrastructura de telecomunica ii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire: cea mai mare cifră de

Puncte slabe
Economia • Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei de sex feminin; • Scăderea ponderii industriei în economia locala; • Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv; • Lipsa ini iativelor de cooperare public – privat. • Decalaje tehnologice şi de competitivitate fa ă de media na ională şi UE. • Export bazat în special pe produse cu valoare adăugate scăzută şi medie. Fondul construit • Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare; • Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud; • Urbanizarea necontrolata - factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric; • Deserveşte întreaga popula ie; Circula ia • Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate; • Trama stradala necorespunzătoare dezvoltării traficului auto, în unele zone; • Lipsa locurilor de parcare, în special în centrul municipiului, îngreunează traficul în zonă; • Inexistenta unor benzi de trafic dedicate transportului în comun de persoane care sa permită o viteza comerciala de trafic mare; • Prezentarea ambuteiajelor, lipsa de fluenta a Pag. 120 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
traficului în interval de vârf; • Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor; • Depăşirea traficului pe tronsoane, a capacită ii portante a drumurilor. • Starea tehnică a căilor ferate degradată în unele zone conduce la viteze de deplasare mici. • Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă; • Transportul în comun este slab dimensionat Echiparea edilitară • Dezvoltare neechilibrată a alimentarii cu apa (subdimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) • Sistemul de iluminat public este deteriorat şi vechi în anumite zone. • Re eaua de canalizare colmatată, nefunc ională şi subdimensionată. Învă ământ, cultură, cercetare • Nu există programe coerente care să vizeze îmbunătă irea stării disciplinare din şcoli; • Sume modeste alocate cercetării - dezvoltării, • Capacitate redusă de absorb ie – implementare a rezultatelor cercetării şi nivel scăzut al inovării în întreprinderi. • Specializările oferite de sistemul de învă ământ nu răspund cerin elor de pe pia a muncii. • Nivel scăzut de orientare a cercetării către cerere. • Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansata de degradare şi monumente a căror zona de protec ie nu este respectata; • Posibilită i slabe de valorificare a patrimoniului natural şi cultural datorită lipsei de informare şi educare a poten ialilor agen i locali, accesibilită ii reduse, lipsei de infrastructurii materialo – tehnice, de cazare şi alimenta ie publică. Spatii verzi, Agrement, Sport • Insuficien a spa iilor verzi în conformitate cu legisla ia în vigoare; • Insuficienta zonelor de agrement şi sport; • Dotările pentru agrement necesita îmbunătă iri; Turism • Insuficienta oferta de agrement; Asisten ă socială • Îmbătrânirea popula iei şi creşterea cererii de servicii sociale; • Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt insuficiente, discontinue şi pu in diversificate; • Capacitate scăzută de a asigura servicii sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate; Protec ia mediului • Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în prezent (în 2010 se propune finalizarea Depozitului de deşeuri conform legisla iei europene în vigoare); • Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Interna ional Bacău; • Număr mic de operatori care de in sisteme de monitorizare şi control pentru emisiile poluant; Pag. 121 din 221

afaceri realizată în domeniul poştei şi telecomunica iilor din zonă; • Existen a unui sistem de iluminat reabilitat în unele zone; • Echiparea cu re ea de fibră optică. • Proiect ISPA pentru sistem integrat de gestionare a deşeurilor • Proiect ISPA reabilitare conducte şi instala ii alimentare cu apă şi canalizare, inclusiv extindere Sta ie de epurare. Învă ământ, cultură • Municipiul Bacău este centru universitar care are ca preocupare de bază cercetarea ştiin ifică, inventica, inovarea tehnologică, informatizarea şi promovarea societă ii informa ionale cu aproximativ 8.000 – 10.000 studen i • Reabilitarea, modernizarea şi dotarea institu iilor de învă ământ din fonduri proprii şi comunitare. • Existen a învă ământului privat pentru toate nivelurile. • Existen a unei infrastructuri de cercetare, dezvoltare şi inovare în cadrul Universită ilor din Bacău; • Existen a centrelor culturale, teatre, biserici, monumente istorice; • Patrimoniu natural şi cultural valoros. Spatii verzi, Agrement, Sport • Existen a zonelor verzi amenajate care îmbunătă esc microclimatul (Parcul Cancicov, Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc.) Turism • Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este asigurată de IMM-uri şi Microîntreprinderi; Asisten ă socială • Existen a ONG-urilor cu activitate în domeniul asisten ei şi protec iei sociale; • Indicele de îmbătrânire demografică este mai bun decât al municipiilor din Moldova • Colaborare public – privat (ONG, Biserică) în dezvoltarea de programe sociale. Protec ia mediului • Implementarea proiectului ISPA privind managementul deşeurilor; • Existen a re elei de monitorizare a calită ii aerului • Proiect ISPA pentru îmbunătă irea sistemului de canalizare – epurare.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
• Insuficienta educare şi informare a popula iei în domeniul protejării mediului; • Prezen a surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA, RAGC Bacău, SC Amurco SRL, care au ca emisar râul Bistri a; • Lipsa comunicării inter-sectoriale şi a coordonării pentru managementul resurselor naturale şi ale mediului; • Lipsa unui depozit industrial conform. • Absen a operatorilor economici din domeniul reciclării deşeurilor, parcul de utilaje şi echipamente pentru asigurarea salubrizării depăşit tehnologic.]

Oportunită i
Economie • Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construc iei parcurilor industriale, existenta parcului industrial HIT PARK; • Diminuarea şomajului în rândul popula iei calificate; • Crearea zonei metropolitane; • Constituirea de parteneriate public-privat; • Clarificarea profilului competitiv al municipiului, pe baza oportunită ilor şi tendin elor pie ei. • Deschiderea şi activarea cooperării intersectoriale public – privat – academic în vederea asigurării condi iilor pentru dezvoltare economică. • Poten ial de atragere de investi ii în zona municipiului Bacău datorat prezen ei aeroportului şi parcului industrial. • Noi surse de investi ii sus inute din Fonduri structurale. • Pia a internă cu un mare poten ial de absorb ie. • Interesul în creştere al investitorilor priva i, pentru dezvoltarea infrastructurii; • Existen a unei infrastructuri de produc ie ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor; • Construirea Centrului expozi ional şi de Afaceri din Bacău; • Stimularea înfiin ării de IMM-uri cu activită i industriale diverse; • Realizarea Eurogării Bacau-important nod de cale ferata cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori şi marfa; Echiparea edilitara • Existen a fondurilor structurale şi de coeziune. Turism • Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor străini prin îmbunătă irea imaginii municipiului; Circula ie • Posibilitatea ca prin modernizarea şi reabilitarea drumurilor (podurilor), acestea să sus ină mediul de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerarii turistice regionale; • Orientarea generala către un transport public de persoane nepoluant sau cat mai pu in poluant; • Propunerea de proiecte de reabilitare drumuri din fonduri nerambursabile, POR şi POS Transport. Asisten ă socială • Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existentă prin modernizări şi reabilitări să servească ca

Riscuri /amenin ări
Economie • Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a popula iei din zonă; • Creşterea şomajului în rândul absolven ilor de nivel mediu; • Migrarea for ei de muncă în străinătate sau în alte localită i; • Costuri în continuă creştere la materiile prime din import şi energie. • Recesiune economică interna ională. • Migra ia unor sectoare industriale către loca ii cu costuri de for ă de muncă reduse. • Creşterea poluării datorată proceselor industriale, în special cele din domeniul energiei. Echiparea edilitara • Instabilitate legislativă şi monetară; • Orientarea preferin elor popula iei spre sistemele descentralizate de încălzire. Turism • Stagnarea sau reducerea numărului de turişti datorita infrastructurii rutiere deficitare; • Monumentele culturale şi istorice insuficient promovate şi între inute, lipsa serviciilor şi a infrastructurii aferente pot împiedica dezvoltarea durabilă a turismului cultural. • Competi ia cu jude ele învecinate în atragerea interesului investitorilor şi turiştilor. Circula ie • Creşterea explozivă a numărului de autovehicule; • Concuren a aeroporturilor Suceava şi Iaşi poate conduce la pierderea statutului de aeroport regional. • Risc de congestionare a traficului în zona de intrare în Municipiu pe drumul european E 85 Asisten ă socială • Lipsa co-finan ării pentru diferite proiecte sociale finan ate prin Fonduri ale Uniunii Europene; • Dificultă i în integrarea serviciilor sociale cu cele medicale şi de alta natura; • Condi ii economice şi creşterea masei de proteja i şi asisten i sociali face municipiul vulnerabil; • Lipsa angajamentului principalilor factori interesa i din municipiu, de implicare activă în Parteneriatele Strategice cu Primăria Bacău. Învă ământ, cultura • Neîntre inerea patrimoniului natural şi cultural poate duce la distrugerea valorilor existente. Protec ia mediului Pag. 122 din 221

Asisten ă socială • Dezvoltarea unei strategii comune la nivel teritorial. autoriza iilor şi licen elor de func ionare. a terenului din jurul noului Spital Municipal. • Implementarea şi derularea unor programe de ajutorare a copiilor care provin din familii defavorizate. Afectarea sănătă ii popula iei datorită poluării apelor subterane. Axa Prioritară 3. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. G. BACAU Intergroup engineering • Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică şi a zonelor reziden iale o exercită asupra factorilor de mediu. conform cererii pie ei muncii. cu sus inere din Fondul Social European. • Convergen a concep iei factorilor de decizie din administra ia publică locală privind dezvoltarea infrastructurii.D. • Parteneriate între Administra ia publică locală ONG-uri – Organiza ii de Tineret. • Realizarea unor PUZ –uri în zone de interes. • Simplificarea procedurilor de ob inere a avizelor. pentru furnizarea de servicii socio-medicale integrate. • Programul de reabilitare termică a locuin elor. • Participarea la Programe europene de cercetare şi implementare a Spa iului European de Cercetare.I. amenajarea cu gazon şi puie i a rampei „Nicolae Bălcescu” • Adaptarea programelor de învă ământ la cerin ele economiei de pia ă. „George Bacovia”. • Reducerea nivelului de zgomot şi de emisii poluante prin ecologizarea şi modernizarea serviciului public de transport persoane. • Realizarea de investi ii cu scopul generării de surse alternative de energie. în legisla ia na ionala. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. scuaruri între blocuri. • Transpunerea şi implementarea directivelor U. spa ii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate. • Posibilitate de accesare fonduri UE prin Programul Opera ional Regional.E. Sterian”. „Arh. Învă ământ. • Apelarea la fonduri din surse europene pentru • Pag. • Creşterea suprafe ei de spa ii verzi în zona blocurilor ANL. • Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement. Administra ie publică • Accesarea fondurilor europene pentru programe de dezvoltare a resurselor umane. Alecsandri”. • Reabilitarea monumentelor: Casele Memoriale „V.P. sport • Amenajare peisagistică şi de agrement a Complexului Olimpic. crearea unor structuri care să îmbunătă ească indicii de mediu. • Derularea de contracte de cercetare împreună cu sectorul privat. cultura • Atragerea de fonduri pentru continuarea investi iilor din şcoli.U. Agrement. 123 din 221 . • Accesarea fondurilor comunitare privind amenajarea unor parcuri.

U. Axa prioritară 4 – creşterea eficien ei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic. Protec ia mediului • Folosirea fondurilor europene de coeziune (POS Mediu). • Program Na ional de Îmbunătă ire a Calită ii Mediului finan at de Administra ia Fondului pentru mediu.P. • Existen a unor programe cu finan are europeană orientate spre creşterea eficien ei energetice ( POS CCE.I. prin promovarea surselor regenerabile de energie) • Creşterea colaborării autorită ilor locale în formarea parteneriatelor în domeniul protec iei mediului. • Realizarea unor politici de marketing turistic. posibil de angrenat în activită i legate de valorificarea şi protec ia patrimoniului natural şi cultural. Pag. Turism • Atragerea de fonduri nerambursabile pentru promovarea municipiului. • Poten ial turistic nefolosit oferă multe oportunită i de dezvoltare pe termen lung.D. 124 din 221 . • Implicarea mai substan ială a cultelor în conturarea profilului local. • For ă de muncă disponibilă. BACAU Intergroup engineering protejarea şi restaurarea patrimoniului cultural.

STRUCTURA SOCIETĂ ILOR COMERCIALE Municipiul Bacău are un profil economic echilibrat. În acelaşi timp. depozitare. Tabel 38: Structura societă ilor comerciale după provenien a capitalului 2004-2008 Tip capital Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Microîntreprinderi) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mici) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mijlocii) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (Întreprinderi mari) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri Tip capital (foarte mari) Total Integral de stat Privat autohton 100 % Mixt (stat 50 % şi peste 50 % + privat românesc) Privat străin 100 % Privat (autohton + străin) Alte tipuri 2004 4782 1 4604 15 66 96 2004 4152 4029 8 47 68 2004 474 449 9 16 2004 116 98 2 6 10 2004 34 1 26 4 2 1 2004 6 2 1 2 1 2005 5217 1 5067 11 56 82 2005 4591 4489 5 40 57 2005 474 452 2 8 12 2005 125 107 2 6 10 2005 23 1 18 1 1 2 2005 4 1 1 1 1 2006 5538 1 5404 11 48 74 2006 4874 4789 6 30 49 2006 508 486 2 9 11 2006 131 113 1 6 11 2006 20 1 14 1 2 2 2006 5 2 1 1 1 2007 5795 1 5655 10 50 78 1 2007 5112 5016 6 35 54 1 2007 523 502 1 8 12 2007 134 118 1 5 10 2007 21 1 17 1 1 1 2007 5 2 1 1 1 2008 6102 1 6044 10 19 27 1 2008 5401 5351 6 19 24 1 2008 545 542 2 1 2008 131 130 1 2008 20 1 18 1 2008 5 3 1 1 - Pag. fără o profilare definitorie. sau materiale textile în lohn) alături de firme de logistică. diversificând paleta de activită i economice din localitate. BACAU Intergroup engineering 1. servicii tehnice au preluat vechile loca ii industriale. Dispari ia locurilor de muncă şi deficitul economic legat de dezafectările zonelor industriale a fost amortizat par ial de noi investi ii în ramuri de produc ie.I. numeroase fabrici de dimensiuni mici/medii (specializate în produc ia de mobilier.P.3 DINAMICA INVESTI IILOR ÎN MUNICIPIUL BACAU A. 125 din 221 .U.D.

000 euro proiectare Execu ie estimata 24 luni Infrastructura de Locuit Faza de proiectare. Din totalul societă ilor comerciale o singură întreprindere are capital integral de stat. realizat 60% perioada estimata 2009 . Se constată o scăderea cu 71% a numărului de întreprinderi cu capital privat străin în perioada 2004 – 2008. Din totalul societă ilor comerciale 87% sunt microîntreprinderi. modernizarea şi dotarea institu iilor de invatamânt Dezvoltare infrastructura drumuri în Municipiul Bacău (inclusiv apa şi canalizare. realizat 70%. INVESTITII REALIZATE ŞI ÎN CURS DE DERULARE Investi ii în curs de derulare din fonduri proprii si/sau finantare nationala: Nr. 3. BACAU Intergroup engineering Evolu ia structurilor societă ilor comerciale după provenien a capitalului: public.000. Scăderea cu 72% a numărului de întreprinderi cu capital privat autohton şi străin în perioada 2004 – 2008 (reorientarea spre afaceri mici). Pe fundalul dezvoltării economice din anii 2004 . parcări) Extindere şi modernizare aeroport interna ional Primăria Bacău Primăria Bacău 3 4 Primăria Bacău 5 Reabilitare termică a blocurilor în municipiul Bacău 1000 blocuri Primăria Bacău Pag. Întreprinderile mijlocii şi cele meri şi foarte mari şi foarte mari de in doar un procent de 3% din totalul societă ilor comerciale ce activează la nivelul municipiului Bacău.000 euro Circula ia rutiera şi aeriana Faza de execu ie.000. consolidarea. În perioada 2004 – 2008 a avut loc o creşterea a numărului de IMM-urilor cu 18%. mixt. Proiect Faza/Durata de Valoare implementare Infrastructura sanitara Faza de execu ie.000 euro Infrastructura educa ionala Faza de execu ie realizat 50%.000.000.000.I. privat. 5. iar întreprinderile mici reprezintă aproximativ 10%.P.000 euro Finan atori Primăria Bacău 1 Spitalul municipal 2 Reabilitarea. la 37 blocuri executate fa ade. B. sensuri giratorii. început 2007 durează 60 luni 45.2011 47.2008 cu 41%.000 euro 2007 – Faza de 50.D. început 2007 30.2008. în această perioadă. străin şi după mărimea societă ilor este prezentată în tabelul de mai sus. S-a avut în vedere o derulare a activită ilor economice în perioada 2004 . investitorii orientându-se spre afaceri mici. 2.U. început 2008 execu ia durează 120 luni 170.2008 se constată o creştere a activitatii economice la nivelul municipiului Bacău. 4. În perioada 2004 – 2008 numărul microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici a fost în creştere. Concluzii: 1. Scade numărul de întreprinderile mari în perioada 2004 . crt. 126 din 221 .

început 2009 execu ia durează 12 luni (2010) Valoare 40.ro/ Primăria gestionează 27 de proiecte cu finan are europeană şi cofinan are na ională: Tabel 39: Proiecte cu finan are externa gestionate de către Primăria Municipiului Bacău Nr.000 euro Primăria Bacău 7 8 Sursa: http://www.000 euro Primăria Bacău Realizat 100% Realizat 100% 435.001.C. BACAU Intergroup engineering Proiect Faza/Durata de implementare 2007 faza proiectare 72 LUNI Agrement Faza de proiectare.000 euro 400. Primăria Bacău 3 4 5 6 100. Beneficiar S. RETELE ŞI DOTARI EDILITARE "Construc ia şi reabilitarea 1 aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a lacul Poiana Uzului" construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile "Reabilitarea re elei de canalizare" Execu ia lucrării a început în luna septembrie 2005 şi va fi finalizata în luna noiembrie 2010 Co-finan are BEI 13.primariabacau.I.000 euro 3. crt.006. modernizare şi parcare imobil Str.A.. 6 Construc ii de locuin e 7 Construire Baza Sportiva (stadion 20.000 lei Investi ii finalizate din fonduri proprii: Nr.000 euro Finan atori Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău Primăria Bacău. 2 Implementarea şi certificarea unui Sistem de Management al Calită ii în conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2001 Studiu privind eficientizarea organizării resurselor umane Podul de la Şerbăneşti Faza/Durata de implementare Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Realizat 100% Valoare 5.500 euro Data finalizare 31. Proiect Linia de finan are ISPA 2002/RO/16/P/PE/018 Valoare 52.004.000 euro 600.000 euro 10.000 locuri. început 2009 execu ia durează 36 luni Faza de proiectare.500 euro Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi S.000.A.000 locuri.000 euro 1.12.000 euro. COMPANIA DE APA BACAU S. sala polivalenta 7. Contribu ie ISPA 39. COMPANIA DE APA BACAU S.000.2009 Pag.000.000 euro Primăria Bacău si Fondul de mediu 8 2. crt. centru servicii turistice 100 locuri) Amenajarea peisagistica a Complexului Olimpic Bacau 60. Coanda nr.250. 127 din 221 . crt.000 euro 500.837.000.D. 1 2 Proiect Modernizare Bazin de Înot Amenajarea a 31 terenuri de sport Reabilitare obiectiv cultural ‘Teatru de Vara’ Amenajare Pia a de Gros Modernizare Pia a Centrala Extindere..000.C.P. H.000 euro Primăria Bacău Primăria Bacău Finan atori Nr.U.

început 2008 durează 72 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. 128 din 221 .000.05%) Guvernul României prin Fondul Na ional 1.U.000. început 2008 durează 24 luni 4.D. execu ie 70%. faza de execu ie. Guvernul României şi Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău INFRASTRUCTURA PENTRU AFACERI 6 Program PHARE 2006. perioada estimata 2009 .000 euro. 15.000 euro. Creşterea capacitatii de producere a energiei termice şi electrice.000.FC Valoare 35. început 2006 durează 72 luni Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 EURO. prin împrumut BERD Primăria Bacău 4 Grup de cogenerare Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile 11. faza de proiectare.000 euro (15. faza proiectare. Primăria Bacău.000. împrumut BERD Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Aplica ie POS mediu . Primăria Bacău 5 Instala ii mari de ardere şi sisteme de termoficare în municipiul Bacău.365 euro (21. Beneficiar Primăria Bacău Nr.000 euro. BIRD (împrumut) 20% contribu ie de la bugetul de stat 84.000 euro.I. crt.P.000. Uniunea Europeană. 2 Proiect Reabilitare sisteme de alimentare cu apa potabila şi canalizare 3 Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Bacău şi comunele învecinate.095 euro (63.2011 100.000.532.000. jude ul Bacău. 1. perioada (2008-2014) Guvernul României şi Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău Pag.000 EURO finan are nerambursabila şi 5.770.8%) – Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău INFRASTRUCTURA RUTIERA ŞI FEROVIARA 7 Centura municipiului Bacău Guvernul României.15%) – UE. România ISPA 2004 RO 16 P PE 007 20.597. Reducerea pierderilor de energie termica. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Centru expozi ional şi de afaceri Aplica ie axa prioritara 3 – POS Mediu Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro. Phare 2000 – CES 15. faza proiectare.000 EURO contribu ia beneficiarului final.150.

2009 456.2 POR 10. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro. 8 Proiect Construirea pasaj rutier subteran intre str. faza de proiectare. crt.925. 129 din 221 . faza de proiectare. Primăria Bacău 11 Insula de Agrement POR 6.000 euro. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.P. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. faza proiectare. Ştefan Guse Beneficiar Primăria Bacău 9 Eurogara Bacău Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile Primăria Bacău AGREMENT 10 Construire centru de agrement şi turism pădurea Tamas Aplica ie axa 5. BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Buget local al municipiului Bacău + Fonduri nerambursabile Valoare 7.2 – POR.000. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.I.000.000 euro Faza de execu ie. perioada estimata 2009 .000 euro.000 euro. început 2008 durează 24 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.54 Euro din care 250. perioada 2009 . Consiliere şi Sprijin pentru familiile copiilor cu autism” 54. faza de execu ie.000. perioada estimata 2008 .280 Euro Consiliul Jude ean Bacău Primăria Bacău 14 “Centrul de Informare. Oituz şi Str.D. Primăria Bacău Pag. Nr. 400.2011 6.800. început 2008 durează 36 luni Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.760 Euro de la Comisia Europeana şi 7495 Euro de la Asocia ia Creştina de Caritate Misiune şi Ajutor Betania Primăria Bacău 15 Centrul de cazare temporara a persoanelor fara adăpost din municipiul Bacău Aplica ie axa 3.2011 Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 Euro şi 11.000 Euro finan are neramburabila Primăria Bacău ASISTEN Ă SOCIALĂ „Adăpost de zi şi de noapte 12 pentru copiii străzii – Morcoveata Primăria Bacău 13 “Unitatea mobila de interven ie la domiciliului” 75.U.

început 2008 Communities). faza proiectare. Beneficiar Primăria Bacău Nr. DEZVOLTARE URBANĂ ŞI IMBUNĂTĂ IRE SERVICII PUBLICE 16 Proiectul “Re eaua Urbs Proiectul se 650. început 2010 durează 24 luni Primăria Bacău 18 Proiectul se derulează prin Programul URBACT II. Furnizarea serviciilor publice on-line prin intermediul sistemului informatic Programul Opera ional Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU).P. 390. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. 130 din 221 . Proiectul “Sistem de Sprijin Integrat pentru Planificare Urbană Durabilă”. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Health pentru Construirea de derulează prin faza Comunită i Sănătoase” –BHC Programul proiectare. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. faza de proiectare. 360.1 „Promovarea culturii antreprenoriale”. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău.000 euro. început 2008 durează 12 luni Primăria Bacău 22 Politici publice de dezvoltare locală – planificarea strategică pe termen mediu şi lung Aplica ie Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative 250. BACAU Intergroup engineering Finan atori Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău Pag.000 euro.I. pentru Municipiul Bacău. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău 19 Aplica ie POS CCE 350. Proiect Linia de finan are Valoare crt. început 2009 durează 12 luni Primăria Bacău 20 Sistem informatic integrat pentru gestionarea activitatii la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău Aplica ie program POS CCE 300. depus pe AXA PRIORITARĂ 3 „Creşterea adaptabilită ii lucrătorilor şi întreprinderilor” DOMENIUL MAJOR DE INTERVEN IE 3.Integrated Support System for Sustainable Urban Planning (ISSUP). faza proiectare.D. faza proiectare. afaceri în Europa".000 euro.000 euro. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău 21 Implementare Sistem de management informatic integrat în Primăria Municipiului Bacău Aplica ie Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative 300. faza proiectare.000 euro.U. (Building Healthy URBACT II.000 euro. faza proiectare. durează 30 luni 17 Proiectul "Întreprinzători în Regiunea Nord Est.

început 2009/2010 durează 36 luni Finan atori Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. 2 lucrări de construc ie la Spitalul municipal Pentru fluidizarea traficului extrem de aglomerat din municipiu este importantă finalizarea Pasajului subteran Oituz – General Ştefan Guşe. Coanda nr. început 2009 durează 24 luni Primăria Bacău Uniunea europeana 490. înlocuirea re elelor secundare aferente a două Puncte Termice. 2009/2011 ADL beneficiază de proiect Cele mai importante lucrări realizate de către Primăria Bacău în cursul anului 2009 sunt: începerea lucrărilor de construc ie la Pasajul subteran Oituz – General Ştefan Guşe. redarea Teatrului de Vară circuitului şi patrimoniului cultural băcăuan. proiectul este redepus în ianuarie 2009 Valoare 200. Uniunea europeană prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuin elor şi Primăria Bacău. Axa 4 – Protec ia Naturii. Proiectul se derulează în parteneriat: APM Bacău (solicitant). Coordination. Primăria Bacău. continuarea unor proiecte importante precum reabilitarea termică a blocurilor sau darea în folosin a a unor blocuri de locuin e tip ANL şi sociale modernizarea Bazin de Înot amenajarea a 31 terenuri de sport amenajare Pia a de Gros şi modernizare Pia a Centrală extindere. modernizare şi parcare imobil Str. Programul de finan are este direct de la Comisia Europeană . Proiectul „Local Development – Actions in the area of agricultural Products and Traditional Food (LOCFOOD)” – Dezvoltare Locală . 131 din 221 . BACAU Intergroup engineering Linia de finan are Interreg IV C.P.U.000 euro. 130.I. POS Mediu. cooperation and networking activities among European organisations în the area of development.Programme EuropeAid: Non-State Actors and Local Authorities în Development. ADL Bacău.000 euro. CRE Bacău şi Scut Verde Bacău.Ac iuni în domeniul Produc iei Agricole şi a Alimentelor Tradi ionale. Pag. Obiectiv de maxima utilitate publica. Pasajul subteran Oituz .000 euro. faza proiectare.Ştefan Guşe va rezolva în parte problema fluidizării traficului rutier băcăuan şi va asigura legătura rutiera dinspre Oneşti cu centrul oraşului pe străzile: Oituz. faza proiectare. Ionita Sandu Sturza şi Vasile Alecsandri. crt. 23 Proiect Proiectul “Re eaua Europeană a Pie elor Orăşeneşti ale secolului XXI – A European Network of 21 Century Market Towns 24 25 Proiectul „Plan de Management pentru situl Natura 2000: lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti şi campanie de conştientizare a publicului”.D. Beneficiar Primăria Bacău Nr. H.

care a fost acoperită prin implementarea proiectului de construc iei a Pasajului rutier subteran str. Infrastructura de transport În vederea facilitării traficului. prin împrumut BIRD 20% şi contribu ie de la bugetul de stat este în prezent la faza de proiectare şi avizare. Pag. proiect care beneficiază de o finan are de circa 75 de milioane de euro. spre str.Au fost realizate repara ii pe podul Mărgineni. Pentru asigurarea continuită ii rutiere sunt prevăzute pasaje superioare amplasate peste cele două rampe de acces în pasaj. implicit.Zonele unde se lucrează sunt prioritare pentru fluidizarea traficului rutier. prin Direc ia de Servicii Publice. dezvoltare economică. sisteme informatice. parcuri.Centura municipiului Bacău finan ată de Guvernul României. . De exemplu. General Ştefan Guşe este de aproximativ 8 milioane de euro.Podul de la Şerbăneşti este o investi ie finan ată de local la Bugetul local al Municipiului Bacău şi din Fonduri europene nerambursabile. General Ştefan Guşe. în prezent fiind în derulare faza de proiectare şi avizare. în afară de calea ferată de la poli ie (care necesita repara ii) şi intrarea de la podul de la Mărgineni. canalizare. termoficare. .D. Primăria a demarat lucrări pentru îmbunătă irea infrastructurii rutiere astfel: . care a efectuat lucrări de între inere cu mixtură stocabilă a carosabilului. şi spre str. . învă ământ. a însemnat demararea unui proiect amplu de reabilitare a sistemului de alimentare cu energie termică din municipiu. a priorită ilor de investi ii din cadrul următoarelor domenii: administra ie publică. apa.U. Siguran a circula iei va fi asigurata prin camere video. BACAU Intergroup engineering Înlocuirea re elelor secundare aferente a 2 puncte termice. Primăria a promovat un proiect de Politici Publice de Dezvoltare Locală. deşeuri. patrimoniului cultural băcăuan. Oituz – Str. acesta are o lungime de 261. fiind o stradă de tranzit spre variantele ocolitoare Letea Veche şi Izvoare – Înfră irii. strada Chimiei preia mare parte din traficul rutier greu. În ultimii 5 ani în Bacău au fost date în folosin ă 836 de locuin e. protec ie situri naturale. mediul. Reabilitarea Teatrului de vara a constat intr-o reconstruc ie în propor ie de 92% a fostului edificiu. În municipiul Bacău sunt în derulare 27 de investi ii cu finan are externă şi cofinan are na ională în diverse stadii de derulare.P. Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată.I. rezultatul fiind un ansamblu unicat în tara. centru de afaceri. Ştefan Guşe în lungime de 14 m. Oituz în lungime de 20 m. din care 615 de apartamente de tip ANL şi aproximativ 221 de locuin e sociale.57 m şi este format din: pasajul rutier subteran propriu-zis de 86. transport. beneficiari fiind familii de tineri sau familii cu probleme sociale din Bacău care au depus dosar la Primărie solicitând locuin ă. centre sociale. specializări. cu infrastructură modernă pentru traficul de călători şi marfă. finan at din fonduri europene nerambursabile în procent de 90%. sisteme electronice luminoase. 67. penultimul etaj. Teatrul de vara a fost redat circuitului cultural şi. utilită i. Eurogara. de asemenea în derulare. În viitor va fi necesară construirea unei căi de acces suplimentare spre cartierul CFR. după ce ani la rând nu a fost decât o ruina. 132 din 221 . Lucrările la Spitalul Municipal au ajuns la etajul 4. două rampe de acces spre pasajul subteran propriu-zis: rampa Ştefan Guşe de 107. construit în 1960.07 m lungime şi Rampa Oituz de aprox. Investi iile pentru realizarea obiectivului Eurogara Bacău sunt în curs de derulare din fonduri europene. Valoarea totală a proiectului Pasajul rutier subteran str. Oituz – Str.80 m lungime. I.70 m (pe sub cele 14 linii de cale ferată). podul Narcisa şi strada Chimiei de către Primăria Municipiului Bacău. în cadrul căruia popula ia va putea transmite sugestii şi posibilită i de rezolvare a problemelor municipiului. proiecte de infrastructură drumuri şi poduri. Ionita Sandu Sturza şi respectiv str. senzori de umiditate şi temperatura.

înlocuire conducta de apa Dn 600 mm str. COMPANIA DE APA BACAU S. 4 de 10 000 mc din sta ia de pompare Gheraiesti. Frunzei la restaurant Popas. constă în "Construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile". Frunzei din Sta ia de Pompare Gheraiesti până la Calea Moldovei cu conducta Dn 700 mm. Gării între str.5 milioane sunt nerambursabili. va avea loc licita ia pentru selectarea constructorului. Miron Costin de la intersec ia cu str. cămine canalizare) – proiectare + execu ie. Termenul de realizare a lucrărilor este de 28 de luni.D. Alimentare cu apă şi canalizare Investi iile în derulare din cadrul S. îmbunatatirea factorului de putere la Frontul de captare Hemeiuş I+II – proiectare + execu ie. str. Mihai Eminescu. Pasajul subteran va genera în timp o dezvoltare a municipiului Bacău pe axa Est-Vest. considerat prioritate numărul 1 la nivelul Agen iei Nord-Est.P.A. înlocuire conducta de apa Dn 125 mm Calea Moldovei de la str.lacul Poiana Uzului. În curând. 3) Investi ii finan ate din sursele proprii: lucrări auxiliare pentru re elele de apa şi de canalizare (branşamente şi racorduri. înlocuire conducta de apa Dn 400 mm b-ul Unirii de la pod Bistri a până la Calea Barladului.C. se referă la: 1) Investi ii finan ate de Uniunea Europeana (prin programul ISPA): construc ia unei noi sta ii de tratare a apei potabile. prin Măsura 2002/RO/16/P/PE/018. Ştefan cel Mare şi conducta Dn 800 mm str. Prin investi ia finan ată în cadrul Măsurii ISPA 2002/RO/16/P/PE/018. unde se afla centrul de afaceri şi viitorul spital jude ean se va dezvolta după deschiderea pasajului. BACAU Intergroup engineering senzori de fum. s-au solicitat 30. expertizare rezervor nr. din care 24. împrejmuire paturi de uscare a nămolului de la Sta ia de epurare a apelor uzate a municipiului Bacău.I. cămine apometru. reabilitarea re elei de canalizare. cămine vane. construc ia şi reabilitarea aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a . "Construc ia şi reabilitarea aduc iunii principale care face legătura între Bacău şi sursa de apa de suprafa a lacul Poiana Uzului". Digul Barnat. bariere de limitare pentru limitarea sau închiderea circula iei (pentru cazurile excep ionale de accidente grave). înlocuire conducta de apa Dn 600 mm str. Pentru acest proiect.U. Pictor Aman până la intersec ia cu str.7 milioane de lei. 4) Investii finan ate din bugetul Consiliului Local Bacău: supratraversare parau Trebeş cu conducta de apa potabila Dn = 150 mm şi conducta de apa uzata Dn = 400 mm. se urmăreşte ca municipiul Bacău sa beneficieze de apa potabila de o foarte buna calitate. conducta de legătura Dn = 600 mm între plecare II Gheraiesti şi plecare II Mărgineni pentru transportul apei potabile din Sta ia de pompare Gheraiesti la rezervoarele Bara i. conducta de legătura Dn 700 mm între conducta Dn 700 mm str. înlocuire conducta de refulare Dn 500 mm Sta ia de Pompare ape uzate Serbanesti. Pag. 2) Investi ii finan ate din credite BERD: reabilitarea Sta iei de Epurare a apelor uzate Bacău. înlocuire conducta de apa Dn 600 mm Calea Moineşti subtraversare linii ferate Fabrica de Bere şi curte Vinalcool. 133 din 221 . supratraversare parau Negel cu conducta de apa potabila Dn = 600 mm şi conducta de apa uzata Dn = 100mm. II. Stadionului. Avram Iancu şi str. înlocuire conducta apa potabila Ol Dn 250mm. O alta investi ie finan ată din fonduri ISPA.

prin care se urmăreşte înlocuirea a 7. de către S.4 km de re ea de canalizare. renun area la punctele termice nr.5 km.370 ml 93 blocuri 873 case 13 agen i economici Extindere re ele distribu ie apa cuprinse în programul MASTER PLAN Lungimea Număr gospodarii/ TOTAL propusa pentru popula ia care va beneficia de extindere extindere reabilitare Extindere conducte Apa şi canal 10.950. Astfel. a fost realizata contorizarea consumatorilor cu contori de debit. 134 din 221 . Termoficare SC SACET SA Bacău are în derulare următoarele investi ii: 1. prin programul MUDP II în valoare de 3. în total fiind înlocuita 11.I.445 III. 3.3 km de conducta de diametrul 400 mm. În anii 1999-2002 pu urile din fronturile de captare au fost modernizate.195 nemodernizata menajera & pluviala Total general 28. În vederea îmbunătă irii sistemelor de alimentare cu apă.830 ml 12 blocuri 317 case 10 agen i economici Situa ia cu străzile propuse pentru extinderea re elei de canalizare în 2010 Zona Lungimea (m) Starea Observa ii Centru 14. Denumire obiectiv de investi ii Total conducte apa şi canalizare Lungime conducte apa şi canalizare 15.U.350 ml 53 blocuri 490 case 2 agen i economici Total Zona Sud 10. iar la Sta ia de pompare Gheraiesti. La re eaua de distribu ie a apei potabile au fost înlocuite 35 km de conducte cu altele din fonta ductila.650 nemodernizata menajera & pluviala Nord 4.000 euro au finan at proiecte ce au vizat reabilitarea sta iilor de pompare. 2010 Reabilitare re ele distribu ie apa cuprinse în programul MASTER PLAN Număr gospodarii/ popula ie ce va beneficia Lungimea conductei propusa de Zona prin în reabilitare reabilitare Total Zona Nord 1. componenta C. Fondurile primite.P.336 m Termen PIF Tr.055 ml 40 blocuri 310 case 11 agen i economici Total general 24. IV. COMPANIA DE APA BACAU S. Sta ia de pompare Mărgineni a fost modernizata în anul 1998 cu electropompe de produc ie Anglia.C. de conducta de diametrul 500 mm şi 0. a surselor existente pentru alimentarea cu apa. colectare şi tratare a apelor uzate în municipiul Bacău au fost prevăzute în bugetul pentru anul 2010 următoarele investi ii: Nr. Se mai urmăreşte înlocuirea colectorului principal cu diametrul de 1800 mm şi cu lungimea de aproximativ 0. Execu ia lucrării a început în luna septembrie 2005 şi va fi finalizata în luna noiembrie 2010.6 km de conducta cu diametrul de 600 mm. prin programul MUDP II.A. re eaua de distribu ie a apei potabile şi a laboratoarelor din cadrul sec iilor captare-distribu ie şi canalizareepurare. Reabilitarea re elelor termice secundare.965 ml 73 case Total Zona Centru 12. montarea a 21 de traductori de presiune şi a 21 de dispozitive de afişare locala şi. începând cu anul 1997.D. lotul 2. s-au înlocuit electropompele existente. între anii 19982001. BACAU Intergroup engineering "Reabilitarea re elei de canalizare" este o investi ie finan ată din fonduri ISPA prin Măsura 2002/RO/16/P/PE/018. în anii 1999-2001. crt.600 nemodernizata menajera & pluviala Sud 9. Dezvoltarea pie ei de energie termică – Racordarea la SACET a institu iilor publice (28 +11 obiective) – Faza SF 3.1 km. 25 şi 28 şi alimentarea consumatorilor prin intermediul unor puncte termice modulare complet Pag. Reabilitarea re elelor termice primare – faza PT şi execu ie lucrări 2.

U.A *contorizarea se realizează la subsol *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta Centralei Sala de Sport Şcoala Generala nr.749 112.Stefan Ciobanu” Serviciul Jude ean de Medicina Legala Lucrări propuse a fi realizate în perioada 2010 . Centru „Daniel” Funda ia de sprijin comunitar.I.33 Asocia ia de sprijin a copiilor cu handicap neuromotoriu.717. situate la nivel de grupuri de blocuri/clădiri institu ii.P.nodul comun bl. exprimata în unitati fizice. 1 2 Denumirea consumatorilor Centru de îngrijire şi asisten ă sociala Gradinita nr. cu următoarea observa ie: * pentru a putea racorda acest obiectiv la re eaua de distribu ie de la PT31 trebuiesc modificate următoarele Bloc ANL Narciselor nr.11 217. conven ionale şi financiare este calculata prin însumarea economiilor anuale şi durata a 30 ani şi este prezentata astfel: Economia totala de energie.14 trece de la 2xDn65/2 1/2 "/1 1/4" la 2xDn80/3"/1 1/2". racordate la re eaua termică primară.D. A Dn-uri. centru de zi pentru vârstnici „Dr.790.4 sc. 135 din 221 .Biroul *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 95 Vamal de control şi vămuire la interior *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 31.2 *se utilizează nisa de contorizare Loteria Na ionala – Sucursala *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 41 jude eana Bacău *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 96 Gradinita „Lizuca” *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 96 Gradinita Nr.311.18 termice "Grup Şcolar" ”Spiru Haret” *contorizarea se realizează în interiorul centralei termice de la Sala de Sport Pag. Crt.economia totala de energie preconizata prin implementarea proiectului. Condorilor nr. Dezvoltarea pie ei de energie termică – Racordarea la SACET a institu iilor publice (28 +11 obiective) – Faza SF Reabilitarea re elelor termice secundare . a instala iilor interioare de utilitati publice în Mun. Faza – achizi ia publică de servicii de proiectare 4. *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT31 Bloc ANL Narciselor nr.eficienta energetica prognozată: 541 tep/an Nr.reducerea pierderilor de transport a energiei termice şi atingerea unui randament global de transport şi distribu ie de 85% .578 Reabilitarea termica a blocurilor.îmbunatatirea sistemului de alimentare cu căldura până la nivel de consumator . Etot Unitati fizice Unitati financiare mwh tep lei 1.14 sc. Bacău .12 cu bl. dintre următoarele noduri de la proiectul de la PT31: 1)84-86 trece de la 2XDn80/2 1/2 "/1 1/4" la 2xDn100/3 "/1 1/2" 2) 86 . BACAU Intergroup engineering automatizate şi contorizate.2013 * racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT2 *buclele de contorizare şi echilibrare sunt amplasate la subsolul clădirii *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT40 *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 27 *se utilizează doua nişe de contorizare pentru fiecare institu ie în parte 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 12 *se utilizează nisa de contorizare *racordarea din re elele termice de distribu ie aferenta PT 25 Bloc garsoniere str. 40 *se utilizează nisa de contorizare Direc ia Regionala Vamala .

din care prima subcelulă va fi construită în faza ini iala pe o suprafa a de 5 ha. sta ie de compost. Proiectul îşi propune următoarele obiective: Închiderea depozitului existent . care adoptă o solu ie tehnica constructivă modernă (sistem de management al gazului.000 Euro de la Comisia Europeana şi 11. Proiectul “Unitatea mobila de interven ie la domiciliului” a fost aprobat prin H. Centrul de zi pentru orientarea. În cadrul Programelor de Interes Na ional lansate de ANPDC (PIN2/2008. Consiliere şi Sprijin pentru familiile copiilor cu autism” a fost aprobat prin HCJ 121/22.“Centrul de Informare.Bacău . Fiind un depozit necontrolat. Managementul deşeurilor Pentru asigurarea conformită ii cu cerin ele europene s-a impus realizarea unor depozite ecologice care să nu mai permită infiltra ii în pânza freatică. a fost ini iată o lucrare de amenajare pentru Fundătura nr. Construc ia noului depozit – realizarea unui nou depozit ecologic la standarde europene pe o suprafa a de 32 ha alocate de Primăria Municipiului Bacău.„Adăpost de zi şi de noapte pentru copiii străzii – Morcoveata”.U. Depozitul este împăr it în patru subcelule. Iluminatul public În conformitate cu situa ia primită de la Serviciul Re ele şi Iluminat public din cadrul Primăriei Bacău. se impun urgent lucrări de închidere şi ecologizare a zonei. 350 m re ea de iluminat. “Program de perfec ionare a profesioniştilor din sistemul de protec ie a copilului” „Dezvoltarea re elei de servicii sociale comunitare pentru copil şi familie” A fost finalizată implementarea proiectului -“Informare şi sensibilizare în problematica HIV / SIDA” cu finan are de la Guvernul Republicii Irlanda (Departamentul Development Cooperation Ireland).“Depozitul de deşeuri neconform care este amplasat în zona de Sud-Est a Municipiului Bacău la periferia oraşului.Suceava. 30A-30H din Calea Moineşti. sta ie de sortare. PIN3/2008. Depozitul de deşeuri existent se afla în patrimoniul Primăriei Bacău fiind activ de peste 35 de ani.280 Euro contribu ia Consiliului Jude ean Bacău.09. supravegherea şi reinsertia sociala a copilului delincvent. 136 din 221 .C. V. 120/22. ajungând şi la un grad de ocupare de peste 80%. Un alt proiect . aflata la Faza SF. în valoare de 54. echipament opera ional). sticlei şi plasticului. BACAU Intergroup engineering IV. sistem de captare şi tratarea levigatului. în vecinătatea Drumului Na ional DN 85 Bucureşti . PIN4/2008) au fost elaborate 3 proiecte după cum urmează: „Servicii specializate pentru copilul delincvent: Centrul rezidential pentru orientarea.400 lei fara TVA. Asisten ă socială În cadrul programului de finan are Phare 2006 Coeziune economică şi Socială Dezvoltarea Serviciilor Sociale au fost elaborate şi depuse în vederea evaluării mai multe proiecte pentru accesare fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii sociale. supravegherea şi reinsertia sociala a copilului delincvent”. Suprafa a actualului depozit de deşeuri este de aprox 15 ha. precum şi alte facilita i pentru asigurarea unui management de calitate în ceea ce priveşte colectarea şi transportul deşeurilor.D.000. VI. s-a ini iat realizarea unui nou depozit de deşeuri şi închiderea celui existent. cu un buget de 54.P.09. Colectarea deşeurilor în municipiul Bacău – schema de colectare actuală va fi extinsă prin adăugarea a 500 grupuri a câte 3 containere de 1.000 EURO.2008. Pag. În cadrul Programului „Ini iativa pentru copiii străzii” în colaborare cu Centrul pentru servicii de interven ie în regim de urgenta a fost elaborat un Subproiect .2008 cu un buget de 75.1 m3 de culori diferite.J. destinate colectării hârtiei.I. Prin Măsura ISPA 2004 RO 16 P PE 007 având ca data de finalizare 31 decembrie 2010. Valoarea proiectului este de 20.760 Euro de la Comisia Europeana şi 7495 Euro de la Asocia ia Creştina de Caritate Misiune şi Ajutor Betania.

2 – Reabilitarea/modernizarea /dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale.i 2 u. Repara ii fa ade În vederea creşterii confortului termic al clădirilor unitatilor şcolare.din strada Henri Coandă.i 3 u.. VII. Consiliul Local Bacău urmând să contribuie cu diferen a de 2%. 4.2010: Repara ii şi între inerea clădirilor.i 2 u. Domeniul de interven ie 3. 2. Lucrări canalizare “O şcoală pentru to i”. . conform prezentării din următorul tabel: Nr.i 2 u.i 2 u. termica. Izvoare nr. Participarea activă la activită ile Grupului de Sprijin Local pentru realizarea Planului de Ac iune Local şi implementarea proiectului “Re eaua Urbs Health pentru “Construirea de Comunită i Sănătoase” ("Building Healthy Communities" . 9.2005 Unitati de invatamânt Colegii/ licee/ Scolii I .i 1 u. 6. nr. în cadrul unui Punctului termic nr. canalizării. crt.i 18 u.i 1 u. Având în vedere oportunitatea finan ării nerambursabile prin Programul Opera ional Regional.U. s-a ini iat un program de reabilitare 9.i 2 u. „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” . Racordare apă caldă Centrul “Armonia” din Strada Livezilor 1A şi 4B. Achizi ii privind proiectarea şi lucrările de modernizare/reabilitare Casa Pistruiatul.i Pag. în perioada 2004 – 2008. geam termopan 8.i 2 u. Înfiin area „Clubul Pensionarilor II” într-o Centrală Termică din strada Şoimului.P. nr. administrat de către Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional “URBACT II” cu sediul în Fran a. 137 din 221 1 u. BACAU Intergroup engineering Programe realizate în anul 2008 S-a finalizat proiectul „Clubul Pensionarilor”. 9 E.i 2 u.i 1 u. 1.2005 – 55 unitati de invatamânt 8 u. Infrastructura de invatamânt În vederea desfăşurării în bune condi ii a activită ilor şcolare Primăria a demarat lucrări de reabilitare şi modernizare la mai multe unită i de învă ământ. grupurilor sanitare şi lucrări de contorizarea apei la căsu ele sociale din str. 154. 3.Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori”.VIII Gradinite Creşe Modernizări grupuri sanitare Repara ii parchet.i 1 u.i . unde persoanele vârstnice din municipiu îşi vor putea petrece timpul liber. Axa Prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale. lambriu şi tâmplărie săli clasa Repara ii instala ii electrice interioare Repara ii instala ii încălzire interioare Repara ii acoperiş Modernizare săli sport Înlocuire tâmplărie ferestre lemn cu ferestre PVC cu 7.D.i 4 u. 111.i 3 u. prin Centrul jude ean de asisten ă psihopedagogică identificarea unei solu ii în vederea depistării cazurilor de copii/elevi rămaşi singuri acasă şi în special a acelor cazuri cu risc social.i 4 u.i 2 u.i 22 u. la următoarele obiective: „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov. se vor finaliza două propuneri de proiecte ce vor putea fi finan ate în propor ie de maxim 98% din cheltuielile eligibile.i 7 u. cu finan are integrală de la bugetul Consiliului Local Bacău.i 1 u.Urbs Health network for "Building Healthy Communities")” din cadrul Programului de Cooperare Europeană Teritorială – URBACT II. În ceea ce priveşte copii cu părin i pleca i la muncă în străinătate se urmăreşte prin sus inerea unei colaborări cu Inspectoratul Şcolar Bacău.i 1 u.I. 5. Proiecte propuse în perioada 2009 . schimbarea tâmplărie lemn cu tâmplărie PVC cu geam termopan şi montare termosistem pe fa ade TOTAL 2004 .i 3 u. Denumire lucrare realizată în perioada 2004 .i 2 u.i 13 u.

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

În perioada 2004 – 2005 un număr de 55 de unită i de învă ământ au beneficiat de diverse lucrări de reabilitare şi modernizare. În perioada 2006 – 2008 un număr de 179 de unită i de învă ământ au beneficiat de diverse lucrări de reabilitare şi modernizare.
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Denumire lucrare Anul 2006 Înlocuire tâmplărie Repara ii fa ade Repara ii instala ii încălzire Repara ii instala ii electrice Alte lucrări de repara ii (înlocuire igienizări, gresie, faian ă şi revizie sanitare) 7 u.i 6 u.i 3 u.i parchet, instala ii Anul 2007 1. 2. 3. 4. Lucrări la instala iile electrice, termice sanitare, tâmplărie, acoperişurile, grupurile sanitare şi fa adele unitatilor de invatamânt Demolare şi realizare obiective noi Campus nou – profil informatică Săli de sport Anul 2008 1. Teren de sport 2. Locuri de joacă TOTAL 2006 – 2008 – 179 unitati de invatamânt 12 u.i 58 u.i 18 u.i 56 u.i 15 u.i 60 u.i 5 u.i 14 u.i 2 u.i 4 u.i 1 u.i 23 u.i 27 u.i 4 u.i 4 u.i 9 u.i 5 u.i 2 u.i 2 u.i 5 u.i 1 u.i 3 u.i 2 u.i 8 u.i 1 u.i Unitati de invatamânt
Colegii/licee/ grupuri şcolare Scolii I - VIII Gradinite Creşe

Pentru desfăşurarea în bune condi ii a activită ilor şcolare recreative şi asigurarea unei dezvoltări armonioase a elevilor, Primăria a alocat fonduri pentru reabilitarea şi modernizarea, extindere a terenurilor de sport la 34 de şcoli, licee şi colegii, în conformitate cu legisla ia în vigoare. Terenuri de sport amenajate la şcoli şi licee în perioada 2004 - 2008:
Modernizare şi / sau extindere suprafe e aferent activită ilor sportive la 34 Scoli, Licee, Colegii, Grupuri şcolare, TOTAL Suprafa a sintetica 19197,65 m2 Lungime gard h=4 m 3284 m Panouri baschet 104 buc. Por i handbal /minifotbal 68 buc.

VIII. Amenajare pie e
Lucrările de reabilitare propuse pentru perioada 2010 – 2012, au fost estimate pentru cele 5 pie e aflate în administrarea Primăriei astfel: a) PIA A CENTRALĂ, lucrările propuse includ: - închiderea Pie ii pe întreg perimetru, scopul acestei investi ii fiind crearea de condi ii favorabile comercializării produselor agricole şi pe perioada de iarnă; - efectuarea de lucrări de repara ii capitale paviment şi la acoperişul platoului din zona producători; - lucrări de climatizare a zonei ocupate cu producători agricoli şi birouri. b) PIA A SUD lucrările constau în: - închiderea Pie ii pe întreg perimetru, scopul acestei investi ii fiind crearea de condi ii favorabile comercializării produselor agricole şi pe perioada de iarnă; - construirea unei hale de comercializarea a produselor lactate, întrucât cea existentă nu asigură condi ii normale de comercializare a produselor. - efectuarea de lucrări de repara ii capitale la acoperişul platoului; - lucrări de climatizare a zonei ocupate cu producători agricoli.
Pag. 138 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

c) BAZARUL MILCOV – se propune repara ie capitala WC.

d) PIA A DE GROS urmează să fie mutat în acest perimetru şi Bazarul Milcov. De

asemenea va fi realizat un restaurant cu autoservire, un fast-food, câteva spa ii de cazare pentru producătorii agricoli din zone mai îndepărtate, o micropia ă de cartier şi spa ii de parcare şi va fi betonata o suprafa a de 20000 mp.

e) TARGUL AUTO ŞI OBORUL ŞERBĂNEŞTI – se va amenaja pe teritoriul comunei Letea Veche.

Concluzii: 1. Investi iile realizate în Municipiul Bacău înregistrează un trend ascendent în ultimii ani pentru următoarele sectoare de activitate: transport, educa ie, sănătate, managementul deşeurilor, asisten ă socială, termoficare, alimentare cu apă şi canalizare etc. 2. Primăria gestionează 27 de proiecte cu finan are europeană şi cofinan are na ională, proiecte de infrastructură drumuri, apa, canalizare, termoficare şi 9 proiecte din fonduri proprii, de asemenea 7 lucrări de interven ii şi specializare personal fiind finalizate. 3. Prin implementarea proiectelor sociale vor fi create ~140 locuri de munca şi 8 noi servicii sociale specializate şi primare (de exp: primele locuin e protejate pentru persoane cu dizabilitati; primele echipe mobile; primul adăpost de zi şi de noapte pentru copilul străzii, etc.);

Pag. 139 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering

1.4 NEVOI DE DEZVOLTARE IDENTIFICATE ÎN CADRUL MUNICIPIULUI
În urma analizei situa iei existente şi a investi iilor în derulare sus inute de către Administra ia Locală din fonduri proprii şi fonduri europene nerambursabile se remarcă 2 domenii în care investi iile sunt prioritare: Infrastructura rutieră şi Asisten a socială. Necesită ile identificate sunt prezentate în continuare: INFRASTRUCTURA RUTIERĂ Următoarele pasaje, străzi importante din municipiul Bacău necesită reabilitări şi modernizări conform normelor europene: Pasaj Calea Moineşti, Calea Moineşti, pasaj Trebeş, Calea Miori ei Strada Milcov şi I.L. Caragiale şi străzi adiacente Pasajul Letea, modernizarea constând în reabilitarea structurii rutiere, crearea de piste bicicleta, semaforizare şi dotări aferente lucrărilor de drum Suprafa a ocupată de parcări este de 85.020,32 m2, asigurând în prezent 3.168 locuri de parcare cu plată aflate în eviden a Primăriei. La o popula ie de 177.007 locuitori, considerând 3 membri/familie, 1 autoturism/4-5 familii, necesarul de locuri de parcare ar fi de circa 11.800 locuri de parcare necesare, exceptând locurile de parcare ale autoturismelor înregistrate la firme, locuri de parcare la institu iile publice care asigură diverse servicii pentru popula ie. Se constată necesitatea realizării de parcări cu plată care vor asigura venituri suplimentare la bugetul Primăriei. Lipsa parcărilor în zonele intens circulate Primăria Municipiului Bacău, continuă programul de modernizare a străzilor din municipiul Bacău. În cadrul acestui program, demarat în anul 2006, până în prezent au fost modernizate sau se află în diferite faze de execu ie, cu re ea de apă, re ea de canalizare şi asfaltare, mai mult de jumătate din cele 136 de străzi balastate. Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă Conform estimărilor statistice 60% din traficul din municipiul Bacău este unul de tranzit. Luând în considerare aceste probleme de accesibilitate care derivă din localizarea geografică şi dotarea infrastructurală a municipiului, proiectele de transport rutier au o relevan ă deosebită. Aşadar, realizarea proiectelor de infrastructură de transport reprezintă un element critic pentru dezvoltarea oraşului şi integrarea acestuia în sistemele teritoriale şi economice ale regiunii Nord Est, ale României şi ale UE, ceea ce face ca proiectele de investi ii în infrastructura rutieră să fie de importan ă prioritară. Realizarea de repara ii pe aproximativ 100 de străzi ce fac parte din re eaua stradala a municipiului. Implementarea unor ac iuni pentru decongestionarea traficului din zona de centru a municipiului; Fluidizarea traficului pe arterele aglomerate, altele decât cele don zona centrala a municipiului; Îmbunatatirea vitezei comerciale medii a transportului public de calatori; Creşterea capacitatii de transport de persoane a serviciului public de transport în comun; Creşterea eficientei sistemului de semaforizare; Fluidizarea traficului de tranzit prin municipiul Bacău, spre nordul Moldovei; Construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane; ASISTEN Ă SOCIALA Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare, contorizare apă, grupuri sanitare, racordare apă caldă, Creşterea calită ii serviciilor de asisten ă sociala cu caracter primar sau specializat oferite popula iei Municipiului; Diversificarea serviciilor de asisten ă sociala oferite persoanelor aflate în diferite tipuri şi grade de dificultate din Municipiul Bacău;
Pag. 140 din 221

P.I.D.U. BACAU

Intergroup engineering
Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. Investi ii necesare: „Centrul social pentru tinerii peste 18 ani care părăsesc institu iile de protec ie a copilului şi consilierea familiilor acestora” - din strada Henri Coandă, nr. 9. „Centru de cazare temporară pentru oamenii fără adăpost din municipiul Bacău” – din strada Milcov, nr. 9 E, în cadrul unui Punctului termic nr. 154.

ECHIPAREA EDILITARĂ Necesitatea modernizării sistemului de alimentare cu apa; Necesitatea alimentarii cu apa a 15% din străzile existente; Modernizarea sistemului de canalizare; Îmbunatatirea stării colectoarelor şi racordurilor de pe: Str. Constantei- par ial, str. Narciselor, str. Lalelelor, Al. Ghioceilor, Al. Parcului, Str. Castanilor, Str. Panselelor. Necesitatea alimentarii cu energie termică a municipiului Bacău, apă caldă şi căldură în propor ie de 13% din suprafa a Municipiului. Modernizarea re elei termice primare Acoperirea municipiului Bacău cu re ele electrice în propor ie de 1%. Extinderea infrastructurii de alimentare cu gaze naturale în Municipiul Bacău. Dezvoltarea re elei de iluminat public Gestionarea deşeurilor în conformitate cu normele europene şi na ionale Lipsa recipientelor pentru precolectare selectivă în 4 cartiere ale municipiului Bacău. Reducerea poluării atmosferice datorata activită ii industriei chimice, energetice şi alimentare a următoarelor unitati: SC Amurco SRL, SC CET SA , SC Agricola Interna ional Bacău. Reducerea poluării solului Acoperirea numărului de cereri pentru locuri în gradinite. Creşterea gradului de acoperire cu servicii medicale a necesita ilor popula iei; Dezvoltarea sectorului serviciilor de interven ie de urgenta; Modernizarea infrastructurii de producere a medicamentelor şi preparatelor farmaceutice la nivelul Municipiului; Creşterea numărului spatiilor de locuit din Municipiul Bacău. Consolidarea structurii de rezistenta a blocurilor ce prezintă risc seismic reabilitarea energetica, pentru reducerea consumului de energie termica a locuin elor din Municipiul Bacău. Este necesara o reducere a numărului de infrac iuni uşoare. Scăderea solicitariilor privind situa iile de urgenta. Este necesara o creştere a raportului suprafa a amenajata pentru locuri de joaca / număr copii în Municipiul Bacău la aproximativ 1mp/copil. Construire şi darea în folosin ă a Spitalului Municipal Construirea unor săli de sport moderne Reamenjarea Insulei de Agrement.
Pag. 141 din 221

340 m Rampa 2 . Un alt aspect important ce trebuie avut vedere îl constituie lipsa pistelor pentru biciclişti pe pasaj.15 Infrastructura . Din acest motiv este necesară o bandă în direc ia de mers spre oraş cu verde intermitent spre dreapta pentru a degreva pasajul de sta ionarea traficului greu cu destina ia Vama. Comăneşti. În lungime de aproximativ 1050 m. Pe sectorul de drum cuprins între km 3+019 şi km 3+040 se află podul peste pârâul Trebeş. Miercurea Ciuc.D.624 m Lă imea păr ii carosabile . Calea Moineşti propriu zisă şi Podul Trebeş deservesc zona industrială din partea de vest a municipiului precum şi locuitorii caselor situate pe partea stângă a acesteia. executate între anii 2002 . Un alt aspect ce face necesară refacerea pasajului pentru 4 benzi de circula ie îl constituie faptul că în zonă se afla Vama jude ului Bacău fapt ce conduce la o aglomerare a traficului greu. Calea Moineşti este amplasată între bornele kilometrice Km 1+345 şi Km 3+040 fiind alcătuită din trei păr i distincte după cum urmează: Pasajul suprateran Mărgineni în lungime de aproximativ 624 m Calea Moineşti propriu zisă. 1.culee beton armat cu grinzi din beton precomprimat Îmbrăcăminte . Târgu Ocna. 3.93 m Lungimea păr ii carosabile . Elemente de identificare: Rampa 1 . Pasajul suprateran Mărgineni Pasajul a fost proiectat şi construit cu o singură bandă de circula ie pe sens acest fapt fiind un mare dezavantaj pentru traficul din zilele noastre. 142 din 221 .U. care se desfăşoară pe Calea Moineşti. atât din cauze naturale. telefonie. Sfântu Gheorghe. BACAU Intergroup engineering Este necesară modernizarea pentru Calea Moineşti care este o arteră de circula ie importantă a municipiului Bacău. de la două benzi la patru benzi între pasajul Mărgineni şi podul Trebeş.edilitară din zonă: apă. situată pe DN 2G şi face legătura cu oraşele Moineşti. canalizare. Traficului intens precum şi faptul ca accesul la pasaj este obstruc ionat de trecerea de la 4 benzi la 2 conduce la creşterea timpului de traversare fapt ce provoacă aglomerări precum şi sta ionări ale autovehiculelor pe pasaj.asfalt 2. Acest pod a fost construit în anul 1975 şi se afla în administrarea Primăriei Municipiului Bacău. Braşov.I. gaz.191 m Podul propriu zis . cabluri electrice. Podul Trebeş Podul de peste pârâul Trebeş se află într-o stare avansată de degradare.2003. Cele trei păr i distincte respectiv pasajul suprateran Mărgineni.metalic Trotuare – 2 x 2. Pe sectorul de drum cuprins între Km 1+345 şi Km 1+969 se află pasajul suprateran Mărgineni. Elemente de identificare: Pag.8 m Parapet . Târgu Secuiesc. Calea Moineşti propriu zisă Datorită traficului rutier relativ mare. Slănic Moldova. cât şi din cauza faptului ca pe acest pod a fost montată toată re eaua tehnico . Podul Trebeş în lungime de aproximativ 21 m. cu 2 benzi de circula ie pe sens. Oneşti. Astfel por iunea de drum cuprinsă între pasajul Mărgineni şi podul Trebeş necesită introducerea pistelor pentru biciclişti precum şi reabilitarea trotuarelor aferente. Traficul rutier după anul 1989 a ajuns la valori impresionante ceea ce a dus la necesitatea unor lucrări de supralărgire a Caii Moineşti.2 m Număr deschideri . aceasta a fost proiectată cu o lă ime de 12 m.P.

365 m şi lă imea de 14 m. executare racorduri canalizare şi cămin de vizitare str.cosmetizat" prin turnarea unui covor asfaltic sub ire (doar pe partea carosabila). constând în transformarea acestuia intr-un nod logistic şi industrial regional. trotuare şi locuri de joaca amenajări alveole pentru sta ii de autobuz repara ii străzi înlocuire re ea alimentare cu apa. Strada Milcov are lungimea = 2. Milcov. Infrastructura urbana zona Miori ei . Infrastructura . cu lă imea de 2 ÷ 3 m. două benzi pentru asigurarea circula iei bicicliştilor şi trotuare aferente. municipiul Bacău Strada Milcov se afla în cartierul Cornişa Bistri ei. are trotuare pe ambele păr i. în municipiul Bacău pentru dezvoltarea municipiului Bacău. La suprastructura: Din cauza infiltra iei de apă prin rosturi. V80). parcări. care în timp s-a degradat şi a fost . parcări. interconectat la marile centre urbane din Europa.beton Trotuare – 2 x 1 m Număr deschideri – 1 buc. Pag. trotuare. necesitând dese lucrări de interven ie şi între inere. trotuare.Milcov . amenajări alveole pentru sta ii de autobuz . La calea de rulare: Crăpături ale îmbrăcămin ii căii în zona rosturilor Degradarea locală a parape ilor În cadrul lucrărilor de înlocuire sau consolidare a structurii de rezisten ă este necesară ridicarea clasei de încărcare a podului clasa E (A30.U. Infrastructura urbana în zona l. La infrastructura: Deteriorări ale rosturilor la partea carosabilă Depuneri de pământ pe banchete La culeea Bacău sfert de con deteriorat Coroziune avansată a aparatelor de reazem metalice 2 .9 Mai . cu scopul de a deveni un oraş european. înlocuire re ea alimentare cu apa. executare racorduri canalizare şi cămin de vizitare strada MILCOV.D.culee beton armat Îmbrăcăminte .asfalt Evaluarea vizuala a stării tehnice a lucrării a scos în eviden ă următoarele degradări şi deficien e: 1 .21 m Lă imea păr ii carosabile . 143 din 221 .Vadul Bistri ei. S-a constatat necesitatea executării următoarelor lucrări: repara ii şi amenajări alei şi accese. BACAU Intergroup engineering Lungimea păr ii carosabile . câte două pe sens. Partea carosabila şi trotuarele sunt din beton. Re eaua de alimentare cu apa este uzata.P. pentru reabilitare iluminat public cu montare stâlpi Reabilitare carosabil.2 m Parapet .9. cât şi asigurarea circula iei pe patru benzi.I.Vântului . L. interconectat la marile centre urbane din Europa. durata de serviciu fiind destul de mare. cu scopul de a deveni un oraş european.intersec ia cu strada Letea reprezintă un nod logistic şi industrial regional.. Din studiul efectuat se constata necesitatea executării următoarelor lucrări : repara ii şi amenajări alei şi accese. betonul este exfoliat şi armăturile sunt în stare avansată de coroziune în zonele gurilor de scurgere şi zona dalelor de la trotuar 3. Caragiale . municipiul Bacău.

construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane parteneriat pentru construirea de supermarketuri şi hipermarketuri modernizarea Pie ei Centrale a municipiului Bacău dezvoltarea serviciului Centrul de Informare Cetă eni. iar partea carosabila din balast. accesul făcându-se din strada Vadul Bistri ei.2 m şi 8 m. pe o por iune de 360 m. montare stâlpi . în conformitate cu Planul Urbanistic General al municipiului Bacău. Strada Vântului se afla în cartierul Cornişa Bistri ei. în epătoare infec ioase) cu o componentă mecanică Instala ii de incinerare a deşeurilor Instala ii de verificare a PET-urilor Instala ii de brichetare sau procesare a rumeguşului pentru verificarea deşeurilor de acest tip. dar nu exista iluminat public. realizarea de investi ii care pot duce la crearea de locuri de muncă în domeniul productiv. municipiul Bacău. este intr-o stare avansata de degradare. În zona de mai sus ce urmează a fi amenajata ca parcări şi locuri de joaca. Se doreşte modernizarea acestei străzi (asfaltare) şi utilitati aferente (apa şi canalizare). Firme de consultan ă în probleme de protec ia mediului Reabilitări de zone poluate Sursa ADL Bacău Pag. construire Str.D. Vântului. Strada Vântului are lungimea = 430 m şi latimea . la standarde de administra ie publică europeană construirea Spitalului Municipal construirea unor săli de sport moderne reamenjarea Insulei de Agrement Investi ii începute şi nefinalizate în Municipiul Bacău Construire Pod Bistri a Cămin de bătrâni Locuin e sociale pe strada Tipografilor 12 Locuin e Sociale pe strada Teiului 13 Modernizare Bazin Înot Extindere Sediu Primărie Modernizare imobil Str. degradata. 144 din 221 . de 120 m. prin func ionalizarea zonei industriale şi de servicii a oraşului. pentru reabilitare iluminat public 80 buc.I. BACAU Intergroup engineering repara ii străzi. acesta fiind necesar pentru a se asigura iluminatul zonelor. Mai exista o por iune betonata.9 Mai .P. Henri Coandă 2 (Serviciul Eviden a Popula iei şi Paşapoarte) Modernizare re ea stradală inclusiv re ea stradală locuin e ANL (Gherăieşti) Locuin e pentru tineri pe strada Depoului Amenajare Pia a de Gross Înlocuire conductă alimentare cu apa şi branşamente la 20 de străzi Proiecte pentru îmbunătă irea condi iilor de mediu Sta ii pilot de compactare a deşeurilor biodegradabile Sterilizatoare pentru deşeuri medicale (tăietoare.Vântului .variabila: intre 5.U. Pentru Incintele din zona Miori ei .Vadul Bistri ei sunt necesari stâlpi de iluminat (montaj+echipament) — 80 buc. Aceasta strada nu are utilitati (apa şi canalizare). Alte Proiecte ale administra iei locale Bacău Se încurajează. care va fi reabilitata după executarea racordului de canalizare şi branşamentului de apa.

locuri de parcare. parcuri urbane. Pag. Circula ia • Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate.U. E577 ce străbate municipiul Bacău. Echiparea edilitara • Infrastructura de telecomunica ii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire: cea mai mare cifră de afaceri realizată în domeniul poştei şi telecomunica iilor din zonă. trotuare. cu valori foarte scăzute. • Ponderea ridicată a investi iilor private în totalul investi iilor la nivel de municipiu. • Scăderea ponderii industriei în economia locala. Economia • Rata ridicată a şomajului în rândul popula iei de sex feminin. îngreunează traficul în zonă. • Existen a drumului european E85 ce străbate municipiul Bacău. în special în centrul municipiului. • Export bazat în special pe produse cu valoare adăugate scăzută şi medie. re ele de utilită i publice) Starea infrastructurii urbane secundare (străzi din cartiere. • Evolu ie pozitivă a dezvoltării IMM în diferite ramuri ale economiei. un număr de clădiri de valoare) Starea spa iilor verzi Situa ie economică deficitară (în special industria textilă şi alimentară care sunt în declin) Prezentam. sub raport numeric. • Inexistenta unor benzi de trafic dedicate transportului în comun de persoane care sa permită o viteza comerciala de trafic mare. cat şi a punctelor tari existente la nivelul Municipiului Bacău: Puncte tari Popula ia • Creşterea numărului de copii preşcolari. cu luarea în considerare atât a aspectelor problematice amintite mai sus. • Urbanizarea necontrolata . Austria. analiza SWOT. dintre care se evidentiaza urmatoarele: Starea infrastructurii urbane primare (străzi principale. E574.D. • Trama stradala necorespunzătoare dezvoltării traficului auto. Fondul construit • Creşterea numărului de construc ii din municipiu.4. 145 din 221 .factor de compromitere şi deteriorare a patrimoniului cultural – istoric. Fondul construit • Calitatea necorespunzătoare a unor construc ii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privin a asigurării stabilită ii şi siguran ei în exploatare. • Declin demografic. cu un puternic poten ial polarizator. în unele zone. BACAU Intergroup engineering 1. • Existen a unui sistem de iluminat reabilitat în unele zone. Circula ie • Acces direct la magistralele de căi ferate şi rutiere. • Sold migratoriu negativ.I. pol de dezvoltare regională. • Lipsa locurilor de parcare.P. • Deserveşte întreaga popula ie. iluminat public etc.) Starea spa iilor publice şi a patrimoniului cultural (pie e. pentru care agen ia locală de ocupare nu este autorizată. existen a drumurilor europene E85. • Municipiul Bacău este oraş de rang I. • Proiect ISPA pentru sistem integrat de gestionare a deşeurilor Puncte slabe Popula ia • Îmbătrânirea accelerată a popula iei aşa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă şi din vârsta medie a popula iei municipiului Bacău. • Echiparea cu re ea de fibră optică.1 Analiza SWOT La nivelul Municipiului Bacău exista o serie de probleme ce necesita a fi abordate. • Amplasarea centrală la nivelul teritoriului na ional. care furnizează cursuri de formare în profesie. • Nivelul scăzut al investi ilor în sectorul productiv. Economia • Existen a unor centre de formare private. Italia. performant şi adaptabil. • Decalaje tehnologice şi de competitivitate fa ă de media na ională şi UE. • Prezentarea ambuteiajelor. lipsa de fluenta a traficului în interval de vârf. • Sector comercial bine dezvoltat. ce determină şi deficit în bilan ul real al popula iei. • Oraşul s-a extins doar pe direc ia nord-sud. în continuare. • Aeroportul interna ional Bacău care asigură curse aeriene către Germania. • Lipsa ini iativelor de cooperare public – privat.

Sport • Existen a zonelor verzi amenajate care îmbunătă esc microclimatul (Parcul Cancicov. BACAU Intergroup engineering • Lipsa amenajărilor pentru evacuarea apelor de pe platforma drumurilor. . dezvoltare şi inovare în cadrul Universită ilor din Bacău. a capacită ii portante a drumurilor. teatre. inovarea tehnologică.dezvoltării. 146 din 221 • Proiect ISPA reabilitare conducte şi instala ii alimentare cu apă şi canalizare. inclusiv extindere Sta ie de epurare. • Nivel scăzut de orientare a cercetării către cerere. • Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt insuficiente. • Existen a re elei de monitorizare a calită ii aerului • Proiect ISPA pentru îmbunătă irea sistemului de canalizare – epurare. • Existen a învă ământului privat pentru toate nivelurile. Pag. • Posibilită i slabe de valorificare a patrimoniului natural şi cultural datorită lipsei de informare şi educare a poten ialilor agen i locali. Asisten ă socială • Îmbătrânirea popula iei şi creşterea cererii de servicii sociale. • Monumentele de interes na ional şi jude ean aflate în stare avansata de degradare şi monumente a căror zona de protec ie nu este respectata. Agrement. inventica. Protec ia mediului • Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere în prezent (în 2010 se propune finalizarea Depozitului de deşeuri conform legisla iei europene). monumente istorice. • Existen a centrelor culturale.) Turism • Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este asigurată de IMM-uri şi Microîntreprinderi. • Existen a unei infrastructuri de cercetare.000 studen i • Reabilitarea. informatizarea şi promovarea societă ii informa ionale cu aproximativ 8.D. • Lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă. discontinue şi pu in diversificate. Protec ia mediului • Implementarea proiectului ISPA privind managementul deşeurilor. Asisten ă socială • Existen a ONG-urilor cu activitate în domeniul asisten ei şi protec iei sociale. lipsei de infrastructurii materialo – tehnice.U. cultură.I. • Dotările pentru agrement necesita îmbunătă iri. cercetare • Nu există programe coerente care să vizeze îmbunătă irea stării disciplinare din şcoli. Învă ământ.P. Agrement. • Starea tehnică a căilor ferate degradată în unele zone conduce la viteze de deplasare mici. Turism • Insuficienta oferta de agrement. Biserică) în dezvoltarea de programe sociale. • Indicele de îmbătrânire demografică este mai bun decât al municipiilor din Moldova • Colaborare public – privat (ONG. modernizarea şi dotarea institu iilor de învă ământ din fonduri proprii şi comunitare. • Depăşirea traficului pe tronsoane. • Capacitate redusă de absorb ie – implementare a rezultatelor cercetării şi nivel scăzut al inovării în întreprinderi. Spatii verzi. accesibilită ii reduse. • Transportul în comun este slab dimensionat Echiparea edilitară • Dezvoltare neechilibrată a alimentarii cu apa (sub-dimensionarea re elei de alimentare pentru popula ie şi supradimensionarea re elei pentru platforma industriala) • Sistemul de iluminat public este deteriorat şi vechi în anumite zone. nefunc ională şi subdimensionată. cultură • Municipiul Bacău este centru universitar care are ca preocupare de bază cercetarea ştiin ifică. • Re eaua de canalizare colmatată. • Sume modeste alocate cercetării . • Patrimoniu natural şi cultural valoros. biserici.000 – 10. Sport • Insuficien a spa iilor verzi în conformitate cu legisla ia în vigoare. Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc. Spatii verzi. • Specializările oferite de sistemul de învă ământ nu răspund cerin elor de pe pia a muncii. • Insuficienta zonelor de agrement şi sport. • Capacitate scăzută de a asigura servicii sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate. de cazare şi alimenta ie publică. Învă ământ.

• Număr mic de operatori care de in sisteme de monitorizare şi control pentru emisiile poluant. • Absen a operatorilor economici din domeniul reciclării deşeurilor. SC Amurco SRL.D. • Migra ia unor sectoare industriale către loca ii cu costuri de for ă de muncă reduse. • Deschiderea şi activarea cooperării intersectoriale public – privat – academic în vederea asigurării condi iilor pentru dezvoltare economică. energetice şi alimentare: SC Amurco SRL. • Creşterea poluării datorată proceselor industriale. lipsa serviciilor şi a infrastructurii aferente pot împiedica dezvoltarea durabilă a turismului cultural. • Prezen a surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA. . • Lipsa unui depozit industrial conform. parcul de utilaje şi echipamente pentru asigurarea salubrizării depăşit tehnologic. • Monumentele culturale şi istorice insuficient promovate şi între inute. • Orientarea preferin elor popula iei spre sistemele descentralizate de încălzire. în special cele din domeniul energiei. • Recesiune economică interna ională. • Pia a internă cu un mare poten ial de absorb ie. • Creşterea şomajului în rândul absolven ilor de nivel mediu. existenta parcului industrial HIT PARK. • Clarificarea profilului competitiv al municipiului. BACAU Intergroup engineering • Existen a unor zone critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activită ii industriei chimice. • Competi ia cu jude ele învecinate în atragerea interesului investitorilor şi turiştilor. • Crearea zonei metropolitane.I. • Interesul în creştere al investitorilor priva i. pentru dezvoltarea infrastructurii. • Insuficienta educare şi informare a popula iei în domeniul protejării mediului.U. pe baza oportunită ilor şi tendin elor pie ei.P. • Stimularea înfiin ării de IMM-uri cu activită i industriale diverse. • Construirea Centrului expozi ional şi de Afaceri din Bacău. • Existen a unei infrastructuri de produc ie ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor. SC Agricola Interna ional Bacău. • Poten ial de atragere de investi ii în zona municipiului Bacău datorat prezen ei aeroportului şi parcului industrial. • Noi surse de investi ii sus inute din Fonduri structurale. Turism • Stagnarea sau reducerea numărului de turişti datorita infrastructurii rutiere deficitare. Circula ie • Creşterea explozivă a autovehiculelor. • Lipsa comunicării inter-sectoriale şi a coordonării pentru managementul resurselor naturale şi ale mediului. Economie • Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a popula iei din zonă. Pag. care au ca emisar râul Bistri a.] Riscuri /amenin ări Popula ie • Reducerea popula iei datorită migra iei. 147 din 221 Oportunită i Popula iei • Pol de dezvoltare urbana. SC CET SA Bacău. • Diminuarea şomajului în rândul popula iei calificate. • Costuri în continuă creştere la materiile prime din import şi energie. • Constituirea de parteneriate public-privat. • Migrarea for ei de muncă în străinătate sau în alte localită i. RAGC Bacău. • Consolidarea rolului la nivelul regiunii de Nord-Est Economie • Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construc iei parcurilor industriale. • Concuren a aeroporturilor Suceava şi Iaşi poate conduce la pierderea statutului de aeroport regional. Echiparea edilitara • Instabilitate legislativă şi monetară.

POR şi POS Transport. BACAU Intergroup engineering • Risc de congestionare a traficului în zona de intrare în Municipiu pe drumul european E 85 Asisten ă socială • Lipsa co-finan ării pentru diferite proiecte sociale finan ate prin Fonduri ale Uniunii Europene. cu sus inere din Fondul Social European. 148 din 221 . • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. • Realizarea Eurogării Bacau-important nod de cale ferata cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori şi marfa. • Derularea de contracte de cercetare împreună cu sectorul privat. Circula ie • Posibilitatea ca prin modernizarea şi reabilitarea drumurilor (podurilor). în legisla ia na ionala.E. Protec ia mediului • Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică şi a zonelor reziden iale o exercită asupra factorilor de mediu. Pag. • Lipsa angajamentului principalilor factori interesa i din municipiu. • Realizarea unor PUZ –uri în zone de interes. Turism • Posibilitatea atragerii turiştilor şi investitorilor străini prin îmbunătă irea imaginii municipiului.D. • Condi ii economice şi creşterea masei de proteja i şi asisten i sociali face municipiul vulnerabil. • Posibilitatea accesării de fonduri UE prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. • Convergen a concep iei factorilor de decizie din administra ia publică locală privind dezvoltarea infrastructurii. acestea să sus ină mediul de afaceri regional şi să devină puncte de plecare pentru itinerarii turistice regionale. • Participarea la Programe europene de cercetare şi implementare a Spa iului European de Cercetare. conform cererii pie ei muncii. • Posibilitate de accesare fonduri UE prin Programul Opera ional Regional. Asisten ă socială • Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existentă prin modernizări şi reabilitări să servească ca spa ii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate. Administra ie publică • Accesarea fondurilor europene pentru programe de dezvoltare a resurselor umane. • Propunerea de proiecte de reabilitare drumuri din fonduri nerambursabile. • Programul de reabilitare termică a locuin elor.P. • Afectarea sănătă ii popula iei datorită poluării apelor subterane. crearea unor structuri care să îmbunătă ească indicii de mediu. cultura • Neîntre inerea patrimoniului natural şi cultural poate duce la distrugerea valorilor existente. • Simplificarea procedurilor de ob inere a avizelor. Învă ământ. • Dificultă i în integrarea serviciilor sociale cu cele medicale şi de alta natura.U. autoriza iilor şi licen elor de func ionare. • Orientarea generala către un transport public de persoane nepoluant sau cat mai pu in poluant. Axa Prioritară 3. • Accesarea fondurilor comunitare privind amenajarea unor parcuri. • Transpunerea şi implementarea directivelor U.I. de implicare activă în Parteneriatele Strategice cu Primăria Bacău. Echiparea edilitara • Existen a fondurilor structurale şi de coeziune.

• Implicarea mai substan ială a cultelor în conturarea profilului local. • Creşterea suprafe ei de spa ii verzi în zona blocurilor ANL. amenajarea cu gazon şi puie i a rampei „Nicolae Bălcescu” • Adaptarea programelor de învă ământ la cerin ele economiei de pia ă. BACAU Intergroup engineering • Realizarea de investi ii cu scopul generării de surse alternative de energie. Agrement. • Parteneriate între Administra ia publică locală . • Program Na ional de Îmbunătă ire a Calită ii Mediului finan at de Administra ia Fondului pentru mediu. Alecsandri”. prin promovarea surselor regenerabile de energie) • Creşterea colaborării autorită ilor locale în formarea parteneriatelor în domeniul protec iei mediului. posibil de angrenat în activită i legate de valorificarea şi protec ia patrimoniului natural şi cultural. Pag. a terenului din jurul noului Spital Municipal. sport • Reabilitarea şi modernizarea Insulei de Agrement. • Reducerea nivelului de zgomot şi de emisii poluante prin ecologizarea şi modernizarea serviciului public de transport persoane. • Poten ial turistic nefolosit oferă multe oportunită i de dezvoltare pe termen lung.ONG-uri – Organiza ii de Tineret. • Existen a unor programe cu finan are europeană orientate spre creşterea eficien ei energetice ( POS CCE. Axa prioritară 4 – creşterea eficien ei energetice. Asisten ă socială • Dezvoltarea unei strategii comune la nivel teritorial. cultura • Atragerea de fonduri pentru continuarea investi iilor din şcoli.U. • Implementarea şi derularea unor programe de ajutorare a copiilor care provin din familii defavorizate. • Apelarea la fonduri din surse europene pentru protejarea şi restaurarea patrimoniului cultural. G. Învă ământ. • Realizarea unor politici de marketing turistic. • For ă de muncă disponibilă.D. „George Bacovia”. „Arh. Turism • Atragerea de fonduri nerambursabile pentru promovarea municipiului. pentru furnizarea de servicii sociomedicale integrate. scuaruri între blocuri. Protec ia mediului • Folosirea fondurilor europene de coeziune (POS Mediu).P. • Reabilitarea monumentelor: Casele Memoriale „V.I. Sterian”. 149 din 221 .

În anii post-revolu ionari. În prima jumătate a secolului al XIX-lea oraşul s-a extins mult spre nord şi spre sud-est. Bistri a Lac 6. Oficiul Jude ean de Posta şi Telecomunica ii.P. 150 din 221 . în vestul municipiului şi altul. 9 Mai. 52%. În paralel. toate. un mediu înconjurător de o bună calitate. cu case din lemn şi pământ. Buna Vestire. din care: 859. Se mai păstrează o specializare stricta doar în arealul Pie ei Centrale (cel dintâi nucleu comercial al oraşului). Busuioc. Erau 12 străzi mari.49. peste Bistri a. prin construc ia unor unită i bancare. coridorul natural al râului Bistri a în mijlocul unei zone cu o bogată tradi ie agricolă. construindu-se cartierul CFR. Biblioteca Jude eană. Izvoare 10. Casa de Cultură. restul aşezării avea un puternic aspect rural. la vest de aliniamentul caii ferate.47%. suprafa a oraşului a crescut de 1645 ha – în anul 1975. locuite de muncitori şi ărani. Cornişa 9. Zona transporturilor cuprinde doua areale: unul. Prefectura. Zona comerciala cuprinde vechiul nucleu al oraşului. În partea de vest se concentrează transporturile feroviare iar în sudul oraşului cele aeriene. Centru 2.D. Lecca. 24 ha – zona de locuit . datorita construc iei caii ferate (1872) şi a Podului de Fier. George Bacovia 7. Jude eana a Liceului. bine liniate dar nepavate: Calea BacauRoman. Miori ei 4. Unitatile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente. în est. aşa numitele cartiere dormitor dotate cu mici unitati comerciale. În perioada interbelica. multiculturală. de învă ământ. centrele de produc ie la periferii.U. străzile Precista. Bulevardul şi Calea Bacău – Ocna. Primăverii. aici sunt localizate institu iile cele mai importante: Primăria. la 1737 ha – în anul 2000. tendin a de extindere a fost pe direc ie est-vest. dar mai ales pe verticala. Armeneasca. oraşul Bacău este declarat municipiu la 7 decembrie 1929. în zona administrativa sau în apropierea ei. zona care se întrepătrunde cu cea reziden ială şi comercială. o comunitate urbană multietnică. sunt incluse în intravilan comunele Serbanesti. ea modificându-se în timp. Structura func ionala a oraşului este mult mai complexa. CFR 8. sanitare. Gheraiesti şi Izvoarele de Sus. BACAU Intergroup engineering 1. s-a conturat zona administrativa sau centrul civic. Prin urmare. Şerbăneşti 5. În sectoarele Palosanu şi Lecca datorita condi iilor naturale erau cartiere insalubre. 535.2 Analiza pe cartiere Cartiere Bacău 1. zona administrativă s-a extins spre est. Gherăieşti 3. completându-se reciproc. Astfel. completat fiind de alte grupări amplasate în zonele reziden iale. B-dul Unirii şi B-dul Nicolae Pag. Tache Bacău se bucură de un important poten ial de dezvoltare care are la bază: pozi ia sa geografică – aproape de grani a cu Republica Moldova şi Ucraina. şi centrele de afaceri. 54 ha – spatii verzi şi de agrement -19. Justi iei.I. Începând din anul 1922 se extind cartierele de locuin e prin parcelari. Se construiesc zonele industriale şi în paralel noi zone reziden iale. 65. şi o grupare liniara în lungul Bistri ei. cu doua nuclee de concentrare. spre str. acesta este centrul financiar-bancar al municipiului Bacău. Datorita creşterii demografice dar şi economice. Republicii 11. în concordan ă cu cerin ele popula iei şi cu exigentele noilor reglementari administrative. Începând cu anul 1948. Cu excep ia zonei centrale. 01%. S-a înregistrat o dezvoltare atât pe orizontala. municipiul intra intr-o noua perioada de transformări urbanistice. în zona centrala.4. Gării. unele terenuri câştigate prin reforma agrara se amenajează ca spa ii verzi – Parcul Cancicov. corespunzând platformelor din nord-vest şi din sud. Ulterior. 68 ha – zona industriala -31. Zona industriala se prezintă sub forma unei centuri în jurul oraşului propriu-zis.

Utilizarea mixtă. Singurele cartiere reziden iale propriu-zise sunt cele de la periferii: Gheraiesti. totuşi. Izvoare. această analiză urmăreşte să identifice zona cea mai potrivită pentru o interven ie integrată şi eficientă care poate contribui la dezvoltarea socială şi economică generală a oraşului. se va face în condi ii de siguran ă şi confort. Dezvoltarea re elelor de transport va facilita. Aceasta oferă reziden ilor nu doar un simt al comunită ii. În concluzie. 151 din 221 . de preferat în apropiere de zona de tranzit. prezintă o zonare func ionala mixta (comercial-reziden iala). Aşadar. Strategia de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere vizează trei componente: satisfacerea deplină a utilizatorului. conservării resurselor naturale şi spa iului verde. vechi zone mestesugaresti. prin urmare. CFR.P. corelarea dezvoltării re elei de drumuri publice cu priorită ile dezvoltării economice a României. În prezent există provocări majore. însă o creştere a numărului de preşcolari. Obiectivul strategiei de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere îl reprezintă îmbunatatirea accesibilită ii regiunilor şi mobilită ii popula iei. rezidential-învă ământ-sanatate. precum şi aspectele sociale. economisirea de energie şi timp.U. BACAU Intergroup engineering Bălcescu. asigurându-se protec ia mediului. Între zonele mono-fuctionale şi cele reziden iale propriu-zise exista zone mixte:comercialrezidentiale (clădiri Bi-func ionale). lungime. a institu iilor publice (metri pătra i). îmbrăcămin i moderne). are loc mai bine atunci când este rezultatul unui plan atent care pune accent pe conexiunile şi legăturile dintre utilizări. cooperarea interregionala şi va contribui semnificativ la creşterea competitivită i întreprinderilor/firmelor şi a mobilitatii for ei de munca. ci şi oportunită i pentru a socializa cu vecinii lor în compara ie cu stilul de viată suburban izolat care este predominant la momentul actual. Pag. Zonele reziden iale ocupa aproximativ 80% din intravilan. Investi iile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea popula iei şi a bunurilor. reducerea costurilor de transport de mărfuri şi calatori.D. Oraşul trebuie să solu ioneze aspecte legate de calitatea mediului construit şi de spa iul urban. Aceasta a fost o creştere datorita dezvoltării aşezării în lungul axelor de circula ie. creând condi ii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investi iilor productive. precum şi o infrastructură educa ională cu nevoi de îmbunătă ire. în vederea stimulării dezvoltării economice durabile. declin al sectorului industrial. interconectarea şi interoperabilitatea re elei de drumuri din România cu re eaua de drumuri din UE. dezvoltării economice. îmbunatatirea accesului pe pie ele regionale. şi creşterea valorii zonei reziden iale. de asemenea. la o dezvoltare mai rapida a României pe ansamblu. Miori ei.I. În general se întrepătrund cu cele comerciale. Aşadar. de asemenea aceasta joacă un rol important în atingerea obiectivelor stabilite în Strategia Oraşului prin implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Bacău. bunurilor şi serviciilor. cum ar fi: o scădere semnificativă a popula iei şi o îmbătrânire a acesteia. creşterea eficientei activitatilor economice. dar şi a fiecărei regiuni în parte. promovării revitalizării. ar trebui să fie prioritizate zonele cu pondere mai scăzută a utilizării comerciale şi a serviciilor. Nord. este privită ca un instrument cheie de “creştere inteligentă” în vederea reducerii autodependentei. în evolu ia teritoriala a municipiului s-a înregistrat un maxim în secolul al XIX-lea urmat de un relativ dinamism. Dezvoltarea care se concentrează pe utilizare mixtă. şi. Tache. Impozitele fiecărui cartier depind de valoarea de pia ă a terenului şi reprezintă un indicator clar al nivelului de bunăstare a popula iei care trăieşte în cartier. Serbanesti. Se prevede ca municipiul Bacău să devină un pol regional de atrac ie economică cu o bună calitate a vie ii şi a spa iului urban unde popula ia să se bucure de rela ii privilegiate cu natura. dezvoltarea re elei de drumuri publice din România şi îmbunătă irea indicilor calitativi (densitate.

străzi (buc.065 5.469 8.345 3.479 200 8.241 564 2. cel mai mic cartier fiind cartierul Cornişa.712 380.630 2.650 860 120 8.540 7.595 27.) 25 57 40 8 20 28 19 34 15 58 18 322 Suprafa ă trotuar (mp) 32.510 Cel mai mare cartier.750 14.678 8.099 7.036 Nr.352 6.230 91. În cartierul Tache lungimea străzilor modernizate este aproximativ jumătate din lungimea totală şi o lungime apropiată de lungimea străzilor reabilitate în cartierul cel mai mare – Şerbăneşti.506 19.362 19.I.201 5. Pag.400 16.800 3.353 45.502 15.440 37.805 21.885 31.585 50.170 15.216 36.D.556 3.050 197.430 4.555 Conducte canalizare înlocuite/extinse (m) 1.266 27.158 16.140 0 3. 152 din 221 .115 1.822 32.P. crt. Investi iile în conducte de alimentare cu apă şi canalizare de asemenea au fost realizate majoritatea în cartierul Şerbăneşti.440 9.260 Lungime străzi modernizate (m) 1. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Cartier CARTIER BISTRITA LAC CARTIER CENTRU CARTIER CFR CARTIER CORNISA CARTIER GEORGE BACOVIA CARTIER GHERAIESTI CARTIER IZVOARE CARTIER MIORITEI CARTIER REPUBLICII CARTIER SERBANESTI CARTIER TACHE TOTAL Lungime străzi (m) 12.386 8. ca lungime de străzi este cartierul Şerbăneşti.668 21.099 18.176 2.531 17.681 Conducte apa înlocuite/extinse (m) 3.150 28. BACAU Intergroup engineering Situa ia infrastructurii urbane din cele 11 cartiere este următoarea: Nr.U.633 58.

BACAU Intergroup engineering Harta 8: Harta cartierelor municipiului Bacău Harta 9: Harta pondere străzi modernizate pe cartiere Pag.I.D.U. 153 din 221 .P.

I.U.ro/imagini/orase/1963-harta_orasului_bacau_2 Pag.D. BACAU Intergroup engineering Sursa :http://cartiere.P. 154 din 221 .

D. biserici de toate religiile (biserica romana catolica. Camera de comer . Alecsandri.U. Direc ia Telecomunica ii). 155 din 221 . Perimetrul acestei zone include majoritatea clădirilor reprezentative (Primărie. restaurante. bănci precum şi numeroase magazine. Muzeul "Iulian Antonescu". Filarmonica "Mihail Jora". clădiri care apar in unor întreprinzători. Prefectura. biserica ortodoxa.I. Teatrul de Vara. Casa de cultura V. Teatrul George Bacovia. Primăria Municipiului Bacău. zone de distrac ii. Consiliul Jude ean. Procuratura.P. Politie Administra ia Finan elor Publice. biserica catolica ). Bănci şi alte institu ii administrative de importan ă locală şi jude eană. BACAU Intergroup engineering Harta 10: Harta cartierului Centru Cartierul Centru include Pia a Revolu iei. fiind localizate în acest ax principal. cafenele etc. Pag.

156 din 221 .U. Pag. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.P.D. BACAU Intergroup engineering Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.I.

D. lângă râul Bistri a mai exact lângă Lacul de Acumulare. lângă Petrom. În cartierul Gheraiesti din Bacău. inclusiv cartierele Lunca şi Cartier Ştefan cel Mare.U. 157 din 221 . Pag. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. se va construi un mare cartier de blocuri de 10 etaje. Siretul. BACAU Intergroup engineering Harta 11: Harta cartierului Gheraiesti Cartierul Gheraiesti ocupă zona de nord-vest.I. tot oraşul Bacău şi împrejurimile.P. precum şi zona prin care se face legătura cu zona Canalul de fuga UHE Bacău şi cu strada Speran ei. De acolo se vede Bistri a. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. Locul pe care se doreşte a fi construit cartierul este situat lângă canalul de fuga.

Harta 13: Harta cartierului Serbanesti În cartierul Serbanesti se construiesc Vile Tip Duplex. BACAU Intergroup engineering Harta 12: Harta cartierului Miori ei Cartierul de locuin e Miori a. Aceste Vile Duplex din Cartierul Serbanesti au următoarele utilitati: sunt racordate la re eaua de gaz metan curent electric apă potabilă Pag.U. este situat în zona de nord-vest a oraşului Bacău Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. cartierul este la circa 1.I.5 km de centrul oraşului Bacău. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.D.P. 158 din 221 .

fier de buna calitate şi cimentul) Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.P. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.I. Pag. BACAU Intergroup engineering canalizare separată pentru fiecare vilă în parte materialele folosite sunt de cea mai bună calitate (cărămida poroterma.U. 159 din 221 .D.

U.D. 160 din 221 .I. BACAU Intergroup engineering Pag.P.

BACAU Intergroup engineering Harta 14: Harta cartierului Bistri a Lac Cartierul Bistri a lac este o zona cu utilizare mixta care cuprinde clădiri de locuit. Serviciu de ambulanta jude ean. precum şi institu ii publice: Centru de cultura şi arta G Apostu. Colegiul Tehnic "Anghel Saligny". 161 din 221 . Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.D. la est de Lacul de acumulare UHE Bacău.P. Corpul gardienilor publici. Cartierul Bistri a Lac este delimitat în partea de nord de B-dul Unirii.U. la sud de strada Erou Ciprian Pintea. la vest de strada 9 Mai. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. Pag. Centru de Îngrijire şi Asisten ă Sociala. Colegiul Economic "Ion Ghica”. Centru de Pregătire de Protec ie Civila. În aceasta zona se afla o „insula de agrement” cu teren de joaca şi plaja amenajata.I. Biserica Ortodoxă "Precista" .

de asemenea una dintre cele mai importante străzi ale municipiului. la sud strada 9 Mai.D. În acest cartier strada George Bacovia.I. precum şi institu ii publice: Tribunalul jude ean. Cercul Militar. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. BACAU Intergroup engineering Harta 15: Harta cartierului George Bacovia Cartierul George Bacovia este localizat între strada Miori ei. 162 din 221 . este strada Emil Racovita. se poate ieşii din oraş spre Oneşti. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. cu strada Energiei. Pag. care duce spre podul de la Mărgineni. la est strada Oituz.P. la vest strada Energiei. Inspectoratul Şcolar Jude ean.U. Cartierul George Bacovia este o zonă care cuprinde clădiri. în sensul invers de mers. Vizavi de strada Tipografilor. care duce spre gara şi care se intersectează. Dispensar medical.

I.U. BACAU Intergroup engineering Harta 16: Harta cartierului CFR Cartierul CFR este localizat între strada Brânduşei. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. la vest strada Alexei Tolstoi. la sud strada Gării. Pag. la est se învecinează cu Oinesti. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.P. 163 din 221 .D.

164 din 221 .P. BACAU Intergroup engineering Pag.D.I.U.

la est strada Milcov. 165 din 221 . Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura asisten ă medicala de urgenta prespitaliceasca atât la locul solicitării cat şi pe durata transportului pacien ilor (bolnavilor. la vest Calea Marasesti.U. 365 de zile pe an. În acest cartier func ionează o Sta ie Salvare a municipiului Bacău fiind o unitate sanitara strategica cu personalitate juridica. având ca specific lucrul în regim de aşteptare 24 de ore din 24. Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bacău asigura atât asisten a medicală ambulatorie la locul solicitării precum şi transporturi nemedicalizate.P. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. accidenta ilor. gravidelor) către spital.I. Pag. la sud strada Milcov. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.D. BACAU Intergroup engineering Harta 17: Harta cartierului Cornişa Cartierul Cornişa este localizat între strada Stadionului.

Zona are pu ine obiective economice. iluminat public slab şi doar câteva spatii verzi în fata caselor.D. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. 166 din 221 . Infrastructura urbană este alcătuită din drumuri de calitate slabă. BACAU Intergroup engineering Harta 18: Harta cartierului Izvoare Cartierul Izvoare este localizat între strada Scânteii. concentrate în jurul străzii principale spre centrul oraşului: spa iu de închiriat pentru societă ile comerciale . de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. iar la vest Calea Republici.I. strada Ciresoaia la sud.U. Pag.P.

BACAU Intergroup engineering Harta 19: Harta cartierului Republicii Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare.D.I. 167 din 221 .P. Pag. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse.U.

D.I. Cartierul Tache este unul din zonele care se confrunta cu cele mai mari probleme sociale din municipiul Bacău. La acestea se adăuga o serie impresionanta de campanii de promovare şi sensibilizare a opiniei publice cu privire la drepturile copiilor şi problemele cu care aceştia se confrunta în ziua de azi.P. Pag. de asemenea situa ia iluminatului public şi a conductelor de apă şi canalizare reabilitate şi/sau extinse. 168 din 221 . BACAU Intergroup engineering Harta 20: Harta cartierului Tache Cartierul Tache este localizat între strada Alexei Tolstoi la nord. Străzile care apar in acestui cartier sunt detaliate în continuare cu stadiul de reabilitare. Popula ia din acest cartier este multietnică şi echilibrată cu un amestec de familii tinere şi vârstnice. Începând din 2009 în cartierul băcăuan Tache a fost deschis un nou centru de zi Centrul “Mozaic” unde copiii din cartier pot lua parte la diverse activită i educative şi recreative.U. strada Narciselor la sud. strada Bicaz la est şi strada Oneşti în partea de vest.

tipic marilor oraşe.5 POTEN IALUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI Harta 21: Harta reliefului jude ului Bacău Sursa: www. finan ate de Ministerul Lucrărilor Publice. De asemenea Axa 1 permite reabilitarea re elelor şi asfaltarea.D. Proiectul centurii ocolitoare a municipiului a fost elaborat şi aprobat pentru finan are inca de acum patru ani. 169 din 221 . De partea cealaltă.jandarmeriabacau. în care traficul şi comunicarea între diferitele regiuni sa nu mai fie o problema. Pe aceasta axa exista doua grani e. Fondurile necesare unor astfel de investi ii pot fi atrase din fondurile europene. calea ferata.ro A. astfel încât pe un singur proiect pot fi solu ionate mai multe probleme ale oraşului. sa capete un aspect circular. care permite elaborarea de proiecte integrate. Pag. dar nu a fost finalizat. în afara de cel de la Serbanesti.INFRASTRUCTURA Există planurile pentru dezvoltarea municipiului Bacău. după materializarea unor astfel de proiecte.P. zona Sarata etc şi centru. dezvoltarea pe axa est-vest va fi o prioritate maxima. BACAU Intergroup engineering 1. pia ete pietonale la Catedrala Ortodoxa şi Catedrala Catolica. cu comunicare facilă între cartiere. protejarea zonelor de patrimoniu. mult mai ample. Municipiul Bacău trebuie. atât pietonale cat şi auto. reprezentata de Bistri a. Aceasta înseamnă ridicarea a cel pu in doua noi poduri peste Bistri a. problema fiind în strânsă legătura cu inexisten a unei şosele de centura şi a insuficientei locurilor de parcare. Pentru a se ajunge la un oraş european. care sa faciliteze comunicarea între cartierul CFR. este vizată dezvoltarea oraşului şi pe axa est-vest. Transportului şi Locuin ei care pe lângă amenajarea centrului oraşului (centru civic.I. reintroducerea elementelor naturale precum parcuri şi lacuri). una naturala. sunt necesare noi pasaje. DEZVOLTARE URBANĂ . mai ales pe Axa 1 a Programului Opera ional Regional.U. Municipiul Bacău este aglomerat datorită traficului de tranzit. şi una artificiala.

Cea mai mare parcare realizată prin programul „Alei între blocuri” a fost realizată pe strada Tolstoi. Realizarea şoselei ocolitoare – pentru devierea (redirectionarea) traficului de tranzit care. Diminuarea sau stoparea declinului demografic ce se înregistrează la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: reducerea migra iei externe prin crearea de noi locuri de munca îmbunatatirea serviciilor sociale şi educa ionale 2. Este urmată de parcarea de pe strada Miron Costin – 500 de metri pătra i şi 40 de noi locuri de parcare. cat şi posibilitatile de finan are. fonduri europene nerambursabile la care contribu ia autoritatilor locale este de cel mult 10%.D. Astfel. semaforizarea şi dotarea aferente. Diminuarea şomajului şi creşterea gradului de ocupare al for ei de munca în rândul popula iei de gen feminin se vor realiza prin : implementarea unor politici şi strategii de ocupare a for ei de muncă adecvate. Parcarea are o suprafa ă de peste 1100 metri pătra i şi o capacitate de 100 de locuri de parcare.L. conform normelor europene. Realizarea de sisteme eficiente de evacuare a apelor de pe platforma drumurilor. Pasaj Letea. integrarea pe pia a muncii şi combaterea discriminării promovarea egalită ii de gen şi combaterea excluziunii sociale a femeilor 4. Măsuri propuse: 1. se desfăşoară prin interiorul municipiului. Dezvoltarea infrastructurii turistice şi creşterea numărului de turişti romani şi străini se va realiza prin: îmbunatatirea serviciilor de promovare în domeniul turismului dezvoltarea informa iilor cu privire la domeniile de atrac ie existente în Municipiul Bacău realizarea de investi ii în vederea creşterii capacitatii de cazare 6. în ultima perioadă au fost amenajate circa 230 de noi locuri de parcare. pentru realizarea condi iilor optime de drum. Pag. Programul „Alei între blocuri” ini iat de Primărie se află în derulare. parcarea de pe strada Violetelor – 400 de metri pătra i şi de parcarea de pe strada Vişinului – 350 de metri pătra i. Diminuarea fenomenului de îmbătrânire demografica înregistrat la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: îmbunatatirea serviciilor medicale şi de asisten ă sociala 3. Pentru fluidizarea traficului intern şi de tranzit Pentru fluidizarea traficului de tranzit prin Municipiul Bacău. Îmbunatatirea mediului de afaceri şi investi ional la nivelul Municipiului Bacău se va realiza prin: investi ii în sectorul productiv atragerea investi iilor străine acordarea de sprijin financiar pentru investi iile în întreprinderi mari 5. Reabilitarea trotuarelor degradate – pentru asigurarea de condi ii normale de trafic pentru pietonii participan i la trafic.I. BACAU Intergroup engineering Pot fi identificate atât terenurile pentru ridicarea unor parcări supraterane şi subterane. Caragiale. Realizarea de locuri de parcare pe arterele intens circulate. crearea de piste bicicleta. în prezent. 170 din 221 . cu care pot fi reabilitate majoritatea arterelor secundare.P.U. Calea Miori ei Strada Milcov şi I. la nivelul câtorva pasaje şi străzi importante din Municipiu: Calea Moineşti. Redirectionarea traficului feroviar prin zona de margine a municipiului. pasaj Trebeş. La o contribu ie de 1 milion de euro de la bugetul local pot fi atrase 9 milioane. spre nordul Moldovei este necesară reabilitarea şi extinderea la 4 benzi a podului aflat la intrarea în Municipiu. Suprafa a totală a noilor parcări în cartiere totalizează 2350 de metri pătra i. Modernizarea va consta în reabilitarea structurii rutiere. Reabilitări şi modernizări.

CET Bacău asigura încălzirea în procent de 85% a municipiului. Reabilitarea iluminatului public în Municipiul Bacău pe 14 străzi şi montarea de stâlpi de iluminat pe 33 de străzi. Masuri propuse: Înlocuirea a 100% din conductele din azbociment şi otel deteriorate de alimentare cu apa.I. Amplasarea de recipiente pentru precolectarea selectiva în 4 cartiere ale municipiului Bacău. SC CET SA . Reabilitarea re elei termice în municipiul Bacău Extinderea re elei electrice. şi refacerea acestora.D. Extinderea sistemului actual de alimentare cu apa. cu re ea de apă. electrice sau alte surse de încălzire). Viorelelor – par ial. Pr. Energia termica este costisitoare pentru beneficiarii din întreaga tara. 171 din 221 .7% din conductele de beton deteriorate prin care se colectează apele uzate. mai mult de jumătate din cele 136 de străzi balastate. A. Prin dotările propuse în proiectele cu care s-au accesat fonduri europene s-au impus lucrări de captare şi tratare în vederea potabilizării care vor asigura o bună calitate a apei din municipiu. re ea de canalizare şi asfaltare. Înlocuirea a 37.U. Dig. Modernizarea şi retehnologizarea unitatilor SC Amurco SRL. Schimbarea conductelor de gaz din otel vechi cu conducte din polietilenă în Municipiul Bacău. Ghioceilor – par ial. Conştientizarea popula iei privind infractiuniile uşoare şi combaterea lor. str. Bradului.P. Violetelor. Creşterea capacitatii de epurare şi retehnologizarea sta iei existente de epurare. Îndepărtarea rădăcinilor pătrunse în colectoare şi racorduri. Str. Îmbunatatirea pantei re elei de canalizare la ansamblurile de locuin e din zonele joase: ans. Reabilitarea şi valorificarea terenurilor poten ial contaminate. Extinderea re elei de alimentare cu gaze naturale către zonele de locuit extinse în Municipiul Bacău. Milcov. Efectuarea de cursuri de pregătire şi suplimentarea numărului de agen i care se ocupa de combaterea infrac iunilor uşoare. Extinderea re elei termice. Pag. str. B. ECHIPARE EDILITARĂ În municipiul Bacău sunt probleme cu apa potabilă în diverse zone. dar datorită veniturilor reduse multe apartamente şi gospodării individuale au renun at la încălzirea în sistem centralizat şi au apelat la alte surse (centrale termice pe gaze naturale. Barnat. program demarat de Primăria Municipiului Bacău în anul 2006. Str. Dotarea agen ilor care se ocupa de combaterea infrac iunilor uşoare cu mijloace de transport uşoare şi rapide pentru urmărirea infractorilor. str. până în prezent au fost modernizate sau se află în diferite faze de execu ie. precum furturile din buzunare/gen i şi a celor de autoturisme. Al. Lalelelor – par ial. Russo. BACAU Intergroup engineering 7. de locuin e Milcov cuprins intre străzile Stadionului. Efectuarea de campanii de conştientizare a popula iei privind riscurile de incendiu şi inunda ii. iar apele uzate vor fi epurate într-o sta ie cu două trepte de epurare şi o capacitate mai mare de epurare. SC Agricola Interna ional Bacău. În cadrul acestui program. De asemenea canalizarea apelor uzate va fi în viitor mai buna prin reabilitarea conductelor degradate. Îmbunătă irea re elelor edilitare Continuarea procesului de modernizare a străzilor din Municipiul Bacău.

de afaceri şi expozi ionale cu toate dotările necesare: 1. Prest Perform Service. Teatrul va beneficia de o sală care va fi deschisă pe timpul verii şi închisă iarna. Reabilitarea termica şi modernizarea privind securitatea clădirilor de locuin e din Municipiul Bacău în concordanta cu OUG 174/2002 completata de OU 187/2005 şi legea 260/2005. învă ământ. a unor activită i industriale conexe. Real. regimul proprietă ii. Măsuri propuse: Construirea de noi locuin e ANL şi sociale. aceste firme fiind producători de componente auto de plastic. Primăria are în derulare programul de reabilitare termică a blocurilor din perioada 1950 – 1990. European Retail Park. acestea conducând la o stimulare a dezvoltării economice în zonă şi la scăderea şomajului prin crearea de locuri de muncă. 172 din 221 . Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE) Parcul Industrial HIT PARK este primul parc industrial din România dedicat în exclusivitate industriei IT&C. atragerea investitorilor strategici ce pot dezvolta proiecte specifice. Kaufland. Praktiker. Parcul Industrial HIT PARK 2. concurs Ex Libris. Cele mai importante Evenimente şi manifestări ale oraşului Bacău sunt: Festivalul “Zilele Bacăului” are loc în fiecare an în zilele de 2. impozitele şi taxele. Dedeman. transmitatori a unor firme de renume producătoare de autoturisme. Există de asemenea în incintă un Centrul de Informare Cetă eni . Arena Mall. dezvoltarea învă ământului de specialitate la toate nivelurile. Centrele comerciale importante care şi-au deschis reprezentan e şi în municipiul Bacău sunt: Promenada Mall. E. sănătatea publică.I. 3. În anul 2010 se împlinesc 602 de la prima atestare a oraşului Bacău. Carrefour.P. urmând ca în limita fondurilor disponibile şi a depunerii proiectelor de reabilitare. Noul centru cultural va avea o sală de peste 1.600 de locuri care va înlătura astfel problema actuală a municipiului Bacău de desfăşurare de activită i culturale de mare amploare. expozi ii de pictură în aer liber.informare şi consiliere gratuită în probleme cum ar fi asisten a socială. Metro Cash&Carry.U. conectori. Vimercati East Europe sunt 2 din firmele mai importante care îşi desfăşoară activitatea în cadrul parcului industrial. drepturile şi obliga iile civile. ECONOMIE Pentru dezvoltarea şi dinamizarea mediului de afaceri băcăuan şi regional Administra ia locală a venit în întâmpinarea cererilor de creare de infrastructuri de afaceri şi servicii prin aprobarea realizări a 2 importante obiective industriale. Selgros. construc ie modernă în valoare de peste 5 milioane de euro. sus inerea şi încurajarea spiritului antreprenorial în rândul specialiştilor. asigurările sociale. protec ia consumatorului. Billa. astfel încât în această incintă să poată fi organizate evenimente pe toată perioada anului. Plus.D. D. Acest campus IT&C urmăreşte stimularea pe plan local şi regional a afacerilor în domeniu. seara minorită ilor. CULTURA. procedură notarială. protec ia copilului. Alte manifestările culturale desfăşurate în Bacău sunt: simpozionul "Vasile Parvan". BauMax. Spectacole folclorice sus inute de Pag. serviciile publice. CULTE Pe Aleea Parcului Cancicov a realizata reabilitarea Teatrului de Vară. 4 octombrie. CONSTRUC II Blocurile construite prin proiectul ANL la nivel na ional nu au asigurat în procent de 100% cererea de locuin e din municipiu. BACAU Intergroup engineering C. Centrul de afaceri se află în prezent în faza de execu ie şi amenajare spa ii. raporturile de muncă. Firmele italiene: Tecnostamp Triulitzi East Europe. aproximativ 700 de noi apartamente au fost date în folosin a anual începând cu 2007. să aloce în fiecare an fonduri pentru reabilitare termică.

cu următoarele sec ii de spitalizare: Sec ia de cardiologie: 60 de paturi din care 5 pentru terapie intensivă coronarieni. Măsuri propuse: Amenajarea de spatii verzi în zonele dintre blocuri. Este necesară amenajarea de spatii de agrement. Sec ia de chirurgie generală: 75 de paturi – 15 pentru urologie şi 10 pentru chirurgie vasculară. Festival concurs Barbu Lăutaru. LOCURI DE JOACĂ Spatiile verzi şi locurile de joacă sunt şi ele insuficiente. Amenajarea de noi spatii de joaca în parcurile existente dar şi în cele care vor fi amenajate în viitor. Pag. Festivalul Arlekin. Primăria Municipiului Bacău a reintrat în proprietatea a 270 de hectare de pădure situate în vecinătatea comunei Tamaşi. În fiecare cartier ar putea fi construite cate unul . pot fi alocate fonduri pentru ridicarea sau renovarea institu iilor de cult. Sec ia de anestezie şi terapie intensivă: 15 paturi.P. pentru promovarea valorilor băcăuane la nivel na ional.două terenuri de sport moderne.I. Sec ia de neurologie: 45 de paturi. Genera ia viitoare a municipiului Bacău are nevoie de locuri de joaca şi de terenuri de sport. F. cu fântâni arteziene şi locuri de joaca pentru cei mici. Sărbătoarea pensionarilor. Conform normelor europene în vigoare. iar autorită ile locale pot sus ine principiul diversită ii şi al multiculturalismului. Manifestările minoritatilor pot beneficia de sprijinul legal al aparatului administrativ. În perspectivã zona poate fi pusã în valoare prin construirea unei tabere pentru copii. este primul obiectiv de acest gen construit de către o administra ie locală în ultimii 20 de ani. Spitalului municipal în construc ie şi amenajare va dispune de o dotare la nivel european. SANATATE Sistemul sanitar are nevoie de o sus inere deplina din partea autoritatilor. Acest fond forestier administrat corespunzător va asigura pentru început lemn pentru construc iile publice executate de către municipalitate precum şi lemn de foc pentru încălzire. Minorită ile etnice au dreptul constitu ional la libera exprimare.U. care reprezintă o necesitate pentru to i amatorii de mişcare în aer liber. cele existente nefiind suficiente sau sunt situate departe fa ă de blocuri mărginaşe. Sec ia de hematologie: 15 paturi. precum şi izvoare cu apã potabilã. aici existând drumuri forestiere în stare foarte bunã. Festivalul George Bacovia. Sec ia de diabet: 35 de paturi.D. Spitalul Municipal. Sec ia ORL: 10 paturi G. Cu sprijinul autorită ilor locale vor fi editate carti şi cataloage de arta. Sec ia ortopedie: 15 paturi. Sec ia medicală: 50 de paturi – 15 pentru gastro enterologie şi 10 pentru alergologie. BACAU Intergroup engineering artişti locali. Extinderea actualelor parcuri şi zone de agrement din Municipiul Bacău. destinat familiilor cu venituri modeste. care pot fi închiriate pentru diverse sporturi. Amenajarea de noi parcuri în zonele de margine ale oraşului. pe lângă un oraş frumos şi de aer curat. Zona are un poten ial deosebit. Pe baza de proiecte. AGREMENT. teren care a apar inut Bacăului până în 1949. Spitalul Municipal va avea 320 de paturi pentru spitalizare continuă şi 20 de paturi spitalizare de zi. fiecărui cetă ean trebuie să îi corespundă minimum 26 mp de spa iu verde. 173 din 221 . deoarece oamenii au nevoie. Cultele religioase vor avea parte de sus inerea deplină a aparatului administra iei locale.

laboratoare). simpozioane şi sesiuni ştiin ifice organizate de Universitatea “George Bacovia”. spatii expozi ionale pentru tinerii artişti.D.P. de educa ie postuniversitară şi de doctorat. terenuri de sport. Studii Postuniversitare. asigură promovarea. Formare Continuă şi Doctorat din Universitatea din Bacău s-a înfiin at în anul 2008.I. colective. Universitatea “Al. de SPACE (Ghent. articole. Pentru a face fa ă cererii mereu în creştere de locuri în gradinite şi cămine. USA). ele devin o sursa de îmbolnăvire şi pentru al i locuitori ai oraşului. precum şi realizarea unor granturi. astfel încât sa nu mai apeleze numai la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Jude ean de Urgenta care devine foarte aglomerată şi neîncăpătoare. BACAU Intergroup engineering H. Pag. Multe dintre aceste persoane suferă de boli transmisibile. acestea participă la conferin e. centre. Transfer Tehnologic. Pentru valorificarea cât mai bună a rezultatelor cercetării ştiin ifice individuale şi colective ale cadrelor didactice. Creşterea numărului de locuri în grădini ele existente. Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău. bibliotecă. locuri de cazare pentru elevii care nu sunt din municipiul Bacău).U. (amenajări de genul: cantina. Netratate. care să desfăşoare activită i de cercetare competitive (institute. tratate. Departamentul de Cercetare din cadrul Universită ii George Bacovia urmăreşte solu ionarea unor probleme teoretice şi aplicative concretizate în studii. Cuza” Iaşi. integrarea colectivelor de cercetare ale universită ii în consor ii na ionale şi interna ionale de cercetare. Academia de Studii Economice Bucureşti. Informatică avansată şi Tehnologia Informa iei în Afaceri. Activitatea de cercetare dezvoltare din cadrul universită ii se desfăşoară în laboratoarele din institu ie în următoarele domenii: Marketing. EDUCATIE Prin Programul Opera ional Regional se pot aloca fonduri pentru învă ământ. sprijinirea şi dezvoltarea prin intermediul Universită ii din Bacău a diverselor programe de cercetare. I. Copiii vor avea parte de cazare. publicate în edituri de prestigiu. masa şi şcolarizare. sus inerea bazei materiale a cercetării. Management. În Bacău pot fi reabilitate şi îmbunătă ite structurile preuniversitare şi universitare. Universitatea „Dunărea de Jos” Gala i. Universitatea de Vest din Timişoara. Măsuri propuse: Construirea de noi gradinite care sa acopere numărul de cereri. 174 din 221 . Este necesară de asemenea construirea unui azil de noapte în care persoanele fara adăpost sa primească şi îngrijiri medicale. Universitatile din Bacău au în cadrul lor următoarele specialită i: Universitatea George Bacovia Bacău Universitatea Bacău – din octombrie 2009 denumită "Vasile Alecsandri" Departamentul de Cercetare. sala pentru organizarea de evenimente. creşterea numărului şi a calită ii programelor de cercetare în scopul atragerii de fonduri pentru sus inerea activită ii de cercetare. Se urmăreşte dezvoltarea şi promovarea unor colective de cercetare puternice. de Interna ional Society for Intercommunicating of new Ideas (Boston. Belgia). se poate realiza un cămin pentru copiii străzii care căuta adăpost în incinta unită ii medicale. Extinderea activită ii de cercetare în cadrul Universită ilor I. în vederea reintegrării în societate. Universitatea “Danubius” din Gala i etc. SOCIAL Pentru a degreva spitalul de urgenta. în fiecare cartier ar fi necesară înfiin area de noi astfel de institu ii pentru cei mici.

padureadepini. grupuri sanitare. pot fi ini iate proiecte pentru asigurarea serviciilor necesare. Dotarea Serviciului Public de Asisten ă Sociala cu echipamente specifice. BACAU Intergroup engineering În colaborare cu ONG-urile de specialitate pot fi create servicii de asisten ă la domiciliu persoanelor aflate în imposibilitate de a se deplasa. pentru oferirea de servicii sociala la standarde europene.ro/ro/Atractii/Atarctii_turistice. extinderea. în cadrul celor 6 centre pe care le are în subordine: reabilitare sisteme de canalizare. Sus inerea unei colaborări intre Inspectoratul Şcolar Bacău şi Centrul jude ean de asisten ă psihopedagogică. a Clubului Pensionarilor şi Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori.htm Pag. în vederea asigurării de servicii sociale la domiciliul persoanei aflate în dificultate. pentru identificarea unei solu ii în vederea depistării copiilor cu părin i pleca i la muncă în străinătate. Harta 22: Zonarea func ional-turistică a jude ul Bacău Sursa : http://www. cu un sediu nou. racordare apă caldă (acolo unde este cazul).U. în urma unor anchete sociale efectuate de departamentul de specialitate al Primăriei în colaborare cu ONG-urile de profil şi cu presedintii asocia iilor de proprietari. cazuri de copii/elevi rămaşi singuri acasă şi în special a acelor cazuri cu risc social. Măsuri propuse: Modernizarea infrastructurii Serviciului Public de Asisten ă Sociala din Municipiu. atunci când este cazul. 175 din 221 .I. Pentru cazurile sociale deosebite. Perfec ionarea resurselor umane implicate în oferirea de servicii de asisten ă sociala pentru popula ia din cadrul Municipiului Bacău.P.D. contorizare apă.

BACAU Intergroup engineering Harta 23: Harta resurse subsol Sursa:csjbacau.I.P. 176 din 221 . în anul 2008 fa ă de anul 2007. conduce la următoarele concluzii: Pag.ro har i Harta 24: Regiunea de Nord-Est Evolu ia indicilor produc iei industriale la nivelul jude elor şi regiunilor.U.D.

canalizare.8 3333. jumătate se bazează pe agricultură. gaze naturale.6 68.6 Sursa INS Zona Metropolitană Bacău Zona metropolitană Bacău va fi constituită prin asociere.P.4 3651.Est .3 29.1 26.indice de disparitate fa ă de total ară 100 100 100 100 100 100 100 100 100 32.4 84.7 3733. de circa 35 procente. între consiliile locale ale municipiului Bacău şi comunelor aflate în zona imediată. în anul 2005. Ponderea sectoarelor de activitate TOTAL -%Agricultură.1 28.7 68. Regiunea Nord – Est.2 18. La polul opus s-a situat jude ul Suceava cu -20.3 39.3 3018.8 68. Constituirea zonei metropolitane va conduce de asemenea la dezvoltarea zonei şi la oportunită i pentru reînnoirea oraşului şi extindere urbană.1 43.1 24.8 82.9 3519.Est .3 4124.1 24. selectarea şi depozitarea deşeurilor cu echipamente speciale. cu o creşte de 19. Pag.indice de disparitate fa ă de total ară Regiunea Sud . cea mai ridicată participare la ocuparea în agricultură.0 85.4 4. BACAU Intergroup engineering Evolu iile produc iei industriale în interiorul regiunilor: în Regiunea Nord – Est. s-a înregistrat cel mai mare decalaj între nivelul maxim şi cel minim al produc iei industriale. în special pe seama industriei prelucrătoare.2 14.7 30.4%. de 15. Un management eficient va conduce la extinderea re elelor de transport.9 12.9 81. 177 din 221 . silvicultură.0 25.9 34.4 4609.2%.0 42.7 3137.7 30.1 22.euro . piscicultura Industrie şi construc ii Servicii comerciale Servicii sociale Total România Regiunea Nord-Est Regiunea Sud-Est Regiunea Sud Muntenia Regiunea Sud-Vest Regiunea Vest Regiunea Nord .D.9 23. conservarea moştenirii urbane şi ac iuni compensatorii pentru a reduce impactul asupra mediului. iluminat public.3%.3 35.7 13. la distan e de până la 30 de km.2 2005 2006 2007 2008 2526.5 26.5 35. intensificarea dezvoltării urbane acolo unde este posibil din punct de vedere practic.3 84.2 81.indice de disparitate fa ă de total ară Regiunea Sud .4 13. extinderea re elelor edilitare: apă.euro .PIB/locuitor .1 26.Ilfov Produsul intern brut pe locuitor la nivelul regiunilor şi indice de disparitate fa ă de media na ională Regiunea Nord . re eaua rutiera. Din cele opt regiuni de dezvoltare ale ării.7 11. contribuie cu 15.2% la ocuparea totală a ării. Astfel.5 4454.4 42.PIB/locuitor .4 14.4 35.9 14. cel mai mare salt.5 20.0 31. pe bază de parteneriat voluntar. colectarea. de 42.6 18.I.2 68.U.4 84.euro . jude ul Bacău care are şi cea mai mare contribu ie la realizarea produc iei industriale regionale a realizat. al pie ei şi al mediului de afaceri. care este cea mai săracă.Vest Regiunea Centru Regiunea Bucureşti .PIB/locuitor .1 2942.4%.5 14.6 81.6 3984. etc.1 21. cu ponderi ale acesteia în ansamblul ocupării regionale variind între 35% şi 42%. de inând în acelaşi timp.7 19.

realizarea unei accesări facile a fondurilor structurale pentru regiuni. 178 din 221 . 4. Centrele de dezvoltare locale urmăresc următoarele obiective: 1. poten ial demografic al zonelor tarii. dintre zone centrale şi periferice. asociate cu centrele de afaceri deja existente. 8. 9.U. conduce la fluidizare oraşului. Atragerea investitorilor presupune o evaluarea a mediului de afaceri şi a infrastructurii de afaceri presupune: dezvoltarea de nuclee de afaceri (tehnologii interne). realizarea de beneficii economice derivate din creşterea atractivitatii zonei pentru investitori. Creşterea capacită ilor localită ilor de a-şi sus ine propriul proces de dezvoltare. Dezvoltarea echilibrată între localită ile din cadrul jude ului. 10. asigură satisfacerea cererii de locuin e a popula iei. 2. în vederea îmbunătă irii competitivitatii şi realizării unei creşteri economice permanente. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin reducerea decalajelor de dezvoltare dintre localită i în cadrul jude ului. primirea de fonduri bugetare mai mari pentru localită i cu venituri mici. 11. a aglomerării urbane. de resurse naturale. pe de o parte. Pag. 6. 7. asigură o ameliorare a condi iilor de mediu. sociale şi economice.I. care să asigure echilibrul intre eficienta economica şi armonia sociala. crearea de locuri de munca prin atragerea investitorilor şi implicit creşterea nivelului de trai şi a popula iei. interna ional. Localită ile au evoluat şi s-au dezvoltat în moduri diferite şi în ritmuri diferite. căutarea de oportunită ilor de dezvoltare a infrastructurii de afaceri. implicit. Din aceasta perspectiva.P. se considera ca dezvoltarea inegala a teritoriilor reflecta slăbiciuni economice ale ansamblului şi sunt de neacceptat deoarece. Stimularea dezvoltării echilibrate prin promovarea mecanismelor economiei de pia a în toate regiunile tarii. Ridicarea calită ii vie ii prin impunerea unor standarde minime pentru serviciile publice.D. dintre mediul urban şi rural. conduce la dezvoltarea regionala şi investi ii în infrastructura. la rândul lor. rezervele de spa iu pentru locuire şi servicii. transformându-se în piedici de dezvoltare a întregului ansamblu na ional şi. În Europa. 3. Revitalizarea zonelor defavorizate prin promovarea unor politici adaptate unor particularitati zonale. provocate de dispersarea în planul structurii demografice. finan area infrastructurii. Existenta unor dezechilibre şi rămâneri în urma în dezvoltarea teritoriala a tarii noastre. BACAU Intergroup engineering Oferta investi ională a localită ilor componente şi implicit a întregii zone metropolitane reprezintă un punct crucial pentru strategia de dezvoltare locala în aria zonei metropolitane. şi varietatea de relief. depistarea terenurilor şi dotarea lor cu utilitati. Creşterea şanselor egale în ceea ce priveşte accesul de informare. pe de alta parte. Promovarea unei dezvoltări spa iale armonioasa şi a re elei de localită i. justifica cu prisosin a necesitatea elaborării şi practicării unei politici coerente de dezvoltare locala. educa ie şi formare continua a popula iei în zonele periferice. dintre zone centrale şi periferice. de dezechilibrele legate de transportul în comun. Realizarea zonei metropolitane facilitează amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional. dintre diferite jude e. conceptul de baza pe care se construieşte teoria dezvoltării teritoriale este coeziunea economica şi sociala a dezvoltării. Stimularea cooperării intercomunitare care contribuie la progresul economic şi social al zonei. de tradi ii privind dezvoltarea unor tipuri de activitati. asigură îmbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport. asigură dezvoltarea durabila. diminuează dezechilibrele create intre centru şi zona limitrofa. conduce la creşterea competitivită ii economice a localită ilor din zona metropolitana cu regiunile învecinate. asigură extinderea re elelor de utilitati. cercetare-dezvoltare tehnologica. dintre diferite jude e. 5. devin sursa de instabilitate economica şi politica. dintre mediul urban şi rural. adică dezvoltarea economica şi sociala trebuie sa se bazeze pe o structura spa iala echilibrata. Stimularea cooperării interregionale interne şi interna ionale care contribuie la progresul economic şi social. Prevenirea de noi dezechilibre prin prevenirea apari iei unor zone problema.

de-a lungul perioadei 2005 . Masuri: 1. provocate de dispersarea în planul structurii demografice. de afaceri şi expozi ional cu toate dotările necesare .I. feroviare şi aeriene. a centrelor de cercetare-inovare jude ul Bacău este în prezent cea mai dezvoltată zona economică a Regiunii NE Concluzii: 1. 179 din 221 . protejarea zonelor de patrimoniu. feroviare şi aeriene). BACAU Intergroup engineering Zona Metropolitana Bacău va fi un pol important de dezvoltare în Moldova. Zona Metropolitana Bacău este un pol important de dezvoltare în Moldova. rezervele de spa iu pentru locuire şi servicii creşterea competitivită ii economice a localită ilor din zona metropolitană cu regiunile învecinate ameliorarea condi iilor de mediu fluidizare oraşului. Poten ialul de dezvoltare al Municipiul Bacău pe axa est-vest este prioritar. S-a aprobat realizarea unui important obiectiv industrial. în acelaşi timp. 2. sociale şi economice. în timp ce farmaciile din sectorul cu proprietate majoritara de stat a înregistrat o uşoara scădere 3. Pozi ia geografica a municipiului Bacău îl recomanda ca punct strategic (oraşul fiind. reintroducerea elementelor Pag. pozi ia geografica a municipiului Bacău îl recomanda ca punct strategic fiind în acelaşi timp la intersec ia unor importante cai rutiere. 2. la intersec ia unor importante cai rutiere. 700 de noi apartamente au fost date în folosin a anual. prin ANL. pentru a se putea ajunge la un oraş european. 5. în anul 2005.2007 în cadrul sectorului privat. finan area infrastructurii. împreună cu următoarele considerente: facilitează accesul investitorilor la terenuri necesare dezvoltării de afaceri dezvoltarea durabilă a zonei beneficii economice derivate din creşterea atractivită ii zonei pentru investitori îmbunătă irea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport facilitează amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional diminuează dezechilibrele create între centru şi zona limitrofă.„Centrul de Afaceri şi Expozi ii Bacău (CAE)” 6. Numărul farmaciilor a crescut.D.P. Amenajarea centrului oraşului (centru civic. 3. începând din 2007. cu o creşte de 19. CET Bacău asigura încălzirea în procent de 85% a municipiului 4. a realizat o creştere de 15. de dezechilibrele legate de transportul în comun. în special pe seama industriei prelucrătoare. a aglomerării urbane satisfacerea cererii de locuin e a popula iei fonduri bugetare mai mari pentru localită i cu venituri mici crearea de locuri de muncă prin atragerea investitorilor creşterea nivelului de trai dezvoltarea regională şi investi ii în infrastructură extinderea re elelor de utilită i accesarea fondurilor structurale pentru regiuni existenta unui puternic centru universitar. În ultima perioada au fost amenajate circa 230 de noi locuri de parcare.U.3%.4%. pia ete pietonale la Catedrala Ortodoxa şi Catedrala Catolica. Jude ul Bacău are cea mai mare contribu ie la realizarea produc iei industriale regionale.

Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violen ei domestice şi asisten ă pentru agresori. Pag. Instala ii de incinerare a deşeurilor 13.D. Municipiul Bacău este împăr it în 11 cartiere. Câteva pasaje. Masuri 1. Construirea Spitalului Municipal 10. 4. semaforizare şi dotări aferente lucrărilor de drum 2. Construirea unor săli de sport moderne 11. 3. Exista un deficit al locurilor de cazare în cadrul structurilor sociale. Lucrări necesare pentru reabilitarea centrelor existente: reabilitare canalizare. 5. grupuri sanitare. Zonele reziden iale ocupa aprox 80% din spa iul intravilan.L. străzi importante din municipiul Bacău necesită reabilitări şi modernizări conform normelor europene: Pasaj Calea Moineşti. 4.U. Extindere cu un sediu nou a Clubului pensionarilor 4. 3. BACAU Intergroup engineering naturale precum parcuri şi lacuri). la standarde de administra ie publică europeană 9. racordare apă caldă. crearea de piste bicicleta. 5. Spatiile verzi şi locurile de joacă sunt insuficiente. Serviciile de asisten ă sociala sunt insuficiente şi pu in diversificate. parteneriat pentru construirea de supermarketuri şi hipermarketuri 7. Instala ii de verificare a PET-urilor 14. modernizarea Pie ei Centrale a municipiului Bacău 8.P. suprafa a oraşului crescând de la 1645 ha în 1975 la 1737 ha în anul 2000. 180 din 221 . modernizarea constând în reabilitarea structurii rutiere. Necesitatea unei unitati tip SMURD. Instala ii de brichetare sau procesare a rumeguşului pentru verificarea deşeurilor de acest tip. Se remarca 2 domenii în care investi iile sunt prioritare: Infrastructura rutiera şi Asisten ă sociala. Necesitatea construirii unui azil de noapte în care persoanele fara adăpost sa primească şi îngrijiri medicale. Calea Miori ei Strada Milcov şi I. dezvoltarea serviciului Centrul de Informare Cetă eni. Reamenjarea Insulei de Agrement 12. Concluzii: 1. contorizare apă. construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane 6. 3. 5. pasaj Trebeş.I. Calea Moineşti. 2. Caragiale şi străzi adiacente Pasajul Letea.

promovarea valorilor culturale şi calitatea vie ii. Toate acestea vor contribui la transformarea municipiului Bacău intr-un pol de integrare europeana şi interna ionala.motorul dezvoltării economice din jude ul Bacău prin concentrarea unei ponderi însemnate de întreprinderi Restructurarea economică încă în curs de derulare Resurse umane cu nevoi de recalificare profesională Profilul economiei este în prezent unul de tip secundar-ter iar.P. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativa haotica.U. prin atingerea obiectivelor de coeziune economica şi sociala. cu o orientare către maximizarea rolului economic şi social.D. urmat Pag. creşterea capacită ii administrative a autorită ii publice locale”. strategia pentru implementarea Axei Prioritare 1 va avea următorul scop: Creşterea coeziunii sociale şi a calită ii vie ii la nivelul municipiului Bacău prin: măsuri de formare profesională şi de sprijin pentru creşterea ocupării for ei de muncă. Scopul strategiei este acela de a promova realizarea unei dezvoltări armonioase. sus inute de Programul Opera ional Regional: Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane. Orice comunitate urbana moderna doreşte sa asimileze şi sa promoveze o viziune strategica în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor Îmbunătă irea accesibilită ii regiunilor şi în special a accesibilită ii centrelor urbane şi a legăturilor lor cu ariile înconjurătoare Creşterea calită ii infrastructurii sociale a regiunilor Creşterea competitivită ii regiunilor ca loca ii pentru afaceri Creşterea contribu iei turismului la dezvoltarea regiunilor. Misiunea este esen iala pentru ob inerea succesului şi se concretizează prin principii şi valori. destinate inclusiv grupurilor vulnerabile. 2. printr-o abordare policentrică. analiza domeniilor de activitate ale firmelor active în municipiu eviden iind o predominan ă a sectorului serviciilor. viziune şi obiective strategice de dezvoltare pentru viitorul municipiului şi al cetă enilor.1 OBIECTIVE STRATEGICE Având în vedere contextul social. STRATEGIA DEZVOLTARII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA Strategia de dezvoltare a municipiului Bacău pentru perioada 2010-2013 este un document cadru de referin a care con ine aspecte cheie de management. în cadrul căreia se pot rata oportunită i şi se consuma ira ional resurse pre ioase. cultura şi sport. Strategia de dezvoltare a municipiului Bacău se fundamentează pe următoarele obiective. Proiectele şi programele opera ionale func ionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când exista o coordonare la nivel strategic. descris pe scurt în paginile de mai sus. asigurarea premiselor necesare situării municipiului Bacău printre localită ile dezvoltate din punct de vedere economic. BACAU Intergroup engineering II. reducerea disparită ilor regionale şi locale. 181 din 221 .I. Formularea viziunii de dezvoltare constituie diferen a dintre ceea ce reprezintă municipiul Bacău astăzi şi ceea ce trebuie sa devină municipiul Bacău un oraş european. facilitând luarea de decizii importante în toate domeniile de activitate pe baza problematicii actuale şi a prognozei bugetare. Cele mai importante elemente care trebuie avute în vedere pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniile relevante pentru domeniul economie includ următoarele: Municipiul Bacău . cu nevoile şi poten ialul existent. a competitivită ii regiunii. obiective strategice şi ac iuni prioritare pentru realizarea viziunii. precum şi identificarea ac iunilor tangibile şi sustenabile care pot da rezultate şi pot defini viitorul durabil al oraşului intr-un mediu sănătos şi curat. îmbunătă irea serviciilor şi structurilor de asisten ă socio-sanitară.

BACAU Intergroup engineering de sectorul industrial şi de cel al construc iilor. echipare edilitară. care în perioada 2000 – 2008 au crescut. inclusiv în ceea ce priveşte zonificarea func ională a teritoriului. Sectorul industrial concentrează aproximativ 10. Având în vedere natura complexă a economiei oraşului Bacău. în particular a sectoarelor tradi ionale.P. pe fondul creşterii nivelului de utilizare a autoturismelor. Scopul va fi întărirea competitivită ii locale prin dezvoltarea şi diversificarea economiei. realizându-se o tranzi ie progresivă spre o economie bazată pe servicii. generând aproape 24% din cifra de afaceri . se poate afirma că rata de dezvoltare descrisă nu se va men ine şi în viitor. Va fi acordată prioritate pentru: sus inerea competitivită ii precum şi facilitarea proceselor de inovare pentru întreprinderi. consolidând rolul de centru economic al municipiului Bacău.U. şi se va realiza prin atingerea următoarelor obiective strategice: sus inerea competitivită ii şi performan ei durabile. modernizare sau reabilitare spa iu public urban degradat în special în zone intra-reziden iale (în spatele blocurilor de locuin e) patrimoniu construit necesitând reabilitare şi amenajare nevoia de reabilitare termică şi de utilizare a energiei alternative În ceea ce priveşte traficul urban. strategia de dezvoltare integrată va ine seama de mai multe elemente. Cele mai importante elemente care trebuie avute în vedere pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare în domeniile relevante. promovarea de ac iuni având drept scop dezvoltarea capitalului uman în conformitate cu nevoile pie ei. dezvoltarea re elei de drumuri şi organizarea circula iei teritoriul urban este deservit în mod inegal în ceea ce priveşte infrastructura primară.6% din firmele active (2007). după cum a demonstrat criza actuală. Calitatea infrastructurii municipiului a fost sus inuta de investi ii publice. Rezultatele atinse nu trebuie totuşi să fie supraevaluate: sectorul construc iilor având un caracter foarte ciclic. Sectorul construc iilor a fost caracterizat în perioada 2005 . fiind concentrate în special pe extinderea utilită ilor publice. numărul mediu de angaja i din sectorul serviciilor a crescut.în creştere cu 79% în perioada 2003-2007. De asemenea. dezvoltarea poten ialului antreprenorial existent. Sectoarele tradi ionale. existând zone unde utilită ile necesită lucrări urgente de extindere. Pag. când numărul mediu de salaria i a scăzut în ambele sectoare. modernizarea infrastructurii rutiere şi amenajare urbană.2007 de un dinamism deosebit urmând o tendin ă pozitivă care caracterizează întreaga ară: numărul de firme active a crescut în perioada indicată. includ următoarele: pozi ia favorabilă a municipiului Bacău în centrul Moldovei sistem urban în expansiune către zona periurbană şi necesitatea de adaptare a reglementării urbanistice. înregistrând o rată peste medie în sectorul activită ilor financiare. Distribu ia numărului mediu de salaria i pe sectoare ale economiei na ionale în municipiu reflectă faptul că restructurarea economică este încă în curs. 182 din 221 . Pe de altă parte. numărul mediu de angaja i a crescut în sectorul construc iilor. bancare şi de asigurări precum şi în sectorul administra iei publice. în special industria prelucrătoare şi sectorul agricol au continuat să piardă for a de muncă şi în perioada 2004-2007.D. se remarcă necesitatea adaptării re elei stradale şi implementării unor măsuri de regularizare a traficului rutier. promovarea ac iunilor menite să favorizeze interna ionalizarea şi să atragă investi ii. promovarea dezvoltării sectorului ter iar care să pună accent pe serviciile cu înaltă intensitate de cunoaştere – inclusiv cercetarea – precum şi pe promovarea turismului.I. crearea infrastructurilor de afaceri. prin facilitarea inovării şi dezvoltării tehnologice. în particular prin promovarea interac iunii cu universită i şi institu ii de cercetare. întărirea rolului transportului public prin îmbunătă irea acestuia reprezentând un element cheie în acest scop.

modernizarea şi extinderea parcărilor. nivelul excesiv al consumurilor. extinderea/modernizarea spa iilor urbane (locuri de joacă pentru copii.U. În ceea ce priveşte dotarea cu utilită i publice. dar gradul de colectare este încă mic fa ă de inta de colectare a DEE din gospodării stabilită prin Planul de implementare al Directivei 2002/2006. apei. ceea ce are ca efect. măsuri de sistematizare a circula iei (introducerea de sensuri giratorii). precum şi în vederea creşterii atractivită ii oraşului. extinderea şi modernizarea re elei de alimentare cu apă şi a re elei de canalizare. modernizarea/extinderea şi reabilitarea re elei de iluminat public. Mai mult.P. Pe de altă parte. modernizarea sta iilor de autobuz. este amenajat corespunzător şi răspunde standardelor europene. BACAU Intergroup engineering Solu iile sugerate pentru problemele identificate se orientează către creşterea calită ii infrastructurii de transport rutier şi feroviar. de asemenea. în timp ce spa iul public dedicat copiilor necesită încă lucrări de extindere şi îmbunătă ire: cu toate că suprafa a utilizată pentru spa iile de joacă a crescut semnificativ în ultimii ani. educarea popula iei pentru un mediu sănătos. gradul de uzură a infrastructurii existente este deseori foarte ridicat. Pag. realizarea unei centuri rutiere ocolitoare a municipiului Bacău. spa iul public dedicat activită ilor comerciale. printre altele. majoritatea nefiind însă amenajate pentru a oferi popula iei zone de relaxare activă şi agrement. modernizarea transportului în comun prin creşterea parcului de autobuze şi crearea unor trasee speciale pentru biciclete. promovarea formelor nepoluante de transport. în principal datorită activită ilor industriale şi a unui management necorespunzător al deşeurilor şi a apelor uzate. creşterea parcului auto şi a traficului urban. 183 din 221 . suprafa a spa iilor verzi pe cap de locuitor este sub valoarea recomandată de către CE (26 mp / cap locuitor). Managementul deşeurilor se realizează prin intermediul a doi operatori de servicii de salubritate. dezvoltarea noilor zone reziden iale determină necesitatea recalificării/ adaptării spa iului public. Pe de altă parte. creşterea numărului locuin elor sociale. cum ar fi pie ele agroalimentare. pie e). teritoriul extravilan şi zonele verzi din cadrul intravilanului oferă o resursă importantă care trebuie valorificată şi conservată în vederea îmbunătă irii standardului de via ă a cetă enilor. reabilitarea termică a locuin elor. Printre solu iile propuse se află dezvoltarea sistematizată şi echilibrată a zonelor reziden iale. introducerea de mijloace speciale de transport pentru elevi. dezindustrializarea anumitor zone ale oraşului şi transformarea acestora în zone comerciale sau de locuin e şi. încurajarea construirii de noi locuin e în zonele periferice ale oraşului prin dezvoltarea infrastructurii de transport şi de utilită i publice. Pe de altă parte. atât prin reabilitarea zonelor abandonate. colectarea selectivă se realizează par ial. calitatea factorilor de mediu este monitorizată în mod corespunzător şi relevă faptul că există depăşiri ale limitelor maxime permise pentru anumite substan e poluante. se remarcă faptul că infrastructura acoperă teritoriul oraşului aproape în întregime. Cu toate că raportul intravilan/extravilan este subunitar. dezvoltare/modernizare a re elei de alimentare cu gaze naturale şi creşterea eficien ei energetice (termice şi electrice). Aceste problematici ale mediului urban acoperă domeniul „regenerării urbane”. În municipiul Bacău. În vederea creşterii calită ii mediului au fost formulate propuneri de măsuri.I. până în decembrie 2010. Re eaua de apă-canal deserveşte 89% din popula ie şi alimentarea cu gaze naturale este în procent de 85%. Se prevede punerea în aplicare a unui sistem integrat de management al deşeurilor. solului. există cartiere unde aceste locuri sunt încă neamenajate sau având mobilierul deteriorat.D. solului şi a apei potabile. Colectarea de echipamente electrice şi electronice a fost structurată în anul 2007. care vizează îmbunătă irea calită ii aerului. inclusiv în ceea ce priveşte dotarea cu utilită i publice. dar lucrări adi ionale de extindere sunt necesare. consumul fiind relativ redus. mai ales în noile zone reziden iale. iar deşeurile periculoase nu sunt colectate separat decât în domeniul medical. În cadrul municipiului Bacău. cât şi prin crearea de noi spa ii de agregare socială în cadrul noilor arii reziden iale sau prin modernizarea / refacerea spa iilor şi clădirilor existente. afectând calitatea aerului. municipiul Bacău dispune de importante zone verzi. Calitatea mediului înconjurător şi disponibilitatea resurselor naturale reprezintă un factor esen ial al calită ii vie ii pentru locuitorii unui oraş.

poli urbani de creştere". 184 din 221 .D.Poli de creştere.2.4.09 financiară Nord Vest 32.poli urbani de creştere". În pregătirea strategiei de dezvoltare şi a planurilor de ac iune care asigura implementarea obiectivelor de dezvoltare propuse. Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere. Zona aleasă defineşte o zonă de legătură şi dezvoltare între axa principală nord – sud şi zona mai pu in dezvoltată a municipiului est-vest şi din acest motiv reabilitarea şi extinderea structurii rutiere. Axa prioritară 2 – „Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale”. Alocare Vest 28.98 (orientativă) tabelul şi Bucureşti Ilfov 0 Centru 29. reducerea poluării fonice.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana". BACAU Intergroup engineering men inerea şi protejarea zonelor naturale şi de agrement. diminuarea riscurilor de mediu şi a efectelor schimbărilor climatice.96 Baia Mare: 10.24 Sud Est 36.80 Sec iunea Sud Vest 38. dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor.1 AXE ŞI PROGRAME Conform Ghidului solicitantului Corrigendumului apărut în 2009: Nord Est Alocarea financiară.98 Oradea: 10. DMI 1. Pag. Domeniul major de interven ie 2.P. din care: 44.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană. au fost luate în considerare prevederile şi priorită ile relevante ale programelor europene cu impact direct: POR: AP 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor . 2.24 Suceava: 22.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene. DMI 1.86 Târgu Mureş: 14.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbana" Centre urbane POR: AP 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor . interven iile eligibile în cadrul POR Axa Prioritară 1 (eligibilitatea cheltuielilor în cadrul POR neputând acoperi toate categoriile de nevoi sesizate).20 Râmnicu Vâlcea: 38. Sub-domeniul: Poli de creştere.19 Arad: 14. oportunită ile de dezvoltare şi nevoile prioritare.49 Bacău: 22. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură”. Domeniul major de interven ie 1.U.98 Satu Mare: 10.12 Brăila: 18.80 Piteşti: 38. Zona de interven ie prioritară unde se vor concentra interven iile preconizate în PIDU până în 2013 a fost aleasă în func ie de două elemente: 1.06 Gala i: 18. Programul Opera ional Regional 2007-2013.86 În pregătirea strategiei de dezvoltare şi a planurilor de ac iune care asigura implementarea obiectivelor de dezvoltare propuse.20 I.72 Sibiu: 14. au fost luate în considerare prevederile şi priorită ile relevante ale programelor europene cu impact direct: SURSE DE FINANTARE PROPUSE Programul Opera ional Regional 2007-2013.I.06 Sud 38. 2.09 Deva: 14.

Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. DMI 4. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . în special IMM-uri .Cercetare.Îmbunătă irea infrastructurii sociale.P. Axa Prioritara 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apa şi apa uzata.3 – Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor. Axa Prioritara 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local. DMI 3. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale. în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran ă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribu ie-partea de transport.2 .2 b): „Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei.Dezvoltarea economiei sociale .Economie socială şi solidaritate" (granturi). Dezvoltare Tehnologica şi Inovare pentru Competitivitate. Domeniul major de interven ie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană. BACAU Intergroup engineering Programul Opera ional Sectorial Mediu.1 . a biocombustibilului. Programul Opera ional Regional 2007-2013. DMI 2. a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW).Axa Prioritara 2 .Pentru o viata mai buna" (strategice) . DMI 4.Sprijin pentru start-up-uri şi a spin-off-uri innovative.1 . DMI 3. Axa Prioritara 3 .Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate . Programul Na ional pentru creşterea eficientei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public pentru anii 2009-2010 Programul Opera ional Regional. Axa Prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere. DMI 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor Programul Na ional pentru creşterea eficientei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public pentru anii 2009-2010 Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . Sub-domeniul: Poli de creştere.Cercetare. Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.D. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacită i de producere a energiei electrice şi termice. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesionala continua Programul Opera ional Regional 2007-2013.3. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . DMI 6. 185 din 221 . DMI 3. DMI 4.Îmbunătă irea infrastructurii sociale.1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concurenta pe pia a a întreprinderilor. solare. Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale. Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate.2 Dezvoltarea infrastructurii de Cercetare-Dezvoltare a întreprinderilor şi crearea de noi locuri de munca pentru CD. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice -Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. Programul Opera ional Regional 2007-2013.U.Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale . eoliene. în contextul combaterii schimbărilor climatice”.1 Energie eficientă şi durabilă Opera iunea 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.1. Programul Opera ional Regional 2007-2013. Pag. DMI 6.1 . a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie. DMI 2.Axa Prioritara 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de produc ie. Axa Prioritara 3 .I.1 . gazelor naturale şi petrolului. Axa Prioritara 3 – Îmbunatatirea infrastructurii sociale. în contextul combaterii schimbărilor climatice”.3. Domeniul Major de Interven ie 1.Axa Prioritara 2 . precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale.4 – Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educa ionale preuniversitare.

3 Promovarea egalită ii de şanse pe pia a muncii. modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calită ii serviciilor turistice”. gazelor naturale şi al petrolului precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale. Axa Prioritara 5 .Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. în contextul combaterii schimbărilor climatice” Opera iunea c) – „Investi ii în instala ii de desulfurare a gazelor de ardere.Investi ii productive şi pregătirea pentru competi ia pe pia ă a întreprinderilor.0.Programul na ional de îmbunatatirea a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati Programul Opera ional Sectorial.Un sistem inovativ şi ecoeficient de produc ie DMI 1. în special a IMM.U.1 . în special IMM-uri”.S.Creşterea Competitivitatii Economice (P. Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 1 . Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale.Îmbunătă irea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe pia a muncii Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.-C. arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instala iile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate” Programul Opera ional Sectorial Mediu .2 – „Crearea.2 “Reabilitarea zonelor poluate istoric” Fondul de Mediu . şi continuitate a serviciului de transport şi distribu ie. DMI 6.D. în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran a.E. DMI 2. BACAU Intergroup engineering Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.I.2 . Axa Prioritara 6 – Promovarea incluziunii sociale.C. reducerea şi controlul integrat al poluării“ Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice . DMI 6.“Proiectul privind prevenirea. Opera iunea „Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investi ii tangibile şi intangibile pentru întreprinderile mari” Fondul de mediu .Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. Pag.Axa Prioritara 2 -Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate. dezvoltarea.P.„Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor. Sus inerea competitivitatii întreprinderilor se va realiza prin sprijin financiar prin intermediul programului POS-CCE DMI 1.1 . 186 din 221 . DMI 5.) AXA 4: Creşterea eficientei energetice şi a securitatii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice DMI 1 : Energie eficienta şi durabila Opera iunea B : Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice. Dezvoltarea infrastructurii turistice urbane beneficiază de sprijin financiar prin intermediul Programului Opera ional Regional.

1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. Caragiale .M.I.Intersec ie Letea 4 Obiectiv 4 .str. crt.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. Miori ei . 1.D. Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D.M. Vântului . 1.Modernizare Calea Moineşti.str.U. piste bicicleta Obiectiv 2 .1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D.P.I. 1. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D. BACAU Intergroup engineering Tabel 40: Lista obiectivelor şi încadrarea în fonduri nerambursabile Nr. 187 din 221 . Vadu Bistri ei 2 3 Obiectiv 3 . Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3. cu destina ia de locuin e sociale 6 Pag.Reabilitare Pasaj Letea 5 Obiectiv 5 . 9 Mai .poten iali poli de creştere Domeniul C .str.„Reabilitarea infrastructurii sociale. 1.I.Reabilitare infrastructura urbana str. Milcov .str.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana. I.Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str. reabilitare structura rutiera.L.2.I. Centre Urbane Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere D. „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Programul Opera ional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor . Henri Coandă 9.Reabilitare infrastructura urbana Str. inclusiv a locuin elor sociale şi îmbunătă irea serviciilor sociale” 1 Obiectiv 1 .M.I.M.

nr. în următoarele domenii de activitate: Pentru axa 1: Nr. 89 "Programe postdoctorale" DMI 1. Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile 1 2 3 4 Programul Opera ional Regional / 3. . . Axa prioritara 1--Educa ie şi formare profesionala în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societă ii bazate pe cunoaştere: nr. 87"Profesionisti în educa ie şi formare" DMI 1. 79 "Calificări europene" DMI 1. formării profesionale în perspectiva dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educa ionale ocupării for ei de muncă preuniversitare. "Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate".DMI 2. Îmbunătă irea infrastructurii sociale / 3. BACAU Intergroup engineering Solu ii de îmbunătă ire a deficientelor identificate în municipiu Bacău. Programul Opera ional Regional Resurse Umane.3 Dezvoltarea resurselor umane din educa ie şi formare profesionala.U.Componenta "Spatii Verzi reciclare deşeuri) Urbane" Pag.76 "Calificarea/recalificarea angaja ilor proprii".3 Acces şi participare la formare .80 "Calificare .o şansa pentru viitor!" DMI 2. 188 din 221 . .5.5 Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării.3 Dezvoltarea resurselor umane din educa ie şi formare profesionala .2.I.profesională continuă / O şansă pentru viitor. modernizarea. 75 "Programe de mentorat pentru tinerii angaja i". 88 "Burse doctorale" DMI 1.1 Acces la educa ie şi formare profesională ini ială de calitate. . colectare şi Programul "Spatii Verzi" 2010 .nr. Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării . de asisten ă socio-sanitară Fondul de Mediu :Programul na ional de îmbunatatirea a Promovarea economiei sociale calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localită i (administrare spatii verzi.nr. 85"Educatie mai buna pentru to i" DMI 1.nr. Obiectivul specific al acestui Dezvoltarea serviciilor şi structurilor domeniu major de interven ie îl constituie îmbunatatirea calitatii infrastructurii serviciilor de asisten ă medicala. POR: Axa 3 "Îmbunatatirea infrastructurii sociale" DMI 3. Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educa ionale. „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă. 91 "A doua şansa în educa ie" DMI2. crt.nr.DMI 2.-nr. Axa prioritara 2 --„Corelarea învă ării pe tot parcursul vie ii cu pia a muncii . .1.profesională continuă nr.Tranzi ia de la şcoală la via a activă . nr. 87"Profesionisti în educa ie şi formare" DMI 1.Tranzi ia de la şcoală la via a activă. .1. nr. infrastructurii educa ionale preuniversitare şi a celei pentru formare profesională continuă Măsura este destinata dezvoltării Dezvoltarea sectorului educa iei şi infrastructurii educa ionale: reabilitarea.1. Programul Opera ional Regional Resurse Umane. .P.3 Acces şi participare la formare . 90 "Invata o meserie" DMI 2.nr.4 Calitate în formare profesionala continua.4.D.

licitarea şi managementul proiectelor. BACAU Intergroup engineering Denumire obiectiv Încadrare Fonduri nerambursabile Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea organiza iilor active la nivel european în domeniul culturii.Domeniul major de interven ie 2. 1 2 3 4 5 6 Denumire obiectiv Sus inerea competitivită ii întreprinderilor Facilitarea proceselor de inovare pentru întreprinderi şi promovarea interac iunii acestora cu universită i şi institu ii Dezvoltarea capitalului uman Crearea infrastructurilor de afaceri Dezvoltarea poten ialului antreprenorial existent Dezvoltarea economiei locale.P.2 Crearea.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importan ă regională şi locală. în special IMM-uri.2.3 Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.U. limbi străine. Programul Opera ional Dezvoltarea Capacitatii Administrative /Axa prioritară 1: „Îmbunătă iri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”: .1.3 Accesul întreprinderilor la activită i de CDI (în special IMM-urile). POS-CCE DMI 2.3 Îmbunatatirea eficacită ii organiza ionale. POS-CCE DMI 1.1.2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor Introducerea şi men inerea în func iune a sistemelor de management.1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor. ECDL. Proiecte de cooperare.Domeniul major de interven ie 2. dezvoltarea.promovarea turismului Sprijinirea dezvoltării POR DMI 5. POS-CCE DMI 1. dezvoltarea de proiecte. Proiecte multianuale de cooperare. etc Axa prioritară 2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor publice.1.3 : microîntreprinderilor 7 Dezvoltarea sectorului ter iar. modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calită ii serviciilor turistice Pag.DMI 1. în vederea diminuării nivelului de dependenta de sectorul industriei mecanizate Încadrare Fonduri nerambursabile POS-CCE DMI 1.D. 189 din 221 . 5 Sprijinirea ini iativelor şi structurilor culturale 6 Dezvoltarea capacitatii administrative Pentru axa 2: Nr. Opera iunea: Module de pregătire în domenii ca achizi ii publice. inclusiv ISO şi EMAS Nr.2 Îmbunătă irea calită ii şi eficien ei furnizării serviciilor Sprijinirea ini iativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice . crt. POS-DRU POR DMI 4.1.1 Investi ii productive şi pregătirea pentru concuren a pe pia ă a întreprinderilor. Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea proiectelor culturale . crt. POR DMI 4. Programul Cultura (2007-2013): Sprijinirea proiectelor culturale . cu accentul pus pe procesul de descentralizare: .I. în special IMM-uri.

energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătă irea calită ii aerului.3 Diversificarea re elelor de interconectare în vederea creşterii securită ii furnizării energiei.4 .Fondul de Mediu Programul de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară.I. apei şi solului 1.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene. Crt.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.Programul Opera ional Regional Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului DMI 5. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor pentru interconectarea re elelor na ionale de transport al energiei electrice şi gazelor naturale cu re elele europene 3.1 – „Reabilitarea şi modernizarea re elei de drumuri jude ene. precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe 1.P. în contextul combaterii schimbărilor climatice” 4.Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian 1.D. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură” 2.2 Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transporturi în scopul creşterii protec iei mediului şi a sănătă ii publice şi siguran ei Pag. străzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea şoselelor de centură” 1. 190 din 221 2 Valorificarea patrimoniului cultural 3 Reabilitarea termica a clădirilor utilizarea energiei alternative şi 4 Dezvoltarea re elei de drumuri 5 Dezvoltarea transportului public urban şi periurban . 1 Denumire obiectiv Extinderea.1 Axa prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii na ionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem na ional de transport durabil DMI 2.„Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale” DMI 2.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 2 .1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.U. BACAU Intergroup engineering Pentru axa 3: Nr.Programul Opera ional Sectorial Mediu Axa prioritara 1 POS Mediu.2 „Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare na ionale şi a serviciilor pentru călători” – opera iunile aferente infrastructurii feroviare DMI 2.1„Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere na ionale” DMI 2.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 2 .„Îmbunătă irea infrastructurii de transport regionale şi locale” DMI 2.Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată DMI 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de apa şi apa uzata 1. modernizarea sau reabilitarea utilitatilor din zona urbana Încadrare Fonduri nerambursabile 1.Programul Opera ional Sectorial Transport 1.

eoliene. Denumire obiectiv 6 Extinderea şi îmbunatatirea locurilor de joaca pentru copii Dezvoltarea şi infrastructurii sociale modernizarea 7 8 Reabilitarea şi iluminat public extinderea re elei de 9 Creşterea eficientei energetice (termice şi electrice) 10 Îmbunatatirea calitatii mediului . solare.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. BACAU Intergroup engineering Încadrare Fonduri nerambursabile pasagerilor .Fondul de Mediu Programul na ional de îmbunatatirea a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi în localitati 1. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei.D.2 b): „Sprijinirea investi iilor în extinderea şi modernizarea re elelor de transport al energiei electrice.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării. a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW).DMI 4. 191 din 221 Nr. în contextul combaterii schimbărilor climatice” .U.1 Energie eficientă şi durabilă Opera iunea 4. în contextul combaterii schimbărilor climatice” Pag.DMI 4.DMI 3.Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate .2 – Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale 1. a): Sprijinirea investi iilor în instala ii şi echipamente pentru întreprinderi din industrie.1 . a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie 1.Programul Opera ional Sectorial Creşterea Competitivitatii Economice Axa Prioritară 4 – „Creşterea eficien ei energetice şi a securită ii furnizării.P. Crt. în scopul îmbunătă irii eficien ei energetice .1. a biocombustibilului.2 „Îmbunătă irea siguran ei traficului pe toate modurile de transport” 1.DMI 3.11 februarie 2008. gazelor naturale şi petrolului.Programul Opera ional Regional Axa prioritara 3 . care să conducă la economii de energie.Îmbunătă irea infrastructurii sociale. în contextul combaterii schimbărilor climatice” DMI 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.1. domeniul major de interven ie .31 decembrie 2013 DMI 3.1. în scopul reducerii pierderilor în re ea şi realizării în condi ii de siguran ă şi continuitate a serviciilor de transport şi distribu ie-partea de transport 1. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacită i de producere a energiei electrice şi termice. precum şi ale re elelor de distribu ie a energiei electrice şi gazelor naturale.I. Energie eficienta şi durabila Opera iunea 4.

a resurselor hidroenergetice (în unitati cu putere instalata mai mica sau egala 10MW). a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie 2.Programul Opera ional Sectorial Transport Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transporturi în scopul creşterii protec iei mediului şi a sănătă ii publice şi siguran ei pasagerilor .U. solare. Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversită ii şi Natura 2000 3. a biocombustibilului. BACAU Intergroup engineering Încadrare Fonduri nerambursabile DMI 4.1.I.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi. eoliene. Denumire obiectiv Pag.D. Crt. Opera iunea: Sprijinirea investi iilor în modernizarea şi realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice şi termice.3 „Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului” Nr. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei.31 decembrie 2013 DMI 3.P.11 februarie 2008.Programul Opera ional Sectorial Mediu Axa 4 – Implementarea sistemelor de management pentru protec ia naturii DMI 4. 192 din 221 .

749 743.098 1.902.556 2% 258.639 1.Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 .1.906.P.Reabilitare infrastructura urbana Str. PE SURSE DE FINANTARE.358.722 1. Caragiale .449 98% 39. crt.str. Milcov Intersec ie Letea (DALI achizi ie) Obiectiv 4 .083 22.439 1.831 Total Finan are nerambursabila (euro) Total Contribu ie proprie (euro) Pag. BACAU Intergroup engineering III.707 22.366 208. I. destina ia de locuin e sociale TOTAL 12. Henri Coandă 9.300 2% 148.D.829 98% 245.292.319. Denumire obiectiv 1 2 3 4 5 6 Obiectiv 1 .610 1.134 4.610 98% 98% 119.683 12.097.046.Modernizare Calea Moineşti (exista DALI).537 782.864. 9 Mai . PE SURSE DE FINANTARE 3.951 2% 2% 1.891 503.409. 193 din 221 .561 5.Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Ghioceilor (există DALI) Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str.335.LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT. Miori ei .598 23.512.447. LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT.906.083 6.610 1. Vântului .049 2% 361.856.975. reabilitare structura rutiera.L.str. Vadu Bistri ei Obiectiv 3 .463 5.075.str.512 21.412 98% 38.str.854 2% 2. PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR Tabel 41: Lista proiectelor individuale şi bugetul estimat pentru implementarea Planului Integrat Valoare (exclusiv TVA) (mii euro) Valoare Valoare finan are finan are proprie Valoare finan are Procent Procent proprie cheltuieli cheltuieli nerambursabila finan are contribu ie eligibile neeligibile (mii euro) nerambursabil proprie (mii euro) (TVA) (mii euro) Nr.135.390 98% 38.Reabilitare infrastructura urbana str. PLANUL DE AC IUNE .I.U. piste bicicleta Obiectiv 2 .

Caragiale.129 609.098 119.610 21. Henri Coandă nr.I.Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 .000 59.I.366 24. Străzi adiacente 2010 Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. BACAU Intergroup engineering Perioada de implementare Anexa 1 – Lista proiectelor individuale euro Buget proiect Costuri neeligibile (CN)[4] (lei) (9) Nr.str.906.049 361.215. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în [2] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv.471 Sub-total 1 (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat[5] TOTAL (euro) 1 euro = 4.282. 2 piste bicicleta 2010 Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: modernizare Calea Miori ei.000 3 Obiectiv 3 .800 93.048.Reabilitare si dotare cu echipamente a Centrului social pentru ingrijire persoane varstnice (există DALI) 4 Primăria Municipiului Bacău Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: modernizare străzilor Milcov.000 2 Primăria Municipiului Bacău 2010 2012 1. Aceste costuri nu reprezintă cheltuieli eligibile în cadrul Axei prioritare 1 a Programului Opera ional Reg Pag.008. Străzi adiacente Anul începerii (5) Anul finalizării (6) Valoare nerambursabilă Contribu ie proprie Valoare Valoare finantare Valoare finantare proprie solicitată (VNS)[2] costuri eligibile finantare cheltuieli neeligibile proprie cheltuieli (lei) nerambursabila eligibile (euro) (TVA) (euro) (CPCE)[3] (lei) (7) (8) Total (lei) (10)=(7)+(8)+(9) 2012 12. 9. etaj I .761 3.319.str.236.D. reabilitare structura rutiera.819. Îmbrăcăminte rutieră.410.000 2012 1.600 114.str.010.829 245.000 490.000 156. cu destinatia de locuinte sociale Primăria Municipiului Bacău Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban 2010 Obiectiv: Reabilitare si modernizare imobil str. 194 din 221 . modernizare Calea Moineşti4 benzi. reabilitare Pasaj Letea 2010 2012 5.940 22.976. Pasaj Calea Moineşti.537 4.135.447.000 1.109 4. Caragiale . dotări func ionale specifice pentru noua infrastructura de locuit. Vantului .155. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [3] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv.Reabilitare infrastructura urbana Str. L.707 38. Îmbrăcăminte rutieră.392.064. Milcov Intersectie Letea (DALI achizitie) Primăria Municipiului Bacău Obiectiv 4 .Modernizare Calea Moineşti.630 27.046.U.030 2011 1. Miori ei .000 9.134 5. (1) Denumire proiect (2) Obiectiv 1 . Vadu Bistritei Solicitant[1] (3) Obiectiv şi activită i propuse 1 Primăria Municipiului Bacău (4) Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana.512 1.390 38.Reabilitare infrastructura urbana str.864.556 1.000 4. 9.854 2.335.P.000 5. piste bicicleta Obiectiv 2 .000 855.348 18.951 208.000 29. I.000 1.str.1 lei [1] Informa iile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv la sec iunea 1 – Informa ii privind solicitantul. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [5] Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat.581 503.655.722 3.628.463 7.355. Henri Coandă nr. 9 Mai .L. precum cele legate de echipa de management al PIDU.058. în cazul în care pentru proiectul respectiv se solicită finan are în cadrul Axei prioritare 1 a POR [4] Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele men ionate în Cererea de finan are pentru proiectul respectiv.IV.000 90.831 6.610 49.857.000 5 Primăria Municipiului Bacău 6 Obiectiv 6 – Reabilitare si modernizare imobil str. inclusiv pasaj Trebeş (exista DALI).576.914.856.452 2.482.410.075.891 258. 2010 2011 743.300 148.140 161. cu destinatia de locuinte sociale Activitate: renovarea clădirilor degradate şi neutilizate şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activită i.083 159.644. crt.000 9.449 39.

293 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. reabilitare pasaj Moineşti. Aglomera ie şi ambuteiaje la intrarea în municipiu. Centre Urbane Titlul proiectului Modernizare Calea Moineşti Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. Calea Moineşti. pasaj Trebeş Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . îmbunatatirea condi iilor de deplasare pietonale Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera .U.628. timp îndelungat de aşteptare. oamenii de afaceri.I. creşterea capacitatii de trafic. Strate rutiere degradate 3.M.piste biciclete . vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. creşterea gradului de accesibilitate Contribuie la atingerea obiectivelor strategice PIDU: Dezvoltare teritoriala prin îmbunatatirea infrastructurii urbane şi a accesului în zona urbana în cadrul Polului de dezvoltare urbana Grup inta Locuitorii polului urban.2012 Pag. risc de accidente auto 2. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic şi de tranzit al municipiului. 1. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 1 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D. crearea de solu ii alternative de deplasare (biciclete). Inexistenta amenajărilor siguran a circula iei (piste de bicicleta) 4.P.reabilitare pasaje rutiere .amenajare 4 benzi .I. Primăria Bacău. 195 din 221 .1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.D.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 14. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane.

Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului.str. Strate rutiere degradate 3. oamenii de afaceri.U.I. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare.îmbrăcămintea rutiera . cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. 196 din 221 .str.str. Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare infrastructura urbana str. 1.263.I. 9 Mai .P. creşterea capacitatii de trafic. Miori ei .902 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. 9 Mai . timp îndelungat de aşteptare la semafoare. Vadu Bistri ei Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. Aglomera ie şi ambuteiaje. risc de accidente auto 2. Vadu Bistri ei Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura rutiera urbana str. Primăria Bacău.M. Miori ei . alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .str.str. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera .str.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 2. Vântului .2012 Pag. creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 2 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.D. Vântului .

Intersec ie Letea Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. 197 din 221 . Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului.îmbrăcămintea rutiera . creşterea capacitatii de trafic.110.str. Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare infrastructura urbana Str. risc de accidente auto 2.976 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.2012 Pag. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .L. Strate rutiere degradate 3.D. timp îndelungat de aşteptare la semafoare.P.U. Caragiale . I. oamenii de afaceri. Caragiale . cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 7. 1. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane. Aglomera ie şi ambuteiaje.L.M. I. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera . Primăria Bacău.Intersec ie Letea Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Reabilitare Infrastructura rutiera. Milcov . Milcov .I. Str.I. creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban.str. vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare. BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 3 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D.

creşterea gradului de accesibilitate Grup inta Locuitorii polului urban.I. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . vizitatori Indicatori Reducerea timpului de deplasare. 198 din 221 .îmbrăcămintea rutiera . BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 4 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –poli urbani de creştere D. Insuficiente dotări pentru fluidizare trafic Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătă irea serviciilor urbane şi a condi iilor de trafic în municipiului.306.M.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana.098 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. creşterea capacitatii de trafic.I. Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura rutiera . 1. risc de accidente auto 2.D. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. reabilitare pasaj Letea Localizare: Intravilan municipiul Bacău Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect Primăria Bacău Probleme de baza (justificare nevoi) 1. oamenii de afaceri.U. Centre Urbane Titlul proiectului Reabilitare Pasaj Letea Obiectiv: Reabilitare infrastructurii urbane Activitate: Infrastructura publica urbana. timp îndelungat de aşteptare la semafoare. Strate rutiere degradate 3.2012 Pag. Primăria Bacău.îmbunătă ire accese pietonale Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 1. Aglomera ie şi ambuteiaje.P. cât şi a zonei înconjurătoare Obiectivul specific al proiectului îl constituie fluidizarea traficului din zona prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane.

Refacerea/amenajarea cladire .U. Personal insufiecient 3.2011 Pag. Dotari minime si starea cladiri degradata Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea calită ii vie ii şi crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea şi îmbunătă irea serviciilor sociale. Ghioceilor Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect S. Locuri insuficiente de asigurare asistenta persoanelor varstnice 2.Dotări interioare (instala ii. str.2.P.Serviciul Public de Asisten ă sociala Probleme de baza (justificare nevoi) 1.471 Euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene.Realizarea de amenajări peisagistice .S. „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Titlul proiectului Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban Localizare: Intravilan municipiul Bacău. Obiectivul specific al proiectului îl constituie reabilitarea Căminului de bătrâni Grup inta Locuitorii polului urban. echipamente medicale specifice) . Indicatori Imbunatatirea serviciilor sociale Cresterea posibilitatilor de asistenta sociala Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Reabilitare infrastructura sociala . BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 5 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3.A.D. Primăria Bacău. echipamente. cu impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a municipiului Bacău. . 199 din 221 .Modernizarea utilită ilor aferente obiectivului.P. dotări pentru asigurarea condi iilor de climatizare. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 . siguran a la foc. Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 931.I.

616.473. şi care nu mai pot fi integra i în familiile din care provin. care provin din centrele de plasament. alte surse Perioada de implementare propusa (de la an/luna la an/luna) 2010 .Construc ia unui sistemului electric.P. str. Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetă enilor servicii publice şi acces la locuin e sociale Obiectivul proiectului (solu ia propusa) Obiectivul general al proiectului Reabilitare clădire şi dotare cu echipamente Obiectivul specific al proiectului îl constituie reabilitarea şi amenajarea clădirii Grup inta Tinerii peste 18 ani ce au dobândit capacitate deplină de exerci iu.Construc ia unui sistem termic (instala ie distribu ie .D. expus 2. .030 euro Stadiul proiectului: Întocmire DALI (în faza de aprobare) Posibile surse de finan are Fonduri europene. Buget aproximat (euro) Valoarea totala a proiectului 1.2011 Pag. .2.Construc ia unui sistem modern de alimentare cu apă şi canalizare.corpuri de încălzire statice) . amenajarea de locuin e sociale Dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului egal al tuturor cetă enilor servicii publice şi acces la locuin e sociale Principalele activitati (domeniul vizat de proiect) Extindere infrastructura sociala . Henri Coanda 9. cu destina ia de locuin e sociale Obiectiv: Reabilitarea infrastructură socială Activitate: Activită i sociale din mediul urban Localizare: Intravilan municipiul Bacău.pentru spa iile ce fac obiectul documenta iei.S. 200 din 221 . . BACAU Intergroup engineering FISA DE PROIECT 6 Domeniul de interven ie Programul Opera ional Regional 2007-2013 (POR) Axa prioritară 3 – Îmbunătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3. ce provin din cadrul Centrelor de Plasament din Municipiul Bacău Indicatori Asigurarea de servicii sociale pentru tineri. „Modernizare/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale” Titlul proiectului Reabilitare şi modernizare imobil str. vor ajunge în situa ia de a se confrunta cu fenomenul de marginalizare socială. Tinerii cu vârsta peste 18 ani.I.P.U. devenind o categorie vulnerabilă.732 Euro Locuin e sociale: 1. Primăria Bacău. Calitate precara a spatiilor cu destina ie asistenta sociala 3.A.Serviciul Public de Asistenta sociala Probleme de baza (justificare nevoi) 1. Henri Coanda Solicitantul Primăria Municipiului Bacău Responsabil proiect S.

P.I. CU LOCALIZAREA PROIECTELOR INDIVIDUALE COMPONENTE ALE PLANULUI Harta 25: Localizarea proiectelor propuse prin PIDU Obiectiv 2 Obiectiv 1 Obiectiv 3 Obiectiv 5 Obiectiv 4 Obiectiv 6 Pag.2.U. 201 din 221 . BACAU Intergroup engineering 3.D. HARTA ORASULUI/MUNICIPIULUI.

BACAU Intergroup engineering Reabilitare si modernizare imobil str.U.P. Henri Coandă nr.I.D. cu destinatia de locuinte sociale Pag. 202 din 221 . 9.

P.U.I. 203 din 221 .D. BACAU Intergroup engineering PROIECTUL MODERNIZARE CALEA MOINESTI: PROIECTUL MODERNIZAREA CALEA MOINESTI (REABILITARE PASAJ TREBES): PROIECTUL MODERNIZAREA CALEA MOINESTI (REABILITARE PASAJ TREBES): Pag.

U.P. VADUL BISTRITEI: PROPUNERE REABILITARE STR. BACAU Intergroup engineering PROPUNERE REABILITARE STR.I. MIORITEI: Pag.D. 204 din 221 . 9 MAI: PROPUNERE REABILITARE STR.

U. 205 din 221 .D.P. MILCOV .CARAGIALE: PROPUNERE PENTRU REABILITARE CENTRUL SOCIAL INGRIJIRE PERSOANE VARSTNICE (GHIOCEILOR) PROPUNERE PENTRU AMENAJARE LOCUINTE SOCIALE: Pag.I. BACAU Intergroup engineering PROPUNERE REABILITARE STR.

2. Serviciul Investi ii · Biroul pentru Achizi ii Publice · Direc ia Economica.D.7) Tabelele 26 şi 27 prezintă componen a pentru fiecare proiectul individual în parte. Pentru implementarea PIDU. Figura 1: Organigrama Primăriei Municipiului Bacău Sursa: primăria bacau.3.P. serviciilor şi birourilor de specialitate care i-au fost încredin ate prin organigrama aprobată de Consiliul local la propunerea primarului şi anume: Direc ia Juridică Administra ie Locală Direc ia Administra ia Pie elor Direc ia Patrimoniu Direc ia Drumuri Publice Direc ia Economică Direc ia Servicii Publice Direc ia Tehnica Direc ia Impozite şi Taxe Locale Serviciul Urbanism.4 UIP-PIDU 2 pentru Proiect 5. pentru: • Monitorizarea implementării PIDU • Propunerea paşilor necesari urgentării PIDU oricând va fi cazul • A lua în considerare propuneri de amendare a contractelor de finan are • A asigura conformitatea cu prevederile legale • A coordona asisten ă pentru PIDU şi proiectele individuale fata de alte proiecte de investi ii publice şi private aflate în implementare. incluzând Primarul şi Vice-Primarul. Comitetul de Monitorizare PIDU se va întruni lunar pentru a analiza progresul şi pentru a analiza strategia de ansamblu fa ă de realizarea PIDU.2.3.4 şi 5.6.3. care pot să fie identificate în cadrul organigramei Primăriei (Figura 1). Amenajarea Teritoriului Alte servicii: Agen ia de Dezvoltare locală Bacău Poli ia Primăriei Municipiului Bacău Serviciul Voluntariat pentru Situa ii de Urgen ă Serviciul Public de Asisten ă Socială Pentru implementarea PIDU s-au constituit prin decizia Primarului două structuri: Unitatea de Management a PIDU (UM-PIDU). precum şi cu serviciile subordonate Primăria care vor beneficia direct de proiectele individuale 1. BACAU Intergroup engineering 3.I.3 şi 4) Serviciile subordonate Primăriei · Serviciul Public de Asisten a Sociala (beneficiar proiecte 5. MANAGEMENTUL IMPLEMENTARII PLANULUI INTEGRAT 3.6 Comitetul de Monitorizare PIDU (CM-PIDU). Serviciul Buget · Direc ia Drumuri Publice (beneficiar proiecte 1.U.2.1 Denumirea structurii şi pozi ia acesteia în cadrul organigramei Primăriei Primăria Bacău prin structura sa coordonează şi controlează activitatea direc iilor.3. care cuprinde Unitate de Coordonare a PIDU (UC-PIDU) precum şi 2 Unită i de Implementare (UIP-PIDU) a Proiectelor Individuale: UIP-PIDU 1 pentru Proiect 1. alcătuit din 2 membri.ro Pag. UM-PIDU înfiin ată în cadrul Biroului pentru Proiecte Integrare Europeană va colabora cu toate compartimente de specialitate relevante ale Primăriei.7: Compartimente de specialitate relevante în cadrul Primăriei: · Direc ia Tehnica.6. 206 din 221 .

P.I.D. BACAU Intergroup engineering Pag. 207 din 221 .U.

Proiect 1 Denumire Obiectiv 1 Modernizare Calea Moineşti. Miori ei .I.str. Vântului str.str. în func ie de specialită ile cerute în tabelul de mai sus. I.D. BACAU Intergroup engineering Tabel 42: Resurse umane alocate pentru PIDU Nr. reabilitare structura rutiera. Pag. destina ia de locuin e sociale Asistent Manager Asistent Asistent financiar proiect proiect tehnic contabil Expert achizi ii Responsabil Coordonator financiar UM Proiect 2 Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 *Se vor completa de către Autoritatea locală Numele şi func ia persoanelor responsabile pentru fiecare proiect în parte.U. Milcov Intersec ie Letea (DALI achizi ie) Obiectiv 4 Reabilitare Pasaj Letea (DALI în execu ie) Obiectiv 5 Reabilitare şi dotare cu echipamente a Centrului social pentru îngrijire persoane vârstnice (există DALI) Obiectiv 6 – Reabilitare şi modernizare imobil str. piste bicicleta Obiectiv 2 Reabilitare infrastructura urbana str. 208 din 221 .P. inclusiv pasaj Trebeş (exista DALI).L. Vadu Bistri ei Obiectiv 3 Reabilitare infrastructura urbana Str. 9 Mai . Henri Coandă 9. Caragiale str.

....... Coordonator UM-PIDU ........ Asistent financiar contabil Ec............................................................ Asistent de proiect .... Asistent financiar contabil Ec.................. ........................................................ ...................... Asistent de proiect ........................ Manager de proiect ...............2....... nominal.................4..........3....6 Se stabilesc din cadrul structurilor Primăriei Bacău........... Asistent tehnic ...... persoane de la Serviciile men ionate mai sus..P............................................... Asistent tehnic ... ....... Manager de proiect .............. ..... BACAU Intergroup engineering 3.........4........... Manager de proiect 5 ................... Asistent tehnic ........................... Manager de proiect .. Asistent tehnic ..5......................... Asistent de proiect ........................2......2..3............ .............. Asistent de proiect ....3...4........... Asistent financiar contabil Ec.................................. Manager de proiect .................5.......................6 Proiect 1 Proiect 2 Direc ia Economică Direc ia integrare europeană Direc ia Tehnică.......... Asistent de proiect .. Manager de proiect .......... care să răspundă de buna desfăşurarea a proceselor descrise mai jos şi care vor îndeplini atribu iile men ionate în tabelele de mai jos.....................................5...........................2 Responsabilită ile UM-PIDU Tabel 43: Responsabilită ile pentru proiectele individuale PIDU încredin ate direc iilor /serviciilor /birourilor/personalului din cadrul Primăriei Bacău Proiect 1.. Asistent tehnic .... Expert Achizi ii . Asistent tehnic .......................... Expert Comunicare Serviciul Public de Asisten ă Proiect 5.. 4 ........... 6 Socială Cabinet primar Proiect 1....... Serviciul Buget Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Serviciul drumuri publice Proiect 1..... (în conformitate cu tabelul 39 de mai sus) Pag. Asistent financiar contabil Ec. Asistent financiar contabil Ec................ 209 din 221 ...........................................................................................U..I.......................... 2......5.......................... Manager de proiect 6 ..........2.6 Proiect 1 Proiect 2 Serviciul financiar contabil......................6 Proiect 1........3.. ........ .....................................4......................... Asistent de proiect .... Responsabil financiar Ec.......3.. Manager de proiect .D............. 3..... Asistent financiar contabil Manager de proiect .................... Biroul pentru achizi ii publice Proiect 3 Proiect 4 Proiect 5 Proiect 6 Proiect 1..........

sistemul informativ. certificate de conformitate. Certificate de calitate pentru lucrările executate. Interfa ă cu ADR Nord Est şi AMPOR. bannere. bunuri şi servicii. 2.D. Se întocmesc: Procese verbale de participare la întâlniri şi Liste cu recomandări realizate de către ADR Nord Est . Derulare a activită ilor de Pregătirea caietelor de sarcini. Proiectelor individuale. procese verbale pregătirea de conferin e de presă. Stabilirea şi îmbunătă irea în mod constant a sistemelor şi instrumentelor pentru gestionarea PIDU (proceduri. Rapoarte de analiza a indicatorilor de atins şi asupra modului de atingere a indicatorilor propuşi. mape de prezentare. ii) Frecven a şi rigurozitatea analizelor interne privind stadiul implementării PIDU va reduce riscurile de întârziere şi de a efectua cheltuieli neeligibile. intranet) Asigurarea func iei de secretariat tehnic pentru Comitetul de Monitorizare PIDU.AMPOR.I. spot radio. Gestionarea contractelor cu prestatorii de servicii în cadrul proiectelor individuale (consultan ă. Procese verbale de natură tehnică aferente şi a elementelor diverse din întâlnirilor de lucru lunare.P. Planificarea temporală şi financiară. liste de prezen a. proiectelor individuale. Analiza pe baza situa iilor furnizate de Unită ile de implementare a proiectelor individuale a modului de derulare a activită ilor tehnice aferente acestor proiecte. de difuzare/afişare a materialelor publicitare. audit extern). transmiterea de invita ii. 5. 4. Procedurile de atribuire pentru achizi iile de lucrări. rapoarte financiare aferente rapoartelor de progres pentru furnizate de Unită ile de implementare a proiectelor individuale a modului de derulare a activită ilor financiare aferente acestor proiecte. Corelarea modului de implementare a activită ilor din cadrul proiectelor individuale în vederea asigurării atingerii indicatorilor propuşi prin Planul Integrat. 210 din 221 . Prezentarea din timp a problemelor cu care se confrunta proiectele şi încercarea de solu ionare coerenta a acestora împreuna cu ADR Nord Est şi AMPOR. Prezentarea Planului Integrat cu respectarea regulilor impuse: conferin e de presa. Analiza pe baza situa iilor. Realizarea publicită ii prin organizarea materialelor de pliante. Comentarii asupra rapoartelor de audit. autocolante. Rela ionare directa cu AMPOR prin ADR Nord Est. Pag. Certificate de audit. pentru fiecare proiect individual în parte. BACAU Intergroup engineering UM-PIDU gestionează următoarele procese: 1. Coordonare şi control intern.U. Legăturile între aceste procese sunt: i) Periodicitatea raportărilor are impact în planificarea financiara iar aceasta din urma va determina graficul de plă i pentru furnizori. rambursare. anun uri în presa locala. Procesele mai sus men ionate sunt cuprinse în pistele de audit întocmite pentru fiecare proiect individual. 3. Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect sunt prezentate sintetic în tabelele de mai jos. Propuneri de controlare/eliminare a riscurilor ce pot sa apară în raport cu realizarea optima a indicatorilor propuşi în PIDU. mass media a proiectului. Se realizează: Raportări diverse. Auditarea implementării Corelarea rapoartelor de Planuri de remediere a proiectului. afişe. Derulare a activită ilor de Elaborarea cererilor de pre-Procese verbale ale natura financiară aferente finan are şi a cererilor de întâlnirilor de lucru lunare. audit şi a propunerilor cuprinse în acestea cu luarea de decizii referitoare la modul de rezolvare a elementelor critice / aspectelor negative semnalate.

o Realizarea documenta iilor pe baza cărora se vor realiza analizele de progres asupra proiectelor individuale. cu alte departamente relevante din Primărie. o Coordonarea monitorizării şi evaluarea periodica a progreselor atinse în implementarea proiectelor individuale. o Coordonarea pregătirii documenta iilor de atribuire şi lansarea procedurilor de atribuire (pentru contractele de servicii de consultan ă şi audit extern). o Coordonarea Secretariatului Tehnic a Comitetului de Monitorizare. o Avizarea tuturor rapoartelor şi cererilor de rambursare privind proiectul individual gestionat. BACAU Intergroup engineering Tabel 44: Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect 1. 211 din 221 2. o Avizarea documenta iei de atribuire înainte de lansarea în SEAP (pentru contracte gestionate de către compartimentele de specialitate). exper ii sau mandata i ai institu iilor finan atoare. o Asigurarea asisten ei pentru Managerul de Proiect.I. o Coordonarea elaborării strategiei de gestionare a riscurilor. o Elaborarea rapoartelor tehnice. o Reprezentarea Beneficiarului în cadrul vizitelor pe teren ale institu iilor finan atoare. o Monitorizarea atingerii obiectivelor legate de şansele egale şi acces nediscriminator la beneficiile produse de PIDU. o Încadrarea şi men inerea proiectului/proiectelor în condi iile de eligibilitate a sursei de finan are. o Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a interfe ei cu ceilal i membri ai UIP-PIDU. o Centralizarea rapoartelor tehnice şi financiare şi a cererilor de rambursare. AMPOR şi cu comunitatea locala. o Avizarea plă ilor către prestatorii pentru lucrări şi servicii. o Arhivarea în dosare şi foldere electronice a fişierelor de proiect. o Asigurarea bunei desfăşurări a activită ilor administrative din cadrul Planului o Integrat de Dezvoltare Urbana. o Publicarea procedurilor şi pistelor de audit actualizate în intranet. o Asigurarea comunicării interne eficace în cadrul UIP. o Contribuirea elaborării procedurilor de implementare / raportare a proiectelor individuale. o Coordonarea implementării proiectului individual (sau proiectelor individuale) în colaborare cu coordonatorul UM-PIDU. o Gestionarea contractelor încheiate cu prestatorii de servicii.D. o Coordonarea asisten ei tehnice şi altor consultan e externe. Manager de Proiect 3. o Negocierea cu AMPOR şi stipularea eventualelor acte adi ionale. o Monitorizarea şi evaluarea progreselor atinse în implementarea proiectului individual/proiectelor individuale. Asistent Tehnic . o Elaborarea documenta iei de atribuire pentru contractarea lucrărilor şi serviciilor de dirigen ie de şantier pentru proiectele individuale. Asistent de Proiect 4. o Elaborarea planului financiar pentru implementarea PIDU. Coordonator UM-PIDU o Coordonarea implementării PIDU verificând calitatea şi conformitatea procesului de implementare Coordonarea Rela iei cu ADR Nord Est. o Asigurarea ca PIDU va atinge obiectivele preconizate. Managementul resurselor umane. o Coordonarea elaborării procedurilor interne şi a pistelor de audit. o Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/ac iunile /activită ile derulate.P. o Asigurarea conformită ii cu auditul extern şi intern. o Planificarea şi coordonarea şedin elor săptămânale cu compartimentele de specialitate şi alte departamente implicate în implementarea PIDU. o Coordonarea procesului de evaluare şi raportare cu prestatorii (pentru contractele de servicii de consultan ă şi audit extern).U. Pag.

o Verificarea şi respectarea condi iilor impuse prin Manualul de Identitate o Vizuala în realizarea şi promovarea proiectelor individuale din cadrul Planului Integrat. Responsabil financiar Pag. o Asigurarea aducerii la îndeplinire cu corectitudine a indicatorilor tehnici propuşi în Planului Integrat prin analize a lucrărilor civile împreuna cu Dirigin ii de Şantier. o Asigurarea pe tot parcursului Planului Integrat a interfe ei cu exper ii institu iilor finan atoare. 212 din 221 . Asigurarea pe tot parcursul derulării Planului Integrat a interfe ei cu exper ii institu iilor finan atoare.P. BACAU Intergroup engineering o Asigurarea pe tot parcursul implementării PIDU a bunei desfăşurări a activită ilor de ordin strict tehnic.U. potrivit dispozi iilor legale. o Verificarea documenta iei financiare necesare solicitării cererilor de plata o aferente transelor intermediare. o Elaborarea documenta iei de atribuire pentru contractarea serviciilor de publicitate pentru proiectele individuale. o Elaborarea şi asigurarea transmiterii anun urilor în presa locala sau na ionala. o Asigurarea Rela iei cu media şi managementul transparen ei decizionale. o Verificarea conformită ii costurilor eligibile şi ne-eligibile în implementarea proiectelor individuale. Consultant tehnic 6. o Efectuarea înregistrărilor contabile din tranzac iile PIDU. o Elaborarea rapoartelor financiare ale proiectelor individuale. Asistent financiar/contabil 7. o Verificarea rapoartelor financiare. o Centralizarea documentelor suport pentru proiectele/ac iunile/ activită ile derulate. o Păstrarea arhivelor cu documente justificative contabile. Expert achizi ii 9. o Asigurarea desfasurarii auditului extern în mod eficient. privind corectitudinea şi exactitatea datelor şi informa iilor con inute în documentele întocmite.I. o Elaborarea rapoartelor de implementare pentru AMPOR – partea financiara. o Monitorizarea şi verificarea derulării tuturor achizi iilor din Planul Integrat. Expert comunicare 8. o Asigurarea desfasurarii întâlnirilor oficiale interne şi externe. o Răspunderea. o Prevederi privind func ionarea şi dezvoltarea structurii în intervalul preconizat pentru implementarea PIDU 5. o Coordonarea achizi iilor cu particularizare pe tipul de procedura de achizi ie publica ce trebuie aplicata conform legisla iei în vigoare în func ie de sumele din liniile bugetului. o Elaborarea cererilor de rambursare a proiectelor individuale. o Monitorizarea implementării PIDU din punct de vedere financiar.D. o Elaborarea cererilor de prefinan are a proiectelor individuale. o Sprijinirea elaborării planului financiar pentru implementarea PIDU. o Reprezentarea Primăriei Municipiului Bacău în cea ce priveşte aspectele financiare ale contractelor de finan are.

special invitate.I. Performan ele sunt monitorizate prin şedin e regulate. Şedin e ale Comitetului de Monitorizare care vor avea periodicitate lunara. 213 din 221 . Respectând Regulamentul CE 1828/2006 art. Gradul de risc este stabilit având în vedere următoarele criterii: întârzierile fa ă de cronograma aprobata prin contractul de finan are. 15 şi 1083/2006 art. 2. juridic. mediu respectiv ridicat. Realizarea de Rapoarte de audit coerente şi corecte care. PERFORMAN A/MANAGEMENTUL RISCULUI UM-PIDU ac ionează pe baza obiectivelor clar stabilite la nivel atât individual cât şi de echipa. audit intern).U. plus alte persoane desemnate pentru implementare PIDU în cadrul serviciilor generale (de ex. Minutele fiecărei şedin e vor fi elaborate de către Asistentul de Proiect şi publicate în sistemul intranet prin grija compartimentului de specialitate.D. 4. 3. Lista indicatorilor de atins prin PIDU. COMUNICARE EXTERNA Comunicarea externa va fi adresata atât către cetă eni cât şi către ADR Nord Est şi AMPOR şi/sau alte autorită i relevante. vor duce la atingerea obiectivelor propuse de PIDU în mod optim. INFORMARE ŞI COMUNICARE Procedurile interne pentru procesul de gestionare PIDU prevăd ca sub-procesul de informare şi comunicare sa fie gestionat într-un mod sistematic. apari ia cheltuielilor care nu pot sa fie acoperite din POR şi impactul financiar al acestora. activitatea de monitorizare a PIDU se va realiza pe baza unor Rapoarte de audit cu rol în supravegherea continua a modului de realizare a activită ilor. raportări şi planuri de remediere în cazul devierilor fa ă de planurile aprobate. Raportare lunare către Comitetul de Supraveghere. prin: COMUNICARE INTERNA Şedin e săptămânale coordonate de către UM-PIDU la care vor participa în mod obligatoriu reprezentan ii celor sase servicii/birouri relevante pentru PIDU. Întâlniri săptămânale pentru a analiza progrese şi probleme. împreuna cu reprezentan ii celor doua institu ii subordonate beneficiare de proiecte 6. Analiza şi gestionarea riscurilor aferente perioadei de implementare a PIDU. MEDIU DE CONTROL UM-PIDU func ionează pe baza fiselor de post pentru fiecare membru al UM. 60(f). BACAU Intergroup engineering MONITORIZAREA PIDU Monitorizarea implementării PIDU se va realiza respectându-se următoarele etape principale: 1. prin punere în aplicare.7. Sistemul de repartizare a sarcinilor de lucru şi de coordonare a activită ii sunt clar stabilite în procedurile interne. Activitatea de monitorizare va avea la baza următoarele documente: Gantt-urile propuse în cadrul Proiectelor Individuale Rapoarte de audit. Resursele interne de in un nivel de educa ie şi experien a relevantă corespunzătoare (a se vedea tabelul mai jos). Pag. Riscurile sunt analizate sistematic şi fiecare proiect este clasificat după grad de risc scăzut.P. în cadrul sistemei de planificare prezentate în pistele de audit.

X Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Strategia de implementare PIDU prevede evaluarea formala frecven a (min. Pag. cu sprijinul consultan ilor externi contracta i în acest scop în cadrul fiecărui contract de finan are pentru proiectele individuale. Gestionează clarificările. Toate materialele de comunicare externa realizate.D.I. Audit Intern Monitorizarea actelor normative X relevante şi diseminarea lor în sistemul intranet Elaborarea şi actualizarea procedurilor interne şi a pistelor de X audit şi publicarea acestora pe internet Elaborarea planului financiar X pentru implementarea PIDU Elaborarea strategiei de X management al riscurilor. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. evaluarea va fi prezentata de către UM-PIDU în cadrul şedin elor cu Comitetul de Monitorizare PIDU. X X X X Pregătesc caietele de sarcini.P. Rela ii cu Public. UM-PIDU va colabora cu serviciul de Rela ii cu publicul. Tabel 45: Rela iile intra-institu ionale UM -PIDU Activitatea UM-PIDU Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. Comunicarea cu ADR Nord Est şi AMPOR va fi realizata de către Coordonatorul UM-PIDU. Serviciu Public Asisten ă Socială Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. RESURSELE FINANCIARE CARE ASIGURA FUNC IONAREA UM-PIDU UM-PIDU este încadrata în organigrama Primăriei Bacău şi este alcătuita din func ionari publici. În consecin ă. Efectuează plă ile către prestatori. documentele de procesat (atât ca intrări cât şi ca ieşiri). Comisia Europeana). criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Direc ia Economică. DLAF. Evaluează ofertele primite. Autoritatea Na ionala de Audit. metodele de arhivare şi localizare a arhivelor. Juridic. în fiecare luna) a stadiului proiectelor atât fizic cât şi financiar. Avizează plă ile către prestatori. BACAU Intergroup engineering Pentru comunicarea externă către cetă eni. Achizi ii. modelele eventuale de utilizat. CONTROL/AUDIT UM-PIDU va dezvolta proceduri interne pentru toate procesele care încă nu sunt procedurate în cadrul Primăriei. Gestionează contractele semnate cu prestatorii pentru lucrări şi servicii. Procedurile sus men ionate vor cuprinde baza legala. Negocierea acordului de X finan are cu AMPOR şi a eventualelor acte adi ionale Negocierea cu AMPOR a X contractelor pentru proiectele individuale Contractarea lucrărilor şi a Avizează documenta ia de atribuire serviciilor de dirigen ie de şantier înainte de lansarea sa în SEAP. 214 din 221 . vor fi publicate după caz în situl web al Primăriei – sec iunea dedicata PIDU. SCHEMA RELA IILOR INTRA ŞI INTER-INSTITU IONALE ALE STRUCTURII UM-PIDU va conlucra cu ADR Nord Est şi AMPOR precum şi cu toate Autoriza iile cu competen a privind implementarea fondurilor europene (Autoritatea de Certificare şi Plata. Primăria va înfiin a un punct de informare în vederea consolidării dialogului cu cetă enii din zona de ac iune PIDU. activită ile şi Responsabilită ile aferente. listele de verificare. sau /şi în intranet. Primăria Bacău asigura toate resursele necesare func ionării sale.U. precum şi procesele verbale privind întâlnirile publice.

Gestionează raportul cu prestatorii de servicii.P. Men ine rela iile cu ADR Nord Est şi AMPOR. Planifică şi coordonează şedin ele săptămânale cu compartimentele de specialitate şi alte departamente (daca este cazul). Planifică ac iunile de informare/comunicare pentru comunitatea locală. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Achizi ii. Colectează informa iile necesare pentru rapoartele tehnico-financiare. Gestionează clarificările. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Avizează plă ile către prestatori. Avizează plă ile către prestatori. Avizează plă ile către prestatori. Pregăteşte materialele de comunicare. (la invita ia UM PIDU). Efectuează plă ile către prestatori. Pregăteşte minutele întâlnirilor şi. Gestionează raportul cu prestatorii de servicii. pregătind caietele de sarcini. Dezvoltă şi implementează ac iunile de informare pentru comunitatea locală. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Rela ii cu Public.U. Elaborează rapoartele tehnice şi financiare privind implementarea PIDU (de transmis către AMPOR). Transmite cererile de rambursare către ADR NE. Evaluează ofertele primite.D. Efectuează plă ile către prestatori. Pregătesc contractul cu ofertantul declarat câştigător sincronizând graficul de plă i pentru contractele individuale cu planul financiar al PIDU. Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. Participă la şedin ele săptămânale. Furnizează informa ii şi/sau prezintă stadiul de implementare al proiectelor individuale. Gestionează clarificările. Gestionează clarificările. X Asigurarea conformită ii contabile a cheltuielilor.Organizează şedin ele Comitetului şi furnizează asisten ă la desfasurarea lor.I. Activitatea Contractarea serviciilor de publicitate UM-PIDU Avizează documenta ia de atribuire înainte de lansarea sa în SEAP. Direc ia Economică. Participă la şedin ele săptămânale. ulterior. Juridic. Ac ionează ca şi compartiment de specialitate. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. 215 din 221 . Asigurarea comunicării cu ADR Nord Est şi AMPOR Asigurarea comunicării cu comunitatea locală Ac ionează ca şi compartiment de specialitate. Serviciu Public Asisten ă Socială Pregătesc caiete de sarcini. Contractarea serviciilor de consultan ă Contractarea serviciilor de audit extern Elaborarea cererii de prefinan are Elaborarea cererilor de rambursare Elaborarea rapoartelor tehnice şi financiare Desfăşurarea şedin elor săptămânale Asigurarea func iei de Secretariat tehnic pentru Comitetul de Monitorizare. BACAU Intergroup engineering Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. le publică în intranet. Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Evaluează ofertele primite. Elaborează cererile de prefinan are. Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. pregătind caietele de sarcini. Audit Intern Pregătesc şi demarează procedurile de atribuire. Efectuează plă ile către prestatori. Gestionează func ionarea punctului de informare Pag. criteriile de calificare şi selec ie şi de atribuire. Colectează informa iile necesare pentru cererile de rambursare. Pregăteşte şi transmite documentele pentru informarea Comitetului de Monitorizare. Gestionează contractele semnate cu prestatorii de servicii. Transmite cererile de prefinan are către ADR NE. Evaluează ofertele primite. Elaborează cererile de rambursare. Elaborează rapoartele privind implementarea proiectelor individuale. Organizează întâlnirile publice cu cetă enii.

strategia va fi consolidata prin o consultare continua cu comunitatea locala asupra priorită ilor viitoare şi cu beneficiarii proiectelor implica i în evaluarea succesului proiectelor. Strategia Municipalită ii Bacău este construita pe trei elemente distincte: PE DURATA PIDU PIDU Bacău va conlucra cu oricare alte proiecte de investi ii publice şi private în zona. Astfel. 3. privind aspectele tehnice).3. acestea vor fi absorbite pentru ca proiectele vor avea abilitatea de a atrage resursele suplimentare necesare.3 Strategie Consiliul Municipal Bacău va utiliza PIDU în vederea dezvoltării unei abordări locale a dezvoltării integrate urbane. DUPA FINALIZAREA PROGRAMULUI Programul are ca scop creşterea sustenabilită ii economice în zona selectata. Monitorizează respectarea Furnizează date necesare procedurilor de implementare. 216 din 221 . Verificarea calitativă a procesului PIDU Suportarea activită ilor de audit intern şi extern. Furnizează datele necesare pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor în implementarea proiectelor (de ex. Va sprijini întreprinderi pentru a putea profita de noile oportunită i ale pie ei din zona şi prin alte programe. Furnizează date necesare pentru monitorizarea aspectelor procedurale. Juridic. se va crea un mediu urban favorabil pentru dezvoltarea vie ii comunitare şi economice. Elaborarea strategiei începe din ziua întâi pentru asigurarea ca planurile de continuare a procesului începute prin PIDU sunt implementate. LA FINALIZAREA PROGRAMULUI Anumite proiecte au o via ă determinata. Colectarea informa iilor necesare pentru activită ile de audit intern şi extern.P. Furnizează datele necesare pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor în implementarea proiectelor (de ex. Serviciu Public Asisten ă Socială Elaborează comunicate de presa/note informative privind stadiul de implementare al PIDU. pentru a lucra în parteneriate şi de a îmbunătă i via a economica. privind aspectele financiare). BACAU Intergroup engineering Compartimente de Specialitate Direc ia Tehnică Investi ii. Audit Intern Activitatea Asigurarea rela iei cu media şi managementul transparen ei decizionale Realizarea şi men inerea bazei informa ionale a PIDU Monitorizarea şi evaluarea periodică a progreselor atinse în implementarea proiectelor individuale UM-PIDU Planifică ac iunile pentru asigurarea transparen ei decizionale. Monitorizează şi evaluează respectarea calendarului de lucru preconizat pentru fiecare proiect individual.I. Rela ii cu Public. acolo unde prestarea serviciilor a demonstrat metode inovative şi prin care au fost rezolvate cu succes problemele. Culegerea documentelor şi informa iilor relevante precum şi totodată publicarea acestora pe Intranet. Alte departamente ale Primăriei: Serviciu financiar/contabilitate. Insa. Achizi ii. Consiliul Municipal se va asigura ca proiectele vor fi implementate pe durata de implementare a planului şi ca totodată vor exista fonduri de sus inere a noilor activită i economice comunitare. pentru monitorizarea aspectelor procedurale.U. Direc ia Economică. Procesul de consultare dezvoltat în timpul programului va capabiliza prestatorii locali de servicii pentru a inti mai bine nevoile reale ale popula iei locale.D. Monitorizează încadrarea şi men inerea proiectelor în condi iile de eligibilitate a sursei de finan are. Comunitatea locala va deveni mai capabila de a beneficia de avantajele noilor ini iative. Identificarea documentelor şi informa iilor relevante. Pentru asigurarea ca programul va avea un impact durabil. Pag. Impactul planului va fi măsurat în ceea ce priveşte efectivitatea sa de a adresa problemele zonei şi de a dezvolta structuri pentru angajarea comunită ii locale. Impactul PIDU va contribui pozitiv şi vizibil la atingerea obiectivelor avute în vedere. Consiliul Municipal va lucra cu organiza iile partenere pentru a dezvolta şi sus ine activită ile de dezvoltare economica din zona.

Planul de informare a publicului în procesul elaborării planului integrat În vederea informării şi consultării comunită ii locale privind planul integrat. Strategia este prezentat pe pagina de internet a primăriei. PLANUL DE AC IUNE . CARACTERIZAREA GENERALA A POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA MUNICIPIUL BACĂU II. Întâlnire public privind strategia planului integrat Cetă enii sunt consulta i în şedin ă publică privitor la strategia planului integrat Întâlnirea de lucru a grupului privind proiectele prioritare în cadrul planului integrat. Domeniu major de interven ie 1.Planuri integrate de dezvoltare urbana.LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT. Prezentarea proiectelor prioritare pe pagina de internet a primăriei. Acesta reprezintă un document obligatoriu pentru accesarea Programului Opera ional Regional 2007-2013. Grupul de lucru este formalizat. potrivit celor specificate în fiecare capitol. Ulterior aprobării acestuia. INFORMARE ŞI CONSULTARE PUBLICĂ ÎN PROCESUL ELABORĂRII PLANULUI Primăria Municipiului Bacău pune la dispozi ie pentru informare şi consultare varianta de lucru a Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Polului de creştere Bacău. Scrisoarea de informare este amplasată pe pagina de web a primăriei municipiului Bacău. BACAU Intergroup engineering IV. precum şi în cadrul graficului de realizare a lucrării.U. Proiectele prioritare sunt prezentate pe pagina de internet a primăriei. Cetă enii sunt consulta i în şedin ă publică privitor la proiectele prioritare în cadrul planului integrat Informarea publicului pe parcursul elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urban are următoarele obiective: Pag. STRATEGIA DEZVOLTARII POLULUI DE DEZVOLTARE URBANA III. Cetă enii municipiului sunt informa i privind inten ia primăriei de a elabora planul integrat de dezvoltare urbană 2. ce reprezintă Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional Regional. PE SURSE DE FINANTARE Planul integrat urmează a fi depus spre evaluare la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuin ei. Planul este structurat pe 3 capitole mari: I. Sunt identificate entită ile institu ionale şi organiza ionale care trebuie implicate în procesul de elaborare a planului integrat 3.P.D. Prezentarea strategiei planului integrat pe pagina de internet a primăriei. Grupul de lucru convine asupra proiectelor prioritare în cadrul planului integrat 5. Programul de informare şi consultare a publicului coincide cu finalizarea elaborării capitolelor componente ale Planului Integrat de Dezvoltare Urban. Evenimentele se vor desfăşura astfel: 1.Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor . Întâlnirea de lucru a grupului privind strategia planului integrat Grupul de lucru convine asupra strategiei planului integrat 4. se asigură calendarul de activită i aferent procesului de implicare a popula iei urbane în procesul de elaborare a planului integrat.poli urbani de creştere. Axa prioritara 1 . vor fi depuse documentele necesare pentru finan area proiectele din cadrul Planului integrat.1 . Întâlnire public privind proiectele prioritare 6.I. Identificarea grupului de lucru pentru elaborarea planului integrat. 217 din 221 . la nivelul municipiului. Stabilirea grupului de lucru prin decizia primarului.

DIAGRAMELOR. valoarea capitalului şi numărul de firme Tabel 15: Principali indicatori privind sectorul turistic în cadrul oraşelor poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 16: Unită i de cazare existente în jude ul şi municipiul Bacău.2007 Tabel 3: Distribu ia popula iei pe grupe de vârsta România. punctele de grani a. BACAU Intergroup engineering Asigurarea participării publice în cadrul procesului de elaborare a Planului integrat. 218 din 221 . 2006. 2002. 2003. LISTA TABELELOR. Educarea comunită ii privind valorile locale. capitala României şi capitala Moldovei Tabel 18: Situa ia străzilor orăşeneşti în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2008) Tabel 19: Transport urban de pasageri în anul 2007 Tabel 20: Situa ie comparativă Canalizare publica şi alimentare cu apa potabilă din regiunea NE în 2007 Tabel 21: Re ea de distribu ie a apei potabile în cadrul polilor de dezvoltare urbana (2007) Tabel 22: Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 23: Situa ie conductelor de gaze naturale din regiunea NE în 2007 Tabel 24: Activită ile de telefonie1) în anii 2000. Sus inerea procesului de conştientizare a cetă enilor privind problemele şi poten ialul de dezvoltare al municipiului. TABELE Tabel 1: Popula ia şi densitatea popula iei polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Tabel 2: Evolu ia popula iei polilor de dezvoltare urbana în perioada 2005 .I. 2001.P. Bacău (2002. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 2 Tabel 36: Situa ia ariilor protejate din municipiul Bacău Pag. 2008. HĂR ILOR. minime şi maxime orare Sta ia Bacău 1 Tabel 35: Valori medii lunare.D. Facilitarea procesului de aprobare şi asumare a Planului integrat de dezvoltare urbană. în perioada 2003-2007 Tabel 17: Distan a între Municipiul Bacău şi celelalte reşedin e de jude din Regiunea NE.U. 2004 în jude ul Bacău Tabel 25: Cantită i de deşeuri colectate în municipiul Bacău (2000 – 2007) Tabel 26: Lista Universită ilor din Bacău Tabel 27: Lista Parcurilor din Bacău Tabel 28: Situa ia infrastructurii sanitare la nivelul jude elor din regiunea NE (2007) Tabel 29: Situa ia spitalelor în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 30: Medici şi farmacii în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2008 Tabel 31: Situa ia copiilor afla i în centrele de plasament din Bacău Tabel 32: Cantine de ajutor social. Responsabilizarea factorilor-cheie şi a comunită ii privind deciziile în dezvoltarea urbană. 2050) Tabel 4: Rata natalită ii în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 5: Mişcarea migratorie a popula iei (2002-2007) Tabel 6: Schimbări de reşedin ă în cadrul polilor de dezvoltare urbana în anul 2007 Tabel 7: Numărul mediu de salaria i în jude ele din regiunea NE şi Distribu ia acestora pe macro-sectoare economice. în anul 2007 Tabel 8: Numărul mediu de salaria i în oraşele poli de dezvoltare urbana (2007) Tabel 9: Distribu ia salaria ilor din jude ul Bacău pe localită i în anii 2005. GRAFICELOR ŞI FIGURILOR 1. în anul 2007 Tabel 33: Obiectivele de patrimoniu din municipiul Bacău Tabel 34: Valori medii lunare. Asigurarea implicării factorilor de decizie. 2007 Tabel 10: Şomajul înregistrat în jude ele din regiunea NE şi în România (2007) Tabel 11: Evolu ia PIB / locuitor în regiunea NE în perioada 2003-2006 (lei) Tabel 12: Evolu ia PIB în jude ele polilor de dezvoltare urbana în perioada 2003-2006 (milioane lei) Tabel 13: Numărul de întreprinderi la nivelul polilor de dezvoltare urbana Tabel 14: ările de provenien ă a capitalului străin investit în firmele din Bacău. V.

domenii.2007) Diagrama 16: Dinamica mortalitatii infantile (1990 . HARTI Harta 1: Accesibilitatea Municipiului Bacău în raport cu Regiunea Nord Est şi România Harta 2: Localizarea Municipiului Bacău în România Harta 3: Localizarea Municipiului Bacău în jude ul Bacău Harta 4: Harta cailor ferate şi aeroporturilor Bacău Harta 5: Harta drumurilor jude ene Bacău Harta 6: Pozi ionarea Municipiului Bacău fa ă de axele principale de transport Harta 7: Municipiul Bacău – important nod rutier şi feroviar Harta 8: Harta cartierelor municipiului Bacău Harta 9: Harta pondere străzi modernizate pe cartiere Harta 10: Harta cartierului Centru Harta 11: Harta cartierului Gheraiesti Harta 12: Harta cartierului Miori ei Harta 13: Harta cartierului Serbanesti Harta 14: Harta cartierului Bistri a Lac Harta 15: Harta cartierului George Bacovia Harta 16: Harta cartierului CFR Harta 17: Harta cartierului Cornişa Harta 18: Harta cartierului Izvoare Harta 19: Harta cartierului Republicii Harta 20: Harta cartierului Tache Harta 21: Harta reliefului jude ului Bacău Harta 22: Zonarea func ional-turistică a jude ul Bacău Harta 23: Harta resurse subsol Harta 24: Regiunea de Nord-Est Harta 25: Localizarea proiectelor propuse prin PIDU 3. 2008) Diagrama 10: Structura etnica a popula iei (2002) Diagrama 11: Structura confesionala a popula iei (2002) Diagrama 12: Dinamica natalitatii (1990 .2007) Diagrama 14: Dinamica mortalitatii (1990 .D. priorită i Tabel 38: Structura societă ilor comerciale după provenien a capitalului 2004-2008 Tabel 39: Proiecte cu finan are externa gestionate de către Primăria Municipiului Bacău Tabel 40: Lista obiectivelor şi încadrarea în fonduri nerambursabile Tabel 41: Lista proiectelor individuale şi bugetul estimat pentru implementarea Planului Integrat Tabel 42: Resurse umane alocate pentru PIDU Tabel 43: Responsabilită ile pentru proiectele individuale PIDU încredin ate direc iilor /serviciilor /birourilor/personalului din cadrul Primăriei Bacău Tabel 44: Atribu iile şi rolul fiecărui membru din echipa de proiect Tabel 45: Rela iile intra-institu ionale UM -PIDU 2.U. DIAGRAME Diagrama 1: Structura popula iei în Municipiul Bacău (2002) Diagrama 2: Dinamica popula iei 1990 -2008 Diagrama 3: Evolu ia demografica 1990 -2008 Diagrama 4: Densitatea popula iei în perioada 1995 – 2008 Diagrama 5: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2002 Diagrama 6: Structura popula iei pe grupe de vârsta 2008 Diagrama 7: Piramida popula iei municipiului Bacău (2002) Diagrama 8: Piramida popula iei municipiului Bacău (2008) Diagrama 9: Structura pe grupe de fertilitate (2002.2007) Diagrama 13: Dinamica natalitatii în mediul urban (1990 .2007) Diagrama 15: Dinamica mortalitatii în mediul urban (1990 . 219 din 221 .P.2007) Pag.I. BACAU Intergroup engineering Tabel 37: Disfunc ionalită i.

FIGURI Figura 1: Organigrama Primăriei Municipiului Bacău Pag. Bacău 2000 .U.2007 Diagrama 18.2007 Diagrama 27: Structura salaria ilor pe domenii de activitate în anul 2007 Diagrama 28: Evolu ia lunara a numărului de şomeri (2002-2008) Diagrama 29: Structura stocurilor de şomeri după nivel de instruire (2002-2008) Diagrama 30: Structura stocurilor de şomeri pe sexe şi grupe de vârsta (2002-2008) 4. în cadrul Municipiului Bacău Grafic 6: Produsul Intern Brut . Indicatorii bilan ului real al popula iei 1990 . BACAU Intergroup engineering Diagrama 17.2007 Diagrama 23: Structura popula iei active a municipiului Bacău (2002) Diagrama 24: Structura popula iei inactive a municipiului Bacău (2002) Diagrama 25: Popula ia ocupata pe activită i ale econ. Dinamica indicatorilor mişcării migratorii a popula iei 1990 . dispensare la nivelul anului 2007 Regiunea N-E Grafic 15: Cabinete medicale în regiunea NE Grafic 16: Evolu ia numărului cabinetelor medicale de medicina generala şi de specialitate în perioada 2005 . na ionale a mun. Bacău (2002) Diagrama 26: Evolu ia nr. 220 din 221 .2007 Diagrama 21.D.2007 Diagrama 20.2007) Grafic 8: Cifra de afaceri pe tipuri de activită i în Jude ul Bacău în anul 2007 Grafic 9: Structura cifrei de afaceri pe activită i ale economiei na ionale sectorului serviciilor (2007) Grafic 10: Structura capacitatii de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica în Municipiul Bacău Grafic 11: Evolu ia capacită ilor de cazare în perioada 2005-2009 în Municipiul Bacău Grafic 12: Evolu ia numărului de sosiri în hoteluri în Municipiul Bacău Grafic 13: Evolu ia numărului de înnoptări în hoteluri în Municipiul Bacău Grafic 14: Spitale. Mişcarea naturala a popula iei 1990 . GRAFICE Grafic 1: Numărul mediu al salaria ilor în cadrul Jude ului Bacău şi a numărului muncitorilor în total salaria i (2002-2007) Grafic 2: Evolu ia numărului mediu de salaria i în cadrul Municipiului Bacău (2004-2008) Grafic 3: Evolu ia comparativa a popula iei active civile medii din regiune şi a celei din Municipiul Bacău (2004-2008) Grafic 4: Analiza a şomajului în regiune comparativ cu situa ia în Municipiul Bacău.I. Dinamica sporului natural 1990 . de salaria i din unită ile economice active în mun.2007 Grafic 17: Farmacii în regiunea NE Grafic 18: Evolu ia numărului de farmacii 2005 . Evolu ia emigra iei 1990 . pe sexe (2004-2008) Grafic 5: Evolu ia ratei şomajului pe luni.P. Evolu ia numărului de stabiliri cu domiciliul 1990 .2007 Diagrama 19.2007 Diagrama 22.Jude ul Bacău (2001-2006) Grafic 7: Execu ia bugetelor locale în Jude ul Bacău (2002 .2007 5.

P.D.U.I. BACAU Intergroup engineering .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful