Sunteți pe pagina 1din 11

Scoala nr.

30 Clasa a VIII-a C Educatie Tehnologica


Meserii vechi si noi Click to edit Popa BogdanMaster subtitle style si Sibiceanu Robert

5/2/12

Termeni specifici:
1.Meseria/profesia Reprezinta totalitatea cunostintelor teoretice si a abilitatiilorpractice ce se obtin in timpul scolarizarii si care permit persoanelor calificate sa exercite o actiune practica sau un serviciu. 2.Ocupatia Activitatea desfasurata de o persoana intr-o unitate economico-sociala aducatoare de venit. 3.Functia Activitatea desfasurata intr-o ierarhie de conducere sau executie. 4.Functia 5/2/12

Meserii Vechi

Meserii noi

5/2/12

Desteptator
Desteptarorul era intalnit in Anglia si in Irlanda in timpul revolutiei industriale, inainte ca ceasurile cu alarma sa apara sau sa fie suficient de ieftine ca sa si le permita toata lumea. Jobul desteptatorului era acela de a-i trezi pe oameni pentru a nu intarzia la munca. El folosea de cele mai multe ori un bat lung si subtire (de obicei din bambus) cu care batea in ferestrele de la etaj si statea in fata casei pana cand proprietarul il asigura ca s-a trezit. Intrebarea este, insa, cine il trezea pe destaptator?

Click to edit Master subtitle style

5/2/12

Bufonul Bufonul regelui Cu totii am auzit de bufonul regelui, singurul personaj de la curte caruia ii era permis sa faca glume pe seama monarhului fara sa-si piarda capul, atata vreme cat acestea il faceau pe rege sa rada. Si desi aceasta meserie a disparut demult, regele din Tonga a vrut sa se amuze si a numit, in Click to edit Master subtitle curte, care, in mod 1999, un astfel de bufon la style surprinzator, era si sfatuitorul financiar al guvernului.

5/2/12

Meserii Vechi

Meserii noi

5/2/12

Informatica
Termenul informatic desemneaz tiina procesrii sistematice a informaiei, n special a procesrii cu ajutorul calculatoarelor. Termenul englez corespunztor este Computer Science (stiina calculatoarelor). Istoric, informatica s-a dezvoltat ca tiin din matematic, n timp ce dezvoltarea primelor calulatoare i are originea n electrotehnic i telecomunicaii. De aceea, calculatorul reprezint doar dispozitivul pe care sunt implementate conceptelor teoretice. Informaticianul olandez Edsger Dijkstra afirma: "n informatic ai de-a face cu calculatorul, aa cum ai n astronomie cu telescopul". A nu se confunda informatica nici cu Tehnologia informaiei i nici cu teoria informaiei. Click to edit Master subtitle style

5/2/12

n prezent, informatica i gsete aplicaii n toate domeniile vieii. Prezena ei este puternic amplificat de impactul pe care l are Internetul. Reeaua la nivel mondial a revoluionat comunicarea dintre companii, logistica, mass media, dar i viaa privat a fiecarui individ. Mai puin vizibil, dar totui omniprezent, informatica i-a ctigat un loc stabil pn i n aparatele casnice, ca de exemplu video recorder-ul sau maina de splat, n care sunt inglobate aa-numitele embedded Systems (sisteme inglobate), care asigur acestor aparate un comportament mai mult Click to editpuin "inteligent". sau mai Master subtitle style Informatica se divide n urmtoarele domenii fundamentale: informatic teoretic informatic practic informatic tehnic
5/2/12

Medicina
Medicina este o ramur a tiinelor biologice care are ca scop pe de o parte studiul corpului omenesc i al funcionrii lui, pe de alt parte - pe baza acestor cunotine - conservarea i restabilirea sntii. Medicina opereaz cu concepte mai noi sau mai vechi din majoritatea tiinelor, de la anatomia uman fundamental, pn la modele matematice complexe i chiar noiuni mprumutate din cmpul filosofiei i al artei.

Click to edit Master subtitle style

5/2/12

Medicina studiaz cauzele (Etiologia), manifestrile clinice i efectele asupra organelor (Patologia clinic), recunoaterea (Diagnosticul), tratamentul (Terapia) i prevenirea (Profilaxia) bolilor care afecteaz corpul omenesc.Studiul medicinei - admis numai dup absolvirea unei coli medii (liceu) - are loc n facultile de medicin ale universitilor pe o durat n medie de 6 ani. La sfritul studiului se acord un grad de calificare profesional (medic) i dreptul la liber practic a medicinei, dup criterii diferite de la ar la ar. n multe universiti, absolvenii facultilor de medicin presteaz la ncheierea studiilor Jurmntul lui Hippocrate.
Click to edit Master subtitle style Specializarea ntr-o anumit disciplin se obine prin pregtire postuniversitar de specialitate (numit rezideniat n Romnia), care include instruire practic n clinici i laboratoare precum i instruire teoretic prin cursuri organizate. Obinerea specialitii este condiionat de promovarea unui examen final la sfritul perioadei de specializare, numit examen de intrare n specialitate. Durata specializrii este cuprins ntre 3 i 6 ani, n funcie de specialitatea medical. n cele mai multe ri, specializarea este 5/2/12 organizat i controlat de asociaii profesionale (corespunztoare

Meserii Vechi

Meserii noi

5/2/12