P. 1
senzori fibra optica

senzori fibra optica

|Views: 407|Likes:
Published by Nistor Gabriel

More info:

Published by: Nistor Gabriel on Jun 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/28/2014

pdf

text

original

Cuprins

Cuprins............................................................................................................................................1 Introducere......................................................................................................................................2 Clasificarea fibrelor optice...................................................................................................................2 Fibre optice speciale.............................................................................................................................3 Senzori cu fibre optice....................................................................................................................5 2.1. Mărimi măsurabile prin metode optice..........................................................................................5 2.2. Clasificarea senzorilor cu fibre optice...........................................................................................5 2.3. Fenomene fizice întâlnite la senzorii cu fibre optice.....................................................................7 2.3.1. Reflexia....................................................................................................................................7 2.3.2. Absorbţia.................................................................................................................................7 2.3.3. Luminiscenţa...........................................................................................................................8 2.3.4. Împrăştierea.............................................................................................................................8 2.3.5. Birefringenţa............................................................................................................................8 2.3.6. Câmpul evanescent................................................................................................................10 2.3.7. Efectul electro-optic..............................................................................................................10 2.3.8. Efectul fotoelastic..................................................................................................................11 2.3.9. Efectul magneto-optic...........................................................................................................11 Senzori de marcaj colorat şi RGB................................................................................................11 Principiul de funcţionare.....................................................................................................................11 Modul de lucru.....................................................................................................................................14 Măsurarea. Senzori de deplasare.........................................................................................................14 Aplicaţii...........................................................................................................................................15 Instalare...........................................................................................................................................15 Rezoluţie şi linearitate.....................................................................................................................16 Senzori de culoare E3X-DAC-S...................................................................................................16 Principiul de funcţionare.....................................................................................................................16 1

Folosirea senzorilor cu fibră optică.....................................................................................................17 Amplificatoare cu fibră optică “E3X-DAC-S”...................................................................................19 Schema montajului experimental....................................................................................................19 Bibliografie...................................................................................................................................21

Introducere
Utilizarea fibrei optice în circuitele de măsură permite o creştere importantă a vitezei de lucru şi a imunităţii la perturbaţii electromagnetice, precum şi o izolare electrică totală între obiectul de măsură şi aparatul de măsură ceea ce simplifică mult problemele de ecranare, de conectare la masă şi de protecţie a operatorului.

Clasificarea fibrelor optice Fibra optică este un ghid de undă dielectric cilindric, care constă dintr-o regiune centrală numită miez care are indicele de refracţie mai mare decât al materialului dielectric care înconjoară miezul şi care formează cămaşa fibrei. Miezul, respectiv cămaşa sunt înconjurate de un înveliş cu rol de protecţie împotriva forţelor exterioare şi care oferă o bună rezistenţă mecanică. Capacitatea ghidării luminii în fibră este dependentă de proprietăţile miezului şi ale cămăşii. Sunt cele mai folosite ghiduri de undă din zilele noastre. Principiul de funcţionare al acestor ghiduri de undă este bazat pe reflexia totală a razelor de lumină la o suprafaţă de separaţie.

Figura 1.1. Structura de bază a unei fibrei optice Sursă: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fibr%C4%83_optic%C4%83

Există mai multe criterii de clasificare ale fibrelor optice. Ele se clasifică după materialele dielectrice folosite la realizarea lor, după indicele de refracţie şi după modul de transmitere a radiaţiei luminoase. 2

În consecinţă.Funcţie de modul de trasmitere a radiaţiei luminoase fibrele pot fi multimodale şi monomodale. Principalul parametru prin care se controlează numărul de moduri de ghidare a luminii este indicele de refracţie. Ritmul dezvoltării este în creştere şi apar un 3 .org/wiki/Fibr%C4%83_optic%C4%83 După materialele dielectrice folosite fibrele optice pot fi: cu miezul şi cămaşa din sticlă (amestec în care predomină SiO2). sau chiar de neconceput datorită sensibilităţii excesive a mediului de transmisie. cu miezul din sticlă şi cămaşa din plastic (polimer). în mare măsură datorită faptului că erau disponibile. pentru realizarea unor profile speciale ale indicelui de refracţie se folosesc diverse substanţe dopante. fluor. germaniu. această politică a dus la un compromis în design şi în multe cazuri la performanţe marginale.2 Tipuri de fibre optice Figura 1. Poate cele mai cunoscute sunt fibrele cu birefringenţă ridicată. cu miezul şi cămaşa din plastic. etc întâlnite la fibrele monomodale. atenţia a fost îndreptată spre realizarea unor senzori cu fibre optice de construcţie specială de sensibilitate mare specifică măsuranzilor. b) fibră optică multimodală Sursă: http://ro. cele mai uzuale fiind fosfor. În cazul fibrelor cu miez din sticlă. deşi la marea majoritate a senzorilor se foloseau în mod curent acest tip de fibre. Asemenea fibre sunt folosite pentru realizarea giroscoapelor. După modul de variaţie al indicelui de refracţie al miezului fibrele optice pot fi cu variaţie treaptă a indicelui de refracţie (step index) sau cu variaţie graduală a indicelui de refracţie (graded index). şi sunt în cercetare pentru utilizarea în sistemele coerente de comunicaţii. Oricum. deşi sticla pură are atenuarea minimă. 1. Câteva fibre speciale sunt în prezent disponibile. Pentru fibrele cu miez din plastic cel mai utilizat polimer este polimetilmetacrilatul (PMMA).2. Fig. a) fibră optică monomodală. tip V. Mai există şi alte configuraţii ale indicilor de refracţii: tip W.wikipedia. Fibre optice speciale Fibrele optice au fost dezvoltate mai întâi pentru aplicaţii privind transmisiile pe distanţe mari.

În fibrele LoBi ideale aceste moduri se vor propaga cu viteză identică. coeficienţii acustooptici. ar trebui să fie omogenă de-a lungul axelor. În cele reale există un număr de imperfecţiuni ca elipticitate. polimeri. indoire. electrooptici şi neliniari care sunt mici în cazul fibrelor din siliciu pot fi crescuţi prin adăugarea de metale de tranziţie şi ioni de pământuri rare. excentricitate. De exemplu. unde câteva fibre optice sunt înfăşurate în jurul unui conductor prin care circulă curent electric. etc. Detecţia câmpului magnetic şi a curenţilor electrici prin efectul Faraday necesită fibre cu birefringenţă liniară foarte scăzută pentru a permite observarea rotaţiilor mici ale planului de polarizare induse de câmp. Fiecare stare de polarizare liniară poate fi reprezentată de două moduri liniare ortogonale. Sunt disponibile pentru diametre între 80 ÷ 125 µm. 1300nm. la lungimi de undă 633 nm. Creşterea pierderilor care poate rezulta din folosirea sticlelor alternative nu este o problemă în mod normal. care se traduc printr-o diferenţă de viteză între cele două moduri de polarizare şi o diferenţă de fază între ele. că în general.. proprietăţile de propagare neobişnuite ale fibrelor cu birefringenţă circulară sunt potrivite pentru detectarea câmpului magnetic. 1550 nm. cele mai mari îmbunătăţiri în domeniul senzorilor. De asemenea. Se folosesc în cele mai populare configuraţii de senzori.număr din ce în ce mai mare de aplicaţii specifice cu fibre optice. Acest lucru este în mod particular important la senzorii de curent. Cu toate acestea ar trebui notat. Astfel. Unghiul cu care planul de polarizare este rotit este proporţional cu integrala câmpului magnetic în direcţia axială de-a lungul fibrei. 4 . Se fac eforturi considerabile de a modifica proprietăţile fibrelor bazate pe sticlă prin încorporarea potrivită cu dopanţi pentru îmbunătăţirea efectelor date. 850 nm. modulatorilor şi a altor echipamente pot fi obţinute prin renunţarea întrutotul la materialele de bază şi folosirea de sticle compozite. magnetooptici. Fibrele optice cu birefringenţă scăzută (LoBi) sunt fibrele în care radiaţia optică se propagă şi îşi menţine starea de polarizare pe distanţe mari. Ideal ar trebui ca fibrele să aibă o geometrie perfectă şi să fie complet simetrică de-a lungul axelor. întrucât este posibil o îmbunătăţire cu câteva ordine de mărime în sensibilitate a echipamentului.

 mărimi chimice (pH. umiditate). tensiune.1.  mărimi de tip radiant (radiaţie optică). Datorită apariţiei unei varietăţi de senzori optoelectronici de uz medical. specii chimice. dar caracteristicile senzorilor utilizaţi pentru măsurarea acestora diferă considerabil de cele ale senzorilor pentru mărimile de tip industrial. şi anume:  mărimi biologice. acceleraţie. în momentul de faţă.  în funcţie de parametrii radiaţiei optice modulate:  senzori cu fibre optice cu modulare în amplitudine (intensitate).Senzori cu fibre optice 2. Mărimi măsurabile prin metode optice Cele şase forme de energie exploatabile în domeniul senzorilor.  senzori evanescenţi. câmp electric). pentru aplicaţii la fel de diverse. mărimile biologice nu sunt pentru diferitele categorii menţionate mai sus. Descoperirile s-au făcut necoordonat. iar rezultatul acestui proces este un mozaic de soluţii de senzori cu fibre optice din cele mai diverse. Clasificarea senzorilor cu fibre optice se face:  în funcţie de locul unde are loc procesul de interacţiune dintre mărimea de măsurat şi radiaţia optică:  senzori intrinseci. 2.2. Clasificarea senzorilor cu fibre optice În domeniul senzorilor cu fibre optice există.  senzori cu fibre optice cu modulare în fază (senzori interferometrici). 5 . Definirea unor criterii de clasificare semnificative pentru toate categoriile de specialişti ce au legătură cu domeniul senzorilor cu fibre optice poate ajuta la dezvoltarea mai rapidă a acestuia. la care interacţiunea are loc în fibră.  mărimi termice (temperatură). la care interacţiunea are loc în proximitatea miezului fibrei. determină categoriile de mărimi măsurabile prin metode optice. o cantitate mare de informaţii.  senzori extrinseci. debit.  mărimi magnetice (câmp magnetic). la care interacţiunea are loc în afara fibrei. efort. presiune. rotaţie. câmp acustic). se poate adăuga o nouă categorie de mărimi măsurabile. viteză.  mărimi electrice (curent. vibraţii. deoarece acest domeniu a căpătat o extindere mare. după cum urmează:  mărimi mecanice (deplasare. Din punct de vedere energetic. forţă.

pdf Deşi majoritatea covârşitoare a senzorilor sunt de tip parametric la nivelul secţiunii optice. O definire riguroasă a acestor categorii se poate face pe baza soluţiilor ecuaţiilor de propagare a luminii în zona activă a senzorului. Diagramă schematică a senzorilor cu fibre optice Sursă: http://ep. 6 . senzori cu fibre optice cu modulare în frecvenţă (culoare). În marea majoritate a cazurilor senzorii intrinseci sunt realizaţi cu fibre optice monomodale. cu mici completări. etc).etc.  senzori intrinseci indirecţi – mărimea de măsurat suferă o transformare intermediară. deplasare. Se definesc două categorii de astfel de senzori:  senzori intrinseci direcţi – mărimea de măsurat interacţionează direct cu lumina. care funcţionează pe baza radiaţiei corpului negru. Localizarea interacţiunii dintre mărimea de măsurat şi radiaţia optică este un criteriu de clasificare a senzorilor cu fibre optice cu caracter tehnologic devenit clasic şi va fi menţinut în continuare. Există o categorie de senzori cu fibre optice intrinseci la care mărimea de măsurat nu interacţionează direct cu radiaţia optică.  cu modularea polarizării (senzorii polarimetrici). În funcţie de felul în care are loc modularea luminii senzorii intrinseci pot fi:  cu modularea fazei (senzorii interferometrici). În acest caz are loc o transformare intermediară a mărimii de intrare într-o mărime mecanică (presiune.1.ro/site/Senzori_si_Traductoare/Cursuri/senzori_2.tuiasi. Avantajul utilizării fibrelor monomodale este acela că sunt potrivite pentru realizarea de configuraţii cu sensibilităţi şi precizii ridicate. Figura 2.  senzori cu fibre optice cu modularea stării de polarizare. există şi soluţii de senzori cu fibre optice de tip generator.

2. Fenomene fizice întâlnite la senzorii cu fibre optice Senzorii cu fibre optice utilizează pentru modularea semnalelor optice diferite fenomene fizice. 7 . Şi senzorii pentru măsurarea presiunii. Absorbţia Modificarea intensităţii luminoase prin absorbţie este determinată de numărul şi concentraţia speciilor absorbante din drumul optic (legea Lambert-Beer). Echipamentele disponibile comercial. 2.2. ca imunitatea electromagnetică. Senzorii de curent cu fibre optice sunt o alternativă viabilă la transformatoarele de curent tradiţionale pe liniile de înaltă tensiune. Ea poate fi normală (care apare la suprafaţa de separaţie dintre fibra optică şi zona activă a senzorului) şi difuză (atunci când lumina penetrează parţial mediul activ al senzorului şi este parţial reflectată în urma fenomenului de împrăştiere). Efectele care stau la baza senzorilor intrinseci cu fibre optice sunt:  efectul Faraday (senzori de curent. deplasare). extinderea lărgimii de bandă.3.  birefringenţa reciprocă datorată deformărilor elastice ale fibrei.1. Reflexia Aproape toţi senzorii cu fibre optice funcţionează pe baza reflexiei unui fascicul de lumină la interfaţa dintre fibra optică şi zona activă a acesteia. realizarea de reţele cu senzori integraţi.  mărimi magnetice (câmp magnetic). Reflexia difuză trebuie să fie cea mai puternică pentru a se obţine sensibilităţi cât mai bune. În continuare se vor prezenta câteva dintre aceste fenomene.3. tensiune. în laborator sau prototipuri.  mărimi mecanice (rotaţie.  mărimi chimice. a unei creşteri de temperatură (efectul magnetostrictiv). temperaturii.  mărimi termice (temperatură). de câmp magnetic). Mulţi dintre senzorii intrinseci sunt încă în faza de cercetare. effort. distribuţia energiei electrice).3. Aceasta presupune studierea tehnicilor de multiplexare corespunzătoare şi a arhitecturii reţelelor pentru realizarea unui set complet de echipamente pentru măsurarea unor mărimi fizice în aplicaţii tipice (construcţia de maşini. Dacă asupra unui fascicul luminos emis de o sursă optică acţionează o mărime de măsurat (direct sau indirect) acesta îşi modifică proprietăţile.Mărimile care se pot măsura cu ajutorul acestor senzori sunt:  mărimi electrice (curent. care poate creşte odată cu aplicarea unei forţe directe.  efectul Sagnac (giroscoape). 2. eforturilor sunt competitivi cu senzorii tradiţionali. cele mai răspândite sunt giroscoapele cu fibre optice. Piaţa senzorilor intrinseci se va dezvolta şi va creşte odată cu exploatarea proprietăţilor specifice fibrelor optice. câmp electric).

2. I – intensitatea fluxului luminos incident şi respectiv modulat.3. Orice vector de câmp care reprezintă o undă plan polarizată poate fi descompusă în două componente perpendiculare care definesc un plan x-y ale unui vector de câmp electric al cărei unde se deplasează după direcţia z. T . 2.3. Aceasta înseamnă că propagarea luminii într-o fibră optică. dacă aceasta poate fi caracterizată de un singur vector de câmp electric perpendicular pe direcţia de propagare a undei. şi anume: relaxare prin conversie internă. prin conversie încrucişată. este dependentă de direcţia de propagare. Luminiscenţa Acest fenomen se bazează pe faptul că atomii sau moleculele care absorb energia unor fotoni trec într-o stare excitată. indicele de refracţie este o mărime tensorială. În general se consideră că indicele de refracţie are o valoare constantă pentru un material dat (materialul izotrop). ceea ce înseamnă că.transmitanţa. Împrăştierea Împrăştierea luminii nu implică o tranziţie de energie între nivele energetice ale atomilor şi ale moleculelor. Birefringenţa Indicele de refracţie n este unul dintre cei mai importanţi parametrii care caracterizează fibrele optice.5. Se spune că unda electromagnetică este liniar polarizată. x – lungimea drumului optic si α . relaxare prin luminiscenţă.3. Se cunosc două tipuri de luminiscenţă: fluorescenţa (are un timp de viaţă de 1 ÷ 100 ns) şi fosforescenţa (persistă după un timp de 1 ÷ 1000 ns. 8 .I = I 0 ⋅ 10 − αx A = lg( I 0 / I) = lg(T ) = α ⋅ x unde: I0.3. relaxare prin ciocniri. când sursa de excitare dispare). ca în cazul absorbţiei şi luminiscenţei. 2. Ea implică o redistribuţie şi chiar o modificare aleatoare a direcţiei fluxului luminos. În realitate.coeficientul de absorbţie al substanţei absorbante. eliberând energii pe diverse căi. Aceste specii prezintă un timp de viaţă scurt. perpendiculară pe planul amintit. teoretic.4. toate mediile optice pot fi birefringente.

măsuranzii fiind aceia care. Starea de polarizare . Detecţia gradului de modificare a polarizării constituie o metodă de realizare a unor senzori cu fibre optice intrinseci. Uneori este convenabil să se considere că lumina polarizată eliptic reprezintă suma vectorială a două componente. la ieşire lumina va avea starea de polarizare modificată. 9 .regielive. direct sau indirect. una liniar polarizată şi una circular polarizată. Dacă defazajul dintre componentele Ex şi Ey se modifică cu 180°. elipticitate şi prin orientarea semiaxelor elipsei raportate la axele de referinţă. provoacă modificarea polarizării. Starea de polarizare circulară a undelor luminoase Sursă: http://facultate. Când lumina polarizată traversează un mediu birefringent. unda rezultată este o undă luminoasă circular polarizată.circulară – se caracterizează printr-un sens de rotaţie al vectorului de câmp electric (sens orar).html Dacă cele două componente ale câmpului Ex şi Ey nu sunt egale ca amplitudine rezultă o polarizare eliptică a luminii. Starea de polarizare liniară a undelor luminoase Dacă există însă două componente perpendiculare (două unde) de aceeaşi amplitudine defazate cu 90°.ro/referate/electronica/senzori-cu-fibre-optice-3507. va rezulta o undă circular polarizată spre stânga (sens trigonometric). x-y. În concluzie polarizarea circulară a luminii se caracterizează prin amplitudinea undei şi prin sensul de polarizare (stânga sau dreapta). Unda polarizată eliptic se caracterizează prin amplitudine.Figura 2.3.2. Figura 2.

pune în evidenţă efectul Pockel. Indicii i şi j sunt indicii tensorului. respectiv transversal. Aplicarea unui câmp electric de-a lungul direcţiei de propagare a undei luminoase produce o birefringenţă liniară. are însă avantajul că este foarte rapid.Figura 2. iar termenul de ordinul al II-lea. toată lumina este reflectată. în această situaţie.html 2. acest efect poate fi utilizat cu rezultate foarte bune. Efectul electro-optic Dacă este aplicat un câmp electric pe un cristal optic. se poate obţine o variaţie a indicelui de refracţie după legea: ∆n = n − n 0 ≡ K ⋅ λ ⋅ E 2 unde K este constanta Kerr. Câmpul evanescent Existenţa câmpului evanescent este strâns legată de fenomenul de reflexie internă totală. În funcţie de structura şi orientarea cristalului.3. Printro alegere corectă a orientării cristalului în raport cu direcţia de propagare a luminii.6. Astfel. este evitat. Efectul Kerr presupune o dependenţă neliniară (pătratică) şi deci. Ambele pot fi utilizate pentru modularea semnalului optic.regielive. poate fi observat efectul electro-optic longitudinal. valorile acestuia modificându-se odată cu orientarea cristalului.ro/referate/electronica/senzori-cu-fibre-optice-3507. rezultă o modificare a valorii indicelui de refracţie a acestuia. βij⋅ E2. Termenul de ordinul I. respectiv doi. când o rază de lumină cade pe suprafaţa de separaţie dintre două medii cu indicii de refracţie diferiţi. care se manifestă în funcţie de direcţia de aplicare a câmpului electric. se consideră că au două componente: una “paralelă” (n|| ) şi una “perpendiculară” (n⊥). Prin efect Kerr poate fi indusă birefringenţă în toate materialele optice. 10 . Efectul Pockel se poate utiliza pentru măsurarea tensiunii electrice. ai intensităţii câmpului electric. pentru un unghi de incidenţă mai mare decât unghiul critic. Un model matematic care descrie acest fenomen este următorul:  1  ∆ 2  = α ij ⋅ E + β ij ⋅ E 2 n  unde αij şi βij reprezintă coeficienţii de ordinul unu. Acest efect a fost iniţial utilizat pentru realizarea unor modulatoare externe în sistemele cu fibre optice. αij⋅ E. Indicii de refracţie. în general.4. Prin interacţiunea dintre fluxul luminos incident cu cel reflectat.7.3. Întrucât un senzor cu fibre optice presupune o modulare similară (modificarea birefringenţei unui cristal). 2. Starea de polarizare eliptică a undelor luminoase Sursă: http://facultate. apare o undă de interferenţă la suprafaţa de separaţie . pune în evidenţă efectul Kerr.

9. Sensul de rotaţie al planului de polarizare este independent de direcţia de propagare a luminii. în acest caz. care sunt proiectaţi pentru detecţia marcajelor pe baza contrastului dintre marcaj şi fundal. n . Efectul fotoelastic Dacă aplicăm o tensiune mecanică asupra unui cristal pe o direcţie perpendiculară pe direcţia de propagarea a unei unde luminoase care trece prin el aceasta va provoca o creştere a permitivităţii electrice relative a cristalului.densitatea. Senzori de marcaj colorat şi RGB Principiul de funcţionare Senzorii de marcaj sunt un tip special de senzori cu difuzie. Modificarea indicelui de refracţie.intensitea presiunii acustice. vs .constanta foto-elastică. În această situaţie. εr. În materialele anizotropice. (de-a lungul direcţiei pe care este aplicată solicitarea mecanică). este dat de relaţia: n 3 ⋅ p 2 ⋅ Ia ∆n = ⋅ 2 ρ ⋅ v3 s unde: p . provocând birefringenţă în cristal. Efectul magneto-optic Prezenţa câmpului magnetic în unele materiale poate afecta proprietăţile optice ale acestora. Factorul de proporţionalitate se numeşte constantă Verdet. Ia . Un exemplu simplu este efectul Faraday care poate fi utilizat pentru realizarea unui modulator extern într-un sistem cu fibre optice.8.3. planul de polarizare se va roti cu un unghi proporţional cu intensitatea câmpului magnetic aplicat paralel cu direcţia de propagare a undei luminoase.valoarea iniţială a indicelui de refracţie 2. ρ . 11 .viteza sunetului prin material.2. astfel încât unghiul de rotaţie poate fi dublat prin reflexia fasciculului incident în dispozitivul Faraday.3. acest efect devine direcţional.

Mitică MANEA.1. însă creşte sensibilitatea în domeniul color.ing. Sursa de lumină roşie (folosită la cei mai mulţi senzori cu difuzie) asigură o distanţă de sesizare acceptabilă. fiind mai potrivită pentru sesizarea culorilor apropiate (de ex.dr. deoarece diferenţa nivelului de gri al culorilor este foarte mică.1.Figura 3. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Tabelul 3.ing. când contrastul dintre marcaj şi fundal este mic). Atunci se foloseşte senzorul RGB. arată ce culoare a sursei de lumină este cea mai potrivită pentru sesizarea culorii marcajului respectiv. Pentru a putea detecta schimbările de culoare. sesizarea marcării devine dificilă sau chiar imposibilă (chiar reglând sensibilitatea).dr. Mitică MANEA. datorită modului de focalizare. Cu o sursă de lumină verde distanţa de sesizare devine mai mică.2. unitatea de amplificare diferă de cea obişnuită. Sursă: Senzori OMRON . Când culoarea fundalului este similară cu cea a marcajului (tonuri apropiate). Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Dispunerea lentilei este puţin diferită de cea de la senzorii cu difuzie standard. având o sensibilitate mai mare. Figura 3. Sursă: Senzori OMRON . dar nu poate fi folosită decât în cazul anumitor combinaţii de culoare. 12 . Sensibilitatea acestor tipuri de senzori este şi ea influenţată de sursa de lumină folosită.

se obţine culoarea albă (fig. Când ne uităm la o culoare. atunci componenta albastră a luminii este reflectată de obiect. Mitică MANEA. În realitate. orange. verde (G – Green). deoarece diferite componente ale luminii sunt reflectate. albastru (B – Blue). Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Senzorii fotoelectrici cu difuziune prezentaţi până acum funcţionează pe baza cantităţii de lumină primită. şi nu pe baza componenţei luminii. Dacă obiectul privit este sesizat de noi ca fiind de culoare albastră. Situaţia este similară şi în cazul celorlalte culori.1.Tabelul 3. Culoare a sursei de lumină Sursă: Senzori OMRON . violet (R O G V A I V). pe care am vopsit cele trei culori. Lumina ce trece prin prismă se descompune în şapte componente (culori) principale: roşu. culoarea albă este compusă din mai multe culori diferite.dr. iar celelalte componente sunt absorbite. verde. de fapt vedem reflexia cauzată de o anumită culoare. Cu ajutorul unei prisme putem observa că de fapt. iar gama vizibilă este numai o mică parte a acestora. De fapt. Când aceste trei culori sunt combinate. fiecare culoare poate fi compusă din 3 componente: roşu (R – Red). albastru. albastru indigo. 3. 13 . respectiv absorbite în diferite măsuri şi din această cauză ochiul uman poate vedea mai multe milioane de culori diferite.). galben.ing.3. lucrurile nu sunt atât de simple în realitate. lumina constă din foarte multe componente. Desigur. Acest fapt poate fi simulat uşor cu un disc în rotaţie rapidă.

3. Senzorul E3MC dispune de trei surse de lumină (LED roşu. Mitică Manea. senzorii de deplasare utilizează lumină laser în loc de LED.dr. deci o deplasare ori cât de mică poate fi 14 . Este posibilă şi sesizarea unei diferenţe infime dintre culori. Senzori de deplasare De cele mai multe ori. deoarece raportul componentelor nu este influenţat de distanţă. În cazul unei surse de lumină laser foarte precise. metoda este sensibilă la poziţia obiectului de detectat. G. deşi intensitatea lor se schimbă.4.dr. unghiul luminii reflectate se schimbă. dar detecţia este influenţată de intensitatea componentelor RGB reflectate.Figura 3. Mitică Manea. care asigură o sursă de lumină foarte precisă. albastru). verde. Senzorul examinează raportul dintre aceste componente. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Măsurarea. evaluând conţinutul ei în componentele R. Figura 3.ing. detecţia este stabilă chiar şi în cazul unor obiecte aflate la o distanţă variabilă. Lumina este reflectată de obiect pe un senzor de sesizare a distanţei. Lumina este focalizată cu ajutorul unei lentile. Acest mod este mai puţin sensibil la distanţa de sesizare. Sursă: Senzori OMRON . Obţinerea culoarii albe Sursă: Senzori OMRON .ing. poziţia sursei de lumină reflectate poate fi determinată foarte exact. astfel incidenţa luminii va avea loc la un alt punct al suprafeţei de detecţie a senzorului. Se pot detecta bine chiar diferenţe mai mici între culori. Modul de lucru Lumina reflectată este detectată de dioda fotoelectrică. Funcţionarea senzorului depinde de modul de lucru ales de operator. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Pentru sesizarea precisă a culorilor putem evalua componentele luminii reflectate. Astfel. apoi proiectată pe obiectul de detectat. Când obiectul de detectat este deplasat mai aproape sau mai departe. B.

transmisă spre receptor. În astfel de cazuri. Rezultatul măsurării este transmis printr-o iesire analogică spre unitatea de prelucrare. cât şi raportării măsurătorilor la puncte de referinţă fixe. Receptorul dispune de o fantă înaltă de 10 mm. deci pot fi folosite în multe domenii unde verificarea dimensională a produselor este necesară. Cu un alt tip de senzor laser se poate sesiza dimensiunea obiectelor şi anume prin proporţia acoperirii razei de lumină. se pot măsura şi deplasări foarte mici. Detectarea grosimii piesei Sursă: Senzori OMRON . Rezoluţia şi rezultatul măsurărilor la senzorii cu laser poate fi de ordinul micronilor (tipic 0. Ieşirea este lineară analogică.5. aflaţi la poziţii cunoscute. Putem lua exemplul măsurării grosimii unei plăci. Aplicaţii Cu ajutorul senzorilor cu laser. Însă dacă un obiect este adus între perechea de senzori. Senzorii. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Instalare În cazul folosirii pentru măsurări a senzorilor cu laser. Emiţătorul emite o lumină laser. După fantă.detectată foarte bine. astfel încât pe baza celor două valori cunoscute se poate calcula cu uşurinţă grosimea piesei.015 mm). care este proiectat pentru a sesiza ireproşabil razele luminoase reflectate de pe suprafeţele strălucitoare.dr. Figura 3. atunci placa de măsurat va oscila între poziţia superioară şi cea inferioară. O oscilaţie de 15 . având semnalul proporţional cu acoperirea sursei de lumină. Dacă avem nevoie de precizii atât de mari. se găseşte o cameră CCD. Grosimea piesei este verificată cu doi senzori. atunci ieşirea are o valoare prestabilită. care măsoară înălţimea luminii de incidenţă. care măsoară şi totalizează cele două distanţe. măsurarea deplasării obiectelor cu suprafaţă reflectantă sau lucioasă nu poate fi efectuată în mod stabil de către cea mai mare parte a senzorilor cu laser. Putem presupune că dorim să lucrăm cu o rezoluţie de 1/10 mm. Dacă senzorul se găseşte aproape de o rolă a benzii transportoare care este puţin excentrică.ing. măsoară distanţa independent unul de altul. care soseşte pe o bandă transportoare. Mitică Manea. De cele mai multe ori. Dacă între emiţător şi receptor nu se găseşte obiectul de detectat. trebuie să acordăm o atenţie deosebită atât fixării senzorilor. valoarea ieşirii se schimbă. în receptor. se foloseşte un alt senzor. de tip Z4MN30V. precizia de măsurare este influenţată mult de poziţia senzorilor.

ing. tensiunea de ieşire analogică poate să aibă puţine fluctuaţii din cauza zgomotului intern. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Iesirea analogică a senzorului creşte proporţional în funcţie de distanţa măsurată.numai 1 mm este mai mare cu un grad de mărime decât rezoluţia preconizată. În cazuri ideale. Sursă: Senzori OMRON .ing. Deci măsurarea în astfel de condiţii nu are nici un sens. Mitică Manea. Factorul de linearitate Sursă: Senzori OMRON .7. inclusiv electronica aferentă. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Senzori de culoare E3X-DAC-S Principiul de funcţionare Senzorii cu fibră optică au două părţi principale. Figura 3.dr. măsurătoarea diferă de linia dreaptă într-o măsură foarte mică.dr. Mitică Manea. Mărimea acestor fluctuaţii se numeşte rezoluţie. În practică. Acest lucru este determinat în procente cu referire la întreaga gamă de măsurare. Cu cât mai mică este fluctuaţia. cu atât mai bună este rezoluţia. Factorul de linearitate face referinţă la limitele toleranţei faţă de dreapta ideală. Amplificatorul conţine unitatea de emisie (sursa luminoasă) şi cea de recepţie. Rezoluţie şi linearitate În cazul măsurării unei piese verticale. acest lucru poate fi reprezentat cu o linie dreaptă.6. amplificatorul şi capul de detecţie. 16 . iar fibra optică transmite lumina la capul de detecţie. Figura 3.

Mitică Manea.). Datorită compactităţii extraordinare a capetelor de sesizare. respectiv distanţă de detecţie mai mică (fig. ca urmare a dimensiunii lor mai reduse şi rezistenţa mecanică va fi mai mică. 4. 4.).8 mm. aceşti senzori se pretează la sesizarea în mod stabil a unor obiecte mici (fig. lumina va ieşi cu o anumită dispersie (fig.4. La capătul fibrei. Sursă: Senzori OMRON .ing.).2. ei pot fi instalaţi şi în acele locuri unde nu mai încap senzorii obisnuiţi. Mitică Manea. Unele fibre optice dispun de un cap de sesizare cu diametrul foarte mic. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Razele luminoase emise de o sursă de lumină (LED) sunt transmise prin fibra optică. Sursă: Senzori OMRON .Figura 4. 17 . Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Folosirea senzorilor cu fibră optică Avantajul principal al senzorilor fotoelectrici cu fibră optică este dimensiunea redusă. Sursa de lumină mai redusă precum şi o suprafaţă mai mică a lentilei conduc la o suprafaţă. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Se formează astfel o rază de lumină foarte similară cu cea ieşită dintr-un senzor obişnuit. 4. numai că este de mărime mai mică. Însă.dr. Mitică Manea.ing. Figura 4.3.3.ing. Sursă: Senzori OMRON .1.dr. de până la 0. Ca urmare. Figura 4.2.dr. fiind reflectate de repetate ori între miezul şi mantaua cablului.

Acest lucru se datorează faptului că fibra optică sau capul de detecţie nu sunt alimentate electric.6. 4. Sursă: Senzori OMRON .Figura 4. se pot sesiza chiar şi obiecte de 0. 4.6. Mitică Manea. Cu ajutorul unor astfel de lentile. Sursă: Senzori OMRON . Mitică Manea. sunt total imune la zgomotul de natură electrică (dacă amplificatorul este montat adecvat). Mitică Manea. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău 18 . Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Capetele de detecţie ale senzorilor fotoelectrici cu fibră optică pot fi dispuse şi într-un mediu periculos.5 mm (fig. Sursă: Senzori OMRON . în locul fibrelor optice din material plastic trebuie folosite fibre din sticlă. Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău Dacă zona are temperatura mai ridicată (max. Totodată.ing.4.). unde instalarea senzorilor obişnuiţi ar fi periculoasă sau imposibilă (fig.dr.dr.).ing.dr.ing.5. până la 300°C).5. Figura 4. Figura 4. Obiectele extrem de mici se pot detecta cu senzori cu difuzie şi cu lentile adiţionale (ce se comandă separat).

metoda este sensibilă la poziţia obiectului de detectat.7. Este posibilă şi sesizarea unei diferenţe infime dintre culori. B. deşi intensitatea lor se schimbă. evaluând conţinutul ei în componentele R. dar detecţia este influenţată de intensitatea componentelor RGB reflectate. Schema montajului Lumina reflectată de marcaj este detectată de dioda fotoelectrică. Permite detecţia obiectelor colorate diferit sau cu nuanţe diferite de gri. G. dark). detecţia este stabilă chiar şi în cazul unor obiecte aflate la o distanţă variabilă. Funcţionarea senzorului depinde de modul de lucru ales de operator (light. Se pot detecta bine chiar diferenţe mai mici între culori. Astfel. deoarece raportul componentelor nu este influenţat de distanţă. 19 .Amplificatoare cu fibră optică “E3X-DAC-S” Seria de amplificatoare cu fibră optică E3X-DAC-S detectează culoarea şi intensitatea luminoasă reflectată de pe marcaj sau obiect şi o compară cu o valoare RGB sau intensitate memorată. Senzorul examinează raportul dintre aceste componente. Acest mod este mai puţin sensibil la distanţa de sesizare.  LED alb pentru impedanţa culorii  Timp de răspuns de 60 μs  Timer încorporat cu o întârziere de până la 5 secunde  Funcţie de învăţare cu ajutorul unui singur buton Schema montajului experimental Fibre optice 230 ~ 20 ~ Senzor Figura 4.

20 .) care presupune ieşirea pe OFF când senzorul nu detectează nici un obiect sau marcaj şi ON la detectare. Mod de lucru PNP (dark) Sursă: OMRON – Catalog de produse 2005/2006 Sub-display-ul verde din figura 4. Setarea senzorului se face în mod manual prin apăsarea tastelor stânga – dreapta sau automat prin apăsarea tastei set din stânga display-ului timp de trei secunde. Figura 4. Dacă nivelul culorii detectate este mai mare decât nivelul setat.Senzorul are două moduri de lucru :  NPN (Figura 4. iar display-ul roşu indică nivelul culorii detectate. ieşirea trece pe ON sau OFF în funcţie de setarea light sau dark.10 reprezintă funcţia de setare a senzorului pe culoarea dorită.8.) care presupune ieşirea pe ON când senzorul nu detectează nici un obiect sau marcaj şi OFF la detectare.8. Mod de lucru NPN (light) Sursă: OMRON – Catalog de produse 2005/2006 Figura 4.  PNP (Figura 4.9.9.

etc.10. Setarile senzorului Sursă: OMRON – Catalog de produse 2005/2006 Bibliografie 1. http://ep.ro/site/Senzori_si_Traductoare/Cursuri/senzori_2.Figura 4.pdf 21 .tuiasi.

Colegiul Tehnic « Dumitru Mangeron » Bacău. note de curs 22 .ro/referate/electronica/senzori-cu-fibre-optice-3507.megatech. Mitică MANEA.org/wiki/Fibr%C4%83_optic%C4%83 4.ro/aplicatii 5. http://facultate. http://www.dr.regielive.wikipedia. http://ro. OMRON – Catalog de produse 2005/2006 6.html 3.ing.2. Senzori OMRON .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->