79 COAS1RUCJII Nr.

1 / 2009
Contravantuiri verticale re:istente la flambaf Sinte: documentar
CONTRAVNTUIRI VERTICALE REZISTENTE LA FLAMBAJ
Institutul National de Cercetare Dezvoltare n Constructii si Economia Constructiilor INCERC Bucuresti
ABSTRACT
The paper presents a short history of buckling-
restrained brace system, their main characteristics,
graphics on their behavior under cyclic loading
and design formulae. Finally conclusions and
recommendations are presented.
Keywords: braces, buckling, hysteresis, buckling-
restrained braces
REZUMAT
Lucrarea prezint un scurt istoric al sistemului de
contravntuiri rezistente la flambaj, principalele
caracteristici ale acestora, grafice ilustrnd
comportarea acestora la solicitri ciclice, precum si
relatii de calcul utilizabile n proiectarea acestor
elemente structurale. n ncheiere se regsesc
concluzii si recomandri.
Cuvinte cheie: contravntuiri, flambaj, histerezis,
contravntuiri rezistente la flambaj
1. Introducere
Contravntuirile verticale rezistente la flambaj
(Buckling Restrained Braces BRB) reprezint,
Iat de contravntuirile clasice, o solutie nou si
cu numeroase avantaje legate de perIormanta
structural.
BRB sunt folosite n principal pentru preluarea
Iortelor laterale la constructiile noi, dar si ca elemente
de consolidare a structurilor existente.
n anii 80 profesorul Akira Wada de la Institutul
de Tehnologie din Tokyo, n colaborare cu Nippon
Steel Corporation, a lucrat la realizarea unui element
care, desi zvelt, s nu cedeze prin Ilambaj atunci
cnd este comprimat. Profesorul Wada s-a inspirat
pentru BRB din forma oaselor lungi umane: mai
groase la capete si cu sectiunea redus n zona de
mijloc [4].
n 1988 a Iost realizat, n Japonia, prima
structur metalic de tip BRBF (Buckling
Restrained Braced Frame), din cadre cu BRB .
Primele teste pe o structur BRBF au Iost Icute la
Universitatea Berkeley din California, n 1999,
pentru o propunere de proiect pentru Universitatea
Davis din California, fiind conduse de profesorii E.
Popov si N. Makris. Rezultatele testelor au pus n
evident perIormanta BRB, care au avut o
comportare ductil si histeretic stabil. Capacitatea
de deIormare plastic a depsit cerintele de
perIormant. Prima contravntuire de tip BRB a Iost
montat n S.U.A n ianuarie 2000 la Universitatea
Davis [4].
Figura 1. Principalele componente ale unei
bare de contravntuire rezistente la flambaj [1]
Figura 2. Comportamentul histeretic performant pus n
eviden[ de testele efectuate n 1999 la Universitatea
Berkeley [4]
N.F. Tnase
80 COAS1RUCJII Nr. 1 / 2009
N.F. Tnase
2. Alctuire
BRB constau, n general, n dou elemente
principale: miezul de otel, destinat prelurii Iortei
axiale, si nvelisul exterior tot din otel, dar umplut cu
beton, destinat prelurii eIorturilor provenite din
flambaj.
3. Caracteristici
Cadrele contravntuite cu BRB au bucle de
histerezis complete, punnd n evident comporta-
mentul asemntor la compresiune si ntindere
(aproximativ aceeasi rezistent de curgere). Acest
lucru este posibil datorit disocierii rezistentelor la
ntindere si la compresiune de rezistenta la Ilambaj.
Miezul din otel preia Iorta axial, intr n curgere
independent la solicitri ciclice de ntindere si
compresiune Ir a Ilamba, rezultnd o capacitate
remarcabil de disipare a energiei indus de seism.
Capacittile aproape egale la ntindere si
compresiune elimin dezechilibrul care apare la
cadrele contravntuite centric clasice, ca urmare a
Ilambajului. Teste realizate dup anul 2000, la
Universitatea Berkeley, pe modele complete de
cadre contravntuite centric clasice la scara 1:1 au
artat Iaptul c, din cauza Ilambajului, acestea nu
mai prezint ductilitate si au o comportare inelastic
mediocr la seism. n Iigura de mai jos s-au suprapus
buclele histeretice de comportare a cadrelor
contravntuite clasice (cu contravntuiri concentrice,
notate n Iigur SCBF Special Concentric Braced
Frames) si a BRBF, Iiind evident perIormanta
BRBF Iat de SCBF. |4|
Dintre avantajele date de BRB se pot enumera
urmtoarele: ntr-un ochi de cadru este suIicient si
o singur bar de contravntuire, guseele rezult de
dimensiuni mult mai mici dect n cazul SCBF, sunt
necesare grinzi mai usoare etc. |4|
Regulile de proiectare antiseismic ale AISC
(American Institute of Steel Construction) impun
ca prinderile s Iie mai rezistente dect contra-
vntuirile, ceea ce conduce, n cazul contravntuirilor
clasice, la obtinerea unor gusee de mari dimensiuni,
uneori neeconomice si greu de realizat.
Figura 3. Sec[iuni ale BRB
(a), (c) nveli umplut cu beton simplu;
(b) nveli umplut cu beton armat;
(d), (j), (k), (l) sec[iuni compuse;
(e), (f), (g), (h), (i) sec[iuni fr material
de umplutur [11]
Figura 4. Bucle de histerezis ale SCBF i
BRBF ob[inute la testele efectuate la
Universitatea Berkeley [4]
81 COAS1RUCJII Nr. 1 / 2009
Figura 5. (a) Structur metalic la care s-au folosit
BRB; (b), (c), (d) moduri de prindere a BRB de gusee
a)
b)
c)
d)
4. Comportarea la seism a BRB
n ultimii ani s-a realizat o serie de studii analitice
si experimentale avnd ca scop determinarea
comportrii si caracteristicilor mecanice ale BRB.
Date obtinute n urma acestor studii au Iost Iolosite
n prescriptiile de calcul seismic din 2005 ale AISC.
ntre anii 2002-2004 au fost realizate teste
amnuntite asupra BRB de ctre o echip de la
Universitatea Berkeley si, ulterior, a Iost pus la
punct o modalitate de determinare pe cale analitic
a stabilittii acestora. Autorii acestor teste |1| au
identiIicat n analiza stabilittii BRB trei moduri de
flambare distincte:
a) flambajul ntregii bare de contravntuire;
b) Ilambajul miezului din otel datorit
modurilor superioare de vibratie;
c) Ilambajul si torsiunea n domeniul plastic
ale miezului din otel pe portiunile aIlate n aIara
nvelisului exterior (avnd lungimea l conform
figurii 1).
a) Flambajul ntregii bare se determin prin
aplicarea criteriului lui Euler nvelisului (tubului)
exterior:
2
0 0
2
) ( L K A
I E
A
P
A
P
i i
e
i
cr
cr


= = (1)
unde: A
i
este sectiunea miezului din otel n care apare
curgerea,
E0
si
I 0
sunt modulul lui Young, respectiv
momentul de inertie elastic ale tubului exterior,
L K
este lungimea eIectiv de Ilambaj a contravntuirii.
b) Tensiunea critic de Ilambaj la modurile
superioare a miezului din otel se poate calcula
Iolosind relatia:
A
I E
A
P
i
i t
i
cr
cr

= =

1
2
(2)
n care:
1
este o constant reprezentnd rigiditatea
pe unitatea de lungime a betonului din tub, I
i

momentul de inertie al miezului din otel, E
t
modulul
de elasticitate tangent al miezului din otel, deIinit ca

=
d
d
Et
(3)
Contravantuiri verticale re:istente la flambaf Sinte: documentar
82 COAS1RUCJII Nr. 1 / 2009
c) Al treilea mod posibil de flambare al BRB
(cel al capetelor nenglobate n beton) este nsotit
de torsiune. n cazul sectiunii cruciIorme, Iiecare
arip este considerat ca o plac supus la compre-
siune uniIorm, cu trei laturi simplu rezemate si a
patra latur liber. Tensiunea critic n cazul Ilamba-
jului nsotit de torsiune este dat de relatia:
b
t
E l
b E
t
y t
cr
2
2
2
2 2
3 1
3 3

+ +

(4)
n care: l este lungimea pe care miezul din otel
depseste tubul exterior, b si t sunt ltimea, respectiv
grosimea aripii sectiunii cruciIorme,
y
este rezis-
tenta de curgere.
Relatii similare pentru obtinerea tensiunii critice
pentru acest mod de Ilambare n cazul utilizrii altor
tipuri de sectiuni pentru miezul din otel pot Ii obti-
nute din echilibrul aripilor n stare deIormat si
aplicndu-se teoria incremental a plasticittii |1|.
Tot n urma testelor din 2004 |1| s-a stabilit c
rigiditatea elastic total a contravntuirii este:
K K
K
con i
tot
1
2
1
1
+
= (5)
relatie n care K
i
este rigiditatea elastic a portiunii
care va intra n curgere,
L
A
E
K
i
i
i
=
(6)
iar K
con
reprezint rigiditatea capetelor contravntuirii,
unde vor fi realizate prinderile,
L
A
E
K
con
con
con
=
(7)
Rigiditatea dup atingerea rezistentei de cur-
gere y
se noteaz cu K
2
si depinde de istoricul
ncrcrilor:
E
E
K
K
i
t
i
=
2
(8)
5. Proiectarea BRB
n S.U.A miezul din otel se dimensioneaz
conIorm prevederilor din norma american AISC
341:
A F P sc ysc ysc
= (9)
n care
Pysc
reprezint Iorta axial de proiectare
a miezului de otel; Fysc
este rezistenta la curgere a
miezului de otel; A
sc
este aria net a miezului de otel.
ConIorm codurilor americane, sectiunile BRB
trebuie s respecte cerintele de proiectare stabilite
pentru deplasrile cldirilor multietajate.
Calculul se eIectueaz reducnd ochiul de cadru
la un sistem cu un singur grad de libertate dinamic
(SDOF Single Degree of Freedom):
Figura 6. (a) Reprezentarea schematic a unui sistem SDOF;
(b) Reprezentarea grafic a rela[iei for[ deplasare [4]
N.F. Tnase
83 COAS1RUCJII Nr. 1 / 2009
Forta de proiectare este
S
m Q
a
y
=
(10)
n care S
a
este acceleratia seismic de proiectare.
Aria sectiunii BRB, notat
Ab
, satisIcnd
cerintele de deplasare, se determin astIel:

=
cos
cos
2
y
y
y
b
y
b
Q
E
u
l
Q
A
(11)
unde: Q
y
este Iorta de proiectare; l
b
este lungimea
barei de contravntuire; u
y
este deplasarea la curgere
a cldirii cu un singur nivel, avnd BRB,

=
cos E
l
u
b y
y (12)
unde: y
este rezistenta la curgere; E este modulul
de elasticitate al contravntuirii; 0 este unghiul de
Icut de axa longitudinal a contravntuirii cu
orizontala.
Se observ c deplasarea la curgere nu depinde
de aria sectiunii contravntuirii, ci de rezistenta la
curgere si de geometria contravntuirii. Acest Iapt
simpliIic proiectarea, deoarece deplasarea la
curgere se cunoaste nainte ca dimensiunile sectionale
ale contravntuirii s Iie determinate. Odat
determinat deplasarea maxim (ultim),
um
, care
s asigure respectarea cerintelor de perIormant
structural, ductilitatea global a structurii, , se
determin astIel |6|:
u
u
y
m
= (13)
Rigiditatea lateral a sistemului, K
s
, va Ii Iunctie
de aria sectiunii si de lungimea contravntuirii:

=
cos
2
l
E
A
K
s
b
b
(14)
Pentru structurile multietajate se vor considera
urmtoarele ipoteze:
a) deplasrile relative de nivel maxime sunt
egale pentru toate nivelurile;
b) contravntuirile de la toate nivelurile ajung
la curgere simultan n analiza static neliniar
(pushover);
c) cantitatea de energie disipat la Iiecare
nivel, pe mm
2
de sectiune de contravntuire,
este aceeasi.
Cea de a doua ipotez poate Ii usor ndeplinit
dac sectiunile contravntuirilor sunt determinate
proportional cu Iorta seismic de nivel aplicat static
structurii.
Deplasarea maxim la curgere, uy
, n cazul n
care nltimile de nivel si rezistentele la curgere ale
contravntuirilor sunt identice, se poate determina
multiplicnd deplasarea de nivel la curgere cu
numrul de niveluri, n.
n
E
l
u
b y
y

=
cos
(15)
Ductilitatea global a structurii se va obtine
Iolosind relatia (13).
Pentru a se obtine Iorta seismic de proiectare
este necesar transIormarea sistemului cu mai multe
grade de libertate dinamic reprezentat de cldirea
multietajat ntr-un sistem echivalent, cu un singur
grad de libertate dinamic (SDOF).
Figura 7. Reprezentarea schematic
a unui sistem cu mai multe grade
de libertate dinamic [6]
Contravantuiri verticale re:istente la flambaf Sinte: documentar
84 COAS1RUCJII Nr. 1 / 2009
Deplasarea la curgere si deplasarea ultim a
sistemului SDOF echivalent se calculeaz astIel:

=
u
u
y
y
,

=
u
u
m
m
(16)
unde este factorul de participare modal calculat
cu relatia:


=
=
=
N
j
j
j
N
j
j
j
m
m
1
2
1
(17)
n care mj
este masa nivelului j, iar
j
reprezint
deplasarea modal pe directia gradului de libertate
j n modul propriu Iundamental de vibratie.
Forta tietoare de baz a structurii multietajate
se obtine prin multiplicarea acceleratiei de rspuns
a sistemului SDOF cu masa modal eIectiv a
modului propriu Iundamental de vibratie.
S M F a y
=
*
1
(18)
masa modal eIectiv, M
*
, Iiind calculat astIel:


=
=
=

N
j
j
j
N
j
j
j
m
m
M
1
2
1
2
*
(19)
Aria sectiunii contravntuirii de la primul nivel,
A
1
, se va calcula pornind de la valoarea determinat
anterior a Iortei tietoare de baz (relatia (18)):

=
y
y F
A
cos
1
1
(20)
Considerndu-se liniar distributia Iortelor
seismice pe nltimea structurii, ariile sectiunilor
contravntuirilor de la restul nivelurilor pot fi
determinate proportional cu
A1
:

=
=
=
n
x
n
j x
j
Q
x
Q
x
A A
1
1
(21)
Tubul exterior din otel se dimensioneaz astIel
nct s asigure mpiedicarea Ilambajului miezului din
otel |9|:
E
l
P
I

>
2
2
(22)
unde: I este momentul de inertie al tubului exterior;
este Iactorul de sigurant; P este Iorta axial de
proiectare; l este lungimea contravntuirii; E este
modulul de elasticitate longitudinal al tubului.
6. Capacitatea de amortizare a BRB
Datorit comportamentului histeretic stabil si a
ductilittii ridicate, BRB cresc capacitatea structurii
de a disipa energia si scad necesitatea de deIormare
inelastic a altor elemente. Cantitatea de energie
disipat de BRB (E
pb
) ntr-un ciclu de vibratie
reprezint de patru ori cantitatea de energie plastic
atunci cnd se atinge deplasarea maxim.
= = ) ( 4
by bm y pb
u
u
F
E

=
cos
cos 4
E
l
u A
y b
bm y b
(23)
unde
y
F
reprezint proiectia orizontal a Iortei de
curgere, Fy
, din contravntuire.
Conform principiului echilibrului energiei,
energia nmagazinat (E
i
) a sistemului elastic
echivalent (Fig. 9), este egal cu suma energiilor
elastic (E
e
) si plastic (E
p
) ale sistemului initial,
elasto-plastic la deplasarea maxim (u
m
). Profesorul
american George W. Housner a propus n 1956 ca
energia input maxim indus de seism pentru sistemul
Figura 8. Deformarea BRB sub ac[iunea
unei for[e laterale [2]
N.F. Tnase
85 COAS1RUCJII Nr. 1 / 2009
elastic echivalent s Iie calculat pornindu-se de la
pseudo-viteza unui spectru elastic de rspuns. |6|
E E E p e i
+ =
(24)
S
m
V u E V e e i
2
2
1
2
1
= =
(25)
V u E y y e

=
2
1
;
) (
u u V E y m y p
= (26)
Deoarece energiile input ale unei structuri cu
comportare elastic si ale unei structuri cu
comportare inelastic sunt diIerite, s-a introdus n
calcule factorul :
E E i i
=
*
(27
)

=
S
V
E
E
V
eq
elastic i
inelastic i
2
,
,
(28)
unde V
eq
este pseudo-viteza echivalent,
m
E
V
i
eq

=
2
(29)
Documentul FEMA-274 |13| contine preve-
deri legate de amortizarea eIectiv a unei structuri
avnd amortizori cu comportare histeretic:
+ + =
i s d eff
(30)
n care:
d
reprezint Iactorul de amortizare
(Iractiunea din amortizarea critic) dat de BRB;

s
este Iactorul de amortizare prin deIormatii
inelastice la elementele structurii;
i
este factorul
de amortizare intern de tip vscos a structurii. |5|
7. Concluzii
n urma studiilor analitice efectuate asupra BRB
a rezultat o serie de concluzii importante, referitoare
la comportarea acestora. AstIel, s-a constatat c:
- Iactorii de amortizare pentru o structur
cu un singur grad de libertate dinamic (SDOF)
cresc odat cu cresterea rigidittii contra-
vntuirilor rezistente la flambaj (BRB);
Figura 9. Rela[ia for[-deplasare pentru
un sistem elasto-plastic i pentru
sistemul elastic echivalent [2]
- deplasarea maxim scade, n general, cu
cresterea rigidittii BRB;
- utilizarea otelului ductil duce la deIormatii
plastice mari si la disiparea unei cantitti
importante de energie, reducnd astfel avarierea
celorlalte elemente structurale.
Rezultatele numeroaselor teste realizate asupra
BRB demonstreaz c acestea au o comportare
ductil si histeretic stabil. Capacitatea de deIormare
plastic a BRB este satisIctoare n termeni de
deIormatie ultim si de deIormatie plastic cumulat.
BRB asigur att rigiditatea necesar pentru
satisIacerea cerintelor privind limitarea deplasrii
relative de nivel, ct si o capacitate important de
absorbtie a energiei induse de seism.
BRB reprezint o bun alternativ pentru
structurile clasice n cadre, asigurnd o sporire a
capacittii de rezistent la seism, att pentru structuri
noi, ct si pentru consolidarea structurilor existente.
BIBLIOGRAFIE
[1] Black, C., Makris, N., Aiken, I. (2002). Component
Testing, Stability Analysis and Characterization of
Buckling-Restrained Unbonded Braces, Pacific
Earthquake Engineering Research PEER, September,
Final Report to Nippon Steel Corporation, Tokyo,
Japan
[2] Choi, H., Kim, J. (2006). Energy-based seismic
design of buckling-restrained braced frames using
hysteretic energy spectrum, Engineering Structures,
Volume 28, Issue 2, pp. 304-311.
[3] Fahnestock, L. A., Sause, R., Ricles, J. M., Lu L. (2003).
Ductility demands on buckling-restrained braced
Contravantuiri verticale re:istente la flambaf Sinte: documentar
86 COAS1RUCJII Nr. 1 / 2009
frames under earthquake loading, Journal of
Earthquake Engineering and Engineering Vibrations,
Volume 2, No. 2
[4] Hussain, S., Benschoten, P., Satari, M., and Lin, S.
(2005). Buckling Restrained Braced Frame (BRBF)
Structures: Analysis, Design and Approvals Issues,
Nippon Steel News, pp. 333
[5] Kim, J., Seo, Y. (2004). Behavior and design of
structures with buckling-restrained braces,
Engineering Structures, Volume 26, Issue 6, pp. 693-
706
[6] Kim, J., Seo, Y. (2004). Seismic design of low-rise
steel frames with buckling-restrained braces,
Engineering Structures, Volume 26, Issue 5, pp. 543-
551
[7] Lopez, W.A., Sabelli, R. (2004). Seismic Design of
Buckling Restrained Braced Frames, Structural
Steel Education Council, http://www.steeltips.org/
[8] Lopez, W. A. (2008). On Designing with Buckling-
Restrained Braced Frames, Structure Magazine, July
[9] Shaw, A., Bouma, K. (2000). Seismic Retrofit of the
Marin County Hall of Justice Using Steel Buckling-
Restrained Braced Frames, Structural Engineers
Association of California, SEAOC 2000 Convention
[10] Tajirian, F. F., Aiken, I. D., Kimura, I. (2003).
Application of Buckling-Restrained Braces in the
United States, 8
th
World Seminar on Seismic Isolation,
Energy Dissipation and Active Vibration Control of
Structures, Yerevan, Armenia, October 6-10
[11] Xie, Q. (2004). State of the art of buckling-restrained
braces in Asia, Journal of Constructional Steel
Research, 61, pp. 727-748
[12] FEMA (1997). NEHRP Commentary on the
Guidelines for the Seismic Rehabilitation of
Buildings. Report No. FEMA274, Building Seismic
Safety Council, Washington D.C.
[13] National Earthquake Hazards Reduction Program,
NEHRP 2003 Provisions
N.F. Tnase