Gono mg Athol pubkica- eda. Chee#R Congresul al XVi-lea al profesieicontabile din Romina, 2006 performance, and the adopted policy is to increase, on a real basis or not, the entity's resulis. A similar situation is promoting a policy of decreasing credit costs through increasing profits, which would encourage creditors | in adopting financial solutions favorable to the entity. The analysis of the accounting information importance 10 the | corporate governance proves to be useful in understanding the effectiveness of the anagers’ activity control mechanisms. Qur study could not end cothencise than with a classification of the main instruments available to | the entiry for influencing accounting information, and. on this basis, the governance mechanisms. i Key words: effective corporate governance system; the contreicmal | role of the accounting information; agency conflicts: ageney costs, auulit quatiny 1, Introducere Teoria drepturilor de proprietate (property rights) se bazeaza pe ideea relativ simpla prin care existenta drepturilor de proprietate bine determinate este o conditie esentials a initiativei individuale: maximizarea fiecarei utilitati individuale trebuie si dntreneze o crestere a eficacitatiicolective, iar diferit ‘moduri de incitare sunt influentate de structurile drepturilor de proprietate (Furubotn, Pejovich, 1974). Teoreticienii guvernantei intreprinderii s-au interesat, totdeauna, asu- pra relatiei intre structura proprietapii si performanté, Majoritatea studiilor care s-au dezvoltat pe aceastd tema au fost realizate asupra intreprinderilor americane. Se opun, in acest sens, trei teze: (® Teza convergentei intereselor (Jensen, Meckling, 1976): cu ft managerii detin mai mult capital, cu atat mai mult ei au tendinta de a gestiona conform intereselor actionarilor. Se manifesta astfel convergenta intereselor. Gi) Teza neutralitatii (Demsetz, Lehn): studiind relatile intre ratele rentabilitatii privind fondurile proprii si ratele de concentrare a capitalului detinut de principalii actionari, autorii care apird aceasta tezd nu observa nicio legatura semnificativa. Nu ar exista, deci, structura de capital care sa fie durabil superioard alteia Thomson si Pederse confirma reziltatele respective. Acesti din é 439 & & AdI[-200F.Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizafi din Romania ‘urm’ autori au incercat 4 vada daca pe cale empiric& ar exista 0 corelatie intre diferitele tipuri de control si performanta intreprin- derilor. Ei au constituit pentru aceasta un esantion care grupeaza primele 100 de intreprinderi din 6 tari europene si nu au constatat nicio corelatie semnificativa intre structura capitalului si perfor- ‘manta bursiera. fn schimb, numai controlul nerezidentilor gi, mai general, controlul unui actionar dominant (care define mai mult de jumatate din capital) ar permite o usoard crestere a performan- ei. Concluzia autorilor este far8 ambiguitate: mai multe puri de control pot s& genereze rezultate echivalente. Nu existd nicio structurd de capital optimald, generatoare a celei mai bune perfor- manfe in toate situatiile. ii) Teza divergentei de interese (Morck, Shleifer, Vishny) contest rezultatele obtinute de Demsetz si Lehn. Cei trei autori americani observa cf relatia intre procentajul controlului detinut de admi- nistratori si conducatori (socotita fi reprezentativ pentru capitalul controlat de conducdtori) si performanta realizata (masurata prin coeficientul Q al lui Tobin, care corespunde raportului valorit de piatd la valoarea contabild a activelor economice) este Tineard Conform procentajului controlat de conducatori, efectul de inrids- cinare su efectul convergentei de interese este dominant. Exist ‘un anumit consens in randul comunitatii cercetatorilor din unele tari ale Europei continentale pentru a concluziona ca intreprin- derile controlate de puterea publica sunt mai putin performante Majoritatea cercetatorilor observ c& intreprinderile publice fn- tampind dificultati mai mari pentru @ diminua costurile si au © productivitate in mod evident mai scizuta. De asemenea, intre~ prinderile controlate de stat au, in mod global, cheltuieli financiare sicheltuieli generale mai semnificative. in privinta performantei celorlalte tipuri de intreprinderi, rezultatele cercetétorilor sunt uneori ambigue. De exemplu, cand este vorba de a compara performantele intreprinderilor manageriale cu cele ale intteprin- Gerilor controlate si ale intceprinderilor familiale, unele cercetari ajung 1a concluzia c& intreprinderile manegeriale au o crestere mai ridicata si o performanta un pic mai ridicatd Alte cercetiri par si coroboreze te2a con vergenfei de interese: cu edt functile de decizie si de proprietate sunt mai pufin separate, cv att intreprinderile sunt mai performante. De aici, cele 40Congresul al XVi-lea al profesiei contabile din Roménia, 2006 ‘mai bune performante sunt obtinute de intreprinderile familiale, unde adesea conducatonul este in acelasi timp proprietar sau membru al familiei. Comunicarea financiari a devenit o functie esentiald a intreprinderilor. Sub presiunea diversilor actori (pietele financiare; puterea publica; consu- ‘matorii; salariati ete.) intreprinderile s-au angajat in politicile de raportare pentru a satisface noile exigente. Astfel, dincolo de situatiile financiare, se constati cé rapoartele anuale ale conducerii intreprinderii propun o oferta din ce in ce mai bogaté de informatii. O atare oferta poate sd acopere la fel de bine necesitatile in materie de guvernanté a intreprinderii prin intocmirea unui raport de gestiune si desorierea principalelor organe de control ale entitatii (de exemplu, structura consiliului de administratie si a capitalului firmei, comitetul de audit etc.) sia celor relative la responsabilitatile ecolo- gice. Astfel de documente de sintezé si alte rapoarte ofera partenerilor enti- tatii un mare numar de date privind natura activitatilor sale si performan- tele acestora, Dincolo de raportal anual, majoritatea societatilor europene cotate trebuie s& publice rapoarte trimestriale sau/si semestriale, in functie de piata financiard. Sitvatile financiare continute in toate aceste rapoarte indeplinese diferite functii. Pe de o parte, ele se pot constitui in instrumente de control al bunei executii a controalelor intre intreprindere si partenerii sai (steward- ship concept). Pe de alta parte, ele contribuie la relevarea starii si a evolutiei cficientei pietelor. Organismul de normalizare din sistemul contabil american (FASB) stipuleaza cd ,documentele financiare trebuie sa fumizeze inves- titorilor, creditorilor gi altor utilizatori actuali si potentialio informare utila pentru luarea deciziilor rationale in materie de investiti, credit ete.” Contu- rile actuale sunt presupuse a reflecta cel mai bine situatia economica a in- treprinderii, pentru ca utilizatori, mai ales investitori, 4 poatd evalua corect performanta. Pentru a-si indeplini functiile de maniera satisfécatoare, documentele contabile de sintezé trebuie sreflecte situafii ct mai diverse. Tratamentele uniforme oferd avantajul de a prezenta o raportare financiara comparabila ‘ntre toate intreprinderile. Totusi, nu totdeauna ele prezinta sistematic situatia economics a entitatii. Uneor, standardele si regulile contabile las un anumit ‘ad de libertate intreprinderilor in privinta alegerilor de politici contabile. Erato indubitabil, alegerea nu trebuie sé se constituie in parghie pentru cosmetizarea imaginii entitatilor. Mai devreme sau mai tirziu, fenomenele de contabilitate creativa vor genera scandaluri, uneori crize cu consecinte grave asupra economiilor. 441