Cetati si Fortificatii

Prezentare generala Castelele si palatele din Romania construite intr-o varietate arhitectonica de stiluri de o imensa valoare artistica, in afara faptului ca reprezinta un scenariu istoric cu o forta evocativa si poetica fascinanta si sugestiva, va invita toate sa le descoperiti.Sibiu, Sighisoara, Medias, Targu Mures, orase medievale din Transilvania strabatute de stradute pitoresti povestesc cu vivacitate despre trecerea teutonilor si a saxonilor in timp ce dintre castelele feudale cele mai reprezentative trebuie sa amintim pe cel de la Bran al principelui Dracula si Castelul Corvinestilor de la Hunedoara al contelui Iancu, tatal regelui Ungariei, Matei Corvin. Mai jos va prezentam o lista cu cele mai importante castele din Romania: In captiala Romaniei, Bucuresti se gasesc urmatoarele: Palatul Palatul Palatul Palatul Palatul Palatul Palatul Parlamentului. Elisabeta. Mogosoaia Sutu Regal. Ghica Tei Cotroceni

Castelele din Tara:

     

   

Adamclisi ( comuna Adamclisi din Dobrogea. ) Castelul Bran ( zona Brasov, Bran ) Castelul Hunedoara ( Hunedoara ) Castelul Peles ( Sinaia ) Castelul Pelisor ( Sinaia ) Cetatea Callatis ( Mangalia ) Cetatea Clnic ( Calnic ) Cetatea Ciceu ( Ciceu ) Cetatea Deva ( Deva ) Cetatea Fagaras ( Fagaras ) Cetatea Giurgiu ( Giurgiu ) Cetatea Histria Cetatea Medias ( Medias ) Cetatea Neamt ( Neamt ) Cetatea Poienari ( satul Poienari ) Cetatea Prejmer ( zona Brasov, Prejmer ) Cetatea Rasnov ( zona Brasov, Rasnov ) Cetatea Sighisoara ( Sighisoara ) Cetatea Suceava ( Suceava ) Cetatea Timisoara ( Timisoara ) Cetatea Tomis ( Constanta ) Sarmizegetusa Regia ( Grdistea Muncelului ) Ulpia Traiana Sarmizegetusa ( Portile de Fier ale Transilvaniei. )

Provincia Moldova

1. Cetatea Suceava - fosta capitala a Moldovei in perioada medievala, Suceava pastreaza o cetate puternic
fortificata construita in prima faza de catre Petru Musat in secolul XIV. Refacuta si consolidata de catre Alexandru cel Bun si mai ales de catre Stefan cel Mare, cetatea Sucevei devine de necucerit. In sec. XVII cetatea este parasita si devine treptat ruina. Cetatea Neamtului - construita pe un versant de munte, ofera o larga priveliste spre valea Ozanei. Asemuita cu un Cuib de vulturi moldav, cetatea Neamtului a fost construita de catre Petru Musat I in 1395 si reconstruita de catre Stefan cel Mare in sec. XV. Cu toate ca cetatea a cunoscut numeroase asedii in timpul Sultanului Mehmed al II-lea si a regelui polon Ioan Sobieski, cetatea nu a putut fi cucerita niciodata prin lupta dreapta.

2.

3. Cetatea Hotinului - situata in partea de nord a Moldovei mari (astazi pe teritoriul de ocupatie Ucrainiana) pe 4.

5.

6.

malul raului Nistru, Cetatea Hotinului este o importanta cetate moldoveneasca construita in perioada marelui Stefan. Cetatea Soroca - construita pe malul raului Nistru in secolul XIV de catre domnii moldovei pe locul unei vechi cetati genoveze - Alcionia. Cetatea se pastreaza in conditii bune, remarcanduse peretii masivi si inalti strajuiti de stalpi de straja. Cetatea cunoaste apogeul in timpul domniei lui Stefan cel Mare si a fiului sau Petru Rares. Astazi se afla pe teritoriul Republicii Moldova. Cetatea Tighina - se pastreaza in conditii deosebit de bune, dar din pacate momentan se afla in zona de control al armatei separatiste din Transnistria. Construita in secolul XIV de catre domnitorul Stefan cel Mare. Din anul 1535, cetatea intra in mainile otomane pane in anul 1812. Cetatea Tighina a fost si loc de refugiu pentru regele Suediei, Carol al XIII -lea dupa catastrofala sa expeditie impotriva Rusiei tariste intre 1709 - 1711. Cetatea Alba - este cea mai masiva si impresionanta cetate construita de domnitorii moldoveni. Situata la gurile Nistrului cetatea a constituit un important loc de paza la Marea Neagra. Astazi este pe teritoriul ocupat de Ucraina si cetatii ii este atribuita de catre ucrainieni o istorie bizara, inca departe de documentele istorice.

Provincia Dobrogea

1. Ruinele Cetatii Heracleea - cu adanci radacini bizantine, cetatea Heracleea a fost construita de catre navigatorii
Genovezi iar dupa 1388 intra sub stapanirea domnitorului valah Mircea cel Batran. Din 1417 pana in 1878, cetatea va apartine otomanilor.

Vallachia (Muntenia si Oltenia) Province 1. Cetatea Poienari - a fost construita in secolul XIV pe Muntele Cetatuia sub domnia lui Vlad Tepes. Se spune ca la aceasta lucrare grea, Vlad Tepes a folosit ca mana de lucru pe toti tradatorii tarii. Cetatea strajuieste valea Argesului fiind despartita de peste 1000 de trepte pana la aceasta. Ruinele Cetatii Negru Voda - situata intr-o zona mai greu accesibila langa localitatea Cetateni, avea rolul de a supraveghea valea Dambovitei. Cetatea ii este atribuita ca ctitor legendarului domnitor Negru Voda. Astazi se mai pastreaza aici niste ruine modeste. Ruinele Cetatii Medievale Giurgiu - A fost construita de catre Mircea cel Batran in secolul XIV pe o insula in fata orasului actual. A fost un important punct strategic la Dunare. Astazi deslusim cateva ruine modeste. Ruinele Cetatii Severinului - a fost construita in secolul XIII si a rezistat pana in 1524 cand a fost distrusa de trupele otomane. In iteriorul cetatii se afla urmele unei biserici. Cetatea Ada Kaleh - a interesanta cetatea pe Dunare care o data cu realizarea lacului de acumulare de la Portile de Fier a fost stramutate pe insula Semian.

2.

3. 4. 5.

Provincia Banat 1. 2. 3. 4. 5. Ruinele Cetatii Carasova - o cetate uriasa construita in 1333. Bastionul Cetatii - Timisoara. Este una din putinele cetati in stil Vauban care mai poate fi admirata astazi. Cetatea a fost construita cu ziduri masive de caramida intre anii 1730-1733. Ruinele cetatii Morisena din Cenad - cetatea a fost construita in sec. X Ruinele cetatii Ciacova - din cetatea construita intre anii 1390 - 1394 astazi se mai pastreaza un turn de aparare. Cetatea de Piatra de la Siria - constrita in 1331, cetatea a fost resedinta regala. Aceasta a adapostit nume cunoscute ale istoriei: Iancu de Hunedoara, regele Sigismund de Luxemburg, domnitorul sarb George Brancovici si membrii ai familiei Bathory. Arad Fortress - in Vauban style, this fortress was built between 1762-1783 by Queen Maria Theresa. The forms is like a star with six corners. Inside is ruins of a chapel. The Stone Fortress of Soimus (1278) - dominate the Mures valley, during the time it belongs to Transylvanians, Turks, Hungarians, after 1688 the fortress it become a ruins. Agris Fortress - in west part of Apuseni Mountains was built in 1400.

6. 7. 8.

Transylvania Province 1. The Deva Fortress (13th century) - built on a volcanic cone that dominates the city center from an altitude of 184m. Attested in 1269, it was one of the strongest fortresses in Transylvania. It was left in 1849 when, because of the explosion of powder reserves, the walls of the fortress blew up. Colt Fortress (14th century) - in a spectacular place close to impressive Retezat Mountains, it inspired the greatest artists like Jules Verne who write "The Castle from Carpathians". Now is only ruins. The Corvins Castle - a fortress castle in Hunedoara town, very impressive with countless towers was built in the 13th century on a piece of rock. Developed few centuries later, the castle mixes the Gothic style with characteristic elements of Renaissance and Baroque. Alba Iulia Fortress - the first medieval fortress (it was built by ruler Gyla in the 9th - 10th century). Fortress-Aiud, (13th - 15th century), among the oldest urban fortification in Transylvania. Fortress Taiuti, from Trascau Mountains (built in 1276).

2. 3.

4. 5. 6.

7.

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

18.

19. 20. 21. 22. 23. 24.

25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34.

Medieval Fortifications- Sibiu, a great numbers of towers: The City Hall Tower built in the12th century and modified in the 15th and 17th centuries and in 1826; The Stairs Tower - one of the oldest constructions of the town, raised in 13th century; The Gate's Tower (15th century); The Carpenters' Tower; The Harquebusiers' Tower; Potters' Tower; Soldisch Bastion; Powder Warehouse Tower. Fortress with Roman Basilica - Cisnadioara, one of the most remarkable monuments of this style in Transylvania. The Ruins of the Fortress Talmaciu - documentary mentioned in 1370 under the name of "Castrum Lanchron", the fortification dominates the Olt Valley when the river enters Turnu Rosu narrow path. The ruins of the Fortress Medias, there are still standing in interior walls and defense towers raised between the 15-16th century. Salo Fortress - Sibiel (12th - 13th). Rural fortress Biertan (15-16th century) - one of the most impressive constructions of this type in Transylvania. UNESCO patrimony. The Fortress of Brasov - built in period of the Sigismund of Luxembourg, King of Hungary. It was built start in 1395 and it was one of the strongest fortress in Transylvania. Rasnov Fortress - was built in 14th century. Is one of the biggest rural fortress in country. The Ruins of the Rupea Fortress - built in 14-16th century. on big rock. Fagaras Fortress - a beautiful fortress situated in the middle of Fagaras town, built in 15th century. Inside of the fortress is a big castle, now a great museum and library. The Brasov Towers (bastions) - many fortified towers (bastions) made by people from Brasov town to protect their family and works. The most important is the Weavers' Bastion (1421-1573) when we find Brasov Fortress Museum. Bran Castle - an impressive medieval construction knowned around the word by the Dracula legend. It was built between 1377-1382 on a rock mountain and preserve elements of original Gothic style. Today this mysterious fortified castle was restored and host a museum of medieval art. Feldioara Fortress - built between 1211-1225 by the Teutonic Knights. After 1457 it belongs to peasants. Prejmer Fortress (15th century) - a great fortress with many rooms on many levels. The walls has 4 m thickness and it was the powerful peasants fortress in Transylvania. The Fortress from Ilieni (15th century) - a great fortress with a great history made by Szekels people. Pagans' Fortress - Balvanyos (13th century) also named the Idolatrous Castle, is a Szekels building situated in a beautiful and wild area. Miko Fortress, Miercurea Ciuc - built in 1621 on the place of a previous fortress. Now it host the Ethnographic Museum of the province. Sighisoara Fortress - one of the most beautiful medieval fortress and the only inhabited in Europe. Situated on a large hill, it was built in 13th century, but it has many changes during the history. We can admire: The Clock Tower, The Ropes' Tower, The Tinkers' Tower, The Tanners' Tower, The Cobblers'Tower...This fortress has many contacts with Dracula legend, and here in every July is a big and interesting festival of Medieval Art. UNESCO patrimony. Medieval Fortress from Targu Mures - built in the 15th century, was expanded with 7 new towers in 17th century. The Ruins of the Ciceu Fortress - this fortress was built between 1203-1204 and it was a great fortress with a great history in Middle Age. This fortress belonged to Moldavian rulers, like Stephan the Great, Petru Rares, Alexandru Lapusneanu. Now just ruins. The Ruins of the Rodna Fortress (10th century), was an important fortress in region. Medieval Fortress Dabaca - has an important place in Transylvania history, special between 10-14th century, when become a royal fortress. Medieval Fortress Bologa - was mentioned in 1322, and possessed by Vallahian ruler, Mircea the Elder, at the end of the 14th century. The Ruins of the Oradea Fortress - was built between 1114-1131, grooves with water. Medieval Fortress Almas - one of the oldest and impressive medieval fortresses in Transylvania (1247-1278). Between 1545-1546 this fortress belonged to Moldavian ruler Petru Rares. Today only ruins. Fortress from Simleul Silvaniei - built in 1532 by Bathory family. Today is ruins. The Ruins of Feudal Fortress Cheud, an impressive fortress mentioned in 1387. Fortified Castle Ardud, built in 1481. Today it preserve only a fortified tower and few ruins.

Castelul Bran Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania, datorita atat frumusetii lui, a peisajului, cat si a legendei contelui Dracula, al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi. Prima atestare documentara a Castelului Bran o reprezinta actul emis la 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou prin care brasovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea "cu munca si cheltuiala lor proprie" ... In schimb, regele confirma subordonarea a 13 localitati fata de Cetate. Conducerea Cetatii Bran era incredintata unui castelan, care avea si atributii jurisdictionale, iar garnizoana permanenta era compusa din arcasi si balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea revine in posesia lui Sigismund.

La sfarsitul secolului al XV-lea Cetatea Bran este subordonata autoritatii comitetului secuilor, raspunzator de apararea sudestului Transilvaniei, iar din timpul lui Iancu de Hunedoara trece sub conducerea voievodatului Transilvaniei. De-a lungul vremii Cetatea Bran si-a indeplinit cu prisosinta rolul de aparator impotriva invaziei turcesti. La 1 Decembrie 1920 Consiliul orasenesc al orasului Brasov doneaza Castelul Bran Reginei Maria a Romaniei Mari, ca semn de recunostinta fata de contributia sa la infaptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Intre anii 1920-1927 Castelul Bran a fost restaurat sub conducerea arhitectului Curtii Regale, Carol Liman, care il transforma intr-o frumoasa resedinta de vara, inconjurata de parc, cu alei de promenada, lac, fantani, terase de popas, construind si Casa de ceai. In anul 1938 Regina Maria lasa prin testament Castelul Bran, cu intreg domeniul, fiicei sale Principesa Ileana, care-l stapaneste pana in 1948. Dupa expulzarea din tara a familiei regale, in anul 1948, Castelul Bran a intrat in proprietatea statului roman, ramanand o perioada abandonat si devastat. Din 1956, partial amenajat, Castelul a fost deschis ca muzeu de istorie si arta feudala. Fiind intr-o stare avansata de degradare, in anul 1987 Castelul intra in restaurare, lucrare terminata in linii mari in 1993. Definitivarea organizarii muzeistice se va face dupa noi criterii, rezultat al cercetarilor din ultimii ani.

Cetatea Rasnov

De pe netedul ses al Barsei se zaresc de departe ruinele masive ale cetatii Rasnov, construita pe un deal stancos. Ridicata cam in acelasi timp cu cetatea Prejmer, ea este amintita prima oara in documentele anului 1355. In secolele urmatoare este refacuta si consolidata in mai multe randuri. Intre zidurile cetatii si-au gasit adapost si trupele lui Mihai Viteazul, care s-a oprit aici dupa infrangerea de la Miraslau (1600). Domnul a asteptat la Rasnov sa-i soseasca din Tara Romaneasca intaririle necesare refacerii armatei sale. Situata pe drumul de veche traditie Brasov-Rucar-Campu-lung Muscel, ce lega Transilvania de Tara Romaneasca, cetatea a facut fata multor asedii; o singura data luptatorii ei au trebuit sa deschida portile, in anul 1612, din cauza lipsei de apa. Acest eveniment revine in memorie si datorita fantanei pe care o vedem in mijlocul cetatii ruinate. Cu cata truda trebuie sa fi fost sapata in stanca dura fantana adanca de peste 150 m! Cum arata odinioara cetatea? O plimbare printre ruinele camerelor de provizii, de-a lungul zidurilor groase, cu galeriile de unde luptatorii rasnoveni aparau cetatea, sau la "Ograda" - locul unde erau aduse vitele la adapost - ne poate sugera contururile ei. O imagine tot atat de sugestiva ne-o ofera si muzeul din Rasnov, in care armele, uneltele, stampele si alte obiecte de epoca evoca atmosfera acelor vremuri si intregesc istoricul puternicei cetati. In interiorul cetatii exista Taverna, un mic restaurant unde se poate servi masa.

Castelul Corvinestilor - Hunedoara

Ridicat in secolul al XIV-lea, pe locul unei vechi intarituri, pe o stnca la picioarele careia curge prul Zlasti, castelul este o constructie mareata, cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite. Fiind una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine astfel o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea anilor, diversii stapni ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria si donjonul - ultimul turn de aparare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano (dupa numele unui vestit calugar de la curtea castelului) reprezinta cteva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor si Bastionul alb care servea drept depozit de bucate, Sala Dietei, avnd medalioane pictate pe pereti (printre

ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Romneasca si Vasile Lupu din Moldova). In aripa castelului numita Matia se mai desluseste destul de vag, o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara (Corvini). In curtea castelului, alaturi de capela zidita tot in timpul lui Iancu de Hunedoara, se afla o fntna adnca de 30 de metri. Dupa legenda, aceasta fntna ar fi fost sapata de trei prizonieri turci, carora li s-a promis libertatea daca vor ajunge la stratul de apa. Dar dupa 15 ani de truda, cnd au terminat fntna, stapnii nu s-au tinut de cuvnt. Se spunea ca inscriptia de pe zidul fntnii inseamna "Apa aveti, dar suflet, nu". In realitate, continutul descifrat de specialisti este "Cel care a scris aceasta inscriptie este Hasan, care traieste ca rob la ghiauri, in cetatea de lnga biserica". Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu.

Castelul Peles

In anul 1873, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, venit la tronul Romaniei in 1866, incepea construirea Castelului Peles la Sinaia (localitate care la acea data se numea Podul Neagului) pe locul cunoscut sub numele de Pietrele Arse. Locul ales de principe pentru castelul sau era salbatic dar pitoresc, ceea ce probabil l-a si atras. Carol vine pentru prima data la Sinaia in 5-6 august 1866, cand este gazduit la manastirea din localitate, ridicata in 1695 de spatarul Mihail Cantacuzino. Din 1872 principele isi cumpara terenul, 1000 de pogoane, si ii solicita arhitectului Wilhelm Doderer, de scoala germana, realizarea planurilor viitoarei resedinte. Lucrarile incep in toamna anului 1873, dar piatra fundamentala a castelului va fi pusa pe 10/22 august 1875. Dupa 1876 lucrarile Pelesului sunt in grija arhitectului Johannes Schultz, asistentul lui Doderer, mai usor de convins in modificarea planurilor initiale. Pe 7 octombrie 1883 are loc inaugurarea oficiala. La aceasta data se incheie in fapt prima etapa de constructie a castelului; activitatea continua, Pelesul fiind transformat si amplificat, la forma actuala ajungandu-se in 1914. Lucrarile dintre 1893-1914 au fost incredintate arhitectului ceh Karel Liman care-si pune o puternica amprenta asupra castelului si care construieste si celelalte edificii din complex. Caracteristicile arhitecturii exterioare ale Castelului Peles sunt specifice stilului neorenasterii germane: profiluri ascutite, verticale zvelte, forme neregulate, fragmentarea compozitiei fatadelor, asimetria corpurilor, abundenta lemnului sculptat si a elementelor decorative. Construit pentru familia regala romna, intre anii 1875-1883. Cladire eclectica, fara un stil arhitectural precis, imbina elemente ale stilului gotic, renasterii germane, barocului german, renasterii italiene, stilului rococo francez. Arhitectii palatului au fost Wilhelm Doderer si Johann Schultz. Palatul are 160 de incaperi: holul de onoare, marea sala de arme cu armuri germane, sala mica de panoplii cu arme orientale, salonul florentin, salonul maur, salonul francez, cabinetul de lucru al regelui Carol I de Hohenzollern. Astazi, castelul este transformat in muzeu. Terasele castelului, in stilul neorenasterii italiene, sunt impodobite cu statui, vase, coloane, fantani, acestea contribuind la reusita arhitecturii peisagistice a ansamblului. Ca si la exterior, si in interior se intalnesc elemente ale neorenasterii germane, dar exista si incaperi in diverse alte stiluri, reluari ale renasterii italiene, engleze, barocului german, rococo-ului, stilului hispano-maur, turcesc etc. Holul de onoare,Salile de arme, Sala de consilii,Cabinetul de lucru, Sala veche de muzica , Sala florentina, Sala maura, Sufrageria, Salonul turcesc, Sala de teatru, Scara de onoare, Sala de concerte, Dormitorul pentru oaspetii princiari, Apartamentul imperial.

Cetatea Deva

Cetatea Deva are o datare sigura: anul 1269. Urme mai vechi descoperite in acest loc duc insa firul vietuirii pana in zorii istoriei umane, apoi in perioada statului dac si stapanirii romane. In timpul feudalismului, viata cetatii era legata de numeroasele si grelele munci pe care taranii iobagi trebuiau sa le faca: pastrarea si apararea zidurilor cetatii, saparea santurilor, taierea lemnelor si a hatisurilor s.a. Aceste impovaratoare obligatii au facut ca cetatea sa devina, in decursul veacurilor, tinta multor rascoale. In anul 1784, in timpul rascoalei conduse de Horia, Closca si Crisan, stapanii cetatii au opus rezistenta atacurilor iobagilor si minerilor din Muntii Apuseni. Neinarmati si lipsiti de o buna organizare, rasculatii nu au reusit sa cucereasca cetatea asediata. Siliti sa se retraga, ei au lasat in mana nobililor 86 de prizonieri, carora li s-au taiat capetele, iar trupurile le-au fost aruncate intr-o groapa comuna, in spatele cetatii. Stapanii Devei au intampinat cu ostilitate si pe Mihai Viteazul, cand acesta se indrepta in 1600 spre Praga, in speranta de a gasi la curtea imparatului Rudolf ajutor impotriva Imperiului Otoman: "...din cetatea Devei indreptara tunurile asupra mea si inecara in Mures mai mult dintre ai mei". Zidurile cetatii au inchis intre ele si pe multi luptatori pentru dreptatea si libertatea poporului, iar in timpul revolutiei de la 1848 aici s-au dat crancene batalii intre trupele revolutionare maghiare si armata tarista, venita sa inabuse revolutia: O explozie produsa in 1849 in magazia cu praf de pusca a aruncat in aer zidurile cetatii, prefacand totul intr-un morman cu pietre. Trecand printre ruinele vechilor porti, prin hrubele slab luminate, gandul ne poarta spre vremurile cand probabil aici isi gaseau adapost haiducii. Aceleasi ruine, incarcate de mister si legenda, au zamislit multe povesti, rod al fanteziei populare. Una dintre acestea arata ca cetatea a fost zidita de zane cu parul de aur, fetele unor uriasi, care certandu-se intre ele au distrus-o. O alta legenda atribuie inaltarea zidurilor harniciei unor pitici. Cetatea este pitoresc asezata pe dealul la poalele caruia se intinde orasul modern, imbracat in haina colorata a noilor constructii. Trecand pe aceste meleaguri, la mijlocul secolului trecut, calatorul englez Paget, incantat de privelistea ce se desfasoara de la inaltimea cetatii, a marturisit ca: "Putine locuri, prin cate tari am umblat, prezinta o panorama mai frumoasa decat aceea a Vaii Muresului." Sub dealul cetatii se afla palatul Magna Curia (azi sediul Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane), construit in sec. XVI, de plan dreptunghiular usor alungit, prevazut la coturi cu cate un decros cu aspect de bastion. Transformat de Gabriel Bethlen in 1621, Magna Curia a dobandit o infatisare prevalent baroca in sec. XVIII, cand i se adauga o scara monumentala dispre parc si un balcon polilobat.

Orase medievale

Prezentare generala Evul Mediu romanesc are un caracter aparte. Conditiile istorice, in stransa legatura cu cele sociale si economice, au determinat ca debutul si sfarsitul evului mediu pe teritoriul nostru sa fie putin decalate fata de ceea ce era in Europa de vest. Ceea ce trebuie subliniat, insa, in mod deosebit, este faptul ca dezvoltarea evului mediu in tarile romane, cu toate ca erau despartite din punct de vedere politic, are multe elemente comune, ducand cu gandul la unitatea spirituala a spatiului. Iata o lista a oraselor medievale bine pastrate Sibiu - Hermannstadt Brasov - Kronstadt Sighisoara Timisoara - Temeschwar Cluj Napoca - Klaussenburg Medias Feldioara

Sibiu - Hermannstadt

Aalaturi de Cluj-Napoca, Timisoara si Arad,municipiul Sibiu este unul din cele mai frumoase orase transilvanene.Are un farmec aparte,deorece este un "oras muzeu" ce evoca prin zidurile turnului de aparare,bastioanele fostei catati a Sibiului,vremurile unei frumoase istorii. Orasul pastreaza peste timp amintirea unor oameni de seama ai istoriei,artei si culturii nationale,figuri ilustre dinn randul celorlalte nationalitati - sasi,maghiari - care au trait si creat pe acste meleaguri pe care le-au considerat dintodea-una patria lor. Astazi in municipiul Sibiu populatia totala este de 169.670 din care : 158.903 romani,4.159 maghiari,5.511 germani,90 de sasi,688 de tigani si altii (sursa - Directia Judeteana de Statistica Sibiu ). "Orasul vechi",asezat chiar in centru,este inconjurat de zidurile vechii cetati.Prin traditie,Sibiul este impartit in orasul de sus si cel de jos. Sibiul este cunoscut ca un puternic centru turistic cu numeroase si diverse obiective turistice.De asemenea, imprejurimile sale sunt pitoresti si cu locuri atragatoare. Obiective turistice in Sibiu : 1. Piata Mare - " Ringul cel mare" cum i se spunea odinioara,era locul de intalnire,de serbari.Festivitati pitoresti s-au desfasurat aici cu prilejul instalarii conducatorilor cetati.Aici se dadeau mese mari,Boi,berbeci si miei intregi se frigeau in piata si vinul se bea din uriase boloboace.Breslasii si ucenicii lor infatisau atunci jocuri populare cu talcuri simbolice.Memorabila a ramas serbarea de la 14 februarie 1582.Aici oamenii se intalneau si se sfatuiau cum sa apere cetatea in vremuri de rastriste.Tot aici multimea privea inmarmurita decapitari,spanzurari si chiar arderi pe rug,pana la sfarsitul secolului XVIII. 2. Turnul Sfatului - este asezat intre P-ta Mare si P-ta Mica.Constructia a fost terminata in anul 1588.Doua bolti il patrund,deschizand drumul spre orasul de jos.Povestea turnului n-a fost lipsita de momente dramatice. Prabusindu-se in 1586 a ingropat sub lespezi pe pictorul Iohan David care incerca sa-i impodobeasca bolta.La recladire i sa adugat in jurul varfului patru mici turnulete.Prin renovarea din 1824 i s-a redat aspectul de azi. 3. Palatul "Brukental " - construit pe baza unui plan de un arhitect vienez in jurul anilor 1781 - 1785 in stil baroc tarziu.Portalul din piatra masiva este impodobit deasupra intrarii cu stema lui Samuel Brukenthal. Coridorul de la intrare este sustinut de coloane puternice de piatra.Muzeul a fost deschis prima data pentru public in 1817.Galeria de arta cuprinde picturi,lucrari de grafica, sculpturi din secolul XV-XIX realizate de : Nicolae Grigorescu ("Cap de tiganca"),Stefan Luchian("Garoafe"),Nicolae Tonitza ("Portret de fata"),Theodor Aman,Ion Andreescu,Theodor Pallady,Iosif Iser. 4. Catedrala Evenghelica - construita pe ruinele unei basilici romane la mijlocul sec.XIV si terminata in 1520.In sec.XV a suferit o serie de tranformari.La inceputul sec.XVI au fost realizate doua pridvoare de intrare.Clopotnita modesta pana atunci a fost ridicata cu inca doua etaje,apoi s-au adaugat turnuletul cu scarile de acces spre clopotnita si galeriile unde se fac prezente elemente ale Renasterii. 5. Biserica Catolica ( P-ta Mare) - construita in stil baroc in anii 1726-1728 de catre calugarii iezuiti,pe locul unde se aflau "baltile" aurarilor si farmacia orasului.Realizata in forma unei biserici-sala,acoperita de o bolta si sustinuta de arcuri largi ce se sprijina pe puternice coloane. 6. Mitropolia Ortodoxa (Str.Mitropoliei nr.35 ) - construita in anii 1902 - 1906.Arhitectura prezinta caracteristici bizantine asemenatoare bisericii Sf.Sofia din Constantinopol. 7. Pasajul Scarilor - amenajat in ultimul timp.Zidul celui de-al treilea cordon de aparare,se prelungeste spre nord,sprijinit de puternice arcuri butane.Construit in sec.XIII . I se mai spune si "Zidul cu ace".Locul cel mai pitoresc si caracteristic Sibiului vechi. 8. Zidul cetatii si turnurile de aparare ( str.Cetatii) - zidul a fost construit in sec al XIV -lea,ca a treia centura de fortificatii.Intarit,pentru cetate,in sec.XVII si restaurat in 1963.Turnul archebuzierilor,devenit mai tarziu "Turnul panzarilor",construit in sec XV,pe o fundatie octogenala.In interior turnul dispune de doua drumuri de rond,ca loc de manevra si de amplasare a aparatorilor in timpul luptelor.

Brasov - Kronstadt

Brasov (324.000 locuitori), considerat inima Romaniei, este important centru economic, turistic, cultural si sportiv al tarii.Municipiu si resedinta a judetului cu acelasi nume se afla la o distanta de 171 km de Bucuresti.Caile de acces cele mai comode sunt soseaua ce strabate Valea Prahovei si apoi Valea Timisului cat si calea ferata care merge paralel cu soseaua. Situat la o altitudine de 592 m, in partea interioara a curburii lantului carpatic, la poalele muntelui Tampa (960 m)

Brasovul se desfasoara in plina depresiune. Clima este moderata cu temperaturi medii anuale de 8 - 90 (- 5 0 in ianuarie si 19 0 C in august). Istoric - pe teritoriul actual al orasului au fost descoperite numeroase asezari din epoca neolitica si apoi din epoca bronzului. In epoca fierului, geto-dacii au avut asezari stabile pe vaile pe care se intind astazi cartierele orasului. In epoca medievala orasul este amintit pentru prima oara intr-un document din anul 1251 sub numele de Brassovia.Devenind oras liber cu drept de targ, Brasovul ajunge curand la o situatie infloritoare datorita mestesugarilor sai si mai ales relatiilor comerciale intense cu Tara Romaneasca si Moldova. Brasovul este situat pe unul din cele mai vechi drumuri comerciale pe care se desfasura schimbul de marfuri intre Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania. La sfarsitul secolului al XVI - lea Brasovul incepe sa-si construiasca o cetate dar zidurile nu sunt gata la prima incursiune turceasca in Transilvania (1421) si orasul este cucerit si incendiat de otomani. Turcii revin in 1434,dar nu mai pot cuceri orasul, el fiind inconjurat de ziduri puternice. La adapostul zidurilor, Brasovul prospera devenind un centru cultural. Obiective turistice in Brasov: 1. Cetatea Brasovului - edificata intre secolele al XIV -lea si al XVIII -lea, considerata a fi una din cele mai puternice din Transilvania, pastreaza numeroase vestigii (Poarta Ecaterinei, Poarta Scheilor, Bastionul Postavarilor, Bastionul tesatorilor, Bastionul fierarilor). Din sistemul de fortificatii exterioare zidurilor cetatii se mai pastreaza Turnul Alb si Turnul Negru. 2. Biserica Neagra ( secolul XIV) - este considerata de catre specialisti ca fiind cel mai reprezentativ monument de arta gotica din tara noastra, cu o orga de 4.000 de tuburi, un organist faimos in intreaga lume - Stas Eckhardt - si o celebra colectie de covoare orientale. A fost denumita astfel dupa patina de funingine ramasa pe ziduri de la marele incendiu din anul 1689. Cladire impunatoare, lunga de 89 de metri, inalta de 21 de m si lata de 38 metri, avand un turn inclus ulterior in cladire si inalt de 65 metri, este o biserica catolica. 3. Piata Sfatului - vechi loc de targ , este dominat de vechea cladire a sfatului ( sec XV), cu turnul de control al intrarilor in oras. Fundatiile si parterul turnului, care se mai pastreaza si astazi, descopera o veche cladire din piatra construita prin anul 1528. Candva a fost sediul Primariei. La parterul turnului se afla Muzeul de Istorie unde sunt expuse obiecte din paleolitic si neolitic, dar si cateva imagini cu Brasovul vechi (P-ta Sfatului nr.30, program:10-18.00 / luni inchis). Biserica Neagra a fost biserca catolica a sasilor transilvaneni pna n secolul 16, pna la reforma lui Honterus, atunci cnd sasii au trecut la luteranism. De atunci Biserica Neagra este biserica evanghelica de confesiune augustana (=luterana). Dezvoltarea n evul mediu (si nu numai) se datora populatiei sasesti. 4. Biserica Bartolomeu (sec XIII - XIV) - este impunatoare prin masivitatea ei si prin zidurile puternice, prevazute cu contraforturi. Este o constructie in stil romanic tarziu-gotic timpuriu in prima jumatate a secolului al XIII -lea. 5. Biserica Romano - Catolica ( Str.Muresenilor nr.21) - ridicata pe locul unei bazilici vechi intre anii 1776 - 1782, este un reprezentativ monument in stil baroc cu vitralii. 6. Muzeul de arta ( Bd.Eroilor nr.21) - cuprinde tablouri de mare valoare ale pictorilor romani: Nicolae Grigorescu, I.Andreescu, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza.Program: 10 - 18.00/ luni inchis. 7. Casa Negustorilor numita si Casa Hirscher(cladita in anul 1545) dupa modelul vechilor hale de marfuri specifice Europei Occidentale. Astazi este vestitul restaurant "Cerbul Carpatin" (Piata Sfatului). 8. Muzeul judetean 9. Muzeul primei scoli romanesti. 10. Cladirea prefecturii 11. Biblioteca judeteana. 12. Teatrul Dramatic (Bd.Eroilor). 13. Muzeul de etnografie (Bd.Eroilor nr.23). Program : 9 - 17.00 / luni inchis. 14. Manastirea Franciscanilor (sec XVI) 15. Biserica Sfantul Nicolae (sec XVI- XVIII) 16. Biserica Sfintii Petru si Pavel (sec XVIII) 17. Biserica Sfanta Treime (sec XVII - XIX) 18. Biserica Adormirea Maicii Domnului (Dealul Melcilor).

Sighisoara

Nucleul orasului medieval se situa pe dealul Cetatii, unde si astazi se pastreaza zidul de incinta si 9 din cele 14 turnuri aflate in grija diverselor bresle, precum si turnul cu ceas, sau turnul Sfatului, pe sub care se afla principala intrare in cetate. Casele din vechiul burg sunt si acum locuite, ceea ce da o nota de autenticitate acestei mari rezervatii de

arhitectura. Destul de timpuriu insa, orasul s-a extins si dincolo de incinta fortificata, spre valea Tarnavei si doua mici vai adiacente, astazi el ocupand o mare suprafata. Cetatea insasi este rodul mai multor etape de constructie si de refaceri (secolele XIV-XVII), fiind devastata periodic de asediatori si incendii. Dintre edificiile importante din interiorul cetatii, se disting: Turnul cu ceas, refacut dupa un incendiu de mesteri austrieci in spiritul barocului din aceasta tara si inzestrat cu un mecanism de ceas (1648) care pune in miscare figurinele de lemn policrom reprezentand zilele saptamanii; Biserica din deal (1345-1515), constructie gotica de tip hala, suprapunand o cripta romanica. In biserica au dainuit picturi din perioada anterioara reformei lui Luther, realizate de Iacobus Kendlinger (1483-1488). Stranele, ca si la Biertan, sunt opera lui Johannes Reychmuth, iar pietrele de mormant au sculpturi de Elias Nicolai. Altarul principal este dedicat Sf. Martin (1515). Biserica manastirii, aproape de turnul cu ceas, a fost construita initial in secolul al XIII-lea, dar a suferit mai multe refaceri, ultimele importante fiind din secolul al XVII-lea. Altarul sau este baroc. Greutatea boltilor se descarca spre contrafortii de pe latura sudica a navei, care aici sunt desprinsi de masa de zidarie a peretilor, prin intermediul unor arcuri butante, solutie unica in Transilvania. Scara acoperita, executata din lemn in 1656, facilita si scurta accesul spre biserica din deal si spre vecinatatile ei (scoala si cimitir). Tot din lemn si acoperit era si un celebru pod, distrus de inundatiile din 1970. Dintre casele situate intra muros mentionam Casa cu cerb, locuinta in stilul Renasterii transilvanene, casa Vlad Dracul, in care a locuit Vlad Dracul inainte de a deveni domnitor al Tarii Romanesti (este posibil ca aici sa se fi nascut fiul sau, devenit celebru ca Vlad Tepes) si Casa Venetiana, numita asa datorita ferestrelor terminate in arc frant trilobat, amintind de arhitectura Venetiei. De mentionat faptul ca acest aspect l-au capatat dupa o renovare din secolul al XIX-lea. Extra muros, arhitectura este predominant din secolele XIX-XX, dar se pastreaza si destule exemple din secolele XVII-XVIII. Biserica leprozeriei, mic edificiu gotic cu un amvon exterior, de unde preotul putea predica bolnavilor, carora le era interzis accesul in biserica. Va prezentam harta obiectivelor turistice din cetatea Sighisoara. 1. Turnul cu Ceas 2. Turnul Tabacarilor 3. Turnul Cositorarilor 4. Vechea Scoala 5. Biserica din Deal 6. Turnul Bijutierilor 7. Turnul Franghierilor 8. Turnul Macelarilor 9. Turnul Cojocarilor 10. Turnul Tesatorilor 11. Turnul Croitorilor 12. Turnul Cizmarilor 13. Turnul Lacatusilor 14. Biserica Franciscana 15. Capela Dominicana 16. Turnul Dogarilor 17. Turnul Fierarilor 18. Biserica Manastirii Dominicane 19. Vechea Biserica 20. Scara Scolarilor 21. Casa Vlad Dracul Obiective turistice orasul Sighisoara Orasul de jos, cum este numita partea de oras care nu face parte din vechea cetate, ofera de asemenea cateva obiective ce merita vizitate:

  

Casa Zilinschi din secolul XVIII, casa de brutar Casa Rosenthal din secolul XIX Casa meseriasilor (actualul restaurant Perla Cetatii) din secolul XIX

  

Cladirea hotelului-restaurant "Steaua", din secolul XIX si refacuta in 1912 de catre arhitectul Baltes in stil artnuveau Casa Hermann Oberth de pe strada Zaharia Boiu din secolul XX Cladirea notariatului din secolul XX

Catedrala ortodoxa Aflata pe malul Tarnavei Mari cu hramul Sfanta Treime, este construita intre anii 1934-1937 de catre arhitectul dumitru Petrescu Gopes.Pictura interioara a fost realizata de catre pictorul A. Demian. Biserica a suferit in ultimii ani mai multe reparatii, pictura fiind refacuta intre anii 1980-1984. Biserica Leprosilor Amplasata in "Orasul de Jos", pe malul Tarnavei a fost construita intre anii 1480-1500.Asezata la poalele dealului ce strajuieste dinspre nord cetatea, lacasul a fost, probabil, la inceput o bisericuta de tip satesc, fortificata cu zid de aparare. Prin donatia unui preot, in 1570, in incinta fortificata se amenajeaza o leprozerie, ulterior largita cu chilii pentru bolnavi. Interiorul sarac in care lumina putina arunca penumbre odihnitoare cuprinde un amvon decorat cu motive florale - lalelele in culori vii, in maniera barocului rustic, frust - acoperite de patina timpului. Biserica Ortodoxa din Cornesti Situata la intrarea in oras dinspre Targu Mures, este primul lacas crestin romanesc din piatra, din aceasta zona.Construita in 1788-1797 pe locul unei biserici din lemn in timpul preotului Stefan Balas, este un monument neoclasic adaptat cerintelor de cult ortodox. Se mai pastreaza de atunci clopotul, un antimis (val liturgic) si un potir de aur. Pictura murala din interior este opera artistului Veniamin Precup. Biserica Reformata Construita in 1888, este o cladire neo-romanica cu elemente neo-gotice. In interior se remarca pupitrul de lemn al predicatorului cu baldachin decorat cu denticul si strane originale. Biserica se afla pe strada Gh. Lazar. Biserica Unitariana Este situata pe strada Garii si dateaza din 1936-1938.Constructia din caramida are un plan dreptunghiular cu abida semicirculara si un turn masiv spre vest ce prezinta forme specifice arhitecturii moderne din mediul urban secuiesc.

Medias

1. Casa Schuller Cladire situata pe latura nord estica a pietei centrale, este una din cele mai importante constructii in stil ul Renasterii din Transilvania. Casa Schuller este atestata documentar in anul 1588, ca fiind proprietatea lui Johannes Schuller, primarul Mediasului la acea vreme. Dar, in vechile cronici este pomenita cu mult timp inainte de anul 1588. De-a lungul timpului Casa Schuller a fost folosita ca han, birt si berarie. Noua Casa Schuller, desi a fost supusa de multe ori modificarilor si reconstructiei a pastrat in mare parte acelasi stil, aceeasi structura, dandu-i-se o si mai mare importanta in ultima perioada, dupa o noua restaurare.Acum acest obiectiv vechi si totodata nou reprezinta, alaturi de celelalte vestigii monumentale lasate de ani, o dovada a vechimii si istoriei orasului Medias.

2. Turnurile medieval Turnul Clopotelor,Turnul Croitorilor, Turnul Aurarilor, Turnul Forkesch, Turnul Funarilor, Turnul Mariei, Turnul Rotarilor, Turnul Steingasser. Turnul Pietrarilor se impune si delimiteaza teritoriul de altadata al orasului, strajuind ca un ostas la apararea granitelor. A fost construit in anul 1507, fiind una din portile de intrare in orasul Medias. In interiorul turnului si-au desfasurat altadata activitatea breasla pietrarilor si a zidarilor. Dupa aproape cinci secole Turnul Pietrarilor isi pastreaza stilul, desi orasul a suferit multe schimbari si modificari. Turnul Forkesch este o constructie in forma de prisma rectangulara terminata cu un acoperis piramidal. Este situat in partea sudica a vechiului oras, fiind una din portile de baza ale vechiului Medias, isi pastreaza si azi aspectul si importanta ca edificiu monumental. A fost folosit de-a lungul timpului ca muzeu. A fost construit in jurul anului 1450. 3. Complexul Arhitectural Franciscan Unul din cele mai vizitate obiective turistice din Medias este Complexul Arhitectural Franciscan care cuprinde biserica si manastirea franciscana. In jurul anului 1444, lacasul de cult se afla in administratia calugarilor franciscani, ulterior fiind transformat in spital. Edificiul a fost construit in stil baroc si adaposteste exponate de valoare, printre care se numara tezaurul de la Seica Mica (ce cuprinde 348 monede romane), tezaurul de la Panade, piese de ceramica populara din perioade diferite obiecte sculptate de epoca feudala, etc. Complexul actual este compus din doua cladiri distincte: biserica si manastirea. Dintre acestea biserica si-a pastrat mai mult din aspectul initial. Este o biserica-sala ce se continua spre est cu un cor deosebit de alungit fata de proportiile navei. Terminarea constructiei bisericii franciscane trebuie plasata aproximativ in perioada 1500 - 1515. In anii 1500 -1510 se ridica manastirea din incinta complexului. In anul 1742 s-au terminat lucrarile de reconstructie a lacasului de cult, care astfel primeste aspectul sau baroc (care se poate vedea si astazi). Cele doua corpuri de cladiri ale manastirii au fost inaltate pe doua niveluri - parter si etaj - boltite semicilindric cu penetratii sau, pe alocuri, in cruce. Aripa estica a ramas doar cu tavane. In prezent, constructia, de o sobrietate monumentala, gazduieste colectiile Muzeului Municipal. 4. Biserica Sfanta Margareta In inima centrului medieval al orasului se afla o biserica evanghelica cu hramul Sf. Margareta. In 13 iulie, de ziua Sf. Margareta, era organizat un mare targ, unde se intalneau mestesugarii din toate partile Transilvaniei, unde diferitele bresle ale mestesugarilor stabileau masuri pentru apararea intereselor lor profesionale si comerciale. In urma marii invazii turcesti din anul 1438, care a afectat profund si orasul Medias, fortificatia de aparare, probabil existenta, a fost intarita in jurul bisericii cu un zid dublu precum si cu mai multe turnuri de aparare. Acest complex de fortificatii s-a pastrat pana in zilele noastre. Anul 1550 aduce Mediasul la rang de oras, turnul bisericii inaltandu-se cu trei etaje. In 1551 pe trunul principal a fost construit in fiecare colt cate un turnulet, ca semn ca Mediasul avea dreptul sa pronunte si sa execute condamnarea la moarte (jus gladii). De oricare parte a orasului de azi ai privi peisajul urbanistic, din orice directie te-ai apropia de portile sale, Turnul Trompetilor iti ofera cel dintai privirilor, silueta zvelta si gratioasa. Din inaltimile acestui turn, strajerii scrutau orizonturile zarilor, urmarind apropierea dusmanului, a carui prezenta o vesteau cetatii cu trmbita ce se pastreaza si azi in fondul muzeului. Clasificat printre primele zece turnuri inclinate ale lumii, amintind prin silueta sa de Turnul de la Pisa, acoperit ci tigla smaltuita in diferite culori, Turnul Trompetilor se incadreaza armonios in structura arhitectonica a bisericii evanghelice "Sfanta Margareta". Biserica Sf. Margareta, in forma ei actuala, este o constructie in stil gotic tarziu, compusa din trei nave, avand o lungime de 56 m si o latime de 20 m. In interior boltile bisericii se ridica pana la inaltimea de 12 m. Turnul bisericii, inalt de 68,5 m este unul dintre cele mai inalte turnuri din tara. In interior piesa cea mai valoroasa o reprezinta altarul triptic gotic tarziu, datand din perioada 1480 - 1490. Partea cea mai importanta a altarului o reprezinta cele opt tablouri pictate cu scene din patimile lui Isus. Picturile au fost realizate de catre un pictor necunoscut, dupa modelul altarului din biserica Schottenstift din Viena. In nisele ramase goale din predela altarului se afla mai multe pietre funerare. Pima din stanga este piatra funerara a lui Christian Schesaeus, cel mai important poet umanist transilvanean din seclul al XVI-lea. In randul din mijloc se vede blazonul regelui Matei Corvin, al voievodului Stefan Bathory, precum si stema Mediasului. Lateral se distinge emblema orasului Sibiu precum si altor unitati teritorial-administrative care au contribuit la construirea bisericii. Din anul 1732, pe galeria de vest a bisericii se afla orga, care, in anul 1755, a fost inlocuita cu un instrument nou. Acesta dispune de doua claviaturi manuale si una cu pedale, avand 24 de registre cu peste 1300 de tuburi (fluiere). Biserica mai poseda o valoroasa colectie de covoare orientale, care dupa Brasov si Sighisoara se situaeaza pe locul al treilea intre colectiile bisericesti. Sculpturile in lemn de deasupra amvonului, in stil baroc, au fost realizate ina nul 1679 de artistul transilvanean Sigismund Moess. Clopotele bisericii se afla in turnul de deasupra intarii, in castelul bisericesc. Clopotul cel mai mare si cel mai vechi dateaza din anul 1498. In iulie 1998 biserica a implinit 500 de ani de la construire.

In incinta cetatii se poate ajunge prin mai multe cai de acces, care strapung centura fortificatiilor, formand intrari ce odinioara se puteau bloca prin puternice porti de aparare. 5. Centrul vechi Centrul vechi al orasului Medias a fost punctul de intilnire al micilor producatori de cereale, sticla, olari, textilisti care veneau aici pentru a-si vinde marfa. Centrul vechi a mai fost folosit ca piata pentru locuitorii Mediasului. De-a lungul timpului aceasta piata s-a modificat, dar a ramas ca punct de interes parcul cu banci si fantana arteziana, unde majoritatea locuitorilor se intalnesc pentru a-si exprima parerile despre politica si despre stirile mondene. Este totodata un loc de recreere pentru cei de varsta a treia. 6. Pia a de legume cu aspect de bazar oriental 7. Poduri pietonale peste Trnav (unic n ar cel suspendat cu urcare n plan nclinat n spiral Cmpului) i digurile de ap rare mpotriva inunda iilor, n lungul Trnavei 8. Dealul cimitirelor confesionale (urcare din str. P cii) 9. Casa Rosenauer spre cartierul Gura

Cimitirul vesel - Sapanta ( Maramures )

Cimitirul de la Sapanta este cunoscut in toata lumea, gratie omului extraordinar care a fost artistul popular Ion Stan Patras, sculptor, pictor si poet in aceeasi masura. Datorita prestigiului de care s-a bucurat in randul satenilor, a reusit in decursul vietii sa execute un numar remarcabil de cruci sculptate, pictate, la care se adauga si o scurta cronica esentializind in cateva cuvinte intreaga viata a raposatului. Datorita coloritului vivace (fond albastru, ceruleum sau ultramarin) cu un desen zgrafitat si colorat cu alb sau galben, la care rosu, galben, verde sunt intr-o proportie foarte mica, dau un contrast maxim, dar in acelasi timp armonios. Acestui colorit i se adauga si basorelieful bine realizat artistic cu o buna repartizare a volumelor in spatiu. Cronica scrisa, uneori foarte hazlie, a facut ca cimitirul, loc trist, sa devina "vesel", fiind unicat in lume: "Cimitirul Vesel" de la Sapanta. In Sapanta, turistul primeste una dintre cele mai frumoase lectii despre viata, de la oamenii locului. Stramosii lor, considerau moartea un inceput, nu un sfarsit. Aceatsa credinta s-a pastrat pana in zilele noastre. "Cimitirul Vesel" - aici este dovada acestei credinte. Moartea este intampinata cu bucurie. Crucile sunt inscriptionate cu versuri satirice, care descriu evenimentele importante din viata celui decedat. Filosofia de viata in Maramures este "sa razi de necaz".

Lacul Rosu ( judetul. Harghita )

Lacul Rosu (Ghilcos) lac de baraj natural se afla la altitudinea de 980 m, in apropierea Cheilor Bicazului, la o distanta de cca, 26 km de orasul Gheorgheni din judetul Harghita, pe Drumul national 12/C, in statiunea cu acelasi nume. Este in forma de "L", adanc de 10 m (adancimea maxima de 10,5 m), avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m. Lacul s-a format relativ recent, in vara anului 1837. Atunci s-a intamplat ca in urma poilor abundente marea cantitate de moloz stancos de pe versatul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat, blocand drumul Paraului Bicajel. Apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural. Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor goale ale brazilor de odinioara, care ies din apa strapungand imaginea Micului Suhard reflecatat in oglinda lacului. Numele de Lacul Rosu provine de la gresia rosie tertiara, usor dezagreagabila transportata de Paraul Rosu, care a vopsit in

rosu imprejurmile pana la lac. Lacul, din pacate, este periclitat de marea cantitate de aluviuni transportata de paraurile afluente (Rosu, Licas, Oii, Huhard si Gyilkos (ucigas). Traditia populara pastreaza doua legende legate de originea lacului: "Odata, traia in Lazarea o fata de o frumusete rar intalnita, care se numea Estera. S-a dus odata la targ, la Gheorgheni. A intalnit acolo un flacau voinic care se lua la tranta si cu ursul. Cum s-au vazut, s-au si indragostit. Flacaul a rugat fata sa-i fie mireasa. Dr cununia nu s-a putut face, caci flacaul a fost luat in armata. Fata il astepta, tot il astepta. Pe-nserate se ducea cu ulciorul la izvor, statea ore in sir, in nadejdea ca se va intoarce alesul inimii sale. Canta asa de trist, incat auzindo se induiosau si muntii. Era intr-o duminica dupa-amiaza, cand trecand pe acolo, a fost vazuta de un talhar, care reprezindu-se la ea, a ridicat-o in sa, zburand ca vantul spre Suhardul Mic, intre stancile cu o mie de fete, unde locuia. I-a promis fetei si aur, si argint, numai sa-l indrageasca, dar fetei nu-i trebuia nimic. Talharul isi pierdu rabdarea si vroia s-o ia in casatorie cu sila. Estera a strigat catre munci, implorandu-le ajutor. Stancile cuprinse de strigatele indurerate au raspuns cu tunete. S-a pornit o ploaie torentiala, maturand tot ce intalnea in cale. Acolo au ramas, sub faramaturile stancilor fata si talharu. Si apoi s-au adunat acolo apele muntilor, formand Lacul Rosu (Ucigasul)." O a doua legenda spune ca: Pe pajistea dintre versantii muntilor a fost o stana. Ciobanii, vazand apropierea furturnii, au incercat sa se refugieze, dar Muntele Ucigas, daramandu-se, i-a ingropat impreuna cu oile.

Biserica "Na terea Fecioarei", Ieud Deal

Anul construc iei: 1364 Loca ia: Ieud Deal Vreme ndelungat s-a crezut c actuala biseric are un edificiu vechi de mai mult de 600 de ani, ceea ce a f cut-o cea mai faimoas n regiune. Acum se cunoa te faptul c t tarii jefuitori au incendiat biserica ini ial n secolul al XVII-lea, care a fost distrus n totalitate. Existen a unei mai vechi biserici se certific prin descoperirea a dou c r i din secolul al XVI-lea n edificiul actual. Arhitectura bine p strat , reparat i u or modificat n timpul secolului al XVIII-lea i picturile interioare f cute la sfr itul aceluia i secol ndrept esc prezen a bisericii n Lista Interna ional a Mo tenirilor a UNESCO. Acoperi ul principal prezint dou mari stre ini, iar acoperi ul u or inferior al altarului are doar un singur rnd de stre ini. Deasupra pronaosului se afl o turl solid , p trat , cu un balcon p trat i o spiral nalt i conic . Biserica era una destul de mare pentru secolul al XVII-lea, ceea ce indic faptul c parohia era destul de mare ea ns i. Edificiul a fost construit pe o colin , n partea opus a rului i a celei mai mari biserici din Ieud es. Picturile interioare ale bisericii formeaz una din cele mai bine p strate entit i ale picturilor murale post-bizantine din Maramure . Picturile au fost f cute din buc i textile tratate cu un strat preparat de var i ata ate de bu teni. Programul iconografic e special i impresionant. Scene e sunt aranjate n registre i fiecare pictur este legat de cele vecine. Nici un col al bisericii nu a r mas nepictat. Inscrip ii sunt scrie n romn , cu caractere chirilice. Alexandru Ponehalschi, un cunoscut pictor de biserici i icoane care a deschis o coal artistic n Maramure , s-a ocupat de acest edificiu n 1782. A fost foarte nr d cinat n tradi iile artei bizantine, combinnd spontaneitate artei folclorice cu elemente ale barocului vestic. n afara acestor influen e aparent opuse, Ponehalschi a reu it s - i creeze propriul stil, iar pere ii bisericii din Dealul Ieudului au fost considera i n general apogeul carierei sale. Picturile interioare ale bisericii formeaz una din cele mai bine p strate entit i ale picturilor murale post-bizantine din Maramure . Picturile au fost f cute din buc i textile tratate cu un strat preparat de var i ata ate de bu teni. Programul iconografic e special i impresionant. Scenele sunt aranjate n registre i fiecare pictur este legat de cele vecine.

Biserica "Sfin ii Arhangheli",

urde ti

Anul construc iei: 1766 Loca ia: urde ti Biserica din urde ti era cea mai nalt biseric din lemn din toat Europa, cu turla de 54m i o n l ime total de 72 Maramure , pn acum c iva ani, cnd noua biseric a m n stirii Peri din S pn a, de 78 Maramure n l ime, a fost construit . Edificiul este inclus pe Lista Interna ional a Mo tenirilor a UNESCO. Biserica greco-catolic a "Sfin ilor Arhangheli" a fost constuit n 1766, dovad fiind inscrip ia aflat deasupra u ii de la intrare, scris cu caractere chirilice. De i aflat n afara zonei Maramure ului, biserica este una tipic maramure ean , din perioada matur a acestui stil. De i turla este foart nalt , ntrul armonios aproape atinge perfec iunea estetic . Edificiul este dreptunghiular, cu absida altarului poligonal , ca de obicei. Acoperi ul are dou rnduri de stre ini care nconjoar biserica, iar acoper mntul unitar acoper i altarul. Un alt rnd de ferestre se afl ntre cele dou stre ini. Grinzile din stejar ale pere ilor au fost a ezate pe o funda ie din piatr . Turla nalt este marcat printr-o margine trasat la jum tate. n stilul L pu , sunt patru mici vrfuri n col urile acoperi ului.

Coloana Infinitului ( facut de Constantin Brncu i )

Coloana Infinitului este o sculptur a lui Constantin Brncu i. A fost inaugurat la Trgu Jiu pe data de 27 octombrie 1938. Are o n l ime de 29,35 metri i este compus din 15 moduli octoedrici, pe care Brncu i i numea m rgele, avnd la capele de jos i de sus cte o jum tate de modul. Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului Romniei. Denumirea ei original a fost Coloana recuno tin ei f r sfr it i a fost dedicat solda ilor romni din Primul r zboi mondial c zu i n 1916 n luptele de pe malul Jiului. Cu toate acestea, proiectul este mai vechi. Se pare c nc din 1909 n atelierul lui Brncu i ar fi existat trunchiuri i brne, coloane truncheate de lemn, prima versiune expus a unei coloane, intitulat "Proiect arhitectural", dateaz din 1918, pentru ca n 1933, n expozi ia sa personal de la New York, s fie prezentat o Coloan f r sfr it, pe care Brncu i o denumea i "proiect de coloan care, m rit , ar putea sprijini bolta cereasc ". Coloana a fost turnat n font n septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petro ani (ACP). eful proiectului a fost inginerul tefan Georgescu-Gorjan, maistrul- ef Ion Romo an iar maistrul tmplar care a executat modelul n lemn al m rgelelor a fost Flisec Carol n colaborare direct cu Brncu i, sosit special de la Paris pentru a supraveghea turnarea coloanei. Elementele componente ale coloanei sunt urm toarele: Nucleul metalic din eav p trat cu latura de 42 cm, asamplat din trei tronsoane cu lungimea de 8,93 m, 10 m i 9,4 m Funda ia din beton, care ajunge la adncimea de 5m, cu o forma n jos. de trunchi de piramid , cu baza mare de 4,5 , orientat

"M rgelele" (cum le numea Brncu i) din font , "n irate" pe nucleu, n num r de 17:

  

Un semielement de baz , cu n l imea de 136 cm; 15 moduli octoedrici, cu n l imea de 180 cm fiecare; Un semielement la vrf cu n l imea de 90 cm.

Biertan ( jud. Sibiu ) Biertanul trebuie vizitat ntr-o vizita prin Transilvania. mpreuna cu impunatoarea sa biserica fortificata, aceasta localitate a fost inclusa n anul 1993 pe lista de patrimoniu cultural UNESCO. Dar de ce tocmai Biertan? Pentru ca aici se ntlnesc mai

multe elemente care merita o deosebita atentie. n Evul Mediu aceasta asezare era un centru mestesugaresc bine dezvoltat precum si o regiune viticola importanta. O renumita scoala a contribuit la dezvoltarea culturala a asezarii. Timp de 300 de ani aici s-a aflat resedinta episcopala a bisericii evanghelice a sasilor din Transilvania. Nu e de mirare ca tocmai n acest loc s-a ntemeiat o mndra biserica fortificata. Aceasta se ridica pitoresc pe un vrf de deal din mijlocul localitatii, fiind mprejmuita de 3 ziduri de aparare precum si de 9 turnuri si bastioane. Minunatiile le gasim n interiorul bisericii: cel mai mare altar cu doua aripi din Transilvania pe care sunt reprezentate 28 de imagini, datnd nainte de reformarea bisericii; usa sacristiei pe care este reprezentat un castel medieval renumit; amvonul maiestru sculptat n piatra. Stiati ca n Biertan se afla cea mai veche farmacie sateasca din Romnia? Si ca acesta este condusa de un "Kruterdoktor" care organizeaza simpozioane internationale? Intr-un frumos decor n mijlocul unui cimitir este situata biserica ortodoxa, oferind o minunata priveliste asupra localitatii. Pna la biserica greco-catolica mai sunt doar ctiva pasi. Moara satului mai nvrte si astazi vechile pietre de moara din acea vreme. Din viile de odinioara doar putine au mai ramas, destule nsa pentru a ademeni la o degustare de vin. Biertanul este mai mult dect un simplu loc destinat turismului de tranzit. Cine se decide pentru o sedere la Biertan poate trai aici ceva cu adevarat deosebit TROPAEUM TRAIANI (com. Adamclisi, Dobrogea) La inceputul secolului al XX-lea a fost descoperit in Romnia un complex arheologic de o deosebita insemnatate, unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul tarii noastre. Este vorba de ruinele monumentului triumfal si cetatii Tropaeum Traiani, aflate in comuna Adamclisi din Dobrogea. In aceste locuri, in iarna anului 101-102 d.C. au avut loc batalii intre Romani si Daci (aliati cu Sarmatii). Impresionantul monument, de forma circulara, a fost ridicat din dispozitia imparatului Traian in anul 109 d.C. Scenele de lupta au fost sculptate in basoreliefuri pe blocuri mari de piatra (metope), ce inconjurau ca un bru lat monumentul. Imaginile de pe metope arata uimitoare asemanari cu infatisarea si portul de azi al taranilor din regiunea de munte si deal. De jur imprejur, monumentul avea sapte rnduri de trepte de piatra, iar deasupra se inalta un soclu purtnd statuia sculptata a unui ostas imbracat cu armura. Monumentul n-a rezistat scurgerii atator veacuri, din el s-a mai pastrat numai partea centrala, ca o movila uriasa de pamnt, iar din cele 54 de metope au mai ramas 49. In apropierea monumentului se gasesc alte doua marturii: mausoleul unui ofiter roman cazut in lupta si, nu departe de acesta, altarul, inaltat din ordinul lui Traian, in memoria ostasilor care si-au dat viata in batalii. Intrerupnd monotonia sesului dobrogean, se zaresc pe o colina ruinele cetatii Tropaeum Traiani, una dintre cele mai mari asezari civile romane din Dobrogea. Construita in aceeasi vreme cu monumentul comemorativ, ea a fost locuita de cei care, dupa luptele cu geto-dacii, s-au stabilit pe aceste meleaguri. Cetatea avea impozante edificii publice si constructii civile, turnuri si ziduri de aparare din blocuri mari de piatra, strazi pavate cu dale de piatra si un sistem de canalizare. Distrusa in secolul 2, a fost refacuta in veacul urmator, dar nu peste mult timp, sub presiunea valurilor popoarelor migratoare, incepe sa decada. CALLATIS (Mangalia, Dobrogea) Negutatori si navigatori greci, atrasi de pozitia favorabila si de schimbul avantajos cu bastinasii geti, au intemeiat de-a lungul tarmului Marii Negre, cu peste 2.500 ani in urma, cteva asezari care au devenit cu timpul orase prospere. Unul dintre ele a fost Callatis, situat pe locul Mangaliei de astazi (Callatis = cea [mai] frumoasa - in limba greaca). Paralel cu infloritoarea viata economica, in Callatis se desfasura si o sustinuta activitate artistica. Acest lucru il dovedesc obiectele descoperite. Astfel, din resturile unor ateliere callatiene au fost scoase la lumina obiecte fine de sticla, statuete de lut ars suflate cu aur (tanagrete), statui si monumente de marmura. Dupa perioada greceasca, urmeaza o a doua perioada de dezvoltare, in timpul stapnirii romane (la inceputul secolului 1 d.C.). La fel ca si alte orase ale Imperiului Roman, Callatis avea numeroase institutii artistice, invatati si artisti. Aceleiasi perioade ii apartine "Mormntul cu papirus" (la intrarea in parcul orasului Mangalia s-a scos la iveala dintr-un gorgan de pamnt un sarcofag de piatra, in care se afla un schelet avnd alaturi un papirus). Ca si in cazul altor asezari greco-romane de pe tarmul Marii Negre, valurile de popoare migratoare au intrerupt dezvoltarea Callatisului. Abia in secolul 12, pe locul infloritoarei cetati de odinioara este mentionata o mica asezare portuara, iar cu denumirea actuala de Mangalia apare in documentele si hartile secolului 14. SARMIZEGETUSA ROMANA(jud. Hunedoara)

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (capitala provinciei romane Dacia) se ridica odinioara la poalele de nord ale muntilor Retezat, in partea de sud-vest a Tarii Hategului. Localitatea se afla la 20 km sud-vest de Hateg si se numeste si astazi Sarmizegetusa. A nu se confunda cu Sarmizegetusa Regia, fosta capitala a Daciei, amplasata la cca 50 km nord-est de colonia romana cu acelasi nume. O inscriptie descoperita la inceputul secolului 16, in hotarul satului Gradistea de Munte (Sarmizegetusa Regia daca) consemneaza: "Din porunca imparatului Cesar Nerva Traianus Augustus, fiul divinului Nerva, a fost intemeiata Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica prin Decimus Terentius Scaurianus, guvernatorul sau". Numele guvernatorului provinciei Dacia arata ca intemeierea noului oras a avut loc in primii anii dupa cucerirea noii provincii (dupa unele pareri 106-107, dupa altele intre 108-110 d.C). Imparatul Hadrian a adaugat numele de Sarmizegetusa. Intemeierea coloniei a fost marcata si prin emiterea unei monede (sestertius) emisa la Roma, din ordinul Senatului, dedicata "celui mai bun principe" - imparatul Traian. Alegerea de catre imparatul Traian a amplasamentului pentru orasul care-i poarta numele n-a fost intamplatoare. Prin asezarea sa, se bucura de avantaje strategice si economice. Muntii Retezat (la sud) si Poiana Ruscai (la nord) constituiau bariere naturale greu de trecut pentru eventuali atacatori. Capitala, al carei territorium se intindea de la Tibiscum (azi Jupa) pana la intrarea Vaii Jiului in defileu, se putea dezvolta in liniste, aparata fiind de castrele Tibiscum, Voislova, Micia (azi Vetel) si Bumbesti. Prin localitatea Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la Dunare si facea legatura cu partea nordica a provinciei, pna la Porolissum (azi Moigrad, jud.Salaj). Orasul cuprindea o suprafata, inconjurata de ziduri, de aproximativ 32 ha. In inima orasului se intersectau cele doua drumuri principale (cardo maximus orientat nord-sud si decumanus maximus orientat est-vest), la intretaierea carora se afla principala constructie publica, forumul. Orasul nu se limita insa la teritoriul inconjurat de ziduri. Dincolo de ziduri, pe o mare intindere, erau situate casele (villae), ateliere mestesugaresti (caramidari, sticlari), temple si alte constructii publice sau private. Tot in afara zidurilor se gaseau si cimitirele orasului (sepulcrata), identificate att la est, ct si la vest de incinta. Populatia se apreciaza la 25.000-30.000 de oameni. Prin stradania arheologilor au fost scoase la lumina constructiile si amenajarile de odinioara ale Ulpiei Traiana, precum si numeroase obiecte de uz curent, ce sunt adapostite de muzeul din imediata apropiere a sitului. HISTRIA (Dobrogea) Pe malul lacului Sinoe, in partea nordica a actualei peninsule Istria in Dobrogea, s-a ridicat in urma cu peste 2600 de ani orasul Histria, intemeiat de navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in golful (de odinioara) Halmyris, cu scopul de a face comert. Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba grecesti erau schimbate pe grnele, mierea, ceara de albine, pieile de vita, pestele sarat, faclele din rasina pinilor (ce existau atunci aici), oferite de triburile locale. Histria (Istria in limba greaca [denumire luata de la fluviul Istros] inseamna Dunarea) prospera si se dezvolta timp de opt secole. Asezarea, inconjurata de un puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km; strazile erau pavate cu piatra, iar institutiile de educatie fizica (gymnasion) si cele cultural-artistice (museion) cunosteau forfota obisnuita locurilor de acest fel. Intre secolele 1-3 d.C. se instaureaza aici puterea romana. In aceasta perioada, in oras se construiesc temple inchinate zeitatilor romane, terme (bai publice), cartiere ale cetatenilor bogati cu case. Dar golful Halmyris a inceput sa se impotmoleasca cu aluviuni fluviale, nisipul inchiznd iesirea la Marea Neagra. Cu tot acest neajuns, orasul si-a prelungit existenta pna in secolul 6. Invazia avarilor, care distrug aproape in intregime cetatea, obliga pe locuitori s-o paraseasca. Incet, incet, Histria se ruineaza; uitarea ii ingroapa si numele si locul. Histria, cea mai veche asezare urbana din tara, a fost scoasa la lumina incepnd din 1914, de sapaturile lui Vasile Prvan. DENSUS (jud. Hunedoara) In satul Densus (10 km vest de orasul Hateg, jud. Hunedoara) se gaseste o biserica bizara, facuta din blocuri, marmura, coloane si statui culese de la fosta colonie romana Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (10 km sud de Densus). Aflat in apropierea ruinelor fostei capitale a Daciei romane (nu a capitalei dace Sarmizegetusa Regia !) acest ciudat edificiu al Tarii Hategului a fost obiectul multor controverse intre oameni de stiinta. Unii au considerat ca biserica ar fi fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci; altii cred ca este un fost templu roman al zeului Marte; Nicolae Iorga plaseaza construirea bisericii in secolul al XVI-lea, iar istoricul de arta Vataseanu, in ultimul sfert al secolului al XIII-lea. S-au facut numeroase investigatii, dar biserica-monument continua sa-si pastreze taina. Se presupune ca a suferit mari modificari de-a lungul timpului, in special la sfrsitul secolului al XIII-lea. Construita din blocuri, bolovani de ru si din diferite materiale luate din fosta capitala romana a provinciei Dacia (caramizi cu inscriptii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare etc), biserica are un aspect neobisnuit, strnind admiratie si uimire.

Cetati nestiute ale Romaniei: Capidava Capidava se ridica pe malul drept al Dunarii, la jumatatea distantei dintre Harsova si Cernavoda, soseaua care leaga localitatile trecand chiar pe langa zidurile cetatii. Fortificatia are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m si

inalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri in sfert de cerc si 2 turnuri intermediare in forma de potcoava (U), o poarta lata de 2,50 m situata pe latura de SE care facea legatura cu restul teritoriului si o iesire strategica pe latura de SV a turnului dinspre Dunare, unde era amenajat portul. Cetatea ocupa un loc important in sistemul defensiv roman facand parte din seria de castre si fortificatii ridicate in timpul imparatului Traian, la inceputul secolului al II-lea , in cadrul masurilor de organizare a limes-ului dunarean. Locul era deosebit de potrivit caracterului constructiei oferind o vasta arie de supraveghere: un masiv stancos care se inalta intre piciorul pantei ce coboara dinspre NE si Dunare. Masivul prezenta un avantaj din punct de vedere strategic si anume un sant natural care pornea din Dunare, il ocolea pe partea de NE, pana aproape de coltul de est al cetatii. De altfel, forma masivului a impus forma si orientarea castrului. Obiective arheologice In cursul sapaturilor arheologice din ultimele decenii, la Capidava au fost descoperite numeroase artefacte cu caracter crestin, intre care se disting mai ales piese din lut ars utilizate in scop liturgic sau decorate cu simboluri crestine, foarte indragite in epoca: un thuribulum (rom. cadelnita), ampullae sau eulogiae (mici recipiente din lut, in care pelerinii aduceau apa sfintita sau mir, la intoarcerea de la cele mai renumite sanctuare crestine ale vremii, cum este sanctuarul Sfantului Mina, de la Karm-Abu-Mina, in Egipt, ori Biserica Sf. Ioan de la Efes). Acestora li se adauga numeroase amfore, platouri si castroane importate din Asia Mica sau din Africa, decorate cu inscriptii si simboluri crestine. Cercetarile arheologice anuale de la Capidava se desfasoara in regim de santier-scoala, cu participarea studentilor (aflati in practica arheologica) de la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Istorie; Universitatea "Ovidius" din Constanta; Universitatea "Lucian Blaga", Facultatea de Istorie "Nicolae Lupu" din Sibiu; Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti, Facultatea de Istorie. Obiective turistice Vizitatorii pot vedea zidul de incinta, impresionant, poarta de sud a cetatii, strajuita de un turn patrulater si accesul pe strada principala. O a doua poarta, secundara (poterna), a fost practicata din vechime in turnul patrulater de NV al cetatii, pe unde si incepe traseul de vizitare. Pe tot traseul incintei apar fundatii a 2 turnuri in forma de potcoava (dezafectate din epoca romana tarzie), si, mult mai bine pastrate, doua perechi de turnuri (patrulatere pe laturile lungi si in forma de evantai pe colturile pastrate ale cetatii). in sfertul sudic al cetatii poate fi observata fundatia zidului de aparare si fortului roman tarziu (pe 1/3 din lungimea ei), precum si traseul santului care-l proteja. in acest sector a fost descoperita si conservata cladirea corpului de garda, cea mai mare cladire romana tarzie pastrata. In interiorul cetatii, patrunzand pe poarta principala de sud, apare pe mana dreapta (sectorul V, inspre E) o zona rezidentiala din epoca romana tarzie. Aceasta consta din constructii dispuse in jurul unor piatete private, prevazuta cu portice, culoare de acces si canale de scurgere, dolia - chiupuri in care se pastrau proviziile locuitorilor. Doua dintre aceste spatii de locuire erau dotate cu instalatie de incalzire, aferenta unor bai private. Drumuri de acces Satul Capidava se gaseste pe malul dobrogean inalt al Dunarii, la jumatatea distantei intre drumurile nationale 2A (E 60) (Constanta-Harsova-Slobozia-Urziceni-Bucuresti) si 3A - A2 - 22C (autostrada Bucuresti-Cernavoda, continuata apoi cu 22C inspre Constanta). Vizitatorul poate astfel ajunge la cetate urmand DJ 223, fie venind dinspre Harsova (prin intersectia de la Hanul Morilor - Tichilesti - Topalu - Capidava), fie dinspre Cernavoda (prin Seimeni - Dunarea - Capidava). Soseaua dinspre Harsova nu prezinta probleme, aflandu-se intr-o stare foarte buna. In schimb, cei care opteaza pentru cea de-a doua ruta posibila, venind dinspre Cernavoda, trebuie sa stie ca la intrarea in satul Seimeni (Seimenii Mari) dinspre Silistea si Dunarea, DJ 223 este de mai multa vreme de mai multi ani surpat pe faleza Dunarii. In consecinta, in tot acest timp a functionat o varianta provizorie ocolitoare, de cca 1 km - un drum precar din piatra cu pamant, amenajat deasupra satului. DJ 223 a fost recent reparat in punctul respectiv si, deci, poate fi urmat direct si prin satul Seimenii Mari.

Castele nestiute ale Romaniei: Karoly Castelul Karoly din Carei (judetul Satu mare)a fost construit in 1482, pornind de la o casa intarita. Constructia a starnit impotrivirea nobililor din comitatul Satmar, fiind nevoie de interventia regelui Matei Corvin pentru aplanarea conflictului. In 1592, datorita deselor incursiuni ale turcilor, Karoly Mihaly ia decizia de a intari constructia existenta. Cladirea veche a fost inconjurata cu ziduri puternice, intrerupte cu bastioane, avand un sant exterior intarit cu palisade peste care trecea un singur pod suspendat. De asemenea, este prezenta o garnizoana numeroasa si bine inarmata. In 1592 Karoly Mihaly a intarit constructia existenta, inconjurand cladirea veche cu ziduri puternice, intrerupte cu bastioane, lasand acces doar printr-un singur pod. Cetatea a jucat un rol important de-a lungul sec. XVII, facand parte din randul marilor fortarete de aparare a frontierei vestice a Transilvaniei. Importanta cetatii este mentionata mai ales dupa reconstructia ei intre anii 1661-1666. Importanta ei continua si in timpul razboaielor duse de principele Rakoczi Francisc al II-lea impotriva habsburgilor ( 1703-1711 ). Cetatea este asediata de armata principelui, dar dupa cateva zile Karoly Sandor trece de partea principelui fiind numit conducatorul armatei. In 1705 cetatea este atacata de austrieci si distrusa partial, fiind refacuta in acelasi an. Deoarece la sfarsitul sec. XVIII cetatea nu mai juca nici un rol militar, Karoly Jozsef a hotarat demolarea zidurilor si astuparea santurilor. Pastrand fundatia si unele ziduri a fost construit un castel patrulater, cu un singur etaj. Constructia a fost terminata in anul 1794, era in stil baroc si cuprindea 20 de camere la parter, 21 la etaj si o capela. Tot in aceasta perioada se formeaza parcul cu plante rare si se construieste un manej pentru 24 de cai. In urma cutremurului din 1834, castelul in buna parte s-a daramat restaurarea fiind facuta abia intre 1894-1896. Cu aceasta ocazie castelul este mult modificat, adaugandu-i-se inca un nivel la fatada, trei turnuri mici si patru mari. Restaurarea s-a facut in stil neogotic, condusa de arhitectul Meining Arthur ajutat de mesteri priceputi din Carei. Elementele de aparare din actuala forma a cladirii au doar rol decorativ (bastionul, santul cu apa). Arhitectura interioara a cladirii, usile, ferestrele, balustrada scarii interioare precum si obiectele din fier forjat au fost faurite de mesteri locali. Holul era destinat primirii oaspetilor, salile de la parter erau folosite ca sufragerii si bucatarie in timp ce incaperile de la etajele I si II erau locuinte. In prezent, in castelul se afla un muzeu istoric si de stiintele naturii, aici functionand si biblioteca cu peste 80.000 de volume. In general este deschis numai in weekend, iar intrarea este libera. La capela din castel sunt organizate cununii, iar ocazional, sunt gazduite expozitii itinerante. Castelul Karoly, aflat acum in stare avansata de degradare, a fost inclus intr-un program comun de finantare cu fonduri europene in cadrul programului "Circuitul targurilor medievale din Transilvania de Nord", primind fonduri de 4,4 milioane de euro pentru restaurare.

Castele nestiute ale Romaniei: Bethlen Ascuns printre coline, inconjurat de ziduri groase, Castelul Bethlen isi spune si acum povestea cui are timp sa o asculte. La nici zece minute de la drumul dintre Sighisoara si Mures, acesta se inalta falnic din istorie peste satul Cris, din judetul Mures. Localnicii stiu cu totii de povestea fantomelor de la castel. Nu se sperie nimeni insa. Stiu ca sute de ani, castelul a vegheat asupra strabunilor lor. Castelul Bethlen din satul Cris, comuna Danes, construit in secolul al XIV-lea, este unul dintre cele mai impresionante din Transilvania, datorita stilurilor gotice si renascentiste intalnite in arhitectura sa. Localitatea Cris era situata in vechime la granita Imperiului Austro-Ungar, iar Castelul de aici a fost construit initial ca punct de aparare a hotarelor imperiului. Intr-un document din 1305 se arata ca mosia si castelul au trecut in proprietatea

uneia dintre ramurile familiei Bethlen, denumita ramura de Cris. Desi Castelul a evoluat in timp, iar functia sa defensiva a fost inlocuita treptat cu cea de resedinta nobiliara - in vremea lui Georgius Bethlen, iar apoi in vremea lui Franciscus Bethlen - caracterul sau defensiv se pastreaza inca. In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, pe vremea lui Alexius Bethlen, turnul donjon a fost suprainaltat cu inca un nivel, iar zidurile au fost micsorate. In aceasta perioada a fost construit si conacul, care cuprinde pivnita cu bolti de caramida, parter, etaj, sauna, o galerie deschisa cu arcade pe coloane si capela familiei Bethlen. Curtea Castelului are forma de patrulater neregulat, prevazut la colturi cu bastioane romboidale de tip pana. In curtea interioara centrala se afla un donjon circular, cu cinci nivele, cel mai inalt turn al arcasilor din tara, care este alipit unei incinte dreptunghiulare fortificate. Ca orice castel din Evul Mediu si Bethlen are o legenda. Se spune ca o contesa nu l-ar fi iubit pe sotul sau. Din dragoste neimplinita ar fi innebunit si de atunci bantuie pe holurile castelului. De la tabara de pionieri la depozit de legume In 1947, Castelul de la Cris a fost preluat de stat si a fost folosit un timp ca tabara de pionieri, apoi a devenit depozit de legume si cereale al IAS-ului din sat. O data cu mutarea IAS-ului in Castel, constructia a fost practic devastata, iar obiectele de o valoare inestimabila adapostite aici si-au pierdut urma. In 1974, el a fost preluat de Directia Monumentelor Istorice, pana in 1977, cand aceasta s-a desfiintat, urmand o noua perioada de degradare a castelului, care a durat pana in 1990. Abia in 1991 au inceput lucrarile de interventie urgenta pentru stoparea degradarii si a fost instituita si paza monumentului. Castelul de la Cris a fost castigat recent in instanta de mostenitorii lui Gabriel Bethlen, care insa nu au bani pentru renovarea lui si au cerut sprijinul Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintei pentru obtinerea unor fonduri pentru restaurarea si includerea in circuitul turistic. Castelul Bethlen de la Cris a fost, pe la inceputul anilor 90, unul dintre cele mai ambitioase proiecte ale Ministerului Culturii, care a dorit transformarea sa intr-un important centru cultural. In 1993, castelul a intrat in Programul National de Restaurare si, pana in 1999, s-au investit mai multe miliarde de lei, pentru integrarea castelului Bethlen in circuitul cultural-artistic. Potrivit proiectului Ministerului Culturii, Centrul cultural de la Cris presupunea sali de reuniuni, saloane, spatii de cazare si urma sa fie introdus in circuitul turistic. Proiectul prevedea si amenajarea parcului dendrologic al castelului, care se intinde pe o suprafata de peste 10 hectare. Investitia a fost abandonata insa ca urmare a cererii de retrocedare depuse, in 1999, de mostenitorii lui Gabriel Bethlen. Imediat dupa revendicare, mostenitorii contelui Gabriel Bethlen stabiliti in strainatate au angajat un recuperator de obiecte de arta care au fost adapostite de Catelul din Cris inainte de nationalizare. Comorile castelului Localnicii din satul Cris sustin ca persoana angajata de mostenitori a incercat sa afle locul in care s-ar putea afla o serie de obiecte nepretuite, constand in colectii de tablouri, sculpturi sau bijuterii, care au disparut din castel imediat dupa 1948. Cu toate ca numeroase obiecte de arta, arme, trofee, mobilier au fost duse la Sighisoara sau la Muzeul Bruckenthal din Sibiu, cele mai multe au fost furate, incepand de la tigla de pe acoperis, pana la teracotele de portelan. Obiectele si-au pierdut urma imediat dupa mutarea IAS-ului in impresionanta constructie. Recuperatorul de obiecte de arta s-a aratat interesat in special de soarta unui ceas cu pendula, incadrat cu oglinzi de Venetia, care a fost oferit de Ludovic al XIV-lea principelui Gabriel Bethlen, insa nu a reusit sa afle nimic. Castelul de la Cris, desi este extrem de important din punct de vedere arheologic si cultural, nu este inca deschis vizitatorilor.

Castele nestiute ale Romaniei: Lazar Castelul renascentist Lazar, din localitatea harghiteana Lazarea, adaposteste, in prezent, mii de lucrari de arta, specialistii apreciind ca aici se afla cea mai completa colectie a artelor vizuale din Transilvania.

Mai putin cunoscut turistilor, la Castelul Lazar se organizeaza tabere de creatie pentru artisti. Devenite celebre in strainatate, taberele de creatie organizate in cel mai estic castel renascentist din Romania sunt deosebite prin faptul ca artistii care vin aici isi doneaza creaatiile Centrului Cultural care isi are sediul in castel. Astfel, la Castelul Lazar se afla peste 2.000 de picturi, sculpturi si lucrari de grafica. Sunt prezenti prin operele lor artisti ca: Aurel Ciupe (Aleea), Bandarau Nicolae (sculptura "Luptatorul"), Grigore Patrichi (Figura), Gaal Andras (Cariera), Liviu Suhar (Carnavalul), Barabas Istvan (Pe camp), Balla Jozsef (Pictorul), Dumitrescu Mircea (Coridorul), Balint Karoly (Tineretea - sculptura in marmura). Aici este expus bustul lui Bethlen Gabor, opera artistului Ferenc Erno. In salile castelului pot fi gasite astfel, pe langa mobilierul traditional, lucrari moderne, in cadrul unei expozitii permanente care se schimba din doi in doi ani. Castelul Lazar este cunoscut mai mult in judetul Harghita si in Ungaria, el fiind vizitat anual de mii de turisti maghiari. Aici sunt organizate proiecte ale Centrului Cultural, concerte, intalniri literare si tabere de creatie. Situatie juridica neclara Ca multe edificii vechi ale Romaniei, situatia juridica este neclara, fiind revendicat de fostii proprietari. O mica parte din castel a fost obtinuta in instanta de Stefan Vormain, ai caror bunici au lucrat la castel si au obtinut titlurile de proprietate. Restul castelului este revendicat de doua familii, urmase ale contilor Lazar. Castelul Lazar una din cele mai impunatoare resedinte nobiliare din Ardeal. In turnul portii se gaseste o inscriptie cu litere gotice din anul 1532 (Cristus Maria 1532). Cel mai vechi turn de locuit dateaza din 1450. Trei dintre turnurile din colturi sunt de forma rectangulara regulata, al patrulea, cel din nord-vest are sapte colturi. Pe latura sudica, in centru se afla bastionul de poarta, inconjurat de pereti ornati bogat in stil renascentist, pe care se pot observa urmele picturilor murale decorative. Castelul si-a capatat forma finala in timpul lui Lazar Istvan (fiul lui Lazar Andras), care a copilarit impreuna cu principele Bethlen Gabor, ulterior unul din oamenii de incredere al acestuia, judecatorul regal al scaunului Ciucului, Gheorghenilor si Casinului, cel care a prezidat adunarea nationala secuiasca din Lutita din anul 1596. Castelul a fost devastat in 1707 de trupele austriece ca represalii pentru sprijinul acordat de contele Lazar Ferenc luptatorilor pentru libertate. Castelul a fost renovat de Lazar Ferenc. Lui este atribuita si constructia "palatului mare" (sala cavalerilor), unde se tineau ani la rand sedintele Scaunului. Cu moartea sa se incheie perioada de glorie a edificiului. Incendiile din 1748 si 1872 au contribuit decisiv la degradarea constructiei, in care au fost oaspeti printre altele domnitorii Moldovei Petru Rares (1527-1538) si Mihnea Voda (1660). Incepand cu anul 1967, castelul este renovat treptat. S-au terminat lucrarile la cladirea principala folosita azi ca galerie de arta, Sala Cavalerilor (Sala de Consiliu), Bastionul Berzelor, este in renovare "Casa Femeilor" si "Bastionul cu Branza". Sala Cavalerilor este mobilata cu mobilier sculptat cu motive populare locale, cu steme transilvanene, lampi si alte elemente de decor din fier forjat, opera mesterilor populari din judet. Tavanul pictat din lemn a fost de asemenea reconstruit.

Castele nestiute ale Romaniei: Arcalia Castelul contelui Bethlen din Arcalia, comuna Sieu-Magherus, este singurul din cele 12 castele din judetul Bistrita-Nasaud care in ultimii ani a avut o soarta mai buna, dupa ce a fost preluat de Universitatea BabesBolyai din Cluj-Napoca, care l-a transformat in Centru regional al francofoniei. Arcalia e foarte aproape de DN 15 A, soseaua care leaga Bistrita de Reghin, satul Saratel se face dreapta din mijlocul satului Saratel. Se mai poate ajunge si cu trenul Bistrita - Cluj. Parcul si castelul sunt in mijlocul satului unde mai gasiti si o biserica evanghelica veche. Situat la 15 kilometri de municipiul Bistrita, castelul are o vechime de aproximativ 150 de ani si a apartinut unei familii de grofi maghiari, care mai avea inca doua castele in Bistrita-Nasaud - cel de la Beclean si cel din satul Sieu-Cristur.

Prea multe informatii despre viata celor din familia Bethlen nu s-au pastrat si asta pentru ca intreaga biblioteca cu manuscrise si carti a fost arsa dupa instaurarea regimului comunist. Castelul Bethlen din Arcalia a fost preluat in 1947 de stat si transformat in magazin satesc, statiune de masini agricole, apoi in tabara pentru pionieri, iar, din 1963, a fost preluat de Universitatea Babes-Bolyai. Timp de trei decenii, aici a functionat Centrul de Cercetari Biologice si Geologice, constituind, in acelasi timp, o baza pentru practica de vara a studentilor. Suprafata totala a proprietatii de la Arcalia este de 16,5 hectare si se compune dintr-un parc dendrologic cu circa 150 de specii autohtone si exotice si din trei corpuri de cladiri. Castelul propriu-zis, construit in urma cu 150 de ani, intr-un stil mauro-bizantin, este singurul de acest fel din Transilvania. Aici se afla o sala de conferinte de 80 de metri patrati, care poate adaposti circa 70 de participanti, o sala de seminar de 40 de metri patrati, pentru 20-25 persoane, o sala de lectura, de 40 de metri patrati, si Biblioteca Francofoniei, de 25 de metri patrati. O alta particularitate a cladirii o constituie parcul dendrologic care inconjoara castelul si unde, pe o suprafata de circa 16 hectare, vizitatorii pot vedea peste 150 de specii de arbori si arbusti, din diferite colturi ale globului, cum ar fi bradul argintiu, molidul caucazian sau salcamul japonez. Deosebit de interesanta este si organizarea parcului ce cuprinde alei principale, care delimiteaza parcul (de molid, de salcam, de carpeni si aleea centrala), alei de legatura si aleea labirint. Centrul de la Arcalia gazduieste simpozioane stiintifice, seminarii, cursuri de vara, expozitii, tabere de creatie, dar este deschis si vizitatorilor, care, insa, nu au acces si in interiorul castelului, ci doar in parcul dendrologic. In aprilie 2009, Universitatea Babes Bolyai a fost data in judecata de cetateanul maghiar Atzel Ferenc, care a depus actiune la Tribunalul Bistrita-Nasaud prin care cere sa fie anulat titlul de proprietate dat universitatii pentru domeniul de la Arcalia care a apartinut contelui Bethlen, motivand ca el este mostenitorul de drept al acestuia, in calitate de ruda a familiei de grofi. Urmasul contelui Bethlen Balazs nu a putut dovedi, insa, ca este descendent direct al familiei Bethlen, drept care tribunalul nu a fixat inca un termen pentru proces. Domeniul nobiliar din Beclean a fost continuatorul celui bisericesc catolic, care prin donatie regala a intrat in posesia nobililor Apaffi din Nuseni. Familia Bethlen s-a constituit in urma dezmembrarii domeniului nobiliar al Apaffestilor (Apaffyi) din Nuseni, alcatuit din 22 de sate si mosii.

Castele nestiute ale Romaniei: Ardud

Ardud este recunoscut ca o localitate straveche fiind locuita inca din epoca bronzului, avand ca ocupatii de baza agricultura, cresterea animalelor, fieraria, tamplaria, tesutul. Localitatea proaspat declarata oras (2003), strabatuta de paraiele Homorod si Sos, se situeaza la 20 km spre sud de resedinta de judet, Satu Mare, pe drumul european E81, pe fasia de contact dintre dealurile Codrului si campie. In anul 1369 Ardudul este ridicat la rangul de de oras de campie, iar in anul 1378 este pomenit ca district in comitatul Satu Mare. In anii 1481 nepotul lui Dragos Voda, Bartolomeu ce avea printre alte posesiuni si domeniul Ardudului, construieste o cetate din piatra cu patru turnuri si sunt de aparare in partea de nord-vest a localiatii Ardud. In 1730 contele Alexandru Karoly construieste o cetate - castel pe locul vechii cetati, folosind peretii si fundatia celei anterioare, unul dintre turnuri se pastreaza si astazi. Primii colonisti ajung aici in 1726, dar din cauza neintelegerilor din ce in ce mai vehemente dintre localnici si colonisti, acestia din urma parasesc localitatea cu permisiunea contelui si se stabilesc in Beltiug. Au urmat alte valuri de colonizari, mai reusite, in urma carora a fost randul populatiei maghiare sa se mute in cea mai mare parte in Viile Satu Mare. Cetatea deteriorata a fost renovata de contele Karolyi in 1730, in documentele istorice el fiind mentionat ca fiind "mana dreapta" a lui Francz Racozi al II-lea conducatorul rascoalei din 1703 - 1711 indreptata impotriva stapanirii habsburgice. Astazi se vad numai ruinele constructiei si un bastion refacut.

In capela cetatii si-au legat viata in 1847 poetul Sandor Petofi si Julia Szendrei, fiica intendentului cetatii din Ardud. Altarul capelei a fost salvat inaintea distrugerii cetatii, azi se afla in capela Palatului Episcopal din Satu Mare. Pe malul paraului Homorod, la poalele cetatii a fost ridicat un monument in amintirea poetului. Dupa Marea Unire din 1918 cetatea s-a distrus si mai mult, locuitorii luand caramizile pentru constructii proprii. In anii comunismului, pentru un timp, turnul a fost folosit ca punct de observatie pentru pompieri. Azi este in grija Primariei supus spre conservare si ocrotire. Din pacate, cetatea este mai mult o ruina, dar urmeaza sa fie restaurata. Alte obiective din Ardud Un monument arhitectural de remarcat al localitatii este biserica romano-catolica. Biserica initiala, ridicata inca de familia Dragfi a fost renovata si partial reconstruita in 1860 de contele Lajos Karolyi, dupa planurile arhitectului Miklos Ybl (s-a construit o nava laterala pe partea sudica si turnul inalt neogotic de astazi). Biserica ortodoxa din oras a fost construita in 1936, iar in anul 2000 s-a sfintit si biserica noua greco-catolica. Un punct de interes aparte il constituie ruinele cetatatii Ardudului, pentru care au existat mai multe incercari de valorificare, nereusite pana astazi. La Viile Ardudului se gaseste Capela Sfantului Donat care poate fi accesata cel mai simplu dinspre Viile Satu Mare, de accea deseori este amintita, gresit, ca si capela din localitatea din urma.

Misteriosul castel din Bucure ti Ne tiut de mul i bucure teni i ascuns privirii de copaci, castelul din parcul Carol este nconjurat de enigme i sursa multor legende urbane. Se vorbe te despre fantome, surghiunui i i crime, iar numele de Castelul lui Vlad epe aduce un plus de dramatism. n ciuda aspectului s u medieval (ziduri de c r mid ro ie, un turn care domin mprejurimile, creneluri i contrafort), castelul a fost construit abia n 1906, cu ocazia Expozi iei Generale Romne, prilejuit de aniversarea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, dar i a 1800 de ani de cnd Traian cucerise Dacia i 25 de ani de cnd Romnia devenise regat. Tot atunci s-a n scut i actualul parc Carol, pe ceea ce era atunci Cmpul de la Filaret ntreg spa iul de 36 de hectare a fost asanat i pe el s-au plantat 4.206 arbori mari, 5.933 de coniferi i alte cteva zeci de mii de arbu ti i plante, s-au construit 40.000 de metri patrati de pavilioane i palate, 39.200 de metri p trati de drumuri i sosele i 71.360 de metri p trati de alei i poteci. Erau amenajate un cinema, un casino, un garaj i un teatru de var (Arenele Romane din prezent). La inaugurare au fost prezen i regele Carol I i regina Elisabeta, membri ai guvernului, personalit i ale culturii (de exemplu Compozitorul George Enescu) i reprezentan i ai statelor str ine, s-au tras salve de tun, s-au inut discursuri (Ion Lahovari, Constantin Istrati), s-a jucat o pies de teatru iar studen ii de la Conservator au cntat Mar ul solemn al Jubileului. n tot acest ansamblu, scopul construc iei a fost unul pragmatic, acela de turn de ap , ns din motive ce in de estetic i simbolism s-a decis ca edificiul s reproduc la o scar mai mic Cetatea Poenari din jude ul Arge , ridicat de c tre Vlad epes de unde i numele sub care este cunoscut cl direa. Planurile apar in arhitec ilor tefan Burcu i V. Stephanescu, cei care au g sit aceast solu ie original pentru mascarea rezervorului de ap necesar aliment rii expozi iei. Bazinul de font , cu o capacitate de 200 mc a fost turnat n atelierele lui Oscar Maller i montat n interiorul turnului castelului, nalt de 23 de m i cu un diametru de 9 m. ns turnul de ap i-a schimbat rapid func ia iar cl direa ajuns s ad posteasc o colec ie de tablouri cu motive religioase (vizitat de suverani n 1906), pentru ca dup Primul R zboi Mondial s devin cazarm militar . Ulterior construc ia a mai fost utilizat i de horticultoarele care lucrau n Parcul Carol (camerele sale au devenit dormitoare), iar dup 1990 castelul s-a transformat n corp de gard pentru o subunitate de jandarmi, care asigura paza ctorva b nci din Bucure ti. Din 2004 edificiul este sediul Oficiului Na ional pentru Cultul Eroilor. Castelul Vlad epe se afl pe strada Candiano Popescu, la num rul 6 i se poate vizita doar de dou ori pe an, de Ziua Eroilor i Ziua Armatei, deoarece cl direa este extrem de deteriorat n interior i necesit repara iii urgente. Punctul de atrac ie l reprezint o platform de unde se poate admira priveli tea asupra parcului Carol I i panorama Bucure tiului, ns pentru aceasta trebuie urcat pe o scar de lemn construit n spiral care n prezent este destul de periculoas , fiind ubrezit , ngust i prost luminat . De aceea exist chiar o campanie pentru strngerea de fonduri n scopul reabilit rii construc iei, ultimele repara ii datnd din 1990.

Cetati nestiute ale Romaniei: Halmyris Cele mai vechi dovezi ale asezarii umane de la Murighiol dateaza din mileniul I inainte de Cristos. O veche asezare umana stabilita intr-un loc propice atat pentru hrana, cat si pentru transport pe apa si resursele naturale existente in zona. Cum asezarea initiala se afla pe malul Dunarii, mai precis pe bratul sudic al Deltei, cel care este cunoscut in prezent ca Sfantu Gheorghe, erau indeplinite toate conditiile pentru un sat prosper. De fapt intreaga zona ocupata acum de comuna Murighiol, ce ocupa intreaga peninsula a Dunavatului, cuprinsa intre bratul Sfantu Gheorghe, Delta Dunarii, Lacul Razelm si Dealurile Tulcei, zona ce avea sa fie cunoscuta mai tarziu, in antichitate ca extrema Scythiae Minoris, a avut o istorie foarte bogata. Cetatea romana si romano-bizantina Halmyris din judetul Tulcea a fost intemeiata intr-o zona cu urme de locuire din secolele VI-I a. Chr., pe malul sudic al golfului antic Halmyris al Marii Negre. Cetatea de la Halmyris se gaseste la 2 km SE de satul Murighiol si 200 m N de soseaua Murighiol - Dunavatul de Sus; 1,5 km S de bratul Sf. Gheorge. A cunoscut mai multe etape evolutive: fortificatie romana de pamant (ultimul sfert al sec. I p.Chr.), castru de piatra sediu al unor unitati (vexillatio) ale legiunilor I Italica si XI Claudia Pia Fidelis si sediul unei statii a flotei militare romane Classis Flavia Moesica - (inceputul sec. II - al treilea sfert al sec. III p.Chr.). Inscriptiile descoperite la Poarta de Nord mentioneaza un Vicus Classicorum - "satul corabierilor", probabil asezarea intemeiata de o parte a veteranilor flotei stabiliti la Halmyris dupa indeplinirea stagiului militar. Fortificatia romana tarzie dateaza din al treilea sfert al sec. III si functioneaza pana in primul sfert al sec. VII p.Chr. In secolul al IV-lea, cetatea a cunoscut o deosebita inflorire, devenind unul din cele 15 orase importante ale provinciei Scythia Minor, in timpul domniei imparatului Constantin cel Mare, aici ridicandu-se o basilica episcopala. Cetatea romano-bizantina are o forma trapezoidala, cu o suprafata de cca 2 ha, cu 15 turnuri, trei porti si trei valuri de aparare. Principalele monumente dezvelite si, in parte, "restaurate" sunt: Poarta de Nord, Thermae, Edificiul nr. 1, Poarta de Vest; Basilica paleocrestina - in anul 2001 a fost descoperita, sub altarul acesteia, o cripta care adapostea ramasitele sfintilor Epictet si Astion, martirizati in anul 290 p. Chr., in timpul domniei imparatului Diocletian. Ruinele sunt in prezent reconditionate, o parte a Portii de Nord precum si o parte a peretilor au fost refacute, se lucreaza la cripta Basilicii (dar nu se poate intra), se pot vizita Thermaele, si zonele administrative. Structura peretilor ce pastreaza si azi dovada trecerii atator popoare peste Halmyris, diverse tipuri de constructie, materiale si tehnici folosite.

Cetatea taraneasca din Harman Daca ati urmarit episoadele anterioare, am scris despre mai multe asezari din trecut, cu rol de aparare. Teritoriul tarii noastre a fost, in perioada medievala, plasat in calea popoarelor migratoare, pe de-o parte, si la intersectia a 3 mari imperii, de cealalta parte: Habsburgii, Rusii si Otomanii. De aceea, multe din satele si orasele medievale erau construite ca adevarate fortarete, gata sa reziste unui atac. In acelasi peisaj se incadreaza si locul pe care il vizitam astazi, Cetatea taraneasca din Harman, judetul Brasov. Orasul-cetate de langa Brasov. in 1240, satui de invaziile mongole, satenii din orasul Harman au hotarat sa invoce sprijin divin si pamantean, asa ca au ridicat o biserica din piatra si o cetate fortificata. Biserica este construita initial in stil romanic, apoi refacuta in stil gotic dupa focul din 1593. Cetatea taraneasca este fortificata cu ziduri si turnuri inalte si groase, prevazute cu creneluri prin care smoala incinsa se revarsa asupra asediatorilor. Acum, Harmanul este un oras mult mai pasnic, insa istoria sa zbuciumata a ramasa sapata adanc in zidurile cetatii.

Desi poarta o istorie zbuciumata, numele de Harman inseamna Muntele Mierii si provine din limba germana. Tot aici, puteti vizita Monumentul Eroilor Romani din Primul si Al Doilea Razboi Mondial - in cinstea a 49 si respectiv 22 de eroi morti in cele doua conflagratii mondiale. Monumentul se afla in interiorul Bisericii Ortodoxe din Harman.

Capul lui Decebal La Cazane Avem o tara frumoasa. Stim ca e un cliseu, insa doar atunci cand e folosit generic, golit de sens, sau chiar, cateodata, intrun nemeritat sens ironic. Noi vrem sa va dovedim asta sau sa va reamintim ca e o realitate. Si pentru aceasta, compania Petrom a decis sa ilustreze toate agendele si calendarele create pentru 2010 cu o serie de locuri speciale din Romania, pe care o sa vi le prezentam si aici, in Jurnalul Tarii lui Andrei, sub forma unui serial cu 12 episoade, pe care le veti putea citi, cate unul in fiecare zi, pentru urmatoarele doua saptamani. Primul loc special pe care vi-l prezentam este Capul lui Decebal, un loc special despre care multi dintre voi probabil nu stiau ca exista. Stiti celebrele sculpturi de pe muntele Rushmore cu presedintii americani? Ei bine, avem si noi o sculptura similara, cu ultimul conducator al Daciei, la Cazanele mici, langa Orsova. Doisprezece sculptori alpinisti au lucrat pentru mai bine de zece ani la cea mai inalta statuie in piatra din Europa. Statuia care reprezinta chipul lui Decebal are 55 metri inaltime si 25 metri latime.

Trovantii din satul Costesti, jud. Valce

Trovantii sunt pietre care au luat nastere In urma cu cateva milioane de ani prin acumulari succesive de nisip si gresie, cimentate de apele calcaroase. Insa oamenii de prin partea locului considera trovantii adevarate sculpturi ale naturii, despre care ar putea sa jure ca mai cresc putin cu fiecare ploaie, aidoma unor plante de piatra. Ca, dupa ploaie, din nisipul ud se nasc mogaldete mici, sferice si elipsoidale. Pana cand cercetatorii vor formula o teorie fara cusur, trovantii raman acoperiti de voalul de povesti si legende populare. Milimetrici sau mari cat un stat de om, trovantii ne asteapta tacuti la Muzeul Trovantilor din Costesti, judetul Valcea. Daca mai treceti prin judetul Valcea, merita sa va opriti si sa vizitati Pietrele Vii de la Costesti. Faceti si o poza, pentru ca dupa urmatoarea ploaie, nimeni nu ii va mai vedea in aceeasi forma cum i-ati vazut voi. Va asteptam din nou sa redescoperim impreuna inca o parte a Romaniei prin Jurnalul Tarii lui Andrei.

Cetatea din Coltesti Eforturile noastre de redescoperire a Romaniei ne-au dus de aceasta data in judetul Alba. Aici se afla Cetatea de langa satul Coltesti, numita si cetatea aruncata in valurile istoriei. In comuna Coltesti din judetul Alba, pe creasta unui deal calcaros, o familie de nobili a construit pe la 1296 o cetate de aparare in calea invaziei tatare. Cetatea Trascaului avea sa aiba parte de o istorie tare zbuciumata: in 1470, Matei Corvin o confisca pentru a o darui voievodului Transilvaniei; in 1510, cetatea le revine nobililor de Trascau, pentru ca n 1514 sa fie devastata de taranii lui Gheorghe Doja. In 1713, trupele imperiale distrug castelul pentru ca nobilii proprietari cad in dizgratiile Casei de Austria. Doar cateva ziduri si cele doua turnuri au ramas sa spuna povestea Cetatii Trascaului. Pitorescul cetatii este dat de zona in care este amplasata, pe varful unei stanci calcaroase abrupte. Va indemnam sa urcati pana in varful acestei asezari si sa admirati arhitectura medievala. Totodata, privelistea este una deosebita, asupra intregii zone, pe care o apara pe vremuri castelul. Cititi in continuare Jurnalul Tarii lui Andrei pentru ca urmeaza sa redescoperim noi locuri din Romania si in zilele urmatoare.