Universitatea ‘’Dunărea de Jos’’ din Galați

REFERAT

SUCIDAVA

CONF.DR. MIHAELA LIUȘNEA

STUDENT: HÎNCU RAFAEL-CONSTANTIN

GALAȚI
Așezarea geografică: Toate urmele arheologice din complexul acestei așezări
preistorice, dacice, romane și feudale sunt cuprinse azi în vatra ocupată de fostul
sat (comună) Celei, recent, devenit un cartier al orașului Corabia.

Descoperirile arheologice dovedesc că la Celei viața omenească se desfășoară fără

întreruperi timp de cinci milenii. Faptul se explică prin avantajele geografice și
economice ale locului. Așezarea antică beneficia de drumul de pe malul stâng al
Dunării, de cel de pe Olt și de cel ce străbătea câmpia românățeană, între Romula
Malva ( Reșca, lângă Caracal) și Sucidava. În fața Sucidavei pe malul drept al
fluviului, se găsea orașul Oescus ( în Bulgaria), ridicat de Traian la rangul de
colonia, unde mult timp a fost sediul legiunii a V-a Macedonica. Între Sucidava și
Oescus, funcționa un însemnat punct de trecere peste Dunăre. Acesta făcea
legătura cu drumul ce urma linia râului Isker, pe a cărui vale se ajungea direct la
pasurile Balcanilor și în inima Thraciei.

Orașul Antic. Începuturile vieții romane.

Descoperirile monetare din așezarea civilă, dovedesc că denarii republicani

romani circulau aici cu cel puțin două, trei secole mai înainte de apariția stăpânirii
romane. Piesele romane de bronz apar și ele la Sucidava pe timpul domniei lui
Augustus și devin din ce în ce mai numeroase, în cursul secolului I.

În a doua jumătate a secolului II, așezarea civilă luase o mare dezvoltare în ceea
ce privește întinderea.

De la vechiul ei aspect rural, trecuse la primele elemente de urbanizare.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A ORAȘULUI

Sucidava intrase în componența teritorială a Daciei Inferior (înființată în anii

118\119 e.n), iar mai târziu, odată cu reorganizarea administrativă a provinciei (
167/ 169) , în a Daciei Malvensis ( Oltenia de azi). Analiza dezvoltării orașului ne
arată o așezare de tip urban, foarte importantă din punct de vedere economic.
Din acest punct de vedere ,ea stă alături și chiar depășește unele orașe ale Daciei.

POPULAȚIA DIN ORAȘ

Materialul epigrafic constituie singura sursă de cunoaștere a etnicității și

ocupațiilor locuitorilor din Sucidava. În această privință nu putem știi prea multe
din cauza numărului mic de texte epigrafice ieșite până acum la lumină.

Un altăraș descoperit la sfârșitul secolului trecut, între ruinele Sucidavei, conține o

închinare pentru Juppiter Optimus Maximus, realizată de către centurionul unei
legiuni Probus în asociație cu soția sa Apollonia. Numele legiunii, în care servise
Probus nu este indicat, dar se presupune a fi legiunea I Italica de la Novae.

Probus, după nume un roman venise la Sucidava, din alte părți. Soția poartă însă
un nume elenic.

CULTELE

În legătură cu panteonul Sucidavei din secolele II – III e.n , dispunem azi de un

însemnat număr de inscripții și sculpturi, după care deducem diversitatea
divinităților ce se adorau aici. Textele epigrafice ne fac cunoscut, până acum,
numai un singur templu, ridicat zeiței Nemesis , divinitate a răzbunării
nedreptățiilor, mult adorată în panteonul militar al provincilor dunărene. Din
secolul al II – lea, ea se asimilează cu Diana, și Luna;