Sunteți pe pagina 1din 21

CRESTEREA CAPRELOR

Autor: Andreeanu Mihail Ovidiu CARPATINA Descriere:talie medie; culori diferite; par lung; coarnele sunt prezente la ambele sexe dar se intalnesc si exemplare fara coarne; uger slab; este de talie medie cu o mare variabilitate a conformatiei si taliei in functie de zona in care se gaseste; mare variabilitate de culori; rasa foarte rezistenta la conditiile de mediu,nepretentioasa la intretinere. Greutate medie :kg F si kg M Precocitate :prima fatare la 2 ani Prolificitate : buna 1-2 iezi Productivitate :200 - 250 l, cu maxima de 800 l si un procent de grasime situat intre 4,5 - 6,5%, cu maxima de 10% ALBA DE BANAT Descriere:talie; culoare; par scurt; fara coarne; uger; Greutate medie :kg F si kg M Precocitate : Prolificitate :buna 1-3 iezi Productivitate :500l cu maxima de 900 l, si un procent de grasime situat intre 3,5 - 5,5%, cu maxima de 8% SAANEN Descriere: talie; culoare; par scurt; coarne; uger bine dezvoltat simetric cu aptitudini pentru muls mecanic; talie medie spre mare; culoare alba; fara coarne: Greutate medie :65kg F si kg M

Precocitate : Prolificitate : foarte buna 2-3 iezi Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de % ALPINA FRANCEZA Descriere:talie; culoare; par; coarne; uger; Greutate medie :55-60kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de % ANGORA Descriere:talie mica; culoare alba; principala productie este parul foarte fin din care se face MOHAIRUL; coarne prezente la ambele sexe; uger salb dezvoltat; rasa sensibila; Greutate medie :kg F si kg M Precocitate : Prolificitate :100% slaba 1 rareori 2 iezi Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de % TOGGENBURG Descriere:talie medie; culoare; par scurt sau mediu; coarne; uger; Greutate medie :55kg F si kg M

Precocitate : Prolificitate : Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de 3,7% grasime

INTRETINERE EXTENSIV pe pasune Planificarea si organizarea pasunatului Dupa o prima sarja de pasunat primavara, la care se adauga cositul, nsilozatul sau trecerea altor animale parcelele intra pe rand n repaus pentru refacerea ierbii. Caprele sunt lasate mai multe saptamani pe aceeasi pasune (30-45 zile) si mananca iarba precoce, scurta apoi pe masura ce iarba va creste parcelele se micsoreaza: de exemplu la 100 capre sunt necesare 10 ha n martie si numai 3 ha n aprilie. Pasunatul poate fi facut pe parcele evitandu-se mai mult de 3 treceri pe aceiasi parcela (pasunat rotativ) sau se poate pasuna timp de 70 zile pe aceeasi pasune (pasunat continuu). Este greu de apreciat numarul de capre la hectar pentru o anumita perioada, aceasta depinzand de tipul de sol, fertilizare , climat. n perioada de crestere maxima a ierbii, ncarcatura pe pasune variaza ntre 20-40 capre /ha. Decizia n estimare este data de datele oferite n urma masurarii ierbii si aspectului covorului vegetal. n general pe pasuni naturale (preerii) sau artificiale se practica urmatoarea ncarcatura: -pasuni cu un potential foarte mare, fertilizate cu azot, 50-100 unitati la ha primavara: 15 capre/ha cand iarba este mica si 35-45 capre /ha n timpul perioadei de crestere masiva a ierbii (aprilie- mai); -pasuni de pe terenuri slabe sau fertilizate putin: 8-10 capre/ha la nceput si 25 capre/ha n apogeul pasunatului. Trecerea de la stabulatie la pasune cu respectarea tranzitiei alimentare Iesirea la pasune dupa perioada de stabulatie reprezinta pentru capre o dubla bulversare: schimbarea habitatului si schimbarea regimului alimentar.

Trecerea de la un regim hibernal pe baza de furaje uscate (80-90% substanta uscata) la iarba foarte apoasa (85% apa), bogata n azot solubil, determina o schimbarea a florei ruminale. Pentru adaptarea florei ruminale este necesara integrarea progresiva a noii ratii. Astfel, o tranzitie prea rapida conduce la o accelerare a tranzitului digestiv si cresterea riscurilor sanitare (diaree, tetania de ierba). n prima zi caprele nu vor pasuna decat cateva ore n mijlocul zilei, apoi ziua ntreaga si abia mai tarziu si noaptea. Caprele sunt sensibile la umiditate dar nu sunt sensibile la frig uscat, n masura n care pot dispune de un refugiu pentru apararea mpotriva ploii. Iarba tanara de pe pasune, bogata n apa, azot si potasiu este saraca n celuloza si magneziu; tranzitul digestiv este accelerat limitand absorbtia magneziului n intestin. Solutia ar fi de a se administra complementar furaje grosiere la jgheab. O buna tranzitie alimentara dureaza aproximativ 3 saptamani, timp n care papilele si populatia microbiana din rumen se adapteaza noilor conditii de alimentatie. Aceeasi recomandare este valabila si cand caprele sunt scoase la pasune mai tarziu. Se va creste progresiv ratia de masa verde: n prima saptamana o treime iarba si doua treimi din ratia veche, n a doua saptamana ratii egale, n a treia saptamana doua treimi masa verde si o treime ratia veche. SEMIINTENSIV-IITENSIV-intretinerea se realizeaza in adaposturi prevazute cu distribuitor automat de furaje, care alimenteaza caprele de 4 ori /zi la orele 9, 11, 14 si 19 MULSUL mecanizat la conducta cu tanc de racire a laptelui FURAJE In general caprele nu sunt pretentioase la furajare in alimentatia lor intrand o gama variata de furaje asigurand un grad ridicat de valorificare ale acestora FURAJE GROSIERE: fanuri FURAJE SUCULENTE: iarba, frunze, lucerna, trifoi,

CONCENTRATELE: porumb, grau, orz, secara, mazare furajera, reprezentate fie ca amestecuri de graunte sau brichete furajere APA: la discretie REPRODUCTIE Comportamentul sexual n zonele tropicale si subtropicale, unde vegeta tia se gase ste din abunden ta, estrul (caldurile) se manifesta la capre pe tot parcursul anului. Nu acela si lucru se ntampla n regiunile cu clima temperata, cum este si cazul tarii noastre, unde activitatea de reproduc tie se mparte n doua sezoane strans legate de durata zilei lumina. Sezonul principal este cel de toamna, cand lumina descre ste pana la atingerea raportului de 1:1 ntre zi si noapte, iar cel secundar este primavara cand lumina cre ste ca durata pentru a ajunge la acela si raport. Durata ciclului estral este de aproximativ 20-22 de zile la caprele din Europa si mult mai variabila, 18-24 zile, la cele din Africa. Ciclul scurt de 57 zile poate sa apara (foarte rar) la tineret si la caprele supraovulate n vederea producerii si recoltarii de embrioni.. Estrul sau caldurile propriu-zise se manifesta ntr-o perioada de timp ce variaza ntre 24 si 72 ore (3 zile) la caprele mature. Principalele semne sunt: voce „plangacioasa”; scade pofta de mancare; scade drastic produc tia de lapte; urinari frecvente; salt pe alte capre; se plimba nelini stite prin tarc si cauta o cale de a ajunge la tap sau raman langa gardul despar titor; mi sca viguros coada pentru a mpra stia hormonii produ si de tractusul reproductiv al caror principal rol este de a atrage tapul; din vulva tumefiata (marita n volum si de culoare ro siatica) se scurge un lichid limpede care catre sfar situl estrului devine albicios si mai opac. Ovula tia are loc cu pu tin timp nainte de sfar situl estrului. Pentru depistarea caprelor n calduri se poate utiliza un tap ncercator sau se poate recurge la un truc. Pregatim din timp o bucata de material absorbant cu care stergem bine gatul unui tap pentru a imprima mirosul acestuia. Cand presupunem ca o capra ar fi n calduri i asiguram accesul ntr-un spa tiu n care plasam materialul pregatit anterior (l putem nfa sura n jurul unui copac). n cazul n care capra manifesta interes pentru mascul, ea va cauta materialul dupa miros si va pufai pe nari.

Comportamentul sexual al tapilor este strans legat de cel al caprelor. Astfel, n afara sezonului de monta, libidoul si calitatea spermei sunt mai reduse n timp ce prezen ta caprelor n calduri stimuleaza tapul care n scurt tip va fi gata sa efectueze monta. Comportamentul si mirosul de tap n timpul sezonului de monta este un alt aspect „notoriu” ce caracterizeaza specia caprina. Mirosul este determinat n principal de urina si glandele sebacee: • cand este starnit (deranjat) tapul urineaza repetat stropindu- si botul, gatul si membrele anterioare dupa care ridica capul, casca gura si ncre te ste buzele si nasul ntr-un „ranjet” specific; • glandele sebacee situate la baza coarnelor sau a cozii, produc n timpul sezonului de monta o substan ta identificata ca fiind 6 trans nonenal cu miros foarte puternic. Aceste glande con tin feromoni al caror principal scop este de a- si marca prezen ta si de a induce estrul la capre. Mirosul de tap nu va sta tiona numai n adapost ci “va pluti” n toata ferma, se va impregna n haine si chiar n lemnul mobilierului sau al altor obiecte din casa, daca aceasta este foarte apropiata de ferma. n timpul sezonului de monta tapii sunt foarte activi si pot ataca persoanele cu care vin n contact. Un tap adult poate lovi practic din orice pozi tie (nu este nevoie de avant), producand rani grave. Trebuie avut n vedere faptul ca for ta loviturii este foarte mare mai ales daca se ridica pe membrele posterioare, iar n cadere mpinge cu toata greutatea corpului (100-130 kg). Mul ti crescatori ncepatori vor fi cu adevarat soca ti cand iedul jucau s cre ste rapid si se transforma ntr-o „bestie” care va pune botul si limba sub jetul de urina provenit de la femele sau va urina pe propria barba si membrele anterioare. Acesta este de fapt un comportament natural, dificil de acceptat de cei care vin n contact cu masculul. Se poate afirma ca un ied mult ndragit pierde mul ti prieteni cand depa se ste acest stadiu. De obicei, tapii care monteaza ntr-o turma sunt selecta ti dupa criterii ca: varsta, marime si prezen ta coarnelor, pentru a le acorda tuturor sanse egale n luptele care vor aparea curand ntre ei. Un tap poate fi utilizat restric tionat pentru reproduc tie chiar nainte de varsta de un an, distribuindu-i-se 10-12 capre. Un tap matur poate monta peste 100 de capre pe an, prin monta naturala libera si mult mai multe prin nsaman tare artificiala.

La apropierea de o capra n calduri tapul se orienteaza spre trenul posterior, miroase urina, dupa care se pozi tioneaza oblic cu pieptul spre trenul anterior al caprei. ine capul si gatul drept sau l ntinde pana la pamant, love ste solul cu membrele anterioare, eviden tiaza limba si scoate sunete caracteristice. Rareori o love ste. Daca capra accepta, n scurt timp tapul efectueaza saltul si monta propriuzisa. Actul copulator are o durata de cca. 10 secunde. Un tap adult poate efectua 10-15 monte/zi. MONTA NATURALÃ Pregatirea tapilor si caprelor n vederea campaniei de reproductie TAPII - trebuie sa fie n stare de ntretinere foarte buna, realizata n urma unei alimentari suplimentata cantitativ si calitativ cu doua luni nainte de nceperea montei (sau colectarea de material seminal), altfel, n perioada de monta apetitul lor sexual (libidoul) se diminueaza. Este necesara o examinare prealabila a testiculelor prin palpare de catre un specialist, pentru detectarea unor eventuale defecte, tare si eliminarea de la reproductie a tapilor respectivi sau folosirea lor pentru detectarea caldurilor la capre, dupa ce sunt castrati sau prevazuti cu un sort abdominal (tapi ncercatori) CAPRELE. Exista o corelatie nte greutatea corporala si fertilitatea caprelor: o supralimentatie temporara nainte de monta da rezultate bune. IEDUTELE trebuie sa aiba 50-60% din greutatea unei capre adulte (din rasa respectiva) pentru a fi date la monta, altfel cresterea lor este curmta si ntreaga viata a caprelor este compromisa. nainte cu trei saptamni de nceperea campaniei de reproductie este bine sa se procedeze la o deparazitare a animalelor si sa li se administreze un aport de vitamine A, D3, E. Sezonalitatea reproductiei Reproductia caprinelor este determinata de interactiunea genotip/ mediu (n spedial fotoperioada-durata zilei, de asemenea si alimentatia, temperatura, factori sociali). Sezonul sexual al caprelor n zona noastra este septembrie-martie (n zile scurte) n restul timpului caprele fiind in anestru si anovulatie (n zile lungi). Durata normala a ciclului sexual la capra de 21 zile, este acompaniat de ovulatia care intervine la 30-36 ore dupa debutul estrului. La rasele sezoniere ntoarcerea n ciclu (calduri) nu se produce decat n sezonul sexual.

DETECTAREA CALDURILOR: Comportamentul caprelor se modifica la intrarea n calduri: devin nervoase, se agita, behaie, si misca frecvent coda, vulva se congestioneaza si se observa o scurgere de mucus, ncaleca alte capre si accepta sa fie ncalecate, apetitul alimentar scade, se imobilizeaza ntr-o postura caracteristica. Introducerea unui tap cu sort abdominal sau vasectomizat este cea mai buna metoda de detectare a caprelor n calduri cu conditia ca ele sa fie imediat nsemnate. Tipuri de monta naturala Metoda libera, fara control este cea mai raspandita si consta n mentinerea n permanenta n turma de capre a unui numar de tapi, i se mai spune si metoda „n harem”. Avantaje: se obtine un procent bun de fertilitate si este foarte comoda pentru crescatori. Numarul inconvenientelor este mai mare: -daca n turma sunt si iedute, acestea vor fi montate chiar daca sunt subponderale, (nu au 50-60% din greutatea de adulta) deoarece la 5-6 luni ele sunt practic active sexual; -sunt riscuri de consancvinizare (tapul si monteaza propriile fiice, mama); -imposibilitatea realizarii unui program de ameliorare si selectie din lipsa mperecherilor dirijate; -nu se va sti data montelor si deci, nici a fatarilor. Monta libera dar controlata: consta n lotizarea caprelor si repartizarea unui anumit tap la 20-25 capre identificate dupa numarul matricol; n acest caz iezii rezultati si crotaliati vor avea o origine precisa. Este o metoda foarte buna de reproductie dirijata care raspunde unui program de selectie si ameliorare, dar este greu de realizat, necesita spatiu pentru lotizarea animalelor, forta de munca. Se poate practica n sistemele intensive de crestere a caprelor, numai n stabulatie fiind excluse din sistemul extensiv sau semi-intensiv. Monta la mana - consta n mperecherea separata a unui tap cu o capra; n acest fel se nregistreaza exact nu doar numarul matricol dar si data montei si deci a fatarii, permitand o mai buna organizare a muncii. DESEZONAREA REPRODUCTIEI CAPRINELOR FÃRÃ TRATAMENTE HORMONALE In Franta, livrarea laptelui catre unitatile procesatoare are loc numai n perioada primavara-vara, toamna fiind sezon mort pentru procesatori. Acestia din urma nsa au nevoie de materie prima (lapte) pe tot parcursul anului pentru eficientizarea activitatii lor si pastrarea fortei de munca fapt pentru care sunt dispusi sa ofere un pret mai bun pe litrul de lapte n extra

sezon, care sa-i stimuleze pe producatori. La randul lor, crescatorii de capre sunt obligati sa produca lapte non stop , fara sa tina seama de sezonalitatea stricta, naturala a reproductiei caprinelor, care au sezonul de monta toamna. Rezolvarea problemei consta n desezonarea reproductiei. Acest lucru se poate realiza prin tratamente hormonale dar exista si o metoda care nu foloseste aport hormonal . Stimularea secretiei interne proprii de hormoni se face prin controlul duratei luminii n adapostul caprinelor .Fotoperiodismul este metoda care desezoneaza reproductia la capre. Ce legatura exista ntre lumina si reproductia la capre si tapi? Referitor la capre, s-a constat ca activitatea lor sexuala demareaza cand ncepe scaderea duratei zilei lumina, adica din iulie si se continua din ce n ce mai intens odata cu descresterea duratei zilelor. Cele doua curbe ale variatiei anuale a duratei zilei si caldurilor la capre evolueaza n sens invers, caldurile caprelor demarand cand fotoperioada diminueaza toamna dupa zilele lungi din timpul verii; activitatea sexuala se ntrerupe cand incepe cresterea vertiginoasa a zilei lumina, adica primavara. Acelasi fenomen are loc si la tapi: activitatea sexuala are evolutie inversa fata de durata zilei, tapii avand un libidou crescut si o productie maxima spermatica de buna calitate toamna pana la nceputul sau chiar n mijocul iernii. Cauza este secretia de melatonina, hormonul care stimuleaza activitatea sexuala la toate mamiferele, secretie care are loc numai noaptea. Melatonina provine din transformarea enzimatica a aminoacidului triptofan ,se gaseste n sange si alte tesuturi sau fluide , inclusiv n lapte, fiind degradata n ficat si rinichi. Desi secretia ei are loc numai noaptea, eliberarea ei n sange este intermitenta cu un varf ntre orele 1-2 noaptea si altul ntre orele 5-6, nivelul ei n sange variind ntre 50-150 pg/ml. n cursul anului, primavara cand noptile sunt scurte secretia de melatonina este scazuta, iar toamna cantitatea de melatonina circulanta n sange este mare durata secretiei fiind mai lunga ca si durata noptilor, fapt pentru care n acest sezon functia de reproductie este stimulata la maxim. O metoda de stimulare a reproductiei primavara este tocmai suplimentarea cantitatii de melatonina prin implanturi artificiale, dar acesta fiind hormon, nu se foloseste pentru cresterea biologica a caprelor ci este nlocuit de alte metode de exemplu fotoperiodismul. Controlul reproductiei prin fotoperiodism Informatia fotoperiodica (lumina sau obscuritate) este captata de ochi prin retina, transmisa pe cale nervoasa pana la glanda pineala (epifiza) care secreta hormonul melatonina. Prin intermediul hipotalamusului si al hipofizei, durata secretiei si deci cantitatea de melatonina secretata functie de lungimea noptii, influenteaza elaborarea de hormoni sexuali FSH si LH. Bazat pe acesta constatare stiintifica, protocolul de desezonare a reproductiei prin lumina-ntuneric, are urmatoarele etape:

1. Simularea zilelor lungi; zi lunga fiind considerata cea cu mai mult de 12 ore lumina. ntre 15 martie si 1 octombrie se constituie perioada naturala de zile lungi cu maximum n ziua solstitiului din iunie-16 ore. Pana n 15 mai se actioneaza cu perioade luminoase (flesuri); s-a constatat ca n cursul unei zile (24 ore) exista o perioada la care animalele sunt sensibile la lumina, numita faza fotosensibila situata la 16-17 ore dupa rasarit (punctul de reper al ritmului circadian). Prima fractie luminoasa (fles) de aproximativ 3 ore este un rasarit artificial si are loc pe la orele 5-6 prin aprinderea luminii artificiale pana la orele 8-9 cand lumina naturala devine destul de puternica. A doua fractie luminoasa (fles) ncepe la 16 ore dupa prima, n acest caz la orele 21-22 si dureaza 2 ore. Aceasta simulare a zilelor lungi va avea loc timp de 75 de zile (decembrie, ienuarie, februarie). ntre cele doua flesuri luminoase caprele pot sta la lumina sau obsuritate, neavand nici o consecinta asupra animalului. 2. Stimularea zilelor scurte :notiunea de zi scurta implica o perioada de lumina de mai putin de 12 ore din 24. Cea mai scurta zi este la solstitiul de iarna pe 22 decembrie cu 8 ore de lumina din 24; se poate considera ca ntre 1 octombrie si 15 martie sunt zilele scurte naturale. Realizarea artificiala practica a perioadei de zi scurta implica 2 variante: a) daca tratamentul luminos se termina nainte de 15 martie (de exemplu are loc n decembrie-ianuarie pana la 15 februarie ) se vor ntretine n continuare caprele n adapost sau afara la lumina naturala care pana pe 15 martie este de zi scurta. b) daca s-a nceput tratamentul fotoperiodic cu zi lunga mai tarziu si se termina dupa 15 martie atunci este necesara simularea artificiala a zilelor scurte prin crearea obscuritatii adapostului, nelasand caprele sa stea n lumina decat 8-10 ore pe zi. Acest lucru se realizeaza prin astupatrea ferestrelor si lucarnelor cu folie de plastic. Deschiderea ferestrelor si usilor trebuie sa aiba loc ntre 7-16 sau 8-17, n rest adapostul ramane n obscuritate timp de 70-90 zile (15 martie-1 iunie). Daca se respecta programul alternantei lumina-ntuneric, caprele pot fi mulse sau scoase la pasune n periada de lumina. Acelasi tratament cu fotoperioada se aplica si tapilor pentru stimularea libidoului si a productiei spermatice. Tapii trebuie tinuti n boxa separata dar n acelasi adapost cu caprele, intrvenind astfel la inducerea ovulatiei si prin efectul mascul. Dupa terminarea tratamentului fotoperiodic caprele sunt inseminate artificial sau montate natural la sfarsitul lunii mai nceputul lunii iunie, cusperma congelata sau cu tapii care au suportat acelasi tratament. Caprele care se ntorc n estru sunt montate cu tapi dupa 21 de zile de la prima monta. Tapii pot fi folositi si pentru colectare de sperma n vederea refrigerarii sau congelarii.

Aplicand si respectand strict protocolul metodei de desezonare a reproductiei prin fotoperiodism, caprele vor fata la sfarsitul lui octombrienceputul lui noiembrie. Alimentand artificial iezii, caprele se pot mulge iar laptele se livreaza ncepand din 15 noiembrie. Nu toate caprele vor raspunde la tratamentul fotoperiodic si vor fata toamna; de aceea se va mparti turma de capre n 2 grupuri: unul cu capre ce vor fata primavara (montate n octombrie -noiembrie) si alt grup cu capre care vor fata n octombrie-noiembrie (montate n mai-iunie). Animalele rezultate n urma ncrucisarii beneficiaza de un potential genetic superior rasei locale. n conditii de mediu favorabil, ncrucisarea permite accelerarea progresului genetic. La realizarea unui program de ameliorare trebuie sa se tina cont de faptul ca nu toate caracteristicile se transmit (heritabilitate) n mod egal la descendenti si de faptul ca pot exista si corelatii negative ntre caractere. De exemplu: ntre cantitatea de lapte si compozitia lui exista o corelatie negativa SELECTIA IN TURMA consta n a retine n turma animalele care poseda caracteristicile dorite si eliminarea de la reproductie a animalelor purtatoare de tare (defecte); SELECTIA DUPA ASCENDENTA se realizeaza pentru reproducatori, dupa performantele pe care le-au avut parintii lor; SELECTIA DUPA DESCENDENTA consta n alegerea masculilor pentru reproductie, dupa performantele obtinute de produsii lor. INCRUCISAREA DE ABSORBTIEreprezinta nlocuirea unei rase A cu rasa B utilizand, generatie dupa ganeratie doar genitori (masculi) din rara B (amelioratoare). Se considera ca absorbtia a fost realizata dupa patru generatii (93,7 % gene din rasa B) sau cinci generatii (96,8%). ncrucisarea de ameliorare a unui anumit caracter consta n utilizarea masculilor unei rase ameliorate asupra femelelor rasei locale; se introduc astfel gene favorabile. Cand asupra unui grup de femele care au fost matisate se introduc masculi din rasa A locala, se cheama ca s-a efectuat o ncrucisare de ntoarcere. INCRUCISARE SIMPLA SAU DE PRIMA GENERATIEncrucisare simpla sau de prima generatie (hibridare). Se efectueaza doar o singura data. Se

obtine generati 1 de metisi sau hibrizi ntre rasa locala A si rasa amelioratoare B. HIBRIDARE INTRE UNA SAU MAI MULTE RASE CALENDAR ACTIUNI ZOOTEHNICE SI SANITAR – VETERINARE Pentru o buna desfasurare a activitatii de crestere si ntretinere a caprelor este necesara cunoasterea principalelor activitati zootehnice si sanitarveterinare care trebuiesc urmarite si respectate n diferitele faze ale anului. IANUARIE: se iau masuri pentru campania de fatari la capre, se amenajeaza maternitatea cu boxele individuale, pentru caprele fatate cu iezi si boxe individuale separate pentru caprele gestante n ultimele zile dinaintea fatarii. Se amenajeaza spatii ferite de curentii de aer si mai calduroase pentru iezii nou-nascuti. Se face bonitarea iezilor nascuti timpuriu, se face clasarea iezilor proveniti din inseminari artificiale cu material seminal de la tapi de rasa curata si cu performante deosebite si se retin iezii pentru ngrasare. Din punct de vedere sanitar- veterinar se urnmareste starea de curatenie a adaposturilor. FEBRUARIE: se continua urmarirea campaniei de fatari si bonitarea iezilor. Se fac dehelmintizari la cainii care vin n contact cu turma de capre, pentru combaterea echinococozei si cenurozei, de doua ori pe an, stiut fiind faptul ca acesti caini sunt intermediarii acestor boli parazitare care apar la caprine. Se efectueaza tratamente de deparazitare interna (strongilatoza gastro-intestinala, moniezioza, si n mod obligatoriu contra fasciolozei) si podotehnie. MARTIE: se continua campania de fatari la capre si se creaza conditii pentru cresterea iezilor. Se continua bonitarea si clasarea iezilor. Crescatorii care doresc inseminari artificiale n contrasezon pentru obtinerea de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Ca actiune sanitar- veterinara ce se efectueaza obligatoriu n aceasta luna este vaccinarea profilactica anticarbunoasa. APRILIE: se supravegheaza fatarile si se continua bonitarea si clasarea iezilor. Se organizeaza stanele si se delimiteaza zonele de pasunat. Se acorda o ngrijire deosebita iezilor n scopul retinerii femelelor pentru reproductie. Crescatorii care doresc inseminari artificiale n contrasezon pentru obtinera de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru

tratamente. Caprele se vor vaccina cu vaccinul antiagalactic. Se va continua dehelmintizarea pentru fascioloza si moniezioza (la iezi). Se vor examina pasunile pentru identificarea parazitismului, n special cu Fasciola si se aplica tratamente si lucrari de asanare. De asemenea, cainii ciobanesti vor fi dehelmintizati pentru combaterea echinococozei si cenurozei. MAI: Se boniteaza ntregul efectiv de tineret caprin femel si mascul nascut n anul precedent, n vederea trecerii la turma de baza n acest an a animalelor bonitate. Crescatorii care doresc inseminari artificiale n contrasezon pentru obtinera de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Animalele sunt tratate pentru raie, prin mbaieri profilactice sau prin injectarea de ivermectine. De asemenea se vor face tratamentele antiparazitare pentru dictiocauloza, strongilatoze gastro-intestinale si moniezioza. IUNIE: se urmareste starea de sanatate, apreciindu-se performantele zootehnice n vederea bonitarii fenotipice si clasarii lor nainte de a intra n stabulatie cand se vor stabili si cardurile pentru prasila. n aceasta perioada se urmareste ntarcarea iezilor si se organizeaza turme de iezi ce vor iesi la pasune. Se fac mbaieri antiscabioase si tratamentele antiparazitare pentru dictiocauloza, strongilatoze gastro-intestinale si moniezioza. IULIE: Se fac tratamente pentru dictiocauloza. Lucrari de podotehnie. AUGUST: se pregateste campania de monta, prin suplimentarea ratiei la tapi cu concentrate si administrarea de premixuri, precum si de oua care au efect benefic asupra calitatii spermei. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate n martie. Se ntocmeste planul de monta n cazul n care se doreste sincronizarea caldurilor si inseminarea artificiala a caprelor cu material seminal congelat de la tapi locali sau cu sperma de la rase din import. Se stabileste numarul de tapi necesar pentru monta efectivului de capre. SEPTEMBRIE: se ncep actiunile de sincronizare si inducere a caldurilor la capre n functie de perioda n care crescatorul doreste sa aiba grupate fatarile. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate n aprilie. Ca actiuni sanitar- veterinar de prevenire se executa vaccinarea anticarbunoasa si tratamentele generale antiscabioase, contra monieziozei.

OCTOMBRIE: ncepe campania de monta naturala si se continua sincronizarile pentru inseminarea artificiala a caprelor. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate n mai. Se pregatesc adaposturile pentru perioada de stabulatie, se fac deratizari, dezinsectii si dezinfectii. Ca actiuni sanitar- veterinare de preventie se face vaccinarea anticarbunoasa si deparazitarile nainte de perioada de stabulatie. NOIEMBRIE: se continua actiunea de inseminare artificiala si monta naturala. Se organizeaza turmele de capre pentru iernat si perioada de stabulatie. Se izoleaza ferestrele, se completeaza geamurile astfel ncat sa se asigure adaposturi confortabile, fara curenti de aer. Lucrari de podotehnie. DECEMBRIE: se fac verificari ale efectivelor de capre si se ncepe compartimentarea saivanelor, pregatindu-se pentru etapele urmatoare, respectiv boxe pentru caprele inseminate n august ce vor fata n cursul lunii ianuarie BOLI MEDICALE INDIGESTII PNEUMONII INFECTIOASE AGALAXIA CONTAGIOASA (Rasfug alb) ETIOLOGIE: CARACTERE EPIZOOTOLOGICE: TABLOU CLINIC: MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE: DIAGNOSTIC: TRATAMENT: PREVENIRE SI COMBATERE: BRUCELOZA CAPRINA LEPTOSPIROZA NECROBACILOZA

MAMITA GANGRENOASA (Rasfugul negru) SCRAPIA ARTERITA INFECTIOASA CAPRINA AVORTUL

TEHNICA AJUSTRII UNGHIILOR LA OVINE I CAPRINE ntocmai ca la om, unghiile ovinelor si caprinelor au o cre stere continua si din acest motiv trebuie taiate periodic. Neglijarea acestui lucru poate duce la infirmitate si la imposibilitatea animalelor de se deplasa si de a se hrani. Viteza de cre stere a unghiilor este diferita si influen teaza direct durata dintre doua ajustari. Astfel, la oile si caprele ntre tinute pe o pardoseala moale (pamant, nisip etc.) verificarea copitelor se face mai des decat la cele care pa suneaza pe terenuri accidentate si pietroase. Pe de alta parte regimul alimentar influen teaza calitatea cornului, iar unghiile de culoare nchisa sunt mai rezistente. Datorita multitudinii factorilor de influen ta, verificarea copitelor se face dupa un interval de timp stabilit de crescator, n func tie de rasa animalelor si de condi tiile de hranire si ntre tinere existente n ferma. n mod obi snuit aceasta ac tiune se efectueaza periodic, la un interval de 3-5 luni. La capre, cre sterea unghiilor poate fi controlata, ntr-o oarecare masura, prin aducerea unor bolovani mari n padoc. Acestea se vor ca tara frecvent (le place la nal time) ceea ce v-a duce la tocirea copitelor n contact cu suprafa ta abraziva a pietrei. Uneltele necesare pot fi achizi tionate din magazinele de specialitate si sunt reprezentate de: cu tit bine ascu tit, cu unul sau doua margini taioase; cle ste ac tionat manual sau pneumatic; pila sau disc abraziv, (pentru o cura tire superficiala sau finisare); perie aspra; manu si din piele pentru protec tia mainilor mpotriva taieturilor. Alegerea materialelor necesare se face u sor prin consultarea unor cataloage de specialitate elaborate de catre firmele care comercializeaza aceste produse. Daca caprele sunt docile, iar operatorul este destul de robust pentru a le conten tiona, ajustarea unghiilor se desfa soara fara probleme si poate fi efectuata de o singura persoana. n caz contrar, este nevoie de nca o persoana care sa ajute la imobilizare sau de echipament pentru limitarea mi scarii animalelor.

Modul de lucru presupune parcurgerea urmatoarelor etape: • Dupa ce animalul a fost prins se adopta o pozi tie ca cea prezentata n figura alaturata. Operatorul va sta cu spatele spre trenul anterior al animalului si cu picioarele de o parte si de alta a corpului caprei astfel ncat sa poata controla, prin presare cu genunchii, mi scarile acesteia. Cu mana stanga va ridica si va tine membrul posterior, mana dreapta fiind utilizata pentru manuirea uneltelor. Fa ta de ovine, caprele sunt mult mai agile, mai sperioase si pot reac tiona violent ceea ce face, ca n anumite situa tii, aceasta opera tie sa devina un calvar. Pentru a evita accidentarea caprei si a muncitorului se va apuca ferm membrul animalului astfel ncat acesta sa nu poata fi mpins n spate si sa loveasca mana n care se tine cu titul sau cle stele. Datorita temperamentului vioi al acestor animale mul ti crescatori prefera folosirea cle stelui n schimbul cu titului care poate provoca taieturi adanci atunci cand mi scarile caprei sunt greu de controlat. La membrele la anterioare se adopta pozi tia ghemuit langa corpul animalului cu aducerea piciorului acestuia pana deasupra genunchilor operatorului pentru a lucra mai u sor. Conten tia ovinelor se face n pozi tia sezand sau n decubit dorsal toate membrele ramanand libere la dispozi tia celui care efectueaza ajustarea. • n etapa a doua se va cura ta interiorul unghiei de balegar sau de pamant cu varful cu titului sau al cle stelui si cu o perie aspra. Daca toaleta ongloanelor nu s-a efectuat de mult timp cornul copitei poate cre ste astfel ncat sa acopere cavitatea formata unde s-a strans murdaria, creand condi tii pentru apari tia necrobacilozei. Aceasta afec tiune mai apare n situa tia n care unghiile cresc si nu se ndoaie formand un gol mare n interior unde se va tasa pamant si balegar. • Pasul urmator l reprezinta ndepartarea prin taiere a cornului copitei crescut n exces. Se va acorda deosebita aten tie unghiului de taiere astfel ncat suprafa ta unghiei sa i permita animalului ca calce uniform pe un teren plan. Pentru a verifica acest lucru se lasa jos, din cand n cand, membrul la care se lucreaza si se apreciaza daca acesta calca corect si daca ajustarea a fost facuta uniform. Uneori cornul poate fi foarte tare. n acest caz, este indicata utilizarea uneltelor cu maner, adica a cle stilor, asupra carora se poate exercita mai multa for ta “controlata” decat asupra cu titului. Unghiile prea deformate sau prea tari se taie pe o por tiune mai mica opera tiunea

reluandu-se dupa cateva zile. Copitele sunt mai moi daca animalele s-au plimbat prin iarba umeda anterior ajustarii. Cele mai multe gre seli au loc la ajustarea varfului unghiei. Daca cavitatea din interiorul cornului este mai mare ntr-o parte operatorul este tentat sa taie mai mult pentru a o elimina facand mai dificila men tinerea la nivel a ambelor par ti. Ajustarea calcaiului se face mai u sor. • Pasul final este netezirea cornului cu ajutorul pilei abrazive. n acest scop poate fi utilizat cu succes un aparat tip flex pe a carei suprafa ta mobila poate fi aplicat un disc abraziv. Se va finisa pana cand, prin por tiunea alba a copitei, se poate zari un tesut de culoare roz. Aceasta e vascularizat si daca este taiat se produc hemoragii. Forma unghiei si modul n care calca un ied sau un miel de cateva saptamani reprezinta modelul ideal dupa care operatorul se poate ghida, atat la ajustare cat si la finisare. Orice gre seala se va manifesta n scut timp prin apari tia defectelor de aplomb care, prin stresul produs, va afecta produc tia ob tinuta indiferent de natura ei (lana, lapte sau carne). Conten tia ovinelor Tehnici de castrare la berbeci si tapi Sorin Voia Castrarea este o ac tiune care se aplica la varste diferite n func tie de op tiunea crescatorului si destina tia masculilor: ngra sare sau reproduc tie. Tineretul mascul destinat ngra sarii este castrat n perioada de alaptare, imediat dupa ce testiculele au coborat n scrot, pentru a reduce efectele negative asupra sanata tii si implicit asupra sporului mediu zilnic. Cu cat ac tiunea se desfa soara mai tarziu cu atat stresul este mai mare si cre ste riscul mbolnavirii animalului. Prin castrarea masculilor destina ti ngra sarii productivitatea muncii cre ste nefiind necesara constituirea unor turme separate pe sexe. Sunt nsa si crescatori care pastreaza masculii necastra ti pe considerentul ca ace stia cresc mai repede sub stimulent hormonal (nivel ridicat de testosteron). n acest caz, castrarea trebuie efectuata anterior sacrificarii pentru a evita “mirosul si gustul neplacut” al carnii.

apii si berbecii destina ti reproduc tiei vor fi castra ti dupa reformare, anterior perioadei de recondi tionare. Indiferent de metoda utilizata este necesara vaccinarea contra tetanusului. . 1. CASTRAREA CHIRURGICAL Iedul este conten tionat de membrele posterioare astfel ncat spatele animalului sa se afle sprijinit pe pieptul celui care l tine. Se face o incizie a scrotului, cu un bisturiu ascu tit, se pun n eviden ta testiculele si se smulg fara a taia cordoanele testiculare. Pe rana se aplica un antiseptic. La masculii adul ti vasele sanguine au un diametru mai mare si nu pot fi smulse fara a provoca hemoragii grave. Pentru a evita astfel de probleme se folosesc pense hemostatice cu care se strange, timp de cateva minute, fiecare cordon testicular, anterior taierii lui. Animalele castrate se introduc ntr-un tarc curat si vor fi atent supravegheate n primele zile pentru a preveni apari tia infec tiilor. n SUA, tapii n varsta de pana la o luna sunt castra ti chirurgical fara anestezie. n Anglia, legea stipuleaza ca la tineretul ovin si caprin n varsta de peste 2 luni, opera tia de castrare se efectueaza numai de catre medicul veterinar, dupa anestezia animalului. 2. CASTRAREA CU AJUTORUL CLETILOR Se poate utiliza un cle ste special destinat acestui scop (ex. Burdizzo), de forme diferite, cu ajutorul caruia se strivesc cordoanele testiculare. Daca testiculele au coborat n scrot, se strange puternic cle stele la baza scrotului imediat sub jonc tiunea acestuia cu corpul unde exista o zona mai ngusta. Fiecare cordon testicular v-a fi strans separat. Testiculele se atrofiaza n aproximativ 30-40 de zile dupa desfa surarea ac tiunii. Nu se provoaca rani deschise care sa atraga mu stele nsa strivirea poate fi incompleta si unul sau ambele cordoane sa ramana func tionale. Metoda este recomandata n cazul fatarilor tarzii cand temperatura mediului nconjurator este mai ridicata. Stresul este minim, cre sterea este influen tata foarte pu tin si se elimina riscul apari tiei infec tiilor. 3. CASTRAREA CU AJUTORUL INELELOR DE CAUCIUC

Inelele elastice din cauciuc pot fi folosite la castrarea masculilor ncepand cu varsta de cel pu tin 10 zile. Dupa ce ne asiguram ca ambele testicule se simt la palpare se aplica un inel de cauciuc, la baza scrotului, cu ajutorul unui cle ste special. Inelul are un diametru mai mic decat circumferin ta scrotului si va efectua o staza puternica asupra cordoanelor spermatice si arteriale. Testiculele se usuca n 20-30 zile. Nu au loc hemoragii si riscul infec tiilor este redus. Cand apar infec tii, se intervine saptamanal cu iodura de potasiu aplicata local. n cazurile mai grave se administreaza antibiotice. Cle ste pentru aplicarea inelelor de cauciuc Inelele de cauciuc pot fi utilizate si pentru a induce criptohidia. Pe baza mai multor studii efectuate n Australia s-a demonstrat ca masculii tineri steriliza ti cu ajutorul inelului de cauciuc se dezvolta mai rapid, depun mai pu tina grasime si mai mult tesut muscular, decat masculii castra ti sau necastra ti. Procedeul consta n mpingerea testiculelor napoi n organism prin orificiile inghinale si aplicarea unui inel de cauciuc la baza scrotului pentru a le mpiedica sa coboare n pungile testiculare. Temperatura constanta a corpului are efect negativ asupra maturarii spermatozoizilor si induce sterilitatea par tiala sau totala. Dupa efectuarea acestei ac tiuni testiculele produc nca hormonii care au ca efect cre sterea sporului mediu zilnic si a cantita tii de carne n carcasa. Activitatea sexuala este nsa redusa sau inexistenta. Metoda se aplica la varsta de aproximativ o luna, animalul numindu-se criptorhid (testicule ascunse). Nu se recomanda a fi utilizata pentru producerea de masculi ncercatori. Dupa o perioada mai mare de timp, n testiculele re tinute, unele din celulele lui Sertoli se pot transforma n tumori care produc cantita ti reduse de estrogeni si induc apari tia unor caractere feminine. Indiferent de metoda de castrare aleasa ac tiunea este motivata prin cre sterea calita tii carnii care poate fi valorificata la pre turi mai mari atat pe pia ta interna cat si pe cea externa.

RETETE

Preparatele din lapte de capra sunt foarte valoroase avand o mare cautare si fiind foarte apreciate in Europa dar la noi in tara acestea nu au vanzare nefiind o educatie gastronomica si traditie in consumul produselor din lapte de capra. TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A BRANZEI DIN PASTA LACTICA In Franta majoritatea branzeturilor de capra sunt fabricate pe baza unei “paste lactice” si consumate din prima zi de fabricatie si pana dupa mai mult de o luna de maturare. Branzeturile de ferma sunt fabricate din lapte nefiert, un lapte de calitate trebuind sa ndeplineasca urmatoarele conditii : - nu trebuie sa contina impuritati vizibile - nu trebuie sa prezinte miros si gust anormal - aciditatea sa fie apropiata sau usor superioara laptelui din momentul mulsului, 18o Torner (Dornic) - nu trebuie sa contina antibiotice, antiseptice, produse de curatat - nu trebuie sa contina germeni patogeni ETAPELE tehnologiei de fabricatie a branzei din pasta lactica FILTRAREA si determinarea aciditatii laptelui (prin titrare cu biureta) COAGULAREA, adica nchegarea laptelui. Se ia temperatura laptelui care trebuie sa fie 20-24oC ; se adauga zer (lactoser) 2-3%, se adauga cheagul n cantitate de 0,6-0,8ml la 10 litri lapte (cu 520 mg chimozina ) cu o seringa sau eprubeta; se amesteca laptele; se mentin vasele cu lapte pentru nchegare la 18-23oC timp mediu de 24ore (12-36 ore), notandu-se ora cand s-a adaugat cheagul. MODELAREA, se verifica laptele prins care trebuie sa fie tare, neted si dezlipit de marginile recipientului, iar daca este moale se fac 2-3 taieturi cu cutitul si se mai lasa 1-3ore. Se face analiza aciditatii zerului care trebuie sa fie 50-65o T. Pentru modelarea pastei sunt necesare forme speciale, adica niste cutii din plastic cu perforatii dese dar mici atat pe fund cat si pe pereti. Se ia laptele nchegat cu polonicul, foarte usor ca sa nu se sfarame prea mult si se umplu aceste forme; se pastreaza 20% din lapte pentru adaugarea lui ulterioara, asa ncat branza rezultata sa aiba gramajul dorit. Dupa 2-3ore de scurgere se adauga n forme si cantitatea oprita. SCURGEREA SI SARAREA branzei: formele cu lapte nchegat se tin la scurs pe o masa de inox timp de 12-24 ore, la temperatura de 18-23oC. Dupa primele 6-7 ore de scurgere pasta se sareaza, apoi se ntoarce n forma si se sareaza din nou. Sararea se efectueaza cu scopul conservarii branzei , formarii crustei, si definitivarii gustului, doza de sare fiind de 12gr. la 100 grame cas.

NTARIREA SI USCAREA branzei au ca scop completarea scurgerii zerului, stabilizarea branzei si buna implantare a florei de maturare. ntarirea branzei are loc la temperatura de 16-18oC si umiditatea de 7080% (n functie de flora dorita), timp de 18-24 ore. Pentru ntarire, se scot bucatile de branza din forme, se aseaza pe un gratar n sala de fabricatie si se sareaza fata de deasupra. Uscarea este de preferat sa se faca ntr-o ncapere speciala, uscata, prevazuta cu ventilator, cu temperatura de 1216oC, umiditatea 70-85%, timp de 24 ore n medie (ntre 1-3 zile). Se cantareste branza nainte si dupa uscare :dupa tipul de branza, se pierde n greutate cam 10-25%. n timpul uscarii se ntorc calupurile de branza zilnic MATURAREA: se pun gratarele cu bucatile de branza ntr-o ncapere aerisita, dar umeda, ca sa se dezvolte o flora de suprafata (uneori se introduc chiar mucegaiuri sau levuri).Temperatura camerei de maturare trebuie sa fie constanta (8-12oC), umiditatea 80-85% sau chiar 90%, depinzand de flora ce trebuie sa se dezvolte. n timpul maturarii se ntorc bucatile de branza la 2-3 zile ; durata maturarii (1 saptamana –1 luna) depinde de stadiul la care se va consuma branza, si anume : proaspata, semiuscata sau uscata.