FISA DE OBSERVATIE A SATULUI Vurpr , Jud.

Alba

Teritoriul administrativ al comunei Vintu de Jos, din judetul Alba cuprinde satele urmatoare : 18 sate: Vinu de Jos (reedin), Cmpu Goblii, Ciocau, Crieni, Dealu Ferului, Gura Cuului, Haegana, Inuri, Laz, Mtcina, Mereteu, Pru lui Mihai, Poienia, Stuini, Valea Goblii, Valea lui Mihai, Valea Vinului i Vurpr. Comuna resedinta Vinu de Jos, este atestata din anul 1235, cnd a avut loc colonizarea sasiilor, care au preferat solul fertil, de lunca cat si albia navigabila a Muresului Aceasta are o suprafata de 88,39 km Satul Vurpar, este asezat in nordul-vest fata de resedinta Vintu de Jos , de-a lungul Muresului si al Drumului Judetean 107A, in Culoarul Muresului. Din punct de vedere al amplasarii, el se afla la aproximativ 10 km de Sebe pe Drumul Naional DN7 i 15 km de localitatea Alba Iulia pe Drumul Judeean 107C i Drumul Naional DN1 accesibil via Drumul Judetean 705B. Accesul dinspre resedinta-vecina Vinu de Jos, se face pe un pod, traversand raul Mures. Numele satului are diferite proveniente, dupa cum urmeaza : n dialectul ssesc Burprich, Burprix, n german Burgberg, Weinberg, Walbersdorf ; n maghiar Borberek. Populatia, conform ultimului recensamant oficial din 2002 : 498 locuitori Dispunerea caselor este uniforma, de-o parte si de alta a drumului judetean 107A. Satul dispune de 2 biserici, una in vestul sau, unde se afla si cimitirul satului si una in extremitatea estica a satului. Satul cuprinde si doua obiective turistice : -Ruinele unei ceti din secolul al XIII-lea (cetatea Vurpr sau Zebernic) Biserica Reformat-Calvin (fortificat), construit n secolul al XVI-lea. Relieful este unul de lunca deal, propice agriculturii, de altfel activitatea principala a locuitorilor, pe langa cresterea pomilor fructiferi si a animalelor. Activitatea oamenilor in zilele de lucru este tipica zonei rurale din care face parte satul Vurpar. Lucrul la camp, lucrul casnic sau in curti, cresterea animalelor, samd Tinuta lor este una simpla, specific rurala, transilvaneana. In zilele de Sarbatoare, acestia respecta traditia, nu lucreaza si merg la biserica.