'I

4. Aspecte caracteristice ale' reacyiilor o,rgqnice

't

'l

P'rin'ce procpse mfueqte b. Un catslizator poate deplasa echilibrul? poate micqora epergia de Sctivare?

;1;.;;#".ii'ulrJirtu"
cutreqd (mctilen[).
'

vltczo.de reaqie? ExPlicafi.

urrn[torilor intermeiiari: radical liber metil, carbocation metil, carbanion metil,

9i

ilt=-t-* Ire,"u -dinea de stabilitate in seria primir, iecundar qi te4iar a radicalilor liberi alchil, carbocationilor r crrbanionilor ' ':*;:;;ti.ug .*""t"*l ,arbocafionic al carbenei singlet 9i radicalic al carbenei triplet'
',1 ,t'
'l
ii,,

rr
I

,:

tfr,i'
,il-il
t.

11

ALCANI $I CICLOALCANI
CLASIFICARE. NOMENCLATURA
,

,fr

; h."l lf .

*,-_yl
*:lllpil

Hidrocarburile saturate se impart, tn funcfie de natura catenei, in hidrocarburi sau ramific"l" i"u formu; senerald ,cnl2,*2) ui :::::::.,t'ry::., geneiald C"Hr). ciclice (cu formula Hidrocarburile saturate uciclice fu liniare se numesc arcani sau, dupd o "ut"n" p:,"fr!"-:p1yii patru meran cH4, l"j,h":butan,CnH,o.,Numele.hidrocarburilor superioap, t;;d;;;-;"-;;i !rH*, clncrrea termen, se foimeazd prin addugarea sufixurui an

il*;ffi;

r"il;i;ir"riri ;;#;

prin adhugarea, ta numere hidrocarburii, a riterei

relp?criv, de ex. pintan CrH,r, hexan Crff_, fr"p,u" CrH,;: ,oHr, .eicosal CrH* eti. in general, iermenul de- alcan ," utiiiruure prnt u cu catene liniare. uneori, cand este necesar, .",pr""ir"*d ;;;;" riniard a

tl.*:lli_"lcanului

urilor saturate) la numele gr"r"*. .-"rlpunianJ

ilX#; ;;#;;;;;

Tcaracte4stic crasei

cfi3-cltr-CIr2-cH3
Butan normal

",,;;ifiqir;;;;;i.-:
CH,

'l

cH3-gH-cr{
Izobutan
_

n:B[tan

'
salu:ate cu catbne ramificate
trr d3 atomi de carbon.

2 - Metilprupan

sau izoparafine. ternrenirorserieiser""";;il;;;;**;#;i'",";;i;;;';:ilii"y^X{ri{,{{;

l" nu*"r" izoalcani

primul termin din,seria izoalcanilor

l.

este izobutanul sau

ru unele hidrocarburi cu numdr relativ mic de atomi de carbon se folosesc in o serio dd denumiri mai vechi (numiri a chimlci organice, de ex. noopentan.

;;;";til;;il;;ffi;;;j;

,l

:,
, 5, Alcani Si cicloaloani

5. Alcani Si cicloalcant

,87

i"

It
,I

ctl*ctl-crl-cq-cq
. , - Pentan
Pentan normal

ctL-9tI-ctl-cq
ctl.
.
- kopentm
I

l' cq-q-cq
ffL
NeoParfan
I

CTL

prefixului' . Cicloalcanii sau. cicloparafinel.e i$i foruau{ lgmele ptr+,adbugarep ciclo la numele alcanului cu acelaEi nuniir de atomi de carbon, de ex:

I r,
,,t ,,'

2-Mefilbuta4.

2.2 -DimetilPmPan

Tetrametil-metan

ctr ,/\ 4c- clt

:CicloproBanr

rlc-CFL "l I " HrC- CH,

:x

," rLC .t
i
.

crl t<
CtL .

't rl.c z --_

,%,

-./

crl

t' '.cH ,/\' rLC Crt

,
it qc*%
at I

'crl-

Ciclobutan

0dohexan

Metilciclopentat

in rnod curent cicloalcanii se reprezint[ priptr-un poligo,n, subenlelegandu-se cd'la fiecare coll al poligonului.se afl{ un atom de carbon saturat cu hidrogen

Cidopopar Cidobutar Cidopartan

t

Cicloherar

CicloalSanii se lmpart in funclie de m[rimea ciclului in cicloalcani cu inele migi (C1--{r), cicloalcani cu inele normale (Cr-=C), cicloalcani cu inele medii (Cr-{,r)'qi

;*" lt*to"; i41 i"a*na'tarea fprmala i

atomi Catenele laterqle sunt considerate'ca erugdti de -pt9Ylryod

dtl":TllLill

##;# J^i;';;;;l

,-i*giujAuufi ai radic4lilor

$-'1iiar" a toi inaSpertat *inf.ut--1tT,d: (legat de .l,., ,',.1+. Se distirrg o;*;;ili Je-atomi de carbon: primar ""
q;l

;nlpropil' ffi*l- * ", U,Oe ex. CH.- ryetil, QzHs* etil' CH3-CHt' Cft de carbon qingtura atomului este necesari :ir"nfi",c Cdnd 1".T"nt:*uzd (formal) alomul.de hidrogen'

YTi .4!"T,q Tt"^t:l i";T,,t" *:*:il iii'',u,, tu' i atckil (iio atc h" .: \ ":' ?:!i1?' {lm"1" utgttit tt formeazd din numele alcan:t-::",tpt:'i"-l:i

ticloalcarii cu inele mari sau macrocicluri (> Ctr)., , , . Cicloalcanii bi- ;i policiclici. La cicloalcanii cu doud,inele izolate ciclul cel mic : ! con$ided substituentul ciclului mai mare,i de ex.rciclopropil-ciclopentan. Compuqii cu dou6 Fau mal mglte ciEtrun avdnd,un atom de caibon,co:,nun se spirani. Numcle. lor se formeazd'prin,iada6ugrye?.prefixului spirb la.numele tcanulr{ cu acelagl numfu de atqmi de carbon. Numirul de atomi de parbon,al fiec[iui iclu legat prin atomul {e carbon.cuaternar, spiranic, este indicat prin cifre dispuse in wanteze drepte, a$eza0e ir{tre prefixul spiro qi numele hidrooarburii.

11,,;"1ji##il;ffiii;-il;i

,: .ffia,

rounoai(ieeat de doi atomi 9"

"..qon)'!:'fTlf9li*:i,^:"^1'^:::::H/":: a"."ruonl. etomit de hidrogen regali de acesri atomi dc

spiro [23] -

i't, 1' i'.t-l

"tit: , rt,
t

li

*dil;"t"

nuit"t" plimari,

secundari qi tertriari'

n-{-n
H
Primu

T R-q-H Di-,. R .-:* *-t-" "-X-*

,lRR
I
-

'hexan

SBiro f3,31 .,

a9
,

'

h@tan

(prim).

Scundar

(sec)

Tertiat

(te4)

Oraternar

Hidrocarburile ciclice compuse din dorri sau mai multe cicluri avdnd cel pulin doi i de'carbon comuni (hidroc.arburi ciclice cu punte) poafid. riumele alcanului cu acelaqi de atomi de carbon la care se adaugd prefixuLbiciclo, triciclo tc., pentru a indica rndrul de cicluri; numdrul atomilor de carboq din.punli este indicat in paranteze drepte, ,
la

R*,;terfiari, Rnn' De ex' de R.adicalii alchil pot fi primarij Rp,i*,,$eoundari ';,,, t' ''" bor.tiut notmuf gi de la izobutan deriv[ cdte doi radicali:

ordine descrescAndd

i.,rl

, 'cxt-Gt-cH,-ctt- ctL,cq-r-c1l *-r-"u: ' crL

''"t

,',i

:' '

%-1. ""'
ctl'
T1':11

oDmoo
\l,z, Biciclo. , ,BiJiclo

Butil

(grlm)

,-

butut

Ir.r.0l

t2.rol

I Bi.i.lo

pentan

12.2.0.1 Q.2.tl
ho(flr' hoptan

Biciclo

Biciclo
12.2.2)

octan

**' .

,. ,

fqrFr*t*i:iliitf::iill liif'.li:,:,::illi::il,ll IT:l:::

'lrll: ,

'

,l i.i
5. Alcani si cicloalcani - - _____-:_ A_ _

Aleani;i cicloalcani METODE DE SINTEZA AT,B HIDROCARBURILOR SATURATE

89

STRUCTURA. PROPRIETATI,CABACTERISTICE ALE

LEGATURILOR,

SIMPLE

"

t\
Hidrocarburile saturate sunt componentele.plincipale din gazele naturale qi din . Prir! pfelucrarea acestora se izoleaz[, in,stare pur[, numai unii tErmeni inferio;i -,

';.

Metanul CHa, primul t"*r"ri al seriei hidrocarburilor saturate, are o structurd El este forniat dintr-un singur atom de carbon hi ridizat.qp3, unit cu patru atomi de 'ilmtctr. i .liidrogrn prin legdturi covalenle C-H o sprs (fig. 5.1). cqnlin pE ldngd leg6.lurile mulfi alorni llli , Etanul Ei termenii cu mai rnulfi atorni de aarbon confin pe l2ngd legdrurile C;H l. de tipul celor din metan, legdturi covalente C-{ o spt- spt.Aceste tipuri de legdturi
t\ t "ii-^:-l-r-" ^^.:.-^-^ --:-i^.y.:rfizice gi ^L:-:^^ speciSce ^r^^^: L:r-^^^-L..-:r^ni prdpriettrfile c !^^-^t chimice ^-^^:c^^ clasei:hidrocarburilor'saturate.

,-C)

(v. Surse naturale,

fft
irFp

,-2{i
H

t,r

Metodele de sintezd . ale hidrocarburilor saiurate implicd reactii in ,care se legdturi C.=H $i metode in care se formehz[ legdturi C-C. Metodele prin care. formeazd legdturi C-H cens-tAu, de obicei, in inlocuirea cu hidrogen a unei grupe ionale;din molecule care conlin deja scheletui,hidrocarburii finale.rAcegte mqtode 'alb constituie uneori etape in sinteze-de moiecule mai compl.exe in care sei urmXreqte irea unei grupe functicinale cu hidrogen, plstrdnd altele n0transformate. Metodele car se formeazd leglturi C-C duc la sinteza scheletului moleculei.
'I

$ 5.a).

,i,,

];1.

r'

FPRMAREA DE LEGATURI

C-H

Fig. 5,.l. Legdturi sirnplein alcani.

A. Din hidrocarburi nesaturats prin hidrogenare

cataliticX

'

q,Lungimea.legdturilor C*H este de-tr,09 A in rnela9 qi intre 1,10-1,11 A in te hidrocarburi. Lungimea leglturilor C--{ este de 1,54 A in alcani Ei in cicloalcani normale, medii qi rrrari. in cictroalcanii cu inelE-mici (ciclopropan; ciclobutan) sc itvf abateri de la aceste valori. Legdturile C-.{ {in ciclopropan sunt niai scprte (1,526 iar cele din ciclobutan sunt mai lungi (1,562 A) decAt cele din inelele normale.

\./\/ \./\1,/ ./C:C \ ./\/\

CH-CH-\ ,/.

Cbridifii: H, +.c3talizatqr (Ni, Pd, R:) ; ptesiune qi ternpuaur[ normali

st

m5ritf

Prin hidrogenarea cataliticd a alchenelor se oblin alcani; din cicloalchene se oblin

11\Unghiul intre valenlele atomilorH--C-H li H-C--{ este de 109,51'(109"28'). observ[ numai mici abateri de la aceastd valoare, de ex. la atomii de carbon ai grupci din unele moleculg ale alcanilor cu mai mulli atomi de carbon. in ptopan unghiul creqte la ll2o iar unghiul H-C-H scade la 106". Abateri mai mari s observtr bilbalcanii cu.inele mici (v. Stereochimia cicloalcpnilor, $ 6.3). ,Jr:,, Energiile de disoclere yaiazdcu natura atornilor de hidrogen; respectiv de carbon,
alcltuiesc legltura; ele sunt ca{acteristice celor trei tif2uri de legituri

i.Deex.dineten{seob1ineetan,dinciclohexen5,ciclohexan.

I\c:
EtenI

trt2

t{

ffiu-Gl
Etan

C-H

Ei scad

in

Ciclohexen6

Ciclohexan

Despre hidrogenarea catalitic[, v. Reaclfile alchenelor, $ 7.6.I.A.

B. Din compuEi halogenagi prin reducere

R_X

. R-H

X=

I, Br, Cl
sau

Condifii: a.,hidruricomplexe (LiAlHo/eter);&. merale $i.wzi Qt/rcl,d rc*ic, Na/alcool, Na . Li / r -BuOH - THD ; c. hidrogenare caraliticl (H2 + Rl, pt) Rcacivltuo:

I>Br>Cl,

90

5. Alcani,qi cicloa,lcani

pn, etorh de on'saturat pot rfi inlocuifi cu atomi de hidrogen prirt mai multe variante experimentale. a. Reducerea cu hidruri complexe, de ex. hidrurd de litiu-aluminiu LiAlHo, are ca reducdtor ionul de hidrurd H:-.'Reducerea are loc ln condilii bl0nde, prin incllzirea i ragent r c'empusului halogenat cu hidrura, in eter etilic, la fierbere. Uiitzand se poate inkieui halogenul cu deuteriu, reacfia servind astfel la marcarea cu deuteriu a anumitor , pozitii din molecule, de ex:

Afomi! 0e halo.eon (Cl, :51, 9. t"gafl, dp

iiitO.

etil-magneziq car-e, la tratare cu apd, dx

De ex. din bromurd de etil qi magneziu, in eter, ie oftine bromura de pri"n trut;" d t O s,,ufll,Irioir#rl .'" "t*;

! : :

!
| ,

cn3cnrcnacx,
se obfine

2--Brombutar llltl+: -_' -, * elo.

+Pl

,
in

cr4B1

. \q eg+q

crtr5r/sBr

crLcrLcrDcrt
2-d-Buisr

#b

crHu

Gau crHrDJ

Hidrura de litiu-alumirdo

din hidrur] de litiu qi clorurtr de atuminiu (H.J. Schlesinge

UAIIL+3LiCl

,,
'

'.

r,

1947).

goTpllii qrganici ai litiului se formeazd din compuqi halogena[i gi litiu metatic, solulie de hidrocarburi, dg ex. penran,.izopentan r"t"t'a" rsaclioneazd cu compusii grcano-litigi, f_tre {eose!,* 99 **piiri compugii organici ai litiului zunt sensibili ia oxigenul din aer, la preprmea lor se Iucreazd in atmosfertr de gazinert (azot sau argoi;. '

p"il"it:-i;;;;;;;;;i d;;;" "iil."ril+r;;,

Hidrura de litip-aluminiu este un agent reducdtor mult utilizat catbonilici etc).'

in chimia organicd (vr Alcooli,

Compugi

b. Reduceria cu metale gi acizi, c-unoscut[ in chimia,clasicX sub numele de reducere cd "hidrogen in'stare,ndscdnd[", este notattl, de,obicei, cu simbolul iH1, .pr" u o distinge de reducerea cg hidrogen molecular, notatd cu Hrt Metalul are rolul de ceda electroni substratului, in acest caz c6mpusul halogenat, iar dizolvantul este furnizorul de . protoni pentru formarea.legdturii C-H. Metalele cu potenlial de ionizare mai marg ir rrecesitd acizi mai.tari, de ex. Zn qi HCI sau acid acetici metalele cu potenlial de ionizare mic necesit[ acizi mai slabi, de ex. alcool etilic in reducerile cu sodiu. c. Hidrogenarea cataliticd t p"nttu a neutraliza acidul eliberat d unui compus h4logenat se face in,pre4enld,de baze in reacfia de reducere. Se util.izeazd baze anorganice (NaOH), orgdnice sau catalizatori depugi pe suport bazic.

,polaritate pozitivtrorgano-metalici legdtura"c-rnrtut este,putgrnic polanzatd Metdlul -'in corrrpugii iar restul organic are polaritat" n"g;ui"i;;,-oi';^].,i]j,..uiil; anion al carbonului, un carbanion (v. Carbanioni, $ 4;). -:
6 R:o: Din'alcooli
6+l
N4s

Lcgftud polxiza[

R:'

I\4e+

Carbanion

qi der:ivafii lor funcfionali a. Reducerr cu acid iodhidric

,,,:

.,R-OHAfn-O*
D. Red&cerea

R-rtr

arilsulfonatrilor .t

::

C.

Din compuqi hilogenali prin intermediul compuqilbr organo-metalici

R-qI *
.,

R-oso2*.,**Ot, n_rf

1sia,,

n_o)

' R-x +r' 'd,f,.

. . '

RMsx
Compus

Sg

R-H + rvrsx(orD

orgmo -

magrreziur

hidroxil nu poate fi inlocuitx direct cu hidrogen. pentru transformarea tr]oroll esre rransformatd intAi intr-ui compur*iurog"nu, -l i r-i- ---T-" ^':'"6: sau un :ll,::t:f,^i:pi' ': sulfonic, care ebte apoi redus. -

Giot

R*X -Ir- RU +9., R-iftr'+

Oompus

LieH

e. .wv'r'o cu iruru iodhidric constd de fapt in transformarea a' Redrcerea r,u acid r{xrmcnc consta tapt ln tranrformarea alcdolului alc ln, qi ,t"4ut": reducerea acestuia cB ru; t"a"riu r.o loc la 1g0t in prezenla de fosfor
inloquirea grupei hidroxil din arcooli primari
sau,

.
.. X=I,Br,Cl

of8dro -

litic

R= radical aldril, cicloalchil, aril

un9gl. cu. hidrogen sau cu deuleriu consti intransformar* lfonic Ai reducerea acestuia cdLiAlH. sau I iAlDr.

. 2'O variantd practicd pgntru

"ir""i"r"i

intr-un ester

r Compuqii organo-magnezieni, RMgX, se obgin' din compuqi halogepali ai' alianilor, Cicloalcanilor sau ai hidrocarburilor dromatice, prin tratare cu magncziu'nrotalic useat, ln cler etilic anhidru, ln condilii ferite de umezeala din aer (vase ur.ut. tn prtdfbil,

Esterii arilsurfonici se oblin prin tratarea arcoolulri pJra, sau secundar cu crorura unui qcid rurfonic, dc or, rura acidului Fenzensulfonic, ,c.H,$qcrr r.u .ro*u tn prozcngt brzo organico (plddhDi rlcoolu terflari lu *r"lion."aa rn'aopst mod (evonturl cc deehldrrloul), ,

*ijur;;iT;ffi; ciiffi*so,o,

5, Alcani Si cicloalcani

5. Alcani si cicloqlcani

93

,
).

i{r
:ll I

5.3.2.

FORMAREA DE LEGATURT C-_C

A. Din compuqi halogenaJi $i petale (rnetoda Wurtz)

$-on
^ ltil

clso2

- cs\ -!L C>-o-sQ--colt

Qenzensulfonat

+ HCI

(piridind)

!ii

' Oclobutanol. Benzensulfoclonrrtr , -.-i:--- - r. :

he ciclobutil

Zn*X+2Na. r-CHr*X (
X.=
'l

'R-R+2NaX
+2Na
,

OL,f-so2-cur!s O-'
Ciclobutar

-o

.*lq.-cel!

Acid benzensuifonic (iae)

.\_crl,_x
I
Br, Cl

*C t"
crt
I eter

(xlt

+ 2NaX

E.l Din

compuqi carbonilici prin reducere

'

R-cO*R -* R-;-ct!*'-:Rr lrieoda clenrmerrsenl , I *ort,,, Zn (Hg)/ HO, fielbere * c2ltoN4 150oc . (meodaxijnel-wolo N,to rto |

Conditii: Na/ oer; N4Hg)/ oer; Li(Hg)

I
I

R-X (in care R pbate fi un radical alghil sau (A. Wurtz, 1855) este limitatd la sinteze de hidrocarburi hil) cu sodiu metalic
Reacqia compuqilor h'alogenali

din doud resturl identice, de-ei:

se o-b1in Compugii carbonilici (aldehide sau cetone) cu cele mai variate struct$ri Transformarea $upei -CO- in grupa -CHt/onin numeroase sinteze'(v. mai depane). [J*r n r""ri*td in mediu acid, prin incllzirea compusllui carbonilic cu zinct"amalgamat (metoda Clemmensen). o a doua cale generald nrin 9*e I?1*:uT ;;;it";;tic din grupe carbonil constd {n.lncblzirea compusulpi carbonilic eu hidrat de Lfotu 150"C (t"J:g: "U ilitl.urine NrHn'HrO, in prezenfa etoxidului de sodiri' (CrHrONa)' la'

' zc\-cq-cl

+ 2Na

-* ctl-cq-cq-cq

2Nacl

in acest cazvaloareapreparativd

Condensarea intre crxnpuEi.halogenali cu radicali atctrit'aiferili duce la amestecuri a metodei este redusd.

,iii]n*.il"irj.lu

la 180"C ,u:niatat oe niararind gi hidroxid de potasiu in.dietilenglicol

$ 24.6.1.8'b')'

n_X J n,_X. .. R_R + R_R' + R,=R' Aplicarea metodei Wurtz, ln fo{ma-ei clasici, la..sinto2e de cicloalcani, dd bune humai in cazul inelelor normale .de' cinci. Ei'de gase atomi. Se obfine
tan cu randament bun.din l,5-dibrompentan sau ciclohexln din 1,6-diiodhexan. nu se aplicl sul aceastd formd'la sinteze de inele mici, medii sau mari (peste opt
de carbon),

in.iiunru Huang-Millon) (v. t'*-- -l;;;

variante sinteticd se trasnformi intii compusul carbonilic gicesta se deshidrateaz[ la alchend qi apoi.alchena se reduce catalitic.

lte

in

alcool,

.{

n-cq-bur-R :oH

---. R-cH-cH;-R

l R-cH-cH-

R-cH2-cH2*R

Ciclobufanul poate fi obfinut iiisd cu 'randament mare din l,4dibrtxnbutan prin zirir cu amalgain de litiu in tetrahidroftrran sau eter etilic.

de Din ciclopentanond de ex. se obline ciclopentan prin u'rmdtoarea succe$iune

W"-c$-Br cr!-Gl-Br
I

Li(Hg) ll'A-qrL -l l

rqc-crf,

Q u' O*O *+O ill

ooH
ll.
i'il,''ir'

Qiclopropanul se obline din l,3-diclorpropan prin incdlzire cu pulbere de zinc; se aplicd industrial, ciilopropanul fiind utili2at drept anestezicigeneral.

rLcr-zGI"-Cl , _Cgr_Cl

gt

Hrc<

crt
Cq,

l'

5.

\lcant

Si cicloalcani

Alcsni

Si

citloatcani

95

B. Dih compuqi halogenali

Ei

cdppu i organocuprici (metoda Corey)

METODE PENTRU SINTEZE DE CICLURI. REACTN DE CICLTZARE

I

R-X
I I

Li' RIi q- R2ctti\

R_X/

>*R_R'
t'

li'

R=ddril piimar, srcundar, t4iar, cicloalchil

R = alchil primar

,i
1,,
i,il r

Etapa esenfial[ in formarea cicloplcanilor este sinteza compugilor ciclici care trn grlPe ftrnclionale susceirtibite de a fi inlocuite cu hidrogen prin unfi din tnetodele :ise inainte. Pentru sinteza tompuqilor ciclici se pome$te oe ta compuqi aciclici care reacfi intramoleculare formeazd feg[turi C*C ddnd rlaqtererla compugi cu,inele de mfuimi. Uqurinla cu qare'are loc reaclia de ciclizare; exprimatE prin randamentul

Pentru formareade leg[turi

'

C-C intrr

doi radicali'diferifi,'unul din ei fiind un

l,

1',i

ll#i

radical alchil primar, se utilizeazd cqmplexul alchillitiu:alchilcupru (dialchilcupru-litiu R2CuIJi, rgacti.v Corey) (E,J.- Corey, 1967\. Acesta se obline din compusul halogenat (primar, secundar sau te4iar) prin tralare eu litiu metalic qi apoi cu iodurS cuproasi. .Reactivul, complexul de dialchilcupru-litiu, se utilizeazi fdri izolare, la condensarea cu din bromur[ de sgc-butil gi bromtrr[ de izobuti] se cgmpusul halogerrat primar. De
poate ob{ine 2;Sdimetilheptirn,

{e Oiclizaqe,.depinde de mErimea ciclului qi de metoda aleas[. in cele ce urmeazd vor fi descrise cdteva metode clasice utilizate cel mai sinteze de compuqi ciclici.
A. Condensarea cornpuqilor dihalogenafi cu ester'malonic
)i(

des

.,

,1

"*.

r-GI.-X ( '

ctl. =--3\

cq-*crl

CH-Br

Li
--f

crl. '-cTLi 6t-'

qr"'^er{'

' 'CIl"*gV
'

c{tr

LcrL-x

-zW2l\ +FLC'

''

\cooctq

cur{oNr r Z-lCItr.-. //CM2t\ ^

\-g6\..-"'-\cgoc"H.

,',

/CIO;CuLi

aL-aL/
.J
Z

.l cR, ,\ . -CI{)bCuLi + Br-CIL-Ot*6XnCHjt *

bodiu. r 'Etoxidul de . malonic'sodat. sodiu transfdrmd fntii esterul malonic'lnlr-o

,

conden6area compugilor dihalogenali cu ester malonic (w.H. perkin jr., ,l883) o metodd generald pentru obfinere de acizi din clasa cicloal0anilor. Reaclia Perkin are prin tratarea comptrsului dihalogenat cu esterul acidului malonic ?n prezen{a etoxidului

combindlie sodaid,

',

..
I,

----'f+

C[t\: -cxl-clti./
J\

r fiiai complgxb.

Esterul maloitic sodat rcacfioneazd apoi cu cornpusul dihalogenat in doud etape. aceastd cale se oblin cu randamen0e mari acizi cicloalcan-carboxilici cu cicluri de 3-7 de carbon. Ea constituie una din inetodele principale penhu sinteze de inele mici lo). Din l,3-cloibrompropan qi ester matonic ' si obfine esterul acidului -dicarboxilic prin urm[toarea succesiune de reacfii.

a-

p-66s- ;:* . mod

'

qci .*qc1 ,.@tt.. \cooR. . \ctl-cl

Malonal de

tCl{,-W

zCOOR
eril

,Zfftf

.qq
'
dt

cH

,COOh

c4HtoNa

\cooR

Anionul acizi'lor carboxilici R--COO:I pierde la anodi un electron qi trece in -. rldodul liber R-COO'care se descompune in CO, qi un radical liber alchil R; acesta se '$ebllizeazlprincombinarecuunaltradicalliber(dimerizare,v.$5.6.1.A),trecdndintr-o

C"tLONa +tLC

/ 2 \

zCll"r z\,/
/-\' rcrt/
C

zC@R

'

hldrocarburd

R-R,

\cmR

De ex. din acetat de sodiu se obline etan.

ctlj-coo-

+f

crrr-coo'

-ia

rq- --*

v2

cll-cr5
,

l.,l
,:r1 ,

Gclobutm dicetb. xil* de etil

R=

cr4

tIon^.-,j,-.'..L]",'i...'nM,,il.,,,",'''.'.,'.r.,'''li...",.,.'r'.''l....',*.4,!:.-.,.

5, Alcarli qi cicloalcani

5. Alca,ni Si cicloaleani

97

1,.2,-diclot'etan se obfine eotprul acidului ciclopropan.dicarboxilic; din se obfine esterul ciclopentan-dicarboxilic. i Prin hjdroliza acestor diesteri se -ob1in acizii dicdrboxilici respectivi care fiind . denvali de aci{ malonic (v. $ 2Q.6.3) se decarboiileazdla slab[ incilzire trecdnd in acizii

Din

l,4-dibrombutan

c.

Condensarea aciloinicd

monocarboxilici. De ex. din acidul ciclobutan-dicarboxilic se obline acid ciclobutant,

(cH).(u .

" \cI{-c@R,

CII-COR

GrL)-

-" < ' il rq1-c-or

,
Endiol.
I

,zCFL-C-OH

zCt[-CIDH * (ctlt(rl-i"
,
Caodcool (acilqind)

CQQC2H5
cQoczFI5

-.
,

..:

I ---J

Qq"r'
l

CMFI

+*

Condilii: Na/toluen

}..oo"

Pentru' inlocuirea grupei carboxil cu hidrogen exist[ mai multe posibilitdli ,l \, V, ,nintetice, fiecare din tle implic0nd mai multe etape. Calea o-a lui comod{ constb in . 'fnlocuirea grupei carbqiil bu brom (reacfie,Hunsdiecker, v. $ 17.3.i.D) qi inlocuirea r. bromului cu'hidrogen prin gna din metodele descrise
r,'i\i tr

i rinelutuii. ,. ,inelutpi).

Transformarea acidului ciclobutan-carboxilic in ciclobutan nil se poate realiza .,i r ' ilirect, prin. decarboxilare (reaclia necesiti condilii energice care favorizeazX ruperea

nui diol nesaturat(endiol, v. S t9.g.l) care trece spontan

ir

inainte.

'I :'

.-

:.

, G"**
a

.fr-', }r,
'co? 2Y

iirltr-

O
qi2:t .5.7
.

"T" """ ""iroi"a tJ.l. ). Tratarea disililoxiderivarului cu brom duce Ia oi"rrona?[nii;;;;, irao, " dicetoaei se obline ,":i::ltgi""i sau ada final cicloalchenbun diol, care ra ;a"d;i rd";;uL ri trunrror,nut alfi compuqi care pot suu Pe aceast[ ca-le se oblin aqilgine cu inel ciclobutanic. "i"to"t."ni. t

n;l"I;;"il;;;"; il;il;;;."-ro. o variantb perfecfionatd a metodei conste r" ;;;;'esterurui acidului rcxilic cu sodiu metalic in,prezenfd de trimetilclorsilan (CHr)rifCf. U""0" il;;; on:1'.t:.*:f:lljlr"'-"djT, prin hidrolipx t
in
Bloohfied,

Esterii acizilor.dicarboxilici, la incdrzire cu sodiu metalic are intermolectilard, cetoalcooli numifi .aciloine. Reaclia

in toluen, dau printr_o

il,i

Despre alte nrto& de &gradare a gnrpei carboxil, v. $ 26.6.1.8,

n.5.6.D

* *-f-;-os<Grrl . R-?H-fi-oH R-cx{-cr{oH R-. cs-b-os(cq)3 , n_or_b_oH ----- *_'o_b:o l,/ J/ * 'pl"--o .t- _ L | * n,cslcnon ,/ ^"* l" i-'*'^lr' R-cH-c:o n_bs_Lrrolr
a

. ', Disililoxiderivat

. Endiol

,/

Aaloind,

B. Ciclizarea intramoleculari
Dieckmann)

esterilor,acizilor dicarboxilici (condensare

ir

".

(crL).(

'"

,rw.)cooc,u. tcrl-looc2Hj
l)&o,

crttoNa.

tgu(%) c:o + ":' \cH4cooc2H5

Din diesteri biciclici se obfin cicloalcani Oolicil]

,cio;o

i+,

n*nrton:rt

I
t7 = /, bster adrplc r = 3,.Ester pimelic

?)

-co,

rcrrr,,( ')c=o . ,." \CtLf

,zCtl'r

'*J _r db
condensd"rii aciloinice se pot sintetiza gi cicruri mari, cu mai mult de li," carbon. r e T:.t* L

intamoleculard care duce la esteri p-cbtonici ciclici (W. Dieckmann, 1894) (v. Ei $ 29,3,2"c). Prin hidroliza esterilor B-cetonici $i decar.boxilarea acizilor $-cetonici forrnali, .rezul$6 cetone ciclice. Pentru a obline cicloalcani, grupa carbonil se ,transformd in grupl
Qfl2'prin una dir-r metodele descrise inainte. -Reactia se aplic[ cu randamente mari la sinteze de cicluri pu cinci Ei cu .!
qasc

't

D.

atomi..

I r

| ,.-t,,,(3-::] 'cHz-coo--r
n=23

Prin decarboxilare a ciclizantd a acizilor dicarboxilici

''"

\cI!'

9E

. Alcani Si cicloalcani

Atcani Si ciclc)alcani
Arctl

99

Sdrufile de'calciu sdrl de bariu ale acizilor dicarboxilici; la distilare uscatd' dau :c'etsne cu un dtom de carbon,mai'pu{in decdt acidul inilidl (W. Wislicenus, 1883)' PE aceasl6 qale se obfin gu randament brin cetoqe cu inel de cinci qi qase atomi; nu se obfin i cetone cd cicluri mici sau mari (v. $i $ 26.6.3). -,----; -- -';

'

5.3.4,

METODE SPdCIALE PENTRU ANUMITE CICLURI

,l

A. Inele de $ase,atomi' prin hidrogongea compuqilor aror,natici

li .\
t,
lt.

lrlr..

,'ir

O.''o
Oond4ii: ld;

-O
E/Ni,

,N

r.';..ftq,-sooc

'150

- 180PC,'*
'

50

inel ciclohexanic se obfin cel mai simplu din compuEi aromatici prin hidrolepare catalitic[ (v. $ 11.6.B.a). Din benzen se obgine ciclohexan. Din naftalin[ se
Compuqii cu

obline tetralind (L:2,3,4-tetrahidronaftalin[) 9i decalin[ (decahidronaftalind).

'',

.:.,

\rv;"""- \ry vv ;,.t a-Y:\ aYl

/-)^\
rr/Ni^
NaftalinE

i,cu structurd,$e-carbene (v. $ a.a) sau analogi ai'ac'estore (carbenoizi) cu ivitate de carbene, 4L9 gg !41u9ll9; \ " DiazoderivaXii alifatici dau prin descompun'eritfotochimice,sau in prdzenf[ de i de cupru ,(CuCl, CuSOJ carbene sau carbenoizi cwe se adi{iaoneazd la'cele mai ate alchene sau.diene. ln cazul utilizdrii diazornehnului apare ca intermediar mgtilena,
(carben[).

,,Reaclia dg ciclopropanare a alchenelor, constituie o metodd des'utiliiatd pentru de compuEi cu inele de trei atomi. Ea poate fi realizatf prin trat4rea alchenei cu i prin arc5ror descompun0re (fotochilnic6 sau,catalizatd) se fiirmeazil intermediari

- Tetralind .

Decalin[

O metodd importantd prin care se obfin compuEi mono- qi policiclici crl inele de
qase atorni es{e sinteza dien cane va

fi discutatd la $ 10.7'8 9i 14,1.p:

atomi prin reaclii de izomerizhre

Acelaqi cornpus se'poate obfine Ei prin reacfia aichenei'ctl ioduid do rnetilen in .depuplu Zn-{u sau Z.n-Ag, ln solulie eterici (Reaclie Sirnmons-Srhith, 1958). ferul grupei metilen are loc, in'acest caz, intr-un'rintermediar.,organometalic

id,ICtlZnI). e

., Zti-cu i

B. Inele de cinciqi de

gase

R-.'cH-cH-R * q&L

cH- CH_R

o*s
eindilti:
c*alizator

\.1 crt

Esterul diazoacetic N2CH*-COOR (v. 23.5) are'reactivitate de carbenoid. La [!are cu alchene sau diene d5 compuqi cu inel ciclopropanic. De ex. cu dimetilhexadiend I preuenli de SEiuri de cupru (CuSOJ, se obfine un acid cu inel ciclopropanic ntimit acid iantemic (componenta unui insectlcib natural din florile de Piretru).' r '

AIC\ * qO

=H

[AlCl, (OlD ]

Urra din reacliile importante ale chimiei hidrocarburilor saturate este rpaclia de izomerizare catalizdti.delcloruta de aluminiu activati cu urlne de aql (apa avdnd rol de cocatalizator), Reacf|-va fi discutatd la $ 5.6.2A. : compugii p6liciclici cu .iriele de cinci trec in cornpu$i cu inel. de qase, de ex. hidrocarbura C,fi; se izomeiizeaztr. in compusul rnli'stabil'tormat numai din inele de
.

.
+ N2cH-cooR
| ,' ] '!lr

(c[)rc:crF.cH-cctt),

,/\ (gu2ecH-cir-\c%L
' ,

CH-@OR ,rt --

Acid'crizartemic :.

gase,

adarnantanul.

..,

R*cH:cH*R

lN
,

R-:CH-CH-R R-CH_CII_R

. R-CH-CH-R.

.tl

R:COOR

5. Alcahi si cicloalcani

Alcani

;i cicloalcani

101

'

cicloadi'fia alchenelor ducOnd la compugi cu i.nel ciclobutanic are lop fotochimic; ed nu are loc termic (v. $ 1.4.1.8). electroni de ex. grupe COOR, halogen etc. Despremecanismul riacliiior de cicloadi;ie, v. $ 14.1.8.

s.+. A.
tt

sLlRsE NATURALE

gI

PROCEDEE

TNDUSTRIALE '

'

Cu c6t confinutul uleiului in cicloalcahi Ei in hidrocarburi aronlbtice bu catene lungi este mai mare, varialia viscozitl$i uteiului cu teiripefinirat*te rrral micd Ei leiul formeaz5- bine filrnul de ungere. Reziduul rdmas dupd distilarea in vid, asfaltul, cu ifie necunoscutd, provine din hidrocarburi aromatice superioare prin condensdri
,.

Hidrocarburi din gaze naturale qi din petrol

ve;serve$telaasfaltareagoselelor.

Benzina, Iampantul Ei motorina se utilizeai[ drept carbufantipentiu motoarele cu internx qi ultima gi ca materie primd pentru a obtine noi cantitdli dq benzintr.

,., '," l:,,.,",,.^ ...

, : .

Hidrocarburile saturate sunt componentele principale ale gazelor naturale qi ale petrolului. ' Metanul se gdseqte in uneli zdctrminte practic pur; in altele se gdseqte amestecat cu hidrocarburi inferioare (Cr--{.),'de care se separd, de obicei, prin distilare fracfionatd. Metanul formeazd"gazul de mindl' din minele Oe cXrUuni gi intr5 in cornpozilia gazului iie
cocserie (20-307o), aldturi de hidrocarburi mai grele (z-4Eo) qi ite hidrogen (50va).

llitativ

-.

Benzina obfinutd prin distilarea primard a fifeiului nu corespun{e intotdeauna ceringelor tehnicii moderno qieste insuficient[ cantitativ., ' '"". '.".'i,, .'
i" , rt; .!;
,

compuEi cu azot (compuqi heterociclici). in petrol .,nii se gisesc. hidrocarburi nesaturate (alchene, gcetilene). 14"lut. din unele'ra"ailri"i". ' confine in propo4ie mai mare alcani cu catene liniare (1i1eluri parafinoase); in alte fi{eiuri 'predominb izoalcanii, cicloalcanii gi hidrocarburile arorirafice (ligeiuri asfalto'ase sau

Calitatea unei benzine se apreciaz[ prin cifra octanicl (CO). Aceasta ]eprcizinti'"b]fpo.tu*" benzinei :tive, intr-un motor experimenial cu compresie variabild, comparatd uu,comp"tiar"a -nii, 0) qi izooctan (2,2, 4 - trimetilpe$tan, CO=100). O benzinl cu CO: 90 Va svia caEifilb \rnui amesrec de r izooctan gi 10% r-heptan. cu chr cifra octanictr este mai mare calitatea be4zihei qsFti.b*d, Benzinele de distilare primar5, provenind din fleiuri parafinoase, au citaogtanigd mictrS0-70), in functie conqinutul in n:alcani. Benzinelg din tifeiuri asfaltoase, in caro predorni"l izoalcanii,'cicloalqanii si aromatice, pot atinge CO de'90. lmbundtdlirea calidlii beniineior OU aO'rni"6iiOOr.70) se.face prin :erea fra4iunilor cu;cr (cdlese separar14 distilarca primard), ta 4jtrc, pese c4talizatpr.de piatini,depus pe oxid aluminiu (procedeu de reformare cataliticd sau de plasormare). Benziaa rezutfati Opnaixtr de reformare) 1 50Vo aromatice.(@ line pdnd la 507o hidrocarburi aromatice (@ peste 95). Uneori din aceste bensitdls6'#,ar[, prin distilare bengildlsd separl, benzeir, toluen, xiteni izomeri ql trimetilbenzeni Hidrbqaftiryiiurorrtiti.!,'$,'ir.+.d.) *.,"r

i**;";;; ;.;;;;

(*

daftenice).
Petrolul s-a format probabil dintr-un ndmol depr.rs pe fundul unor mdri interioare, care a proienit, in principal, din plante microscopice. Acesta a a suferit in cursui epocilor geologice o serie de transformlri Oiologice, ln absenla oxigenului, sub influenla unor bacterii anaerobe, Ei apoi transformtrri chimice, lente, catalizate de rocile cu cilre a venit in contact

drept carburant.

'

' 111':: '"

'ir

I
',!

Pentru satisfacerea cerinfelor crescdnde de benzi$ $i d" fr;c.Ii$ 4e irioro"*t*i floare (c2*-Q), mai valoroasd,og materii, prirye, s9 prcoe{eaA{,lgppeiea {;u"acarea) fiunilor mai grele (motorin5, picuri par6finoas[)' iq fraclii}ni,,,rirli ,d$oar". f;enrru existd mai multe

procedee.

gi cdfiva izomOri'Cu-:-{z), Termenii ipferiori.(C,--go) care se gdsesc dizolvali in {ifei se capteaz\chiai la locul de exploatare a zdcdmdntul,ui (gizeOe sonae;. Prelucrarea petrolului. Petiolul Lxut este ,upu, un"Idistildri t 'cruLtutcu.yYLruLurut. rt;uulul brut ss!9 SUpUS Uner Olstllafl la pfeslUne nofmala piesiune normalb ,llr. (distilare primartr); se culeg'fracfiuni pe anumite intervhle, dupi scopul urmdrit. Capul de i .i; l+ ;\ --r'-^ .:,"i distilare cu p.f. sub 20"C (fracliune. Cr-Co) serve$te ca atare sau, dupd separare in comptinente, ca qaterie priml in industrie (v.'Alchene) drept combustibil (gaz
-

i -i(9i{r

,, ' -

Din petrol se izaleazd,,..in mod curent, in stare pur[ numai pufine componeqie

lichefiat ln butelii). Benzinele (p.f, 25:.150 sap 200"C) 6unr formate_ din amestec de hidrocarburi izomere C5---Cr0. .in anumite scopuri se culeg mai multe fracfiuni: eter tJe pctrol'(p.f. 28 - 4oc, amestec de izomericr) Ei ligroind (p.f. 50-100"c, amestec Co-cr). In unele tehnologii se culgg fracliunile Cu separat gi C, + C, separat, in vederea uno( ptcluordri ulterioare ln'benzine de calitate mai'bund (v. mai O"purt"). Petrolul lcm1nm*:, (p.f. 170-270"C) este amestec de C,o-C,r, iar motorina (p.f. ZZO-fCO"C) oo;iW

Cracar^a termicd constd in incllzirea hidrocarburilor ld temperaturi de 500-600iC tizd). in cracarea terriricd rezultd cantitdfi. mari de gaze (mitao'!i'at"ridne cr-cu). ina de cracare confine alchene (c, qi mai mari). Pitru aobtrine'o benzind rutu.uia, alchene (condilie indispensabild pentru utilizarea ei drepf .c,qbrrant), benzina cle re se hifuogenezd,.in prezenld de catalizatrori pe uazd de molibdeh_depus pe oxid de urninir:, Ia 250-450"C (hidroqarore' io, hidrofinaie). 'in acest $foces,',in cazul rnzinelor cu procent mare de sutf (dependent de natura zdcdmdntului din care piovine) , ,loc $i desulfurarea. Benzin'a rezultatd este q:benztnE s'4turatd'i:u gonflnur'maie de

: .

5. Alcani,Si cic!.6alPani

Alcani'Si ciclqalepni

103
rlq,.;

c.

Un, proeedep mode,rn pe$fru. ,oblinerba

.alpurantri.-{ffqqq{gul

qte zeolifi sintetici,de

9:.l",me|a1ol,

ulor_1cc9s]bil din gaz de srnrrz.d

,,:14o6i1

,,;

at, se transformd intr-un amestec de hidrocarburr rlrf atice aromatice,.care este un bun $i pentru motoarele cu explozie(CO l

ty, O fS,*)"Aogstp prin rrecere tip ZSM-S (silicali de'alurnrnru, Ae mare;iiAitate),la..lZO"C ti

95).

PROPRTETAu

nzrcn

-t-

cl{a

cq- Crq-cq -q '-

-C1l

lunctele de topire ale cicloalcanilor sunt in general mai ridicate dec6t al alcanilor. i.ixistx d regulanrate nici ta alcdni Ei nici ta cicloafrini h, dtfip[ i* 6;;ooi^i";; a moleculard' Punctele de topire fiind dependent-de coeziunea din'tre'.moleJule in ial, de regulS izomcrir mai simetrici au puncte de'opire mai iidieate]ne_1ex. n-octan;l te la -56,8"C iar izomerul siu simetric,, hexame 'letanul are p.t. +ld4"C. Alcanii Ei cicloalcanii sunt insolubili.in apl. Er se aizotveiin hidmcarburi sau in

Densitatea hidrocarburilor satdrate este mar n la alcani rii 0,7-0,85 la cicloalcani

a dcctt dp$sitritea

:apei, fiind
I

5. Alcdni ;i.cicloalcan.i

5. Alcani Si ciclaalcani

105

,i. , Te{menir" 'iqfer ori 4i: alcanilor"gi cicloolcanilor "rrioro"*u',rri1i'"Oi d*i"" suat inodori' '',-r.:. j -:-:.-*.--,':.-.l
j'.,tl..

au

miros caractefistic
.

de

Vibraliile legdturilor C-{ se manifesti prin benzi he iritensitate redusd ca^re apar in regiuni aglomerate (1130-1140 cm-l); de aceea, aceste benzi se utilizeazd mai pu,tin la
',

.-i-

, :,:
: I

ii.l.,

'.. '
;

'

,,..

..' ',
I

Tabela

5.

caracterizare sau analiz5. Spectrele ciclbalcanilor.prezinti urmdtoare]e afsorbtii datorate grupelor CHr:

alcaniior Punctede {ierbei qi punctq de topire ale

Aioml
Alcdn
,

Ei

ciclbalqanilor
Cicloprophn Ciclobutan:
Ciclopentrnn

Ciclohexan 2853 29?7 1450

Cicloheptan

'de,
,.

Cicloalcan
3 020

cgrtoln
. ,.

''
11,

2896 2974
1444

2868

p.t.E
Mefah

p"f.'c :151,5

nume

p,t.'c'

p.t."u

;'1:', .a
?
..
,lr3,r
1

Etaq. ,.. Frofrn,

,.. ..: ' 1.,.

---:88,6
.

l4+5

t464

l
I

4'
5

'' :1.'' ,9"

f .i. !
:.1 l

-rii,r Butah . ': 'l ''" hoo ,ii;.,'' ,:129,7

lbrr4l.,. ; :i.,,,,i, Heptan ,r . .'. r..

- 182,5 1Qli2 -18?,6

',
) go,'1 - 93,8 + '6,5.
- i12,0 + t4;2.
-126,9

- 42,2

-33,3
+12,9
I

-,5

+ 36,! 68;8 98,4 (

i

49,\
80,7

Sptctre RMN. in alcani semnalele grupelor CH, apar la 5 0,90 ppm, ale grupelor CHz la 1,2-5 qi,alb grupelor CH la 1,50 ppm. in aceste sisteme saturate cu rotafie liberi cqplajul vicinal v'ariaz[ intre 5,0 10,0 Hz.,Alte cuplaje vibinale frecvlte

-- 95;3

7
"t.:

8.
9

,'lo

h.oi*
lDtouit
I

Octafi

l'
''

r,

,i id,8 r=
. f
r
5303

90,6
53,6
3Q,3

1i7,0
146
170 ?01

c{. cI!J 8,4t6,9

rl:5:t

-g{2-GL5,3

Cfr+cH- -ct{ctl);
5,2-7,2
.-

-7,3

6,5

\,/ /)cH-cH\
0

- l2llz

l5
20
25

Rentaaeoan

"

.t?3,0 '
2',10,5,

149,5

,9,6'i
3'.1

Semnalele grirpelor
'Ciclopropan

[Eicosan

,10' 36,5

tqq
259lSmm
56 6' ppm

C$, din cicloalcani vaiazdcu mdrirhsa ciclului: /

Ciclobutari Ciclopentan
1,52 '12.6

lFtritaco&n"
lrrl"clnnun
feentatriacontarr

'"

Ciclohexan
1,441

Cicloheptan
1,54

30

35t

'65J {'6r
gru.pele

0,22

t,96
11-14

Specii

manifesfe'inO"iA"urt fig. 3.25). Ca uffnare, in Oe viUiaLie !v, 3.3,A) care AX aUsor.utiiUl"-p.",r""rijy*"-tin cri, !i CH se obslrv[ urmltoarele absorb]ii spectrele alc6nilbr

t: /R. in spectrele IR leg6turile C-H din f^* ^t]i*,rn1, vibralionaltr compacta (v' ! ur.;*li aeestpr grufe formeazi o grupi
"r"ili*^oi,iisiila:inr,
CHt'

J,HZ
t;

3-1-g-l

12,6

?-14

,fansparenli pentru raaialiile UV qi deci nu prezintd absorbtii iaracteristice in domeniul uzual (1. > 190 nm) (v. $ 3.3.B).
t

Spectre UV. DupI cufil S:o menfionat inainte, alcanii

qi cicloalcanii

surit

(i:*r-l):
i i1l

5,.,6,

CH,

CH

REACTII ALE IIIDROCARBURILOR SATURATE

\

," . , sirnCdc' ' L lu udi*udi" r,i. . '' simenic :. '

I
;,,1,
i)'!

?872
2958
i

2?1;3

2,890'

,2eq1
1460"

1365-1380

r395

Reacliile hidrocarburilor saturate pot fi grupate, in funcfie de modul in'care se rup leglturile oovalente C-t{ qi C-C, tn reaclii cu mecanism homolitic avAnd ca iari atomi gi radicali liberi qi reacfii cu mecaniim heterolitic sau ionic avdnd ca
interrnediari carbocationi.

,1

,,'' *il* ': '

6

l'

1460

ir.

grupele izopropil' la 'Grup"fe reryJblitil ptezintd' absorblii'la I370-t3g7 cm-t iar ' ,ilit \ ri?0-1ego cm-'.

'- '