Capitolul
11
ILUMINATUL NATURAL
AL CL|DIRILOR
11.1. GENERALIT|}I
Conceptul de confort luminos.
Condi]iile minime care asigur\ gradul
de confort din punct de vedere al
iluminatului `n cl\dirile de locuit, social-
culturale [i industriale sunt influen]ate
de:
• modul de p\trundere a luminii solare;
• cantitatea de lumin\;
• dimensiunile golurilor (ferestre, u[i) `n
raport cu cele ale plinurilor.
Toate `nc\perile destinate locuin]elor
oamenilor trebuie s\ primeasc\ lumin\
natural\. Fac excep]ie urm\toarele
spa]ii din cadrul locuin]elor: holuri,
vestibuluri, c\m\ri, b\i, W.C.-uri, iar din
cadrul cl\dirilor social-culturale, care
necesit\ [i o lumin\ artificial\ [i `n
timpul zilei: s\li de opera]ii chirurgicale,
expozi]ii, s\li de spectacole.
141
~n cl\dirile industriale cu parter, ce au
l\]imi mari, iluminarea natural\ este
asigurat\ prin combinarea iluminatului
lateral cu cel de sus.
Confortul luminos, prin efectele
pozitive, va condi]iona: s\n\tatea
locatarilor, m\rirea productivit\]ii [i
exploatarea economic\ a cl\dirilor.
Asigurarea luminii necesare `n
`nc\perile cl\dirilor civile va conduce la
m\rirea capacit\]ii de a distinge detalii
mici [i la cre[terea vitezei de percep]ie.
Nivelul de iluminare natural\ este
influen]at de:
• constan]a condi]iilor de iluminare `n
aer liber, care depind de amplasarea
geografic\, orientarea cl\dirii, anotimp,
ora zilei, nebulozitate;
• culoarea suprafe]elor `nc\perii
(culorile deschise conduc la sporirea
luminii indirecte reflectate);
 • cur\]irea geamurilor.
Exigen]e privind iluminatul natural.
Modul de iluminare natural\ a unei
`nc\peri (iluminare lateral\, iluminare de
sus, iluminare combinat\) se va alege `n
raport cu destina]ia `nc\perilor
(specificul muncii) [i m\rimea acestora.
Valorile iluminatului natural ce trebuie
asigurat `n diferite `nc\peri, sunt
indicate `n standarde, func]ie de
categoriile de lucr\ri vizuale (precizia
lucr\rii).
~ncadrarea orientativ\ a cl\dirilor
civile este indicat\ `n standard `n func]ie
de categoria de munc\ (precizia lucr\rii
prin distingerea unor detalii de diverse
m\rimi).
Nivelul ilumin\rii medii normate este
determinat `n raport cu contrastul `ntre
fond [i detalii (care poate fi: mic, mediu ,
mare) [i luminozitatea fondului (luminos,
mediu, `ntunecos).
~n cazul `nc\perilor la care valorile
normate dep\[esc pe cele calculate se
utilizeaz\ iluminatul mixt: iluminatul
natural general [i iluminatul artificial
local.
Iluminarea natural\ exterioar\.
Intensitatea luminoas\ `n spa]iul liber
este variabil\ `n func]ie de anotimp, ora
zilei, condi]ii meteorologice (sau gradul
de poluare); intensitatea luminii solare
variaz\ `n cazul bol]ii cere[ti acoperite,
`n c^teva minute, de la 100% la 200%,
iar `n cazul soarelui str\lucitor [i al
norilor rapizi `n c^teva secunde de mai
multe ori 100%.
142
Lumina natural\ exterioar\ este
considerat\ pentru simplificare, lumina
difuz\ a bol]ii cere[ti complet acoperite
(cer uniform luminos); `n ziua solsti]iului
de iarn\ (`ntre orele 9h [i 30! [i 14h [i
30!) se neglijeaz\ eventualul surplus de
lumin\ produs de razele directe ale
soarelui.
Iluminarea exterioar\ orizontal\ `n
spa]iul liber variaz\ `ntre 0 [i 100.000 lx,
av^nd valoare maxim\ de 70.000 lx.
~n condi]iile ]\rii noastre (latitudinea
44-48o), iluminarea exterioar\ dat\ de
bolta cereasc\ este minim 4000 lx.
Valorile normate ale ilumin\rii
naturale interioare au fost determinate
consider^nd iluminarea exterioar\ Ee =
4000 lx.
La construc]ii cu carater sezonier,
iluminarea exterioar\ poate fi
considerat\ de Ee = 7000 lx.
11.2. ILUMINATUL INTERIOR
NATURAL
Iluminatul natural din interiorul
`nc\perii se compune din iluminatul
direct (de la bolta cereasc\) [i cel
indirect (lumina reflectat\ de la
suprafe]ele interioare ale cl\dirilor
`nvecinate sau ale terenului) (fig.11.1).
Planul de lucru este planul orizontal
la care se raporteaz\ valorile de calcul
[i normate ale ilumin\rii naturale.
Conven]ional, planul de lucru se
consider\ situat la 0,85...1,00 m de
pardoseal\ sau `n unele cazuri chiar la
nivelul pardoselii (culoare de circula]ie,
holuri de hoteluri, grupuri sanitare, s\li
de sport, gr\dini]e). ~n cazuri deosebite
se consider\ 1,5 m de la pardoseal\
(cazul atelierelor de pictur\).
Uniformitatea ilumin\rii este raportul
`ntre valorile minime [i maxime ale
ilumin\rii naturale interioare `n limitele
zonei de lucru (except^nd zonele
perimetrale de 3...4 m de la suprafe]ele
vitrate).
Factorii de uniformitate (Emin/Emed,
Emin/Emax), `n `nc\perile din cl\dirile
civile, trebuie s\ se `ncadreze `n limitele
indicate de standard, func]ie de precizia
lucr\rii [i nivelul ilumin\rii (Emin/Emed=
0,65 - pe planul de lucru [i Emin/Emax=
0,50 - `n orice punct).
Uniformitatea ilumin\rii naturale `n
`nc\perile cl\dirilor civile se poate
ob]ine prin utilizarea cercevelelor
`nguste, alegerea pordoseii de culoare
deschis\, a ferestrelor cu dimensiuni
mari, a pere]ilor cu grosime mic\.
Folosirea jaluzelelor poate ameliora
factorul de uniformitate a ilumin\rii
Emin/Emax de la 5/195 la 1/115, dar cu o
sc\dere a ilumin\rii medii de la Em = 39
lx la 27 lx [i a randamentului de la 48%
la 33%.
Iluminarea natural\ indirect\ este
compus\ din lumina reflectat\ de la
suprafe]ele interioare (pere]i, tavane,
pardoseal\), de la suprafe]ele
exterioare ale cl\dirilor `nvecinate sau
143
ale terenului. Aportul luminii reflectate
de lasuprafe]ele interioare (prin folosirea
culorilor deschise) este `n special
important `n zona unde influen]a luminii
naturale directe este mai mic\.
Corela]ia `ntre ambian]a general\ a
`nc\perii, coeficientul de reflexie mediu
al suprafe]elor ce limiteaz\ `nc\perea
(Ym) [i factorul psihologic de ambian]\
(1/1-Ym) este determinat func]ie de
ambian]a `nc\perii (foarte luminoas\,
luminoas\, medie, `ntunecoas\, foarte
`ntunecoas\).
Ameliorarea ilumin\rii naturale `n
`nc\perile `ntunecoase se poate realiza
prin folosirea prismelor de sticl\ (Luxfer)
care deviaz\ lumina natural\ venit\ de
la `n\l]ime sub unghi redus,
transmi]^ndu-se spre partea din spate a
`nc\perii (fig. 11.1.III ).
Valorile informative ale coeficien]ilor
de reflexie pentru culori (vopsitorie,
zugr\veli, tapete) pentru diverse
materiale [i suprafe]e ( interioare [i
exterioare) variaz\ `ntre 0,88 (alb) [i
0,02 (negru).
Iluminarea natural\ vertical\ prin
ferestre.
Dimensiunile ferestrelor (Sf) `n func]ie
de suprafa]a pardoselii (Sp) a `nc\perii
trebuie s\ satisfac\ valorile minime
normate func]ie de precizia lucr\rii
(distingerea detaliilor de diferite m\rimi)
[i destina]ia `nc\perii.
 Componentele iluminatului natural
Iluminarea direct\ [i indirect\
I. 100

80 Iluminare direct\

60
H - `n\l]imea ferestrei
40
Iluminare indirect\
20 Plan de lucru
H

1H 2H 3H 4H Distan]a de la fereastr\
II. Componentele ilumin\rii `ntr-un punct caracteristic

Iluminare direct\

Iluminare reflectat\
Cl\dire din interior (pere]i,
`nvecinat\ pardoseal\)

Iluminare indirect\ reflectat\

de cl\direa `nvecinat\
Punct caracteristic
pentru determinarea
ilumin\rii naturale
III. M\rirea ilumin\rii naturale indirecte (reflectate)

A Detaliu A

Fig. 11.1 Componentele ilumin\rii naturale laterale. I. Iluminarea direct\ [i

indirect\ reflectat\ interioar\. II. Iluminarea `ntr-un punct P (direct\, indirect\,
exterioar\ [i interioar\). III. M\rirea ilumin\rii indirecte (reflectate din interior) .

144
 Valorile normate sunt valabile pentru
ferestrele av^nd raportul al
dimensiunilor l\]ime/ad^ncime,(fa]\ de
pozi]ia ferestrelor) mai mici de 0,5.
Iluminarea natural\ a unei `nc\peri
nu este propor]ional\ cu suprafa]a
ferestrelor Sf c^nd Sf>(1/10...1/8)Sp.
M\rind suprafa]a ferestrelor Sf la
(1/6...1/3)Sp iluminarea natural\ medie
va cre[te numai cu 60%.
Grosimea mare a pere]ilor
diminueaz\ uniformitatea ilumin\rii
naturale interioare. Se recomand\ ca la
`nc\perile cu suprafa]\ mare de lucru,
aria pardoselii s\ nu dep\[easc\ un
sfert din suprafa]a ferestrei.
Amplasarea ferestrei `n spa]iul
superior al peretelui va conduce la
sc\derea randamentului ilumin\rii
naturale, dar se va ob]ine o uniformitate
sporit\, deoarece valorile ilumin\rii
naturale cresc spre partea opus\
ferestrei, sporind totodat\ utilizarea
avantajoas\ a acestei p\r]i a `nc\perii.
Stabilirea simplificat\ a ilumin\rii
verticale prin ferestre. Pere]ii verticali pe
care sunt pozate ferestrele sunt
ilumina]i de jum\tate din bolta cereasc\
(Ev=0,5 Ee).
~n cazul ilumin\rii naturale prin
ferestre verticale, factorul fereastr\ (f)
este egal cu raportul `ntre iluminarea
prin ferestre (Ef) [i iluminarea exterioar\
(Ee).
f = Ef/Ee ; Ef = Ee⋅f (11.1)
Factorul fereastr\ (f) se determin\
func]ie de raportul B/H (B-distan]a p^n\
la cl\direa exterioar\ [i H - `n\l]imea
145
cl\dirii exterioare) [i L/H (L - lungimea
cl\dirii exterioare [i H - `n\l]imea ei).
Iluminarea natural\ `n `nc\pere prin
ferestre laterale se determin\ cu rela]ia:
S
E v = Ee ⋅ f ⋅ η ⋅ f (11.2)
Sp
`n care:
Ev - iluminarea natural\ `n `nc\pere;
Ee -iluminarea natural\ exterioar\
(min 4000 Ix);
f - factorul fereastr\;
η - randamentul ilumin\rii naturale
(val. medie 40%);
Sf - suprafa]a ferestrelor;
Sp - suprafa]a pardoseliei ce este
dependent\ de raportul Sf/Sp care e
func]ie de destina]ia `nc\perii.
~n cazul ferestrelor amplasate `n
pere]i de grosime mare factorul
fereastr\ (f) se corecteaz\ cu un
coeficient, func]ie de b/t [i h/t, de
reducere (`n care b - l\]imea, h -
`n\l]imea, t - grosimea ferestrei ).
11.3. CALCULUL ILUMIN|RII
NATURALE
Calculul se efectueaz\ `n puncte
caracteristice pe planul de lucru al
sec]iunilor principale ale `nc\perii .
Iluminarea `ntr-un punct caracteristic
din `nc\pere se realizeaz\ prin
`nsumarea simultan\ sau par]ial\ a
ilumin\rii directe [i reflectate [i este
dat\ de rela]ia:
E = Ed + Eri + Ere + Ert (Ix) (11.3)
`n care:
E - iluminarea interioar\;
 Ed - iluminarea direct\;
Eri - iluminarea reflectat\ interioar\;
Ere - iluminarea reflectat\ exterioar\
de la cl\diri;
- iluminarea reflectat\ de la teren.
Ert
Iluminarea direct\ Ed se determin\ cu
rela]ia:
Ed = Ec ⋅ t = e c ⋅ q ⋅ t (11.4)
`n care:
Ed - iluminarea direct\;
Ec - iluminarea de calcul;
t - coeficient de reducere a luminii
func]ie de: m\rimea cercevelelor (lemn,
beton armat, metal), gradul de
murd\rire [i pozi]ia geamurilor [i
opturarea par]ial\ a ilumun\rii directe
datorit\ elementelor de rezisten]\;
ec - coeficientul bol]ii cere[ti;
q - coeficient influen]at de distribu]ia
neuniform\ a intensit\]ii luminoase a
bol]ii cere[ti [i se determin\ cu rela]ia:
3 cereasc\ ce lumineaz\ acest punct.
q = (1 + 2 sin θ) (11.5)
7 Metoda razelor determin\, pe cale
`n care:
θ - unghiul format de linia orizontal\
cu dreapta care une[te punctul dat de
centrul golului de lumin\ din sec]iunea
transversal\ sau longitudinal\.
Calculul coeficientului bol]ii cere[ti (ec)
Coeficientul bol]ii cere[ti este raportul
`ntre proiec]ia suprafe]ei Sc (proiec]ia
semibol]ii cere[ti ce lumineaz\ punctul
P) [i proiec]ia `ntregii semibol]i cere[ti
(fig. 2):
S ⋅ cosβ
ec = c 2 (11.6)
π ⋅r
146
`n care:
Sc- suprafa]a de cer v\zut\ prin golul
de lumin\;
Sccosβ - proiec]ia suprafe]ei "Sc" pe
planul orizontal;
r - raza proiec]iei semibol]ii cere[ti pe
plan orizontal.
Determinarea practic\ a coeficientului
bol]ii cere[ti se face cu metoda razelor
cunoscut\ [i sub denumirea de metoda
Daniliuk:
e ⋅e
e 0 = I II = 0, 001⋅ eI ⋅ eII (%) (11.7)
100
sau
e ⋅ e ⋅ 4000
e 0 = I II = eI ⋅ eII ⋅ 40 (lx) (11.8)
100
Punctul caracteristic P (unde se
determin\ coeficientul bol]ii cere[ti) din
interiorul `nc\perii reprezint\ mijlocul
semisferei cerului [i, `n acela[i timp,
v^rful unghiului solid care cuprinde golul
de lumin\ [i por]iunea din semibolta
grafic\, coeficientul bol]ii cere[ti folosind
dou\ grafice unghiulare (fig. 11.2).
Suprafa]a aparent\ a semibol]ii
cere[ti se `mparte printr-un caroiaj sferic
`n 10.000 p\r]i unitare, 100 p\r]i prin
meridiane [i 100 p\r]i prin paralele.
Utiliz^nd cele dou\ grafice unghiulare
se determin\ num\rul de por]iuni
unitare al semibol]ii cere[ti care
lumineaz\ punctul P, unde se
calculeaz\ iluminarea natural\.
 Determinarea coeficientului bol]ii cere[ti (metoda razelor - Daniliuk)
I I
A. Conceptul metodei razelor
Legea proiec]iei unghiului solid II II

Sc P
β I
Formarea graficelor I [i II
~mp\r]irea bol]ii cere[ti `n
por]iuni unitare II
r Sc cos β

B. Utilizarea graficelor I [i II pentru determinarea lui [i e1 [i e2 (iluminatul lateral)

140 140

130 130
Graficul I
120 120
C

110 110
Sec]iunea
Cercul care trece eI transversal\
prin mijlocul golului prin `nc\pere
de lumin\ (C)
100 80 60 40 20 0 20 40 60 80 100

120 120
Graficul II
100 100
C

80 80
eII Planul `nc\perii
Paralela (C) care
face leg\tura cu 60 60
graficul I
40 40
20 20

0 0
0

Fig. 11.2 Determinarea coeficientului bol]ii cere[ti. A. Conceptul metodei razelor. B.

Folosirea graficelor lui Daniliuk pentru determinarea iluminatului natural (lateral)

147
 Practic pentru determinarea lui ec se
procedeaz\ astfel:
• pe sec]iunea transversal\ a
`nc\perii (sau longitudinal\), pe care
sunt figurate golurile de lumin\, se
a[eaz\ graficul I astfel `nc^t centrul
acestuia s\ coincid\ cu punctul a c\rui
iluminare se determin\. Raza 00 trebuie
s\ fie vertical\ `n punctul P. Se vor
num\ra razele care trec prin goluri (eI) [i
se va nota num\rul cercului, care trece
prin mijlocul golului ferestrei.
• pe planul orizontal al `nc\perii,
desenat la aceia[i scar\ cu sec]iunea,
se suprapune graficul II, `n a[a fel `nc^t
axa graficului 00 s\ treac\ prin punctul
P (fig. 11.3).
Planul vertical, ce con]ine axa
longitudinal\ a peretelui `n care se afl\
golul de lumin\, trebuie s\ coincid\ cu
dreapta din grafic purt^nd acela[i num\r
cu cercul din graficul I (astfel se face
leg\tura `ntre cele dou\ grafice) se vor
num\ra razele care trec prin goluri (eII).
Iluminarea indirect\
Iluminarea indirect\ se ob]ine din
lumina reflectat\ din interior (Eri) [i din
exterior (Ercl, Ert).
Iluminarea natural\ produs\ de
lumina reflectat\ de la suprafe]ele
interioare (tavane, pere]i, pardoseli) se
calculeaz\ cu rela]iile (fig. 3):
- `n cazul iluminatului interior:
Eri = Ec min⋅R1 (11.9)
- `n cazul iluminatului de sus:
Eri = Eo med ⋅R2 (11.10)
- `n cazul iluminatului combinat:
148
E vi = Ec min ⋅ R1 + Ec med ⋅ R 2 (11.11)
`n care:
Ec min - valoarea minim\ a luminii de
calcul;
R1 - factorul de reflexie pentru
iluminatul lateral care poate fi unilateral
sau bilateral;
E1/ 2 + E2 + E3 +... +En / 2
Ecmed = (11.12)
n
`n care:
n - num\rul punctelor caracteristice `n
care se calculeaz\ iluminarea;
R2 - factorul de reflexie pentru
iluminatul de sus care este func]ie de
num\rul deschiderilor [i raportul H/L `n
care, H - `n\l]imea `nc\perii; L - l\]imea
`nc\perii.
Coeficientul mediu de reflexie:
S1ρ1 + S 2ρ2 + S3ρ3
ρmed = (11.13)
S1 + S 2 + S3
`n care:
Y1 ,ρ2 ,ρ3 - coeficien]i de reflexie a
suprafe]elor (func]ie de culoarea
pere]ilor, tavanelor, pardoselii);
S1, S2,...Sn - suprafe]ele respective
ale pere]ilor, tavanului, pardoselii.
Iluminarea natural\, produs\ de
lumina reflectat\ de la cl\dirile
exterioare sau de la terenul exterior se
calculeaz\ cu rela]iile:
E v cl = 0,10 ⋅ Ec cl ⋅ t (11.14)
`n care:
 Iluminatul interior natural combinat (lateral [i de sus)

I. Componentele iluminatului interior direct (lateral [i de sus) [i indirect (reflectat)

Iluminare
direct\
de sus
Iluminare indirect\ Iluminare indirect\
reflectat\ din interior reflectat\ din interior

Iluminare
Iluminare direct\ lateral\
direct\ lateral\

Lumin\ reflectat\ din interior Lumin\ reflectat\ din interior

Planul de lucru

II. Curbele ilumin\rii naturale laterale, de sus [i combinate

Iluminare combinat\
Iluminare de sus lateral\ [i de sus Iluminare lateral\

Planul de lucru

Fig. 11.3 Iluminatul natural combinat. I. Componentele iluminatului natural.

II. Curbele iluminatului natural.

149
 E c cl - iluminarea natural\ ce s-ar
realiza de la bolta cereasc\ pe
por]iunea cl\dirii;
t - coeficient de reducere a luminii
func]ie de gradul de murd\rire [i pozi]ia
geamului (orizontal, vertical, `nclinat) [i
natura cercevelelor (metal, lemn, beton
armat);
E Tt = Ecmin ⋅ R 3 (11.15)
`n care:
150
E c min - valoarea minim\ a luminii de
calcul;
R3 - factor de reflexie a terenului
func]ie de raportul B/h `n care; B -
ad^ncimea `nc\perii; h - `n\l]imea
ferestrei peste planul de lucru.
Concep]ia cl\dirilor civile din punct de
vedere al asigur\rii unui iluminat natural
optim trebuie corelat\ cu izolarea
termic\ suplimentar\ a spa]iilor vitrate.