Sunteți pe pagina 1din 28

IV.13

LEGĂTURI PENTRU ŢESĂTURI JACARD

IV.13.1. Numerotarea elementelor mecanismului jacard

Numerotarea platinelor în podul platinelor. Platinele mecanismului jacard sunt ordonate în rânduri longitudinale, paralele cu prisma şi rânduri transversale, perpendiculare pe aceasta. Numerotarea platinelor în podul platinelor se stabileşte privind mecanismul din partea prismei. Platina cu numărul 1 este cea mai din stânga şi cea mai depărtată faţă de prismă, iar platina cu numărul de ordine cel mai mare este cea mai din dreapta şi cea mai apropiată de prismă. Pe maşina de ţesut, mecanismul jacard poate fi montat fie cu prisma în faţă sau în spate (montare engleză), fie cu prisma în stânga sau în dreapta (montare germană). Cele patru tipuri de montări, cu numerotarea corespunzătoare a platinelor, sunt prezen- tate în fig. IV.13.1. În reprezentarea din figură, podul platinelor este văzut de sus.

Numerotarea perforaţiilor pe cartelă. Pe cartelă, perforaţiile sunt ordonate în şiruri verticale şi sunt numerotate la fel ca şi platinele în podul platinelor. Într-un şir vertical se află un număr de perforaţii egal cu numărul de platine dintr-un rând transversal. Citirea cartelei se face începând cu şirul vertical cel mai din stânga, de sus în jos. La mecanismele jacard clasice cu împărţire mică, lanţul de cartele este alcătuit din plăci de carton. La mecanismele jacard clasice cu împărţire fină şi extrafină (Verdol), cartela este o hârtie continuă. Pentru executarea cartelei este folosită o hârtie specială, ce prezintă stabilitate dimensională la acţiunea factorilor de mediu. La mecanismele jacard electronice, desenul de comandă este prezentat pe o dischetă, iar mărimea raportului în bătătură a desenului este limitată de capacitatea memoriei acestuia.

Numerotarea perforaţiilor din placa sforilor. În placa sforilor perforaţiile sunt numerotate la fel ca şi sforile care sunt năvădite în acestea. Perforaţiile din placa sforilor sunt ordonate în rânduri longitudinale, paralele cu gura ţesăturii şi rânduri transversale, paralele cu firele de urzeală. Într-un rând transversal se află un număr de perforaţii egal cu numărul de platine dintr-un rând transversal din podul platinelor. Desimea perforaţiilor în placa sforilor se corelează cu desimea în spată a firelor de urzeală, deoarece la nivelul plăcii sforilor lăţimea urzelii trebuie să fie egală cu lăţimea în spată a acesteia.

1516 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE

IV.13.2. Năvădirea sforilor jacard

Năvădirea sforilor jacard reprezintă operaţia de trecere a sforilor prin perforaţiile plăcii sforilor într-o ordine determinată. Ordinea de trecere a sforilor prin placa sforilor trebuie să se facă în aşa fel încât frecările dintre sfori în timpul mişcării de ridicare şi coborâre să fie minime. Tipul năvădirii se alege în funcţie de tipul structurii şi al desenului care trebuie realizat. În fig. IV.13.2, a, b, c, d, sunt prezentate năvădirile dreaptă, ascuţită, amestecată şi în corpuri, pentru un mecanism cu prisma în stânga şi cu 896 platine.

un mecanism cu prisma în stânga ş i cu 896 platine. Prisma în stânga Prisma în

Prisma în stânga

Prisma în dreapta

ş i cu 896 platine. Prisma în stânga Prisma în dreapta Prisma în spate Prisma în

Prisma în spate

Prisma în faţă

Fig. IV.13.1. Numerotarea platinelor în podul platinelor.

Fig. IV.13.1. Numerotarea pla tinelor în podul platinelor. b a Fig. IV.13.2. N ă v ă
Fig. IV.13.1. Numerotarea pla tinelor în podul platinelor. b a Fig. IV.13.2. N ă v ă

b

a Fig. IV.13.2. Năvădire dreaptă în trei părţi (a); năvădirea ascuţită (b); năvădirea amestecată (c); năvădirea în corpuri (d).

Legături pentru ţesăturile jacard

1517

Leg ă turi pentru ţ es ă turile jacard 1517 c d Fig. IV.13.2 . IV.13.3.

c

Leg ă turi pentru ţ es ă turile jacard 1517 c d Fig. IV.13.2 . IV.13.3.

d

Fig. IV.13.2.

IV.13.3. Legături pentru ţesături simple jacard

Calculul tehnic al unei ţesături simple jacard începe cu adoptarea unei schiţe de desen artistic şi se finalizează cu desenul legăturii şi desenul de comandă, într-o succesiune de etape care va fi prezentată în continuare.

Realizarea unei schiţe de desen artistic reprezintă prima etapă în ce priveşte calculul

tehnic al oricărei ţesături jacard simple sau compuse. Această schiţă se reprezintă la dimen-

siunea la care va apărea pe faţa ţesăturii.

Se calculează numărul de fire de urzeală, respectiv de bătătură, din raportul legăturii jacard pe baza desimilor în urzeală şi în bătătură.

Calcularea numărului de rapoarte de legătură de pe lăţimea ţesăturii şi a numărului

total de fire de urzeală se va face respectându-se recomandarea ca pe lăţimea ţesăturii să se afle

un număr întreg de rapoarte de legătură, astfel încât toate platinele mecanismului să fie solicitate în egală măsură.

Calculele asupra sforilor mecanismului jacard se vor face astfel încât numărul total de

sfori să fie egal cu numărul total de fire de urzeală. Numărul de sfori legate la o platină se stabileşte în funcţie de năvădirea folosită şi de numărul de rapoarte de legătură de pe lăţimea ţesăturii. De exemplu, la o năvădire dreaptă, numărul de sfori legate la o platină este egal cu numărul de rapoarte de legătură de pe lăţimea ţesăturii. La o năvădire ascuţită, într-un raport de

legătură, la fiecare platină sunt legate două sfori.

Calculele asupra plăcii sforilor se vor face ţinând cont că placa sforilor trebuie să aibă

într-un rând transversal un număr de perforaţii egal cu numărul de rânduri longitudinale de platine. Desimea perforaţiilor din placa sforilor trebuie să fie corelată cu desimea firelor de urzeală. La nivelul plăcii sforilor, lăţimea urzelii trebuie să fie aproximativ egală cu lăţimea

urzelii în spată.

1518 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE

Calculul hârtiei de compoziţie, pentru care raportul dintre numărul de spaţii verticale şi numărul de spaţii orizontale dintr-o dezină este gal cu raportul desimilor:

n

u

P

u

=

n

b

P

b

,

în care: n u reprezintă numărul de spaţii verticale dintr-o dezină; n b – numărul de spaţii orizontale dintr-o dezină; P u – desimea tehnologică a firelor de urzeală. P b – desimea tehnologică a firelor de bătătură. Pe de altă parte, numărul de spaţii verticale dintr-o dezină trebuie să fie egal cu numărul de platine dintr-un rând transversal de platine (n u = R pl ). Rezultă deci că, dacă se cunoaşte construcţia mecanismului şi raportul desimilor, se poate calcula numărul de spaţii orizontale dintr-o dezină (împărţirea hârtiei de compoziţie:

n

b

=

(

P

pl

P

b

)

P

u

.

Se calculează numărul de dezine din numărul raportului jacard. Reprezentarea desenului de legătură jacard se realizează, de asemenea, în mai multe etape.

jacard se realizeaz ă , de asemenea, în mai multe etape. a b Fig. IV.13.3. Schi

a

jacard se realizeaz ă , de asemenea, în mai multe etape. a b Fig. IV.13.3. Schi

b

Fig. IV.13.3. Schiţa de desen artistic pentru o ţesătură simplă jacard la care există o zonă de fond şi una de figură (a); desenul legăturii (b).

Legături pentru ţesăturile jacard

1519

În primul rând, schiţa de desen artistic se împarte într-un număr de spaţii verticale şi orizontale egal cu numărul de dezine din raportul de legătură. Se trasează dezină cu dezină conturul schiţei de desen artistic pe hârtia de compoziţie. Fiecare element de pe hârtia de compoziţie traversat sau atins de linia de contur se haşurează şi se consideră ca aparţinând figurii. Se completează zona de fond şi cele de figură cu legăturile parţiale adoptate. Pentru legătura parţială folosită în zona de fond a ţesăturii, raportul în urzeală trebuie să fie divizor al raportului în urzeală a legăturii jacard. După reprezentarea întregului desen al legăturii, se trece la corectarea conturului în aşa fel încât flotări ale firele de urzeală sau de bătătură să nu se prelungească din zona de fond în cea de figură sau invers. Corectarea conturului se realizează prin transformarea efectelor de sistem, acolo unde este nevoie, din efecte de urzeală în efecte de bătătură sau invers. Foarte multe din desenele jacard sunt realizate folosind o legătură cu efect de urzeală pentru fondul ţesăturii, de exemplu A8/3, şi negativul acesteia pentru zona de figură (fig. IV.13.3). La exemplul din fig. IV.13.4, fondul ţesăturii este realizat cu legătură pânză, iar pentru obţinerea figurilor se folosesc mai multe legături parţiale.

figurilor se folosesc mai multe leg ă turi par ţ iale. a b c d Fig.

a

figurilor se folosesc mai multe leg ă turi par ţ iale. a b c d Fig.

b

figurilor se folosesc mai multe leg ă turi par ţ iale. a b c d Fig.

c

se folosesc mai multe leg ă turi par ţ iale. a b c d Fig. IV.13.4.

d

Fig. IV.13.4. Schiţa de desen artistic pentru o ţesătură simplă jacard la care există o zonă de fond şi mai multe zone de figură (a); schiţa de desen artistic transpusă pe hârtie de compoziţie (b); desenul legăturii (c); cartela jacard pentru firul de bătătură 40 (d).

1520 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE

IV.13.4. Legături pentru ţesături jacard semiduble şi semitriple de bătătură

Legături pentru ţesături jacard semiduble de bătătură. Sistemele constituente sunt:

– o urzeală;

– două bătături.

În fig. IV.13.5, a este reprezentat desenul de legătură redus (ceea ce se vede pe faţa ţesăturii) pentru o ţesătură semidublă de bătătură cu desen jacard. În fiecare spaţiu orizontal reprezentat pe desen evoluează două bătături, B 1 şi B 2 . Desenele de legătură parţiale ale urzelii cu cele două bătături, în cele două zone distincte ale desenului jacard, sunt grupate în tabelul IV.13.1. În fig. IV.13.5, b este reprezentat un fragment din desenul desfăşurat al ţesăturii semiduble de bătăură.

Tabelul IV.13.1
Tabelul IV.13.1
es ă turii semiduble de b ă t ă ur ă . Tabelul IV.13.1 a b

a

ă turii semiduble de b ă t ă ur ă . Tabelul IV.13.1 a b Fig.

b

Fig. IV.13.5. Desenul de legătură redus pentru o ţesătură jacard semidublă de bătătură cu feţe identice (a); fragment din desenul de legătură (b).

Legături pentru ţesăturile jacard

1521

Legături pentru ţesături jacard semitriple de bătătură. Sistemele constituente sunt:

– o urzeală;

– trei bătături.

În tabelul IV.13.2 sunt prezentate legăturile parţiale dintre urzeala unică şi cele trei bătături corespunzătoare zonelor de desen pentru ţesătura jacard semitriplă de bătătură din fig. IV.13.6, a.

Des. parţial
Des. parţial
de b ă t ă tur ă din fig. IV.13.6, a . Des. parţial b a

b

de b ă t ă tur ă din fig. IV.13.6, a . Des. parţial b a

a

Tabelul IV.13.2 Des. parţial
Tabelul IV.13.2
Des. parţial

Fig. IV.13.6. Desenul de legătură redus pentru o ţesătură jacard semitriplă de bătătură (a); fragment din desenul de legătură (b).

1522 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE

IV.13.5. Legături pentru ţesături jacard semiduble de urzeală

Sistemele constituente sunt:

– două urzeli;

– o bătătură.

Legături pentru ţesături jacard semiduble de urzeală cu feţe identice. Desenele parţiale ale celor două urzeli cu bătătură unică, în cele două zone distincte ale ţesăturii, sunt grupate în tabelul IV.13.3. În fig. IV.13.7, a este reprezentat desenul de legătură redus, cel care apare pe faţa ţesăturii. În fiecare spaţiu vertical al desenului evoluează două fire de urzeală. Desenul din fig. IV.13.7, b reprezintă un fragment de desen de legătură desfăşurat.

ă un fragment de desen de leg ă tur ă desf ăş urat. a b Fig.

a

ă un fragment de desen de leg ă tur ă desf ăş urat. a b Fig.

b

Fig. IV.13.7. Desenul de legătură redus pentru o ţesătură jacard semidublă de urzeală cu feţe identice (a); fragment din desenul de legătură (b).

Legături pentru ţesăturile jacard

1523

Tabelul IV.13.3

ă turi pentru ţ es ă turile jacard 1523 Tabelul IV.13.3 Leg ă turile pentru ţ

Legăturile pentru ţesături jacard semiduble de urzeală cu feţe diferite. Legăturile parţiale dintre cele două urzeli şi bătătura unică, corespunzătoare zonelor de desen pentru ţesătura jacard semidublă de urzeală cu feţe diferite din fig. IV.13.8 se prezintă în tabelul IV.13.4.

Tabelul IV.13.4

Zona Urzeala 1 Urzeala 2 Desene parţiale
Zona
Urzeala 1
Urzeala 2
Desene parţiale

1524 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE

1524 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – Ţ ES Ă TORIE a b Fig. IV.13.8. Desenul de leg

a

1524 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – Ţ ES Ă TORIE a b Fig. IV.13.8. Desenul de leg

b

Fig. IV.13.8. Desenul de legătură redus pentru o ţesătură jacard semidublă de urzeală cu feţe diferite (a); fragment din desenul de legătură (b).

IV.13.6. Legăturile pentru ţesăturile jacard duble în straturi alternante

Sisteme constituente sunt:

– două urzeli;

– două bătături.

Între sistemele de fire care participă la realizarea ţesăturilor duble în straturi alternante se stabilesc numai condiţii de nelegare şi legături pe strat. În fig. IV.13.9 este prezentată o ţesătură jacard dublă în straturi alternante, în principiu cu o urzeală albă şi una neagră, la care, din alternanţa straturilor, rezultă doar două zone de efect. Desenele parţiale sunt grupate în tabelul IV.13.5. Ambele straturi sunt realizate cu legătură pânză. În fig. IV.13.9, a este reprezentat desenul redus al ţesăturii, care rezultă din alternanţa celor două straturi. Un fragment de desen de legătură desfăşurat este prezentat în fig. IV.13.9, b.

Legături pentru ţesăturile jacard

1525

Exemplul din fig. IV.13.10 este pentru o ţesătură dublă în straturi alternante, la care desenul este format din trei zone distincte. Legăturile parţiale dintre cele două urzeli şi cele două bătături corespunzătoare zonelor de desen pentru ţesătura jacard dublă în straturi alternante din fig. IV.13.10, a sunt prezentate în tabelul IV.13.6.

Tabelul IV.13.5

a sunt prezentate în tabelul IV.13.6. Tabelul IV.13.5 Fig. IV.13.9. Desenul de leg ă tur ă

Fig. IV.13.9. Desenul de legătură redus pentru o ţesătură jacard dublă în straturi alternante (a); fragment din desenul de legătură pentru o ţesătură jacard dublă în straturi alternante realizată după desenul redus din fig. IV.13.9, a (b).

ă dup ă desenul redus din fig. IV.13.9, a ( b ). a b a b

a

ă dup ă desenul redus din fig. IV.13.9, a ( b ). a b a b

b

ă dup ă desenul redus din fig. IV.13.9, a ( b ). a b a b

a

ă dup ă desenul redus din fig. IV.13.9, a ( b ). a b a b

b

Fig. IV.13.10. Desenul de legătură redus pentru o ţesătură jacard dublă în straturi alternante (a); fragment din desenul de legătură (b).

1526 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE

Tabelul IV.13.6

INGINERULUI TEXTILIST – Ţ ES Ă TORIE Tabelul IV.13.6 IV.13.7. Leg ă turi pentru ţ es

IV.13.7. Legături pentru ţesături jacard gobelin de bătătură

Sistemele constituente sunt:

– 2 până la 6 bătături de culori diferite (B 1 , B 2 ,

– o urzeală de legare (U1);

– o urzeală de umplutură (U2).

);

Legăturile parţiale dintre urzeli şi bătături corespunzătoare zonelor de desen pentru ţesătura jacard gobelin de bătătură din fig. IV.13.11, a sunt prezentate în tabelul IV.13.7.

Tabelul IV.13.7

Desene parţiale Urzeala de legare Urzeala de umplutură
Desene parţiale
Urzeala de legare
Urzeala de umplutură

Legături pentru ţesăturile jacard

1527

Leg ă turi pentru ţ es ă turile jacard 1527 a b Fig. IV.13.11. Desenul de

a

Leg ă turi pentru ţ es ă turile jacard 1527 a b Fig. IV.13.11. Desenul de

b

Fig. IV.13.11. Desenul de legătură redus pentru o ţesătură jacard gobelin de bătătură (a); fragment din desenul de legătură (b).

IV.13.8. Legături pentru ţesături jacard gobelin de urzeală

Sistemele constituente sunt:

– 2 până la 6 urzeli colorate (U1, U2,

– 2 bătături groase de culori contrastante (B1, B2);

– o bătătură subţire de crestătură (B3).

);

1528 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE

Legăturile parţiale dintre urzeli şi bătături corespunzătoare zonelor de desen pentru ţesătura jacard gobelin de urzeală din fig. IV.13.12, a se prezintă în tabelul IV.13.8.

din fig. IV.13.12, a se prezint ă în tabelul IV.13.8. a b Fig. IV.13.12. Desenul de

a

din fig. IV.13.12, a se prezint ă în tabelul IV.13.8. a b Fig. IV.13.12. Desenul de

b

Fig. IV.13.12. Desenul de legătură redus pentru o ţesătură jacard gobelin de urzeală (a); fragment din desenul de legătură (b).

Legături pentru ţesăturile jacard

1529

Tabelul IV.13.8

Desene parţiale
Desene parţiale

LISTA SIMBOLURILOR FOLOSITE LA CAPITOLELE IV.9–IV.13

A

α

a u , a b

- coeficient de proporţionalitate pentru calculul diametrului firelor cu densitatea de lungime, în tex;

- unghiul de ondulare al firelor de urzeală;

- contracţia totală a firelor de urzeală şi respectiv de bătătură, în procesele de ţesere şi finisare, în %;

a

u med

a

u

m med

a b

med

a m

a

u

m

a

u

i

u 1

, a

b

i

-

contracţia medie totală a firelor de urzeală, în %;

-

contracţia medie totală a firelor de urzeală din margini, în %;

-

contracţia totală medie a firelor de bătătură, în %;

-

contracţia medie totală a firelor de urzeală şi bătătură, în %;

-

contracţia totală a firelor de urzeală din margini, în %;

-

contracţia totală a firelor de urzeală, respectiv de bătătură, din dunga cu legătura sau/şi desimea (i), în %;

-

contracţia totală a firelor de urzeală din dunga cu legătura de bază, în %;

a

β - unghiul de ondulare a firelor de bătătură;

C - coeficient de desime;

c - coeficient de proporţionalitate pentru calculul diametrului firelor cu fineţea exprimată în Nm;

c - numărul de fire năvădite într-o celulă de spată;

Cp - coeficient de desime pentru ţesături cu structură pătrată;

Ct - coeficient de desime al ţesăturii;

Ct max

Cu, Cb

Cu f , Cb f

Cu max , Cb max

Cu t

m

-

- coeficient de desime al sistemului de urzeală, respectiv de bătătură;

- contracţia firelor de urzeală şi respectiv de bătătură, în procesul de finisare, în %;

- coeficient de desime maxim al firelor de urzeală, respectiv de bătătură;

- contracţia la ţesere a firelor de urzeală din margini, în %;

coeficient de desime maxim al ţesăturii;

Cu ,Cb

t

i

t

i

- contracţia la ţesere a firelor de urzeală şi respectiv de bătătură, în zona cu legătura sau/şi desimea (i), în %;

Cu t , Cb t

Cu

- contracţia la ţesere a firelor a firelor de urzeală, respectiv de bătătură, în %;

t contracţia la ţesere a firelor de urzeală din dunga cu legătura de bază, în %;
1

-

Cu

t

med

,Cb

t

med

- contracţia medie la ţesere pentru firele de urzeală, respectiv de bătătură, în %;

Lista simbolurilor folosite

1531

D

d u , d b

e t

Et

Et 1

e u , e b Eu, Eb

φ

f u , f b

G

G max

G min

g t

h u , h b

-

suma diametrelor firelor de urzeală şi bătătură, în mm;

-

diametrul firelor de urzeală, respectiv de bătătură, în mm;

-

gradul de acoperire al ţesăturii;

-

procentul de acoperire al ţesăturii, în %;

-

procentul de neacoperire al ţesăturii, în %;

- gradul de acoperire al firelor de urzeală, respectiv de bătătură;

- procentul de acoperire al firelor de urzeală, respectiv de bătătură, în %;

- indice de fază;

- frecvenţa ondulării pentru firele sistemului de urzeală, respectiv bătătură, în semiunde/10 cm;

- grosimea ţesăturii, în mm;

- grosimea maximă a ţesăturii, în mm;

- grosimea minimă a ţesăturii, în mm;

-

- înălţimea de undă a firelor de urzeală, respectiv de bătătură, în mm;

gradul de neacoperire al ţesăturii;

Kt

-

gradul de compactitate al ţesăturii, în %;

Ku, Kb

- gradul de compactitate al sistemului de urzeală, respectiv de bătătură, în %;

L 1

-

lăţimea totală a dungilor de urzeală cu legătura de bază, pentru ţesătura finită, în cm;

L 1

c

-

lăţimea totală a dungilor de urzeală cu legătura de bază, pentru ţesătura crudă, în cm;

l b

-

lungimea firului de bătătură care se reintroduce în margini, pentru ţesătura finită, în cazul maşinilor de ţesut neconvenţionale, în cm;

l

b

-

lungimea firului de bătătură care se reintroduce în margini, pentru ţesătura crudă, în cazul

 

c maşinilor de ţesut neconvenţionale, în cm;

Lb i

l c

l c

l f

Li

L

i

c

L

b i

l m

l min

s

l m

c

c

l min

l s

- lăţimea totală a dungilor de bătătură cu legătura sau/şi desimea (i) pe 1 m ţesătură finită, în cm;

-

-

-

- lăţimea totală a dungilor de urzeală cu legătura sau/şi desimea (i) pe lăţimea ţesăturii finite

desimea geometrică critică, în mm;

lăţimea ţesăturii crude, în cm;

lăţimea ţesăturii finite, în cm;

l

f

, în cm;

- lăţimea totală a dungilor de urzeală, cu legătura sau/şi desimea (i), pe lăţimea ţesăturii

crude

l

f

c

, în cm;

- lăţimea totală a dungilor de bătătură cu legătura sau şi desime (i), pe 1 m ţesătură, în cm;

- lăţimea marginilor pentru ţesătura finită, în cm;

-

desimea geometrică minimă simultană, în mm;

-

lăţimea marginii pentru ţesătura crudă, în cm;

-

desimea geometrică minimă, în mm;

- lăţimea ţesăturii în spată, în cm;

1532 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE

l

l

sc

t

u

,

l

t

b

- desimea geometrică supracritică, în mm;

- lungimea segmentului firelor de urzeală şi respectiv de bătătură, în zona de trecere printre firele sistemului opus, în mm;

l u , l b

- desimea geometrică a firelor de urzeală şi respectiv de bătătură, în mm;

Mb

- masa firelor de bătătură pentru ţesătura finită, în g/m;

Mb c

-

masa firelor de bătătură pentru ţesătura crudă, în g/m;

Mf

-

masa firelor de fond pentru ţesătura finită, în g/m;

M f

- masa firelor de urzeală din fond fără margini, pentru ţesătura finită, în g/m;

M f

c

-

masa firelor de urzeală din fond fără margini, pentru ţesătura crudă, în g/m;

-

masa firelor de urzeală din fond pentru ţesătura crudă, în g/m;

-

masa firelor din margini pentru ţesătura crudă, în g/m;

Mf c

Mm - masa firelor din margini pentru ţesătura finită, în g/m;

Mm c

Mt - masa totală a ţesăturii finite, în g/m;

Mt c

-

masa totală a ţesăturii crude; în g/m;

Mu

- masa firelor de urzeală pentru ţesătura finită, în g/m;

Mu c

-

masa firelor de urzeală pentru ţesătura crudă, în g/m;

n

- indice de neechilibrare la fineţe;

N

F

G

min

- numărul fazei grosimii minime;

Nm - fineţea firelor, în Nm;

N F

p - indice de neechilibrare la desime;

Pb i

-

numărul fazei de stuctură;

-

desimea tehnologică a firelor de bătătură, din dunga cu legătura sau/şi desimea (i), pentru ţesătura finită, în fire/10 cm;

Pc - desimea tehnologică critică, în fire/10 cm;

p f

-

pierderea de masă în procesul de finisare, în %;

-

desimea tehnologică maximă absolută, în fire/10 cm;

-

desimea tehnologică maximă simultană, în fire/10 cm;

-

desimea tehnologică maximă, în fire/10 cm;

-

desimea tehnologică supracritică, în fire/10 cm;

-

desimea tehnologică a firelor sistemului de urzeală şi respectiv de bătătură, în fire/10 cm;

- desimea tehnologică a firelor de urzeală din dunga cu legătura de bază, pentru ţesătura finită, în fire/10 cm;

- desimea tehnologică a firelor de urzeală din dunga cu legătura de bază pentru ţesătura

P max

P max

a

s

P max

P sc

Pu, Pb

Pu 1

Pu 1

c crudă, în fire/10 cm;

Pu c , Pb c

Pu

i

desimea tehnologică a firelor de urzeală şi respectiv de bătătură, pentru ţesătura crudă, în fire/10 cm;

- desimea tehnologică a firelor de urzeală din dunga cu legătura sau/şi desimea (i) pentru ţesătura finită, în fire/10 cm;

-

Lista simbolurilor folosite

1533

Pu

i

c

Pu m

, Pb

i

Pu

m c

c

Ru, Rb

s u , s b

Tt u

m

Tt

u

i

Tt

u

1

, Tt

b

i

- desimea tehnologică a firelor de urzeală şi respectiv de bătătură din dunga cu legătura sau/şi desimea (i), pentru ţesătura crudă, în fire/10 cm;

- desimea tehnologică a firelor de margine pentru ţesătura finită,

în fire/10 cm;

- desimea tehnologică a firelor de margine pentru ţesătura crudă,

în fire/10 cm;

- raportul legăturii în urzeală şi respectiv de bătătură;

-

coeficienţi de strivire a firelor de urzeală şi respectiv de bătătură;

-

densitatea de lungime a firelor de urzeală pentru margini, în tex;

-

densitatea de lungime a firelor de urzeală şi respectiv de bătătură, din dunga cu legătura sau/şi desimea (i), în tex;

-

densitatea de lungime a firelor de urzeală din dunga cu legătura de bază, în tex;

Tt, Td

- densitatea de lungime a firelor, exprimată în tex şi respectiv în den;

t u , t b

- numărul de treceri a firelor de urzeală, respectiv de bătătură printre firele sistemului opus în limitele raportului de legătură.

Legături semiduble de urzeală

α

i

-

unghi de ondulare a bătăturii datorită legării cu firele urzelii inferioare;

α

s

-

unghi de ondulare a bătăturii datorită legării cu firele urzelii superioare;

β i

-

unghi de ondulare a urzelii inferioare datorită datorită legării cu firele de bătătură unice;

β s

-

unghi de ondulare a urzelii superioare datorită datorită legării cu firele de bătătură unice;

D i

-

suma diametrelor firelor de urzeală inferioară şi bătătură unică;

D s

-

suma diametrelor firelor de urzeală superioară şi bătătură unică;

d ui

-

diametrul firelor urzelii inferioare;

d us

-

diametrul firelor urzelii superioare;

Ku

i

-

grad de compactitate pentru urzeala inferioară;

Ku

s

-

grad de compactitate pentru urzeala superioară;

L

R

ui

-

lungimea raportului urzelii inferioare;

L

R

us

-

lungimea raportului urzelii superioare;

Pu

i

-

desimea tehnologică a firelor de urzeală inferioară;

Pu

s

-

desimea tehnologică a firelor de urzeală superioară;

Ru I

-

raportul în urzeală corespunzător urzelii inferioare;

Ru s

-

raportul în urzeală corespunzător urzelii superioare;

t

b

i

-

numărul de treceri ale firelor bătăturii unice printre firele urzelii inferioare în cadrul unui raport ;

t

b

s

-

numărul de treceri ale firelor bătăturii unice printre firele urzelii superioare în cadrul unui raport;

1534 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – ŢESĂTORIE

t

t

u i

u s

α

α

β

β

D i

D s

i

s

i

s

d bi

d bs

Kb

Kb

i

s

Pb

Pb

Rb

Rb

i

s

i

s

t

b

i

t

b

s

t

u i

t

u

s

-

numărul de treceri ale firelor urzelii inferioare printre firele bătăturii unice în cadrul unui raport;

-

numărul de treceri ale firelor urzelii superioare printre firele bătăturii unice în cadrul unui raport.

Legături semiduble de bătătură

-

unghi de ondulare a bătăturii inferioare datorită legării cu urzeala unică;

-

unghi de ondulare a bătăturii superioare datorită legării cu urzeala unică;

-

unghi de ondulare al urzelii datorită legării cu bătătura inferioară;

-

unghi de ondulare al urzelii datorită legării cu bătătura superioară;

-

suma diametrelor firelor de urzeală unică şi bătătură inferioară;

-

suma diametrelor firelor de urzeală unică şi bătătură superioară;

-

diametrul firelor bătăturii inferioare;

-

diametrul firelor bătăturii superioare;

-

grad de compactitate pentru bătătura inferioară;

-

grad de compactitate pentru bătătura superioară;

-

desimea tehnologică a firelor de bătătură inferioară;

-

desimea tehnologică a firelor de bătătură superioară;

-

raportul în bătătură corespunzător bătăturii inferioare;

-

raportul în bătătură corespunzător bătăturii superioare;

-

numărul de treceri ale firelor bătăturii inferioare printre firele urzelii unice în cadrul unui raport ;

-

numărul de treceri ale firelor bătăturii superioare printre firele urzelii unice în cadrul unui raport;

-

numărul de treceri ale firelor urzelii unice printre firele bătăturii inferioare în cadrul unui raport;

-

numărul de treceri ale firelor urzelii unice printre firele bătăturii superioare în cadrul unui raport.

Legături duble cu însăilare ascendentă

α

α

α

β

i

β

β

s

i

is

s

is

D is

t

b

i

-

unghi de ondulare a bătăturii inferioare datorită legării cu firele urzelii inferioare;

-

unghi de ondulare a bătăturii superioare datorită legării cu firele urzelii inferioare;

-

unghi de ondulare a bătăturii superioare datorită legării cu firele urzelii superioare;

-

unghi de ondulare a urzelii inferioare datorită datorită legării cu firele bătăturii inferioare;

-

unghi de ondulare a urzelii inferioare datorită datorită legării cu firele bătăturii superioare;

-

unghi de ondulare a urzelii superioare datorită datorită legării cu firele bătăturii superioare;

-

suma diametrelor firelor de urzeală inferioară şi a celor de bătătură superioară;

-

numărul de treceri ale firelor bătăturii inferioare printre firele urzelii inferioară în cadrul unui

raport;

Lista simbolurilor folosite

1535

t

b

t

b

t u

t u

t

u

is

s

i

is

s

α si

β si

D si

t

b

t

u

si

si

-

numărul de treceri ale firelor bătăturii superioare printre firele urzelii inferioare în cadrul unui

raport;

-

numărul de treceri ale firelor bătăturii superioare printre firele urzelii superioare în cadrul unui

raport;

-

numărul de treceri ale firelor urzelii inferioare printre firele bătăturii inferioare în cadrul unui

raport;

-

numărul de treceri ale firelor urzelii inferioare printre firele bătăturii superioare în cadrul unui

raport;

-

numărul de treceri ale firelor urzelii superioare printre firele bătăturii superioare în cadrul unui

raport.

Legături duble cu însăilare descendentă

-

unghi de ondulare a firelor bătăturii superioare datorită legării cu firele urzelii inferioare;

-

unghi de ondulare a firelor urzelii superioare datorită legării cu firele bătăturii inferioare;

-

suma diametrelor firelor de urzeală superioară şi a celor de bătătură inferioară;

-

numărul de treceri ale firelor bătăturii inferioare printre firele urzelii superioare în cadrul unui raport;

-

numărul de treceri ale firelor urzelii superioare printre firele bătăturii inferioare în cadrul unui

raport.

Legături duble cu urzeală de însăilare

α unghi de ondulare al bătăturii inferioare datorită legării cu urzeala de însăilare;

In

i

-

α unghi de ondulare al bătăturii superioare datorită legării cu urzeala de însăilare;

In

s

-

β unghi de ondulare al urzelii de însăilare datorită legării cu bătătura inferioară;

In

i

-

β unghi de ondulare al urzelii de însăilare datorită legării cu bătătura superioară;

In

s

-

du In

D

In

i

-

- suma diametrelor firelor de urzeală de însăilare şi a celor de bătătură inferioară;

diametrul firelor de urzeală de însăilare;

D

In

s

- suma diametrelor firelor de urzeală de însăilare şi a celor de bătătură superioară;

-

m -

n -

Pu In

Ru In

-

Ku In

gradul de compactitate pentru urzeala de însăilare;

numărul de sisteme de urzeală din structura ţesăturii duble;

numărul de sisteme de bătătură din structura ţesăturii duble;

desimea tehnologică a urzelii de însăilare;

- raportul în urzeală al sistemului de însăilare;

1536 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – Ţ