Fascinaia de care se bucur din ce n ce mai mult personalitatea psihopatic a serial killer-ului n spaiul investigaiei tiinifice pe de o parte, ct si ncurajatoarele

ncercri n materia profiler a unor talentai psihologi i criminalii, pe de alt parte, ne face s trecem n revist, ntr-o abordare sintetic o serie de opinii de specialitate ca suport n propriile noastre experiene confirmate n parte de literatura criminologic anglo-saxon. Explicaii etiologice de natur psihanalitic n motivaia criminal la serial killer Opinnd pentru definirea crimei n serie ca reprezentnd uciderea de victime disparate n timp, de la zile, sptmni, sau luni ntre ele, comise cu relativ acelai mod de operare i de ctre acelai autor n funcie de determinrile pulsionale imprevizibile ale dicteului sau genetic activate conjunctural, vom considera c : procesul repetitiv este posibil a fi explicat la criminalii n serie prin defectarea instinctualitii de tip sexual, n sensul formrii unui mecanism repetitiv, hormonal, contituional, care preseaz ciclic, determinnd tensional orientarea sexual catharisc n direcia violului cu suprimarea vieii i pe care, episodic, psihopatul sexual, dei o contientizeaz critic, nu o poate controla, deturna sau stpni. n sprijinul acestor realiti constatate de noi, cu prilejul propriilor noastre invetigaii, gsim excelent exemplificarea autorilor american Robert K. Ressler i Tom Shachtman care, n bibliografia selectiv se refer la mesajul disperat al criminalului n serie Wiliam Heirenes, student al universitii din Chicago, care cu rujul uneia dintre victime scrisese pe o oglind:pentru numele lui Dumnezeu, arestai-m pn nu m apuc din nou.Nu m pot abine! nelegerea motivaiei criminale i mai ales orientarea predictiv ( din pcate nu si cu certitudine predictibil ) este totui extrem de util n identificarea i capturarea urgent a serial killerilor, nainte ca acetia s o comit din nou. De aici importana de excepie a identificrii amprentei psihocomportamentale n baza creia se descrpinde tiina i arta n materie, cci din experiene proprii confirmate integral de coala anglosaxon, o mare parte a efortului trebuie canalizat spre ntelegerea motivaiei criminalului pentru c, cei care nu ucid pentru bani se deosebesc fundamental de ceilali asasini. Ucigaii i violatorii nu caut profitul, ei caut dimpotriv, un fel de plcere, pervers fr doar i poate, dar pe care am putea s o nelegem. Un serial killer este permanent motivat ( se afl sub presiune tensional orientat sexual ) de frustraie repetitiv, el rmne mereu n deficit catharsic insuficient pentru c, de fiecare dat, crima cea mai recent finalizat nu reuete s-i satisfac n ntregime fantasmele ( acest deficit hedonic retensioneaz relaia individului n sfera sexual-motivaional, n sensul c din acel moment, acesta proiecteaz o nou fapt, jocul fantasmelor fiind orientat ctre obinerea de aceast dat n proiecia sa- a catharisului deplin ) . Exemplu : La naiba, am omort-o prea repede. Nici nu am avut timp s profit. Trebuia s o torturez prea mult, altfel ar fi trebuit s o fac, trebuia s o sodomizez.etc Cultivat de asemenea gnduri, ucigaul i anticipeaz deja viitoarea victim, care, de aceast dat, va fi perfect, nimic altceva ca i fapt constatat de noi, dect perpretua i mereu iluzoria proiecie a fptuitorului serial killer, de a-i apropia realitatea criminal de propriile fantasme.

Profil de personalitate i modul de opreare la criminalul n serie de tip organizat ( de regul psihopat sexual-crime comise cu premeditare )

- capacitate de adaptare i improvizaie excelente ( de regul avnd un IQ peste medie ); - posed joc actoricesc ( n copilrie a fost copil problem, obraznic, agresiv, cu preocupri sexuale precoce ); - caut compania altora, n grup este n largul su; - manifest atitudini provocatoare, sfidtoare, de regul are servicii care cer calificare, dar pe care le prsete repede datorit atitudinii sale conflictuale i revendicative ); - nu interiorizeaz complexe de inferioritate ( subapreciaz sau sfideaz poliia, experii psihologi, crezndu-se superior, inteligent i abil ) ; - dezvolt simptomatologie de tip paranoic: seductor, persuasiv, creeaz legende credibile; - de regul are relaii multiple, dar puin durabile, cultivate n zona hedonist pervers, chiar masochist pe suport sexual erotic; - n relaiile intrepresonale este dispreuitor ( toi sunt nite incapabili i se coalizeaz mpotriva sa, el este singurul compentent i are soluii la toate- ludros i mitoman dispune de posibilitate de micare avnd o main bine ngrijit ); - se adapteaz uor circumstanelor situaionale; - i exteriorizeaz uor tririle i sentimentele; - se profileaz ca personalitate de tip pinotelian, insensibili, egocentric, imoral i agresiv-excitabil ( fr simul onoarei, ruinii i sentimentului de mil, remucare); - capabil de a-i perfeciona crimele n timp conform propriilor fantasme ( trusa premeditrii mai ntotdeauna prezenta-plasturi,sfori, legturi, ctue, cagul, basma de acoperit faa, arm, cuit etc.) - cmpul faptei exprim o logic, un mod de operare structurat, organizat, repetabil, gndit, premeditat, menit a asigura succes, satisfacie - in mod obisnuit, o data violul consumat, victima, daca este lasata in viata, va purta groaza in suflet, iar amenintarile cu moartea ii va paraliza de regula, orice initiativa a denuntarii; - in violul urmat de moartea victimei, urmele sunt sterse, cadavrul este deplasat de la locul faptei si ascuns, sau distrus(combustie, macerare, etc.); - isi aduce arma proprie si nu o lasa la locul faptei dupa o crima; - sterge urmele in campul faptei(amprente, sangele de pe haine sau podele, urmele de pasi, dezbraca victima, isi ascunde sau distruge hainele, o depersonalizeaza, ascunde cadavrul, etc.); - urmareste in mass-media efectele crimei (lasa uneori bilete la locul faptei, modifica locul faptei locul unde a fost gasit cadavrul nefiind intotdeauna si locul unde a fost comis omorul activeaza raspunsurile provocarii sinelui si fantasmelor catharsis-ul vanatorului); - stras legat de fetisuri bijuteriile, obiectele cosmetice sant oferite anturajului feminin apropiat amante, prietene, sora, mama, etc.; - violeaza si tortureaza victimele inainte de a le ucide (in crimele cu mobil sexual), motivatia fiind ca psihopatul sexual (de regula semiimpotent) cand isi loveste,

sranguleaza, inteapa, martirizeaza victima, traieste sentimentul depasirii impotentei, nemaintrand frustratia incapacitatii de a o poseda; - in mixtura cu sadismul, gemetele, tipetele, implorarile acesteia, pe fondul neputintei de a riposta, ii exacerbeaza instinctul dominator de manipulare si depersonalizare a victimei; - deseori crima apare si pe fondul unor traume personale exacerbate: concedieri, abandonare de catre iubita, etc.; - de regula semiimpotent, cu disfunctii de erectie, se manifesta violent in relatia sexuala, atunci cand comite violul, participand la actul sexual cu victima inainte de suprimarea vietii acesteia sau cu aceasta agonizanda; suprimarea vietii vicimelor se face lent, .apare tortura cu suculente manevre de tip pervers sexual(sex oral, anal. etc.); - impotrivirea victimei declanseaza raptusul brusc afectiv-violent cu lovituri mortale.

Profil de personalitate si mod de operare la serial killer-ul de tip dezorganizat

(de regula psihotic crime comise spontan, imprevizibile, cu atac surpriza) - capacitate de adaptare si improvizatie saraca(de regula avand un QI sub medie); - stangaci, poate intra in panica sau chiar blocaj(paralizie) comportamental, starnind imediat suspiciunile anturajului si pe cele ale investigatorilor cu intuitie si simt psihologic; - de regula se deplaseaza pe jos distante lungi de mers sau apeleaza la mijloace de transport - incapabil de a-si perfectiona modul de operare in timp, actioneaza stereotip; - daca poseda autoturism, acesta este murdar, neangrijit, cu interior dezordonat(expresia personalitatii dezorganizate a autorului); face munci necalificate si isi pastreaza cu greu slujbele; traieste singur, sau cu vreo matusa, unchi sau alta ruda; - activitatea sociala, insertia profesionala si relatia de cuplu sunt sub semnul esecului; - slab scolarizat, instruit si educat, introvertit(cuminte, docil); - traieste in izolare, crima aparand mai degraba ca o consecinta a evolutiei unui mental dezorganizat; - nu este in stare de empatie si de exteriorizare verbala a emotiilor permanent refulate(de aici si incapacitatea sa de a fi permeabil psihoterapiilor de corectie, fiind incapabil de exercitii defulatorii prin exteriorizarea verbala a framantarilor, tensiunilor si trairilor) - uneori, criminalul dezorganizat, proiecteaza asupra sa o imagine de sine deformabila(handicap, mizerie fizica, indecenta economica), fapt care-l face sa refuze societatea si sa o nege in ura si revolta; - campul faptei este neiteligibil, pare lipsit de logica si incoerenta; - nu-si premediteaza(organizeaza) actiunile, atacul este brusc, spontan; - victima este aleasa la intamplare, de regula din habitatul imediat, de foarte multe ori victima se si apara;

- criminalul depersonalizeaza victima(o ignora sau o dispretuieste), ii acopera fata, i-o mutileaza, o distruge; - pe cadavru apar semnificatii cu simbolica sexuala agresarea, mutilarea zonelor sexuale; - de regula nu vine pregatit cu arma in campul faptei(la el trusa de viol fiind absenta ) iar daca totusi vine cu ea, o abandoneaza in campul faptei; -lasa foarte multe urme in campul faptei, scotoceste, rastoarna, ravaseste aparent fara logica, calca in sange, se manjeste pe haine, abandoneaza arma crimei, isi insuseste obiecte banale cu semnificatie bizara sau infantila, pe care le abandoneaza ulterior(expresia mintii sale dezorganizate); - haosul comportamental se traduce prin expresia scenei crimei, amprenta psihocomportamentala a personalitatii faptuitorului, haosul sau mental; - cadavrul este lasat la vedere prezentand multiple leziuni fara logica aparenta, dispuse preponderent in zonele sexuale: mutilari, muscaturi, eviscerari, intromisiuni de obiecte, etc.; - locul faptei(descoperirea cadavrului)si locul crimei(locul suprimarii vietii) de regula coincid; - poate pastra bucati, segmente de cadavru sau imbracaminte a victimei(posesii bizare); - hainele patate de sange nu sunt spalate sau curatate, sunt aruncate neglijent in debarale, magazii sau sunt lasate la vedere; - isi violeaza victima dupa ce ii suprima viata; - suprimarea vietii se face rapid, epileptic, cu lovituri dure, repetate, de regula in zona craniana sau sugrumari cu forta bratelor; - nu il intereseaza evolutia ulterioara a evenimentelor, cercetarea scenei crimei, derularea anchetei judiciare sau reflectarea in mass-media.

Identificarea. Capturarea. Probatiunea.(De unde poate proveni?!) Tipul organizat indici orientativi.
- poate proveni din familii de tip permisiv(traind sentimentul ca poate sa faca totul, orice ii este permis superficialitate); - provin din randul banuitilor care comunica usor, dezinhibati, fara bariere, cu un bun coeficient empatic, duplicitar si cameleonic(cu antecedente in infractiuni marunte); - provin din randul banuitilor cu farmec personal, apti sa castige increderea victimelor; - poate proveni din familii destramate, mama toleranta, tatal absent si incantonat in exercitiul autoritatii, despartiti in fapt, concubini sau divortati, etc.;

Tipul dezorganizat indici orientativi.

- poate trai in familii indecente economic, tatal(ca autoritate)avand slujbe nesigure - poate fi identificat in familii cu pronuntat grad de violenta domestica, fiind supus frecvent unor violente, pedepse corporale si umilinte; - poate fi identificat din randul persoanelor izolate, cu experiente personale si de cuplu esuate; - poate sa fi avut in antecedente infractiuni ca: furturi marunte, distrugeri, etc.

Identificarea si probatiunea se fundamenteaza pe cercetarea la fata locului, investigatii,perchezitii si jocuri operative: - se cauta elementele caracteristice trusei de viol: legaturi, plasturi, cagule, catuse, spray-uri paralizante, arme, etc.; - se cauta si se cer explicatii justificative asupra unui obiect cu valoare simbolica(fetisuri), bijuterii, vestimentatii, lenjerie, lenjerie, posete, cosmetice, peruci, etc.; - se investigheaza cercul de prieteni, rude(mame, surori, amante, sotii), cerandu-se explicatii ale provenientei unor bunuri primite cu titlu de cadou sau vandute(ceas, bijuterii, cosmetice, etc.); - se cauta caiete, jurnale, carti, articole sau fotografii de cuplu; - se intra in memoria calculatoarelor, golindu-se informatia auditiva, vizuala. etc.; se cauta scotocindu-se, sacosele, gentile de voiaj, geamantanele; - se identifica obiecte de provenienta critica: ceas de dama, ruj, peruca, agende, bijuterii, etc.; - in experienta personala Stroe, Puia, Pascu, etc., exploatand un lux de corpuri delicte apartinand victimelor, toate fiind gasite similar explicatiilor la care ne referim; - se identifica articole de imbracaminte uzuala: blugi, haine sport, fibre vegetale, pete(sange, sperma, sputa, fecale, etc) si manjituri; - se ridica bilete de tren, facturi de hotel, note telefonice, fotografii, casete, dischete, etc.