Sunteți pe pagina 1din 100

COMPANIA NATIONALA DE ELECTRICITATE -S.A.

REGULAMENT DE EXPLOATARE TEHNICA A ULEIURILOR ELECTROIZOLANTE

Compania Nationalil de Electricitate CONEL

S.A.

DECIZIA nr.772 Directorul General a! Companiei Nationale de Electricitate, Vazand avizul nr .23/199 al CTES-CONEL, Tn temeiul Hotararii Consiliului de Administratie nr.1/05.11.99 ~i a Hotararii Guvernului nr .365/1998, emite urmatoarea DECIZIE:
1. Se aprob8 prescriptia energetic8: Regulament tare tehnici a uleiurilor electroizolante -PE 129/99. de exploa-

2. Prescriptia de la pct.1 se aplica de la data de 01 ian. 2000. La aceea~i data Inceteaza aplicabilitatea PE 129/91, aprobat cu Decizia nr.716/1991. 3. Directia 8trategie va comanda multiplicarea prescrippei PE 129/1999 in num8rul de exemplare rezultat din ancheta de tiraj i ova difuza factorilor interesap. Director General, Tudor ~erban Data la 19.11.1999 Director General Adjunct,

Alexandru Valeriu Binig

Directia Strategie Director, Razvan Catalin Purdila


7

Oficiul Juridic
lonica Rat

REGULAMENT DE EXPLOATARE TEHNICA A ULEIURILOR ELECTROIZOLANTE

Indicativ : PE 129/1999
inllocuie~te PE 129/1991 :

CUPRINS
Pa9. 13

4. 2. 5. 1. 3.

Generalitati 2.1. 2.2. 2.3. Documentele Gospodaria 3.1. 3.2. 3.4. Receptia Factorii 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 3.3-

Tipuri Domeniu Functiile Definitii Standarde Prescriptii Dotarea Prelevarea Norme Depozitarea Manipularea

care

uleiurilor

de

straine uleiurilorafecteazA gospodariilor de uleiului uleiuri de

de romane~ti probelor referinta uleiurilor aplicare uleiurilor exploatare

electroizolante electroizolante electroizolant

durata

de

electroizolante de electroizolante ulei

ulei de

viata

in

exploatare

,..

..13 .13 ...13 ...14 ...15 ..15 ,. ...18 ..19 ...19 ...20 ..23 ..25 ...29 '..
5.3. 5.4. 5.2. 5.1. Solicitari Cantitatea Completari Calitatea specifice initiala ~i cu natura ulei a uleiurilor echipamentelor contaminantilor ,

17

34

..34 ..35 ..36 ..36

Elaborat de ICEMENERG S.A.

Aprobat de CONEL cu Decizia nr.772 din 1999 9

Editii anterioare PE 129/1991

Pag
6. Degradarea uleiurilor din echipamente sau din rezervoarele

7.

de Caracteristicile

depozitare

fizico-chimice

~i

electrice

~i

metodele

de

37

incercare 7.1. 7.2. 7.3.

Aspect Tensiune Factor

de ~i

miros de disipare

strapungere

dielectrica

(rigiditate

(tg8)

~i/sau dielectrica)

rezistivitate...

37 38 38 39 39 40 41 41 42 42 43 44 44 46 46 46 46 46 47

7.4. 7.5. 7.6. 7.7. 7.8. 7.9. 7.1 7.11. 7.12. 7.13. 7.15. 7.16. 7.18.ldentificarea 7.14. 7.17.

0.

Viscozitate Apa Culoare Substan,e Tensiune Stabilitatea Con1inut Compozitia Indice Impurita,i Densitate... Punct

de de

total anilina congelare inflamabilitate aciditate interfaciala mecanice insolubile cinematica. lape

ionilor

de oxidare clase

gaze

sulfat ~i (particule) in de

tulburare ~i normal hidrocarburi con1inutul ~i

ionilor

heptan

cloruri de

aditiv (~Iam)

anorganici...

8.

Controlul 8.2. 8.1. 8.3.

Tipuri Frecven,a Caracteristicilt;

analitic

de

analize

examinarii

uleiului

uleiului

electroizolant

din

exploatare

care

se

urma-

47 47 49
50 63

8.4.

Ac1iuni resc

in

timpul corective

exploatarii

echipamentului

electric

10

Pag.
9. Compatibilitatea uleiurilor electroizolante.

63 64 64 66 66

10. 11.

Tratarea ANEXE 10.1. 10.2. Dispozi1iile

Recondi1ionare Regenerare

uleiurilor

finale

electroizolante

fizica

Anexa

1.

Ulei

mineral

neaditivat

de

transformator

Tr.30.01...

68
pentru

Anexa

2.

Ulei

mineral

electroizo1ant

aditivat

Tr.25A

Anexa

3.

transformatoare Ulei

mineral

electroizolant

electrice

ET

10

pentru

sistemul

70

de

comanda

electropneumatic

al

intreruptoarelor...

73 74

Anexa Anexa

4. 5.

Metode Determinarea

calitative

compozi1iei

de

analiza

pe

clase

de

hidro-

Anexa

6. 7.

carburi Determinarea Determinarea

factorului coeficientului

de

polarizare de

dilatare

termica..

75 80 81 82 83

Anexa

8. 9. 10.

Montarea Determinarea Instruc1iuni

filtrului

privind

conductibilita1ii

cu

curatarea silicagel

~i termice

protejarea

rezer-

voarelor,

cistemelor

~i

butoaielor

pentru

uleiuri

Anexa Anexa

11. 12.

Tabel electroizolante Registrul

de

masurare de

trasabilitate prin

a vopsire

rezervorului

pentru

uleiul

electro-

84 86

izolant

87

11

1.

GENERALITATI

1.1. Domeniu de aplicare


1.1.1. Prezentul regulament se aplica la exploatarea uleiulilor minerale electroizolante destinate sa asigure mediul izolant in echipamentele electrice de pana la 400 kV inclusiv (transformatoare ~i intreruptoare) din centralele electrice, din sta1iile de transformare, din punctele de alimentare ~i din punctele de transformare. 1.1.2. Fac excep1ie de la prezentul regulament urmatoarele: 1.1.2.1. Exploatarea uleiurilor electroizolante utilizate la umplerea cablulilor electrice se face conform instruc1iunii 3.1. E-l 95179. 1.1.2.2. Exploatarea uleiurilor electroizolante utilizate in echipamentele electrice de 750 kV se face conform instruqiunii 3.1. E-1163/86. 1.1.2.3. Exploatarea uleiurilor din condensatoarele electrice se face pe baza prescrip1iilor date de furnizorul echipamentului. 1.2. Functiile uleiului electroizolant

In echipamentul electric, uleiul electroizolant are urm8toarele


func1ii:

-izoleaza -disipeaza formatoarelor -stinge

partile sub tensiune energia termica

intre ele ~i fata de masa; generata de partea activa a trans-

de putere; arcul electric care apare in intreruptoare.

1.3.

Tipuri

de uleiuri

electroizolante

Se utilizeaza doua tipuri de uleiuri minerale electroizolante, pentru asigurarea mediului izolant in echipamentele electrice de psn8

13

la 400 kV inclusiv (transformatoare ~i intreruptoare) : -ulei mineral electroizolant neaditivat; -ulei mineral electroizolant aditivat. Tn general, uleiurile minerale aditivate sunt uleiuri minerale aditivate cu aditiv antioxidant de tipul 2,6 ditertbutil-paracrezol. Pentru echipamentele care folosesc uleiuri din import, se vor respecta indicatiile fumizorului de echipament completate, dupa caz, cu conditiile din prezentul normativ.

1.4. Definitii
1.4.1. Ulei nou (crud) -uleiul livrat de fumizor, neutilizat,

avand caracteristicile prevazute in norma de calitate. Acest ulei poate fi utilizat,fara a fi reconditionat fizic,daca caracteristicile lui corespund prezentului normativ (tabelul 4), dovedita prin buletinul de incercare. 1.4.2. Ulei nou recondi1ionat fizic -uleiul indicat la pct. 1.4.1, care a fost recondjtionat fizic (uscat, filtrat ~i degazat). 1.4.3. Ulei in serviciu -uleiul din ed1ipamentele aflate in funCtiune. 1.4.4. Ulei in serviciu, recondi1ionat fizic -uleiul indicat la pct. 1.4.3 care, in urma aplicarii operatiilor de reconditionare fizica (uscare, filtrare ~i degazare), corespunde parametrilor prescri~i pentru uleiul in serviciu. 1.4.5. Ulei regenerat -uleiul care, in urma aplicarii unor operatii chjmice de regenerare (tratare cu pamant decolorant etc.). corespunde cel putin parametrilor prescri~i pentru uleiul in serviciu. 1.4.6. Ulei uzat -uleiul intrebuintat care are valorile unor caracteristici in afara limitelor de admisibilitate respective ~i care nu mai pot fi aduse in limitele admise prin reconditionare fizica sau prin regenerare.
14

2.

DOCUMENTELE

DE

REFERINT

2.1.

Standarde

romane~ti

STAS 22-64 STAS 23-75 STAS 34-67 STAS 35-81 ST AS 39-80 STAS 41- 78 STAS 1165-66 ST AS 4024-90 STAS 4224-88

Produse petroliere. Determinarea calitativa a aciditatii minerale ~i alcalinitatii Produse petroliere. Determinarea indicelui de neutralizare Produse petroliere. Determinarea culorii Titei, produse petroliere lichide. semisolide ~i solide. Determinarea densitatii Pr'oduse petroliere lichide. Determinarea punctului de congelare Titei ~i produse petroliere. Luarea probelor Titei ~i produse petroliere. Masurarea stocurilor Masuri metalice de capacitate pentru lichide Uleiuri minerale uzate. Conditii tehnice de calitate ~i reguli de colectare. verificare, marcare, depozitare

STAS 4225-79 STAS 5488-80 STAS 5489-80

~i transport Produse petroliere. Ambalare, marcare, depozitare, transport ~i manipulare Produse petroliere lichide. Determinarea Produse petroliere lichide. Determinarea Determinarea punctului punctului la

de inflamabilitate cu aparatul Pensky-Martens de inflamabilitate cu vas deschis Marcusson STAS 6798/1-83 Uleiuri electroizolante. STAS 8746-91. stabilitatii oxidare cu oxigen, prin incalzi!e Aditivi ~i uleiun aditivate. Determinarea cifrei de neutralizare prin metoda potenpometnca
15

STAS 9049-75

Produse petroliere lichide. Determinarea punctu/ui de tulburare

STAS 9654-74

Uleiuri minerale. Determinarea tensiunii interfaciale fa1a de apa

STAS 10130-75 Uleiuri electroizolante. Ulei ET 10 STAS 10632- 76. Uleiuri lubrifiante uzate. Determinarea con1inutului de substan1e insolubile in solven1i organici STAS 11426-89 Transformatoare de putere cu ulei. Luarea probelor de gaze ~i ulei pentru analiza gazelor libere ~i dizolvate ~i a con1inutului de apa STAS 11475 Uleiuri electrojzolante. induc1ie la oxidare STAS 11605-81 Uleiuri pentru transformatoare ~i intreruptoare Determinarea perioadei de

electrice Determinarea compatibilita1ii STAS 11606-81 Uleiuri minerale electroizolante. Iui corosiv pe lamela de argint STAS 12680-88 Distribu1ia carbonului ~i analiza structurala de grup prin metoda n-d-M STAS 12779-89 Uleiuri electroizolante. Determinarea gazelor formate in camp electric ~i la ionizare Standard Firma nr. 57 Astra Romana/99 Standard Firma nr.39 Astra Romana/99 SR ISO 2160:95 Produse petroliere. Ac1iunea corosiva pe cupru. incercarea pe lama de cupru
16

Identificarea sulfu-

Uleiuri minerale electroizolante. Ulei aditivat Tr 25A

Ulei mineral neaditivat de transformator Tr 30.01

SR ISO 2977:96 Praduse petraliere. Determinarea punctului de anilina SR ISO 3104:96 Praduse petraliere lichide apace ~i transparente.

Determinarea viscazita1ii cinematice ~i calculul viscazita1ii dinamice SR ISO 5661 :95 Praduse petraliere. Hidracarburi lichide. Determinarea indicelui de refrac1ie SR ISO 7507:97 Titei ~i praduse petraliere lichide. Masurarea

capacitatii rezervaarelar cilindrice verticale. Partea I. Metada geametrica directa SR EN 60156:97 Lichide electraizalante. strapungere incercare SR CEI 60156:97 Metoda de determinare a rigiditatii dielectrice pentru uleiuri electraizolante SR CE160247:97 Masurarea djsipare permitivitatii relative, a factarului de Determinarea industriala. tensiunii de Metoda de

la frecventa

dielectrica

~i a rezistivitatii

(in curent

continuu) pentru Ijchide electroizolante SR CEI60814:96 Determinarea continutuluj de apa din lichidele

electroizolante prin metada Karl Fischer

2.2.

Prescriptii

de exploatare

PE 116/94

Normativ de incercari ~i masuratori la echipamente ~i instalatii electrice InstruC\iunide proiectare ~i executie a gospodariilor de ulei din instala\iile energetice
17

PE

206/81

3.1- E.I 98/82

Instruc1iune pentru urmarirea transformatoarelor mare putere din exploatare dizolvate in ulei electroizolant

de

prin analiza gazelor

IP -6A/80

Gospodaria de ulei

2.3. Norme straine

ASTM D 2112

Oxidation stability of inhibited mineral insulating oil by Rotating Bomb.

CEI 296

Specification

for unused mineral insulating oils for

transformers and switch gear. CEI 422 CEI475 CEI 628 CEI 666 CEI 897 Maintenance and supervision guide for insulating oils in service. Method of sampling liquid dielectrics. Gassing of insulating liquids under electrical stress and ionization. Detection and determination of specified antioxidant additives in insulating oils. Method for the determination of the lightning impulse breakdown voltage of insulating liquids. CEI 970 Methods for counting and sizing particles in insulating liquids. Determination of polychlorined biphenyls (PCBs) in mineral ISO 4406 insulating oils by packed contamination of columns gas

CEI 997

chromatography (GC). Evaluating particulate fluids. Part. 4.

of hydraulic levels of

Method

defining

contamination (solid contaminant code).


18

ISO 4407

I-lydraulic Determination counting

fluid of

power particulate

-fluid

contamination. by the

contamination

method

using a microscope.

3. GOSPODARIA

ULEIURILOR

ELECTROIZOLANTE

Drumul parcurs de uleiurile electroizolante. rafinariilor pana in cuvele echipamentelor uleiurilor. matenale deosebit de sensibile

din rezervoarele

electrice. cuprinde mai la cea mai u~oara recondipersonal

muJte etape. car~~pot contribui. izolat sau cumulat. la contaminarea impurificare. uleiurilor Din aceasta cauza, transportul, depozitarea, trebuie asigurate de cat.re

tionarea fizica (uscarea, filtrarea ~i degazarea), precum ~i distribuirea electroizolante specializat. care va folosi in acest scop mijloace afectate exclusiv operatiilor mentionate mai sus. La ambalarea, marcarea. depozitarea. transportul ~i manipularea uleiurilor electroizolante din STAS 4225. se vor respecta prevederile

:~.1. Dotarea

gospodiriilor

de ulei

3.1.1. Fiecare

gospodBrie

de ulei va ti dotatB, conform

normativului de proiectare PE 206, cu cele necesare destBurBrii in bune condi1ii a ac:tivita1ii sale de manevrare i depozitare a uleiurilor, de control cantitativ i calitativ, de recondi1ionare a uleiurilor folosite i de distribuire a lor la punctele de consum. 3.1.2. Pe 1~~ngB dotBrile prevazute in PE 206, go.spodBriile de ulei vor ti prevBzute i cu:

19

a) instrumentarul necesar: termodensimetre m8surare de 0,85-0,9 g/cm~, in81\imi ale rezervoarelor ~i cisternelor,

(cu domeniul de (domeniul:

sonde de luat probe de la diverse termometre

-30 + 60C, cu grada\ii de 1C), tabele de m8surare pentru fiecare rezervor ~i vas de depozitare (anexa 11); b) standardele ~i normele de calitate pentru toate uleiurile utilizate in central8 ~i sta1ie, precum ~i prescrip\iile ~i instructiunile de exploatare; c) schema gospod8riei de ulei (rezervoare, conducte, pompe, ventile, rampe); d) instructiunile tehnice interne pentru exploatarea gospodariei de ulei; e) registrul de trasabilitate a uleiului (anexa 12).

3.2.

Depozitarea

uleiurilor

electroizolante

Depozitarea trebuie sa asigure: a) reducerea la minimum a pierderilor naturale ~i accidentale (scurgeri accidentale, spargeri de conducte, de garnituri etc.); b) inlaturarea posibilita1ilor de impurificare ~i de contaminare a produselor. 3.2.1. Depozitarea uleiurilor in rezervoare 3.2.1.1. Rezervoarele, conductele, pompele, robine1ii in care se depoziteaza sau prin care se manipuleaza ulei se vor cura1a, conform PE 206, la darea in func1iune a gospodariei de ulei, precum ~i de fiecare data cand se schimba tipul de ulei care urmeaza sa fie depozitat sau destina1ia rezervoarelor ~i conductelor de ulei (de la uzat la nou).

20

3.2.1.2. in gospodaria de ulei trebuie asigurate un grad inalt de curatenie ~i o stare buna a functionarii ventilelor, rezervoarelor. furtunurilor flexibile. 3.2.1.3. Este strict interzisa utilizarea butoaielor, a autocisternelor, a cisternelor transportabile, a pompelor sau a furtunurilor din cauciuc perbunan cu insertie metalica din dotarea gospodariilor pentru transportul oricarui alt fel de produs. in cazul in care in gospodariile respective se utilizeaza uleiuri din sorturi diferite, se vor lua masuri speciale de precauVe (inscripVonari distincte etc.), pentru a se impiedica inrautatirea calitatii uleiului aditivat cu cel neaditivat. 3.2.1.4. Numarul ~i capacitatea gospodariilor de ulei ale intreprinderilor cu prevederile instructiunii PE 206. 3.2.1.5. Rezervoarele de depozitare trebuie sa corespunda condiVilor prevazute in instnJctiunea PE 206. 3.2.1.6. Rezervoarele de depozitare trebuie sa fie dotate din constructie ~i cu filtre cu silicagel. Aceste filtre trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiVi: a) sa faca posibila circulatia aerului intre mediul ambiant ~i interiorul rezervorului, fara pericolul contaminarii uleiului cu umezeala, impuritaV mecanice ~i alV factori poluanV; b) sa fie etan~e, astfel incat aerul sa circule numai prin stratul de silicagel; c) in filtre trebuie sa se utilizeze, in mod obligatoriu, silicagel cu indicator, silicagel tratat de obicei cu clorura de cobalt, care are culoarea albastru cobalt cand acesta este uscat ~i devine roz cand acesta se umeze~te; incarcatura de silicagel variaza in funcVe de volumul rezervorului ~i este de 0,75 kg silicagell t ulei; d) incarcatura de silicagel se va schimba in cazul in care 415 din cantitatea de silicagel ~i-a schimbat
21

conductelor,

pompelor,

rezervoarelor

din depozitele

se stabilesc in conformitate

culoarea. devenind

roz.

Incepand din panea de jos a filtrului (0 decolorare la panea de sus a stratului de silicagE~1 indica depistata ~i Inlaturat~i); e) pe ~tu1ul de aspira1ie-expira1ie a filtrului se va manta un pahar cu ulei prin care aerul va barbata, astfellncat pahar trebuie sa se faca cel pu1in 0 data pe luna; f) filtrele cu silicagel se vor manta, pentru a se men1ine uscat spatiul de deasupra IJleiului, numai pe capacele recipien1ilor ~i nu pe carpul acestara (ane)(a 9); g) In cazul rec:ipien1ilor cu ulei recandi1ionat, valumul liber de deasupra aglinzii dei ulei trebuie sa fie cat mai mic, astfel Incat cantitatea de aer vel1liculata din interior spre exterior sau invers sa fie la randul ei cat mai mica; h) fiecare gosp,odarie de ulei trebuie sa fie dotata cu o instala1ie pentru uscarea In ciJrent de aer cald (110-120C) a cantitatilar de silicagel cu indicator umezit, scas din filtrele rezervoarelar de ulei ~i ale transfarmatoarelor de forta. 3.2.1.7. Responsabilul depozitului trebuie sa organizeze controlul stocurilor de ulei din rezervoare prin masurari executate cel pu1in data pe luna. El va 1ine eviden1a a tuturor intrarilor ~i ie~irilor de ulei ~i va pastra copii (jupa rapoanele de Incercare (cenificatele de calitate) emise de flurnizorii de uleiuri. De asemenea, va asigura calibrarea vaselor de masura In termenul legal ~i va pastra copiile dupa buletinele de calibrare. 3.2.2. Depozitarea uleiurilor In butoaie ~i cisterne 3.2.2.1. Pentru depazitarea uleiurilar In butoaie, este necesar ca butoaiele sa satisf~~caurmatoarele condi1ii: a) sa fie curatei, necarodate ~i nedeteriarate, avand bu~aanele In buns stare; a mare pane din apa, praf ~i al1i fact(JIri paluan1i va fi re1inuta; schimbarea uleiului din 0 neetan~eitate ce trebuie imediat

22

b) sa fie numerotate ~i inscrip1ionate cu tipul uleiului ~i greutatea neta. 3.2.2.2. A~ezarea butoaielor se face pe grupe de sorturi de produse, cu tabli1e indicatoare pentru fiecare grup. 3.2.2.3. Butoaiele pline se depoziteaza separat de cele goale. 3.2.2.4. La depozitarea butoaielor pline cu uleiuri, se vor respecta urmatoarele: a) pastrarea lor se va asigura numai pe platforme ingradite ~i acoperite, conform PE 206; b) butoaiele vor fi a~ezate orizontal, in maximum trei randuri suprapuse, cu bu~onul inchis errnetic, orientat in jos. 3.2.2.5. Transvazarea uleiurilor din butoaie se face cu deosebita grija, pentru a se evita orice impurificare. 3.2.2.6. Cura1irea suprafe1elor interioare ale butoaielor se face prin clatire cu ulei izolant cald, iar a cistemelor se face conform instruc1iunilor din anexa 10. Se interzice spalarea butoaielor ~i a cisternelor cu abur. 3.2.2.7. La schimbarea sorturilor de ulei din butoaie, acestea se vor cura1a conform instruc1iunilor din anexa 10.
3.3. Manipularea uleiurilor electroizolante

3.3.1. La manipularea uleiurilor se disting doua etape importante:

a) transportul de la furnizorii de ulei la gospodariile centralelor ~i statiilor electrice; b) transportul de la gospodariile intreprinderilor punctele de transformare energiei electrice. 23 la locurile de a

consum, adica la statiile de transformare, punctele de alimentare ~i ale retelei de transport ~i distributie

Se va avea grija ca in timpul acestor manipulari sa se ia toate masurile pentru a evita impurificarea uleiului. 3.3.2. Transportul uleiului electroizolant de la fumizorii de ulei la depozitele intreprinderilor de retele sau centrale electrice se va exploatate de personalul efectua cu autocistemele intreprinderilor,

propriu, sau cu cisteme CF special amenajate (acolo unde exista linii de garare). Men1inerea lor intr-o perfecta stare de curatenie cade in sarcina proprietarului ~i se face conform instructiunilor specifice. Aceste mijloace de transport vor fi inscriptionate vizibil (de preferinta cu vopsea galbena) cu numele tipului de ulei electroizolant. Daca mijlocul de transport a fost utilizat anterior pentru un tip de ulei electroizolant, electroizolant, dupa el poate fi reutilizat pentru alt tip de ulei o curatire minu1ioasa vor efectuata fi dotate conform in mod

instructiunilor din anexa 10. 3.3.3. Autocistemele ~i cisternele obligatoriu cu filtre cu silicagel cu indicator. Tncarcatura de silicagel se va schimba conform pct. 3.2.1.7 .c, respectiv 3.2.1.6.d. 3.3.4. Umplerea ~i golirea rezervoarelor ~i cisternelor se vor face cu pompe, utilizandu-se conducte metalice sau furtunuri din cauciuc perburan cu inser1ie metalica. 3.3.5. Introducerea uleiului electroizolant uleiului, evitandu-se contactul cu aerul. 3.3.6. Introducerea uleiului in echipamente se va face conform instructiunilor din fi~ tehnologica de montaj ~i intretinere a intr-un recipient se realizeaza prin curgerea continua, furtunul fiind introdus sub nivelul

echipamentului. 3.3.7. Tn privinta manipularii ~i transvazarii uleiurilor in ~i din butoaie ~i recipien~ speciali destinati pentru uleiuri electroizolante, se vor respecta urmatoarele: a) nu se admite transvazarea uleiurilor curate din butoaie in

vase improvizate. pentru a se evita impurificarea uleiurilor;

24

b) vasele, furtunurile,

pompele ~i alte mijloace

utilizate la

manipularea uleiurilor vor fi perfect curate ~i uscate; c) butoaiele pentru ulei se vor men1ine curate ~i se va avea grija ca in exterior inscrip1iile sa fie clare. 3.3.8. Pentru evitarea manevrelor gre~ite, in sta1ia de pompe trebuie sa existe un panou sinoptic cu schema de func1ionare a circuitelor de incarcare-descarcare. 3.3.9. in transportul ~i descarcarea uleiurilor primite de la fumizori sau cu ocazia distributiei uleiurilor la locurile de consum din cadrul centralelor, ca ~i la operatiile de reconditionare fizica executate in gospodarii, trebuie sa se evite cu strictete impurificarea uleiului. 3.3.10. Livrarea uleiului reconditionat fizic, de la gospodBria de ulei la echipamente, se va face numai cu autocisteme utilizate exclusiv pentru transportul uleiului electroizolant. Transportul de la gospodBriile de ulei ale intreprinderilor la locul de utilizare se va face, in func1ic de cantitatea de ulei necesara, in autocisteme butoaie metalice destinate acestui scop. 3.3.11. Uleiul intrebuin1at, colectat de intreprinderi in vederea regenerarii, va fi transportat in autocisteme sau in butoaie metalice. 3.3.12. Uleiul uzat, ale carui caracteristici depa~esc valorile limitB ~i necesitB a fi schimbat, va fi colectat ~i predat organelor de colectare, in condi1iile reglementate de normeJe in vigoare. sau in

3.4. Prelevarea probelor de ulei


3.4.1. Penodicitatea prelevani probelor de ulei din rezervor Probele de ulei din rezervoare se vor lua ori de cate on: -se scoate ulei in cantitate mai mare de 10% din volumul rezervorului; -incarcatura de silicagel i~i schimba culoarea; -cel putin o data pe an in celelalte cazuri.

25

Probele de ulei electroizolant se preleveaza ~i se ambaleaza diferit, in func1ie de analizele pentru care sunt destinate. astfel: -pentru analiza cromatografica ~i/sau pentru determinarea cantitativa a apei, probele de ulei se preleveaza conform STAS 11426; -pentru toate celelalte analize, probele de ulei se preleveaza conform STAS 41, in sticle de culoare inchisa. preferabil CIJ dop ~Iefuit sau in recipien1i metalici de calitate corespunzatoare. 3.4.2. Recipienti Proba va fi introdusa intr-un recipient care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie din sticla de culoare inchisa sau in recipienti metalici de calitate corespunzatoare; b) utilizarea recipien1ilor din sticla impune respectarea urmatoarelor masuri: -sticlele folosite in acest scop trebuie sa fie perfect curate ~i uscate; la spalarea lor se vor respecta normele in vigoare; spalarea se poate face cu soda calcinata, fosfat trisodic sau detergen1i, urmata de spalarea cu apa de la robinet ~i clatirea cu apa distilata; apoi sticlele se usuca intr-o etuva la 105-110C ~i se astupa bine, lor pastrandu.se intr-un loc uscat; daca este necesara utilizarea imediat dupa spalare, se clatesc cu acetona ~i se sufla cu aer;

-se intelZice ca aceste sticle sa fie folosite, chiar ~i temporar, in alte scopuri; c) sa se inchida perfect, pentru evitarea curgerii uleiului in timpul transportului. 3.4.3. Etichetare Recipientii cu probe de ulei vor fi insotiti de o eticheta pentru marcarea acestora. Etichetele lipite pe recipienti sau legate cu un fir de gatul acestora vor con1ine obligatoriu urmatoarele informa1ii: a) numele unitatii; b) sectia, de exemplu: Exploatare; c) statia;

26

d) denumirea uleiului, de exemplu:Tr 30.01 sau Tr 25A sau ET 10; e) celula: se va indica celula sau elementul de schema in care este montat uti'ajul, de exemplu: celula 220 kV- AT2; f) utilajul: se va indica felul utilajului ~i tipul, de exemplu : autotrafo 200 MVA, reductor tensiune, intreruptor 10; g) producatorul ~i numarul de serie al transformatorului; h) locul de prelevare: conservator,
celul8;

cuva sus, mijloc sau jos,

i) temperatura uleiului la prelevare; j) data prelevarii; k) problemele legate de regimurile anormale de func1ionare; I) numele celui care a efectuat prelevarea; m) umiditatea relativa a aerului (se dete/Tnina cu un higrometru). Problemele legate de regimurile anormale de funC1ionare vor fi inscrise de catre ~eful sta1iei sau al sec1iei. 3.4.4. Luarea probelor de ulei la recep1ie 3.4.4.1. Probele de ulei prelevate trebuie sa fie reprezentative pentru uleiul examinat, dar pentru asigurarea garan1iei la utilizare trebuie prelevat din punctele cu cele mai mari posibilita1i de contaminare cu particule (impurita1i mecanice) ~i apa. 3.4.4.2. cand expedierea uleiurilor se face in butoaie, probele se vor preleva de la fundul butoiului cu ajutorul unor sonde cu lest, aceasta permi1and culegerea in recipient din depunerile de la fund, fara a introduce contaminari suplimentare prin zgarierea suprafe1elor interioare ale butoiului. Se face un amestec in proportie egala din mai multe butoaie ~i acesta va fi analizat ulterior, dar se pastreaza probele individuale din butoaie pana cand proba din amestecuri este recunoscuta ca satisfacatoare. Daca se presupune ca ar fi avut loc o contaminare, se vor preleva probe de ulei din toate butoaiele.

27

3.4.4.3. cand expedierea se face in cisteme, prelevarile se fac de la fund, de la suprafa1a compartimentului al cisternei. Daca probele sunt lipsite de ~i/sau la inceputul particule (impuritav descarcarii uleiului. Probele se preleveaza din fiecare compartiment mecanice) sau apa, se pot amesteca pentru analiza de laborator. De asemenea, se vor preleva probe de ulei de la vanele de la fundul cisternei. 3.4.5. Locuri de prelevare Locurile de prelevare echipamente sunt a probelor de ulei electroizolant in fi~ele tehnologice ale din echiprevazute

pamentelor. 3.4.6. Masurile de precau1ie, pentru ca modul de prelevare a probelor de ulei sa nu falsitice rezultatele analizelor de laborator, sunt urmatoarele: -prelevarea probelor de ulei sa se faca numai pe timp uscat 85%), fara precipitaVi (umiditatea relativa a aerului de maximum atmosferice, la vant moderat; -indepartarea prafului ~i a impurit8Vlor de pe robinetele prin care se iau probele, prin ~tergerea cu o panza care nu lasa scame; -purjarea unei cantitav de ulei, in funcVe de capacitatea cuvei, rezervorului sau cisternei, inainte de prelevarea probei; -clatirea sticlei cu uleiul respectiv inainte de prelevarea probei; -este de preferat ca prelevarea din echipament sa se faca in timp ce echipamentul funcVoneaza normal sau la foarte scurt timp dupa scoaterea din functiune. 3.4.7. Probele de ulei din echipamentul electric in funcVune vor ti prelevate de catre personalul instruit in acest scop. 3.4.8. in cazul In care la purjare se constata prezenta apei, aceasta se va consemna in documentul de insotire al probei de ulei, In dosarul gospodariei, in cartea tehnica a echipamentului informat ~eful ierarhic superior. ~i va ti

28

degradare alarmanta a uleiului. Un ulei care contine produi acizi solubili in apa este obligatoriu sa fie inlocuit.
7.6. Substan1e insolubile in normal heptan (,lam)

Metoda de incercare: STAS 10632. in timpul exploatarii echjpamentelor umplute cu ulei, prin scaderea stabjlitatij la oxidare, uleiul poate atjnge, inainte de perjoada socotita, un stadiu cand micj cantjtati de ulei sunt oxjdate pana la nivelul de lam. Aceasta formare de lam poate avea loc fara creterea valorji indicelui de acjditate. Substan1e jnsolubile i produi de degradare din materialele izolante Ijchide sau solide (fibre de diferite orjgini, carbon, oxizi metalici) se detecteaza in ulej in functie de condj1iile de exploatare ale echipamentului electric. Prezen1a partjculelor solide poate reduce rezisten1a electrica a uleiului, jar depunerile pot impiedica schjmbul de caldura, favorizand, in plus, deteriorarea izola1iei. Trebuie precizat ca substan1e insolubile se pot gasi i in uleiul
nou.

Cantit8tile

de ~Iam din ulei se pot m8sura ca substante

insolubile in normal heptan, prin metoda filtr8rii. Alte teste pot da indicatii asupra stadiului de deteriorare a calit8tii , uleiului chiar inainte de a se forma cantit8ti. semnificative de ~Iam. De exemplu. dac8 se b8nuie~e existenta sau se detecteaz8 cantitati mici de ~Iam. trebuie controlata stabilitatea la oxidare a uleiului.
7.7. Impuritati mecanice (particule)

Metoda de incercare: CEI 970. Trebuie insistat, in primul rand, asupra faptului ca sunt necesare curatirea ~i clatirea unui echipament la punerea in
A.1

functiune. Utilizarea temporara Contaminarea utilizand diferite cu

a unui echipament suplimentar de mecanice poate fi estimata

filtrare are o influenta benefica asupra purificarii uleiului. impuritati metode- Metoda de determinare a impuritatilor

mecanice prin filtrare ~i cantarire, conform STAS 33, este insuficient de precisa. Se va folosi ca metoda de determinare a numarului de par1icule metoda conform CEI 970 ~i, respectiv, de prezentare a rezultatelor SR ISO 4406. Analiza par1iculelor poate fi utila ~i pentru determinarea sursei de contaminare.

7.8.

Viscozitate

cinematica

Metoda de incercare: SR ISO 3104. Obiectivul principal al verificarii viscozita1ii uleiului in serviciu este de a determina daca se utilizeaza uleiul corespunzator sau/~i daca uleiul de completare este cel potrivit, precum ~i de a detecta o eventuala contaminare cu alt fluid . Valori foarte diferite, sub cele ini1iale. pot provoca probleme in func1ionare.

1.9. Stabilitatea la oxidare ,i con1inutul de aditiv


Metode de Incercare: ASTM D 2112, STAS 6798/1, STAS 11475 ~i SR CEI 60666. Stabilitatea la oxidare se poate evalua perioada Gradul rapid cu ajutorul la oxidare datorat metodei de oxidare cu bomba rotativa (RBOT). Pentru uleiurile depinde de continutul aditivate, de de inductie de aditiv. protectie

inhibitorului de oxidare este In functie de calitatea uleiului de baza ~i de concentratia ~i natura inhibitorului.

42

Uleiurile adilivale se delerioreaz8 neaditivale.

mull mai incel decal cele

7.10.

Apa

Metoda de incercare: SR CEI 60814. Alegerea metodei de determinare care se urmare~te. Apa poate proveni descompunerii materialelor fie din este in functie de precizia fie ca urmare a

atmosfera,

izolante. Continutul scazut de apa nu

altereaza aspectul uleiului. De aceea, apa dizolvata in ulei va fi detectata prin metode chimice sau electrochimice. Solubilitatea apei in ulei de transformator creterea temperaturii crete odata cu

~i a indicelui de aciditate (fig,,1). Peste un

anumit continut de apa (apa de saturatie), aceasta nu mai poate ramane in solutie i apa libera poate fi vazuta sub forma de opalescenta sau picaturi de apa. Scaderea rezistentei electrice, a rezistivitatii i a creterii factorului de disipare dielectrica este o

consecinta a prezentei apei in ulei. in transformator, continutul de apa este distribuit intre hartie i ulei, repartitia fiind dependenta de temperatura. Schimbari mici ale temperaturii modifica semnificativ continutul de apa din ulei, dar

numai uor pe cel din hartie. Utilizand grafice care pot fi gasite in literatura, este posibil sa se obtina orientativ, la o temperatura hartie, prin masurarea continutului echilibru. Valorile limitB pentru prezentate in tabelul (40 + 60C). data, continutul de apa din de apa, care sunt de apB din ulei in conditii de continutul temperatura uleiului

4, iau in considerare

43

Un continut ridicat de apa accelereaza deteriorarea chimica a hartiei izolante ~i este un indiciu al conditiilor necorespunzatoare de exploatare.
7.11. Tensiune interfaciala

Metoda de incercare: STAS 9654. Tensiunea interfaciala fata de apa reprezinta un mod de detectare a contaminantiJor solubiJi polari ~i a produ~ilor de degradare. Aceasta caracteristica se schimba destul de rapid pentru uleiul din exploatare fata de stadiul initial. Determinarea este aplicata frecvent pentru uleiurile din echipamentele umplute cu ulei aflate in exploatare, ca o indicatie a gradului de deteriorare.
7.12. Confinut total de gaze

Metode de incercare: SR CEI 567 ~i SR CEJ 599. Deterrninarea continutului total de gaze dizolvate in ulei are o semnificatie importanta in aprecierea posibilitatilor de introducere a uleiului nou intr-un echipament ~i in ceea ce prive~te contaminarea cu aer a uleiului existent in echipamentele din exploatare. Determinarea continutului total de gaze dizolvate in ulei ~i a compozitiei acestor gaze este importanta in urmarirea comportarii transformatoarelor de mare putere in exploatare. inainte de umplere, uleiul trebuie sa aiba un continut de gaze dizolvate de 0,2 + 0,3%. in timpul exploatarii, continutul global de gaze ramBne practic neschimbat, daca echipamentul este etan~ (nu exista contact direct intre uleiul din echipament ~i atmosfera) sau ajunge la circa 8% in conditii normale. La saturatie, continutul global de gaze ajunge la 9,5 + 10%, valoare periculoasa pentru echipamentul in functiune.

44

Curba A: Con~nutu! de apa la saturatie al unui u!ei nou. Curba B: Con~nutu! de apa la satura~e a! unui ulei oxidat avand un indice de aciditate de 0,3 mg KOH/g.

Fig.1. Exemple

de variape, In funcge de ap8 la saturape

de temperatur8, a! unui u!ei.

a conpnutului

45

7.13. Densitate Metoda de incercare: STAS 35. Densitatea nu este semnificativa in determinarea caJitatii unui ulei din exploatare. dar poate fi folosita in identificarea tipului de ulei ~i pentru sugerarea schimbarii marcante de compozitie.
7.14. Punct de inflamabilitate

Metoda de incercare: STAS 5488 sau STAS 5489. Un punct de inflamabilitate scazut indica prezen1a in ulei a produ~ilor combustibili volatili sau/~i un defect in echipament. Expunerea prelungita a uleiului la temperaturi foarte ridicate (puncte calde) poate produce suficienta cantitate de hidrocarburi cu masa moleculara scazuta. pentru a cauza scaderea punctului de inflamabilitate al uleiului.
7.15. Punct de congelare ~i tulburare

Metode de incercare: STAS 39 ~i STAS 9049. Punctul de congelare este o masura a capacitatii uleiului de a curge la temperaturi scazute ~i depinde de structura chimica a uleiurilor.
7.16. Punct de anilini

Metoda de incercare: SR ISO 2977. Punctul de anilina da indicatii asupra compatibilitatii uleiului cu unele materiale care sunt in contact cu acesta. Aceasta caracteristica este strans legata de comportarea uleiului la solicitari electrice (descarcari pal1iale, 1inerea la solicitari la impuls, rezistivitate).
7.17. Compozitia pe clase de hidrocarburi

Metoda de incercare: anexa 5. Compozi1ia pe clase de hidrocarburi da indica1ii asupra procesului de rafinare a uleiului (extrac1ie cu solven1i sau tratare acida) .

46

7.18. Identificarea

ionilor sulfat ~i ionilor de cloruri anorganici

Metoda de incercare: ASTM D 878. Prezenta ionilor de cloruri ~i de sulfat anorganici poate ti un indiciu de contaminare. Prezenta acestor contaminanti poate afecta corosivitatea sau proprietatile dielectrice ale uleiului.
8. CONTROLUL ANALITIC

Prevederile acestui capitol reglementeaza caracteristicile fizico-chimice care se urmaresc pentru mostrele de ulei prelevate din echipamentele in func1iune, interpretarea rezultatelor, condi1iile de admisibilitate ~i masurile ce trebuie luate. Comportarea uleiului in timpul exploatarii echipamentului electric se urmare~te prin efectuarea unor analize de laborator, care difera prin numar ~i caracterul determinarilor in func1ie de tipul echipamentului ~i de solicitarile la care este supus uleiul.

8.1. Tipuri de analize


Din acest punct de vedere se deosebesc urmatoarele tipuri de analize: -Controlul curent (CC) este o verificare sumara, calitativa, care poate asigura conditiile necesare de calitate numai pentru mediul izolant din echipamentul electric cu tensiunea pana la 35 kV. Controlul curent poate fi executat de: -personalul propriu al unitatii de exploatare, in laboratorul chimic, fix sau mobil, dotat corespunzator; -personalul altor laboratoare specializate, autorizate. -Analiza redusa (AR) cuprinde determinarile con1inute de controlul curent, completate cu determinari cantitative, care fac posibila stabilirea starii uleiului din echipamentele electrice cu tensiuni pana la 400 kV. Analiza se executa in laboratorul unitatii sau la alt laborator specializat autorizat. -Ana/iza completa (AC) cuprinde, in plus fata de analiza redusa, o serie de determinari care se executa in cazul in care unele

47

valori ale caracteristicilor determinate in cadrul analizei reduse sunt apropiate de limita, aducand clarificari asupra stadiului de calitate al uleiului. Analiza se executa in laboratorul unita1ii, in func1ie de dotare, ~i in laboratoare specializate. -Analizele speciale (AS) sunt o serie de analize care se executa in anumite cazuri in laboratorul unita1ii, in functie de dotare, ~i in laboratoare specializate. Con1inutul analizelor sunt prezentate in tabelul 3.
Tabelul3 Tipuri de analize
I Nr.

Metoda de Caracteristicile analiza


Aspect, Tensiune culoare de stra ~i miros un ere ri iditate dielectrica

Ti

ul analizei

crt.

CC AR AC AS x x x x x x x x x x x x x x x x x x -

vizual/nazal SR CEI60156 SR CEI 60247

~ .3
4

IContinut

de aDa

SR CEI 60814 STAS 35 STAS 23 STAS 5488 sau STAS 5489

5 IDensitate 6 Jlndice deaciditate


7 IPunct de inflamabilitalte

x j x I x x, x I x I

8_ly!~te
9 ITensiune

cine~ca
interfaciala

SR ISO 3104 STAS 9654 i


00 mi

10 IRezistivitate de volum
11 INumar -~~l!!QuJecu_.~J!!!!!1

SR CEI 60247 CEI 970 STAS 34 STAS10632 ASTM D2112 ASTM D 878 STAS 22 STAS 6798 STAS 11475 SR CEI60666

I I

I~I~IL
, x x

1~jC!!~~
13 ISubstante insolubile in n-heptan
14 IStabilitate 15 Identificare la oxidare c~u bomba ioni sulfati ~i cloruri minerala rotativa anorganice

16 Aciditate JL 18 Stabilitate

~i alcalinitate

-x

la oxidare Drin incalzire

Perioada de inductie la oxidare

19 i Continut de aditiv antioxidant

48

Nr.! I crt.

Metoda de Caracteristicile
Con~nut total de gaze

! ~ul

analizei

analiza SR CEI567 i SR CEI 599

CCIARIACIAS

20

I 21

IPunct

de conaelare

STAS 39 STAS 9049 SR ISO 2977 SR 7573 anexa 5 CEI 997


aromatice policiclice

L L x x x L x

I 22 I 23 i 24

IPunct IPunct IIndice

de tulburare de anilina de refractie

25 ICOmDozitia De clase de hidrocarburi


I~ IContinutde PCB

Cont!nut ~ ~ 29 ~ 30 ~ 32 33 34 35 Continut Coroziune Coroziune Tensiune

de hidrocarburi total de sulf

IP348 STAS 119 STAS 11606 ! I SR ISO 2160 CEI 887 anexa 6 SR CEI 60247 CEI628 A STAS 11605 anexa 7

pe lama de argint pe lama de cupru de strapunaere la impuls neaativ

Indice de polarizare

36 ICoeficient de dilatare termica -E~ 39 -;1 I

Caldura specifica la 20C

--

anexa 7 anexa 7 SR 13126 I.S~ x x x

Conductibilitate termica la 20C Toxicitate Capacitate de biodegradare

8.2. Frecven1a examinirii

uleiurilor

din exploatare

Periodicitatea, intervalul de timp dintre analize ~i complexitatea analizelor variaz3 in func1ie de puterea ~i tensiunea echipamentului, precum ~i de condiVile de exploatare ale echipamentului ~i sunt cuprinse in tabelul 4.

49

Tabelul4 Periodicitatea analizelor de uleiuri electroizolante

a) Transformatoare (de putere ~i de masura), bobine de reactan~ avand tensiunea nominala (kV) de~ Felul analizei cc (control curent) 6-35 din
re1ea 1

6-35 din
~trale

60-110

220-400

Observa\ii Numai in primul an de la PIF


ILa ra~e !~i oricare repa.1

PIF RT RC RK

RT

RT

la 10zile la 1 luna la 31uni la61uni de la PIF

accidentala capitala care


I

necesita

scoatere

de ulei
AR (analiza redusa)

PIF RC RK

RT

AC (analiza completa)

PIF RC RK

PIF RC RK

AR (analiza redusa)

PIF RC RK

8.3. Caracteristicile uleiului electroizolant care se unniresc in timpul exploatirii echipamentului electric
Determinarile fizico-chimice ~i dielectrice care se executa asupra probelor de ulei, precum ~i limitele de admisibilitate sunt cuprinse in tabelul 5.

50

10
~ 4)
-"' .-'"

~!U "0 C
QIQI "1:),-' -

;i;

":5 ""Qj .Q ~
0]4)0] 0] -1110 () 10 ..J 4) 4) Im

-'wa." 0 :=1 "",.c".:m",,"" //) 0,,-.-C_O- 0::"" _a. E Ql QI ~ .c .-

~ i=

~mmEm.!!

""
()(t:() ()
<.)Ik:<.) 00:(0:(

u~u u
I~ c : 8 1" ~ !E -.. GI .0 (/)Q) (/) (/)oc
.. ()

ro .2 ., -0 ., 'E :1 (II '10 ~


::I a. . ~ ~ 0> (/)
GlQ):) C()a.~~

o~:!. < ,:Q GlGIE c w


c .-GI ..Q) E () "' ~ :J (/) m
<11-..,m :J 'm .-:J -()Q)o lV.!!C-

UTg ~ <II <II'm


t:(/)E :J a. :JQ)a. (/) ~ Q) ~ (/) m ~ fdlVQC 't: "0 Q)Q) -"0-..E 2 -iV..e ~'."-=a. lV"0C 0

-::;:--.~.T-.. "O.C"0

10
::I w Glu"'m w ::I -Q).2 ,"' :g GI Q)a.u"Q ~ ::I Q) .~ "Q -g .I::

::IGIa. w ~ "'

~ ~ a N .0 , G) 8.m 8..-= "' ~ "' -0; 5. ~ -;0


la G)-0 '0. .N III '5. G) -C c

.'111
-,..
.-"0 (/)ot: <11

;m~ ~.c:: C Q) .-C


Im ~
m Q)'\GC ~ -.-Q) 'm ..O ~a. "0 c =:)"E N E :)OlVC coE:)

.in c Q) 0In .r:


ai! .in <11
(/) ,."

~-&j"Qj ::J..,..,.., cI. cI. .!: ~ ! c '\G .., .-~ O O c .,lV ..ulV(/) .c () .r: -E -'.. .-.5 "0 .C_lV ~

.!. lV ~ ~ :)

0 O

-5 Q) "Qi (/)
G) ,. ...".

E
() :)
.-

lIt)
-111 '111 .-0. -111

':5 -:; .'Gj -:;


mQ)--oC

N .-~ 0 ..:. ~ ..G)

I .-:) ,m ,= .., ~ .-.9. 1a.:J "5 .-t: ~ 0<11 (/) ~Q) E :J m O OIt:x:J'm(/)

iii m .Q) (/) ,m > .~ ._~:JQ :J

(/)
~ -"0C :) .~ lV .a; E :)._c..
..O 2! () .GI

.-~ GI

~5. O-Q)
"0 -:J :J tU .-In Q)5.~ GJ.5E~-Q)c "Ocmmc",,_o :c (/)o-

~ .0 ~ 1/) .;: Q) u ~ .. ~ u
0> "0 10

"ii C~ aI "" G) ""'. -()()C la 111 "' ~a~9

aI"5~

c "S! m-e 0.-.Qo~ .~ ~ O c


O ._m O

-~--"n

.
-'2" ~ -00 ~o.. I ..,-la~ ~ 00 0"" Q) " 10:: .i~

:
Eo .-m "" .cm~m f;1"QjQ) ",,-m

'\G -.m m.Q.QGJ

GI"O~ (/) () Q) 0-= .E .-() E E GI .Gi a.UI :)

E-$ "Om c:0= Q:C

a
Q)..'(/) c ~ "' 1U o "5. ~ c '5 6)" "iU., ~ ~ -t: >~

..."'

.iij.'~ m E :;:0-"0 m m Q

I:

Q .-

GI
~ 0 c

:2
1
"' - GI

1 !
:J 0 r-

8~
=' o o~ 1:'5

u -,

~1U -I:

I 1
c '5

01 "0 0

'01 Q) ,~ -

"':
q;"0~ ~ 01

m :1 N ",

"iV ~ c

~ 0"0 ""
(/I 't: Q) Q)-(/I -01 0'""'"' e 01 .~ 01 ,", ~ "

E -

o 8. I/) <3:
0

~t Zo

...

!! ~ ":; .9. N

UI e

-~ M

51

-~-, ~()
0 c: -::1..IU= -.c N

-.:;:. IU

01 2 ~ rn-0.:1,,~Ul c

::>- dl

~
..

m o.~ OIOI
J9 O .u a. ., c: ::I .U ..

~ 'C.mw c 01085 -Ulr:U

~_0.::: 11(0

0.

I!-~-IU c: .c ,-_"0 .u -~ --.~

fr
~..-~ "" "0 ::I in ~ 0 c:..m::I :c

:u,." o:5~~ ffioOl 2,~~g;c;~o Q)Q)", C In c


. :1 c.Q):1-' :1~In"'"' In c.

~ 0 ~I'..,
0 ~~ui~~ ::I ::I ::I c: ~I

(.)n:o 0 IU~

~ U_~

~",~ ~iifi

-c:a."0-::1 ~ ~

.. c:!/) U) "O~C/)0.. 0 u
Q)
...: :1 In ,"' Q) -~ () "'

.. ..0 () !/) ~ "' .! I .."'


Q) ,"' Q) 1nC."U"U :1 .0
"5 .-~ Q) ~ "U > ()~ tI)

"'

-:1

,~

-iUO",.-~ 2E().~~~.. ..~ ",0..~GI~


~-c:a."ON

..i;w 3!~~": ~ , ~ti


~- .-'~~

d QJ "' (J "C > ,"' .t= ..: "' ~ - .-"C "' ~ .c .2 .-2!; ",oE~Q)", cn -.-"' I:: cn.c(J "' "'- .v QJ "' (J w ;.,- "' QJ "' .-"' ., ~ NQ)"'t= QJ ~O~cn"" C)"",a.", I::
.E -.!="80~""", c(11)0.-0","c~ Q) .-,E E .t= 'E

~ ~ 0 0 ..S.. .-= ,m
J9 c: tU

Bc: .-"0 ~ !/) I! 0)

::I ,= () 'tv

...E ,~

~j~ ~ 9I.~iitl -

1/)1 tU

()()E"O tU I;: 0::1 =iU()m-' ,:3' 2


.-::1 ..,tU c: a. ... a. a. =

D.Q::1m,
1::~1::~1::8 Q) ~E~ "Cooo

iiENEN.EN "'
0 -

:2~>:> "' ~ 'oQ)U)~ E'E~~


"' ~. EcnQ)
.oQ)E

~ .
.~
1

E ::J E ~
".0' E.EN.S.8.Eg

~ F= c

o N E ~ E .~ E QCOCOCO ~E~E~E~

0 M E ~ E ~ E

~
0 (J~:J -2 8 c "' ~

0 EN
EN
.-<0
:
~O .!! "'

E ~
-N

0"'..-U)

~ 'U;. A>

~ 1- cb "' ~~1U-8E

~C~8CoCoCo ~ Q) ..,

E ~
~

E ~
~

E ~
P. ~ ~ Q) ~

-c.>cn-::>~ 2
---'-"'2
.-0 C._~~N "C~c:~ :2cn.2"C"C .!! ~~~p,f,

'~ 5 0 0
.c "' .N Q) ~ .2 Q) .E Q)

-~

1
.-"C 'E.QQ)~ 8 .Q) -I::

:JON

~ 141

.-

la

o""r-..~ C "'
ijj.". (.)~ ffig

-:z~oo
WUl ULt) Q:O (/)UI

C '0

1-~.Qcc O~"CQ)Q)

~I

52

> b:s_b~I-Voc:-92Ec6

",.P.-g",'owo"Qj","'C:._(F)

m-a;'m...J ~ V o -U O a.~

~... (/)

(/)

..0 L-

~.-~ rn

~ Q) .Q ~ 10

,...

.n

"ii c .O
.~

.0 1 .
\0 .~ E~E

~I
0 'N 0; m c
:;, O ...c:

.~g
e GI 0)
t

2'5 c

~
:.0 c

U-~o -0. D-O):] IV "0 -,IV

In ~ ~ 0 ~:@ tU2 u .-

0; ~ ~C) 2_~ (I!"'iho -GJ" ~-o GJ ,(I! c ~ --GJ uEo (I! , ,


0-O

1
~
0

53

m~

..-QJ-C

~C

~ 11! :3 .s "'c: o ~ Il) . . c: C1)~ > KI ~


~ 2! C C ma.

110
C:a."5"""~~"C"'"Qj:S..Q_.:s c: EOo

-;"' c: C1) O t O "' C1):sa.", "C~c:"" C1)C:.-> ,-C1)"C"" ., ~ """ ..Q ,-..QE C1)Oo~:so :U~f/)o~oC:C1) o~ c:f/)~.-"C -~>.c: o~...52!5"t]--~a. -~()-m>C.U'um~X.-~ g. ..,S .~ 2 ...~ (/)
C.-~

, ' mO~ .-.


, "iV "5 5 c.-,

..C -'~

C1)~ ~.in

~tn

Gi"Q --m(/)m()m..-a;"Q ~ 0 >~o..c.."Q~..0 =.- 8.. -lU'u-~-~ ()..-0()


.. N ~

.~

.0

\0

E~

GJ

0. "' ~ 0 m
N .

'-I o

54

~ ::, 1: ~I o u "'10'
~"O 'E""~o .QGi-EOJo .!9~OJ~8QOJ ro . "0 .~ 1V c: "O.!P..!!E:J"'djOJIn

OJ'.'.'.OJOJ v. a In jq OJ OJ OJ .-"' ..~:Jc:c:c:~ "ii"Ui'!Umc.a."OEo"Ocu .cc: E ~ E "' .Ecu

o
l() -

OJ OJOJl)
OJ

cu-cu
c:
> t= Inc:_a.

---N
~;;;-:uo ..n

E -CU OJ ~l)OJ2:u 1U-

OJ -:e.o OJ OJ "0

-o
Ulr:U) U
OD::O ( ) .,. .,. , 1;= cad, 0I Ulk:U u

, , , ,tU O tU . ~"C-I:: I:: ~ ::J GI ::J ."C m -tU .::JGI-O ~:;:;-::JGJ .20tUc. tUl::UIUl o.2"'=~ .c Ul-O tU,5 -1U -GJ~

":5 ~ .Q' IV! ~


> ~ OJ E '..cu",~._OJcu

ca > ID ,C ca.2? >.B


~ .."' .E (/) .> ~ .. :2

1;=:J
.t: ~ ca

I:J

; 3 ::i
I.Qi ,_';> 0 : :J

:C ca
, "" >E3 '.Q

tn
..:J.9}. "0 ..ca 'ca o

l'."caca3 ','g' a. ca:J :=

ca >

ca C/)o- '~cac U O.. a."C

..'- 1;= 'ca '.."0

~ E :J E .E ~

I I
~ 10 m o Q. X 0) C '5 ~ (/)

rt)]

:0 O c

""'60 tO .N 010:= U~ m -tO "

~ In
~ ~ 0) B",~ "ii E ~.!:! ~ < 1~ CII : -oCIl:I: 0-= "' CIIEo ---0 ~ -0 --0) ~ ~ E "-

tO
cnco ~~ t/11/)

4
~

.
GI:S~ "tJ"'() -

0 Eo ~ C"'GI
:.=1U [l..5~

a)

01

55

56

"0' t6 :3 "' .: 'c=. o ~ 1!"-1 10 "5 ~


() cI'
(.) 4:

~ <f
()
GI "ii -- C GI .-1/)0 (.) ~ G) "0 ~ .-IU "0 .--(.) G)UIU'lUGI~ -.::2~~.. IDGIOa.~"O IU "0 .--a. ..aiIDID..(.)~..ai E..~ E(.)ID~~IU 'IU 'IU 0 > ,-C
(/) Gloo ~ ~ "0 1/)0 >-9-

u <I'
-= (/)~ GI GI .IDGI .-B'-I/)0C GI 0 G) .-

(/)-=.E ~"'
, (/) (/)o(/)Q) 0 u=o :a5.. (/)~"' " (/) > C" ..Q)

~ Q) .(/)0 "' ~ "' O


0) c " a " III 01 >

..
() cx: () 1? Q) 11)0 c 3! o -In .E 5. :.

~
10
0:) ..:)IDo()"C ..'G)1U1U
(/) .-(/) (/) "'

.2C>ID

0;::
"' -.-

cu
...19~IDIU:J(.)...19 ~IU
-""Q)"'~ ,";;;3(/Q) c -Q)Q)oQ):J "'.-c 3
> (.)
-O >

"'

.-,"' ;:] (/)0 "E-""

31 ~
Q) In "5 .-z; 3 * ..: ,"' c .E "' -.r",a 0 a."C _. ~ 0.03'.3 "C Q)~"C3 :J ...~c.ii.iia.E oo::;::;:).-

o
0) III :. c ~ Q) -Q) ::J
""

.
.!;

" .::I tU

(/)

"5 "ii 3

-z; 3

::I () .

GJ ~
,tU -0 .-::I a.
() .-()

(/) ,..; GJ >


~ tU c: ;n .. -

tU .Q

.D

tU

Ex

II()]
~ tU -0 ~
"' "' 1G 8. .~ Q) c

~GJtUGJ -o-GJ c: tU '""" O GJ ,tU () ~"=' "5..:J3c ~ c"CmC:J UI J!.c:oC) ...::1'\UGJ ~1')()-o Q_N 'C
~

:J(/) Q)
'v ..
-

,~

c 8
o a. .-1U ()UI~UI Q)""~ m > C~()~0 I;:: -' () .c m .ii :D tU

Q)

"0 .i::
o

...:J "'

"'
"'

(() > :J (/)


o o o 1/) ~
O N I) 100

-Q):J 0."'

, i

"ii' ~ at

o !E

o E ~ E .~ E
~ "'
c.-"' "U.Q
COIU-

1"" !
I c o o

.2 "' ~
c.-10 ..,0 ~ ~ -'t" I')

4) "0 "' 4)"" -"' P-~ .c 4) J:;:;. O ~ E 4) J I/) E.g .~ E~


~ E :2 E .2 .~

Eo E .c
-'E

~ E
.E c
0 I)

I
~ ::J"OI;:!I.. -IU ---N --O 1!. -

~ 10

;"~j6 o
:. ~
6-f~ c iV ~c ""
(J)~ <II) 1-(0 tn 01

8 0E J E .~ F

;;,
.5 ~ "001
~ 0 " c--"' "tJ.Q

~ "'

I') I O :J C
~ C

01
9 0) w ()

~ 01 (/)Nm ')X I-<DG) (/)

NI
~ 111
'.. 1"0

(I)

C,01~

~
0 .!!.

" 0-

._~ --0>

""~
~ '10 E ~ O .-I() ~1iA8EO> Zc~=E [ -";:: E '.j9 ~ 0. .2! " 10 u
dJ"iUE " --0 --",0'1:;"' U) dJ

iii:;::;0"" -"" :J I: Q--2.

GI

~ 0) ,--0) "=,,
"

.,tg.a.,tg UJ:)Q.
"dJ>dJ--a f-~ ~ .a 00) :)UJ.C~ "c: ,~

~-

io 1-

tY)

..,. ~

II)

57

---, ~ III m :) . ~ 0 ~ L() I~ u <C


()f/) c(c( ~()(/) c(c(c(
(/) 4"
OJ

(/) <

":5 0
.!!

0) 0) UI.0.~0) .~ -O 0)1;:: NO) ~"C O


c "' E . ~ 0) ~i 8 E 0) 1!. .. e! GJ -() 3!(/).S"O .. ."' ...'- GI -GI ~ ~6-m GI>-rn (/) c ~ -., o Q) 0.(/)0 IU .-GI m .'(/)0o -GI GI -0 ., C "a; ",-GI ., .3 -NO C:.'"" :.",GI (/)0"C -.., .-' .0..0= , .!! g. .> ...: m c ::1 0. ::1
.--tU "'"

-m-iU .~ 'C m GI

~
<0
'PGJ ()"O .-

"' 3 .Qi 5
~~~
JJ"'">

Gi 0) c .0. "' ~ 0>

O)~c: (/) ~ 8 ~ "' ~~(/)GJ ::> ::>

1/1 3 .ii 3
tU

ai 01 C .0. 1/1 e!; 4)

.J GJa."Oa. OJJGJo .~ (/) a. (/) ~

(),m1U c(J"" GJ ~ c: "t:


GJ O

roc( .0. O
c( ai "0 Q) .tO O :. Q) a."O < ~ Q) (/) -.0 .2 Q) 5 a. "' .0. ~ Q) (/) U) U) -.0 .2 Q. G) "' 5.~

""i/f < ;n. u GI -a .c ~ 5.-a ~ ~ GI GI


ai

GJ

tn
.t::

'"5 "5 .ii "5 .~


,"' :.
0 -~ ., -

..
0 ~ .,.,~7m., D"C_ro~(/)
:J~ In=

.5 "3 .as "3 "' G) iii .., ~ CJ G) ..,


0 .-~ "C -=0 ..!! .-(/) C ..:. "' "' .-:.
:.

ro
--." -:. :. '"' r: ...: :. =-o"C(/)oGIN

,:5 .ii .E "C "'


4) "C

.,t::!!Jc,~3p> -Gl~.-~ "' N '..GI "C ..."'

..\9 ~ .0 4)

9 -c.
~ ...

...~"C .~
~ :0 :~
;v-;: ()O IO:~ .0 x

.-' "' .2G) :;'-a ~"' :;,"" "' E

, :a .0 .E -a
.-' .2 :;, ~ :;, ."'

.!!-;s:'IU IU "' c0U) IU ;:] ~ 0 IU ...Q '-IU ..> "C 'IU GI "C "' '.g c 0 0 iu r: .E GI ._. ~ --IU :J 0 ...C X GI iGI "' IU GI ~ IU t: .-0 ~

"'"
U~ cnt/)

:J > 'IV UOlm OI"C""~~" "C~ ""

IV .!! ~ cn IV 01 0 a.m

.!! ,"' "5 0

~ (/) 31 E "'

t-~ m o
:. 0 ro '< ...

~ E .5 .2 .E 5 E () ~ ~- "Q. 'Q) OX cQ)Pc 'C


.

8.~ E (/)

-.Gi '\V 5 o GI ~ GI U) "' GI ~ "' C .~

:p.. "' .g .-GI ~ Q. U) E ~ 0 -IU C 8

,"' 5 O ~ GI U) "' GI ~ C .~ GI "'Qi o


~ 0 "'

0) -0; D
c.-41 "0 ~

-"' iGiG > o EQ. "0 "' x 41

.,..( O Z

I~
N
~~ I-~ (/)N <0

O 2

10 z

~~ (l)CO <a

w u~ ~N (/)
~-~ .s: o :o::>~ .~ Q) E

(/)m <-q f-o (/)m


:;:--,,~ -0

0> (') (/) < 1-

(/)
Q)o "C~
C

"' "' :t::'C


= "X:; .0

01 -'-.0

01

"'

E
o

,"'
>~

Q) ~ -a "'
.0",-:J-E " p --

0 !! (/) "'

10

'G!"0~ ~Q)G ~
r~

-p: ~ " " ~ IX)

o~ ccu r~L

0 N

58

~ (I! ::3 jIP .s "'c: o ~ .~ ~,

(/) ~

I~

(/) ,wm-B .-0 fI)oG) ()"C IU :J G) -.


C :JIU~ a.>IU :J UI G) UI G) UI .-:J 0 -a.UI .2 IU G) -0 :, ~ G) .8 'IU N C a G) ~ ()

(/) <

V) ..:

""5 "15 .Q ~

(0

., ii5., 'B :2 ., .. " " "5 -ij 5 -' c 4)


~ ~ ~ =' 0-0-4) =' 4)gj~ -~"' 0.1::

~ ~ .0! ~ ~ CII 00

"' 01 C c. (I) ~

oi 01 C .0. "' ~

..; 01 C '0. ! ~ 3 --0; 5

Gi 0) c .0. II> ~

3! "5 ~ ::)

:I! "3 .ii 5

~ 3 .a; 5

4) (0 ,"' 00
l u "' a.. ~ u

...

c 0) In .0 "'

.5 5 "ii 5 la :0"041 U ~ J! ,la 5 ~ ~ 41 "' la ~ 10 C " 41 "aI o

3 3 "ii 13 la ,=

I~ 'I.!! I~ ~
I~ 01 "'

.5 3 .0; 3 .~ 11. .. ~ .m ~ ~ 18 ~ IV
I .!

~ la C .E ~ a -Ii 1U ~ '6 m " o c ~

I...

.2 -~.N ::1"010= OC- c O ~

!0 c

=:1 .2 -

~ 2

b !2

"'di .0 I. 04{ ,~ 0

('4

(/)ID ~a I-ID "'= Q)~ Q)-a:J c In "IU~~ .-E ~ IU ~ ~ -.5 0 ..0)


0 -~ n .."

o~ ~:8 ~U) (/)


-

iii ((I u((1 ((I !k:O "1 ((I 41

1-

> .in o ~
O

41 "0 41 .2 "0N N

41 :.-O I!

~ ~

la IL

., ~ -0 10 5 .~ -la 0O O II) N

"tJ~ '5~ c~ ~~ c"" 'c ~ 10 ('I!

59

.. ., ., ~ a..8(/)~ ., = -~., c 9.0 (/) <

cn 4'
<I) <7"

(/)
cn <I" (/) <I'

"'5 "CD .Q ~ ai 01 .~ Q. f/I ;g ~ GI f/I 3 .ii S


G) "0 ..!. .c ..!. .c

01 i;j. 01 In 0

10

cn ":5 .0; 5
"3 '0; 5 01 -:;11. .0; E -0 ;=)0
.Ui -Ui .E "0 IU G) "C .-' .2 .~ ~
.-::I IUE .= Q. G) Q
G) ...

Gi "' c .5. cn ~ 0)

ai C) c .5. ~ 0) (/) "5 "ii 5


ai 01 C '0. (/) ~ 41 (/)

3! :I ~ ~~ ~ 0> cn 3 .Qj ~

ai 0) " .5.

Il) ia~1!
m "'=IUE IU m: IU 'i"~ ::I .-::I

..2 !? .E = .-' .2 G) .2 ~1! .-' .2 .~

E "C IU G) "C

c: c-

.ii .-~ 1i"~ o;:Q0;:Qo;: .-G) .-~ ~ "' "' f/I f/I G) "' .-G) &!~&!G)Q -.tQ.G)Q.G)~ f/I 1i"~ ~ ~ Q .-~ 'i"'IU

-.ii

-.ii

- IU

EmEmE 0 ...0 -1U-1Uc:c:c:c:c: ...0

m ... IU c:

8 m ,0 ::I 0Jc( c: 10 2 r-. IU


N X GI c: IU

. G) m 0 .::I .C c: 10 Z 0 2 c: .c 1G) m 0 .

.::I

,..."C
.-.c N ...~~ ~

G)

G)

r
::I .c:~ ~< 0<.> ~
a) N

:; Q;:
"0
G)

~~ 1-01 (/)10

itV
l -~'111 alal..!. p.m() = .cxmoC: -"L: ~ :g .~

~ Eue OG)"C Oa.~


Or-. N

&.~

re

60

3.4.9. La echipamentele cu volum mic de ulei, la care nivelul uleiului scade vizibil dupa prelevarea probelor, pierderea va fi imediat completata cu ulei de calitate corespunzatoare (cel1ificat de calitate). Se noteaza In fi~a echipamentului completare.
4. RECEPTIA ULEIURILOR

data ~i cantitatea de ulei de

Experienta a aratat ca este necesara reglementarea procedurilor care se aplica la prelevarea, examinarea ~i acceptarea livrarilor de uleiuri. Este foarte important ca personalu' responsabil cu prelevarea probelor, cu efectuarea incercarilor, precum ~i cu analizarea rezultatelor acestora sa aiba experienta ~i calificarea necesare ~i sa depuna, in orice situatie, o atentie deosebita asupra tuturor deta'iilor. pentru a nu se ajunge la rezultate eronate, prelevari repetate ~i refuzari de livrari nefondate. Recep1ia uleiurilor este de doua feluri: -recep1ie cantitativa; -receptie calitativa. Receptia cantitativa se face masurand volumul de ulei la temperatura de referin1a de 20C. 4.1. Recep1ia calitativa se face pentru: -uleiul crud de la rafinarie sau alte intreprinderi; -uleiul recondi1ionat fizic. 4.1.1. Pentru receptia uleiului crud de la rafinarie sau de la alte intreprinderi se vor prezenta urmatoarele documente: -declara1ja de conformitate, care cuprinde urmatoarele caracteristici individuale: aspect, culoare, densitate, viscozitate, pierderi dielectrice, tensiune de strapungere, rezistivitate de volum, numar de particule, continut de apa;

29

-raportul

de incercare,

care trebuie

sa cuprinda

toate

caracteristicile din caietul de sarcina. 4.1.2. Pentru receptia uleiului reconditionat fizic se va prezenta raportul de incercare, care trebuie sa cuprinda urmatoarele

caracteristici: aspect, pierderi dielectrice, tensiune de strapung~re, con1inut de apa, numar de particule. 4.2. Se vor utiliza numai uleiuri pentru care raportul de

incercare contine toate .rezultatele probelor de tip din caietulul de sarcina al uleiului respectiv. 4.3. La achizitionare se va verifica daca lotul este insotit , , de documentele mentionate la pct. 4.1.1 ~i daca datele men1ionate in aceste documente corespund caietului de sarcina ~i contractului. 4.4. Livrarile de uleiuri trebuie sa fie controlate corect, pentru evitarea acceptarii unui produs neconform sau contaminat. Uleiul poate fi contaminat cu particule sau cu alte uleiuri in cazul in care fumizorul a incarcat uleiul in cisterne care n-au fost bine curatate pentru transportul altor uleiuri. 4.5. Condi1iile minime echipament sunt urmatoarele: a) se va verifica, de catre beneficiar, daca declaratia de indiconformitate care insote~te uleiul con1ine toate determinarile pentru analizarea ~i acceptarea la momentul livrarii ~i inainte de introducerea unei noi ~rje de ulei in

viduale, iar raportul de incercare cuprinde toate determinarile de tip; b) probele de ulei vor fi prelevate din cisterna sau butoaie sau, daca nu este posibil, din rezervorul de stocaj, din gospodarie; se vor preleva cel pu1in 2 I de ulei, din care se pastreaza 1 I pentru a servi de referin1a; c) vor fi verificate cel pu1in caracteristicile inscrise in tabelul 1.

30

Caracteristicile

minimale care sle verifici la receptia (:alitativi

de citre

Tabelul1 beneficiar

Nr. crt. 1 Aspect Tensiune Tangenta Culoare Densitate

Caracteristica
Limpede,

Interpretarea

clar

fara aDa

suspenlibera

Isii. sedimente 2 3 4 5 6 7 8 9 de strapungere unghiului de pierderi dielectrice Trebuie sa

sau

fie de

satisfacute cumparare

specificatiile ale

utilizatorului.

la 20C

Punct de inflamabilitate Viscozitate la 20C

Indice de aciditate Continut de aDa

Dacij se recepfianeazij ulei electraizalant aditivat,se recomandij sij se determine suplimentar stabilitatea la axidare cu bamba ratativa i/sau canfinutul de aditiv, dacij nu exista, pentru latul respectiv, un buletin de analizij emis de un a/t labaratar. Dotarea minima necesara pentru determinarea caracteristicilor prezentatein tabelul 1 este prezentata in tabelul 2.
Tabelul2 Dotarea minima a laboratoarelor

31

Nr.
1 crt. Caracteristica

Aparatul

-aulotransformalor

reglabil {in partea de joas8 tensiune), pentru a tensiunii de maximum 2 kV/s

asigurarea unei viteze de cr~tere

{rE~glajultensiunii se poate face ~i manual, cu condi~a ridic8rii uniforme a tensiunii allemative, de forma sinusoidala, cu frecventa de 40-60 Hz; -voltmelru electrostatic; -transformator IT care asigura o tensiune de minimum 60 kV ~i o

putere de minimum 210 VA ; :- rezistor, monlat in serie cu celula de m8surare; I !- electrozi ~Iefui~ din cupru, alama, bronz sau otel inoxidabil, monta~
'inlr-un vas paralelipipedic sau cilindric, din portelan , sau slicla, cu 0

capacitate util8 de aproximativ 500 cm3, dispu~i in plan orizonlal la adancimea de aproximativ 40 mm {distanta dintre ei este reglabil8: aproximativ 2,5 :t 0,05 mm) 2 Tangenta un-c:elule cu doua borne sau cu trei borne, uti!izate pana la aproxi-i scazuta (volumul

ghiului de pier- mativ 2000 V pentru lichide cu viscozitate deri dielectrice

!ichidului este de aproximativ 45 cm3), construita dintr-un material termorezistent la 00C ~i lipsit de pori (o\el inoxidabil); celula cu trei borne are electrodul de masurare protejat cu inel de garda; pentru masuratori!e care necesita ecran special, se adauga un clopot de pr()tec~e deta~bi!, conectat electric la conductorul extern a! cablului coaxial de racordare la punte; -e!ectrozi cu suprafa\a lepuita (de preferat electrozii din metal masiv fata de cei cu suprafete acoperite); satisfacatoare sunt suprafetele bine acoperite cu aur, nichel sau rodiu, avantaj prezentand invaru! cu acoperire de rodiu (dilatare termica mica); mai pot ti utilizate ia!ama acoperita cu nichel sau aur ~i o~lul inoxidabil acoperit cu aur; !- suport pentru electrozi, construit dintr-un material electroizolant lsolid, care are factor de pierderi mic, rezistivitate mare ~i care nu absoarbe ~i nu este atacat de !ichidele de referinta sau de probe (de exemplu, silicea topita);

32

Nr. crt.

Caracteristica

Aparatul -incinta de m~surare termostatata poate fi o etuva cu curent de aer :fo~t sau o baie de ulei sau glicerina prevazuta cu suport pentru

I celula, conexiuni electrice ecranate pentru celula ~i cu carcasa


)egata la pamant; i- dispozitiv de masurare a permitivit~~i ~i a tg5 -o punte de c.a. (frecven~ industrial~) pentru m~surarea tg 5, cu o rezolu\ie de

i1X10.4 pentru aplica~i normale, dar capabila sa m~soare valori mai mici de 1x10-5 pentru o capacitate de 100 pF; tensiunea altemativa trebuie sa fie sinusoidala la o frecven~ de 40-62 Hz, astfel incat lichidul sa fie supus unui gradient de 0,03-1 kV/mm
3 IDensitate -areometru etalonat la 20uC, avand scara grada.ta cu un interval

de 0,820 + 0,910 glcm3 ; -cilindru de 500 ml ; ;

-termometru

Punct de inflamabilitate

-aparat

pentru determinarea punctului de inflamabilitate cu vas ;

inchis Pensky -Martens -termometrul

cu rezervor sferic cu domeniul de masurare de

4O-260oC ~i 190-410oC. cu valoarea unei diviziuni de 1C ~i cu eroarea totala de :t{),5oC 5 lViscozitate


-baie de viscozitate Ubbelohde termostatata ;

-capilare

seria 2 (c=0,1 ); de 0,01C;

-termometru -secundometru

cu precizia

Indice de aciditate

1 -microbiureta

din sticla transparenta cu volumul cuprins intre 2 ~i

5 mi, cu valoarea unei diviziuni intre 0,01 ~i 0,02; -pahare con ice indice iod de 250 mi

ICon~nut

de apa

-aparat

de determinare Karl-Fischer.

a con~nututui

de apa prin titrare

automata

culometrica

In cazul in care rezultatele incercarilor efectuate la beneficiar nu corespund valorilor inscrise in documentele de calitate, se va 33

apela la un laborator specializat, apoi reclamatiile se vor solutiona in conformitate cu clauzele contractuale ~i legislatia in vigoare.
5. FACTORII CARE AFECTEAZA DURATA DE VIATA

IN ~XPLOA

T AREl

Durata de viat8 in serviciu afectat8 de urm8tarii -calitatea -cantitatea -cantitatea -salicitarile tur8, desc8rc8ri factari:

a uleiurilar

electraizalante

paate fi

initial8 a uleiului; ~i natura cantaminantilar; de ulei de campletare; specifice electrice echipamentelar etc.). (camp electric, tempera-

partiale

5.1. Calitatea initiala a uleiurilor 5.1.1. Utilizarea unui ulei de calitate superioara constituie un punct important, daca se dore~te obtinerea unei indelungate durate de via1a in serviciu. La utilizarea pentru prima data a unui anumit tip de ulei tre:buie, verificat daca: a -uleiul este omologat pentru scopul utilizarii in echipamentul respectiv (daca uleiul este produs romanesc); b -uleiul este verificat la toate probele de definire a calitatii lui, indiferent de provenienta uleiului, in confonnitate cu specifica1ia tehnica de procurare avizata de expertii tehnici pentru echipamentul in care se dore~e folosirea uleiului. in anexele l' 2 ~i 3 se prezinta condi1iile tehnice de calitate ale uleiurilor electroizolante utilizate in echipamentele electrice. 5.1.2. Pentru a realiza rolul sau de dielectric, agent de transfer de caldura ~i mediu de stingere a arcului electric, uleiul trebuie sa aiba urmatoarele proprietBti de bazB:

34

-rezisten,a In seIViciu; -viscozitate capacita,i -proprieta,i scazute;

electrica

mare, pentru a rezista tensiunilor

rezultate

corespunzatoare, ~i a unui transfer corespunzatoare

pentru

asigurarea

unei

bune

de circula,ie

de caldura

corespunzator; la temperaturi

pentru comportarea

-rezistent8 lungi in serviciu.

la oxidare, pentru asigurarea unei vieti cat mai

5.2. Cantitatea ~i natura contaminanfilor Contaminarea uleiurilor din echipamentele aflate in exploatare poate fi provocata atat prin surse exteme, cat ~i prin surse interne. Ca sursa externa de contaminare poate fi men1ionata completarea cu un ulei insuficient de curat sau prin lucrari de calitate necorespunzatoare la echipamentele respective (de exemplu, scoaterea temporara a uleiului din echipament pentru interven1ie, respectiv depozitarea acestuia in cisterne sau rezervoare murdare ~i reintroducerea uleiului in echipament, fara un tratament corespunzator) . Pe de alta panel contaminarile interne se produc in interiorul echipamentului. Ace~ti contaminan1i pot fi apa ~i impurita1ile mecanice. Apari1ia apei in ulei se poate datora: -aerului atmosferic ce patrunde in conservatorul de ulei, daca acesta nu are protec1ie cu membrana, prin filtrul cu silicagel, a carui capacitate de absorbtie a ajuns la saturatie ~i nu a fost schimbat sau a carui capacitate este incorect dimensionata; -degradarii celulozei din izolatia solida (pre~pan, peninax, hanie). Impurita1ile mecanice sunt panicule solide care impurifica uleiul ~i pot fi: -produse provenite in urma cura1irii necorespunzatoare a cuvelor, a pal1ii active a echipamentului sau a racitoarelor, inainte de umplerea cu ulei; 35

-produse provenite din oxidarea sau degradarea izola1iei solide sau lichide; -produse de deteriorare datorate condi1iilor normale de functionare a echipamentului: carbune in suspensie, particule metalice; -fibre de origini diverse. Prezen1a impurita1ilor mecanice conduce la miCorarea rigiditatii dielectrice, la apari1ia descarcarilor electrice ~i la cre~terea pierderilor dielectrice. Depunerile reduc schimbul termic, favorizand degradarea izolatiei solide. Produsele de degradare ce provin din dizolvarea unor materiale utilizate in construc1ia echipamentului ~i prin oxidarea uleiului conduc la scaderea proprietatilor dielectrice ~i inrautatirea tuturor caracteristicilor fizico-chimice ale uleiului. 5.3. Completari cu ulei

Cantitatea ~i frecventa completarilor cu ulei in echipament joaca un rol foarte important in determinarea duratei de viata a uleiului din acel echipament. Completarea cu un ulei diferit nu poate fi facuta decat dupa efectuarea unor teste de compatibilitate intre uleiul din echipament ~i uleiul nou cu care se dore~te a se face completarea. Testul de compatibilitate diferiti.
5.4. Solicit3ri specifice echipamentelor

se efectueaza

atunci cand exista furnizori de ulei

Temperatura de functionare influenteaza durata de viata a unui ulei dintr-un echipament electric. in cazul temperaturilor foarte ridicate existente in punctele calde, degradarea uleiului poate fi insotita de o cracare termica oxidanta, care conduce la producerea de ra~ini vascoase ~i de depuneri (~Iam). Aceste depuneri tind sa formeze puncte de initiere pentru noi reactii de oxidare. 36

6. DEGRADAREA

ULEIURILOR

DIN ECHIPAMENTE DE DEPOZITARE

SAU DIN REZERVOARELE

Datorita condi1iilor de func,ionare sau a condi1iilor de depozitare, caracteristicile uleiului se inrauta,esc. Proprieta~le initiale ale uleiurilor nu raman neschimbate pe toata durata de via1a a acestora, dar un anumit grad de deteriorare poate fi tolerat fara prejudicii pentru securitatea sau eficacitatea echipamentelor electrice. Oxidarea, favorizata de bombardamentul electronic ~i ionic datorat campului electric care produce dehidrogenari, precum ~i de suprafe1ele metalice, da na~ere la acizi, depuneri solide, apa, gaze ~i mare~e viscozitatea uleiului- Apa ~i compu~ii cu oxigen mi~oreaza puterea izolanta a uleiului ~i racirea transformatorului. Compu~ii acizi ataca cuprul, fierul ~i materialul izolant. in condi'iile in care uleiul este in contact cu aerul, temperatura ridicata, prezen1a metalelor ~i a compu~ilor organo-metalici ca promotori de oxidare, are loc accelerarea reac1iilor de oxidare. La un stadiu avansat de oxidare pot aparea schimbarea culorii, formarea compu~ilor acizi, separarea ~Iamului, iar proprieta1ile dielectrice se inrauta1esc. Pe langa produ~ii de oxidare, ~i al1i contaminanti, ca de exemplu apa, particulele solide ~i compu~ii polari solubili in ulei, se pot acumula in ulei ~i ii pot altera caracteristicile. Prezen1a acestor contaminan,i ~i a oricarei inrautatiri a uleiului este pusa in eviden1a prin schimbarea uneia sau mai multor caracteristici.
7. CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ~I ELECTRICE

~I METODELE

DE iNCERCARE

Stabilirea calitatii uleiurilor din echipamente se face pe baza determinarii caracteristicilor prezentate in continuare. in functie de rezultate, se actioneaza pentru mentinerea uleiului in exploatare, recondi1ionare sau inlocuire. 37

7.1. Aspect ~i miros Metoda de incercare este prezentata in anexa 4. 7.1.1. Aspectul uleiului se determina prin examinarea vizuala in lumina transmisa (de exemplu,luminarea de dedesubt) a unui strat de ulei in grosime de aproximativ 10 cm. la temperatura ambianta. Aspectul unui ulei in serviciu este un element important. Un aspect tulbure poate indica prezen1a apei libere sau a produ~ilor de degradare insolubili (~Iam). Prin aspectare se pun in eviden1a sedimentele de diferite provenien1e (carbune. gunoaie). De asemenea, se poate sesiza ~i o schimbare brusca a culorii uleiului. Un examen vizual atent poate fi avantajos, in sensul ca se poate mari intervalul dintre incercarile obi~nuite. mai detaliate, din laborator. 7.1.2. Un miros neobi~nuit, de exemplu acru, de arsura sau de solvent corespunde unei modificari in compozi1ia uleiului, ca rezultat al unei degradari. a cre~terii temperaturii, a dezvoltarii bacteriilor sau a unei contaminari. Aceste examinari, aspectul ~i mirosul. se pot efectua u~or ~i sunt in masura sa detecteze rapid unele probleme in curs de desfa~urare.
7.2. Tensiune de strapungere (rigiditate dielectrica)

Metoda de incercare: SR CEI 60156. Uleiul uscat i curat prezinta o rigiditate dielectrica ridicata. Apa libera i particulele solide. in combina1ie cu nivelul ridicat de apa dizolvata in ulei. tind sa migreze in regiunile cu solicitari electrice inalte ~i reduc valoarea rigidita1ii dielectrice. De aceea. masurarea rigidita1ii dielectrice da una din indica1iile privind gradul de poluare al uleiului ~i da aprecieri asupra oportunita1ii tratamentului de recondi1ionare. Totu~i. o rigiditate dielectrica ridicata nu indica absen1a tuturor contaminan1ilor.

38

Tensiunea de strapungere se deterrnina impartjnd rigiditatii dielectrice la distanta dintre electrozi.


7.3. Factor de disipare ~i/sau dielectricS. (tg () )

valoarea

rezistivitate

Metoda de incercare: SR CEI 60247. Aceste caracteristici sunt foarte sensibile la prezen1a in ulei a contaminan1ilor solubili polari, a produ~ilor de imbatranire. Modificarea lor poate sesiza o contaminare atat de u~ara, incat nu poate fi detectata prin metode chimice. Exista o interdependenta directa intre factorul de disipare ~i rezistivitate: in timp ce factorul de disipare cre~te, rezistivitatea scade. Informatii utile asupra calitatii uleiului se obtin prin determinarea tg 8 la doua temperaturi: temperatura ambianta ~i la 90C. Un rezultat satisfacator pentru determinarea la 90C, corelat cu unul nesatisfacator, pentru determinarea la temperatura ambianta, da indicatii asupra prezentei apei sau a produ~ilor de degradare precipita1i la rece, dar la un nivel tolerabil. Rezultate nesatisfacatoare la ambele temperaturi indica un grad inalt de contaminare a uleiului, iar acesta nu este adus la parametrii corespunzatori decat prin reconditionare fizica. O valoare ridicata a rezistivitatii reflecta un continut scazut de ioni liberi ~i o concentratie scazuta a contaminantilor. 7.4. Culoare Metoda de incercare: STAS 34. Culoarea unui ulei este determinata in lumina transmisa ~i este exprimata in unita1i numerice fa1a de o serie de etaloane de culoare. Aceasta nu este o caracteristica hotaratoare. dar poate fi utila prin evaluare comparativa.

39

Uleiurile electroizolante trebuie sa aiba culoarea ro~ie.

aditivate ~i neaditivate sunt, in mod

obi~nuit, de culoare foarte deschisa, galben pai. Uleiul ET10 finit O inchidere a culorii se produce, de obicei, lent, in decursul ani lor in serviciu. O cre~tere brusca, respectiv ob1inerea unei valori ridicate a unita1ii de culoare poate indica o degradare a uleiului sau o contaminare, inchidere ce impune o investigatie mai serioasa. O , , u~oara a culorii nu constituie, in sine, un motiv de ceea

ingrijorare, daca nu este inso1ita ~i de alte semnale. NOTA. Unele uleiuri se inchid la culoare daca sunt expuse la lumina. Este necesar sa se 1ina seama de aceasta atunci cand se compara probele sau cand acestea au fost depozitate pentru a constitui probe de referin1a. Daca nu exista o camera intunecata pentru depozitare, este necesar sa se utilizeze recipien1i opaci sau vase din sticla bruna.
7.5. Indice de aciditate

Metode de incercare: STAS 8746 sau STAS 23 ~i STAS 22. 7.5.1. Modificarea acidita1ii da indica\ii asupra starii uleiului. Cre~terea indicelui de aciditate indica prezen1a produ~ilor de oxidare acizi sau, cu totul excep1ional, o contaminare cu substan1e acide. Avand in vedere ca valorile indicelui de aciditate sunt destul de scazute (nu mai mult de 0,03 mg KOH/g pentru uleiul electroizolant nou, neaditivat ~i aditivat, ~i 0,05 mg KOH/g pentru ET10), este foarte important ca determinarea sa fie precisa. 7.5.2. in timpul exploatarii echipamentelor umplute cu ulei, con1inutul ~i felul produ~ilor de degradare acizi poate cre~e foarte mult. astfel incat unii dintre ei devin solubili in apa. Aceasta indica o

40

degradare alarmanta a uleiului. Un ulei care contine produi acizi solubili in apa este obligatoriu sa fie inlocuit.
7.6. Substan1e insolubile in normal heptan (,lam)

Metoda de incercare: STAS 10632. in timpul exploatarii echjpamentelor umplute cu ulei, prin scaderea stabjlitatij la oxidare, uleiul poate atjnge, inainte de perjoada socotita, un stadiu cand micj cantjtati de ulei sunt oxjdate pana la nivelul de lam. Aceasta formare de lam poate avea loc fara creterea valorji indicelui de acjditate. Substan1e jnsolubile i produi de degradare din materialele izolante Ijchide sau solide (fibre de diferite orjgini, carbon, oxizi metalici) se detecteaza in ulej in functie de condj1iile de exploatare ale echipamentului electric. Prezen1a partjculelor solide poate reduce rezisten1a electrica a uleiului, jar depunerile pot impiedica schjmbul de caldura, favorizand, in plus, deteriorarea izola1iei. Trebuie precizat ca substan1e insolubile se pot gasi i in uleiul
nou.

Cantit8tile

de ~Iam din ulei se pot m8sura ca substante

insolubile in normal heptan, prin metoda filtr8rii. Alte teste pot da indicatii asupra stadiului de deteriorare a calit8tii , uleiului chiar inainte de a se forma cantit8ti. semnificative de ~Iam. De exemplu. dac8 se b8nuie~e existenta sau se detecteaz8 cantitati mici de ~Iam. trebuie controlata stabilitatea la oxidare a uleiului.
7.7. Impuritati mecanice (particule)

Metoda de incercare: CEI 970. Trebuie insistat, in primul rand, asupra faptului ca sunt necesare curatirea ~i clatirea unui echipament la punerea in
A.1

functiune. Utilizarea temporara Contaminarea utilizand diferite cu

a unui echipament suplimentar de mecanice poate fi estimata

filtrare are o influenta benefica asupra purificarii uleiului. impuritati metode- Metoda de determinare a impuritatilor

mecanice prin filtrare ~i cantarire, conform STAS 33, este insuficient de precisa. Se va folosi ca metoda de determinare a numarului de par1icule metoda conform CEI 970 ~i, respectiv, de prezentare a rezultatelor SR ISO 4406. Analiza par1iculelor poate fi utila ~i pentru determinarea sursei de contaminare.

7.8.

Viscozitate

cinematica

Metoda de incercare: SR ISO 3104. Obiectivul principal al verificarii viscozita1ii uleiului in serviciu este de a determina daca se utilizeaza uleiul corespunzator sau/~i daca uleiul de completare este cel potrivit, precum ~i de a detecta o eventuala contaminare cu alt fluid . Valori foarte diferite, sub cele ini1iale. pot provoca probleme in func1ionare.

1.9. Stabilitatea la oxidare ,i con1inutul de aditiv


Metode de Incercare: ASTM D 2112, STAS 6798/1, STAS 11475 ~i SR CEI 60666. Stabilitatea la oxidare se poate evalua perioada Gradul rapid cu ajutorul la oxidare datorat metodei de oxidare cu bomba rotativa (RBOT). Pentru uleiurile depinde de continutul aditivate, de de inductie de aditiv. protectie

inhibitorului de oxidare este In functie de calitatea uleiului de baza ~i de concentratia ~i natura inhibitorului.

42

Uleiurile adilivale se delerioreaz8 neaditivale.

mull mai incel decal cele

7.10.

Apa

Metoda de incercare: SR CEI 60814. Alegerea metodei de determinare care se urmare~te. Apa poate proveni descompunerii materialelor fie din este in functie de precizia fie ca urmare a

atmosfera,

izolante. Continutul scazut de apa nu

altereaza aspectul uleiului. De aceea, apa dizolvata in ulei va fi detectata prin metode chimice sau electrochimice. Solubilitatea apei in ulei de transformator creterea temperaturii crete odata cu

~i a indicelui de aciditate (fig,,1). Peste un

anumit continut de apa (apa de saturatie), aceasta nu mai poate ramane in solutie i apa libera poate fi vazuta sub forma de opalescenta sau picaturi de apa. Scaderea rezistentei electrice, a rezistivitatii i a creterii factorului de disipare dielectrica este o

consecinta a prezentei apei in ulei. in transformator, continutul de apa este distribuit intre hartie i ulei, repartitia fiind dependenta de temperatura. Schimbari mici ale temperaturii modifica semnificativ continutul de apa din ulei, dar

numai uor pe cel din hartie. Utilizand grafice care pot fi gasite in literatura, este posibil sa se obtina orientativ, la o temperatura hartie, prin masurarea continutului echilibru. Valorile limitB pentru prezentate in tabelul (40 + 60C). data, continutul de apa din de apa, care sunt de apB din ulei in conditii de continutul temperatura uleiului

4, iau in considerare

43

Un continut ridicat de apa accelereaza deteriorarea chimica a hartiei izolante ~i este un indiciu al conditiilor necorespunzatoare de exploatare.
7.11. Tensiune interfaciala

Metoda de incercare: STAS 9654. Tensiunea interfaciala fata de apa reprezinta un mod de detectare a contaminantiJor solubiJi polari ~i a produ~ilor de degradare. Aceasta caracteristica se schimba destul de rapid pentru uleiul din exploatare fata de stadiul initial. Determinarea este aplicata frecvent pentru uleiurile din echipamentele umplute cu ulei aflate in exploatare, ca o indicatie a gradului de deteriorare.
7.12. Confinut total de gaze

Metode de incercare: SR CEI 567 ~i SR CEJ 599. Deterrninarea continutului total de gaze dizolvate in ulei are o semnificatie importanta in aprecierea posibilitatilor de introducere a uleiului nou intr-un echipament ~i in ceea ce prive~te contaminarea cu aer a uleiului existent in echipamentele din exploatare. Determinarea continutului total de gaze dizolvate in ulei ~i a compozitiei acestor gaze este importanta in urmarirea comportarii transformatoarelor de mare putere in exploatare. inainte de umplere, uleiul trebuie sa aiba un continut de gaze dizolvate de 0,2 + 0,3%. in timpul exploatarii, continutul global de gaze ramBne practic neschimbat, daca echipamentul este etan~ (nu exista contact direct intre uleiul din echipament ~i atmosfera) sau ajunge la circa 8% in conditii normale. La saturatie, continutul global de gaze ajunge la 9,5 + 10%, valoare periculoasa pentru echipamentul in functiune.

44

Curba A: Con~nutu! de apa la saturatie al unui u!ei nou. Curba B: Con~nutu! de apa la satura~e a! unui ulei oxidat avand un indice de aciditate de 0,3 mg KOH/g.

Fig.1. Exemple

de variape, In funcge de ap8 la saturape

de temperatur8, a! unui u!ei.

a conpnutului

45

7.13. Densitate Metoda de incercare: STAS 35. Densitatea nu este semnificativa in determinarea caJitatii unui ulei din exploatare. dar poate fi folosita in identificarea tipului de ulei ~i pentru sugerarea schimbarii marcante de compozitie.
7.14. Punct de inflamabilitate

Metoda de incercare: STAS 5488 sau STAS 5489. Un punct de inflamabilitate scazut indica prezen1a in ulei a produ~ilor combustibili volatili sau/~i un defect in echipament. Expunerea prelungita a uleiului la temperaturi foarte ridicate (puncte calde) poate produce suficienta cantitate de hidrocarburi cu masa moleculara scazuta. pentru a cauza scaderea punctului de inflamabilitate al uleiului.
7.15. Punct de congelare ~i tulburare

Metode de incercare: STAS 39 ~i STAS 9049. Punctul de congelare este o masura a capacitatii uleiului de a curge la temperaturi scazute ~i depinde de structura chimica a uleiurilor.
7.16. Punct de anilini

Metoda de incercare: SR ISO 2977. Punctul de anilina da indicatii asupra compatibilitatii uleiului cu unele materiale care sunt in contact cu acesta. Aceasta caracteristica este strans legata de comportarea uleiului la solicitari electrice (descarcari pal1iale, 1inerea la solicitari la impuls, rezistivitate).
7.17. Compozitia pe clase de hidrocarburi

Metoda de incercare: anexa 5. Compozi1ia pe clase de hidrocarburi da indica1ii asupra procesului de rafinare a uleiului (extrac1ie cu solven1i sau tratare acida) .

46

7.18. Identificarea

ionilor sulfat ~i ionilor de cloruri anorganici

Metoda de incercare: ASTM D 878. Prezenta ionilor de cloruri ~i de sulfat anorganici poate ti un indiciu de contaminare. Prezenta acestor contaminanti poate afecta corosivitatea sau proprietatile dielectrice ale uleiului.
8. CONTROLUL ANALITIC

Prevederile acestui capitol reglementeaza caracteristicile fizico-chimice care se urmaresc pentru mostrele de ulei prelevate din echipamentele in func1iune, interpretarea rezultatelor, condi1iile de admisibilitate ~i masurile ce trebuie luate. Comportarea uleiului in timpul exploatarii echipamentului electric se urmare~te prin efectuarea unor analize de laborator, care difera prin numar ~i caracterul determinarilor in func1ie de tipul echipamentului ~i de solicitarile la care este supus uleiul.

8.1. Tipuri de analize


Din acest punct de vedere se deosebesc urmatoarele tipuri de analize: -Controlul curent (CC) este o verificare sumara, calitativa, care poate asigura conditiile necesare de calitate numai pentru mediul izolant din echipamentul electric cu tensiunea pana la 35 kV. Controlul curent poate fi executat de: -personalul propriu al unitatii de exploatare, in laboratorul chimic, fix sau mobil, dotat corespunzator; -personalul altor laboratoare specializate, autorizate. -Analiza redusa (AR) cuprinde determinarile con1inute de controlul curent, completate cu determinari cantitative, care fac posibila stabilirea starii uleiului din echipamentele electrice cu tensiuni pana la 400 kV. Analiza se executa in laboratorul unitatii sau la alt laborator specializat autorizat. -Ana/iza completa (AC) cuprinde, in plus fata de analiza redusa, o serie de determinari care se executa in cazul in care unele

47

valori ale caracteristicilor determinate in cadrul analizei reduse sunt apropiate de limita, aducand clarificari asupra stadiului de calitate al uleiului. Analiza se executa in laboratorul unita1ii, in func1ie de dotare, ~i in laboratoare specializate. -Analizele speciale (AS) sunt o serie de analize care se executa in anumite cazuri in laboratorul unita1ii, in functie de dotare, ~i in laboratoare specializate. Con1inutul analizelor sunt prezentate in tabelul 3.
Tabelul3 Tipuri de analize
I Nr.

Metoda de Caracteristicile analiza


Aspect, Tensiune culoare de stra ~i miros un ere ri iditate dielectrica

Ti

ul analizei

crt.

CC AR AC AS x x x x x x x x x x x x x x x x x x -

vizual/nazal SR CEI60156 SR CEI 60247

~ .3
4

IContinut

de aDa

SR CEI 60814 STAS 35 STAS 23 STAS 5488 sau STAS 5489

5 IDensitate 6 Jlndice deaciditate


7 IPunct de inflamabilitalte

x j x I x x, x I x I

8_ly!~te
9 ITensiune

cine~ca
interfaciala

SR ISO 3104 STAS 9654 i


00 mi

10 IRezistivitate de volum
11 INumar -~~l!!QuJecu_.~J!!!!!1

SR CEI 60247 CEI 970 STAS 34 STAS10632 ASTM D2112 ASTM D 878 STAS 22 STAS 6798 STAS 11475 SR CEI60666

I I

I~I~IL
, x x

1~jC!!~~
13 ISubstante insolubile in n-heptan
14 IStabilitate 15 Identificare la oxidare c~u bomba ioni sulfati ~i cloruri minerala rotativa anorganice

16 Aciditate JL 18 Stabilitate

~i alcalinitate

-x

la oxidare Drin incalzire

Perioada de inductie la oxidare

19 i Continut de aditiv antioxidant

48

Nr.! I crt.

Metoda de Caracteristicile
Con~nut total de gaze

! ~ul

analizei

analiza SR CEI567 i SR CEI 599

CCIARIACIAS

20

I 21

IPunct

de conaelare

STAS 39 STAS 9049 SR ISO 2977 SR 7573 anexa 5 CEI 997


aromatice policiclice

L L x x x L x

I 22 I 23 i 24

IPunct IPunct IIndice

de tulburare de anilina de refractie

25 ICOmDozitia De clase de hidrocarburi


I~ IContinutde PCB

Cont!nut ~ ~ 29 ~ 30 ~ 32 33 34 35 Continut Coroziune Coroziune Tensiune

de hidrocarburi total de sulf

IP348 STAS 119 STAS 11606 ! I SR ISO 2160 CEI 887 anexa 6 SR CEI 60247 CEI628 A STAS 11605 anexa 7

pe lama de argint pe lama de cupru de strapunaere la impuls neaativ

Indice de polarizare

36 ICoeficient de dilatare termica -E~ 39 -;1 I

Caldura specifica la 20C

--

anexa 7 anexa 7 SR 13126 I.S~ x x x

Conductibilitate termica la 20C Toxicitate Capacitate de biodegradare

8.2. Frecven1a examinirii

uleiurilor

din exploatare

Periodicitatea, intervalul de timp dintre analize ~i complexitatea analizelor variaz3 in func1ie de puterea ~i tensiunea echipamentului, precum ~i de condiVile de exploatare ale echipamentului ~i sunt cuprinse in tabelul 4.

49

Tabelul4 Periodicitatea analizelor de uleiuri electroizolante

a) Transformatoare (de putere ~i de masura), bobine de reactan~ avand tensiunea nominala (kV) de~ Felul analizei cc (control curent) 6-35 din
re1ea 1

6-35 din
~trale

60-110

220-400

Observa\ii Numai in primul an de la PIF


ILa ra~e !~i oricare repa.1

PIF RT RC RK

RT

RT

la 10zile la 1 luna la 31uni la61uni de la PIF

accidentala capitala care


I

necesita

scoatere

de ulei
AR (analiza redusa)

PIF RC RK

RT

AC (analiza completa)

PIF RC RK

PIF RC RK

AR (analiza redusa)

PIF RC RK

8.3. Caracteristicile uleiului electroizolant care se unniresc in timpul exploatirii echipamentului electric
Determinarile fizico-chimice ~i dielectrice care se executa asupra probelor de ulei, precum ~i limitele de admisibilitate sunt cuprinse in tabelul 5.

50

10
~ 4)
-"' .-'"

~!U "0 C
QIQI "1:),-' -

;i;

":5 ""Qj .Q ~
0]4)0] 0] -1110 () 10 ..J 4) 4) Im

-'wa." 0 :=1 "",.c".:m",,"" //) 0,,-.-C_O- 0::"" _a. E Ql QI ~ .c .-

~ i=

~mmEm.!!

""
()(t:() ()
<.)Ik:<.) 00:(0:(

u~u u
I~ c : 8 1" ~ !E -.. GI .0 (/)Q) (/) (/)oc
.. ()

ro .2 ., -0 ., 'E :1 (II '10 ~


::I a. . ~ ~ 0> (/)
GlQ):) C()a.~~

o~:!. < ,:Q GlGIE c w


c .-GI ..Q) E () "' ~ :J (/) m
<11-..,m :J 'm .-:J -()Q)o lV.!!C-

UTg ~ <II <II'm


t:(/)E :J a. :JQ)a. (/) ~ Q) ~ (/) m ~ fdlVQC 't: "0 Q)Q) -"0-..E 2 -iV..e ~'."-=a. lV"0C 0

-::;:--.~.T-.. "O.C"0

10
::I w Glu"'m w ::I -Q).2 ,"' :g GI Q)a.u"Q ~ ::I Q) .~ "Q -g .I::

::IGIa. w ~ "'

~ ~ a N .0 , G) 8.m 8..-= "' ~ "' -0; 5. ~ -;0


la G)-0 '0. .N III '5. G) -C c

.'111
-,..
.-"0 (/)ot: <11

;m~ ~.c:: C Q) .-C


Im ~
m Q)'\GC ~ -.-Q) 'm ..O ~a. "0 c =:)"E N E :)OlVC coE:)

.in c Q) 0In .r:


ai! .in <11
(/) ,."

~-&j"Qj ::J..,..,.., cI. cI. .!: ~ ! c '\G .., .-~ O O c .,lV ..ulV(/) .c () .r: -E -'.. .-.5 "0 .C_lV ~

.!. lV ~ ~ :)

0 O

-5 Q) "Qi (/)
G) ,. ...".

E
() :)
.-

lIt)
-111 '111 .-0. -111

':5 -:; .'Gj -:;


mQ)--oC

N .-~ 0 ..:. ~ ..G)

I .-:) ,m ,= .., ~ .-.9. 1a.:J "5 .-t: ~ 0<11 (/) ~Q) E :J m O OIt:x:J'm(/)

iii m .Q) (/) ,m > .~ ._~:JQ :J

(/)
~ -"0C :) .~ lV .a; E :)._c..
..O 2! () .GI

.-~ GI

~5. O-Q)
"0 -:J :J tU .-In Q)5.~ GJ.5E~-Q)c "Ocmmc",,_o :c (/)o-

~ .0 ~ 1/) .;: Q) u ~ .. ~ u
0> "0 10

"ii C~ aI "" G) ""'. -()()C la 111 "' ~a~9

aI"5~

c "S! m-e 0.-.Qo~ .~ ~ O c


O ._m O

-~--"n

.
-'2" ~ -00 ~o.. I ..,-la~ ~ 00 0"" Q) " 10:: .i~

:
Eo .-m "" .cm~m f;1"QjQ) ",,-m

'\G -.m m.Q.QGJ

GI"O~ (/) () Q) 0-= .E .-() E E GI .Gi a.UI :)

E-$ "Om c:0= Q:C

a
Q)..'(/) c ~ "' 1U o "5. ~ c '5 6)" "iU., ~ ~ -t: >~

..."'

.iij.'~ m E :;:0-"0 m m Q

I:

Q .-

GI
~ 0 c

:2
1
"' - GI

1 !
:J 0 r-

8~
=' o o~ 1:'5

u -,

~1U -I:

I 1
c '5

01 "0 0

'01 Q) ,~ -

"':
q;"0~ ~ 01

m :1 N ",

"iV ~ c

~ 0"0 ""
(/I 't: Q) Q)-(/I -01 0'""'"' e 01 .~ 01 ,", ~ "

E -

o 8. I/) <3:
0

~t Zo

...

!! ~ ":; .9. N

UI e

-~ M

51

-~-, ~()
0 c: -::1..IU= -.c N

-.:;:. IU

01 2 ~ rn-0.:1,,~Ul c

::>- dl

~
..

m o.~ OIOI
J9 O .u a. ., c: ::I .U ..

~ 'C.mw c 01085 -Ulr:U

~_0.::: 11(0

0.

I!-~-IU c: .c ,-_"0 .u -~ --.~

fr
~..-~ "" "0 ::I in ~ 0 c:..m::I :c

:u,." o:5~~ ffioOl 2,~~g;c;~o Q)Q)", C In c


. :1 c.Q):1-' :1~In"'"' In c.

~ 0 ~I'..,
0 ~~ui~~ ::I ::I ::I c: ~I

(.)n:o 0 IU~

~ U_~

~",~ ~iifi

-c:a."0-::1 ~ ~

.. c:!/) U) "O~C/)0.. 0 u
Q)
...: :1 In ,"' Q) -~ () "'

.. ..0 () !/) ~ "' .! I .."'


Q) ,"' Q) 1nC."U"U :1 .0
"5 .-~ Q) ~ "U > ()~ tI)

"'

-:1

,~

-iUO",.-~ 2E().~~~.. ..~ ",0..~GI~


~-c:a."ON

..i;w 3!~~": ~ , ~ti


~- .-'~~

d QJ "' (J "C > ,"' .t= ..: "' ~ - .-"C "' ~ .c .2 .-2!; ",oE~Q)", cn -.-"' I:: cn.c(J "' "'- .v QJ "' (J w ;.,- "' QJ "' .-"' ., ~ NQ)"'t= QJ ~O~cn"" C)"",a.", I::
.E -.!="80~""", c(11)0.-0","c~ Q) .-,E E .t= 'E

~ ~ 0 0 ..S.. .-= ,m
J9 c: tU

Bc: .-"0 ~ !/) I! 0)

::I ,= () 'tv

...E ,~

~j~ ~ 9I.~iitl -

1/)1 tU

()()E"O tU I;: 0::1 =iU()m-' ,:3' 2


.-::1 ..,tU c: a. ... a. a. =

D.Q::1m,
1::~1::~1::8 Q) ~E~ "Cooo

iiENEN.EN "'
0 -

:2~>:> "' ~ 'oQ)U)~ E'E~~


"' ~. EcnQ)
.oQ)E

~ .
.~
1

E ::J E ~
".0' E.EN.S.8.Eg

~ F= c

o N E ~ E .~ E QCOCOCO ~E~E~E~

0 M E ~ E ~ E

~
0 (J~:J -2 8 c "' ~

0 EN
EN
.-<0
:
~O .!! "'

E ~
-N

0"'..-U)

~ 'U;. A>

~ 1- cb "' ~~1U-8E

~C~8CoCoCo ~ Q) ..,

E ~
~

E ~
~

E ~
P. ~ ~ Q) ~

-c.>cn-::>~ 2
---'-"'2
.-0 C._~~N "C~c:~ :2cn.2"C"C .!! ~~~p,f,

'~ 5 0 0
.c "' .N Q) ~ .2 Q) .E Q)

-~

1
.-"C 'E.QQ)~ 8 .Q) -I::

:JON

~ 141

.-

la

o""r-..~ C "'
ijj.". (.)~ ffig

-:z~oo
WUl ULt) Q:O (/)UI

C '0

1-~.Qcc O~"CQ)Q)

~I

52

> b:s_b~I-Voc:-92Ec6

",.P.-g",'owo"Qj","'C:._(F)

m-a;'m...J ~ V o -U O a.~

~... (/)

(/)

..0 L-

~.-~ rn

~ Q) .Q ~ 10

,...

.n

"ii c .O
.~

.0 1 .
\0 .~ E~E

~I
0 'N 0; m c
:;, O ...c:

.~g
e GI 0)
t

2'5 c

~
:.0 c

U-~o -0. D-O):] IV "0 -,IV

In ~ ~ 0 ~:@ tU2 u .-

0; ~ ~C) 2_~ (I!"'iho -GJ" ~-o GJ ,(I! c ~ --GJ uEo (I! , ,


0-O

1
~
0

53

m~

..-QJ-C

~C

~ 11! :3 .s "'c: o ~ Il) . . c: C1)~ > KI ~


~ 2! C C ma.

110
C:a."5"""~~"C"'"Qj:S..Q_.:s c: EOo

-;"' c: C1) O t O "' C1):sa.", "C~c:"" C1)C:.-> ,-C1)"C"" ., ~ """ ..Q ,-..QE C1)Oo~:so :U~f/)o~oC:C1) o~ c:f/)~.-"C -~>.c: o~...52!5"t]--~a. -~()-m>C.U'um~X.-~ g. ..,S .~ 2 ...~ (/)
C.-~

, ' mO~ .-.


, "iV "5 5 c.-,

..C -'~

C1)~ ~.in

~tn

Gi"Q --m(/)m()m..-a;"Q ~ 0 >~o..c.."Q~..0 =.- 8.. -lU'u-~-~ ()..-0()


.. N ~

.~

.0

\0

E~

GJ

0. "' ~ 0 m
N .

'-I o

54

~ ::, 1: ~I o u "'10'
~"O 'E""~o .QGi-EOJo .!9~OJ~8QOJ ro . "0 .~ 1V c: "O.!P..!!E:J"'djOJIn

OJ'.'.'.OJOJ v. a In jq OJ OJ OJ .-"' ..~:Jc:c:c:~ "ii"Ui'!Umc.a."OEo"Ocu .cc: E ~ E "' .Ecu

o
l() -

OJ OJOJl)
OJ

cu-cu
c:
> t= Inc:_a.

---N
~;;;-:uo ..n

E -CU OJ ~l)OJ2:u 1U-

OJ -:e.o OJ OJ "0

-o
Ulr:U) U
OD::O ( ) .,. .,. , 1;= cad, 0I Ulk:U u

, , , ,tU O tU . ~"C-I:: I:: ~ ::J GI ::J ."C m -tU .::JGI-O ~:;:;-::JGJ .20tUc. tUl::UIUl o.2"'=~ .c Ul-O tU,5 -1U -GJ~

":5 ~ .Q' IV! ~


> ~ OJ E '..cu",~._OJcu

ca > ID ,C ca.2? >.B


~ .."' .E (/) .> ~ .. :2

1;=:J
.t: ~ ca

I:J

; 3 ::i
I.Qi ,_';> 0 : :J

:C ca
, "" >E3 '.Q

tn
..:J.9}. "0 ..ca 'ca o

l'."caca3 ','g' a. ca:J :=

ca >

ca C/)o- '~cac U O.. a."C

..'- 1;= 'ca '.."0

~ E :J E .E ~

I I
~ 10 m o Q. X 0) C '5 ~ (/)

rt)]

:0 O c

""'60 tO .N 010:= U~ m -tO "

~ In
~ ~ 0) B",~ "ii E ~.!:! ~ < 1~ CII : -oCIl:I: 0-= "' CIIEo ---0 ~ -0 --0) ~ ~ E "-

tO
cnco ~~ t/11/)

4
~

.
GI:S~ "tJ"'() -

0 Eo ~ C"'GI
:.=1U [l..5~

a)

01

55

56

"0' t6 :3 "' .: 'c=. o ~ 1!"-1 10 "5 ~


() cI'
(.) 4:

~ <f
()
GI "ii -- C GI .-1/)0 (.) ~ G) "0 ~ .-IU "0 .--(.) G)UIU'lUGI~ -.::2~~.. IDGIOa.~"O IU "0 .--a. ..aiIDID..(.)~..ai E..~ E(.)ID~~IU 'IU 'IU 0 > ,-C
(/) Gloo ~ ~ "0 1/)0 >-9-

u <I'
-= (/)~ GI GI .IDGI .-B'-I/)0C GI 0 G) .-

(/)-=.E ~"'
, (/) (/)o(/)Q) 0 u=o :a5.. (/)~"' " (/) > C" ..Q)

~ Q) .(/)0 "' ~ "' O


0) c " a " III 01 >

..
() cx: () 1? Q) 11)0 c 3! o -In .E 5. :.

~
10
0:) ..:)IDo()"C ..'G)1U1U
(/) .-(/) (/) "'

.2C>ID

0;::
"' -.-

cu
...19~IDIU:J(.)...19 ~IU
-""Q)"'~ ,";;;3(/Q) c -Q)Q)oQ):J "'.-c 3
> (.)
-O >

"'

.-,"' ;:] (/)0 "E-""

31 ~
Q) In "5 .-z; 3 * ..: ,"' c .E "' -.r",a 0 a."C _. ~ 0.03'.3 "C Q)~"C3 :J ...~c.ii.iia.E oo::;::;:).-

o
0) III :. c ~ Q) -Q) ::J
""

.
.!;

" .::I tU

(/)

"5 "ii 3

-z; 3

::I () .

GJ ~
,tU -0 .-::I a.
() .-()

(/) ,..; GJ >


~ tU c: ;n .. -

tU .Q

.D

tU

Ex

II()]
~ tU -0 ~
"' "' 1G 8. .~ Q) c

~GJtUGJ -o-GJ c: tU '""" O GJ ,tU () ~"=' "5..:J3c ~ c"CmC:J UI J!.c:oC) ...::1'\UGJ ~1')()-o Q_N 'C
~

:J(/) Q)
'v ..
-

,~

c 8
o a. .-1U ()UI~UI Q)""~ m > C~()~0 I;:: -' () .c m .ii :D tU

Q)

"0 .i::
o

...:J "'

"'
"'

(() > :J (/)


o o o 1/) ~
O N I) 100

-Q):J 0."'

, i

"ii' ~ at

o !E

o E ~ E .~ E
~ "'
c.-"' "U.Q
COIU-

1"" !
I c o o

.2 "' ~
c.-10 ..,0 ~ ~ -'t" I')

4) "0 "' 4)"" -"' P-~ .c 4) J:;:;. O ~ E 4) J I/) E.g .~ E~


~ E :2 E .2 .~

Eo E .c
-'E

~ E
.E c
0 I)

I
~ ::J"OI;:!I.. -IU ---N --O 1!. -

~ 10

;"~j6 o
:. ~
6-f~ c iV ~c ""
(J)~ <II) 1-(0 tn 01

8 0E J E .~ F

;;,
.5 ~ "001
~ 0 " c--"' "tJ.Q

~ "'

I') I O :J C
~ C

01
9 0) w ()

~ 01 (/)Nm ')X I-<DG) (/)

NI
~ 111
'.. 1"0

(I)

C,01~

~
0 .!!.

" 0-

._~ --0>

""~
~ '10 E ~ O .-I() ~1iA8EO> Zc~=E [ -";:: E '.j9 ~ 0. .2! " 10 u
dJ"iUE " --0 --",0'1:;"' U) dJ

iii:;::;0"" -"" :J I: Q--2.

GI

~ 0) ,--0) "=,,
"

.,tg.a.,tg UJ:)Q.
"dJ>dJ--a f-~ ~ .a 00) :)UJ.C~ "c: ,~

~-

io 1-

tY)

..,. ~

II)

57

---, ~ III m :) . ~ 0 ~ L() I~ u <C


()f/) c(c( ~()(/) c(c(c(
(/) 4"
OJ

(/) <

":5 0
.!!

0) 0) UI.0.~0) .~ -O 0)1;:: NO) ~"C O


c "' E . ~ 0) ~i 8 E 0) 1!. .. e! GJ -() 3!(/).S"O .. ."' ...'- GI -GI ~ ~6-m GI>-rn (/) c ~ -., o Q) 0.(/)0 IU .-GI m .'(/)0o -GI GI -0 ., C "a; ",-GI ., .3 -NO C:.'"" :.",GI (/)0"C -.., .-' .0..0= , .!! g. .> ...: m c ::1 0. ::1
.--tU "'"

-m-iU .~ 'C m GI

~
<0
'PGJ ()"O .-

"' 3 .Qi 5
~~~
JJ"'">

Gi 0) c .0. "' ~ 0>

O)~c: (/) ~ 8 ~ "' ~~(/)GJ ::> ::>

1/1 3 .ii 3
tU

ai 01 C .0. 1/1 e!; 4)

.J GJa."Oa. OJJGJo .~ (/) a. (/) ~

(),m1U c(J"" GJ ~ c: "t:


GJ O

roc( .0. O
c( ai "0 Q) .tO O :. Q) a."O < ~ Q) (/) -.0 .2 Q) 5 a. "' .0. ~ Q) (/) U) U) -.0 .2 Q. G) "' 5.~

""i/f < ;n. u GI -a .c ~ 5.-a ~ ~ GI GI


ai

GJ

tn
.t::

'"5 "5 .ii "5 .~


,"' :.
0 -~ ., -

..
0 ~ .,.,~7m., D"C_ro~(/)
:J~ In=

.5 "3 .as "3 "' G) iii .., ~ CJ G) ..,


0 .-~ "C -=0 ..!! .-(/) C ..:. "' "' .-:.
:.

ro
--." -:. :. '"' r: ...: :. =-o"C(/)oGIN

,:5 .ii .E "C "'


4) "C

.,t::!!Jc,~3p> -Gl~.-~ "' N '..GI "C ..."'

..\9 ~ .0 4)

9 -c.
~ ...

...~"C .~
~ :0 :~
;v-;: ()O IO:~ .0 x

.-' "' .2G) :;'-a ~"' :;,"" "' E

, :a .0 .E -a
.-' .2 :;, ~ :;, ."'

.!!-;s:'IU IU "' c0U) IU ;:] ~ 0 IU ...Q '-IU ..> "C 'IU GI "C "' '.g c 0 0 iu r: .E GI ._. ~ --IU :J 0 ...C X GI iGI "' IU GI ~ IU t: .-0 ~

"'"
U~ cnt/)

:J > 'IV UOlm OI"C""~~" "C~ ""

IV .!! ~ cn IV 01 0 a.m

.!! ,"' "5 0

~ (/) 31 E "'

t-~ m o
:. 0 ro '< ...

~ E .5 .2 .E 5 E () ~ ~- "Q. 'Q) OX cQ)Pc 'C


.

8.~ E (/)

-.Gi '\V 5 o GI ~ GI U) "' GI ~ "' C .~

:p.. "' .g .-GI ~ Q. U) E ~ 0 -IU C 8

,"' 5 O ~ GI U) "' GI ~ C .~ GI "'Qi o


~ 0 "'

0) -0; D
c.-41 "0 ~

-"' iGiG > o EQ. "0 "' x 41

.,..( O Z

I~
N
~~ I-~ (/)N <0

O 2

10 z

~~ (l)CO <a

w u~ ~N (/)
~-~ .s: o :o::>~ .~ Q) E

(/)m <-q f-o (/)m


:;:--,,~ -0

0> (') (/) < 1-

(/)
Q)o "C~
C

"' "' :t::'C


= "X:; .0

01 -'-.0

01

"'

E
o

,"'
>~

Q) ~ -a "'
.0",-:J-E " p --

0 !! (/) "'

10

'G!"0~ ~Q)G ~
r~

-p: ~ " " ~ IX)

o~ ccu r~L

0 N

58

~ (I! ::3 jIP .s "'c: o ~ .~ ~,

(/) ~

I~

(/) ,wm-B .-0 fI)oG) ()"C IU :J G) -.


C :JIU~ a.>IU :J UI G) UI G) UI .-:J 0 -a.UI .2 IU G) -0 :, ~ G) .8 'IU N C a G) ~ ()

(/) <

V) ..:

""5 "15 .Q ~

(0

., ii5., 'B :2 ., .. " " "5 -ij 5 -' c 4)


~ ~ ~ =' 0-0-4) =' 4)gj~ -~"' 0.1::

~ ~ .0! ~ ~ CII 00

"' 01 C c. (I) ~

oi 01 C .0. "' ~

..; 01 C '0. ! ~ 3 --0; 5

Gi 0) c .0. II> ~

3! "5 ~ ::)

:I! "3 .ii 5

~ 3 .a; 5

4) (0 ,"' 00
l u "' a.. ~ u

...

c 0) In .0 "'

.5 5 "ii 5 la :0"041 U ~ J! ,la 5 ~ ~ 41 "' la ~ 10 C " 41 "aI o

3 3 "ii 13 la ,=

I~ 'I.!! I~ ~
I~ 01 "'

.5 3 .0; 3 .~ 11. .. ~ .m ~ ~ 18 ~ IV
I .!

~ la C .E ~ a -Ii 1U ~ '6 m " o c ~

I...

.2 -~.N ::1"010= OC- c O ~

!0 c

=:1 .2 -

~ 2

b !2

"'di .0 I. 04{ ,~ 0

('4

(/)ID ~a I-ID "'= Q)~ Q)-a:J c In "IU~~ .-E ~ IU ~ ~ -.5 0 ..0)


0 -~ n .."

o~ ~:8 ~U) (/)


-

iii ((I u((1 ((I !k:O "1 ((I 41

1-

> .in o ~
O

41 "0 41 .2 "0N N

41 :.-O I!

~ ~

la IL

., ~ -0 10 5 .~ -la 0O O II) N

"tJ~ '5~ c~ ~~ c"" 'c ~ 10 ('I!

59

.. ., ., ~ a..8(/)~ ., = -~., c 9.0 (/) <

cn 4'
<I) <7"

(/)
cn <I" (/) <I'

"'5 "CD .Q ~ ai 01 .~ Q. f/I ;g ~ GI f/I 3 .ii S


G) "0 ..!. .c ..!. .c

01 i;j. 01 In 0

10

cn ":5 .0; 5
"3 '0; 5 01 -:;11. .0; E -0 ;=)0
.Ui -Ui .E "0 IU G) "C .-' .2 .~ ~
.-::I IUE .= Q. G) Q
G) ...

Gi "' c .5. cn ~ 0)

ai C) c .5. ~ 0) (/) "5 "ii 5


ai 01 C '0. (/) ~ 41 (/)

3! :I ~ ~~ ~ 0> cn 3 .Qj ~

ai 0) " .5.

Il) ia~1!
m "'=IUE IU m: IU 'i"~ ::I .-::I

..2 !? .E = .-' .2 G) .2 ~1! .-' .2 .~

E "C IU G) "C

c: c-

.ii .-~ 1i"~ o;:Q0;:Qo;: .-G) .-~ ~ "' "' f/I f/I G) "' .-G) &!~&!G)Q -.tQ.G)Q.G)~ f/I 1i"~ ~ ~ Q .-~ 'i"'IU

-.ii

-.ii

- IU

EmEmE 0 ...0 -1U-1Uc:c:c:c:c: ...0

m ... IU c:

8 m ,0 ::I 0Jc( c: 10 2 r-. IU


N X GI c: IU

. G) m 0 .::I .C c: 10 Z 0 2 c: .c 1G) m 0 .

.::I

,..."C
.-.c N ...~~ ~

G)

G)

r
::I .c:~ ~< 0<.> ~
a) N

:; Q;:
"0
G)

~~ 1-01 (/)10

itV
l -~'111 alal..!. p.m() = .cxmoC: -"L: ~ :g .~

~ Eue OG)"C Oa.~


Or-. N

&.~

re

60

-",.; ~I ~ ::I! .s ~
~ -,:6.. ,.2
~c
.& ;:,

"'
-ItS 4)
~.C4);:'

3",,-u

E ItSItS;:,c-=-a
--c

o'J!

~~:X~E:X~2 "'"
(1) ...

~ Il) ""5 ""0> .Q .0 G)~ "51


c ='IU :J C.mO O O IUUI .

~
-=-a;(.)"C
=--0;-:J

(/) ~

() () o o () ()

In
1/1 G)G)"" fJ) :u E ~ c. :J fJ) Q)Q)~ 1)"C(J . ,m Q)C."C IU -:J ~ "3 .-c. G) 5"U", '111 :J .2 ~ .i:' t= _m .ino-

"' 3 .0; S .. 3 .dl S


-a;-I"C
"ffE .t:

<Ii 01 C .a. "' ~ ., ai "' I: .5. .. ~ dl


:J>"C c. :J G) fJ) fJ) ..-= :J

G)"C.2 c 111 G)

"C

:J

:5 .in .E "0 m i.s 1.Ill) .!9 ~ 0)


-0) 1/)0) m

I~ I

.5 "5 .ii "5 10 ""a. 01


0 -

~~

.Qi 'P"' O 0;:: .0 ~

1"'" E .E c:
"C-Ia 4)4)1n ,0.
EfIIofllo = e

~ /I)

~ ~ '10 "5 o ~ 01 01 In 10 01 :0 [0 .E ~
a.:g"R! ~ ~ () .,:
~ -4)4) "'o.c 0 4) In "' In "' "' 0. 4) c "t:

I.-, ::2 "5 ii "5 m = 0. .. () ~ ~


c ~~
~ c "'

=:e. Qj

~
~ .c.
:J.s UI=

w
II .. IV C 01 "'5' IG II "0 ::J '~ ?I! 0. "' ~ Qj
..9!

.;;! -g

~ 0 ... ... 2i 18 ~

Q):.g ~ (/) IU ..Q IU"C ~ E

::2

~ '~

.ii ,.,... ~ I;::

~ .. 3! m ~ "' c E .s .. Q
"C_~"C 4) 'la

"ii 5 ai
1 UI E .E C O ()
1L -c:) 0 c !1. "oooc;",

1
01 "0. . ~-0:S-"Q 2 "
0 .,..

I "6 2! ! i
~ ...
10 O

.~ c. ~

E ..e c 8

..,
=' o c

a .ci 10 z
c( 10 zl
r-01 01 :J O c

i
-a.:.-81O ~OOIC C
m :J N 0,

"e!m ~ ~ 0.4) 4) 10 " 'O~

~ x 01 Uiu> (.)I/) ~o ",U>

J ~

N
-0) ~N W

-< wcb ()N ID

g~

iii u
.. -0

0. CIIE 6' ~
QI oU -o~ -~ " c c= " .2 a. ..

!~

"Qj c. "' "5:;: c~ -

i~ .S .g ~
U-CI-~ ~

.0. ~ ~

5~~~
CII~

cm aU O~

o.~ (I) ~ <I: u

.19. i N 4)

10 .-~
-61

..'IV -()

~~E "CQ)() .-Q)

> -

!b."'

~ ~:p"""

--~

(W)

61

() 0
0:: <1:

~ 4'

.-;u~ 0) ~" '0 " o () ~ ,.u .0 E :c u ~

~ cr

~ 0 .Q t.! ! <0
0) UJ 3 . .Gi .0 -N =:1=
'\V .0

UJ 3 .0; 5

ai 0) c .0. UJ ~ QI E :E o (/I 01 (/I "5 .0; S

~ E '-fi "'

~ "0

5 ~ ::J 0.
<1)
inJ? <1) 111 c.~

111 ~ ~

If)

~ ~
f!~ 111..2 E ~~

! ! i 1 ; .
~ 0. .-M GJ 0)
E
u coGI ~.EE fII.EE E .--o c o

c GJ

QI/) ~ ~ O C'I/ m
E
E .-c

._,;:c~~~ GJ 0-

O 0)
E~~

.-O

~
.-co ~.E fII~E.g.iU~ Ec.o~~'1U3~c..-0 -fII .a U E E o .oGJ Ec.-

EE~~~~~-8 E

~~-1;:-"'

---I;:

E
~~

~-I;:

.-

E
.=

ii E~ ...O 0;;:: C ." 4) a.

(/)
.Q :t::"
"00::J cN

...EE
0> "C 0> ..III -.ns O>"C ~c ::0 III uEIJ.x .= on ~ a -::0 0 c c .-0 0> III .0> '-

~ m

.Q ~.
::J C.Ei~

,
~ m

~ m
~ ::J !!:

I
I

I");
uu~c C .--"C "C

lL ~ ~
-"00 ~

-081;:x c GJ

GJ~X ~ -GJ
::J

-c

081;:c GJ~X "" 'v

"0

c:"0
cnO) g~ QI

c .-0

::J

-c

GJ

o c

Q. m -

c"0 o~ !Qo o:~ (/)

c .-

",i

wt-()~ ~o rnID

~
.to .to Gluo
"EGIO GI-I'.-GI
-~--

~
~ O I
0.

~
u

~~~

~
QI= "C.g
u E clU~ ::Jo=(.) a..E~
.-cu

-070

.-(/)

""10.!?~EU 0 G)o

"'co ~ ~

:;0... ~ .i:: " 0.0 E -E

.2 c la ..

,n

62

8.4.

Actiunile

corective

Urmatoarele recomandari trebuie sa fie luate in considerare in luarea deciziilor privind actiunile corective: -cand caracteristica are valoarea depa~ita, aceasta trebuie comparata cu rezultate anterioare, pentru confirmarea actiunii ce trebuie luata; -ca regula generala, mai multe caracterislici ~i continutul de apa din ulei vor trebui sa fie necorespunzatoare pentru justificarea actiunii; exceptie face ligiditatea dielectrica care, daca are valoarea sub limita, se actioneaza prin reconditionare fizica (uscare), indiferent de valorile celorlate caracteristici; -daca se observa accelerarea procesului de deteriorare, se stabile~e frecventa mai mare pentru analize ~i se informeaza utilizatorul echipamentului.
9. COMPATIBILITATEA ULEIURILOR ELECTROIZOLANTE

Completarea trebuie facuta cu ulei electroizolant corespunzator. Niciodata proprieta1ile uleiului de adaugat nu trebuie sa fie mai proaste decat ale uleiului din echipament. Fumizorul de ulei trebuie sa garanteze compatibilitatea uleiului electroizolant furnizat cu uleiul din echipamente. Completarile cu ulei sau inlocuirile de ulei se fac numai daca exista certitudinea asupra compatibilita1ii uleiului de completare sau inlocuirea cu uleiul existent in echipament. Completarea cu o cantitate mai mare de ulei nou peste un ulei utilizat de foarte multa vreme poate cauza precipitarea ~Iamului. in acest caz este bine sa se faca in laborator testul de compatibilitate. Testul de compatibilitate trebuie efectuat ~i in cazul in care uleiurile sunt de provenien1a diferita. Proportia amestecului asupra caruia se efectueaza testul de compatibilitate este de 111.

63

Rezultatele ob1inute pentru amestec nu trebuie sa fie inferioare celor ale componentei de cea mai scazuta calitate.
10. TRA T AREA ULEIURILOR ELECTROIZOLANTE

10.1.

Reconditionare

fizica

10.1.1. Generalitati Reconditionarea fizica este un proces care elimina, numai prin mijloace fizice, particulele solide din ulei ~i scade continutul de apa ~i, respectiv, continutul global de gaze la un nivel acceptabil in situ. Mijloacele fizice utilizate includ cateva tipuri de filtrare ~i tehnici de deshidratare ~i degazare prin vid. Temperatura de tratare in cazul filtrarii este limitata la 50oC, iar in cazul deshidratarii ~i degazarii prin vid la 70oC. Daca uleiul este tratat la cald, viscozitatea lui se reduce ~i cantitatea de ulei trecuta prin orice tip de purificator se mare~te. Pe de alta parte, ~Iamul ~i apa libera sunt mult mai solubile in ulei cald decat in ulei rece. Deci, ~Iamul ~i apa libera sunt indepartate mai eficient prin tratarea uleiului la rece. Apa dizolvata ~i in suspensie este indepartata prin tratarea in vid, la cald. NOTA. Tratarea in mod repetat ~i in conditii necorespunzatoare a uleiurilor minerale aditivate (prin vid ~i la temperatura ridicata) poate duce la pierderea partial a a aditivului antioxidant. Aditivii obi~nui1i: 2,6 ditertbutilparacrezol ~i 2,6 ditertbutilfenol sunt mult mai volatili decat uleiul mineral. in timpul procesului de reconditionare fizica, uleiul va fi supus controlului curent, iar uleiul reconditionat fizic va fi supus analizei complete. Aerul din rezervorul in care se va introduce uleiul reconditionat fizic trebuie sa fie uscat ~i protejat fata de umiditatea atmosferica printr-un filtru cu silicagel cu indicator.

64

10.1.2. Echipamente de recondi1ionare 10.1.2.1. Filtre Aceste filtre se bazeaza pe principiul refularii uleiului sub presiune, prin matenale absorbante, ca hartia sau alte medii filtrante. Filtrele de acest tip sunt utilizate, de obicei, pentru indepartarea contaminan1ilor in suspensie. Mediul filtrant trebuie sa fie capabil sa indeparteze particule mai mari de 1,5 ~m. Aceste procedee nu degazeaza sau deshidrateaza uleiul. Filtrele din hartie sunt impropni in cazul folosini la tratarea ulejunior care con1in apa intr-o cantitate mai mare de 25-30 ppm. Ele se umezesc ~i i~i reduc eficien1a la filtrare. Capacitatea filtrului de indepartare a apei depinde de gradul de uscare a mediului fjltrant ~i de cantitatea sa. cand uleiul supus filtrani con1ine apa, apa din mediul filtrant intra rapid in echilibru cu apa din ulei. Urmarjrea continua a con1inutului de apa din uleiuJ filtrat este folosita pentru monitonzarea eficien1ei filtrarii. 10.1.2.2. Deshidratoare cu vid Deshidratorul cu vid este un mijloc eficient pentru reducerea, la valori foarte scazute, a con1inutului de gaz ~i de apa din uleiul electroizolant. Exista doua tipuri de deshidratoare cu vid, amandoua func1ionand la temperaturi ndicate. Tn unul, tratamentul consta in pulverizarea uleiului intr-o camera cu vid. Tn celalalt, uleiul curge in straturi sub1iri peste o serie de ~icane in intenorul unei camere cu vid. Tn ambele cazuri, scopul este de a expune uleiul pe o suprafa1a maxima ~i pe o grosime minima in camera cu vid. Pe langa indepartarea apei, deshidratorul cu vid va degaza uleiul ~i va indeparta cei mai mul1i acizi volatili.
10.1.2.3. Instalatii de tratare a uleiurilor de transformator in

(filtrare, degazare, deshidratare, incalzire) Pentru prelucrarea uleiului nou, inainte echipamente, sau a uleiului exploatare cu prilejul reviziilor, existent in reparatiilor,

de a ti introdus

echipamentefe se recomanda

aflate in ca tiecare

65

intreprindere de exploatare (centrala electrica, intreprindere de transport sau distributie a energiei electrice etc.) sa fie dotata cu o instalatie de tratare a uleiurilor de transforrnator (filtrare, degazare, deshidratare, incalzire), avBnd urrnatoarele caracteristici tehnice principale: -debitul de ulei in regim de tratare : circa 4000 I/h; -capacitatea de filtrare in trepte pBna la 1 ,5 ~m, cu un 13-de retinere mai mare de 200; -degazarea uleiului pBna la un continut global de gaze de 0,5% dupa prima trecere prin instalatie, pornind de la un continut global de gaze initial de 10%; -deshidratarea uleiului la un nivel de 5 ppm dupa prima trecere, pomind de la un continut de apa in ulei de 50 ppm; -incalzirea uleiului pBna la temperatura de minimum 80C pentru o putere calorica de maximum 1 Wlcm2 disipata in incalzitorul de ulei; -sistemul de vidare compus din pompa de vid preliminara ~i pompa Root2.
10.2. Regenerare

Regenerarea este un proces care elimina contaminantii solubili ~i insolubili din ulei prin mijloace chimice ~i de adsorb1ie, in coroborare cu mijloace mecanice, in vederea restabilirii proprietatilor uleiului la valori cat mai apropiate de cele originale. Regenerarea este un proces care se efectueaza in rafinarie, dar poate fi efectuata ~i la locul de func1ionare al transformatoarelor, folosind instala1ii mobile ~i tehnologii specifice. In functie de cercetarile din domeniu, se pot aplica ~i alte metode omologate de tratare. 11. DISPOZITIILE FINALE . 11.1. R8spunderea pentru utilizarea uleiurilor electroizolante in condi~i tehnico-economice corespunz8toare revine personalului gospod8riilor de ulei, laboratoarelor chimice ~i sectoarelor de intre1inere ~i reparatii ale echipamentelor electrice din unitB1i.

66

11.2. Raspunderea pentru organizarea ~i coordonarea activita1ii gospodariilor de ulei electroizolant. a depozitelor ~i a laboratoarelor chimice revine conducerii unita1ilor. in vederea efectuarii probelor asupra uleiurilor electrojzolante prevazute in tabelul 5. unita1ile vor lua masuri pentru: -dotarea laboratoarelor cu aparatura ~i echipamentele necesare; -asigurarea laboratoarelor cu personal de specialitate. 11.3. Reglementarea sarcinilor care decurg din aplicarea prevederilor cuprinse in acest regulament se concretizeaza la fiecare unitate prin instructiuni tehnice inteme ~i atributii de serviciu pentru fiecare loc de munca. InstrucVunile trebuie sa conVna un capitol cu norme de protec1ie a muncii ~i altul cu masuri de paza ~i stingere a incendiilor. 11.4. Controlul privind competenta ~i eficien1a acestui sector de activitate se exercita de compartimentul electric din unitate.

67

ANEXA1
ULEI MINERAL NEADITIVAT DE TRANSFORMATOR TR 30.01 Conditii tehnice de calitate Specificatia de firma (ASTRA ROMANA) nr. 39/1999
INr. crt. I Metoda lucru ISO 2049 de I

Caracteristica IAspect ICuloare, unita\i ASTM, maximum IDensitate relativa la 20C, maximum Viscozitate cinematica la: 20C (cSt) 40C, minimum 50C, maximum -15C,maximum Punct de inflarnabilitate PM (OC), minimum I M iC), minimum Punct de con elare Oc , maximum Punct de tulburare Oc maximum Punct de anilina Oc IIndice de neutralizare (mg KOH/g), maximum
i L I I I I

Valoarea
limpede, suspensii 1 0,8900 198,5 10 800 140 1~ -40 -20 70-82 I I i 0,03 li 1,~ 24 fara

STAS 34 I STAS 35SR ISO 3104 STAS 5488 I~ I STAS 39 SR EN 23015 SR ISO 2977 I
"

STAS 23 STAS 22 SR7573


STAS 11606

L.!Q.,Aciditate minerala ~i alcalinitate 1111Indice de refractie Con~nut de sulf corosiv -pe lama de argint -e
~ 3

I I

absent 1 b ~ 40 liDsa

lama de cu ru, maximum nelcm , minimum

SR ISO 2160

Con\inut total de suIt (%m), maximum Tensiune interfaciala fata de a -d Continut de ioni de sulfati Stabilitate la oxidare . .de cloruri anor anice

~ STAS I ASTM 96541 D 878

14

15 16

-indice de neutralizare (mg KOH/g), maximum -reziduu (%), maximum -tg O la 90C, maximum Con~nut de: -atomi de carbon aromatic (%)

0,30 0,10 ~,13


7 ,550-55 35-45 11

STAS 6798/1

-atomi de carbon parafinic (%) -atorni de carbon naftenic (% )

ASTM D 2140

68

I i Nr. !Clt.
18 Con~nut maximum C o!!tinutd~
~ 20 '--i Continut

Caracteristica
de hidrocarburi aromatice policiclice (%},

Valoarea

Metoda de lucru

IP348
DIN 51527 STAS 10632

~Q~ (po!i~lo!~ri- ~e!)ilice


insolubile (% )

)
(%)

~ ~ lipsa
-1L -9.L 1Ox10-4 8,5

de substante de aditiv

in n-heptan

121 , Continut

antioxidant

SRCEI 60666

Caldura specifica la 20C (kJ/kg grd), minimum Conductibilitate termica la 20C Im rd , minimum

anexa anexa anexa


i STAS 12779

~ ~ Coeficient de dilatare termica 25: Con9nut de gaze formate in camp electric ~i la ionizare
(mi). maximum
~ .J;L
Con!inut de apa pentru ulei crud (ppm). maximum

30 ~

I SR SR

CEI814 CEI 247

tg O la 90C,

maximum {kV) : -ulei -ulei ca atare, tratat, rninimum minimum

28 Tensiune

de strapungere

35 60 2,1 -2,3 2,1 -2,2 4x10t4 SR CEI 247


SR EN 60156

29 Permitivitate dielectrica relativa la. 90C


20C

SR CEI 247

30 Rezistivitate de volum la 20C, 5OOVc.c. (.acm),


minimum
31 Tensiune de strapungere la impuls unda negatiW

:<kV/cm}, minimum
].?. i,ndice de POlarizare, maximum 33 'Numar de particule cu diametrui mai mare de!

140

CEI 897

3.500 'O1 -la rezervor

procedura

Smft/100 mi, maximum

4.500 -la ~ut 8.000-la cazan CFR

CEI 970

69

ANEXA2
ULEI MINERAL ELECTROIZOLANT ADITIVAT TR 25A PENTRU TRANSFORMATOARE ELECTRICE Conditii tehnice de calitate Specificat;ia de firm8 (ASTRA ROMANA) nr. 57/1999

Nr.

Caracteristica
cit 1 iASpect

Metoda

de

Valoare;j
lucru

limpede, fara sus-

1
Culoare, Densitate unitati ASTM, maximum

pensii sau depuner\-

ISO 2049

I..L i 3 '-"4

-1R~ 19-25

STAS 34 STAS 35

relativ8 la 20C, maximum (cSt) la" 20C 40C, minimum

iViSCOZitate cinematica I

~ 10 800 140 145 -40

SR ISO 3104

SOoC, maximum -15C Punct de inflamabilitate Punct de inflamabilitate


6

maximum

PM (oC), minimum M c minimum

STAS STAS i STAS

5488 5489 39

:Punct de congelare i,punct de tulburare Temperatura

IC),

maximum ~

(OC), maximum (oC), minimum

-20 280 ~

de autoaprindere

~I iASTM

E 659

~ 10 11 12

Indice de refrac1ie, maximum Indice de neutralizare Aciditate minerals (mg KOH/g), maximum

SR 7573 , I STAS STAS 23 22 I

~ ~ 78-82

~i alcalinitate (oC) maximum . i

iPunct de anilins Continut Continut

IsR ISQ2971 I iSRCEI814

113

de apS (ppm), de sulf corosiv

30

-pe lama de argint , -pe lama de cupru, maximum

absent 1 a ~ 40

STAS 11606 SR ISO 2160 i.SR ISO 8754 STAS 9654

15 icontinut total de sulf (% masS), maximum I Tensiune interfacia18 fa\s de aps (dyne/cm),

70

Nr. crt.

Metoda de Caracteristica Valoarea lucru

17 Stabilitate la oxidare pentru ulei aditivat :


-indice de aciditate (mg KOH/g), maximum -gudroane (%), maximum -tg 0 la 00C, maximum 18 Con~nut de: -atomi de carbon aromatic (%) -atomi de carbon parafinic (%) -atomi de carbon naftenic (%)
19i

0,10 nedetectabil 0.040 5-7 48-57 35-40


2,5

STAS 679811

ASTM D 2140

Con~nut de hidrocarburi policiclice aromatice (%), maximum

IP348
SRCEI

20 ICon~inut

de aditiv

antioxidant

{%)

0,3 :t 10%
60666

ldentificare

ioni, cloruri ~i sulfa\i insolubile

anorganici in normal heptan

~ lipsa
300

ASTM

D 878

Continut

de substante

STAS10632

~ 123 Stabilitatea la oxidare cu bomba rotativa la 140C


(min). minimum Perioada
L~ ~ [26

STAS 8930 STAS 11475 anexa


anexa

minimum mum

150 1.5 0,15


~ 0,005 35

Caldura

Conductibilitate terminala la 20C (Wlm grd), minimum

anexa SR CEI 247

SR EN 60156
60

130

Permi!ivi!ate

dielectrica

relativa &, la:

9QDC 20DC

2,1 ~

-2,3

SR CEI 247
anexa

i 31 Ilndice
132 I

de oolarizare,

maximum

0,01

Rezistivitate de volum la 20C, 500 Vc.c. (Qcm) 4,Ox1014 minimum Tensiune de strapungere la impuls undB negativB
150

SR CEI 247

! 33 I

CEI 897

IkV/cm), minimum

71

72

ANEXA3
ULEI MINERAL ELECTROIZOLANT ET 10 PENTRU SISTEMUL DE COMANDA ELECTROPNEUMATIC AL iNTRERUPTOARELOR

Condi1ii tehnice de calitate (STAS 10130-75)


Nr. !!, 1 2

Metoda de Caracteristica ~ Culoare Valoarea


~ ~ ~ --1Q.500 93 -2i!:.~ 140

, I

lucru vizual vizual STAS 35 STAS 117 STAS 117 STAS 5489 STAS 23 STAS6799 STAS2~ ,

0,5 STAS 10130


0,1 9,5 700

pct. 4.1

1.5x 10-12 j

STAS 7~

73

ANEXA4

METODE CAUTATIVE

DE ANAUzA

Detemlinarea

vizuala a aspectului

Se agita energic sticla cu proba de ulei, apoi se toama circa 150 ml de ulei intr-un pahar Berzelius de 250 ml, perfect curat ~i uscat. observandu-se la lumina, in transparen1a, daca este limpede, opalescent sau tulbure ~i daca exista particule in suspensie sau pe fundul paharului.

Detenninarea

prezentei apei prin crepitare

O eprubeta perfect curata ~i uscata se umple pe jumatate cu ulei, dupa agitarea energica, prin rastumare. a sticlei cu proba. Eprubeta tinuta cu un man~on din hartie se incalze~e prin trecere repetata prin flacara unui bec de gaz pana la fierbere. Daca se aud pocnituri. aceasta indica prezenta apei.

74

ANEXA 5
DETERMINAREA COMPOZITIEI PE CLASE DE HIDROCARBURI

1. Domeniu Prezenta procedur8 se aplica la calculul %GA. %GN. %Gp pentru uleiurile minerale cu un continut de carbon aromatic intre 5 ~i 45 %. 2. Definitii Procent de carbon aromatic (%CA) -procent atomilor de carbon prezenti intr-un ulei, care structuri de tipul ciclurilor aromatice. Procent de carbon naftenic (%CN) -procent atomilor de carbon prezenti intr-un ulei, care structuri de tipul cicluri naftenice. Procent de carbon parafinic (%Cp) -procent atomilor de carbon prezenV intr-un ulei, care structuri de tipul ciclurilor parafinice.

greutate din totalul sunt combinati in greutate din totalul sunt combinati in greutate din totalul sunt combinaV in

NOTA. Descompunerea pe atomi de carbon in clasiticarea structural8 este independent8 de faptul c8 structurile exist8 ca molecule separate sau sunt combinate in alte forme structurale sub forme de molecule. De exemplu: un Ian\ paratinic poate ti: -o molecul8 alifatic8; -o grup8 alchilica legat8 de un ciclu aromatic sau paratinic.
3. Prescurtiri %CA -procent %CN -procent %Cp -procent R; -intercept : carbon aromatic; carbon naftenic; carbon parafinic: de refrac1ie;

no2o- indice de refrac1ie;

75

d15 -densitatea la 15C; ~20 -densitatea relativa la 20C,in raport cu densitatea apei la 4C; V50 -viscozitatea cinematica la 50oC. 4. Documente de referinta ASTM D 2140-91 -Standard Metod of Test for CarboQType Composition of Insulating Oils of Petroleum Origin. Van Ness, Van Westen -Aspects of the Constitusion of Mineral Oils; Amsterdam, 1951. Rudolf Fuchs -Mineraloelwerk KG Mannhein, 1969 5. Mod de lucru Se determinB: -densitatea la 15C, conform STAS 35; -densitatea la 20C, conform STAS 35; -viscozitatea cinematicB la 50C, conform SR ISO 3104; -indicele de refrac1ie la 20C,raportat la linia spectralB galbenB D a sodiului, conform SR 7573. DacB con1inutul de sulf al uleiului este mai mare de 0,5%, rezultatul acestei analize trebuie corectat pentru continutul de suif. Din densitatea la 20C ~i indicele de refractie la 20C se calculeaza interceptul de refrac(ie (R;) dupB urmBtoarea formula:
Rj = [(nO2O- d2012) -1] x 103

Cu ajutorul tabelului 1 se afla pentru viscozitate, in cSt, la SOC, indicele W50 al lui Walther, prin intermediul caruia se poate calcula valoarea de baz~ B dupB formula : B = d15 + 0, 1 X (0,3 -W50) Valorile Rj ~i B se trec in diagrama temara triunghiulara. Valorile trecute pe partea stanga. de-a lungul fasciculului de curbe de la 35 la 80 reprezinta valorile Ri, cele trecute pe partea dreapta, de-a lungul fasciculului de curbe de la 0,86 la 1,03 reprezinta valorile B. 76

Liniile Ri ~i B, corespunzatoare valorilor gasite pentru uleiul cercetat. se intretaie intr-un punct care corespunde distribu1iei carbonului pe structuri parafinice, naftenice ~i aromatice. Daca uleiul nu con1ine mai mult de 0,5% sulf total, valorile citite din diagrama sunt corespunzatoare fara corec1ie. , fn cazul unui continut mai mare de sulf se calculeaza. . ~ %CN = -%S I 0,288; ~ %Cp = + %S /0.216; %CA = 100- (%CN+ %Cp). 6. Precizia metodei Repe!abili!a!ea ~i reproduc!ibili!a!ea me!odei sun! prezen!a!e in !abelul 2.
Tabelul2 Nr.
crt. I Simbolul continutuluil

Domeniul 2,7 + 34,6 23,7 + 47,2 32.3 + 68.6

Repetabilitatea 0,4 0,6 1,0

Reproductibilitatea
~ ~ 1..4

1 2 3

%CA %CN ~C~

Tabelul1
Transform area viscozitAtii cinematice in indice W

Viscozitatea la 50C (cSt)


~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ 647

-0,0669 -0,0666 -0,0663 -0,0660 -0,0656 -0,0653 -0,0650 -0.0647

77

Diagrama ternara triunghiulara.

79

ANEXA6
DETERMINAREA FACTORULUI DE POLARIZARE
Scop Metoda pentru uleiurile proprietatile

se

refera

la determinarea Acest

factorului factor pune

de in

polarizare evidf!n1a

electroizolante. a'e uleiurilor polarizabile. consta

dielectrice

~i este proportional

cu cantitatea

totala a substantelor Principiul Principiul (permitivitate temperatura. Aparatura Aparatura -aparat

metodei metodei in corelarea constantei determinate dielectlice la aceea~i cu indicele de refractie,

relativa)

consta din: pentru determinarea Abbe. constanta dielectrica (E) conform CEI 247. constantei dielectrice;

-refractometru Mod de lucru Se determina Calcul Factorul

Se determina iOOicelede refraCtie (nD3) conform SR ISO 5661 :1983. de polarizare Z la 20oC se calculeaza
Z20 = 820 -(nD2~2 ,

cu formula

in care: nD20este indicele s -constanta

de refracVe in linia D a sodiului, dielectrica la 20C ~i 50 Hz.

la 20C;

80

ANEXA7
DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE DlLATARE TERMICA

1. Principiul metodei Coeficientul de dilatare termica reprezinta raportul dintre variatia volumului ~i variatia temperatulii pe unitatea de volum ~i se calculeaza prin determinarea densitatii uleiului la doua temperaturi. Diferenta dintre cele doua temperaturi nu trebuie sa depa~asca 14C. 2. Mod de calcul Coeficientul de dilatare termica se calculeaza cu relatia: CDT = d t1 -d t2 .10-4 ) t1 " d .\t2-t1
in care:dt1 este densitatea determinata dt2 -densitatea t1 t2 -temperatura -temperatura determinata scazuta ridicata la temperatura la temperatura ('C); ('C). scazuta (g/cm); ridicata (g/cm);

DETERMINAREA

CALDURII SPECIFICE

1. Principiul metodei CBldura specificB reprezintB cantitatea de cBldlurB necesarB cre~terii temperaturii uleiului cu 1C ~i este in functie de densitatea uleiului ~i de temperatura acestuia.
2. Mod de lucru Caldura specifica se calculeaza cu relatia: ,

c- -4.1816(0.4024 .Jd +o.oo08.t) in care: c este caldura specifica d t -densitatea -temperatura (kJ/kg x grd);

probei de ulei la 20C (g/cm); probei de ulei la 20C.

81

ANEXA

DETERMINAREA

CONDUCTIBILIT

TI! .

TERMICE

1. Principiul metodei Conductibilitatea termica reprezinta capacitatea uleiului de a transmite caldura in masa de ulei la/~i de la elementele componente ale transformatoarelor. Conductibilitatea termica se determina pe bsza densitavi uleiului ~i a tempersturii acestuis. 2. Mod de lucru Conductibilitatea termica se determina cu relatia:
'1J\,O.OOO2804(1-0.00054t)418.6 20 d

in care: A este conductibilitatea termica (Wlm grad); t -temperatura la care se face calculul (200C) d20 -densitatea probei de ulei la 20oC.

82

ANEXA9
MONTAREA FIL TRULUI CU SILICAGEL

4'

1. C(1rt'~t

2. gre~it

83

ANEXA10
INSTRUCTIUNILE , PRIVIND CURATAREA , ~I PROTEJAREA

REZERVOARELOR, CISTERNELOR ~I BUTOAIELOR PENTRU ULEIURI ELECTROIZOLANTE PRIN VOPSIRE Cura1area ~i protejarea rezervoarelor ~i cisternelor 1. Suprafata interiaara a rezervarului ~i cisternei trebuie curatata de eventualele depuneri (cruste de rugina) ramase de la executie. Curatirea crustelar sablare sau cu peria de degresarea se realizeaza 1000 I apa calda -circa sau a urmelar de rugina se va face prin sarma ~i apoi cu ~mirghel. Dupa curatire, cu salutie de detergent (50 kg detergent la 80C), care se prepara chiar in interiarul

recipientului. Se va utiliza a pampa de 3-5 m3/h cu aspiratia imersata in salutia de detergent, iar pe refulare se va manta un furtun avand jetul sub presiune, cu care se var spala peretii interiori. "'Se va insista in mod deosebit la imbinari ~i in'dreptul profilelor montate pentru intarirea rezistentei mecanice a rezerva~lui. Solutia de detergent se va scurge la canal ~i Se\ vor efectua doua clatiri ale rezervarului (una cu apa calda ~i una cu a~ rece). \ Dupa uscare in aer liber aproximativ 24 de ore pe ti de vara, fara ploaie, se va controla suprafata interioara a rezerva lui atat vizual, cat ~i cu hartia de filtru (se va ~erge peretele cu harti de filtru ~i se examina daca hartia de filtru s-a impregnat cu ulei au alte impuritati). In cazul in care degresarea nu este corespunzatoare, se peta opera1ia de spalare cu solutie calda de detergent. \ Finisarea operatiilor de curatare a cisternelor se va fac~ prin i spalare cu ulei electroizolant nou. 2. Dupa ce se efectueaza degresarea, clatirea ~i usca a se continua vopsirea. Pentru vopsire se va utiliza un produs insolubil in ulei electroizolant, ca: lac AA 67 pigmentat gri sau lac AA 62-M (sbV),

84

fabricate de I.C.M.E. Bucure~i, sau email 5068, fabricat de Policolor Bucure~ti, sau email 825,8 -fabricat de Azur Timi~oara. Aceste produse sunt insolubile in ulei electroizolant chiar la temperatura de 120C. Determinarea compatibilitatii dintre produsul de vopsire (lac sau email) ~i uleiul electroizolant se efectueaza in laboratoare specializate. Operatia de vopsire se va realiza conform tehnologiei indicate de producator . in timpul efectuarii operatiei, vopsitorul va purta echipament corespunzator: cizme de cauciuc, salopeta, ~ort de protectie ~i,in mod obligatoriu. masca de gaze cu cartu~ filtrant pentru solventi organici. De asemenea, se va avea grija ca toate capacele rezervorului sa fie deschise ~i toate sursele de foc ~i scantei sa fie indepartate. in cazul in care este necesar iluminatul interiorului, acesta se va realiza cu o lampa de 12 V curent continuu. Dupa vopsire, pelicula se va usca complet timp de aproximativ 72 de ore. in tot acest interval se vor lua masuri pentru aerisirea rezervorului, avandu-se grija ca praful sau ploaia sa nu patrunda in interior. 3. Protejare Se va verifica ca fiecare gura de acces in cisterna sa fie bine etan~ata cu garnituri, pentru a impiedica patrunderea aerului sau a umiditatii. Fiecare cistema sau compartiment al acesteia trebuie sa fie

dotata cu filtru cu silicagel. Nu este indicat sa se transporte alte produse petroliere (benzina, motorina, pacura) cu cisternele destinate transportului de ulei electroizolant nou. Cura1irea suprafe1elor interioare ale butoaielor Curatirea suprafetelor interioare ale butoaielor se face prin clatire cu ulei izolant nou.

85

ANEXA 11
T ABEL DE MAsURARE A REZERVORULUI

I.

.I)

v = x R2 hi+ x R2h'/3,
unde: V este volumul rezervorului (m3); R -raza rezervorului (m); hi h' -inal~imea -inaltimea uleiului masurata (m); conului (m). = V x d20 ,

Cantitatea unde" V este volumul d20 -densitatea

calculat (m3); uleiului la 20C (kg/m3).

Tabel de masurare
Nr crt 1 2 3
I

Inal'{imea
0,2 0,1-

masurata

Volumul (m3)

hi(ml

q,6

~ ~ VJ

86

ANEXA12
REGISTRUL DE TRASABlLITATE ELECTROIZOLANT
Locul de depozitare' I tipul uleiului

PENTRU

ULEIUL

Ulei In rezervor

Ulei introdus in rezervor

Ulei livrat

Ulei ramas in rezervor

-2

10

Gospodarie de ulei, statie, centru etc.

87