1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.

25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45.

Definitia antigenului Imunogenitatea si specificitatea Conditiile de imunogenitate ale Ag-elor timodependente Determinantii antigenic Functia de APC a macrofagelor Traficul si filatia celulelor dendritice Moleculele MHC I si MHC II Mecanismele prezentarii selective a Ag-elor pe moleculele MHC I si MHC II Complexul TCR-CD3 Receptorii CD4 si CD8 Recunoasterea AG-ica asociata de catre LT si semnificatia ei biologica Receptorii CD28 si CD45 Conditii generale de activare ale LT Mecanismele de activare ale LT Consecintele morfofunctionale ale activarii LT Caracteristicile generale ale Lb si clasele de receptori de suprafata Mecanismele activarii LB Consecintele morfofunctionale ale activarii LB Etapele de principiu ale desfasurarii RIU fata de Ag-ele T-dependente RIU: cooperarea cognitive si noncognitiva APC-LTH Subclasele de LTH Interleukinele implicate in controlul RIU RIU: cooperarea cognitica si noncognitiva dintre limfoblastii TH-B IgG: structura, subclase si particularitatile lor functionale Structura si functiile situsului de recunoastere antigenic a IgG Receptorii FcR structura si functii Caracteristicile cantitative si calitative ale RIU Sistemul complementului: definitie si functiile biologice indeplinite Principiile de functionare ale sistemului complementului Structura si functiile componentei C1 a complementului Structura si functiile componentei C3 a complementului Structura si functiile componentei C4 a complementului Calea clasica a complementului Factorii specifici activatori ai caii alterne Nivelul bazal de functie a caii alterne: etape, semnificatie biologica Nivelul amplificat de functie a caii alterne: etape, semnificatii biologice Mecanismele de protective anticomplement si importanta acestora RIC: definitie si functii generale Celulele efectorii ale RIC: particularitatile recunoasterii Ag-enice LT citotoxice: caracteristici fenitipice, clase functionale Traficul si homingul LT nave Traficul si homingul LT cu memorie Etapele de inductie si de derulare ale RIC Criteriile de normalitate ale raspunsurilor immune Definitia si clasificarea reactiilor de hipersensibilitate (HS)

46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78.

HS tip I: definitie si particularitati Schema de principiu a derularii HS I Anticorpii IgE Receptorii FcR I Receptorii FcR II Mecanismele reglarii izotipice a sintezei Ac de tip IgE Mecanismele activarii mastocitelor Mediatorii preformati si neoformati ai mastocitelor Astmul bronsic alergic: mecanismele bronhoconstricitei Astmul bronsic alergic: inflamatia cronica si remodelarea bronsica Definitia si etapele de principiu ale derularii HS II Mecanismele de principiu ale generarii Ac-ilor citotoxici HS de tip III: definitie si comentarii asupra notiunii de complexe immune Dinamica Ag-Ac la normal, rolul CI si hiatusului immunologic Curba disparitiei Ag-ului la normal si particularitatile CI normale Definitia si conditiile necesare declansarii reactiei Arthus Etapelel derularii r Arthus indusa experimental Corespondentele in patologia umana a reactiei Arthus Generarea CIC si factorii hemodinamici favorizanti ai depozitarii lor extravasculare (exemplu de principiu GNAD) Definitia si schema de principiu a derularii HS tip IV HS de tip Jones-Mote HS de contact HS clasica intarziata HS granulomatoasa Etapele maturarii precursorilor limfocitelor T in corticala timica Etapele inductiei intratimice a tolerantei limfocitelor T Mecanismele inductiei tolerantei imunologice periferice intratisulare Mecanismele inductiei tolerantei imunologice periferice intraganglionare Mecanismele ruperii tolerantei LT Mecanismele ruperii tolerantei LB Schema de principiu a derularii BAI organospecifice Tiroidita autoimuna Hashimoto Boala Basedow-Graves