Dimitrie cantemir

Viata si activitatea: a) Fiu al domnului Constantin Cantemir, Dimitrie Cantemir se naste in 1673. isi face studiile la scoala Patriarhiei din Constantinopol, unde studia a !reaca, latina, !eo!rafia, literatura, metafi ica, lo!ica, etica, politica, turca, persana, ara"a, reli!ia mahomedana. Va mai invata rusa. #a moartea tatalui sau este ales domu dar turcii casti!ati de aurul lui Constantin $rancoveanu, il numesc domn pe Constantin Duca. Dimitrie se retra!e la Constantinopol. il va repre enta pe fratele sau %ntioh Cantemir la Poarta &tomana, cand acesta va deveni domn. Va deveni el insusi domn in 171', cand face un tratat cu Petru 1 pentru eli"erarea (oldovei de su" )u!ul otoman si pentru inlaturarea puterii oli!arhiei "oieresti. Dupa lupta de la *tanilesti +1711) pleaca in ,usia. (oare in 17-3. % fost mem"ru al %cademiei din $erlin si sfetnic al tarului Petru cel (are. ") *crieri filosofice: Divanul sau !alceava inteleptului cu lumea, .ma!inea cu neputinta de u!ravii a stiintei sacre, Compendiul sistemului lo!icei !enerale. c) *crieri literare: .storia iero!lifica +17'/), Descriptia (oldaviae +1716). d) *crieri istorice: .ncrementa at0ue decrementa au1ae olhomanicae, 2ronicul vechimii romano3moldo3vlahilor. Viata lui Constantin Cantemir. e) *crieri de istoria reli!iilor: *istema reli!iei mahomedane 3 +lat. Curamus) Dimitrie Cantemir &pera. Dimitrie Cantemir este, prin ideile preluate din filosofia antica, un umanist, prin spiritul enciclopedic un tepre entant al iluminismului european iar prin cultura teolo!ica si credinta un "un crestin. De aceea el cauta sa concilie e principiile crestine cu cele pa!ane, atitudinea mistica e4primata prin retra!erea din viata ca om .de "i"lioteca cu atitudinea activa ca domn si luptator impotriva fatalitatii, a 5conditiilor social istorice, contradictie e4primata prin creatia si viata sa. a) Divanul sau !alceava inteleptului cu lumea este un eseu compus dupa modelul dialo!urilor platoniciene Principiile etice sunt luate din $i"lie dar si din filosofi, poeti si sfinti ca: 6hales, Pita!ora, *ocrate, Cicero, 7pictet, *f. 8ri!ore de 9a ian , *f. %u!ustin, 7rasm, 2omer, 2esiod, Plutarh, *alustiu. De aceea el pre inta cele trei carti ca pe niste mescioare spre a sufletului dulce !ustare:, pe care se !asesc paharul vietii si paharul mortii +la care face alu ie 7minescu in 7pi!onii), poama vietii si poama mortii, painea vietii si painea mortii, ca cititorul sa alea!a. De aceea pentru el materialistul %ristotel este fiul ititunericului: iar ateii sunt niste "rute "ipede ") Compendiul sistemului lo!iciei !enerale este construit pe )ideea ca lo!ica este cheia filosofiei si de aceea ea poate mantui pe om de pacatul ori!inar, poate sa3i redea nu numai umanitatea ci si dimensiunea divina pierduta c) .ma!inea cu neputinta de u!ravii a stiintei sacre este un eseu filosofic in sae, parti. .n prima parte el afirma ca sin!urul mod de cunoastere este revelatia divina, cpntactul mistic dintre om si divinitate, ceea ce da stiintei un caracter sacru, in partea a doua, Fi ica, pune pro"lema cosmo!onica, a creatiei prin divinitate, dar accepta si idei metafi ice. in partea a treia, Pro!resul creatiei, el sustine ca dupa creatie. natura are o viata independenta asa cum sustinea Voltaire, cu care a purtat corespondenta. Partea a patra tratea a pro"lema timpului, pe care il considera divinitatea in iposta a de eternitate. Partea a cincea pune in discutie pro"lema universalelor. 6oma d %0uino +si realismul medieval, care continua pe Platon) afirma ca notiunile e4ista inaintea creatiei, iar nominalistii +&ccam) ca e4istenta lui Dumne eu se "a ea a pe credinta si nu poate fi demonstrata rational. in partea a sasea, 7tica, discuta pro"lema li"erului ar"itru. &mul are o parte divina predestinatasi o .parte materiala, dotata cu );"er ar"itru, care ii poate modifica destinul. %utorul da eseului o forma ale!orica. Demiur!ul apare ca un "atran intelept, care31 invita pe filosof sa31 picte e. Ca in le!enda lui %v!ar dar mai ales ca in e4ta metamorfo a continua a acestuia nu poate fi un model pentru o icoana statica. d) Descriptia (oldaviae este redactata la cererea %cademiei din $erlin si are trei parti. in prima parte avem o descriere !eo!rafica, in a doua viata sociala, or!ani area statului, functiile, iar in partea a treia se ocupa de "iserica. Cartea da o ima!ine asupra (oldovei din timpul sau, cuprinde prima harta a (oldovei si descrie nu numai muntii, apele, campiile, ci si o"iceiurile, orasele, fauna, flora, !raiul, scrisul, portul, traditiile, miturile populare, ritualurile, dansurile, poe iile populare. %ici apar primele stiri despre motivul "uratorului, despre ane, <oimarite, Dra!aica, *an iene, =rsite, Paparude. Cartea vi"rea a de dra!ostea de tara a autorului si are calitati literare. Dimitrie Cantemir este primul scriitor de talent, care cunoaste "ine pro"lemele, creatiei literare. Cartea are modele ilustre ca .storii secreta a lui Procopie din Ce areea, se vad influente dinlima, *indipa,floarea darurilor, Fi iolo!ia, ceea ce da cartii un caracter de unicat. Pildele,, cu!etarile, prover"ele sunt culese din literatura populara, din 2oratiu, 2omer, *fantul %u!ustin. Fra a este ampla, uneori !reoaie dar are ritm, e4presivitate si alte ori. este limpede, simpla ca in lim"a vor"ita>