Olanda

INFORMATII GENERALE
Olanda, oficial rile de Jos este o monarhie constituional, stat membru fondator al Beneluxului i al Uniunii Europene, situat n nord-vestul Europei n vecintatea Mrii Nordului, Belgiei iGermaniei, incluznd alturi de Regatul rilor de Jos i cteva colonii. Numele colocvial de Olanda, sub care mai sunt cunoscute rile de Jos, acoper ns doar o parte din teritoriul rii, anume cele douasprezece provincii din Olanda de Nord i Olanda de Sud si anume : Frizia,Groningen, Drenthe, Overijssel, Flevoland, Gelderland, Utrecht, Olanda de Nord,Olanda de Sud,Zeelanda,Brabatul de Nord, Limburg . Locuitorii rilor de Jos sunt numii n englez Dutch, nume derivat de la aceeai rdcin ca german deutsch, adic "germani". Limba neerlandez este forma literar a germanei plate, limba vorbit ca dialect n nordul Germaniei. Independenta 23 ianuarie 1579 (provinciile din nord a Tarilor de jos hotarasc ca uniunea Utrecht sa se separe se Spania; pe 26 iulie 1581 si-au declarat oficial independenta cu un Act de Abjurare; Spania lea recunoscut independenta la 30 ianuarie, odata cu Pacea de la Westphalia). Este membr NATO i UE, BIRD, IDA, IFAD, IFC, ILO, IMO, MIGA, NATO,OSCE, UNESCO, etc. Imnul - Wilhelmus van Nassouwe. Moneda naional - Euro Capitala rilor de Jos este Amsterdam. La Haga se afl sediul guvernului, reedina regal, precum i cea mai mare parte a ambasadelor. Suprafa - 41.543 km Populaie Olanda are o populaie estimat la 16 491 852 mil loc. (8 martie 2009). Este a 11a ar ca populaie din Europa i a 68-a n lume. ntre 1900 i 1950 populaia aproape s-a dublat, de la 5,1 mil loc la 11 mil. loc. Din 1950 populaia a crescut de la 10 mil loc la 15,9 mil loc. Sperana de via este ridicat n Olanda - 82 de ani pentru fetele nou-nscute i 77 de ani pentru bieii nou-nscui. Impartire etnica - Olandezi 80,7%, Europeni 5%, Indonezieni 2,4%, Turci 2,2%, Surinamezi 2%, Marocani 2%, Caraibieni 0,8%, alte etnii 4,8%. Impartire religioasa - Romano-catolici 30%, Reformani olandezi 11%, Calviniti 6%, Protestani 3%, Musulmani 5,8%, alte religii 44,2%. Clima - este temperat marin, adic vara rcoroas i iarna blnd. Uneori iarna poate fi foarte frig, uscat i cu soare cu periode ploioase i de cea. n timpul verii, soarele nu este garantat, dar temperatura calda e posibil.

Limbi frecvent ntlnite- Limba oficial a rilor de Jos este limba neerlandez. Limba frizon este cooficiala n regiunea Frizia. De asemenea, limbile idi, limburghez, neersaxon, romani sunt oficial recunoscute i protejate conform Cartei Europene a Limbilor regionale sau minoritare. 80 % din olandezi vorbesc bine engleza si alte limbi ca engleza si franceza . Puterea legislativa - Parlament bicameral (Prima Camer i A Doua Camer), 225 de membri, mandat de 4 ani Puterea executiva eful Statului: Regina eful Guvernului: Primul Ministru, desemnat de Regin Guvernul: minitri, numii de Regin Puterea judecatoreasca Curtea Suprema. Partide politice principale - Apelul Cretin Democrat, Uniunea Cretin, Democraii 66, Stnga Verde Participarea in organizatii internationale Organizaia Naiunilor Unite Organizaia Tratatului Nord-Atlantic Uniunea European Convenia Schengen Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic Clubul de la Paris Moned - Guldenul olandez a fost nlocuit de euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele i bancnotele au intrat n circulaie doar la 1 ianuarie2002. n anul 2009, Olanda a avut o cretere economic de 2,1%. Investitii straine directe - Olanda este una dintre rile europene care atrag cele mai mari investiii strine directe i este unul dintre cei patru mari investitori n SUA. 18% din PIB, ocupa locul : 112 in lume. Infrastructura (2010) : Aeroporturi 27; Aeroporturi uc piste pavate 20; Aeroporturi cu piste nepavate 7; Heliporturi 1; Conducte de gaz si petrol gaz : 3.816 km, petrol : 365 km, produse rafinate: 716 km. (2009). Cai ferate Sosele total : 2.896 km ; (2009); locul in lume : 58. total: 136.827 km (2008); locul in lume : 36.

Cai navigabile 6.215 km (navigabile pentru nave cu greutatea pina la 50 tone (2007); locul in lume: 22. Marina comerciala- total: 706; locul in lume : 15. dupa tip: 1 vrachier,464 cargouri, 21 nave de transport, 57 cisterne chimice, 73 navecontainer, 19 nave pentru gaz lichefiat, 17 nave pentru pasageri, 15 nave pentru pasageri/marfa, 5 tancuri

petroliere, 3 cisterne seciale. proprietate straina: 217 (Australia 1, Danemarca 36,Finlanda 14,Germania 92,Irlanda 7,Italia 9,Japonia1,Norvegia18, Suedia 18,Emiratele Arabe Unite 4, SUA 15). inregistrate in alte tari: 240 (Antigua si Barbuda 18, Australia 1,Bahamas 22, Belize 1, Cambodgia 1, Canada 1, Cipru 24, Gibraltar 33,Liberia 35,Luxemburg 2, Malta 2, Insulele Marshall 16, Antilele Olandeze 52, Panama 8, Paraguay 18,Portugalia 1, Saint Vincent si Grenada 2,Singapore 1, necunoscut 1) (2010). Porturi Amsterdam, Iimuiden,Moerdijk,Rotterdam,Terneuzen,Vlissingen. Salariul Salariul minim - n Olanda, noul salariu minim valabil de la 1 ianuarie este de 1.446 euro. (23.474,65 lei) Salarii medii- n cazul n care contractul de munc este obinut printr-un birou de plasare a forei de munc, salariul este mai mare dect cel minim i poate ajunge la 8.51de euro pe or brut. Pentru orele suplimentare se aplic la salariu un spor de 25%, iar pentru serviciul de noapte un spor de 50%. Srbtori Nume romn Anul Nou Pati Ziua reginei Ziua comemorrii morilor din al doilea rzboi mondial i a tuturor celor czui pentru patrie Ziua eliberrii (din cinci n cinci ani) nlarea Domnului Rusalii Sfntul Nicolae

Dat 1 ianuarie Martie / Aprilie 30 aprilie 4 mai 5 mai 40 zile dup Pati 7 sptmni dup Pati 5 decembrie

Nume local Nieuwjaarsdag Pasen Koninginnedag Dodenherdenking Bevrijdingsdag Hemelvaartsdag Pinksteren Sinterklaas Kerstmis

Note

25 i 26 decembrie Crciun

PATRIMONIU MONDIAL
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt nscrise urmtoarele obiective din Olanda:

Schokland i mprejurimile sale (1995) Linia de aprare fortificat din Amsterdam (1996) Reeaua de mori din Kinderdijk-Elshout (1997) Staia de pompare Wouda (1998) Beemster (1999) Casa Rietveld-Schrder din Utrecht (2000)

Olanda-tara florilor Olanda este considerata de secole tara florilor, mai ales pentru lalelele sale, cu varietati care pot ajunge la mii de euro pentru un singur fir. Cu un climat potrivit pentru cultura florilor timp de mai bine de jumatate de an, Olanda a dezvoltat o industrie de proportii, in care aceste produse atat de delicate si

pretentioase, dar si atat de pretuite, sunt adapostite mai ales in sere uriase, cu temperaturi atent monitorizate. Westland si Aaslmeer formeaza centrul pietei mondiale a florilor. Iar in distributia acestei marfi licitatiile de flori joaca un rol major. Florile si plantele ornamentale sunt reunite, iar florarul sau cumparatorul le poate achizitiona pe loc, printr-o comanda telefonica ori prin Internet. De aici, specii diverse, multe de o rara frumusete, ajung sa fie expediate in intreaga lume, ajungand apoi sa fie iubite, daruite si cumparate. Pe tot parcursul unui an la licitatiile de flori organizate in Olanda sunt scoase la vanzare peste 12.000 specii diferite, iar in fiecare an florarii ofera noi si noi varietati, multe greu de imaginat in trecut, pentru ca orice cumparator sa aiba de unde alege. Si are cu adevarat. O traditie istorica in Olanda, cultivarea florilor a inceput sa fie tot mai importanta din 1950, cand guvernul a inceput sa acorde o atentie sporita acestui sector economic, sprijinind cultivatorii si exportatorii si mai ales diversificarea ofertei. Multi dintre cei care in trecut preferasera sa se axeze pe cultivarea de legume si fructe au preferat astfel sa inceapa sa cultive la randul lor flori. Treptat, Olanda s-a impus pe piata mondiala ca principalul exportator de flori si plante ornamentale. In primul rand, Olanda ofera un sistem comercial bine pus la punct, precum si o varietate ametitoare de specii si varietati de flori, de cea mai buna calitate. Specialistii au incercat mereu sa aduca ceva nou, asa ca in prezent in Olanda se pot obtine cele mai noi si interesante informatii din domeniu. Paradoxal sau nu, Olanda nu este doar producator, ci si importator de flori, din peste 50 de tari, flori care sunt apoi exportate mai departe, in urma licitatiilor.

Structura de stat i sistemul politic:

Olanda este o monarhie constituional din anul 1815, dup ce ntre 1581 i 1806 a fost o republic (ara a fost ocupat de Frana ntre 1806 i 1815). Dup 1980, Olanda este reprezentat de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numete membrii guvernului. Practic, o dat cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formeaz guvernul de coaliie (aceast etap poate dura cteva luni), urmnd ca acesta s fie recunoscut de regin. Parlamentul este compus din dou camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt alei prin vot direct o dat la patru ani. Senatul, prima camer (Eerste Kamer), are o importan mai mic. Reprezentanii acesteia sunt alei indirect de ctre parlamentele provinciale (care la rndul lor sunt alese direct de asemenea o dat la patru ani). Cele dou camere formeaz adunarea Strilor Generale (Staten Generaal). Regatul rilor de Jos (Olanda) este stat fondator al Uniunii Europene, ce se bucur de o poziie geografic avantajoasa, un climat politic stabil, un mediu de afaceri sigur i atractiv i relaii comerciale bine dezvoltate. Olanda face parte din Uniunea Benelux, mpreun cu Belgia i Luxemburg. Din punct de vedere administrativ-teritorial, Olanda este organizat n 12 provincii i 467 de municipaliti. Forma de guvernamint monarhie constitutionala. Parlamentul (Statele Generale) este bicameral, compus din Camera Reprezentanilor, al crei preedintele actual este dna Gerdi A. Verbeet i Senat, al crei preedinte este dna Yvonne TimmermanBuck. Cei 150 de membri ai Camerei Reprezentanilor sunt alei prin vot direct o dat la 4 ani, iar cei 75 de membri ai Senatului sunt alei prin vot indirect de ctre membrii celor 12 Consilii Provinciale. Guvernul actual, investit la 22 februarie 2007, este condus a patra oar consecutiv de dl Jan Peter BALKENENDE, Prim-ministru.

Ziua naional: 30 aprilie, ziua ncoronrii a reginei actuale i ziua de natere a reginei precedente. Teritoriile dependente: insulele Aruba i Antilele olandeze n Marea Caraibelor.

CULTURA
Aflata pe locul 14 in topul economiilor mondiale, Olanda este o tara mica, insa cu o mare influenta. Din punct de vedere cultural, olandezii sunt orientati catre nord si vest (si putin spre est), insa nu spre sud. Au putine trasaturi latine, insa au multe lucruri in comun cu britanicii, germanii, suedezii si norvegienii, ca si cum, in momente diferite au urmat modele diferite. Poate ca acest lucru explica in parte caracterul paradoxal al societatii olandeze. In lumea afacerilor, atat olandezii, cat si suedezii au multe concerne multinationale vestite (Shell, Unilever, Philips, Volvo, Electrolux, Scania, Alfa-Laval etc.) in comparatie cu marimea economiilor lor. Este o situatie destul de diferita fata de cea a Danemarcei, Norvegiei, Finlandei si Belgiei, de pilda, care au putine companii cunoscute in lume (Nokia si Carlsberg sunt probabil singurele). Este firesc ca olandezii, aflandu-se in vecinatatea Germaniei, sa aiba multe trasaturi comune cu vecinul lor prosper. Dinamismul, harnicia si etica muncii sunt cele mai importante dintre aceste caracteristici. Daca germanii sunt recunoscuti pentru eficienta si punctualitate, olandezii vor pretinde ca si ei sunt la fel. Au o puternica orientare spre profit si spre a face bani (care insa nu trebuie cheltuiti prea repede!). Olandezii si germanii sunt la fel de economi, insa guvernele lor (in special cel olandez) nu sunt atat de stranse la punga. Numai companiile olandeze mai conservatoare, de tip mai vechi, seamana cu cele germane, insa trasaturile comune de management sunt: franchetea, un anume formalism cu privire la titluri si importanta educatiei ca o componenta esentiala a conducerii. In Olanda, educatia urmeaza modelul german, cele mai importante caracteristici fiind: scolile profesionale, ucenicia si pregatirea la locul de munca. Ambele tari exceleaza in formarea de ingineri si tehnicieni. Olandezii si germanii rivalizeaza unii cu altii in ceea ce priveste cunoasterea drepturilor lor, insa compenseaza acest lucru prin a fi la fel de constienti de obligatiile lor; chibzuinta este un alt factor comun. In ciuda trasaturilor lor germanice evidente, olandezii se identifica poate cel mai mult cu britanicii. Cand discuta cu englezii, ei au un aer de rudenie care traverseaza cu usurinta fasia ingusta de apa dintre ei. Locuitorii insulelor frizice vorbesc o limba pe undeva intre olandeza si engleza. Traditiile maritime ale celor doua tari ii fac sa impartaseasca internationalismul timpuriu, epocile pasionante ale explorarii si activitatilor antreprenoriale si imperiile uriase, dezorganizate, in care durabilitatea, deprinderile administrative si toleranta religioasa erau trasaturi notabile. Olandezii si englezii raman fideli monarhiei si conservatorismului elementar, insa le atenueaza printr-o guvernare parlamentara democratica, o pasiune pentru dezbateri si un autodeterminism activ, practicat in tacere. Pasiunea pentru case, gradini si flori este aceeasi in ambele tari. In afaceri, olandezii si englezii se aseamana in ceea ce priveste imbracamintea, discutiile de tatonare, orientarea spre profit si pragmatismul. Excesul de protocol nu este agreat, mancarea nu ocupa un loc central in nici una dintre cele doua culturi (nici un pranz nu dureaza trei ore), iar competitia interna, desi acerba, nu trebuie sa se manifeste pe fata. Concepte, Stilul de conducere si statutul Piramida ierarhica in firmele olandeze este in mod hotarat plata: managerii stau alaturi de alti directori, iar deciziile se iau in urma unor indelungi consultari, pe baza de consens. Ca si in Japonia, este evitata in mod sarguincios tirania majoritatii, cautandu-se in general unanimitatea deciziilor. Indivizii isi pot mentine propriile opinii si nu pot fi constransi, insa se pot face presiuni mari asupra oponentilor solitari care insista. Factorii culturali ai comunicarii. Modele de comunicare si utilizarea limbii. Tipul de ascultatori.

Olandezii sunt ascultatori prudenti, sceptici, care prefera dialogul direct oricarei forme de prelegere. Comportamentul la intalniri si negocieri Intalnirile se bazeaza pe informatii faptice, iar manifestarile afective sau entuziaste nu sunt, in general, agreate. Obiectivele generale sunt ajutorul reciproc si conditionarea. Confruntarile sunt rare si contraindicate. Cum sa te intelegi cu olandezii Documenteaza-te cu privire la istoria lor, rolul lor in primele colonizari si realizarile olandezilor. Felicita-i pentru impresionantele talente lingvistice si strecoara-le cateva cuvinte in olandeza din cand in cand. Aratale ca esti punctual, cinstit, demn de incredere, rational si egalitarist. Adu fapte in sprijinul vorbelor tale. Axeaza-te pe profitul reciproc. Fii pregatit pentru dezbateri lungi. Asteapta-te la si practica agilitatea verbala. Negociaza la sange, dar respecta-ti promisiunile. Furnizeaza-le informatii, fii informat si bine pregatit. Inainte de a trece la discutarea afacerilor, antreneaza-i in discutii marunte. Programeaza-ti intalnirile din timp. Fii intotdeauna indraznet si ferm, insa nu agresiv. Poti sa-i contrazici si sa te arati sceptic fara a-i jigni. Retine ca ideile sunt obiective si independente de persoana care le exprima. O data ce a fost luata o decizie treci rapid la punerea ei in practica. Respecta ordinea de zi. Poti sa te opui in continuare, chiar daca nu obtii majoritatea. Iti poti apara sfera ta de responsabilitate. Nu fi pretentios, olandezilor nu le plac grandomanii. Nu umbla cu ocolisuri, olandezii nu stiu sa tina un secret. Evita apropierea fizica exagerata zona de confort se afla la aproximativ un metru. Nu intarzia la intalniri si nu irosi timpul. Nu exagera cu manifestarile deschise de prietenie (in stil american) la inceput. Olandezii considera acest lucru deplasat. Nu negocia prea mult ei sunt interesati mai mult de calitate si fiabilitate. Nu face concesii rapide cand intampini opozitie. Olandezii respecta fermitatea. Nu grabi negocierile. Nu face presiuni si nu folosi tacticile comertului agresiv. Nu vorbi despre religie (in aceasta privinta olandezii sunt scindati). Nu te amesteca in problemele lor familiale. Mergi in vizita la olandezi cu un buchet de flori. Nu fi ironic sau sarcastic, desi umorul este popular in Olanda. Nu uita ca ei stiu probabil mult mai multe despre tine decat stii tu despre ei.

10 atractii fascinante din Olanda :

AMSTERDAM Multi turisti sosesc in Olanda pentru a vizita Amsterdam. Insa, Olanda are multe de oferit, odata ce parasiti capitala. Drumuri frumoase se intersecteaza cu canala, iar panoramele sunt perfecte pentru ciclism in zonele istorice ale tarii. Proiectul Delta Proiectul Delta reprezinta o serie de constructii care au fost ridicate intre 1950 1997 si se afla in provinciile Zeeland si Olanda de Sud. Scopul digurilor este de a preveni inundatiile provocate de Marea Nordului. Proiectul Delta este format din diguri independente, unele dintre sunt deschise spre mare, iar in caz de furtun se inchid. Alte diguri sunt inchise in permanenta. Maastricht Vrijthof Vrijthof este cea mai cunoscuta piata din Maastricht, un oras pitoresc afla in partea de sud a Olandei. Principalele atractii din piata sunt Biserica Sf. Servatius si Catedrala Sf. Jan. In piata Vrijthof au loc periodic festivale. Rijksmuseum Cel mai frumos muzeu din Amsterdam este Rijksmuseum, ce a reusit sa adune, de-a lungul timpului, peste 7 milioane de lucrari de arta si tezaur. Din pacate, vizitatorii pot vedea doar o parte din aceasta bogatie culturala. Muzeul este deschis in fiecare zi, intre orele 09.00 18.00. Copiii si studentii sub 18 ani au intrarea gratuita, iar adultii platesc 12.50 euro. Detinatorii de Amsterdam Pass platesc 6.25 euro. Kinderdijk

In Olanda exista peste 1.000 de mori de vant. Cel mai mare numar de mori de vant se gaseste langa satul Kinderdijk. Pentru a controla excesul de apa din poldere (portiuni de pamant aflate sub nimelul marii), aici au fost construite 19 mori de vant in 1740. In prezent, morile de vant se afla intr-o stare foarte buna si sunt o populara atractie turistica din Olanda. Hoge Veluwe Parcul National Hoge Veluwe este unul dintre cele mai mari rezervatii naturale din Olanda. In interiorul parcului se afla muzeul Krller-Mller, unde este expusa o impresionanta parte din lucrarile lui Vincent van Gogh. Daca doriti sa explorati parcul pe cont propriu, aveti la dispozitie biciclete gratuite.
Gradinile Keukenhof

Gradinile Keukenhof sunt una dintre cele mai cautate si apreciate destinatii turistice din Olanda. Numeroasele specii de flori sunt asezate pe campuri largi, gradina fiind casa a peste 7 milioane de lalale. Mandria gradinilor Keukenhof este laleaua ruseasca neagra, Baba Yaga. Gradinile Keukenhof sunt deschise din martie pana la mijlocul lunii mai. Primaria orasului Delft Primaria orasului Delft este o cladire in stilul renascentist, aflata in piata Markt, vizavi de biserica Nieuwe Kerk. Planul initial al cladirii a fost creat de arhitectul Hendrick de Kreyser, dar a suferit numeroase schimbari de-a lungul secolelor. Insulele Frisian de Vest Insulele Frisian de Vest reprezinta un lant de insule aflate pe coasta Marii Nordului si continua spre est, transformandu-se in Insulele Frisian de Est. Insulele Frisian separa Marea Nordului de Marea Wadden, prin niste munti noroiosi. Insulele pot fi vizitate, doar daca sunteti insotit de un ghid avizat. Bicicleta este cel mai bun mod de transport pe insula. Canale Leiden Leiden este un oras istoric din Olanda, cunoscut ca fiind locul in care s-a nascut pictorul Rembrandt, are cea mai veche universitate din Tara Lalelelor si a frumoaselor canale. Cele doua brate ale raului Rhine intra in Leiden prin est si se unesc in centrul orasului, unde se afla mai multe canale mici. Centrul vechi al Leiden dateaza din secolul XVII. Amsterdam Amsterdam este capitala Olandei, un loc vibrant, o comoara de bogatii artistice, un oras cu 900 de ani de istorie pe parcursul carora a devenit centrul unui imens imperiu. Canalele Amsterdamului reprezinta una dintre principalele atractii ale orasului. Herengracht este cel mai impozant canal de pe Grachtengordel si este faimos pentru Curba de Aur, intindere de case impunatoare construite pentru negustorii bogati. Alte canele importante sunt Keizergracht, Prinsengracht, Entrepotdok si Reguliersgarcht. Unele dintre cele mai frumoase atractii ale orasului pot fi vazute in plimbarile pe canal: Trezoreria, Podul Inchisorii, Cel mai lat Pod din Amsterdam si Turnul Lacrimilor.

Repere economice Olandeze

Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar, chimic, cel al rafinrii petrolului i cel al mainilor electrice i electrocasnice (cea mai important companie din acest domeniu fiind Philips). Agricultura este mecanizat i angajeaz 4% din populaia activ. Economia olandeza se bazeaz n mare msura pe comerul exterior i se remarca prin relaiile industriale stabile, omaj i inflaie moderate, balana comerciala excedentar i rolul de important nod european de transport. Poziia geografic avantajoas mpreun cu un sistem fiscal stimulativ, plaseaz Olanda ntre primele 10 destinaii preferate pentru investitori. n acelai timp, companiile olandeze sunt prezente n majoritatea rilor lumii, asigurnd constant Olandei poziii de top n clasamentul investitorilor strini, att n economiile dezvoltate, ct i pe pieele emergente.

Caracterul deschis al economiei olandeze contribuie la un grad sporit de vulnerabilitate n fata pieelor externe. Odat cu relansarea economiei europene n 2005-2006, precum i datorit deprecierii Euro i creterii mai moderate a salariilor, companiile olandeze au reuit n 2006 s-i recapete nivelul de competitivitate pe pieele externe. Astfel, produsul intern brut a nregistrat n 2006 o cretere de circa 2.9%, atingnd valoarea de 490 miliarde Euro. La 73.9% PIB n 2006 a fost format din servicii, cota industriei i agriculturii fiind de 23.9% i respectiv 2.1%. Fora de munc numra 7.6 milioane persoane, din care 79% sunt antrenai n sectorul serviciilor, 19% n industrie i 2% n agricultur. Rata omajului n anul 2006 a fost de 5.5%, semnificativ mai mica dect media de 8.5% nregistrata n Uniunea European. n 2006, Olanda a exportat de 330 miliarde Euro (locul 9 n lume), iar importul a fost de 299 miliarde Euro (locul 8 n lume). Astfel, se constat o balan comercial excedentara de 41 miliarde EUR. Principalele mrfuri exportate sunt mainile i echipamentele, produsele chimice, carburanii i produsele alimentare. Destinaiile cele mai importante sunt Germania (24.9%), Belgia (13.0%), Frana (9.4%), Marea Britanie (9.2%), Italia (5.7%) Statele Unite (4.3%) i Spania (4.1%). Principalele mrfuri importate sunt mainile i mijloacele de transport, produsele chimice, carburanii, produsele alimentare i confeciile. Principalii furnizori sunt Germania (16.6%), Belgia (9.3%), China (8.8%), Statele Unite (7.6%), Marea Britanie (5.8%), Frana (4.7%) si Rusia (4.4%). Prin Portul Rotterdam, cel mai important port european, este anual tranzitat un volum de marfa de cca. 390 milioane tone (locul I n lume dup volumul de marf). Activitile portuare ale porturilor olandeze contribuie anual cu aproximativ 10% la formarea PIB. Rata inflaiei n 2006 a fost de 1.4% (sub nivelul mediu al Uniunii Europene care a nregistrat 1.8%). Veniturile la bugetul de stat au totalizat 243 miliarde Euro, iar cheltuielile bugetare au fost de 245 miliarde [Link] publica a atins n 2006 nivelul de 50.8% din PIB (249 miliarde Euro), iar investiiile la nivelul ntregii economii au reprezentat 19.3% din PIB (95 miliarde Euro). Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor. Sectorul serviciilor furnizeaz circa 74% din valoarea adugata bruta. Serviciile comerciale reprezint cu puin sub jumtate din PIB (circa 49%). n domeniul comercial, cel mai important segment de afaceri este cel al vnzarilor angro i cu amnuntul (peste 13% din valoarea adugat bruta), urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzaciilor imobiliare (circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi i comunicaii (7%) si cel al serviciilor financiarbancare (6,5%). Odat cu creterea gradului de integrare a pieelor financiare, sectorul financiar-bancar olandez a reacionat prompt i dinamic i i-a diversificat oferta de servicii, bncile olandeze fiind prezente activ pe piaa internaionala. Cele mai mari bnci olandeze sunt ABN-AMRO i ING Group. Totodat, n Olanda funcioneaz 60 de filiale si sucursale ale unor bnci Europene, Asiatice i Americane. De asemenea, Olanda este atractiv pentru stabilirea reedinelor europene ale companiilor americane i asiatice, Centrelor europene de distribuie i Centrelor de deservire i relaii cu clientel a companiilor internaionale. Astfel, cca. 60% de companii americane, printre care Cisco, IBM, Phillip Morris, Esso, Daimler Chrysler, Hewlett-Packard, Masterfoods, Honeywell, Xerox, Cannon, Polaroid, 3M, Coca Cola, au ales Olanda ca ar de reedin pentru filialele europene ale acestora. Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche instituie de acest gen din Europa i una dintre cele mai importante din lume. Servicii de finanare a afacerilor sunt asigurate prin instituii specializate, precum Banca Naional de Investiii (NIB Capital), specializat n mprumuturi pe termen mediu i lung, companii de investiii de capital (iniial create de guvern, n prezent semi-independente) i agenii regionale de dezvoltare care presteaz servicii financiare pentru nfiinarea de noi companii sau preluarea riscului. Cea mai mare concentrare economica se nregistreaz n partea de vest a Olandei, cunoscuta sub numele de Randstat, unde i au sediul i i desfoar activitatea peste 45% din numrul total de companii. Partea de sud a tarii, de asemenea bine dezvoltata, este n prezent o zona industriala n cretere, orientat mai mult spre export i cu o pondere de cca. 25% n economia naional.

Sectorul energetic. Principala resurs naturala a Olandei este gazul natural, ceea ce ii confer o poziie important din punctul de vedere al asigurrii surselor de energie la nivel comunitar. ntre 15% i 20% din consumul total anual de gaze naturale al Uniunii Europene este produs n Olanda. n ultimii decenii sectorul energetic a avut, i continu sa aib, o contribuie importanta la prosperitatea Olandei. Producia de gaze naturale genereaz 2.1% din PIB-ul olandez i asigur aproximativ 11.000 locuri de munc. Anual, n Olanda se extrag 70 miliarde m3 din care cca. 35 miliarde m3 pentru consumul propriu. Rezervele sunt estimate la aproximativ 1.600 miliarde m3 la care este posibil s se adauge resurse suplimentare, neconfirmate nc, de 200 570 miliarde m3. Industria este concentrat n domenii de nalt tehnologie: bio-tehnologie, chimie fin, industrie farmaceutic, electronica, IT&C, tehnologie medical, realizarea de materiale noi, industria alimentar, imprimerie. Multe dintre marile companii transnaionale sunt fondate i au sediul central n Olanda: holdingul financiarbancar ABN-AMRO, cruia i aparin mai multe bnci n Europa: AEGON NV, una dintre cele mai mari companii de asigurri n lume; ARCELOR Mittal, productor de oel; HEINEKEN NV, un cunoscut productor de bere; ING Group, afaceri bancare; AHOLD, proprietarul mai multor reele de super-markete n Europa i SUA; PHILIPS, productor de electronic i electrocasnice; Royal Dutch SHELL, una dintre cele mai mari companii de petrol i gaz n lume; TNT, pota-expres; UNILEVER, unul dintre cei mai mari din lume productori de produse alimentare i de obiecte de uz de consum. Agricultura olandeza, puternic mecanizat, este recunoscut pe piaa mondial ca unul dintre furnizorii principali de produse horticole i este un exportator important de carne i produse lactate. Olanda se afla pe primul loc n lume la exportul de flori vii, locul II la exportul de cacaval. Fiecare segment al industriei agricole i are o structur proprie de organizare prin care i promoveaz i apra interesele: Dutch Organisation for Agriculture and Horticulture (LTO Nederland), Dutch Dairy Organisation (NZO), Joint Dairy Federation etc. Ca urmare a restriciilor impuse de Uniunea Europeana la producia animalier i din raiuni ecologice, cotele alocate Olandei de UE au devenit insuficiente, muli fermieri fiind nevoii s se ndrepte ctre ri care nu se confrunt cu aceste probleme. n acest sens, Republica Moldova devine din ce n ce mai interesant ca poteniala destinaie pentru capitalul olandez. O caracteristic important a economiei olandeze este dat de numrul mare de ntreprinderi mici i mijlocii - IMM (cu mai puin de 250 de angajai). Sectorul IMM n Olanda este constituit din peste 550.000 de companii. ntreprinderile mici i mijlocii reprezint mai mult de 99% din totalul firmelor olandeze i asigura circa 2.5 milioane locuri de munc. Cifra de afaceri realizata n sectorul IMM-urilor este de circa 450 miliarde Euro, i reprezint peste 50% din cifra de afaceri realizata n ntreaga economie olandez. 1. Distribuia IMM pe sectoare de activitate:

Servicii comerciale Vnzri cu amnuntul Activiti industriale Sntate Vnzri angro Construcii Reparaii auto Catering

24% 13% 13% 12% 11% 10% 9% 8%

Din punct de vedere instituional, politica olandez n domeniul economic i comercial, att pe plan intern ct i extern, este elaborat i pus n practic de ctre Ministerul Afacerilor Economice al Olandei. ([Link]).

Centrului olandez pentru Promovarea Importurilor din rile n Curs de Dezvoltare (CBI) , a fost instituit n 1971 n calitate de o Agenie a Ministerului Afacerilor Externe al Olandei, ca parte a eforturilor olandeze de cooperare cu rile n curs de dezvoltare. Obiectivul CBI este de a contribui la dezvoltarea economic a rilor n curs de dezvoltare prin sporirea competitivitii agenilor economici din aceste ri pe pieele statelor-membre ale UE i EFTA. CBI sprijin companiile, care tind s corespund standardelor europene n activitatea sa i se orienteaz la o producere durabil, social responsabil i ecologic raional. CBI pune la dispoziie agenilor economici din rile eligibile, printre care i Republica Moldova, informaii privind structura, caracteristicele, evoluiile i cerinele pieelor rilor-membre ale UE, ajuta la mbuntirea produsului final i eficientizarea procesului de producere, contribuind astfel la sporirea competitivitii produselor pe piaa comunitar, organizeaz cursuri de instruire pentru companiile exportatoare, n cadrul crora informeaz despre cerinele UE privind calitatea produsului i modalitile de a corespunde acestor cerine, asigur servicii de gestionare a accesului pe pia. 1. Mediul de afaceri i climatul investiional

1. Cadrul legal n Olanda este garantat dreptul la proprietatea privat fr a se ine cont de naionalitatea proprietarului. Conform legilor olandeze, strinii au dreptul de a investi sau ncepe o afacere n orice sector al economiei, cu excepia urmtoarelor monopoluri: Banca Central a Olandei, Cile Ferate olandeze, Aeroportul internaional Schiphol (Amsterdam), companiile publice de audio-vizual. O treime din volumul produciei industriale i a locurilor de munc create n industria olandez i revine companiilor strine sau cu capital strin. n ceea ce privete aa domenii ca cel antreprenorial, al investiiilor, activitii financiare i bancare, legislaia olandez se conformeaz normelor Uniunii Europene i practicelor legale internaionale n domeniu. Astfel, cei care dein drept de reedin i permis de munca temporar n Olanda, au dreptul s nfiineze o companie n aceleai condiii ca cele stabilite pentru cetenii autohtoni, pot achiziiona aciuni ntr-o firma olandez, nfiina o sucursal i pot opera pe teritoriul olandez. Cele mai importante tipuri de societi comerciale care funcioneaz n Olanda sunt societatea cu rspundere limitata (SRL, sau, n transcripia olandez - BV) i societatea pe aciuni (SA, sau, n olandez NV). Societatea de tip SRL poate fi nfiinat de una sau mai multe persoane fizice sau juridice, care semneaz n fata unui notar public un document numit elemente de constituire. Documentul se redacteaz n limba olandez i poate fi semnat fie de fondatorul societii, fie de avocatul acestuia sau o alt persoan mputernicit. Procesul se finalizeaz cu nregistrarea noii societi la Registrul Comerului din cadrul Camerei de Comer n raza creia este situat firma i publicarea automat n Buletinul Oficial. Capitalul minim al unei societi de tip SRL este de 18.000 Euro i poate fi depus n numerar sau alte bunuri. Societatea de tip SA constituie forma de companie al crei capital se achiziioneaz prin oferta public. Aciunile sunt liber transferabile, fr restricii n ceea ce privete numrul lor. Capitalul minim autorizat, subscris i alocat ntr-o societate de tip SA este de 45.000 Euro. 1. Regimul comerului extern i reguli generale de import.

Regimul comerului extern olandez este condiionat de apartenena Olandei la Uniunea Europeana si Organizaia Mondiala a Comerului. Schimburile comerciale se desfoar, n general, pe baze libere, statul

intervenind doar n situaii de excepie. Cele mai rspndite restricii sau bariere la import n Olanda sunt: - msuri anti-dumping, - taxe compensatorii, - suprataxe la produsele agricole, - restricii cantitative, - contingente tarifare. Pentru anumite produse, importul se face pe baza de licen. n unele cazuri i exporturile sunt supuse sistemului de liceniere. Originea bunurilor este condiionat de ara de provenien a acestora. n cazul contribuiei mai multor ri la producerea bunurilor, originea este data de procentul participrii fiecrei ri la procesul de prelucrare. Regulile de origine sunt elaborate de Ministerul Afacerilor Economice. Aspectele fiscale ale comerului exterior sunt reglementate i aplicate pe plan naional de Ministerul Finanelor i autoritatea vamal, pornind de la reglementrile UE n acest domeniu. Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenena rii la UE: - taxe vamale, conform Tarifului Vamal Comun i prevederilor speciale din acordurile semnate de UE cu diferite ri; - taxe cu efect similar, inclusiv taxe anti-dumping; - taxe determinate de politica agricol comun. Acestea sunt colectate de autoritile vamale ale statelor-membre i virate Uniunii Europene, cu excepia unui procent convenit cu aceasta (Olanda - 25%). De asemenea, n momentul importului se mai pltesc taxa pe valoarea adugat i, acolo unde este cazul, accize i taxe de mediu. Pentru anumite situaii, sunt prevzute excepii de la plata taxelor vamale: - stocare ntr-un antrepozit vamal, - prelucrare activ, - prelucrare pasiv, - prelucrare sub control vamal, - admisie temporar, - procedura de tranzit vamal. 1. Accesul pe pia Accesul pe piaa Olandei este liber, cu excepia unor produse agricole i a ctorva grupe de produse sensibile stipulate n legislaia comunitar n domeniul proteciei pieei interne. n ceea ce privete Republica Moldova, din anul 2007 pentru companiile autohtone exportatoare n rile-membre ale UE, funcioneaz cteva programe speciale desfurate de Centrul Olandez pentru Promovarea Importurilor din rile n Curs de Dezvoltare (CBI), menite s asigure nivelul corespunztor de pregtire ctre export a acestor companii, precum i s acorde asisten n procesul de penetrare a pieii europene. ([Link]) 1. Taxe i impozite Veniturile din salarii i din alte activiti independente se impoziteaz prin aplicarea unei cote de impozitare progresiv, de la 33.65% pn la 52%. Totodat, legislaia olandeza ofer angajatorilor posibilitatea de a oferi angajailor strini o alocaie lunar neimpozabil. Aceasta alocaie poate avea o valoare de pana la 30% din salariu i se poate acorda n urmtoarele condiii: - Angajatul a fost recrutat din strintate; - Angajatorul aduce argumente rezonabile c angajatul n cauza deine o expertiza greu de gsit pe piaa

muncii din Olanda; - Angajatul este pltitor de taxe ctre statul olandez. Pentru impozit pe venit din activiti economice de asemenea se aplic o cot progresiv, de la 20% pn la 25.5%. Impozitul pe dividende 15%. Companiile strine pot evita plata impozitelor ctre statul olandez, dac activitile desfurate n Olanda nu au o amplasare sau o reprezentare permanent (locaie fix de desfurare a activitilor sau o persoan autorizat s ncheie contracte n numele companiei-mama). O particularitate a sistemului fiscal olandez este posibilitatea unei companii de a discuta cu autoritatea referitor la tratamentul fiscal pentru anumite operaiuni sau tranzacii viitoare. n acest fel, compania beneficiaz de evaluarea precis a valorii impozitelor pe care le va avea de pltit i poate astfel si eficientizeze operaiunile viitoare. TVA. n Olanda, cuantumul general al taxei pe valoarea adugat (TVA) este de 19%. Se aplic cuantumuri diferite dup cum urmeaz: - 6%: produselor alimentare, medicamentelor, ziarelor i revistelor, anumitor servicii medicale, anumitor servicii care presupun un consum intensiv de munc, anumitor servicii de divertisment, serviciilor de transport de pasageri, furnizrii de apa, anumitor bunuri i servicii utilizate n agricultur; - 0%: exporturilor n ri non-UE i, n anumite condiii, bunurilor i serviciilor aferente furnizate unui beneficiar dintr-o alt ara UE. Accize i taxe de consumaie. Accizele se aplic n cazul unor anumite bunuri de consum, precum buturile alcoolice, produsele din tutun, petrol, uleiuri minerale i produse petroliere. Legislaia olandez cu privire la taxa de consumaie respect directivele Consiliului UE cu privire la armonizarea sistemului de accizare n Uniunea European. Taxa asupra tranzaciilor imobiliare. Se aplic la achiziia unui imobil (teren, cldire) situat n Olanda. Taxa reprezint 6% din valoarea de piaa a imobilului sau din valoarea de tranzacionare, daca aceasta este mai mare dect valoarea de pia. 1. Protecia proprietii intelectuale Olanda este membru a Organizaiei Mondiale a Proprietii Intelectuale, este ar-semnatar a Conveniei de la Paris privind Protecia Proprietii Industriale, i are un set de acte normative privind protecia tehnologiilor i a mrcilor comerciale. Olanda de asemenea a semnat Convenia European privind Patent, care presupune un sistem european unic de patentare i protecie a patentului, precum i simplific semnificativ procedura de obinere a patentului n statele-membre ale UE.

1. Relaiile economice moldo-olandeze. Relaiile economice i comerciale moldo-olandeze se dezvolt dinamic n baza celor 20 de tratate bilaterale semnate, printre care : 1. Convenia pentru evitarea dublei impuneri i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit i pe capital, 2. Acordul de cooperare i asistena reciproc n domeniul vamal dintre Republica Moldova i Olanda, 3. Acord ntre Republica Moldova i Regatul rilor de Jos privind promovarea i protejarea reciproc a investiiilor, 4. o serie de Memorandumuri de nelegeri (rennoite anual n perioada 1997 2001) referitoare la programul olandez de cooperare cu Moldova,

5. Memorandum de nelegere ntre Guvernul Republicii Moldova i Guvernul Regatului rilor de Jos referitor la Programul olandez privind Cooperarea cu Pieele n Curs de Dezvoltare (PSOM). Pe parcursul anilor 2005-2006 relaiile comerciale bilaterale au nregistrat o ascensiune semnificativ. Astfel, n anul 2006 volumul comerului bilateral a nregistrat suma de 28.665,7 mii USD. Agenii economici din Republica Moldova au exportat n acest perioad mrfuri n sum de 9.286,4 mii USD, exportul fiind n cretere cu 42% n raport cu aceeai perioad a anului 2005. Totodat, n 2006 Republica Moldova a importat din Olanda mrfuri n valoare de 19379,3 mii U.S.D., ceea ce este cu 48% mai puin dect valoarea total a importului moldovenesc din acest ar nregistrat n 2005. Principalele categorii de mrfuri, pe care RM le export n Olanda sunt materialele textile i articole din aceste materiale, produse chimice (n special uleiuri eterice), fructe, nuci, etc. Din Olanda n Moldova tradiional se import produse din floricultur (plante vii), produse ale industriei chimice, maini, aparate, echipamente electrice, materiale textile tricotate, pete i carne. O componenta importanta a cooperrii economice bilaterale se desfoar n baza programelor de asistena tehnic i cooperare, finanate de guvernul olandez i gestionate de Agenia Olandeza pentru Afaceri Internaionale si Cooperare EVD ([Link]). PSOM (Programul de cooperare cu pieele n curs de dezvoltare) - program de ncurajare si sprijinire a cooperrii ntre firme olandeze i parteneri din ri cu economie n tranziie sau n curs de dezvoltare, printre care i RM, finanat de Ministerul olandez pentru Afaceri Economice. Obiectivele: Sprijinul sectorului privat prin intermediul promovrii i suportului cooperrii economice ntre businessul din Republica Moldova i Olanda, bazat pe principiile parteneriatului egal i beneficiilor mutuale. Sprijinul iniiativelor parvenite de la comunitile de afaceri din RM i Olanda prin intermediul iniierii proiectelor-pilot comune cu caracter inovaional n sectoare specifice, utiliznd know-how, produse i servicii internaionale i locale. Atenie proiectelor de lung perspectiv: oferte de afaceri care vor crea o relaie de business de durat. Fiecare consoriu care nainteaz propune pentru finanarea proiectului, urmeaz s conin cel puin 1 partener olandez i 1 din Republica Moldova. Proiectele din urmtoarele domenii sunt eligibile (n ordinea prioritilor): industrie, agro-business, servicii, tehnologii informaionale, infrastructura, inovaii i investigaii, economisirea resurselor energetice, turism. Pe an se accept 2 proiecte investiionale din Republica Moldova. Contribuia maximal a Programului este de 750.000 euro pentru un proiect (50%). Costul maximal total al proiectului - 1.500.000 Euro. Prioritare n proces de selectare se consider proiectele de afaceri care contribuie la reducerea srciei, creeaz locuri de munc, utilizeaz cunotinele moderne, materie prim local, opereaz n regiuni subdezvoltate, creeaz surse de existen unui grup de muncitori locali sau n alte moduri contribuie la reducerea srciei n ar. ncepnd din 1996 i pn n prezent, n cadrul programului PSOM au fost selectate i aprobate pentru finanare un numr total de 22 proiecte de cooperare cu firme din Moldova, n valoare totala de peste 14 milioane Euro. La situaia din 1 iunie 2007, n RM au fost nregistrate 53 companii mixte moldo-olandeze, principalele domenii de activitate ale acestora fiind sectorul telecomunicaiilor, agro-industrial, consultan business, sectorul imobiliar, finane, construcii. n 2006 Olanda ocup primul loc n ceea ce privete volumul total al investiiilor fcute n economia Republicii Moldova. Aceast n mare parte se datoreaz faptului c n 2006 compania olandez EasEur Holding B.V. a achiziionat companiile Azpetrol, Azertransi Azpetrol Refinery, implicate n proiectele de construcie la Giurgiuleti a terminalului petrolier i a portului de pasageri. La 1 aprilie 2007 investiiile directe ale Olandei n economia Moldovei au constituit 2659,2 mil. Lei (218 mil. USD). Olandei i revine 22% din totalul de investiii n economia autohton. Un alt exemplu al unei investiii olandeze de succes n RM, este compania de telecomunicaii Moldcell, care aparine holding-ului olandez FinCom International cu sediul la Rotterdam.

Misiune economic n Olanda - Moldova prezint

Organizaia de Atragere a Investiiilor i Promovare a Exporturilor din Moldova (MIEPO), n comun cu Camera de Comer i Industrie a R. Moldova, cu suportul financiar al proiectului SEPIA finanat de Uniunea European, organizeaz o misiune de afaceri n Rotterdam, Olanda n perioada 8-11 noiembrie 2010, cu genericul "Moldova Prezint". Obiectivul misiunii economice Moldova Prezint" este promovarea imaginii Republicii Moldova i a potenialului economiei naionale, precum i evidenierea oportunitilor de afaceri pentru potenialii investitori olandezi. n cadrul misiunii economice, reprezentanii MIEPO vor prezenta condiiile de derulare a afacerilor n R. Moldova, oportunitile investiionale, precum i facilitile pe care le ofer statul investitorilor strini. O atenie deosebit se va acorda sectoarelor prioritare ale Moldovei, i anume agro-alimentar i vitivinicol. "Prin organizarea acestui eveniment, ne propunem consolidarea relaiilor comercial-economice ntre Republica Moldova i Olanda, stabilirea relaiilor de parteneriat ntre oamenii de afaceri din ambele ri, i, nu n ultimul rnd, promovarea imaginii R. Moldova ca destinaie atractiv pentru investiiile strine. ", a declarat Andrei Timu, directorul MIEPO. Programul misiunii economice prevede i desfurarea unui For al oamenilor de afaceri din R. Moldova, Olanda i Belgia, n cadrul acestuia vor avea loc ntrevederi bilaterale, precum i o burs de cooperare pentru ca ntreprinztorii din R. Moldova s poat negocia separat cu cei din Olanda i Belgia. Totodat, va avea loc o ntrevedere cu reprezentanii Ageniei Olandeze pentru Afaceri i Cooperare Internaional (EVD International). Aceast organizaie, sub egida Ministerului Economiei al Olandei, ofer granturi n valoare de pn la 750 000 Euro companiilor ce doresc s lanseze proiecte inovatoare, de care pot beneficia i ntreprinderile din Moldova. Misiunea economic Moldova Prezint" se va desfura n cooperare cu Ambasada Republicii Moldova din Regatul Belgiei, CCI Rotterdam i CCI Antwerpen, informeaz un comunicat al MIEPO.

INTEGRAREA EUROPEANA
Relaiile Olandei cu Uniunea European Olanda s-a afirmat ca unul dintre cei mai puternici susintori ai integrrii europene. Entuziasmul olandez pentru Europa este considerat totui mai degrab un rezultat al evalurii pragmatice a interesului naional dect ca un efect al unui angajament necondiionat fa de federalism. Integrarea economic european se bucur de un consens larg i din partea formaiunilor politice olandeze. Dei o ar mic, Olanda este unul dintre cei mai importani actori ai comerului global. Olanda a manifestat un interes continuu i puternic pentru liberalizarea sectorului european de transport. Interesele tradiionale legate de transport i de tranzit au creat un avantaj comparativ pentru Olanda, care putea fi exploatat doar prin liberalizarea sectorului de transport.

Olanda este totodat una dintre rile membre ale Uniunii Europene cele mai disciplinate, cu cele mai bune procentaje de implementare a legislaiei europene. Iniial, Olanda a fost unul dintre beneficiarii direci ai integrrii europene, schimbrile din ultimele decenii la nivelul politicilor europene (mai ales n ceea ce privete Politica Agricol Comun) au transformat ns acest stat ntr-unui dintre contributorii nei la bugetul Uniunii. Olanda este unul dintre cele mai dens populate state ale Uniunii Europene. La fel ca i n alte ri europene, populaia peste 65 de ani a nceput s devin un segment de vrst tot mai numeros, ceea ce determin presiuni sporite asupra sistemului de asigurri sociale.

n ultimii ani, o serie de incidente au nceput s pun n pericol lunga tradiie a toleranei care domin de secole cultura olandez. Asasinarea politicianului Pim Fortuyn, un susintor al politicilor dure mpotriva imigraiei, n anul 2002, i apoi uciderea regizorului Theo Van Gogh de ctre un extremi st islamic marocan, n 2004, dup realizarea de ctre artist a unui film controversat despre poziia femeii n societatea islamic, au condus la creterea tensiunilor interetnice i a violenelor mpotriva populaiei de religie islamic care reprezint un procent mai semnificativ din populaia rii, 1 milion dintre cele 16 milioane de ceteni olandezi fiind originari din ri cu tradiie islamic. Societatea olandez pare preocupat de ideea c multiculturalismul bazat pe toleran n care credea n -a produs efectele pozitive ateptate. Ascensiunea politicianului populist Pim Fortuyn constituise deja un semnal c muli dintre cetenii rii considerau imigranii, mai ales pe cei musulmani, drept o ameninare la adresa valorilor liberale n jurul crora era constituit societatea olandez. Dup moartea regizorului Theo Van Gogh, actele de vandalism mpotriva cldirilor musulmane din Olanda(incendieri de moschei i coli islamice) au devenit frecvente. Un efect al acestor tensiuni poate fi i opoziia crescnd a olandezilor fa de proiectata aderare a Turciei la Uniunea European. Din punctul de vedere al politicii de securitate, Olanda a avut tradiional o orientare atlantic. Dup experiena dureroas a ocuprii rii de ctre Germania n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, Olanda a cutat garanii de securitate fa de puternicul ei vecin peste Ocean, miznd pe sprijinul Statelor Unite. De altfel, atitudinea Olandei fa de Germania a fost ambivalen: pe de o parte, Germania a reprezentat pentru o lung perioad un partener de schimb esenial i o ancor monetar, pe de alt parte, Germania a fost privit ntotdeauna ca un vecin mult prea puternic, i clasa politic olandez a cutat s se asigure c aceasta nu va deveni din nou o ameninare. n iunie 2005, cetenii olandezi au respins prin referendum ratificarea Tratatului Constituional, continund astfel criza declanat n mai 2005 prin respingerea aceluiai document de ctre cetenii francezi.

[Link] [Link]