FORME DE GUVERNAMANT

MONARHIA

Monarhia – forma de guvernamant autocratica, bazat pe principiul ereditar, raspandita in lume in

perioada antica si medievala - este sistemul politic in care puterea este simbolizata de o singura
persoana numita monarh.

In monarhia absoluta, monarhul autocrat detine puterea suprema in stat.

Ludovic al XIV-lea, primul rege al Europei

Monarhia absolută este regimul politic care reprezintă apogeul construcţiei statului monarhic în Europa
Apuseană, etapă sa decisivă realizându-se, cu precădere, între secolele XII- XVII. Acest proces istoric
complex se finalizează cu edificarea unor instituţii politice centrale, care vor constitui fundamentele
statului modern.

Din perspectivă istorică şi axiologică, absolutismul politic a creat reacţii şi atitudini diverse: de la
admiraţie pentru tendinţa spre centralism şi perfecţiune în toate, cum ar fi cazul monarhiei franceze a
lui Ludovic al XIV-lea, până la critici vehemente şi condamnarea regimului de către iluminiştii francezi,
care militau pentru un regim reprezentativ moderat.
Sfarsitul monarhiei franceze confirmata prin ghilotinarea lui Ludovic al XIV-lea

In prezent in lume exista numeroase monarhii absolute, in special in Orient, printre care Sultanatul
Oman si Emiratul Qatar.

In monarhia electiva, monarhii sunt alesi sau numiti pe viata sau pe perioade determinate de catre
organisme colegiale colective.
Cetatea Vatican

Cetatea Sfantului Scaun este exemplul pentru tipul de monarhie electiva, Papa fiind monarhul ales de
catre comitetul cardinalilor electori.

In monarhia constitutionala, monarhul – simbolul unitatii, continuitatii si identitatii statale - este supus
constitutiei.

Rolul şi numărul monarhiilor s-au modificat semnificativ de-a lungul timpului. În Europa, numărul
monarhiilor s-a redus semnificativ, cele două războaie mondiale constituind momente importante în
această evoluţie.

Printre ţările foste monarhii europene se numără: Austria, Italia, Bulgaria, Franţa, Germania, Albania,
Grecia, Ungaria, Finlanda, Islanda, Irlanda, Malta, Portugalia, Muntenegru, fosta Iugoslavie şi România.
12 monarhii, dintre care cele mai reprezentative, din punct de vedere demografic, sunt: Spania, Suedia,
Norvegia, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Belgia.
 MONARHIA CONSTITUTIONALA A REGATULUI TARILOR DE JOS - OLANDA

Regatul Ţărilor de Jos s-a proclamat în 1815 si i nclude teritoriul european al Olandei precum şi teritoriile Aruba şi
Antilele Olandeze din Caraibe. Olanda isi serbeaza Ziua Nationala la 27 aprilie, ziua de nastere a regelui Willem
Alexander.
Provinciile Unite Olandeze şi-au proclamat independenţa faţă de Regatul Spaniei în 1579, devenind, în
secolul următor, o putere maritimă şi comercială. După cel de-al doilea război mondial, Olanda a devenit
o ţară industrializată, cu o agricultură performantă, economia fiind puternic orientată către export şi
investiţii.

În 1948 a format, împreună cu Belgia şi Luxemburg, Uniunea Vamală Benelux. Membru fondator al
Comunităţii Economice Europene (1957) şi al NATO (1949, Olanda a adoptat in 1999 moneda euro
(intrată efectiv în circulaţie la 1 ianuarie 2002).

Olanda promovează valorile democratice, coeziunea socială şi drepturile omului, fiind printre cele cinci
monarhii europene (Danemarca, Suedia, Olanda, Norvegia, Marea Britanie) care ocupa locuri fruntase in
economie si lipsa coruptiei, conform indicelui de percepţie a corupţiei în anul 2015 – elaborat de
Transparency International.

Ţările de Jos sunt împărţite, de asemenea, în 27 de sectoare de apă, conduse de consilii cu atribuţii în
domeniul managementului apei. Aceste consilii datează din 1196, dinaintea constituirii naţiunii
olandeze.

Ţările de Jos sunt alcătuite din 12 provincii administrate de consilii alese direct şi de un comisar numit
de rege. În provincia Limburg, acesta se numeşte guvernator.

Drenthe, Flevoland, Fryslan, Gelderland, Groningen, Limburg, Noord-Brabant, Noord-Holland,

Overijssel, Utrecht, Zeeland, Zuid-Holland.

Provinciile cuprind 441 de municipalităţi guvernate de un consiliu ales direct, iar primarul este numit de
guvern.
Ca municipalităţi speciale, insulele Bonaire, St. Eustatius şi Saba au statut de structuri publice cu dreptul
de a participa la alegerile europene.

Structurile administrative
Olanda este o monarhie constituțională ereditara din anul 1815 cu un sistem de guvernare
parlamentar, conform Constitutiei in vigoare la 17.02.1983.

Intre 1581 și 1806 Olanda a fost o republică, țara fiind ocupată de Franța între 1806 și 1815.

Regina Iuliana

Regina Beatrix

După 1980, Olanda este reprezentat de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic,
regina numește membrii guvernului. Dupa publicarea rezultatelor alegerilor parlamentare, se
formează guvernul de coaliție ce va fi recunoscut de regină.
 Parlamentul Olandei

Parlamentul este compus din două camere. Cele două camere formează Adunarea Stărilor
Generale. Membrii celei de-a doua camere sunt aleși prin vot direct o dată la patru ani.
Parlamentul bicameral – care exercita o mare parte a puterii legislative si poate controla parte a
activitatii guvernului - e determinat de diversitatea socio-teritorială şi de existenţa unor puternice
comunităţi regionale care au impus necesitatea unei duble reprezentări :

- una naţională şi
- una regională şi
- a unei proceduri care să implice participarea a două camere drept garanţii ale protecţiei
minorităţilor.

Senatul, prima cameră, numara 75 de senatori alesi indirect din randul membrilor celor 12
consilii ale provinciilor si are o importanță redusa. Consiliile provinciale sunt alese direct de o
dată la patru ani. Cea mai importanta functie a Senatului olandez este de a revizui si de a
controla deciziile celei de a doua camere. Senatul are constituite 19 comisii pemanente si doua
comisii speciale.

A doua camera a parlamentului numara 150 de deputati alesi prin vot direct pentru un
mandat de 4 ani si are o importanta deosebita comparativ cu Senatul.
 ROLUL PARLAMENTULUI

Camera reprezentantilor

Initiaza legi si amendamente la legile promovate in proportie de 90% de catre guvern care le
trimite ulterior celei de a doua camere a Parlamentului pentru dezbateri publice in una din cele
29 de comisii.
Dezbaterile in comisii se desfasoara cu participarea ministrului de resort si adoptarea legii se face
prin participarea ambelor Camere. Dupa aprobarea in Parlament, monarhul confirma
propunerea legislativa care e publicata in Ziarul National.

Parlamentul poate interpela membrii guvernului, poate initia anchete parlamentare, poate forma
comisii si poate propune motiuni.

Guvernul nu poate interveni in dezbaterile parlementare.

Partidele politice mari sunt Partidul Popular pentru

Libertate și Democrație, Partidul Muncii și Partidul Crestin-Democrat.

Institutia sefului statului in Olanda

În Dreptul Civil modern, instituţia şefului de stat este strâns legată de forma de guvernământ. In
monarhilile constitutionale, funcţia de şef al statului poate fi analizata sub trei aspecte:

1. Rol important in relatiile externe ale tarii, desi cu atributii pur reprezentative. Acest rol
este integrat în administraţia care l-a însărcinat cu această competenţă.
 2. Reprezentant al armatei, datorita stabilitatii funcţiei şi autoritatea sa morală.
3. Posibila intervenţie în procedura legislativă prin sancţionarea, ratificarea sau promulgarea
unei legi ceea ce conferă şefului de stat numai o putere nominală de refuz. Totodată,
Constituţia Olandei stipuleaza că proiectele de legi pot fi iniţiate de către Regină în
numele său sau de Camera inferioară a Parlamentului.

Rolul politic al şefului de stat se reduce la posibilitatea de a permite clasei politice să

beneficieze de sfaturile monarhului care dispune de o experienţă politică fără egal, rol care îi
permite să influenţeze direct alegerea şefului guvernului, în caz de criză guvernamentală gravă
care apare mai frecvent în Olanda.

Referitor la succesiune, se consacră principiul primului născut legitim - art.25 din Constituţia
Olandei.

Puterea executiva aparţine reginei care face parte din guvern şi minştrilor, cu deosebirea că regina nu
este responsabilă pentru actele sale dar miniştrii sunt. Atât primul-ministru cât şi ceilalţi miniştri sunt
numiţi şi revocaţi prin decret regal.

Consiliul de Miniştri, prezidat de primul-ministru, determină politica generală a guvernului.

Monarhul deschidere sesiunea parlamentara cu Discursul Tronului, in care expune politica guvernului si
in care primul-ministru isi prezinta programul.

Legile şi decretele sunt semnate de regină şi contrasemnate de primul-ministru sau de miniştrii de

resort. Suveranul dispune de un drept de veto si de dreptul de a cere o a doua deliberare asupra legilor,
deşi Constituţia nu conţine precizări cu privire la acest drept.

Administratia publica centrala

În mod obişnuit, identificăm o administraţie de stat şi o administraţie locală.

La nivelul statului Olanda are :

1. organisme administrative centrale reprezentate de structuri guvernamentale şi structuri

ministeriale
2. organisme administrative specializate şi
3. organisme administrative periferice (serviciile externee sau deconcentrate).

Sedinta a reprezentantilor guvernului

La nivel local exista autorităţi locale de bază şi autorităţi locale intermediare.

Conform Constitutiei Olandei, puterea executivă aparţine reginei şi cabinetului de ministri.

Premierul şi miniştrii sunt numiţi şi revocaţi prin decret regal.

Structura administraţiei olandeze are în vedere caracterul unitar al statului şi descentralizarea

executivului local.
 Regele Willem Alexander, Regina Maxima si primul ministru, Mark
Rutte

Premierul Mark Rutte

Camera reprezentantilor

Autorităţile publice sunt constituite pe trei niveluri :

1. Administraţia de stat - Consiliul de miniştri este format din premier, care prezidează şedinţele,
şi din miniştri. Executivul functioneaza pe principiul responsabilităţii colective, dar fiecare
ministru răspunde şi personal în faţa parlamentului.
 2. Administratia locala a provinciilor – sunt supuse controlului statului printr-un comisar regal care
asigura buna aplicare a directivelor guvernamentale. Exista o mare autonomie si au puteri
sporite
3. Administratia municipala - Adunările provinciale şi consiliile municipale sunt alese pe patru ani,
iar primarii sunt numiţi prin decret regal. Tot prin acest act pot fi anulate deciziile organelor
locale contrare legii. La nivel local şi provincial anumite impozite revin acestor autorităţi.

4. Rezultatul votului de incredere in politicieni (2017)

Ministerul de Interne are competenţa de a reglementa funcţia publică.

Autonomia locală, mai ales într-un stat unitar, nu poate fi concepută decât în anumite limite, unele
având o determinare economică obiectivă, iar altele fiind determinate de considerente politice.

Autonomia locală nu poate fi realizată decât în cadrul principiilor statului de drept, principiul
autonomiei locale fiind chiar unul dintre acestea. Exista o legătura organică între autonomia locală şi
lege, între interesele locale şi interesele naţionale exprimate prin lege. Comisarul Reginei este
Reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Colaborare a autoritatilor locale olandeze si

germane in politica granitelor
 Structuri responsabile de politica de formare

Aceste structuri fac parte din organismele publice responsabile de formarea de functionari publici şi de
politica de personal pentru elaborarea politicilor de formare. Ministerul de Interne se ocupă de politica
de personal, iar formarea de functionari publici cade in sarcina Comisiei pentru Funcţia Publică.

De asemenea, sindicate, diferite ministere si organisme consultative pot să contribuie la definirea

politicii de formare.
Lucrarile comisiei pentru legea turismului si a consumului de droguri

Olanda a liberalizat complet sistemul de formare a cadrelor de conducere, precum şi metodele de

selectie a acestora. Fiecare instituţie îşi organizează activitatea conform obiectivelor proprii şi recurge la
orice centru de formare, public sau privat, care pune la dispozitie servicii de formare de cadre conform
scopurilor urmărite.
Femei in politica : Fleur Agema (PVV), Jeanine Hennis-Plasschaert (VVD), Monica Keijzer (CDA), Stientje
van Veldhoven (D66) and Renske Leijten (SP) participa la o dezbatere televizata organizata de Asociatia
de Televiziune Olandeza WML in Amsterdam (februarie 2017)