Manual Tehnic in Sistem Amvic v3

prof. univ. dr. ing Mihai VOICULESCU ec.
Marin CRUÞESCU coordonare

consultant de specialitate lucrare
prof. univ. dr. ing Gheorghe OPREA Dan Alexandru COSTACHE traducere
consultant de specialitate manual tehnic
conf. univ. dr. ing. Nicolaie COSTACHE ec. Aurelia GRIGORESCU corecturã
consultant
ec. Marilena TIHULCÃ machetare
MANUALUL TEHNIC AMVIC
Bucureºti
2006
PREFAÞÃ
Cofrajele modulare termoizolante din polistiren ignifugat, sistem AMVIC® (ICF-insulated concrete
forms) sunt de cea mai înaltã calitate, cele mai inovatoare ºi adaptabile cofraje disponibile la ora
actualã pe piaþã. Preþurile competitive, distribuþia extinsã a produselor ºi suportul tehnic excelent
sunt combinate pentru a furniza clienþilor noºtri o abordare simplã a unui produs final superior la
un cost de instalare mai mic decât al altor sisteme asemãnãtoare.
D a c ã u n a d i n î n t r e b ã r il e AMVIC este marcã înregistratã la OFICIUL DE

dumneavoastrã nu are rãspunsul în STAT PENTRU INVENÞII ªI MÃRCI cu
acest manual, vã rugãm sã asistaþi numãrul de depozit M 2005 10469 pentru clasa de
la unul dintre seminarele de produse Cl:19: Materiale de construcþie nemetalice
pregãtire Amvic (verificaþi în zona (cofraje din polistiren)
dumneavoastrã pentru
programare) sau contactaþi-ne ºi
personalul nostru va rãspunde
competent la întrebãrile dumneavoastrã. AMVIC se mândreºte sã ofere clienþilor sãi un nivel
excepþional de servicii.
Suport Tehnic
Vã rugãm sã ne contactaþi pentru orice nelãmurire sau orice informaþie care e inclusã în acest
manual sau dacã aveþi nevoie de altã asistenþã tehnicã.
Suport tehnic
Tel: 021 493 23 27-30
Fax: 021 493 23 26
email: contact@amvic.ro
Site-ul Amvic www.amvic.ro
Site-ul Amvic este actualizat cu regularitate cu cele mai noi informaþii incluzând rapoartele testelor,
buletinele tehnice ºi rapoartele de evaluare. Acest manual tehnic este prezent pe site.
MULÞUMIRE
Societatea Comercialã AMVIC S.R.L. mulþumeºte celor care au participat la realizarea acestui
manual în limba românã.
Mulþumiri speciale pentru:
prof. univ. dr. ing Mihai VOICULESCU ec. Marin CRUÞESCU coordonare
consultant de specialitate lucrare
prof. univ. dr. ing Gheorghe OPREA Dan Alexandru COSTACHE traducere
consultant de specialitate manual tehnic
conf. univ. dr. ing. Nicolaie COSTACHE ec. Aurelia GRIGORESCU corecturã
consultant
ec. Marilena TIHULCÃ machetare
Lucrarea se bazeazã pe traducerea -Technical Manual AMVIC- ºi pe experienþa producãtorilor ºi

utilizatorilor sistemului de realizare a construcþiilor cu folosirea cofrajelor modulare termoizolante
din polistiren expandat ignifugat, sistem AMVIC ® (ICF-insulated concrete forms)
NEASUMAREA RESPONSABILITÃÞII
Acest document are doar scop informativ. Informaþiile din acest document reprezintã abordarea
AMVIC asupra problemelor discutate la data publicãrii. Opiniile exprimate nu trebuie sã fie
interpretate ca fiind un angajament din partea AMVIC. Informaþiile cuprinse în acest manual nu pot
înlocui reglementãrile tehnice în vigoare din domeniu.
Acest manual are mai mult rolul de a suplimenta cunoºtinþele profesionale. Toate structurile
construite cu “Sistemul de Construcþie AMVIC” trebuie sã fie proiectate, avizate ºi realizate în
conformitate cu reglementãrile ºi normele de costrucþie în vigoare de cãtre un inginer proiectant
autorizat. În toate cazurile, reglementãrile ºi normele de proiectare ºi construcþie din domeniu sunt
prioritare acestui manual.
INFORM AÞIILE CONÞINUTE ÎN ACEST DOCUM ENT SUNT FURNIZATE CA

ÎNDRUMARE, FÃRÃ SÃ SE SUBSTITUIE, SUB NICI-O FORMÃ, REGLEMENTÃRILOR
ÎN VIGOARE DIN DOMENIU.
CUPRINS
Partea 1 - Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Partea a 2-a - Produse AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

2.1 - Produse pentru sistemul AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Partea a 3-a - Unelte, materiale ºi accesorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

3.1 - Unelte pentru instalarea cofrajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
3.2 - Unelte pentru turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
3.3 - Unelte pentru pregãtirea traseelor utilitãþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
3.4 - Lista materialelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Partea a 4-a - Prezentarea generalã a construcþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Partea a 5-a - Golurile pentru ferestre ºi uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

5.1 Cadrele pentru ferestre ºi uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
5.2 - Cadre de lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
5.2.1 - Alegerea lemnului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
5.2.2 - Construirea cadrelor din lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Partea a 6-a - Armãtura de OB pentru pereþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

6.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
6.2 - Condiþiile de bazã ale proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
6.3 - Scopul barelor de armare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
6.4 - Armãtura orizontalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
6.5 - Armãtura verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
6.6 - Armãtura pentru golurile din pereþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
6.7 - Petrecerea (suprapunerea, joantarea) barelor din oþel beton pentru armare . . . . . . . 48
6.7.1 - Tipuri de îmbinãri prin petrecere (suprapunere) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
6.7.2 - Cerinþe minime pentru lungimea îmbinãrii prin suprapunere . . . . . . . . . . 49
6.8 - Îmbinãri prin petrecere (suprapunere) a barelor de OB pentru nivelurile superioare
realizate prin turnarea succesivã a betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
6.9 - Proiectarea armãturii de oþel beton pentru pereþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
6.10 - Lucrãrile de armare a betonului ºi mãsurile de protecþia muncii . . . . . . . . . . . . . . . 51
Partea a 7-a - Pregãtirea fundaþiei ºi a plãcii la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

7.0 - Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
7.1 - Plasarea barelor de joantare în fundaþie sau placa la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
7.2 - Nivelarea fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
7.3 - Trasare conturul pereþilor conform proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
7.3.1 - Trasarea conturului de aºezare a peretelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
7.3.2 - Marcarea Ferestrelor/Uºilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
7.3.3 - Trasarea dimensiunilor golurilor brute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

8.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
8.2 - Organizarea: poziþionarea materialelor ºi a uneltelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea înãlþimii peretelui ºi numãrul de rânduri de cofraj
9
pe nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
8.3.1 - Construcþie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri . . . . . . . . . . . . . 59
8.4 - Aºezarea primului rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
8.5 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
8.6 - Verificarea planeitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
8.7 - Fixarea primului rând la fundaþie/placã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
8.8 - Aºezarea celui de-al treilea ºi a urmãtoarelor rânduri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
8.8.1 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru uºã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
8.8.1.1 - Intrãri ridicate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
8.8.2 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru ferestre . . . . . . . . . . . . . . . . 66
8.8.3 - Barele de armare din oþel beton în jurul deschiderilor din perete . . . . . . . 66
8.8.4 - Plasarea rândului superior de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
8.8.5 - Instalarea barelor de armare verticale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
8.9 - Instalarea sistemului de aliniere ºi fixare a peretelui ( PLUMWALL) . . . . . . . . . . . 68
8.9.1 - Aplicaþii generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
8.9.2 - Distanþarea pentru sistemul de aliniere ºi fixare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
8.10 - Pregãtirea cofrajelor pentru turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
8.11 -Solidarizãri suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
8.12 - Strãpungerile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
8.13 - Instalarea planºeului suspendat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
8.13.1- Grinzi instalate cu ºuruburi de ancorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
8.14 - Locaº (ºliþ) pentru grindã - Grinda de planºeu este legatã direct la peretele în sistem
AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
8.15 - Plãcile/planºeele cu plasã tip Buzãu, cãlãreþi ºi beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
8.16 - Sistemul de planºeu AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
8.17 - Reglajele finale înaintea turnãrii betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Partea a 9-a - Instalarea specialã a cofrajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

9.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
9.2 - Realizarea fundaþiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
9.3 - Construcþia colþurilor scurte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
9.3.1 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu o combinare a acestora
........................................................... 81
9.3.2 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu model neîntrerupt . . . . . 82
9.3.3 - Colþuri scurte fãcute folosind cofraje AMVIC drepte . . . . . . . . . . . . . . . . 82
9.4 - Pereþi curbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
9.5 - Construcþia peretelui-T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
9.6 - Instalarea cãrãmizii aplicate standard . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
9.7 - Marginile frontonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
9.8 - Sistemul de planºeu prefabricate (miez gol) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Partea a 10-a - Elementele generale privind bazele betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

10.2 - Fundamentele betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
10.2.1 - Compoziþia betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
10.3 - Calitatea amestecului de beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
10.3.1 - Raportul apã/ciment (A/C) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
10.3.2 - Rezistenþa betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
10.3.3 - Lucrabilitatea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
10.3.4 -Întãrirea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
10
10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
10.4 - Adaosuri, aditivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
10.5 - Specificaþii ale betonului pentru peretele în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Partea a 11-a - Turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

11.2 - Lista de verificãri preliminare turnãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
11.3 - Sfaturi de siguranþã pentru manevrarea ºi aºezarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
11.4 - Ritmul turnãrii betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
11.5 - Metode ºi echipamente pentru turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucrãtori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
11.6 - Turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
11.7 - Controlul calitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
11.7.1 - Tasarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
11.7.2 - Rezistenþa la compresie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
11.8 - Vibrarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
11.8.1 - Ce este vibrarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
11.8.2 - Metode de vibrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
11.9.1 - Specificaþii recomandãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
11.9.2 - Îndrumãri pentru vibrarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
11.10 - Terminarea turnãrii betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
11.11 - Dupã turnare: reverificaþi cã peretele a rãmas drept ºi în caz de nevoie ajustaþi
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
11.12 - Pregãtirea pentru o “explozie” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Partea a 12-a - Protecþie împotriva umezelii sub nivelul solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

12.1 - Cerinþele reglementãrilor în construcþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
12.1.1 - Protecþie contra umezelii ºi a apei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
12.1.2 - Protecþie contra umezelii sau protecþie contra apei conform normelor de
construcþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
12.1.3 - Sistemul de drenare a fundaþiei/subsolului conform normativelor din
construcþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
12.1.4 - Recomandãri pentru menþinerea unui subsol uscat . . . . . . . . . . . . . . . . 111
12.2 - Protecþia contra umezelii ºi protecþia contra apei pentru cofrajele AMVIC . . . . . 112
12.3 - Sisteme lichide de protecþie contra umezelii/protecþie contra apei . . . . . . . . . . . . 112
12.5 - Sisteme de memebranã cu crampone de protecþie contra umezelii/apei
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
12.6 - Finisajul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Partea a13-a - Finisaje interioare ºi exterioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115

13.1 - Gips-carton de interior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
13.2 - Stuc tradiþional (Exterior) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
13.3 - Izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
13.4 - Aplicaþii de zidãrie ancoratã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
13.5 - Finisaje cu lemn, vinil ºi ciment fibrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
Anexa B - Proiectarea pereþilor modelaþi cu cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
11
B1.0 - Canada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
B1.1 - CCMC 13043-R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
B1.2 - Codul naþional de construcþie al Canadei 2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
B1.2.1 - Aplicaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
B1.2.2 - Materiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
1. Beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
2. Oþelul beton de armare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
B.1.2.3 - Talpã ºi elevaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
B1.2.3.1 - Aplicaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
B1.2.3.2.- Dimensiunile minime ale fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
B1.2.4 - Elevaþiile fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
B1.2.4.1 Utilizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
B.1.2.4.2 - Armãturã pentru pereþii de fundaþie drepþi izolanþi din beton
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Armãturã orizontalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Armãturã verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
B1.2.5 - Pereþi de deasupra nivelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
B1.2.5.1 - Aplicaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
B1.2.5.2 - Grosimea pereþilor drepþi din beton cu cofraj modulat izolant
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
B1.2.5.3 - Armãtura pentru pereþii drepþi din beton cu cofraj modulat izolant
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
Armãtura orizontalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
Armãtura verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
B1.2.5.4 - Deschideri în pereþi drepþi, din cofraje AMVIC, care nu sunt
încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
B1.2.5.5 - Buiandrugi peste golurile din pereþii drepþi amvic care sunt
încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
B1.2.5.6 - Încadrarea suportatã pe pereþii drepþi în sistemAMVIC . . . . 125
B1.2.5.7 - Ancorarea încadrãrii acoperiºului la partea de sus a pereþilor drepþi
AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
B2.0 - SUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
B2.1 - Metoda prescriptivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
B2.1.1 - Competenþa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
B2.1.2 - Specificaþiile materialului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
B2.1.3 - Fundaþiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
B2.1.3.1 - Conexiune Perete de fundaþie - Fundaþie . . . . . . . . . . . . . . . . 130
B2.1.4 - Cerinþele peretelui de fundaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
B2.1.5 - Pereþi de deasupra nivelului fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
Presiunile vântului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
Armãtura peretelui de deasupra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
Cerinþele seismice ºi de vânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
Cerinþe de proiectare pentru golurile din pereþi date de solicitãrile seismice
ºi de vânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
B2.1.6 - Legarea planºeului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
Anexa C - Dimensiunile pereþilor modelaþi cu cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144

Dimensiunile pereþilor la unghi de 90E modelaþi cu cofraje AMVIC de 90E de 10, 15, 20 ºi
25 cm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
Pereþi modelaþi cu cofraje AMVIC de 45 E cu miezul de beton de 10, 15 ºi 20 cm . . . . 149
12
Anexa D - Insectele ºi construcþii în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
D1.0 - Tipuri de insecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
D1.1 - Insecte ºi construcþiile în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
D1.2 - Cerinþe de proiectare ºi polistirenul expandat, ignifugat sub nivel . . . . . . . . . . . 153
D1.2.1 - Codul rezidenþial internaþional 2003, controlul insectelor ºi protecþia
polistirenului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153
D2.0 - Protecþia contra insectelor ºi controlarea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
D2.1 - Bariere fizice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
D2.1.1 - Sistem de protecþie contra apei ºi barierã contra insectelor . . . . . . . . . 154
D2.1.2 - Tratamentul chimic al solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
D2.1.3 - Scut metalic contra insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
D2.1.4 - Barierã fizicã din particule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
D2.1.5 - Plasa contra insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
D2.2 - Eliminarea insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
D2.2.1 - Momeli pentru insecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
D2.2.2 - Capcane pentru insecte cãrãuºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
D2.3 - Mãsuri administrative pe ºantier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
D2.4 - Recomandãri pentru controlul ºi prevenirea insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
Anexa E - Instalarea utilitãþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

E1.0 - Strãpungeri în peretele AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
E2.0 - Instalaþia electricã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
E2.1 - Panoul principal de intrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
E2.2 - Cablarea electricã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
E2.3 - Conductele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
E2.4 - Doze electrice îngropate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
E2.4.1 - Ataºarea dozei electrice la perete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
E3.0 - Instalaþii tehnico-sanitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
13
FIGURI
Figura 1.1 - Cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Figura 1.2 - Cofraj reprezentativ AMVIC din STYROPOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Figura 1.3 - Cofraj reprezentativ AMVIC din NEOPOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Figura 1.4 - Cofraj drept AMVIC de 15,24 cm. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Figura 1.5 - Secþiuni transversale ale cofrajelor AMVIC, dimensiuni în cm. . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Figura 1.6 - Vedere lateralã a cofrajului drept AMVIC care prezintã tãlpile distanþierilor . . . . . . 34
Figura 1.7 - Vedere laterala a cofrajul drept AMVIC prezentând partea superioarã ºi cea inferioara
a sistemului de conexiune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Figura 1.8 - Cofraj de colþ AMVIC la 90E având locaºul pentru tubul din polipropilenã sau barã din
lemn, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Figura 4.1 - Trasarea conturului pereþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Figura 4.2 - Plasarea la început a cofrajelor colþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Figura 4.3 - Instalarea arãturii orizontale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Figura 4.4 - Instalarea celui de-al doilea rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Figura 4.5 - Instalarea cadrelor în golurile pentru ferestre ºi uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Figura 4.6 - Instalarea continuã a rândurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Figura 4.7 - Instalarea sistemului de susþinere ºi îndrepare în jurul perimetrului peretelui . . . . . 43
Figura 4.8 - Instalaþi oþelul beton de armare vertical dupã ultimul rând de cofraje . . . . . . . . . . . . 43
Figura 4.9 - Turnarea betonului în rânduri de 0,9 - 1,2 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Figura 4.10 - ªuruburi de ancorare plasate în betonul care nu s-a întãrit, pentru fixarea mecanicã a
cosoroabei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru ferestre/uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Figura 5.2 - Cadru reprezentativ fãcut din lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Figura 5.3 - Constructie reprezentativã pentru cadrul ferestrei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Figura 5.4 - Deschidere la baza cadrului ferestrei pentru turnarea ºi vibrarea betonului . . . . . . . 46
Figura 6.1 - Plasarea întreþesutã a barelor din oþel beton verticale printre cele orizontale . . . . . . 48
Figura 6.2 - Îmbinare prin petrecere (suprapunere) în contact.
Lungimea minimã Lmin este datã de reglementãrile din domeniu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Figura 6.3 Imbinarea prin petrecere (suprapunere) fãrã contact a barelor de OB pentru armare.
Lmin ºi D max sunt stabilite conform normativelor de proiectare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Figura 6.4 Legarea armãturii nivelului superior prin suprapunerea cu armãtura de la nivelul inferior
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Figura 6.5 - Folosirea mustãþilor de petrecere pentru legarea armãturii de la nivelul inferior cu
armãtura de la nivelul superior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Figura 6.6 - Capace ciupercã de plastic pe barele de OB ieºite în afarã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Figura 7.1 - Secþiune reprezentativã a peretelui AMVIC pe fundaþie de tip talpã cu cofraje de 20 cm.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Figura 7.2 - Poziþia barelor de joantare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Figura 7.3 - Nivelarea suprafeþei superioare a fundaþiei ºi a plãcii la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Figura 7.4 - Folosiþi o sfoarã de cretã pentru a însemna aºezarea zidului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Figura 7.5 - Folosirea unui profil U pentru a însemna aºezarea zidului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Figura 7.6 - Profilul U acþioneazã ca un model pentru plasarea primului rând . . . . . . . . . . . . . . . 56
Figura 8.1 - Amplasarea cofrajelor AMVIC în interiorul perimetrului conturului peretelui . . . . . 57
Figura 8.2 - Oþelul beton de armare pre-tãiat ºi îndoit va creºte eficacitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Figura 8.3 - Deplasarea grãmezilor cofraj cu mâna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Figura 8.4 - Folosirea elevatorului cu furcã pentru deplasarea grãmezilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Figura 8.5 - Folosirea unui ferãstrãu circular pentru taierea orizontalã a cofrajului . . . . . . . . . . . 59
Figura 8.7 - Aºezarea cadrelor pentru uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
14
Figura 8.8 - Plasarea la început a colþurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Figura 8.9 - Aºezarea cofrajelor drepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Figura 8.10 - Tãierea cofrajului de complectare pentru o secþiune de perete . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Figura 8.11 - Potrivirea cofrajului tãiat în poziþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Figura 8.13 - Instalarea barelor orizontale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Figura 8.12 - Folosirea colierelor cu autoblocare pentru a solidariza cofrajele . . . . . . . . . . . . . . . 61
Figura 8.14 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Figura 8.15- Aºezarea cofrajelor de colþ de 45 de grade pentru deschizãtura ferestrei . . . . . . . . . 62
Figura 8.16 - Aºezarea îmbinãrii de compensare aproximativ în acelaºi loc ca ºi în primul rând
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Figura 8.17 - Verificarea nivelului dupã aºezarea celui de-al doilea rând . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Figura 8.18 - Adãugarea penelor din polistiren expandat, ignifugat la primul rând pentru aducere
la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Figura 8.19 - Ajustarea primului rând de cofraje cu un ferãstrãu de mânã . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Figura 8.20 - Folosirea spumei adezive pentru fixarea primului rând de cofraj la fundaþie/placã
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Figura 8.21 - Umplerea cu spumã cu expandare controlatã sub un gol mare . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Figura 8.22 - Aºezarea cofrajelor în jurul cadrelor pentru uºã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Figura 8.23 - Instalarea cadrelor pentru uºi la nivelul duºumelei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Figura 8.24 - Construirea rândurilor din cofraje în jurul cadrelor ferestrelor . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Figura 8.25 - Instalarea în perete a barelor de armare din oþel beton pentru buiandrugul uºii . . . 66
Figura 8.26 - Protejarea conexiunii pe suprafaþa unui rând . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
Figura 8.27 - Aºezarea oþelului beton pentru armarea verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
Figura 8.28 - Sistem de susþinere ºi aliniere Plumwall . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Figura 8.29 - Fixarea din interiorul peretelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Figura 8.30 - Platforma ºi scândurile pentru schelã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Figura 8.32 - Proptirea din interior a colþurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Figura 8.31 - Bridã aºezatã în jurul unui picior vertical al stâlpului de susþinere, fixatã cu ºuruburi
cu autofiletare în distanþieri, pe ambele pãrþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Figura 8.33 - Proptirea pe ambele pãrþi ale deschiderilor pereþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Figura 8.35 - Umplerea golurilor dintre cofraje ºi a contururilor cu spumã adezivã . . . . . . . . . . . 70
Figura 8.34 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Figura 8.36 - Instalarea colþarului între cadru ºi cofraj la golurile din perete . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Figura 8.37 - Consolidarea cadrelor golurilor din perete atât vertical cât ºi orizontal . . . . . . . . . . 70
Figura 8.38 - Solidarizarea unei îmbinãri de cofraje pe ambele pãrþi ale peretelui . . . . . . . . . . . . 71
Figura 8.39 - Solidarizarea suplimentarã pentru o îmbinare compensatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
Figura 8.40 - Instalarea rigidizãrilor (pervaz) în jurul unei deschideri în perete utilizând OSB
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Figura 8.41 - Folosirea unor þevi de PVC pentru strãpungeri ºi sigilarea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Figura 8.42 - Tãierea unui pãtrat în plãcile de OSB pentru instalarea ºuruburilor de ancorare
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
Figura 8.43 - Tãierea deschizãturii în polistirenul expandat, ignifugat între membrane . . . . . . . 74
Figura 8.44 - Partea decupatã la cald . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Figura 8.45 - Instalarea OSB-ului cu ºuruburi de ancorare în golurile din polistirenul expandat,
ignifugat ºi fixarea cu ºuruburi pentru finisajele de piatrã aparentã . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Figura 8.46 - Lãsaþi betonul sã se întãrescã cel puþin 3 zile înainte de îndepãrtarea pieselor
rectangulare de OSB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Figura 8.47 - Instalarea grinzilor cu ºaibe ºi piuliþe adecvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Figura 8.54 - Decuparea deschiderilor din interiorul ºi exteriorul panourilor din polistiren expandat,
ignifugat pe o parte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
15
Figura 8.55 - Umplerea golului cu polistiren expandat, ignifugat înainte de turnarea betonului
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Figura 8.56 - Aºezaþi grinda din lemn pe poziþie într-un locaº pentru grindã . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Figura 8.57 - Planºeu în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Figura 8.58 - Soluþie AMVIC pentru planºeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Figura 8.59 - Detaliu sistem planºeu AMVIC
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Figura 8.60 - Turnarea betonului pe formele asamblate.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Figura 9.1 - Soluþia tipicã de realizare a fundaþiei AMVIC ( tip talpã) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Figura 9.2 - Soluþie propusã pentru o fundaþie în trepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Figura 9.3 - Perete din bârne construit pe perete de subsol ºi fundaþie în sistem AMVIC . . . . . . 80
Figura 9.4 - Elevaþia pentru o construcþie cu pereþi din prefabricate uºoare . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Figura 9.5 - Colþ scurt fãcut cu cofraje de 90Ecu solidarizarea acestora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Figura 9.6 - Vedere în plan a douã colþuri scurte fãcute folosind cofraje de 90E pentru a crea un
model neîntrerupt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Figura 9.7 - Un colþ scurt fãcut cu cofraje de 90E cu model neîntrerupt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Figura 9.8 - Decuparea polistirenului de la capãtul unui cofraj drept. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Figura 9.10 - Folosirea pieselor decupate pentru a închide capetele ºi a crea un colþ . . . . . . . . . . 83
Figura 9.9 - Punerea în poziþie a celor douã forme tãiate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.11 - Folosirea formelor de lemn 2x10 pentru a susþine colþul format . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.12 - Introducerea unei tije filetate prin gãurile fãcute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.13 - Tija filetatã introdusã prin ambele forme de lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.14 - Cofraj AMVIC pentru perete curb pre-tãiat. Lambã ºi uluc în interior ºi crestãturile în
exterior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Figura 9.15 - Îndoirea ºi fxarea cofrajului pentru perete curb în poziþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Figura 9.16 - Câteva rânduri de cofraj pre-tãiat AMVIC instalate pentru un perete curb . . . . . . . 84
Figura 9.17 - Pregãtirea pentru curbare a unui cofraj drept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Figura 9.18 - Cofrajul pentru perete curb îndoit dupã tipar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Figura 9.19 - Montarea cofrajelor pentru a forma un perete-T. Folosiþi legãturi metalice sau din
plastic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Figura 9.20 - Instalarea barelor de oþel beton orizontale pentru armare în timp ce fiecare rând de
cofraje este aºezat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Figura 9.21 - Susþineri instalate pe partea exterioarã a peretelui-T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Figura 9.22 - Solidarizarea cofrajelor peretelui-T cu lemn de 3x30 cm ºi legãturã . . . . . . . . . . . . 88
Figura 9.27 - Aºezarea cãrãmizii standard aplicate pe suportul cu margine pentru cãrãmidã . . . 88
Figura 9.28 - Legãturi standard pentru cãrãmidã fixate în distanþierii AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . 89
Figura 9.29 - Tãierea cofrajelor în forma capetelor în pantã ale frontonului . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Figura 9.30 - Manevrarea unei fâºii prefabricate, cu goluri cu miezul din polistiren în vederea
poziþionãrii pe un perete în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Figura 9.31 - O placã preturnatã poziþionatã pe un perete în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Figura 10.1 - Ilustrare reprezentativã a componentelor amestecului debeton . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Figura 10.3 - Testarea cilindrului de beton pentru rezistenþa la compresie (stânga) ºi traversa de
beton pentru rezistenþa la încovoiere (dreapta). ©2006 Cement Association of Canada,
EB101-7 figure 16-15. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
Figura 10.5 - Amestecul de beton cu o prãbuºire mare. ©2006 Cement Association of Canada,
EB101-7 figura 16-2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Figura 10.4 - Amestec de beton cu o prãbuºire micã. ©2006 Cement Association of Canada, EB101-
7 figura 16-2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Figura 10.6- Graficul aratã efectul creºterii rezistenþei betonului de-a lungul timpului
16
© 2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 12-2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Figura 11.1 - Folosirea unei pompe pentru a turna betonul în cofrajele AMVIC . . . . . . . . . . . . 101
Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un colþ de 90E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul ferestrei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator extern pentru a omogeniza betonul . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Figura 11.5 - Efectuarea testului tasãrii în teren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Figura 11.6 - Luarea unor mostre aleatorii de beton pentru testarea rezistenþei la compresiune, la 28
de zile de la turnare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Figura 11.7 - Tip de vibrator pentru beton de imersiune cu motor pe benzinã . . . . . . . . . . . . . . 105
Figura 11.8 - Vibrarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Figuro 11.9 - Plasarea corectã a vibratorului în beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Figura 11.10 - Acoperirea prin vibrare a ariei betonului din cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Figura 12.1 - Drenaj pentru eliminarea presiunii hidrostatice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Figura 12.2 - Recomandãri pentru un subsol uscat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
Figura 12.3 - Pulverizarea membranei lichide aplicate pe cofrajele AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . 113
Figura 12.4 - Membranã cu crampoane instalatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Figura 13.1 - Finisaj exterior cu tencuialã în douã straturi suport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Figura 13.2 - Finisaj Stuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
Figura 13.3 - Finisaj tipic pentru perete AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
Figura 13.4 - Construcþie în sistem AMVIC finisatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
Figura 13.5 - Construcþie de cãrãmidã aplicatã pe cofraj AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
Figura D1.1 - Scut metalic contra insectelor folosind cupru pe partea superioarã a zidului de fundaþie.
Dreptul de autor 1998-2005, Programul de entomologie urbanã, Universitatea din Toronto
www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
Figura D1.2 - Scut metalic la colþ detaliat
Dreptul de autor 1998-2005, Programul de entomologie urbanã, Universitatea din Toronto
www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
Figura D1.3 - Introducerea unei capcane contra insectelor conþinând lemn ca momealã . . . . . . 156
Figura E1.1 - Panou electric principal instalat în peretele exterior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
Figura E1.2 - Decuparea unui canal în panoul din polistiren folosind un ferãstrãu cu lanþ . . . . 159
Figura E1.3 - Pozarea cablurilor electrice în panourile din polistiren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
Figura E1.4 - Dozã cu bridã ataºatã la distanþier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
Figura E1.5 - Conductã sanitarã pozatã în polistiren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
17
TABELE
Tabel 2.1 - Cofraje înglobate din polistiren expandat ignifugat AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Tabel 2.2 - Pachete de cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Tabel 2.3 - Accesorii pentru sistemul AMVIC* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Tabelul 10.1 - Amestecuri chimice folosite în mod frecvent ºi utilitatea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Tabelul 10.2 - Amestecuri minerale folosite în mod frecvent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Tabelul 10.3 - Specificaþii de îndrumare pentru amestecurile de beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pereþi vibraþi intern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Tabel 11.2 - Cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofrajele AMVIC . . . . . . . 100
Tabel 11.3 - Specificaþii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune de folosit în cazul
cofrajelor AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Tabel 9.15.3.4 Dimensiunile minime ale fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
Tabel 9.15.4.5.A Armãturã verticalã pentru pereþii de fundaþie din beton izolant drepþi de 140
mm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Tabel 9.15.4.5.B Armãturã verticalã pentru pereþii de fundaþie drepþi izolanþi din beton de 190
mm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Tabel 9.15.4.5.C Armãturã verticalã pentru pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton de 240
mm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Tabel 9.20.17.5 Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare pentru conexiunea grinzilor
planºeului la pereþii drepþi AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
Tabel 1.1 Limitele aplicabilitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
Tabel 3.1 Limitele aplicabilitãþii pentru fundaþii pentru pereþii AMVIC 1,2,3 . . . . . . . . . . . . . . . . 129
Tabel 3.2 Armãturã minimã pentru perete vertical ICF pentru spaþiu de jos . . . . . . . . . . . . . . . 131
Tabel 3.3 Armãturã pentru pereþi minimã orizontalã pentru pereþii ICF de subsol . . . . . . . . . . . 131
Tabel 3.4 Armãturã verticalã minimã pentru pereþii drepþi ICF, pentru subsol, groºi de 140 mm
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
Tabel 3.5 Armãturã verticalã minimã în pereþii drepþi ICF din subsol groºi de 191 mm . . . . . . 133
Tabel 3.6 Armãturã verticalã minimã în pereþii drepþi ICF din subsol groºi de 241 mm . . . . . . 134
Tabel 4.1 Presiunea minimã a vântului de calcul pentru stabilirea armãturii verticalã a peretelui
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
Tabel C1.1 Transformarea vitezei vântului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
Tabel 4.2 Armãturã verticalã minimã pentru peretele drept ICF de deasupra . . . . . . . . . . . . . . . 136
Tabel 5.1 Presiunea exercitatã de vânt pentru determinarea dimensiunilor peretelui solid . . . . 138
Tabel 5.2 ACerinþe ale lungimii minime a capãtului peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF (vânt
perpendicular . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
Tabel 5.2 B Cerinþe ale lungimii minime a capãtului peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF
(vânt perpendicular) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
Tabel 5.2 C Cerinþe ale lungimii minime a peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF (vânt paralel)
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
Tabel 5.5 Procentul minim a lungimii peretelui exterior fãrã goluri categoriile de proiect seismic
C ºi D . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
Tabel 6.1 Cerinþele de conexiune a grinzii de planºeu - perete ICF (conexiune cu sarcinã lateralã)
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
Tabel C1.1 - Înãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMVIC de 10, 15, ºi 20 cm . . . . . . . . 144
Tabel C1.2 - Înãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMVIC de 25 cm . . . . . . . . . . . . . . . . 144
Tabel C1.3 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj AMVIC de 90E 10 cm . . . 145
18
Tabel C1.7 - Dimeniunile colþului de perete la 45E pentru perete modelat cu cofraje AMVIC de
45 E cu miezul de 10 cm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
45 E cu miezul de 15 cm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
45 E cu miezul 20 cm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
19
DEFINIÞII ªI TERMENI
Accelerator de prizã -aditiv folosit pentru a accelera întãrirea unui material compozit (beton,
mortar, etc.), acþiune necesarã în perioade friguroase sau pentru intervenþii de urgentã. Accelerarea
prizei se refera la mãrirea vitezei de întãrire a liantului principal din respectivul amestec.
Adezivitate -proprietate a lianþilor de a adera la granulele prezente în materialul compozit (mortar,

beton, etc) ºi prin întãrire de a transmite tensiuni mecanice între respectivele granule.
Aditiv -substanþã ce se adaugã unui amestec pentru a-i îmbunãtaþi una sau mai multe proprietãþi,
termen folosit în general în reþetele de preparare a betoanelor ºi mortarelor.
Agregat mineral -granule, de diferite dimensiuni, de origine mineralã, obþinut fie prin excavare din
râuri fie prin concasarea (spargerea) rocilor de cariera. Folosit în special pentru prepararea
betoanelor ºi mortarelor.
Alungire -schimbarea lungimii unui element pe o anumitã direcþie; termenul este impropriu pentru
cã se referã la elemente întinse iar reversul (scurtarea) este rar folosit; deformaþie sau deplasare, cu
indicarea semnului are un caracter mai general (+ pentru alungire, - pentru scurtare).
Apã -la acoperiºuri: versant, pantã, direcþie de scurgere a apei meteorice.
Apã/ciment, raportul -raportul dintre masa apei ºi masa cimentului într-un amestec destinat, în
general, preparãrii betoanelor ºi mortarelor; nu este luatã în considerare la calculul acestui raport
decât apa care nu este absorbitã de agregate; raportul este important pentru rezistenþa betonului, în
sensul în care un raport mic în condiþiile unei lucrabilitãþi ºi compactãri corespunzãtoare conduce
la rezistenþe crescute ale betonului (pentru reglarea lucrabilitãþii a se vedea ºi aditivii).
Arc -element de construcþie a cãrui axã are o formã curbã.
Armãturã -(constr.) elemente (în general metalice) introduse într-un material cu rezistenþã slabe
la întindere în vederea preluãrii ºi redistribuþiei eforturilor.
Astereala -cãptuºealº de scânduri, aºezatã pe un schelet de lemn, care susþine un material,

învelitoarea unui acoperiº.
Axã -locul geometric al centrelor de greutate al tuturor secþiunilor normale pe una dintre feþele
longitudinale ale elementului de construcþie.
Axã (principalã) de deformaþie -forma geometricã a axei corespunzãtoare formei deformate a

elementului de construcþie; în construcþii este folositã ipoteza micilor deformaþii în marea majoritate
de studiilor structurale; dacã elementul nu este liniar atunci termenul trebuie înlocuit cu suprafaþã
de deformaþie, în cazul elementelor plane (plãci, grinzi perete, etc) sau cu o noþiune mai puþin
concretã în cazul masivelor (de ex. blocul din beton al unei fundaþii izolate).
Bariera de vapori - Element de constructie care se opune circulatiei vaporilor de apa din interior
catre exterior.
Beton - Material compozit constituit din agregate minerale si un agent de intarire. Pentru betonul
20
din ciment, agentul de intarire este format din apa si din ciment. Pentru betonul asfaltic, agentul de
intarire este format din bitum aditivat.
Beton armat -beton simplu in care s-au introdus armaturi -- in general bare din otel; in cazul
introducerii de fibre, betonul se calsifica beton armat dispers. Combinatii intre betonul armat cu bare
si cel armat dispers pot exista.
Beton asfaltic -agregate in amestec cu un liant pe baza de bitum (liant bituminos). Face parte din
categoria materialelor compozite. Poate fi armat.
Beton precomprimat -beton armat în care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de
încãrcarea de exploatare.
Boltã -element de construcþie de formã curbã; destinaþia sa este de a acoperi o anumitã suprafaþã;
dacã este bine proiectatã ºi executatã o boltã boate transmite sarcini gravitaþionale la elementele de
reazem doar prin reacþiuni interne (eforturi) de compresiune, valoarea redusã a tensiunilor de
întindere fac acest tip de element susceptibil în situaþii în care armarea cu oþel nu este posibilã, sau
în situaþii în care armarea de suprafaþã poate de rezultate convenabile.
Buiandrug -zonã de perete aflatã deasupra unui gol de uºã sau de fereastrã; buiandrugul poate sã
aibã rol structural, eventual formând corp comun cu parapetul în cazul ferestrelor; în cazul
solicitãrilor orizontale (seism, vânt) , buiandrugii suportã eforturi taietoare, în mod predominant,
asemãnãtor grinzilor scurte.
Cadru -ansamblu format din minimum doi stâlpi ºi o grindã, cadru plan -toate elementele sunt
cuprinse într-un plan, substructurã de forma unei rame
Cãldurã de hidratare -energia termicã degajatã în timpul reacþiei ciment-apã când începe formarea
gelurilor solide specifice cimentului întãrit.
Capacitate portantã -încãrcare maximã suportatã de cãtre un element, substructurã sau structurã;
termenul trebuie folosit cu precauþie ºi în strictã corelaþie cu rolul elementului sau substructurii în
interiorul structurii, motivul fiind legat de tipologia (cazul) de încãrcare, capacitatea portantã ºi tipul
încãrcãrii fiind noþiuni nedisociabile.
Caprã -[Beton armat] distanþier realizat din oþel beton în vederea asigurãrii distanþei proiectate între
armãtura inferioarã ºi superioarã la plãcile din beton armat.
Cenuºã zburãtoare -reziduu de ardere a combustibililor solizi, care este antrenatã în plan vertical
prin fenomenul de convecþie; unele cenuºi zburãtoare pot conþine compuºi de siliciu cu o comportare
de liant slab hidraulic; aceºti compuºi recomandã utilizarea lor alãturi de ciment pentru prepararea
betonului.
Ciment -material complex obþinut prin arderea ºi mãcinarea finã a unor argile speciale în amestec
cu aditivi; se obþine astfel un liant hidraulic cu rezistenþe mari dupã întãrire; întãrirea se face în
prezenþa apei, care în combinaþie cu compuºii silicoºi duce la formarea unor geluri solide; aderenþa
faþã de agregatele minerale este foarte bunã, putând astfel fi utilizat în producerea betonului. gelurile
rezultate au aderenþã foarte bunã ºi faþã de oþel, permiþand producerea de beton armat sau beton
precomprimat; buna rezistenþã la agresivitate termicã ºi chimicã.
21
Cintru - cofraj curb destinat construcþiei (sau turnãrii) unui arc sau a unei bolþi; demontarea
cofrajului se numeºte descintrare (neoficial).
Cofraj -structurã indepedentã cu rolul de a susþine un amestec inþial vâscos, care se va întãri dupã
turnare ºi a cãrui formã va fi datã de suprafaþa interioarã a cofrajului.
Cofraj pierdut -cofrajul care nu se recupereazã prin decofrare ºi rãmâne ca parte componentã a
elementului obþinut dupã întãrirea amestecului vascos (în general, beton), cofrajul pierdut poate sau
nu sã aibã un rol structural.
Coamã -unghiul format la intersecþia a douã ape de acoperiº, la partea lor superioarã.
Compozit -element de construcþie format din mai multe materiale, un material neomogen ar putea
fi numit, de asemenea, material compozit.
Compresiune -acþiune care duce la reducerea unei dimensiuni carteziene a unui element de
construcþie.
Consolã -element având un capãt încastrat ºi unul liber, este asimilat impropriu unei grinzi.
Contravântuire - substructura având rolul de a limita deplasãrile din încãrcãri orizontale.
Corniºã -orice parte decorativã sau având ºi rol funcþional care se poziþioneazã deasupra unui alt
element ºi îi depãºeºte planul vertical, având un rol de protecþie atmosfericã asupra respectivului
element.
Cosoroabã -fiecare din bârnele aºezate orizontal deasupra pereþilor casei în lungul acoperiºului
pentru a susþine cãpriorii.
Declaraþie de conformitate -declaraþie fãcutã de un agent economic, prin care acesta atestã, pe
propria rãspundere, cã un produs este conform unei norme sau altui document specificat.
Deformaþie -deplasarea raportatã la unitate de lungime; deformaþia unghiularã -- mãsura schimbãrii

mãrimii unghiului drept a unui element infinitesimal cu formã iniþialã rectangularã; deformaþiile se
mai numesc ºi deplasãri specifice ºi reprezintã corespondentul infinetesimal al deplasãrii (mãrime
finitã).
Deformaþie plasticã -deformaþie care nu se anuleazã atunci când încãrcarea înceteazã (se mai
numeºte ºi deformaþie remanentã).
Deschidere -distanþã între reazeme într-un plan transversal al unei structuri.
Determinate, structuri static -structuri pentru care numãrul gradelor de libertate blocate (glb) este
egal cu cel al gradelor de libertate posibile (glp); noþiunea se aplicã ºi elementelor componente; dacã
glb < glp, structura este un mecanism.
Diafragmã -în cazul structurilor, ansamblu format dintr-un perete portant, cu sau fãrã bulbi sau
sâmburi, ºi care poate prelua ºi încãrcãri orizontale prin eforturi de forfecare.
22
Dolie -unghiul format la intersecþia a douã ape de acoperiº, la partea lor inferioarã.
Dom -cupolã circularã sau elipticã în plan, circularã sau dupã o altã curbã în secþiune verticalã;
termenul are origine ecleziastã date fiind formele acoperiºurilor principale, tradiþionale la acest gen
de construcþii în anumite stiluri sau curente.
Dom geodezic -structurã de formã sfericã, realizatã de obicei din bare, având nodurile pe o suprafaþã
sfericã.
Efort -(1) integrala tensiunilor într-o secþiune transversalã; (2) integrala produselor tensiune x
braþ-de-pârghie în cazul momentelor.
Efort axial -integrala tensiunilor normale într-o secþiune; a se vedea Principiul secþiunilor din
Rezistenþa materialelor ºi Teoria elasticitãþii ºi plasticitãþii.
Empiric -formula sau metoda bazatã pe observaþii experimentale, fãrã bazã teoreticã.
Eolian, generator -generator de curent electric folosind energia vântului; vântul poate fi natural sau
poate fi un curent de aer într-un tub vertical înalt ºi format prin efectul de convecþie; ambele depind
de fenomene naturale, dar costul investiþiei pare mai redus pentru primul tip.
EPS -polistiren expandabil, ignifugat.
Etrier -componentã de armare cu bare independente, cu rol de armare transversalã, la grinzi, nervuri
ºi stâlpi (elemente liniare din beton armat sau precomprimat); rol esenþial în asigurarea rezistenþei
elementelor liniare ºi în creºterea ductilitãþii lor; folosirea lor în mod neglijent a cauzat cele mai
multe prãbuºiri de structuri din beton armat.
Fermã -element de construcþie plan format din bare, asimilat grinzii cu zãbrele; format din bare
aºezate jos ("talpã inferioarã"), sus ("talpã superioarã") ºi bare verticale sau înclinate ("diagonale"),
sistemul avand o rigiditate ridicatã pentru un consum redus de material.
Fisurã -locul geometric al punctelor în care continuitatea materialului este intreruptã; fisura poate
fi virtualã numai în cadrul studiilor structurale.
Foraj -sãpãturã verticalã, cu adâncime mult mai mare în comparaþie cu diametrul; în construcþii,
forajul este legat în general de studiul geotehnic ºi are rolul recoltãrii de probe de teren pe o linie
verticalã ce trece printr-un punct al amplasamentului; cu cât suprafaþa amplasamentului este mai
mare, cu atât numãrul necesar de foraje este mai ridicat, datã fiind neomogenitatea solului; un alt
tip de foraj, în ingineria civilã, este legat de detectarea ºi eventual exploatarea pânzelor freatice aflate
la diverse adâncimi.
Forþã -marime vectorialã; acþiune care produce deplasãri în sau pe frontiera unui mediu.
Fosã septicã -rezervor subteran pentru depozitarea apelor uzate, cu posibilitate de golire prin
absorbþie (vidanjare) ºi care nu permite apelor uzate sã se scurgã în sol.
Fundaþie -în general, sub-structurã cu rolul de a prelua sarcini de la o structurã ºi de a le transmite

solului; termenul este ambiguu deoarece, singur, nu specificã tipul ºi mãrimea sub-structurii în
cauzã.
23
Fundaþie, cedare -cedarea sub-structurii fundaþiei din cauze cum ar fi tasãri diferenþiate sau ruperea
terenului de fundare datoritã tensiunilor de forfecare.
Fundaþie, continua -bloc de fundare în formã de reþea, utilizat în general pentru structuri cu
diafragme (ziduri, pereþi).
Fundaþie, elasticã -fundaþie izolatã sau continuã la care elementul de transmitere a sarcinii cãtre
sol este ºi componentã structuralã directã.
Fundaþie, izolatã -fundaþie cu bloc de fundare de formã poligonalã (dreptunghi în general), sub
stâlpi sau sub nodurile reþelelor de grinzi; a nu se confunda cu izolarea elementelor care compun
fundaþia.
Glaf -element care se monteazã la baza unei ferestre, pe porþiunea de zid interior, cu rol de protecþie
a zidului, de izolare ºi decorativ; elementul corespunzãtor pentru exterior, denumit (mai de mult)
solbanc, este redenumit (mai nou) ca fiind "glaf de exterior".
Glulam -lamele din lemn care formeazã prin lipire cu adezivi speciali elemente supuse, în general,
la eforturi de încovoiere; suportarea unor eforturi de compresiune excentricã nu este exclusã.
Grindã -element de construcþie supus la un efort preponderent de încovoiere dreaptã sau oblicã;
eforturile axiale sunt considerate neglijabile; eforturile de forfecare încep sã fie importante pentru
anumite raporturi între dimensiunile (medii) ale secþiunii transversale ºi deschidere (distanþa între
reazeme).
Grindã cu zãbrele -reþea planarã de bare, conectate în diferite moduri, în aºa fel încât, dacã anumite
restricþii constructive sunt respectate, rezultã eforturi de încovoiere foarte mici în bare ºi cu un
consum mic de material; recomandate la deschideri mari ºi poduri.
Grindã secundarã/principalã -grinzi aparþinând unui planºeu la care placa se considerã a fi

susþinutã de grinzi de dimensiune redusa (secundare), care transmit încãrcãrile unor grinzi de
dimensiune mai mare (grinzi principale), grinzi care descarcã pe pereþi sau stâlpi (Partiþionare
structuralã).
Halã -construcþie cu spaþiul interior puþin compartimentat (spaþii libere cu suprafeþe mari); hala este
asimilatã utilizãrii industriale dar cunoaºte ºi aplicaþii civile ºi agricole; dacã deschiderea este foarte
mare (de exemplu în scopul adãpostirii de avioane) denumirea proprie devine hangar.
Higrometru -aparat pentru mãsurarea umiditãþii relative a aerului; (asimilat) aparat pentru
determinarea conþinutului de apã liberã (evaporabilã) dintr-un material.
Higroscopic -material capabil sã atragã apa din mediul înconjurãtor, intrând sau nu în reacþie cu ea;
vata mineralã poate atrage umiditate atmosfericã ce se condenseazã la suprafaþã dar fãrã a urma o
reacþie chimicã; cimentul atrage apa din aer dar intra imediat în reacþie cu ea, de unde deprecierea
cimentului pãstrat în spaþii umede (pentru utilizare ulterioarã, trebuie cernut prin site fine iar reziduul
poate fi utilizat numai ca material de umpluturã).
Hotã -dispozitiv destinat evacuãrii vaporilor cãtre exterior; poate conþine ventilatoare pentru
evacuare forþatã; se monteazã deasupra sursei de vapori.
24
ICF -cofraj modular termoizolant din polistiren expandat ignifugat.
Ignifugare -reducerea sensibilitãþii la acþiunea focului a unui element de construcþie.
Igrasie -rezultatul acumulãrii de apã în porii materialelor componente a unei zidãrii prin absorbþia
prin capilaritate.
Impuritate -substanþã care duce la degradarea caracteristicilor ideale, de exemplu zgurã în cazul
sudurilor sau argilã în cazul betoanelor.
Izotropie -caracteristicã (de cele mai multe ori ipoteticã) a unui material din care este constituit un
element de construcþie de a avea proprietãþi elastice ºi plastice identice, în orice direcþie ar fi orientat
un vector tensiune, în oricare punct al sãu.
Îmbãtrânire -fenomen de degradare în timp a materialului, în general de scãdere a caracteristicilor

elastice ºi de reducere a ductilitãþii.
Îmbinare -legaturã reciprocã dintre douã elemente de construcþii; încastrarea ºi articulaþia reciprocã
sunt acceptate ca îmbinãri; simpla rezemare a unui element peste (în) celãlalt nu reprezintã în mod
propriu o îmbinare.
Învelitoare -acoperiº; structurã sau subsubstructurã de închidere faþã de spaþiul exterior.
ND -nedisponibil.
ë [W/mK] -conductivitatea termicã.
L.E.A. (LEA) -abreviere pentru Linii Electrice Aeriene.
Lemn stratificat -a se vedea glulam la litera G; termenul la care este fãcutã trimiterea presupune
utilizarea de adezivi; conlucrarea lamelelor stratificate poate fi realizatã ºi prin alte procedee, de
exemplu mecanice, dar principiile sunt aceleaºi.
Lichefiere -fenomen de reducere puternicã a rezistenþei la forfecare a solului în condiþiile existenþei

apei ºi a acþiunilor dinamice (seism).
Loess -depunere consolidatã de nisip eolian (purtat de vânt); se pare cã vârsta rocii este sfârºitul unei
ere glaciare; rocã cu porozitate foarte ridicatã.
Lucrabilitate -mãsurã a consistenþei (vascozitãþii) betonului prospãt ºi care poate fi mãsuratã simplu
prin utilizarea aºa numitului con de tasare; o fluiditate mai mare uºureazã pomparea ºi învelirea
armãturilor iar una mai scãzutã duce în general la rezistenþe mai mari; lucrabilitatea se alege
conform normativelor ºi se regleazã prin aditivarea betonului, mai degrabã decât prin adãugare de
apã în exces.
M iºcare acceleratã -acþiune dinamicã de tip inerþial aplicatã asupra unei construcþii; dinamica
construcþiilor leagã în general noþiunea de miºcare acceleratã de acþiunea seismicã; în aceeaºi
categorie mai pot intra ºi acþiuni din ºoc mecanic (ciocnire) respectiv explozii.
Moloz -deºeuri obþinute în urma demolãrii unei construcþii sau a execuþiei unei construcþii noi;
25
printr-un procedeu de filtrare, molozul ar putea fi refolosit mãcar cu un statut de agregat, în general
acesta conþinand silice active.
Moment redus -[Beton armat] notat în literatura românã cu B; mãrime numericã cu ajutorul cãreia
se apreciazã relaþia între tensiunea maximã pe secþiunea omogenã redusã ºi rezistenþa de calcul la
compresiune a betonului.
Mortar -tip particular de beton, asimilat cu betonul cu rezistenþã redusã, realizat cu agregate care
în general nu depãºesc sortul 0-3mm ºi folosit cu precãdere la lipirea unor blocuri în zidãrii sau la
realizarea de pardoseli; accepþiunea este improprie în raport cu materialele moderne.
Mozaic -placaj al unei suprafeþe realizat din elemente eterogene; marmurã, ceramicã, agregate
colorate, sticlã ºi smalþul sunt folosite cel mai des; mozaicul clasic constã din aranjamente artistice
realizate prin lipire de suprafaþa de lucru a bucãþilor minerale alese; mozaic este denumit, impropriu,
amestecul într-un beton de pardosealã a unor agregate minerale, finisajul fiind efectuat prin ºlefuirea
suprafeþei materialului întãrit.
Nacelã -structurã metalicã (în general), ridicatã sau având sistem propriu de tracþiune pe verticalã
(cãþãrãtoare, auto-ridicãtoare) folositã ca mijloc de transport de materiale ºi/sau muncitori, fie la
construcþii înalte fie la construcþii unde alte mijloace de transport pe verticalã nu sunt posibile; face
obiectul unor omologãri speciale þn Romania (ISCIR); mãsurile de securitate a muncii trebuie atent
studiate, în special în legãturã cu viteza vântului.
Naos -(Navã) -- spaþiul central dintr-o bisericã, în succesiunea pronaos - naos - altar.
Nedeterminate, structuri static -structuri pentru care numãrul de grade de libertate blocate
depãºeºte numãrul de grade de libertate posibil, în funcþie de sistemul de referinþã ales (liniar, planar,
spaþial); aceeaºi noþiune se aplicã ºi elementelor componente (nedeterminare interioarã)
Neopor -materie primã pentru cofraje AMVIC.
Nervurã -grindã secundarã, rezemând pe o grindã principalã, în cazul unui planºeu cu grinzi ºi
nervuri; element de rigidizare dupa o dreaptã sau o curbã.
Noroi bentonitic -argilã bentoniticã dizolvatã în apã, amestecul fiind utilizat la stabilizarea pereþilor
forajelor sau pereþilor mulaþi; noroiul bentonitic îºi datoreazã efectele tixotropice conþinutului mare
de montmorilloniþi; pentru elemente din beton armat, turnarea trebuie sã se facã prin tuburi,
începând de la adâncimea maximã spre cota superioarã.
OB -oþel beton.
Ondulat -carton asfaltat ondulat; tablã ondulatã; procedeu pentru obþinerea unei rigiditãþi sporite
la încovoiere pe direcþia ondulelor, aplicat asupra unei piese iniþial plane.
Optimizare -proces de cãutare a soluþiei unei probleme în aºa fel încât anumite criterii (cost,
rezistenþã, etc.) sã fie cât mai bine satisfãcute.
OSB -sau O.S.B. -este un acronim din limba engleza pentru Oriented Strand Board; materialul este
realizat sub forma unor panouri care conþin lemn de diferente esenþe (inclusiv moale); în cursul
procesului de producþie se realizeazã tratarea cu o cearã a lemnului tãiat în "felii" (lungime pânã la
26
12 cm, lãþime cca 2 cm), formarea de straturi suprapuse ºi presarea straturilor respective, în anumite
condiþii de presiune ºi temperaturã; se obþin panouri foarte rezistente la solicitãri mecanice, de
diferite grosimi.
Osmozã -ecilibrarea concentraþiilor unei substanþe solide dizolvatã în douã lichide separate printr-o
membranã, membrana având proprietatea de a fi permeabilã într-un singur sens; solventul (de
exemplu, apa) trece prin membranã ºi echilibreazã concentraþiile a douã soluþii (de exemplu, saline)
despãrþite de respectiva membranã; osmoza inversã este folositã pentru desalinizarea apei de mare
prin aplicarea unei presiuni artificiale (cca. 20 atm) asupra soluþiei saline în aºa fel încât procesul
sã fie inversat; procedeul este mult mai economic decãt cel al evaporaþiei ºi condensãrii artificiale;
dacã sunt folosite membrane de calitate (esteri de celuloza, de ex.), randamentul ajunge la 99% în
privinþa sãrurilor ºi la 100% în privinþa micro-organismelor.
Oþel beton -oþel folosit pentru armarea betonului; caliatãþile clasice sunt OB37 cu suprafaþa netedã
(lisã) ºi PC52 ºi PC60 (Profilat la Cald) cu suprafaþa striatã; PC90 poate fi folosit la beton cu
precomprimare parþialã; alte denumiri generice vor apãrea probabil; partea numericp a denumirii
calitãþii este în relaþie directã cu rezistenþa de calcul; rrlaþia este fie standardizatã fie indicatã de cãtre
producãtor, fie conþinutã într-o normã sau agrement tehnic.
Pazie -scândurã (ornamentalã) aºezatã vertical la capãtul din afarã al capriorilor unui acoperiº cu
streaºina pentru a ascunde capetele acestora; marginea verticalã a unui cofraj; fâºie de tablã aºezatã
la intersecþia unei învelitori pentru a împiedica pãtrunderea apei prin rostul de la intersecþie.
Palplanºã -element executat din tablã de oþel (mai demult, din lemn de esenþã tare) prin profilare
ºi folosit cu rol de structurã verticalã de susþinere a unei sãpãturi; sistemul mai cuprinde (pentru
adãncimi mai mari) ºi ºpraiþuri.
Panzã freaticã -suprafaþã de demarcaþie între douã straturi impermeabile prin care apa poate
circula.
Pardosealã -element de construcþie, în general compozit, cu rol de asigurare a unei suprafeþe pentru
circulaþie ºi asezatã într-un spaþiu interior.
Perete -element vertical (sau aproape vertical), având rol principal de delimitare a spaþiului
construit; poate avea ºi un rol portant (de preluare de sarcini verticale ºi orizontale).
Picamer -(Din englezã, pick hammer) -- Ciocan cu vârf; este denumirea genericã ce a fost cãpãtatã
de ciocanul pneumatic, respectiv de tija cu vârf ascuþit acþionatã dinamic alternativ de un anumit
mecanism, ceea ce conferã uneltei o putere sporitã de penetraþie; picamerul poate sparge materiale
dure (beton, piatrã, etc.) fiind în mod virtual compus dintr-un "cui" de dimensiuni foarte mari care
este bãtut cu frecvenþã ridicatã de cãtre piesa mobila.
Pilon -element care preia o sarcinã predominant verticalã.
Placã -element orizontal (sau aproape orizontal) pentru delimitarea pe verticalã a spaþiului construit
ºi care are întotdeauna ºi un rol portant.
Planºeu -ansamblul format din grinzi (opþional), nervuri (opþional) ºi plãci plane sau bolþi.
Plasticã, articulaþie -secþiune în care, pe toatã înãlþimea ei, materialul nu mai poate rãspunde legii
27
lui Hooke, ca relaþie liniarã între tensiuni ºi deformaþii (în secþiunea respectivã nu mai pot fi preluate
deformaþii elastice, orice efort suplimentar conducând cãtre rupere).
Plintã -piesã din lemn, din piatra, din mozaic, din material plastic, etc. care se aplicã la partea de
jos a pereþilor unei încãperi pentru a-i apãra împotriva loviturilor ºi a umezelii, sau pentru a acoperi
rostul dintre pardosealã ºi perete; partea de jos a unei clãdiri, a unei sobe, a unui zid, ieºitã mai în
afarã ºi formând un mic soclu.
Plumwall AMVIC -stâlp de susþinere ºi fixare sistem AMVIC.
Pod rulant -tip particular de utilaj de ridicare, în forma unei grinzi cu secþiune simplã sau multiplã,
grinda fiind mobilã pe o cale de rulare ºi dispunând de o maºinã de ridicare mobila în lungul ei.
Poisson, coeficientul lui -coeficient de contracþie transversalã ºi caracteristicã de material; este luat
în considerare oriunde se iau în calcul deformaþii perpendiculare pe directia unei tensiuni normale
deoarece descrie deformata volumului; valorile uzuale sunt între 0,2 ºi 0,3 dar alte valori sunt
posibile pentru materiale diferite de oþel sau de betonul armat.
Polietilenã -polimer utilizat în foarte multe aplicaþii; în funcþie de densitate, se împarte în

categoriile: (a) densitate scãzutã (LDPE: "low-density"), (b) densitate medie (MDPE:
"medium-density") ºi (c) densitate ridicatã (HDPE: "high-density"); MDPE (cu densitatea variind
între 925 ºi 940 kg/mc) ºi HDPE (cu densitatea variind între 941 ºi 965 kg/mc) au aplicaþii în
construcþii.
Polivinil, acetat de -prescurtat: PVA.; substanþã cu proprietãþi adezive larg folositã în construcþii;
Cunoscuta si sub denumirea de aracet.
Polivinil, clorurã de -prescurtat: PVC; material plastic cu un cost scãzut, care în funcþie de
substanþele de mixturã ºi/sau tratament, poate avea diferite proprietãþi mecanice; folosit la fabricarea
de conducte, pardoseli sau ferestre, de exemplu.
Prefabricat -element de construcþie realizat în alt loc decât cel în care este situat ºantierul.
Pretensionare -procedeu de inducere a unor tensiuni cu sens invers faþã de cele provenite din
exploatarea elementului/substructurii/structurii construcþiei.
Procent de armare -aria armãturii raportatã la aria secþiunii de beton ºi înmulþitã cu 100.
Profil U -evident, formã a secþiunii transversale care imitã litera U; a se vedea ºi alte litere precum
C ºi Z.
R -rezistenþã termicã.
Rãºinã epoxidicã - 2,2-Bis-(p-hidroxifenil)-propan (bisfenol, dian) se obþine prin condensarea

fenolului cu acetonã, dupã care printr-o nouã condensare cu epiclorhidrinã se obþine rãºinã
epoxidicã; proprietãþi mecanice excelente.
Rãºinã formaldehidicã -familie de substanþe organice obþinute, de exemplu, prin condensarea de

fenol cu formaldehidã, reacþie care conduce la "rãºini sintetice de mare valoare tehnicã, numite
bachelite sau fenoplaste".
28
Rãsturnare -în sens structural, tendinþa de rotire a unei structuri în raport cu baza, provocatã de
forþe orizontale ºi/sau de forþe gravitaþionale care produc moment în raport cu centrul de greutate
al structurii ºi care nu mai poate fi preluat de cãtre sistemul de fixare al structurii la sol (vezi Turnul
din Pisa).
Reazem -blocaj real al deplasãrii pe o anumita direcþie.
RICHTER, Scarã -metodã obiectivã de mãsurare a intensitãþii unui seism la epicentru elaboratã
de cãtre cercetãtorul american Charles. F. RICHTER ºi publicatã în 1935.
Riglã -termen asimilat cu o grindã fãcând parte dintr-un cadru.
Ripare -procedeu de transport pe orizontalã a unui element de construcþie sau a unei substructuri
în poziþia finalã în structurã; procedeul permite pãstrarea unei poziþii fixe a macaralei ºi este foarte
util pentru structuri de mari dimensiuni, deºi nu reprezintã o soluþie universalã în asemenea situaþii.
Rost -spaþiu liber sau dotat cu o garniturã între douã structuri; rol în combaterea efectelor termice
sau dinamice asupra structurilor.
Segregare -pierderea omogenitãþii amestecului de agregate la beton prin separarea pãrþii fine (cca.
0-3) de cea medie (cca. 3-16) ºi de cea cu granulaþie mare ( > 16); fenomenul este uneori confundat
cu deficienþa calitativã a stratului de acoperire al armãturii (strat incomplet).
Semineu -canal vertical ce asigurã evacuarea gazelor de ardere a combustibilului dintr-un cuptor,
prin convectie; cos de fum; element decorativ care susþine focarul de ardere ºi are o deschidere cãtre
un canal vertical de evacuare prin convecþie.
Sol expansiv -tip de sol cu proprietatea de umflare sau contracþie atunci când cantitatea de apã
conþinutã se modificã.
Soluri, armare -metode care introduc una sau mai multe structuri de rezistenþã suplimentare ce se
aflã în conlucrare cu solul ºi îmbunãtaþesc stabilitatea unui masiv; utilizarea geotextilelor este o
astfel de metodã la fel cum soil nailing (baterea în "cuie" a solului) este folositã cu precãdere în
Statele Unite.
Soluri, lichefiere -a se vedea definiþia de la litera L.
Soluri, stabilizare -orice metoda care conduce la reducerea proprietãþilor de contracþie-umflare ale
solului; printre metodele de stabilizare se aflã compactarea, amestecul cu alt sol mai stabil sau
amestecul cu alte materiale, cum ar fi ulei ars, bitum, ciment, cenuºã zburãtoare sau var.
Stâlp -structurã de rezistenþã pentru preluarea sarcinilor verticale ºi a unor sarcini orizontale ºi
transmiterea lor cãtre un suport aflat la baza sa; stâlpul poate consta dintr-o singurã barã, dintr-un
ansamblu de bare (ex. stâlpii pentru susþinerea liniilor electrice aeriene) sau orice altã formã în care
înalþimea este mult mai mare decât dimensiunile secþiunii transversale; sensibilitatea la pierderea
stabilitãþii trebuie luata în considerare.
Structura în cadre -în accepþiune generalã, structura din bare drepte care formeazã un model
spaþial ortogonal (bare verticale ºi orizontale), dar variaþii pot sã existe.
29
Styropor -materie primã pentru cofraje AMVIC.
ªarpantã -schelet format din piese din lemn, din metal sau beton armat, care susþine învelitoarea
unui acoperiº (sau un alt element al unei construcþii) ºi permite realizarea formei acestuia.
Taluz -mal.
Tavan -element de construcþie cu rol de închidere orizontalã sau de separaþie; "tavanul fals" ascunde
ansamblul elementelor de rezistenþã care susþin tavanul real; percepþia termenului este legatã de un
element plan; termenul are ºi conotaþii regionale.
Tensiune normalã -forþã perpendicularã pe un element infinitesimal de arie a unei secþiuni ºi

uniform distribuitã pe acel element, elementul fiind supus unei solicitãri exterioare.
Tensiune tangenþialã -forþã aflatã în planul unui element infinitesimal de arie a unei secþiuni a unui
element sub solicitare exterioarã.
Turn de rãcire -construcþie, în general de forma unui hiperboloid parabolic, în interiorul cãreia
trebuie efectuatã rãcirea unor fluide industriale.
Turnarea betonului -procedeu tehnologic de punere în operã a betonului aflat în stare fluidã, în
vederea întãririi sub o anumitã formã; în general, forma este datã fie de un cofraj, fie de lucrãri
executate în pãmânt, fie combinaþia celor douã.
Þeavã -obiect foarte lung în raport cu dimensiunile secþiunii transversale, cu secþiune implicit
circularã ºi care închide un anumit spaþiu; deºi constituie un element dupã punerea în operã, þeava
este deseori privitã ca material de construcþie.
U -coeficient de transfer termic.
Urbanism -act prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizeazã regimul
juridic, economic ºi tehnic al unui imobil, cerinþele urbanistice care urmeazã sã fie îndeplinite,
precum ºi lista avizelor ºi acordurilor necesare în vederea autorizãrii executãrii lucrãrilor de
construcþii.
Vicii ascunse -de fapt, sunt niºte deficienþe ale unui bun, care îi afecteazã acestuia utilitatea,
fãcând-o sã scadã; viciile se pot numi ascunse atunci când nu se pot descoperi la o cercetare cât mai
atentã ºi mai serioasã, pe care orice cumpãrãtor este obligat sã o facã fie personal, fie apelãnd la o
persoanã de specialitate.
Vutã -variaþie a secþiunii transversale care porneºte de la o extremitate a unui element de construcþie
(grindã sau arc); realizarea vutelor reduce tensiunile principale mari datorate forþelor tãietoare mari
în combinaþie cu posibile momente încovoietoare importante; termenul provine de la o traducere
aproximativã din limba francezã a cuvântului “voute” care semnificã boltã.
Zid de sprijin -element de construcþie care trebuie sã preia împingerea pãmântului ºi a cãrui
fundaþie trebuie sã preia eventual ºi unele sarcini verticale, în afara greutãþii proprii.
Zidãrie -element de construcþie cu dimensiuni în plan considerabil mai mari decât grosimea, cu rol
de preluare a încãrcãrilor verticale dar ºi a încãrcãrilor orizontale care rezultã din acþiuni cum ar fi
30
vântul sau seismul; materialul de realizare porneºte de la beton armat ºi poate ajunge pânã la chirpici
sau lut armat; din punct de vedere structural, zidãria poate fi consideratã portantã sau auto-portantã,
dar în orice situaþie va conlucra cu restul structurii de rezistenþã, de aceea detaliile corespunzãtoare
trebuie foarte bine analizate, mai ales în ceea ce priveºte posibilele acþiuni orizontale asupra
construcþiei.
Zidãrie de caramidã -zidãrie confecþionatã din blocuri paralelipipedice din diverse materiale (argilã
arsã, chirpici, BCA) prinse cu un mortar adeziv, de obicei atât în rosturile orizontale cât ºi în cele
verticale.
Zidãrie de placare -subansamblu cu rol decorativ sau mixt (poate include contribuþia la funcþia de
ventilare, de exemplu) ancorat de un alt element cu funcþie portantã sau auto-portantã dar fãrã a avea
o structurã proprie; a se deosebi de peretele-cortinã care are o structurã proprie.
31
Partea 1 - Introducere
Cofraje modulare înglobate, termoizolante din polistiren

expandat, ignifugat (EPS), sistem AMVIC ® 1
(ICF-insulated concrete forms)
Cofrajele înglobate, modulare termoizolante din polistiren

expandat, ignifugat, sistem AMVIC, sunt structuri cu greutate
redusã realizate folosind douã panouri de polistiren expandat
ignifugat având densitatea de 24 kg/m 3, grosimea fiecãrui panou
este de 6,35 cm ºi sunt cuplate prin distanþieri din polipropilenã
cu design unic ºi rezistenþã la impact. În timpul construcþiei
formele sunt aºezate una lângã/peste cealaltã (gen lego) apoi
umplute cu beton formând pereþi de susþinere durabili ºi solizi.
Figura 1.1 - Cofraje AMVIC
Cofrajele din polistiren expandat, ignifugat AMVIC ® combinã eficacitatea izolaþiei termice a
polistirenului expandat, ignifugat cu masa ºi rezistenþa structuralã a unui perete de beton armat. De
asemenea este o soluþie “5 în 1" care are:
T rezistenþã;
T izolare termicã;
T barierã de vapori;
T bariera fonicã
T solidarizare pentru peretele de beton (drywall) ºi pereþii laterali termoizolanþi exteriori din
polistiren expandat, ignifugat .
într-un singur pas.
Pereþii construiþi cu cofraje AMVIC au o rezistenþã la foc de pânã la 3 ore (pereþi de 15, 20 ºi 25
cm), o protecþie a transmisiei sunetului de minim 50 dB (unele montaje de pereþi depãºesc aceastã
valoare) ºi o valoare a izolãrii termice de sub 0,27 W/m 2K. Izolarea specificata anterior este
uniforma pe tot peretele, inclusiv la colþuri, neexistând punþi termice. Combinând performanþa
valorii U a polistirenului expandat, ignifugat, efectele masei calorice a betonului ºi rata redusã a
permeabilitãþii la aer, pereþii AMVIC cu o izolaþie suplimentarã pot ajunge la o valoare de izolare
U sub 0,15 W/m 2K (casã pasivã).
Recent, S.C.AMVIC S.R.L. BRAGADIRU, a introdus în fabricaþie cofraje dintr-un nou material,
NEOPOR, care asigurã un transfer termic U=0,22 W/m 2K. Culoarea acestuia este gri închis.
1
AMVIC este marcã înregistratã pentru clasa de produse Cl:19: Materiale de construcþie nemetalice (cofraje din
polistiren) la OFICIUL DE STAT PENTRU INVENÞII ªI MÃRCI cu numãrul de depozit M 2005 10469
32
Figura 1.2 - Cofraj reprezentativ Figura 1.3 - Cofraj reprezentativ AMVIC din
AMVIC din STYROPOR NEOPOR
Distanþierii folosiþi la cofrajele AMVIC eliminã nevoia legãrii armãturii din oþel beton de mustãþile
de petrecere de jos ºi permit plasarea mai eficient a armãturii pentru a asigura o capacitate
structuralã superioarã .
Distanþierii sunt prefabricaþi folosind mai mult material brut decât produsele competitoare permiþând
o finisare superioarã ºi o forþã de smulgere din peretele uscat a ºuruburilor cu autofiletare de 71 kg.
Sunt de asemenea distanþaþi la 152 mm centraþi pe lungimea cofrajului pentru blocurile de 152 mm
ºi la 200 mm centraþi pe lungimea cofrajului pentru blocurile de 200 mm rezultând o rigiditate mare,
ceea ce þine pereþii drepþi ºi verticali în timpul montãrii lor ºi a turnãrii betonului.
Distanþierii AMVIC unesc panourile din polistiren expandat ignifugat ºi au ca limitã o talpã de 38
Figura 1.4 - Cofraj drept AMVIC de 15,24 cm.
33
mm care este încastratã la aproximativ 10 mm sub suprafaþa exterioarã a panourilor. Talpa are o
înãlþime de 381 mm în toate blocurile, excepþie fãcând blocul de 254 mm care are o talpã de 584
mm. Când blocurile AMVIC sunt aºezate unele peste celelalte, tãlpile distanþierilor formeazã o reþea
continuã orizontalã ºi verticalã care se foloseºte la executarea finisãrilor interioare fixate cu
ºuruburi autofiletate (gips carton) ºi exterioare cum ar fi stucaturi, cãrãmidã ºi piatrã aparentã, perete
lateral din lemn, caramidã aplicatã. (Pentru mai multe detalii vã rugãm sã consultaþi secþiunea de
aplicaþii interioare ºi exterioare din acest manual).
Figura 1.5 - Secþiuni transversale ale cofrajelor AMVIC, dimensiuni

în cm.
Cofrajele AMVIC folosesc sistemul de conexiune nut ºi feder, dezvoltat de AMVIC, care prezintã
scobituri mai adânci faþã de produsele concurente. Conexiunea se aflã la toate capetele blocului. De
Figura 1.6 - Vedere lateralã a cofrajului drept AMVIC care prezintã tãlpile distanþierilor
asemenea asigurã continuitatea prevenind orice miºcare sau scurgere de lapte de ciment în timpul
turnãrii betonului. Aceastã particularitate unicã permite cofrajului AMVIC sã fie asamblat rapid,
uºor ºi fãrã a fi nevoie de adezivi sau legãturi. AMVIC este prietenos cu utilizatorii, sistemul de
instalare uºor, mãreºte eficacitatea la locul de muncã ºi productivitatea muncitorilor, fapt care
economiseºte timp ºi bani.
34
Cofrajele AMVIC cunt disponibile într-o varietate de dimensiuni permiþând realizarea pereþilor cu
miezuri de beton (grosimi de diafragmã) de 100 mm, 152 mm, 200 mm ºi 254 mm. Formele drepte,
Figura 1.7 - Vedere laterala a cofrajul drept AMVIC prezentând

partea superioarã ºi cea inferioara a sistemului de conexiune.
colþuri de 90E, colþuri de 45E ºi formele curbe sunt disponibile într-o gamã largã de dimensiuni.
NOTÃ În acest moment sunt fabricate la S.C. AMVIC S.R.L. din Bragadiru cofraje pentru pereþi
din beton de 152 ºi 200 mm.
La comandã se pot fabrica ºi cofraje pentru pereþi din beton de 254 mm.
Cofrajele de colþ AMVIC la 90E au un locaº unde poate fi introdus un tub pãtrat de polipropilenã
sau lemn (tijã de colþ). Scopul lui este acela de a crea un punct de fixare pentru prinderea mecanicã,
cum ar fi: finisaj perete de piatrã aparentã, fixare de rezistenþã, sau perete secundar care s-ar lega
la panourile din polistiren expandat, ignifugat .
Izolaþia termicã pe colþ este de 23 cm de polistiren expandat, ignifugat, fapt care nu creazã PUNTE
TERMICÃ.
Figura 1.8 - Cofraj de colþ AMVIC la 90E având locaºul pentru tubul
din polipropilenã sau barã din lemn,
AM VIC este cel mai bun sistem de cofraj disponibil la ora actualã pe piaþã. Preþurile
competitive, distribuþia vastã a produselor ºi suportul tehnic profesionist sunt combinate pentru a
furniza clienþilor un produs de calitate superioarã cu o instalare la preþ mai mic decât al sistemelor
competitoare.
35
Partea a 2-a - Produse AMVIC
2.1 - Produse pentru sistemul AMVIC
Tabel 2.1 - Cofraje înglobate din polistiren expandat ignifugat AMVIC

Lãþimea Volumul de Volumul de beton Suprafaþa
Dimensiunile
Produs miezului de beton din pentru metrul pãtrat ariei per
structurii L x Î x l
beton structurã de perete structurã
100 mm 1,2 x0,4 x0,22 0,05 m3 0,009 m 3 0,5 m2
152 mm 1,2 x 0,4 x 0,28 0,076 m3 0,014 m 3 0,5 m2

Cofraj
drept
AMVIC
203 mm 1,2 x 0,4 x 0,33 0,101 m3 0,019 m 3 0,5 m2
1,2 x 0,61 x
254 mm 0,189 m3 0,024 m 3 0,74 m2
0,38
(0,62 + 0,32) x
100 mm 0,028 m3 0,007 m 3 0,38 m2
0,4 x 0,22
Cofraj de (0,67 + 0,37) x 0,42 m2

152 mm 0,045 m3 0,01 m 3
colþ 90E 0,4 x 0,28
AMVIC (0,72 + 0,42) x 0,46 m2
203 mm 0,064 m3 0,013 m 3
0,4 x 0,33
(1,08 + 0,47) x
254 mm 0,172 m3 0,017 m 3 0,94 m2
0,61 x 0,38
(0,53 + 0,23) x 0,31 m2

100 mm 0,028 m3 0,008 m 3
0,4 x 0,22
Cofraj de
colþ 45E (0,54 + 0,23) x
152 mm 0,038 m3 0,011 m 3 0,31 m2
AMVIC 0,4 x 0,28
(0,56 + 0,25) x
203 mm 0,052 m3 0,015 m3 0,33m2
0,4 x 0,33
-* Toate dimensiunile sunt luate pe baza perimetrului exterior al structurilor
36
Tabel 2.2 - Pachete de cofraje AMVIC
Cofraj Greutatea unui cofraj Cofraje pe pachet Greutate pachet Dimensiuni pachet
cm tip kg buc kg m
drept 2,975 18 55,11 139x123x124
10 colþ de 90 1,634 24 40,80 127x127x123
colþ de 45 1,765 24 43,90 127x127x123
drept 3,005 15 46,71 139x125x124
15 colþ de 90 1,706 12 21,76 126x130x68
colþ de 45 1,800 12 22,90 126x130x68
drept 3,160 12 39,45 134x123x124
20 colþ de 90 1,943 12 24,71 126x151x75
colþ de 45 1,900 12 24,25 126x151x75
drept 4,000 6 25,40 127x114x118

25
colþ de 90 4,400 4 19,50 124x109x85
Tabelul 2.3 prezintã cele mai comune accesorii necesare pentru sistemul AMVIC. Contacteazã
distribuitorul local AMVIC pentru a discuta despre disponibilitatea în stoc a accesoriilor, a uneltelor
de construcþie ºi a echipamentului.
Tabel 2.3 - Accesorii pentru sistemul AMVIC*

Categoria Articolului Unitãþi/Specificaþii tehnice Unitãþi
Accesorii
Spumã poliuretanicã tub 8 buc
Curaþãtor pentru pistol 1 buc
Pistol cu spumã pentru tub cu spumã cu expandare 1 buc

controlatã
Legãturi colier din plastic cu autoblocare 100 pe pachet 6 pachete
Bandã latã pentru protejarea pãrþii superioare a peretelui rolã de 100 m 2 role
Membrane rezistente la apã /umezealã (cu crampoane)
Membranã cu crampoane rolã
ªuruburi autofiletante cu pas mare, lungime 50-70mm 100 per cutie 2 cutie
Sistem de susþinere ºi aliniere Plumwall complet (stãlp, 3 bride, ºuruburi cu 50 bucaþi

autofiletare)
ªuruburi pentru beton (cuie din oþel pentru beton) 100 per cutie 2 cutii
Echipament individual de lucru 6 set

* Vã rugãm sa apelaþi sediul AMVIC sau distribuitorii locali pentru lista completã ºi actualizatã a accesoriilor ºi a altor
unelte ºi echipamente de construcþii
37
Partea a 3-a - Unelte, materiale ºi accesorii
3.1 - Unelte pentru instalarea cofrajelor
• Ferãstrãu de mânã, ferãstrãu pliabil pentru scurtãri sau ferãstrãu tradiþional;

• Ferãstrãu portabil electric;
• Ferãstrãu electric de masã (opþional);
• Ruletã;
• Maºinã de gãurit cu acumulatori ºi accesoriile adecvate (cu acumulatori 2 A);
• Perforator;
• Unelte pentru fierar betonist;
• Ciocan;
• Echer;
• Nivelã cu bulã de aer de 0,5 m;
• Nivelã cu bulã de aer de 2 m;
• Nivelã cu laser;
• Furtun pentru nivel;
• Firul cu plumb;
• Sfoara zidarului (suficientã pentru a înconjura întreaga structurã);
• Sfoarã pentru marcare (sfoarã de cretã);
• Presã de îndoit ºi tãiat armãturã din oþel beton;
• Scânduri pentru schelã.
3.2 - Unelte pentru turnarea betonului
C Vibrator pentru beton cu lance de dimensiuni de la 25 la 32 mm ºi mâner flexibil de 3 pânã

la 4,2 m;
C Mãnuºi din cauciuc;
C Cascã de protecþie; Sfat
C Unelte pentru finisarea betonului; Þineþi la îndemânã un vibrator
C Lopatã platã pentru curãþarea betonului vãrsat; pentru beton în cazul în care o sã
C ªorþ protecþie. aveþi nevoie de el.
3.3 - Unelte pentru pregãtirea traseelor utilitãþilor
• Cuþit fierbinte (pentru decuparea cu ajutorul ansei electrice);

• Ferãstrãu electric cu lanþ (pentru decuparea trecerilor în cazul traseelor instalaþiei electrice
ºi a instalaþiilor sanitare);
• pistol cu spumã ºi spuma necesarã.
3.4 - Lista materialelor
! Oþel beton de armare dupã necesitãþi ºi accesorii, legãturi, bride,

! ªuruburi cu autofiletante sau autoforante de 4 ºi 6 cm, pas mare, pentru fixarea ºi alinierea
cofrajelor;
! ªuruburi (cuie) pentru beton de lungime 5-7 cm pentru fixarea tãlpii stâlpilor de susþinere
la placa de beton;
! Materiale pentru golurile decupate 28x4x300 cm (cum ar fi 2x10, 2x6, etc.), lemn sau placaj
pentru fabricarea cadrelor;
! Sârmã pentru legãturi;
38
! ªuruburi de ancorare, piuliþe ºi ºaibe;
! OSB sau placaj pentru crearea unei punþi între deschizãturile îmbinãrii sau distanþierilor
îndepãrtaþi, pene pentru ºuruburile de ancorare, etc.;
! Spumã/adeziv cu dilatare controlatã pentru polistiren expandat, ignifugat ;
! Sistem de izolare împotriva apei sau a umezelii.
39
40
Partea a 4-a - Prezentarea generalã a construcþiei
Ghid de construcþie în 10 paºi
Pasul 1 - Traseazã conturul cofrajului ºi poziþia

deschizãturilor pentru uºã ºi fereastrã, pe o fundaþie normalã
sau o suprafaþã nivelatã, planã ºi rectangularã. Armãtura
pentru joantare (petrecere/suprapunere) din oþel beton trebuie
sã se prelungeascã în sus -de la fundaþie în interiorul cavitãþii
cofrajului- dupa cerinþele proiectului ºi/sau reglementãrilor în
construcþii.
Pasul 2 - Începeþi cu plasarea cofrajelor de colþ la fiecare colþ,

apoi aºezaþi cofrajele drepte cãtre centrul fiecarui segment de
perete. La primul rând ºi urmãtoarele, folosiþi legãturi-þinute
(coliere din plastic cu autoblocare) sau legãturi de sârmã
pentru fixarea distanþierilor în vederea solidarizãrii cofrajelor Figura 4.1 - Trasarea conturului
ºi pentru a le þine laolaltã. Dupã aceasta, aºezaþi armãturile de pereþilor
OB orizontal poziþionându-le în clamele din partea de sus a
distanþierilor din interiorul cavitãþii. Clemele þin în siguranþã,
pe poziþie, armãtura de OB ºi eliminã nevoia legãrii cu
sârmã.
Pasul 3 - Instalaþi cel de-al doilea rând de cofraj inversând

cofrajele de colþ, astfel încât cel de-al doilea rând de cofraj sa
fie completat de primul, într-un model neîntrerupt. În acest
stadiu verificaþi nivelul de-a lungul tuturor cofrajelor. Dacã
suprafaþa superioarã nu este la nivel, folosiþi pene de fixare
sau scurtaþi la bazã, dupã necesitãþi.
Figura 4.2 - Plasarea la început a
Pasul 4 - Instalaþi cadrele (cofrajele) pentru ferestre ºi uºi în cofrajelor colþ
fiecare loc unde s-au lãsat golurile corespunzãtoare; taie ºi
potriveºte cofrajele AMVIC în jurul lor. Cadrele sunt folosite pentru a þine betonul în cofraje. Pot
fi folosite cadre din lemn.
Figura 4.3 - Instalarea

Figura 4.4 - Instalarea celui de-al doilea rând
arãturii orizontale
de cofraj
41
Sfat
Se recomandã cãptuºirea, pe exteriorul cadrului de uºã sau ferestrã, spre golul de turnare al betonului
cu polistiren expandat, ignifugat de 2-6 cm pentru a se evita formarea punþii termice
beton-tâmplãrie. Se pot folosi resturi de la scurtarea cofrajelor.
Pasul 5 - Instalaþi rândurile urmãtoare de cofraj prin suprapunerea continuã a acestora, astfel încât
toate îmbinãrile sã fie fixate atât deasupra cât ºi sub cofrajele suprapuse.
Pasul 6 - Odatã ce s-a ajuns la al 2-lea rând de cofraj

instalaþi sistemul de susþinere Plumwall AMVIC pe
perimetrul întregii structuri pentru a vã asigura cã pereþii
vor fi drepþi ºi verticali ºi pentru a vã permite reglarea
aliniamentului înainte ºi în timpul turnãrii betonului.
Sistemul de susþinere are ºi un al doilea rol, acela de a
oferi un suport sigur pentru susþinerea scândurilor
Figura 4.5 - Instalarea cadrelor în
schelei.
golurile pentru ferestre ºi uºi
Atenþie
Utilizarea lemnului în susþinerea pereþilor, în construcþia schelelor ºi a balustradelor nu este
recomandatã deoarece se consumã foarte mult lemn, manoperã ºi, în concluzie, -bani
Pasul 7 - Pentru fiecare nivel, aºezaþi cofrajele

pânã la înãlþimea proiectatã a zidului. Tãiaþi
oþelul beton de armare la lungime ºi începeþi sã-l
instalaþi prin deschizãtura din partea de sus a
zidului, prin spaþiile dintre barele de oþel beton de
armare orizontal.
Figura 4.6 - Instalarea continuã a rândurilor
Lungimea armãturii verticale din oþel beton va fi cu aproximativ 5 cm peste înãlþimea zidului.
Dupã ce se toarnã betonul în cofraje, în maxim 30 de minute (pânã sã înceapã betonul sã facã prizã)
se introduc barele din oþel beton pentru realizarea mustãþilor de petrecere. Lungimea acestora va fi
cea stabilitã prin proiect (minim 2x40 diametre oþel beton) , din care jumãtate va fi în beton.
42
Pasul 8 - Turnaþi betonul în pereþii pregãtiþi
folosind o pompã de beton cu reducþie de debit.
Betonul se toarnã pânã la o înãlþime de
aproximativ 0,9-1,2 m în rânduri încercuind
structura pânã ce se ajunge la partea superioarã
a peretelui. În timpul turnãrii fiecãrui rând
folosiþi un vibrator cu diametru mic pentru a
vibra betonul ºi a îndepãrta toate pungile de aer
din beton. Folosind aceatã metodã se poate turna
pânã la un nivel pe zi.
Figura 4.7 - Instalarea sistemului de susþinere

Pasul 9 - Nivelaþi betonul pânã când este plan la
ºi îndrepare în jurul perimetrului peretelui
partea superioarã a cofrajului apoi plasaþi
mustãþile de petrecere sau ºuruburile de ancorare
în partea superioarã a betonului cât timp acesta
este fluid. Aceste bare de joantare vor fi folosite
apoi pentru realizarea legãturii cu nivelul superior
ºi cu planºeul iar ºuruburi la instalarea plãcii de
metal de deasupra (talpã de grindã) pentru
instalarea grinzilor sau a grinzilor cu zãbrele
(pentru planºeele din lemn).
Pasul 10 - Îndepãrtaþi sistemul de susþinere odatã

ce betonul s-a întãrit, apoi treceþi la urmãtoarele
stadii ale construcþiei. Recomandãm îndepãrtarea Figura 4.8 - Instalaþi oþelul beton de armare
stâlpilor dupa 4-5 zile de la turnarea betonului. vertical dupã ultimul rând de cofraje
Figura 4.9 - Turnarea betonului în rânduri de Figura 4.10 - ªuruburi de

0,9 - 1,2 m ancorare plasate în betonul
care nu s-a întãrit, pentru
fixarea mecanicã a
cosoroabei
43
44
Partea a 5-a - Golurile pentru ferestre ºi uºi
5.1 Cadrele pentru ferestre ºi uºi
Cadrele pentru ferestre ºi uºi sunt o parte esenþialã a procesului de construcþie în sistem AMVIC.
Acest capitol prezintã principiile esenþiale ºi cele mai utilizate metode de realizare ºi instalare a
cadrelor.
Cel mai utilizat materiale pentru Atenþie

cadre este lemnul. Unii furnizori îºi Constructorii în sistem AMVIC experimentaþi folosesc
fac propriile cadre folosind lemn în o mare varietate de metode pentru realizarea ºi
douã straturi. instalarea cadrelor. Acest capitol este destinat
constructorii neiniþiaþi.
Sfat
În multe cazuri deschizãtura brutã specificatã pentru ferestre este de dimensiunile cadrului, iar
fereastra însãºi este mai micã. În acest caz, al puþinilor fabricanþi de ferestre, deschizãtura
neprelucratã este de mãrimea cadrului ferestrei deci este neceasarã o deschizãturã mai mare.
VERIFICAÞI ÎNAINTE DE A ÎNCEPE!
5.2 - Cadre de lemn
5.2.1 - Alegerea lemnului
Constructorii folosesc cadre de lemn netratat cu o barierã impermeabilã între cadru ºi suprafaþa
betonului. Lemnul netratat trebuie sã fie de calitate superioarã, este mai uºor de lucrat cu el ºi bariera
impermeabilã menþine cadrul drept. De aceea recomandãm ca în golurile de ferestre ºi uºi sã instalaþi
polistiren expandat, ignifugat de 2-6 cm cu dublu rol: protecþie pentru a împiedica scurgerea de
lapte de ciment ºi cel de-al doilea de a nu face punte termicã la prinderea ferestrelor ºi uºilor
Figura 5.2 - Cadru reprezentativ

fãcut din lemn
Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru

ferestre/uºi
45
5.2.2 - Construirea cadrelor din lemn
Când construiþi un cadru din lemn pentru cofrajul AMVIC cu baza mai mare de 152 mm se lasã o
deschidere la baza cadrului prin care va fi turnat betonul suplimentar ºi se va executa vibrarea
acestuia. (Fig 5.3 ºi 5.4)
Figura 5.3 - Constructie Figura 5.4 - Deschidere la baza

reprezentativã pentru cadrul ferestrei cadrului ferestrei pentru turnarea ºi
vibrarea betonului
46
Partea a 6-a - Armãtura de OB pentru pereþi
6.1 - Prezentare generalã
Realizarea oricãrei structuri folosind cofrajele AMVIC cere constructorului o bunã pregãtire în ceea
ce priveºte cunoaºterea principiilor fundamentale de realizare a armãturilor din oþel beton. Acest
capitol al manualului va prezenta fundamentele armãturilor din oþel beton pentru pereþii în sistem
AMVIC.
6.2 - Condiþiile de bazã ale proiectului
Proiectantul trebuie sã menþioneze clar urmãtoarele informaþii pe planurile sale:

1. Secþiuni transversale ale tuturor pereþilor care folosesc cofraje AMVIC. Fiecare secþiune
transversalã trebuie sã arate clar pentru constructor dimensiunea cofrajului AMVIC folosit
de 10,16 cm sau 15,24 cm ori 20,32 cm respectiv 25,4 cm.
2. Fiecare secþiune transversalã trebuie sã prezinte înãlþimea fiecãrui perete de la toate
nivelurile.
3. Dimensiunile barelor verticale ºi orizontale de OB de armare, spaþiul ºi clasa oþelului trebuie
sa fie marcate clar pentru fiecare nivel, în fiecare secþiune transversalã a peretului sau într-o
însemnare separatã pe alte foi.
4. Aºezarea OB de armare, în special cel vertical trebuie sa fie marcat clar (acesta poate fi
descentrat înspre interior/exterior sau centrat în zid)
5. Proiectantul trebuie sã menþioneze tipul îmbinãrii prin petrecere (suprapunere) ºi lungimea
fiecãrei secþiuni a peretelui unde se prevede o îmbinare. (Pentru mai multe detalii vã rugam
sã consultaþi îmbinarea cu ajutorul OB-ului de armare din secþiunea 6.6 a acestui capitol).
6.3 - Scopul barelor de armare
Structurile din beton armat au în componenþa lor douã materiale diferite:

a. Betonul;
b. Oþelul beton (OB).
Betonul simplu este un material rezistent la compresiune. Comprimarea unui cub sau cilindru numai
din beton necesitã o forþã de valoare relativ mare pânã se ajunge la distrugere. Totuºi betonul simplu
este relativ slab la întindere (tipic el poate suporta o zecime (1/10) din forþa de comprimare în cazul
întinderii).
Oþelul beton de armare are o excelentã rezistenþã atât la solicitarea de compresiune cât ºi la
întindere.
De aceea structurile cu beton armat sunt proiectate special de cãtre ingineri astfel încât betonul sã
fie folosit în principal pentru a prelua eforturile de compresiune iar oþelul beton de armare este
folosit pentru toate eforturile de întindere ºi în unele cazuri pentru unele eforturi de compresiune.
Proiectarea structurilor din beton armat a fost perfecþionatã mai ales în ultimul secol pentru siguranþã
cât ºi pentru fezabilitatea economicã. Structurile din beton armat au avut un extraordinar palmares
la unele dintre cele mai complicate structuri incluzând baraje, poduri ºi clãdiri înalte pe întreg
cuprinsul globului.
47
6.4 - Armãtura orizontalã
Distanþierii AM VIC de polipropilenã sunt proiectaþi precis pentru a poziþiona ºi fixa oþelul
beton de armare pe poziþia sa fãrã a mai fi nevoie sã fie legat.
Tipic prima poziþionare a armãturii orizontale este în crestãturile cele mai apropiate de panoul din
A doua poziþionare a armãturilor orizontale este

astfel încât sã fie plasatã în crestãtura aproape de
centrul peretelui de beton.
A treia poziþionare este plasatã în aceeaºi poziþie ca

ºi prima linie. A patra poziþionare este plasatã în
aceeaºi poziþie ca ºi a doua.
Acest model de dispunere decalatã a armãturilor de

OB este necesarã pentru a permite introducerea
armãturilor verticale de sus în jos ºi a le strecura
printre barele de oþel beton orizontale.
Figura 6.1 - Plasarea întreþesutã a
În figura 6.1 este prezentat modelul reprezentativ al
barelor din oþel beton verticale printre
armãrii verticale ºi orizontale aplicat în rândul de jos
cele orizontale
ºi deasupra, folosind cofrajul AMVIC de 15,24 cm.
6.5 - Armãtura verticalã
Armãtura verticalã este plasatã dupã ce pereþii din cofraje AMVIC au fost montaþi ºi ridicaþi
în întregime. În cazul unui perete de mai multe niveluri armarea este plasatã dupã ridicarea
fiecãrui nivel în parte. Barele de armare verticale sunt glisate în poziþie din partea superioarã,
strecurate în armãtura orizontalã ºi fixate în locul potrivit în concordanþã cu planurile ºi specificaþiile
tehnice ale proiectului.
6.6 - Armãtura pentru golurile din pereþi
Mulþi pereþi vor avea goluri pentru ferestre sau uºi ori pentru ambele. Existenþa unui gol în peretele
de beton armat creazã un efort suplimentar în jurul golului în special la colþuri. Marginile ferestrelor
ºi ale, uºilor denumite praguri, pot fi supuse unui moment de încovoiere iar eforturile marginale
depind de mai mulþi factori.
6.7 - Petrecerea (suprapunerea, joantarea) barelor din oþel beton pentru armare
Barele de oþel beton au, cel mai adesea, lungimea de 6 metri. În cazurile în care armãtura de OB,
necesarã, depãºeºte aceastã lungime, este nevoie de petrecerea (suprapunerea) acesteia. Scopul
principal al petrecerii este de a transfera efortul fie de întindere fie de compresiune de la o bara de
OB de armare sau un grup de bare la o alta într-un mod care sã respecte cerinþele normelor de
proiectare sau de construcþii ºi/sau cerinþele specificaþiilor tehnice ºi ale planurilor proiectului.
48
6.7.1 - Tipuri de îmbinãri prin petrecere (suprapunere)
Pentru intenþia ºi scopul acestui manual vom prezenta un singur tip de îmbinare cunoscutã sub
numele de îmbinare prin petrecere (suprapunere).
Îmbinarea prin petrecere (suprapunere) este caracterizatã prin bare din oþelbeton de armare
suprapuse pe o anumitã lungime. Lungimea îmbinãrii trebuie sã fie calculatã conform reglemetãrilor
din construcþie de un inginer proiectant ºi specificatã în planurile proiectului (obºnuit lungimea de
suprapunere este mai mare de 40 de diametre).
Sunt douã tipuri principale de îmbinare prin petrecere (suprapunere):
1. Îmbinare prin petrecere (suprapunere) în contact - Barele de armare TREBUIE sã fie în

contact între ele ºi aºezate împreunã.
Figura 6.2 - Îmbinare prin petrecere (suprapunere) în contact.

Lungimea minimã Lmin este datã de reglementãrile din domeniu.
2. Îmbinare prin suprapunere fãrã contact - Barelor de armare li se permite sã fie îndepãrtate
la o distanþã d max pe o lungime de petrecere Lmin calculate conform reglementãrilor din
proiectare în vigoare, dar sã se pãstreze o distanþã de minim 15 mm de peretele de polistiren.
Figura 6.3 Imbinarea prin petrecere (suprapunere) fãrã contact a barelor de

OB pentru armare.
Lmin ºi D max sunt stabilite conform normativelor de proiectare.
6.7.2 - Cerinþe minime pentru lungimea îmbinãrii prin suprapunere
Ambele tipuri de îmbinari prin suprapunere necesitã o lungime minimã a îmbinãrii stabilitã la
proiectare de cãtre inginerul care calculezã structura în conformitate cu prevederile normativelor în
vigoare.
49
Sfat
Lungimea minimã a îmbinãrii prin suprapunere este proporþionalã cu diamentrul barelor de OB
ºi se stabileºte conform reglementãrilor din construcþii.
6.8 - Îmbinãri prin petrecere (suprapunere) a

barelor de OB pentru nivelurile superioare
realizate prin turnarea succesivã a betonului
Când un proiect are mai mult de un nivel de pereþi în

sistem AMVIC, este necesar pentru constructor sã
înþeleagã cum sã execute îmbinãrile prin suprapunere
ale armãturii verticale între cele douã turnãri separate.
Existã douã opþiuni, ambele fiind acceptate din

punctul de vedere structural/ingineresc.
Opþiunea 1
Prelungiþi barele de OB de armare peste nivelul de

sus al nivelului inferior. Lungimea prelungirii trebuie
sã fie egalã cu lungimea îmbinãrii necesare Figura 6.4 Legarea armãturii nivelului
specificatã de inginerul proiectant. Vã rugãm sã superior prin suprapunerea cu armãtura
consultaþi figura 6.4 de mai jos pentru detalii de la nivelul inferior
specifice. Dezavantaj la turnarea betonului,
furtunul pompei de beton se manevrezã dificil, din
cauza barelor prelungite.
Opþiunea 2
Tãiaþi barele de OB de armare pentru nivelul

inferior astfel încãt acestea sã iasã în partea
superioarã a peretelui cu circa 5 cm. La scurt timp
dupã turnarea betonului, plasaþi în betonul încã
fluid bare de armare verticale cunoscute ºi sub
numele de ancore (mustãþi de petrecere), în beton.
Acestea trebuie sã se prelungeascã în zidul nou
turnat, o lungime egalã cu lungimea de îmbinare
specificatã de inginerul proiectant. Plasarea în
betonul încã fluid a barelor de OB pentru armare Figura 6.5 - Folosirea mustãþilor de
trebuie, de asemenea, sã iasã prin partea de sus a petrecere pentru legarea armãturii de la
peretelui la aceeaºi lungime de îmbinare specificatã nivelul inferior cu armãtura de la nivelul
de inginerul proiectant. superior
6.9 - Proiectarea armãturii de oþel beton pentru pereþi
Precizarea schemei de armare cu bare de oþel verticale ºi orizontale, este o sarcinã a inginerului
proiectant al structurii de rezistenþã ºi depinde de mai mulþi factori. Aceasta depaºeºte scopul acestui
manual tehnic.
50
6.10 - Lucrãrile de armare a betonului ºi mãsurile de protecþia muncii
Pe toatã duratã executãrii construcþiei se vor respecta cu stricteþe normele de protecþia

muncii generale ºi specifice domeniului.
Barele de armare ieºite în afarã sunt

periculoase ºi pot cauza rãni sau moartea.
Urmãtoarele mãsuri diminueazã foarte mult
posibilitatea expunerii la pericolul barelor de
armare:
C Protejaþi toate capetele barelor de beton
de armare ieºite în afarã cu capac sau
un jgheab de lemn, sau
C Îndoiþi oþelul beton de armare astfel
încât capetele expuse sa nu mai fie în
poziþie verticalã
C Când angajaþii lucreazã la orice
înãlþime deasupra barelor expuse,
Figura 6.6 - Capace ciupercã de plastic pe barele
protecþia/prevenirea cãzãturii este
de OB ieºite în afarã.
prima formã de apãrare împotriva
“tragerii în þeapã”.
Toate barele de armare ieºite în afarã, pe care ºi în care angajaþii pot cãdea, trebuie sã fie
protejate pentru a elimina riscul “tragerii în þeapã”
51
52
Partea a 7-a - Pregãtirea fundaþiei ºi a plãcii la nivel
7.0 - Introducere
Un perete în sistem AMVIC poate fi început fie de pe o fundaþie fie de pe o placã depinzând de
proiect ºi de cerinþele inginereºti/arhitecturale. Existã avantaje ºi dezavantaje la ambele metode, fãrã
a exista un avantaj clar pentru una sau cealaltã.
Primul rând de cofraje pe placã
Avantajul de a începe un perete AMVIC pe placã este cã aceasta oferã o suprafaþã planã ºi tare pe
care se lucreazã ºi în care se ancoreazã sistemul de fixare. O suprafaþã robustã de lucru poate creºte
eficienþa la locul de muncã.
Primul rând de cofraje pe fundaþie
Principalul avantaj de a începe de pe o fundaþie tip TALPÃ, este cã se oferã izolaþie termicã pe
marginea plãcii. Marginea plãcii, unde este localizatã podeaua este locul prin care se pierde
cea mai mare cantitate de cãldurã pe timp de iarnã. Izolând aceastã porþiune, pierderea de
cãldurã este minimã ºi proprietarii caselor vor reduce foarte mult din cheltuieli. Aceastã
metodã este de asemenea preferabilã dacã este folosit un sistem de încãlzire prin pardosealã,
sau dacã finisajul final al podelei va fi beton bãiþuit ºi etanºat.
La o casa obisnuita ca dimensiuni,de pe talpa fundatiei se poate pleca cu ELEVATIE formatã din
cofraje cu lãþimea betonului de 20 cm.
Aceastã soluþie asigurã economie de timp (3-4 zile de muncã) ºi materiale
Fundaþii ºi pereþi pentru un parter cu soclu
Dacã se alege soluþia pentru un parter

cu soclu, atunci peretele trebuie
început în afara fundaþiei. În unele
cazuri, constructorii vor hotãrî sã punã
iniþial 2-3 rânduri de cofraje, ºi apoi sã
instaleze sistemul de podea. Odatã ce
podeaua a fost instalatã, continuaþi sã
puneþi cofraje.
7.1 - Plasarea barelor de joantare în

fundaþie sau placa la nivel
Greutatea pereþilor în sistem AMVIC

trebuie sã fie transferatã la fundaþie.
Pentru aceasta este necesarã prezenþa
în fundaþie a mustãþilor de petrecere
din OB. Verificaþi cu inginerul
proiectant în conformitate cu normele Figura 7.1 - Secþiune reprezentativã a peretelui AMVIC pe
din construcþii alegerea celei mai bune fundaþie de tip talpã cu cofraje de 20 cm.
53
metode pentru situaþia concretã.
Când turnaþi fundaþia sau placa la nivel, plasaþi mustãþi de armare dupã cerinþele inginerului
proiectant ºi/sau normativele din construcþii. La colþurile de 90 de grade, începeþi prima mustaþã la
24,13 cm în interior dinspre exteriorul marginii formei AMVIC, apoi plasaþi urmãtoarele mustãþi
de petrecere la distanþa de 15,24 cm pentru a evita atingerea distanþierilor (Figura 7.2)
Note
Mustãþile de petrecere din fundaþie trebuie aºezate la distanþe divizibile cu 15,24 mm pentru a evita
atingerea cu distanþierii.
Mustãþi de petrecere din fundaþie
Sfat
La majoritatea pereþilor, veþi folosi ºi cofraje scurtate, cofrajul va trebui tãiat ºi veþi avea o zonã
în perete unde spaþiul dintre distanþieri nu este de 15,24 cm din cauza pãrþii tãiate. În acest caz,
începeþi cu aºezarea barelor dejoantare din colþuri ºi înaintaþi spre partea tãiatã. (Nu este o
problemã foarte mare dacã aveþi o bara care vine direct pe pozitia distanþierului. Dacã aceasta se
întâmplã, puteþi îndoii bara într-o forma uºoarã de S ºi aceasta va degaja distanþierul.)
7.2 - Nivelarea fundaþiei
Dupã turnarea fundaþiei ºi/sau plãcii la

nivel, asiguraþi-vã cã partea finisatã
superioarã are o denivelare de maxim 5
mm. (În general acesata este o cerinþã a
reglementãrilor din construcþii). O
nivelare foarte bunã a fundaþiei va face
mai uºoarã instalarea primelor douã
rânduri de cofraj.
Nivelul poate fi verificat folosind o nivelã

laser sau cu bulã. Dacã sunteþi în
interiorul valorii de 5 mm peste tot,
continuaþi cu aºezarea. Dacã nu, notaþi
variaþia fiecarui colþ de pe fundaþie sau
placã ºi ajustaþi cofrajele în stadiile
ulterioare ale instalãrii.
Figura 7.2 - Poziþia barelor de joantare.
54
Figura 7.3 - Nivelarea suprafeþei superioare a
fundaþiei ºi a plãcii la nivel
7.3 - Trasare conturul pereþilor conform proiectului
Sunt câþiva paºi în trasarea conturului pereþilor conform proiectului. Trasarea este necesarã ºi trebuie
marcat vizibil ºi corect conturul pereþilor pe fundaþie sau placã înainte de a începe instalarea
cofrajelor AMVIC. Aceasta creºte eficienþa la locul de muncã ºi eliminã complicaþiile.
7.3.1 - Trasarea conturului de aºezare a peretelui
Folosind sfoara de marcaj (sfoara de cretã)
Înainte de a începe trasarea conturului de aºezare a

peretelui, verificaþi cu grijã planurile clãdirii/proiectului
pentru a determina aºezarea ºi dimensiunile adecvate ale
grinzii de fundaþie. Folosiþi o sfoarã de cretã sau o coardã
ºi însemnaþi aºezarea peretelui pe fundaþie/placa la nivel.
Puteþi însemna fie suprafaþa exterioara fie cea interioarã a
zidului. Majoritatea constructurilor au tendinþa de a
însemna suprafaþa exterioarã din simplul motiv cã planurile
clãdirii/proiectului indicã uºor aceastã informaþie. Aveþi
grijã ca toate colþurile de 90 de grade sã fie poziþionate
cum prevede proiectul. Aceasta poate fi fãcutã mãsurând
diagonalele sau laturi de 3-4-5 unitãþi (3 2+4 2=5 2 teorema lui
Pitagora) pentru unghiul drept. Un topograf poate fi angajat
pentru a stabili unghiurile corecte la locul de realizare al
construcþiei incluzând unghiurile variabile ºi zidurile curbe.
Folosirea profilului L/canalului U

Figura 7.4 - Folosiþi o sfoarã de cretã
O alternativã a folosirii sforii de cretã este folosirea unui pentru a însemna aºezarea zidului.
profil L uºor pentru mãsurare sau o secþiune canal U pentru
a însemna planul. Unghiul trebuie fixat de fundaþie/placa la nivel cu ºuruburi (cuie) pentru beton
adecvate sau spumã adezivã. Când aºezaþi primul rând, profilul L/canalul U va servi ca un model
de care puteþi lipi cofrajele ca în figurile 7.5, 7.6 de mai jos.
55
Totuºi, dacã doriþi sã aduceþi unele modificãri aºezãrii zidului dupã ce câteva rânduri de cofraj au
fost puse, va fi greu sã îndepãrtaþi profilul metalic dupã ce a fost înºurubat sau lipit de fundaþia/placa
la nivel din beton.
Figura 7.5 - Folosirea unui profil U Figura 7.6 - Profilul U acþioneazã ca

pentru a însemna aºezarea zidului un model pentru plasarea primului
rând
7.3.2 - Marcarea Ferestrelor/Uºilor
Organizaþi-vã masurãtorile conform proiectului ºi însemnaþi centrul amplasãrii fiecãrei

ferestre ºi uºi pe fundaþie/placã. De asemenea este util sã însemnaþi dimensiunea brutã a
golului.
7.3.3 - Trasarea dimensiunilor golurilor brute
Din proiectele dumneavoastrã, calculaþi cu grijã înãlþimea de plasare pentru baza fiecãrui gol brut.
Aceastã linie este “linia de tãiere” pentru cofraj. Scrieþi alãturi pe placã dimensiunea golului brut al
ferestrei. Aceasta este înãlþimea la care veþi tãia cofrajul ºi instala cadrul.
Sfat
Dacã instalarea cofrajele AMVIC va dura mai mult de o zi, protejaþi linia de marcaj pentru a evita
ºtergerea sau curãþarea ei.
Sfat
Trasaþi linia de marcaj la 1,5 cm de conturul adevãrat al zidului. Mai târziu dacã aveþi nevoie sã
ajustaþi aºezarea zidului din orice motiv, atunci veþi mai putea vedea conturul însemnat.
56
Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AMVIC
Acestã parte a manualului vã explicã în detaliu paºii construirii unui proiect reprezentativ în sistem
AMVIC. La sfârºitul acestui capitol, pereþii dumneavoastrã trebuie sã fie înãlþaþi ºi pregãtiþi pentru
turnarea betonului.
8.2 - Organizarea: poziþionarea materialelor ºi a uneltelor
Odatã ce a fost trasat conturul pereþilor ºi au fost marcate poziþia ferestrelor ºi a uºilor este necesarã
pregãtirea materialele ºi a uneltelor pentru a creºte la maxim eficienþa în timpul construirii. Un
proiect reprezentativ în sistem AMVIC este mult mai uºor de construit din interiorul conturului
construcþiei decât din afarã.
Practici recomandate pentru creºterea eficienþei

muncii:
1. Înainte sã înceapã instalarea este de
preferat sã amplasaþi cât mai multe
cofraje în interioru l p erim etru lu i
conturului zidului. Aºezaþi-le unele peste
celelalte dacã este necesar. Aceasta va
minimiza deplasarea muncitorilor în
timpul procesului de construire.
2. Aºezaþi barele de armare din oþel beton,

uneltele ºi echipamentul în interiorul
p erim etrulu i co n tu ru lu i p ere te lu i Figura 8.1 - Amplasarea cofrajelor AMVIC în
incluzând sistemele d e su sþinere, interiorul perimetrului conturului peretelui
cleºtele/cuterul, ferãstraele de masã,
schelele ºi scândurile ºi alte echipamente de care veþi
mai avea nevoie.
3. Pentru fiecare nivel, construiþi, înainte de a aºeza

cofrajele, cadrele pentru ferestre ºi uºi, ºi aºezaþi-le în
interiorul perimetrului pereþilor în vecinãtatea locului
unde vor fi instalate. (Vã rugãm sã consultaþi partea 5.)
Figura 8.2 - Oþelul beton de

armare pre-tãiat ºi îndoit va
creºte eficacitatea
Sfat
Înainte de începerea construcþiei comandaþi bare pre-tãiate ºi îndoite de la furnizorul
dumneavoastrã de oþel beton. Pentru colþurile de 90 de grade cereþi-le sã le taie ºi sã le îndoaie la
dimensiunile de îmbinare prin suprapunere adecvate, pentru a fi gata de aºezare când ajung pe
ºantier. OB de armare similar în formã de Z (Figura 8.2) este necesar pentru ieºirile pereþilor poate
fi comandat la furnizorul dumneavoastrã de OB.
57
Sfat
Încercaþi sã aºezaþi toate materialele ºi uneltele la o distanþã de cel puþin 1,8 m de peretele interior
pentru a furniza spaþiu pentru echipamentul de fixare ºi aliniere.
Sfat
Dacã cofrajele AMVIC vor fi depozitate pentru o perioadã prelungitã de timp la locul de muncã,
protejaþi-le de praf, lumina solarã ºi vremea extremã prin depozitarea lor într-un mediu protejat.
Figura 8.3 - Deplasarea grãmezilor cofraj cu mâna
Figura 8.4 - Folosirea elevatorului cu furcã pentru deplasarea

grãmezilor
58
8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea înãlþimii peretelui ºi numãrul de rânduri de cofraj
pe nivel
Înaintea aºezarii cofrajelor determinaþi înãlþimea exactã a pereþilor conform proiectului.
Cofrajul AMVIC are o înalþime de 406,4 mm excepþie fãcând cofrajul de 254 mm care are o
înãlþime de 609,6 mm. Dacã înãlþimea nivelului
nu este divizibilã la 406,4 mm sau 609,6 mm
aveþi douã opþiuni.
Tãiaþi primul sau ultimul rând de cofraj orizontal.

Este recomandatã tãierea primului rând deoarece
capãtul tãiat va fi lipit de fundaþie sau placã ºi nu
va afecta conexiunea urmãtoarelor rânduri. Dacã
vã decideþi sã folosiþi aceastã metodã asiguraþi-vã
cã pãstraþi distanþierii de polipropilenã care
conecteazã cele douã panouri din polistiren
expandat, ignifugat. (Figura 8.5) Figura 8.5 - Folosirea unui ferãstrãu circular
pentru taierea orizontalã a cofrajului
Sfat
Este recomandatã folosirea unui ferãstrãu circular deoarece tãierea distanþierilor manual poate
fi obositoare ºi consumatoare de timp. (Figura 8.5)
Sfat
Când folosiþi un ferãstrãu circular pentru tãieri, folosiþi unul cu discul de cel puþin 20 cm.
8.3.1 - Construcþie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri
În cazul unei structuri cu un singur nivel (parter) pereþii sunt

turnaþi într-o singurã zi de la fundaþie sau placã pânã la
planseu; în cazul structurilor cu mai multe niveluri cofrajele
sunt aºezate ºi se toarnã beton câte un nivel pe etapã. Odatã ce
un nivel este terminat, grinzile nivelului ºi planºeul vor fi
instalate sau turnate înainte de a începe montarea cofrajele
AMVIC pentru nivelul urmãtor ºi turnarea betonului. (În zona
SUA ºi CANADA, de regulã planºeele la case sunt realizate cu
grinzi din lemn sau metal).
8.4 - Aºezarea primului rând de cofraj
Odatã ce etapele pregãtiroare au fost încheiate, începeþi

aºezarea primului rând de cofraje urmând paºii schiþaþi mai
jos:
1. Aºezaþi cadrele pentru uºi în locaþia însemnatã pe Figura 8.6 - Aºezarea cadrelor
fundaþie sau placã. Instalaþi un sprijin temporar, pus în pentru uºi
exterior pentru a le þine pe fiecare pe poziþie în
siguranþã.
59
Notã
Unii constructori nu vor aºeza cadrele pentru uºã decât atunci când cel de-al doilea rând de cofraje
a fost aºezat. Aceasta oferã beneficiul stabilirii unui tipar de conexiune între rânduri înaintea
instalãrii cadrului. Când folosiþi aceastã metodã, cadrele sunt instalate prin decuparea cofrajelor
astfel încât sã se creeze o deschizãturã neprelucratã apoi fixaþi cadrul în poziþie. Aceastã metodã
este acceptabilã însã poate creºte consumul de cofraje.
2. Dacã nu tãiaþi orizontal primul rând. (Vã rugãm sã consultaþi secþiunea 8.2 de deasupra),
extremitãþile din partea de jos a conexiunii pot fi retezate pentru a furniza o suprafaþã platã
de contact cu fundaþia. Unii constructori pot opta pentru lãsarea lor ceea ce este de asemenea
acceptat.
3. Începeþi aranjarea prin plasarea la început a colþurilor. Cofrajele de colþ vor fi plasate
alernativ pentru rândurile urmãtoare.
Sfat
Încercaþi diferite aºezãri ale cofrajelor de colþ pentru a reduce risipa.
4. Instalaþi cofraje drepte începând de

la colþuri ºi mergând spre centrul
peretelui sau cadrul uºii. Dacã o
mustaþã (ancorã) din fundaþie sau
placã atinge distanþierul, îndoiþi-o
pentru a crea o curbã S în jurul
distanþierului. Aceasta va ajuta la
p rev e n irea presiun ii as u p ra
cofrajelor ceea ce ar duce la
dezaxarea pereþilor.
Figura 8.7 - Plasarea la început a colþurilor

5. Tãiaþi la dimensiunea potrivitã
ultimul cofraj din fiecare secþiune a
peretelui. Ideal tãierea se va face la
distanþe de 50,8 mm, centrul dintre douã
conexiuni pentru a nu tãia talpa
distanþierului). Aceasta va permite o
aliniere corespunzãtoare a sistemului de
conexiune. Unde este posibil ajustaþi uºor
dimensiunile peretelui pentru a înlesni
aceasta. Dacã nu este posibilã ajustarea
dimensiunilor peretelui, un adaos de
compensare va fi creat. (Vã rugãm sã
Figura 8.8 - Aºezarea cofrajelor drepte
consultaþi secþiunea 8.10.) Pãstraþi acest
adaos de compensare în acelaºi loc când aºezaþi urmãtoarele rânduri de cofraje.
60
Notã
Adaosurile de compensare au nevoie de fixãri suplimentare pentru a face faþã presiunii hidrostatice
în timpul turnãrii betonului. Vã rugãm sã consultaþi secþiunea 8.10 pentru mai multe informaþii.
ATENÞIE:
Conectaþi cofrajele din primul rând folosind coliere cu autoblocare (legãturi fermoar, coliere de
plastic sau legãturi de sârmã). Un singur colier cu autoblocare la capãtul îmbinãrii este în general
suficient. Plasaþi colierele cu autoblocare sau de sârmã înspre oricare margine (aproape de suprafaþa
interioarã a panoului din polistiren expandat, ignifugat ). Strângerea la centru va curba distanþierii
ºi poate duce la ruperea spumei în acel loc creând o sursã de “explozie” în timpul turnãrii betonului.
Firma AMVIC va asigura colierii necesari legarii cofrajelor la montaj.
Figura 8.9 - Tãierea cofrajului de

complectare pentru o secþiune de Figura 8.10 - Potrivirea cofrajului
perete tãiat în poziþie
6. Instalaþi armãturile orizontale din oþel betone conform proiectului sau ale reglementãrilor din
domeniu. (Vã rugãm sa consultaþi partea a 6-a a manualului.)
Figura 8.11 - Folosirea colierelor cu

autoblocare pentru a solidariza Figura 8.12 - Instalarea barelor orizontale
cofrajele
61
8.5 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj
1. Începeþi prin aºezarea

cofrajelor de colþ. Fiecare
cofraj de colþ are o laturã
scurtã ºi o laturã lungã.
Asiguraþi-vã cã montaþi
colþurile din cel de-al
doilea rând astfel încât
latura lungã sã s e
conecteze cu latura scurtã
al primului rând. Aceasta
va crea un model cu
legãturã continuã de 304 Figura 8.13 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj
mm în tre cele douã
rânduri.
2. Aºezaþi cofrajele drepte spre centrul

peretelui.
3. Plasaþi cofrajul tãiat din acest rând în

acelaºi loc ca ºi în primul rând.
Aceasta va garanta cã îmbinarea de
compensare/aºezare sã rãmânã pe
aceeaºi verticalã.
4. Apãsaþi cu putere pe cofraje pentru a

vã asigura de o conexiune sigurã cu
rândul de jos.
5. Instalaþi armãturile orizontale din oþel

beton dupã cerinþele proiectului. Figura 8.14- Aºezarea cofrajelor de colþ de 45 de
grade pentru deschizãtura ferestrei
62
Figura 8.15 - Aºezarea îmbinãrii de
compensare aproximativ în acelaºi loc ca ºi în
primul rând
Notã
Este foarte important sã aºezaþi adaosul de compensare aproximativ în acelaºi loc pentru fiecare
secþiune a peretelui în timp ce aºezaþi rândurile. Aceasta va asigura prezenþa unui reper drept
pentru solidarizãrile interioare ºi exterioare.
8.6 - Verificarea planeitãþii
Odatã ce al doilea rând de cofraj a fost aºezat,

plasaþi un placaj sau OSB pãtrat peste fiecare
cofraj de colþ ºi verificaþi planeitatea rândului
de cofraje. Dacã aveþi o denivelare mai mare
de 5 mm va trebui fie sã adãugaþi pene din
polistiren expandat, ignifugat la locurile joase
fie sã tundeþi locurile înalte. Odatã ce pereþii au
fost aºezaþi la nivel în interiorul valorii de pânã
la 5 mm sunteþi gata sã fixaþi primul rând al
cofrajului la fundaþie/placã.
Figura 8.16 - Verificarea nivelului dupã aºezarea
celui de-al doilea rând
Folosiþi capete de polistiren ca adaosuri pentru
aducerea la nivel a peretelui la îmbinãrile verticale.
Dacã trebuie sã tãiaþi primul rând de cofraj,

introduceþi un ferãstrãu de mânã pe dedesubtul
cofrajelor ºi tundeþi cât doriþi.
Figura 8.17 - Adãugarea penelor din

polistiren expandat, ignifugat la primul rând
pentru aducere la nivel
63
Figura 8.18 - Ajustarea primului rând de cofraje cu
un ferãstrãu de mânã
Odatã ce pereþii au fost aduºi la nivel cu toleranþa doritã, sunteþi gata sã fixaþi primul rând de cofraj
la fundaþie/placã.
Sfat
Când adãugaþi/scurtaþi reþineþi cã ar trebui lucrat pe ambele pãrþi ale formei, pe interiorul ºi
exteriorul peretelui.
8.7 - Fixarea primului rând la fundaþie/placã
Asiguraþi-vã cã toþi pereþii sunt pe liniile

lor de aºezare apoi folosiþi spumã adezivã
cu expansiune lentã pentru a lipi baza
p rim u lu i rân d la fu n d aþie/p la c ã .
Introduceþi vârful pistolului cu spumã
într-una din crestãturi la fiecare 150-300
mm de-a lungul fundaþiei ºi puneþi un mic
volum de spumã adezivã sub cofraj de-a
lungul întregului zid. Lãsaþi adezivului
10-60 minute sã se întãreascã.
Figura 8.19 - Folosirea spumei adezive pentru fixarea

primului rând de cofraj la fundaþie/placã
Sfat
Momentul ideal pentru fixarea primului rând de cofraje la fundaþie este chiar înainte de pauzã.
64
Când umpleþi cu spumã sub un gol mare, asiguraþi-vã
cã întreaga zonã a fost umplutã.
Tuburile profesionale cu spumã cu expandare

controlatã, pistolul ºi tubul pentru curãþat pistolul
sunt asigurate de firma AMVIC.
Figura 8.20 - Umplerea cu spumã cu

expandare controlatã sub un gol mare
8.8 - Aºezarea celui de-al treilea ºi a urmãtoarelor rânduri
Instalarea urmãtoarelor rânduri de cofraj este asemãnãtoare cu instalarea celui de-al doilea rând de
cofraj.
Þineþi minte:
1. Începeþi din colþuri, alternând direcþia cofrajelor de colþ.

2. Dupã plasarea colþurilor, aºezaþi cofrajele spre centrul peretelui.
3. Pãstraþi îmbinarile de compensare/aºezare în acelaºi loc în timp ce peretele se ridicã. Ceea
ce rãmâne din secþiunile peretelui trebuie sã-ºi pãstreze alinierea distanþierilor (indicate de
ºanþul adânc de pe suprafaþele exterioare ale panourilor cofrajelor).
4. Aºezarea armãturilor de OB orizontale dupã cerinþele proiectului.
Notã
Distanþierii nu se vor alinia în locul în care existã îmbinãri de compensare/aºezare.
8.8.1 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru uºã
Dacã aþi ales sã amânaþi instalarea cadrului de uºã pânã ce primele douã rânduri de cofraj au fost
aºezate, trebuie fãcutã în acest moment. Tãiaþi cofrajele ºi fixaþi cadrul în poziþie, nu uitaþi sã lãsaþi
un gol de 5 mm între cofraje ºi cadru pentru a permite ajustarea înaintea turnãrii betonului. (Vã
rugãm sã consultaþi secþiunea 8.10.)
Figura 8.21 - Aºezarea cofrajelor în jurul Figura 8.22 - Instalarea cadrelor pentru uºi la
cadrelor pentru uºã nivelul duºumelei
65
8.8.1.1 - Intrãri ridicate
Pentru uºi la nivelul al doilea sau uºi cu pragul ridicat, înãlþimea pragului uºii trebuie calculatã cu
grijã înainte ca duºumeaua sã fie pe poziþie. Este o idee bunã sã instalaþi un prag în cofrajul în care
va fi turnat betonul în poziþia necesarã pentru a furniza un punct de aºezare pentru fixarea uºii.
8.8.2 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru ferestre
Cadrele pentru ferestre ºi/sau uºi trebuie sã fie deja

asamblate ºi gata pentru instalare. (Vã rugãm sã
consultaþi partea 5 a manualului.) Baza cadrelor
pentru fereastrã sunt plasate de obicei în cel de-al 3-
lea sau al 4-lea rând de cofraj ºi trebuie sã fie absolut
la nivel. Dacã nu sunt, atunci tãiaþi-le sau adãugaþi-le
dupã necesitãþi. Când decupaþi cofrajele lãsaþi o
distanþã de 5 mm între cofraj ºi cadru pentru a
permite ajustarea dupã ce toate rândurile din cofraje
au fost aºezate ºi înainte ca betonul sã fie turnat. (Vã
rugãm sã consultaþi secþiunea 8.10.)
Figura 8.23 - Construirea rândurilor din

cofraje în jurul cadrelor ferestrelor
8.8.3 - Barele de armare din oþel beton în jurul deschiderilor din perete
Instalaþi barele de armare din oþel beton

în jurul ferestrei/uºii în timp ce aºezaþi
cofrajele. Reducerea rezistenþei în zona
deschiderilor din pereþi trebuie sã fie
minimã. Barele din oþel beton vor
preveni apariþia fisurile în pãrþile
laterale ºi prag (zona de sub golul
ferestrei/uºii). Pãrþile orizontale (zona
de deasupra golul pentru uºã/fereastrã),
cunoscute ºi sub numele de buiandrug
al uºii necesitã armarea cu oþel beton
suplimentar conform normativelor.
Figura 8.24 - Instalarea în perete a barelor de armare
din oþel beton pentru buiandrugul uºii
8.8.4 - Plasarea rândului superior de cofraj
Rândul superior de cofraj necesitã atenþie specialã la fiecare turnare de beton deoarece nu este fixat
în partea de sus. În timpul turnãrii betonului pãrþile superioare ale rândului din partea de sus a
peretelui au tendinþa sã se curbeze spre exterior, ºi dacã nu sunt fixate corespunzãtor se pot dezaxa.
Astfel conexiunea nu va mai fi aliniatã dacã va mai fi încã un nivel deasupra cu perete în sistem
AMVIC.
66
Urmãtorii paºi se recomandã pentru fiecare rând superior al unui nivel:
1. Legaþi fiecare cofraj cu urmãtorul
folosin d coliere di n p lastic cu
autoblocare sau legãturi de sârmã
solidarizând distanþierii ºi asigurându-vã
cã sunt bine fixaþi.
2. Folosiþi o scândurã orizontalã pe
suprafeþele superioare de la colþurile
structurii. Fixaþi-le cu ºuruburi cu
autofiletare în distanþierii din fiecare
cofraj micºorând întinderile.
3. În cazul pragurilor lungi ºi înguste,
instalaþi scânduri (gen pervaz) pe ambele
suprafeþe ale peretelui de cofraj. Aceasta Figura 8.26 - Protejarea conexiunii pe suprafaþa
ar trebui sã împiedice rândurile sã se unui rând
curbeze spre exterior.
4. Dacã un alt rând de cofraj va fi instalat deasupra acestui rând superior temporar, protejaþi
partea superioarã a cofrajului. Un dispozitiv excelent de protecþie este profilul U metalic
uºor de 6,5 cm. Are dimensiunile exacte pentru a trece pe ambele pãrþi peste panourile din
polistiren expandat, ignifugat . Alternativ, poate fi folositã o bandã latã de 10 cm.
8.8.5 - Instalarea barelor de armare verticale
Barele verticale din oþel beton pentru armare sunt aºezate dupã ce ultimul rând de cofraj pentru
fiecare nivel a fost montat.
În partea cea mai înaltã a peretelui, tãiaþi OB de armare în aºa fel încât sã depãºeascã nivelul
betonului cu 50 mm.
Figura 8.27 - Aºezarea oþelului beton pentru

armarea verticalã
Barele de OB sunt introduse prin partea superioarã a peretelui ºi ºerpuite printre barele orizontale
de OB care sunt deja instalate pe poziþie.
Dacã existã un alt nivel deasupra peretelui în sistem AMVIC, atunci consultaþi Partea 6 secþiunea
67
6.6 a acestui manual pentru detalii referitoare la îmbinare ºi aºezare.
Sfat
Treceþi în revistã planurile de siguranþã pe ºantier ºi regulamentele de protecþie a muncii.
8.9 - Instalarea sistemului de aliniere ºi fixare a peretelui ( PLUM WALL)
Sistemele de fixare ºi aliniere sunt

necesare în timpul construirii în sistem
AMVIC ºi îndeplinesc cele trei funcþii
principale enumerate mai jos:
1. Asigurã cofrajele sã fie verticale ºi
aliniate corespunzãtor de-a lungul
fiecãrui perete.
2. Susþin pereþii aºezaþi împotriva
vântului ºi a altor solicitãri laterale
pânã ce betonul este turnat ºi
capãtã destulã consistenþã.
3. Au rolul de schelã pentru
muncitorii constructori care aºeazã
rândurile de cofraj. Figura 8.28 - Sistem de susþinere ºi aliniere Plumwall
AMVIC asigurã beneficiarilor sistemul de fixare cu stâlpi de susþinere PLUMWALL.
8.9.1 - Aplicaþii generale
Urmãtoarele reguli de lucru se aplicã în general

sistemelor de fixare ºi aliniere folosite cu cofrajele
AMVIC, indiferent de categoria sau marca
patentatã folositã:
• Sistemul de fixare este instalat, de obicei,
dupã ce cel de-al 3-lea sau al 4-lea rând de
cofraj a fost aºezat.
• În majoritatea cazurilor, sistemul de fixare
este instalat numai în interiorul structurii Figura 8.29 - Fixarea din interiorul peretelui
de pereþi, deoarece acolo este locul unde
se desfãºoarã toatã activitatea.
• Sistemul de fixare preia foarte bine împingerea, dar
are limite la trasul peretelui. Deºi în general fixaþi o
singurã laturã, dacã aveþi o secþiune de perete pe care
nu o puteþi menþine verticalã prin altã metodã, va
trebui sã instalaþi elemente de fixare pe ambele laturi
pentru a alinia corespunzãtor peretele.
Majoritatea sistemelor de aliniere ºi fixare sunt proiectate Figura 8.30 - Platforma ºi

special pentru a permite aºezarea scândurilor pentru schelã scândurile pentru schelã
ºi instalarea balustradelor. Scândurile ºi balustradele sunt
furnizate de obicei cu stâlpii de sprijin sau procurate separat.
68
Stâlpul de susþinerea este fixat cu o bridã care se aºeazã în jurul piciorului vertical. AMVIC
recomandã folosirea bridelor deoarece ele se fixeazã cu ºuruburi cu autofiletare în doi distanþieri
vecini realizând o rezistenþã a fixãrii superioarã.
Dacã aþi lipit jos primul rând de cofraj ºi este ataºat ferm de fundaþie/placã începeþi instalarea
bridelor în cel de-al doilea rând. Continuaþi fixarea bridelor la fiecare a doilea din celelalte rânduri,
din douã în douã rânduri, exemlu al 2-lea, al 4-lea, al 6-lea etc.
8.9.2 - Distanþarea pentru sistemul de aliniere ºi fixare
În funcþie de sistemul folosit ºi de normele de reglementare, existã cerinþe de distanþe minime pentru
suportul care susþine schela. Urmând recomandãrile de mai jos vã asiguraþi cã vã aflaþi în interiorul
limitelor acestor cerinþe.
Figura 8.31 - Bridã aºezatã în jurul unui

picior vertical al stâlpului de susþinere, Figura 8.32 - Proptirea din interior a
fixatã cu ºuruburi cu autofiletare în colþurilor
distanþieri, pe ambele pãrþi
Practici recomandate:
• Instalaþi doi stâlpi de susþinere la distanþa

de 610 mm de colþ, câte unul pe fiecare
parte.
• Instalaþi câte un stâlp de sprijin la

marginea fiecãrui gol de ferestrã ºi uºã.
• Instalaþi stâlpii de sprijin de-a lungul

segmentelor de perete la o distanþã de
maxim 1,8 metri între ei.
• La pereþii care se terminã fãrã a se Figura 8.33 - Proptirea pe ambele pãrþi ale
învecina cu un colþ (perete întrerupt), deschiderilor pereþilor
instalaþi stâlpi de sprijin pe toate cele trei
laturi.
69
• La pereþii-T, instalaþi cel puþin
doi stâlpi de sprijin în opoziþie pe
extremitatea T-ului, deoarece
pereþii tind sã se umfle la
îmbinãrile-T din cauza presiunii
betonului în suportul T-ului.
Figura 8.34 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri
8.10 - Pregãtirea cofrajelor pentru turnarea betonului
În aceastã etapã trebuie sã reverificaþi cadrele pentru ferestre ºi uºi

pentru reglãrile finale premergãtoare turnãrii betonului. Se recomandã
urmãtorii paºi:
1. Asiguraþi-vã de alinierea ºi verticalitatea cofrajelor. La fiecare

cadru pentru fereastrã sau uºã, verificaþi încã o datã dacã sunt
drepte ºi verticale. Reglaþi dupã necesitãþi.
2. Verificaþi existenþa ºi fixarea polistirenul expandat, ignifugat

de 2 la 6 cm pe exteriorul cadrului, spre partea în care se
toarnã betonul. Etanºaþi îmbinãrile dintre cadru ºi cofraj. Odatã
ce cofrajele sunt drepte ºi îmbinate perfect, umpleþi golurile Figura 8.35 - Umplerea
dintre ele ºi conturul dat de cofraje cu spumã adezivã cu golurilor dintre cofraje ºi
expandare controlatã. Lãsaþi-o sã se întãreascã cel puþin 30 de a contururilor cu spumã
minute. Spuma se aplicã numai cu pistolul. adezivã
Figura 8.36 - Instalarea colþarului între cadru Figura 8.37 - Consolidarea cadrelor golurilor
ºi cofraj la golurile din perete din perete atât vertical cât ºi orizontal
70
3. Solidarizaþi colþurile. La fiecare cofraj, la fiecare din cele patru colþuri pe fiecare parte,
instalaþi un colþar ce se poate fixa cu ºuruburi în cofraj. Aºezaþi colþarul prin suprapunere
peste peretele cofrajului pentru a realiza îmbinarea perfectã a cadrelor cu acestea pe ambele
pãrþi interior ºi exterior. Colþarul poate fi orice, exemplu: o bucatã de OSB sau placaj, etc.
4. Instalarea legãturilor în cruce pentru toate cofrajele. Aceastea sunt necesare pentru a proteja
cofrajele sã nu se îndoaie datoritã presiunii betonului. Instalaþi atãt distanþieri orizontali cât
ºi verticali în toate golurile de uºi ºi ferestre. În general ar trebui sã existe cãte o rigidizare
în cruce la cel puþin fiecare 610 mm. Pragurile de sus ale uºii de peste de 2,4 metri pot
necesita susþineri suplimentare.
8.11 -Solidarizãri suplimentare
Solidarizãrile suplimentare pot fi necesare pentru

a conecta sau a crea o punte la cel puþin doi
distanþieri intacþi sau un distanþier ºi un cofraj.
Puteþi realiza aceastã solidarizare/clemã cu plãci
de OSB, bucãþi rectangulare de lemn tãiate la
dimensiunea corespunzãtoare etc.
Solidarizãrile adiþionale sunt necesare pentru orice

dar nu sunt limitate de urmãtoarele situaþii:
• Unde un distanþier intern a fost tãiat

(pentru a potrivi în jur o barã sau alte
elemente). Aceasta ilustreazã importanþa Figura 8.38 - Solidarizarea unei îmbinãri de
însemnãrii cofrajului pe suprafaþa cofraje pe ambele pãrþi ale peretelui
interioarã în momentul tãierii unui
distanþier astfel încât mai târziu sã fie clar cã distanþierul a fost tãiat.
• Unde existã o îmbinare între cofraje pe o suprafaþã

rezultatã în urma tãierii unuia dintre cofraje. O
îmbinare între cofraje este atunci cand nu mai existã un
model de legãturã neîntreruptã (nut-fedãr) între
rândurile din cofraje AMVIC. Aici rigidizarea între
cofraje într-un singur rând se repetã exact în acealaºi
loc pentru rândurile ce urmeazã. Încercaþi sã evitaþi
acest gen de îmbinare cat mai mult posibil.
• Unde existã o îmbinare compensatã. O îmbinare

compensatã este acolo unde sistemul de conexiune între
rândurile de cofraj nu se aliniazã. Aceasta se întâmplã
de obicei când aþi tãiat ultimul cofraj dintr-o secþiune de
perete pentru potrivirea dimensiunilor peretelui. Puteþi
observa de asemenea cã modelul de legãturã
neîntreruptã pe îmbinarea compensatã este mai mic de Figura 8.39 - Solidarizarea
30,48 cm. suplimentarã pentru o îmbinare
compensatã
• Unde marginile cofrajului îmbinã un cadru de fereastrã
71
sau uºã dacã se foloseºte cadru de lemn.
Figura 8.40 - Instalarea rigidizãrilor

(pervaz) în jurul unei deschideri în perete
utilizând OSB
Notã importantã
Armarea ºi rigidizarea suplimentarã sunt extrem de importante. Lipsa acestor solidarizãri va
produce frecvent o “explozie”. Cofrajul însuºi rezistã unei “explozii” cât timp distanþierii sunt
intacþi ºi îmbinarea din oricare rând este solidarizatã atât deasupra cât ºi dedesubt, cu condiþia ca
turnarea betonului sã se execute corespunzãtor.
8.12 - Strãpungerile
Strãpungerile pentru utilitãþi
Strãpungerile pentru utilitãþi trebuie sa fie realizate

dupã ce un nivel a fost aºezat ºi înainte de turnarea
betonului. În general toatã instalaþia electricã ºi
tehnico-sanitarã este introdusã în interiorul
pereþilor prin tãierea de canale în panourile din
polistirenul expandat, ignifugat ºi apoi realizarea
instalaþiei electrice ºi tehnico-sanitare propriu-zisã.
Instalaþia electricã pentru accesoriile fixe
exterioare este de obicei introdusã prin perete
numai în locul unde un accesoriu fix exterior va fi
plasat. (Pentru detalii referitoare la instalaþia
electricã etc. vã rugãm sã consultaþi Anexa E a Figura 8.41 - Folosirea unor þevi de PVC
acestui manual). pentru strãpungeri ºi sigilarea lor
72
Urmãtoarea listã conþine cele mai obiºnuite tipuri de strãpungeri întâlnite:
• Accesoriu electric fix exterior
• Ieºiri electrice exterioare ºi/sau accesorii fixe precum comanda pentru pompã, sisteme de
irigare, etc.
• Intrãri ºi ieºiri pentru instalaþie electricã de tensiune medie
• Instalaþie electricã de tensiune scãzutã (telefon, TV prin cablu, antene satelit, antene
standard, sisteme de alarmã, control al porþii, etc.)
• Guri de evacuare pentru maºinile de uscat
• Tubulaturã pentru ventilarea peretelui
• Conducte de condens sau alt tip de furtunuri pentru coºuri de fum ºi aer condiþionat.
• Conducte pentru apã
• Robineþi pentru apã
• Ventilatoare de spaþiu
• Tuburi de evacuare (de exemplu când coºul de evacuare este în garaj ºi tuburile trec pe sub
o podea înãlþatã)
Sfat
Prevedeþi sã instalaþi strãpungeri suplimentare pentru nevoi viitoare.
În majoritatea cazurilor o bucatã de þeavã de ABS sau PVC introdusã prin perete poate fi folositã
pentru trecere. Decupaþi o gaurã de dimesiunea þevii ºi introduceþi þeava complet în cofraj. Folosiþi
spumã adezivã împrejurul þevii pentru a o fixa ºi etanºa.
8.13 - Instalarea planºeului suspendat
Sistemele de planºeu sunt de obicei suspendate de grinzile de ramã sau grinzile care sunt ataºate
mecanic la beton cu ºuruburi de ancorare sau cu o altã legãturã corespunzãtoare.
8.13.1- Grinzi instalate cu ºuruburi de ancorare
Dimensiunea ºuruburilor de ancorare, distanþa dintre ele ºi

ºablonul instalãrii trebuie specificate de inginerul proiectant
deoarece sunt elemente esenþiale ale proiectului structural.
Instalare
1. Tãiaþi bucãþi de OSB sau placaj la dimensiunea de 200 x

200 mm ºi faceþi o gaurã cu burghiul în centru pentru
ºurubul de ancorare.
2. Instalaþi ºurubul de ancorare prin gaurã folosind piuliþe

duble pe ambele pãrþi. Aveþi grjã ca ºuruburile de
ancorare folosite sã aibã suficient filet pentru a permite
montarea de piuliþe duble pe ambele pãrþi. La un OSB de Figura 8.42 - Tãierea unui
13 mm aveþi nevoie de aproximativ 83 mm de filet. pãtrat în plãcile de OSB pentru
instalarea ºuruburilor de
ancorare
3. Tãiaþi o deschidere largã de 100 mm între distanþieri, pânã la înãlþimea maximã a grinzii.
73
Faceþi tãieturile de sus ºi de jos folosind un cuþit cald la 20-30 de grade permiþând betonului
sã umple uºor cavitatea.
Figura 8.43 - Tãierea deschizãturii în Figura 8.44 - Partea decupatã la cald

polistirenul expandat, ignifugat între
membrane
4. Plasaþi OSB-ul ºi ºuruburile de ancorare în gãuri ºi ataºaþi cu patru ºuruburi autofiletante
înºurubate în distanþieri, câte unul în fiecare colþ. ªuruburile pentru finisajele de piatrã
aparentã sunt de asemenea bune.
Figura 8.45 - Instalarea OSB-ului cu ºuruburi de ancorare în

golurile din polistirenul expandat, ignifugat ºi fixarea cu
ºuruburi pentru finisajele de piatrã aparentã
5. Permiteþi betonului sã se întãreascã suficient dupã turnare înainte de tensionarea ºuruburilor

de ancorare.
74
Figura 8.46 - Lãsaþi betonul sã se întãrescã cel puþin
3 zile înainte de îndepãrtarea pieselor rectangulare de
OSB
6. Instalaþi grinda, aºezând-o cu

precizie pe ºuruburile de ancorare.
Folosind un cofraj de referinþã, faceþi
un marcaj drept în jos ºi faceþi gãuri
cu burghiul puþin mai mari decât
ºuruburile de ancorare. Plasaþi
grinda. Instalaþi ºaibele ºi piuliþele
necesare ºurubului de ancorare.
7. Folosiþi agãþãtori standard pentru

grinzi în vederea ataºãrii grinzilor
pentru planºeu. Figura 8.47 - Instalarea grinzilor cu ºaibe ºi piuliþe
adecvate
8.14 - Locaº (ºliþ) pentru grindã - Grinda de planºeu este legatã direct la peretele în sistem
AMVIC
Pot fi prevãzute grinzi din oþel sau grinzi de

planºeu pentru a se sprijini pe pereþii în sistem
AMVIC conform proiectului. Un locaº pentru
grindã fãcut în interiorul peretelui va fi creat
urmând urmãtorii paºi:
1. Stabiliþi dimensiunile grinzii ºi înãlþimea

la care va fi instalatã. Folosiþi o nivelã cu
laser pentru a marca înãlþimile din
interiorul panoului din polistirenul
expandat, ignifugat .
2. Pe partea peretelui unde va fi susþinut un Figura 8.54 - Decuparea deschiderilor din

capãt al grinzii tãiaþi o deschidere în interiorul ºi exteriorul panourilor din
interiorul ºi exteriorul panului din polistiren expandat, ignifugat pe o parte
polistiren expandat, ignifugat . Aveþi grijã
75
ca piesele decupate sã fie aliniate ºi mai mari decât dimensiunea realã a grinzii cu
aproximativ 13 mm de jur împrejur. Aceasta va uºura plasarea grinzii în poziþie.
3. Pe zidul opus, unde va fi sprijinit celãlalt

capãt al grinzii decupaþi o piesã numai din
interiorul pan oulu i din polistiren
expandat, ignifugat . Deschiderea trebuie
sã fie aliniatã cu cea de pe zidul opus ºi
mai mare decât dimensiunea realã a
grinzii cu aproximativ 13 mm de jur
împrejur.
4. Umpleþi complet golul dintre cele douã

deschideri din perete, pe dinafarã, folosind
polistiren expandat, ignifugat sau lemn Figura 8.55 - Umplerea golului cu polistiren
irosit. Deschiderea din celãlalt perete expandat, ignifugat înainte de turnarea
trebuie de asemenea umplutã destul de betonului
adânc în cavitatea peretelui pentru a
furniza lungimea de încastrare necesarã.
5. Dupã ce a fost turnat betonul ºi a cãpãtat

destulã rezistenþã, desfaceþi umplutura de
polistiren sau lemn pentru a elibera
locaºul pentru grindã sau golurile create în
perete.
6. Aºezaþi grinda în poziþie ºi fixaþi-o. Sigilaþi

zona dintre grindã ºi locaº, dupã necesitãþi.
Figura 8.56 - Aºezaþi grinda din lemn pe

8.15 - Plãcile/planºeele cu plasã tip Buzãu, poziþie într-un locaº pentru grindã
cãlãreþi ºi beton.
Se realizeazã conform proiectului de rezistenþã.
8.16 - Sistemul de planºeu AMVIC
Prezentare generalã
Sistemul de planºeu AMVIC este modular,

din forme cu greutate redusã, fãcutã din
polistiren expandat (polistiren expandat,
ignifugat ), care rãmâne în poziþie ºi care
sunt folosite la construirea podelelor ºi a
tavanelor din beton. Când este instalat
adecvat sistemul are o forþã structuralã datã
de betonul armat ºi izolaþia din polistiren
expandat, ignifugat. Sistemul utilizeazã
stâlpi de susþinere (popi) de 2,45 m de
greutate redusã, care susþin sarcinile Figura 8.57 - Planºeu
în sistem AMVIC
76
temporare ale construcþiei pânã când betonul capãtã rezistenþa necesarã ºi elementele de polistiren
devin o suprafaþã continuã pe care se pot realiza finisãrile interioare. Acest sistem complimenteazã
perfect structura dumneavoastrã din cofraj înglobat din polistiren expandat ignifugat ºi împreunã
ele furnizeazã o “învelitoare a clãdirii” completã structural ºi termic.
Trãsãturi unice
Sistemul de planºeu AMVIC foloseºte capacitatea de rezistenþã a planºeului cu grinzi dese din beton
armat turnat în cofrajul realizat cu elemente din polistiren expandat ignifugat. Grinzile ºi planºeul
sunt realizate într-o structurã monobloc într-o singurã etapã de turnare.
Figura 8.58 - Soluþie AMVIC pentru planºeu
Golul realizat între elementele din polistiren creazã cofrajul pentru turnarea grinzilor ºi a planºeului.
Aceastã variantã economiseºte mult material lemnos ºi manoperã. Calculul de rezistenþã va fi fãcut
de cãtre un inginer autorizat care va þine cont de deschiderea planºeului ºi sarcina aplicatã acestuia.
Total reversibil
Sistemul de planºeu AMVIC este total reversibil ºi

poate fi aºezat în oricare fel ceea ce reduce timpul de
muncã ºi risipa pe ºantier.
Elemente mici/compacte
Faþã de alte produse competitive sistemul de planºeu

AMVIC vine în elemente adaptabile, de greutate
redusã ºi modulare. Aceasta înseamnã cã sistemul
este mult mai uºor de folosit ºi manevrat odatã ce
piesele au ajuns pe ºantier. În plus nu trebuie pre-
comandate, dimensiunile necesare se pot ajusta
pentru a se potrivi necesitãþilor dimensiunilor ale
Figura 8.59 - Detaliu sistem planºeu AMVIC
proiectului dumneavoastrã ºi formele rãmase pot fi
folosite pentru alte proiecte.
Oferã protecþie
Când este folositã pentru acoperiº, placa de beton va da o foarte bunã protecþie termicã ºi fonicã. O
77
evaluare a rezistenþei la foc aratã cã acest sistem protejeazã pânã la 2 ore.
10 paºi pentru o instalare uºoarã
1. Montaþi stâlpii de fixare (popii) ºi panourile pe care se vor sprijini elementele din polistiren
expandat ignifugat.
2. Instalaþi elementele din polistiren conform
proiectului pentru formarea cofrajului unde vor fi
turnate grinzile ºi planºeul.
3. Aºezaþi armãtura din oþel beton transversalã pentru
armarea grinzilor.
4. Aºezaþi armãtura din oþel beton longitudinalã pentru
armarea grinzilor.
5. Aºezaþi distanþierii pentru poziþionarea armãturii
orizontale pentru placã.
6. Poziþionaþi armãtura orizontalã pentru placã.
7. Turnaþi betonul în cofraje astfel formate pornind de
pe o laturã spre latura cealaltã. Figura 8.60 - Turnarea betonului pe
8. Urmãriþi cu un vibrator creion pentru vibrarea formele asamblate.
adecvatã a betonului.
9. Neteziþi betonul pentru a crea o suprafaþã planã.
10. Lãsaþi betonul sã se întãreascã ºi continuaþi cu etapele ulterioare ale construcþiei.
Avantaje:
• timp de execuþie mic 5-7zile;
• economie de material lemnos;
• economie de cuie, scoabe, sârmã etc.;
• manapora este mult redusã deoarece forma de turnare a grinzilor ºi a planºeului se obþine din
forma panourilor de polistiren;
• scândura de cofrare nu intrã în contact cu cimentul ºi poate fi refolositã pentru alte lucrãri
8.17 - Reglajele finale înaintea turnãrii betonului
Verificaþi colþurile dacã sunt verticale. Reconfirmaþi poziþia verticalã a colþurilor. Asiguraþi-vã cã
nu sunt necesari stâlpi de sprijin suplimentari pentru a îndrepta colþurile.
Îndreptaþi pereþii. Fixaþi un ºurub la fiecare colþ ºi instalaþi o sfoarã bine întinsã în jurul perimetrului
peretelui. Folosiþi un cofraj compensat (piesã de lemn 2x4) pus la colþuri, pe rândul superior al
cofrajelor, în spatele sforii, folosind un alt cofraj sau o dimensiune echivalentã ca ghid pentru a
aranja peretele pe linia sforii.
Notã
Unii constructori preferã sã aplece peretele spre interior (spre stâlpul de fixare) cu 0,5 cm, maxim
un cm, la mijlocul segmentului de perete. Apoi, imediat dupã turnare, fixatoarele stâlpilor de
susþinere sunt ajustate sã împingã perfect în linie segmentul de perete.
78
Partea a 9-a - Instalarea specialã a cofrajelor
Acest capitol al manualului prezintã tehnici avansate de instalare ºi sisteme de pardoseli folosite de
sistemul AMVIC. Cele mai utilizate instalãri speciale sunt incluse mai jos, totuºi, dacã aveþi o
situaþie specificã nemenþionatã aici, vã rugãm sã ne contactaþi pentru asistenþã.
9.2 - Realizarea fundaþiilor
Sistemul de cofraje înglobate termoizolante din polistiren expandat ignifugat AMVIC permite
realizarea fundaþiilor pentru clãdiri în diferite variante.
Apelând la acest sistem se face economie de timp, manoperã, material lemnos, cuie etc., toate
acestea însemnând bani.
AMVIC recomandã utilizarea acestor tipuri de fundaþii atât pentru realizarea construcþiilor cu pereþi
turnaþi din beton în cofraje înglobate din polistiren ignifugat AMVIC cât ºi pentru construcþii cu
pereþi în alte sisteme.
Prin aplicarea unor soluþii adecvate de hidroizolare

sistemul AMVIC este ideal în cele mai grele situaþii de
exploatare a construcþiilor, asigurând protecþia la apã,
umezealã ºi, în plus, asigurând protecþia termicã.
În continuare sunt prezentate câteva propuneri de

soluþii pentru astfel de fundaþii.
O soluþia pentru fundaþia constã în folosirea unor

cofraje AMVIC de dimensiuni superioare peste care se
poate continua cu pereþi realizaþi cu acelaºi sistem de
cofraje sau pot fi construiþi pereþi de oricare alt tip.
- Se utilizeazã cofraj cu grosimea betonului de

20 cm sau de 25 cm.
Figura 9.1 - Soluþia tipicã de realizare a

fundaþiei AMVIC ( tip talpã)
Aceastã soluþie de fundaþie este recomandatã de AMVIC pentru soliditatea ei, timpul foarte scurt
de execuþie, izolaþia realizatã ºi economia de materiale (scâdurã, cuie, scoabe, sârmã, manoperã
etc.).
79
Pentru realizarea fundaþiilor în trepte se poate apela la soluþia din figura 9.2
Figura 9.2 - Soluþie propusã pentru o fundaþie în trepte
Fundaþia tipicã realizatã din cofraje AMVIC pentru o construcþie cu pereþi din bârne din lemn cu
subsol sau demisol.
Figura 9.3 - Perete din bârne construit pe

perete de subsol ºi fundaþie în sistem
AMVIC
Pentru o construcþie cu pereþi prefabricaþi uºori soluþia oferitã este cea din figura 9.4.
80
Figura 9.4 - Elevaþia pentru o construcþie cu pereþi din
prefabricate uºoare
- Se utilizeaza cofraje pentru 20 cm grosimea betonului.
9.3 - Construcþia colþurilor scurte
Colþurile scurte (ieºiturile spre în afarã) sunt întâlnite în general la construcþiile rezidenþiale.
Depinzând de dimensiunile proiectului, cofrajele de colþ AMVIC de 90E pot fi folosite pentru a
forma un colþ special. Se pot realiza colþuri ºi folosind cofraje drepte.
9.3.1 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu o combinare a acestora
Un colþ scurt poate fi construit folosind cel

puþin douã cofraje de colþ de 90E.
Paºii recomandaþi sunt daþi mai jos:

1. Instalaþi primul rând astfel încât
laturile scurte ale ambelor cofraje sã se
alinieze cum este ilustrat în figura 9.1.
2. Instalaþi cel de-al doilea rând ºi
urmãtoarele rânduri ale cofrajelor de
colþ în aceeaºi manierã alternând
cofrajele. Aceasta va crea o îmbinare
de cofraje.
3. Asiguraþi-vã cã îmbinarea cofrajelor
este solidarizatã adecvat pe ambele
Figura 9.5 - Colþ scurt fãcut cu cofraje de 90Ecu
pãrþi ºi la fiecare rând.
solidarizarea acestora
Notã importantã
Neexecutarea unei solidarizãri adecvat a îmbinarii cofrajelor poate duce la “explozie” în timpul
turnãrii betonului. Folosiþi legãturi adiþionale cu coliere din plastic cu autoblocare, dacã este
necesar.
81
9.3.2 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu model neîntrerupt
Aceastã metodã include cel puþin

douã cofraje de colþ de 90E. Paºii
recomandaþi sunt daþi mai jos:
1. Instalaþi primul rând astfel

încât latura lungã al unui
cofraj de colþ ºi latura scurtã
de la alt cofraj sã se
învecineze dupã cum este
ilustrat în figura 9.6.
2. Instalaþi cel de-al doilea

rând ºi pe cele consecutive
alternând cofrajele pentru a
c re a u n m o d e l Figura 9.6 - Vedere în plan a douã colþuri scurte fãcute folosind
n eîntrerup t.(C o n s u ltaþi cofraje de 90E pentru a crea un model neîntrerupt.
figura 9.6.)
Figura 9.7 - Un colþ scurt fãcut cu cofraje

de 90E cu model neîntrerupt
9.3.3 - Colþuri scurte fãcute folosind cofraje AMVIC drepte
Colþuri mai scurte decât cele minime permise folosind cofrajele 90E pot fi realizate folosind cofraje
AMVIC drepte.
Paºi pentru crearea unui colþ scurt fãcut la

comandã:
1. Pentru a începe, aveþi nevoie de

minim douã cofraje AMVIC drepte.
2. Depinzând de tipul cofrajului folosit,

decupaþi 100, 152, 203 sau 254 mm
de la unul din panourile de polistiren
al cofrajului drept.
Figura 9.8 - Decuparea polistirenului de la capãtul
3. Puneþi formele în poziþie ºi lipiþi unui cofraj drept.
82
piesele tãiate pentru a umple capetele formelor ºi a crea un colþ de 90.E
Figura 9.9 - Punerea în poziþie a celor douã Figura 9.10 - Folosirea pieselor decupate
forme tãiate pentru a închide capetele ºi a crea un colþ
4. Construiþi douã cofraje din lemn la 90E ºi plasaþi-le la colþurile fiecãrei laturi formate din
cofrajele drepte (figura 9.11).
Figura 9.11 - Folosirea formelor de

lemn 2x10 pentru a susþine colþul
format
5. Faceþi o gaurã de 13 mm cu burghiul prin formele de lemn ºi panourile din polistiren

expandat, ignifugat pornind de la aproximativ 304 mm de la fundaþie sau placã. Introduceþi
Figura 9.12 - Introducerea unei tije Figura 9.13 - Tija filetatã introdusã prin
filetate prin gãurile fãcute ambele forme de lemn
83
o tijã filetatã de 9,5 mm prin gãuri în formele de lemn. Folosiþi ºaibe plate ºi piuliþe pe
ambele pãrþi pentru a fixa tija.
6. Continuaþi sã tãiaþi ºi sã aºezaþi cofrajele pânã la înãlþimea doritã a peretelui. Plasaþi

ºuruburile cu filet la aproximativ 400 mm vertical la centru. Dupã ce betonul a fost turnat
ºi au trecut câteva ore, îndepãrtaþi formele de lemn ºi tãiaþi tija filetatã astfel încât sã rezulte
o suprafaþã de beton netedã. Folosiþi spuma adezivã pentru a umple gãurile din panourile din
9.4 - Pereþi curbe
Posibilitãþile de fabricare ale AMVIC

permit realizarea de cofraje pentru
perete curb pre-tãiate care permit ca
rândurile sã se potriveascã uºor ºi ca
instalarea sã meargã fãrã probleme
cu un consum de manoperã minim.
Cofrajele de îndoire pre-tãiate sunt de
tip lambã ºi uluc tãiate în interiorul
panoului din polistiren expandat,
ignifugat ºi crestãturi de deschidere
în exteriorul panoului din polistiren.
Cofrajele pentru pereþi curbi pot fi

realizate de un antreprenor pe ºantier
Figura 9.14 - Cofraj Figura 9.15 - Îndoirea ºi
folosind un cofraj AMVIC drept.
AMVIC pentru perete curb fxarea cofrajului pentru
pre-tãiat. Lambã ºi uluc în perete curb în poziþie
Instalarea formelor curbe
interior ºi crestãturile în
1. Pe fundaþie/placã, puneþi un
exterior.
ºablon sau o placã de ghidare
care sã se potriveascã razei dorite.
2. Aplicaþi puþinã spumã adezivã pe partea

de jos a formei de-a lungul lambei ºi
ulucului ºi a crestãturii (pentru formele
pre-tãiate), îndoiþi structura în forma
doritã ºi instalaþi-o.
3. Dupã aºezarea primului rând, verificaþi ca

raza de curburã a peretelui sã fie conform
cerinþelor proiectului.
4. Sprijiniþi exteriorul formei folosind þevi Figura 9.16 - Câteva rânduri de cofraj
rezistente pentru îndreptare sau stâlpi de pre-tãiat AMVIC instalate pentru un perete
fixare. curb
5. Rigidizaþi foarte bine peretele înaintea turnãrii betonului.
Antreprenorii care opteazã sã taie cofrajele pe ºantier, sunt rugãþi sã consultaþi figurile 9.13 ºi 9.14
84
la fel ºi tabelele 9.1 pentru informaþii referitoare la dimensiunile razei ºi taierea cofrajelor.
Figura 9.17 - Pregãtirea pentru curbare a unui cofraj drept
Figura 9.18 - Cofrajul pentru perete curb îndoit dupã

tipar
Tabel 9.1 - Mãrimea decupãrilor în peretele interior al cofrajului drept pregãtit pentru curbare
Raza Lãþimea decupãrii pentru curbarea cofrajului
exterioarã a [mm]
peretelui
[m] 100 152 200 254
0,90 44,2 54,1 ND ND
1,00 39,8 48,7 57,5 ND
1,10 36,2 44,2 52,3 60,3
1,20 33,2 40,6 47,9 55,3
1,30 30,6 37,4 44,2 51,0
1,40 28,4 34,8 41,1 47,4
1,50 26,5 32,4 38,3 44,2
1,75 22,8 27,8 32,9 37,9
2,00 19,9 24,3 28,2 33,2
2,25 17,7 21,6 25,6 29,5
2,50 15,9 19,5 23,0 26,5
85
Raza Lãþimea decupãrii pentru curbarea cofrajului
exterioarã a [mm]
peretelui
[m] 100 152 200 254
3,00 13,3 16,2 19,2 22,1
3,50 11,4 13,9 16,4 19,0
4,00 10,0 12,2 14,4 16,6
5,00 8,0 9,7 11,5 13,3
6,00 6,6 8,1 9,6 11,1
8,00 5,0 6,1 7,2 8,3
10,00 4,0 4,9 5,8 6,6
12,00 3,3 4,1 4,8 5,5
14,00 2,8 3,5 4,1 4,7
16,00 2,5 3,0 3,6 4,1

NOTÃ- AMVIC asigurã la comandã cofraje decupate pentru raza de curburã solicitatã.
9.5 - Construcþia peretelui-T
Pereþii-T necesitã o atenþie specialã înainte de turnarea betonului. Sunt esenþiale susþinerea ºi
alinierea corespunzãtoare.
Figura 9.19 - Montarea cofrajelor pentru a forma un

perete-T. Folosiþi legãturi metalice sau din plastic
Construirea pereþilor-T
1. Localizaþi o intersecþie perete-T în timp ce aºezaþi primul rând
2. Tãiaþi cofrajele AMVIC în mod corespunzãtor ºi îmbinaþi-le împreunã pentru a forma

intersecþia-T. Folosiþi legãturi, coliere cu autoblocare (sau echivalente) pentru a solidariza
86
blocurile.
3. Instalaþi bare pentru armare orizontalã din

oþel beton incluzân bare de colþ îndoite la
9 0 E cu lu n g i m e a d e p e trec e re
(suprapunerea) conform proiectului.
4. Continuaþi sã aºezaþi rândurile urmãtoare

de cofraj pânã când întreaga înãlþime a
zidului a fost realizatã.
5. Verificaþi aºezarea la nivel a pereþilor.

Dacã pereþii sunt la nivel, faceþi jos o
bordurã de spumã adezivã pe fiecare parte
a cofrajelor la peretele-T. Figura 9.20 - Instalarea barelor de oþel beton
orizontale pentru armare în timp ce fiecare
6. Pentru zidurile de la nivelurile de subsol rând de cofraje este aºezat
sau demisol ºi la parter, TREBUIE sa se
instaleze susþineri suplimentare pe partea exterioarã a intersecþiei. Absenþa unei susþineri
adecvate poate cauza o “explozie” în timpul turnãrii betonului.
7. Pentru nivelurile superioare unde

nu existã o suprafaþã de teren pe
care sã se ancoreze susþinerile
exterioare, introduceþi legãturi de
sârmã (sau echivalent) prin cofraje,
de jur împrejur, pe fiecare parte a
intersecþiei -T care se realizeazã.
Nu tensionaþi încã legãturile.
(Figura 9.22 dedesubt)
8. Odatã ce peretele este format la

înãlþimea doritã, introduceþi o Figura 9.21 - Susþineri instalate pe partea exterioarã
bucatã de lemn de 3x30 cm în a peretelui-T
partea de jos a peretelui care trece,
drept, printre cofraje ºi legãturã. Tensionaþi legãtura pentru a þine în loc lemnul. Asiguraþi-vã
cã legãturile sunt instalate la fiecare rând. (Figura 9.22)
87
Figura 9.22 - Solidarizarea cofrajelor peretelui-T cu lemn de 3x30 cm ºi
legãturã
Sfat
Aveþi întotdeauna grijã cand turnaþi beton în secþiunile peretelui-T. Urmaþi indicaþiile din capitolul
privind turnarea betonului.
Daca aveþi probleme cu armarea în T, puteþi utiliza distanþieri din oþel, cu dimensiunile 360x120
mm, câte 2 buc./nivel, pe care le aºezaþi: o bucatã transversal, iar cealaltã perpendicular. Grosimea
oþelului se stabileºte prin calcul.
9.6 - Instalarea cãrãmizii aplicate standard
Fie cã aþi folosit cofrajele AMVIC cu margine pentru suportul consolã sau cofraje fãcute la
comandã, cãptuºeala aplicatã poate fi instalatã în aceeaºi manierã ca la o construcþie normalã pe
suportul de margine.
88
Respectaþi cerinþele proiectului de construcþie pentru detalii reprezentative de hidroizolare cu margini
care permite scurgerea apei (lãcrimar) ºi spaþiul minim de aer. Legãturile standard pentru cãrãmidã
sunt înºurubate în distanþierii AMVIC. Cãrãmizii au legãturi cu suportul conform proiectului.
Figura 9.28 - Legãturi standard pentru

cãrãmidã fixate în distanþierii AMVIC
9.7 - Marginile frontonului
Marginile frontonului pot fi formate folosind una din

cele douã metode prezentate în continuare.
1. Aºezarea în trepte a cofrajelor
Formaþi marginea frontonului prin punerea în trepte

a cofrajelor retrãgându-le în timp ce se aºeazã rândul
urmãtor pânã la vârf. Opturaþi capetele verticale ale
cofrajelor ºi turnaþi betonul. Dupã turnare restul
peretelui este încadrat. Figura 9.29 - Tãierea cofrajelor în forma
capetelor în pantã ale frontonului
2 Tãierea cofrajelor
Figura 9.27 - Aºezarea cãrãmizii standard

aplicate pe suportul cu margine pentru
cãrãmidã
89
Formaþi marginea frontonului tãind cofrajele la panta adecvatã a acoperiºului. Fixaþi lemnul pe
ambele pãrþi ale cofrajelor astfel încât partea de sus a lemnului sã fie aliniatã cu partea de sus a
cofrajelor. Aceasta dã un suport în plus cofrajului ºi creazã o suprafaþã pentru a fixa placajul. Înveliþi
partea de sus a cofrajelor dacã este necesar.
9.8 - Sistemul de planºeu prefabricate (miez gol)
Folosirea elementelor de planºeu cu miez gol este o modalitate rãspânditã la sistemul de realizare
a planºeelor, constând în elemente prefabricate în care sunt înglobate miezuri tubulare din
polistiren. Elementele sunt fãcute din beton de înaltã calitate. Ele sunt armate cu elemente
pretensionate numai în direcþia în care se înconvoaie, ceea ce duce la un proces de producþie foarte
economic.
Notã
Calculul de rezistenþã, proiectarea, sunt necesare pentru acest sistem de placã.
Instalarea sistemului de placã prefabricatã:
1. Terminaþi zidul de beton la înãlþimea

doritã.
2. Fixaþi bare din oþel beton pentru joantare

c o n fo rm p r o i e c t u l º i c e r i n þ e lo r
producãtorului de elemente prefabricatã.
3. Instalaþi plãcile prefabricate dupã ce

pereþii au cãpãtat destulã rezistenþã.
4. Turnaþi la cotã planºeul.

Figura 9.30 - Manevrarea unei fâºii
prefabricate, cu goluri cu miezul din polistiren
în vederea poziþionãrii pe un perete în sistem
AMVIC
Figura 9.31 - O placã preturnatã poziþionatã

pe un perete în sistem AMVIC
90
Partea a 10-a - Elementele generale privind bazele betonului
Aceastã secþiune a manualului acoperã fundamentele betonului. Noii utilizatori ai sistemului

AMVIC trebuie sã treacã în revistã aceaste informaþii înainte de a merge mai departe la urmãtoarele
secþiuni care se ocupã cu tehnicile de turnare a betonului recomandate pentru sistemul AMVIC.
10.2 - Fundamentele betonului
10.2.1 - Compoziþia betonului
Betonul este un amestec de ciment ºi agregate.

Cimentul leagã agregatul (nisip ºi pietriº sau
piatrã sfarâmatã) într-o masã vâscoasã.
Pasta de ciment (cunoscutã ºi sub numele de

mortar)
Pasta este compusã din ciment, aditivi ºi

adaosuri minerale (materiale cimentoase
Figura 10.1 - Ilustrare reprezentativã a
suplimentare), apã ºi aer oclus. Pasta de ciment
componentelor amestecului debeton
de obicei constituie aproape 25% pânã la 40%
din volumul total de beton. Volumul de ciment este de obicei cuprins între 7% ºi 15% iar cel de apã
între 14% ºi 21%. Conþinutul de aer se întinde pânã aproape de 8% din volumul betonului.
Sunt disponibile multe tipuri de ciment dar pentru scopul acestui manual ne vom concentra pe cel
mai comun, cimentul Portland.
În România Standardul SR EN 197-1:2002 prezintã Cimentul Portland cu rezistenþa iniþialã mare.
Agregate (cunoscute ºi sub numele de umpluturã)
Existã douã categorii de agregate folosite în beton:
Agregate neprelucrate (pietriº) ale cãror dimensiuni ale particulelor variazã în dimensiuni de la 150
mm la aproximativ 1,3 mm.
Agregate fine (nisip) care constau în nisip natural sau fabricat cu particule a cãror dimensiune
variazã între 0,952 mm pânã la dimensiunea prafului.
Selectarea agregatelor folosite în beton este importantã deoarece ele constituie aproximativ 60%
pânã la 75% din volumul total de beton. Agregatele trebuie sã aibã în componenþa lor particule cu
rezistenþã adecvatã ºi rezistenþã la condiþiile de expunere ºi trebuie sã nu conþinã materiale care vor
cauza reacþii chimice cu cimentul ceea ce ar putea duce la deteriorarea betonului (ex sulfuri, cloruri
etc.)
ATENÞIE : Pentru sistemul AMVIC, agregatele vor avea dimensiunea maximã de 10 mm.
10.3 - Calitatea amestecului de beton
91
10.3.1 - Raportul apã/ciment (A/C)
Cel mai important factor care determinã calitatea amestecului de beton este cantitatea de apã
raportatã la cantitatea de ciment folositã (prin greutate), cunoscut ºi sub numele de raport
apã/ciment.
Apa este un ingredient decisiv în pasta de ciment, eaproduce întãrirea betonului prin procesul de
hidratare. Aceasta este o reacþie chimicã în care se formeazã legãturi chimice cu moleculele de apã
ºi devin hidraþi sau produºi de hidratare. Aceasta face pasta sã se întãreascã ºi sã se lege împreunã
cu componentele betonului.
Prea multã apã reduce rezistenþa betonului în timp ºi prea puþinã va face betonul nelucrabil. Betonul
trebuie sã fie lucrabil pentru a putea fi turnat ºi modelat în diferite forme (ex pereþi, stâlpi, etc.). din
cauzã cã betonul trebuie sã fie atât rezistent cât ºi lucrabil. Este necesar un dozaj atent între ciment
ºi apã la stabilirea amestecului pentru beton.
10.3.2 - Rezistenþa betonului
Existã douã tipuri de rezistenþã a betonului: la compresiune ºi la încovoire. Pentru cele mai multe
cazuri structurale rezistenþa la compresiune este cea care îl intereseazã pe inginerul proiectant.
Testul pentru rezistenþa la compresiune
Testul pe cilindru este cel mai utilizat test pentru determinarea rezistenþei la compresiune a betonului
în SUA, Canada ºi Europa continentalã, inclusiv în România. Un cilindru sau cub este turnat din
beton ºi lãsat sã se întãreascã, timpul potrivit, (de
obicei 28 de zile). Apoi este comprimat între douã
suprafeþe paralele. Presiunea la rupere este
consideratã la 28 de zile.
Rezistenþa betonului folosit în cofrajele AMVIC

variazã cel mai probabil între 17 MPa - 30 MPa
(2300 psi - 4000 psi).
Testul de rezistenþã la încovoiere
Rezistenþa la încovoiere este rezistenþa betonului

la îndoire ºi este mãsuratã de obicei folosind Figura 10.3 - Testarea cilindrului de beton
etalonul cu prismã de beton, rezematã pe douã pentru rezistenþa la compresie (stânga) ºi
suporturi. Majoritatea betonului folosit are o traversa de beton pentru rezistenþa la
rezistenþã la încovoiere între 3,4 MPa - 4,8 MPa încovoiere (dreapta). ©2006 Cement
(500 psi - 700 psi ). Association of Canada, EB101-7 figure
16-15.
10.3.3 - Lucrabilitatea betonului
Lucrabilitatea betonului se reflectã în uºurinþa transportãrii, turnãrii, îndesãrii ºi finisãrii betonului

proaspãt amestecat cu mijloacele din dotare. Lucrabilitatea depinde de raportul apã/ciment, aditivi,
agregate (repartizarea pe formã ºi dimensiune) ºi vârstã (nivelul de hidratare). Creºterea conþinutului
de apã ºi adãugarea aditivilor va mãri lucrabilitatea.
92
Testul de tasare
Lucrabilitatea este de obicei mãsuratã folosind testul tasãrii. Acesta este un con rãsturnat înalt de 305
mm ºi este deschis la ambele capete. Partea superioarã are un diametru de 100 mm ºi partea de jos
are un diametru de 200 mm. Betonul proaspãt este plasat în con ºi îndesat cu o tijã de oþel ºi nivelat
la partea superioarã a conului. Conul este îndepãrtat ºi plasat în vecinãtatea grãmezii de beton.
Diferenþa dintre partea de sus a conului iniþial, tasat ºi partea de sus a proaspãtului model de beton,
dupã scoaterea conului, este prãbuºirea.
O mostrã relativ uscatã se va prãbuºi foarte puþin ºi va scãdea cu 25 la 50 mm, pe când o mostrã de
beton relativ umedã se poate prãbuºi pânã la valoarea de 150 la 175 mm.
Figura 10.4 - Amestec Figura 10.5 - Amestecul

de beton cu o prãbuºire de beton cu o prãbuºire
micã. ©2006 Cement mare. ©2006 Cement
Association of Canada, Association of Canada,
EB101-7 figura 16-2 EB101-7 figura 16-2
10.3.4 -Întãrirea betonului
Acesta este procesul prin care mediul înconjurãtor

(temperatura ºi umiditatea), în care betonul
proaspãt turnat se gãseºte pentru o perioadã
specificã de timp, permite amestecului de beton sã
îºi atingã rezistenþa proiectatã ºi durabilitatea.
Procesul de hidratare în timpul cãruia apa ºi

cimentul reacþioneazã ºi se produce întãrirea se
petrece de obicei în douã etape. Prima etapã are
loc repede ºi se terminã câte odatã în câteva ore
când amestecul de beton esenþialmente se
transformã într-o masã solidã. A doua etapã este
mult mai lentã, în timpul acestui proces hidratarea
continuã ºi betonul îºi mãreaºte rezistenþa.
Aceasta poate dura pânã la câþiva ani. Fãrã apã,
acest proces lung de hidratare s-ar opri. Figura 10.6- Graficul aratã efectul creºterii
Imaginaþi-vã dacã am lãsa beton proaspãt turnat în rezistenþei betonului de-a lungul timpului
aer liber. Umiditatea din interiorul amestecului de © 2006 Cement Association of Canada,
beton ar scãdea foarte repede pânã ce nu va mai fi EB101-7 figura 12-2
93
suficientã pentru a susþine procesul de hidratare cauzând oprirea acestuia. Aceasta ar împiedica
betonul sã obþinã rezistenþa proiectatã necesarã.
Un mare avantaj pentru beton când se folosesc cofrajele AMVIC este acela cã apa rãmâne în
sistemul de întãrire. Panourile din polistiren expandat, ignifugat închid masa de beton generând un
mediu optim ºi prevenind pierderea apei din beton prin evaporare pentru o perioadã lungã de timp,
spre deosebire de sistemele de cofraje convenþionale. Aceasta înseamnã cã betonul va continua sã
se întãreascã ºi sã capete rezistenþã un timp îndelungat fãrã nevoia folosirii unor metode scumpe
suplimentare de aditivare sau utilizarea agenþilor ca adaosuri suplimentare.
NOTA :
Din practicã s-a constatat cã la un interval de 180 zile de la turnare, betonul turnat în
cofrajele AM VIC, este mai puternic decât cel turnat în cofraje clasice cu 150% .
10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer)
Aerul inclus constã în bule microscopice de aer introduse în beton prin adãugarea unor anumiþi
aditivi. Bulele microscopice furnizeazã spaþiu prin pastã pentru a prelua presiunea hidraulicã atunci
când betonul îngheaþã pe vreme rece. Fãrã bule, betonul poate crãpa când îngheaþã deoarece apa
creºte cu 9% în volum cand se transformã în gheaþã.
Aerul inclus are de asemenea proprietatea de a îmbunãtãþii lucrabilitatea betonului proaspãt.
10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer)
Aerul antrenat constã în goluri mari de aer care sunt prinse în beton în timpul amestecãrii ºi turnãrii.
Aerul antrenat scade calitatea ºi rezistenþa betonului precum ºi rezistenþa specificã a betonului, de
aceea trebuie întotdeauna sã fie eliminate golurile de aer pe cât mai mult posibil prin utilizarea
vibratorului.
10.4 - Adaosuri, aditivi
Adaosurile sunt materiale altele decât cimentul, agregate ºi apa care sunt adãugate betonului fie
înainte fie în timpul amestecãrii pentru a-i modifica proprietãþile cum ar fi lucrabilitatea, mãrimea
perioadei de întãrire, raza de împrãºtiere, temperatura de maturare, timpul de întãrire sau culoarea.
Existã douã tipuri principale de adaosuri disponibile peste tot în piaþã: aditivi ºi adaosuri minerale.
Tabelele 10.1 ºi 10.2 aratã utilitatea adaosurilor folosite în beton.
Tabelul 10.1 - Amestecuri chimice folosite în mod frecvent ºi utilitatea lor

Tipul de amestec chimic Efectul asupra amestecului de beton
Acceleratori Accelereazã turnarea ºi dezvoltã rezistenþa timpurie
Amestecuri de înglobare a aerului Îmbunãtãþeºte durabilitatea în medii de îngheþ-dezgheþ, reduce reactivitatea

chimicã a sulfurii ºi a bazelor
Îmbunãtãþeºte lucrabilitatea
Reducãtori ai reactivitãþii bazelor Reduce expansivitatea reactivitãþii bazelor
Inhibatori de coroziune Reduce activitatea de coroziune a oþelului în mediu de clorurã
94
Reducãtori de permeabilitate Scade permeabilitatea
Încetinitori Întârzie timpul de întãrire
Super-plastifianþi Beton fluid

Reduce raportul apã/ciment
Reduce cererea de apã (minim 12%)
Reducãtori de apã Reduce cererea de apã cu cel puþin 5%
Agenþi de lucrabilitate Creºte lucrabilitatea
Amestecurile minerale afecteazã natura betonului întãrit prin activitatea hidraulicã latentã sau
activitatea puzzolanicã. Puzzolanii sunt materiale pulverulente ºi includ tufuri naturale ( cum ar fi
cenuºa vulcanicã folositã la betonul roman), cenuºã zburãtoare ºi fum de silice.
Tabelul 10.2 - Amestecuri minerale folosite în mod frecvent

Tipul amestecului mineral Efectul asupra amestecului de beton
Cimentat Proprietãþi hidraulice

Înlocuirea parþialã a cimentului
Tuf vulcanic Activitate de tuf

Îmbunãtãþeºte practibilitatea, plasticitatea, rezistenþa la sulfuri
Reduce reactivitatea bazelor, permeabilitatea, cãldura caloricã a hidratãrii
Înlocuirea parþialã a cimentului
Umpluturã
Tuf vulanic ºi cimentat La fel ca în categoriile cimentat ºi tuf vulcanic
Convenþional inert Îmbunãtãþeºte lucrabilitatea

Umpluturã
10.5 - Specificaþii ale betonului pentru peretele în sistem AMVIC
Urmãtorul tabel sugereazã specificaþiile amestecului de beton care va fi folosit la pereþii în sistem
AMVIC. Acest tabel este numai un îndrumãtor ºi inginerul proiectant poate alege valorile date dupã
necesitãþi.
Tabelul 10.3 - Specificaþii de îndrumare pentru amestecurile de beton

Descrierea specificaþiei Valoarea
100 mm 150 mm 200 mm 254 mm
Rezistenþã la compresie dupã minim 28 de zile de la 20 Mpa 20 Mpa 20 Mpa 20 Mpa

turnare
Prãbuºirea recomandatã 150 mm 150 mm 125-150 mm 125-150 mm
Proporþia maximã recomandatã între apã ºi ciment A/C 0,55 0,55 0,55 0,55
Dimensiunea maximã recomandatã a agregatelor 10 mm 13 mm 19 mm 19 mm
Aerul oclus recomandat % 3-5% 3-5% 3-5% 3-5%
Tipul de ciment recomandat Tip I Tip I Tip I Tip I

Valorile date sunt valorile minime

Valorile de prãbuºire date sunt optime pentru lucrabilitatea ºi presiunea hidrostaticã asupra cofrajelor în timpul turnãrii betonului

Alte tipuri pot fi folosite cu încuviinþarea ºi supravegherea unui inginer proiectant
95
96
Partea a 11-a - Turnarea betonului
Aceastã parte a manulalului acoperã procesul de turnare ºi consolidare a betonului cu cele mai bune
practici aplicative desprinse de-a lungul anilor. Aceastã informaþie este o resursã preþioasã pentru
a vã ajuta pe dumneavoastrã sã încheiaþi un proiect cu succes.
11.2 - Lista de verificãri preliminare turnãrii
Verificarea pereþilor
G Asiguraþi-vã cã pereþii sunt drepþi, aliniaþi, la unghi ºi la nivel;

G Verificaþi dacã sunt colþurile drepte ºi continue;
G Verificaþi dacã rândul superior al cofrajelor a fost fixat;
G Dacã va avea loc o a doua turnare, verificaþi dacã partea superioarã a cofrajelor a fost
protejatã pentru a evita ca betonul sã umple sistemul de conexiune;
G Verificaþi dacã liniile de sfoarã au fost plasate în jurul perimetrului peretelui.
Sfat
Trebuiesc fãcute copii suplimentare ale listei de verificãri de mai jos pentru a vã asigura cã totul
este în ordine înaintea turnãrii betonului.
Verificarea deschiderilor din zid
G Verificaþi dacã deschiderile din perete sunt la înãlþimea corectã;

G Verificaþi dacã deschiderile pentru ferestre ºi uºi sunt corect localizate ºi dacã sunt verticale
ºi aliniate;
G Verificaþi dacã ancorajul pentru materialul de cadru a fost aºezat.
Verificarea armarãturilor din oþel beton
G Verificaþi dacã OB vertical ºi orizontal de armare satisface cerinþele specifice proiectului;

G Verificaþi dacã barele de OB pentru armarea din jurul deschiderilor din perete au fost
instalate;
G Verificaþi dacã barele de OB pentru armarea pragul de sus a uºilor/ferestrelor (buiandrugul)
sunt instalate conform cerinþelor precizate de proiect.
Verificarea conexiunilor planºeului
G Verificaþi dacã toate conexiunile planºeului au fost instalate incluzând ºuruburile de

ancorare, conexiunile etc.;
G Verificaþi dacã buzunarele pentru grinzi au fost pregãtite (dacã sunt necesare pentru
operaþiune);
G Verificaþi dacã ºuruburile de ancorare de la plãcile grinzii de talpã ºi elementele de legare
au fost localizate ºi sunt marcate clar pentru fixare în betonul moale.
Verificarea aliniamentului ºi a fixãrii
97
G Verificaþi dacã sistemul de aliniere ºi fixare a fost instalat cum trebuie ºi toate scândurile au
fost fixate;
G Verificaþi dacã toate îmbinãrile-T au fost solidarizate adecvat;
G Verificaþi dacã toate îmbinãrile compensate, îmbinãrile aºezate sunt rigidizate adecvat;
G Pentru sistemele de fixare mai înalte de 3 m (10 feet) faþã de suprafaþa de suport asiguraþi-vã
cã aveþi instalat un sistem adecvat de balustradã dupã cum o cer normele de protecþia muncii.
Verificarea strãpungerilor din perete
G Verificaþi dacã toate strãpungerile (electrice, tehnice-sanitare, de evacuare, canale de

ventilare etc.) au fost practicate ºi cã toate formele de susþinere au fost instalate.
Verificarea uneltelor, echipamenteler ºi materialelor
G Asiguraþi-vã cã aveþi douã vibratoare mecanice funcþionale la locul de muncã. Unul va fi

folosit pentru a vibra betonul în timpul turnãrii în timp ce celãlalt va fi de rezervã în caz cã
primul se va defecta;
G Asiguraþi-vã cã betonul comandat este corespunzãtor pentru metoda de turnare stabilitã prin
proiec;
G Asiguraþi-vã cã aþi coordonat ºi confirmat timpii de furnizare pentru pompa de beton ºi
beton;
G Asiguraþi-vã cã aveþi “trusa de intervenþie la explozie” pregãtitã, la îndemânã. (Consultaþi
secþiunea 11.12).
Verificarea locului de muncã
G Verificaþi dacã ºantierul este curat ºi cã este destul loc pentru camioane, muncitori, etc.
11.3 - Sfaturi de siguranþã pentru manevrarea ºi aºezarea betonului
Urmãtoarele sunt sugestiile, precauþiile ºi mãsurile de siguranþã recomandate pentru oricine

manevreazã betonul moale.
Folosiþi cãºti de protecþie
Purtaþi cascã pentru protecþia capului. Un ºantier de construcþie prezintã o varietate de pericole care
pot cauza rãni serioase la cap.
Protejaþi-vã pielea
Betonul umed proaspãt este un puternic abraziv al pielii. Poate cauza iritãri ale pielii, arsuri chimice
ºi contactul prelungit poate cauza arsuri de gradul trei.
De aceea recomandãm sã:
1. Purtaþi mãnuºi impermeabile, bluza cu mânecã lungã, pantaloni lungi ºi cizme de cauciuc.
2. Folosiþi cãptuºealã impermeabilã pentru a vã proteja pielea, genunchii, coatele, sau mâinile
de contactul cu betonul proaspãt în timpul finisãrii.
3. Spãlaþi imediat cu apã curatã ochii ºi pielea care au venit în contact cu betonul proaspãt.
98
4. Clãtiþi repede cu apã proaspãtã hainele saturate de la contactul cu betonul proaspãt.
Protejaþi-vã ochii
Purtaþi ochelari de protecþie cu acoperire completã sau ochelari de siguranþã cu scuturi laterale în
timpul turnãrii betonului.
11.4 - Ritmul turnãrii betonului
Când betonul proapãt este turnat în cofrajele AMVIC, exercitã o presiune lateralã pe laturile
panourilor din polistiren expandat, ignifugat .
Intensitatea acestei presiuni depinde de câþiva factori incluzând:

a. Viteza turnãrii betonului
b. Greutatea unitãþii de beton
c. Tipul cimentului
d. Vâscozitatea betonului
e. Temperatura betonului
f. Înãlþimea turnãrii
g. Adâncimea vibrãrii interne
Cofrajele AMVIC au o capacitate fundamentalã de formare (rezistenþã) de 41,4 KPa dupã cum a fost
testatã conform secþiunii 6.4.4 a ghidului tehnic CCMC Canadian pentru forme de beton din
polistiren modular expandat.
Tabelul 11.1 de mai jos ne aratã presiunea lateralã proiectatã pentru betonul proaspãt turnat care
trebuie luatã în calcul pentru lucrãrile de pregãtire a pereþilor.
Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pereþi vibraþi intern

1, 2
Presiunea lateralã asupra pereþilor cofrajelor, exercitatã de betonul vibrat
50E F 70E F
10E C 21E C
Ritmul turnãrii Ritmul turnãrii
[ft/hr] [mm/h] La înãlþimea de turnare La înãlþimea de turnare
de 4,2 m (14 ft) de 4,2 m (14 ft)
[psf] [psf]
1 305 600 600 Viteza de

turnare
2 610 600 600 recomandatã
3 914 690 600
3
4 1219 870 660
3
5 1524 1050 720
1
- Presiunea maximã nu trebuie sã depãºeascã w * h, unde “w” este greutatea unitãþii de beton (lbs/ft 3 ) ºi “h” este
înãlþimea maximã de turnare
2
- Bazat pe Tipurile I ºi III a densitãþii cimentului pentru betonul de 2400 kg/m3 (150 pcf) ºi 178 mm vâscozitatea
maximã, fãrã aditivi ºi o adâncime de vibrare de 1,2 m sau mai puþin
3
- Presiunea lateralã depãºeºte capacitatea de formare a cofrajului AMVIC
Ritmul recomandat de turnare pentru peretele în sistem AMVIC este între 915 la 1200 mm/h. Totuºi
99
ritmuri de turnare a betonului pentru peretele din cofraje AMVIC de pânã la 1,5 m/h sunt posibile
la temperaturi normale (21E C). Se impune o vitezã micã a pompãrii betonului
11.5 - Metode ºi echipamente pentru turnarea betonului
Betonul poate fi turnat în diferite feluri depinzând de aplicaþie ºi de condiþiile specifice de la locul
de muncã. Urmãtorul tabel rezumã cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofraje
AMVIC.
Tabel 11.2 - Cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofrajele AMVIC
Metoda de Tipul de activitate care i
Avantaje Note speciale
turnare se potriveºte cel mai bine
Pompa Folositã pentru a Sunt disponibile extensiile Pentru eficienþã maximã,

pentru beton transporta betonul direct diferite ale pompei. planificaþi adecvat betonierele
din punctul de descãrcare Pompeazã betonul în flux pentru a asigura o aprovizionare
cum ar fi mixerele continuu. Pompa poate miºca continuã a betonului cãtre pompã
betonierelor în cofrajele furtunul de repartizare a cu timpi de pauzã minimi.
AMVIC. betonul vertical ºi orizontal. Folosiþi reducþiile de 7,62, 6,35
Pompa montatã pe camion are sau 5,08 cm ºi furtune flexibile la
o mare mobilitate ºi este foarte capãtul conductei pentru a
adaptabilã la multe situaþii de reduce viteza de turnãre a
turnare. betonului.
Macara ºi Folositã în general pentru Furnizeazã o descãrcare curatã Asiguraþi-vã cã bena are o
benã a transporta betonul ºi existã multe dimensiuni manivelã pentru a controla ritmul
deasupra nivelului solului disponibile pentru bene. descãrcãrii betonului. Selectaþi
direct în punctul de Macaralele pot fi folosite sã accesorii în partea de jos a benei
descãrcare în cofrajele transporte ºi alte materiale pentru a satisface turnarea în
AMVIC. cum ar fi OB de armare. pereþii AMVIC.
Jgheaburi de Pentru a transporta Foarte economic ºi uºor de Pantele trebuie sã varieze între
descãrcare pe betonul la un nivel mai manevrat. Nu este nevoie de 1:2 ºi 1:3. Jgheabul trebuie fixat
camioanele jos, de obicei sub nivelul energie deoarece gravitatea adecvat în toate poziþiile.
betonierã solului direct de la punctul face cea mai mare parte a Aranjamente ale finalului
de descãrcare în cofrajele acþiunii. descãrcãrii sunt necesare pentru
AMVIC. a preveni segregarea.
Bandã Pentru a transporta Bandele transportoare au Mãsuri suplimentare sunt

transportoare betonul orizontal sau la un lungimi ajustabile ºi cu vitezã necesare pentru a preveni
nivel mai mare sau mai variabilã pentru înainte ºi segregarea. În condiþiile
mic. Poate fi folositã sã înapoi. Poate transporta climatice extreme, lungimi mari
descarce betonul direct în volume mari de beton pentru ale benzii transportoare necesitã
cofrajele AMVIC dar de poziþii cu acces limitat. acoperire pentru a proteja
obicei este poziþionatã betonului.
între principalul punct de
descãrcare ºi punctul
secundar de încãrcare.
100
11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton
Este foarte recomandat sã folosiþi o îndoiturã “S”

dublã sau accesoriu 90E dublu la punctul de
descãrcare a liniei pompei. Aceasta va ajuta la
reducerea vitezei de scurgere a betonului la nivelele
dorite. Un furtun flexibil de lungime potrivitã este
întotdeauna recomandat pentru controlarea vitezei
scurgerii ºi din motive de siguranþã
Mulþi antreprenori folosesc reducþii de 7 cm, 6 cm sau

5 cm cu un furtun flexibil. Chiar dacã reducþiile pot
face turnarea betonului mai convenabilã, ele pot avea Figura 11.1 - Folosirea unei pompe
efectul creºterii presiunii ºi a vitezei de scurgere. pentru a turna betonul în cofrajele
AMVIC
Este alegerea antreprenorului sã foloseascã oricare
accesorii care îi sunt convenabile cât timp betonul este turnat la ritmul recomadat ºi fãrã a deteriora
cofrajele.
Sfat
Folosirea unei pompe pentru a turna beton este cea mai preferatã ºi eficientã metodã.
Sfat
Discutaþi turnarea cu operatorul pompei când daþi comada. Asiguraþi-vã cã furnizorul de beton
angajat are accesoriile pentru pompã necesare cum ar fi conexiunile îndoite “S” , reducþiile ºi
furtunele flexibile.
Pentru livrarea betonului intocmiþi contract cu furnizorul, unde specificati : tipul agregatelor, tipul
betonului, tipul pompei( solicitaþi numai cu braþ de 35-38 ml.),programul de livrare, buletinul de
analiza a betonului, viteza de turnare, diametrul de turnare sa nu depãºeascã 7,5 cm)
11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucrãtori
În ziua turnãrii o echipã de minim 4 constructori este necesarã pentru lucru plus operatorul pompei.
Cel puþin trei membri ai echipei sunt necesari pe schele: unul manevrând furtunul ºi doi lucrând cu
vibratorul. Un membru al echipei este necesar la sol pentru umplerea ºi obturarea cofrajeor
ferestrelor, curãþarea deversãrilor, descurcarea cablurilor electrice ale vibratorului, etc.
11.6 - Turnarea betonului
Note importante!
Þineþi minte, betonul trebuie întotdeauna turnat într-un ritm constant ºi pe înãlþime de la 900 la
1200 mm maxim pe etapã de turnare. Folosind ritmul de turnare recomandat de la 900 la 1200 mm
pe orã un perete tipic înalt de 2,7 metri trebuie turnat într-un interval de minim 3 ore.
Dacã folosiþi o pompã pentru beton, este important sã spuneþi operatorului sã arunce “prima parte
de beton pompat” (sedimentul care iese iniþial din furtun) în afara cofrajelor sau înapoi în pompã.
101
Turnarea betonului în colþurile de 90E
Este recomandabil sã începeþi turnarea betonului la

un colþ ºi apoi sã parcurgeþi perimetrul peretelui,
circular. Totuºi colþurile necesitã atenþie specialã în
timpul turnãrii din cauza formei lor. Cofrajele de
colþ faþã de cele drepte sunt întotdeauna supuse la
o presiune lateralã mai mare din cauza aºezarii
betonului. Soluþia este egalizarea presiunii
betonului pe ambele pãrþi ale cofrajelor de colþ cât
mai mult posibil. Trebuiesc urmaþi urmãtorii paºi:
1. Începeþi prin a turna betonul de la o

distanþã aproximativã de 0,6 la 0,9 metri de
centrul colþului. Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un
colþ de 90E
2. Când umpleþi pereþii la înãlþimea cerutã,
asiguraþi-vã cã turnaþi betonul aproximativ în acelaºi ritm pe ambele pãrþi ale cofrajului de
colþ prin mutarea furtunului pompei sau a punctului de descãrcare înainte ºi înapoi.
3. Betonul nu ar trebui turnat pentru urmãtoarea elevaþie sau în jurul aceloraºi cofraje de colþ
pânã nu a trecut cel puþin o orã.
4. Asiguraþi-vã de consistenþa adecvatã a betonului.
Avertisment!
NU permiteþi betonului sã se acumuleze la o turnare pe o parte a cofrajului de colþ. Aceasta
poate cauza o “explozie” în timpul turnãrii betonului.
Turnarea betonului în jurul ferestrelor/uºilor ºi în secþiunile drepte
1. De obicei, betoniºtii vor începe prin coborârea furtunului pompei ºi umplerea mai întâi a
pãrþii de jos a cadrului ferestrei. Fiecare bazã a ferestrei trebuie vibratã folosind un vibrator
pentru beton (consultaþi secþiunea 11.7 pentru detalii privitoare la vibrarea betonului) ºi apoi
obturaþi fereastra de umplere.
Sfat
Depinzând de gradul de vâscozitate al betonului, este recomandabil sã prindeþi în cuie sau ºuruburi
un înveliº de OSB deasupra deschideri(lor) de la baza cadrului ferestrei, pentru a preveni ca
betonul sã iasã afarã sau sã se reverse când turnaþi de pe marginea de sus la urmãtoarele treceri.
102
Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul
ferestrei
2. Cadrele de fereastrã ºi uºã nu trebuie umplute pe

o singurã parte pe etapã de turnare. Umpleþi
ambele pãrþi ale deschiderii folosind omiºcare
înainte ºi înapoi. Evitaþi vãrsarea betonului pe
partea de sus a ferestrei ºi uºii (cunoscutã ºi sub
numele de buiandrug).
3. Turnaþi betonul normal în secþiunile drepte pânã

la înãlþimea doritã.
4. În timp ce umpleþi pereþii la un buiandrug,

asiguraþi o turnare continuã de-a lungul întregii
lungimi fãrã a crea îmbinãri discontinue.
Uniformizarea adecvatã a betonului în buiandrug
trebuie sã fie o grijã extremã.
Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator
extern pentru a omogeniza betonul
Sfat
Cu o reducþie de 50-76 mm la furtunul pompei, este posibil sã opriþi betonul o scurtã perioadã de
timp punând mâna cu mãnuºa de cauciuc peste capãtul gurii furtunului ºi ducând repede furtunul
pe cealaltã parte a ferestrei sau uºii.
103
5. Opriþi-vã din turnarea betonului în cel de-al doilea colþ la aproximativ 0,6-0,9 m. Urmaþi
recomandãrile date mai sus pentru turnarea betonului în cofrajele de colþ.
11.7 - Controlul calitãþii
11.7.1 - Tasarea
Este recomandatã efectuarea unui test al tasãrii în

teren la prima serie de beton care ajunge la locul
de muncã. Dacã se constatatã cã tasarea este prea
micã sau prea mare, informaþi furnizorul
betonului sã corecteze amestecul de beton pentru
a fi adecvat la urmãtoarele serii de turnare.
Aceasta vã va da o idee asupra consistenþei
corecte a amestecului de beton pentru sistemul de
perete AMVIC.
Dacã este nevoie de o inspecþie specialã impusã

de normativele în construcþii, atunci un inginer va
fi la locul punerii în operã ºi acest test poate Figura 11.5 - Efectuarea testului tasãrii în
deveni o necesitate, nu o opþiune. teren
11.7.2 - Rezistenþa la compresie
Este recomandat sã pãstraþi probe din betonul turnat în cilindri

sau cuburi de dimensiuni reglementate. Probele vor fi testate
mai târziu de un laborator de beton certificat pentru rezistenþa
la compresie, la 28 de zile dupã turnare, pentru a se asigura cã
betonul folosit la un loc de punere în operã îndeplineºte
condiþiile de rezistenþã la compresie specificatã conform
cerinþelor proiectului.
Dacã este necesarã o verificare specialã cerutã de normativele

în construcþii atunci un inginer va fi la locul de punere în
operã. Luarea mostrelor, la întâmplare, din beton pentru
testarea rezistenþei la compresie devine o necesitatea ºi nu o
opþiune.
Figura 11.6 - Luarea unor mostre

aleatorii de beton pentru testarea
rezistenþei la compresiune, la 28
de zile de la turnare
104
11.8 - Vibrarea betonului
11.8.1 - Ce este vibrarea
Vibrarea este procesul compactãrii betonului proaspãt turnat. Betonul TREBUIE sã fie vibrat pentru:
1. Eliminarea golurilor de turnare ºi a aerului captiv;
2. Modelarea betonului în interiorul cofrajelor ºi din jurul elementelor cuprinse în beton;
3. Asigurarea cã oþelul beton de armare este bine înglobat ºi legat de pasta de ciment.
11.8.2 - Metode de vibrare
Industria betonului a acceptat 2 tipuri de vibrare a betonului - intern ºi extern.
Vibrarea internã
1. Muncitorul constructor foloseºte un vibrator de imersiune de dimensiuni adecvate pentru

beton. Aceasta este metoda preferatã pentru vibrarea corespunzãtoare.
2. Manual, folosind tije de oþel ºi “mustind” betonul. Aceasta nu este o metodã practicã pentru
folosirea cu cofrajele AMVIC ºi nu asigurã vibrarea adecvatã a betonului.
Notã importantã!
Asiguraþi-vã cã folosiþi un vibrator de dimensiune potrivitã pentru a vibra betonul corect. Folosirea
“mustirii manuale” pentru consolidarea betonului în pereþii cofrajele AMVIC trebuie EVITATÃ,
se poate perfora cofrajul.
Consolidarea externã
Aceastã metodã implicã ataºarea unui dispozitiv mecanic vibrant la exteriorul cofrajelor AMVIC.
Chiar dacã aceastã metodã este acceptabilã, nu este la fel de eficientã ca o vibrare mecanicã internã.
Notã importantã!
Bãtutul uºor al exteriorului cofrajelor nu este o metodã a vibrãrii betonului acceptabilã în cazul
cofrajelor AMVIC.
11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton
11.9.1 - Specificaþii recomandãri
Vibratoarele constau în capete vibrante conectate la un motor de o tijã

flexibilã. În interiorul capului, o greutate excentricã este conectatã la
tija care se roteºte la vitezã mare, fãcând capul sã se învârtã într-o
traiectorie circularã. Motorul poate fi alimentat la curent electric, cu
Figura 11.7 - Tip de
benzinã sau cu aer. Capul vibrant este de obicei cilindric cu un
vibrator pentru beton de
diametru variind de la 2 la 18 cm. Dimensiunile capului vibrant, ca ºi
imersiune cu motor pe
frecvenþa ºi amplitudinea în corelaþie cu lucrabilitatea betonului,
benzinã
afecteazã performanþele vibratorului.
Tabelul de mai josprezintã specificaþiile recomandate pentru vibratoarele pentru beton folosite cu
105
cofrajele AMVIC.
Tabel 11.3 - Specificaþii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune de folosit în cazul
cofrajelor AMVIC
Valoare Cofraj de 10 ºi 15 Cofraj de 20 ºi 25
cm cm
Diametrul maxim al capului vibratorului 25 mm 38 mm
Frecvenþa (vibraþii pe minut) 10000 rot/min 9000 rot/min
Raza maximã de acþiune 100 mm 152 mm
Introducerea la distanþã de 152 mm 228 mm
Forþa centrifugã 100 kg 225 kg
Rata de compactare 1,5 la 3 m 3/h 1,5 la 3,8 m 3/h
11.9.2 - Îndrumãri pentru vibrarea betonului
Practici recomandate:
! Vibrarea TREBUIE sã înceapã imediat dupã turnarea betonului proaspãt ºi înainte de a
începe sã facã prizã;
! Scufundaþi complet capul vibratorului în beton în timpul vibrãrii;
! Introduceþi vibratorul vertical ºi lãsaþi-l sã se scufunde cât de repede posibil sub propria
greutate la adâncimea doritã;
Figura 11.8 - Vibrarea betonului
! Þineþi vibratorul 5 - 15 secunde apoi ridicaþi-l încet, aproximativ 76 mm/sec urmãrind în

urma miºcarea ascendente a aerului eliberat;
! Miºcaþi vibratorul ºi introduceþi-l la o distanþã de 1,5 ori raza de acþiune dupã cum este arãtat
în diagrama din figura 11.8;
106
Figuro 11.9 - Plasarea corectã a
vibratorului în beton
Figura 11.10 - Acoperirea prin vibrare a ariei

betonului din cofraj
! Lãsaþi vibratorului sã pãtrundã 152 mm în rândul de beton anterior turnat pentru a asigura
o legãturã adecvatã ºi a elimina discontinuitãþile;
! Turnaþi betonul în pereþi pe o înãlþime de 0,9 - 1,2 m pe orã. Pentru vibrarea adecvatã,
fiecare rundã de turnare trebuie realizatã în rânduri de aceeaºi grosime cât timp capul
vibratorului minus adâncimea de pãtrundere în stratul anterior turnat este de aproximativ de
152 mm;
! Opriþi vibrarea odatã ce suprafaþa devine lucioasã ºi nu mai ies bule de aer care se sparg la
suprafaþa betonului.
Practici ce trebuie evitate:
! Nu folosiþi vibratorul sã deplasaþi betonul lateral. Aceasta va cauza segregare;

! Capul vibratorului nu trebuie sã atingã pãrþile cofrajelor. Trebuie sã fie în contact numai cu
betonul;
! Nu scufundaþi capul vibratorului în jos în acelaºi loc mai mult de o datã;
! Nu þineþi vibratorul în aer mai mult de 15 secunde. Aceasta va cauza supraîncãlzirea;
! Evitaþi introducerea capului vibratorului în partea de sus a grãmezilor de beton. Pentru
aplatizarea unei grãmezi de beton, introduceþi capul în jurul perimetrului. Faceþi asta cu grijã
107
pentru a evita segregarea,
Sfat
! Asiguraþi-vã cã tija flexibilã a vibratorului este destul de lungã pentru a se acoperi
înãlþimea zidului care se toarnã.
! Asiguraþi-vã cã sunt destui muncitori pentru turnarea ºi vibrarea betonului. O echipã de doi
oameni trebuie sã manevreze vibratorul pentru beton imediat dupã persoana care
manevreazã furtunul pompei în timp ce fiecare strat este turnat.
11.10 - Terminarea turnãrii betonului
Dacã un al doilea nivel va fi construit deasupra înãlþimii ce se toarnã, opriþi umplerea rândului
superior de cofraj cu cel puþin 5 cm sub cofrajul din vârf. Vibraþi-l bine dar lãsaþi-l cu asperitãþi
astfel ca a doua turnaresã aibã o suprafaþã rugoasã pentru o bunã legãturã mecanicã. O legãturã
excelentã se va realiza lãsând betonul nefinisat.
Dacã acesta este ultimul rând de cofraj care va fi turnat, atunci betonul trebuie netezit cu mistria,
(recomandãm folosirea unei nivele laser în acest moment) iar ºuruburile de ancorare trebuie puse
în betonul moale dupã terminarea turnãrii, aceasta în cazul fixãrii cu conectori mecanici ai
cosoroabei. Recomandãm plasarea în betonul moale a ºuruburilor de ancorare în partea superioarã
a peretelui ºi instalarea suporturilor dupã ce betonul s-a aºezat. Suporturile sau plãcile superioare
pot fi instalate la lãþimea întreagã ºi se extind pânã la suprafaþa cofrajelor 33 la 30 cm sau pot fi
înfundate în cavitatea cofrajului astfel încât polistirenul expandat, ignifugat se extinde nerupt pânã
în spatele grinzii.
Sfat
Constructorul devine foarte aglomerat spre sfârºitul turnãrii. Marcaþi locaþiile ºuruburilor de
ancorare pe pãrþile laterale ale cofrajului înainte de turnare ºi plasaþi-le pe schele în preajma
locului unde vor fi instalate.
11.11 - Dupã turnare: reverificaþi cã peretele a rãmas drept ºi în caz de nevoie ajustaþi-l
Imediat dupã ce turnarea este completã verificaþi colþurile pentru verticalitate ºi pereþii pentru
aliniere. Existã un ecartament mic în care sistemul de fixare poate împinge ºi miºca peretele. Dacã
este necesarã realinierea, ajustaþi sistemul de fixare. Sã aveþi 3 la 4 stâlpi de fixare pregãtiþi în cazul
cã veþi avea nevoie pentru a-i instala repede ca un sprijin suplimentar ajustabil în vederea împingerii
peretelui într-o zonã în care s-a produs un eveniment neaºteptat.
11.12 - Pregãtirea pentru o “explozie”
Pentru puþin probabilul eveniment al unei “explozii”, pregãtiþi trusa care conþine urmãtoarele:
! Câteva bucãþi de OSB ori placaj, 600 x 600 mm sau asemãnãtor.

! O cutie cu ºuruburi, cuie pentru beton.
! O bormaºinã complet încãrcatã.
! O scarã portabilã pentru a ajunge la orice înãlþime necesarã intervenþiei.
Înainte de începerea turnãrii instruiþi-vã echipa cum sã intervinã la o “explozie”.
108
Dacã are loc o “explozie” omul de la sol trebuie:
! sã facã semn cu mâna pompei ºi vibratorului.

! dacã peretele doar s-a umflat ºi nu s-a separat de distanþier, instalaþi o piesã de consolidare
a formei în acel loc. Folosiþi o rigidizare suplimentarã pentru acest scop.
! Dacã polistirenul expandat, ignifugat este spart, îndepãrtaþi-l, curãþaþi betonul ºi reintroduceþi
piesa spartã din polistirenul expandat, ignifugat asfel încât sã fie îmbinatã perfect cu
peretele.
! Instalaþi una sau mai multe piese de OSB cu multiple ºuruburi în distanþierii intacþi sau
cofraje pe ambele pãrþi ale locaþiei spãrturii.
109
110
Partea a 12-a - Protecþie împotriva umezelii sub nivelul solului
12.1 - Cerinþele reglementãrilor în construcþii
Toate normele din construcþii cer ca pereþii sub nivelul solului sã fie protejaþi împotriva umezelii sau
a apei.
12.1.1 - Protecþie contra umezelii ºi a apei
Aplicarea protecþiei contra umezelii va încetini sau întârzia apa ºi vaporii de apã sã penetreze prin
fundaþia pereþilor. Când este aplicatã corect, protecþia contra umezelii poate pãstra subsoluri uscate
cât timp nu este o presiune hidrostaticã datoratã apei din pãmânt.
Aplicarea protecþiei contra apei opreºte apa din sol sã se infiltreze în fundaþia pereþilor. Protecþiile
contra apei în cele mai multe cazuri sunt mai scumpe decât cele contra umezelii. Investiþia meritã
pe deplin, luând în considerare costurile de reparaþie, dacã peretele de subsol începe sã aibã
infiltraþii.
12.1.2 - Protecþie contra umezelii sau protecþie contra apei conform normelor de construcþie
Protecþia contra umezelii este necesarã pentru pereþii fundaþiei din sol unde presiunea hidrostaticã
NU EXISTÃ.
Dacã studiul geologic aratã cã existã condiþii de apariþie a presiunii hidrostatice, atunci zidurile de
fundaþie închise vor fi protejate contra apei. Când pereþii sunt protejaþi împotriva apei, nu este
necesarã protecþia contra umezelii.
12.1.3 - Sistemul de drenare a fundaþiei/subsolului conform normativelor din construcþie
O drenare adecvatã a subsolului este necesarã pentru toþi

pereþii pe care se sprijinã sol ºi închid spaþiu locuibil.
Scurgerea trebuie plasatã în jurul perimetrului peretelui
de fundaþie sau dedesubtul fundaþiei sau nivelului plãcii.
Scurgerile pot fi fãcute din plãci de drenaj, scurgeri cu
rânduri de pietriº sau de piatrã spartã, þeavã perforatã
sau alte sisteme agreate. Scurgerile vor descãrca apa
prin metode gravitaþionale sau mecanice în sistemul de
scurgere.
Figura 12.1 ilustreazã un sistem tip “Scurgere Francezã”

care a fost utilizat cu succes pentru construcþiile Figura 12.1 - Drenaj pentru eliminarea
rezidenþiale în America de Nord ºi Europa. presiunii hidrostatice
12.1.4 - Recomandãri pentru menþinerea unui subsol uscat
Urmãtoarele sugestii vã ajutã sã vã menþineþi subsolul uscat:
1. Faceþi investiþii în plus ºi insistaþi asupra completei protecþii contra apei pentru fundaþia sau
pereþii de la subsolul. Montaþi membrana impermeabilã pânã la 50-75 mm deasupra
nivelului solului.
111
2. Daþi pantã terenului din jurul casei astfel ca apa sã curgã DEPARTE de pereþii subsolului.
De asemenea examinaþi trotuarele, curþile interioare ºi aleile. Acestea se pot tasa în timp ºi
permit apei sã se scurgã înapoi spre pereþii subsolului dumneavoastrã (Vedeþi figura 12.2
mai jos).
3. Extindeþi jgheaburile astfel ca apa sã curgã departe de structurã ºi sã nu se acumuleze în

vecinãtatea pereþilor subsolului sau a ferestrelor subsolului. (Vedeþi figura 12.2 mai jos).
Dacã jgheaburile sunt conectate la sistemul de canalizare, deconectaþi-le.
12.2 - Protecþia contra umezelii ºi protecþia contra apei pentru cofrajele AMVIC
Existã 3 tipuri de membrane care pot fi

aplicate pe cofrajele AMVIC incluzând
membrane lichide, membrane “cojeºte ºi
lipeºte” ºi membrane cu crampoane.
Fiecare din cele 3 tipuri are avantaje ºi

dezavantaje. Înainte de a vã decide pe care
sã o folosiþi, luaþi în considerare
urmãtoarele:
1. Disponibilitatea localã - Verificaþi

la distribuitorul local AMVIC dacã
este disponibil produsul potrivit; Figura 12.2 - Recomandãri pentru un subsol uscat
2. Informaþii tehnice ale produsului - Asiguraþi-vã cã produsul ales are informaþiile tehnice
adecvate, instrucþiuni de instalare ºi îndeplineºte cerinþele normelor în construcþii;
3. Garanþia furnizorului- Furnizorul produsului trebuie sã aibã o garanþie a produsului

împotriva deficienþelor acestuia;
4. Garanþia instalatorului - Antreprenorul care realizezã instalarea trebuie sã ofere o garanþie

a instalãrii pentru performanþã într-o anumitã perioadã de timp;
5. Experienþa instalatorului - Este recomandat sã întrebaþi instalatorul cu privire la experienþa

folosirii produselor disponibile;
6. Preþ - Produse de o performanþã mai înaltã vor costa aproape întotdeauna mai mult. Cântãriþi
cu grijã beneficiile contra costuri înainte de a lua o decizie asupra cãrui produs sã folosiþi.
Notã
Întotdeauna urmaþi procedurile de instalare ale fabricantului pentru aplicaþiile în sistem AMVIC.
12.3 - Sisteme lichide de protecþie contra umezelii/protecþie contra apei
Membranele lichide, bitum la rece, vin de obicei în gãleþi de 15 l fiecare. Depinzând de ce produs
este folosit, membrana poate fi aplicatã folosind o mistrie, perie, rulou sau pulverizator.
112
Pentru a proteja membrana lichidã aplicatã de
pietriºul ascuþit/greu din solul de umplere, AMVIC
recomadã instalarea plãcilor protectoare sau a
compozitelor de scurgere. Plãcile protectoare/
compozitele de scurgere vor fi aplicate peste
membrana lichidã aplicatã ºi va avea beneficiile
adãugate de protecþie suplimentarã contra umezelii
ºi furnizeazã canale de aer pentru ca apa sã fie
cãratã de gravitaþie de la fundaþie (este vorba de
membranele din plastic cu crampoane).
Figura 12.3 - Pulverizarea membranei

lichide aplicate pe cofrajele AMVIC
Avertisment!
Membranele lichide aplicate ca protecþie contra umezeli/protecþie contra apei TREBUIE sã fie pe
bazã de apã ºi fãrã alþi solvenþi. Urmaþi cerinþele de instalare ale producãtorului.
12.5 - Sisteme de memebranã cu crampone de protecþie contra umezelii/apei
Membranele din foi ondulate sunt aºezate în jurul

pereþilor fundaþiei cu crampoanele spre polistirenul
expandat, ignifugat pe cofrajele AMVIC creând un
gol de aer între solul de umpluturã ºi pereþi. Acest
gol de aer previne generarea presiunii hidrostatice
directe asupra pereþilor astfel cã umezeala din sol nu
poate pãtrunde spre interiorul subsolului. Când sunt
instalate cum trebuie, membranele cu crampoane au
succesul garantat.
Figura 12.4 - Membranã cu crampoane

instalatã
12.6 - Finisajul
Majoritatea normelor din construcþie din America de Nord ºi Europa cer ca finisajul peretelui
exterior sã înceapã la o distanþã mai mare de 150 la 200 mm peste nivelul fundaþiei. Zona
polistirenului expandat, ignifugat expusã, dintre fundaþie ºi finisajul peretelui exterior, trebuie
protejatã prin acoperire. Un înveliº de finisare (înveliº cimentos) este cel mai adesea folosit pentru
a acoperi polistirenul ºi a-l proteja de efectele mediului.
Înainte de aplicarea înveliºului de tencuialã, polistirenul expandat, ignifugat trebuie curãþat de

pãmânt sau alte resturi ºi uscat pentru a asigura aderenþa adecvatã. AMVIC recomandã folosirea
tencuielii decorative cu plasã din fibre de sticlã. Înveliºul de tencuialã trebuie sã se suprapunã pe
membrana de protecþie contra umezelii/apei cu 50 mm.
113
Paºi pentru aplicarea înveliºului de finisare:
1. Pregãtiþi suprafaþa.
2. Folosind o mistrie, întindeþi un rând subþire de înveliº de material de finisaj pe polistirenul
expandat, ignifugat .
3. Înglobaþi plasa de armare în masa de ºpaclu cât e încã moale. Aºteptaþi sã se întãreascã.
4. Aplicaþi un al doilea rând de tencuialã ºi aºteptaþi sã se întãreascã.
5. Suprafaþa terminatã va suporta:
- un start de amorsã
- un rând de vopsea de fond
- tencuiala decorativã, cu granulaþie micã, mijlocie sau mare
114
Partea a13-a - Finisaje interioare ºi exterioare
13.1 - Gips-carton de interior
În prezent toate reglementãrile din construcþii din America de Nord ºi Europa cer ca peretele din
polistiren expandat ignifugat sã fie separat de spaþiile de locuit din interior, orice spaþiu locuibil ºi
unele spaþii sã fie protejate de o barierã la foc (protecþie contra focului) care va rezista 15 minute
conform criteriului de testare specific.
Cel mai comun tip de material de finisaj interior care va îndeplini cerinþele barierei la foc, dupã cum
e stipulat de normele din construcþii, este o placã de gips-carton de 12,7 mm cunoscutã ºi sub
numele de perete uscat (Drywall).
Distanþierii din polipropilenã ai cofrajelor AMVIC creazã aliniamente orizontale ºi verticale de care
plãcile de gips-carton pot fi ataºate direct. Distanþa ºi dimensiunea ºuruburilor trebuie sã fie conform
normelor din construcþii. Plãcile de gips-carton pot fi instalate vertical ºi orizontal.
13.2 - Stuc tradiþional (Exterior)
Stucul este un sistem de îmbrãcare a peretelui pe bazã de ciment care poate fi folosit ca un finisaj
exterior sau interior. Stucul tradiþional este aplicat peste stâlpi de lemn cu cãptuºealã, beton turnat
pe poziþie ºi un înveliº de finisare. Plasa este ataºatã la distanþierii de polipropilenã AMVIC folosind
ºuruburi aprobate pentru plãcile de gips-carton cu filet fin sau filet mare.
În prezent existã douã tipuri principale de stuc folosite în America de Nord:
Stuc cu înveliº tip copac
Baza stucului este aplicatã în douã înveliºuri ºi urmatã

de un al treilea înveliº. Fiecare din cele douã înveliºuri
de bazã este gros de 10 mm rezultând într-un final stuc
de 20 mm.
Primul rând este cunoscut ca înveliº de bazã. Înveliºul se

leagã în plasã din fir metalic, acoperind-o complet.
Adâncituri verticale ºi orizontale sunt realizate în înveliº
în timp ce se întãreºte. Adânciturile vor furniza o
suprafaþa de aderenþã bunã pentru înveliºul ce urmeazã.
Figura 13.1 - Finisaj exterior cu
Al doilea înveliº de bazã este cunoscut drept înveliºul
tencuialã în douã straturi suport
cafeniu. Este legat în adânciturile din înveliºul de bazã
ºi este adesea netezit ca pregãtire pentru înveliºul final.
Stuc într-un singur strat
Note importante!
1.Când aplicaþi înveliºul de stuc, urmaþi întotdeauna indicaþiile producãtorului ºi/sau instrucþiunile
tehnice.
2. Verificaþi detaliile producãtorului pentru izolarea ferestrelor ºi a uºilor pentru a asigura
115
controlul umezelii ºi infiltraþiilor.
3. Verificaþi construcþiile locale dacã sunt supuse urmãtoarelor reglementãri:
a. folosirea unei bariere rezistente la intemperii înainte de aplicarea plasei din fir
metalic;
b. conformitatea cu alte cereri specifice legate de aplicaþiile stuc.
Baza stucului este aplicatã într-un singur înveliº gros de 10-16 mm. Un înveliº de finisare este apoi
aplicat.
Figura 13.2 - Finisaj Stuc
13.3 - Izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj
Izolaþia exterioarã ºi sistemul de finisaj (cunoscut de

asemenea ca stuc sintetic) este o multi componentã de
finisaj exterior pentru pereþi. Sistemul tradiþional a fost
instalat peste un schelet de lemn cu protecþie potrivitã. Unii
producãtori de izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj au
schimbat numele produselor lor pentru a le distinge pe cele
cu aplicaþie la cofrajele din polistiren.
Sistemele EIFS de îmbrãcare consistã în:
Polistirenul expandat ignifugat care formeazã panourile Figura 13.3 - Finisaj tipic pentru
cofrajelor AMVIC este un substrat potrivit pentru aplicarea perete AMVIC
înveliºului de izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj direct
fãrã nevoia unei plãci adiþionale.
Note importante!
1. Când aplicaþi înveliºul de polistiren expandat ignifugat , urmaþi întotdeauna instrucþiunile de

instalare ale producãtorului ºi reglementãrile pentru instalare adecvatã.
2. Verificaþi detaliile producãtorului pentru izolarea ferestrelor ºi a uºilor pentru a asigura
controlul umezelii ºi al infiltraþiilor.
3. Verificaþi normativele din construcþie pentru a garanta conformitatea cu oricare necesitãþi
privitoare la aplicaþiile de izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj .
116
Înveliºurile de izolaþie exterioarã ºi
sistemul de finisaj pentru perete, cum
ar fi stucul, au multe texturi ºi culori
care pot fi aplicate la înveliºul acrilic
final pentru a produce efectul
arhitectural dorit.
Figura 13.4 - Construcþie în sistem AMVIC finisatã
13.4 - Aplicaþii de zidãrie ancoratã
Aplicaþiile de zidãrie sau cãrãmidã pot fi

realizate pe pereþii în sistem AMVIC în
aceeaºi manierã ca ramele obiºnuite de
lemn sau construcþia din oþel. Un suport de
margine este necesar pentru a prelua
sarcina gravitaþionalã a aplicaþiei de
zidãrie. Legãturile aplicaþiilor de zidãrie
trebuie ancorate direct la distanþierii de
polipropilenã AMVIC folosind ºuruburi
aprobate cu filet fin sau filet brut.
Distanþele orizontale ºi verticale ale
legãturilor aplicaþiilor de zidãrie trebuie sã
satisfacã cerinþele inginereºti ºi/sau Figura 13.5 - Construcþie de cãrãmidã aplicatã
cerinþele construcþiei locale. AMVIC a pe cofraj AMVIC
solicitat unei firme de consultanþã
inginereascã un raport de analizã asupra legãturilor aplicaþiilor de zidãrie sub diferite condiþii de vânt
ºi seismicitate. O copie a raportului este disponibilã la cerere ºi poate fi de asemenea downloadatã
de pe website-ul nostru. (Raport structural al legãturilor de zidãrie AMVIC.)
Cerinþele normativelor
Urmaþi cerinþele reglementãrilor standard pentru construcþie pentru:

a. Gãuri de drenaj.
b. Scurgeri cu margini de picurare
c. Specificaþii adecvate ale materialelor pentru legãturile zidãriei aplicate ancorate
13.5 - Finisaje cu lemn, vinil ºi ciment fibrã
Peretele în sistem AMVIC poate de asemenea sã fie finisat cu scânduri de faþetare cum ar fi lemn,
vinil ºi ciment fibrã.
117
Pentru produsele de finisare de lemn ºi ciment fibrã, clemele de lemn sau metal vor trebui instalate
pe suprafaþa polistirenului expandat ignifugat prin înºurubare directã în distanþierii de polipropilenã
ai cofrajelor. Faþada de lemn sau ciment fibrã poate fi apoi instalatã peste cleme folosind cuie ºi
ºuruburi aprobate.
Finisajele de vinil, în cele mai multe cazuri, pot fi instalate prin înºurubare directã în distanþierii de
polipropilenã ai cofrajelor AMVIC fãrã cleme de fixare.
Notã
Urmaþi întotdeauna instrucþiunile de instalare date de producãtorul finisajelor pentru aplicaþiile
specifice structurilor în sistem AMVIC.
Cerinþele normativelor
Verificaþi cerinþele reglementãrilor din construcþii pentru folosirea barierei rezistente la intemperii
înainte de instalarea finisajelor din lemn, vinil sau ciment fibrã peste cofrajul AMVIC.
118
ANEXE
Anexa B - Proiectarea pereþilor modelaþi cu cofraje AMVIC
B1.0 - Canada
Pentru construirea pereþilor cu sistemul de cofraje pierdute termoizolante din polistiren ignifugat
expandat AMVIC, în prezent existã douã reglementãri de proiectare:
1. Raportul CCMC nr. 13043-R care poate fi folosit ca o referinþã pentru toate provinciile
canadiene.
2. Codul naþional de construcþie al Canadei 2005 (National Building Code of Canada 2005 -
NBC 2005). Codurile provinciilor Canadei se bazeazã pe acestea.
Pereþii din beron armat sau simplu ce vor fi construiþi folosind sistemul de cofraje pierdute
termoizolante din polistiren ignifugat expandat AMVIC ºi care sunt în afara limitelor aplicabilitãþii
CCMC 13043-R ºi NBC 2005 vor fi proiectate ºi aprobate de un inginer proiectant autorizat.
B1.1 - CCMC 13043-R
Acest raport poate fi folosit ºi este recunoscut de cele mai multe departamente de construcþie ale
administraþiilor locale, peste tot în Canada. Deoarece în momentul tipãririi acestui manual nu toate
codurile de construcþie provinciale au avut timp timp sã adopte sau sã se adapteze la noul NBC
2005, acest raport va rãmâne o sursã de îndrumare în proiectare importantã care poate fi folositã
uºor.
Raportul este disponibil la cerere ºi poate fi downloadat, fie de pe site-ul AMVIC, fie de pe site-ul
centrului canadian de materiale pentru construcþii (Canadian Construction Material Centre) de mai
jos:
www.irc.nrc-cnrc.gc.ca/ccmc/regprodevals.shtml
B1.2 - Codul naþional de construcþie al Canadei 2005
Urmãtoarele articole ºi/sau tabele sunt reproduse din NBC 2005 ºi vor avea referinþa specificã NBC
2005 de la care sunt obþinute.
B1.2.1 - Aplicaþie
Toate informaþiile conþinute în secþiunea B1.2 este aplicabilã la structuri care sunt prezentate în
partea 9 -locuinþe ºi clãdiri mici ale NBC 2005.
B1.2.2 - Materiale
1. Beton
a) [NBC 2005 - 9.3.1.1 (4)] Pentru pereþi drepþi izolaþi din beton care nu depãºesc 2 niveluri ºi având
o înãlþime de la un nivel la altul de maxim 3 m , în clãdiri cu structurã uºoarã, care conþin o singurã
unitate de locuinþã, betonul ºi ranforsarea trebuie sã satisfacã partea a 4-a sau :
119
CAN/CSA-A23.1 “Materiale pentru beton ºi metode de construcþie cu beton” (Concrete Materials
and Methods of Concrete Construction) ºi cu agregate de maxim 19 mm.
b) [NBC 2005 - 9.3.1.6 (1)] Rezistenþa la compresie a betonului armat dupã 28 de zile nu trebuie
sã fie mai micã de 15 MPa pentru pereþi, coloane, ºeminee ºi hornuri, fundaþii, elevaþiile fundaþiei,
traverse ºi stâlpi înclinaþii.
2. Oþelul beton de armare
a) În conformitate cu CAN/CSA-G80.18-M “Bare trase de oþel pentru armarea betonului”

(Billet-Steel Bars for Concrete Reinforcement);
b) Sã aibã o rezistenþã minimã de rupere de 400 MPa;
c) Sã aibã o petrecere (suprapunere, joantare) de minim 450 mm pentru barele (10M) ºi 650
mm pentru barele (15M).
B.1.2.3 - Talpã ºi elevaþie
B1.2.3.1 - Aplicaþie
Articolele ºi/sau tabelele date în secþiunea B1.2.3 se aplicã la:
[NBC 2005 - 9.15.1.1 (C)] Pereþi drepþi izolaþi din beton de fundaþie ºi fundaþie de beton nesupuse
supraîncãrcãrii ºi:
i) pe soluri stabile cu o presiune de portantã minimã de 100 KPa

ii) pentru clãdiri cu schelet uºor sau construcþie din forme drepte izolate din beton care nu sunt
mai mari de 2 niveluri pe înãlþimea clãdirii, cu o înãlþime maximã de la un nivel la altul de
3 m, ºi care conþin o singurã unitate de locuinþã.
[NBC 2005 - 9.15.3.3] Lãþimea minimã a fundaþiei se va aplica la:
1. Fundaþia suportã:
a. elevaþia de fundaþie a pereþilor, pereþi izolaþi din beton sau cu beton
b. pereþii de deasupra nivelului solului, pereþii izolaþi din beton sau construcþii cu
schelet de lemn uºor
c. construcþii cu niveluri ºi acoperiº cu schelet uºor din lemn
2. Deschiderea grinzilor suportate nu depãºeºte 4,9 m
3. Încãrcarea realã specificatã la oricare nivel suportatã de fundaþie nu depãºeºte 2,4 KPa
B1.2.3.2.- Dimensiunile minime ale fundaþiei
Lãþimea fundaþiei
NBC 2005 - Tabel 9.15.3.4 Dimensiunile minime ale fundaþiei
120
Lãþimea minimã a fundaþiei Zona minimã de
Nrumãrul de niveluri [mm] fundaþie pentru
suportat Pereþi exteriori de Pereþi interiori de coloane distanþate 3m
sprijin (*1) sprijin (*2) (o.c.)
1 250 200 0,4
2 350 350 0,75
3 450 500 1,0
(*1) Ajustãri ale lãþimilor fundaþiei pentru pereþii exteriori
[NBC 2005 - 9.15.3.5] Lãþimea fundaþie pentru pereþii exteriori arãtatã în tabelul 9.15.3.4 trebuie
mãrite cu:
1. 65 mm pentru fiecare nivel de perete aplicat pentru construcþia cu schelet de lemn suportatã
de elevaþia fundaþiei,
2. 130 mm pentru fiecare nivel de construcþie de perete suportat de elevaþia fundaþiei,
3. 150 mm pentru fiecare nivel de construcþie din perete drept izolant din beton suportat de
elevaþia fundaþiei.
(*2) Ajustãri la lãþimea fundaþiei pentru pereþii interiori
[NBC 2005 - 9.15.3.6 (1)] Lãþimea minimã a fundaþie pentru sarcina interioarã purtatã de peretele
arãtat în tabelul 9.15.3.4 trebuie mãritã cu 100 mm pentru fiecare nivel de construcþie suportat de
fundaþie.
[NBC 2005 - 9.15.3.6 (2)] elevaþia fundaþii fãrã sarcinã interioarã portantã nu trebuie sã fie mai micã
de 200 mm în lãþime pentru pereþi de peste 5,5 m înãlþime ºi lãþimile trebuie mãritã cu 100 mm
pentru fiecare 2,7 m de înãlþime adiþionalã.
Lãþimea fundaþiei
[NBC 2005 - 9.15.3.8] Lãþimea fundaþiei nu trebuie sã fie mai micã de:
a) 100 mm, sau

b) lãþimea proiecþiei fundaþiei dincolo de elementul suportat
B1.2.4 - Elevaþiile fundaþiei
B1.2.4.1 Utilizare
Aplicaþia acestui articol ºi/sau tabelelor date în secþiunea B1.2.4 este supusã urmãtoarelor condiþii:
1. [NBC 2005 - 9.15.4.1 (1)] Formele modulare izolante pentru beton trebuie produse din
polistiren potrivit cerinþelor de performaþã a CAN/ULC-S701 “Acoperire izolatoare termica
de polistiren, plãci ºi þevi” pentru tipul 2, 3 sau 4 de polistiren.
2. [NBC 2005 - 9.15.4.2 (2)] Grosimea betonului în elevaþiile de fundaþie izolatoare drepte din
beton nu trebuie sã fie mai micã de:
a) 140 mm, sau
121
b) grosimea betonului în peretele de deasupra
3. [NBC 2005 - 9.15.4.2 (3)] elevaþiile de fundaþie fãcute din elemente modulare izolante pentu
beton vor fi susþinute lateral în partea de sus ºi în partea de jos. Vã rugãm sã consulaþi
articolul 9.15.4.3 ºi 9.15.4.4 pentru determinarea suporturilor din lateralã din partea de jos
ºi de sus a pereþilor.
B.1.2.4.2 - Armãturã pentru pereþii de fundaþie drepþi izolanþi din beton
Armãturã orizontalã
[NBC 2005 - 9.15.4.1 (1)] Amãtura orizontalã în pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton
a) constau din
i) o barã 10 mm (10M) amplasatã la mai puþin de 300 mm de la partea superioarã a
elevaþiei, ºi
ii) bare 10 mm (10M) la 600 mm o.c. ºi
b) sã fie poziþionatã
i) în jumãtatea interioarã a secþiunii de perete
ii) la cel puþin 30 mm de la suprafaþa interioarã a betonului
Armãturã verticalã
[NBC 2005 - 9.15.4.5 (2)] Amãtura verticalã în pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton trabuie
sã fie:
a) concordanþã cu
i) Tabelul 9.15.4.5.A pentru pereþi de 140 mm [folosiþi pentru cofraje AMVIC de 152
mm]
ii) Tabelul 9.15.4.5.B pentru pereþi de 190 mm [folosiþi pentru cofraje AMVIC de 203
mm]
iii) Tabelul 9.15.4.5.C pentru pereþi de 240 mm [folosiþi pentru cofraje AMVIC de 254
mm]
b) localizat în jumãtatea interioarã a secþiunii peretelui la cel puþin 30 mm de la suprafaþa

interioarã a zidului de beton, ºi
c) unde este întreruptã de deschiderile din perete, nu va fi plastã la mai mult de 600 mm de la
fiecare parte a deschiderilor
122
Tabel 9.15.4.5.A Armãturã verticalã pentru pereþii de fundaþie din beton izolant drepþi de 140 mm
[cofraje AMVIC de 152 mm]

Înãlþimea maximã a terenului finisat Armãtura verticalã minimã
de deasupra nivelului final al
planºeului subsolului
[m] Înãlþimea maximã a peretelui nesusþinut al subsolului
1,35 10M at 400 mm o.c. 10M at 400 mm o.c. 10M at 400 mm o.c.
2 10M at 380 mm o.c. 10M at 380 mm o.c. 10M at 380 mm o.c.
2,35 Nedisponibil 10M at 250 mm o.c. 10M at 250 mm o.c.
3 Nedisponibil Nedisponibil 10M at 250 mm o.c.
NBC 2005 - Tabel 9.15.4.5.B Armãturã verticalã pentru pereþii de fundaþie drepþi izolanþi din beton
de 190 mm
Înãlþimea maximã a peretelui nesusþinut al subsolului
[m] 2,44 2,75 3,0
2,2 nu se cere 10M at 400 mm o.c. 10M at 400 mm o.c.
NBC 2005 - Tabel 9.15.4.5.C Armãturã verticalã pentru pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton
de 240 mm
Înãlþimea maximã a peretelui nesusþinut al subsolului
[m] 2,44 2,75 3,0
2,2 nu se cere 10M at 400 mm o.c. 10M at 400 mm o.c.

[NBC 2005 - 9.15.4.5 (3)] Îmbinãri “reci” în pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton trebuie
întãriþi cu mai mult de o barã 15M plastã la nu mai mult de 600 mm ºi înglobatã 300 mm pe ambele
pãrþi ale îmbinãrii.
123
B1.2.5 - Pereþi de deasupra nivelului
B1.2.5.1 - Aplicaþie
Articolele ºi/sau tabelele date în secþiunea B1.2.5 se aplicã la:
[NBC 2005 - 9.20.1.1 (1) (B)] Pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant care nu sunt în contact cu
solul care;
i) au o înãlþime de la un nivel la altul de 3 m,

ii) sunt ridicaþi în cladiri cu mai puþin de 2 niveluri în înãlþime ºi conþin numai o singurã unitate
de locuit,
iii) sunt ridicaþi în locaþii unde spectrul seismic al acceleraþiilor rãspunsului, Sa (0,2), este mai
mic de 0,4
B1.2.5.2 - Grosimea pereþilor drepþi din beton cu cofraj modulat izolant
[NBC 2005 - 9.20.17.1 (1)] Grosimea betonului în pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant care nu
sunt în contact cu solul trebuie sã fie:
a) mai mare de 140 mm, ºi
b) constantã pe întreaga înãlþime a peretelui
B1.2.5.3 - Armãtura pentru pereþii drepþi din beton cu cofraj modulat izolant
Armãtura orizontalã
[NBC 2005 - 9.20.17.2 (1)] Armãturã orizontalã în pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant de
deasupra nivelului trebuie
a) sã fie din
i) o barã 10M plasata la mai puþin de 300 mm de partea superioarã a zidului, ºi
ii) bare de 10M la 600 mm o.c. ºi
b) sã fie plasate în mijlocul treimii secþiunii peretelui
Armãtura verticalã
[NBC 2005 - 9.20.17.2 (2)] Armãtura verticalã în pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant de
deasupra nivelului trebuie sã fie:
a) din bare 10M la 400 mm o.c. ºi
b) sã fie plasate în mijlocul treimii secþiunii peretelui
[NBC 2005 - 9.20.17.2 (3)] Armãtura verticalã necesarã din fraza de mai sus ºi întreruptã de golurile
peretelui trebuie plasatã la mai puþin de 600 mm de la fiecare laturã a deschiderii.
124
B1.2.5.4 - Deschideri în pereþi drepþi, din cofraje AM VIC, care nu sunt încãrcaþi cu sarcinã
suplimentarã
[NBC 2005 - 9.20.17.3]
1. Nici un gol nu trebuie sã existe în limita a 1200 mm de la colþurilor de interior ºi exterior a

pereþilor drepþi din cofraje AMVIC care nu sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã.
2. Porþiuni ale pereþilor de deasupra golurilor în pereþii prepþi AMVIC, care nu sunt încãrcaþi
cu sarcinã suplimentarã, trebuie sã aibã o grosime minimã a betonului de 200 mm pe toatã
întinderea golului.
3. Golurile care au mai mult de 600 mm dar mai puþin de 3000 mm în lãþime în pereþii prepþi
AMVIC care sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã trebuie sã fie întãrite în partea superioarã
ºi cea inferioarã cu o barã 10M.
4. Golurile mai mari de 3000 mm în lãþime din pereþii drepþi AMVIC care sunt încãrcaþi cu
sarcinã suplimentarã trebuie întãrite pe toate cele patru laturi cu douã bare 10M.
5. Barele de armare descrise în frazele (3) ºi (4) trebuie sã se prelungeascã 600 mm dincolo de
marginile golului.
6. Întinderea cumulativã a golurilor în pereþii drepþi AMVIC care nu sunt încãrcaþi cu sarcinã
suplimentarã trebuie sã fie mai micã de 70% din lungimea oricãrui perete.
B1.2.5.5 - Buiandrugi peste golurile din pereþii drepþi amvic care sunt încãrcaþi cu sarcinã
suplimentarã
1. În pereþii drepþi din cofraje AMVIC care sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã, buiandrugii
trebuie prevãzuþi peste toate golurile mai mari de 900 mm.
2. Buiandrugii descriºi în fraza de mai sus peste golurile mai mari de 1200 mm trebuie armaþi
la forfecare cu distanþieri (bride) 10M la o distanþare maximã de jumãtate din distanþa de la
partea de jos a barei cãtre partea de sus a buiandrugului.
B1.2.5.6 - Încadrarea suportatã pe pereþii drepþi în sistemAMVIC
[NBC 2005 - 9.20.17.5]
1. Îmbinãrile pentru planºeu suportate pe o laturã a pereþilor drepþi din beton cu cofraj izolant
trebuie sã fie sprijinite pe agãþãtori de îmbinãri fixate la dulapii de lemnul ai grinzii.
2. Dulapii grinzii menþionate în fraza de mai sus trebuie sã fie mai mari de:
a) 38 mm grosime, ºi
b) adâncimea îmbinãrilor planºeului
3. Trebuie folosite ºuruburile de ancorare pentru a fixa dulapii grinzii la pereþii drepþi din
cofraje AMVIC ºi trebuie sã:
a) fie încastrate în perete la o adâncime mai mare de 100 mm, ºi
b) distanþaþi în concordanþã cu tabelul 9.20.17.5 (dedesubt)
NBC 2005 - Tabel 9.20.17.5 Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare pentru conexiunea
grinzilor planºeului la pereþii drepþi AMVIC
Deschiderea Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare
clarã maximã [mm]
a planºeului
[m] ºuruburi de ancorare de 12,7 mm distanþaþi la ºuruburi de ancorare de 16 mm distanþaþi la
2,44 450 500
125
Deschiderea Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare
clarã maximã [mm]
a planºeului
[m] ºuruburi de ancorare de 12,7 mm distanþaþi la ºuruburi de ancorare de 16 mm distanþaþi la
3,0 400 450
4,0 300 400
5,0 275 325
B1.2.5.7 - Ancorarea încadrãrii acoperiºului la partea de sus a pereþilor drepþi AMVIC
[NBC 2005 - 9.20.17.6]
1. Ancorarea acoperiºului sprijinit pe partea de sus a pereþilor drepþi AMVIC trebuie sã fie fixat
la plãcile metalice de sus, care trebuie ancorate la perete cu ºuruburi de ancorare
a) mai mari de 12,7 mm în diametru, ºi
b) distanþate la mai puþin de 1200 mm o.c.
2. ªuruburile de ancorare descrise în fraza de mai sus trebuie plasate în centrul peretelui drept
AMVIC ºi trebuie încastrate la mai mult de 100 mm în beton.
B2.0 - SUA
Existã douã principale surse pentru proiectarea pereþilor drepþi AMVIC în Statele Unite:
1. Metoda prescriptivã pentru cofraje izolante cu beton în construcþia rezidenþialã pregãtitã de
NAHB (Asociaþia Naþionalã a Constructorilor de Case - National Association of Home
Builders) ºi PCA (Asociaþia Ciment Portland - Portland Cement Association). Acest
document este larg recunoscut pentru majoritatea statelor, ºi este stabilit în raportul
ESR-1269 de reglementare a ICC AMVIC (Consiliul Codului Internaþional - International
Code Council) fiind considerat drept o sursã aprobatã de reglementare în domeniu.
2. ACI 318 “Cerinþele codului de construcþie pentru beton structural” (Building Code
Requirements for Structural Concrete) este folosit pentru pereþi care sunt în afara limitelor
competente ºi de aplicabilitate a Metodei Prescriptive. Un inginer proiectant autorizat va
aproba proiectul folosind aceastã resursã.
B2.1 - Metoda prescriptivã
Documentaþia metodei prescriptive poate fi downloadatã online de la urmãtorul link:

www.huduser.org/publications/destech/cofraj2ed.html
Articolele ºi/sau tabelele conþinute aici sunt reproduse din metoda prescriprivã ºi fiecare va avea
referinþa specificã de la care au fost obþinute.
B2.1.1 - Competenþa
[Metoda prescriptivã 1.3]
1. Prevederile metodei prescriptive se aplicã la construirea caselor izolate, pentru o familie ºi

douã familii, caselor din oraº, ºi a altor locuinþe de o singurã familie cuprinse în limitãrile
generale ale tabelului 1.1
126
Metoda prescriptivã - Tabel 1.1 Limitele aplicabilitãþii
Atribut limitare maximã
General
numãrul de niveluri 2 niveluri deasuprea plus un subsol
viteza vântului proiectatã 241 km/h (150 mph) rafale de 3 secunde (209
km/h (130 mph) vitezã maximã)
încãrcarea din zãpada de la sol 3,4 kPa (70 psf)
categoria proiectului seismic Zonele seismice 0, 1, 2, 3 ºi 4 (A, B, C, D1 ºi D2)
Fundaþii
înãlþime de acoperire nebalansatã 2,7 m (9 feet)
densitatea echivalentã a solului 960 kg/m 3 (60 pcf)
valoarea presupusã a portanþei solului 96 kPa (2000 psf)
Pereþi
greutatea unitãþii de beton 23,6 kN/m 3 (150 pcf)
înãlþimea peretelui (nesusþinut) 3 m (10 feet)
Niveluri
încãrcarea proprie a nivelului 0,72 kPa (15 psf)
încãrcarea suplimentarã a primului nivel 1,9 kPa (40 psf)
încãrcarea suplimentarã a celui de-al 1,4 kPa (30 psf9

doilea nivel (camerele de dormit)
deschiderea totalã a nivelului 9,8 m (32 feet)
Acoperiº
panta maximã a acoperiºului 12:12
încãrcarea proprie a acoperiºului ºi a 0,72 kPa (15 psf)

tavanului
încãrcarea suplimentarã a acoperiºului 3,4 kPa (70 psf)

(sarcina zãpezii de la sol)
încãrcarea suplimentarã a mansardei 0,96 kPa (20 psf)
deschiderea totalã a acoperiºului 12 m (40 feet)

(nesusþinut)
Pentru SI: 1 foot= 0,3048 m; 1 psf=47,8804 Pa; 1pcf=157,0877 N/m3=16,0179 kg/m3; 1 mph=1,6093 km/h
2. Este necesar un proiect cu calcul ingineresc pentru casele construite de-a lungul liniei de
coastã imediate, cu înclinare spre uragane, supusã valului de furtunã (ex: propietãþi de pe
coasta plajei) sau într-o zonã seismicã periculoase (ex: categoria de proiect seismic E).
127
3. Prevederile metodei prescriptive nu se aplicã la structuri neregulate sau porþiuni de structuri
în categoriile de proiecte seismice C, D1 ºi D2.
B2.1.2 - Specificaþiile materialului
Dimensiunea cofrajului
[Metoda prescriptivã 2.1.1]
1. Sistemele de pereþi drepþi ICF trebuie sã aibe o grosime a betonului de 140 mmpentru pereþii
de subsol ºi 89 mm) pentru pereþii de deasupra nivelului.
Tasarea betonului
Betonul deja amestecat pentru pereþii AMVIC trebuie sã îndeplineascã cerinþele ASTM C 94 [13].
Tasarea maximã nu trebuie sã fie mai mare de 152 mm dupã cum e determinat în conformitate cu
ASTM C 143 [11]. Dimensiunea maximã a agregatului nu trebuie sã fie mai mare de 19 mm.
Excepþie: Tasarea maximã poate sã fie depãºite pentru amestecurile de beton aprobate, rezistente
la segregare, îndeplinind cerinþele de rezistenþa la compresiune, ºi în concordanþã cu recomandãrile
producãtorului de cofraje.
Rezistenþa la compresiune a betonului
1. Rezistenþa specificatã minimã la compresiune, fc’, trebuie sa fie de 17,2 MPa (2,500 psi) la
28 de zile determinatã în concordanþã cu ASTM C 31 [8] ºi ASTM C 39 [9].
2. Pentru categoriile de proiecte seismice D1 ºi D2, rezistenþa minimã la compresiune a

betonului, fc’, trebuie sã fie 20,64 MPa (3000 psi).
Oþelul beton de armare
1. Oþelul beton de armare folosit în cofraj trebuie sã îndeplineascã cerinþele ASTM A 615 [8],
ASTM A 995 [15] sau ASTM A 706 [16].
2. În categoriile de proiecte seismice D1 ºi D2, oþelul de armare trebuie sã îndeplineascã

cerinþele ASTM A706 [16] pentru oþelul uºor aliate.
3. Rezistenþa de rupere minimã a oþelului de armare trebuie sã fie de 40,000 psi, Clasa 40 (300
Mpa) excepþie fãcând categoriile de proiecte seismice D1 ºi D2 unde oþelul de armare trebuie
sã aibe o rezistenþa la rupere minimã de 60,000 psi (Clasa 60) (414 MPa).
4. Oþelul de armare trebuie sã fie acoperit cu minim 20 mm de beton.
128
Materiale -polistiren expandat, ignifugat
1. Cofrajele izolante pentru beton trebuie sã fie construite din spumã plasticã rigidã îndeplinind
cerinþele ASTM C 578 [17].
2. Viteza de rãspândire a flãcãrilor la cofrajele de polistiren expandat, ignifugat care rãmân

încorporate trebuie sã fie mai micã de 75 ºi rata de dezvoltarea a fumului la astfel de cofraje
trebuie sã fie mai micã de 450, testatã în conformitate cu ASTM E 84.
B2.1.3 - Fundaþiile
1. Dimensiunile minime pentru fundaþiile de beton trebuie sã fie aºa cum sunt stabilite mai
departe în tebelul 3.1 (dedesubt)
Metodã prescriptivã - Tabel 3.1 Limitele aplicabilitãþii pentru fundaþii pentru pereþii AMVIC 1,2,3
Sarcina minimã de susþinere a solului (psf)
Numãrul minim de niveluri4
2000 2500 3000 3500 4000
Grosimea peretelui ICF drept 5,5 inch, 6-inch grilã, sau 6 inch grilã plasã 5
un nivel 6 15 12 10 9 8
douã niveluri 6 20 16 13 12 10
Grosimea peretelui ICF plat 7,5 inch, 8 inch grilã, sau 8 inch grilã plasã 5
un nivel 7 18 14 12 10 8
douã niveluri 7 24 19 16 14 12
5
Grosimea peretelui ICF plat de 9,5 inch
un nivel 20 16 13 11 10
douã niveluri 27 22 18 15 14
Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1psf=47,8804 Pa
1
-Grosimea minimã a fundaþiei trebuie sã fie mai mare de o treime din lãþimea fundaþiei, 152 mm, sau 279 mm
o mustaþã de petrecere este necesarã în concordanþã cu Secþiunea 6.0.
2
-Fundaþiile trebuie sã aibe o lãþime care permite o proiecþie nominalã de 51-mm de la fiecare suprafaþã a
betonului în perete la marginea fundaþiei.
3
- Valorile tabelului sunt bazate pe lãþimi de construcþie de 9,8 m deschiderea curatã a podelei ºi acoperiºului).
4
-Pereþii de subsol nu trebuie sã fie consideraþi ca un nivel în determinarea lãþimilor fundaþiei.
5
-Grosimea realã este datã pentru pereþii drepþi în timp ce grosimea nominalã este datã pentru pereþii cu grilã
din oþel beton ºi plasã grilã.Consultaþi Secþiunea 2.0 pentru dimensiunile reale ale grosimii grilei din oþel beton
ºi a grilei plasã.
6
-Aplicabil pentru fundaþiile ICF drepte de 191-mm grosime sau de 241-mm grosime ce susþin niveluri de ICF
drept cu grosime de 88,9-mm.
7
-Aplicabil, pentru fundaþiile ICF drepte de 241-mm grosime ce susþin niveluri de ICF drept cu grosime de 144-
mm.
129
2. Fundaþiile ridicate pe sol cu o valoare a sarcinii mai micã de 96 KPa (2,000 psf) trebuie sã
fie proiectate în concordanþã cu practicile proiectãrii inginereºti acceptate.
B2.1.3.1 - Conexiune Perete de fundaþie - Fundaþie

[Metoda prescriptivã - 6.1]
1. Nici o armãturã verticalã nu este necesarã (ex: mustaþã de petrecere) de-a lungul îmbinãrii
între peretele de fundaþie ºi fundaþie în una din urmãtoarele situaþii:
- Înãlþimea umpluturii nu depãºeºte 1,2 m
- Placa de podea interioarã este instalatã în concordanþã cu Figura 3.3 înaintea
umplerii.
- O sprijinire temporarã este instalatã la partea de jos a peretelui de fundaþie înainte de
umplere ºi rãmâne pe loc în timpul construcþiei pânã ce placã de fundaþie interioarã
este realizatã în concordanþã cu Figura 3.3 sau peretele este sprijinit de umpluturã pe
ambele pãrþi (ex: perete suport).
2. Pentru pereþii de fundaþie care nu îndeplinesc una din cerinþele de mai sus, armãturi verticale
(ex: mustaþã de petrecere) trebuie instalat de-a lungul îmbinãrii dintre peretele de fundaþie
ºi fundaþie distanþate la 1,2 m la centru în concordanþã cu Figura 6.1.
3. Armãtura verticalã (ex: mustãþi de petrecere) trebuie sã fie prevãzitã pentru toþi pereþii de
fundaþie pentru clãdirile localizate în regiuni cu rafale ale vîntului de 3 secunde ºi viteze mai
mari de 209 km/h sau localizate în categorii de proiecte seismice D1 ºi D2 la 457 mm la
centru.
Excepþie: Armãtura verticalã a peretelui de fundaþie plasatã la intervale de 1,2 m la centru trebuie
sã se extindã 203 mm în fundaþie în loc de folosirea unor mustãþi de petrecere dupã cum este arãtat
în Figura 6.1.
B2.1.4 - Cerinþele peretelui de fundaþie
Pereþi din spaþiu de jos
[Metoda prescriptivã - 3.2.2]
Aplicabilã la pereþi de 1,5 m sau mai scunzi cu o umpluturã pe înãlþime de 1,2 m pentru construcþii
cu un singur nivel, cu încãrcarea nivelului de deasupra peretelui din spaþiul de jos.
1. Pereþii ICF pentru spaþiile de jos trebuie sã fie susþinuþi lateral în partea de sus ºi partea de
jos a peretelui în concordanþã cu secþiunea 6.0.
2. Un minim de o barã de nr. 4 trebuie sã fie plasat în interiorul a 305 mm al pãrþii superioare
a peretelui de spaþiu de jos.
Armãturã verticalã trebuie sã fie ca în tabelul 3.2 (dedesubt). Pentru pereþii de spaþiu de jos care
suportã peretele ICF de deasupra. Armãtura verticalã trebuie sã fie mai mare decât cea cerutã în
tabelul 3.2 sau tebelul 4.2 în secþiunea urmãtoare.
130
Metodã prescriptivã – Tabel 3.2 Armãturã minimã pentru perete vertical ICF pentru spaþiu de
jos1,2,3,4,5,6
Grosimea peretelui7 Armãturã verticalã minimã
Forma
pereþilor densitatea maximã echivalentã
de beton [inches] [mm]
30 pcf 45 pcf 60 pcf
#3@12"; #4@22";
3,5 88,9 #3@16"; #4@32" #3@18"; #4@28"; #5@38"
#5@28"
Drept
5,5 139,7 #3@24"; #4@48" #3@24"; #4@48" #3@24"; #4@48"
7,5 190,5 N/R N/R N/R

3
Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m .
1
- Valorile tabelului sunt bazate pe barele de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi)
ºi beton cu o rezstenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi).
2
- N/R indicã faptul cã nu este necesarã armãturã verticalã pentru perete
3
- Când este folosit oþel beton de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 414 Mpa (60,000 psi), se permite
ca distanþarea barelor sã fie înmulþitã cu 1,5. Când se impune armarea, nu trebuie sã fie mai puþinã de o barã
#4 la 1,2 m la centru.
4
- Aplicabil numai la pereþi de spaþiu de jos cu înalþime de 1,5 m sau mai micã cu o înãlþime maximã a
umpluturii de 1,2 m.
5
- Interpolarea nu trebuie permisã
6
- Pereþii trebuie susþinuþi lateral în partea de sus înainte de umplere.
7
- Grosimea realã este arãtatã pentru pereþii drepþi în timp ce grosimea nominalã este datã pentru pereþii cu
armãturã grilã sau grilã plasã. Consultaþi Secþiunea 2.0 pentru dimensiuni ºi grosimi reale ale grilei ºi ale grilei
plasã.
8
- Aplicabil numai la construcþii cu un nivel cu sarcina nivelului deasupra peretelui spaþiului de jos.
Pereþii de subsol
1. Pereþii de subsol trebuie susþinuþi lateral în partea superioarã ºi cea inferioarã a

peretelui în concordanþã cu secþiunea 6.0.
2. Armãtura minimã orizontalã trabuie sã fie cea din tabelul 3.3
Metoda prescriptivã - Tabel 3.3 Armãturã pentru pereþi minimã orizontalã pentru pereþii ICF de
subsol
Înãlþimea maximã a
peretelui de subsol Localizarea armãturii orizontale
[metri] [feet]
0,8 2,4 O barã nr.4 în interiorul valorii de 305 mm a pãrþii superioare a peretelui de nivel ºi
o barã nr.4 aproape la jumãtatea înãlþimii peretelui de nivel
o barã nr.4 aproape de treimea legãturii cu peretele de nivel
o barã nr.4 aproape de treimea legãturii cu peretele de nivel
Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m3 .
Cerinþele armãturii orizontale sunt pentru bare de armare cu o rezistenþã la rupere mai mare de 276
131
MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rezistenþã la compresiune minimã de 17,2 MPa (2,500 psi).
3. Armarea verticalã a peretelui trebuie sã fie ca în urmãtoarele tabele:
a) Metoda prescriptivã tabel 3.4 - Pentru folosirea cu pereþi de subsol AMVIC 152 mm
b) Metoda prescriptivã tabel 3.5 - Pentru folosirea cu pereþi de subsol AMVIC 203 mm
c) Metoda prescriptivã tabel 3.6 - Pentru folosirea cu pereþi de subsol AMVIC 254 mm
Metoda prescriptivã - Tabel 3.4 Armãturã verticalã minimã pentru pereþii drepþi ICF, pentru subsol,
groºi de 140 mm 1,2,3,4,5
Înãlþimea maximã Înãlþimea.maximã
Armãturã verticalã minimã
a peretelui a umpluturii6
Densitatea maximã echivalentã

[cm] [feet] [cm] [feet]
10,16 4 #4@48" #4@48" #4@48"
#3@12"; #4@22"; #3@8"; #4@14";

12,70 5 #4@48"
#5@32"; #6@40" #5@20"; #6@26"
20,32 8 #3@12"; #4@22"; #3@8"; #4@14"; #3@6"; #4@10";
15,24 6
#5@30"; #6@40" #5@20"; #6@24" #5@14"; #6@20"
#3@8"; #4@14"; #3@5"; #4@10"; #3@4"; #4@6";

17,78 7
#5@22"; #6@26" #5@14"; #6@18" #5@10"; #6@14"
10,16 4 #4@48" #4@48" #4@48"
#3@12"; #4@20"; #3@8"; #4@14";

12,70 5 #4@48"
#5@28"; #6@36" #5@20"; #6@22"
#3@10"; #4@20"; #3@6"; #4@12"; #4@8"; #5@14";

15,24 6
22,86 9 #5@28"; #6@34" #5@18"; #6@20" #6@16"
#3@8"; #4@14"; #4@8"; #5@12"; #4@6"; #6@22"

17,78 7
#5@10"; #5@20"; #6@16" #6@12"
#3@6"; #4@10"; #4@6"; #5@10"; #4@4"; #6@12"

20,32 8
#5@6"; #5@14"; #6@16" #6@8"
10,16 4 #4@48" #4@48" #4@48"
#3@10"; #4@18"; #3@6"; #4@14";

12,70 5 #4@48"
#5@26"; #6@30" #5@18"; #6@20"
#3@10"; #4@18"; #3@6"; #4@12"; #3@4"; #4@8";

15,24 6
#5@24"; #6@30" #5@16"; #6@18" #5@12"; #6@14"
25,40 10 #3@6"; #4@12"; #3@4"; #4@8"; #4@6"; #5@8";
17,78 7
#5@16"; #6@18" #5@12" #6@10"
#3@4"; #4@8"; #4@6"; #5@8"; #4@4"; #5@6";

20,32 8
#5@12"; #6@14" #6@12" #6@8"
#3@4"; #4@6"; #4@4"; #5@6"; #5@4"; #6@6"

22,86 9
#5@10"; #6@12" #6@8"
1
ºi beton cu o rezstenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi)
2
- Distanþarea barei este permis sã fie multiplicatã cu 1,5 când este folosit oþel beton de armare cu o rezistenþã
132
la rupere minimã de 414 Mpa (60,000 psi). Armarea nu trebuie sã fie mai micã de o barã #4 la 1,2 m la centru.
3
- Criteriul de deviere este L/240, unde L este înãlþimea peretelui de subsol în inches.
4
- Interpolarea nu trebuie permisã.
5
- Pereþii trebuie susþinuþi lateral în partea de sus înainte deturnarea betonului.
6
- Consultaþi Secþiunea 1.0 pentru definiþia înîlþimii umpluturii.
Metoda prescriptivã - Tabel 3.5 Armãturã verticalã minimã în pereþii drepþi ICF din subsol groºi de
191 mm 1,2,3,4,5
Înãlþimea maximã Înãlþimea.maximã
a peretelui a umpluturii6

10,16 4 N/R N/R N/R
12,70 5 N/R N/R N/R

20,32 8 15,24 6 N/R N/R N/R
#4@14"; #5@20"; #4@10"; #5@16";

17,78 7 N/R
#6@28" #6@20"
10,16 4 N/R N/R N/R
12,70 5 N/R N/R N/R
#4@14"; #5@20";
15,24 6 N/R N/R
#6@28"
22,86 9
#4@12"; #5@18"; #4@8"; #5@14";
17,78 7 N/R
#6@26" #6@18"
#4@14"; #5@22"; #4@8"; #5@14"; #4@6"; #5@10";

20,32 8
#6@28" #6@18" #6@14"
10,16 4 N/R N/R N/R
12,70 5 N/R N/R N/R
#4@12"; #5@18";
15,24 6 N/R N/R
#6@26"
25,40 10 #4@12"; #5@18"; #4@8"; #5@12";

17,78 7 N/R
#6@24" #6@18"
#4@12"; #5@20"; #4@8"; #5@12"; #4@6"; #5@8";

20,32 8
#6@26" #6@16" #6@12"
#4@10"; #5@14"; #4@6"; #5@10"; #4@4"; #5@6";

22,86 9
#6@20" #6@12" #6@10"
1
2
3
- N/R indicã faptul cã nu este necesarã armãturã
4
5
6
7
- Consultaþi Secþiunea 1.0 pentru definiþia înãlþimii umpluturii.
133
Metoda prescriptivã - Tabel 3.6 Armãturã verticalã minimã în pereþii drepþi ICF din subsol groºi de
241 mm 1,2,3,4,5
Înãlþimea maximã Înãlþimea.maximã a
a peretelui umpluturii6

10,16 4 N/R N/R N/R
12,70 5 N/R N/R N/R

20,32 8
15,24 6 N/R N/R N/R
17,78 7 N/R
10,16 4 N/R N/R N/R
12,70 5 N/R N/R N/R
15,24 6 N/R N/R N/R

22,86 9
#4@12"; #5@18";
17,78 7 N/R N/R
#6@26"
#4@12"; #5@18"; #4@8"; #5@14";

20,32 8 N/R
#6@26" #6@18"
10,16 4 N/R N/R N/R
12,70 5 N/R N/R N/R
#4@18"; #5@26";
15,24 6 N/R N/R
#6@36"
25,40 10 #4@10"; #5@18";

17,78 7 N/R N/R
#6@24"
#4@12"; #5@16"; #4@8"; #5@12";

20,32 8 N/R
#6@24" #6@16"
#4@8"; #5@12"; #4@6"; #5@10";

22,86 9 N/R
#6@18" #6@12"
1
2
3
- N/R indicã faptul cã nu este necesarã armãturã
4
5
6
7
- Consultaþi Secþiunea 1.0 pentru definiþia înîlþimii umpluturii.
Cerinþele seismice pentru pereþii de subsol
1. Pereþii de beton pentru fundaþie care susþine pereþi ICF la nivelul de deasupra în proiecte de
categoria seismicã C trebuie armaþi cu minim o barã nr.5 la 610 mm la centru (în ambele
sensuri) sau la o distanþare mai micã dacã este cerutã de tabelele 3.2 la 3.6
134
2. Pereþii de beton pentru fundaþie care susþin pereþi ICF la nivelul de deasupra în proiectele de
categorii seismice D1 ºi D2 trebuie armaþi cu minim o barã nr.5 la o distanþare de 457 mm
la centru (în ambele sensuri) sau o distanþare mai micã dacã este cerutã de tabelele 3.2 la 3.6
ºi rezistenþa minimã la compresiune a betonului trebuie sã fie de 20,5 MPa (3,000 psi).
Armãtura verticalã trebuie sã fie continuã cu armãtura verticalã a peretelui de deasupra
nivelului. Alternativ, armãtura trebuie sã se extindã minim 40 de diametre în peretele ICF
de deasupra nivelului, creând o lungime de petrecere cu armãtura peretelui de deasupra
nivelului sau sã se extindã 610 mm terminându-se cu o îndoiturã la 90E de 15,24 în lungime.
B2.1.5 - Pereþi de deasupra nivelului fundaþiei
Presiunile vântului
1. Presiunea vântului luatã în calcul din tabelului 4.1 trebuie folositã pentru determinarea
necesarului de armãturã verticalã a pereþilor.
Metoda prescriptivã - Tabel 4.1 Presiunea minimã a vântului de calcul pentru stabilirea armãturii
verticalã a peretelui
Tebele pentru pereþii de deasupra nivelului1
Presiunea vântului
Închis2 Parþial închis

Viteza vântului
Expunere3 Expunere 3
B C D B C D
[km/h] [mph] [kN/m 2 ] [psf] [kN/m 2] [psf] [kN/m 2] [psf] [kN/m 2 ] [psf] [kN/m 2 ] [psf] [kN/m 2] [psf]
136.79 85 0.8622 18 1.1496 24 1.3891 29 1.1017 23 1.4849 31 1.7723 37
144.8 90 0.958 20 1.2933 27 1.5328 32 1.1975 25 1.6765 35 1.9639 41
160.9 100 1.1496 24 1.6286 34 1.8681 39 1.4849 31 2.0597 43 2.4429 51
177 110 1.3891 29 1.9639 41 2.2992 48 1.8202 38 2.4908 52 2.9219 61
193.1 120 1.6765 35 2.2992 48 2.7303 57 2.1555 45 2.9698 62 3.4967 73
209.2 130 1.9639 41 2.6824 56 3.1614 66 2.5387 53 3.4967 73 40.907 854
225.3 140 2.2513 47 3.1135 65 3.6883 77 2.9219 61 40.428 844 47.613 994
241.4 150 2.5866 54 3.5925 75 42.344 884 3.353 70 46.176 964 54.798 1144
Pentru SI: 1 psf=0,0479 kN/m2 ; 1 mph=1,6093 km/h
1
- Acest tabel se bazeazã pe componentele ASCE 7-98 ºi exercitarea presiunii vântului folosind o înãlþime medie
a acoperiºului de 10,7 m (35 ft) ºi o suprafaþã de referinþã de 0,9 m2 (10 ft2).
2
- Clasificãrile închiderilor sunt aºa cum sunt definite în Secþiunea 1.5.
3
- Categoriile de expunere sunt aºa cum sunt definite în Secþiunea 1.5.
4
- Pentru presiuni ale vântului mai mari de 3,8 kN/m2 (80 psf), este nevoie ca proiectul sã þinã seama de
reglementãrile ºi recomandãrile fabricantului.
2. Dacã se iau în considerare hãrþi cu vitezã ale vântului mai mari sau se proiecteazã estimând
viteze ale vântului mai mari, proiectantul trebuie sã transforme viteza vântului în rafale de
135
vânt de 3 secunde în concordanþã cu Tabelul C1.1 pentru a se folosi cu tabelele date în
aceastã secþiune.
Metoda prescriptivã - Tabel C1.1 Transformarea vitezei vântului

Vitezã vântului mai mare de [km/h] 113 121 129 145 161 177 193 209
[mph] 70 75 80 90 100 110 120 130
Rafalã de 3 secunde [km/h] 137 145 161 177 193 209 225 241
[mph] 85 90 100 110 120 130 140 150
Metoda
1, 2, 3
prescriptivã - Tabel 4.2 Armãturã verticalã minimã pentru peretele drept ICF de deasupra
4, 5
Armãturã.verticalã minimã
Cadru uºor de
Perete ce susþine Cadru uºor de susþinere
Presiunea vântului luatã Înãlþimea maximã susþinerea a celui de-al
acoperiºul sau nu au a celui de-al doilea
în calcu a peretelui pe etaj doilea nivel ICF ºi a
încãrcare suplimentarã nivel ºi a acoperiºului
acoperiºului
grosimea minimã a peretelui (incheas)
[kN/m 2] [psf] [m] [feet] 3,5 5,5 3,5 5,5 3,5 5,5
20 8 #4@48" #4@48" #4@48" #4@48" #4@48" #4@48"
9 #4@48" #4@48" #4@48" #4@48" #4@48" #4@48"
10 #4@38" #4@48" #4@40" #4@48" #4@42" #4@48"
30 8 #4@42" #4@48" #4@46" #4@48" #4@48" #4@48"
9 #4@32;” #4@48" #4@34"; #4@48" #4@34"; #4@48"

#5@48" #5@48" #5@48"
10 necesitã #4@48" necesitã #4@48" necesitã #4@48"

proiect proiect proiect
40 8 #4@30"; #4@48" #4@30"; #4@48" #4@32"; #4@48"

#5@48" #5@48" #5@48"
9 necesitã #4@42" necesitã #4@46" necesitã #4@48"

proiect proiect proiect
10 #4@32"; necesitã #4@34"; necesitã #4@38" necesitã

#5@48" proiect #5@48" proiect proiect
50 8 #4@20"; #4@42" #4@22"; #4@46" #4@24"; #4@48"

#5@30" #5@34" #5@36"
9 necesitã #4@34"; necesitã #4@34"; necesitã #4@38"

proiect #5@48" proiect #5@48" proiect
10 necesitã #4@26"; necesitã #4@26"; necesitã #4@28";

proiect #5@38" proiect #5@38" proiect #5@46"
60 8 necesitã #4@34"; necesitã #4@36" necesitã #4@40"

proiect #5@48" proiect proiect


136
4, 5
Armãturã.verticalã minimã
Cadru uºor de
Perete ce susþine Cadru uºor de susþinere
Presiunea vântului luatã Înãlþimea maximã susþinerea a celui de-al
acoperiºul sau nu au a celui de-al doilea
în calcu a peretelui pe etaj doilea nivel ICF ºi a
încãrcare suplimentarã nivel ºi a acoperiºului
acoperiºului
grosimea minimã a peretelui (incheas)
[kN/m 2] [psf] [m] [feet] 3,5 5,5 3,5 5,5 3,5 5,5
70 8 necesitã #4@28"; necesitã #4@30"; necesitã #4@34";



80 8 necesitã #4@26"; necesitã #4@26"; necesitã #4@28";



Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 m; 1 mph=1,6093 km/h
1
- Valorile din acest tabel sunt bazate pe barele de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi) ºi beton
cu o rezistenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi)
2
- Criteriul de deviere este L/240, unde L este înãlþimea peretelui de la nivel în inches.
3
4
- Se permite sã fie mãritã distanþarea armãrii pentru pereþi de 88,9 mm cu maxim 1,6 atunci când oþelul beton de armare are
o rezistenþa minimã la rupere de 414 MPa (60,000 psi) este folosit. Armarea nu trebuie sã fie mai micã de o barã #4 la 1,2 m
la centru.
5
- Se permite sã fie mãritã distanþarea armãrii pentru pereþi de 139,7 mm cu maxim 1,5 atunci când oþelul beton de armare are
o rezistenþa minimã la rupere de 414 MPa (60,000 psi) este folosit. Armarea nu trebuie sã fie mai micã de o barã #4 la 1,2 m
la centru.
6
- Nu se permite un perete de 8,89 cm dacã sunt folosite margini de lemn pentru susþinerea sarcinilor nivelului ºi acoperiºului.
Armãtura peretelui de deasupra
1. Armarea orizontalã a peretelui este necesarã sub forma unei bare nr. 4 în interiorul valorii
de 305 mm de la partea superioarã a peretelui, o barã nr. 4 în interiorul valorii de 305 mm
de la nivelul finisat, ºi o barã nr.4 în apropierea treimei în tot restul peretelui.
2. Armarea verticalã a peretelui trebuie sã fie conform Tabelului 4.2 dat de metoda prescriptive.
Acest tabel poate fi folosit pentru AMVIC de 100 mm ºi 152 mm pentru pereþii de deasupra.
Cerinþele seismice ºi de vânt
1. În categoria de proiect seismic C, armarea minimã verticalã ºi orizontalã trebuie sã fie o barã
nr.5 la 610 mm la centru sau o distanþare mai micã dacã este cerutã de tabelul 4.2.
2. În categoriile de proiect seismic D1 ºi D2, armarea minimã verticalã ºi orizontalã trebuie sã
fie o barã nr.5 la o distanþare maximã de 457 mm la centru sau o distanþare mai micã dacã
este cerutã de tabelul 4.2 ºi rezistenþa minimã la compresiune a betonului este 20,5 MPa
137
(3,000 psi).
3. Pentru presiunea vântului consideratã mai mare de 1,9 kPa (40 psf) sau categoria de proiect
seismic C ori mai mare, toate armãrile verticale ale peretelui în cel mai de sus nivel ICF
trebuie terminate cu o îndoiturã la 90 de grade. Îndoitura trebuie sã aibã o lungime minimã
de 152 mm paralelã cu armãtura orizontal a peretelui ºi sã fie poziþionatã în interiorul valorii
de 102 mm de la suprafaþa superioarã a peretelui ICF. În plus, armãrura orizontalã a
peretelui, la colþurile exterioare ale clãdirii, trebuie terminate cu o îndoiturã la 90 de grade
rezultând o lungime a îmbinãrii de suprapunere (joantare), minimã de 40 diametre, cu
armãtura orizontalã a peretelui intersectat. Razele îndoiturilor nu trebuie sã fie mai mici de
102 mm.
Cerinþe de proiectare pentru golurile din pereþi date de solicitãrile seismice ºi de vânt
1. Dimensionarea peretelui solid pentru diferite presiuni ale vântului se face consultând
tabelele 5.1, 5.2A, 5.2B ºi 5.2C.
Metoda prescriptivã - Tabel 5.1 Presiunea exercitatã de vânt pentru determinarea dimensiunilor
peretelui solid 1
Presiunea datã de viteza vântului ()
Viteza vântului
expunere2
(mph)
B C D
km/h mph kN/m 2 psf kN/m 2 psf kN/m 2 psf
137 85 0.67 14 0.91 19 1.10 23
145 90 0.77 16 1.01 21 1.20 25
161 100 0.91 19 1.25 26 1.48 31
177 110 1.10 23 1.53 32 1.77 37
193 120 1.29 27 1.82 38 2.11 44
209 130 1.53 32 2.11 44 2.49 52
225 140 1.77 37 2.44 51 2.87 60
241 150 2.06 43 2.83 59 33.19 693

Pentru SI: 1 psf=0,0479 kN/m2 ; 1 mph=1,6093 km/h
1
- Valorile din tabel se bazeazã pe ASCE 7-98 Figura 6-4 presiunile vântului în raport cu viteza, pentru clãdirile
joase folosind o înãlþime mijlocie a acoperiºului de 10,7 m (35 ft).
2
- Categoriile de expunere sunt definite în Secþiunea 1.5.
3
- Proiectul este necesar în concordanþã reglementãrile în domeniu ºi normele fabricantului.
138
Metoda prescriptivã - Tabel 5.2 ACerinþe ale lungimii minime a capãtului peretelui solid pentru
pereþi drepþi ICF (vânt perpendicular1, 2, 3, 4, 5
Presiunea vitezei proiectate (psf)

Lungimea minimã a peretelui solid la capãt
(feet)
Categoria Llungimea
Panta
pertelui peretelui lateral L
acoperiºului
(feet) 20 25 30 35 40 45 50 60
#1:12 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00
5:12 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,25 4,50

16
7:12 4 4,00 4,25 4,25 4,5 4,75 4,75 5,00 5,50
12:12 4 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,25
#1:12 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,25 4,50
5:12 4,00 4,00 4,00 4,25 4,25 4,50 4,50 4,75

24
7:12 4 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,25
12:12 4 4,75 5,00 5,25 5,75 6,00 6,50 6,75 7,50
#1:12 4,00 4,00 4,00 4,00 4,25 4,25 4,50 4,75
5:12 4,00 4,00 4,25 4,50 4,50 4,75 5,00 5,25

32
7:12 4 4,50 5,00 5,25 5,50 6,00 6,25 6,50 7,25
Nivelul 12:12 4 5,00 5,50 6,00 6,50 7,00 7,25 7,75 8,75
superior din
douã niveluri #1:12 4,00 4,00 4,25 4,25 4,50 4,50 4,75 5,00
5:12 4,00 4,25 4,50 4,75 4,75 5,00 5,25 5,50

40
7:12 4 4,75 5,25 5,75 6,00 6,50 7,00 7,27 8,00
12:12 4 5,50 6,00 6,50 7,25 7,25 7,75 8,25 10
#1:12 4,00 4,25 4,25 4,50 4,75 4,75 5,00 5,50
5:12 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,00

50
7:12 4 5,25 5,75 6,25 6,75 7,25 7,75 8,25 9,25
12:12 4 6,00 6,75 7,50 8,00 8,75 9,50 10,25 11,50
#1:12 4,00 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,25 5,75
5:12 4,50 4,75 5,00 5,35 5,50 5,75 6,00 6,75

60
7:12 4 5,50 6,25 6,75 7,50 8,00 8,50 9,25 10,25
12:12 4 6,50 7,25 8,25 9,00 9,75 10,50 11,50 13,00

2
Pentru SI: 1 psf=0,0479 kN/m ; 1 mph=1,6093 km/h
1
- Valorile din tabel sunt pentru barele de oþel beton de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa
(40,000 psi) ºi beton cu o rezistenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi)
2
- Valorile din tabel sunt pentru un perete plat de grosime 88,9 mm. Pentru un perte plat cu grosime 139,7 mm,
înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid mai mic de 1,2 m (4 ft).
3
- Valorile din tabel sunt pentru o înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m (10 ft).
4
- Valorile sunt bazate pe o deschidere a peretelui de capãt a clãdirii de 9,1 m (30 foot). Pentru un perete de capãt
al cladirii de 13,7 m (45 ft) ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12, înmulþiþi valorile din tabel cu 1,2.
Pentru un perete de capãt al cladirii de 18,3m (60 ft) ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12, înmulþiþi
valorile din tabel cu 1,4.
5
- Interpolare liniarã este permisã.
139
Metoda prescriptivã - Tabel 5.2 B Cerinþe ale lungimii minime a capãtului peretelui solid pentru
pereþi drepþi ICF (vânt perpendicular)1, 2, 3, 4, 5

Lungimea minimã a peretelui solid la capãt
Lungimea (feet)
Categoria
peretelui lateral Panta
pertelui
L acoperiºului
(feet) 20 25 30 35 40 45 50 60
#1:12 4,00 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,25 5,75
5:12 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,00 6,75

16
7:12 4 4,50 5,00 5,25 5,75 6,00 6,25 6,75 7,25
12:12 4 5,00 5,25 5,75 6,25 6,50 7,00 7,25 8,25
#1:12 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,00 6,75
5:12 4,75 5,25 5,50 6,00 6,25 6,75 7,00 7,75

24
7:12 4 5,25 5,75 6,25 6,75 7,00 7,50 8,00 9,00
12:12 4 5,50 6,25 6,75 7,25 8,00 8,50 9,00 10,25
#1:12 4,75 5,00 5,50 5,75 6,25 6,50 6,75 7,50
5:12 5,25 5,75 6,25 6,75 7,25 7,50 8,00 9,00

32
7:12 4 5,75 6,50 7,00 7,75 8,25 9,00 9,50 10,75
Primul nivel 12:12 4 6,25 7,00 7,75 8,50 9,25 10,00 10,75 12,25
din douã
nuveluri #1:12 5,00 5,50 5,75 6,25 6,75 7,25 7,50 8,50
5:12 5,50 6,25 6,75 7,25 8,00 8,50 9,00 10,25

40
7:12 4 6,25 7,00 7,75 8,75 9,50 10,25 11,00 12,50
12:12 4 7,00 8,00 8,75 9,75 10,75 11,50 12,50 14,25
#1:12 5,50 6,00 6,50 7,00 7,50 8,00 8,50 9,50
5:12 6,00 6,75 7,50 8,25 9,00 9,75 10,50 11,75

50
7:12 4 7,00 8,00 9,00 10,00 10,75 11,75 12,75 14,50
12:12 4 7,75 9,00 10,00 11,25 12,25 13,50 14,75 17,00
#1:12 5,75 6,50 7,00 7,50 8,25 8,75 9,50 10,75
5:12 6,75 7,50 8,25 9,25 10,00 10,75 11,75 13,25

60
7:12 4 7,75 9,00 10,00 11,00 12,25 13,25 14,50 16,75
12:12 4 8,75 10,00 11,50 12,75 14,00 15,50 16,75 19,50

2
1
2
înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid mai mic de 1,2 m.
3
- Valorile din tabel sunt pentru o înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m.
4
- Valorile sunt bazate pe o deschidere a peretelui de capãt a clãdirii de 9,1 m. Pentru un perete de capãt al
cladirii de 13,7 m ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12, înmulþiþi valorile din tabel cu 1,2. Pentru un
perete de capãt al cladirii de 18,3m ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12, înmulþiþi valorile din tabel
cu 1,4.
140
5
Metoda prescriptivã - Tabel 5.2 C Cerinþe ale lungimii minime a peretelui solid pentru pereþi drepþi
ICF (vânt paralel)1, 2, 3, 4, 5
Lungimea minimã a peretelui lateral
(feet)
Lungimea peretelui
Categoria pertelui
lateral L
(feet) 20 25 30 35 40 45 50 60
16 4 4 4 4 4,25 4,25 4,5 4,75
24 4 4,25 4,5 4,75 4,75 5 5,25 5,5
Nivelul superior 32 4,5 4,75 5 5,25 5,5 6 6,25 6,75

din douã
nuveluri 40 5 5,5 5,75 6,25 6,75 7 7,5 8,25
50 5,75 6,25 7 7,5 8,25 8,75 9,5 10,75
60 6,5 7,5 8,25 9,25 10 10,75 11,75 13,25
16 4,25 4,5 4,75 5 5,25 5,5 5,75 6,5
24 4,75 5,25 5,5 6 6,25 6,75 7 8
32 5,5 6 6,5 7 7,5 8 8,75 9,75

Primul nivel din
douã nuveluri
40 6,25 7 7,5 8,25 9 9,75 10,5 12
50 7,25 8,25 9,25 10,25 11,25 12,25 13,25 15,25
60 8,5 9,75 11 12,25 13,5 15 16,25 18,75

2
1
2
înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid mai mic de 1,2 m.
3
- Valorile din tabel sunt pentru o înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m.
4
- Valorile tabelului sunt pentru acoperiºul cu o înclinare maximã de 12:12.
5
2. Lungimea peretelui solid pentru categoriile de proiect seismic C, D1 ºi D2 trebuie sã

fie conform tabelului 5.5.
Metoda prescriptivã - Tabel 5.5 Procentul minim a lungimii peretelui exterior fãrã goluri categoriile
de proiect seismic C ºi D 1, 2
Lungimea minimã a peretelui fãrã goluri (procent)
Tipul peretelui ICF ºi grosimea Un nivel sau nivelul Susþinerea peretelui, a Susþinerea peretelui
minimã a peretelui (inches) superior al construcþiei cadrului uºor al nivelului nivelului superior
cu douã niveluri superior ºi a acoperiºului ICF ºi a acoperiºului
3
Categorie de proiect seismic C 20 procente 25 procente 35 procente
4
Categorie de proiect seismic D1 25 procente 30 procente 40 procente
4
Categorie de proiect seismic D2 30 procente 35 procente 45 procente
Pentru SI: 1 inch=2,54 cm; 1 mph=1,6093 km/h
1
- Procentajele de bazã sunt aplicabile pentru înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m, construcþie
141
fronton cu cadru uºor, toate tipurile de perete ICF din categoria de proiect seismic C, ºi toate tipurile de perete
ICF cu o grosime nominalã mai mare de 140 mmpentru categoriile de proiect seismic D1 ºi D2. Aceste procente
sunt pentru greutatea maximã a finisãrilor interioare ºi exterioare ale peretelui aplicate la pereþii ICF mai uºoare
de 0,38 KN/m3 (8 psf).
2
- Pentru toþi pereþii, lungimea minimã cerutã a pereþilor fãrã goluri trebuie sã fie calculatã înmulþind valuarea
procentualã din tabel cu dimensiunile minime a unui dreptunghi ce înscrie total planul contrucþiei.
3
- Pereþii trebuie armaþi cu minim bare nr.5 (clasa 40 sau 60) distanþate la maxim 609,6 mm la centru în fiecare
sens, bare nr.4 (clasa 40 sau 60) distanþate la maxim 406,4 mm la centru în fiecare sens.
4
- Pereþii trebuie construiþi cu beton ce are rezistenþa la compresiune de minim 20,7 MPa (3,000 psi) ºi armaþi
cu bare minim #5 (clasa 60, ASTM A706), distaþate la maxim 457,2 mm la centru în fiecare sens sau bare nr.4
(clasa 60, ASTM A706) distanþate la maxim 304,8 mm la centru în fiecare sens.
3. Trebuiesc folositã lungimea mai mare de perete fãrã goluri fatã de cea cerutã în tabelele
5.2A, 5.2B, 5.2C ºi 5.5.
B2.1.6 - Legarea planºeului
1. Grinda longitudinalã de lemn pentru cuplarea grinzilor transversale trebuie ancoratã la pereþii
drepþi ICF în concordanþã cu tabelul 6.1.
Metoda prescriptivã - Tabel 6.1 Cerinþele de conexiune a grinzii de planºeu - perete ICF (conexiune
cu sarcinã lateralã) 1, 2, 3
Deschiderea
maximã a Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare 122,5 mm
planºeului fãrã
sprijin Decalajul ºuruburilor Decalajul ºuruburilor Douã ºuruburi de Douã ºuruburi de
intermediar 4 de ancorare cu de ancorare cu ancorare de ancorare de
(feet) diametru de 1/2 inch diametru de 5/8 inch diametru 1/2 inch 6 diametru 5/8 inch 6
8 18 20 36 40
10 16 18 32 36
12 14 18 28 36
14 12 16 24 32
16 10 14 20 28
18 9 13 18 26
20 8 11 16 22
22 7 10 14 20
24 7 9 14 18
26 6 9 12 18
28 6 8 12 16
30 5 8 10 16
32 5 7 10 14
Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm
1
- Lãþimea minimã nominalã a grinzii de lemn trebuie sã fie de 203 mm. Grosimea realã a scândurii de grindã
trebuie sã fie de minim 38 mm. Scândura de grindã trebuie sã fie minim Clasa nr.2.
2
- Distanþa minimã a marginilor trebuie sã fie 51 mm pentru ºuruburi de ancorare cu diametru de 13 mm ºi de
64 mm pentru ºuruburile de ancorare cu diametrul de 5/8.
142
3
- Interpolarea este permisã pentru deschiderile planºeului.
4
- Deschiderea planºeului corespunde cu deschiderea fãrã sprijin a deschiderii structurii planºeului (ex: grinde
sau grinde cu zãbrele) între pereþii ce susþin sarcina sau grinda.
5
- ªuruburile de ancorare trebuie sã se extindã prin grindã la centru grosimii peretelui plat ICF sau centrul
grosimii de miez cu armare orizontalã sau verticalã (grilei grãtar) sau a sistemului de perete ICF cu armare tip
plasã.
6
- Distanþa minimã verticalã între ºuruburi trebuie sã fie 38 mm pentru ºuruburile de ancorare cu diametrul de
13 mm ºi 51 mm pentru ºuruburile de ancorare de diametru 16 mm.
2. Vã rugãm sã consultaþi metoda prescriptivã Secþiunea 6 pentru cerinþe suplimentare privind

proiectarea planºeului, acoperiºului ºi grosimii minime a peretelui pentru categoriile de
proiect de presiuni mari ale vântului ºi categoriile de proiect seismic C, D1 ºi D2.
143
Anexa C - Dimensiunile pereþilor modelaþi cu cofraje AMVIC
Tabel C1.1 - Înãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMVIC de 10, 15, ºi 20 cm
Tabel C1.2 - Înãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMVIC de 25 cm
Înãlþimea totalã pentru cofraje AMVIC de
Înãlþimea totalã pentru cofraje AMVIC 25,4 cm
Nr. de rânduri 10, 15, 20 cm
inch m inch m
1 16 0.41 24 0.61
2 32 0.81 48 1.22
3 48 1.22 72 1.83
4 64 1.63 96 2.44
5 80 2.03 120 3.05
6 96 2.44 144 3.66
7 112 2.84 168 4.27
8 128 3.25 192 4.88
9 144 3.66 216 5.49
10 160 4.06 240 6.10
11 176 4.47 264 6.71
12 192 4.88 288 7.32
13 208 5.28 312 7.92
14 224 5.69 336 8.53
15 240 6.10 360 9.14
16 256 6.50 384 9.75
17 272 6.91 408 10.36
18 288 7.32 432 10.97
19 304 7.72 456 11.58
20 320 8.13 480 12.19
144
Dimensiunile pereþilor la unghi de 90E modelaþi cu cofraje AM VIC de 90E de 10, 15, 20 ºi 25
cm
Pereþii se modeleazã folosind cofraje AMVIC

de 90E întregi ºi cofraje tãiate cu câte 2,54 cm
Tabel C1.3 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj AMVIC de 90E 10 cm (3)
Dimensiunea colþului
Nr. interioar - exterioar - interior - interioar - exterioar -
interior - interior
crt. exterioar exterioar interior exterioar exterioar
varianta 1 varianta 2
1 0.406 0.635 0.178 0.559 0.787 0.330
2 0.711 0.940 0.483 0.864 1.092 0.635
3 1.016 1.245 0.787 1.168 1.397 0.940
4 1.321 1.549 1.092 1.473 1.702 1.245
5 1.626 1.854 1.397 1.778 2.007 1.549
6 1.930 2.159 1.702 2.083 2.311 1.854
7 2.235 2.464 2.007 2.388 2.616 2.159
8 2.540 2.769 2.311 2.692 2.921 2.464
9 2.845 3.073 2.616 2.997 3.226 2.769
10 3.150 3.378 2.921 3.302 3.531 3.073
11 3.454 3.683 3.226 3.607 3.835 3.378
12 3.759 3.988 3.531 3.912 4.140 3.683
13 4.064 4.293 3.835 4.216 4.445 3.988
14 4.369 4.597 4.140 4.521 4.750 4.293
15 4.674 4.902 4.445 4.826 5.055 4.597
16 4.978 5.207 4.750 5.131 5.359 4.902
17 5.283 5.512 5.055 5.436 5.664 5.207
18 5.588 5.817 5.359 5.740 5.969 5.512
19 5.893 6.121 5.664 6.045 6.274 5.817
20 6.198 6.426 5.969 6.350 6.579 6.121
21 6.502 6.731 6.274 6.655 6.883 6.426
22 6.807 7.036 6.579 6.960 7.188 6.731
23 7.112 7.341 6.883 7.264 7.493 7.036
24 7.417 7.645 7.188 7.569 7.798 7.341
(1)
Varianta 1 ºi 2 poziþia 1-Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã
(2)
Varianta 1 poziþia 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt
(3)
Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale ºi nu este necesarã tãierea
145
interior - interior
1 0.457 0.737 0.178 0.610 0.889 0.330
2 0.762 1.041 0.483 0.914 1.194 0.635
3 1.067 1.346 0.787 1.219 1.499 0.940
4 1.372 1.651 1.092 1.524 1.803 1.245
5 1.676 1.956 1.397 1.829 2.108 1.549
6 1.981 2.261 1.702 2.134 2.413 1.854
7 2.286 2.565 2.007 2.438 2.718 2.159
8 2.591 2.870 2.311 2.743 3.023 2.464
9 2.896 3.175 2.616 3.048 3.327 2.769
10 3.200 3.480 2.921 3.353 3.632 3.073
11 3.505 3.785 3.226 3.658 3.937 3.378
12 3.810 4.089 3.531 3.962 4.242 3.683
13 4.115 4.394 3.835 4.267 4.547 3.988
14 4.420 4.699 4.140 4.572 4.851 4.293
15 4.724 5.004 4.445 4.877 5.156 4.597
16 5.029 5.309 4.750 5.182 5.461 4.902
17 5.334 5.613 5.055 5.486 5.766 5.207
18 5.639 5.918 5.359 5.791 6.071 5.512
19 5.944 6.223 5.664 6.096 6.375 5.817
20 6.248 6.528 5.969 6.401 6.680 6.121
21 6.553 6.833 6.274 6.706 6.985 6.426
22 6.858 7.137 6.579 7.010 7.290 6.731
23 7.163 7.442 6.883 7.315 7.595 7.036
24 7.468 7.747 7.188 7.620 7.899 7.341
(1)
Varianta 1 ºi 2 poziþia 1 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã
(2)
Varianta 1 poziþia 2-Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt
(3)
146
interior - interior
1 0.508 0.838 0.178 0.660 0.991 0.330
2 0.813 1.143 0.483 0.965 1.295 0.635
3 1.118 1.448 0.787 1.270 1.600 0.940
4 1.422 1.753 1.092 1.575 1.905 1.245
5 1.727 2.057 1.397 1.880 2.210 1.549
6 2.032 2.362 1.702 2.184 2.515 1.854
7 2.337 2.667 2.007 2.489 2.819 2.159
8 2.642 2.972 2.311 2.794 3.124 2.464
9 2.946 3.277 2.616 3.099 3.429 2.769
10 3.251 3.581 2.921 3.404 3.734 3.073
11 3.556 3.886 3.226 3.708 4.039 3.378
12 3.861 4.191 3.531 4.013 4.343 3.683
13 4.166 4.496 3.835 4.318 4.648 3.988
14 4.470 4.801 4.140 4.623 4.953 4.293
15 4.775 5.105 4.445 4.928 5.258 4.597
16 5.080 5.410 4.750 5.232 5.563 4.902
17 5.385 5.715 5.055 5.537 5.867 5.207
18 5.690 6.020 5.359 5.842 6.172 5.512
19 5.994 6.325 5.664 6.147 6.477 5.817
20 6.299 6.629 5.969 6.452 6.782 6.121
21 6.604 6.934 6.274 6.756 7.087 6.426
22 6.909 7.239 6.579 7.061 7.391 6.731
23 7.214 7.544 6.883 7.366 7.696 7.036
24 7.518 7.849 7.188 7.671 8.001 7.341
(1)
Varianta 1 ºi 2 poziþia 1 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã
(2)
(3)
147
(3)
Tabel C1.6 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj AMVIC de 90E 25 cm
interior - interior
1 0.559 0.940 0.178 0.711 1.092 0.330
2 0.864 1.245 0.483 1.016 1.397 0.635
3 1.168 1.549 0.787 1.321 1.702 0.940
4 1.473 1.854 1.092 1.626 2.007 1.245
5 1.778 2.159 1.397 1.930 2.311 1.549
6 2.083 2.464 1.702 2.235 2.616 1.854
7 2.388 2.769 2.007 2.540 2.921 2.159
8 2.692 3.073 2.311 2.845 3.226 2.464
9 2.997 3.378 2.616 3.150 3.531 2.769
10 3.302 3.683 2.921 3.454 3.835 3.073
11 3.607 3.988 3.226 3.759 4.140 3.378
12 3.912 4.293 3.531 4.064 4.445 3.683
13 4.216 4.597 3.835 4.369 4.750 3.988
14 4.521 4.902 4.140 4.674 5.055 4.293
15 4.826 5.207 4.445 4.978 5.359 4.597
16 5.131 5.512 4.750 5.283 5.664 4.902
17 5.436 5.817 5.055 5.588 5.969 5.207
18 5.740 6.121 5.359 5.893 6.274 5.512
19 6.045 6.426 5.664 6.198 6.579 5.817
20 6.350 6.731 5.969 6.502 6.883 6.121
21 6.655 7.036 6.274 6.807 7.188 6.426
22 6.960 7.341 6.579 7.112 7.493 6.731
23 7.264 7.645 6.883 7.417 7.798 7.036
24 7.569 7.950 7.188 7.722 8.103 7.341
(1)
Varianta 1 ºi 2 poziþia 1 ºi 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã
(2)
(3)
148
Pereþi modelaþi cu cofraje AM VIC de 45 E cu miezul de beton de 10, 15 ºi 20 cm
Tabel C1.7 - Dimeniunile colþului de perete la 45E pentru perete modelat cu cofraje AMVIC de 45
E cu miezul de 10 cm
Dimensiunea proiecþiei Dimensiunea deschiderii A exterior Dimensiunea deschiderii B interior
Nr. deschiderii C - exterior - interior
crt.
[m] [m] [m]
1 0.256 0.457 0.268
2 0.364 0.610 0.421
3 0.471 0.762 0.573
4 0.579 0.914 0.725
5 0.687 1.067 0.878
6 0.795 1.219 1.030
7 0.903 1.372 1.183
8 1.011 1.524 1.335
9 1.119 1.676 1.487
10 1.227 1.829 1.640
11 1.335 1.981 1.792
12 1.443 2.134 1.945
13 1.551 2.286 2.097
14 1.659 2.438 2.249
15 1.767 2.591 2.402
16 1.875 2.743 2.554
(1) Poziþia 1 ºi 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã
(2) Poziþia 3 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt
(3) Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale care nu necesitã tãierea
149
E cu miezul de 15 cm
Dimensiunea proiecþiei Dimensiunea deschiderii A Dimensiunea deschiderii B
Nr. deschiderii C exterior - exterior interior - interior
crt.
[m] [m] [m]
1 0.249 0.468 0.237
2 0.357 0.621 0.389
3 0.465 0.773 0.541
4 0.573 0.926 0.694
5 0.681 1.078 0.846
6 0.789 1.230 0.999
7 0.897 1.383 1.151
8 1.005 1.535 1.303
9 1.113 1.688 1.456
10 1.221 1.840 1.608
11 1.329 1.992 1.761
12 1.437 2.145 1.913
13 1.545 2.297 2.065
14 1.653 2.450 2.218
15 1.761 2.602 2.370
16 1.919 2.754 2.523
150
E cu miezul 20 cm
Dimensiunea proiecþiei Dimensiunea deschiderii A Dimensiunea deschiderii B
Nr. deschiderii C exterior - exterior interior - interior
crt.
[m] [m] [m]
1 0.264 0.510 0.237
2 0.371 0.662 0.389
3 0.479 0.814 0.541
4 0.587 0.967 0.694
5 0.695 1.119 0.846
6 0.803 1.272 0.999
7 0.911 1.424 1.151
8 1.019 1.576 1.303
9 1.127 1.729 1.456
10 1.235 1.881 1.608
11 1.343 2.034 1.761
12 1.451 2.186 1.913
13 1.559 2.338 2.065
14 1.667 2.491 2.218
15 1.775 2.643 2.370
16 1.883 2.796 2.523
151
Anexa D - Insectele ºi construcþii în sistem AMVIC
D1.0 - Tipuri de insecte
Existã trei tipuri principale de insecte ce se gãsesc în prezent în America de Nord
1. Insecte de lemn umed

2. Insecte de lemn uscat
3. Insecte subterane
Insecte de lemn umed
Acestea sunt predominante în în regiunile cu umiditate mare, zonele împãdurite, in apropierea

bãlþilor, lacurilor sau pe vãile râurilor ºi atacã în primul rând lemnul în descompunere. Eliminarea
sursei de umezealã care conduce la descompunere, de obicei, va controla rãspândirea lor.
Insecte de lem uscat
Acest tip nu necesitã o sursã de umezealã semnificativã. Pot zbura direct în clãdiri ºi începe colonii
în lemnul uscat. Folosirea lemnului tratat este de obicei mai eficientã împotriva acestui tip.
Insecte subterane
Insectele subterane trãiesc în general în sol pentru a evita extremele de temperaturã ºi de asemenea
de a obþine umezeala necesarã existenþei lor. Ele pot ataca orice lemn uscat sau alta sursã de celulozã
din cadrul aria de hrãnire a coloniei, cum ar fi stâlpii netrataþi ai gardului, stâlpi de utilitãþi, carton,
hârtie, scândurã fibroasã care sunt aproape de sol.
Unde o sursã de lemn nu este în contact cu solul, insectele vor construi “tuburi adãpost” din pãmânt
pe pereþii de fundaþie de beton sau în crãpãturile din beton prin care se pot deplasa cãtre ºi de la
sursa de hranã ºi umezeala din sol.
În afarã de intrãrile prin lemnul ce atinge sau este aproape de sol, insectele pot intra prin crãpãturi
în fundaþie de beton sau plãci, ºi prin spaþii din jurul þevilor de utilitãþi trecând prin fundaþiile de
beton.
Insectele subterane sunt cel mai important tip deoarece ele cauzeazã cele mai mari pagube
structurilor clãdirii. În interiorul acestui grup de insectele sunt cele mai agresive ºi distructive din
naturã. Aceste specii de insectele sunt în general mai mici în dimensiuni decât alte specii, dar pot
consuma mai mult lemn ºi mai repede din cauza numãrului lor mare în colonii.
D1.1 - Insecte ºi construcþiile în sistem AM VIC
Polistirenul expandat, ignifugat ºi betonul care intrã în componenþa cofrajelor AMVIC nu constituie
o sursã de hranã pentru nici unul din cele trei tipuri de insecte. Totuºi insectele subterane pot sãpa
prin structura de polistiren expandat, ignifugat pentru a ajunge la zone ale structurii clãdirii unde
pot exista surse de hranã precum ºarpanta acoperiºului, grinzile de lemn ale planºeului ºi pardoseala
din lemn de esenþã tare.
152
Când pereþii în sistem AMVIC sunt folosiþi sub nivel în zone cu infestare foarte mare cu insecte,
devine mai dificil depistarea existenþei lor deoarece insectele pot începe a sãpa prin polistirenul
expandat, ignifugat începând de la nivelul inferior în sus cãtre acoperiº fãrã a fi descoperite.
D1.2 - Cerinþe de proiectare ºi polistirenul expandat, ignifugat sub nivel
Capacitatea insectelor subterane de a sãpa prin polistirenul expandat, ignifugat de sub nivelul
solului duce la mãsuri suplimentare de protecþie a polistirenului aflatã sub nivel, în zonele
considereate a fi foarte infestate.
D1.2.1 - Codul rezidenþial internaþional 2003, controlul insectelor ºi protecþia polistirenului
Controlul insectelor subterane.
În zonele favorabile pagubelor insectelor conform tabelului R301.2(1) metode de protecþie trebuie
sã fie oricare din urmãtoarele:
1. Tratamentul chimic al solului
2. Lemn tratat sub presiune în concordanþã cu normele din domeniu
3. Lemn natural rezistent la insecte
4. Bariere fizice precum scuturi de metal sau plastic contra insectelor
5. Orice combinaþie de mai sus
Protecþia spumei de polistiren expandat
În zonele unde probabilitatea infestãrii cu insecte este foarte mare, polistirenul expandat, ignifugat
trebuie sã nu fie instalatã pe suprafaþa exterioarã sau în interiorul sau exteriorul zidurilor de fundaþie
sau plãcii de fundaþie localizate sub nivel. Trebuie sã existe un spaþiu minim de cel puþin 152mm
între plãcile de spumã instalate deaupra nivelului ºi expuse pãmântului.
Excepþii:
1. Construirea elementelor structurale ale pereþilor, planºeelor, tavanelor ºi acoperiºurilor se

face în întregime din materiale necombustibile sau lemn tratat sub presiune.
2. Dacã existã o metodã de protejare a polistirenul expandat, ignifugat ºi a structurii la
pagubele insectelor subterane este furnizatã.
3. Pe latura interioarã a pereþilor subsolului.
În locurile unde infestarea cu insecte este cunoscutã drept o problemã, toate cioatele, rãdãcinile ºi
alte resturi de lemn trebuie îndepãrtate, în zone neexcavate sub o clãdire, de la nivelul solului pânã
la o adâncime mai mare de 300 mm.
În locurile unde se întâlnesc frecvent insecte:
a) spaþiul dintre elementele structurale de lemn ºi nivelul finisat de sol nu trebuie sã fie mai mic
de 450 mm ºi toate pãrþile elementelor de susþinere trebuie sã fie vizibile pentru a permite
inspecþia, sau
b) elementele structurale din lemn, susþinute de elemente în contact cu solul sau expuse
deasupra solului gol, trebuie sã fie tratate la sub presiune cu substanþe chimice care sunt
toxice pentru insecte.
153
În locurile unde se întâlnesc frecvent insecte ºi fundaþiile sunt izolate sau finisate într-o manierã care
poate ascunde infestaþia insecte,
a) o barierã de metal sau plastic trebuie instalatã prin izolaþie ºi prin oricare altã separare a
materialelor finisate de deasupra nivelului solului finisat pentru a controla trecerea insectelor
prin spatele sau prin izolaþie, separare sau materiale finisate, ºi
b) toate pãrþile ansamblului de susþinere finisat trebuie sã fie vizibile pentru permiterea
inspecþiei.
D2.0 - Protecþia contra insectelor ºi controlarea lor
Existã câteva metode pentru protejare contra insectelor a structurile de deasupra sau dedesubtul
nivelului incluzând a plistirenului expandat, ignifugat. În continuare sunt prezentate mei comune
metode folosite la ora actualã pe piaþã ºi sunt clasificate conform tehnicilor specifice de aplicare.
D2.1 - Bariere fizice
D2.1.1 - Sistem de protecþie contra apei ºi barierã contra insectelor
Membrana izolantã este special proiectatã pentru zidurile AMVIC de fundaþie ºi poate fi folositã la
protecþie împotriva apei cât ºi la protecþie împotriva insectelor.
D2.1.2 - Tratamentul chimic al solului
Adãugarea substanþelor chimice în solul ce înconjoarã structura clãdirii a fost o trediþionalã ºi

principalã metodã de controlare a insectelor. Tratamentul ulterior este necesar pupã perioade
regulate pentru a þine continuu sub control orice populaþie de insecte de lângã structurã.
Acolo unde nivelul pânzei freatice este foarte ridicat ºi poate exista un pericol ecologic ca agenþii
chimici ajungã în aceasta aceastã metodã este au interzisã.
D2.1.3 - Scut metalic contra insectelor
Scuturile metalice contra insectelor sunt bariere

fizice pentru insecte care previn infestarea
construcþia de cãtre insecte prin tuneluri
invizibile. Când este instalat adecvat, scutul
metalic contra insectelor va forþa insectele
subterane sã construiascã tunele pe partea
exterioarã a scutului care sunt uºor de detectat.
Scuturile metalice sunt instalate pe partea

superioarã a zidurilor de beton, ºi sunt fabricate
din foi de metal care sunt desfãºurate ºi ataºate
deasupra zidurilor de fundaþie. Marginile sunt Figura D1.1 - Scut metalic contra insectelor
îndoite la un unghi de 45 de grade. Scuturile de folosind cupru pe partea superioarã a zidului
metal trebuie construite foarte strâns în jurul de fundaþie.
structurii ºi toate îmbinãrile trebuiesc bine Dreptul de autor 1998-2005, Programul de
sigilate. Îmbinãrile pot fi sigilate prin lipire, sau entomologie urbanã, Universitatea din
cu un compus bituminos asemeni cu smoala. Toronto
www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm
154
Figura D1.2 - Scut metalic la colþ detaliat
Dreptul de autor 1998-2005, Programul de
entomologie urbanã, Universitatea din
Toronto
www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm
D2.1.4 - Barierã fizicã din particule
O barierã fizicã din pietre de dimensiuni mai mici decât cele ale insectelor cum ar fi bazalt concasat,
nisip silice, nisip natural, granit, cioburi de sticlã, calcar, cuarþ ºi nisip coral, pot fi folosite pentru
a preveni trecerea insectelor. Existã trei cerinþe de bazã care trebuie sã existe pentru ca o barierã
fizicã de dimesniunile insectelor sã fie eficientã:
1. Dimensiunea granulelor trebuie sã fie destul de mici astfel încât atunci când sunt compactate
împreunã, spaþiul dintre ele sã fie prea mic pentru ca insectele sã se poatã strecura.
2. Granulele trebuie sã fie suficient de mari ºi grele asfel încât insectele sã nu le poatã ridica
sau muta.
3. Granulele trebuie sã fie prea tari pentru ca insectele sã le poatã mesteca.
Studiile curente au condus entomologii la dezvãluirea faptului cã dimensiunile particulelor între 1,4 -
2,8 mm sunt impenetrebile insectelor subterane.
Barierele fizice de dimesiunea insectelor sunt folosite sub plãci, în jurul fundaþiilor, ºi în jurul
instalaþiilor tehnico-sanitare pentru a crea o barierã fizicã împotriva insectelor.
Un exemplu de barierã de dimensiunea fizicã de dimensiunile insectelor cu rezultate bune este

bariera bazalticã împotriva insectelor fãcutã din bazalt concasat ºi/sau cernut.Aceasta este folositã
la ora actualã pentru construcþii comerciale ºi rezidenþiale.
D2.1.5 - Plasa contra insectelor
Plasa contra insectelor este o plasã finã din fir de oþel inoxidabil care protejeazã zidurile de fundaþie
ºi placa la nivel a structurii de strãpungerea insectelor. Deschizãtura grilei plasei este prea micã
pentru ca insectele sã o strãpungã ºi prea tare pentru ca ele sã o mestece. Plasa contra insectelor nu
155
va omorî sau elimina insectele. Va preveni fizic structura clãdirii de invazia insectelor.
Plasa contra insectelor poate fi instalatã în timpul cnstrucþiei la exteriorul zidurilor de fundaþie, sub
placa la nivel, ºi în jurul þevilor sanitare care strãpung structura. Plasa contra insectelor poate fi
instalatã numai de profesioniºti calificaþi care au fost instruiþi pentru intalarea plasei contra
insectelor.
D2.2 - Eliminarea insectelor
D2.2.1 - Momeli pentru insecte
Sistemele de momealã pentru insecte au fost dezvoltate pe baza comportamenului social al insectelor
de a se îngriji ºi hrãni reciproc astfel transferând otravã chimicã în colonia de insecte ºi în cele din
urmã eliminând-o.
Lemnul ºi alte tipuri de celulozã se foloseºte în momelile pentru insecte, pentru a atrage insectele
muncitoare care cautã hranã. Celuloza este îmbibatã cu o otravã cu acþiune lentã care nu poate fi
detectatã de insecte. Otrava trebuie sã aibe o acþiune lentã deoarece insectele tind sã evite locurile
unde se acumuleazã insecte bolnave ºi moarte. Insectele muncitoare se hrãnesc cu materialul tratat
ºi îl carã la alþi membri ai coloniei, unde otrãveºte lent insectele ºi în cele din urmã reduce sau
eliminã întreaga colonie.
De obicei, în locuri special alese sunt

introduse în sol aproape de structurã ºi în
vecinãtatea locurilor cu n oscu te sau
suspectate cu insectelor active se introduc
astfel de momeli. Iniþial locurile conþin lemn
netratat pentru a servi ca un dispozitiv de
monitorizare. Odatã ce insectele l-au
localizat ºi au început sã se hrãneascã cu el,
lemnul este înlocuit cu o otravã chimicã cu
acþiune lentã. În plus, pot fi instalate , în
locuri situate deasupra solului în interiorul
sau pe structurã în vecinãtatea lemnului
avariar ºi a tunelurilor de adãpostire.
Figura D1.3 - Introducerea unei capcane contra
insectelor conþinând lemn ca momealã
Momelile pentru insecte sunt folosite pentru
controlarea infestaþiilor cu insecte mai bine decât o barierã care sã opreascã insectele sã strãpungã
structura.
D2.2.2 - Capcane pentru insecte cãrãuºi
Acestea sunt asemeni momelilor pentru insecte prin faptul cã foloseºte comportamentul social pentru
a rãspândi otrãvuri chimice cu acþiune lentã în colonia de insecte.
Capcanele pentru insecte sunt plasate în locaþii corespunzãtoare în vecinãtatea structurii. Capcanele
sunt verificate cu regularitare pentru prezenþa insectelor. O otravã chimicã cu acþiune lentã este
aplicatã pe partea externã a corpului insectelor asemeni unui înveliº. Dupã tratament insectele sunt
eliberate înapoi în coloniile lor. Insectele învelite carã cantitãþi de toxine mai mari decât insectele
care se hrãnesc cu momealã.
156
Acest tip de insecte tratate acþioneazã ca un sistem de livrare, împrãºtiind toxina prin colonie.
Curãþate ºi îngrijite de cãtre alþi membrii ai coloniei duce la înghiþirea pesticidelor de cãtre indivizii
îmgrijitori. Dupã înghiþire pesticidele sunt distribuite mai departe prin comportamente de hrãnire
reciprocã. Din cauza sistemului mai eficient de livrare, are rezultate mai bune în laborator ºi în
condiþiile din teren decât sistemele cu momealã.
D2.3 - Mãsuri administrative pe ºantier
Urmãtoarele mãsuri trebuie luate în timpul construcþiei pentru a reduce probabilitatea infestãrii cu
insecte a structurii clãdirii. Aceste mãsuri sunt complementare altor metode de prevenire ºi control
a insectelor discutate mai sus ºi nu trebuie folosite sau considerate ca soluþii exclusive.
1. ªantierele de construcþie trebuie curãþate de buturugi, rãdãcini sau alte materiale lemnoase
care rãmân dedesubtul sau în jurul clãdirii.
2. Toþi stâlpii, cofrajele ºi resturi ale construirii trebuie îndepãrtate de dedesubtul ºi din jurul
clãdirii. Nu umpleþi peste astfel de resturi.
3. ªantierul trebuie drenat bine astfel ca umezeala sã nu fie reþinutã sub, sau în jurul clãdirii.
Canale de scurgere trebuie sã îndepãrteze apa de clãdire.
4. Nici un lemn (suport de scarã, prãjinã sau alt lemn) nu trebuie sã iasã prin planºeele sau
fundaþiile din beton.
5. Fundaþiile trebuie sã fie din beton sau zidãrie ºi solul trebuie sã nu intre în contact cu lemnul
ce rãmâne pe el. Asiguraþi-vã ca peretele de fundaþie este destul de înalt pentru a permite
aºezarea de sol suficient deasupra ºi totuºi sã lase o deschidere de cel puþin 15-20 cm între
partea de jos a peretelui lateral sau stuc ºi sol.
6. Plãcile, planºeele de beton ºi îmbinãrile de fundaþii trebuie sigilate împotriva umezelii, ºi
inspectate cu regularitate pentru a se lua, în timp util, mãsuri de sigilare.
7. În zonele care sunt foarte infestate cu insecte, este recomandat sã îndepãrtaþi o fâºie de 20
cm de polistiren expandat, ignifugat de deasupra liniei de nivel pentru a expune betonul.
Orice tub adãpost al insectelor va fi clar vizibil ºi mãsura de tratament necesarã poate fi
adoptatã.
D2.4 - Recomandãri pentru controlul ºi prevenirea insectelor
1. Lemnul ºi celuloza este principala sursã de hranã a insectelor. Reducând sau eliminând
elementele structurale din lemn din structura unei clãdiri, sporesc mult durabilitatea
împotriva infestãrii cu insecte. Dacã lemnul nu poate fi eliminat, folosiþi lemn tratat sau lemn
rezistent natural la insecte.
2. Luaþi în considerare folisirea a mai mult de o linie de apãrare din cele trei categorii diferite
de metode de control ºi prevenire a infestãrii cu insecte, discutate anterior (bariere fizice,
înãbuºirea ºi administrarea ºantierului).
3. Întotdeauna apelaþi la serviciile unor operatori licenþiaþi/profesioniºi în controlul dãunãtorilor
pentru a aplica metodele specifice de control ºi prevenire a infestãrii cu insecte în special
tratarea chimicã a solului, scuturilor metalice contra insectelor, momeli pentru insecte ºi
capcane cu insecte cãrãuºi.
4. Monitorizaþi structura în locuri sensibile ºi inspectaþi dacã existã semne de infestare sau
pagube produse insectelor. Aceasta trebuie fãcutã profesioniºti. Luaþi mãsuri de remediere
când sunt descoperite insecte.
Anexa E - Instalarea utilitãþilor
E1.0 - Strãpungeri în peretele AMVIC
157
Instalatorul electric, sanitar, aerisire/evacuare etc. trebuie sã facã schiþa strãpungerilor prin pereþi.
Aceasta este fãcutã dupã ce cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) au fost aºezate ºi
înaintea turnãrii betonului. Marcarea pentru strãpungerile instalaþiilor este de obicei efectuatã prin
decuparea unei gãuri prin cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) ºi introducerea unei
þevi de PVC. Þeava de PVC serveºte ca un manºon pentru instalãrile ulterioarã a cablurilor, a
conductelor, a instalaþiei electrice ºi a altor utilitãþi necesare structurii. Spumã adezivã poate fi
folositã pentru a sigila golurile dintre þeava de PVC ºi panourile cofrajelor AMVIC.
Note importantã!
Toate manºoanele pentru strãpungeri trebuie instalate la un unghi în jos spre exteriorul clãdirii.
Aceasta va asigura cã dacã apa se va acumula sau va fi prinsã în interior, se va scurge afarã.
Manºoanele trebuie sigilate cu o cãlãfãtuire sau spumã impermeabilã dupã ce toatã instalaþia
electricã a fist instalatã.
E2.0 - Instalaþia electricã
E2.1 - Panoul principal de intrare
Panoul electric principal pentru o clãdire este de obicei localizat în interior

într-o camerã sau anexã independentã. Dacã panoul electric principal va fi
instalat într-un perete exterior, construiþi echivalentul unui cadru de uºã cu
dimensiunile potrivite. Înãlþimea cadrului trebuie sã fie îndeajuns asfel încât
sã rãmânã un spaþiu de aproximativ 30-45 cm deasupra panoului pentru a
permite accesul electricianul uºor pentru ca a trage firele din partea de sus ºi
a le miºca pentru a le poza în polistirenul cofrajul de deasupra. Cablarea
poate fi fãcutã pânã la nivelurile superioare ºi mansardã.
În situaþia în care conductorii electrici vin pe sub panoul electric, realizaþi

traseul prin fundaþie/palcã permiþându-i sã intre în interiorul deschiderii
fãcute de cadru.
E2.2 - Cablarea electricã
Cablarea este realizatã în pereþii cofrajului AMVIC dupã ce betonul a fost

turnat, prin decuparea canalelor în panourile din polistiren expandat,
ignifugat în care conductorii sunt pozate. Cea mai eficientã cale de decupare
a canalelor este prin folosirea ferãstrãului cu lanþ cu un opritor de adâncime
instalat. Figura E1.1 - Panou
electric principal
instalat în peretele
exterior.
158
Figura E1.2 - Decuparea unui canal în panoul din polistiren
folosind un ferãstrãu cu lanþ
Cablurile electrice sunt pozate în

panourile din polistiren expandat,
ignifugat . În plus, folosiþi spumã
adezivã pentru a lipi conductorii la
polistiren în locuri convenabile în
aceeaºi manierã cum capsele sunt
folosite la cablarea ºi pozarea
convenþionalã.
Folosiþi plãci protectoare împotriva

cuielor deasupra cablãrii în locuri
unde poate fi afectatã de ºuruburile cu
autofiletare.
Figura E1.3 - Pozarea cablurilor electrice în panourile

E2.3 - Conductele din polistiren
Conductele sunt instalate în pereþii sistem AMVIC în aceeaºi manierã ca ºi instalaþia electricã prin
decuparea unui canal în polistirenul expandat, ignifugat dupã ce pereþii au fost turnaþi.
În cazul în care conductele vor fi pozate în beton, atunci vor fi aºezate înaintea turnãrii betonului
incluzând cofretele, cutiile electrice ºi racordurile la care conductele vor fi branºate.
E2.4 - Doze electrice îngropate
Dozele electrice îngropate sunt instalate în cofrajele AMVIC dupã ce betonul a fost turnat prin
decuparea unei adâncituri în panoul din polistiren folosind un cuþit fierbinte ajustat la adâncimea
potrivitã. Panourile din polistiren expandat, ignifugat ale cofrajelor AMVIC au grosime 63,5 mm,
159
ceea ce este deajuns pentru majoritatea cutiilor electrice.
Dacã doza electricã necesarã este mai adâncã de 63,5 mm, atunci instalarea trebuie efectuatã
înaintea turnãrii betonului dupã cum urmeazã:
1. Decupaþi un cep în panoul din polistiren expandat, ignifugat ºi împingeþi-l în cavitatea
peretelui. Aceasta va crea un gol mai adânc în care doza electricã va fi instalatã.
2. Folosiþi spumã adezivã pentru a lipi cepul de spumã în poziþia doritã. Aceasta va opri cepul
sã se miºte în timpul turnãrii betonului.
3. Dupã ce betonul a fost turnat, deschideþi cepul de spumã prins în peretele de beton ºi instalaþi
doza electricã pe poziþie.
E2.4.1 - Ataºarea dozei electrice la perete
Dozele electrice sunt þinute în peretele cofrajului de:
1. Fricþiunea cu polistirenul expandat, ignifugat

2. Spuma adezivã
3 Folosirea dozelor cu bride în faþã ºi înºurubarea prin bride în
distanþierele de polipropilenã. Pentru dozele metalice cu
bride, folosiþi ºuruburi pentru beton ºi perforaþi prin beton.
Figura E1.4 - Dozã cu
bridã ataºatã la distanþier
Notã importantã!
NU FACEÞI alte gãuri în dozã decât cele marcate pe acestea.
E3.0 - Instalaþii tehnico-sanitare
Instalaþiile tehnico-sanitare sunt pozate în aceeaºi manierã ca

firele electrice sau conductele, prin decuparea de canale în
polistirenul expandat, ignifugat dupã turnarea betonului ºi
pozarea conductelor. Spuma adezivã este folositã pentru a
fixa conductele de scurgere pen poziþie.
Dacã sunt necesare brãþãri sau dispozitive de fixare,

ºuruburile pentru beton pot fi folosite pentru fixarea acestora
la beton.
Conductele tehnico-sanitare mai mari ex: 76 mm sau

conducte de aerisire mai mari pot fi instalate prin cofrarea
peretelui pentru a le potrivi în jgheaburile fãcute din lemn Figura E1.5 - Conductã sanitarã
sau metal în care þevile sã fie ascunse ºi uºor accesate pentru pozatã în polistiren
întreþinere.
Nu este recomandatã plasarea conductelor tehnico-sanitare în pereþele din beton deoarece slãbeºte
rezistenþa acestuia. Dacã este obligatoriu sã pozaþi conductele în beton pentru esteticã arhitecturalã,
un inginer proiectant trebuie sã stabileascã aceste detalii.
160

Manual Tehnic in Sistem Amvic v3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Tehnic in Sistem Amvic v3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

prof. univ. dr. ing Mihai VOICULESCU ec.

Marin CRUÞESCU coordonare

MANUALUL TEHNIC AMVIC

D a c ã u n a d i n î n t r e b ã r il e AMVIC este marcã înregistratã la OFICIUL DE

Mulþumiri speciale pentru:

Lucrarea se bazeazã pe traducerea -Technical Manual AMVIC- ºi pe experienþa producãtorilor ºi

INFORM AÞIILE CONÞINUTE ÎN ACEST DOCUM ENT SUNT FURNIZATE CA

Partea a 2-a - Produse AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Partea a 3-a - Unelte, materiale ºi accesorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Partea a 4-a - Prezentarea generalã a construcþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Partea a 5-a - Golurile pentru ferestre ºi uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Partea a 6-a - Armãtura de OB pentru pereþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

Partea a 7-a - Pregãtirea fundaþiei ºi a plãcii la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Partea a 9-a - Instalarea specialã a cofrajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

Partea a 10-a - Elementele generale privind bazele betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

Partea a 11-a - Turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

Partea a 12-a - Protecþie împotriva umezelii sub nivelul solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

Partea a13-a - Finisaje interioare ºi exterioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115

Anexa B - Proiectarea pereþilor modelaþi cu cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

Anexa C - Dimensiunile pereþilor modelaþi cu cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144

Anexa E - Instalarea utilitãþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

Figura 1.1 - Cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Tabel 2.1 - Cofraje înglobate din polistiren expandat ignifugat AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Adezivitate -proprietate a lianþilor de a adera la granulele prezente în materialul compozit (mortar,

Apã -la acoperiºuri: versant, pantã, direcþie de scurgere a apei meteorice.

Arc -element de construcþie a cãrui axã are o formã curbã.

Astereala -cãptuºealº de scânduri, aºezatã pe un schelet de lemn, care susþine un material,

Axã (principalã) de deformaþie -forma geometricã a axei corespunzãtoare formei deformate a

Contravântuire - substructura având rolul de a limita deplasãrile din încãrcãri orizontale.

Deformaþie -deplasarea raportatã la unitate de lungime; deformaþia unghiularã -- mãsura schimbãrii

Deschidere -distanþã între reazeme într-un plan transversal al unei structuri.

EPS -polistiren expandabil, ignifugat.

Fundaþie -în general, sub-structurã cu rolul de a prelua sarcini de la o structurã ºi de a le transmite

Grindã secundarã/principalã -grinzi aparþinând unui planºeu la care placa se considerã a fi

Ignifugare -reducerea sensibilitãþii la acþiunea focului a unui element de construcþie.

Îmbãtrânire -fenomen de degradare în timp a materialului, în general de scãdere a caracteristicilor

Învelitoare -acoperiº; structurã sau subsubstructurã de închidere faþã de spaþiul exterior.

ë [W/mK] -conductivitatea termicã.

L.E.A. (LEA) -abreviere pentru Linii Electrice Aeriene.

Lichefiere -fenomen de reducere puternicã a rezistenþei la forfecare a solului în condiþiile existenþei

Neopor -materie primã pentru cofraje AMVIC.

Pilon -element care preia o sarcinã predominant verticalã.

Plumwall AMVIC -stâlp de susþinere ºi fixare sistem AMVIC.

Polietilenã -polimer utilizat în foarte multe aplicaþii; în funcþie de densitate, se împarte în

Rãºinã epoxidicã - 2,2-Bis-(p-hidroxifenil)-propan (bisfenol, dian) se obþine prin condensarea

Rãºinã formaldehidicã -familie de substanþe organice obþinute, de exemplu, prin condensarea de

Reazem -blocaj real al deplasãrii pe o anumita direcþie.

Riglã -termen asimilat cu o grindã fãcând parte dintr-un cadru.

Soluri, lichefiere -a se vedea definiþia de la litera L.

Tensiune normalã -forþã perpendicularã pe un element infinitesimal de arie a unei secþiuni ºi

U -coeficient de transfer termic.

Cofraje modulare înglobate, termoizolante din polistiren

Cofrajele înglobate, modulare termoizolante din polistiren

Figura 1.1 - Cofraje AMVIC

Figura 1.4 - Cofraj drept AMVIC de 15,24 cm.

Figura 1.5 - Secþiuni transversale ale cofrajelor AMVIC, dimensiuni

Figura 1.7 - Vedere laterala a cofrajul drept AMVIC prezentând

2.1 - Produse pentru sistemul AMVIC

Tabel 2.1 - Cofraje înglobate din polistiren expandat ignifugat AMVIC

100 mm 1,2 x0,4 x0,22 0,05 m3 0,009 m 3 0,5 m2

152 mm 1,2 x 0,4 x 0,28 0,076 m3 0,014 m 3 0,5 m2

Cofraj de (0,67 + 0,37) x 0,42 m2