Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA TRANSILVANIAdin BRAOV

FACULTATEA DE DREPT
SISTEMUL ELECTORAL
-POLITOLOGIE-

Anul I
-2014-
CUPRINS
1.Definiia i noiunea sistemului electoral................................ 1
2.Importana sistemelor electorale.............................................. 2
3.Sistemul maoritar i !ariantele sale........................................."
3.1.Scrutinul uninominal.........................................................."
3.2.Scrutinul #e list$................................................................."
4.Repre%entarea proporional$....................................................&
".Sisteme mi'te...........................................................................(
).*i+lio,rafie.............................................................................. -

1.Defini ia si no iunea sistemului electoral
.aoritatea celor care a+or#ea%$ tematica electoral$/ #efinesc conuncti!
sistemul/ tipurile #e scrutin/ formulele ori meto#ele #e atri+uirea
man#atelor/ 0nc1t/ 0n cele mai multe ca%uri/ nu re%ult$ cu claritate/ #ac$
se !or+ete #e unul si acelai aspect ori #ac$ se impune un tratament
#isuncti!/ 0n conte't.

Sistemul electoral poate fi #efinit ca totalitatea normelor uri#ice
pri!itoare la or,ani%area/ #esf$urarea si !alorificarea re%ultatelor
ale,erilor. Acesta inclu#e un ansam+lu #e re,uli/ acte si proce#uri 0n care
se inclu# si 0i #au coninut tipurile #e scrutin si meto#ele #e transformare
a !oturilor 0n locuri i #e atri+uire a man#atelor.
Normele electorale sunt #efinite #e profesorii Ioan .uraru si 2lena
Simina 3$n$sescu #rept45acele norme uri#ice care re,lementea%$
relaiile referitoare la ale,erea prin !ot a #eputailor/ senatorilor/ efului
#e stat si autoritailor locale6. De asemenea/ ei preci%ea%$ c$ 5normele
electorale sta+ilesc care sunt #repturile electorale/ con#iiile ce tre+uie
0n#eplinite #e o persoan$ pentru a fi +eneficiarul acestora/ precum i
,araniile ce fac efecti!$ e'ercitarea lor...normele uri#ice electorale
sta+ilesc o+li,aiile or,anelor #e stat 0n le,atur$ cu ale,erile/ re,ulile #e
or,ani%are si #esfaurare a ale,erilor/ precum si cele #e sta+ilire/
centrali%are si comunicare a re%ultatelor !otarii6.
7n concepia profesorului Ion Deleanu/ sistemul electoral repre%int$
ansam+lu #e norme uri#ice/ articulate si ierar8i%ate/ a!1n# ca o+iect #e
re,lementare #reptul #e a ale,e si #e a fi ales in or,anele repre%entati!e
ale puterii/ inclusi! #reptul #e a re!oca pe cei alei/ principiile
sufra,iului/ mo#ul #e or,ani%are si #esfaurare a ale,erilor i #e sta+ilire
a re%ultatului !ot$rii.
Sistemul electoral #intr-o 9ar$ este profun# influen9at #e sistemul #e
parti#e. Din acest moti!/ orice #iscu9ie #espre num$rul/ natura :i rela9iile

-1-
#intre parti#ele e'istente 0n !ia9a politic$ a unei 9$ri tre+uie prece#at$ #e
0n9ele,erea principalelor mo#ele #e sisteme electorale :i #e consecin9ele
acestora asupra tipului #e selec9ie politic$ practicat$. 7ntr-o lucrare #e
referin9$ pentru :tiin9a politic$/ .o#ele ale #emocra9iei/ Aren# ;ipart
propune #ou$ concepte pentru #efinirea principalelor tipuri #e re,imuri
#emocratice4 //#emocra9ii maoritariste6 <e'emple consacrate4 SUA :i
.area *ritanie=/ respecti! //#emocra9ii consensualiste6 <>ermania :i cele
mai multe 9$ri europene continentale=.Se poate tra,e #e aici conclu%ia ca
fiecare tip #e sistem #epin#e/ in mo# #irect/ #e c$tre tipul #e #emocraie
pre%ent$4 maoritar$ ori consensualist$.
Deasemenea/ cele #oua sisteme electorale au propriile lor caracteristici4
cel maoritar se +a%ea%$ pe lo,ica #eci%iei eficiente / iar ,u!ernarea
repre%int$ e'primarea !oinei maorit$ii. 7n ca#rul unei repre%ent$ri
proporionale/ re%ultatul ale,erilor nu este rele!ant pentru a ar$ta
pre%ena unei maoritai/ ci pentru a scoate la i!eal$ opiunile #etaliate
ale ale,atorilor/ scopul final fiin# ca minoritaile semnificati!e s$ nu fie
#e%a!antaate.
2. Importan a sistemelor electorale
Ale,erile li+ere :i perio#ice/ 0n con#i9ii #e manifestare a pluralismului
politic :i a competitiei #intre parti#e :i can#i#a9i/ repre%int$ elementul
#efinitoriu al sistemului #emocratic mo#ern. Prin acest mecanism/
societ$9ile #emocratice 0:i ale, perio#ic con#uc$torii politici :i 0i pot
sc8im+a prin proce#uri non!iolente.
Acest fapt #iferen9ia%$ 0n mo# cate,oric re,imurile #emocratice #e cele
totalitariste/ autoritariste sau #ictatoriale.
De aceea/ orice pre%entare a sistemului #emocratic mo#ern tre+uie s$
cuprin#$/ 0n mo# o+li,atoriu/ anali%a acestui mecanism al ale,erilor
li+ere :i concuren9iale. Ale,erile se #esf$:oar$ 0ntr-un ca#ru +ine #efinit
#e re,uli :i proce#uri ce pri!esc toate etapele :i operaiunile pe care le
tre+uie s$ le parcur,$ acest proces/ #e la con#iiile politice preliminare
p1n$ la proce#urile te8nice #e atri+uire a man#atelor :i #e !ali#are a
re%ultatelor ale,erilor.
-2-

Aceste re,uli :i proce#uri sunt co#ificate 0ntr-un pac8et #e re,lement$ri
le,islati!e :i proce#urale ce poart$ #enumirea #e sistem electoral.
Sistemele electorale repre%int$ ansam+lul normelor :i proce#urilor ce
#efinesc con#i9iile ce tre+uie s$ le 0n#eplineasc$ un cet$9ean pentru a
putea s$-:i e'ercite #repturile politice fun#amentale/ #reptul #e a ale,e :i
#reptul #e a fi ales/ ,aran9iile pe care tre+uie s$ le ofere autorit$9ile
pentru #esf1:urarea corect$ a ale,erilor/ re,ulile #e or,ani%are :i
#esf$:urare practic$ a scrutinului/ precum :i principiile :i mecanismele
#e atri+uire a man#atelor 0n urma ale,erilor. A:a#ar/ sistemele electorale
#efinesc con#i9iile 0n care cet$9enii 0:i pot e'ercita #reptul #e !ot :i
mo#alitatea #e #epunerea a can#i#aturilor/ felul 0n care sunt ale:i
can#i#a9ii pentru func9iile politice :i mecanismul prin care !oturile
o+9inute se transform$ 0n man#ate repre%entati!e.
Sistemele electorale au o influen9$ maor$ asupra !ie9ii politice #eoarece
ele #etermin$ 0n +un$ m$sura confi,ura9ia sistemelor #e parti#e :i
raporturile func9ionale #intre #i!erse for9e ce se confrunt$ at1t pe
!ersantul #emocratiei ori%ontale/ c1t :i po%i9ia #e putere pe care o !or
a!ea #iferitele cate,orii #e #emnitari <unii ale:i #irect #e cet$9eni/ al9ii 0n
mo# in#irect= 0n interiorul structurilor !erticale :i ierar8ice ale
#emocra9iei repre%entati!e.
Pornin# #e la e'isten9a mai multor parti#e 0n competi9ia pentru putere
este important s$ !e#em 0n ce m$sur$ mo#alitatea #e scrutin influen9ea%$
constituirea/ acti!itatea :i num$rul parti#elor/ precum :i anumite rela9ii
func9ionale #intre ele/ a#ic$ sistemul #e parti#e. ;e,ile care #efinesc
mo#alit$9ile #e scrutin/ 0ntruc1t sta+ilesc implicit :i mo#ul 0n care se
#istri+uie man#atele 0ntre parti#e :i can#i#a9i 0n func9ie #e !oturile
o+9inute/ st1rnesc confrunt$ri politice maore 0ntre parti#e. Po%i9ia
acestora fa $ #e sistemul #e scrutin ales #ifer$ 0n func9ie #e pon#erea :i
influen9a lor 0n societate :i #e :ansele lor 0ntr-o conunctur$ politic$
anumit$. Parti#ele mari sunt fa!ori%ate #e sistemul maoritar/ iar cele
mici #e sistemul propor9ional/ astfel 0nc1t este firesc ca ele s$ milite%e
pentru tipuri #iferite #e scrutin.
-3-
De aceea/ preocuparea lor mer,e a#esea p1n$ la #etalii te8nice/ 0ntruc1t
ele nu pot fi in#iferente fa91 #e mo#ul 0n care sunt #elimitate
circumscrip9iile electorale/ fat$ #e pra,ul electoral :i nici fa9$ #e mo#ul
0n care se re#istri+uie resturile/ la ni!el na9ional sau lani!el #e
circumscrip9ie/ #up$ meto#a ?celui mai mare rest? sau #up$ meto#a
?celei mai mari me#ii? etc.
Semnifica9ia :i importan9a sistemelor electorale :i #e scrutin !ine #in
faptul c$ ele pro#uc sau fa!ori%ea%$ fie concentrarea :i re#ucerea
num$rului #e parti#e <sistemele maoritare=/ fie fra,mentarea spectrului
politic 0n parti#e multiple <sistemele propor9ionale=. 7n acest fel/ tipul #e
scrutin influen9ea%$ masi! mo#ul #e constituire a maorit$9ilor ce !or
,u!erna :i c8iar mo#ul 0n care aceste maorit$9i !or e'ercita efecti!
puterea. .o#urile #e constituire a maorit$9ii ,u!ernante se r$sfr1n, :i
asupra mo#urilor #e constituire :i functionare a opo%i9iei/ care poate fi
concentrat$ sau #ispersat$. Astfel/ sistemele electorale proiectea%$
sistemele politice :i mo#ul lor #e func9ionare.
Unii teoreticieni consi#er$ c$ e'ist$ #oar trei mari cate,orii #e
sisteme electorale4
?1= sisteme electorale maoritare cu un sin,ur tur <pluralitare= 0n
circumscrip9ii uninominale@
2= sisteme maoritare cu #ou$ tururi 0n circumscrip9ii uninominale@
3= sisteme #e repre%entare propor9ional$?
7n alte clasific$ri/ ce 9in cont tot #e mo#ul 0n care sunt #istri+uite
man#atele/ 0n raport cu num$rul !oturilor o+9inute #e can#i#a9i :i #e
parti#e/ se aprecia%$ c$ ?sistemele electorale au in#i!i#uali%at trei
sisteme #iferite #e atri+uire a man#atelor4 sistemul maoritar/
repre%entarea propor9ional$ :i sisteme mi'te?.Di!ersele !ariante :i
com+ina9ii ale acestor sisteme au a!antae :i #e%a!antae/ ce pot fi
e!aluate 0n func9ie #e caracteristicile sistemelor #e parti#e pe care le
fa!ori%ea%$ :i #e confi,ura9ia repre%ent$rii politice pe care o #etermin$.
-4-
3.Sistemul maoritar i !ariantele sale
2ste acea form$ #e scrutin prin care unei ca#ru #e circumscripii este
#eclarat c1ti,$tor can#i#atul sau liste #e can#i#ai care au o+inut cele
mai multe !oturi cu sau f$r$ maoritatea a+solut$.
Sistemul maoritar cunoate 2 !ariante4
3.1. Scrutinul uninoin!l4 Ale,$torul !a !ota pentru un sin,ur can#i#at
0ntr-o circumscripie electoral$/pentru ale,erea pree#intelui
Rom1niei/primarului/pree#intelui consilierului u#eean.
A!antaul acestui sistem const$ 0n faptul c$ tran:ea%$ #irect competi9ia
politic$ #intre can#i#a9i in#i!i#uali 0n func9ie #e num$rul #e !oturi
o+9inute 0n circurmscriptia electoral$ respecti!$.
2ste sistemul care asi,ur$ o str1ns$ le,$tur$ 0ntre can#i#a9i :i masa
ale,$torilor #intr-o anumit$ circumscrip9ie electoral$. Cet$9enii au
posi+ilitatea #e a cunoa:te :i e!alua personalitatea can#i#atilor/ #e a
c1nt$ri acti!itatea/ moralitatea :i poten9ialul lor politic/ e'prim1n#u-:i
op9iunile prin !ot 0n fa!oarea celor pe care 0i aprecia%$ ca fiin# cei mai
capa+ili s$ le repre%inte interesele :i opiniile.
3oto#at$/ sistemul uninominal are a!antaul c$ este relati! simplu/ iar
procesul electoral este mai +ine :i mai u:or asimilat #e c$tre cet$9eni.
Ace:tia au posi+ilitatea unei mai +une cunoa:teri a can#i#a9ilor :i 0n9ele,
semnifica9ia #eose+it$ a actului #e a !ota/ 0ntruc1t !otul are consecine
#irecte/ f$r$ interme#ierea unor proce#uri complicate #e reparti%are a
man#atelor. 3eritoriul statului este #i!i%at 0n at1tea circumscrip9ii
electorale c1te man#ate sunt #e reparti%at 0n ca%ul ale,erilor
parlamentare/ 0n fiecare circumscrip9ie fiin# ales un sin,ur can#i#at/
anume cel care o+9ine cele mai multe !oturi.
3.2. Scrutinul d" li#t$4presupune ca ale,$torul s$ alea,$ mai muli
can#i#ai 0nscrii pe o list$ #e can#i#ai/list$ propus$ #e fiecare parti#
sau coaliie 0nscris$ 0n curse electorale.
-"-
Scrutinul #e list$ este #e re,ul$ practic$ su+ forma listelor +locate.
Aa $ #e listele +locate e'ist$ si 2 e'cep ii 4
1. Botul preferenial4 #$ posi+ilitatea ale,$torului #e a mo#ifica or#inea
#e list$ #e can#i#ai pe care 0l optea%$.
2. Panaa4 D$ posi+ilitatea ale,$torului #e a 0ntocmi propria list$ #e
can#i#ai lu1n# 0n calcul toate listele #e can#i#ai 0nscrise pe +uletinul
#e !ot.
Scrutine electorale pot fi or,ani%ate in 1 sau in 2 tururi. 7n sistemele
maoritare cu un sin,ur tur <numite :i ?pluralitare?/ 0ntruc1t la ale,eri se
pot pre%enta mai mul9i can#i#a9i/ 0n func9ie #e num$rul #e parti#e
semnificati!e aflate 0n competi9ie= 0n!in,e can#i#atul care 0n
circumscriptia uninominal$ o+9ine cele mai multe !oturi/ #eci
maoritatea relati!$.
7n sistemele cu #ou$ tururi <numite :i ?maoritare?=/ 0n primul tur 0n!in,e
numai can#i#atul care a o+9inut maoritatea a+solut$ a !oturilor
e'primate <um$tate plus unul=/ iar #ac$ nici unul #intre can#i#ati nu
0n#epline:te acest +arem/ atunci se or,ani%ea%$ al #oilea tur #e scrutin/ 0n
care este #eclarat 0n!in,$tor can#i#atul ce o+9ine cele mai multe !oturi/
iar$ con#i9ia #e a o+9ine maoritatea a+solut$ a !oturilor. A:a#ar/ 0n
sistemul cu un sin,ur tur <precum cel aplicat 0n Australia/ com+inat cu
!arianta !otului preferen9ial= se aplic$ re,ula maorit$tii simple/ pe c1n#
0n istemul cu #ou$ tururi <precum cel #in Aran9a/ #ar :i #in alte 9$ri=
principiile se in!ersea%$4 la primul tur se aplic$ re,ula maorit$9ii
a+solute/ iar la al #oilea tur re,ula maorit$9ii simple/ #up$ ce au fost
eliminati can#i#a9ii care au o+9inut cele mai mici procente.
Can#i#a9ii care au #reptul #e a participa la al #oilea tur sunt fie primii
#oi clasati 0n primul tur <0n sistemul numit ?#u+lul tur 0nc8is? sau ulota=/
fie cei care au #ep$:it la primul tur un anumit pra,/ sta+ilit prin e,ile
electorale.
-)-
Datorit$ acestor pre!e#eri :i faptului c$ cele mai multe man#ate se
#istri+uie a+ia 0n al #oilea tur/ parti#ele e'tremiste/ cu un electorat capti!
:i imitat/ #e:i 0:i semnalea%$ pre%en9a prin atitu#ini ra#icale :i fac uneori
mult %,omot me#iatic 0n #emocratiile occi#entale/ aun, s$ fie
repre%entate 0n structurile parlamentare.
Sta+ilirea unui pra, ri#icat #e acces 0n al #oilea tur este un factor
#eose+it #e important pentru atitu#inea :i comportamentul can#i#atilor/
pentru proiectarea strate,iilor electorale ale parti#elor/ precum :i pentru
orientarea inten9iilor #e !ot ale cet$9enilor. Al #oilea tur 0nl$tur$
f$r1mi9area sistemului #e parti#e :i #uce la concentrarea acestora/ la
formarea #e coalitii pre!enti!e :i/ implicit/ la scoaterea #in competi9ie a
parti#elor mici :i a celor e'tremiste. Acestea #in urm$ sunt eliminate #in
curs$ fie pentru c$ nu #ep$:esc pra,ul #e acces 0n al #oilea tur/ fie pentru
c$ nu ,$sesc pe scena politic$ aliati care s$-i spriine 0n al #oilea tur/
0ntruc1t parti#ele #emocratice refu%$/ #e o+icei/ s$ coopere%e cu for9ele
e'tremiste.
Astfel/ sistemul maoritar cu #ou$ tururi pune 0n mi:care un mecanism
eficient #e selec9ie a can#i#a9ilor :i a parti#elor/ ce func9ionea%$ si ca un
anti#ot la pluriparti#ismul e'cesi! :i anar8ic/ fa!ori%1n# parti#ele mari :i
articularea coalitiilor electorale. Acest mecanism restr1n,e mult spectrul
politic :i #uce/ 0n final/ la o re,rupare +ipolar$ a sistemului #e parti#e/
astfel 0nc1t maoritatea parlamentar$ ce re%ult$ 0n urma ale,erilor s$ fie
una soli#$ :i s$ #ispun$ #e capacitatea #e a forma un ,u!ern sta+il.
4.Repre%entarea propor ional$
Se 0ntemeia%$ pe principiul4 fiecare parti# tre+uie s$ o+in$ un num$r #e
man#ate corespun%$toare cu pon#erea !oturilor e'primate 0n fa!oarea sa
la ni!el naional sau 0n circumscripie. 2'ist$ numeroase !ariante #e
sisteme electorale proporionale cu mecanisme #iferite #e atri+uire a
man#atelor i mai ales a 5resturilor6.
Principiul acestor mecanisme #e #istri+uire este4 man#atele parlamentare
se 0mpart can#i#ailor proporional cu !oturile o+inute 0n ale,eri astfel
0nc1t/
-&-
e'ist$ un raport #irect proporional 0ntre man#atele o+inute #e fiecare
parti# politic 0n parte i !oturile pe care electoratul le-a #at acestor
parti#e.
Acest sistem !rea s$ fac$ o ustiie electoral$/ a#ic$ s$ reflecte
#i!ersitatea #e opinii #in societate/ ceea ce 0nseamn$ o mare importan $
politic$.
A!antaele acestui sistem constau 0n ten#ina #e a ,aranta aceast$
corespon#en $ procentual$ 0nc1t s$ permit$ accesul 0n structurile
parlamentare at1t maorit$ii c1t i minorit$ii politice/ at1t parti#elor
mari c1t i celor mici p1n$ la un anumit pra, al !oturilor o+inute/
oferin# anse #i!erselor orient$ri sociale i a opiunilor politice.
Are la +a%$ suportul teoretic al pluralismului societ$ii ci!ile
<#i!ersistate #e opinii/ concepii economice etc=. Din acest punct #e
!e#ere ale,erile sunt pri!ite ca un mecanism #emocratic prin care se
poate reconstitui 0n plan politic ta+loul mai coerent al !oinei ,enerale a
societ$ii.
".Sisteme mi'te
2ste o com+ina9ie a mai multor aspecte ale sistemului maoritar cu unele
elemente ale repre%ent$rii propor9ionale/ scopul fiin#4 s$ #ep$:easc$
#e%a!antaele celor #ou$ sisteme.
Sistemele electorele mi'te se pre%int$ su+ o !arietate #e forme :i
proce#uri printre care cele mai cunoscute :i utili%ate 0n acela:i timp/ sunt
urm$toarele4
1. Sistemul !otului cumulati!
2. Sistemul !otului limitat
3. Sistemul #e compensare
4. Sistemul 0nru#irilor
-(-
*i+lio,rafie
1.= >8eor,8e Iancu4 Drept constituional si instituii
politice/Bolum II/Sisteme electorale contemporane
2.= >ilia Clau#ia4 Sisteme i proce#uri electorale
3.= *ar+u Clau#iu4 Sisteme electorale- Interaciuni cu me#iul
insituional
4.= Ioan .uraru4 Sisteme electorale contemporane/Re,ia
Automata ?.onitorul Cficial ? *ucureti/1--)
".= Ioan .uraru4 Drept consitutional si institutii politice/
2#itura Actani/*ucureti/1--(
).= Ioan .uraru/ 2lena Simina 3$n$sescu4Drept constituional i
instituii politice/2#itura C.D.*ecE/2011
&.= Aren# ;ip8art4Sisteme electorale i sisteme #e
parti#e/2010/CA PU*;ISDIN>
(.= Constituia Rom1niei
-.= Cana aramet4Instituii politice/ curs uni!ersitar
---

S-ar putea să vă placă și