1

Poluarea atmosferei si schimbarea climatica

CURS 1 5.04.2013
1. Introducere
Latinescul poluere=a murdari
Poluarea este un termen legat de societatea omeneasca.
Definitie data de UE: Se considera poluare, introducerea in mediu a unor substante
straine acestuia ca si unor energii sau modificarea proportiei acestora in mediu, actiuni care
sunt de natura ca in lumina cunostintelor actuale, dauneaza in orice fel societatii omenesti.
- Introducerea unor substante naturale sau artificiale, pe cand modificarea proportiilor
este pentru substante naturale (CO
2
este un component natural al atmosferei, fara el circuitul
carbonului in natura nu este posibil, prezenta vietii fara CO
2
este imposibila, dar modificarea
proportiei va dezechilibra alte componente care vor dauna vietii). Aura mediocritas = linia
medie este de aur calea de mijloc este cea mai buna. Viata este specializata si adaptata in
sute de mii de ani pentru niste conditii stabile care exista asa cum sunt ele. Orice schimbare
are consecinte directe si indirecte nebanuite. Omul insa trebuie sa progreseze sa traiasca mai
bine, sa exploateze mediul in folosul sau, sa modifice mediul producand conditii care sa ii fie
favorabile lui, dar, pentru ca aceasta exploatare si aceste modificari sa poata avea loc in
continuare si posibilitatile mediului de a raspunde la cerintele noastre sa ramana, trebuie ca
actiunile majore asupra mediului sa fie facute cu discernamant pentru a asigura o dezvoltare
durabila. Dorinta individului este sa prospere.
- Rezulta si un fel de poluare la introducerea substantelor naturale, numita poluare
naturala. Daca un vulcan erupe este un fenomen natural, dar daca el schimba fundamental
situatia (Krakatao a produs o iarna pe glob). Este posibil ca poluarea naturala sa bage
substante in mediu ca si poluarea artificiala.
- Energiile: poluarea sonora, radioactivitatea (Marie Curie a descoperit
radioactivitatea)
Urbanizarea cand au aparut primele orase (Roma primul oras care a avut forta de
a-si produce mancarea). Un oras a produs, produce si va produce poluare in primul rand din
propria functionare: praf, scame, mirosuri, bacterii, poluare biologica (mercaptan, hidrogen
2

sulfurat), detergenti, gaze de esapament. Prima poluare moderna este cea din Anglia-Londra
(1050 Anglia a fost ultima data cucerita; 1100 englezii exploatau carbunele. Ceata si
hidrogenul sulfurat produc picaturi de acid sulfuric; SMOGUL). Dupa Anglia, Franta a fost
urmatoarea tara poluatoare.
Industrializarea: Anglia motorul cu abur, a aparut prima cale ferata (1829),
manufacturi mecanizate puse in miscare de forta aburului. Revolutia burgheza clasa micilor
proprietari, care a dat nastere capitalismului. Mecanizarea a dus la o productie mult mai mare
de carbune.
Problemele poluarii in lumea moderna
.
Lumea capitalista a progresat si datorita principiului consumist care este inca
dominant.
1972 Stockolm prima intrunire europeana cu privire la mediu. Era perioada unei
suprematii URSS. Vestul si estul Europei au cazut de acord, adica pagubele produse de
poluare sunt mai mari decat castigurile acumulate prin renuntarea la masuri impotriva
poluarii. Prima data s-a pus problema de catre tarile nordice a poluarii transfrontiere, Anglia
vs Danemarca, Suedia, Norvegia, apoi Beneluxul. A urmat o conferinta la Genva privind
poluarea la mare distanta si Romania a semnat dar nu a ratificat (tactica cosurilor de fum care
azvarl gazele cat mai sus si sunt transportate spre emisfera nordica). Clubul de la Roma, o
fundatie care aduna oamenii si ideile cu privire la viitor.
Marile probleme globale: poluarea mediului, ploile acide, disparitia padurilor.
Arderile principala sursa de poluare, de unde rezulta SO
2
. CLU- combustibil lichid
usor care nu contine sulf. Oxizii de azot (5 la numar), din care doi NO si NO
2
sunt toxici iar
ceilalti doi intra in circuitul azotului in atmosfera si nu sunt periculosi. Azotul este fara
viata dar la temperaturi foarte mari arde, cand oxideaza. Industria energetica are nevoie de
temperaturi cat mai mari pentru eficienta, iar azotul oxideaza in NO si NO
2
. Acidul azotos
care se oxideaza da acid azotic. Ploile acide sunt foarte agresive deoarece contin acid sulfuric
si azotic, dar si acid clorhidric dar foarte putin, acid carbonic.
3

Razboiul impotriva CO
2
este fara a se vrea razboi si impotriva NO
2
si SO
2
. 1990
Rio de Janeiro, CO
2
, an de referinta pentru faptul ca schimbarile s-au produs, caderea
industriei energofage.
CURS 2. 6.04.2013
Politica actuala serveste edificarii unei societati durabile. De peste 60-70 de ani s-a
impus principiul poluatorul plateste. Ai voie sa evacuezi poluanti dar platesti foarte mult,
unitatile isi creeaza statii de epurare. In Olanda, taxele pentru ape poluate au facut sa se
creasca cu 70% in 3 ani. Suedia 1989 taxa pe SO
2
a crescut cu 40% in 3 ani. Norvegia,
taxa pe CO2 in 1991 a tinut pe loc emisiile pana azi. 1991, inaintea situatiei mondiale, SUA a
rezolvat problema freonilor. In UE, reglementarile din tarile nordice sunt aplicate in restul
tarilor abia azi; se aplica taxe mari pe motoare mari, electricitate, pesticide, depozitarea
deseurilor, pe solventi, pe compusii clorului, baterii, vanzarea de energie etc.
Reinventarea reglementarii trebuie facuta prin taxe moderate dar strict urmarite.
Sfidarile globale trebuie contracarate prin cooperare globala. Daca uscatul s-a impartit de
atata timp, inca sunt dispute. S-a reinventat ideea suveranitatii globale.
In Romania: 1987, 1988, 1989 este perioada etalon, comunismul era in deriva, cadere
lenta. 1989, parametrii ploilor acide erau depasiti precum si pulberile in suspensie si
sedimentabile (lucru valabil si astazi). 5.5% din paduri sunt afectate de poluare precum si 1
milion de ha de sol. Exista 6000 surse majore de poluare din care doar 4800 aveau statii de
epurare din care 47% functionau corect. 20% din populatia tarii si 35% din cea urbana sunt
sub indicenta poluarii. Durata de viata era cu 2 ani mai scazuta decat astazi. Investitiile in
programul de preaderare: 25 mil. euro pentru mediu.
Poluantii:
Naturali
Artificiali
Solizi
Lichizi
Mix
Poluare cu: gaze, pulberi, radiatii, energii, vibratii, sonor
4

Poluarea cu gaze: majoritatea sunt acide si provin de la surse fixe (punctuale) si
mobile, liniare, difuze. Conteaza si inaltimea emisiei, daca este inalta, concentratia este mica,
iar la cos, emisiile se caracterizeaza prin: debit, temperatura, viteza, cantitatea de gaze,
temperatura gazelor in comparatie cu cea a aerului.
Odata iesiti in atmosfera, poluantii sunt transportati, difuzati, reactioneaza cu gaze din
atmosfera sau apa din atmosfera, sau noxele intre ele, transformandu-se in final,
neutralizandu-se dupa depunerea pe sol pentru ca noxele sunt in general acide, iar solul in
general bazic. Perioada de existenta anoxelor in atmosfera se numeste perioada de rezidenta.
Reactii chimice, procese fizice si timp de rezidenta
Daca nu luam in considerare CO
2
, volumetric, peste 2/3 din poluantii atmosferei
terestre sunt compusi ai N si S. Azotul si sulful sunt prezenti mai ales sub forma de oxizi, asta
va duce la o atmosfera acida. Odata oxidate, confera o capacitate acida potentiala (anhidridele
acizilor).
O prima reactie capteaza o prima tura de azot din care rezulta acizi slabi (os)-acid
azotos, sulfuros. Prin aditionarea a inca unui atom de azot, creste aciditatea (ic)- acid
azotic, clorhidric. Acidul carbonic este un acid slab. Acizii din atmosfera confera caracter
acid lumii vii, apelor, dar solul avand Ca, Mg, Na, K, este bazic (alcalin), el formand alt fel
de legaturi de O, H, cu elemente, respectiv radicalul OH, avand loc neutralizarea.
SO
2
: este emis prin arderea S sau provine din reactia SO
3
. H
2
SO
4
si acidul azotic dau
continutul principal al ploilor acide, cu solul si elementele terigene formand sulfatii. In
prezenta catalizatorilor, reactiile sunt rapide. Pe timp senin, reactiile sunt rapide, UV fiind
cauza (radiatii chimice).
NO
x
: cuprinde doar NO si NO
2
ca substante toxice. Se masoara si exprima impreuna,
echivalent NO
2
. Acidul azotos ca si cel azotic, dupa reactia cu substante terigene, pot da
saruri solubile nutritive.
Amoniacul: se degaja de la arderi, putrefactie, industria chimica. In arii cu poluare de
azot, in reactie cu acesta neutralizeaza, dar astazi NO
x
raman o problema. Au comportament,
reactii si legaturi foarte complexe, majoritatea reversibile, influentate de radiatia UV, dar si
de cea luminoasa. Este creatorul smogului uscat, intalnit de la 8-14 in zona subtropicala-
ecuatoriala, in climat arid.
5

Problema azotului si a masinilor a ajuns periculoasa in SUA prin anii 1970-1975. Un
program revolutionar si tenace din75-85, a redus la jumatate poluarea auto. Au urmat alte
reduceri datorate crizei mondiale, petrolului si expansiunii exportului de masini asiatice. Ne
asteapta o poluate de la autovehicule mare deoarece numarul acestora este in crestere. Vor
intra in joc China, India, Bangladesh, Pakistan, Brazilia, Venezuela. Peste jumatate din
populatie va achizitiona o masina.
1. Reactii ale azotului:
Reactiile din atmosfera ale azotului (NO):
a. NO+O
3
=NO
2
SO
3

b. 2NO
2
+o3=N2O5+02 (REACTIE INTALNITA DE 500 MAI RAR CA
PRIMA)
c. NO2+H2O=>HNO2+NO
d. 2NO2+H2O=>HN2O+HNO2
e. 3HNO2=>H+H2O+2NO
f. HNO2=H+NO2+H2O+2NO
Daca gasesc amoniac, acesti compusi reactioneaza la nitrati. 2NH3+H2SO4->
(NH4)2SO4, mai rar rezulta prin reactii cu compusii azotului, azotatul de amoniu, formandu-
se la exces de umiditate.
2. Clorul: provine din eruptii, erderi, detergenti, descompunerea unor cloruri dar si
din industria chimica.
4Cl+H2O=4HCl+O2
2HCl+O3-> O2+H2O+Cl
- Acestea doua fiind reactii reversibile
3. Acidul sulfuric: este in scadere dar participa si el la consumul de oxigen.
2SO3->2SO2+O2
SO3+H2O=H2SO4
Hidrogenul sulfurat: specific societatii, din putrefactie -> oxideaza usor, devenind
SO2. Societatea moderna a scos in atmosfera foarte mult dioxid de sulf, aproape de 3 ori
decat era natural, oxid de azot aproape de 100 de ori, otate sunt complicate din cauza
ozonului, care este deasemenea produs in proportie de 90% de om.
H2S+O3 -> H2O+SO2
6

4. Ionii sulfat: exista in cantitati mari, sunt aerosoli care plutesc, sau particule
dizolvate in picaturile de apa; participa la formarea ploilor, avand rol de nuclee de
condensare; au diametre mari de peste 0.3 microni si sunt spalati de ploi.
5. Dioxidul de azot: reactioneaza atat cu O2 cat si cu O3 (regulator al
ozonului); are un ciclu fotolitic rezultand o poluare fotochimica.
NO+O3=NO2+O2, este cea mai rapida reactie din miile care se produc in
atmosfera. Dioxidul de azot are un ciclu fotolitic, producand poluare fotochimica.
Padurea care este in stare naturala (Antarctica) . Din acest 0,1 0,04 este dioxidul
de carbon despre care vom vorbi, restul sunt gaze inerte care nu au importanta, si
apoi poluantii, cuantificati in ppm (parti per milion) sau in mg/m
3
de aer. Masa
moleculara a aerului la presiunea normala este 28g/mol. Mizam pe o schimbare a
compozitiei atmosferei in urmatori 10-20 ani. Exista semne ca asemenea
schimbari se vor produce.
Influenta factorilor climatici in propagarea si dispersia noxelor prin: energii solare,
lumina, caldura, apa (lichida, solida), diferiti poluanti. Atmosfera va reactiona cu poluantii.
Procese fizice: depuneri gravitationale, coagulari, aglutinari, deplasari pe orizontala si
verticala.
Reactiile chimice si timpul de rezidenta
In atmosfera sunt importante componentele naturale, cat si cele artificiale.
SO
2
este foarte solubil si reactiv, ca multe procese, are nevoie de catalizatori
(caracteristici fizico-chimice care declanseaza sau intensifica o reactie chimica), in cazul de
fata: UV, lumina, caldura, umezeala, ozonul si alte noxe. Ziua, distrugerea SO
2
se produce
mai repede. Se dizolva usor, in ceata si nori, este un component important al smogului.
Analizele facute in pene de fum deasupra cosurilor, au aratat oxidari rapide, de la 0.1 pana la
2%/min. Timpul mediu de rezidenta a SO
2
in atmosfera este de 4 zile. Ploile dizolva usor
SO
2
, curatand atmosfera.
Amoniacul (NH
3
) provenind in special din arderi care sunt comune si umezeala
trecuta, accelereaza procesul. Oxidarea directa cu O
2
este mai dificila. In prezenta NO
x
si a
hidrocarburilor, reactiile sunt rapide. Reactiile de zi si cele de noapte sunt diferite. Ziua
catalizatorul este factorul fotochimic, iar noaptea umezeala mult crescuta.
7

Hidrogenul sulfurat, este oxidat de toate formele oxigenului. Daca exista cantitati
mari de O
3
, timpul mediu de rezidenta este de 2 ore. In conditii normale, rezista 2 zile.
Ionii sulfat, exista in atmosfera care contine sau a continut oxizi de sulf. Sunt prezenti
ca aerosoli. Particulele mari se misca totusi brownian si trebuie ca ele sa aditioneze pentru a
de se depune.
Precipitatiile spala de regula particulele mai mari de 0.5 microni. In ceea ce priveste
particulele solide aflate in atmosfera, aceste procese fizice au determinat si normativul. Este
PM<2.5 si pulberi PM<10 .
Amoniacul este higroscopic, capteaza umezeala transformand-o in apa. In final se
transforma in sulfati sau azotati de amoniu. Hidroliza este o forma de neutralizare. 25% din
amoniac reactioneaza in atmosfera, restul este adus la sol, absorbit de ape, sol si plante.
Timpul mediu de rezidenta al amoniacului in atmosfera este de 7 zile.
Oxidantii fotochimici. Intrucat functioneaza ca ozonul, in analize si in exprimarea
rezultatelor si raportarea la normative (CMA- Concentratia Maxima Admisibila) se exprima
in ozon. Dupa cum s-a amintit, sunt foarte reactivi cu oxizii de azot. NO desfacand cu
usurinta ozonul, rezultand NO
2
si O
2
. Sunt reactii rapide, in conditii de soare puternic, timpul
de rezidenta a oxidantilor fotochimici este de 2-3 ore.
Influenta factorilor meteorologici in procesele de poluare

Dupa iesirea pe cos, nu se mai poate face nimic, doar caracteristicile fizice si chimice
ale atmosferei vor produce diluarea si neutralizarea.
Temperatura aerului este importanta pentru viteza de reactie, o crestere a temperaturii
cu 10 va produce o dublare a vitezei de reactie. Temperaturile scazute favorizeaza
persistenta O
3
. Tot ele produc condensarea in strate superioare si in strate inferioare ale
troposferei, norii si ceata avand influenta asupra poluarii. Temperatura ridicata accentueaza
efectele negative ale poluantilor asupra mediului si omului.
Presiunea la valori mari, scade tirajul. Provoaca poluarea locala la locul de munca sau
la sursa dar este caracteristica unui aer curat. La valori scazute, aerul din sol iese la suprafata
aducand hidrogen sulfurat (H
2
S), NH
3
, SO
2
, dar mai ales vapori de apa si CO
2
=>solul
8

respira, absorbind aer la presiuni crescute si expirandu-l la presiuni scazute. La presiuni
scazute, viteza panach-ului de fum creste.
Vantul este vectorul poluarii, fiind cel mai important element meteorologic de
actiune. Actioneaza prin toate caracteristicile sale. Directia este cel mai important parametru;
cel mai simplu mod de a analiza calitatea mediului atmosferic, este roza poluarii. Viteza
vantului este analizata si ca viteza pe fiecare directie si ca viteza medie. Din punctul de
vedere al poluarii sunt bune viteze moderate, 2-3-4 m/s. Ele transporta linistit poluantii la
distanta. Calmul atmosferic, 0 m/s tine poluantii in jurul sursei si la locul de munca, fiind cele
mai grave episoade de poluare. Cercul din mijlocul rozei vanturilor, poate fi construit
proportional ca suprafata r
2
cu frecventa calmului atmosferic, relevand periculozitatea
calmului atmosferic in situarii de poluare in anumite zone. Vitezele de 1 m/s largesc aria de
poluare in jurul sursei, dar la concentratii mai mici. Vantul puternic culca la pamant panach-
ul de fum, apare un nucleu curat la sursa, iar pe directia contrara vantului, o arie puternic
poluata de la 100 m la 2-3 km, in functie de puterea sursei. Scurgerea fluidului in aer in cazul
vantului, este intotdeauna turbulenta, dezorganizata, dar deasupra stratului de frecare al
planetei, la 3-4 km inaltime, moleculele incep sa se miste aproape paralel, este curgerea
laminara este posibila in conducte, deasupra marilor campii si mai ales deasupra marilor si
oceanelor si marilor lacuri. In curgerea laminara, poluantii se pastreaza la inaltimea la care au
fost emisi vreme indelungata, uneori, chiar 2-3 ore, adica pana la distante de 20-30 km. La
scurgerea turbulenta, poluantul se disperseaza rapid pe verticala, infestand la concentratii mai
mici intreaga masa de aer. Vantului turbulent ii sunt caracteristice rafalele. In meteorologie,
pe langa viteza vantului care constituie si in cazurile punctuale tot o medie pentru 100 sec. si
valoarea rafalei maxime. In fond, vantul este o suma de rafale.
Umezeala exprima prezenta in aer a vaporilor de apa. In troposfera, oriunde pe glob,
aerul contine vapori, mai multi sau mai putini, maxim 4% din volum. Apa actioneaza cu
majoritatea noxelor prin reactii de hidroliza, existenta acizilor este imposibila fara apa. Apa
sub forma de ploaie capteaza particulele mai mari de 0.5 , spaland atmosfera. Actiunea
umezelii se poate determina utilizand parametrul cel mai intalnit, umezeala relativa, dar, mai
precise sunt analizele in care se utilizeaza umezeala absoluta g/m
3
sau cea specifica g/kg aer.
Analizand ultimii doi parametri, ne facem o opinie asupra capacitatii de reactie a apei din
atmosfera.
Condensarea se produce in trei moduri:
9

- in troposfera la inaltime norii.
- in partea inferioara si langa sol ceata,
- pe suprafata solului.
Norii reflecta 60% din radiatia solara, se face frig, norii opresc lumina radiatiei
directe, majoritatea UV, in situatii de cer acoperit sau innorat smogul fotochimic este
imposibil. Norii se formeaza prin condensare. Ca sa se produca este nevoie de vapori de apa
si frig. Cel mai adesea, se produc amandoua. Norii, de regula au un plafon superior. Acesta
este dat de un strat de inversiune, vaporii au greutatea de 0.62 din greutatea aerului amestecat.
Deasupra plafonului superior al norilor, nu mai urca nici noxele. Daca norii sunt josi, daca nu
au mare dezvoltare verticala, inseamna ca si plafonul este jos, avem un capac deasupra, cu cat
acesta este mai jos, cu atat spatiul in care se pot dispersa noxele este mai mic, deci
concentratia la sol este mai mare.
Precipitatiile. Parametrii precipitaiilor sunt: forma(lichida, mixta, solida), tipul (
mazariche, burni, etc.), caracterul ( constant sau avers), cantitatea, durata, intensitatea, n
cazul precipitaiilor lichide: ploile toreniale, etc.
S-a constatat c cele mai eficiente splri le produc ploile de durat cu picturi
mrunte.
Poluarea atmosferei este o problem global, la poluanii gazoi analizai se adaug n
stare lichidp acizii i o mare varietate de pulberi- fum, funingine, zgur, prafuri minerale,
hidrocarburi nearse, praf de pe sol ncrcat toxic, spori, bacterii i virusuri, toae mpreun
participnd la coloidul care este troposfera. Spunem asta ntrict deasupra troposferei
dispersia poluanilor nu este posibil.La Po atmosfera are n medie nalimea 9 km de iar la
Ecuator de 18 km.
n Romnia grosimea medie a troposferei este 12 km, 14 km vara i 10 km iarna, 13
ziua- 11 noaptea. Deasupra atmosferei, c grosimea de 2-3 km este tropopauza. n troposfer
caracteristica principal este scdeea temperaturii odat cu nlimii. Deprtndu-se de surs,
noxele se rcesc dar atmosfera se rcete deasemenea, aa c ele rmn mut timp calde
urmndu-i drumul ascensional. Cu timpul capt temperatura mediului i se disperseaz. n
mod dispersat ntre molecule de O i N, ascensiunea continu greu, noxele gazoase fac deja
parte din amestecul numit aer. Greutatea lor molecular nu prea mai conteaz datorit
micrilor brauniene din ntreaga mas de aer. Pentru noxele emise cu debit mare, cu vitez
mare la temperaturii ridicate, coninnd i vapori care fac amestecul i mai uor, ar exista
posibilitatea ca noxele s se ridice foarte sus, acest caz este posibil i atunci cnd mase de aer
10

cald i/sau umed de lng sol capt micare ascensional. Ele vor urca odat cu noxele pe
care le conin. Stratul tropopauz are temperaturi constante, este izotrmie, se pstreaz
constant temperatura de la limita superioar a troposferei (-70 -80 C). n acest strat nu mai
sunt posibile ascensiunile. Deasupra n Stratosfer unde aerul ncepe s se nclzeasc, nici
att. Rezult c pentru poluane din zonele reci
Tipuri principale de surse de poluare a aerului:
Termocentralele sunt principala surs de poluare pe Glob i n Romnia. Suntem n
anii n care acest prim loc este cedat spre automobile. n Romnia, n 23 de ani,
termocentralele funcionale s-au redus la jumtate, iar numru de autovehicule a crescut de 4-
5 ori. Termocentralele funcioneaz cu crbune, pcur sau gaz metan. Sunt coneventional
curate cele cu haz metan CH4 +2O2 = CO2+ 2H2O.
La crbune coninutul de poluani este mare, compuii sulfului au pn la 3% din
compoziie, prin ardere rezult SO2, SO3, NOx, CO2, CO, sulfai, acizi organici. Crbunele
are putere kilocaloric de 2000-6000 kcal/kg.
Zgura rezultat ocup halde de km2. Termocentralele de pcur genereaz aceeai
compui la care se adaug mult funigine i gudroane, este un fum mai negru. Randamentul
poate fi verificat i la carbune i la pcur prin culoarea fumului, Fumul deschis arat
randament bun i poluare sczut.
Principalul poluant la crbune i pcur este SO2. Cca 6g/kwh la crbune inferior i
10 h/kwh la pcur. Crbunii romneti au cantiti mari de steril rezultnd zgur eliminat
pe co sau colectat din vatr: antracit 19%, huila 9-30%, lignit 17-44 %, crbunele brun 25-
35%, turba .45%
Industria siderurgic- industria care produce produi ai fierului. Fierul a avut o
dezvoltare n peninsula Balcanic, n Catalonia a aparut primul furnal. Rezult n general praf
de carbuni, cenua , zgur i poluani gazoi. Prafurile sunt sedimentabile i au putere de
acoperire foarte bun. Compuii sulfului SO2, SO3, SO4-2, Cox.
Un combinat evacueaz 4 mil.t. de CO2 i 25 mil. t. SO2.
Turntorii- se topete fonta i se toarn : Scot SO2 i CO, prafuri foarte fine, grele, 1g
poate acoperi 50 000 m2.
Metalurgia neferoas (cel mai greu metal este Hg= 16 g densitate,) Cu, Zn, pb, Ni,
Cositor, Aur, Ag. Metale uoare- bariu, magneziu, titanul.
Coacerea , rezult cantiti mari de SO2 i pulberi, urmeaz rafinarea unde se emit
pulberi metalice.
11

Metalurgia neferoasa uoar : Al- folosim o proporie extrem de mic. Este difici de
scos.
Bauxita ( lBove) element nlocuitor. Bauxita trece printr-o faz numita alumina Al2O3, se
face pulbere, se dizolv i prin electroliz se scoate aluminiul. Procedeul este energofag,
degaja fluor, acid Fluorhidric i fluouri (este mai agresiv dect Cl).
Industria materialelor de construcii:
Cimentul ( se folosete calcar i roci calcaroase, marne i argile) se macin , se ard i
rezult clicheri. Concasare- deshidratare- Macinare-Ardere- Macinare- Incarcare.
n procedeul umed: Concasare-Macinare Umeda-Ardere- ncarcare ( Mori de
clincheri).
Barajul de la Bicaz ( proiectul Leonida) , combinatul de ciment a produs majoritar
ciment pentru barajul de la Bicaz.
La fabricile de ciment rezulta pulberi de la cuptoare, mori de crincher, manipulare i
ncrcare pentru transport. La 2,8 t roci rezult o tom de ciment. La procedeul uscat 25% din
producie este potenial poluant i la procedeul umed 10%.
n jurul unei fabrici de ciment, n funcie de procedeul de epurare, pe o raz de 3 km
se depun ntre 50-2000 t /km2/an. Gipsul este sulfatul de calciu, se arde apoi se macin,
rezult un sulfat de calciu anhidru, prin pulberi se pierde 25% din producie.
Azbest, fire minerale care inhalate sunt canerigene.
Industria chimic
Da probleme prin marea varietate de noxe, exist fabrici cu producie mono sau a
ctorva produse i unele combinate complexe, mai toate elimin Nox, CO2 i CO. la fabricile
de vscoz sulfur de calciu i H2S, la mtasea artificial aceton, form-aldehida n industria
maselor plastice, rainilor sintetice, textilelor, pielriei, sapun- ampon, tratare semine, la
cauciuc sintetic (cloroplen), la uleiuri sintetice (dicloretan), la unele benzine (tetraetil de
plumb), oxizii de azot, ulei, amoniac, la fabricile de ngraminte chimice azotoase (fosforul-
la ngraminte fosfatice), SO2, Nox, NH3 la fibrele sintetice; NO2 si NO la fabricarea
acidului azotic.
Istoria recent a Romniei a oferit schimbri mari n cantitile de poluani emii. Gh
Dej a declanat un proces care avea sa in 30 de ani.
Situaia noastr s-a nrutit dup 80-81 cnd ara s-a trezit n faa restituirii
mprumuturilor. n 87, producia a nceput s scad, doar ntre 80-89 crescut cu , s-a ajuns la
5,6kg/cap de locuitor. Dup 89 schimbarea a fost abrupt, producia de carbune de la 69 mil t.
12

n 1991 sa fie 1034 t, la acea data carbunii cu coninut mare de sulf au inceput sa fie evitati,
carbunele constituia 36% din balanta energetica a tarii.

Curs: 18.04.2013
Situatia poluarii atmosferice in Romania in ultimele decenii
Dupa 1989, industria siderurgica si-a redus productia la o treime. Combinatul Galati
functioneaza la jumatate din capacitate, platforma siderurgica Calarasi nu s-a mai dat in
functiune.
- Otelaria Targoviste inchisa
- Resita functioneaza doar pe un sfert
- Hunedoara, Vlahita, Calan, s-au inchis
Industria siderurgica era responsabila in 1989 de 80% din emisiile de SO
2
, 40% NO
x
,
40% CO, 56% CO
2
12% pulberi,
- in milioane tone CO2 132 mil. tone, 1990 130 mil. tone, 1991 106 mil. tone,
- 1989: SO
2
- 1.6 mil. tone; NO
x
: 0.7 mil. tone; Pulberile: 0.7 mil. tone
Romania si poluarea transfrontiera
Toate arderile emit inevitabil oxizi de azot, cu atat mai mult cu cat sunt mai eficiente.
- 1991: SO
2
se redusese cu 25% (1.2 mil. tone), dar NO
x
au ramas 0.7 mil. tone.
Poluarea cu NO
x
este prezenta peste tot, asa incat ne intereseaza in special SO
2
- 1972: a fost initiat primul program la nivel european pentru monitorizarea SO
2
, a
ionilor sulfat, si a ploilor acide
- 1977: s-a initiat programul transportului la lunga distanta a poluantilor in Europa
(EMEP: seturi de date si harti)
- 1986: la Viena s-a initat si urmarirea la distanta a radio-nuclizilor (poluarea
radioactiva)
Pentru emisia de poluanti se utilizeaza modele statistice de evaluare, care au in vedere
energia consumata, cantitatea de caldura, continutul in S si cantitatea de combustibil,
cantitatea de cenusa si zgura si continutul de S din ea, eficienta retinerii sulfului de catre
13

filtre, emisia totala de S avand separat cea din procese industriale, tipul de combustibil,
sectorul economic, tehnologia de fabricatie si timpul, se face un bilant de masa, putandu-se
determina aproximativ, anual, emisia totala de SO
2
, emis de o tara. Se ajunge la cunoasterea
emisiilor pe plan continental.
Pentru transportul la distanta exista modele matematice de evaluare. La distante mai
mari de 100 km, determinarile sunt mai dificile, intrucat pe drum se pot intalni conditii meteo
diferite sau ele se schimba in timpul transportului poluantilor. Intervine si ciclul diurn. Pana
de poluant sufera si un amestec pe verticala. Fronturile atmosferice amesteca si disturba totul.
Sunt analizate teritorii asemanatoare cu cele din analizele meteo.
Spatiul european nord-atlantic. Aceasta este utila intrucat curentii de aer
predominanti sunt cei din V si V-NV. Emisia de S, calculata aproximativ la scara europeana,
ofera un tablou ce da o imagine a industriei mai ales a celei energetice. Anglia, Belgia,
Luxemburg, N Italiei, S Poloniei, N Ungariei, S Romaniei, Bazinul Donetk (Donbass), se
remarca prin cele mai mari cantitati de SO
2
, emis la km
2
suprafata. In concluzie, poluarea din
Romania cu SO
2
este rezultatul poluarii proprii cat si a aportului european mai ales din V, ca
si a poluarii de fond a zonei temperate din emisfera nordica.
Depunerea de S in diferite forme, atinge un maxim de 100 mg/m
3
in SE Romaniei.
Din ceea ce se emite anual in Romania, cca. 1/3 se depune aici. Exista 5 directii principale
prin care noi primim aport de SO
2
:
- Dinspre NE: Belgia, Olanda, Luxemburg, N Austriei, N Ungariei.
- Ruta nordica: S Finlandei, tarile baltice, Polonia (Silezia), V Ucrainei
- NE: Moscova,
- E-NE: zona Donetk
Transportul din Romania inspre vecini: transmitem aproximativ jumatate din cat
primim. Mai ales termocentralele si mai ales cele apropiate de granita: Oradea spre Ungaria
desi este in contra directiei dominante a vantului, Banatul spre spatiul ex-Iugoslav, Oltenia
spre Bulgaria, Iasi spre E (a saptea parte ce vine dinspre Basarabia reprezinta ce se duce spre
Basarabia). Spre E: Marea Neagra, Crimeea.
Nici ceea ce primim si nici ceea ce trimitem nu constituie conflicte grave.



14



Protectia atmosferei, prioritate nationala si globala

Rezolvarea:
- O administratie care sa inteleaga impactul de lunga durata a poluarii si necesitatea
interventiei actuale ca si o cooperare si responsabilizare pe plan international si mai ales
europeana
Procesele in ordine:
- poluarea locala in jurul intreprinderii sau orasului,
- poluare regionala: pana la distante la care conform timpului de rezidenta, noxele sunt
neutralizate sau depuse (Iasi polueaza pana la o distanta proportionala cu natura noxei, timpul
ei de rezidenta, frecventa si viteza pe directii a vantului; punem frecventa V 18% deci spre est
vor pleca 18% din poluantii termocentralei). Calculul separat pentru timpul de rezidenta a
principalelor noxe, NO
2
si SO
2
: la o viteza medie de cca 2 m/s (3.6 km/h). Poluarea de fond
se scade din concentratia masurata in aceste cazuri. Poluarea de fond se masoara in zone
montane inalte: Rarau, Muntele Mic, Omu, departe de industrie si transporturi, in mijlocul
unor zone impadurite. Viteza de depunere, marimea si greutatea pulberilor, releva ca pe o
distanta de 20-25 km, poluarea scade aproape de 0.
Principalele acorduri: Stockolm 1972, Viena 1975, ............................ozon Montreal
1987, schimbari climatice Rio de Janeiro 1992 ratificat 1994.
Poluarea transfrontiera in 1991, Protocolul de la Kyoto semnat de 180 de state in 1997
reducerea CO
2
cu 5.2% pana in 2010 pentru a ajunge la valoarea globala din 1990; ONU-
schimbarile climatice, Haga 2000, Copenhaga, Berlin, Durban (poluarea atmosferica si
schimbarea climatica).
In Romania exista: Ministerul mediului, al Apelor, Agentii judetene de protectie a
mediului, Garda judeteana si nationala de mediu, SOROPA, CSA (Centre Sanitare ),
Organisme pe langa administratie si ale Societatii Civile.
Legislatia europeana prevaleaza. Principala lege este Legislatia cadru privind calitatea
aerului din 1996, Legislatia privind conditiile de functionare a instalatiilor, Calitatea
15

combustibililor, Calitatea aerului, Emisii la surse stationare si mobile, Standarde de calitate
privind in special SO2, pulberi, Pb, NOx, Prevederi privind substantele ce distrug ozonul,
Manipularea substantelor periculoase: azbestul, Pb din benzina, S din compustibili lichizi,
emisiile de CO
2
.
S-a stabilit o strategie nationala referitoare la definirea cerintelor UE, identificarea
necesitatii de schimbari legislative, evaluarea nivelului de conformare la legi, identificarea
zonelor problema, stabilirea scenariilor de actiune, elaborarea devizelor de cost, toate acestea
fiind stabilite din 1999. Pentru conformarea la programele de mediu, Romania a primit un
interval si post-aderare: o parte din probleme pana in 2012, altele pana in 2014.
La nivel international sunt bine reglementate emisia de clorofluorocarburi, emisia de
CO2, dezvoltarea surselor nepoluante hidro si nucleare si a celor alternative: eolian, solar,
geotermal, biocombustibili. Strategia biodiesel este in dezvoltare.
Pe plan mondial, ca emisii, din 133 de state care conteaza, Romania este pe locul 43
ca poluator. In Europa, suntem printre primele locuri ca puritate a aerului. Pentru unele
obiectivele strategice, termenul a fost chiar de 11 ani dupa aderare. Pentru Romania s-au
prevazut 30 mld. Euro.
Evolutia poluantilor in Europa
Sulfuri acide o crestere lenta pana in anul 1989, dupa care o scadere generata de
caderea industriala a estului Europei, care reprezenta cca 40% din productia industriala a
Europei. Din depunerile maxime in 1989 de 800 ktone/an, cca 300 ktone s-au depus in afara
frontierelor nationale iar 500 ktone au fost depunerile in Europa, Europa fiind un poluator
mai ales pentru Siberia apuseana si Asia Centrala. Depunerile sunt maxime in aria Polonia-
Slovacia-Ungaria-Serbia-Bosnia Hertegovina-Romania-Bulgaria. In Bosnia Hertegovina,
Serbia, Romania si Bulgaria, poluantii vin si dinspre Italia, mai ales din N Italiei.
Pentru ionii sulfati, distributia este asemanatoare. Nuclee izolate ca si pentru SO
2
,
centrul Angliei, Galicia, Catalunia, Marsillia, Benelux, Rhur, Cehia si Sicilia (aici vulcanii
Stromboli si Etna avand un rol). In spatiul ex-sovietic, Peninsula Kola, Bazinul Donetk
insular in Urali.
Depunerile de oxizi de sulf, care sunt acizi, anhidride: Anglia, Benelux, Germania de
V, nordul Cehiei, Polonia, Slovacia, Ungaria, spatiul ex-iugoslav, S Italiei, Albania, Grecia,
16

Bulgaria, Romania, izolat: zona Parisului, Marsillia, Catalunia, Tara bascilor, N Spaniei, S
Portugaliei, Peninsula Kola.
Depunerile oxizilor de sulf in Romania, provin cca 60% din surse proprii. Pe locul II,
cca 25% din arii aflate la distanta mare (centrul si V Europei, Rusia Centrala). Urmeaza
Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Polonia. Exportul de noxeUngaria, Bulgaria avand capacitati
comerciale mari.
In Romania, depunerea de oxizi de sulf este maxima in aria Hunedoara, Resita, Valea
Jiului, Gorj, Craiova si mare in Crisana, Banat, Oltenia, vestul Munteniei si Carpatii Orientali
(constituie o bariera in calea poluarii din vest).
Oxizii de azot sunt mai legati de sursa; vor fi poluate ariile industriale: Anglia
Centrala si de S, Benelux, Rhur, Padania. Insular: Moscova, Bucuresti. Depunerile oxizilor de
azot in Romania, sunt mai mari decat exportul, provin ca si SO
2
in majoritate din arii
indepartate (Rusia centrala, Europa de Vest si Centrala, N Poloniei, S Ungariei, Italia, spatiul
ex-iugoslav si Bulgaria) care depasesc depunerile proprii. Poluam arii la distanta (Bulgaria,
Rusia, Ucraina), dar in principal propriul teritoriu. Depunerile de NO
x
: Anglia centrala si de
S, Benelux, N Frantei si Paris, N Italiei, Centrul Cehiei, S Poloniei. Depunerile sunt mari in
toata UE, mai putin Romania, Bulgaria, Spania. Situatia in Romania: oxizii de azot au
depuneri mari in Bucuresti si aria metropolitana, Prahova, Ilfov, Dolj. Cele mai mici
concentratii in Dobrogea si N Moldovei.
Amoniacul (NH3): Anglia centrala si de S, V si N Frantei, Benelux, Danemarca,
Germania, N Italiei, Slovenia, Polonia, Cehia, Slovcia, Ungaria, Serbia, Romania, Ucraina,
Belarus, izolat Galicia, Portugalia centrala, Catalunia si Sicilia.
Depunerea de amoniu nu este considerata foarte toxica, decat in centrul si sudul
Angliei, Paris, N Frantei, Benelux, Germania, N Italiei, S Poloniei. Insular: Barcelona,
Bucuresti, Moscova.




17



Consideratii generale asupra ploilor acide

Din respiratia plantelor, putrefactie, vulcani, arderi accidentale (aprinse de fulger), a
existat de sute de mii de ani o concentratie aproape constanta 0,025 mg/m
3
CO2. Dizolvarea
in picaturile de apa a format nori sau ceata si precipitatii usor acide (continand un acid usor,
acidul carbonic reactioneaza pe sol cu elemente terigene, alcaline si se neutralizeaza
imediat: se formeaza carbonatii, mai ales de Ca, care se depun in oceane). Particulele emise
din transport si industrie, duc la pulberi in suspensie, pulberi incarcate cu poluanti.
Incepand de prin anii 1970, tarile industrializate au recurs la filtrarea pulberilor,
acestea ramanand constante la nivelul anilor 70, in Asia si mai ales in America latina,
ccantitatea creste substantial. In Asia, cresterea este cu 1 milion tone anual si in Romania sunt
depasite normativele la pulberi in suspensie si sedimentabile.
Ploile acide sunt socotite cele cu pH-ul mai mic de 5,6. Ploile acide contin majoritar
NOx si apoi de S, cei doi constituind peste 75% din aciditatea ploilor (aciditate remanenta, in
plus fata de cea carbonica).
Situatia ploilor acide in Romania: la inaltime: exista doua tipuri de incarcare a apei cu
acizi:
- la nivelul norilor (rain out)
- dizolvarea de catre picaturi in cadere a poluantilor locali: (wash out)
In rain out intervine in mare masura poluarea transfrontiera, dar aceasta are si un rol
mai scazut in wash out. Procesul formarii ploilor acide este foarte complex, depinde de noxe,
starea ei de agregare, natura particulelor de apa, temperatura, insolatie etc. Precipitatiile sunt
foarte eficiente in spalarea noxelor acide dar precipitatiile solide purifica atmosfera doar de
pulberi.
Efectele ploilor acide
18

Se numesc ploi acide, deoarece majoritatea ploilor cu incarcatura ionica, au caracter
acid, dar sunt si ploi alcaline. Efectele sunt vizibile inca din timpul revolutiei industriale (sec.
XVII). Actioneaza asupra mediului natural si asupra omului, direct si indirect. Asupra
omului, accelereaza bolile cardio-respiratorii, cancer. Depunerea pe suprafata apei modifica
aciditatea, conductivitatea electrica (numarul de electroni trecuti printr-o sectiune a materiei
respective intr-o unitate de timp, se masoara in siemens-marime ce exprima incarcarea
chimica a apei cu orice substanta). Apele se incarca cu sulfati si nitrati, se disociaza oxizii
metalici, se deterioreaza echilibrul ecologic, dezvoltandu-se doar specii rezistente la aciditate.
Se modifica procesele bio-geo-chimice, se pierd elemente biologic active: Hg, Cu, Zn, se
acidifieaza solul, se elimina nutrientii din apa, se elibereaza ioni metalici si creste mobilitatea
lor. Plantele sunt cele mai sensibile, alterandu-se in primul rand frunza, oxidarile duc la
uscare, influenta se manifesta si asupra radacinilor, asupra constructiilor si materialului,
pierderi de masa, creste porozitatea, se decoloreaza si se fragilizeaza, devenind casante,
metalele sunt oxidate producandu-se coroziune, culturile agricole sunt afectate mai ales fructe
si legume.
In Romania, reteaua de monitorizare se face prin colectare la statiile meteorologice,
unele statii hidrologice sau posturi pluviometrice si sedii APM. Se analizeaza obligatoriu pH-
ul, conductivitatea, aciditatea-alcalinitatea. Pentru unele posturi, analize de amanunt a peste
10 parametri. Datele se compara cu cele obtinute in statii pentru poluarea de fond: Semenic,
Fundata, Stana de Vale. Se coreleaza rezultatele cu forma (lichida-solida) a precipitatiilor,
tipul (ploaie, aversa de ploaie, lapovita, burnita etc), cantitate, durata, intensitate. Zonele cu
precipitatii puternic acide au un continut ionic total scazut.
Ariile puternic acide sunt mai ales in jurul termocentralelor, a intreprinderilor,
metalurgia neferoasa, mari orase cu trafic auto, se remarca: ariile oraselor de peste 100 000
locuitori, muntii Apuseni, N Olteniei, Subcarpatii Munteniei, Judetul Prahova, aria miniera
din Bucovina. In rest, caracterul neutru este majoritar.
Modul de analiza si sinteza a rezultatelor nu permite insa intotdeauna cu usurinta
intelegerea situatiei reale. Frecventa depasirilor CMA, valoarea medie care sa poata fi
comparata cu un CMA si apoi valorile maxime.
Acidifierea apelor de suprafata: Suedia si Norvegia au fost pana de curand tari
conventional curate, uscarea padurilor si acidifierea apelor de suprafata si subterane, a
constituit primul mare semnal de alarma in Europa, desi problema ploilor acide a fost in
19

studiu in Europa de prin 1850. Ploile acide se pot produce datorita transportului noxelor la
altitudine oriunde in Europa. S-a observat o stationare a pH-ului in ultimii 10 ani dar inca nu
s-a ajuns la scaderea valorilor. Emisiile de CO2 inca nu s-au asezat la cote acceptabile
SCHIMBAREA CLIMATICA
Svante arrhenius
- Capacitatea CO
2
de a retine caldura
- Carbonul retine lumina, caldura, deoarece este inchis la culoare
- CO2 este vital pentru ciclul carbonului in natura, necesar regenerarii
In Romania, prima data la Iasi Lerch 1774, 1882-statie. Dupa 1900, reteaua
meteorologica s-a exstins in toata lumea
- lumea ultimilor anilor: limitele zonelor climatice s-au mutat
- Golful Mexic: cazanul cu apa calda
- Golful Hudson: cazanul cu apa rece
- Intre efectele negative este distrugerea coralilor: apele trebuie sa aiba temperatura
medie pana la 26C
- Ciclonii tropicali: in zona ecuatoriala zona de calm ecuatorial
- Alizeele din emisfera sudica, trec peste ecuator si imping ciclonii spre nord.
- In America: Hurricane, in India si peninsula Indochica: cicloni, in Atlanticul de S au
aparut 3 cicloni
Apa: cresterea pretului in ultimii 20 de ani de vreo 5 ori la apa potabila
- Arabia Saudita, Libia, Algeria, Maroc, tarile sud-africane: nu dispun de apa
- Rusia, Canada, Brazilia
Corpurile de apa subterana existenta: zona temperata si subpolara au inca apa
exploatabila.
Tipurile de radiatii transmise de atmosfera: radiatia UV si IR. Gazul metan e de 10 ori
mai agresiv ca CO2.
Din punctul de vedere al biomasei, zona temperata sta bine la acest capitol.w
Emisiile de CO
2
: tarile dezvoltate ca SUA si Canada, emis aproape 1/3 , apoi Europa
de V:, Asia Comunista au o crestere foarte mare in ultimii ani, apoi urmeaza Europa de E si
fostele state sovietice.
20

Ciclul carbonului: solul este principalul emitent, cand presiunea este mica in
atmosfera iese aerul murdar din pamant si invers. Mauna Loa: observatii corecte ale CO
2
.
Stratul de aer ajunge pana la inaltimea de 100 km este aer, unde este Omosfera: 78.08% N2,
20.95% O2, 0-4$ H2O, Ar 0.93%, CO2 0.0360%.
*Despaduriri in Gran Chaco-Paraguay
*Eficienta economica a utilizarii combustibililor fosili: Brazilia pe primul loc, apoi:
Franta, Italia, Anglia, Spania, Japonia, Germania, India, Indonezia, Mexic, Taiwan, Turcia,
Tailanda, China, Coreea de S, SUA, Canada, Australia, Iran, Rusia
*Folosirea combustibililor pe cap de locuitor: SUA, Rusia, Germania, Japonia, Franta,
Iran, Mexic, Tailanda, Turcia, China, Egipt, Brazilia, Indonezia, India, Filipine, Vietnam,
Pakistan, Nigeria, Bangladesh, Etiopia.
*Global anthropogenic GHG emission
Fara efect de sera nu ar fi viata pe pamant deoarece toata caldura va pleca inapoi de
pe planeta. Problema este intensificarea efectului de sera.

Curs 25.04.2013
Istoricul conferintelor pentru poluare si schimbarea sclimatica: 1951-2009
- 1995: Conventia Cadru a natiunilor unite cu privire la Schimbarile Climatice de la Rio
de Janeiro, cu scopul de a prevedea, preveni sau a atenua cauzele schimbarilor climatice si
limitarea efectelor negative.
Sursa: World Ressources Institute, 09/2005
Tari si Grupari de tari Procentul de responsabilitate in emisiile globale
de gaze cu efect de sera
G8, cele mai importante tari din punct de vedere
economic
61.98
Statele Unite 29.95%
Uniunea Europeana 25.49%
Fosta URSS 8.53%
China 7.57%
Germania 7.18%
Regatul Unit 5.46%
Orientul Mijlociu si Africa de Nord 2.92%
Franta 2.77%
America de Sud 2.28%
Canada 2.20%
India 2.09%
Africa sub-sahariana 1.59%
America Centrala si Caraibe 1.33%
Oceania 1.22%
21

Alianta Micilor State Insulare 0.37%

Global Mixing Ratios of Anthropogenic Halocarbons
Carbonul: Viata de pe pamant, solul, schimbarea utilizarii terenului, din apa marii
Impactul schimbarilor climatice
Spectrul Radiatiei Solare, 1.98 cal/cm
2
/min-constanta radiatiei solare
- Eruptii solar: plasma