Gestionarea deseurilor, cunoscut si ca managementul deseurilor, se refer la educatia privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea si depozitarea deseurilor.

De obicei, termenul se refer la materialele rezultate din activitti umane si la reducerea efectului lor asupra snttii oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deseurilor are ca scop si economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea prtilor recuperabile. Deseurile gestionate pot fi att solide, ct si lichide sau gazoase, precum si cu diverse proprietti (de exemplu radioactive), necesitnd metode de tratare specifice fiecrora. Istoric nc din 1970 s-a constientizat opinia c deseurile constituie o problem si c metodele de tratare prin depozitare sau incinerare nu sunt satisfctoare. De asemenea, s-a pus problema reciclrii materialelor care intr n componenta acestora. La Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare (UNCED) de la Rio de Janeiro din 1992 s-au adoptat politici care au fost introduse pe plan mondial. n Uniunea European preocuprile erau mult mai vechi, primele directive ale Comisiei Europene n problema deseurilor datnd din anul 1975. Oamenii sunt obisnuiti s recicleze din cele mai vechi timpuri. Studii arheologice au artat c, n perioadele cnd resursele de materii prime se diminuau, [gunoi|gropile de gunoi]] ale oraselor antice contineau mai putine deseuri cu potential pentru reciclare (unelte, ceramica etc). n erele preindustriale, deseurile din prelucrarea bronzului si a altor metale pretioase erau colectate n Europa, si topite pentru refolosire continu, iar n unele zone praful si cenusa de la focurile de crbuni sau lemne erau refolosite pentru obtinerea materialului de baz n fabricarea crmizilor. Principalul motiv pentru practicarea reciclrii materialelor era avantajul economic, nevoia de materii prime naturale devenind astfel mai mic. Un ntreprinztor englez, Benjamin Law, a fost primul care a transformat reciclarea hainelor care nu mai puteau fi purtate n materii prime pentru noi materiale textile. Astfel, el a inventat 2 noi materiale: shoddy si mungo, bazate pe ln recuperat din haine vechi, combinat cu ln nou. n 1860, n orasul Batley, Anglia, se produceau peste 7000 de tone din acest material. Perioadele cele mai propice reciclrii n mas erau cele de rzboi. Germania Nazist este una dintre trile n care rationalizarea si reciclarea au fost adoptate att n timpul ct si n perioada pre-rzboi. n special se recicla fierul dar si alte metale rare, fibrele textile sau oasele din care se fcea apoi spun. Lipsa resurselor cauzat de cele dou rzboaie mondiale si alte evenimente au ncurajat puternic reciclarea. Campanii guvernamentale puternice au fost promovate n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial n fiecare tar implicat, mpingnd cettenii s doneze metale si s conserve fibrele, ca o chestiune important de patriotism. Programele de conservare a resurselor stabilite n timpul rzboiului au fost continuate si ulterior n unele tri ce nu stteau foarte bine la capitolul resurse naturale, cu ar fi Japonia. Japonia este una dintre trile n care reciclarea este reglementat prin lege si general acceptat de ctre locuitori, mai mult dect n celelalte tri. n 2007, n Japonia s-au colectat pentru reciclare 802.036 tone de plastic, cu 429,5% mai mult dect n 2000, adic fiecare locuitor al trii recicleaz aproximativ 6.4 kg de plastic pe an. Urmtoarea mare investitie n reciclare a avut loc n anii 70, datorit cresterii costului energiei (reciclarea aluminiului foloseste doar 5% din energia necesar productiei virgine; sticla, hrtia si metalele au si ele un consum redus de energie la reciclare). Adoptarea n 1977 n SUA a Clean Water Act a creat o cerere puternic de hrtie alb (hrtia de birou care a fost deja albit a crescut ca valoare atunci). O treime din totalul deseurilor din Statele Unite este reciclat. Astfel, 82 de tone de materiale sunt reciclate dintr-un total de 251 tone de gunoi care se produc anual[necesit citare]. Se estimeaz o crestere de 100% a cantittii de materiale reciclate n SUA n ultimii 10 ani. n SUA exist cea mai mare productie de gunoi (deseuri) pe cap de locuitor din lume. Astfel, n fiecare zi, n medie, un

american produce putin peste 2 kilograme de gunoi. n anii 70, orasul Woodbury din statul american New Jersey a fost primul din tar care a introdus reciclarea obligatorie. Curnd, si alte orase i-au urmat exemplul, principalul motiv al noii pasiuni a americanilor pentru reciclare fiind costul ridicat al energiei. Astfel, se economisea 95% din energie dac se folosea aluminiu reciclat pentru producerea aluminiului. Campania de constientizare c cea mai eficient form de tratare a deseurilor este reciclarea lor a avut loc n Europa sub sigla trei R (Reducere, Refolosire, Reciclare, n englez Reduce, Reuse, Recycle, n francez Rduire, Rutiliser, Recycler). Desi n Romnia s-au demarat initiative de reciclare ale deseurilor sub acest generic nc nainte de 1989, n contextul lipsurilor din acea perioad actiunea, fiind impus de sus n jos, a ntmpinat rezistent. n prezent reciclarea este reluat, dar reusita politicii de reciclare tine si de posibilitatea sortrii deseurilor, care trebuie nceput chiar din prima faz, prin colectarea separat a materialelor refolosibile. Legislatie Legislatia privind gestionarea deseurilor este bogat. n februarie 2008 la nivel european acquis-ul comunitar cuprindea 29 de directive ale Comisiei Europene. Pentru aderarea la Uniunea European Romnia a trebuit s implementeze n legislatia sa aceste directive. Principalele directive sunt: Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deseurile Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deseurile periculoase (modificat prin Directiva Consiliului 94/31/CE) Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje (modificat de Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2004/12/CE) Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restrictionarea utilizrii anumitor substante periculoase n echipamentele electrice si electronice Directiva Parlamentului European si Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificat de Directiva Consiliului 87/101/CEE) Directiva 2006/66/CE privind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si acumulatori Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB si PCT) Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protectia mediului si n particular a solurilor cnd se utilizeaz nmoluri provenite din epurare n agricultur n februarie 2008, dintre cele 29 directive, 21 erau complet transpuse n legislatia romneasc, 3 erau transpuse partial, iar 5 nc nu erau transpuse. n total un numr de 116 acte legislative transpuneau aceste directive: legi, hotrri de guvern, ordonante de urgent ale guvernului si ordine emise de Ministerul Mediului si Dezvoltrii Durabile (MMDD, fost Ministerul Mediului si Gospodririi Apelor - MMGA, fost Ministerul Apelor si Protectiei Mediului - MAPM), Ministerul Economiei si Finantelor (MEF, fost Ministerul Economiei si Comertului - MEC) si Ministerul Transporturilor (MT, fost Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor - MTCT). Actual aceast transpunere este complet. n Republica Moldova, Programul national de valorificare a deseurilor de productie si menajere a fost elaborat n conformitate cu stipulrile art. 28 al Legii cu privire la deseurile de productie si menajere nr. 1347 - XIII din 9 octombrie 1997, fiind aprobat ulterior prin Hotrrea Guvernului RM Nr. 606 din 28 iunie 2000. Tipuri de deseuri Dup provenient, pot fi deosebite urmtoarele tipuri de deseuri: A. Deseuri municipale si asimilabile, care sunt deseuri generate n mediul urban si rural. Ele sunt grupate n: A1 - Deseuri menajere, provenite din activitatea casnic, magazine, hoteluri, restaurante, institutii publice. A2 - Deseuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hrtii, mase plastice, frunze, praf). A3 - Deseuri din constructii si demolri, provenite din activitatea de constructii si modernizarea si ntretinerea strzilor.

A4 - Nmol orsenesc, rezultat din statiile de tratare a apelor uzate si menajere. B. Deseuri sanitare, provenite din spitale, dispensare si cabinete medicale. C. Deseuri de productie, rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole. C1 Deseuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasific n: Clasa 1 Deseuri industriale periculoase, dar netoxice, de exemplu azbest. Clasa 2 Deseuri industriale nepericuloase si netoxice. Clasa 3 Deseuri inerte, de exemplu cele provenite din constructii. Clasa 4 Deseuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive. Clasa 5 Deseuri industriale produse n cantitti foarte mari, de exemplu cenusile produse de termocentralele care functioneaz pe crbune. Clasificarea deseurilor conform Directivei 2006/12/CE Simbol Q1 Q2 Q3 Tip deseu Reziduuri de productie sau de consum, nespecificate altfel n continuare Produse care nu corespund specificatiilor Produse al cror termen de garantie a expirat Materiale deversate n mod accidental, pierdute sau care au suferit alte incidente, inclusiv orice Q4 materiale, echipamente etc. contaminate ca rezultat al incidentului n cauz Materiale contaminate sau ptate n urma unor actiuni planificate (de exemplu, reziduuri de la activitti de Q5 curtire, ambalaje, containere etc.) Q6 Piese inutilizabile (de exemplu, baterii rebutate, catalizatori epuizati etc.) Substante a cror performant nu mai este satisfctoare (de exemplu, acizi contaminati, solventi Q7 contaminati, sruri de amestec epuizate etc.) Q8 Reziduuri din procese industriale (de exemplu, zgur, reziduuri de la distilare etc.) Reziduuri din procese de captare a poluantilor (de exemplu, nmol de la epuratoare de gaze, praf de la Q9 filtre de aer, filtre uzate etc.) Reziduuri din prelucrare mecanic/ finisare (de exemplu, span provenit de la operatiile de strunjire, zguri Q10 mcinate etc.) Reziduuri din extractia si prelucrarea materiilor prime (de exemplu, reziduuri miniere, reziduuri din Q11 exploatarea zcmintelor de petrol etc.) Q12 Materiale contaminate (de exemplu, uleiuri contaminate cu PCB etc.) Q13 Orice materiale, substante sau produse a cror utilizare a fost interzis prin lege Produse care nu mai au utilizare pentru detintor (de exemplu, articole rebutate de agricultur, menajuri, Q14 birouri, magazine, ateliere etc.) Q15 Materiale contaminate, substante sau produse rezultate din actiuni de remediere a solului Q16 Orice materiale, substante sau produse care nu sunt incluse n categoriile mentionate anterior. C2 Deseuri agro-zootehnice, provenite din agricultur si, n special, din zootehnie. C3 Deseuri speciale, categorie n care intr explozibilii si substantele radioactive. Colectarea si transportul deseurilor

Omul ordonat, simbol al civilizaiei. Precolectarea deseurilor se refer la adunarea lor n diferite recipiente: cosuri de gunoi, pubele (pentru deseurile menajere) si containere (pentru deseurile stradale si cele produse de agentii economici). Pentru a permite reciclarea, colectarea deseurilor care contin materiale refolosibile se face separat n recipiente de culori diferite. Culorile recipientelor disponibile sunt: galben, rosie, verde, albastr, maro si negru antracit. Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deseuri sunt: rosu (portocaliu) - materiale plastice, galben - metale, verde biodegradabile, albastru - hrtie, carton si sticl, maro - electrice si electronice, negru - nereciclabile, ns acestea nu sunt respectate ntotdeauna. Pe recipente exist etichete care precizeaz exact ce fel de deseuri se pot pune n recipientul respectiv.

Pentru precolectarea deseurilor stradale, comerciale si industriale sunt folosite containere tipizate de 1,1m, 4m sau mai mari. Containerele de 1,1 m pot fi din tabl zincat sau din plastic. Pentru deseuri n cantitti mai mari, sau pentru deseuri industriale si din constructii sunt folosite containere de constructie metalic, de tip cup de 4m sau mai mari, de tip Abroll. Colectarea propriu-zis a deseurilor din aceste containere este efectuat de ctre servicii specializate, cum sunt REBU la Bucuresti si RETIM la Timisoara. Aceste servicii dispun de utilaje speciale pentru colectri. Colectarea deseurilor din pubele si recipiente de pn la 1100l este efectuat cu ajutorul autogunoierelor, care sunt echipate cu sisteme de basculare a pubelelor si containerelor si cu instalatie de compactare. Deseurile colectate n cupe de 4m sunt transportate cu tot cu containerul de ctre autospeciale prevzute cu instalatie de ridicat, iar containerele de tip Abroll sunt tractate, ele deplasndu-se pe rolele proprii. Utilaje pentru colectarea deseurilor Transportul deseurilor se poate face pe cale rutier, feroviar sau naval. Din cauza problemelor care apar la transbordri, transportul feroviar sau naval se justific doar pentru cantitti mari (de obicei deseuri industriale), transportate pe distante foarte lungi, de sute sau mii de km. Metode de tratare ale deseurilor Odat colectate, urmeaz etapa de tratare a deseurilor. Metodele de tratare ale deseurilor sunt variate, la fel ca deseurile n sine si locul lor de provenient. n principiu, deseurile pot fi scoase din circuitul economic (eliminate) sau reintroduse n circuit (recuperate). Metode de eliminare Operatiuni de eliminare conform Directivei 2006/12/CE Simbol Tip operatiune D1 Depozitare pe sol si n sol (de exemplu, depozite de deseuri etc.), D2 Tratarea n sol (de exemplu, biodegradarea deseurilor lichide sau a nmolurilor depozitate n sol) Injectare la adncime (de exemplu, injectare a deseurilor care pot fi pompate n puturi, domuri de sare D3 sau falii geologice naturale etc.) Descrcare pe suprafete (de exemplu, descrcarea de deseuri lichide sau de nmoluri n puturi, iazuri D4 sau lagune etc.) Loc de descrcare special amenajat (de exemplu, dispunerea n celule etanse separate, acoperite si D5 izolate unele de altele si de mediul nconjurtor etc.) D6 Evacuare n mediu acvatic, exceptnd mrile si oceanele D7 Evacuarea n mri si oceane, inclusiv ngroparea n subsolul marin Tratare biologic, nespecificat n alt parte n prezenta anex, avnd ca rezultat compusi sau D8 amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricreia dintre operatiunile numerotate D1-D7 si D9-D12 Tratare fizico-chimic, nespecificat n alt parte n prezenta anex, avnd ca rezultat compusi sau D9 amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricreia dintre operatiunile numerotate D1-D8 si D10-D12 (de exemplu, evaporare, uscare, calcinare etc.) D10 Incinerare pe sol D11 Incinerare pe mare D12 Depozitare permanent (de exemplu, amplasarea de containere ntr-o min etc.) D13 Amestecare sau mixare nainte de efectuarea oricreia dintre operatiunile numerotate D1-D12 D14 Reambalare nainte de efectuarea oricreia dintre operatiunile numerotate D1-D13 Stocare n asteptarea oricreia dintre operatiunile numerotate D1-D14 (excluznd stocarea temporar, D15 pn la colectare, n locul unde se produc deseurile) Eliminarea deseurilor trebuie fcut prin metode care nu pericliteaz sntatea oamenilor si fr utilizarea unor procese sau metode care pot fi duntoare pentru mediu. Depozite Depozit de gunoi n Hawaii.

n functie de tipul deseurilor acceptate depozitele se clasific n depozite pentru deseuri periculoase (clasa a), depozite pentru deseuri nepericuloase (clasa b), depozite pentru materiale inerte (clasa c) si depozite pentru un singur fel de deseuri (monodeponie).[22] Depozitele trebuie s dispun de sisteme de paz, echipamente de cntrire, laboratoare de analiz, instalatii de recuperare a gazului de depozit si de tratare a levigatului, de utilaje (buldozere, ncrctoare, compactoare, screpere, excavatoare) si de servicii de ntretinere a acestor utilaje. Eliminarea deseurilor prin depozitare n rampe (gropi) de gunoi fr vreo msur ulterioar este actual o practic care nu mai este acceptat. Conform Directivei Consiliului 75/442/CEE aceste depozite trebuiau nchise pn n anul 2007, ns Romnia nu s-a putut conforma n acest termen. Ca urmare, Romniei i s-a acordat o perioad de tranzitie, care este pn la sfrsitul anului 2009 pentru deseurile periculoase industriale, pn la sfrsitul anului 2011 pentru deseurile provenite din industria minier, pn la sfrsitul anului 2013 pentru deseurile provenite din industria energetic, chimic si metalurgic si pn n 16 iulie 2017 pentru deseurile municipale. Esalonarea nchiderii depozitelor neconforme este reglementat prin HG 349/ 2005. Compactarea deeurilor ntr-un depozit. Actual, depozitarea n rampe de gunoi presupune la sfrsit nchiderea depozitului prin acoperire cu pmnt (ngropare) si este o practic curent n multe tri. Astfel de rampe se organizeaz n cariere n care exploatarea s-a ncheiat sau n mine abandonate. O ramp de gunoi realizat si exploatat corect este o metod relativ ieftin si care satisface criteriile ecologice de eliminare ale deseurilor. Vechile rampe, necorespunztoare, au efecte negative asupra mediului, cum ar fi mprstierea de gunoaie, atragerea duntorilor (insecte, roztoare) si poluarea aerului, a apelor si a solului. Poluarea aerului se produce prin miasme si prin degajarea unor gaze rezultate n urma fermentrii, cum ar fi dioxidul de carbon si metanul, care produc efect de ser si contribuie la nclzirea global. Poluarea apei si a solului se face prin levigat (lichidul scurs n urma proceselor biochimice), care, n lipsa unui strat izolator se infiltreaz n sol si polueaz apele pnzelor freatice. Aceste poluri pot fi asa de puternice c mpiedic cresterea plantelor deasupra acestor rampe. n mod normal, pe ramp deseurile sunt compactate pentru a le mri densitatea si stabilitatea, si acoperite cu folii si cu pmnt. Rampele pentru deseuri organice au instalatii de recuperare a gazului de depozit. Principalele componente ale acestui gaz sunt metanul (54%) si dioxidul de carbon (45%), la care se adaug mici cantitti de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani, aldehide, esteri si alti compusi organici. El poate fi valorificat prin ardere. Dac nu exist posibilitatea de valorificare local, se recomand s fie totusi ars la instalatia de facl deoarece dioxidul de carbon rezultat prin arderea metanului are un efect de ser mai mic dect al metanului initial. Pentru a mpiedica levigatul s se infiltreze n sol rampele moderne sunt prevzute cu straturi izolante, care pot fi din argil (lut) sau din folii groase de material plastic (geomembrane) sau textil (geotextile). Grosimea stratului de argil trebuie s fie mai mare de 1m pentru deseuri inerte sau nepericuloase si mai mare de 5m pentru deseuri periculoase. Din cauza problemelor pe care le ridic, gsirea unor amplasamente pentru noi depozite de deseuri este dificil deoarece rezidentii din apropiere se opun, apare sindromul NIMBY (englez Not In My BackYard), care literalmente se traduce ca nu n ograda mea. Incinerare Instalaia de incinerare Spittelau, la Viena. Incinerarea este o metod de eliminare a deseurilor prin arderea lor. Este una din metodele de tratare termic a deseurilor. n urma incinerrii se obtin cldur, gaze, abur si cenus. Incinerarea poate fi practicat n instalatii mici, individuale, sau la scar industrial. Pot fi incinerate att deseurile solide, ct si cele lichide sau gazoase. Metoda este preferat n locurile unde nu se dispune de teren pentru rampe, de exemplu n Japonia, si la eliminarea anumitor deseuri periculoase, cum sunt cele biologice provenite din activitti medicale, ns la nivel industrial este controversat, din cauza poluantilor gazosi, n special dioxine (dibenzodioxine policlorinate PCDD si benzofurani policlorinati - PCDF) produsi prin ardere. Instalatiile de incinerare sunt cuptoare prevzute cu focare cu grtar cu mpingere direct sau rsturnat, cuptoare

rotative, cuptoare verticale, focare cu ardere n strat fluidizat, sau cu ardere n suspensie. Ele pot trata (arde) deseuri cu putere calorific mic, de doar 10 MJ/ kg. n ultima perioad se discut despre coincinerarea deseurilor. n acest caz deseurile sunt arse n focarele marilor cazane energetice sau n cuptoarele de ciment, n amestec cu combustibilul uzual al acestora. Ponderea deseurilor n amestecul combustibil este de cca. 10%. Termenul de coincinerare se aplic n cazul n care arderea amestecului combustibil care contine si deseuri nu deturneaz instalatia de ardere de la utilizarea sa obisnuit. Dac ntr-o asemenea instalatie scopul principal devine incinerarea deseurilor, procesul va fi considerat incinerare, nu coincinerare, iar conditiile de autorizare a functionrii n acest caz vor fi mai stricte, adic cele pentru incineratoare. Metode de recuperare Simbolul internaional al reciclrii. Operatiuni de recuperare conform Directivei 2006/12/CE Simbol Tip operatiune R1 Utilizarea mai ales sub form de combustibil sau ca alt mijloc de generare a energiei R2 Recuperarea/regenerarea solventilor Reciclarea/recuperarea substantelor organice care nu sunt utilizate ca solventi (inclusiv compostare si R3 alte procese biologice de transformare) R4 Reciclarea/recuperarea metalelor si a compusilor metalici R5 Reciclarea/recuperarea altor materiale anorganice R6 Recuperarea acizilor sau bazelor R7 Recuperarea componentelor utilizate pentru captarea poluantilor R8 Recuperarea componentelor din catalizatoare R9 Regenerarea uleiurilor sau alte metode de refolosire a acestora R10 Tratarea n contact cu solul n folosul agriculturii sau n scopuri ecologice R11 Utilizarea deseurilor obtinute n urma oricreia dintre operatiunile numerotate R1-R10 R12 Preschimbare de deseuri nainte de efectuarea oricreia dintre operatiunile numerotate R1-R11 Stocarea deseurilor n asteptarea oricreia dintre operatiunile numerotate R1-R12 (excluznd stocarea R13 temporar, n vederea colectrii, n locul unde se produc deseurile) Prin recuperare se ntelege extragerea din deseuri a resurselor care pot fi refolosite. Recuperarea poate fi fcut prin reciclare, reutilizare, regenerare sau orice alt proces de extragere a materiilor prime auxiliare. Poate fi recuperat att partea material, ct si cea energetic. Materialele pot fi refolosite pentru a produce noi bunuri, iar energia poate fi convertit n energie electric. Ca si n cazul eliminrii, recuperarea trebuie fcut fr a periclita sntatea oamenilor si fr utilizarea unor procese sau metode care pot fi duntoare pentru mediu. Recuperarea materialelor Deseuri de otel sortate si balotate version vederea reciclrii la facilitatea de Central European Waste Management n Wels, Austria. Pentru o reciclare reusit este nevoie de o sortare n functie de calitatea materialului, sortare care ncepe prin colectarea selectiv a acestora. Ele mai pot fi separate si n instalatii de sortare a deseurilor. Materialele obisnuite care pot fi recuperate sunt aluminiul din dozele de bere, otelul din ambalaje alimentare si sprayuri, polietilena de nalt densitate (englez High-density polyethylene - HDPE) si ambalajele de polietilentereftalat (englez Polyethylene terephthalate -PET), sticlele si borcanele, hrtia din ziare si reviste, cartonul din ambalaje.[15] Pot fi recuperate mase plastice ca policlorura de vinil (englez Polyvinyl chloride - PVC), polietilena de joas densitate (englez Low-density polyethylene - LDPE), polipropilena (PP) si polistirenul (PS), desi acestea nu sunt colectate n mod curent. Produsele fabricate din astfel de materiale sunt de obicei omogene, continnd cte o singur component, ceea ce usureaz reciclarea. Prin comparatie, reciclarea echipamentelor electrice si electronice este mai dificil, ea necesitnd tehnologii de separare a diferitelor materiale care le compun. Uzina de tratare mecanico-biologic a deeurilor de la Lbeck, Germania, 2007

n depozite, recuperarea ncepe cu sortarea materialelor. Pentru deseurile amestecate prima operatie este mruntirea, care este operat n mori cu ciocane, percutoare, toctoare, raspeluri. Urmeaz sortarea dimensional n site tambur, site vibratoare, separatoare balistice, sortarea densimetric n cicloane, sortarea magnetic a materialelor feroase, sortarea optic (pentru sticl) si, eventual, sortarea manual. Urmeaz operatii de purificare prin splare. Deseurile sortate si purificare sunt balotate n prese, fiind gata de livrare spre beneficiar. Dac deseurile amestecate contin componente biologice, acestea pot fi prelucrate biologic, ns trebuie separate dinainte pe ct posibil celelalte materiale recuperabile. n Romnia recuperarea este efectuat de o serie de Societti specializate n tratarea deseurilor n vederea reciclrii. Prelucrarea biologic Amenajare de compostare. Deseurile organice, cum ar fi resturile de vegetale, resturile alimentare si hrtia, pot fi valorificate prin compostare, care implic un proces de descompunere a materiei organice. Rezultatul este compostul, un excelent ngrsmnt agricol. n timpul compostrii se produce biogaz cu un mare continut de metan, care poate fi folosit ca atare, de exemplu la aragazuri, sau n termocentrale la producerea curentului electric. Prin compostare n instalatii amenajate procesul natural de descompunere a materiilor organice este accelerat. Compostarea poate fi efectuat att n mici instalatii individuale din gospodrii, ct si n mari instalatii industriale (ex. statii de epurare). Ea poate avea loc att prin fermentare aerob, ct si anaerob. O alt surs de biogaz sunt nmolurile municipale, rezultate din statiile de epurare a apelor uzate orsenesti sau din statiile de epurare industriale. Materiile combustibile pot fi obtinute att prin prelucrare biologic, ct si prin procese de piroliz si gazeificare la presiune nalt n atmosfer srac n oxigen. Metodele avansate (gazeificare cu arc de plasm) pot produce un gaz de sintez (syngas) cu o compozitie si mai bun, format din monoxid de carbon si hidrogen. Recuperarea energetic Deseurile din care se poate recupera energie sunt lemnul (deseuri lemnoase din culturi, deseuri de prelucrare din industria lemnului si din demolri), gazul de depozit si biogazul. Lemnul are o putere calorific de 14-17 MJ/ kg iar gazul de depozit si biogazul au compozitii asemntoare si puteri calorifice de 20-25 MJ/ mN. Ca urmare, ele pot fi arse n instalatii menajere, sau n cazane pentru producerea cldurii sau, cu ajutorul turbinelor, a curentului electric.

Proprietti ale deseurilor care fac ca acestea s fie periculoase Simbol H1 H2 Proprietate Explozive: substante si preparate care pot exploda sub efectul unei scntei sau care sunt mai sensibile la socuri sau frecare dect dinitrobenzenul. Oxidante: substante si preparate care produc reactii puternic exoterme n contact cu alte substante, mai ales cu substante inflamabile. Foarte inflamabile: substante lichide si preparate care au punctul de aprindere sub 21 C (inclusiv lichide extrem de inflamabile) substante si preparate care se pot nclzi si apoi se pot aprinde n contact cu aerul la temperatura mediului ambiant fr energie suplimentar substante solide si preparate care se pot aprinde usor dup contactul rapid cu o surs de aprindere si care continu s ard sau s se consume si dup ndeprtarea sursei de aprindere substante gazoase si preparate care sunt inflamabile n aer la presiune normal substante si preparate care n contact cu apa sau cu aerul umed, produc gaze foarte inflamabile n cantitti periculoase. Inflamabile: substante lichide si preparate care au punctul de aprindere egal sau mai mare de 21C si mai mic sau egal cu 55C. Iritante: substante si preparate necorozive care, prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea sau mucoasele, pot cauza inflamatii. Nocive: substante si preparate care, dac sunt inhalate sau ingerate sau dac penetreaz pielea, pot constitui riscuri limitate pentru sntate. Toxice: substante si preparate (inclusiv substante si preparate foarte toxice) care, dac sunt inhalate sau ingerate sau dac penetreaz pielea, pot produce vtmri serioase, acute sau cronice pentru sntate si pot fi chiar letale. Cancerigene: substante si preparate care, dac sunt inhalate sau ingerate sau dac penetreaz pielea, pot induce cancerul sau cresterea incidentei lui. Corosive: substante si preparate care pot distruge tesuturile vii la contactul cu acestea. Infectioase: substante cu continut de microorganisme viabile sau toxinele acestora care sunt cunoscute ca producnd boli pentru om sau altor organisme vii. Teratogene: substante si preparate care, dac sunt inhalate sau ingerate sau dac penetreaz pielea, pot induce malformatii congenitale neereditare sau cresterea incidentei acestora. Mutagene: substante si preparate care, dac sunt inhalate sau ingerate sau dac penetreaz pielea, pot produce defecte genetice ereditare sau cresterea incidentei acestora. Substante si preparate care produc gaze toxice sau foarte toxice n contact cu apa, aerul sau un acid. Substante si preparate capabile prin orice mijloace, dup depozitare, s produc alt substant (de exemplu, levigat), care posed oricare din caracteristicile prezentate mai sus. Ecotoxice: substante si preparate care prezint sau pot prezenta riscuri imediate sau ntrziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului nconjurtor.

H-3A

H3-B H4 H5 H6 H7 H8 H9 H10 H11 H12 H13 H14

Deseuri periculoase Prin deseuri periculoase se nteleg deseurile care au una din urmtoarele proprietti: Exemple de deseuri periculoase: deseuri de spital, componente farmaceutice, medicinale si veterinare, biocide, solventi, substante organice halogenate folosite ca solventi, cianuri, emulsii de hidrocarburi/ ap, substante continnd PCB-uri sau PCT-uri, dibenzofurani policlorurati, dibenzo-para-dioxine policlorurate, gudroane, vopsele, rsini, plastifianti, adezivi, substante chimice neidentificate si ale cror efecte asupra omului sau mediului nconjurtor nu sunt cunoscute (de exemplu, reziduuri de laborator), explozibili etc. Toate acestea sunt enumerate n liste specifice. Manipularea si tratarea acestui tip de deseuri se face numai de agentii economici care ndeplinesc conditiile necesare si tinnd evidente stricte, pe baza unei autorizri. Stocarea deseurilor periculoase necesit depozite speciale. Pn la darea n folosint a acestora Romnia a obtinut perioada de tranzitie de la 1 ianuarie 2007 pn la 31 decembrie 2009 pentru stocarea temporar a deseurilor periculoase industriale, cu respectarea tuturor cerintelor privind protectia mediului si a snttii. De asemenea, a obtinut perioada de tranzitie privind interzicerea depozitrii deseurilor lichide, privind interzicerea depozitrii deseurilor cu anumite proprietti (corosive si oxidante) si privind prevenirea infiltrrii apei n depozitul de deseuri (numai apa de suprafat) pn la 31 decembrie 2013 pentru 23 depozite din industria energetic, chimic si metalurgie si pn la

31 decembrie 2011 pentru 5 depozite din industria minier care se conformeaz sau sisteaz activitatea. Simbol de avertizare pentru substane radioactive depozitate. Un caz aparte de deseuri periculoase este cel al deseurilor radioactive. Acestea nu pot fi eliminate prin distrugere, ci doar prin depozitare. Pentru eliminarea deseurilor radioactive, Romnia are nevoie de dou depozite de deseuri care s stocheze deseurile radioactive de la Centrala Nuclear de la Cernavod. Vehicule scoase din uz Pentru stimularea nnoirii parcului national de autoturisme prin scoaterea din circulatie a celor vechi, Guvernul Romniei, n colaborare cu MMDD, a initiat un program, cunoscut sub numele de Programul Rabla. n cadrul programului, se ofer o prim de 3000 RON persoanelor fizice care achizitioneaz un autoturism nou si radiaz din circulatie prednd spre casare unui operator economic autorizat s desfsoare activitti de colectare a vehiculelor scoase din uz un autoturism uzat, cu o vechime de peste 12 ani. Actiunea a demarat n anul 2005 si a fost reluat n 2006, 2007 si 2008 Electrice si electronice Aciune de colectare a DEEE la Cluj-Napoca, organizat n 2010 de Asociatia Romn pentru Reciclare (RoRec), n colaborare cu Umbrela Verde. Aciune de promovare a reciclrii DEEE la Timisoara, organizat n 2011 de ONG Recolamp (RO), n parteneriat cu ONG Electro-Coord (HU). Pentru detalii, vezi: Marea Debarasare. Ca tar membr UE, Romnia are obligatia asumat de a colecta si recicla, anual, 80000 de tone deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE). Actiunile de colectare organizat au fost initiate n anul 2007 prin Campania national de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice cunoscut si sub numele de Marea debarasare. Actiunea prevedea ca cettenii s scoat n fata casei sau a blocului echipamentele nefunctionale, apoi societtile de salubrizare s le ridice si s le transporte la centrele de colectare, pentru ca de acolo s fie preluate de organizatiile colective autorizate, n vederea transportrii lor la reciclatori. Sunt colectate aparate de uz casnic de mici si mari dimensiuni (ex.: prjitoare, fiare de clcat, aspiratoare, masini de splat, frigidere), unelte, echipamente de iluminat, aparatur electronic si de informatic, jucrii. Din cauza nouttii, succesul actiunilor din toamna anului 2007 a fost relativ. A doua actiune a avut loc pe 19 aprilie 2008, cu rezultate notabile. A treia campanie de colectare a DEEE a fost programat pentru 4 octombrie 2008, cnd au fost colectate peste 400t de deseuri. Cantitatea colectat fiind mic, au mai fost organizate campanii de colectare, a IV-a editie avnd loc pe 1 noiembrie iar editia a V-a pe 6 decembrie 2008. n afar de aceste actiuni, importatorii si productorii de electronice ar putea fi obligati s adune deseuri de aparate electrice si electronice ntr-o cantitate echivalent cu 20 % din cantitatea total de electronice si electrocasnice pe care le vnd. n acest scop, firmele ar putea oferi bonusuri la cumprare, n caz de returnare a obiectului vechi similar. Un proiect de cooperare transfrontalier romno-ungar si propune recicleze deseurile provenite din echipamentele de iluminat arse din judetele Timis si Arad, respectiv Hajd-Bihar si Szabolcs-Szatmr-Bereg. Proiectul are n vedere amplasarea de containere specializate de colectare a becurilor si tuburilor fluorescente si construirea unei fabrici de reciclare a acestor deseuri. Gestionarea integrat a deseurilor Ierarhizarea msurilor de gestionare integrat a deeurilor conform principiului prevenirii.

Eliminarea deseurilor este o activitate complicat si costisitoare. Conceptia actual privind deseurile nu porneste de la ideea cresterii si perfectionrii capacittilor de eliminare, ci de la adoptarea de noi tehnologii, care s produc deseuri n cantitate ct mai redus, ntr-o form ct mai usor de tratat. n plus, rezolvarea problemelor de mediu ridicate de deseuri nu se poate face dect dac msurile care sunt luate sunt coordonate. Principiile pe baza crora se face coordonarea sunt urmtoarele: Principiul prevenirii, conform cruia activittile sunt ierarhizate n ordinea importantei: evitarea aparitiei deseurilor, minimizarea cantittilor de deseuri produse, reutilizarea, tratarea prin recuperare, tratarea prin eliminare. Principiul BATNEEC, care stipuleaz c vor fi folosite cele mai bune metode disponibile care nu presupun costuri excesive (englez Best Available Technique Not Entailing Excessive Cost ). Principiul Poluatorul plteste, conform cruia costurile de gestionare a deseurilor si de acoperire a pagubelor produse mediului s cad n sarcina celui care le produce. Principiul substitutiei, care stipuleaz nlocuirea materialelor periculoase cu altele nepericuloase. Principiul proximittii, care prevede ca deseurile s fie tratate ct mai aproape de sursa lor. Transportul (exportul) este admis doar spre capacitti care dispun de tehnologia necesar tratrii lor. Principiul subsidiarittii, care promoveaz initiativa nivelelor de decizie inferioare, pe baza unor criterii uniforme. Principiul integrrii stabileste c activittile de gestionare a deseurilor fac parte integrant din activittile socialeconomice care le genereaz. Implementarea n Romnia a Sistemului Integrat de Gestionare a Deseurilor se face pe baza Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, elaborat de MMDD, si a Planului National de Gestionare a Deseurilor, elaborat de ANPM. Pe baza planului national, Agentiile Regionale de Protectie a Mediului elaboreaz Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor. Reciclarea deseurilor n Romnia Pentru detalii, vezi: Reciclarea n Romnia, Marea debarasare si Rabla. Cantitatea de gunoaie care se adun de la romni este de 8 milioane de tone ntr-un an. n anul 2003 s-au folosit: 210,5 mii tone de sticl 235,2 mii tone de hrtie si carton 236,5 mii tone de plastic 104,7 mii tone de metal n Romnia, n anul 2007, deseurile de ambalaje proveneau n proportie de aproximativ 60% de la populatie, regsinduse n deseurile menajere, si 40% de la agentii economici. n anul 2005, cantitatea de ambalaje pus pe piat a fost de 1.140.000 tone din care au fost valorificate 305.000 tone de deseuri de ambalaje, cu un procent total de valorificare de 26,6%, si reciclate 265.000 tone deseuri de ambalaje, cu un procent de reciclare de 23%. Cantitatea de ambalaje valorificat a crescut n anul 2006 la 525.000 de tone. n anul 2009, legislatia european oblig agentii economici s recupereze si s valorifice 45% din totalul ambalajelor puse pe piat, urmnd ca procentul s creasc pn la 60% n 2013[70]. Compania Eco-Rom Ambalaje a fost nfiintat la sfrsitul lui 2003 de un grup de companii care activeaz n Romnia. Membrii fondatori sunt Argus, Ball Packaging Europe, Chipita Romania, Coca-Cola HBC Romania, Heineken, Mars Romania, Munplast, Pepsi Americas, Romaqua Group Borsec, Tetrapak, Unilever, Titan. Eco-Rom este liderul pietei de preluare de la agentii economici a obligatiei de reciclare si valorificare a deseurilor de ambalaje. Modelul este inspirat din Uniunea European, unde pe ambalajele produselor de baz este imprimat o bulin verde - simbolul firmei care se ocup de reciclare. n Romnia, Eco-Rom are grij ca firmele pe care le reprezint s-si ndeplineasca obligatiile de colectare si reciclare. Lunar, societatea primeste de la fiecare firm suma de bani aferent cantittii de deseuri pe care aceasta o lanseaz pe piat. ncasrile sunt investite mai departe n sistemul de colectare, transport si valorificare a deseurilor de ambalaje. Vezi si Mesaj ntr-o sticl Marea insul de gunoaie din Pacific Bibliografie

Bibliografie suplimentar

Cptn, Camelia; Racoceanu, Cristinel (2003). Deseuri. Bucuresti: Editura Matrix Rom Bold, Octavian Valeriu; Mrcineanu, Agafiel (2003). Managementul deseurilor solide. Bucuresti: Editura Matrix
Rom

Wehry, Andrei; Orlescu, Mircea (2002). Reciclarea si depozitarea ecologic a deseurilor. Timisoara: Editura
Orizonturi Universitare

Punescu, Ioan; Atudorel, Alexei (2002). Gestionarea deseurilor urbane. Bucuresti: Editura Matrix Rom Antonescu, Nicolae (1988). Valorificarea energetic a deseurilor. Bucuresti: Editura Tehnic
Legturi externe

Ministerul Mediului Agentia National pentru Protectia Mediului MM Campania national de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice MM Programul de stimulare a nnoirii parcului auto en Waste = Food Documentary - A documentary on the Cradle to Cradle design concept of Michael Braungart
and William McDonough.

en "American dumpster: Builders deep-six too much material" en Analysis of existing methods for refuse processing