Primul ajutor in caz de accident

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT

Viata unei persoane accidentate depinde, intr-o mare masura, de momentul
acordarii primului ajutor si de priceperea celui care intervine primul la locul
accidentului.
Primul ajutor caz in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a
produs accidentul, de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta
(salvator).
n toate cazurile de acordare a primului ajutor, este important s se:
asigure locul accidentului;
ia msurile de prevenire pentru ca starea de fapt s nu se nruteasc;
stabileasc contactul cu persoana bolnav sau accidentat;
acioneze corespunztor cnd persoana accidentat sau bolnav este
lipsit de cunotin;
aline durerea;
stabileasc prioritile.
Cel care acorda primul ajutor nu inlocuieste medicul dar, prin masurile pe
care le aplica el trebuie sa reuseasca sa:
- mentin accidentatul in via;
- previn inrautatirea strii accidentatului;
- stimuleze revenirea accidentatului.
In cazul producerii unui accident , interventia imediata a salvatorului are in
vedere: analizarea situatiei, protejarea victimei (victimelor), examinarea victimei
(victimelor),anuntarea accidentului, acordarea primului ajutor, supravegherea
victimei si asteptarea sosirii echipelor de specialitate.
Avand grija sa nu isi pericliteze propria sanatate (sa nu devina din salvator,
victima), salvatorul trebuie sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor .
Accidentul se anunta la serviciul de urgenta 112.
Persoana care va face apelul trebuie sa astepte confirmarea receptionarii
corecte a apelului sau si sa se intoarca la locul accidentului, pentru a confirma
transmiterea apelului.
Apelul de urgenta la 112 trebuie sa contina urmatoarele informatii:
locul unde este accidentul
ce s-a intamplat
informatii despre raniti: daca sunt prinsi, numarul ranitilor, daca sunt
raniti in stare grava, ce tipuri de leziuni s-au produs, informatii
privind drumul de acces, cine face apelul .

Primul ajutor in caz de accident

PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

I. STOPUL RESPIRATOR
Stopul respirator (asfixia) este starea organismului caracterizata prin
oprirea respiratiei si deci lipsa oxigenului in sange, ceea ce poate produce
distrugerea tesuturilor vitale si chiar moartea.
Cauzele care determina
asfixia pot fi grupate in trei categorii:
-insuficienta oxigenului din aerul inhalat;
-oprirea respiratiei si a circulatiei;
-obturarea cailor respiratorii.
A. Semnele de recunoastere a tulburarilor respiratorii
- respiratie neregulata (prea repede sau prea rara);
- respiratie superficiala sau prea adanca;
- respiratie zgomotoasa sau dificila
- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat;
- coloratia vanata (cianotica) a buzelor, ureghilor, unghiilor;
- transpiratii abundente;
-imobilizarea toracelui, circulatia de aer nu poate fi auzita sau simtita.
B. Semnele stopul cardiac
- pierderea cunotinei;
- oprirea respiraiei;
- ncetarea btilor inimii
- absena pulsului la artera carotid;
- paloare extrem (cianoz) a tegumentelor;
- midriaz.
Etape ale primului ajutor:
- Incercam sa stabilim comunicarea cu victima;
-Daca nu raspunde si nu reactioneaza in nici un fel la stimulii verbali sau la
atingeri inseamna ca victima nu este constienta si atunci trebuie verificate imediat
cele doua functii vitale: respiratia si circulatia .
Cea mai importanta metoda pentru a ajuta la salvarea vietii unui om este
resuscitarea cardio-respiratorie. Aceasta este o tehnica de mare eficacitate,
aplicabila si de persoanele care nu au studii medicale.
Respiraia artificial se poate face prin mai multe metode:
prin insuflare endotraheal de aer cu ajutorul unui aparat de respiraie
artificial;
prin insuflare direct cu gura: metoda gur la gur sau gur la nas;
Resuscitarea cardiac are drept scop reluarea btilor cordului, folosind
manevre externe (masajul cardiac extern) sau interne.
In caz de oprire a inimii, cel care acorda primul ajutor dispune doar de 3 4
minute pentru a efectua cu succes resuscitarea. Dupa 4 minute se considera ca
hipoxia cerebrala (lipsa de oxigen la nivelul creierului) duce la leziuni cerebrale
care vor transforma victima, eventual salvata, intr-o fiinta pur vegetativa.
2

Primul ajutor in caz de accident

II-FRACTURI
Fracturile sunt leziuni ce apar n urma actiunii unui traumatism puternic asupra
osului, constnd n ntreruperea totala sau partiala a continuitatii unui os (os fisurat
sau rupt de tot).
In raport cu pozitia fragmentelor osoase , fracturile pot fi:
cu deplasare
fara deplasare
Fracturile mai pot di:
nchise - tegumentele n jurul focarului de fractura sunt intacte;
fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o
plaga.
Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:
Semne de probabilitate
durere: vie, persistenta, localizata, de obicei "profunda", accentuata la
pipaire, la miscare activa si pasiva (cand i-o miscam noi - cu blandete);
impotenta functionala (nu mai poate folosi...): poate fi doar partiala la
fracturile incomplete sau fara deplasare;
deformarea regiunii: prin deplasarea capetelor rupte sau prin edem
(umflarea regiunii) scurtarea (ex. la cele cu tasare / infundare);
echimoze tardive
tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale.
Semne de certitudine (semne sigure)
mobilitate anormala (la locul fracturii, desi acolo nu e articulatie deci nu
ar trebui sa miste asa...);
perceperea palpatorie de crepitatii osoase (se aude / simte frecarea
capetelor osului);
netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura ntreruperea
evidenta (la inspectie sau palpare) a continuitatii osoase.
Persoana care acorda primul ajutor trebuie sa fie in stare sa deosebeasca o
fractura inchisa de una deschisa. Pielea peste o fractura inchisa nu este strapunsa,
in timp ce pielea din jurul unei fracturi deschise este strapunsa.
Primul ajutor in cazul fracturilor are rolul sa previna complicatiile si
leziunile ulterioare, urmarindu-se atenuarea durerii (calmante) si imobilizarea
provizorie.
Pentru imobilizare folosim frecvent atelele (trebuie sa fie atat de lungi incat sa
depaseasca capetele osului fracturat).
In cazul unei fracturi deschise - se asigura oprirea sangerarii (hemostaza),
garou, calmante, pansament steril al plagii, apoi imobilizare si transport la spital.
In cazul unei fracturi:
- acoperiti rana si opriti sangerarea ;
-imobilizati, pe cat posibil, partea accidentata ;
-preveniti intreruperea circulatiei ;
-transportati cu atentie accidentatul la spital sau medic ;
3

Primul ajutor in caz de accident

daca fractura este deschisa, acoperiti rana si inecrcati sa opriti sangerarea.

III- PLAGI
Plagile sunt rani, deci traumatisme ale partilor moi , deschise (adica
suprafata pielii intrerupta = exista o solutie de continuitate). De regula este si o
sangerare vizibila (= cu hemoragie la exterior).
Primul ajutor
La plagile mari, din politraumatisme, facem tratament general: resuscitare,
oprirea hemoragiei, prevenirea socului, imobilizare, transport la spital. La plagile
mai mici / unice, ne limitam practic la tratament local = pansament.
Primul ajutor consta in:
- Curatarea zonei din jurul plagii
- Curatarea plagii
- Dezinfectarea plagii
- Pansarea.
IV-HEMORAGIILE
Hemoragiile pot fi : externe ( sngele se pierde la exterior ) si interne
(sngele se acumuleaza ntr-una din cavitatile normale ale organismului).
- tipuri de hemoragii externe:
a) arteriale sngele este rou-viu i tnete din ran
b) venoase snge rou nchis i scurgerea este continu (se prelinge)
c) capilare sngele mustete din ran
Hemoragia arteriala pune in pericol viata si trebuie oprita imediat !
Primul ajutor
Oprirea sngerarii poarta denumirea de hemostaza. Ea poate fi spontana n
cazul unor hemoragii mici, prin interventia mijloacelor proprii organismului, dar de
cele mai multe ori este necesara interventia altor persoane, care sa realizeze
hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva si se realizeaz prin
compresiune direct sau la la distan
Compresiune direct - metoda cea mai indicat; se aplic un pansament peste
plag i se trage o fa , compresiv (pentru hemoragiile arteriale).
Compresiune la distan, se obine prin aplicareea de garou peste o fa
nederulat aplicat pe traiectul vaselor, printr-o curea, batist, etc.
Garoul se foloseste doar n cazuri extreme si n situatia n care hemoragia nu
se putea controla prin alte metode
- odat cu garoul se ataeaz i un bileel cu ora aplicrii garoului i eventual
numele persoanei care l-a pus.
- garoul nu se poate ine mai mult de 60-80 de minute, altfel, dup acest
interval poate apare ocul de ridicare a garoului

Primul ajutor in caz de accident

V -ARSURILE
Arsurile- sunt provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici,
electricitate si iradiatii.
Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide
cu temperatura nalta, metale ncalzite, gaze sau vapori suprancalziti, corpi solizi
incandescenti.
Primul ajutor:
-oprirea ct mai rapida a arderii cu jet de apa.
-Se ndeparteaza hainele accidentatului cu conditia ca acestea sa nu fie lipite
de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare.
Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric,
sulfuric, oxalic, etc sau de substante alcaline: hidroxid de sodiu, de potasiu, de
calciu, amonia gazos, etc.
Primul ajutor:
Spalarea suprafetei arse cu jet de apa ( durata mare, pentru a fi siguri ca se
ndeparteaza orice urma de substanta cauzatoare).
Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub
tensiune.
Primul ajutor:
Arsurile sunt de patru grade:
a) gradul I pielea se nroete i ustur, doare la atingere
Primul ajutor scoaterea accidentatului de la locul accidentului
Acoperirea arsurii cu tifon steril, nvelim bine victima ntr-un cearceaf,
ptur, etc. cabinetul medical
b) gradul II apar bici (flictene), ncepe s fie afectat esutul i zona ncepe s
fie dureroas.
Primul ajutor badijonare, bicile nu se sparg necesit prezena medicului.
c) gradul III periculoase, necesit transport de urgen la spital
d) gradul IV- intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).
VI. LEZIUNI ALE OCHILOR
Functiile ochiului sunt atat de complexe iar structura lui este atat de delicata
incat el poate fi vatamat cu usurinta chiar si de o particula de praf. De
asemenea, acordarea unui prim ajutor incorect, poate produce o lezare
suplimentara.
Structura ochiului:
Globul ocular= principala parte a ochiului care are:
1. in partea frontala: cornee, iris, pupila si cristalin;
2. partile externe: albul ochilor, conjunctiva si pleoape.
Corneea este un invelis delicat si transparent aflat in fata globului ocular.

Primul ajutor in caz de accident

Irisul este un muschi circular si colorat cu o deschidere in centru numita pupila,

care isi schimba marimea pentru a comanda cantitatea de lumina care intra in ochi
prin cristalin.
Cristalinul focalizeaza lumina pe retina, care e un strat sensibil la lumina, aflat in
interiorul globului ocular.
Albul ochilor este invelisul exterior dur al globului ocular.
Conjuctiva este o membrana neteda care acopera partea interioara a pleoapelor
si partial albul ochiului
Pleoapele superioare si inferioare au rolul de a proteja ochiul fata de exterior.
Cel mai important in timpul desfasurarii activitatii la locul de munca este
de a preveni leziunile oculare, deoarece consecintele lezarii ochiului pot fi grave,
ajungand pana la tulburari de vedere sau orbire. Deci trebuie:
purtati ochelarii de protectie atunci cand se efectueaza operatii de
polizare, sudura, sablare, curatare, etc.;
Tipuri de accidente oculare:
1. Corpi straini in ochi: particule de nisip, particule abrazive sau resturi de
gene se pot localiza pe globul ocular sau sub pleoapa, producand o stare de
disconfort si inflamarea tesutului conjuctiv, dand ochiului un aspect caracteristic:
ochi rosu si lacrimare abundenta( care poate ajuta la indepartarea unor astfel de
particule).
Nu trebuie sa se incerce sa se indeparteze particulele din ochi si nu trebuie
frecat ochiul victima trebuie dusa urgent la un serviciu medical de specialitate/
oftalmologie.
2. Ulceratii si lovituri: umflaturi, vanatai, rani cauzate de obiecte ascutite.
Nu trebuie presat globul ocular.
Se inchide pleoapa si se acopera ochiul cu un tampon din tifon, fixat usor cu
un bandaj sau banda adeziva.
Se solicita asistenta medicala sau se transporta victima la un serviciu
oftalmologic.
3. Enuclearea globului ocular din orbita: iesirea ochiului din orbita.
Nu se repune ochiul in orbita.
Se acopera usor ochiul cu un pansament umezit si cu un cornet protector de
hartie.
Se transporta, de urgenta victima la un serviciu oftalmologic, pe o targa si
cu capul imobilizat.
4. Arsuri oculare:
4.1. Arsuri provocate de surse de caldura( arsuri termice): se acopera
ochiul cu un pansament rece si umed. Se merge la oftalmologie, daca este ceva
grav.
4.2.
Arsuri chimice: provocate de substante chimice( acizi sau
baze). Se spala ochiul lezat cu apa, se acopera cu un pansament si se solicita de
urgenta asistenta medicala.

Primul ajutor in caz de accident

Arsuri provocate de o lumina puternica: arc electric, flacara

de sudura, etc. Aceste arsuri pot deveni dureroase in decurs de 3-5 ore. Se acopera
ochii cu tampoane groase si umede. Se merge la oftalmologie, daca este ceva grav.
4.3.

VII- ELECTROCUTARE
Accidentele datorate curentului electric apar n urma trecerii acestuia prin
corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric. n raport cu intensitatea
curentului pot apare diverse manifestari.
In general tensiunile mari produc arsuri iar intensitatile mari produc
tulburari cardiace/neurologice.
La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei ntindere ,
profunzime si gravitate se datoresc transformarii la exteriorul sau interiorul
corpului a energiei electrice n energie calorica.
Consecintele accidentelor electrice:
sindroame cardio-vasculare (tulburari de ritm cardiac, colaps, soc etc) ;
sindroame respiratorii (insuficienta respiratorie, stop respirator)
sindroame neurologice (convulsii, paralizii, tulburari de comportament);
arsuri (la locurile de intrare/iesire ale curentului si la nivelul mucoaselor etc.)
Primul ajutor
-Se ntrerupe sursa de curent. Se ndeparteaza victima de sursa de curent.
-Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale .
Daca victima nu respira si nu are puls se ncep imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonara dupa ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Toti
accidentatiii electrocutati se transporta la spital.
Nu atingeti victima nainte de a ntrerupe curentul electric !
Este obligatoriu ca orice manevra de prim ajutor sa fie precedata de
intreruperea sursei de curent, nerespectarea acestei cerinte prezentand risc vital
pentru salvator.
Cand acest lucru este imposibil, victima trebuie indepartata cu ajutorul unui lemn,
avand grija sa punem sub propriile picioare un obiect uscat.
Dupa aceea se urmeaza una dintre variante:
Daca accidentatul este constient: se pozitioneaza pe o parte, se inveleste cu
o patura sau cu folia termoizolanta din trusa de prim-ajutor, se panseaza steril
arsurile cutanate si se imobilizeaza fracturile dupa care se transporta la cea mai
apropiata unitate spitaliceasca pentru evaluare si continuarea terapiei;
Daca accidentatul este inconstient si prezinta lipsa respiratiei spontane si a
pulsului la carotide se incepe resuscitarea cardio-respiratorie, care nu se va
intrerupe pana la sosirea unui echipaj dotat cu echipament corespunzator pentru
sustinerea functiilor vitale (ambulanta de reanimare) ;
Daca accidentatul prezinta respiratie spontana si puls, se pozitioneaza pe o
parte sau in pozitia laterala de securitate si se supravegheaza tot timpul activitatea
respiratorie si cardiaca.
7

Primul ajutor in caz de accident

VIII. ACCIDENT ACVATIC( inecul)

Inecul constituie o forma de asfixie, determinata de patrunderea apei in caile
aeriene, de un spasm la contactul cu apa sau de fenomene reflexe de oprire a
respiratiei si circulatiei la unele persoane care sar in apa de la inaltimi mari, intra in
apa foarte rece sau primesc in apa lovituri in abdomen sau in cap.
Aceste accidente se pot complica frecvent cu alte raniri ca: fracturi, plagi sau
hipotemie.
Accidentele acvatice sunt periculoase si pentru salvatori, care ar putea deveni ei
insisi victime.
Este strict interzis inotul sau sa se faca baie in zona santierelor navale unde se
desfasoara activitatea de productie a societatii., in timpul programului de
lucru, in pauzele de masa sau pe drumul- la sau de la- locul de munca.
Primul ajutor in cazul in care, accidental cineva a cazut in apa, depinde de
viteza de salvare si de acordare a primului ajutor( dar salvatorul trebuie sa fie
precaut, pentru a nu deveni si el insusi o victima).
Regulile de baza in salvarea de la inec sunt simbolizate prin cuvintele:
ARUNCA, TRAGE, VASLESTE, INOATA.
ARUNCA un obiect plutitor spre persoana care a cazut in apa (si risca
sa se ineace), utilizand o anvelopa de cauciuc, o vesta de salvare sau
chiar o vasla pentru a sprijini victima.
TRAGE la mal persoanacare se ineaca cu o franghie sau un cablu.
VASLESTE spre persoana care se ineaca cu o barca sau orice alt obiect
plutitor.
INOATA spre persoana care se ineaca numai daca stii sa inoti.
Imediat ce victima a fost scoasa din apa, trebuie respectate urmatoarele reguli
de acordare a primului ajutor:
Se restabileste imediat respiratia. Aceasta este cea mai importanta
cerinta a primului ajutor in caz de inec.
Caile respiratorii trebuie curatate de orice material strain vizibil
si, daca respiratia nu se reia spontan trebuie inceputa respiratia
artificiala prin metode directe.
URGENT
TREBUIE
CERUT
AJUTOR
MEDICAL
DE
SPECIALITATE.
Victima trebuie tratata ca si cum ar avea o leziune a maduvei spinarii
daca accidentul a survenit in timpul scufundarii, navigatiei etc. O
victima care are o leziune a maduvei spinarii, este adesea gasita cu fata
in jos in apa. Aceasta trebuie intoarsa cu deosebita grija cu fata in sus
pentru a nu-i rasuci coloana vertebrala. Capul si ceafa victimei trebuie
sa fie sprijinite.
Daca este necesar, se acorda primul ajutor pentru hipotermie- incalzirea
victimei.
8

Primul ajutor in caz de accident

Pentru a scoate apa din stomacul victimei, varati ambele maini sub
abdomenul acesteia si ridicati-o.
Trebuie evitat utilizarea alcoolului.