Sunteți pe pagina 1din 1

Rivalitile ruso austro otomane n epoca modern i

consecinele lor pentru Principatele Romne


In secolele XVIII-XIX, se acutizeaza Problema Orientala datorita decaderii puterii Imperiului Otoman si
intensificarii miscarii de eliberare nationala a popoarelor supuse de turci, iar pe de alta parte datorita
politicii duse de catre Marile Puteri(Rusia,Austria, Franta, Marea Britanie) pentru a-si impune dominatia in
Europa de Sud-Est si Orientul Apropiat. Astfel Principatele au devenit teatrul operatiunilor militare in
confruntarile dintre cele 3 imperii rivale: otoman, rus si habsburgic.
Primul rzboi ruso-austro-otoman are loc ntre 1683-1699, in care Imperiul Otoman ncearc s se
extind n Europa Central ns nu reuete datorita implicarii poloneze n ajutorul austriecilor. Astfel in
1699 se semneaz pacea de la Karlowitz unde Imperiul Otoman pierde Transilvania Imperiului Habsburgic
care alaturi de cel Rus isi ntresc influentele politico-militar, iar cel Otoman fiind n declin. Tentativele
Rusiei de a institui suzeranitatea sa in Tarile Romane prin campania lui Petru I in Moldova in 1711 sufera
esec datorita armatei otomane in razboiul de la Stanilesti, continuind cu Pacea de la Prut(sau Vadul
Husilor). In cursul secolului al XVIII-lea Austria a purtat impotriva turcilor trei razboaie, unul dintre ele
fiind cel din anii 1716-1718 incheiat cu pacea de la Pasarovitz datorita caruia Oltenia si Banatul au fost
anexate de Habsburgi. n 1735, austriecii atac Imperiul Otoman la Dunrea de Mijloc, acestui rzboi
alturinduse i Imperiul Rus care dorea s recucereasc cetatea Azov i Cremeea. Aceasta confruntare s-a
finisat cu Pacea de la Belgrad din 1739, in care Oltenia a fost retocedata otomanilor. Razboiul a incurajat in
Tarile Romane opozitia antifanariota si miscarea politica nationala. In urma infringerilor suferite de turci pe
parcusul anilor 1768-1774 partile beligerante au incheiat la 10 iulie 1774 un tratat de pace in localitatea
Kuciuk-Kainargi. Austria sustinind pe cale diplomatica Poarta, a primit drept recompensa teritoriul din
nordul Moldovei, Bucovina(1775). In urma apropierii dintre Austria si Rusia la inceputul anilor 1780,
Moldova si Tara Romaneasca urmau sa fie unite intr-un stat tampon, numit Dacia dupa proiectul rus. Insa
acesta nu a fost acceptat de Austria. Evenimentele din Europa Occidentala au impus pe Austria sa incheie
cu Imp. Otoman pacea de la Sistov(1791), renuntind la pretentii teritoriale. Rusia ramasa singura, incheie
pace cu otomanii la Iasi(29 decembrie 1791), insa anexind in continuare teritoriul dintre Nistru si Bug
capata posibilitatea de a interveni si mai mult in situatia interna a Principatelor. Razboiul ruso-turc din
1806-1812 s-a incheiat cu pacea de la Bucuresti. In urma acestui trat teritoriul istoric al Moldovei dintre
Prut, Dunare si Nistru a fost anexat de Rusia avind denumirea de Basarabia. Pe parcursul secolului al XIXlea, de rind cu Rusia si Austria in rivalitate politica in Europa de Sud-Est tot mai mult se implica Anglia si
Franta. In razboiul ruso-turc din 1828-1829 Rusia a fost nevoita sa evacueze Principatele, atit sub presiunea
Austriei, cit si a diplomatiei franceze si engleze. Tratatul de pace dintre Rusia si Imp. Otoman de la
Adrianopol(14 sept. 1829) a avut diferte prevederi pentru Tarile Romane cum ar fi: autonomia
administrativa a tarii, numirea domnilor pe viata, ingradirea dreptului de interventie a Truciei in Principate,
mentinerea ocupatiei rusesti si obligatia Portii de a recunoaste viitoarele regulamente administrative ale
Principatelor, etc. In Razboiul Crimeei din 1853-1856 tarismul spera sa cucereasca Constantinopolul si
strimtorile Bosfor si Dardanele, insa a fost infrinta de Imp. Otoman de partea caruia s-au implicat direct
Marea Britanie si Franta. Astfel s-au creat premise pentru un nou echilibru european ceea ce a favorizat
abordarea problemei romanesti la nivel international la Congresul de Pace de la Paris(1856). In aceste
circumstante romanii reusesc sa puna marile puteri in fata faptului implinit prin unirea Moldovei si Tarii
Romanesti in urma dublei alegeria domnului A.I.Cuza(1859). Prin participarea la razboiul ruso-romanoturc din 1877-1878 Romania obtine independenta statala. Cucerirea independentei a avut loc in urma
multor razboaie cum ar fi cele de la: Rahova, Plevna -1877; Smirdan,Vidin-1878. Prin Tratatul de la SanStefano Dobrogea revenea Rusiei, ceea se a stirnit nemultumiri ale marilor puteri si ale Romaniei. Astfel
independenta a fost recunoscuta in cadrul Congresului de la Berlin(iunie-iulie 1878) si au fost schimbate cu
Rusia sudul Basarabiei(Cahul, Belgrad, Ismail) si primite Dobrogea, Delta Dunarii si insula Serpilor.
Rivalitatile ruso-austro-turce din epoca moderna au avut mai multe consecinte pentru romani. Pe plan
politic Principatele au fost incluse in tratate internationale, fapt care i-a facut pe otomani sa le garanteze
unele privelegii. S-au creat niste conditii mai prielnice pentru lupta de emanicipare. Concomitent aceste
rivalitati s-au soldat cu pierderi teritoriale locuite de romani, anexate de Austria sau de Imperiul Rus.
Populatia s suferit imense pierderi materiale, care s-au rasfrint negativ asupra evolutiei economice a Tarilor
Romane.