Sunteți pe pagina 1din 297

MATEMATICI PENTRU

NCEPATORI
*

Constantin M. ARCU
S
2012

ii
Sotiei mele Liana si p
arintilor mei Margareta si Marin.

Cuprins
Prefa
ta

vii

1 Mul
timi
1.1 Apartenenta si nonapartenenta
1.2 Incluziune si nonincluziune . .
1.3 Egalitate si nonegalitate . . . .
1.4 Multimea vid
a . . . . . . . . .
1.5 Imagini de familii de multimi .
1.6 Evaluare . . . . . . . . . . . . .
1.7 Diferenta a dou
a multimi . . .
1.8 Intersectia a dou
a multimi . . .
1.9 Reuniunea a dou
a multimi . . .
1.10 Evaluare . . . . . . . . . . . . .
1.11 Frontiera unei multimi . . . . .
1.12 Interiorul unei multimi . . . . .
1.13 nchiderea unei multimi . . . .
1.14 Exteriorul unei multimi . . . .
1.15 Multimi conexe . . . . . . . . .
1.16 Evaluare . . . . . . . . . . . . .

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

Geometrie

1
3
5
7
8
9
10
13
16
19
23
27
29
31
34
37
38

41

2 Figuri geometrice
2.1 Planul . . . . . . . . . . . . . . .
2.2 Dreapta . . . . . . . . . . . . . .
2.2.1 Drepte paralele . . . . . .
2.2.2 Drepte concurente . . . .
2.3 Evaluare . . . . . . . . . . . . . .
2.4 Segmente . . . . . . . . . . . . .
2.4.1 Figuri geometrice convexe
2.4.2 Poligoane . . . . . . . . .
2.4.3 Paralelogramul . . . . . .
2.4.4 Trapezul . . . . . . . . . .
iii

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

43
43
44
48
51
52
54
55
56
59
60

iv

CUPRINS
2.5
2.6
2.7

Evaluare . . . . .
Semiplane . . . .
Semidrepte . . .
2.7.1 Unghiuri .
2.8 Evaluare . . . . .
2.9 Discul . . . . . .
2.10 Cercul . . . . . .
2.11 Teza . . . . . . .

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

3 Transform
ari geometrice
3.1 Transformarea identitate . . . . .
3.2 Simetria central
a . . . . . . . . .
3.3 Evaluare . . . . . . . . . . . . . .
3.4 Translatia . . . . . . . . . . . . .
3.5 Evaluare . . . . . . . . . . . . . .
3.6 Simetria axial
a . . . . . . . . . .
3.7 Evaluare . . . . . . . . . . . . . .
3.8 Drepte perpendiculare . . . . . .
3.8.1 Unghiul drept. Triunghiul
3.8.2 Dreptunghiul . . . . . . .
3.8.3 Trapezul dreptunghic . .
3.9 Evaluare . . . . . . . . . . . . . .
3.10 Rotatia n jurul unui punct . . .
3.11 Evaluare . . . . . . . . . . . . . .
3.12 Figuri geometrice congruente . .
3.12.1 Rombul . . . . . . . . . .
3.12.2 P
atratul . . . . . . . . . .

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

61
64
67
70
71
73
74
78

. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
dreptunghic
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

81
81
81
90
90
98
99
108
109
113
114
116
118
119
125
125
128
130

. . . . .
. . . . .
. . . . .
. . . . .
pozitive
. . . . .
. . . . .
. . . . .
. . . . .
. . . . .

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

133
133
135
137
139
141
143
144
149
158
160

. . . . . .
naturale .
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

163
163
170
171
174
177

4 Lungimea unui segment nchis


4.1 Adunarea lungimilor . . . . . . . . . . . . .
4.2 Multiplicarea lungimilor cu numere naturale
4.3 Compararea lungimilor . . . . . . . . . . . .
4.4 Sc
aderea lungimilor . . . . . . . . . . . . . .
4.5 Multiplicarea lungimilor cu numere zecimale
4.6 Distanta dintre capetele unui segment nchis
4.6.1 Arii . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.7 Aplicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.8 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.9 Teza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5 M
arimea unghiular
a a unui unghi
5.1 Adunarea m
arimilor unghiulare . .
5.2 Multiplicarea m
arimilor unghiulare
5.3 Compararea m
arimilor unghiulare
5.4 Sc
aderea m
arimilor unghiulare . .
5.5 M
asura unei m
arimi unghiulare . .

. . . . . .
cu numere
. . . . . .
. . . . . .
. . . . . .

CUPRINS
5.6

II

Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179

Algebr
a

181

6 Numere naturale
6.1 Multimea N a numerelor naturale . . . . . . . .
6.2 Adunarea numerelor naturale . . . . . . . . . .
6.3 Egalit
ati. Ecuatii . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.4 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.5 Inegalit
ati. Inecuatii . . . . . . . . . . . . . . .
6.6 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.7 nmultirea numerelor naturale . . . . . . . . . .
6.8 Egalit
ati. Ecuatii . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.9 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.10 Probleme care se rezolv
a cu ajutorul ecuatiilor
6.11 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.12 Inegalit
ati. Inecuatii . . . . . . . . . . . . . . .
6.13 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.14 Puteri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.15 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6.16 mp
artirea numerelor naturale . . . . . . . . . .
6.17 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

183
184
187
192
197
198
206
207
217
221
222
227
228
232
233
241
242
251

7 Numere zecimale pozitive


7.1 Adunarea numerelor zecimale pozitive .
7.2 Compararea numerelor zecimale pozitive
7.3 Sc
aderea numerelor zecimale pozitive . .
7.4 nmultirea cu 10p si mp
artirea la 10p .
7.5 Produsul numerelor zecimale pozitive . .
7.6 Procente . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7.7 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.

253
256
258
260
262
263
268
271

8 Unit
a
ti de m
asur
a
8.1 Unit
ati de m
asur
a pentru mas
a . . .
8.2 Unit
ati de m
asur
a pentru capacitate
8.3 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . .
8.4 Unit
ati de m
asur
a pentru durat
a . .

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

273
273
275
277
278

A Informa
tii metodice

.
.
.
.

.
.
.
.

281

vi

CUPRINS

Prefa
ta
S
coala este confruntat
a acum cu una dintre problemele principale ale nv
atamntului: modernizarea continuturilor si a metodelor de predare. Se caut
a
mereu solutii de actualizare a ec
arei discipline, alc
atuind n prip
a programe si
manuale noi care, de cele mai multe ori, nu sunt compatibile cu ordinea intern
a
a domeniului ec
arei discipline.
Mai mult dect celelalte discipline, "matematica este personaj principal" al
acestor fr
amnt
ari. Prezentarea integrat
a a notiunilor de geometrie si de algebr
a
este principala problem
a care apare n acest sens.
n acest
a carte notiunile de matematic
a sunt prezentate axiomatic semiformalizat cu respectarea regulilor date de maximele latinesti: Non nova sed
nove! si Non multa sed multum!
Avnd n vedere evolutia stiintei n general si a matematicii n special, notiunile de geometrie sunt introduse bazndu-ne pe notiuni elementare de teoria
multimilor si topologie. Claritatea notiunilor introduse si exemplele ilustrative
prezentate dup
a ecare denitie ajut
a profesorul pentru a motiva corespunz
ator
elevii.
Credem c
a matematica trebuie si poate studiat
a paralel cu o axiomatizare
a sa, deoarece astfel se creeaz
a o anumit
a toleranta pentru o alta modalitate de
acceptare a adevarului. Memorarea axiomelor si a demonstratiilor la orele de
geometrie are un rol secundar n acest
a carte care se doreste un instrument de
lucru pentru elevii anului nti din ciclul gimnazial.
Pledoaria n favoarea transform
arilor geometrice este solid
a, deoarece ideea
de miscare a gurilor geometrice este de baz
a n matematica modern
a. Introducerea transform
arilor geometrice este n m
asur
a s
a fac
a pe elev s
a tr
aiasc
a
momente stimulatoare si atractive att n timpul orelor de curs ct si n timp
ce-si efectueaz
a tema, deoarece elevul este pus continuu n situatia de a utiliza
instrumentele geometrice n realizarea diferitelor constructii. Notiunile geometrice: congruenta, lungimi, marimi unghiulare, sunt formulate folosind transform
arile geometrice.
Un accent deosebit este pus pe logica intern
a a domeniului, pe limbajul folosit
precum si pe notatiile explicite pentru a desemna drepte, segmente, semidrepte,
semiplane, lungimi, distante, m
arimi unghiulare si m
asuri de m
arimi unghiulare.
Consider
am c
a toate acestea sunt la fel de bune din punct de vedere pedagogic,
dup
a cum sunt si din punct de vedere logic.
vii

viii

Prefa
ta

Exemplele care ilustraz


a notiunile prezentate n denitii, prezentarea pe
etape a diferitelor constructii precum si prezentarea de probleme rezolvate ajut
a
pe elev s
a dobndeasc
a un limbaj matematic riguros pe care s
a-l foloseasc
a apoi
n aplicatii.
La orele de algebr
a sunt prezentate n ordine natural
a propriet
atile adun
arii
si nmultirii numerelor naturale si zecimale pozitive, propriet
ati care sunt justicate cu demonstratii complete. Toate demonstratiile sunt scrise petit si nu
sunt obligatorii pentru elevi. Prezentarea acestora este n m
asur
a s
a justice
faptul c
a rezultatele si notiunile prezentate respect
a ordinea intern
a a domeniului, iar maunalul nu este doar o nsiruire de formule, retete si tautologii aplicate
n scheme rigide.
Fiecare lectie de matematic
a poate studiat
a mai nti de elevi acas
a pentru
ca la scoal
a, sub supravegherea profesorului, elevii s
a dobndeasc
a corect notiunile si tehnicile constructiilor diferitelor guri geometrice sau s
a-si nsuseasc
a
corect diferitele propriet
ati ale operatiilor cu numere pe care s
a le aplice n
situatii concrete. Astfel, lectia de matematic
a devine o dezbatere condus
a de
profesor la care elevii particip
a activ.
Elevii cap
at
a ncredere n fortele proprii, se angajeaz
a n discutii, cap
at
a
gustul critic si al lucrului bine f
acut, devenind interesanti si interesati de matematic
a. Abordarea creativ
a a ec
arui profesor n functie de nivelul clasei de elevi
conduce la atingerea obiectivele programei scolare concomitent cu stimularea
crescnd
a a capacitat
atii creatoare a elevilor prin completarea verbelor a arata
si a reproduce cu verbele a explica si a rezolva.

R
adinesti,
Ianuarie, 2012

Autorul

Capitolul 1

Mul
timi
Spatiul este corpul nostru si tot ceea ce ne nconjoar
a. Not
am spatiul cu
litera grecesac
a (sigma). Admitem c
a spatiul este format din puncte pe care
le not
am cu litere mari din alfabet. Punctul este considerat notiune primar
a si
este asimilat cu urma l
asat
a de vrful unui stilou la sfrsitul unei propozitii.
Matematica este disciplina care a ap
arut ca o consecinta a demersurilor
f
acute de om n scopul cunoasterii spatiului cu ajutorul c
areia se d
a semnicatie
natural
a numerelor. Num
arul natural este considerat tot notiune primar
a, cu
care omul se naste, deoarece este cunoscut c
a orict de modest
a este zestrea
intelectual
a a unui om el stie s
a numere g
ainile din ograd
a sau oile din turm
a.
Matematica se bazeaz
a pe niste propozitii acceptate intuitiv pe care le numim axiome. Armatiile matematice cu ajutorul c
arora sunt introduse notiuni
si concepte sugerate de realitatea obiectiv
a sau de axiome se numesc denitii.
Armatiile matematice obtinute prin folosirea axiomelor si denitiilor sau a
axiomelor, denitiilor si a altor armatii matematice se numesc observatie, remarca, propozitie, lema sau teorema dup
a puterea informatiei pe care o contin.
Consecintele se mai numesc si corolare.
Explorarea spatiului din perspectiv
a matematic
a se face prin studiul p
artilor
acestuia pe care le numim multimi. Multimile se noteaz
a tot cu litere mari din
alfabet ca si punctele, diferenta dintre o multime si un punct f
acndu-se n
functie de context.
Exemplul 1.1 Consider
am punctele M; N; P; Q si R ca n desenul:
Q

M.

.R
P

.
.
1

CAPITOLUL 1. MULTIMI

Multimea format
a din punctele M; N; P; Q si R se noteaz
a fM; N; P; Q; Rg ;
ordinea punctelor neind important
a: Aceasta poate notat
a si cu litere mari
din alfabet si putem avea scrierea:
E = fM; N; P; Q; Rg ;
Exemplul 1.2 Punctele curbei din desenul:

E
formeaz
a multimea pe care o not
am E:
Exemplul 1.3 Punctele portiunii hasurate din desenul:

formeaz
a multimea pe care o not
am F: Conturul trasat cu linie continu
a semnic
a faptul c
a punctele sale sunt puncte ale multimii F: Hasurile semnic
a
faptul c
a multimea F este alc
atuit
a din toate punctele portiunii hasurate.
Exemplul 1.4 Punctele portiunii hasurate din desenul:

formeaz
a multimea pe care o not
am M: Conturul trasat cu linie continu
a semnic
a faptul c
a punctele sale sunt puncte ale multimii M iar conturul trasat cu
linie ntrerupt
a semnic
a faptul c
a punctele sale nu sunt puncte ale multimii
M: Hasurile semnic
a faptul c
a multimea M este alc
atuit
a din toate punctele
portiunii hasurate.
Exemplul 1.5 Punctele portiunii colorate cu albastru din desenul:

SI NONAPARTENENT

1.1. APARTENENT
A
A

formeaz
a multimea care are o lacun
a pe care o not
am N: Conturul trasat cu
linie continu
a semnic
a faptul c
a punctele sale sunt puncte ale multimii N iar
conturul trasat cu linie ntrerupt
a semnic
a faptul c
a punctele sale nu sunt
puncte ale multimii N:
Exemplul 1.6 Punctele portiunii hasurate din desenul:

formeaz
a multimea care are dou
a lacune pe care o not
am M: Conturul trasat
cu linie continu
a semnic
a faptul c
a punctele sale sunt puncte ale multimii M
iar conturul trasat cu linie ntrerupt
a semnic
a faptul c
a punctele sale nu sunt
puncte ale multimii M:
Exemplul 1.7 Punctele portiunii colorate cu galben din desenul:

formeaz
a multimea pe care o not
am L: Conturul trasat cu linie ntrerupt
a semnic
a faptul c
a punctele sale nu sunt puncte ale multimii L:
Tema 1.1 Prezentati cinci exemple de multimi.

1.1

Apartenen
ta
si nonapartenen
ta

Deni
tia 1.1.1 Dac
a punctul P se aa printre punctele ce alc
atuiesc multimea E; atunci spunem c
a punctul P apartine multimii E si scriem P 2 E: n
caz contrar, spunem c
a punctul P nu apartine multimii E si scriem P 2
= E:
Problema 1.1.1 Consider
am punctele M; N; P; Q si R:
Stabiliti valoarea de adev
ar a propozitiilor: P1 : M 2 fR; P; M g ; P2 : N 2
=
fR; P; Q; M g ; P3 : M 2 fR; P; N; Qg ; P4 : Q 2
= fM; P; Q; N g ; P5 : N 2
= fR; P; M g ;
P6 : Q 2 fR; P; Q; M; N g ; P7 : N 2 fP; M; Qg ; P8 : P 2
= fP; Q; N; Rg :
Raspuns
- Deoarece punctul M se aa printre punctele care alc
atuiesc multimea
fR; P; M g ; rezult
a c
a propozitia P1 este adev
arat
a.
- Deoarece punctul N nu se aa printre punctele care alc
atuiesc multimea
fR; P; Q; M g ; rezult
a c
a propozitia P2 este adev
arat
a.
- Deoarece punctul M nu se aa printre punctele care alc
atuiesc multimea
fR; P; N; Qg ; rezult
a c
a propozitia P3 nu este adev
arat
a.

CAPITOLUL 1. MULTIMI

- Deoarece punctul Q se aa printre punctele care alc


atuiesc multimea
fM; P; Q; N g ; rezult
a c
a propozitia P4 nu este adev
arat
a.
- Deoarece punctul N nu se aa printre punctele care alc
atuiesc multimea
fR; P; M g ; rezult
a c
a propozitia P5 este adev
arat
a.
- Deoarece punctul Q se aa printre punctele care alc
atuiesc multimea
fR; P; Q; M; N g ; rezult
a c
a propozitia P6 este adev
arat
a.
- Deoarece punctul N nu se aa printre punctele care alc
atuiesc multimea
fP; M; Qg ; rezult
a c
a propozitia P7 nu este adev
arat
a.
- Deoarece punctul P se aa printre punctele care alc
atuiesc multimea
fP; Q; N; Rg ; rezult
a c
a propozitia P8 nu este adev
arat
a.
Tema 1.1.1 Consider
am multimea E si punctele C; K; P; L; T; R; Q ca n
desenul:

.P
.K
E

.C

.R

Stabiliti valoarea de adev


ar a propozitiilor: P1 : T 2 E; P2 : L 2
= fR; P; Q; T g ;
P3 : K 2 fC; K; Lg ; P4 : Q 2
= E; P5 : C 2
= fR; T; Q; Kg ; P6 : Q 2 fR; P; Q; T; Lg ;
P7 : L 2
= E; P8 : T 2 fP; Q; C; Rg :
Tema 1.1.2 Consider
am multimea F si punctele T; C; P; A; B; R ca n desenul:

.C
F

T.

.P . R
.
.

Completati cu simbolurile 2 sau 2


= astfel nct s
a e adev
arate urm
atoarele
propozitii: P1 : T ::::: F ; P2 : A::::: fR; P; A; T g ; P3 : P::::: fA; B; Cg ; P4 : B:::::F ;
P5 : C::::: fR; T; A; Bg ; P6 : R::::: fR; P; C; T; Ag ; P7 : P:::::F ; P8 : B::::: fA; C; Rg :
Tema 1.1.3 Consider
am multimea N si punctele S; T; R; L; Q ca n desenul:

.
N

.
T

.
.

.R

1.2. INCLUZIUNE SI NONINCLUZIUNE

Completati cu simbolurile 2 sau 2


= astfel nct s
a nu e adev
arate urm
atoarele propozitii: P1 : S ::::: N ; P2 : L::::: fR; L; Q; T g ; P3 : S::::: fQ; L; Sg ;
P4 : R:::::N ; P5 : S::::: fR; T; L; Qg ; P6 : R::::: fR; T; S; L; Qg ; P7 : L:::::M ; P8 :
Q::::: fT; S; L; Rg :

1.2

Incluziune
si nonincluziune

Deni
tia 1.2.1 Fie E si F dou
a multimi.
Dac
a oricare ar P 2 E rezult
a c
a P 2 F; atunci scriem E F si spunem
c
a multimea E este inclusa n multimea F sau c
a multimea E este submultime
a multimii F:
Dac
a exist
a un punct P 2 E astfel nct P 2
= F; atunci scriem E
F si
spunem c
a multimea E nu este inclusa n multimea F sau multimea E nu este
submultime a multimii F:
Problema 1.2.1 Consider
am punctele M; N; P; Q si R.
Stabiliti valoarea de adev
ar a propozitiilor: P1 : fM; P g
fR; P; M g ; P2 :
fN; M; Qg
fR; P; Q; M g ; P3 : fM; N; P g
fR; M; N; Qg ; P4 : fQ; Rg
fM; P; Q; N g ; P5 : fM; P; Q; N g ( fR; P; M g ; P6 : fR; M; N; Qg fR; Q; M; N g ;
P7 : fN; M; P; Rg fP; M; Qg ; P8 : fP; Q; Rg fP; Q; N; Rg :
Raspuns

- Deoarece orice punct al multimii fM; P g apartine multimii fR; P; M g ;


rezult
a c
a propozitia P1 este adev
arat
a.
- Deoarece exist
a N 2 fN; M; Qg astfel nct N 2
= fR; P; Q; M g ; rezult
a c
a
propozitia P2 este adev
arat
a.
- Deoarece exist
a P 2 fM; N; P g astfel nct P 2
= fR; M; N; Qg ; rezult
a c
a
propozitia P3 este fals
a.
- Deoarece exist
a R 2 fQ; Rg astfel nct R 2
= fM; P; Q; N g ; rezult
a c
a
propozitia P4 este adev
arat
a.
- Deoarece exist
a Q 2 fM; P; Q; N g astfel nct Q 2
= fR; P; M g ; rezult
a c
a
propozitia P5 este adev
arat
a.
- Deoarece orice punct al multimii fR; M; N; Qg apartine
fR; P; Q; M; N g ; rezult
a c
a propozitia P6 este adev
arat
a.

multimii

- Deoarece exist
a N 2 fN; M; P; Rg astfel nct N 2
= fP; M; Qg ; rezult
a c
a
propozitia P7 este fals
a.
- Deoarece orice punct al multimii fP; Q; Rg apartine multimii fP; Q; N; Rg ;
rezult
a c
a propozitia P8 este fals
a.
Tema 1.2.1 Consider
am multimea E si punctele C; K; P; L; T; R; Q ca n

CAPITOLUL 1. MULTIMI

desenul:

.P
.K

.C

.R

Stabiliti valoarea de adev


ar a propozitiilor: P1 : fT; C; Lg E; P2 : fL; T g
fR; P; Q; T g ; P3 : fK; L; Cg fC; K; Lg ; P4 : fQ; R; Kg E; P5 : fC; K; Qg
fR; T; Q; Kg ; P6 : fQ; L; P; Rg fR; P; Q; T; Lg ; P7 : fL; Kg E; P8 : fQ; Cg
fP; Q; C; Rg :
Tema 1.2.2 Consider
am multimea M si punctele S; T; R; L; P; A; X ca n
desenul:

.S

.
.

.R

.A

Completati cu simbolurile sau astfel nct s


a e adev
arate urm
atoarele
propozitii: P1 : fT; R; L; Xg ::::: M ; P2 : fA; T; Rg ::::: fR; L; A; T g ; P3 : fX; P; Lg
::::: fA; P; Sg ; P4 : fR; P; Sg :::::M ; P5 : fX; A; Rg ::::: fR; T; A; Xg ; P6 : fR; S; P g
::::: fR; P; T g ; P7 : fP; S; T; Ag :::::M ; P8 : fL; R; X; P g ::::: fP; T; A; L; R; Xg :
Tema 1.2.3 Consider
am multimea L si punctele S; V; Y; K; Q ca n desenul:
Q

.Y

.
L

Completati cu simbolurile
sau
astfel nct s
a nu e adev
arate urm
atoarele propozitii: P1 : fQ; S; Kg ::::: L; P2 : fQ; S; Y g ::::: fV; Y; Q; Sg ; P3 :
fS; Kg ::::: fQ; K; Sg ; P4 : fY; V g :::::L; P5 : fS; Q; Kg ::::: fK; V; Y; Qg ; P6 : fY; Kg
::::: fY; S; V; Qg ; P7 : fV; S; Qg :::::L; P8 : fK; V; Q; Sg ::::: fK; S; Q; V g :

1.3. EGALITATE SI NONEGALITATE

1.3

Egalitate
si nonegalitate

Deni
tia 1.3.1 Fie E si F dou
a multimi.
Dac
a E F si F E; atunci scriem E = F si spunem c
a multimile E si F
sunt egale:
Dac
a E F sau F E; atunci scriem E 6= F si spunem c
a multimile E si
F sunt diferite:
Problema 1.3.1 Consider
am punctele M; N; P; Q si R.
Stabiliti valoarea de adev
ar a propozitiilor: P1 : fM; R; P g = fR; P; M g ; P2 :
fN; M; Qg =
6 fR; P; Q; M g ; P3 : fM; N; P; Rg = fR; M; N; Qg ; P4 : fQ; R; N g =
6
fR; Q; N g ; P5 : fM; P; Q; N g = fR; P; Q; M g ; P6 : fR; M; N; Qg =
6 fP; Q; M; N g ;
P7 : fN; M; P; Rg =
6 fP; M; Qg ; P8 : fP; Q; Rg =
6 fQ; R; P g :
Raspuns
- Deoarece fM; R; P g
fR; P; M g si fR; P; M g
fM; R; P g ; rezult
a c
a
propozitia P1 este adev
arat
a.
- Deoarece fN; M; Qg
fR; P; Q; M g ; rezult
a c
a propozitia P2 este adev
arat
a.
- Deoarece fM; N; P; Rg fR; M; N; Qg ; rezult
a c
a propozitia P3 este fals
a.
- Deoarece fQ; R; N g
fR; Q; N g si fR; Q; N g
fQ; R; N g ; rezult
a c
a
propozitia P4 este fals
a.
- Deoarece fM; P; Q; N g fR; P; Q; M g ; rezult
a c
a propozitia P5 este fals
a.
- Deoarece fP; Q; M; N g fR; M; N; Qg ; rezult
a c
a propozitia P6 este adev
arat
a.
- Deoarece fN; M; P; Rg
fP; M; Qg ; rezult
a c
a propozitia P7 este adev
arat
a.
- Deoarece fP; Q; Rg
fQ; R; P g si fQ; R; P g
fP; Q; Rg ; rezult
a c
a
propozitia P8 este fals
a.
Tema 1.3.1 Consider
am multimea F si punctele T; C; P; A; B; R ca n desenul:

.C
F

T.

.P . R
.
.

Completati cu simbolurile = sau 6= astfel nct s


a e adev
arate urm
atoarele
propozitii: P1 : fT; P; Rg ::::: F ; P2 : fA; B; Cg ::::: fR; P; A; T g ; P3 : fC; B; Ag :::::
fA; B; Cg ; P4 : fB; C; R; T g :::::F ; P5 : fA; B; R; T g ::::: fR; T; A; Bg ; P6 : fR; T; Cg
::::: fR; C; T; Ag ; P7 : fP; T; Rg :::::F ; P8 : fR; C; P g ::::: fP; C; Rg :

CAPITOLUL 1. MULTIMI

Tema 1.3.2 Consider


am multimea N si punctele S; T; R; L; Q ca n desenul:

.
N

.
T

.
.

.R

Completati cu simbolurile = sau 6= astfel nct s


a nu e adev
arate urm
atoarele propozitii: P1 : fS; T; Lg ::::: N ; P2 : fL; R; Qg ::::: fR; L; Q; T g ; P3 :
fS; T; L; Q; Rg ::::: fQ; L; Sg ; P4 : fR; Q; T g :::::N ; P5 : fS; T g ::::: fR; T; L; Q; Sg ;
P6 : fR; Q; Lg ::::: fR; T; S; L; Qg ; P7 : fQ; Rg :::::M ; P8 : fQ; L; T g ::::: fT; S; L; Rg :

1.4

Mul
timea vid
a

Exist
a multimi care nu au elemente, despre care vom spune c
a au niciun
element.
Exemplul 1.4.1 Multimea format
a din punctele care apartin acoperisului
scolii si temeliei scolii are niciun element.
Exemplul 1.4.2 Multimea format
a din punctele care apartin tablei din sala
de clas
a si usii clasei are niciun element.
Axioma I
Orice multime are ca submultimi toate multimile care au niciun
element.
Propozi
tia 1.4.1 Exist
a o singur
a multime care are niciun element pe care
o numim multimea vida si pe care o not
am cu litera greceasc
a .
Demonstratie
ntr-adev
ar, dac
a 1 si 2 ar dou
a multimi care au niciun element, atunci,
folosind axioma precedent
a, rezult
a c
a 1
si 2
a 1 = 2 :q.e.d.
2
1 ; adic
Exemplul 1.4.3 Multimea format
a din punctele care apartin acoperisului
scolii si temeliei scolii este egal
a cu multimea vid
a.
Exemplul 1.4.4 Multimea format
a din punctele care apartin tablei din sala
de clas
a si usii clasei este egal
a cu multimea vid
a.
Exemplul 1.4.5 Consider
am desenul:

N
M

1.5. IMAGINI DE FAMILII DE MULTIMI

Multimea format
a din punctele care apartin att multimii M ct si multimii
N este egal
a cu multimea vid
a
Tema 1.4.1 G
asiti cinci exemple de multimi egale cu multimea vid
a.

1.5

Imagini de familii de mul


timi

Deni
tia 1.5.1 Mai multe multimi formeaz
a imaginea unei familii de multimi.
Spune c
a multimile ce alcatuiesc imaginea unei familii de multimi sunt elemente
ale acesteia.
Exemplul 1.5.1 C
artile din biblioteca S
colii Generale CORNELIUS RADU
formeaz
a imaginea familiei c
artilor din bibliotec
a.
Exemplul 1.5.2 Imaginea familiei elevilor din clasa a V-a care sunt pe
acoperisul scolii este egal
a cu multimea vid
a.
Exemplul 1.5.5 Imaginea familiei submultimilor unei multimi M se noteaz
a
P (M ) si se numeste multimea partilor multimii M: Evident c
a si M sunt
elemente ale lui P (M ) :
Exemplul 1.5.6 Dac
a X = fT g ; atunci
P (X) = f ; fT gg :
Exemplul 1.5.7 Dac
a M = fA; Bg ; atunci
P (M ) = f ; fAg ; fBg ; fA; Bgg :
Exemplul 1.5.8 Dac
a N = fP; Q; Rg ; atunci
P (N ) = f ; fP g ; fQg ; fRg ; fP; Qg ; fQ; Rg ; fR; P g ; fP; Q; Rgg :
Tema 1.5.1 Prezentati cinci exemple de imagini de familii de multimi.
Deni
tia 1.5.2 Spunem c
a numarul elementelor multimii vide este zero si
scriem
Card ( ) = 0:
Spunem c
a numarul elementelor multimii f g este unu si scriem
Card (f g) = 1:
Spunem c
a numarul elementelor multimii f ; f gg este doi si scriem
Card (f ; f gg) = 2:
Spunem c
a numarul elementelor multimii f ; f g ; f ; f ggg este trei si
scriem
Card (f ; f g ; f ; f ggg) = 3:
:::::

10

CAPITOLUL 1. MULTIMI

Simbolurile 0; 1; 2; 3; ::: vor folosite n scopul numerot


arii paginilor acestei
c
arti, a propozitiilor, a problemelor, a denitiilor,... Acelesi notatii vor folosite
si pentru numerele naturale pe care le vom introduce ntr-o lectie viitoare de
algebr
a.
Tema 1.5.2. Stabiliti cte elemente are imaginea familiei g
ainilor din
gospod
arie.
Tema 1.5.3. Enumerati elementele imaginii familiei pisicilor din gospod
arie.
Tema 1.5.4 Prezentati imaginea unei familii de multimi care este egal
a cu
multimea vid
a.

1.6

Evaluare

Testul 1.6.1
1. Consider
am multimea M si punctele S; T; R; L; P; A; X ca n desenul:

.S

.
.

.R

.A

Completati cu simbolurile 2 sau 2


= astfel nct s
a e adev
arate urm
atoarele
propozitii: P1 : T ::::: M ; P2 : A::::: fR; L; A; T g ; P3 : X::::: fA; P; Sg ; P4 : R:::::M ;
P5 : S::::: fR; T; A; Xg ; P6 : R::::: fR; P; X; T; Ag ; P7 : P:::::M ; P8 : L::::: fP; T; A; Lg :
2. Consider
am multimea F si punctele T; C; P; A; B; R ca n desenul:

.C
F

T.

.P . R
.
.

Completati cu simbolurile sau astfel nct s


a e adev
arate urm
atoarele
propozitii: P1 : fT; P; Rg ::::: F ; P2 : fA; B; Cg ::::: fR; P; A; T g ; P3 : F::::: fA; B; Cg ;
P4 : fB; C; R; T g :::::F ; P5 : fA; B; Rg ::::: fR; T; A; Bg ; P6 : fR; C; Bg ::::: fP; T; Ag ;
P7 : fP; T; Rg :::::F ; P8 : F::::: fP; T; A; C; Rg :

1.6. EVALUARE

11

3. Consider
am multimea L si punctele S; V; Y; K; Q ca n desenul:
Q

.Y

.
L

Completati cu simbolurile = sau 6= astfel nct s


a nu e adev
arate urm
atoarele propozitii: P1 : fQ; S; Kg ::::: L; P2 : fQ; S; Y g ::::: fY; Q; Sg ; P3 : fS; K; Qg
::::: fQ; K; Sg ; P4 : fY; V g :::::L; P5 : fS; Q; Kg ::::: fK; V; Y; Qg ; P6 : fY; K; S; Qg
::::: fY; S; V; Qg ; P7 : fV; S; Qg :::::L; P8 : fK; V; Q; Sg ::::: fK; S; Q; V g :
4. Consider
am multimea E si punctele C; K; P; L; T; R; Q ca n desenul:

.P
.K

.C

.R

Stabiliti valoarea de adev


ar a propozitiilor: P1 : fR; C; Lg = E; P2 : Q 2
fR; P; Q; T g ; P3 : fQ; L; Cg =
6 fQ; K; Lg ; P4 : fC; L; Kg E; P5 : Q 2
= fR; Q; Kg ;
P6 : fQ; L; P; Qg =
6 fR; P; Q; Lg ; P7 : fL; K; Cg E; P8 : P 2 fP; L; C; Kg :
5. Stabiliti cte elemente are imaginea familiei fetelor din clasa a V-a.
6. Enumerati elementele familiei caietelor din ghiozdanul vostru.
7. Prezentati o multime care nu este egal
a cu multimea vid
a.
8. Prezentati imaginea unei familii de multimi care este egal
a cu multimea
vid
a.
9. Dac
a M; N si P sunt trei puncte diferite, determinati imaginea familiei
p
artilor multimilor fM; N g si fM; P; N g :
Testul 1.6.2
1. Consider
am multimea L si punctele S; V; Y; K; Q ca n desenul:
Q

.Y

.
L

Completati cu simbolurile 2 sau 2


= astfel nct s
a nu e adev
arate urm
atoarele propozitii: P1 : Q ::::: L; P2 : Q::::: fV; Y; Q; Sg ; P3 : S::::: fQ; K; Sg ; P4 :
K:::::L; P5 : S::::: fK; V; Y; Qg ; P6 : Y::::: fY; S; V; Qg ; P7 : V:::::M ; P8 : K::::: fK; Sg :

12

CAPITOLUL 1. MULTIMI

2. Consider
am multimea N si punctele S; T; R; L; Q ca n desenul:

.
N

.
T

.
.

.R

Completati cu simbolurile
sau
astfel nct s
a nu e adev
arate urm
atoarele propozitii: P1 : fS; T; Lg ::::: N ; P2 : fL; R; Qg ::::: fR; L; Q; T g ; P3 :
fS; T; L; Q; Rg ::::: fQ; L; Sg ; P4 : fR; Q; T g :::::N ; P5 : fS; T g ::::: fR; T; L; Q; Sg ;
P6 : fR; Q; Lg ::::: fR; T; S; L; Qg ; P7 : fQ; Rg :::::M ; P8 : fQ; L; T g ::::: fS; L; Rg :
3. Consider
am multimea M si punctele S; T; R; L; P; A; X ca n desenul:

.S

.
.

.R

.A

Completati cu simbolurile = sau 6= astfel nct s


a e adev
arate urm
atoarele
propozitii: P1 : fT; R; L; Xg ::::: M ; P2 : fA; T; R; Lg ::::: fR; L; A; T g ; P3 : fX; P g
::::: fA; P; S; L; Xg ; P4 : fR; P; Sg :::::M ; P5 : fX; A; L; Rg ::::: fR; T; A; Xg ; P6 :
fR; S; P g ::::: fR; P; Sg ; P7 : fP; S; T; Ag :::::M ; P8 : fL; R; X; P g ::::: fP; L; R; Xg :
4. Consider
am multimea E si punctele C; K; P; L; T; R; Q ca n desenul:

.P
.K
E

.C
.
T

.R

Stabiliti valoarea de adev


ar a propozitiilor: P1 : fT; C; Lg
E; P2 : R 2
fR; P; T g ; P3 : fK; L; Cg fC; K; Lg ; P4 : fQ; R; Kg = E; P5 : C 2
= fR; T; Qg ;
P6 : fQ; L; P; Rg =
6 fR; P; Q; Lg ; P7 : fL; Kg E; P8 : T 2
= fP; Q; C; Rg :

MULTIMI
1.7. DIFERENTA
A DOUA

13

5. Stabiliti cte elemente are imaginea familiei b


aietilor din clasa a V-a.
6. Enumerati elementele familiei c
artilor din ghiozdanul vostru.
7. Prezentati o multime care este egal
a cu multimea vid
a.
8. Prezentati imaginea unei familii de multimi care nu este egal
a cu multimea
vid
a.
9. Dac
a A; B si C sunt trei puncte diferite, determinati imaginea familiei
p
artilor multimilor fA; Bg si fB; C; Ag :

1.7

Diferen
ta a dou
a mul
timi

Deni
tia 1.7.1 Dac
a E si F sunt dou
a multimi, atunci multimea format
a
din punctele P care apartin multimii E si nu apartin multimii F se numeste
diferenta multimilor E si F si se noteaz
a E n F: Vom scrie:
E n F = fP : P 2 E si P 2
= Fg:
Remarca 1.7.1 Dac
a E este o multime, atunci E n E = ; E n = E si
nE = :
Problema 1.7.1 Consider
am punctele M; N; A; B; D si G.
Calculati: a) fA; N; M; D; GgnfM; B; D; Gg ; b) fM; B; D; GgnfA; N; M; Gg ;
c) fA; D; Gg n fM; B; Gg ; d) fB; D; Gg n fA; N; M g ; e) fA; M g n fM; B; Gg ;
f) fM; B; Dg n fA; N; Gg ; g) fA; D; G; B; N g n fM; B; A; Gg ; h) fB; G; M g n
fA; N; D; M; Gg :
Raspuns
a) fA; N; M; D; Gg n fM; B; D; Gg = fA; N g ;
b) fM; B; D; Gg n fA; N; M; Gg = fB; Dg ;
c) fA; D; Gg n fM; B; Gg = fA; Dg ;
d) fB; D; Gg n fA; N; M g = ;
e) fA; M g n fM; B; Gg = fAg ;
f) fM; B; Dg n fA; N; Gg = fM; B; Dg ;
g) fA; D; G; B; N g n fM; B; A; Gg = fD; N g ;
h) fB; G; M g n fA; N; D; M; Gg = fBg :
Tema 1.7.1 Consider
am punctele M; N; P; Q si R.
Calculati: a) fP; N; M gnfM; R; Qg ; b) fM; P; Q; RgnfN; M; P g ; c) fP; Qgn
fM; R; N g ; d) fM; R; N g n fP; Qg ; e) fM; Rg n fM; R; N g ; f) fM; R; N g n
fM; Rg ; g) fM; R; Qg n fP; N; M g ; h) fQ; N; Rg n fP; N; Q; M; Rg :
Problema 1.7.2 Consider
am desenul:

14

CAPITOLUL 1. MULTIMI

Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:


Raspuns

Colornd cu rosu punctele multimii EnF si cu verde punctele multmii F nE


obtinem situatia din desenul:

F
F\E
E

E\F

Conturul colorat cu rosu trast ntrerupt subliniaz


a faptul c
a punctele sale nu
apartin multimii EnF iar conturul colorat cu verde trast ntrerupt subliniaz
a
faptul c
a punctele sale nu apartin multimii F nE:
Tema 1.7.2 Consider
am desenul:

Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:


Tema 1.7.2 Consider
am desenul:

Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:

MULTIMI
1.7. DIFERENTA
A DOUA

15

Problema 1.7.3 Consider


am desenul:

F
E

Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:


Raspuns
Colornd cu albastru punctele multimii EnF si cu rosu punctele multmii
F nE obtinem situatia din desenul:

F\E

E\F
E\F

F\E
Linia albastr
a trasat
a ntrerupt semnic
a faptul c
a punctele sale nu apartin
multimii EnF:
Tema 1.7.3 Consider
am desenul:

Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:

16

CAPITOLUL 1. MULTIMI

Tema 1.7.3 Consider


am desenul:
F

Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:

1.8

Intersec
tia a dou
a mul
timi

Deni
tia 1.8.1 Dac
a E si F sunt dou
a multimi, atunci multimea format
a
din punctele P care apartin multimii E si multimii F se numeste intersectia
multimilor E si F si se noteaz
a E \ F: Vom scrie:
E \ F = fP : P 2 E si P 2 F g :
Dou
a multimi care au intersectia multimea vid
a se numesc multimi disjuncte.
Remarca 1.8.1 Dac
a E este o multime, atunci E \ E = E; E \ = si
\E = :
Problema 1.8.1 Consider
am punctele M; N; P; Q si R.
Calculati: a) fP; N; M g\fM; R; Qg ; b) fM; P; Q; Rg\fN; M; P g ; c) fP; Qg\
fM; R; N g ; d) fM; R; N; P g \ fP; Qg ; e) fM; Rg \ fM; R; N g ; f) fM; R; N g \
fP; Q; Rg ; g) fM; R; Qg \ fP; N g ; h) fQ; N; Rg \ fP; N; Q; M; Rg :
Raspuns
a) fP; N; M g \ fM; R; Qg = fM g ;
b) fM; P; Q; Rg \ fN; M; P g = fM; P g ;
c) fP; Qg \ fM; R; N g = ;
d) fM; R; N; P g \ fP; Qg = fP g ;
e) fM; Rg \ fM; R; N g = fM; Rg ;
f) fM; R; N g \ fP; Q; Rg = fRg ;
g) fM; R; Qg \ fP; N g = ;
h) fQ; N; Rg \ fP; N; Q; M; Rg = fQ; N; Rg :
Tema 1.8.1 Consider
am punctele M; N; A; B; D si G.
Calculati: a) fA; N; M; D; Gg \ fM; B; D; Gg ; b) fM; B; D; Gg \ fA; D; Gg ;
c) fA; D; Gg\fM; B; Gg ; d) fB; D; Gg\fA; N; M g ; e) fA; M; Dg\fM; B; Gg ;
f) fM; B; Dg \ fA; N; Gg ; g) fA; D; G; B; N g \ fM; B; A; Gg ; h) fB; G; M g \
fA; N; D; M; Gg :

MULTIMI
1.8. INTERSECTIA
A DOUA

17

Problema 1.8.2 Consider


am desenul:

Colorati cu albastru punctele multimii E \ F:


Raspuns
Colornd cu albastru punctele multimii E \ F obtinem situatia din desenul:
F

E
EF

Conturul albastru trasat continuu subliniaz


a faptul c
a punctele sale apartin
multimii E \ F:
Tema 1.8.2 Consider
am desenul:

Colorati cu verde punctele multimii E \ F:


Tema 1.8.2 Consider
am desenul:

Colorati cu albastru punctele multimii E \ F:

18

CAPITOLUL 1. MULTIMI

Problema 1.8.3 Consider


am desenul:

F
E

Colorati cu rosu punctele multimii E \ F:

Raspuns

Colornd cu rosu punctele multimii E \ F obtinem situatia din desenul:

F
E

EF

Tema 1.8.3 Consider


am desenul:

Colorati cu verde punctele multimii E \ F:

MULTIMI
1.9. REUNIUNEA A DOUA

19

Tema 1.8.3 Consider


am desenul:
F

Colorati cu maro punctele multimii E \ F:

1.9

Reuniunea a dou
a mul
timi

Deni
tia 1.9.1 Dac
a E si F sunt dou
a multimi, atunci multimea format
a
din punctele P care apartin multimii E n F sau multimii E \ F sau multimii
F n E se numeste reuniunea multimilor E si F si se noteaz
a E [ F: Vom scrie:
E [ F = fP : P 2 E n F sau P 2 E \ F sau P 2 F n Eg :
Remarca 1.9.1 Dac
a E este o multime, atunci E [ E = E; E [ = E si
[ E = E:
Problema 1.9.1 Consider
am punctele M; N; P; Q si R.
Calculati: a) fP; N; M g [ fM; R; Q; P g ; b) fM; P; Q; Rg [ fN; Q; M; P g ; c)
fP; Q; N g [ fM; R; N g ; d) fM; R; N g [ fP; N g ;
Raspuns
a) Deoarece
fP; N; M g n fM; R; Q; P g = fN g ;
fP; N; M g \ fM; R; Q; P g = fM; P g ;
fM; R; Q; P g n fP; N; M g = fR; Qg ;
rezult
a c
a fP; N; M g [ fM; R; Q; P g = fN; M; P; R; Qg :
b) Deoarece
fM; P; Q; Rg n fN; Q; M; P g = fRg ;
fM; P; Q; Rg \ fN; Q; M; P g = fM; P; Qg ;
fN; Q; M; P g n fM; P; Q; Rg = fN g ;
rezult
a c
a fM; P; Q; Rg [ fN; Q; M; P g = fR; M; P; Q; N g :

20

CAPITOLUL 1. MULTIMI

c) Deoarece
fP; Q; N g n fM; R; N g = fP; Qg ;
fP; Q; N g \ fM; R; N g = fN g ;
fM; R; N g n fP; Q; N g = fM; Rg ;

rezult
a c
a fP; Q; N g [ fM; R; N g = fP; Q; N; M; Rg :
d) Deoarece

fM; R; N g n fP; N g = fM; Rg ;


fM; R; N g \ fP; N g = fN g ;
fP; N g n fM; R; N g = fP g ;
rezult
a c
a fM; R; N g [ fP; N g = fM; R; N; P g :

Tema 1.9.1 Consider


am punctele M; N; P; Q si R ca n desenul:

Q
M.

.
.R

.
.

Calculati: a) fM; R; N g[fM; R; N g ; b) fM; R; N g[fM; Rg ; c) fM; R; Qg[


fP; N; M g ; d) fQ; N; Rg [ fP; N; Q; M; Rg :
Problema 1.9.2 Consider
am desenul:

Colorati cu negru punctele multimii E [ F:


Raspuns

Colornd cu rosu punctele multimii EnF; cu negru punctele multimii E \ F

MULTIMI
1.9. REUNIUNEA A DOUA

21

si cu verde punctele multimii F nE obtinem situatia din desenul:

F
F\E
E

EF

E\F
Punnd mpreun
a elementele multimilor EnF; E\F si F nE obtinem multimea
E [ F ca n desenul:

EF

Tema 1.9.2 Consider


am desenul:

Colorati cu negru punctele multimii E [ F:


Tema 1.9.2 Consider
am desenul:

22

CAPITOLUL 1. MULTIMI

Colorati cu negru punctele multimii E [ F:


Problema 1.9.3 Consider
am desenul:

F
E

Colorati cu negru punctele multimii E [ F:


Raspuns
Colornd cu albastru punctele multimii EnF; cu negru punctele multimii
E \ F si cu rosu punctele multimii F nE obtinem situatia din desenul:

F\E

E\F
E\F

F\E

EF

Punnd mpreun
a elementele multimilor EnF; E\F si F nE obtinem multimea
E [ F ca n desenul:

EF

1.10. EVALUARE

23

Tema 1.9.3 Consider


am desenul:

Colorati cu negru punctele multimii E [ F:


Tema 1.9.3 Consider
am desenul:
F

Colorati cu negru punctele multimii E [ F:

1.10

Evaluare

Testul 1.10.1
1. Consider
am punctele M; N; A; B; D si G.
Calculati: a) fM; D; Gg n fM; Gg ; b) fB; D; Gg n fA; N; M g ; c) fM; D; Gg n
fM; N; Gg ; d) fB; A; D; Gg n fA; D; M; N g ; e) fN; A; M; Dg n fM; B; G; Ag ; f)
fA; B; DgnfA; N; D; M g ; g) fA; D; B; N gnfN; B; A; M g ; h) fB; A; N; G; M gn
fA; N; M g :
2. Consider
am desenul:
F

24

CAPITOLUL 1. MULTIMI

Hasurile semnic
a faptul c
a multimea E contin toate punctele portiunii hasurate. Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:
3 Consider
am desenul:
N

Colorati diferit punctele multimilor M nN si N nM:


4. Consider
am punctele M; N; A; B; D si G.
Calculati: a) fM; Gg\fM; Bg ; b) fB; M; Gg\fM; D; Gg ; c) fM; N; D; Gg \
fM; N; A; D; Gg ; d) fA; D; Gg \ fG; D; M; N g ; e) fN; A; B; Dg \ fM; B; G; Ag ;
f) fM; B; G; Ag\fN; A; B; Dg ; g) fM; G; B; N g\fN; B; A; M g ; h) fB; A; N g\
fG; B; A; N; M g :
5. Consider
am desenul:

Colorati cu portocaliu punctele multimilor E \ F:


6 Consider
am desenul:

M
N

Colorati cu albastru punctele multimii M \ N:


7. Consider
am punctele M; N; A; B; D si G.
Calculati: a) fM; D; Gg[fM; Bg ; b) fB; D; Gg[fA; N; M g ; c) fM; A; Gg [
fM; N; Gg ; d) fB; A; D; Gg [ fA; D; M; N g ; e) fN; A; M; Dg [ fM; B; G; Ag ; f)

1.10. EVALUARE

25

fA; B; Dg[fA; N; D; M g ; g) fA; D; B; N g[fN; B; A; M g ; h) fB; A; N; G; M g[


fA; N; M g :
8. Consider
am desenul:

Colorati cu portocaliu punctele multimilor E [ F:


9. Consider
am desenul:
N

Colorati cu albastru punctele multimilor M [ N:


Testul 1.10.2
1. Consider
am punctele M; N; A; B; D si G.
Calculati: a) fD; G; Ag n fM; Bg ; b) fB; Gg n fM; D; G; Ag ; c) fM; N; Gg n
fM; N; A; D; Gg ; d) fA; D; Gg n fG; D; M; N g ; e) fN; A; B; Dg n fM; B; G; Ag ;
f) fM; B; G; AgnfN; A; B; Dg ; g) fM; G; B; N gnfN; B; A; M g ; h) fB; A; N; M gn
fG; B; A; N; M g :
2. Consider
am desenul:

Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:

26

CAPITOLUL 1. MULTIMI

3 Consider
am desenul:

M
N

Colorati diferit punctele multimilor M nN si N nM:


4. Consider
am punctele M; N; A; B; D si G.
Calculati: a) fM; D; Gg\fB; D; Gg ; b) fB; Gg\fA; N; M g ; c) fM; D; Gg \
fM; N; Gg ; d) fB; A; D; Gg \ fA; D; M; N g ; e) fN; A; M; Dg \ fM; B; G; Ag ; f)
fA; B; Dg\fA; N; D; M g ; g) fA; D; B; N g\fN; B; A; M g ; h) fB; A; N; G; M g\
fA; N; M g :
5. Consider
am desenul:
F

Colorati cu verde punctele multimii E \ F:


6 Consider
am desenul:
N

Colorati cu rosu punctele multimii M \ N:


7. Consider
am punctele M; N; A; B; D si G
Calculati: a) fM; D; Gg [ fB; Dg ; b) fB; D; Gg [ fA; N g ; c) fM; A; D; Gg [
fM; N; Gg ; d) fB; A; D; Gg [ fA; D; M; N g ; e) fN; A; M; Dg [ fM; B; G; Ag ; f)
fA; B; Dg[fA; N; D; M g ; g) fA; D; B; N g[fN; B; A; M g ; h) fB; A; N; G; M g[
fA; N; M g :

1.11. FRONTIERA UNEI MULTIMI

27

8. Consider
am desenul:

Colorati cu albastru punctele multimilor E [ F:


9. Consider
am desenul:
N

Colorati cu negru punctele multimii M [ N:

1.11

Frontiera unei mul


timi

Introducerea riguroas
a a notiunii de frontiera a unei multimi este dicil
a.
De aceea o s
a prezent
am cteva exemple n care asimil
am frontiera unei multimi
cu conturul acelei multimi. Dac
a E este o multime, atunci not
am cu F r (E)
frontiera acesteia.
Exemplul 1.11.1 Consider
am desenul:

Fr (E )

Conturul trasat cu linie continu


a care m
argineste portiunea hasurat
a este
frontiera multimii E.

28

CAPITOLUL 1. MULTIMI

Exemplul 1.11.2 Consider


am desenul:

Fr (M )

Conturul trasat cu linie continu


a si ntrerupt
a care m
argineste portiunea
hasurat
a este frontiera multimii M .
Exemplul 1.11.3 Consider
am desenul:

Fr (N )

Conturul trasat cu linie continu


a si ntrerupt
a care m
argineste portiunea
colorat
a albastru este frontiera multimii N .
Exemplul 1.11.4 Consider
am desenul:

Fr (L )

Conturul trasat cu linie ntrerupt


a care m
argineste portiunea colorat
a galben
este frontiera multimii L.
Tema 1.11.1 Colorati diferit frontiera a cinci multimi diferite.
Tema 1.11.2 Construiti dou
a multimi E si F care au puncte comune. Colorati diferit F r (EnF ), F r (E \ F ) si F r (F nE) :
Tema 1.11.3 Construiti dou
a multimi E si F care au puncte comune si
colorati F r (E [ F ) :

1.12. INTERIORUL UNEI MULTIMI

1.12

29

Interiorul unei mul


timi

Deni
tia 1.12.1 Dac
a M este o multime, atunci multimea
Int (M ) = M nF r (M )
se numeste interiorul multimii M:
O multime care coincide cu interiorul s
au se numeste multime deschisa.
Remarca 1.12.1 Intieriorul oric
arei multimi este o multime deschis
a.

Axioma a II-a
Multimea vida si ntregul spatiu sunt multimi deschise.

Exemplul 1.12.1 Consider


am multimea E din desenul:

Fr (E )

Deoarece F r (E) este trasat


a cu linie continu
a, rezult
a c
a punctele sale
apartin multimii E: Asadar, F r (E) E: Dac
a d
am la o parte punctele F r (E) ;
atunci obtinem interiorul multimii E care arat
a ca n desenul:

Int (E )

Fr (Int (E ))
F r (Int (E)) a fost trasat
a cu linie ntrerupt
a, deoarece punctele sale nu
apartin Int (E) : Desi F r (Int (E)) si F r (E) sunt trasate diferit, avem egalitatea
F r (Int (E)) = F r (E) :

30

CAPITOLUL 1. MULTIMI

Exemplul 1.12.2 Consider


am multimea M din desenul:

Fr (M )

Deoarece F r (M ) este trasat


a cu linie continu
a si ntrerupt
a, rezult
a c
a nu
toate punctele sale apartin multimii M: Asadar, F r (M ) M: Dac
a d
am la o
parte punctele F r (M ) ; atunci obtinem interiorul multimii M care arat
a ca n
desenul:
Fr (Int (M ))

Int (M )

F r (Int (M )) a fost trasat


a cu linie ntrerupt
a, deoarece punctele sale nu
apartin Int (M ) : Desi F r (Int (M )) si F r (M ) sunt trasate diferit, avem egalitatea
F r (Int (M )) = F r (M ) :
Exemplul 1.12.3 Consider
am multimea N din desenul:

Fr (N )

Deoarece F r (N ) este trasat


a cu linie continu
a si ntrerupt
a, rezult
a c
a nu
toate punctele sale apartin multimii N: Asadar, F r (N )
N: Dac
a d
am la o
parte punctele F r (N ) ; atunci obtinem interiorul multimii N care arat
a ca n

1.13. NCHIDEREA UNEI MULTIMI

31

desenul:

Int (N )

Fr (Int (N ))

F r (Int (N )) a fost trasat


a cu linie ntrerupt
a, deoarece punctele sale nu
apartin Int (N ) : Desi F r (Int (N ))si F r (N ) sunt trasate diferit, avem egalitatea
F r (Int (N )) = F r (N ) :
Exemplul 1.12.4 Consider
am multimea L din desenul:

Fr (L )

Deoarece F r (L) este trasat


a cu linie ntrerupt
a, rezult
a c
a toate punctele
sale nu apartin multimii L: Asadar, L = Int (L) : Deci, L este o multime deschis
a.
De re
tinut: Frontiera multimilor deschise se traseaza cu linie ntrerupta.
Tema 1.12.1 Construiti cinci multimi deschise si colorati-le diferit frontiera
si interiorul. Pentru ecare multime n parte construiti cel putin dou
a puncte
care apartin frontierei si cel putin dou
a puncte care apartin interiorului.
Tema 1.12.2 Construiti dou
a multimi f
ar
a lacune, deschise si diferite M
si N care au puncte comune. Colorati diferit Int (M nN ) ; Int (M \ N ) si
Int (N nM ) :
Tema 1.12.3 Construiti dou
a multimi cu lacune, deschise si diferite M
si N care au puncte comune. Colorati diferit Int (M nN ) ; Int (M \ N ) si
Int (N nM ) :

1.13

nchiderea unei mul


timi

Deni
tia 1.13.1 Dac
a M este o multime, atunci multimea
M = M [ F r (M )
se numeste nchiderea multimii M:
O multime care coincide cu nchiderea sa se numeste multime nchisa.

32

CAPITOLUL 1. MULTIMI

Exemplul 1.13.1 Consider


am multimea E din desenul:

Fr (E )

Deoarece F r (E) este trasat


a cu linie continu
a, rezult
a c
a F r (E)
Asadar, E = E [ F r (E) : Deci, multimea E este nchis
a.
Exemplul 1.13.2 Consider
am multimea M din desenul:

E:

Fr (M )

Deoarece F r (M ) este trasat


a cu linie continu
a si ntrerupt
a, rezult
a c
a nu
toate punctele sale apartin multimii M: Asadar, F r (M )
M: Dac
a "lipim"
la multimea M si punctele frontierei multimii M; atunci obtinem nchiderea
multimii M care arat
a ca n desenul:

Fr (M )

F r M a fost trasat
a cu linie continu
a, deoarece punctele sale apartin
multimii M : Desi F r M si F r (M ) sunt trasate diferit, avem egalitatea
F r M = F r (M ) :

1.13. NCHIDEREA UNEI MULTIMI

33

Exemplul 1.13.3 Consider


am multimea N din desenul:

Fr (N )

Deoarece F r (N ) este trasat


a cu linie continu
a si ntrerupt
a, rezult
a c
a nu
toate punctele sale apartin multimii N: Asadar, F r (N )
N: Dac
a "lipim"
la multimea N si punctele frontierei multimii N; atunci obtinem nchiderea
multimii N care arat
a ca n desenul:

Fr (N )

F r N a fost trasat
a cu linie continu
a, deoarece punctele sale apartin multimii
N : Desi F r N si F r (N ) sunt trasate diferit, avem egalitatea
F r N = F r (N ) :
Exemplul 1.13.4 Consider
am multimea L din desenul:

Fr (L )

Deoarece F r (L) este trasat


a cu linie ntrerupt
a, rezult
a c
a toate punctele
sale nu apartin multimii L: Asadar, F r (L) L: Dac
a "lipim" la multimea L si
punctele frontierei multimii L; atunci obtinem nchiderea multimii L care arat
a
ca n desenul:

Fr (L )

F r L a fost trasat
a cu linie continu
a, deoarece punctele sale apartin multimii
L: Desi F r L si F r (L) sunt trasate diferit, avem egalitatea
F r L = F r (L) :

34

CAPITOLUL 1. MULTIMI

De re
tinut: Frontiera multimilor nchise se traseaza cu linie continua.

Tema 1.13.1 Construiti cinci multimi nchise si colorati-le diferit frontiera


si interiorul. Pentru ecare multime n parte construiti cel putin dou
a puncte
care apartin frontierei si cel putin dou
a puncte care apartin interiorului.
Tema 1.13.2 Construiti dou
a multimi cu lacune, inchise si diferite M si N
care au puncte comune. Colorati diferit M nN si N nM:
Tema 1.13.3 Construiti dou
a multimi f
ar
a lacune, inchise si diferite M si
N care au puncte comune. Colorati cu verde M \ N:
Tema 1.13.4 Construiti o multime deschis
a cu lacune E, si o multime
inchis
a f
ar
a lacune F care au puncte comune. Colorati diferit EnF si F nE:
Tema 1.13.5 Construiti o multime deschis
a f
ar
a lacune E, si o multime
inchis
a cu lacune F care au puncte comune. Colorati cu rosu E \ F:
Tema 1.13.6 Construiti o multime deschis
a E, si o multime inchis
a F care
au puncte comune. Colorati cu negru nchiderea multimii E [ F:

1.14

Exteriorul unei mul


timi

Deni
tia 1.14.1 Dac
a M este o multime, atunci multimea
Ext (M ) = nM
se numeste exteriorul multimii M:
Exemplul 1.14.1 Consider
am multimea nchis
a E ca n desenul:

Fr (E )

Exteriorul multimii E este o multime deschis


a si arat
a ca n desenul:

Ext (E )

1.14. EXTERIORUL UNEI MULTIMI

35

Desi F r (E) si F r (Ext (E)) sunt trasate diferit, avem egalitatea


F r (E) = F r (Ext (E)) :
Exemplul 1.14.2 Consider
am multimea nici nchis
a nici deschis
a M din
desenul:

Fr (M )

Exteriorul multimii M este o multime deschis


a si arat
a ca n desenul:

Ext (M )

Desi F r (M ) si F r (Ext (M )) sunt trasate diferit, avem egalitatea


F r (M ) = F r (Ext (M )) :
Exemplul 1.14.3 Consider
am multimea nici nchis
a nici deschis
a N din
desenul:

Fr (N )

36

CAPITOLUL 1. MULTIMI

Exteriorul multimii N este o multime deschis


a si arat
a ca n desenul:

Ext (N )

Desi F r (N ) si F r (Ext (N )) sunt trasate diferit, avem egalitatea


F r (N ) = F r (Ext (N )) :
Exemplul 1.14.4 Consider
am multimea deschis
a L din desenul:

Fr (L )

Exteriorul multimii L este o multime deschis


a si arat
a ca n desenul:

Ext (L )

Avem egalitatea F r (L) = F r (Ext (L)) :


Tema 1.14.1 Construiti cinci multimi diferite si colorati-le diferit interiorul,
frontiera si exteriorul. Pentru ecare multime n parte construiti cel putin dou
a
puncte care apartin interiorului, frontierei si exteriorului.

1.15. MULTIMI

CONEXE

1.15

37

Mul
timi conexe

Deni
tia 1.15.1 Dac
a F este o multime pentru care nu exist
a dou
a multimi
deschise, nevide si disjuncte D si astfel nct
F = (F \ D) [ (F \

);

atunci spunem c
a multimea F este conexa sau dintr-o bucata. n caz contrar,
spunem c
a multimea F nu este conexa sau c
a este formata din mai multe parti.
Exemplul 1.15.1 Consider
am multimea fP; M; Q; R; N g ca n desenul:

M.

.R
P

.
.

Consider
am multimile deschise, nevide si disjuncte D si

din desenul:

M.

.R
P

.
.

si

Deoarece fP; M; Q; R; N g \ D = fM; P; Qg ; fP; M; Q; R; N g \

= fN; Rg

fP; M; Q; R; N g = fM; P; Qg [ fN; Rg


rezult
a c
a multimea fP; M; Q; R; N g nu este conex
a.
Exemplul 1.15.2 Consider
am multimea E = E1 [ E2 ca n desenul:

E1

E2

38

CAPITOLUL 1. MULTIMI

Consider
am multimile deschise, nevide si disjuncte D si

E1

E2

din desenul:

Deoarece E = E1 [ E2 = (E \ D) [ (E \ ) rezult
a c
a multimea E nu este
conex
a.
Tema 1.15.1 Construiti dou
a multimi conexe si dou
a multimi neconexe.
Tema 1.15.2 Construiti o multime conex
a nici nchis
a nici deschis
a cu trei
lacune pe care o not
am cu M .
1. Fixati punctele A; B; C; D 2 Int (M ) ; P; Q; R 2 F r (M ) si E; F; G; H 2
Ext (M ) :
2. Calculati fA; H; D; Q; Cg [ fQ; P; E; F; A; Dg :
Tema 1.15.3 Construiti o multime neconex
a nchis
a format
a din trei p
arti
diferite E; F; G:
1. Fixati punctele A; B 2 Int (E) ; P; Q; R 2 Ext (F ) \ G si K; H 2 F r (F ) :
2. Calculati fA; K; P; Q; Rg [ fG; B; G; K; Ag :
3. Stabiliti valoarea de adev
ar a propozitiilor: P1 : fA; B; P g
E; P2 :
fP; Rg G; P3 : P 2 F ; P4 : P 2
= G; P5 : fA; B; K; Hg Ext (F ) ; P6 : fP; R; Kg =
fK; P; Rg ; P7 : fG; B; G; K; Ag =
6 A; K; P; Q; P8 : R 2
= F:

1.16

Evaluare

Testul 1.16.1
1. Construiti o multime deschis
a, conex
a care are dou
a lacune pe care o
not
am E. Colorati diferit F r (E) si Int (E) :
2. Construiti o multime neconex
a format
a dintr-o parte deschis
a E si o
parte nchis
a F: Fixati punctele M; N 2 F r (E) si P; Q 2 Int (F ) :
3. Construiti o multime nchis
a, neconex
a format
a din trei p
arti E; F si G.
Construiti o multime deschis
a H care s
a aib
a puncte comune cu F si G: Colorati
diferit Int (F \ H) si Int (G \ H) :
4. Construiti o multime conex
a, cu dou
a lacune, nici nchis
a nici deschis
a
pe care o not
am M: Construiti o multime nchis
a N care s
a aib
a puncte comune
cu M: Colorati diferit Int (M \ N ) si F r (M \ N ) :
5. Construiti o multime conex
a nchis
a cu o lacun
a pe care o not
am cu K.
Fixati punctele P; Q; R; S 2 Int (K) ; A; O; B 2 F r (K) si E; F; H 2 Ext (K) :
Calculati fA; O; P; Q; Hg [ fS; Q; E; F; A; Bg :
6. Construiti o multime neconex
a deschis
a format
a din dou
a p
arti diferite
M si N:

1.16. EVALUARE

39

a) Fixati punctele A; C; D 2 Int (M ) ; P; B; E; R 2 Ext (N ) nM si L; S 2


F r (N ) : Calculati fA; L; P; E; Rg [ fC; D; B; A; S; Lg :
b) Stabiliti valoarea de adev
ar a propozitiilor: P1 : fA; B; P; Eg
N ; P2 :
fP; R; Eg M ; P3 : P 2 Ext (M ) ; P4 : P 2
= N ; P5 : fA; B; L; Sg Ext (N ) ; P6 :
fP; R; Dg = fR; P; Dg ; P7 : fC; B; L; Ag =
6 fA; S; P; Dg ; P8 : R 2
= M:
7. Construiti o multime nchis
a, neconex
a format
a din dou
a p
arti E si G.
Colorati cu galben exteriorul acesteia si cu albastru interiorul acesteia.
8. Construiti o multime conex
a, cu patru lacune, nici nchis
a nici deschis
a
pe care o not
am N: Colorati cu albastru exteriorul acesteia si cu rosu interiorul
acesteia.
9. Construiti o multime conex
a, nchis
a cu o lacun
a pe care o not
am X si o
multime deschis
a, conex
a cu dou
a lacune pe care o not
am Y: Colorati cu negru
X [ Y si cu galben Ext (X [ Y ) .
Testul 1.16.2
1. Construiti o multime deschis
a, conex
a care are dou
a lacune pe care o
not
am E. Colorati diferit F r (E) si Int (E) :
2. Construiti o multime neconex
a format
a dintr-o parte deschis
a M si o
parte nchis
a N: Fixati punctele E; K 2 F r (N ) si P; S 2 Int (M ) :
3. Construiti o multime nchis
a, neconex
a format
a din dou
a p
arti deschise
K si T . Construiti o multime nchis
a L care s
a aib
a puncte comune cu K si T:
Colorati diferit Int (L \ K) si Int (T \ L) :
4. Construiti o multime conex
a, cu dou
a lacune, nici nchis
a nici deschis
a
pe care o not
am X: Construiti o multime nchis
a Y care s
a aib
a puncte comune
cu X: Colorati diferit Int (X \ Y ) si F r (X \ Y ) :
5. Construiti o multime conex
a deschis
a cu dou
a lacune pe care o not
am
cu X. Fixati punctele P; T; R; L 2 Int (X) ; A; C; B 2 F r (X) si E; D; G 2
Ext (X) : Calculati fA; C; P; T; Lg [ fC; E; G; A; Bg :
6. Construiti o multime neconex
a nchis
a format
a din dou
a p
arti diferite M
si N:
a) Fixati punctele P; Q; R 2 Int (M ) ; E; F; K; L 2 Ext (N ) nM si T; S 2
F r (N ) : Calculati fA; L; P; Q; Rg [ fT; S; E; K; Lg :
b) Stabiliti valoarea de adev
ar a propozitiilor: P1 : fT; Sg N ; P2 : fP; Lg
M ; P3 : E 2 Ext (M ) ; P4 : P 2
= N ; P5 : fR; P; K; Eg Ext (M ) ; P6 : fP; Q; T g =
fT; P; Rg ; P7 : fE; K; P g =
6 fF; K; P; Qg ; P8 : R 2
= M:
7. Construiti o multime deschis
a, neconex
a format
a din dou
a p
arti R si T .
Colorati cu galben exteriorul acesteia si cu albastru interiorul acesteia.
8. Construiti o multime conex
a, cu cinci lacune, nici nchis
a nici deschis
a
pe care o not
am X: Colorati cu albastru exteriorul acesteia si cu rosu interiorul
acesteia.
9. Construiti o multime conex
a, deschis
a cu o lacun
a pe care o not
am F si o
multime deschis
a, conex
a cu dou
a lacune pe care o not
am G: Colorati cu negru
F [ G si cu galben Int (F [ G) .

40

CAPITOLUL 1. MULTIMI

Studiul multimilor ca p
arti ale spatiului a determinat aparitia
Geometriei si a Algebrei, dou
a ramuri importante ale Matematicii.
n continuare, Partea I a acestui manual este destinat
a studiului
gurilor geometrice (plane, semispatii, drepte, segmente, poligoane,
semidrepte, unghiuri, semiplane,...) si a transform
arilor geometrice,
iar Partea a II-a este destinat
a studiului multimilor de numere ca
multimi de puncte ale unei drepte.

Partea I

Geometrie

41

Capitolul 2

Figuri geometrice
ncepnd cu aceast
a lectie toate multimile folosite se vor numi guri geometrice.

2.1

Planul

Deni
tia 2.1.1 Orice gur
a geometric
a nchis
a care are interiorul egal cu
multimea vid
a se numeste suprafata.
Remarca 2.1.1 O suprafata este o gur
a geometric
a care coincide cu frontiera
sa. Asadar, frontiera oric
arei guri geometrice este o suprafata.
Axioma a III-a
Oricare trei puncte distincte A; B si C determina n mod unic o
suprafata (A; B; C) care le contine astfel nct Ext (A; B; C) sa e
reuniunea a doua guri geometrice nevide, deschise si disjuncte.
Deni
tia 2.1.2 Suprafata (A; B; C) dat
a de axioma precedent
a se numeste
planul determinat de punctele A; B si C: Cele dou
a guri geometrice nevide,
deschise si disjuncte a c
aror reuniune este Ext (A; B; C) se numesc semispatii
deschise opuse care au drept frontiera planul (A; B; C) si se noteaz
a (A;B;C)
respectiv
(A;B;C) :
De re
tinut: Multimile incluse ntr-un plan se vor numi guri geometrice
plane. Cnd construim o gur
a geometric
a pe tabla din clas
a, consider
am c
a
avem o gur
a geometric
a plan
a inclus
a n planul foii de tabl
a. Cnd construim
o gur
a geometric
a pe foaia caietului, consider
am c
a avem o gur
a geometric
a
plan
a inclus
a n planul foii de caiet. Mai multe guri geometrice incluse n
acelasi plan se numesc guri geometrice coplanare.
Planele se mai noteaz
a si cu literele grecesti (alfa), (beta), (gama) si
(pi).
43

44

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE

2.2

Dreapta

Deni
tia 2.2.1 Intersectia nevid
a a dou
a plane diferite se numeste dreapta.
Dreptele se noteaz
a cu litere mici din alfabet sau cu litera greceasc
a (delta).
Instrumentele folosite pentru a construi drepte ncluse n planul foii de caiet
sau de tabl
a sunt rigla si echerul.
- Cum construim o dreapt
a inclus
a n planul foii de caiet?
Pasul 1. Fix
am rigla pe plan ca n desenul:

Pasul 2. Tras
am o dreapt
a d n lungul riglei ca n desenul:

Pasul 3. ndep
art
am rigla si obtinem dreapta d din desenul:

Constructia de mai sus ne determin


a s
a introducem

Axioma a IV-a
Oricare doua puncte distincte din spatiu determina n mod unic
o dreapta.

De re
tinut: Dac
a A si B sunt dou
a puncte distincte din spatiu, atunci
dreapta determinat
a de punctele A si B se noteaz
a AB:
- Cum construim dreapta determinat
a de punctele distincte A si B?

2.2. DREAPTA

45

Pasul 1. Fix
am n planul foii de caiet punctele A si B ca n desenul:

Pasul 2. Fix
am rigla lng
a punctele A si B ca n desenul:

B
A

Pasul 3. Tras
am o dreapt
a n lungul riglei care contine punctele A si B ca
n desenul:
B

Pasul 4. ndep
art
am rigla si obtinem dreapta AB din desenul:

B
A

Exemplul 2.2.1 Consider


am desenul:
d
P
N
M
a
b

Dreptele a; b; M N; N P; M P si d sunt egale. Vom scrie: a = b = M N =


N P = M P = d:

46

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE

Problema 2.2.1 Construiti o gur


a geometric
a deschis
a, conex
a cu dou
a
lacune pe care o not
am cu E:
a) Fixati punctele R si S pe frontiera acesteia si construiti dreapta RS:
b) Fixati celelalte puncte de intersectie dintre dreapta RS si F r (E) :
c) Identicati cinci dreptele egale cu dreapta RS:
Raspuns
a) Folosind datele problemei obtinem situatia din desenul:
D
S
E
C

B
A
R

b) Celelalte puncte de intersectie dintre dreapta RS si F r (E) sunt punctele


A; B; C si D:
c) Cinci drepte egale cu dreapta RS sunt: AR; BC; SD; CS si AC:
Tema 2.2.1 Construiti o gur
a geometric
a nchis
a, conex
a cu dou
a lacune
pe care o not
am cu F:
a) Fixati punctele P si Q pe frontiera acesteia si construiti dreapta P Q:
b) Fixati A 2 Int (F ) \ P Q si B 2 Ext (F ) \ P Q:
c) Identicati toate dreptele egale cu dreapta P Q:
Exemplul 2.2.2 Consider
am desenul:

P
N

d
Dreptele N P si d sunt diferite. Vom scrie: N P 6= d:
Problema 2.2.2 Construiti o gur
a geometric
a nchis
a, conex
a cu o lacun
a
pe care o not
am cu M:
a) Fixati punctele R; S 2 Int (M ) si A; B 2 Ext (M ) :
b) Construiti toate dreptele diferite determinate de ecare dou
a puncte
diferite:
c) Identicati dou
a perechi de dreptele egale.
Raspuns

2.2. DREAPTA

47

a) Folosind datele problemei obtinem situatia din desenul:

B
S

A
R

b) Dreptele diferite determinate de ecare dou


a puncte diferite sunt urm
atoarele: AB; BS; SR; AR; AS si BR:
c) AS = SA si BR = RB:
Tema 2.2.2 Construiti o gur
a geometric
a nchis
a, conex
a, f
ar
a lacune pe
care o not
am cu E:
a) Fixati punctele P; Q 2 F r (E) si C; D; E 2 Ext (E) :
b) Construiti toate dreptele diferite care se pot construi cu oricare dou
a
puncte diferite.
c) Identicati o dreapt
a egal
a cu dreapta P Q si trei drepte diferite de dreapta
DE:
Axioma a V-a
Daca este un plan si d este o dreapta astfel nct
atunci d
sau d
:
Propozi
tia 2.2.1 Daca este un plan, P 2
este formata dintr-un singur punct.

si Q 2

\d = ,

; atunci P Q\

Demonstratie
Folosind Axioma a V-a rezult
a c
a P Q\ 6= : Dac
a P Q\ ar format
a
din cel putin dou
a puncte distincte, atunci ar exista cel putin dou
a drepte
distincte care s
a contin
a punctele distincte P si Q:
Astfel, folosind Axioma a IV-a am ajunge la o contradictie.

Propozi
tia 2.2.2 Daca
atunci AB
:

este un plan si A; B 2

q.e.d.

astfel nct A 6= B;

Demonstratie
Fie C 2 Ext ( ) : Cum (A; B; C) \

= AB; rezult
a c
a AB

: q.e.d.

48

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE

2.2.1

Drepte paralele

Deni
tia 2.2.1.1 Dreptele a si b sunt paralele dac
a sunt egale sau diferite,
coplanare si au intersectia egal
a cu multimea vid
a. Vom scrie: a k b:
Exemplul 2.2.1.1 Consider
am desenul:
d
P
N
M
a
b

Deoarece a = b = M N = N P = M P = d; rezult
a c
a a k b k MN k NP k
M P k d:
Tema 2.1.2.1 Construiti trei drepte paralele egale notate a; b si c:
Exemplul 2.2.1.2 Pentru a construi dou
a drepte paralele diferite parcurgem mai multi pasi.
Pasul 1. Folosind echerul, construim o dreapt
a d ca n desenul:

Pasul 2. Construim o dreapt


a ajut
atoare ca n desenul:
d

Pasul 3. Deplas
am echerul n lungul dreptei ajut
atoare pn
a ce obtinem

2.2. DREAPTA

49

situatia din desenul:


d

Pasul 4. Construim o dreapt


a

ca n desenul:

Pasul 5. ndep
artnd echerul si stergnd dreapta ajut
atoare obtinem:
d

d si sunt dou
a drepte paralele diferite.
Tema 2.1.2.2 Construiti trei drepte paralele diferite notate m; n si p:
Deni
tia 2.2.1.2 Multimea tuturor dreptelor paralele cu o dreapt
a d formeaz
a
directia dreptei d:
Tema 2.2.1.3 Construiti 3 drepte egale si 7 drepte diferite care apartin
directiei unei drepte d:
De re
tinut: Oricare dou
a drepte paralele diferite a si b determin
a n mod
unic un plan pe care l not
am (a; b) :

50

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE


Axioma a VI-a
Orice punct exterior unei drepte apartine unei singure drepte
paralela cu dreapta data.

- Cum proced
am pentru a construi paralela la o dreapt
a d care contine
punctul P ?
Pasul 1. Fix
am punctul P si folosind echerul, construim o dreapt
a d ca n
desenul:

Pasul 2. Construim o dreapt


a ajut
atoare ca n desenul:

Pasul 3. Deplas
am echerul n lungul dreptei ajut
atoare pn
a ce obtinem
situatia din desenul:

2.2. DREAPTA

51

Pasul 4. Construim o dreapt


a

care contine punctul P ca n desenul:

Pasul 5. ndep
artnd echerul si stergnd dreapta ajut
atoare obtinem:

Dreapta este unica paralel


a la dreapta d care contine punctul P:
Tema 2.2.1.4 Fixati patru puncte diferite A; B; C si D: Construiti paralele
la dreapta AD care contin punctele B si C:
De re
tinut: O dreapt
a d si un punct exterior P determin
a n mod unic un
plan pe care l not
am (d; P ) :

2.2.2

Drepte concurente

Deni
tia 2.2.2.1 Dou
a drepte diferite cu intersectia diferit
a de multimea
vid
a se numesc drepte concurente.
Propozi
tia 2.2.2.1 Daca a si b sunt doua drepte concurente, atunci a \ b
este formata dintr-un singur punct.
Demonstratie
Din ipotez
a rezult
a c
a a 6= b si a \ b 6= :
Presupunem, prin absurd, c
a exist
a P; Q 2 a \ b : P 6= Q:
Folosind Axioma a IV-a, rezult
a c
a a = P Q = b: Contradictie!
q.e.d.

52

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE


De re
tinut: Dou
a drepte concurente a si b arat
a ca n desenul:

Punctul de intersectie P se numeste punct de concurenta al dreptelor a si b:


Oricare dou
a drepte concurente a si b determin
a n mod unic un plan pe care
l not
am (a; b) :
Tema 2.2.2.1 Construiti cinci drepte concurente n acelasi punct pe care
s
a le notati diferit.
Propozi
tia 2.2.2.1 Daca akb si c (a; b) astfel nct dreptele a si c sunt
concurente, atunci b si c sunt concurente.
Demonstratie
Dac
a a = b; atunci demonstratia este imediat
a.
Dac
a a 6= b; atunci trebuie s
a avem c 6= b: n caz contrar, ar rezulta c
a
cka si am ajunge la o contradictie.
Presupunem, prin absurd, c
a dreptele b si c nu sunt concurente.
Astfel, punctul de intersectie dintre dreptele a si c apartine la dou
a
paralele diferite la dreapta b:
Folosind Axioma a VI-a, rezult
a c
a a = c: Contradictie!

2.3

q.e.d.

Evaluare

Testul 2.3.1
1. Construiti o gur
a geometric
a deschis
a, neconex
a format
a din dou
a p
arti
E si F:
a) Fixati punctele P 2 F r (E) si Q 2 Int (F ) astfel nct P Q \ (E [ F ) 6= :
b) Fixati R 2 F r (E) \ P Q si S; T 2 F r (F ) \ P Q:
c) Identicati toate dreptele egale cu dreapta RS:
2. Construiti cinci puncte diferite A; B; C; D si E n planul foii de caiet.
a) Construiti toate dreptele diferite determinate de ecare dou
a puncte distincte. Cte drepte apar?

2.3. EVALUARE

53

b) Identicati trei perechi de drepte egale.


3. Construiti trei drepte paralele egale notate AB; d si EF:
4. Construiti patru drepte paralele diferite AC; d; e si KF:
5. Consider
am trei puncte diferite M; N si P: Construiti dou
a drepte egale
care apartin directiei dreptei M N; trei drepte diferite care apartin directiei
dreptei N P si trei drepte egale care apartin directiei dreptei M P .
6. Consider
am sase puncte diferite M; N; R; S; T si P: Construiti dreptele
care apartin directiei dreptei M N si care contin punctele R; S; T si P:
7. Construiti o gur
a geometric
a neconex
a format
a din trei p
arti E; F si
G:
a) Trasati o dreapt
a d care s
a intersecteze doar gura geometric
a G:
b) Fixati punctele P; Q; R 2 Int (F ) si A; B; C 2 F r (E) :
c) Construiti paralelele la dreapta d care contin punctele P; Q; R; A; B si C:
8. Consider
am punctele diferite A; B; C; D; E si F: Construiti dreptele
diferite concurente n punctul A:
9. Consider
am punctele diferite A; B; C si D: Cte perechi de drepte concurente se pot construi? Care sunt acestea?
Testul 2.3.2
1. Construiti o gur
a geometric
a nici nchis
a nici deschis
a, conex
a cu trei
lacune pe care o not
am F:
a) Fixati punctele A 2 Ext (F ) si B 2 Int (F ) astfel nct AB \ F r (F ) s
a
e format
a din cel putin patru puncte:
b) Identicati toate dreptele egale cu dreapta AB:
2. Construiti o dreapt
a d:
a) Fixati R; P; Q 2 d si S; T; L 2 Ext (d) :
b) Construiti toate dreptele diferite care se pot construi cu oricare dou
a
puncte diferite.
c) Identicati toate dreptele egale cu dreapta RP:
3. Construiti trei drepte paralele egale notate AB; BC si AC:
4. Construiti trei drepte paralele diferite notate AM; LC si F G:
5. Consider
am dou
a puncte diferite Q si P: Construiti trei drepte egale
care apartin directiei dreptei QP si patru drepte diferite care apartin directiei
dreptei QP:
6. Consider
am sase puncte diferite C; D; E; F; G si H: Construiti dreptele
care apartin directiei dreptei CD si care contin punctele E; F; G si H:
7. Construiti o gur
a geometric
a neconex
a format
a din trei p
arti A; M si
N:
a) Trasati o dreapt
a d care s
a intersecteze doar gura geometric
a A:
b) Fixati punctele X; Z; Y 2 Int (N ) si L; B; C 2 F r (M ) :
c) Construiti paralelele la dreapta d care contin punctele X; Z; Y; L; B si C:
8. Consider
am punctele diferite M; P; L si R: Cte perechi de drepte concurente se pot construi? Care sunt acestea?
9. Consider
am punctele diferite X; F; I; K si Y: Construiti dreptele diferite
concurente n punctul I:

54

2.4

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE

Segmente

Deni
tia 2.3.1 Intersectia nevid
a si conex
a dintre o dreapt
a si o gur
a
geometric
a deschis
a se numeste segment deschis.
Exemplul 2.3.1 Consider
am desenul:

Figura geometric
a ]A; B[ = d \ D se numeste segment deschis care are drept
frontiera punctele A si B:
Dac
a stergem tot ce este n plus, atunci segmentul deschis ]A; B[ arat
a ca n
desenul:

B
Exemplul 2.3.2 Figurile geometrice [A; B[ = fAg [ ]A; B[ si ]A; B] =
]A; B[ [ fBg se numesc segmente semideschise care au drept frontiera punctele
A si B: Segmentul semideschis [A; B[ arat
a ca n desenul:

B
ngrosarea punctului A semnic
a faptul c
a acesta apartine segmentului semideschis [A; B[ : Segmentul semideschis ]A; B] arat
a ca n desenul:

B
ngrosarea punctului B semnic
a faptul c
a acesta apartine segmentului semideschis ]A; B] :

2.4. SEGMENTE

55

Exemplul 2.3.3 Figura geometric


a [A; B] = fAg [ ]A; B[ [ B se numeste
segment nchis care are drept frontiera punctele A si B: Segmentul nchis [A; B]
arat
a ca n desenul:

B
ngrosarea punctelor A si B semnic
a faptul c
a acestea apartin segmentului
nchis [A; B] :
Tema 2.3.1 Folosind notatii diferite, construiti cte cinci segmente din
ecare tip prezentat mai sus.
Tema 2.3.2. Construiti o gur
a geometric
a F deschis
a, conex
a cu trei
lacune. Fixati P 2 Int (F ) si Q 2 Ext (F ) si construiti dreapta P Q: Cte
segmente diferite apar? Ce fel de segmente sunt? Notati-le diferit.
Tema 2.3.3. Construiti o gur
a geometric
a G nchis
a, conex
a cu dou
a
lacune. Fixati A 2 Int (G) si B 2 Ext (G) si construiti dreapta AB: Cte
segmente diferite apar? Ce fel de segmente sunt? Notati-le diferit.
Tema 2.3.4. Construiti o gur
a geometric
a M nici deschis
a nici nchis
a,
neconex
a format
a din trei buc
ati. Construiti o dreapt
a d care are puncte comune
cu M: Cte segmente diferite apar? Ce fel de segmente sunt? Notati-le diferit.
De re
tinut: Dreapta care include un segment se numeste suportul segmentului respectiv.

2.4.1

Figuri geometrice convexe

Deni
tia 2.4.1.1 O gura geometrica F este convexa dac
a oricare ar
A; B 2 F; rezult
a c
a [A; B]
F: n caz contrar, dac
a exist
a A; B 2 F; astfel
nct [A; B] F; atunci spunem c
a gura geometrica F nu este convexa.

Axioma a VII-a
Spatiul
este o gura geometrica convexa.

De re
tinut: Folosind axioma precedent
a, rezult
a c
a spatiul este o multime
conexa fara gauri. Astfel, planul este perceput ca ind o suprafata fara denivelari,
fara lacune si nesfr
sita iar dreapta este perceputa ca ind o sfoara bine ntinsa
si nesfr
sita.
Exemplul 2.4.1.1 Planul este o gur
a geometric
a convex
a.

56

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE

Exemplul 2.4.1.2 Dreapta este o gur


a geometric
a convex
a.
Exemplul 2.4.1.3 Segmentele sunt guri geometrice convexe.
Exemplul 2.4.1.4 Consider
am gura geometric
a N nici nchis
a nici deschis
a din desenul:

Fix
am punctele A; B 2 N si construim segmentul nchis [A; B] ca n desenul:

B
N

Deoarece [A; B] N; rezult


a c
a gura geometric
a N nu este convex
a.
Exemplul 2.4.1.5 Dou
a drepte concurente nu formeaz
a o gur
a geometric
a
convex
a.
Exemplul 2.4.1.6 Dou
a drepte paralele diferite nu formeaz
a o gur
a geometric
a convex
a.
Tema 2.4.1.1 Construiti dou
a guri geometrice convexe si dou
a guri geometrice neconvexe.
Tema 2.4.1.2 Construiti trei drepte concurente a; b si c ntr-un punct P:
Figura geometric
a a [ b [ c este convex
a? Dar conex
a?
Tema 2.4.1.3 Fixati trei puncte diferite A; B si C: Figura geometric
a
[A; B] [ [B; C] [ [A; C] este convex
a? Dar conex
a?
Tema 2.4.1.4 Construiti dou
a drepte paralele diferite AB si M N: Figura
geometric
a AB [ M N este convex
a? Dar conex
a?

2.4.2

Poligoane

Deni
tia 2.4.2.1 Figura geometric
a plan
a, nchis
a si convex
a a c
arei frontier
a este reuniune nit
a de segmente nchise se numeste poligon. Segmentele
frontier
a se numesc laturile poligonului, iar punctele frontier
a ale laturilor se
numesc vrfurile poligonului.
Poligoanele care au interiorul egal cu multimea vid
a se numesc poligoane degenerate, iar cele care au interiorul diferit de multimea vid
a se numesc poligoane
nedegenerate.

2.4. SEGMENTE

57

Poligonul cu trei (patru, cinci, sase,...) laturi se numeste triunghi (patrulater,


pentagon, hexagon,...).
De re
tinut: Citirea unui poligon se face circular si nu n zig-zag.
Exemplul 2.4.2.1 Consider
am desenul:

A
Ext (ABC )
B

C
Int (ABC )

Am construit triunghiul nedegenerat ABC:


F r (ABC) = [A; B] [ [B; C] [ [A; C] :
Punctele A; B si C sunt vrfurile triunghiului nedegenerat ABC:
Tema 2.4.2.1 Deniti triunghiul. Folosind modelul din exemplul precedent,
construiti patru triunghiuri nedegenerate notate diferit.
Exemplul 2.4.2.2 Consider
am desenul:

Ext (ABC )
A

Am construit triunghiul degenerat ABC = [B; C] :


F r (ABC) = [A; B] [ [B; C] [ [A; C] = [B; C] :
Punctele A; B si C sunt vrfurile triunghiului degenerat ABC:
Exemplul 2.4.2.3 Consider
am desenul:

Ext (ABC )

A
B

Am construit triunghiul degenerat ABC = fAg = fBg = fCg :


F r (ABC) = [A; B] [ [B; C] [ [A; C] = fAg = fBg = fCg :

58

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE


Punctele A; B si C sunt vrfurile triunghiului degenerat ABC:
Exemplul 2.4.2.4 Consider
am desenul:
Ext (MNPQ )

Int (MNPQ )

Am construit patrulaterul nedegenerat M N P Q:


F r (M N P Q) = [M; N ] [ [N; P ] [ [P; Q] [ [Q; M ] :
Punctele M; N; P si Q sunt vrfurile patrulaterului nedegenerat M N P Q:
Tema 2.4.2.2 Deniti patrulaterul. Folosind modelul din exemplul precedent, construiti trei patrulatere nedegenerate notate diferit.
Exemplul 2.4.2.5 Consider
am desenul:

Ext (MNPQR )

Int (MNPQR )
Am construit pentagonul nedegenerat M N P QR:
F r (M N P QR) = [M; N ] [ [N; P ] [ [P; Q] [ [Q; R] [ [R; M ] :
Punctele M; N; P; Q si R sunt vrfurile pentagonului nedegenerat M N P QR:
Tema 2.4.2.3 Deniti pentagonul. Folosind modelul din exemplul precedent, construiti dou
a patrulatere nedegenerate notate diferit.
Tema 2.4.2.4 Deniti hexagonul si construiti dou
a hexagoane nedegenerate
notate diferit.

2.4. SEGMENTE

2.4.3

59

Paralelogramul

Deni
tia 2.4.3.1 Patrulaterul nedegenerat pentru care dreptele suport ale
laturilor opuse sunt paralele se numeste paralelogram.
- Cum construim un paralelogram?
Pasul 1. Folosind echerul construim dou
a drepte paralele diferite ca n
desenul:

Pasul 2. Folosind echerul construim alte dou


a drepte paralele diferite ca n
desenul:

Pasul 3. ndep
artnd echerul, stergnd dreptele ajut
atoare si liniile ap
arute

60

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE

n plus, obtinem paralelogramul P QRS din desenul:


Q
P

Ext (PQRS )

R
S
Int (PQRS )

Din constructie rezult


a c
a P QkRS si P SkQR:
Tema 2.4.3.1 Construiti cinci paralelograme n diferite pozitii si colorati
diferit interiorul, frontiera si exteriorul acestora.
Tema 2.4.3.2 Consider
am triunghiul nedegenerat ABC:
a) Construiti paralelogramul ABEF astfel nct E; F 2 Ext (ABC) :
b) Construiti paralelogramul BCGH astfel nct G; H 2 Ext (ABC) :
Tema 2.4.3.3 Consider
am paralelogramul XY KL:
a) Construiti paralelogramul KLEF astfel nct E; F 2 Ext (XY KL) :
b) Construiti paralelogramul F EAB astfel nct A; B 2 Ext (KLEF ) :

2.4.4

Trapezul

Deni
tia 2.4.4.1 Patrulaterul nedegenerat pentru care doar dreptele suport
a dou
a laturi opuse sunt paralele se numeste trapez.
- Cum construim un trapez?
Pasul 1. Folosind echerul construim dou
a drepte paralele diferite ca n
desenul:

2.5. EVALUARE

61

Pasul 2. Folosind echerul construim alte dou


a drepte neparalele diferite ca
n desenul:

Pasul 3. S
tergnd dreapta ajut
atoare si liniile ap
arute n plus, obtinem
trapezul M AT E din desenul:
A
Ext (MATE )

T
E
Int (MATE )

Din constructie rezult


a c
a M AkT E si AT , M E:
Tema 2.4.4.1 Construiti cinci trapeze n diferite pozitii si colorati diferit
interiorul, frontiera si exteriorul acestora.
Tema 2.4.4.2 Consider
am triunghiul nedegenerat ABC:
a) Construiti trapezul ABEF (AB k EF ) astfel nct E; F 2 Ext (ABC) :
b) Construiti trapezul BCGH (BH k GC) astfel nct G; H 2 Ext (ABC) :
Tema 2.4.4.3 Consider
am trapezul ABKL (AB k KL) :
a) Construiti trapezul ABEF (AF k ED) astfel nct E; F 2 Ext (ABKL) :
b) Construiti paralelogramul BEXY astfel nct X; Y 2 Ext (ABEF ) :

2.5

Evaluare

Testul 2.5.1
1. Construiti un triunghi nedegenerat ABC si colorati cu galben interiorul
s
au:
a) Fixati M 2 ]A; B[ si N 2 ]B; C[ :
b) Construiti segmentele nchise [C; M ] si [N; A] :
c) Notati cu P punctul de intersectie al dreptelor CM si AN:

62

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE

d) Notati cu Q punctul de intersectie al dreptelor BP si AC:


e) Construiti triunghiul nedegenerat M N Q si colorati cu albastru interiorul
s
au:
2. Construiti patrulaterul nedegenerat P QRS si xati M 2 Ext (P QRS) :
a) Construiti dreptele care contin punctele P; Q; R respectiv S si sunt concurente n punctul M:
b) Colorati cu rosu punctele intersectiei dintre dreapta M R si patrulaterul
nedegenerat P QRS
c) Construiti paralela la dreapta QR care contine punctul S.
d) Construiti triunghiul P QR si colorati diferit Int (P QR) si Int (P RS) :
3. Construiti paralelogramul ABCD si xati M 2 Int (ABCD).
a) Construiti paralelele la dreptele suport ale laturilor paralelogramului care
contin punctul M:
b) Notati cu U; V; X respectiv T punctele de intersectie cu laturile [A; B] ;
[B; C] ; [C; D] respectiv [A; D] :
c) Cte paralelograme apar? Enumerati-le.
4. Construiti paralelogramul EF GH si xati A 2 Ext (EF GH) :
a) Construiti paralelele la dreptele suport ale laturilor paralelogramului care
contin punctul A:
b) Notati cu M; N; P respectiv Q punctele de intersectie cu dreptele EF; F G;
GH respectiv EH:
c) Cte paralelograme apar? Enumerati-le.
5. Construiti un un triunghi nedegenerat ABC:
a) Construiti paralela a la drepata BC care contine punctul A:
b) Construiti paralela b la drepata AC care contine punctul B:
c) Construiti paralela c la drepata BA care contine punctul C:
d) Faceti notatiile: fM g = c \ b; fN g = b \ a si fP g = c \ a:
e) Cte triunghiuri apar? Dar paralelograme? Enumerati-le.
6. Construiti triunghiul nedegenerat P QS si xati A 2 Int (P QS) :
a) Construiti paralela c la drepata P Q care contine punctul A:
b) Construiti paralela d la drepata QS care contine punctul A:
c) Faceti notatiile: fM g = P S \ c; fN g = QS \ c; fCg = P S \ d si fBg =
P Q \ d:
e) Cte triunghiuri apar? Dar trapeze? Dar paralelograme? Enumerati-le.
7. Construiti triunghiul nedegenerat ABC si xati M 2 ]B; C[ :
a) Construiti paralela c la dreapta AB care contine punctul M:
b) Construiti paralela b la dreapta AC care contine punctul M:
c) Faceti notatiile: fN g = AC \ c si fP g = AB \ b:
e) Cte triunghiuri apar? Dar trapeze? Dar paralelograme? Enumerati-le.
8. Construiti trapezul ABCD (AB k CD) si xati M; N 2 ]D; C[ astfel
nct M 6= N si N 2 [M; C] :
a) Construiti paralela m la dreapta BC care contine punctul M:
b) Construiti paralela n la dreapta AD care contine punctul N:
c) Faceti notatiile: fP g = m \ n; fEg = m \ AD si fF g = BC \ n:
e) Cte triunghiuri apar? Dar hexagoane? Enumerati-le.
9. Fie trapezul ABCD (AB k CD) :

2.5. EVALUARE

63

a) Construiti paralelogramul ABEF astfel nct E; F 2 Ext (ABCD) :


b) Construiti paralelogramul CDGH astfel nct G; H 2 Ext (ABCD) :
c) Folosind echerul, vericati dac
a EF GH este trapez.
Testul 2.5.2
1. Construiti un triunghi nedegenerat DEC si xati R 2 Int (DEC) :
a) Construiti segmentele nchise [R; D] ; [R; E] si [R; C] :
b) Notati cu P punctul de intersectie al dreptelor RD si EC:
c) Notati cu S punctul de intersectie al dreptelor RE si DC:
d) Notati cu Q punctul de intersectie al dreptelor RC si DE:
e) Construiti triunghiul nedegenerat P SQ si colorati cu galben interiorul
s
au:
2. Construiti patrulaterul nedegenerat ABCD si xati N 2 Int (ABCD) :
a) Construiti dreptele care contin punctele A; B; C respectiv D si sunt concurente n punctul N:
b) Colorati cu albastru punctele intersectiei dintre dreapta DN si patrulaterul nedegenerat ABCD:
c) Construiti paralela la dreapta BC care contine punctul A.
d) Construiti triunghiul BCD si colorati diferit Int (ABD) si Int (BCD) :
3. Construiti paralelogramele XY ZT si XY CD.
a) Construiti segmentele nchise [T; D] si [Z; C] :
b) Folosind echerul, vericati dac
a ZT DC este paralelogram.
c) Cte paralelograme apar? Enumerati-le.
4. Construiti paralelogramul ABCD si xati M 2 Int (ABCD) :
a) Construiti paralelele la dreptele suport ale laturilor paralelogramului care
contin punctul M:
b) Notati cu R; S; P respectiv T punctele de intersectie cu laturile [A; B] ;
[B; C] ; [C; D] respectiv [D; A] :
c) Cte paralelograme apar? Enumerati-le.
5. Construiti un triunghi nedegenerat M N P:
a) Construiti paralela m la drepata N P care contine punctul M:
b) Construiti paralela n la drepata M P care contine punctul N:
c) Construiti paralela p la drepata M N care contine punctul P:
d) Faceti notatiile: fAg = p \ n; fBg = p \ m si fCg = m \ n:
e) Cte triunghiuri apar? Dar paralelograme? Enumerati-le.
6. Construiti triunghiul nedegenerat P QS si xati punctele diferite A; B; C;
D 2 [P; S] :
a) Construiti paralelele la drepata SQ care contin punctele A; B; C si D:
b) Cte triunghiuri apar? Dar trapeze? Dar paralelograme?
c) Folosind notati adecvate, enumerati-le.
7. Construiti triunghiul nedegenerat M AC si xati P 2 ]A; C[ :
a) Construiti paralela x la dreapta AM care contine punctul P:
b) Construiti paralela y la dreapta M C care contine punctul P:
c) Faceti notatiile: fXg = AM \ y si fY g = M C \ x:
e) Cte triunghiuri apar? Dar trapeze? Dar paralelograme? Enumerati-le.

64

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE

8. Construiti trapezul M N P Q (P Q k M N ) si xati A; B 2 ]P; Q[ astfel


nct A 6= B si A 2 [P; B] :
a) Construiti paralela a la dreapta M Q care contine punctul A:
b) Construiti paralela b la dreapta N P care contine punctul B:
c) Faceti notatiile: fRg = a \ b; fSg = a \ N P si fT g = M Q \ b:
e) Cte triunghiuri apar? Dar hexagoane? Enumerati-le.
9. Fie paralelogramul ABCD:
a) Construiti paralelogramul ABEF astfel nct E; F 2 Ext (ABCD) :
b) Construiti paralelogramul DCGH astfel nct G; H 2 Ext (ABCD) :
c) Folosind echerul, vericati dac
a EF HG este paralelogram.

2.6

Semiplane

Deni
tia 2.6.1 Intersectia nevid
a dintre un semispatiu deschis si un plan se
numeste semiplan deschis. nchiderea unui semiplan deschis se numeste semiplan nchis.
Consider
am desenul:

Dac
a d este o dreapt
a inclus
a n planul ; atunci gurile geometrice deschise
si disjuncte d si
a
d sunt semiplane deschise opuse care au drept frontier
dreapta d:

Axioma a VIII-a
Daca d si
sunt doua drepte incluse n planul
d \ = ; atunci
d sau
d:

astfel nct

Propozi
tia 2.6.1 Daca d este o dreapta inclusa n planul
Q2
;
atunci
P Q \ d este formata dintr-un singur punct.
d

iar P 2

si

2.6. SEMIPLANE

65

Demonstratie
Folosind Axioma a VIII-a rezult
a c
a P Q \ d 6= : Dac
a P Q \ d ar
format
a din cel putin dou
a puncte distincte, atunci ar exista cel putin
dou
a drepte distincte care s
a contin
a punctele distincte P si Q:
Astfel, folosind Axioma a IV-a am ajunge la o contradictie.

q.e.d.

De re
tinut: Un semiplan este bine determinat de dreapta frontier
a si un
punct arbitrar care nu apartine acesteia.

Exemplul 2.6.1 Consider


am desenul:

.M
d

Am construit semiplanul deschis care are drept frontier


a dreapta d si care
contine punctul M: Acesta se noteaz
a ]d; M :
Exemplul 2.6.2 Consider
am desenul:

B
A

Am construit semiplanul deschis care are drept frontier


a dreapta AB si care
contine punctul P: Acesta se noteaz
a ]AB; P :

66

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE


Exemplul 2.6.3 Consider
am semiplanele deschise egale din desenul:

P
d

Q
B

Avem egalit
atile: ]AB; P = ]d; P = ]AB; Q = ] ; Q :
Exemplul 2.6.4 Consider
am desenul:

.
N

Am construit semiplanul nchis care are drept frontier


a dreapta
contine punctul N: Acesta se noteaz
a [ ;N :
Exemplul 2.6.5 Consider
am desenul:

si care

Am construit semiplanul nchis care are drept frontier


a dreapta P Q si care
contine punctul A: Acesta se noteaz
a [P Q; A :

2.7. SEMIDREPTE

67

Exemplul 2.6.3 Consider


am semiplanele nchise egale din desenul:

Q
S

Avem egalit
atile: [P Q; A = [a; A = [P Q; L = [b; S = [a; L = [P Q; S =
[b; A :
Tema 2.6.1 Construiti trei semiplane deschise si trei semiplane nchise
folosind diferite notatii. Colorati diferit dreptele frontier
a si interioarele acestora.
Tema 2.6.2 Construiti dou
a semiplane deschise egale si trei semiplane nchise egale folosind diferite notatii.
Tema 2.6.3 Fixati n planul foii de caiet punctele diferite A; B; C si D:
a) Construiti semiplanul nchis care are drept frontier
a dreapta AB si care
contine punctul C:
b) Construiti opusul semiplanul deschis care are drept frontier
a dreapta BC
care contine punctul D:
c) Colorati cu albastru intersectia semiplanelor construite la punctele a) si
b).
Tema 2.6.4 Construiti n planul foii de caiet triunghiul nedegenerat ABC:
a) Fixati punctele distincte E si F care apartin opusului semiplanului deschis
care are drept frontier
a dreapta BC si care contine punctul A:
b) Construiti dreptele EA; EB si EC:
c) Construiti paralelele la dreptele suport ale laturilor triunghiului ABC care
contin punctul F:

2.7

Semidrepte

Deni
tia 2.7.1 Intersectia nevid
a dintre un semiplan deschis si o dreapt
a
inclus
a n planul din care face parte semiplanul se numeste semidreapta deschisa.

68

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE


Consider
am desenul:

P
d

Dac
a este o dreapt
a inclus
a n planul =
d [ d [ d ; atunci gurile
geometrice deschise si disjuncte P si
sunt
semidrepte
deschise opuse care
P
au drept frontiera punctul P:
nchiderea unui semidrepte deschise se numeste semidreapta nchisa.
De re
tinut: O semidreapt
a este bine determinat
a de punctul frontier
a si
un punct arbitrar diferit de acesta.
Exemplul 2.7.1 Consider
am desenul:

Am construit semidreapta deschis


a care are drept frontier
a punctul A si care
contine punctul B: Acesta se noteaz
a ]A; B :
Exemplul 2.7.2 Consider
am desenul:

dA
N
M
A
B

2.7. SEMIDREPTE

69

Avem egalit
atile: ]A; B = ]A; M = ]B; N = dA = ]B; M = ]A; N :
Exemplul 2.7.3 Consider
am desenul:
P

Am construit semidreapta nchis


a care are drept frontier
a punctul P si care
contine punctul Q: Aceasta se noteaz
a [P; Q :
Exemplul 2.7.4 Consider
am desenul:
P
A
Q
B
A

Avem egalit
atile: [P; A = [P; Q = [P; B = A :
Tema 2.7.1 Construiti trei semidrepte deschise si trei semidrepte nchise
folosind diferite notatii.
Tema 2.7.2 Construiti dou
a semidrepte deschise egale si trei semidrepte
nchise egale folosind diferite notatii.
Tema 2.7.3 Consider
am punctele distincte A; B; F; G; H si P .
a) Construiti semidreptele nchise care au drept frontier
a punctul P si care
contin punctele A; B; F; G si H:
b) Construiti opusa semidreptei deschise care are drept frontier
a punctul A
si care contine punctul F:
c) Construiti dou
a puncte diferite X si Y care apartin semidreptei deschise
care are drept frontier
a punctul G care contine punctul H:
Tema 2.7.4 Construiti n planul foii de caiet triunghiul nedegenerat M N P:
a) Fixati punctul E 2 ]N; P .
b) Fixati punctul F 2 ]P; N .
c) Construiti semidreptele [A; E si [A; F :
d) Hasurati interiorul semiplanului ]EF; A :
e) Indicati trei semiplane nchise egale cu [BC; A :
f) Indicati trei semidrepte nchise egale cu [E; B :

70

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE

De re
tinut: Dreapta care include o semidreapt
a se numeste suportul semidreptei respective.

2.7.1

Unghiuri

Deni
tia 2.7.1.1 Figura geometric
a plan
a, nchis
a si convex
a a c
arei frontier
a este reuniunea a dou
a semidrepte nchise se numeste unghi. Semidreptele
frontier
a se numesc laturile unghiului, iar punctul frontier
a al laturilor se numeste vrful unghiului.
Unghiurile care au interiorul egal cu multimea vid
a se numesc unghiuri degenerate, iar cele care au interiorul diferit de multimea vid
a se numesc unghiuri
nedegenerate.
Exemplul 2.7.1.1 Consider
am desenul:
A

Am construit unghiul degenerat \AOB care se numeste unghi nul.


Punctul O este vrful unghiului iar semidreptele nchise [O; A si [O; B sunt
laturile unghiului.
Exemplul 2.7.1.2 Consider
am desenul:
A

Int (AOB )

O
B
Ext (AOB )

Am construit unghiul nedegenerat \AOB.


Punctul O este vrful unghiului iar semidreptele nchise [O; A si [O; B sunt
laturile unghiului.
Exemplul 2.7.1.3 Consider
am desenul:
Int (MPQ )

M
P
Ext (MPQ )

2.8. EVALUARE

71

Am construit unghiul nedegenerat \M P Q.


Punctul P este vrful unghiului iar semidreptele nchise [P; M si [P; Q sunt
laturile unghiului.
Exemplul 2.7.1.4 Consider
am desenul:

Int (LMN )

Ext (LMN )
Am construit unghiul nedegenerat \LM N care se numeste unghi plat sau
unghi alungit.
Punctul M este vrful unghiului iar semidreptele nchise [M; L si [M; N sunt
laturile unghiului.
Tema 2.7.1.1 Construiti dou
a perechi de unghiuri nedegenerate egale.
Tema 2.7.1.2 Fixati cinci puncte diferite C; D; E; F si G .
a) Construiti unghiul \DEF:
b) Construiti unghiul \GEF:
c) Colorati cu rosu \DEF \ \GEF:
Tema 2.7.1.2 Construiti unghiul plat \AOB.
a) Construiti trapezul P QRS (P Q k RS) care s
a e inclus n Int (\AOB) :
b) Construiti paralelogramaul M Y T E care s
a e inclus n Ext (\AOB) :
c) Construiti si colorati cu albastru unghiul \T AY:

2.8

Evaluare

Testul 2.8.1
1. Consider
am un semiplan deschis care are drept frontier
a dreapta d si care
contine punctul A:
a) Construiti punctele diferite M; N; P; Q 2 ]d; A
b) Construiti triunghiul nedegenerat P QM:
c) Construiti semidreapta nchis
a [N; A :
2. Consider
am paralelogramul ABCD:
a) Construiti un trapez P QRS (P Q k RS) inclus n ]BC; A :
b) Construiti un pentagon nedegenerat LM N XZ inclus n ]AD; B :
3. Consider
am hexagonul nedegenerat ABCDEF:
a) Fixati M 2 Ext (ABCDEF ) :

72

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE

b) Construiti semidreptele nchise care au drept frontier


a punctul M si care
contin vrfurile pentagonului.
4. Consider
am unghiul nedegenerat si neplat \T Y F:
a) Fixati P; Q; R 2 Int (\T Y F ) :
b) Construiti unghiul \QRP:
c) Colorati cu galben Int (\T Y F \ \QRP ) :
d) Colorati cu albastru F r (\T Y F \ \QRP ) :
5. Consider
am triunghiul nedegenerat N F S si T 2 ]F; S[ :
a) Construiti semidreapta nchis
a [N; T :
b) Fixati punctele diferite A; B 2 ]T; N
c) Construiti semidreptele nchise [F; A si [F; B :
d) Construiti semidreptele nchise [S; A si [S; B :
e) Cte triunghiuri apar? Enumerati-le.
6. Consider
am pentagonul ABCDE astfel nct AB k DE:
a) Construiti unghiul \BED:
b) Construiti unghiul \DAC:
c) Construiti semidreptele nchise [B; A si ]C; D :
Testul 2.8.2
1. Consider
am un semiplan nchis care are drept frontier
a dreapta XY si
care contine punctul P:
a) Construiti punctele diferite M; N; P; Q 2 ]XY; P
b) Construiti patrulaterul nedegenerat P QM N:
c) Construiti semidreapta deschis
a ]P; X :
2. Consider
am trapezul P QRS (P Q k RS) :
a) Construiti un paralelogram ABCD inclus n ]RS; P :
b) Construiti un pentagon nedegenerat LT N M Z inclus n ]CD; A :
3. Consider
am hexagonul nedegenerat M N P QRS:
a) Fixati D 2 Ext (M N P QRS) :
b) Construiti semidreptele nchise care au drept frontier
a punctul D si care
contin vrfurile pentagonului.
4. Consider
am unghiul nedegenerat si neplat \BOC:
a) Fixati P; Q; R 2 Ext (\BOC) :
b) Construiti unghiul \RQP:
c) Colorati cu albastru Int (\BOC \ \RQP ) :
d) Colorati cu verde F r (\BOC \ \RQP ) :
5. Consider
am triunghiul nedegenerat ALX si H 2 ]A; X[ :
a) Construiti semidreapta nchis
a [L; H :
b) Fixati punctele diferite P; Q 2 ]H; L
c) Construiti semidreptele nchise [A; P si [A; Q :
d) Construiti semidreptele nchise [X; P si [X; Q :
e) Cte triunghiuri apar? Enumerati-le.
6. Consider
am pentagonul P ABF S astfel nct AB k P S:
a) Construiti unghiul \BSA:
b) Construiti unghiul \F P B:
c) Construiti semidreptele nchise [B; P si ]S; F :

2.9. DISCUL

2.9

73

Discul

Instrumentul folosit n continuare este compasul care arat


a ca n desenul:

Deni
tia 2.9.1 Fie O si M dou
a puncte n plan. Fix
am vrful compasului n punctul O si misc
am bratele compasului n articulatie pn
a cnd vrful
creionului cade peste punctul M ca n desenul:

Figura geometric
a plan
a, nchis
a si convex
a care are drept frontier
a conturul
descris de vrful creionului prin rotirea compasului n jurul punctului O se numeste disc de centru O si raza [O; M ] si se noteaz
a D (O; [O; M ]). Dac
a O = M;
atunci spunem c
a discul este degenerat.

74

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE


Exemplul 2.9.1 Consider
am desenul:
Fr (D(O ,[O , M ]))

Ext (D(O ,[O , M ]))

Int (D(O ,[O , M ]))

Am construit discul D (O; [O; M ]).


Tema 2.9.1 Construiti cinci discuri diferite si colorati diferit interioarele
acestora.
Deni
tia 2.9.2 Intersectia nevid
a dintre un disc si o dreapt
a se numeste
coarda a discului. Coarda care contine centrul discului se numeste diametrul
discului.
Exemplul 2.9.2 Consider
am desenul:

d
P

Segmentul nchis [A; B] este coard


a a discului D (O; [O; M ]) iar segmentul
nchis [N; P ] este diametrul discului D (O; [O; M ]) .
Tema 2.9.2 Construiti trei corzi si trei diametre n dou
a discuri diferite.

2.10

Cercul

Deni
tia 2.10.1 Frontiera unui disc de centru O si raz
a [O; M ] se numeste
cerc de centru O si raza [O; M ] si se noteaz
a C (O; [O; M ]).
Exemplul 2.10.1 Consider
am desenul:

2.10. CERCUL

75

Am construit cercul C (O; [O; M ]) : S


a remarc
am c
a Int (C (O; [O; M ])) = :
Tema 2.10.1 Construiti cinci cercuri diferite.
Deni
tia 2.10.2 Dac
a ntersectia dintre un cerc si o dreapt
a este format
a
dintr-un singur punct, atunci spunem c
a dreapta este tangenta la cerc.
Exemplul 2.10.2 Consider
am desenul:

T
M

O
d

Dreapta d este tangent


a la cercul C (O; [O; M ]) n punctul T:
Tema 2.10.2 Construiti cinci drepte tangente la cinci cercuri diferite.
Deni
tia 2.10.3 Dac
a tangentele n punctele de intersectie a dou
a cercuri
coincid, atunci spunem c
a cele doua cercuri sunt tangente.
Exemplul 2.10.3 Consider
am desenul:

Cercurile C (O; [O; M ]) si C (Q; [Q; N ]) sunt tangente n ecare punct, deoarece
sunt egale.
Exemplul 2.10.4 Consider
am desenul:
d
Q

O
T

Cercurile C (O; [O; T ]) si C (Q; [Q; T ]) sunt tangente interior n punctul T:


Dreapta d este tangenta comun
a a celor dou
a cercuri.

76

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE


Exemplul 2.10.5 Consider
am desenul:
d

Cercurile C (O; [O; T ]) si C (Q; [Q; T ]) sunt tangente exterior n punctul T:


Dreapta d este tangenta comun
a a celor dou
a cercuri.
Tema 2.10.3 Construiti cinci perechi de cercuri tangente interior si cinci
perechi de cercuri tangente exterior.
Deni
tia 2.10.4 Dou
a cercuri diferite si netangente care au intersectia
nevid
a se numesc cercuri secante.
Exemplul 2.10.6 Consider
am desenul:
T
S
d

A
Q

N
T

Cercurile C (O; [O; M ]) si C (Q; [Q; N ]) sunt secante n punctele A si B:


Dreapta d este tangent
a la cele dou
a cercuri n punctele S si T:
Tema 2.10.4 Construiti cinci perechi de cercuri secante. Construiti cte o
dreapt
a tangent
a la ecare dou
a cercuri secante.
Deni
tia 2.10.5 Dou
a cercuri care au acelasi centru se numesc cercuri
concentrice.
Exemplul 2.10.7 Consider
am desenul:

Cercurile C (O; [O; M ]) si C (Q; [Q; N ]) sunt concentrice

2.10. CERCUL

77

Tema 2.10.5 Construiti cinci perechi de cercuri concentrice.


Tema 2.10.6 Consider
am discul D (O; [O; M ]) :
a) Fixati punctele diferite A; B; C 2 C (O; [O; M ]) :
b) Construiti triunghiul nedegenerat ABC:
c) Cte coarde apar? Care sunt acestea?
d) Construiti semidreptele nchise [O; A ; [O; B si [O; C :
e) Cte raze apar? Care sunt acestea?
Tema 2.10.7 Construiti cercul C (Q; [Q; N ]) si trapezul M ARY (M A k RY )
astfel nct dreptele M A si RY s
a e tangente cercului C (Q; [Q; N ]) :
Tema 2.10.8 Consider
am cercul C (O; [O; M ]) :
a) Construiti patrulaterul nedegenerat LT AB astfel nct dreptele suport
ale laturilor s
a e tangente la cercul C (O; [O; M ]) :
b) Colorati cu albastru Int (LT ABnD (O; [O; M ])) :
c) Construiti semidreptele nchise [O; L ; [O; T ; [O; A si [O; B :
d) Cte raze apar? Care sunt acestea?
Tema 2.10.9 Construiti dou
a cercuri tangente exterior C (O; [O; M ]) si
C (Q; [Q; N ]) :
a) Notati cu R punctul de tangenta.
b) Fixati X 2 C (O; [O; M ]) si Y 2 C (Q; [Q; N ]) :
c) Construit semidreapta nchis
a [X; M si dreapta Y M:
d) Notati cu A punctul de intersectie dintre [X; M si C (Q; [Q; N ]) :
e) Notati cu B punctul de intersectie dintre Y M si C (O; [O; M ]) :
Tema 2.10.10 Consider
am cercul C (O; [O; M ]) :
a) Construiti patrulaterul AEF D astfel nct A; E; F; D 2 C (O; [O; M ]) :
b) Construiti diagonalele. Cte diagonale apar?
c) Construiti tangentele n punctele A; E; F si D la cercul C (O; [O; M ]) :
d) Cte coarde apar n discul D (O; [O; M ])? Enumerati-le.
Tema 2.10.11 Consider
am cercul C (Q; [Q; N ]) :
a) Construiti pentagonul nedegenerat EDF GH astfel nct dreptele suport
ale laturilor s
a e tangente la cercul C (Q; [Q; N ]) :
b) Construiti diagonalele. Cte diagonale apar?
Tema 2.10.12 Construiti cercul C (O; [O; M ]) si trapezul ABCD (AB k CD)
astfel nct A; B; C; D 2 C (O; [O; M ]) :
Tema 2.10.13 Construiti cercul C (P; [P; S]) si dreptunghiul P AT Y astfel
nct dreptele T A si P Y s
a e tangente cercului C (P; [P; S]) :
Tema 2.10.14 Construiti paralelogramul P QRS si cercul C (O; [O; P ]) :
a) Construiti semidreptele nchise care au drept frontier
a punctul O si care
contin punctele P; Q; R si S:
b) Colorati cu rosu P QRS \ C (O; [O; P ])
Tema 2.10.15 Consider
am dou
a cercuri C (O; [O; M ]) si C (Q; [Q; N ]) secante n punctele S si T:
a) Fixati X 2 C (O; [O; M ]) si A; B 2 C (Q; [Q; N ]) :
b) Construiti triunghiul XST:
c) Cte coarde apar n discul D (O; [O; M ]) :
d) Construiti patrulaterul ABST:
c) Cte coarde apar n discul D (Q; [Q; N ]) :

78

2.11

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE

Teza

Teza 2.11.1
1. Consider
am triunghiul P QS inclus n discul D (O; [O; M ]) astfel nct
P; Q; S 2 C (O; [O; M ]) :
a) Cte coarde apar? Care sunt acestea?
b) Construiti semidreptele nchise [M; A ; [M; B ; [M; O si [M; C :
c) Cte raze apar? Care sunt acestea?
2. Consider
am cercul C (O; [O; M ]) :
a) Construiti patrulaterul nedegenerat M AT E astfel nct dreptele suport
ale laturilor s
a e tangente la cercul C (Q; [Q; P ]) :
b) Colorati cu albastru Int (M AT EnD (Q; [Q; P ])) :
c) Construiti semidreptele nchise [Q; M ; [Q; T ; [Q; A si [Q; B :
d) Cte raze apar? Care sunt acestea?
3. Construiti dou
a cercuri tangente exterior C (P; [P; M ]) si C (R; [R; N ]) :
a) Notati cu T punctul de tangenta.
b) Fixati X 2 C (P; [P; M ]) si Y 2 C (R; [R; N ]) :
c) Construit semidreapta nchis
a [X; T si dreapta Y T:
d) Notati cu A punctul de intersectie dintre [X; T si C (R; [R; N ]) :
e) Notati cu B punctul de intersectie dintre Y T si C (P; [P; M ]) :
4. Consider
am cercul C (Q; [Q; N ]) :
a) Construiti pentagonul nedegenerat EDF GH astfel nct E; D; F; G; H 2
C (Q; [Q; N ]) :
b) Construiti diagonalele. Cte diagonale apar?
c) Construiti tangentele n punctele E; D; F; G si H la cercul C (Q; [Q; N ]) :
d) Cte coarde apar n discul D (Q; [Q; N ])? Enumerati-le.
5. Determinati numerele naturale x care veric
a egalit
atile: a) x + 20 + x +
30 = 52 + x; b) (19 + x) (15 x) = 30 + x; c) 20 (x 15) = 22:
6. Rezolvati ecuatiile: a) (x + 23) (15 + x) = x + 3; x 2 N; b) (7 + x) +
(13 x) 18 = 2 + x; x 2 N; c) (5 + x) (x 2) = 39 (22 x) ; x 2
f1; 0; 5; 3; 7g :
7. Determinati numerele naturale x care veric
a inegalit
atile: a) 5+(x + 7)+
(x 2) > 30 + x; b) (x + 13) (9 x) < 17 + x; c) 53 (x + 20) 10:
8. Rezolvatie inecuatiile: a) (x + 7) (4 x)
x + 12 4; x 2 N2 ; b)
x 3 + x 3 x + 6; x 2 f3; 17; 29; 4g ; c) x + 9 (4 x) 17 + x; x 2 N:
9. Folosind multimile
A = fx 2 N : (x + 2) + (3 + x)

11 + xg

si
B = fx 2 f5; 3; 4; 2; 1g : (x + 4)
calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:

(3

x)

3 + xg

2.11. TEZA

79

Teza 2.11.2
1. Consider
am cercul C (O; [O; M ]) :
a) Construiti patrulaterul nedegenerat ABCD astfel nct dreptele suport
ale laturilor s
a e tangente la cercul C (O; [O; M ]) :
b) Construiti diagonalele. Cte diagonale apar?
2. Consider
am cercul C (O; [O; M ]) :
a) Construiti patrulaterul ABCD astfel nct A; B; C; D 2 C (O; [O; M ]) :
b) Construiti diagonalele. Cte diagonale apar?
c) Construiti tangentele n punctele A; B; C si D la cercul C (O; [O; M ]) :
d) Cte coarde apar n discul D (O; [O; M ])? Enumerati-le.
3. Construiti trapezul M N P Q (M N k P Q) si cercul C (X; [X; R]) astfel
nct M N P Q \ D (X; [X; R]) 6= :
a) Construiti semidreptele nchise care au drept frontier
a punctul X si care
contin punctele M; N; P si Q:
b) Colorati cu rosu M N P Q \ D (X; [X; R]) :
4. Consider
am dou
a cercuri C (O; [O; M ]) si C (Q; [Q; N ]) secante n punctele
A si B:
a) Fixati S; T 2 C (O; [O; M ]) si X 2 C (Q; [Q; N ]) :
b) Construiti patrulaterul ST AB:
c) Cte coarde apar n discul D (O; [O; M ]) :
d) Construiti triunghiul ABX:
e) Cte coarde apar n discul D (Q; [Q; N ]) :
5. Determinati numerele naturale x care veric
a egalit
atile: a) 5 + (7 x)
(5 x) = 20 x; b) (x + 8) (5 + x)+15 = 16 (5 x) ; c) (11 + x) (7 x) =
(25 + x) 4:
6. Rezolvatie ecuatiile: a) (5 + x)+(3 x) = 16 (10 x) ; x 2 f1; 2; 0; 4g ;
b) (x + 40) (x + 30) = 5 + x; x 2 N3 ; c) (13 + x) (4 x) = 26 (5 x) ; x 2
f0; 5; 1; 2; 7g :
7. Determinati numerele naturale x care veric
a inegalit
atile: a) x + 12
(x + 3) > 2+x; b) (4 x) (x 24) < 19 x; c) (10 + x) (7 x) > 21+x 7:
8. Rezolvatie inecuatiile: a) x + 2 x > 9 (6 + x) ; x 2 f0; 5; 3; 2g ; b)
25 (x 7) < (x + 6) (3 + x) ; x 2 f4; 2; 3; 0g c) 4 + x + 8 16 (4 x) ; x 2
N4 :
9. Folosind multimile
A = fx 2 N : 10 + x

(6 + x)

2 + xg

si
B = fx 2 f0; 2; 1; 7; 8g : x + 16
calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:

(10

x)

2 + xg

80

CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE

Capitolul 3

Transform
ari geometrice
Suntem sustin
atorii utiliz
arii transform
arilor nc
a de la nceput iar toate
notiunile geometrice: congruenta, lungimi, m
arimi unghiulare, trebuie s
a e
formulate folosind transform
arile.
Pe lng
a recapitularea si aplicarea continu
a a notiunile nv
atate si mbog
atirea
limbajului matematic, elevii utilizeaz
a continuu instrumentele geometrice (rigl
a,
echer, raportor, compas)
Problemele rezolvate numeroase dau ncredere elevului n fortele proprii si
curajul de a rezolva singur diferitele probleme primite ca tem
a.

3.1

Transformarea identitate

Aceasta se noteaz
a Id: Cu a jutorul ei, oricare punct al spatiului este l
asat
pe loc.
Vom scrie:
Id (P ) = P; 8P 2
sau
P

3.2

Id
!

P; 8P 2 :

Simetria central
a

Dac
a O 2 ; atunci simetria centrala de centru O se noteaz
a sO si este
denit
a astfel:
- dac
a P = O; atunci sO (P ) = Id (P ) ;
- dac
a P 6= O; atunci pentru a construi imaginea punctului P prin simetria
centrala de centru O proced
am astfel:
81

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

82

Pasul 1. Asez
am rigla lng
a punctele P si O; construim cu line punctat
a
semidreapta nchis
a [P; O si marc
am pe rigl
a cte un semn n dreptul punctelor
P si O ca n desenul:

Pasul 2. Deplas
am rigla pe directia dreptei P O pn
a cnd semnul f
acut pe
rigl
a sub punctul P apare sub punctul O ca n desenul:
O

Pasul 3. Construim punctul sO (P ) pe semidreapta [P; O ca n desenul:


sO (P )

Pasul 4. nl
aturnd rigla si stergnd o parte a semidreptei [P; O obtinem
situatia din desenul:
sO (P)

Punctul sO (P ) se citeste: simetricul punctului P fata de punctul O sau


imaginea punctului P prin simetria centrala de centru O:
Problema 3.2.1 Construiti simetricul unui triunghi nedegenerat fata de un
punct.
Raspuns
Mai nti este util s
a ne reamintim denitia triunghiului precum si toate notiunile care apar cnd denim triunghiul pentru ca apoi s
a construim triunghiul
nedegenerat ABC si punctul O ca n desenul:

.O


3.2. SIMETRIA CENTRALA

83

Pasul 1. Construim simetricul punctului A fata de punctul O si obtinem


situatia din desenul:

A = sO (A)

Pasul 2. Construim si simetricul punctului B fata de punctul O si obtinem


situatia din desenul:

B = sO (B )

A = sO (A)

Pasul 3. Construim si simetricul punctului C fata de punctul O si obtinem


situatia din desenul:

B = sO (B )

C
O

A = sO (A)

C = sO (C )

Pasul 4. Triunghiul A0 B 0 C 0 este simetricul triunghiului ABC fata de punc-

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

84

tul O si arat
a ca n desenul:

B = sO (B )

A = sO (A)

C = sO (C )

B
Vom scrie:

sO (ABC) = A0 B 0 C 0
sau
ABC

sO
!

A0 B 0 C 0 :

Spunem c
a triunghiul A0 B 0 C 0 este imaginea triunghiului ABC prin simetria
centrala de centru O:
Problema 3.2.2. Construiti imaginea unui paralelogram printr-o simetrie
central
a.
Raspuns
Mai nti este util s
a ne reamintim denitia paralelogramului precum si toate
notiunile care apar cnd denim paralelogramul pentru ca apoi s
a construim
paralelogramul M N P Q si punctul O ca n desenul:
Q

.O

Pasul 1. Construim simetricul punctului M fata de punctul O si obtinem


situatia din desenul:

N
O
M = sO (M )


3.2. SIMETRIA CENTRALA

85

Pasul 2. Construim si simetricul punctului N fata de punctul O si obtinem


situatia din desenul:

N = sO (N )

M = sO (M )

Pasul 3. Construim si simetricul punctului P fata de punctul O si obtinem


situatia din desenul:
Q

N = sO (N )

M = sO (M )

sO (P ) = P

Pasul 4. Construim si simetricul punctului Q fata de punctul O si obtinem


situatia din desenul:
Q

N
O

sO (P ) = P

N = sO (N )

M = sO (M )

Q = sO (Q )

Pasul 5. Patrulaterul M 0 N 0 P 0 Q0 este simetricul paralelogramului M N P Q

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

86

fata de punctul O si arat


a ca n desenul:

N
O

N = sO (N )

sO (P ) = P

M = sO (M )

Q = sO (Q )

Pasul 6. Folosind echerul si drepte ajut


atoare veric
am c
a patrulaterul
nedegenerat M 0 N 0 P 0 Q0 este tot paralelogram.
Vom scrie:
sO (M N P Q) = M 0 N 0 P 0 Q0
sau
MNPQ

sO
!

M 0 N 0 P 0 Q0 :

Spunem c
a paralelogramul M 0 N 0 P 0 Q0 este imaginea paralelogramului M N P Q
prin simetria centrala de centru O:
Problema 3.2.3. Construiti dou
a cercuri tangente interior si construiti
simetrica gurii geometrice astfel format
a fata de un punct.
Raspuns
Folosind compasul construim cercurile C (O; T ) si C (Q; T ) tangente interior
n punctul T ca n desenul:

d
Q

O
T

Dreapta d este tangent


a comun
a celor dou
a cercuri. Fix
am un punct P ca


3.2. SIMETRIA CENTRALA

87

n desenul:

d
Q

O
T

.P
Pasul 1. Construim simetricele punctelor T; O si Q fata de punctul P ca
n desenul:

d
Q

T
P

Pasul 2. Construim cercurile C (O0 ; T 0 ) si C (Q0 ; T 0 ) tangente interior n


punctul T 0 si tangenta comun
a d0 ca n desenul:

d
Q

T
P

d
Obsev
am c
a imaginea punctului de tangenta al celor dou
a cercuri prin simetria central
a de centru P este punctul de tangenta al cercurilor imagine. Mai
mult, imaginea tangentei comune a celor dou
a cercuri tangente interior prin
simetria central
a de centru P este tangenta comun
a a cercurilor imagine.
Problema 3.2.4 Construiti imaginea unui semiplan deschis printr-o simetrie
central
a.
Raspuns

88

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

Mai nti este util s


a ne reamintim denitia semiplanului deschis precum
si toate notiunile care apar cnd denim semiplanul deschis pentru ca apoi s
a
construim semiplanul deschis ]RS; P si punctul O ca n desenul:

S
O

.
R

Pasul 1. Construim simetricul punctului R fata de punctul O si obtinem


situatia din desenul:

S
sO (R ) = R
O

Pasul 2. Construim si simetricul punctului S fata de punctul O si obtinem


situatia din desenul:

S
sO (R ) = R
R

O
sO (S ) = S

Pasul 3. Construim si simetricul punctului P fata de punctul O si obtinem


3.2. SIMETRIA CENTRALA

89

situatia din desenul:

S
sO (R ) = R
R

O
P = sO (P )

sO (S ) = S

Pasul 4. Construim si semiplanul deschis ]R0 S 0 ; P 0 ca n desenul:

S
sO (R ) = R
R

O
sO (S ) = S

P = sO (P )

Vom scrie:
sO (]RS; P ) = ]R0 S 0 ; P 0
sau
]RS; P

sO
!

]R0 S 0 ; P 0 :

Spunem c
a semiplanul deschis ]R0 S 0 ; P 0 este imaginea semiplanului deschis
]RS; P prin simetria centrala de centru O.
Tema 3.2.1 Construiti imaginea gurilor geometrice nv
atate (unghi nedegenerat, pentagon nedegenerat, trapez, paralelogram, hexagon nedegenerat,
semiplan nchis, semidreapt
a deschis
a, semidreapt
a nchis
a, dou
a cercuri tangente exterior, dou
a cercuri tangente interior, dou
a cercuri secante, segment
deschis, segment semideschis, triunghi nedegenerat) printr-o simetrie central
a.

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

90

3.3

Evaluare

Testul 3.3.1
1. Construiti simetricul unui segment deschis fata de un punct.
2. Construiti imaginea unei semidrepte nchise printr-o simetrie central
a.
3. Deniti paralelogramul si construiti simetricul unui paralelogram fata de
un punct.
4. Construiti imaginea unui triunghi nedegenerat printr-o simetrie central
a.
5. Construiti imaginea unui cerc printr-o simetrie central
a.
Testul 3.3.2
1. Construiti simetricul unui segment nchis fata de un punct.
2. Construiti imaginea unei semidrepte deschise printr-o simetrie central
a.
3. Deniti trapezul si construiti simetricul unui trapez fata de un punct.
4. Construiti imaginea unui unghi nedegenerat printr-o simetrie central
a.
5. Construiti imaginea unui disc printr-o simetrie central
a.

3.4

Transla
tia

Dac
a A; B 2 astfel nct A 6= B; atunci translatia pe directia dreptei AB se
noteaz
a tAB : Pentru a construi imaginea punctului P prin translatia pe directia
dreptei AB proced
am astfel:
Pasul 1. Construim paralela la dreapta AB care contine punctul P ca n
desenul:
P

Pasul 2. Asez
am rigla n lungul dreptei AB si marc
am pe rigl
a cte un

3.4. TRANSLATIA

91

semn n dreptul punctelor A si B ca n desenul:


P

Pasul 3. Asez
am rigla n lungul paralelei la drepta AB care contine punctul
P ca n desenul:

Pasul 4. Pe paralela la dreapta AB care contine punctul P construim


punctul tAB (P ) ca n desenul:
t AB (P )

Pasul 4. nl
aturnd rigla si stergnd o parte a dreptei P tAB (P ) obtinem
situatia din desenul:

t AB (P )

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

92

Punctul tAB (P ) se citeste: translatatul punctului P pe directia dreptei AB:


Problema 3.4.1 Construiti imaginea unui unghi nedegenerat printr-o translatie pe directia unei drepte.
Raspuns
Mai nti este util s
a ne reamintim denitia unghiului precum si toate notiunile care apar cnd denim unghiul pentru ca apoi s
a construim unghiul nedegenerat \P QR si dreapta AB ca n desenul:

Q
R
A

Pasul 1. Construim translatatul punctului P pe directia dreptei AB si


obtinem situatia din desenul:

P
R

Q
A

t AB (P ) = P

Pasul 2. Construim si translatatul punctului Q pe directia dreptei AB si

3.4. TRANSLATIA

93

obtinem situatia din desenul:

P
R

Q
A

t AB (P ) = P
t AB (Q ) = Q

Pasul 3. Construim si translatatul punctului R pe directia dreptei AB si


obtinem situatia din desenul:

P
R

Q
A

t AB (P ) = P
t AB (Q ) = Q
R = t AB (R )
B

Pasul 4. Unghiul \P 0 Q0 R0 este translatatul unghiului \P QR pe directia

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

94

dreptei AB si arat
a ca n desenul:

P
R

Q
A

t AB (P ) = P
t AB (Q ) = Q
R = t AB (R )
B

Vom scrie:
tAB (\P QR) = \P 0 Q0 R0
sau
\P QR

tAB
!

\P 0 Q0 R0 :

Spunem c
a unghiul \P 0 Q0 R0 este imaginea unghiului \P QR prin translatia
pe directia dreptei AB:
Problema 3.4.2 Construiti translatatul unui trapez pe directia unei drepte.
Raspuns
Mai nti este util s
a ne reamintim denitia trapezului precum si toate notiunile care apar cnd denim trapezul pentru ca apoi s
a construim trapezul
ABCD (ABkCD) si dreapta M N ca n desenul:

B
C
A

D
M

Pasul 1. Construim translatatul punctului A pe directia dreptei M N si

3.4. TRANSLATIA

95

obtinem situatia din desenul:

B
C
A

t MN (A) = A
D
N

Pasul 2. Construim si translatatul punctului B pe directia dreptei M N si


obtinem situatia din desenul:

t MN (B ) = B

B
C
A

t MN (A) = A
D
N

Pasul 3. Construim si translatatul punctului C pe directia dreptei M N si


obtinem situatia din desenul:

t MN (B ) = B

B
C
A

C = t AB (C )

t MN (A) = A
D
M

Pasul 4. Construim si translatatul punctului D pe directia dreptei M N si

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

96

obtinem situatia din desenul:

t MN (B ) = B

B
C
A

C = t AB (C )

t MN (A) = A
D

D = t AB (D )
N

Pasul 5. Patrulaterul nedegenerat A0 B 0 C 0 D0 este translatatul trapezului


ABCD (ABkCD) pe directia dreptei M N si arat
a ca n desenul:

t MN (B ) = B

B
C
A

C = t AB (C )

t MN (A) = A
D

D = t AB (D )
N

Pasul 6. Folosind echerul si o dreapt


a ajut
atoare veric
am c
a A0 B 0 kC 0 D0 :
0 0 0 0
Astfel, se arat
a c
a patrulaterul nedegenerat A B C D este tot trapez.
Vom scrie:
tM N (ABCD) = A0 B 0 C 0 D0
sau
ABCD

tM N
!

A0 B 0 C 0 D0 :

Spunem c
a trapezul A0 B 0 C 0 D0 (A0 B 0 kC 0 D0 ) este imaginea trapezului ABCD
(ABkCD) prin translatia pe directia dreptei M N:
Problema 3.4.3. Construiti dou
a cercuri tangente exterior si construiti
translatata pe directia unei drepte a gurii geometrice astfel format
a.
Raspuns
Folosind compasul construim cercurile C (O; T ) si C (Q; T ) tangente exterior

3.4. TRANSLATIA

97

n punctul T ca n desenul:

Dreapta d este tangent


a comun
a celor dou
a cercuri. Fix
am dreapta M N ca
n desenul:
d

Pasul 1. Construim translatatele punctelor T; O si Q pe directia dreptei


M N ca n desenul:
d

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

98

Pasul 2. Construim cercurile C (O0 ; T 0 ) si C (Q0 ; T 0 ) tangente exterior n


punctul T 0 si tangenta comun
a d0 ca n desenul:
d

Obsev
am c
a imaginea punctul de tangenta al celor dou
a cercuri prin translatia
pe directia dreptei M N este punctul de tangenta al cercurilor imagine. Mai
mult, imaginea tangentei comune a celor dou
a cercuri tangente exterior prin
translatia pe directia dreptei M N este tangenta comun
a a cercurilor imagine.
Tema 3.4.1 Construiti imaginea gurilor geometrice nv
atate (unghi nedegenerat, pentagon nedegenerat, trapez, paralelogram, hexagon nedegenerat,
semiplan nchis, semidreapt
a deschis
a, semidreapt
a nchis
a, dou
a cercuri tangente exterior, dou
a cercuri tangente interior, dou
a cercuri secante, segment
deschis, segment semideschis, triunghi nedegenerat) printr-o simetrie central
a si
o translatie pe directia unei drepte.

3.5

Evaluare

Testul 3.5.1
1. Folosind o simetrie central
a si o translatie deplasati n plan un segment
nchis.
2. Construiti imaginea unei semidrepte nchise printr-o translatie.
3. Deniti paralelogramul si construiti imaginea unui paralelogram printr-o
translatie.
4. Folosind o simetrie central
a si o translatie deplasati n plan un triunghi
nedegenerat.


3.6. SIMETRIA AXIALA

99

Testul 3.5.2
1. Folosind o simetrie central
a si o translatie deplasati n plan un segment
seminchis.
2. Construiti imaginea unei semidrepte deschise printr-o translatie.
3. Deniti trapezul si construiti imaginea unui trapez printr-o translatie.
4. Folosind o simetrie central
a si o translatie deplasati n plan un unghi
nedegenerat.

3.6

Simetria axial
a

Dac
ad
; atunci simetria axiala de axa d se noteaz
a sd si este denit
a
astfel:
- dac
a P 2 d; atunci sd (P ) = Id (P ) ;
- dac
aP 2
= d; atunci pentru a construi simetricul punctului P fata de dreapta
d proced
am astfel:
Pasul 1. Consider
am punctul P care nu apartine dreptei d ca n desenul:

.P

Pasul 2. Fix
am echerul pe planul (d; P ) ca n desenul:

.P

Pasul 3. Folosind echerul construim proiectia ortogonal


a a punctului P pe

100

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

dreapta d ca n desenul:

prd (P )
d

Pasul 4. Construim simetricul punctului P fata de prd? (P ) ca n desenul:

prd (P )
d

sd (P )

Punctul sd (P ) se citeste: simetricul punctului P fata de dreapta d:


Transformarea geometric
a sd se numeste simetria axiala de axa d sau simetria fata de dreapta d:
Problema 3.6.1 Construiti simetricul unui pentagon nedegenerat fata de o
dreapt
a.
Raspuns
Mai nti este util s
a ne reamintim denitia pentagonului nedegenerat precum si toate notiunile care apar cnd denim pentagonul nedegenerat pentru ca


3.6. SIMETRIA AXIALA

101

apoi s
a construim pentagonul nedegenerat ABCDE si dreapta d ca n desenul:

A
B
E
C

D
d
Pasul 1. Construim simetricul punctului A fata de dreapta d si obtinem
situatia din desenul:
A = sd (A)

A
B
E
C

D
d

Pasul 2. Construim simetricul punctului B fata de dreapta d si obtinem


situatia din desenul:
A = sd (A)

A
B

sd (B ) = B

E
C

D
d

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

102

Pasul 3. Construim simetricul punctului C fata de dreapta d si obtinem


situatia din desenul:
A = sd (A)

A
B

sd (B ) = B

sd (C ) = C

D
d

Pasul 4. Construim simetricul punctului D fata de dreapta d si obtinem


situatia din desenul

A = sd (A)

A
B

sd (B ) = B

sd (C ) = C

D = sd (D )

D
d

Pasul 5. Construim simetricul punctului E fata de dreapta d si obtinem


situatia din desenul:

A = sd (A)

A
B

sd (B ) = B

E
C

sd (C ) = C

E = sd (E )

D = sd (D )

D
d


3.6. SIMETRIA AXIALA

103

Pasul 6. Pentagonul nedegenerat A0 B 0 C 0 D0 E 0 este simetricul fata de dreapta


d a pentagonului nedegenerat ABCDE si arat
a ca n desenul:
A = sd (A)

A
sd (B ) = B

E = sd (E )

E
sd (C ) = C

D = sd (D )

D
d

Vom scrie:
sd (ABCDE) = A0 B 0 C 0 D0 E 0
sau
ABCDE

sd
!

A0 B 0 C 0 D0 E 0 :

Spunem c
a pentagonul nedegenerat A0 B 0 C 0 D0 E 0 este imaginea pentagonului
ABCDE prin simetria fata de dreapta d:
Problema 3.6.2. Construiti dou
a cercuri secante si construiti simetrica
fata de o dreapt
a a gurii geometrice astfel format
a.
Raspuns
Folosind compasul construim cercurile C (O; T ) si C (Q; T ) secante n punctele
A si B ca n desenul:
T
S
d

A
Q

TN
B

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

104

Dreapta d este tangent


a la cele dou
a cercuri. Fix
am o dreapt
a ca n desenul:

T
S
d

A
M

TN

Pasul 1. Construim simetricele punctelor Q; M; N si O fata de dreapta


ca n desenul:

T
S
d

A
Q

N
T

Pasul 2. Construim cercurile C (O0 ; [O0 ; M 0 ]) si C (Q0 ; [Q0 ; N 0 ]) care sunt


3.6. SIMETRIA AXIALA

105

secante n punctele A0 si B 0 ca n desenul:


T
S
d

A
N
T

B
Q

M N

Pasul 3. Construim simetricele punctelor T si S fata de dreapta


desenul:

ca n

T
S
d

A
M

N
T

B
Q

M N

A
S

Obsev
am c
a punctul T 2 C (Q; [Q; N ]) este dus cu simetria axial
a de ax
a
n punctul T 0 2 C (Q0 ; [Q0 ; N 0 ]) si punctul S 2 C (O; [O; M ]) este dus cu simetria
axial
a de ax
a n punctul S 0 2 C (O0 ; [O0 ; M 0 ]) :

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

106

Pasul 4. Simetrica dreptei d = T S fata de dreapta


ca n desenul:

este dreapta d0 = T 0 S 0

T
S
d

A
M

N
T

B
Q

M N

Asadar, imaginea a dou


a cercuri secante printr-o simetrie axial
a este format
a
tot din dou
a cercuri secante.
Problema 3.6.3. Construiti simetricul unui paralelogram fata de o dreapt
a
care include o latur
a a sa.
Raspuns
Mai nti este util s
a ne reamintim denitia paralelogramului precum si toate
notiunile care apar cnd denim paralelogramul pentru ca apoi s
a construim
paralelogramul KLM N si dreapta d ca n desenul:

d
M
L

N
K


3.6. SIMETRIA AXIALA

107

Pasul 1. Construim simetricul punctului K fata de dreapta d si obtinem


situatia din desenul:

d
M
L

N
K
K = sd (K )

Pasul 2. Construim simetricul punctului L fata de dreapta d si obtinem


situatia din desenul:

d
M
L

L = sd (L )

K
K = sd (K )

Simetricele punctelor M si N fata de dreapta d sunt tot punctele M si N;


deoarece acestea apartin dreptei d:
Pasul 3. Patrulaterul nedegerat K 0 L0 M N 0 este simetricul paralelogramului

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

108

KLM N fata de dreapta d si arat


a ca n desenul:
d
M

L
L = sd (L )

N
K

K = sd (K )

Pasul 4. Folosind echerul si drepte ajut


atoare veric
am c
a patrulaterul
nedegenerat K 0 L0 M N este tot paralelogram.
Vom scrie:
sd (KLM N ) = K 0 L0 M N
sau
KLM N

sO
!

K 0 L0 M N:

Spunem c
a paralelogramul K 0 L0 M N este imaginea paralelogramului KLM N
prin simetria axiala de axa d:
Tema 3.6.1 Construiti imaginea gurilor geometrice nv
atate (unghi nedegenerat, pentagon nedegenerat, trapez, paralelogram, hexagon nedegenerat,
semiplan nchis, semidreapt
a deschis
a, semidreapt
a nchis
a, dou
a cercuri tangente exterior, dou
a cercuri tangente interior, dou
a cercuri secante, segment
deschis, segment semideschis, triunghi nedegenerat) printr-o simetrie axial
a.

3.7

Evaluare

Testul 3.7.1
1. Folosind o simetrie central
a, o translatie si o simetrie axial
a deplasati n
plan un segment nchis.
2. Construiti imaginea unui semiplan nchis printr-o simetria axial
a.
3. Deniti paralelogramul si construiti imaginea unui paralelogram printr-o
translatie.
4. Folosind o simetrie central
a, o translatie si o simetrie axial
a deplasati n
plan un triunghi nedegenerat.

3.8. DREPTE PERPENDICULARE

109

Testul 3.7.2
1. Folosind o simetrie central
a, o translatie si o simetrie axial
a deplasati n
plan un segment seminchis.
2. Construiti imaginea unei semidrepte nchise printr-o translatie.
3. Deniti trapezul si construiti imaginea unui trapez printr-o simetrie axial
a.
4. Folosind o simetrie central
a, o translatie si o simetrie axial
a deplasati n
plan un unghi nedegenerat.

3.8

Drepte perpendiculare

Deni
tia 3.8.1 Dreptele concurente d si
sd (

O)

sunt perpendiculare dac


a
O;

unde fOg = d \ : Vom scrie d ? :

Exemplul 3.8.1 Pentru a construi o dreapt


a perpendicular
a pe o dreapt
a
d proced
am astfel:
Pasul 1. Construim o dreapt
a d n planul foii de caiet si x
am la ntmplare
echerul lng
a dreapta d ca n desenul:

110

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

Pasul 2. Tras
am semidreapta deschis
a

ca n desenul:

O
d

Pasul 3. Construim simetrica semidreptei


senul:

fata de punctul O ca n de-

O
d

Dreapta
d? :

astfel obtinut
a este o perpendicular
a pe dreapta d: Vom scrie

F
ar
a demonstratie admitem
Teorema 3.8.1 Daca d este o dreapta si P este un punct n spatiu, atunci
exista o unica perpendiculara pe dreapta d care contine punctul P:

3.8. DREPTE PERPENDICULARE

111

Dac
aP 2
= d; atunci avem situatia din desenul:

prd (P )
d

Dreapta este unica perpendicular


a pe dreapta d care contine punctul P:
Punctul prd? (P ) se numeste proiectia ortogonal
a a punctului P pe drepata
d:
Dac
a P 2 d; atunci avem situatia din desenul:

P = prd (P )
d

Dreapta este unica perpendicular


a pe dreapta d care contine punctul P:
Tema 3.8.1 Construiti trei perpendiculare pe o dreapt
a care contin un
punct exterior dreptei si trei perpendiculare pe o dreapt
a care contin un punct
ce apartine dreptei.
Deni
tia 3.8.2 Segmentul nchis care are drept frontier
a vrful unui triunghi nedegenerat si proiectia ortogonal
a a vrfului pe dreapta suport a laturii
opuse se numeste naltimea corespunzatoare laturii respective.

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

112

Exemplul 3.8.1 Consider


am triunghiul nedegenerat ABC ca n desenul:
A

(A)
D = prBC

Segmnentul nchis [A; D] este n


altimea corespunz
atoare laturii [B; C] :
Tema 3.8.2 Construiti n
altimile corespunz
atoare laturilor a dou
a triunghi
nedegenerate. Ce observati?
Lema 3.8.1 Daca a; b si c sunt trei drepte coplanare astel nct c ? a si
c ? b; atunci a k b:
Demonstratie
F
ar
a a restrnge generalitatea, admitem c
a a 6= b:
Presupunem, prin absurd c
a dreptele a si b sunt concurente. Dac
a fP g =
a \ b; atunci punctul P ar apartine la dou
a perpendiculare diferite pe
dreapta c: Folosind teorema precedent
a ajungem la o contradictie.
Deci, trebuie s
a avem a k b:

q.e.d.

De re
tinut: Avem situatia din desenul:

c
b

Teorema 3.8.2 Daca a; b si c sunt trei drepte coplanare astel nct c ? a


si a k b; atunci c ? b:
Demonstratie
F
ar
a a restrnge generalitatea, admitem c
a a 6= b:

3.8. DREPTE PERPENDICULARE

113

Fie fP g = c \ b si d perpendiculara pe dreapta c care contine punctul P


ca n desenul:

c
b

a
Folosind lema precedent
a rezult
a c
a a k d: Folosind ipoteza si axioma
paralelelor rezult
a c
a d = b:
q.e.d.

3.8.1

Unghiul drept. Triunghiul dreptunghic

Deni
tia 3.8.1.1 Dac
a dreptele suport ale laturilor unui unghi nedegenerat
sunt perpendiculare, atunci spunem c
a unghiul este drept.
- Cum proced
am pentru a construi un unghi drept?
Pasul 1. Construim semidreptele nchise [O; A si [O; B astfel nct OA ?
OB ca n desenul:

Pasul 2. Obtinem unghiul drept \AOB ca n desenul:

Int (AOB )
A

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

114

Semidreptele nchise [O; A si [O; B sunt laturile unghiului iar punctul O este
vrful unghiului.
Tema 3.8.1.1 Construiti cinci unghiuri drepte n diferite pozitii.
Deni
tia 3.8.1.2 Triunghiul cu un unghi drept se numeste triunghi dreptunghic.
- Cum proced
am pentru a construi un triunghi dreptunghic?
Pasul 1. Construim segmentele nchise [A; B] si [A; C] astfel nct \BAC
este drept ca n desenul:

Pasul 1. Construim segmentul nchis [B; C] si obtinem triunghiul dreptunghic ABC ca n desenul:
B

Laturile [A; B] si [A; C] se numesc catetele triunghiului dreptunghic ABC iar


latura [B; C] se numeste ipotenuza triunghiului dreptunghic ABC
Tema 3.8.1.2 Construiti cinci triunghiuri dreptunghice n diferite pozitii.
Indicati catetele si ipotenuza.
Tema 3.8.1.3 Folosind o simetrie central
a, o translatie si o simetrie axial
a
deplasati n plan un unghi drept si un triunghi dreptunghic.

3.8.2

Dreptunghiul

Deni
tia 3.8.2.1 Paralelogramul cu un unghi drept se numeste dreptunghi.
- Cum proced
am pentru a construi un dreptunghi?

3.8. DREPTE PERPENDICULARE

115

Pasul 1. Folosind echerul construim dou


a drepte paralele ca n desenul:

Pasul 2. Folosind echerul construim o latur


a a dreptunghiului ca n desenul:

Pasul 3. Folosind echerul si o dreapt


a ajut
atoare construim ultima latur
a
a dreptunghiului ca n desenul:

Pasul 4. nl
aturnd echerul si stergnd liniile ajut
atoare si liniile ap
arute

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

116

n plus, obtinem dreptunghiul ABCD ca n desenul:

B
Int (ABCD )

Teorema 3.8.2.1 Toate unghiurile unui dreptunghi sunt drepte.


Demonstratie
Consider
am dreptunghiul ABCD ca n desenul:

F
ar
a a restrnge generalitate, admitem c
a \A este drept: (1)
Deoarece AB k DC si AD ? AB; folosind Teorema 3.5.2, rezult
a c
a

AD ? DC: (2)

Deoarece AD k BC si AB ? AD; folosind Teorema 3.5.2, rezult


a c
a

AB ? BC: (3)

Deoarece AB k DC si BC ? AB; folosind Teorema 3.5.2, rezult


a c
a

BC ? DC: (4)

Folosind armatiile (1) ; (2) ; (3) si (4) ; rezult


a concluzia teoremei. q.e.d.

Tema 3.8.2.1 Construiti cinci dreptunghiuri n diferite pozitii.


Tema 3.8.2.2 Folosind o simetrie central
a, o translatie si o simetrie axial
a
deplasati n plan un dreptunghi.

3.8.3

Trapezul dreptunghic

Deni
tia 3.8.3.1 Trapezul cu un unghi drept se numeste trapez dreptunghic.
- Cum proced
am pentru a construi un trapez dreptunghic?

3.8. DREPTE PERPENDICULARE

117

Pasul 1. Folosind echerul construim dou


a drepte paralele ca n desenul:

Pasul 2. Folosind echerul construim o latur


a a trapezului dreptunghic ca
n desenul:

Pasul 3. Folosind echerul construim o dreapt


a ca n desenul:

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

118

Pasul 4. nl
aturnd echerul si stergnd linia ajut
atoare si liniile ap
arute n
plus, obtinem trapezul dreptunghic ABCD (AB k CD) ca n desenul:
A

B
Int (ABCD )

Teorema 3.8.3.1 Trapezul dreptunghic are doua unghiuri drepte.


Demonstratie
Consider
am trapezul dreptunghic ABCD (AB k CD) ca n desenul:

F
ar
a a restrnge generalitate, admitem c
a \A este drept.: (1)
Deoarece AB k DC si AD ? AB; folosind Teorema 3.5.2, rezult
a c
a

AD ? DC: (2)

Folosind armatiile (1) si (2) ; rezult


a concluzia teoremei.

q.e.d.

Tema 3.8.3.1 Construiti cinci trapeze dreptunghice n diferite pozitii.


Tema 3.8.3.2 Folosind o simetrie central
a, o translatie si o simetrie axial
a
deplasati n plan un trapez dreptunghic.

3.9

Evaluare

Testul 3.9.1
1. Deniti trapezul dreptunghic si construiti un trapez dreptunghic.
2. Folosind o simetrie central
a, o translatie si o simetrie axial
a deplasati n
plan un trapez dreptunghic.
3. Deniti triunghiul dreptunghic si construiti un triunghi dreptunghic.
4. Folosind o simetrie central
a, o translatie si o simetrie axial
a deplasati n
plan un unghi drept.

3.10. ROTATIA
N JURUL UNUI PUNCT

119

Testul 3.9.2
1. Deniti dreptunghiul si construiti un dreptunghi.
2. Folosind o simetrie central
a, o translatie si o simetrie axial
a deplasati n
plan un dreptunghi.
3. Deniti unghiul drept si construiti un unghi drept.
4. Folosind o simetrie central
a, o translatie si o simetrie axial
a deplasati n
plan un triunghi dreptunghic.

3.10

Rota
tia n jurul unui punct

Instrumentul pe care-l folosim n mod special este compasul.


Dac
a P este un punct in planul unghiului nedegenerat \AOB ; atunci rotatia
a astfel:
n jurul punctului P de unghi \AOB se noteaz
a rP\AOB si este denit
- dac
a M = P; atunci rP\AOB (P ) = Id (P ) ;
- dac
a M 6= P; atunci pentru a imaginea punctului M prin rotatia n jurul
punctului P de unghi \AOB proced
am astfel:
Pasul 1. Consider
am punctele diferite M si P n planul unghiului \AOB
ca n desenul:
B

O
A
P

Pasul 2. Tras
amm cu linie punctat
a semidreapta nchis
a [P; M ca n desenul:
B

O
A
P

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

120

Pasul 3. Cu ajutorul compasului tras


am un arc de cerc ca n desenul:

O
A
P

Pasul 4. Cu aceeasi deschiz


atur
a ntre bratele compasului, mai tras
am un
arc de cerc ca n desenul:

O
P

3.10. ROTATIA
N JURUL UNUI PUNCT

121

Pasul 5. Fix
am compasul ca n desenul:

Pasul 6. Cu acceasi deschiz


atur
a a compasului tras
am un arc de cerc de
centru M ca n desenul:

Punctul de intersectie dintre cele dou


a arce de cerc se noteaz
a rP\AOB (M )
se citeste: imaginea punctului M prin rotatia n jurul punctului P de unghi
\AOB: Transformarea geometric
a rP\AOB se numeste rotatia n jurul punctului
P de unghi \AOB:
Problema 3.10.1 Rotiti un unghi n jurul vrfului s
au.
Raspuns

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

122

Consider
am unghiurile \EF G si \RP Q ca n desenul:
E
F

Q
R

Pasul 1. Fie S imaginea punctului R prin rotatia n jurul punctului Q de


unghi \EF G ca n desenul:
E
F

S
G

Q
R

Pasul 2. Fie T imaginea punctului P prin rotatia n jurul punctului Q de


unghi \EF G ca n desenul:
E
F

S
G

T
Q
R

Pasul 3. Unghiul \SQT este imaginea unghiului \RQP prin rotatia n

3.10. ROTATIA
N JURUL UNUI PUNCT

123

jurul punctului Q de unghi \EF G si arat


a ca n desenul:
E
F

S
G

Vom scrie:
\EF G
rQ
(\RQP ) = \SQT

sau
\RQP

\EF G
rQ
!

\SQT:

Spunem c
a unghiul \SQT este imaginea unghiului \RQP prin rotatia n
jurul punctului Q de unghi \EF G:
Problema 3.10.2 Rotiti p
atratul M N P Q n jurul punctului P de unghi
\N P Q.
Raspuns
Consider
am desenul:
M

Pasul 1. Rotim punctul N n jurul punctului P de unghi \N P Q ca n


desenul:
M

Pasul 2. Rotim punctul Q n jurul punctului P de unghi \N P Q ca n

124

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

desenul:
M

Pasul 3. Rotim punctul M n jurul punctului P de unghi \N P Q ca n


desenul:
M

Pasul 4. P
atratul T QP S este imaginea p
atratului M N P Q prin rotatia n
jurul punctului P de unghi \N P Q si arat
a ca n desenul:
M

Vom scrie:

rP\N P Q (M N P Q) = T QP S

sau
MNPQ

\N P Q
rP
!

T QP S:

Spunem c
a patratul T QP S este imaginea patratului M N P Q prin rotatia n
jurul punctului P de unghi \N P Q:

3.11. EVALUARE

125

Tema 3.10.1 Construiti imaginea gurilor geometrice nv


atate (unghi nedegenerat, pentagon nedegenerat, trapez, paralelogram, hexagon nedegenerat,
semiplan nchis, semidreapt
a deschis
a, semidreapt
a nchis
a, dou
a cercuri tangente exterior, dou
a cercuri tangente interior, dou
a cercuri secante, segment deschis, segment semideschis, triunghi nedegenerat) printr-o rotatie n jurul unui
punct de unghi dat.

3.11

Evaluare

Testul 3.11.1
1. Folosind trasform
arile nv
atate deplasati n plan un segment nchis.
2. Deniti dreptunghiul si construiti imaginea unui dreptunghi printr-o
rotatie.
3. Deniti trapezul si construiti imaginea unui trapez printr-o rotatie.
4. Folosind trasform
arile nv
atate deplasati n plan un triunghi dreptunghic.

Testul 3.11.2
1. Folosind trasform
arile nv
atate deplasati n plan un segment deschis.
2. Deniti paralelogramul si construiti imaginea unui paralelogram printr-o
rotatie.
3. Deniti trapezul dreptunghic si construiti imaginea unui trapez dreptunghic printr-o rotatie.
4. Folosind trasform
arile nv
atate deplasati n plan un unghi drept.

3.12

Figuri geometrice congruente

Deni
tia 3.12.1 Dac
a exist
a un num
ar nit de transform
ari geometrice
cu ajutorul c
arora ducem gura geometric
a E n gura geometric
a F; atunci
spunem c
a gurile geometrice E si F sunt congruente si scriem E F:

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

126

Exemplul 3.12.1 Consider


am desenul:

A1
B2

O
B1

B3

A2
P

A3

T
Q
R

B4

B5

N
A5

A4

Segmentele nchise [A1 ; B1 ] ; :::; [A6 ; B6 ] sunt congruente. Avem diagrama:

[A1 , B1 ]

sO

[A2 , B2 ] r [A3 , B3 ]
PQR
T

t MN

[A4 , B4 ]
PQR
T

sd o t MN o r

o sO

sd

[A5 , B5 ]

3.12. FIGURI GEOMETRICE CONGRUENTE

127

Exemplul 3.12.2 Consider


am desenul

P5

Q5

R5

Q4

R4

C
P4
Q3
N

R3

R1

P3
P2

P1
M

Q1 = Q2

R2

Segmentele nchise [A1 ; B1 ] ; :::; [A6 ; B6 ] sunt congruente. Avem diagrama:


ABC
sO
Q1
P1Q1 R1 r
P3Q3 R3
P2Q2 R2

t MN
P4Q4 R4
ABC
Q1

sd o t MN o sO o r

sd
P5Q5 R5

Teorema 3.12.1 Sunt adev


arate urm
atoarele armatii:
1. Relatia de congruenta ntre guri geometrice este reexiva, adic
a
E

E;

oricare ar gura geometric


a E:
2. Relatia de congruenta ntre guri geometrice este simetrica, adic
a
E

F )F

E:

3. Relatia de congruenta ntre guri geometrice este tranzitiva, adic


a
E

F si F

G)E

G:

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

128

De re
tinut: Avnd n vedere teorema precedent
a, vom spune c
a relatia de
congruenta ntre guri geometrice este o relatie de echivalenta.
Problema 3.12.1 Laturile opuse ale unui paralelogram sunt congruente. n
particular, laturile opuse ale unui dreptunghi sunt congruente.
Raspuns
Consider
am paralelogramul ABCD ca n desenul:
A
B

D
C

Deoarece
[A; B]

tBC
!

[D; C]

[A; D]

tAB
!

[B; C]

si

rezult
a c
a [A; B] [D; C] si [A; D] [B; C] :
Tema 3.12.1 Folosind transform
arile geometrice nv
atate, deplasati n plan
ecare dintre gurile geometrice nv
atate.

3.12.1

Rombul

Deni
tia 3.12.1.1 Paralelogramul cu dou
a laturi al
aturate congruente se
numeste romb.
- Cum proced
am pentru a construi un romb?
Pasul 1. Folosind echerul construim dou
a drepte paralele ca n desenul:

3.12. FIGURI GEOMETRICE CONGRUENTE

129

Pasul 2. S
tergem dreapta ajut
atoare si folosind rigla construim o latur
aa
rombului ca n desenul:

Pasul 3. Facem semne pe rigl


a ca n desenul:

Pasul 4. Asez
am rigla n lungul unei paralele si x
am un punct pe paralel
a
ca n desenul:

Pasul 5. Folosind echerul construim paralela la dreapta suport a laturii


construit
a la Pasul 2 care contine punctul construit la pasul anterior ca n
desenul:

Pasul 6. nl
aturnd echerul si stergnd dreapta ajut
atoare si liniile care

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

130

apar n plus, obtinem rombul ABCD ca n desenul:

Problema 3.12.1.1 Toate laturile unui romb sunt congruente.


Raspuns
Construim rombul ABCD ca n desenul:

Deoarece, n particular, rombul este un paralelogram, rezult


a c
a
[A; B]

(1)

[D; C] si [A; D]

[B; C] :

F
ar
a a restrnge generalitatea, admitem c
a
[A; B]

(2)

[B; C] :

Folosind (1) ; (2) si tranzitivitatea relatiei de congruenta, rezult


a concluzia
problemei.
Tema 3.12.1.1 Construiti cinci romburi n diferite pozitii.
Tema 3.12.1.1 Folosind transform
arile geometrice nv
atate, deplasati n
plan un romb.

3.12.2

P
atratul

Deni
tia 3.12.2.1 Dreptunghiul cu dou
a laturi al
aturate congruente se
numeste patrat.
- Cum proced
am pentru a construi un p
atrat?

3.12. FIGURI GEOMETRICE CONGRUENTE

131

Pasul 1. Folosind echerul construim dou


a drepte paralele ca n desenul:

Pasul 2. S
tergem dreapta ajut
atoare si folosind echerul construim o latur
a
a p
atratului ca n desenul:

Pasul 3. nl
atur
am echerul, asez
am rigla n lungul drepetei suport a laturii
construite la Pasul 2. si facem semne pe rigl
a ca n desenul:

Pasul 4. Asez
am rigla n lungul unei paralele si x
am un punct pe paralel
a
ca n desenul:

132

GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI

Pasul 5. Folosind echerul construim paralela la dreapta suport a laturii


construit
a la Pasul 2 care contine punctul construit la pasul anterior ca n
desenul:

Pasul 6. nl
aturnd echerul si stergnd dreapta ajut
atoare si liniile care
apar n plus, obtinem p
atratul M N P Q ca n desenul:
M

Problema 3.12.2.1 Toate laturile unui p


atrat sunt congruente si toate
unghiurile sunt drepte.
Raspuns
Cum, n particular, un p
atrat este si romb si dreptunghi, rezult
a c
a problema
este rezolvat
a.
Tema 3.12.2.1 Construiti cinci p
atrate n diferite pozitii.
Tema 3.12.2.2 Folosind transform
arile geometrice nv
atate, deplasati n
plan un p
atrat.

Capitolul 4

Lungimea unui segment


nchis
Deni
tia 4.1 Imaginea familiei tuturor segmentelor nchise congruente cu
segmentul nchis [A; B] se numeste lungimea segmentului nchis [A; B] si se
noteaz
a jA; Bj :
Dac
a A = B; atunci lungimea segmentului nchis [A; B] se numeste lungime
nula si se noteaz
a 0:

4.1

Adunarea lungimilor

Deni
tia 4.1.1 Fie [A; B] si [C; D] dou
a segmente nchise.
Dac
a jA; Bj = 0 si jC; Dj =
6 0 atunci jA; Bj + jC; Dj = jC; Dj :
Dac
a jA; Bj =
6 0 si jC; Dj = 0; atunci jA; Bj + jC; Dj = jA; Bj :
Dac
a jA; Bj =
6 0 si jC; Dj =
6 0; f
ar
a a restrnge generalitatea, admitem c
a
avem situatia din desenul:

C
Pentru a calcula jA; Bj + jC; Dj proced
am astfel:
133

134

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS

Pasul 1. Translat
am segmentul nchis [C; D] pe directia dreptei CB si
obtinem situatia din desenul:

Pasul 2. Rotim segmentul nchis [A; B] n jurul punctului B de unghi


\ABE ca n desenul:

Pasul 3. Construim [B; F ] ; simetricul segmentului nchis [B; G] fata de


punctul B de ca n desenul:
A

Pasul 4. Lungimea segmentului nchis [E; F ] este jA; Bj + jC; Dj :


Teorema 4.1.1 Sunt adev
arate urm
atoarele armatii:
1. Adunarea lungimilor este asociativa, adica
jA; Bj + (jC; Dj + jE; F j) = (jA; Bj + jC; Dj) + jE; F j ;

4.2. MULTIPLICAREA LUNGIMILOR CU NUMERE NATURALE

135

oricare ar segmentele nchise [A; B] ; [C; D] si [E; F ] :


2. Lungimea nula este element neutru, adica
jA; Bj + 0 = jA; Bj = 0 + jA; Bj ;
oricare ar segmentul nchis [A; B] :
3. Adunarea lungimilor este comutativa, adica
jA; Bj + jC; Dj = jC; Dj + jA; Bj ;
oricare ar segmentele nchise [A; B] si [C; D] :
4. Egalitatea
jA; Bj + jC; Dj = jA; Bj + jE; F j
determina egalitatea
jC; Dj = jE; F j :
Deni
tia 4.1.2 Suma lungimilor laturilor unui poligon A1 A2 :::An se numeste perimetrul poligonului A1 A2 :::An si se noteaz
a P erim (A1 A2 :::An ).

4.2

Multiplicarea lungimilor cu numere naturale

Deni
tia 4.2.1 Fie [A; B] un segment nchis si n 2 N.
Dac
a n = 0; atunci denim lungimea 0 jA; Bj ca ind lungimea nul
a:
Dac
a n 6= 0; atunci denim lungimea
n jA; Bj = (n

1) jA; Bj + jA; Bj :

Propozi
tia 4.2.1 Oricare ar n; m 2 N si [A; B] un segment nchis este
adevarata egalitatea:
(n + m) jA; Bj = n jA; Bj + m jA; Bj :
Demonstratie
Fie n 2 N si [A; B] un segment nchis arbitrare.
Consider
am multimea:

M = fm 2 N : (n + m) jA; Bj = n jA; Bj + m jA; Bjg :


Evident c
a 0 2 M:
Fie m 2 N astfel nct m > 0 arbitrar.
Admitem c
am

1 2 M:

136

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS


Deoarece

(n + m) jA; Bj = [(n + m) 1] jA; Bj + jA; Bj


= f[n + (m 1)] jA; Bjg + jA; Bj
= [n jA; Bj + (m 1) jA; Bj] + jA; Bj
= n jA; Bj + [(m 1) jA; Bj + jA; Bj]
= n jA; Bj + m jA; Bj
rezult
a c
a m 2 M:

Folosind teorema fundamental


a, rezult
a c
a M = N:

q.e.d.

Propozi
tia 4.2.2 Oricare ar n 2 N si [A; B] ; [C; D] doua segmente
nchise este adevarata egalitatea:
n (jA; Bj + jC; Dj) = n jA; Bj + n jC; Dj :
Demonstratie
Fie [A; B] si [C; D] dou
a segmente nchise arbitrare.
Consider
am multimea:

N = fn 2 N : n (jA; Bj + jC; Dj) = n jA; Bj + n jC; Djg :


Evident c
a 0 2 M:

Fie n 2 N astfel nct n > 0 arbitrare.

Admitem c
an

1 2 N:

Deoarece

n (jA; Bj + jC; Dj)

= (n 1) (jA; Bj + jC; Dj) + (jA; Bj + jC; Dj)


= (n 1) jA; Bj + (n 1) jC; Dj + jA; Bj + jC; Dj
= [(n 1) jA; Bj + jA; Bj] [(n 1) jC; Dj + jC; Dj]
= n jA; Bj + n jC; Dj

rezult
a c
a n 2 N:

Folosind teorema fundamental


a, rezult
a c
a N = N:

q.e.d.

Propozi
tia 4.2.3 Oricare ar n; m 2 N si [A; B] un segment nchis este
adevarata egalitatea:
n (m jA; Bj) = (n m) jA; Bj :
Demonstratie
Fie n 2 N si [A; B] un segment nchis arbitrare.
Consider
am multimea:

M = fm 2 N : n (m jA; Bj) = (n m) jA; Bjg :

4.3. COMPARAREA LUNGIMILOR

137

Evident c
a 0 2 M:

Fie m 2 N astfel nct m > 0 arbitrare.


Admitem c
am
Deoarece

1 2 M:

n (m jA; Bj)

= n [(m
= n [(m
= [n (m
= f[n (m
= (n m)

1) jA; Bj + jA; Bj]


1) jA; Bj] + n jA; Bj
1)] jA; Bj + n jA; Bj
1)] + ng jA; Bj
jA; Bj

rezult
a c
a m 2 M: Folosind teorema fundamental
a, rezult
a c
a M = N:
q.e.d.

De re
tinut: Deoarece pe ntreaga planet
a existau mai multe lungimi etalon,
n anul 1889 a avut loc o conventie international
a n care s-a aprobat ca lungime
etalon lungimea unei bare confectionat
a din platin
a si iridiu care s-a numit metru
si care s-a notat m:
Tot atunci au fost introduse unit
atile de lungime:
- dam = 10 m (decametrul ),
- hm = 100 m (hectometrul ),
- km = 1000 m (kilometrul ),
care au fost numite multiplii metrului.

4.3

Compararea lungimilor

Deni
tia 4.3.1 Fie [A; B] si [C; D] dou
a segemente nchise.
Dac
a exist
a [E; F ] [C; D] astfel nct [A; B] [E; F ] ; atunci spunem c
a
lungimea segmentului nchis [A; B] este mai mica dect lungimea segmentului
nchis [A; B] si scriem jA; Bj jC; Dj :
Dac
a jA; Bj jC; Dj si jA; Bj 6= jC; Dj ; atunci spunem c
a lungimea segmentului nchis [A; B] este mai mica strict dect lungimea segmentului nchis [C; D]
si scriem jA; Bj < jC; Dj :
Exemplul 4.3.1 Consider
am segmentele nchise [A; B] si [C; D] ca n desenul:
A

138

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS

Translatnd segmentul nchis [A; B] pe directia dreptei BC obtinem situatia


din desenul:

A
E
B

Rotind segmentul nchis [C; E] n jurul punctului C de unghi \ECD obtinem


situatia din desenul:
A
E
B

Deoarece [A; B]
[C; F ] si [C; F ]
[C; D], rezult
a c
a jA; Bj
plus, jA; Bj < jC; Dj :
Teorema 4.3.1 Sunt adev
arate urm
atoarele armatii:
1. Relatia de ordine ntre lungimi este reexiva, adica
jA; Bj

jC; Dj : n

jA; Bj ;

oricare ar segmentul nchis [A; B] :


2. Relatia de ordine ntre lungimi este antisimetrica, adica
jA; Bj

jC; Dj ^ jC; Dj

jA; Bj =) jA; Bj = jC; Dj :

3. Relatia de ordine ntre lungimi este tranzitiva, adica


jA; Bj

jC; Dj ^ jC; Dj

jE; F j =) jA; Bj

jE; F j :

De re
tinut: n plus, deoarece oricare ar [A; B] si [C; D]
rezult
a
c
a avem jA; Bj < jC; Dj sau jA; Bj = jC; Dj sau jA; Bj > jC; Dj, spunem c
a
multimea lungimilor este total ordonata.


4.4. SCADEREA
LUNGIMILOR

4.4

139

Sc
aderea lungimilor

Deni
tia 4.4.1 Fie [A; B] si [C; D] dou
a segmente nchise astfel nct jA; Bj
jC; Dj :
F
ar
a a restrnge generalitatea, admitem c
a avem situatia din desenul:
A

Pentru a aa jC; Dj jA; Bj proced


am astfel:
Pasul 1. Translat
am segmentul nchis [A; B] pe directia dreptei BC si
obtinem situatia din desenul:

A
E
B

Pasul 2. Rotim segmentul nchis [C; E] n jurul punctului C de unghi


\ECD si obtinem situatia din desenul:
A
E
B

Pasul 3. Lungimea segmentului nchis [F; D] este jC; Dj


Teorema 4.4.1 Sunt adevarate urmatoarele armatii:
1. Daca jC; Dj jA; Bj ; atunci
jC; Dj = jA; Bj + (jC; Dj

jA; Bj) :

jA; Bj :

140

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS

Reciproc, daca jC; Dj = jA; Bj + jE; F j ; atunci


jE; F j = jC; Dj
2. Daca jC; Dj

jA; Bj :

jA; Bj ; atunci oricare ar [E; F ]


jE; F j + jC; Dj

avem

jA; Bj

si
(jE; F j + jC; Dj)
3. Daca jC; Dj

jA; Bj = jE; F j + (jC; Dj

jA; Bj si jG; Hj

jA; Bj) :

jE; F j atunci

jC; Dj + jG; Hj

jA; Bj + jE; F j

si
(jC; Dj + jG; Hj)

(jA; Bj + jE; F j) = (jC; Dj

Propozi
tia 4.4.1 Daca [A; B]
nct m n avem
m jA; Bj

jA; Bj) + (jG; Hj

jE; F j) :

; atunci oricare ar m; n 2 N astfel


n jA; Bj

si
m jA; Bj

n jA; Bj = (m

n) jA; Bj :

Demonstratie
Fie m; n 2 N astfel nct m

n arbitrare.

Deoarece

n jA; Bj + (m

n) jA; Bj = [n + (m

n)] jA; Bj = m jA; Bj

rezult
a concluzia propozitiei.

Propozi
tia 4.4.2 Daca jC; Dj

q.e.d.

jA; Bj ; atunci oricare ar m 2 N avem

m jC; Dj

m jA; Bj

si
m jC; Dj

m jA; Bj = m (jC; Dj

jA; Bj) :

Demonstratie
Fie m 2 N arbitrar.
Deoarece

jC; Dj = jA; Bj + (jC; Dj

jA; Bj)

rezult
a c
a

m jC; Dj = m jA; Bj + m (jC; Dj


Deci, concluzia propozitiei este vericat
a.

jA; Bj)
q.e.d.

4.5. MULTIPLICAREA LUNGIMILOR CU NUMERE ZECIMALE POZITIVE141

4.5

Multiplicarea lungimilor cu numere zecimale


pozitive

S
a ne reamintim c
a numerele zecimale pozitive au fost introduse ca ind
cturi ale mp
artrii numerelor naturale la puteri ale lui 10:
Folosind doar echerul putem ar
ata cum un segment nchis poate mp
artit
n oricte p
arti congruente dorim.
- Cum proced
am, de exemplu, pentru a mp
arti un segment nchis [A; B] n
3 p
arti congruente?
Pasul 1. Construim o semidreapt
a nchis
a care are drept frontier
a punctul
A ca n desenul:

Pasul 2. Pe aceast
a semidreapt
a construim trei segmente congruente ca n
desenul:

Pasul 3. Construim dreapta determinat


a de ultimul punct de pe semidreapt
a si punctul B ca n desenul:

142

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS

Pasul 4. Construim paralela la dreapta construit


a la Pasul 3 care contine
al doilea punct de pe semidreapt
a ca n desenul:

Pasul 5. Construim paralela la dreapta construit


a la Pasul 4 care contine
al primul punct de pe semidreapt
a ca n desenul:

Pasul 6. S
tergnd dreptele si constructiile ajut
atoare obtinem trei segmente
congruente ca n desenul:

Folosind tehnica expus


a mai sus, rezult
a c
a oricare ar p 2 N putem mp
arti
un segment nchis [A; B] n 10p p
arti congruente.
Deni
tia 4.5.1 Dac
a m; p 2 N; atunci denim produsul dintre numarul
m
zecimal pozitiv 10
i lungimea jA; Bj ca ind lungimea uneia dintre cele 10p
p s
p
arti congruente n care a fost mp
artit un segment nchis de lungime m jA; Bj :
De re
tinut: Tot la conventie international
a din anul 1889 au fost introduse
si unit
atile de lungime:
1
- dm = 10
m (decimetrul ),
1
- cm = 100
m (centimetrul ),
1
- mm = 1000
m (milimetrul ),
care au fost numite submultiplii metrului.

4.6. DISTANTA
DINTRE CAPETELE UNUI SEGMENT NCHIS

143

Astfel, avem scara metrului:


km
hm
dam
m
dm
cm
mm

= 1:000 m
= 100 m
= 10 m
=
=
=

1
10 m
1
100 m
1
1:000 m

Cnd "trecem de la mic la mare" se mparte la o putere a lui 10; iar cnd
"trecem de la mare la mic" se nmulteste cu o putere a lui 10:
Spre exemplu,
13 m =

4.6

13
100

hm = 0; 13 hm = 0; 13 1:000 dm = 130 dm:

Distan
ta dintre capetele unui segment nchis
(10)

Deni
tia 4.6.1 Fie [A; B]
si a 2 Q+ :
Dac
a jA; Bj = a mm; atunci spunem c
a distanta de la punctul A la punctul
B calculata n raport cu unitatea de lungime mm este a si scriem:
kA; Bkmm = a:
Dac
a jA; Bj = a cm; atunci spunem c
a distanta de la punctul A la punctul
B calculata n raport cu unitatea de lungime cm este a si scriem:
kA; Bkcm = a:
Dac
a jA; Bj = a dm; atunci spunem c
a distanta de la punctul A la punctul
B calculata n raport cu unitatea de lungime dm este a si scriem:
kA; Bkdm = a:
Dac
a jA; Bj = a m; atunci spunem c
a distanta de la punctul A la punctul
B calculata n raport cu unitatea de lungime m este a si scriem:
kA; Bkm = a:
Dac
a jA; Bj = a dam; atunci spunem c
a distanta de la punctul A la punctul
B calculata n raport cu unitatea de lungime dam este a si scriem:
kA; Bkdam = a:
Dac
a jA; Bj = a hm; atunci spunem c
a distanta de la punctul A la punctul
B calculata n raport cu unitatea de lungime hm este a si scriem:
kA; Bkhm = a:

144

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS

Dac
a jA; Bj = a km; atunci spunem c
a distanta de la punctul A la punctul
B calculata n raport cu unitatea de lungime km este a si scriem:
kA; Bkkm = a:
Problema 4.6.1 Dac
a jA; Bj = 34; 56 m; atunci calculati: a) kA; Bkkm ; b)
kA; Bkdm ; c) kA; Bkdam ; d) kA; Bkmm ; e) kA; Bkhm ; f) kA; Bkcm ; g) kA; Bkm :
Raspuns
Deoarece,
jA; Bj = 34; 56 m
34;56
km = 0; 03:456 km
= 1:000
= 0; 03456 10:000 dm = 345; 6 dm
= 345;6
dam = 3; 456 dam
100
= 3; 456 10:000 mm = 34:560 mm
34:560
hm = 0; 3:456 hm
= 100:000
= 0; 3:456 10:000 cm = 3:456 cm
rezult
a c
a: kA; Bkkm = 0; 03:456; b) kA; Bkdm = 345; 6; c) kA; Bkdam = 3; 456;
d) kA; Bkmm = 34:560; e) kA; Bkhm = 0; 3:456; f) kA; Bkcm = 3:456; g)
kA; Bkm = 34; 56:
De re
tinut: Daca lungimea unui segment nchis [A; B] este exprimata n
functie de doua unitati de lungime diferite, atunci distantele dintre capetele
segmentului nchis [A; B] calculate n raport cu acele unitati de lungime sunt
numere zecimale pozitive diferite.
Tema 4.6.1 Dac
a jA; Bj = 234; 26 dm; atunci calculati: a) kA; Bkkm ; b)
kA; Bkdm ; c) kA; Bkdam ; d) kA; Bkmm ; e) kA; Bkhm ; f) kA; Bkcm ; g) kA; Bkm :

4.6.1

Arii

De re
tinut: Dac
a AOB este un triunghi dreptunghic astfel nct \AOB
este drept, jO; Aj = 7 cm si jO; Bj = 12 cm; atunci scriem
cm

(AOB) =

kO;Akcm kO;Bkcm
2

7 12
2

= 7 6 = 42

si citim: aria triunghiului nedegenerat AOB calculata n raport cu unitatea de


lungime cm este numarul 42:
Mai folosim scrierea:
(AOB) = 42 cm2
si citim: aria triunghiului nedegenerat AOB este 42 centimetri patrati.

4.6. DISTANTA
DINTRE CAPETELE UNUI SEGMENT NCHIS

145

Ultima scriere ne este util


a, deoarece atunci cnd dorim s
a obtinem
(AOB) ; mm (AOB) ; ::: f
ar
a a mai relua rationamentul de mai sus ci,
folosind doar scara metrului p
atrat:
dm

km2
hm2
dam2
m2
dm2
cm2
mm2

= 1:000:000 m2
= 10:000 m2
= 100 m2
=
=
=

1
2
100 m
1
2
10:000 m
1
2
1:000:000 m

Cnd "trecem de la mic la mare" se mparte la o putere a lui 100; iar cnd
"trecem de la mare la mic" se nmulteste cu o putere a lui 100:
Cum
jO; Aj = 7 cm
7
= 10
dm = 0; 7 dm
= 0; 7 100 mm = 70 mm
si
jO; Bj = 12 cm
12
= 10
dm = 1; 2 dm
= 1; 2 100 mm = 120 mm
vom obtine
dm

(AOB) =

kO;Akdm kO;Bkdm
2

0;7 1;2
2

= 0; 7 0; 6 = 0; 42

si
mm

(AOB) =

kO;Akmm kO;Bkmm
2

70 120
2

= 70 60 = 4:200

Folosind scara metrului p


atrat obtinem
= 42 cm2
42
dm2
= 100
= 0; 42 dm2
= 0; 42 10:000 mm2
= 4:200 mm2

(AOB)

Deci, folosind un rationament mai scurt reg


asim egalit
atile:
dm

(AOB) = 0; 42;
(AOB) = 4:200:

mm

Desi numerele 42; 0; 42 si 4:200 sunt diferite, ele reprezint


a aria triunghiului
AOB calculat
a n raport cu unit
atile de lungime cm; dm si mm:
Problema 4.6.1.1 Fie ABC un triunghi dreptunghic care are ipotenuza
[B; C] : Determinati elementele necunoscute din tabelul:

146

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS


jA; Bj
3; 12 cm
?
5 dm

a)
b)
c)

jA; Cj
4; 43 cm
6 m
?

(ABC)
?
24 m2
25 dm2

Raspuns
a) Deoarece
cm

(ABC)

kA;Bk

kA;Ckcm

cm
=
2
3;12 4;43
=
2
= 13;8216
2
= 6; 9108

rezult
a c
a (ABC) = 6; 9108 cm2 :
b) Deoarece
kA;Bkm kA;Ckm
2

kA;Bkm 6
2

(ABC)

24
2

2
m
kA; Bkm 6 = 48
6 6
m
kA; Bkm = 8;
rezult
a c
a jA; Bj = 8 m:
c) Deoarece
kA;Bkdm kA;Ckdm
2

5 kA;Ckdm
2

dm

(ABC)

25
2

2
m
5 kA; Ckdm = 50
5 5
m
kA; Ckdm = 10;
rezult
a c
a jA; Cj = 10 dm:
Tema 4.6.1.1 Fie ABC un triunghi dreptunghic care are ipotenuza [B; C] :
Determinati elementele necunoscute din tabelul:
a)
b)
c)
d)
b)
c)

jA; Bj
12 cm
?
50 dm
0; 2 hm
?
5 km

jA; Cj
43 cm
40 m
?
3; 2 hm
10 mm
?

(ABC)
?
120 m2
500 dm2
?
12; 4 mm2
25 km2

De re
tinut: Dac
a ABCD este un dreptunghi astfel nct jA; Bj = 2; 3 cm
si jB; Cj = 4; 6 cm; atunci scriem
cm

(ABCD) = kA; Bkcm kB; Ckcm = 2; 3 4; 6 = 10; 58

4.6. DISTANTA
DINTRE CAPETELE UNUI SEGMENT NCHIS

147

si citim: aria dreptunghiului ABCD calculata n raport cu unitatea de lungime


cm este numarul 10; 58:
Mai folosim scrierea:
(ABCD) = 10; 58 cm2
si citim: aria dreptunghiului ABCD este 10; 58 centimetri patrati.
Problema 4.6.1.2 Fie ABCD un dreptunghi. Determinati elementele necunoscute din tabelul:
a)
b)
c)

jA; Bj
10 dam
?
15 mm

jB; Cj
43 dam
6 m
?

(ABCD)
?
120 m2
75 mm2

Raspuns
a) Deoarece
dam

(ABCD)

= kA; Bkdam kB; Ckdam


= 10 43
= 430

rezult
a c
a (ABCD) = 430 dam2 :
b) Deoarece
kA; Bkm kB; Ckm = m (ABCD)
m
kA; Bkm 6 = 120
6
6
m
kA; Bkm = 20

rezult
a c
a jA; Bj = 20 m:
c) Deoarece

kA; Bkmm kB; Ckmm = mm (ABCD)


m
15 kB; Ckmm = 75
15 15
m
kB; Ckmm = 5
rezult
a c
a jB; Cj = 5 mm:
Tema 4.6.1.2 Fie ABCD un dreptunghi. Determinati elementele necunoscute din tabelul:
a)
b)
c)
d)
b)
c)

jA; Bj
1; 03 dm
?
12 mm
12; 3 km
?
30 hm

jB; Cj
4; 3 dm
3 km
?
30; 2 km
20 m
?

(ABCD)
?
12 km2
240 mm2
?
38 m2
12 hm2

148

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS

De re
tinut: Dac
a ABCD este un p
atrat astfel nct jA; Bj = 4; 5 cm;
atunci num
arul pozitiv
2

cm

(ABCD) = kA; Bkcm = 4; 5 4; 5 = 20; 25

si citim: aria patratului ABCD calculata n raport cu unitatea de lungime cm


este numarul 20; 25:
Mai folosim scrierea:
(ABCD) = 20; 25 cm2
si citim: aria patratului ABCD este 20; 25 centimetri patrati.
Problema 4.6.1.3 Fie ABCD un p
atrat. Determinati elementele necunoscute din tabelul:
a)
b)

jA; Bj
1; 4 km
?

(ABCD)
?
64 hm2

(ABCD)

= kA; Bkkm
= 1; 4 1; 4
= 1; 96

Raspuns
a) Deoarece
km

rezult
a c
a (ABCD) = 1; 96 km2 :
b) Deoarece
2
kA; Bkhm =

hm (ABCD)
m
2
kA; Bkhm = 82
m
kA; Bkhm = 8

rezult
a c
a jA; Bj = 8 hm:
Tema 4.6.1.3 Fie ABCD un p
atrat. Determinati elementele necunoscute
din tabelul:
a)
b)
c)
d)
c)
d)

jA; Bj
3; 03 dm
?
13; 3 mm
?
21; 53 m
?

Problema 4.6.1.4 Calculati:


a) 34; 67 cm2 = :::dm2 ; :::m2 ; :::mm2 ;
b) 4; 17 hm2 = km2 ; :::dam2 ; :::m2 :

(ABCD)
?
16 km2
?
0; 81 hm2
?
0; 121 dm2

4.7. APLICATII

149

c) 23; 6 m2 = :::dm2 ; :::hm2 ; :::cm2 ; :::dam2 :


Raspuns
a)
34; 67 cm2 = 34;67
dm2 = 0; 3467 dm2
100
0;3467
= 100 m2 = 0; 003467 m2
= 0; 003467 1:000:000 m2
= 3467 mm2 :
b)
4; 17 hm2

2
2
= 4;17
100 km = 0; 0417 km
2
= 0; 0417 10:000 dam = 417 dam2
= 417 100 m2 = 41:700 m2 :

c)
23; 6 m2

= 23; 6 100 dm2 = 2360 dm2


2360
hm2 = 0; 00236 hm2
= 1:000:000
= 0; 00236 100:000:000 cm2 = 236:000 cm2
236:000
dam2 = 0; 236 dam2 :
= 1:000:000

Tema 4.6.1.4 Calculati:


a) 3; 354 cm2 = :::dm2 ; :::m2 ; :::mm2 ;
b) 67; 347 hm2 = km2 ; :::dam2 ; :::m2 :
c) 237; 62 m2 = :::dm2 ; :::hm2 ; :::cm2 ; :::dam2 :
d) 0; 04 dam2 = :::dm2 ; :::m2 ; :::mm2 ;
e) 6; 007 m2 = km2 ; :::dam2 ; :::hm2 :
f) 27; 3:462 dm2 = :::m2 ; :::hm2 ; :::cm2 ; :::dam2 :

4.7

Aplica
tii

Problema 4.7.1 Calculati:


a) 34; 67 cm + 2; 45 m = :::dm; :::km; :::m; :::hm; :::cm; :::dam; :::mm;
b) 4; 7 hm 22; 4 m = :::dm; :::km; :::m; :::hm; :::cm; :::dam; :::mm:
c) 12; 7 (23; 67 m) = :::dm; :::km; :::hm; :::cm; :::dam; :::mm:
Raspuns
a)
34; 67 cm + 2; 45 m = 34;67
dm
10 + 2; 45 10
245
= (3; 467 + 24; 5) dm = 3:467
dm
1:000 + 10
3:467
24:500
27:967
= 1:000 + 1:000 dm = 1:000 dm = 27; 967 dm
= 27;967
10:000 km = 0; 0027967 km
= 0; 0027967 1:000 m = 2; 7967 m
= 2;7967
hm = 0; 027967 hm
100
= 0; 02:7967 10:000 cm = 279; 67 cm
= 279;67
1:000 dam = 0; 27:967 dam
= 0; 27:967 10:000 mm = 27:967 mm:

150

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS

b)
4; 7 hm

22; 4 m = (4; 7 1:000 22; 4 10) dm


= (4:700 224) dm = 4:476 dm
4:476
= 10:000
km = 0; 4:476 km
= 0; 4:476 1:000 m = 447; 6 m
hm = 4; 476 hm
= 447;6
100
= 4; 476 10:000 cm = 44:760 cm
= 44:760
1:000 dam = 44; 76 dam
= 44; 76 10:000 mm = 447:600 mm:

c)
12; 7 (23; 67 m)

2:367
m
= (12; 7 23; 67) m = 127
10
100
127 2:367
= 10 100 m = 300:609 m
= 300:609 10 dm = 3:006:090 dm
km = 300; 609 km
= 3:006:090
10:000
= 300; 609 10 hm = 3:006; 09 hm
= 3:006; 09 10:000 cm = 30:060:900 cm
= 30:060:900
dam = 30:060; 9 dam
1:000
= 30:060; 9 10:000 mm = 300:609:000 mm:

Tema 4.7.1 Calculati:


a) 354; 987 hm+122; 405 dm = :::dm; :::km; :::m; :::hm; :::cm; :::dam; :::mm;
b) 40; 127 dam 22; 424 cm = :::dm; :::km; :::m; :::hm; :::cm; :::dam; :::mm;
c) 12; 7 (2; 23 dam) = :::dm; :::km; :::hm; :::cm; :::m; :::mm;
d) 86; 8 km + 431; 25 hm + 5:500 m = :::km; :::dm; :::dam; :::mm; :::hm;
e) 22; 65 dam + 2; 17 hm + 4:975 cm = :::m; :::km; :::dm; :::hm; :::mm:
Problema 4.7.2 Dac
a M N P este un triunghi nedegenerat astfel nct
jM; N j = 3; 45 dm; jN; P j = 4; 3 dm si jM; P j = 4; 651 dm; atunci determinati P erim (M N P ) :
Raspuns
P erim (M N P )

= jM; N j + jN; P j + jM; P j


= (3; 45 + 4; 3 + 4; 651) dm
345
43
+ 10
+ 4:651
dm
= 100
1:000
3:450
4:300
= 1:000 + 1:000 + 4:651
dm
1:000
dm
= 3:450+4:300+4:651
1:000
= 12:401
1:000 dm
= 12; 401 dm:

Tema 4.7.2 Dac


a M N P este un triunghi nedegenerat astfel nct jM; N j =
13; 5 km; jN; P j = 10; 31 km si jM; P j = 16; 121 km; atunci determinati
P erim (M N P ) :

4.7. APLICATII

151

Tema 4.7.2 Dac


a ABC este un triunghi nedegenerat astfel nct jA; Bj =
20; 76 m; jB; Cj = 19; 9 m si jA; Cj = 26; 3:216 km; atunci determinati
P erim (ABC) :
Tema 4.7.2 Dac
a RST este un triunghi nedegenerat astfel nct jRSj =
3; 75 cm; jST j = 4; 531 cm si jRT j = 5; 1; 621 km; atunci determinati
P erim (RST ) :
Problema 4.7.3 Dac
a ABC este un triunghi nedegenerat, atunci determinati elementele necunoscute din tabelul:

a)
b)
c)
d)

jA; Bj
3; 12 cm
55; 17 dm
23; 24 hm
?

jB; Cj
4; 43 cm
34; 45 dm
?
12; 161 m

jA; Cj
4; 12 cm
?
27; 45 hm
10; 426 m

P erim (ABC)
?
131; 85 dm
80; 83 hm
29; 821 m:

Raspuns
a)
P erim (ABC)

= jA; Bj + jB; Cj + jA; Cj


= (3; 12 + 4; 43 + 4; 12) cm
= 11; 67 cm:

b) Deoarece
jA; Bj + jB; Cj + jA; Cj = P erim (ABC)
m
55; 17 dm + 34; 45 dm + jA; Cj = 131; 85 dm
m
(55; 17 + 34; 45) dm + jA; Cj = 131; 85 dm
m
89; 62 dm + jA; Cj = 131; 85 dm + 89; 62 dm 89; 62 dm
m
jA; Cj = (131; 85 89; 62) dm;
rezult
a c
a jA; Cj = 42; 23 dm:
c) Deoarece
jA; Bj + jB; Cj + jA; Cj = P erim (ABC)
m
23; 24 hm + jB; Cj + 27; 45 hm = 80; 83 hm
m
(23; 24 + 27; 45) hm + jB; Cj = 80; 83 hm
m
50; 69 hm + jB; Cj = 80; 83 hm + 50; 69 hm 50; 69 hm
m
jB; Cj = (80; 83 50; 69) hm;
rezult
a c
a jB; Cj = 30; 14 hm:

152

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS

d) Deoarece
jA; Bj + jB; Cj + jA; Cj = P erim (ABC)
m
jA; Bj + 12; 161 m + 10; 426 m = 29; 821 m
m
jA; Bj + (12; 161 + 10; 426) m = 29; 821 m
m
jA; Bj + 22; 587 m = 29; 821 m + 22; 587 m 22; 587 m
m
jA; Bj = (29; 821 22; 587) hm;
rezult
a c
a jA; Bj = 7; 234 hm:
Tema 4.7.3 Dac
a ABC este un triunghi nedegenerat, atunci determinati
elementele necunoscute din tabelul:

a)
b)
c)
d)

jA; Bj
7; 10 km
55; 187 mm
123; 4 dam
?

jB; Cj
8; 413 km
14; 5 mm
?
19; 61 cm

jA; Cj
6; 7 km
?
147; 425 dam
20; 436 cm

P erim (ABC)
?
11; 805 mm
253; 43 dam
25; 2 cm:

Problema 4.7.4 Construiti un paralelogram ABCD pentru care jA; Bj =


7; 5 cm respectiv jB; Cj = 5; 2 cm: Determinati perimetrul paralelogramului.
Raspuns
Este util s
a ne reamintim denitia paralelogramului. Pentru a construi
paralelogramul pentru care jA; Bj = 7; 5 cm si jB; Cj = 5; 2 cm proced
am
astfel:
Pasul 1. Construim segmentele nchise [A; B] si [B; C] astfel nct jA; Bj =
7; 5 cm si jB; Cj = 5; 2 cm si obtinem situatia din desenul:
A
B

Pasul 2. Construim paralela la dreapta BC care contine punctul A ca n

4.7. APLICATII

153

desenul:
A
B

Pasul 3. Construim paralela la dreapta AB care contine punctul C ca n


desenul:
A
B

D
C

Pasul 4. S
tergnd liniile ap
arute n plus si hasurnd interiorul, obtinem
paralelogramul ABCD ca n desenul:
A
B

D
C

S
tim c
a:
(1)

P erim (ABCD) = jA; Bj + jB; Cj + jC; Dj + jA; Dj :

154

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS

Cum laturile opuse ale unui paralelogram sunt congruente, rezult


a c
a
jA; Bj = jC; Dj si jB; Cj = jA; Dj :

(2)

Folosind armatiile (1) ; (2) si ipoteza rezult


a c
a
P erim (ABCD)

= 2 jA; Bj + 2 jB; Cj
= 2 7; 5 cm + 2 5; 2 cm
2 52
= 12 75
cm
10 + 1 10
104
155
= 10 + 10
cm = 155+104
cm
10
= 155+104
cm
10
= 259
10 cm
= 25; 9 cm:

Tema 4.7.4 Construiti un paralelogram ABCD pentru care jA; Bj = 5; 5 cm


respectiv jB; Cj = 8; 5 cm: Determinati perimetrul paralelogramului.
Tema 4.7.4 Construiti un dreptunghi M N P Q pentru care jM; N j = 1 dm
respectiv jP; Qj = 6 cm: Determinati perimetrul dreptunghiului exprimat n dm.
Tema 4.7.4 Construiti un dreptunghi RST L pentru care jR; Sj = 8 cm
respectiv jS; T j = 4 cm: Determinati perimetrul dreptunghiului exprimat n
mm.
Problema 4.7.5 Dac
a (ABCD) este un paralelogram, atunci determinati
elementele necunoscute din tabelul:
a)
b)
c)

jA; Bj
7; 23 mm
5; 12 dam
?

jB; Cj
8; 3 mm
?
23; 41 cm

P erim (ABCD)
?
17; 04 dam
107; 24 cm

Raspuns
Construim paralelogramul ABCD ca n desenul:
A
B

D
C

S
tim c
a jA; Bj = jD; Cj si jA; Dj = jB; Cj :
a)
P erim (ABCD) = jA; Bj + jB; Cj + jC; Dj + jA; Dj
= 2 jA; Bj + 2 jB; Cj
= (2 7; 23 + 2 8; 3) mm
= (14; 46 + 16; 6) mm
= 31; 06 mm:

4.7. APLICATII

155

b) Deoarece
2 jA; Bj + 2 jB; Cj = P erim (ABCD)
m
2 5; 12 dam + 2 jB; Cj = 17; 04 dam
m
10; 24 dam + 2 jB; Cj = 17; 04 dam + 10; 24 dam 10; 24 dam
m
2 jB; Cj = (17; 04 10; 24) dam
m
dam 2;
2 jB; Cj = 6;80
2
rezult
a c
a jB; Cj = 3; 40 dam:
c) Deoarece
2 jA; Bj + 2 jB; Cj = P erim (ABCD)
m
2 jA; Bj + 2 23; 41 cm = 107; 24 cm
m
2 jA; Bj + 46; 82 cm = 107; 24 cm + 46; 82 cm 46; 82 cm
m
2 jA; Bj = (107; 24 46; 82) cm
m
2 jA; Bj = 60;42
cm 2;
2
rezult
a c
a jA; Bj = 30; 21 cm:
Tema 4.7.5 Dac
a ABCD este un paralelogram, atunci determinati elementele necunoscute din tabelul:
a)
b)
c)

jA; Bj
5; 3 dm
50; 2 hm
?

jB; Cj
4; 2 dm
?
3; 41 m

P erim (ABCD)
?
180; 6 hm
15; 32 mm

Tema 4.7.5 Dac


a ABCD este un dreptunghi, atunci determinati elementele necunoscute din tabelul:
a)
b)
c)

jA; Bj
5; 33 km
10; 62 m
?

jB; Cj
6; 2 km
?
23; 11 dam

P erim (ABCD)
?
36; 04 mm
77; 02 dam

Problema 4.7.6 Construiti un romb ABCD pentru care jA; Bj = 3; 5 cm:


Determinati perimetrul rombului.
Raspuns
Este util s
a ne reamintim denitia rombului. Pentru a construi rombul
pentru care jA; Bj = 3; 5 cm proced
am astfel:

156

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS

Pasul 1. Construim segmentele nchise [A; B] si B; C astfel nct jA; Bj =


3; 5 cm = jB; Cj si obtinem situatia din desenul:
A
B

Pasul 2. Construim paralela la dreapta BC care contine punctul A ca n


desenul:
A
B

Pasul 3. Construim paralela la dreapta AB care contine punctul C ca n


desenul:

A
B

D
C
Pasul 4. S
tergnd liniile ap
arute n plus si hasurnd interiorul, obtinem
rombul ABCD ca n desenul:

A
B

D
C
S
tim c
a:
(1)

P erim (ABCD) = jA; Bj + jB; Cj + jC; Dj + jA; Dj

4.7. APLICATII

157

Cum toate laturile unui romb sunt congruente, rezult


a c
a
jA; Bj = jC; Dj = jB; Cj = jA; Dj

(2)

Folosind armatiile (1) ; (2) si ipoteza rezult


a c
a
P erim (ABCD)

= 4 jA; Bj
= 4 (3; 5 cm)
= 14 35
cm
10
= 140
cm
=
10
= 14 cm:

Tema 4.7.6 Construiti un romb ABCD pentru care jA; Bj = 47; 45 mm:
Determinati perimetrul rombului.
Tema 4.7.6 Construiti un p
atrat ABCD pentru care jA; Bj = 1; 2 dm:
Determinati perimetrul p
atratului exprimat n dam.
Tema 4.7.6 Construiti un p
atrat ABCD pentru care jA; Bj = 5; 25 cm:
Determinati perimetrul p
atratului exprimat n mm.
Problema 4.7.7 Dac
a (ABCD) este un romb, atunci determinati elementele necunoscute din tabelul:
a)
b)

jA; Bj
17; 23 mm
?

P erim (ABCD)
?
24; 04 dam

Raspuns
Construim rombul ABCD ca n desenul:

A
B

D
C
S
tim c
a jA; Bj = jD; Cj = jA; Dj = jB; Cj :
a)
P erim (ABCD) = 4 jA; Bj
= 4 (17; 23 mm)
mm
= 14 1723
100
= 6892
100 mm =
= 68; 92 mm:
b) Deoarece
4 jA; Bj = P erim (ABCD)
m
4 jA; Bj = 24;04
dam 4;
4

158

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS

rezult
a c
a jB; Cj = 6; 01 dam:
Tema 4.7.7 Dac
a (ABCD) este un romb, atunci determinati elementele
necunoscute din tabelul:
a)
b)
c)
d)

jA; Bj
7; 21 cm
?
45; 1 hm
?

P erim (ABCD)
?
44; 24 dm
?
48; 4 km

Tema 4.7.7 Dac


a (ABCD) este un p
atrat, atunci determinati elementele
necunoscute din tabelul:
a)
b)
c)
d)

jA; Bj
67; 23 km
?
705; 123 m
?

P erim (ABCD)
?
256; 164 hm
?
404; 016 mm

Tema 4.7.8 Un teren de sport n form


a de p
atrat este nconjurat de o pist
a
cu perimetrul exterior de 400 m: Dac
a l
atimea pistei este de 3 m; atunci aati
perimetrul interior al pistei.
Tema 4.7.9 Dreptunghiul ABCD are perimetrul 127 m; iar jB; Cj este cu
4; 8 m mai mic
a dect jA; Bj : Determinati jA; Bj si jB; Cj :
Tema 4.7.10 Dreptunghiul ABCD are perimetrul 1; 84 m; iar jA; Bj este
de trei ori mai mare dect jB; Cj : Determinati jA; Bj si jB; Cj :
Tema 4.7.11 Un automobil a parcurs un drum cu lungimea de 1:250 km
n trei etape. S
tiind c
a n prima etap
a a parcurs de 7 ori mai mult dect n a
doua etap
a, iar n a treia etap
a a aprcurs cu 50 km mai mult dect n prima
etap
a, atunci aati cti kilometri a parcurs automobilul n ecare etap
a.

4.8

Evaluare

Testul 4.8.1
1. Deniti rombul si construiti un romb.
2. Folosind trasform
arile nv
atate deplasati n plan un p
atrat.
3. Dac
a jA; Bj = 4; 346 hm; atunci calculati: a) kA; Bkkm ; b) kA; Bkdm ;
c) kA; Bkdam ; d) kA; Bkmm ; e) kA; Bkhm ; f) kA; Bkcm ; g) kA; Bkm :
4. Fie ABC un triunghi dreptunghic care are ipotenuza [B; C] : Determinati
elementele necunoscute din tabelul:
a)
b)

jA; Bj
2; 34 cm
?

jA; Cj
4; 13 cm
4 m

(ABC)
?
18 m2

4.8. EVALUARE

159

5. Dac
a ABC este un triunghi nedegenerat, atunci determinati elementele
necunoscute din tabelul:
a)
b)

jA; Bj
3; 2 cm
570 dm

jB; Cj
5; 3 cm
445 dm

jA; Cj
4; 31 cm
?

P erim (ABC)
?
1:520 dm

6. Dac
a ABCD este un dreptunghi, atunci determinati elementele necunoscute din tabelul:
a)
b)
c)

jA; Bj
5; 3 km
10; 2 m
?

jB; Cj
4; 2 km
?
21 dam

P erim (ABCD)
?
46; 4 mm
?

(ABCD)
?
?
672 dam2

7. Consider
am p
atratul ABCD:
a) S
tiind c
a aria sa este 81 m2 ; determinati perimetrul acestuia.
b) S
tiind c
a perimetrul s
au este 52; 84 dm; determinati aria sa.
c) Construiti imaginea sa printr-o rotatie de centru P si unghi \XY Z:
d) Care este perimetrul imaginii? Dar aria imaginii?
8. Un teren de sport n form
a de dreptunghi este nconjurat de un gard
cu trei rnduri de srm
a ghimpat
a. Perimetrul dreptunghiului este 140 m; iar
l
atimea pistei este cu 10 m mai mic
a dect lungimea.
a) Aati cti metri de srm
a ghimpat
a trebuie cump
arati pentru a mprejmui
terenul.
b) Dac
a un metru de srm
a cost
a 2; 35 lei, atunci aati ct va costa srma
cump
arat
a.
c) Determinati aria terenului de sport pe care exprimati-o n dam2 si cm2 .
9. Un rond de ori este sub forma unui p
atrat care are perimetrul 24 m:
a) Determinati aria rondului de ori.
b) Cum pentru ngr
asemintele folosite la ecare 4 m2 se cheltuiesc 5; 25 lei,
aati suma necesar
a pentru ngr
asemintele necesare rondului de ori.
c) S
tiind c
a pentru ecare 4 m2 se cheltuiesc 34; 215 lei pentru ori, aati
suma necesar
a pentru orile cump
arate care vor plantate pe ntreaga suprafata.
Testul 4.8.2
1. Deniti p
atratul si construiti un p
atrat.
2. Folosind trasform
arile nv
atate deplasati n plan un romb.
3. Dac
a jA; Bj = 56; 234 cm; atunci calculati: a) kA; Bkkm ; b) kA; Bkdm ;
c) kA; Bkdam ; d) kA; Bkmm ; e) kA; Bkhm ; f) kA; Bkcm ; g) kA; Bkm :
4. Fie ABC un dreptunghi. Determinati elementele necunoscute din tabelul:
a)
b)

jA; Bj
21; 4 cm
?

jA; Cj
42; 1 cm
6 m

(ABC)
?
48 m2

5. Dac
a M N P este un triunghi nedegenerat, atunci determinati elementele
necunoscute din tabelul:

160

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS

a)
b)

jM; N j
23; 2 cm
25; 7 dm

jN; P j
25; 3 cm
24; 45 dm

jM; P j
24; 31 cm
?

P erim (M N P )
?
71; 30 dm

6. Dac
a M N P Q este un dreptunghi, atunci determinati elementele necunoscute din tabelul:
a)
b)
c)

jM; N j
7; 3 m
1; 2 km
?

jP; Qj
6; 21 m
?
56 dm

P erim (M N P Q)
?
5; 4 km
?

(M N P Q)
?
?
3:976 dm2

7. Consider
am p
atratul M N P Q:
a) S
tiind c
a aria sa este 64 m2 ; determinati perimetrul acestuia.
b) S
tiind c
a perimetrul s
au este 124; 84 dm; determinati aria sa.
c) Construiti imaginea sa printr-o rotatie de centru P si unghi \XY Z:
d) Care este perimetrul imaginii? Dar aria imaginii?
8. Un teren de sport n form
a de dreptunghi este nconjurat de un gard
cu dou
a rnduri de srm
a ghimpat
a. Perimetrul dreptunghiului este 90 m; iar
lungimea terenului este cu 5 m mai mare dect l
atimeaungimea.
a) Aati cti metri de srm
a ghimpat
a trebuie cump
arati pentru a mprejmui
terenul.
b) Dac
a un metru de srm
a cost
a 3; 15 lei, atunci aati ct va costa srma
cump
arat
a.
c) Determinati aria terenului de sport pe care exprimati-o n hm2 si dm2 .
9. Un rond de ori este sub forma unui p
atrat care are aria 64 m2 :
a) Determinati perimetrul rondului de ori.
b) Cum pentru ecare 4 m de gardul viu care mprejmuieste rondul de ori
se cheltuiesc 54; 75 lei, aati suma necesar
a pentru achizitionarea gardului viu
care mprejmuieste rondul de ori.
c) S
tiind c
a pentru ecare 8 m2 se cheltuiesc 125; 275 lei pentru ori,
aati suma necesar
a pentru orile cump
arate care vor plantate pe ntreaga
suprafata.

4.9

Teza

Teza 4.9.1
1. Rezolvati inecuatia: 4 x 8 2 (x + 5) ; x 2 N:
x
2. Rezolvati ecuatia: 52 53 = 512 : 54 ; x 2 N:
3. Diferenta a dou
a numere naturale este 59: mp
artind num
arul mai mare
la cel mic obtinem ctul 4 si restul 14: Aati numerele.
4. Trei piese au mpreun
a masa 1340kg: Prima pies
a are cu 260kg mai mult
dect a doua, iar a treia are cu 18kg mai mult dect a doua. Ce mas
a are ecare
pies
a?

4.9. TEZA

161

5. Deniti paralelogramul. Construiti un paralelogram si deplasati-l cu


ajutorul unei simetrii centrale.
6. Deniti unghiul drept si construiti un triunghi dreptunghic si un trapez
dreptunghic.
7. Deniti p
atratul. Construiti un p
atrat si deplasati-l cu ajutorul unei
simetrii axiale.
8. Dac
a ABCD este un dreptunghi, atunci determinati elementele necunoscute din tabelul:
jA; Bj
10; 2 m

jB; Cj
?

P erim (ABCD)
46; 4 m

(ABCD)
?

9. Un teren de sport n form


a de dreptunghi este nconjurat de un gard cu
dou
a rnduri de srm
a ghimpat
a. Perimetrul dreptunghiului este 110 m; iar
lungimea terenului este cu 5 m mai mare dect l
atimea.
a) Aati cti metri de srm
a ghimpat
a trebuie cump
arati pentru a mprejmui
terenul.
b) Dac
a un metru de srm
a cost
a 3; 75 lei, atunci aati ct va costa srma
cump
arat
a.
c) Determinati aria terenului de sport pe care exprimati-o n hm2 si dm2 .
Teza 4.9.2
5
1. Rezolvati ecuatia: (7x ) 74 = 730 : 76 ; x 2 N:
2. Rezolvati inecuatia: 2 (x + 3) 5 x 9; x 2 N:
3. Suma a dou
a numere naturale este 89: mp
artind num
arul mai mare la
cel mic obtinem ctul 4 si restul 14: Aati numerele.
4. Pentru a cnt
ari un pachet de carne, un vnz
ator pune pe un taler al
balantei carnea si o unitate de mas
a de 1kg; iar pe cel
alalt taler o unitate de
mas
a de 5kg si nc
a una de 500g pentru ca balanta s
a e n echilibru. S
tiind c
a
1kg de carne cost
a 10:700 lei, ct cost
a pachetul cu carne?
5. Deniti trapezul. Construiti un trapez si deplasati-l cu ajutorul unei
simetrii axiale.
6. Deniti unghiul drept si construiti un triunghi dreptunghic si un dreptunghi.
7. Deniti rombul. Construiti un romb si deplasati-l cu ajutorul unei
simetrii centrale.
8. Dac
a M N P Q este un dreptunghi, atunci determinati elementele necunoscute din tabelul:
jM; N j
?

jP; Qj
56 dm

P erim (M N P Q)
?

(M N P Q)
3:976 dm2

9. Un rond de ori este sub forma unui p


atrat care are aria 64 m2 :
a) Determinati perimetrul rondului de ori.
b) Cum pentru ecare 2 m de gardul viu care mprejmuieste rondul de ori
se cheltuiesc 24; 50 lei, aati suma necesar
a pentru achizitionarea gardului viu
care mprejmuieste rondul de ori.

162

CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS

c) S
tiind c
a pentru ecare 4 m2 se cheltuiesc 105; 75 lei pentru ori, aati
suma necesar
a pentru orile cump
arate care vor plantate pe ntreaga suprafata.

Capitolul 5

M
arimea unghiular
a a unui
unghi
Deni
tia 5.1 Imaginea familiei tuturor unghiurilor congruente cu unghiul
\
\AOB se numeste marimea unghiulara a unghiului \AOB si se noteaz
a AOB:
Dac
a \AOB este unghiul nul; atunci spunem c
a marimea unghiulara a
\=0 .
unghiului \AOB este zero grade si scriem AOB
Dac
a \AOB este unghiul drept; atunci spunem c
a marimea unghiulara a
\ = 90 .
unghiului \AOB este 90 de grade si scriem AOB
Dac
a \AOB este unghiul plat; atunci spunem c
a marimea unghiulara a
\
unghiului \AOB este 180 de grade si scriem AOB = 180 .
Gradul se numeste marime unghiulara etalon.
Minutul (0 ) si secunda (00 ) sunt alte m
arimi unghiulare pe care le vom folosi n
aplicatii. Relatiile ntre m
arimile unghiulare invocate mai sus sunt urm
atoarele:
1
10

= 600
= 6000 :

Remarca 5.1 Folosind Teorema 3.5.2.1, rezult


a c
a unghiurile unui dreptunghi
au m
arimea unghiular
a 90 . n particular, unghiurile unui p
atrat au m
arimea
unghiular
a 90 .
n plus, folosind Teorema 3.5.3.1, trapezul dreptunghic are dou
a unghiuri
cu m
arimea unghiular
a 90 .

5.1

Adunarea m
arimilor unghiulare

Deni
tia 5.1.1 Consider
am unghiurile \AOB si \CQD.
\ = 0 si CQD
\ 6= 0 atunci AOB
\ + CQD
\ = CQD:
\
Dac
a AOB
\ 6= 0 si CQD
\ = 0 ; atunci AOB
\ + CQD
\ = AOB:
\
Dac
a AOB
163

164

A UNUI UNGHI
CAPITOLUL 5. MARIMEA
UNGHIULARA

\ 6= 0 si CQD
\ 6= 0 ; atunci pentru a calcula AOB
\ + CQD
\ proDac
a AOB
ced
am astfel:
\ = BOE;
\ atunci spunem
- Dac
a nu exista E 2 \BOsO (A) astfel nct CQD
\
\
c
a nu are sens sa adunam marimile unghiulare AOB si CQD:
\ = BOE;
\ atunci spunem c
- Dac
a exista E 2 \BOsO (A) astfel nct CQD
a
\
\
are sens sa adunam marimile unghiulare AOB si CQD si vom avea
\ + CQD
\ = AOE:
\
AOB

De re
tinut: Suma a doua sau mai multe marimi unghiulare nu poate depasi
180 : Daca suma a doua sau mai multe marimi unghiulare ar depasi 180 ;
atunci unghiul a carui marime unghiulare este acea suma ar arata ca n desenul:

O
B

O astfel de gura geometrica plana si nchisa nu este unghi, deoarece nu


verica conditia de convexitate din denitia unghiului.
Exemplul 5.1.1. Consider
am unghiurile \AOB si \CQD ca n desenul:

Q
D

Pasul 1. Translat
am unghiul \CQD pe directia dreptei QO si obtinem


5.1. ADUNAREA MARIMILOR
UNGHIULARE

165

situatia din desenul:

Q
D

Pasul 2. Rotim unghiul \C 0 OD0 n jurul punctului O de unghi \C 0 OB si


obtinem situatia din desenul:

Q
D

B
E

sO (A)

\ + CQD:
\
Pasul 3. M
arimea unghiular
a a unghiului \AOE este AOB
Teorema 5.1.1 Sunt adevarate urmatoarele armatii:
1. Adunarea marimilor unghiulare este asociativa, adica daca avem unghiurile \AOB; \CQD si \EP F astfel nct sa aiba sens
\ + CQD
\ + EP
\
AOB
F
atunci are sens
\ + CQD
\ + EP
\
AOB
F
si este adevarata egalitatea
\ + CQD
\ + EP
\
\ + CQD
\ + EP
\
AOB
F = AOB
F:


A UNUI UNGHI
CAPITOLUL 5. MARIMEA
UNGHIULARA

166

2. Marimea unghiulara nula este element neutru, adica


\ + 0 = AOB
\ = 0 + AOB;
\
AOB
oricare ar unghiul \AOB:
3. Adunarea marimilor unghiulare este comutativa, adica daca avem unghiurile \AOB si \CQD astfel nct sa aiba sens
\ + CQD
\
AOB
atunci are sens
\ + AOB
\
CQD
si este adevarata egalitatea
\ + CQD
\ = CQD
\ + AOB:
\
AOB
4. Egalitatea
\ + CQD
\ = AOB
\ + EP
\
AOB
F
determina egalitatea
\ = EP
\
CQD
F:
Problema 5.1.1 Calculati: a) 17 340 4500 +43 240 2500 ; b) 47 240 5500 +37 200 200 ;
c) 70 140 400 + 49 340 5500 ; d) 40 40 3500 + 7 290 4600 :
Raspuns
a)
0

00

17 340 4500 + 43 240 2500

= (17 + 43) + (34 + 24) + (45 + 25)


= 50 580 7000
= 50 590 1000 :

47 240 5500 + 37 200 200

= (47 + 37) + (24 + 20) + (55 + 2)


= 84 440 5700 :

70 140 400 + 49 340 5500

= (70 + 49) + (14 + 34) + (4 + 55)


= 119 480 5900

40 40 3500 + 7 290 4600

= (40 + 7) + (4 + 29) + (35 + 46)


= 47 330 8100
= 47 340 2100 :

b)
0

00

00

c)

d)
0

00


5.1. ADUNAREA MARIMILOR
UNGHIULARE

167

Tema 5.1.1 Calculati: a) a) 22 330 4500 +73 240 3500 ; b) 107 40 4500 +47 290 5200 ;
c) 77 540 5400 + 49 440 5700 ; d) 43 140 5500 + 67 390 3600 ; e) 122 130 2500 + 33 5740 5900 ;
f) 117 410 500 + 37 490 5900 ; g) 132 440 3400 + 4 540 5900 ; h) 143 60 500 + 27 590 5600 :
Deni
tia 5.1.2 Dac
a \AOB si \CQD sunt dou
a unghiuri astfel nct
\ + CQD
\ = 180 ;
AOB
atunci spunem c
a cele doua unghiuri sunt suplementare. Oricare dintre unghiuri
se numeste suplementul celuilalt.
Exemplul 5.1.2. Consider
am desenul:

B
C

\ + BOC
\ = AOC
[ = 180 ; rezult
Deoarece AOB
a c
a unghiurile \AOB si
\CQD sunt suplementare.
\ = 120 300 4000
Problema 5.1.2 Se dau urm
atoarele m
arimi unghiulare: a) AOB
0
00
0
00
0
\ = 59 29 20 ; b) AOB
\ = 100 20 44 si CQD
\ = 75 49 2000 ; c) AOB
\=
si CQD
0
00
0
00
0
00
0
\
\
\
80 50 20 si CQD = 99 9 40 ; d) AOB = 155 10 24 si CQD = 20 49 3600 :
Vericati care dintre unghiurile \AOB si \CQD sunt suplementare.
Raspuns
a) Deoarece
\ + CQD
\
AOB

= 120 300 4000 + 59 290 2000


0
00
= (120 + 59) + (30 + 29) + (40 + 20)
0
00
= 179 59 60
= 179 600
= 180

rezult
a c
a unghiurile \AOB si \CQD sunt suplementare.
b) Deoarece
\ + CQD
\
AOB

= 100 200 4400 + 75 490 2000


0
00
= (100 + 75) + (20 + 49) + (44 + 20)
0
00
= 175 69 64
= 175 700 400
= 176 100 400
6= 180

rezult
a c
a unghiurile \AOB si \CQD nu sunt suplementare.

168

A UNUI UNGHI
CAPITOLUL 5. MARIMEA
UNGHIULARA

c) Deoarece
\ + CQD
\
AOB

= 80 500 2000 + 99 90 4000


0
00
= (80 + 99) + (50 + 9) + (20 + 40)
0
00
= 179 59 60
= 179 600
= 180

rezult
a c
a unghiurile \AOB si \CQD sunt suplementare.
d) Deoarece
\ + CQD
\
AOB

= 155 100 2400 + 20 490 3600


0
00
= (155 + 20) + (10 + 49) + (24 + 36)
0
00
= 175 59 60
= 175 600
= 176
6= 180

rezult
a c
a unghiurile \AOB si \CQD nu sunt suplementare.
\ = 110 200 3000
Tema 5.1.2 Se dau urm
atoarele m
arimi unghiulare: a) AOB
\ = 69 390 3000 ; b) AOB
\ = 105 100 1400 si CQD
\ = 70 590 5600 ; c) AOB
\=
si CQD
0
00
0
00
0
00
\ = 89 39 50 ; d) AOB
\ = 15 17 27 si CQD
\ = 160 420 3300 :
90 20 10 si CQD
Vericati care dintre unghiurile \AOB si \CQD sunt suplementare.
Deni
tia 5.1.3 Dac
a \AOB si \CQD sunt dou
a unghiuri astfel nct
\ + CQD
\ = 90 ;
AOB
atunci spunem c
a cele doua unghiuri sunt complementare. Oricare dintre unghiuri se numeste complementul celuilalt.
Exemplul 5.1.3. Consider
am desenul:

C
O

B
A

\ BOC
\ = AOC
[ = 90 ; rezult
Deoarece AOB+
a c
a unghiurile \AOB si \BOC
sunt complementare.
\ = 20 300 4000
Problema 5.1.3 Se dau urm
atoarele m
arimi unghiulare: a) AOB
0
00
0
00
0
\
\
\
\ =
si CQD = 69 29 20 ; b) AOB = 81 20 44 si CQD = 7 49 2700 ; c) AOB
\ = 9 490 2000 ; d) AOB
\ = 55 130 400 si CQD
\ = 23 400 5600 :
80 100 4000 si CQD
Vericati care dintre unghiurile \AOB si \CQD sunt complementare.
Raspuns


5.1. ADUNAREA MARIMILOR
UNGHIULARE

169

a) Deoarece
\ + CQD
\
AOB

= 20 300 4000 + 69 290 2000


0
00
= (20 + 69) + (30 + 29) + (40 + 20)
0
00
= 89 59 60
= 89 600
= 90

rezult
a c
a unghiurile \AOB si \CQD sunt complementare.
b) Deoarece
\ + CQD
\
AOB

= 81 200 4400 + 7 490 2000


0
00
= (81 + 7) + (20 + 49) + (44 + 20)
0
00
= 88 69 64
= 88 700 400
= 89 100 400
6= 90

rezult
a c
a unghiurile \AOB si \CQD nu sunt complementare.
c) Deoarece
\ + CQD
\
AOB

= 80 100 4000 + 9 490 2000


0
00
= (80 + 9) + (10 + 49) + (40 + 20)
0
00
= 89 59 60
= 89 600
= 90

rezult
a c
a unghiurile \AOB si \CQD sunt complementare.
d) Deoarece
\ + CQD
\
AOB

= 55 130 400 + 23 400 5600


0
00
= (55 + 23) + (13 + 40) + (4 + 56)
0
00
= 78 53 60
= 78 540
6= 90

rezult
a c
a unghiurile \AOB si \CQD nu sunt complementare.
\ = 30 250 3900
Tema 5.1.3 Se dau urm
atoarele m
arimi unghiulare: a) AOB
0
00
0
00
\ = 59 34 21 ; b) AOB
\ = 11 22 24 si CQD
\ = 87 190 1700 ; c) AOB
\=
si CQD
0
00
0
00
0
00
0 00
\
\
\
70 13 44 si CQD = 19 46 16 ; d) AOB = 25 53 42 si CQD = 75 49 5 :
Vericati care dintre unghiurile \AOB si \CQD sunt complementare.

170

5.2

A UNUI UNGHI
CAPITOLUL 5. MARIMEA
UNGHIULARA

Multiplicarea m
arimilor unghiulare cu numere naturale

Deni
tia 5.2.1 Fie unghiul \AOB si n 2 N.
\=0 :
Dac
a n = 0; atunci denim m
arimea unghiular
a 0 AOB
Dac
a n 6= 0; si are sens
(n

\ + AOB
\
1) AOB

atunci denim m
arimea unghiular
a
\ = (n
n AOB

\ + AOB:
\
1) AOB

Propozi
tia 5.2.1 Dac
a n; m 2 N si \AOB este un unghi astfel nct s
a
aib
a sens
\ + m AOB;
\
n AOB
atunci are sens
\
(n + m) AOB
si avem egalitatea:
\ = n AOB
\ + m AOB:
\
(n + m) AOB
Propozi
tia 5.2.2 Dac
a n 2 N si \AOB; \CQD sunt dou
a unghiuri astfel
nct s
a aib
a sens
\ + n CQD;
\
n AOB
atunci are sens
n

\ + CQD
\
AOB

si avem egalitatea:
n

\ + CQD
\ = n AOB
\ + n CQD:
\
AOB

Propozi
tia 5.2.3 Dac
a n; m 2 N si \AOB este un unghi astfel nct s
a
aib
a sens
\ ;
n m AOB
atunci are sens
\
(n m) AOB
si avem egalitatea:
\=n
(n m) AOB

\ :
m AOB

Problema 5.2.1 Calculati: a) 2 12 240 300 + 5 4 200 3500 ;b) 3 10 40 2300 +


4 14 240 300 ; c) 7 9 140 3700 + 2 34 270 5500 ; d) 3 6 410 3900 + 9 5 240 5300 :
Raspuns


5.3. COMPARAREA MARIMILOR
UNGHIULARE

171

a)
2 12 240 300 + 5 4 200 3500

00

00

= (2 12 + 5 4) + (2 24 + 5 20) + (2 3 + 5 35)
0
00
= (24 + 20) + (48 + 100) + (6 + 175)
0
00
= 64 + 148 + 181
= 64 + 1510 + 100
= 68 + 310 + 100
= 68 310 100 :

b)
3 10 40 2300 + 4 14 240 300

= (3 10 + 4 14) + (3 4 + 4 24) + (3 23 + 4 3)
0
00
= (30 + 56) + (12 + 96) + (69 + 12)
0
00
= 86 + 108 + 81
= 86 + 1090 + 2100
= 87 + 590 + 2100
= 87 590 2100 :

c)
7 9 140 3700 + 2 34 270 5500

00

= (7 9 + 2 34) + (7 14 + 2 27) + (7 37 + 2 55)


0
00
= (63 + 68) + (98 + 54) + (259 + 110)
= 131 + 1520 + 36900
= 131 + 1580 + 900
= 133 + 380 + 900
= 133 380 900 :

d)
3 6 410 3900 + 9 5 240 5300

Tema 5.2.1 Calculati: a) 2 23 140 300 + 5 14 20 3000 ;b) 3 12 240 200 + 4


21 540 3200 ; c) 7 3 40 2700 + 2 44 570 3500 ; d) 3 16 210 2900 + 9 7 440 2300 :

5.3

00

= (3 6 + 9 5) + (3 41 + 9 24) + (3 39 + 9 53)
0
00
= (18 + 45) + (123 + 216) + (117 + 477)
0
00
= 63 + 339 + 594
= 63 + 3480 + 5400
= 68 + 480 + 5400
= 68 480 5400 :

Compararea m
arimilor unghiulare

Deni
tia 5.3.1 Fie \AOB si \CQD dou
a unghiuri.
Dac
a exist
a \P QR \CQD astfel nct \AOB \P QR; atunci spunem
c
a marimea unghiulara a unghiului \AOB este mai mica dect marimea unghi\ CQD:
\
ulara a unghiului \CQD si scriem AOB

172

A UNUI UNGHI
CAPITOLUL 5. MARIMEA
UNGHIULARA

\ CQD
\ si AOB
\ 6= CQD;
\ atunci spunem c
Dac
a AOB
a marimea unghiulara
a unghiului \AOB este mai mica strict dect marimea unghiulara a unghiului
\ < CQD:
\
\CQD si scriem AOB
Exemplul 5.3.1 Consider
am unghiurile \AOB si \CQD ca n desenul:
B
O
A

D
C

Translatnd unghiul \AOB pe directia dreptei OQ obtinem situatia din


desenul:
B
O
A
R
D
Q

\
Deoarece \AOB
\P QR si \P QR \CQD, rezult
a c
a AOB
\ < CQD:
\
Mai mult, avem: AOB
Teorema 5.3.1 Sunt adev
arate urm
atoarele armatii:
1. Relatia de ordine ntre lungimi este reexiva, adica
\
AOB

\
AOB;

oricare ar unghiul \AOB:


2. Relatia de ordine ntre lungimi este antisimetrica, adica
\
AOB

\ si CQD
\
CQD

\ =) AOB
\ = CQD:
\
AOB

3. Relatia de ordine ntre lungimi este tranzitiva, adica


\
AOB

\ si CQD
\
CQD

\
\
EP
F =) AOB

\
EP
F:

\
CQD:


5.3. COMPARAREA MARIMILOR
UNGHIULARE

173

De re
tinut: n plus, deoarece oricare ar \AOB si \CQD rezult
a c
a
\ < CQD
\ sau AOB
\ = CQD
\ sau AOB
\ > CQD,
\ spunem c
avem AOB
a multimea
marimilor unghiulare este total ordonata.
Problema 5.3.1 Comparati m
arimile unghiulare: a) 13 120 4400 si 14 120 4400 ;
0
00
0
00
b) 13 12 44 si 13 13 44 ; c) 123 520 400 si 123 520 1400 ; d) 3 120 5400 si 3 30 4400 :
Raspuns
a) Deoarece 13 < 14 ; rezult
a c
a 13 120 4400 < 14 120 4400 :
b) Deoarece cele dou
a m
arimi unghiulare au acelasi num
ar de grade, compar
am numerele minutelor celor dou
a m
arimi unghiulare. Cum 120 < 130 ;
rezult
a c
a 13 120 4400 < 13 130 4400 :
c) Deoarece cele dou
a m
arimi unghiulare au acelasi num
ar de grade si acelasi
num
ar de minute, compar
am numerele secundelor celor dou
a m
arimi unghiulare.
Cum 400 < 1400 ; rezult
a c
a 123 520 400 < 123 520 1400 :
d) Deoarece cele dou
a m
arimi unghiulare au acelasi num
ar de grade, compar
am numerele minutelor celor dou
a m
arimi unghiulare. Cum 120 > 30 ; rezult
a
c
a 3 120 5400 > 3 30 4400 :
Tema 5.3.1 Comparati m
arimile unghiulare: a) 14 20 4400 si 14 120 400 ; b)
0
00
0
00
73 12 44 si 11 13 44 ; c) 123 520 1400 si 123 520 1000 ; d) 33 320 5400 si 13 340 4400 ;
e) 10 200 4000 si 114 120 4600 ; f) 173 120 4400 si 173 10 4900 ; g) 23 500 1300 si 23 500 4000 ;
h) 39 30 5400 si 13 40 3400 :
Deni
tia 5.3.2 Consider
am unghiul nedegenerat \AOB:
\
Dac
a AOB < 90 ; atunci spunem c
a unghiul \AOB este ascutit, iar dac
a
\ > 90 ; atunci spunem c
AOB
a unghiul \AOB este obtuz.
Problema 5.3.2 Consider
am unghiul nedegenerat \AOB: S
tiind c
a: a)
\ = 13 120 4400 ; b) AOB
\ = 90 10 ; c) AOB
\ = 89 590 4400 ; d) AOB
\ = 130 10 300 ;
AOB
atunci precizati n care caz unghiul \AOB este ascutit si n care caz unghiul
\AOB este obtuz.
Raspuns
a) Deoarece 13 < 90 ; rezult
a c
a 13 120 4400 < 90 : Deci, \AOB este ascutit.
0
0
b) Deoarece 1 > 0 ; rezult
a c
a 90 10 > 90 00 = 90 : Deci, \AOB este obtuz.
c) Deoarece 89 < 90 ; rezult
a c
a 89 590 4400 < 90 : Deci, \AOB este ascutit.
d) Deoarece 130 > 90 ; rezult
a c
a 130 10 300 > 90 : Deci, \AOB este obtuz.
\=
Tema 5.3.2 Consider
am unghiul nedegenerat \AOB: S
tiind c
a: a) AOB
0
00
0
00
0
00
\ = 90 14 3 ; c) AOB
\ = 89 39 56 ; d) AOB
\ = 110 130 3400 ;
73 2 56 ; b) AOB
\ = 78 520 400 ; f) AOB
\ = 90 520 1400 ; g) AOB
\ = 3 10 500 ; h) AOB
\ =
e) AOB
0
00
143 3 35 ; atunci precizati n care caz \AOB este ascutit si n care caz \AOB
este obtuz.

174

5.4

A UNUI UNGHI
CAPITOLUL 5. MARIMEA
UNGHIULARA

Sc
aderea m
arimilor unghiulare

\
Deni
tia 5.4.1 Fie \AOB si \CQD dou
a unghiuri astfel nct AOB
\
CQD:
F
ar
a a restrnge generalitatea, admitem c
a avem situatia din desenul:

B
O
A

D
C

\ AOB
\ proced
Pentru a aa m
arimea unghiular
a CQD
am astfel:
Pasul 1. Translatnd unghiul \AOB pe directia dreptei OQ obtinem situatia din desenul:

B
O
A
R
D
Q

\ AOB:
\
Pasul 2. M
arimea unghiular
a asociat
a unghiului \RQD este CQD
Teorema 5.4.1 Sunt adevarate urmatoarele armatii:
\ AOB;
\ atunci
1. Daca CQD
\ = AOB
\ + CQD
\
CQD

\ :
AOB

\ = AOB
\ + EP
\
Reciproc, daca CQD
F ; atunci
\
\
EP
F = CQD

\
AOB:

5.4. SCADEREA
MARIMILOR
UNGHIULARE

175

\ si \EP F este un unghi astfel nct sa aiba sens


AOB;

\
2. Daca CQD

\
\
EP
F + CQD;
atunci
\
\
EP
F + CQD

\
AOB

si
\
\
EP
F + CQD
\
3. Daca CQD

\ = EP
\
\
AOB
F + CQD

\ si GRH
\
AOB

\ :
AOB

\
EP
F astfel nct sa aiba sens

\ + GRH;
\
CQD
atunci
\ + GRH
\
CQD

\ + EP
\
AOB
F

si
\ + GRH
\
CQD

\ + EP
\
\
AOB
F = CQD

\ + GRH
\
AOB

\
EP
F :

Problema 5.4.1 Calculati: a) 17 230 4500


15 530 5500 ; b) 147 430 1500
105 470 3500 ; c) 180
15 530 5500 ; d) 90
65 470 3500 :
Raspuns
a)
17 230 4500 15 530 5500 = 17 220 10500 15 530 5500
= 16 820 10500 15 530 5500
= 1 290 5000 :
b)
147 430 1500

105 470 3500

= 147 420 7500 105 470 3500


= 146 1020 7500 105 470 3500
= 41 550 4000 :

c)
180

15 530 5500

= 179 590 6000


= 164 60 500 :

15 530 5500

90

65 470 3500

= 89 590 6000 65 470 3500


= 24 120 2500 :

d)

Tema 5.4.1 Calculati: a) 7 30 2500 5 530 5500 ; b) 47 340 2500 25 470 4500 ; c)
180 105 430 500 ; d) 90 165 170 1500 ; e) 177 530 3300 15 570 5800 ; f) 167 370 3500
135 570 4500 ; g) 180
168 470 2200 ; h) 90
85 170 4500 :
Propozi
tia 5.4.1 Daca m; n 2 N astfel nct m
n si \AOB este un
\ atunci avem
unghi astfel nct are sens m AOB;
\
m AOB

\
n AOB

176

A UNUI UNGHI
CAPITOLUL 5. MARIMEA
UNGHIULARA

si
\
m AOB

\ = (m
n AOB

\
n) AOB:

\
\ si m 2 N astfel nct are sens
Propozi
tia 5.4.2 Daca CQD
AOB
\
m CQD; atunci avem
\ m AOB
\
m CQD
si
\
m CQD

\=m
m AOB

\
CQD

\ :
AOB

Problema 5.4.2 Aati m


arimea unghiular
a a suplementului unghiului care
are m
arimea unghiular
a: a) 167 370 3500 ; b) 135 570 4500 ; c) 177 530 3300 ; d) 15 570 5800 :
Raspuns
a)
180
167 370 3500 = 179 590 6000 167 370 3500
= 12 220 2500
este m
arimea unghiular
a a suplementului unghiului cu m
arimea unghiular
a
167 370 3500 :
b)
180
135 570 4500 = 179 590 6000 135 570 4500
= 44 20 1500
este m
arimea unghiular
a a suplementului unghiului cu m
arimea unghiular
a
135 570 4500 :
c)
180
177 530 3300 = 179 590 6000 177 530 3300
= 2 60 2700
este m
arimea unghiular
a a suplementului unghiului cu m
arimea unghiular
a
177 530 3300 :
d)
180
15 570 5800 = 179 590 6000 15 570 5800
= 164 20 200
este m
arimea unghiular
a a suplementului unghiului cu m
arimea unghiular
a
15 570 5800 :
Tema 5.4.2 Aati m
arimea unghiular
a a suplementului unghiului care are
m
arimea unghiular
a: a) 123 310 5500 ; b) 35 270 4900 ; c) 107 30 1300 ; d) 145 50 500 :
Problema 5.4.3 Aati m
arimea unghiular
a a complementului unghiului
care are m
arimea unghiular
a: a) 17 30 500 ; b) 35 560 1500 ; c) 17 30 3900 ; d) 75 230 3800 :
Raspuns
a)
90
17 30 500 = 89 590 6000 17 30 500
= 72 560 5500
este m
arimea unghiular
a a complementului unghiului cu m
arimea unghiular
a
17 30 500 :

5.5. MASURA
UNEI MARIMI
UNGHIULARE

177

b)
90

35 560 1500

= 89 590 6000
= 54 30 4500

35 560 1500

este m
arimea unghiular
a a complementului unghiului cu m
arimea unghiular
a
35 560 1500 :
c)
90
17 30 3900 = 89 590 6000 17 30 3900
= 72 560 2100
este m
arimea unghiular
a a complementului unghiului cu m
arimea unghiular
a
17 30 3900 :
d)
90
75 230 3800 = 89 590 6000 75 230 3800
= 14 360 2200
este m
arimea unghiular
a a complementului unghiului cu m
arimea unghiular
a
75 230 3800 :
Tema 5.4.3 Aati m
arimea unghiular
a a complementului unghiului care
are m
arimea unghiular
a: a) 43 510 2500 ; b) 55 200 900 ; c) 87 350 700 ; d) 85 450 2500 :

5.5

M
asura unei m
arimi unghiulare

\ = a ; atunci spunem c
Deni
tia 5.5.1 Dac
a AOB
a masura marimii unghiulare a unghiului \AOB calculata n raport cu gradul este numarul a. Vom
scrie:
\ = a:
m AOB
\ = a0 ; atunci spunem c
Dac
a AOB
a masura marimii unghiulare a unghiului
\AOB calculata n raport cu minutul este numarul a. Vom scrie:
\ = a:
m0 AOB
\ = a00 ; atunci spunem c
Dac
a AOB
a masura marimii unghiulare a unghiului
\AOB calculata n raport cu secunda este numarul a. Vom scrie:
\ = a:
m00 AOB
Problema 5.5.1 Calculati: a) m (134 ) ; b) m0 (27 ) ; c) m0 (13 340 ) ; d)
m (570 ) ; e) m00 (40 ) ; f) m00 (7 150 ) ; g) m00 (810 2400 ) ; h) m00 (8700 ) :
Raspuns
a)
m (134 ) = 134:
0


A UNUI UNGHI
CAPITOLUL 5. MARIMEA
UNGHIULARA

178
b)

m0 (27 )

= m0 (27 600 )
= m0 (16200 )
= 1620:

c)
m0 (13 340 )

= m0 (13 600 + 340 )


= m0 (7800 + 340 )
= m0 (8140 )
= 814:

d)
m0 (570 ) = 57:
e)
m00 (40 )

= m00 (40 600 )


= m00 (40 60 6000 )
= m00 (144:00000 )
= 144:000:

f)
m00 (7 150 )

= m00 (7 60 6000 + 15 6000 )


= m00 (25:20000 + 90000 )
= m00 (252:90000 )
= 252:900:

g)
m00 (810 2400 )

= m00 (81 6000 + 2400 )


= m00 (486000 + 2400 )
= m00 (488400 )
= 4884:

h)
m00 (8700 ) = 87:
Tema 5.5.1 Calculati: a) m (124 ) ; b) m0 (88 ) ; c) m0 (130 540 ) ; d) m0 (250 ) ;
e) m00 (65 ) ; f) m00 (71 180 ) ; g) m00 (580 4400 ) ; h) m00 (3700 ) :
Tema 5.5.1 Calculati: a) m (34 ) ; b) m0 (18 ) ; c) m0 (20 590 ) ; d) m0 (460 ) ;
e) m00 (105 ) ; f) m00 (67 460 ) ; g) m00 (80 2400 ) ; h) m00 (5300 ) :

5.6. EVALUARE

5.6

179

Evaluare

Testul 5.6.1
1. Calculati: a) 42 30 4500 +33 290 1500 ; b) 97 530 2500 +7 90 5000 ; c) 71 450 5400 +
41 490 3700 ; d) 85 100 5500 + 76 30 300 :
2. Calculati: a) 4 23 140 300 + 5 4 120 3300 ;b) 4 12 440 3200 + 2 25 540 3900 ; c)
7 3 400 2000 + 3 14 270 2500 ; d) 3 19 250 3400 + 8 7 240 2800 :
3. Comparati m
arimile unghiulare: a) 34 220 4400 si 34 540 400 ; b) 13 90 400 si
0 00
0
11 13 4 ; c) 103 2 1900 si 103 20 1700 ; d) 43 520 2400 si 33 540 1400 :
\ = 46 200 1600 ;
4. Consider
am unghiul nedegenerat \AOB: S
tiind c
a: a) AOB
0
00
0
00
\ = 90 44 23 ; c) AOB
\ = 38 9 6 ; d) AOB
\ = 124 100 2400 ; atunci preb) AOB
cizati n care caz \AOB este ascutit si n care caz \AOB este obtuz.
5. Calculati: a) 27 30 2500 15 450 4700 ; b) 107 140 2500 25 470 3700 ; c) 180
125 410 5200 ; d) 90
55 570 2500 :
6. Aati m
arimea unghiular
a a suplementului unghiului care are m
arimea
unghiular
a: a) 143 30 5500 ; b) 65 70 900 ; c) 137 230 5300 ; d) 85 510 2500 :
7. Aati m
arimea unghiular
a a complementului unghiului care are m
arimea
unghiular
a: a) 23 50 2500 ; b) 53 500 1900 ; c) 82 50 1700 ; d) 25 350 5500 :
8. Calculati: a) m (14 ) ; b) m0 (18 ) ; c) m0 (10 40 ) ; d) m0 (650 ) :
\ = 72 530 1400
9. Consider
am unghiurile \AOB si \P QR astfel nct AOB
\
si P
QR = 64 40 5600 :
a) Aati m
arimea unghiular
a suplementului unghiului \AOB:
b) Aati m
arimea unghiular
a complementului unghiului \P QR:
c) Determinati m
asura calculat
a n raport cu secunda a diferentei dintre
m
arimile unghiulare aate la punctele a) si b).
Testul 5.6.2
1. Calculati: a) 142 130 500 +3 550 5900 ; b) 121 210 5900 +17 90 900 ; c) 62 240 5400 +
14 480 3200 ; d) 151 560 5100 + 21 340 5600 :
2. Calculati: a) 2 19 540 3800 + 5 10 210 4000 ;b) 2 42 20 2900 + 4 15 50 3400 ; c)
5 3 410 4700 + 3 41 70 2500 ; d) 5 11 10 4900 + 6 13 410 2700 :
3. Comparati m
arimile unghiulare: a) 102 200 3000 si 114 90 5600 ; b) 144 120 4200
0
00
si 144 10 59 ; c) 83 500 1300 si 83 500 2000 ; d) 68 340 5400 si 13 470 1400 :
\ = 54 50 4300 ;
4. Consider
am unghiul nedegenerat \AOB: S
tiind c
a: a) AOB
0
00
0
00
\
\
\
b) AOB = 90 59 34 ; c) AOB = 7 11 51 ; d) AOB = 164 310 2500 ; atunci
precizati n care caz \AOB este ascutit si n care caz \AOB este obtuz.
5. Calculati: a) 137 500 2300 115 570 5800 ; b) 177 370 500 115 570 2500 ; c)
180
168 370 2200 ; d) 90
55 70 400 :
6. Aati m
arimea unghiular
a a suplementului unghiului care are m
arimea
unghiular
a: a) 93 350 2500 ; b) 125 170 4900 ; c) 167 30 500 ; d) 25 550 1500 :
7. Aati m
arimea unghiular
a a complementului unghiului care are m
arimea
unghiular
a: a) 42 320 500 ; b) 61 50 2900 ; c) 72 530 700 ; d) 75 30 2700 :
8. Calculati: a) m (95 ) ; b) m0 (101 180 ) ; c) m00 (280 4400 ) ; d) m00 (5700 ) :

180

A UNUI UNGHI
CAPITOLUL 5. MARIMEA
UNGHIULARA

\ = 12 230 3400
9. Consider
am unghiurile \AOB si \P QR astfel nct AOB
\
si P
QR = 34 240 4600 :
a) Aati m
arimea unghiular
a suplementului unghiului \AOB:
b) Aati m
arimea unghiular
a complementului unghiului \P QR:
c) Determinati m
asura calculat
a n raport cu secunda a diferentei dintre
m
arimile unghiulare aate la punctele a) si b).

Partea II

Algebr
a

181

Capitolul 6

Numere naturale
Consider
am dreapta din gura:

Pentru a xa o ordine de citire a punctelor dreptei, introducem simbolurile


1 (minus innit) si +1 (plus innit) ca n gura:

si not
am dreapta cu ] 1; +1[ : Punctele dreptei se vor numi numere reale si
se vor nota cu litere mici din alfabet. Dreapta ] 1; +1[ se va numi dreapta
numerelor reale. Dac
a citim numerele reale "de la 1 catre +1", atunci
spunem c
a le citim n ordine crescatoare, iar dac
a citim numerele reale "de la
+1 catre 1", atunci spunem c
a le citim n ordine descrescatoare.
De re
tinut: Dac
a a 2 ] 1; +1[ ; atunci not
am cu ] 1; a[ si ]a; +1[
semidreptele deschise opuse care au drept frontier
a num
arul real a: Not
am cu
] 1; a] si [a; +1[ nchiderile semidreptelor deschise ] 1; a[ si ]a; +1[ :
Deni
tia 6.1 Dac
a a si b sunt dou
a numere reale astfel nct a 2 ] 1; b] ;
atunci spunem c
a numarul a este mai mic sau egal dect numarul b si scriem
a b:
Teorema 6.1 Sunt vericate urm
atoarele armatii:
1. Relatia de ordine ntre numere reale este reexiva, adic
a
a

a;

oricare ar a 2 ] 1; +1[ :
183

184

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

2. Relatia de ordine ntre numere reale este antisimetrica, adic


a
a

b si b

a =) a = b:

3. Relatia de ordine ntre numere reale este tranzitiva, adic


a
a

b si b

c =) a

c:

Deni
tia 6.2 Dac
a a; b 2 ] 1; +1[ astfel nct a
b si a 6= b; atunci
spunem c
a numarul a este mai mic strict dect numarul b si scriem a < b:
Observ
am c
a a < b dac
a si numai dac
a a 2 ] 1; b[ :
Teorema 6.2 Oricare ar a; b 2 ] 1; +1[ ; avem a < b sau a = b sau
b < a: Vom spune c
a dreapta numerelor reale ] 1; +1[ este total ordonata.

6.1

Mul
timea N a numerelor naturale

Fix
am la ntmplare numerele reale 0 si 1 ca n gura:

0 1

Num
arul 0 se va numi zero, ntocmai cum am numit si num
arul elementelor
multimii , iar num
arul 1 se va numi unu, ntocmai cum am numit si num
arul
elementelor multimii f g.
Consider
am o rigl
a pe care facem semne n dreptul numerelor 0 si 1 ca n
desenul:

0 1

Deplas
am rigla n lungul dreptei ] 1; +1[ ca n desenul:

0 1

Fix
am num
arul 2 pe dreapta ] 1; +1[ ca n desenul:

0 1 2

Num
arul 2 se va numi doi, ntocmai cum am numit si num
arul elementelor
multimii f ; f gg.

6.1. MULTIMEA

N A NUMERELOR NATURALE

185

Urmnd acest algoritm, construim si numerele 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9; 10; ::: pe


care le numim trei, patru, cinci, sase, sapte, opt, noua, zece,...
Deni
tia 6.1.1 Multimea N = f0; 1; 2; 3; ::::g se va numi multimea numerelor naturale. Multimea N = Nn f0g se va numi multimea numerelor naturale nenule.
Problema 6.1.1 Stabiliti valoarea de adev
ar a propozitiilor:
P1 : 3 2 f2; 13; 5; 7; 8g ; P2 : 10 2
= f1; 0; 2; 13; 5; 11g ; P3 : f3; 0; 10g f2; 10; 5; 7; 8g ;
P4 : f13; 9g
f9; 10; 13; 18g ; P5 : f1; 10; 0g
f9; 10; 1; 18g ; P6 : f1; 5; 9; 11g
f9; 10; 11; 1; 18; 5; 53g ; P7 : f10; 16; 78; 5g = f9; 10; 13; 78g ; P8 : f1; 9; 2g =
6 f9; 2; 1g
Rezolvare
- Deoarece num
arul 3 nu se aa printre elementele multimii
f2; 13; 5; 7; 8g ;
rezult
a c
a
32
= f2; 13; 5; 7; 8g :
Deci, propozitia P1 : este fals
a.
- Deoarece num
arul 10 nu se aa printre elementele multimii
f1; 0; 2; 13; 5; 11g ;
rezult
a c
a
10 2
= f1; 0; 2; 13; 5; 11g :
Deci, propozitia P2 : este adev
arat
a.
- Deoarece
3 2 f3; 0; 10g si 3 2
= f2; 10; 5; 7; 8g ;
rezult
a c
a
f3; 0; 10g

f2; 10; 5; 7; 8g :

Deci, propozitia P3 : este fals


a.
- Deoarece
13 2 f9; 10; 13; 18g si 9 2 f9; 10; 13; 18g ;
rezult
a c
a
f13; 9g

f9; 10; 13; 18g :

Deci, propozitia P4 : este adev


arat
a.
- Deoarece
0 2 f1; 10; 0g si 0 2
= f9; 10; 1; 18g ;
rezult
a c
a
f1; 10; 0g

f9; 10; 1; 18g :

Deci, propozitia P5 : este adev


arat
a.
- Deoarece toate elementele multimii
f1; 5; 9; 11g

186

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

apartin multimii
f9; 10; 11; 1; 18; 5; 53g ;
rezult
a c
a
f1; 5; 9; 11g

f9; 10; 11; 1; 18; 5; 53g :

Deci, propozitia P6 : este fals


a.
- Deoarece
16 2 f10; 16; 78; 5g si 16 2
= f9; 10; 13; 78g ;
rezult
a c
a
f10; 16; 78; 5g

f9; 10; 13; 78g :

Deci, propozitia P7 : este fals


a.
- Deoarece
f1; 9; 2g

f9; 2; 1g si f9; 2; 1g

f1; 9; 2g ;

rezult
a c
a
f1; 9; 2g = f9; 2; 1g :
Deci, propozitia P8 : este fals
a.
Tema 6.1.1 Stabiliti valoarea de adev
ar a propozitiilor:
P1 : 7 2 f2; 13; 5; 7; 8g ; P2 : 5 2
= f1; 0; 2; 13; 5; 11g ; P3 : f3; 0; 10g f3; 0; 10; 8g ;
P4 : f13; 9g
f9; 10; 13; 18g ; P5 : f1; 10; 0g
f9; 10; 1; 18g ; P6 : f1; 5; 9; 11g 6=
f9; 10; 11; 1; 0g ; P7 : f10; 1; 78; 5g = f9; 1; 13; 78g ; P8 : f6; 7; 2g = f7; 2; 6g :
Problema 6.1.2 Folosind multimile A = f1; 7; 9; 19; 12g si B = f17; 12; 1; 2g
calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:
Rezolvare
Folosind formula
AnB

= fx : x 2 A si x 2
= Bg

obtinem
AnB

= f7; 9; 19g :

Folosind formula
A\B

= fx : x 2 A si x 2 Bg

obtinem
A\B

= f1; 12g :

Folosind formula
B n A = fx : x 2 B si x 2
= Ag
obtinem
B n A = f17g :
Folosind formula
A[B

= fx : x 2 A n B sau x 2 A \ B sau x 2 B n Ag

6.2. ADUNAREA NUMERELOR NATURALE

187

obtinem
A[B

= f7; 9; 19; 1; 12; 17g :

Tema 6.1.2 Folosind multimile A = f17; 9; 10; 1; 2g si B = f0; 10; 12; 1; 2g


calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:

6.2

Adunarea numerelor naturale

Vom spune c
a:
1 este succesorul lui 0 si vom scrie 1 = 0 + 1;
2 este succesorul lui 1 si vom scrie 2 = 1 + 1;
3 este succesorul lui 2 si vom scrie 3 = 2 + 1;
...
Vom spune c
a:
0 este predecesorul lui 1 si vom scrie 0 = 1 1;
1 este predecesorul lui 2 si vom scrie 1 = 2 1;
2 este predecesorul lui 3 si vom scrie 2 = 3 1;
...
Deni
tia 6.2.1 Dac
a m; n 2 N; atunci num
arul natural
(2:1)

m+n=

m;
[m + (n 1)] + 1;

se citeste "m plus n".


Dac
a m; n 2 N astfel nct m
(2:2)

n=

[m

n=0
n 6= 0

n; atunci num
arul natural
m;
(n 1)]

1;

n=0
n 6= 0

se citeste "m minus n".


Remarca 6.2.1 Dac
a m; n 2 N; atunci pentru a calcula m + n deplasam pe
m cu n unitati catre +1.
Dac
a m; n 2 N astfel nct m n; atunci pentru a calcula m n deplasam
pe m cu n unitati catre 1.
Consider
am desenul:

0 1

2 3 4 5

Pentru a calcula 3 + 2; deplasam pe 3 cu 2 unitati catre +1 si obtinem


numarul 5:
Pentru a calcula 5 4; deplasam pe 5 cu 4 unitati catre 1 si obtinem
numarul 1:
Tema 6.2.1 Calculati: a) 3 + 5; b) 7 + 4; c) 8 3; d) 6 4; e) 4 + 9; f) 5 + 2;
g) 7 3; h) 7 8; i) 9 + 9; j) 5 + 7; k) 4 3; l) 7 6; m) 3 + 2; n) 9 + 8; o) 8 5;
p) 6 3:

188

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

Tema 6.2.2 Calculati: a) 200 + 500; b) 70 + 40; c) 80 20; d) 6:000 4:000;


e) 400+900; f) 50:000+20:000; g) 700 300; h) 70 80; i) 900+900; j) 50+70; k)
4:000 3:000; l) 700 600; m) 30 + 20; n) 90 + 80; o) 800 500; p) 6:000 3:000:
Axioma a IX-a
Daca m; n 2 N astfel nct m
n; atunci m
numar natural p care verica egalitatile

n este unicul

n + p = m = p + n:

(2:3)

Remarca 6.2.1 Daca m; n 2 N astfel nct m


n; atunci m
m n si
(m n) = n:
Pentru ecare p 2 N consider
am multimea Np = fp; p + 1; p + 2; :::g :
Observ
am c
a N0 = N si N1 = N :
Teorema 6.2.1 (fundamental
a)
Fie p 2 N. Daca S
Np astfel nct p 2 S si n 1 2 S ) n 2 S; atunci
S = Np :

Demonstratie
Presupunem, prin absurd, c
a S 6= Np : Fie n0 2 Np r S:
Obtinem c
a n0

12
= S deoarece, n caz contrar, ar rezulta c
a n0 2 S:

Din aproape n aproape, obtinem c


a

n0

(n0

p) = p 2
= S:

Contradictie!

q.e.d.

Propozi
tia 6.2.1 Adunarea numerelor naturale este asociativa, adica
m + (n + p) = (m + n) + p;

(2:4)

oricare ar m; n si p 2 N:
Demonstratie
Fie m; n 2 N arbitrare si P = fp 2 N : m + (n + p) = (m + n) + pg :
Evident c
a 0 2 P:

Fie p 2 N astfel nct p > 0 arbitrar.

Admitem c
ap

1 2 P:

Deoarece

m + (n + p)

rezult
a c
a p 2 P:

= m + [(n + p 1) + 1]
= [m + (n + p 1)] + 1
= [(m + n) + p 1] + 1
= (m + n) + p

Folosind teorema fundamental


a, rezult
a c
a P = N:

q.e.d.

6.2. ADUNAREA NUMERELOR NATURALE

189

Problema 6.2.1 Calculati: a) 34+59; b) 759+427; c) 857 398; d) 576 343:


Raspuns
a)
34 + 59 = (30 + 50) + (4 + 9)
= 80 + 13
= 90 + 3
= 93:
b)
759 + 427

= (700 + 400) + (50 + 20) + (9 + 7)


= 1:100 + 70 + 16
= 1:100 + 80 + 6
= 1:186:

c)
857

398

= (840 390) + (17 8)


= (700 300) + (140 90) + (17
= 400 + 50 + 9
= 459:

8)

d)
576

343

= (500 300) + (70


= 200 + 30 + 3
= 233:

40) + (6

3)

Tema 6.2.3 Calculati: a) 134+29; b) 59+227; c) 457 354; d) 276 197; e)


94 + 49; f) 5:349 + 5:127; g) 4:570 3:689; h) 24:676 11:898; i) 13:564 + 2:459;
j) 5:359 + 12:687; k) 43:241 37:585; l) 2:176 1897:
Problema 6.2.2 Vericati asociativitatea adun
arii folosind numerele: a)
319; 435 si 24; b) 8:576; 9:798 si 12:345; c) 29; 98 si 77:
Raspuns
a) Deoarece
319 + (435 + 24) = 319 + 459 = 778
si
(319 + 435) + 24 = 754 + 24 = 778
rezult
a c
a
319 + (435 + 24) = (319 + 435) + 24:
b) Deoarece
8:576 + (9:798 + 12:345) = 8:576 + 22:143 = 30:719
si
(8:576 + 9:798) + 12:345 = 18:374 + 12:345 = 30:719
rezult
a c
a
8:576 + (9:798 + 12:345) = (8:576 + 9:798) + 12:345:

190

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

c) Deoarece
29 + (98 + 77) = 29 + 175 = 204
si
(29 + 98) + 77 = 127 + 77 = 204
rezult
a c
a
29 + (98 + 77) = (29 + 98) + 77:
Tema 6.2.4 Vericati asociativitatea adun
arii folosind numerele: a) 49; 35
si 24; b) 8:176; 9:338 si 11:321; c) 49; 56 si 87; d) 459; 315 si 244; e) 876; 938
si 121; f) 439; 516 si 897:
Propozi
tia 6.2.2 Numarul zero este element neutru la adunare, adica
m + 0 = m = 0 + m;

(2:5)
oricare ar m 2 N.
Demonstratie

Evident c
a m + 0 = m; oricare ar m 2 N:
Fie M = fm 2 N : 0 + m = mg :
Evident c
a 0 2 M:

Fie m 2 N astfel nct m > 0 arbitrar.

Admitem c
am

1 2 M:

Deoarece

0 + m = [0 + (m 1)] + 1
= (m 1) + 1
=m
rezult
a c
a m 2 M:

Folosind teorema fundamental


a, rezult
a c
a M = N:

q.e.d.

Propozi
tia 6.2.3 Adunarea numerelor naturale este comutativa, adica
m + n = n + m;

(2:6)
oricare ar m si n 2 N.
Demonstratie

Fie n 2 N arbitrar si M = fm 2 N : m + n = n + mg :
Evident c
a 0 2 M:

Fie m 2 N astfel nct m > 0 arbitrar.

Admitem c
am

1 2 M:

6.2. ADUNAREA NUMERELOR NATURALE

191

Deoarece

m+n

= [(m 1) + 1] + n
= (m 1) + (1 + n)
= (m 1) + (n + 1)
= [(m 1) + n] + 1
= [n + (m 1)] + 1
= n + [(m 1) + 1]
n+m

rezult
a c
a m 2 M:
Folosind teorema fundamental
a, rezult
a c
a M = N:

q.e.d.

Problema 6.2.3 Vericati comutativitatea adun


arii folosind numerele: a)
327 si 24; b) 9:676 si 10:329; c) 79 si 97:
Raspuns
a) Deoarece
327 + 24 = 351
si
24 + 327 = 351
rezult
a c
a
327 + 24 = 24 + 327:
b) Deoarece
9:676 + 10:329 = 20:005
si
10:329 + 9:676 = 20:005
rezult
a c
a
9:676 + 10:329 = 10:329 + 9:676:
d) Deoarece
79 + 97 = 176
si
97 + 79 = 176
rezult
a c
a
79 + 97 = 97 + 79:

Tema 6.2.5 Vericati comutativitatea adun


arii folosind numerele: a) 27 si
214; b) 9:342 si 4:129; c) 71 si 37; d) 237 si 2:014; e) 942 si 4:349; f) 721 si 347;
g) 33 si 256; h) 92:142 si 44:009; i) 761 si 397:

192

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

6.3

Egalit
a
ti. Ecua
tii

Propozi
tia 6.3.1 Egalitatea m

n=m

p determina egalitatea n = p:

Demonstratie
Deoarece m

(m

n) = n si m

(m

p) = p; rezult
a c
a n = p:q.e.d.

Propozi
tia 6.3.2 Egalitatea m + n = m + p determina egalitatea n = p:
Demonstratie
Deoarece (m + n)

m = n si (m + p)

m = p; rezult
a c
a n = p:q.e.d.

Propozi
tia 6.3.3 Daca n; p 2 N astfel nct n
m

(3:1)

(n

p) = (m

oricare ar m 2 N astfel nct m

p; atunci

n) + p

n:

Demonstratie
Fie M = fm 2 Nn : m

(n

p) = (m

n) + pg :

Evident c
a n 2 M:
Fie m 2 N astfel nct m > n arbitrar.
Admitem c
am

1 2 M:

Deoarece

(n

p)

= [(m
= [(m
= f[(m
= f[(m
= [(m
= (m

1) + 1] (n p)
1) (n p)] + 1
1) n] + pg + 1
1) n] + 1g + p
1) (n 1)] + p
n) + p

rezult
a c
a m 2 M:

q.e.d.

Folosind propozitia precedent


a, obtinem regula:
Semnul n fata parantezei schimba semnele din paranteza n sensul
ca + devine
si
devine +:
Problema 6.3.1 Determinati numerele naturale x care veric
a egalit
atile:
a) x + 37 + x 20 = 57 + x; b) (5 + x) (x 7) = 12 + x; c) 15 (x + 8) = 2;
d) (x + 3) + (8 x) = 5 + x:
Raspuns

TI.
6.3. EGALITA
ECUATII

193

a)
x + 37 + x
x + (37

20 = 57 + x
m

20) = 57
m
x + 17 = 57 + 17 17
m
x = 57 17
m
x = 40:
b)
(5 + x)

(x

7) = 12 + x
m
5 + (x x) + 7 = 12 + x
m
12 + 0 = 12 + x
m
x = 0:

c)
15
15

(x + 8) = 2
m
x 8=2+x x
m
7=2+x
m
2+5=2+x
m
x = 5:

d)
(x + 3) + (8
x + (3 + 8)

x) = 5 + x
m

x=5+x
m
11 x = 5 x + x
m
5+6=5+x
m
x = 6:

Tema 6.3.1 Determinati numerele naturale x care veric


a egalit
atile: a)
x + 37 + x + 20 = 57 + x; b) (7 + x) (x 17) = 15 + x; c) 15 (x 10) = 22;
d) (x + 9)+(6 x) = 10+ x; e) (17 x) (5 x) = 43 x; f) (x + 2)+(x + 4)
(x 5) = 65; g) (2 + x)+(9 x) = (3 + x)+4; h) 4+(x + 7)+(6 + x) = 44+ x:
De re
tinut: Propozitia:

194

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

"x plus 3 este egal cu 7; cnd x apartine multimii numerelor naturale."


scris
a simbolic
x + 3 = 7; x 2 N:
se numeste ecuatie cu necunoscuta x.
Pentru a rezolva ecuatia precedent
a proced
am astfel:
Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : x + 3 = 7 + 3
= fx 2 N : x = 7 3g
= fx 2 N : x = 4g
= f4g :

3g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 4:
Problema 6.3.2 Rezolvatie ecuatiile: a) x 3 = 7; x 2 N3 ; b) 5 + x =
12; x 2 N; c) 15 x = 2; x 2 f2; 3; 7g ; d) (x + 3) + 2 = 5; x 2 N; e)
17 x = 3 x; x 2 f0; 11; 3g ; f) x + 21 = 36 20 + x + 5; x 2 N; g)
2 + x = (6 4) + x; x 2 f34; 7; 90; 12; 0g ; h) 4 + x + 7 = 44 33; x 2 N:
Rezolvare
a) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N3 : x 3 = 7 + 3
= fx 2 N3 : x = 7 + 3g
= fx 2 N3 : x = 10g
= f10g :

3g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 10:
b) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : 5 + x = 12 + 5
= fx 2 N : x = 12 5g
= fx 2 N : x = 7g
= f7g :

5g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 7:
c) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 f2; 3; 7g : 15 x = 2g
= fx 2 f2; 3; 7g : 15 x = 15
= fx 2 f2; 3; 7g : x = 13g
= :

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii:

13g

TI.
6.3. EGALITA
ECUATII

195

d) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : (x + 3) + 2 = 5g
= fx 2 N : x + (3 + 2) = 5g
= fx 2 N : x + 5 = 0 + 5g
= fx 2 N : x = 0g
= f0g :

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 0:
e) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 f0; 11; 3g : 17 x = 3
= fx 2 f0; 11; 3g : 17 = 3g
= :

xg

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii.
f) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : x + 21 = 36 20 + x + 5g
= fx 2 N : 21 = 16 + 5g
= fx 2 N : 21 = 21g
= N:

n concluzie, ecuatia dat


a are o innitate de solutii si acestea sunt numerele
naturale 0; 1; 2; :::
g) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 f34; 7; 90; 12; 0g : 2 + x = (6 4) + xg


= fx 2 f34; 7; 90; 12; 0g : 2 + x = 2 + xg
= fx 2 f34; 7; 90; 12; 0g : 2 = 2g
= f34; 7; 90; 12; 0g :

n concluzie, ecuatia dat


a are cinci solutii si acestea sunt numerele 34; 7; 90; 12
si 0:
h) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : 4 + x + 7 = 44 33g
= fx 2 N : (4 + 7) + x = 11g
= fx 2 N : 11 + x = 11 + 0g
= fx 2 N : x = 0g
= f0g :

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 0:
Tema 6.3.2 Rezolvatie ecuatiile: a) x + 3 = 7; x 2 N; b) 5 + x = 20; x 2 N;
c) 51 + x = 2; x 2 f2; 0; 6; 3; 7g ; d) (x + 3) + 12 = 155; x 2 N; e) 15 x =
11 x; x 2 f10; 5; 11; 3g ; f) x + 20 = 25 20 + x + 5; x 2 N; g) 31 + x =
36 5 + x; x 2 f3; 4; 7; 90; 1; 2; 0g ; h) 14 + x + 16 = 44; x 2 N:

196

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

Problema 6.3.3 Folosind multimile


A = fx 2 f3; 9; 71; 23; 45g : x + 5

3 = 5g

si
B = fx 2 N : 3 + x + 5 + x + 7 = x + 15 + xg

calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:
Raspuns
Observ
am c
a
A = fx 2 f3; 9; 71; 23; 45g : x + 5 3 = 5g
= fx 2 f3; 9; 71; 23; 45g : x + 2 = 5 + 2 2g
= fx 2 f3; 9; 71; 23; 45g : x = 3g
= f3g
si
B

= fx 2 N : x + (3 + 5 + 7) = x + 15g
= fx 2 N : x + 15 = x + 15g
= N:

Folosind formula
AnB

= fx : x 2 A si x 2
= Bg

obtinem
AnB

Folosind formula
A\B

= :

= fx : x 2 A si x 2 Bg

obtinem
A\B

Folosind formula

= f3g :

B n A = fx : x 2 B si x 2
= Ag
obtinem
Folosind formula
A[B

B n A = f0; 1; 2; 4; 5; 6; 7; :::g :

= fx : x 2 A n B sau x 2 A \ B sau x 2 B n Ag

obtinem
A[B

= f0; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; :::g = N:

Tema 6.3.3 Folosind multimile


A = fx 2 f2; 9; 10; 13; 4; 5g : x + 15

3 = (x + 25)

13g

si
B = fx 2 f0; 9; 7; 5; 2; 13g : 2 + x + 5 + x + 8 = x + 15 + xg

calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:

6.4. EVALUARE

6.4

197

Evaluare

Testul 6.4.1
1. Stabiliti valoarea de adev
ar a propozitiilor:
P1 : 1 2 f2; 3; 1; 7g ; P2 : 10 2
= f1; 0; 20; 5; 11g ; P3 : f3; 0; 1; 2g f3; 0; 1; 7; 9g ;
P4 : f13; 9g f9; 10; 1; 8g ; P5 : f1; 13; 20; 2g f9; 10; 14; 16g ; P6 : f1; 5; 9; 2; 8g =
6
f9; 10; 11; 1; 0g ; P7 : f10; 5; 7; 23g = f9; 23; 7; 8g ; P8 : f3; 1; 2g = f1; 2; 3g :
2. Folosind multimile A = f7; 9; 13; 4; 2g si B = f13; 11; 4; 1; 2g calculati:
A n B; A \ B; B n A si A [ B:
3. Calculati: a) 174 + 2:349; b) 5; 649 + 277; c) 8:757 389; d) 241 164:
4. Vericati asociativitatea adun
arii folosind numerele: a) 69; 34 si 74; b)
2:126; 3:328 si 5:327; c) 99; 786 si 846:
5. Vericati comutativitatea adun
arii folosind numerele: a) 87 si 44; b)
3:842 si 1:169; c) 78 si 567; d) 287 si 2:864:
6. Determinati numerele naturale x care veric
a egalit
atile: a) x + 3
x + 20 = 57 x; b) (7 + x) (4 x) = 25 + x; c) 27 (10 x) = 22; d)
(x + 31) + (2 x) = 15 + x:
7. Rezolvatie ecuatiile: a) (x + 3) + (5 + x) = 7 + x + 10; x 2 N; b)
(5 + x) + (10 x) 8 = 2 + x; x 2 N; c) (51 + x) + (x 6) = (72 + x) 10; x 2
f2; 0; 6; 3; 7g ; d) (x + 3) + (12 x) = 15; x 2 N:
Testul 6.4.2
1. Stabiliti valoarea de adev
ar a propozitiilor:
P1 : 5 2 f2; 5; 7; 8g ; P2 : 5 2
= f1; 0; 2; 11g ; P3 : f1; 2; 10g f3; 2; 5; 10; 1g ; P4 :
f1; 3; 2g f2; 1; 13; 8g ; P5 : f1; 3; 7g f7; 3; 1; 18g ; P6 : f2; 6; 5; 1g =
6 f5; 1; 11; 10g ;
P7 : f10; 1; 7; 8; 5g = f9; 10; 13; 7; 8g ; P8 : f0; 9; 2g = f9; 2; 0g :
2. Folosind multimile A = f11; 0; 1; 11; 22g si B = f0; 11; 22; 15; 2g calculati:
A n B; A \ B; B n A si A [ B:
3. Calculati: a) 34 + 48; b) 5:359 + 5:127; c) 570 689; d) 2:176 1:699:
4. Vericati asociativitatea adun
arii folosind numerele: a) 4:459; 318 si
2:244; b) 856; 378 si 521; c) 4:439; 5:432 si 8:797:
5. Vericati comutativitatea adun
arii folosind numerele: a) 442 si 2:329; b)
891 si 3:886; c) 3:729 si 456; d) 22:142 si 4:319:
6. Determinati numerele naturale x care veric
a egalit
atile: a) (17 x)
(5 + x) = 13 x; b) (x + 22) (x + 7)+(x 5) = 36+5; c) (15 + x) (9 x) =
(3 + x) + 4; d) 4 + (x + 7) (6 + x) = 2 + x:
7. Rezolvatie ecuatiile: a) (15 x)+(43 + x) = 45 x+36; x 2 f1; 5; 11; 13g ;
b) (x + 20) + (x + 3) = 25 + x + 5; x 2 N; c) (31 + x) + (4 + x) = 56 5 + x; x 2
f3; 9; 1; 2g ; d) (14 + x) + (x + 5) + 6 = (44 + x) 5; x 2 N:

198

6.5

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

Inegalit
a
ti. Inecua
tii

Propozi
tia 6.5.1 Este adevarat ca m n daca si numai daca exista r 2 N
astfel nct m = n + r:
Consecin
ta 6.5.1 Este adevarat ca m > n daca si numai daca exista r 2 N
astfel nct m = n + r:
Teorema 6.5.1 Orice submultime nevida a multimii numerelor naturale
are un prim element (cel mai mic element). De aceea spunem c
a multimea
numerelor naturale este bine ordonarta.
Demonstratie
Fie S

N astfel nct S 6=

Fie M = fm 2 N : m
Evident c
a 0 2 M:

arbitrar
a.

x; 8x 2 Sg :

Dac
a oricare ar m 2 M rezult
a c
a m + 1 2 M; atunci, folosind teorema
fundamental
a, rezult
a c
a M = N si am ajunge la o contradictie.
Deci, exist
a un unic m0 2 M astfel nct m0 + 1 2
= M:

Presupunnd, prin absurd, c


a m0 nu este cel mai mic element al multimii
S; rezult
a c
a m0 este mai mic strict dect orice element al multimii S:
Obtinem c
a (x m0 ) 1 0; oricare ar x 2 S:
Cum pentru orice x 2 S avem

x = m0 + (x m0 )
= m0 + [(x m0 ) 1] + 1
= (m0 + 1) + [(x m0 ) 1]
rezult
a c
a x
Contradictie!

m0 + 1; oricare ar x 2 S: Asadar, m0 + 1 2 M:

Deci, m0 este cel mai mic element al multimii S:

Propozi
tia 6.5.2 Daca m; n; p 2 N; atunci inegalitatea m + p
echivalenta cu inegalitatea m n:

q.e.d.

n + p este

Demonstratie
Deoarece

m+p

9r
9r

n+p
m
0 : n + p = (m + p) + r
m
0 : n + p = (m + r) + p
m
9r 0 : n = m + r
m
m n

rezult
a concluzia propozitiei.

q.e.d.

TI.
6.5. INEGALITA
INECUATII

199

Propozi
tia 6.5.3 Daca m; n; p 2 N astfel nct m; n
p n p este echivalenta cu inegalitatea m n:

p; atunci inegalitatea

Demonstratie
Deoarece

9r
9r

n p
m
9r 0 : n p = (m p) + r
m
0 : (n p) + p = [(m p) + r] + p
m
0 : (n p) + p = [(m p) + p] + r
m
9r 0 : n = m + r
m
m n

rezult
a concluzia propozitiei.

q.e.d.

Propozi
tia 6.5.4 Daca m; n; p 2 N astfel nct m; n
m p n este echivalenta cu inegalitatea n m:

p; atunci inegalitatea

Demonstratie
Deoarece

9r
9r

p n
m
9r 0 : p n = (p m) + r
m
0 : (p n) + (m + n) = [(p m) + r] + (m + n)
m
0 : [(p n) + n] + m = f[(p m) + m] + ng + r
m
9r

0 : p + m = (p + n) + r
m
p+m p+n
m
m n

rezult
a concluzia propozitiei.

q.e.d.

Propozi
tia 6.5.5 Daca m; n; p 2 N; atunci inegalitatea m + p < n + p este
echivalenta cu inegalitatea m < n:
Demonstratie

200

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE


Deoarece

m+p<n+p
m
9r > 0 : n + p = (m + p) + r
m
9r > 0 : n + p = (m + r) + p
m
9r > 0 : n = m + r
m
m<n
rezult
a concluzia propozitiei.

Propozi
tia 6.5.6 Daca m; n; p 2 N astfel nct m; n
p < n p este echivalenta cu inegalitatea m < n:

q.e.d.

p; atunci inegalitatea

Demonstratie
Deoarece

p <n p
m
9r > 0 : n p = (m p) + r
m
9r > 0 : (n p) + p = [(m p) + r] + p
m
9r > 0 : (n p) + p = [(m p) + p] + r
m
9r > 0 : n = m + r
m
m<n
rezult
a concluzia propozitiei.

q.e.d.

Propozi
tia 6.5.7 Daca m; n; p 2 N astfel nct m; n < p; atunci inegalitatea
m < p n este echivalenta cu inegalitatea n < m:
Demonstratie
Deoarece

m<p n
m
9r > 0 : p n = (p m) + r
m

TI.
6.5. INEGALITA
INECUATII

201

9r > 0 : (p

n) + (m + n) = [(p m) + r] + (m + n)
m
9r > 0 : [(p n) + n] + m = f[(p m) + m] + ng + r
m
9r > 0 : p + m = (p + n) + r
m
p+m>p+n
m
m>n

rezult
a concluzia propozitiei.

q.e.d.

Problema 6.5.1 Determinati numerele naturale x care veric


a inegalit
atile:
a) x + 7 + x 2 > 7 + x; b) (7 + x) (x 10) < 15 + x; c) 15 (x 10) > 10;
d) (x + 9) + (6 + x) 30 + x:
Raspuns
a)
2>7+x
m
x 2>0+2 2
m
x>2
m
x 2 f2; 3; 4; :::g :

x+7+x

b)
(7 + x)

(x

10) < 15 + x
m
7 + x x + 10 < 15 + x
m
17 < 15 + x
m
17 + 15 15 < 15 + x
m
2< x
m
x 2 f3; 4; 5; :::g

202

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

c)
15

(x

10) > 10
m
15 x + 10 > 10 + x x
m
25 < 10 + x
m
25 + 10 10 < 10 + x
m
15 < x
m
x 2 f16; 17; 18; :::g
d)
(x + 9) + (6 + x) 30 + x
m
x + (9 + 6) + x 30 + x
m
x + 15 30
m
x + 15 30 + 15 15
m
x 15
m
x 2 f0; 1; 2; :::13; 14; 15g
Tema 6.5.1 Determinati numerele naturale x care veric
a inegalit
atile: a)
x + 7 + x + 13 > 56 + x; b) (7 + x) (x 14) < 9 + x; c) 15 (12 x) > 10;
d) (x + 12) + (10 + x) 50 + x: e) (10 x) (9 x) 34 x; f) (x + 12) +
(x + 24) (x 15) < 65; g) (12 + x) + (5 x) > (9 + x) + 7; h) 40 + (x + 70) +
(61 + x) 244 + x:

De re
tinut: Propozitia
"x plus 3 este mai mic sau egal dect 7; cnd x apartine multimii numerelor
naturale."
scris
a sintetic
x+3

7; x 2 N:

se numeste inecuatie cu necunoscuta x.


Pentru a rezolva inecuatia precedent
a proced
am astfel:

TI.
6.5. INEGALITA
INECUATII

203

Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 N : x + 3 7 + 3
= fx 2 N : x 7 3g
= fx 2 N : x 4g
= f0; 1; 2; 3; 4g

3g

n concluzie, inecuatia dat


a are cinci solutii si acestea sunt numerele: 0; 1; 2; 3
si 4:
Problema 6.5.1 Rezolvatie inecuatiile: a) x + 4
10 2; x 2 N; b)
x 1
2; x 2 f2; 3; 7; 9; 1g ; c) x + 3 + 2 + x
17 + x; x 2 N; d) 17 x <
3 x; x 2 f0; 5; 4; 3; 8g ; e) x + 21 > 5 + 3 + 4 + x; x 2 f0; 7; 9; 1; 2g ; f)
20 x < x + 3 + 9 x; x 2 f4; 0; 9; 3; 8g g) 4 + x + 7 44 33 + x; x 2 N; h)
5 + 7 + x + 3 + x 2 x + 15; x 2 f0; 7; 57; 1; 4; 3g :
Raspuns
a) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 N : x + 4 10 2g
= fx 2 N : x + 4 8 + 4 4g
= fx 2 N : x 8 4g
= fx 2 N : x 4g
= f4; 5; 6; :::g :

n concluzie, inecuatia dat


a are o innitate de solutii si acestea sunt numerele
4; 5; 6; :::
b) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 f2; 3; 7; 9; 1g : x
= fx 2 f2; 3; 7; 9; 1g : x
= fx 2 f2; 3; 7; 9; 1g : x
= f2; 3; 1g :

1 2g
1 2+1
3g

1g

n concluzie, inecuatia dat


a are trei solutii si acestea sunt numerele 2; 3 si 1:
c) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 N : x + 3 + 2 + x 17 + xg
= fx 2 N : x + 5 17 + 5 5g
= fx 2 N : x 12g
= f12; 13; 14; :::g :

n concluzie, inecuatia dat


a are o innitate de solutii si acestea sunt numerele
12; 13; 14; :::
d) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 f0; 5; 4; 3; 8g : 17 x < 3
= fx 2 f0; 5; 4; 3; 8g : 17 < 3g
= :

xg

204

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

n concluzie, inecuatia dat


a nu are solutii.
e) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor ecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 f0; 7; 9; 1; 2g : x + 21 > 5 + 3 + 4 + xg
= fx 2 f0; 7; 9; 1; 2g : 21 > 12g
= f0; 7; 9; 1; 2g

n concluzie, inecuatia dat


a are cinci solutii si acestea sunt numerele 0; 7; 9; 1
si 2:
f) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 f4; 0; 9; 3; 8g : 20 x < x + 3 + 9 xg
= fx 2 f4; 0; 9; 3; 8g : 20 < x + 12g
= fx 2 f4; 0; 9; 3; 8g : x + 12 > 20 + 12 12g
= fx 2 f4; 0; 9; 3; 8g : x > 8g
= f9g :

n concluzie, inecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 9:
g) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 N : 4 + x + 7
= fx 2 N : 11 11g
= N:

44

33 + xg

n concluzie, inecuatia dat


a are o innitate de solutii si acestea sunt numerele
0; 1; 2; :::
h) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 f0; 7; 57; 1; 4; 3g : 5 + 7 + x + 3 + x
= fx 2 f0; 7; 57; 1; 4; 3g : 12 + x + 1 15g
= fx 2 f0; 7; 57; 1; 4; 3g : 13 + x 15 + 13
= fx 2 f0; 7; 57; 1; 4; 3g : x 2g
f7; 57; 4; 3g :

x + 15g

13g

n concluzie, inecuatia dat


a are o patru solutii si acestea sunt numerele
7; 57; 4 si 3:
Tema 6.5.1 Rezolvatie inecuatiile: a) x + 7
12 2; x 2 N; b) x
6
4; x 2 f12; 13; 7; 9g ; c) x + 3 + 5 + x
12 + x; x 2 N; d) 30 x <
45 x; x 2 f10; 25; 4; 13; 8g ; e) x + 11 > 15 7 + x; x 2 f0; 7; 9; 1; 2g ; f)
20 x < x + 3 + 4 x; x 2 f14; 0; 19; 3; 18g g) 4 + x + 5 + x 44 30 + x; x 2 N;
h) 5 + 17 + x + 3 + x x + 35; x 2 f0; 7; 17; 10; 4; 3g :
Problema 6.5.2 Folosind multimile
A = fx 2 N : x + 7 + 3

14g

si
B = fx 2 f2; 9; 71; 23; 45g : x + 26

20

20g

TI.
6.5. INEGALITA
INECUATII

205

calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:
Raspuns
Observ
am c
a
A = fx 2 N : x + 7 + 3 14g
= fx 2 N : x + 10 14 + 10
= fx 2 N : x 4g
= f0; 1; 2; 3; 4g :

10g

si
B

= fx 2 f2; 9; 71; 23; 45g : x + 26 20 20g


= fx 2 f2; 9; 71; 23; 45g : x + 6 20 + 6 6g
= fx 2 f2; 9; 71; 23; 45g : x 14g
= f71; 23; 45g :

Folosind formula

AnB

= fx : x 2 A si P 2
= Bg

obtinem
AnB

= f0; 1; 2; 3; 4g :

Folosind formula
A\B

= fx : x 2 A si x 2 Bg

obtinem
A\B

= :

Folosind formula
B n A = fx : x 2 B si x 2
= Ag
obtinem
B n A = f71; 23; 45g :
Folosind formula
A[B

= fx : x 2 A n B sau x 2 A \ B sau x 2 B n Ag

obtinem
A[B

= f0; 1; 2; 3; 4; 71; 23; 45g :

Tema 6.5.2 Folosind multimile


A = fx 2 N : x + 13 + x

14 + xg

si
B = fx 2 f0; 2; 9; 1; 3; 5g : x + 36
calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:

20

16g

206

6.6

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

Evaluare

Testul 6.6.1
1. Determinati numerele naturale x care veric
a egalit
atile: a) x + 30 +
x + 20 = 52 + x; b) (17 + x) (14 x) = 45 + x; c) 27 (x 10) = 22; d)
(x + 31) (2 + x) = 15 + x:
2. Rezolvatie ecuatiile: a) (x + 3) (5 + x) = x + 10; x 2 N; b) (5 + x) +
(10 x) + 18 = 25 + x; x 2 N; c) (51 + x) (x 6) = 30 (22 x) ; x 2
f2; 0; 6; 3; 7g ; d) (x + 30) (12 x) = 2 + x + 15; x 2 N:
3. Determinati numerele naturale x care veric
a inegalit
atile: a) 10 + x +
7 + x 2 > 30 + x + 20; b) (x + 23) (10 x) < 13 + x; c) 5 (x 20) 10;
d) (x + 2) + (3 + x) + 7 > 20 + x:
4. Rezolvatie inecuatiile: a) (x + 4) (3 x)
x + 10 2; x 2 N3 ; b)
x 1+x 3
x + 2; x 2 f3; 7; 9g ; c) x + 9 + 4 + x
20 + x; x 2 N; d)
x + 17 x < 13 x; x 2 f0; 5; 4; 3; 8g :
5. Folosind multimile
A = fx 2 N : x + 7 + 3 + x

14 + xg

si
B = fx 2 f5; 3; 4; 13; 15g : x + 2 + x

3 + xg

calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:
Testul 6.6.2
1. Determinati numerele naturale x care veric
a egalit
atile: a) (7 x)
(5 x) = 23 x; b) (x + 8) (5 + x) + (x + 5) = 16 + 5; c) (5 + x) + (4 x) =
(5 + x) 4; d) 24 (x + 8) + (6 + x) = 4 + x:
2. Rezolvatie ecuatiile: a) (5 + x) + (3 x) = 10 x + 36; x 2 f1; 5; 0; 3; 4g ;
b) (x + 40) (x + 3) = 25 + x + 5; x 2 N5 ; c) (31 + x) (4 x) = 6 5 + x; x 2
f0; 3; 5; 1; 2g ; d) (4 + x) + (x + 5) + (6 + x) = (64 + x) (15 x) ; x 2 N3 :
3. Determinati numerele naturale x care veric
a inegalit
atile: a) x + 7 x +
3 > 2 + x; b) (7 x) (x 14) < 9 x; c) (27 + x) (7 x) > (3 + x) + 7; d)
4 + (x + 70) + (6 + x) 124 + x:
4. Rezolvatie inecuatiile: a) x + 11 > 5 + 6 + x; x 2 f0; 5; 12; 1; 2g ; b)
5 (x 20) < x+3+5 x; x 2 f4; 0; 2; 3; 1g c) 4+x+6 14 (4 x) ; x 2 N10 ;
d) 25 (7 + x) (3 + x) 2 87 (x + 15) ; x 2 f0; 8; 5; 7; 1; 4; 3g :
5. Folosind multimile
A = fx 2 N : x

(3

x)

2 + xg

si
B = fx 2 f0; 2; 4; 1; 3; 5g : x + 26
calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:

10

17g

6.7. NMULTIREA NUMERELOR NATURALE

6.7

207

nmultirea numerelor naturale

Denitia 6.7.1 Dac


a m; n 2 N; atunci num
arul natural
(6:7:1)

m n=

m (n

0;
n=0
1) + m; n =
6 0

se citeste "m nmultit cu n".


Remarca 6.7.1 Dac
a n 2 N ; atunci
m n = m + m + ::: + m;
|
{z
}

(6:7:2)

de n ori

oricare ar m 2 N.
Problema 6.7.1 Calculati: a) 7 5; b) 3 4; c) 8 6:
Raspuns
a) 7 5 = 7 + 7 + 7 + 7 + 7 = 14 + 14 + 7 = 28 + 7 = 35:
b) 3 4 = 3 + 3 + 3 + 3 = 6 + 6 = 12:
c) 8 6 = 8 + 8 + 8 + 8 + 8 + 8 = 16 + 16 + 16 = 32 + 16 = 48:
Tema 6.7.1 Calculati: a) 3 5; b) 3 3; c) 4 6; d) 7 8; e) 5 4; f) 8 9; g)
7 2; h) 4 7; i) 8 9; j) 2 9; k) 2 7; l) 9 3; m) 3 2; n) 5 5; o) 4 4; p) 6 7:
Propozi
tia 6.7.1 Oricare ar m 2 N avem
m 0 = 0 = 0 m:

(6:7:3)
Demonstratie

Fie M = fm 2 N : m 0 = 0 = 0 mg
Evident c
a 0 2 M:

Fie m 2 N astfel nct m > 0 arbitrar.


Admitem c
am

1 2 M:

Folosind denitia nmultirii numerelor naturale avem m 0 = 0:


Deoarece

0 m = 0 (m 1) + 0
=0+0=0
rezult
a c
a m 2 M: Folosind teorema fundamental
a, rezult
a c
a M = N:
q.e.d.

Propozi
tia 6.7.2 nmultirea numerelor naturale este distributiva fata de
adunare, adic
a
(6:7:4)
oricare ar m; n; p 2 N.

m (n + p) = m n + m p:

208

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE


Demonstratie
Fie m; n 2 N arbitrare si P = fp 2 N : m (n + p) = m n + m pg :
Evident c
a 0 2 P:
Fie p 2 N astfel nct p > 0 arbitrar.
Admitem c
ap

1 2 P:

Deoarece

m (n + p)

=m
=m
=m
=m

[(n + p) 1] + m
[n + (p 1)] + m
n + [m (p 1) + m]
n+m p

rezult
a c
a p 2 P:
Folosind teorema fundamental
a, rezult
a c
a P = N:

q.e.d.

Propozi
tia 6.7.3 Numarul 1 este element neutru la nmultire, adic
a
m 1 = m = 1 m:

(6:7:5)
oricare ar m 2 N.
Demonstratie

Fie M = fm 2 N : m 1 = m = 1 mg
Evident c
a 0 2 M:
Fie m 2 N astfel nct m > 0 arbitrar.
Admitem c
am

1 2 M:

Folosind denitia nmultirii numerelor naturale avem m 1 = m:


Deoarece

1 m = 1 [(m 1) + 1]
= 1 (m 1) + 1 1
= (m 1) + 1
=m
rezult
a c
a m 2 M:
Folosind teorema fundamental
a, rezult
a c
a M = N:

q.e.d.

Propozi
tia 6.7.4 nmultirea numerelor naturale este asociativa, adic
a
(6:7:6)
oricare ar m; n; p 2 N.

m (n p) = (m n) p:

6.7. NMULTIREA NUMERELOR NATURALE

209

Demonstratie
Fie m; n 2 N arbitrare si P = fp 2 N : m (n p) = (m n) pg :
Evident c
a 0 2 P:

Fie p 2 N astfel nct p > 0 arbitrar.

Admitem c
ap

1 2 P:

Deoarece

m (n p)

=m
=m
= (m
= (m

[n (p 1) + n]
[n (p 1)] + m n
n) (p 1) + m n
n) p

rezult
a c
a p 2 P:

Folosind teorema fundamental


a, rezult
a c
a P = N:

q.e.d.

Propozi
tia 6.7.5 nmultirea numerelor naturale este comutativa, adic
a
m n = n m:

(6:7:7)
oricare ar m; n 2 N.
Demonstratie
Fie n 2 N arbitrar.

Fie M = fm 2 N : m n = n mg

Folosind propozitia precedent


a rezult
a c
a 0 2 M:
Fie m 2 N astfel nct m > 0 arbitrar.
Admitem c
am

1 2 M:

Deoarece

m n

= [(m 1) + 1] n
= (m 1) n + 1 n
= n (m 1) + n 1
= n [(m 1) + 1]
=n m

rezult
a c
a m 2 M:

Folosind teorema fundamental


a, rezult
a c
a M = N:

q.e.d.

Remarca 6.7.1 Oricare ar m; n; p 2 N; obtinem egalitatea


(6:7:8)

(n + p) m = n m + p m:

Problema 6.7.2 Calculati: a) 8 500; b) 9 4:000; c) 3 60; d) 300 4; e)


8:000 5; f) 90:000 7:
Raspuns

210

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

a)
8 500

= 8 (5 100)
= (8 5) 100
= 40 100
= 4:000

b)
9 4:000

= 9 (4 1:000)
= (9 4) 1:000
= 36 1:000
= 36:000:

c)
3 60

= 3 (6 10)
= (3 6) 10
= 18 10
= 180:

300 4

= (100 3) 4
= 100 (3 4)
= 100 12
= 1:200:

d)

e)
8:000 5

= (1:000 8) 5
= 1:000 (8 5)
= 1:000 40
= 40:000:

90:000 7

= (10:000 9) 7
= 10:000 (9 7)
= 10:000 63
= 630:000:

f)

Tema 6.7.2 Calculati: a) 7 200; b) 6:000 8; c) 4 80; d) 70:000 9; e)


3 5:000; f) 900 3; g) 8 600; h) 700:000 9; h) 3 8:000; i) 5:000 2; j) 9 9:000; k)
50 7:
Problema 6.7.3 Calculati: a) 7 435; b) 3 7:344; c) 8 68:
Raspuns
a)
7 435 = 7 (400 + 30 + 5)
= 7 400 + 7 30 + 7 5
= 2:800 + 210 + 35
= 2:800 + 240 + 5
= 3:000 + 40 + 5
= 3:045:

6.7. NMULTIREA NUMERELOR NATURALE

211

b)
3 7:344

= 3 (7:000 + 300 + 40 + 4)
= 3 7:000 + 3 300 + 3 40 + 3 4
= 21:000 + 900 + 120 + 12
= 21:000 + 900 + 130 + 2
= 21:000 + 1:000 + 30 + 2
= 22:000 + 30 + 2
= 22:032:

c)
8 68

= 8 (60 + 8)
= 8 60 + 8 8
= 480 + 64
= 540 + 4
= 544:

Tema 6.7.3 Calculati: a) 7 434; b) 2 3:321; c) 8 75; d) 3 279; e)


6 55:764; f) 4 678; g) 9 68:435; h) 3 98; i) 4 12:368; j) 2 965; k) 5 944; c)
8 768:
Problema 6.7.4 Calculati: a) 43 20; b) 2:457 300; c) 897 5:000:
Raspuns
a)
43 20 = (43 2) 10 = 860:
b)
2:457 300 = (2:457 3) 100 = 737:100:
a)
897 5:000 = (897 5) 1:000 = 4:485:000:
Tema 6.7.4 Calculati: a) 93 200; b) 457 60; c) 237 5:000; d) 13 80; e)
57 60:000; f) 24 9:000; g) 93:342 500; h) 4:757 30; i) 8:937 300; j) 1:393
300:000; b) 457 60; c) 237 4:000:
Problema 6.7.5 Calculati: a) 24 123; b) 356 2:457; c) 6:897 54:
Raspuns
a)
24 123 = 24 (100 + 20 + 3)
= 24 100 + 24 20 + 24 3
= 2:400 + 480 + 72
= 2:952:
b)
356 2:457

= 356 (2:000 + 400 + 50 + 7)


= 356 2:000 + 356 400 + 356 50 + 356 7
= 712:000 + 142:400 + 17:800 + 2:492
= 874:692:

212

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

c)
6:897 54

= 6:897 (50 + 4)
= 6:897 50 + 6:897 4
= 344:850 + 27:588
= 372:438:

Tema 6.7.5 Calculati: a) 524 423; b) 326 2:348; c) 6:873 545; d) 54 6:343; e)
35 648; f) 2:267 75; g) 94 498; h) 221 78; i) 9:263 495; j) 1:573 5:829:
Problema 6.7.6 Vericati distributivitatea nmultirii numerelor fata de
adunare folosind numerele: a) 23; 34 si 67; b) 21; 14 si 15; c) 25; 13 si 35:
Raspuns
a) Deoarece
23 (34 + 67) = 23 101
= 23 100 + 23 1
= 2:300 + 23
= 2:323
si
23 34 + 23 67

= 23 30 + 23 4 + 23 60 + 23 7
= 690 + 92 + 1:380 + 161
= 782 + 1:541
= 2:323

rezult
a c
a
23 (34 + 67) = 23 34 + 23 67:
b) Deoarece
21 (14 + 15)

= 21 29
= 21 20 + 21 9
= 420 + 189
= 609

si
21 14 + 21 15

= 21 10 + 21 4 + 21 10 + 21 5
= 210 + 84 + 210 + 105
= 294 + 315
= 609

rezult
a c
a
21 (14 + 15) = 21 14 + 21 15:
c) Deoarece
25 (13 + 35)

= 25 48
= 25 40 + 25 8
= 1:000 + 200
= 1:200

6.7. NMULTIREA NUMERELOR NATURALE

213

si
25 13 + 25 35

= 25 10 + 25 3 + 25 30 + 25 5
= 250 + 75 + 750 + 125
= 325 + 875
= 1:200

rezult
a c
a
25 (13 + 35) = 25 13 + 25 35:

Tema 6.7.6 Vericati distributivitatea nmultirii numerelor fata de adunare


folosind numerele: a) 21; 14 si 62; b) 21; 24 si 42; c) 123; 14 si 32; d) 4; 434 si
17; e) 123; 95 si 234; f) 813; 312 si 532; g) 723; 64 si 37; h) 74; 94 si 44:
Problema 6.7.7 Vericati asociativitatea nmultirii folosind numerele: a)
13; 32 si 67; b) 21; 53 si 15; c) 45; 24 si 25:
Raspuns
a) Deoarece
13 (32 67)

= 13 (32 60 + 32 7)
= 13 (1920 + 224)
= 13 2:144
= 13 2:000 + 13 100 + 13 40 + 13 4
= 26:000 + 1:300 + 520 + 52
= 27:300 + 572
= 27:872

si
(13 32) 67

= (13 30 + 13 2) 67
= (390 + 26) 67
= 416 67
= 416 60 + 416 7
= 24:960 + 2912
= 27:872

rezult
a c
a
13 (32 67) = (13 32) 67:
b) Deoarece
21 (53 15)

= 21 (53 10 + 53 5)
= 21 (530 + 265)
= 21 795
= 21 700 + 21 90 + 21 5
= 14:700 + 1:890 + 105
= 16:590 + 105
= 16:695

214

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

si
(21 53) 15

= (21 50 + 21 3) 15
= (1:050 + 63) 15
= 1:113 15
= 1:113 10 + 1:113 5
= 11:130 + 5:565
= 16:695

rezult
a c
a
21 (53 15) = (21 53) 15:
c) Deoarece
45 (24 25)

= 45 (24 20 + 24 5)
= 45 (480 + 120)
= 45 600
= 27:000

(45 24) 25

= (45 20 + 45 4) 25
= (900 + 180) 25
= 1:080 25
= 1:080 20 + 1:080 5
= 21:600 + 5:400
= 27:000

si

rezult
a c
a
45 (24 25) = (45 24) 25:
Tema 6.7.7 Vericati asociativitatea nmultirii folosind numerele: a) 11; 34
si 62; b) 23; 42 si 25; c) 15; 22 si 35; d) 81; 64 si 72; e) 231; 41 si 36:
Problema 6.7.8 Vericati comutativitatea nmultirii folosind numerele: a)
13 si 67; b) 21 si 15; c) 325 si 25:
Raspuns
a) Deoarece
13 67 = 13 60 + 13 7
= 780 + 91
= 871
si
67 13

= 67 10 + 67 3
= 670 + 201
= 871

rezult
a c
a
13 67 = 67 13:
b) Deoarece
21 15

= 21 10 + 21 5
= 210 + 105
= 315

6.7. NMULTIREA NUMERELOR NATURALE

215

si
15 21

= 15 20 + 15 1
= 300 + 15
= 315

rezult
a c
a
21 15 = 15 21:
c) Deoarece
325 25

= 325 20 + 325 5
= 6:500 + 1:625
= 8:125

si
25 325

= 25 300 + 25 20 + 25 5
= 7:500 + 500 + 125
= 8:125

rezult
a c
a
325 25 = 25 325:
Tema 6.7.8 Vericati comutativitatea nmultirii folosind numerele: a) 23 si
47; b) 23 si 115; c) 25 si 425; d) 153 si 27; e) 871 si 35; f) 65 si 981; g) 53 si 42;
h) 852 si 345; i) 758 si 755:
Propozi
tia 6.7.6 nmultirea numerelor naturale este distributiva fata de
scadere, adic
a
m (n

(6:7:9)

p) = m n

oricare ar m; n; p 2 N astfel nct n

m p:

p:

Demonstratie
Fie m; n; p 2 N astfel nct n

Deoarece n = (n
Deci, m n

p arbitrare.

p) + p rezult
a c
a m n = m (n

m p si m n

m p = m (n

p) :

Remarca 6.5.2 Oricare ar m; n; p 2 N astfel nct n


m p si obtinem egalitatea
(6:7:10)

(n

p) m = n m

p) + m p:
q.e.d.

p rezult
a c
am n

p m:

Problema 6.7.9 Vericati distributivitatea nmultirii fata de sc


adere folosind
numerele: a) 23; 54 si 28; b) 33; 34 si 15; c) 25; 67 si 45:
Raspuns
a) Deoarece
23 (54 28) = 23 26
= 23 20 + 23 6
= 460 + 138
= 598

216

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

si
23 54

23 28

= (23 50 + 23 4) (23 20 + 23 8)
= (1:150 + 92) (460 + 184)
= 1:242 644
= 598

rezult
a c
a
23 (54

28) = 23 54

33 (34

15)

23 28:

b) Deoarece
= 33 19
= 33 10 + 33 9
= 330 + 297
= 627

si
33 34

33 15

= (33 30 + 33 4) (33 10 + 33 5)
= (990 + 132) (330 + 165)
= 1:122 495
= 627

rezult
a c
a
33 (34

15) = 33 34

25 (67

45)

33 15:

c) Deoarece
= 25 22
= 25 20 + 25 2
= 500 + 50
= 550

si
25 67

25 45

= (25 60 + 25 7) (25 40 + 25 5)
= (1:500 + 175) (1:000 + 125)
= 1:675 1:125
= 550

rezult
a c
a
25 (67

45) = 25 67

25 45:

Tema 6.7.9 Vericati distributivitatea nmultirii fata de sc


adere folosind
numerele: a) 211; 324 si 172; b) 81; 76 si 32; c) 123; 514 si 62; d) 24; 44 si 27;
e) 561; 795 si 534; f) 813; 579 si 527; g) 72; 64 si 27; h) 743; 914 si 444:
Deni
tia 6.7.2 Multimea f2 m; m 2 Ng se numeste multimea numerelor
naturale pare, iar multimea f2 m + 1; m 2 Ng se numeste multimea numerelor
naturale impare.

TI.
6.8. EGALITA
ECUATII

6.8

217

Egalit
a
ti. Ecua
tii

Propozi
tia 6.8.1 Egalitatea m n = 0 determina egalitatea m = 0 sau
egalitatea n = 0:
Demonstratie
Presupunem, prin absurd, c
a m 6= 0 si n 6= 0:
Deci, avem m

0 si n

0:

Cum

m n

= m (n 1) + m
= [(m 1) (n 1) + (n
= [(m 1) (n 1) + (n

1)] + [(m 1) + 1]
1) + (m 1)] + 1

rezult
a c
a m n 6= 0: Contradictie!

q.e.d.

Propozi
tia 6.8.2 Oricare ar m 2 N ; egalitatea m n = m p este
echivalenta cu egalitatea n = p:
Demonstratie
Fie M = fm 2 N : m n = m pg :

Evident c
a 1 2 M:

Fie m 2 N astfel nct m > 1:


Admitem c
am
Deoarece

1 2 M:

(m

rezult
a c
a m 2 M:

m n=m p
m
1) n + n = (m 1) p + p
m
n=p

Folosind teorema fundamental


a, rezult
a c
aM =N :

q.e.d.

Problema 6.8.1 Detreminati numerele naturale x care veric


a egalit
atile:
a) 4 x + 3 x = 21; b) 8 + 7 x = 2 x + 28; c) 3 + 7 x 2 x = 18:
Rezolvare
a)
4 x + 3 x = 21
m
(4 + 3) x = 21
m
7 x=7 3
m
x = 3:

218

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

b)
8 + 7 x = 2 x + 28
m
8 + 2 x + 5 x = 2 x + 20 + 8
m
5 x=5 4
m
x = 4:
c)
3+7 x
3 + (7

2 x = 18
m

2) x = 3 + 15
m
5 x=5 3
m
x = 3:

Tema 6.8.1 Detreminati numerele naturale x care veric


a egalit
atile: a)
4 x + 2 x + 3 x = 36; b) 2 + 2 x = x + 8; c) 3 + 17 x 8 x = 23; d)
x + 3 x + 2 x + 6 = 5 x + 16; e) 12 = 4 (x + 1) ; f) 2 (2 x + 5) = 3 (x + 2) + 7;
g) 3 (x + 2) = 2 (x + 4) ; h) 4 x + x + 3 = 18:
Problema 6.8.2 Rezolvati ecuatiile: a) 4 x + 8 x 7 x + 17 = 32; x 2 N ;
b) 8+9+7 x = 2 x+3 x+7 x; x 2 f5; 7; 0; 6g ; c) 8+5 x 2 x = 17; x 2 N5 ; d)
x+3 x+17 x+16 = 12 x+5 x+20; x 2 N; e) 12 = 4 (x + 1)+2 (x + 2) ; x 2
f11; 9; 34; 6; 4g ; f) 2 (2 x 5) = 3 (x + 2) + 7; x 2 N3 ; g) 3 (x + 2) =
3 (x + 4) 6; x 2 f0; 5; 2; 7; 8; 3; 4; 9g ; h) 4 x+x+7 = 3 x+2 x+23 16; x 2 N:
Rezolvare
a) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N
= fx 2 N
= fx 2 N
= fx 2 N
= fx 2 N
= fx 2 N
= f3g :

: 4 x + 8 x 7 x + 17 = 32g
: (4 + 8 7) x + 17 = 32 + 17 17g
: (12 7) x = 32 17g
: 5 x = 15g
: 5 x = 5 3g
: x = 3g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 3:
b) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 f5; 7; 0; 6g : 8 + 9 + 7 x = 2 x + 3 x + 7 xg
= fx 2 f5; 7; 0; 6g : 2 x + 3 x = 8 + 9g
= fx 2 f5; 7; 0; 6g : (2 + 3) x = 17g
= fx 2 f5; 7; 0; 6g : 5 x = 17g
= :

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii.

TI.
6.8. EGALITA
ECUATII

219

c) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N5
= fx 2 N5
= fx 2 N5
= fx 2 N5
= fx 2 N5
= fx 2 N5
= :

: 8 + 5 x 2 x = 17g
: 8 + (5 2) x = 17 + 8
: 3 x = 17 8g
: 3 x = 9g
: 3 x = 3 3g
: x = 3g

8g

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii.
d) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : x + 3 x + 17 x + 16 = 12 x + 5 x + 20g
= fx 2 N : (1 + 3) x + 17 x + 16 = (12 + 5) x + 20g
= fx 2 N : 4 x + 17 x + 16 = 17 x + 20g
= fx 2 N : 4 x + 16 = 20 + 16 16g
= fx 2 N : 4 x = 20 16g
= fx 2 N : 4 x = 4 1g
= fx 2 N : x = 1g
= f1g :

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 1:
e) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 f11; 9; 34; 6; 4g : 12 = 4 (x + 1) + 2 (x + 2)g


= fx 2 f11; 9; 34; 6; 4g : 12 = 4 x + 4 1 + 2 x + 2 2g
= fx 2 f11; 9; 34; 6; 4g : 12 = (4 + 2) x + 8g
= fx 2 f11; 9; 34; 6; 4g : 6 x + 8 = 12 + 8 8g
= fx 2 f11; 9; 34; 6; 4g : 6 x = 12 8g
= fx 2 f11; 9; 34; 6; 4g : 6 x = 4g
= :

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii.
f) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : 2 (2 x 5) = 3 (x + 2) + 7g
= fx 2 N : 2 2 x 2 5 = 3 x + 3 2 + 7g
= fx 2 N : 4 x 10 = 3 x + 6 + 7g
= fx 2 N : x + 3 x 10 = 3 x + 13g
= fx 2 N : x 10 = 13 + 10 10g
= fx 2 N : x = 13 + 10g
= fx 2 N : x = 23g
= f23g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 23:

220

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

g) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 f0; 5; 2; 7; 8; 3; 4; 9g : 3 (x + 2) = 3 (x + 4) 6g
= fx 2 f0; 5; 2; 7; 8; 3; 4; 9g : 3 x + 3 2 = 3 x + 3 4 6g
= fx 2 f0; 5; 2; 7; 8; 3; 4; 9g : 6 = 12 6g
= f0; 5; 2; 7; 8; 3; 4; 9g :

n concluzie, ecuatia dat


a are opt solutii si acestea sunt numerele 0; 5; 2; 7; 8; 3;
4 si 9:
h) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : 4 x + x + 7 = 3 x + 2 x + 23
= fx 2 N : (4 + 1) x + 7 = (3 + 2) x + 7g
= fx 2 N : 5 x + 7 = 5 x + 7g
= N:

16g

n concluzie, ecuatia dat


a are o innitate de solutii si acestea sunt numerele
0; 1; 2; :::
Tema 6.8.2 Rezolvati ecuatiile: a) 2 x + 4 x 3 x + 7 = 3 x + 5 + 2; x 2
f12; 4; 65; 37; 1g ; b) 43 x 37 x = 6 x + 4 x + 20; x 2 f2; 4; 7; 9; 1g ; c)
23 21 + 5 x = 4 x + 6 x 13; x 2 N3 ; d) 1:543 x + 345 x 2:345 x =
1:550 x+336 x 45; x 2 N; e) 3 x+9 x = 4 (2x + 4)+2; x 2 f0; 17; 9; 14; 26; 4g ;
f) 3 (x 1) = 2 (x + 4) + 7; x 2 N ; g) 5 (x + 2) = 7 (x + 4) 6; x 2
f15; 2; 7; 18; 3; 14; 9g ; h) 4 x + 5 x + 17 = 3 x + 7 x + 8; x 2 N10 :
Problema 6.8.3 Folosind multimile
A = fx 2 f3; 12; 5; 7; 20; 0g : 2 x + 5 = x + x + 23

18g

B = fx 2 f3; 0; 1; 5; 4; 8g : x + 2 = 5 (x + 4)

4 x

18g

A = fx 2 f3; 12; 5; 7; 20; 0g : 2 x + 5 = x + x + 23


= fx 2 f3; 12; 5; 7; 20; 0g : 2 x + 5 = 2 x + 5g
= f3; 12; 5; 7; 20; 0g

18g

si
calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:
Raspuns
Observ
am c
a

si
B

= fx 2 f3; 0; 1; 5; 4; 8g : x + 2 = 5 (x + 4) 4 x 18g
= fx 2 f3; 0; 1; 5; 4; 8g : x + 2 = 5 x + 5 4 4 x 18g
= fx 2 f3; 0; 1; 5; 4; 8g : x + 2 = (5 4) x + 20 18g
= fx 2 f3; 0; 1; 5; 4; 8g : x + 2 = x + 2g
= f3; 0; 1; 5; 4; 8g :

Folosind formula
AnB

= fx : x 2 A si x 2
= Bg

6.9. EVALUARE

221

obtinem
AnB

= f12; 7; 20g :

Folosind formula
A\B

= fx : x 2 A si x 2 Bg

obtinem
A\B

= f3; 5; 0g :

Folosind formula
B n A = fx : x 2 B si x 2
= Ag
obtinem
B n A = f1; 4; 8g :
Folosind formula
A[B

= fx : x 2 A n B sau x 2 A \ B sau x 2 B n Ag

obtinem
A[B

= f12; 7; 20; 3; 5; 0; 1; 4; 8g :

Tema 6.8.3 Folosind multimile


A = fx 2 f3; 1; 2; 5; 7; 8; 0g : x + 5 = 5 (x + 4)

4 x

15g

si
B = fx 2 f3; 0; 11; 5; 12; 8g : 5 x + 7 = 5 (x + 4)

13g

calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:

6.9

Evaluare

Testul 6.9.1
1. Calculati: a) 54 423; b) 326 2:798; c) 5:803 557:
2. Vericati comutativitatea nmultirii folosind numerele: a) 24 si 41; b) 25
si 135; c) 751 si 42:
3. Vericati asociativitatea nmultirii folosind numerele: a) 12; 3 si 22; b)
20; 4 si 15:
4. Vericati distributivitatea nmultirii fata de adunare folosind numerele:
a) 211; 134 si 612; b) 131; 64 si 412; c) 123; 167 si 32:
5. Vericati distributivitatea nmultirii fata de sc
adere folosind numerele:
a) 21; 324 si 122; b) 8; 96 si 38; c) 124; 614 si 122:

222

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

6. Detreminati numerele naturale x care veric


a egalit
atile: a) 7 x +
2 x 3 x = 36; b) 2 (2 + 3 x) = x + 19; c) 5 + 12 x 9 x = 23; d)
x + 5 x + 4 x + 6 = 5 x + 46
7. Rezolvati ecuatiile: a) 2 x + 7 x 3 x + 7 = 2 (3 x) + 5 + 2; x 2
f2; 4; 6; 3; 7; 1g ; b) 43 x 39 x + 44 = 6 x + 4 x + 20; x 2 f2; 4; 0; 3; 1g ; c)
25 21 + 7 x = 4 x + 6 x 11; x 2 N3
8. Folosind multimile
A = fx 2 f3; 1; 2; 5; 6; 0g : x + 5 = 3 (x + 4)

2 x

7g

si
B = fx 2 f3; 0; 1; 5; 9; 8g : 3 x + 7 = 3 (x + 4)

5g

calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:
Testul 6.9.2
1. Calculati: a) 4:267 75; b) 54 448; c) 291 38:
2. Vericati comutativitatea nmultirii folosind numerele: a) 831 si 39; b)
65 si 541; c) 93 si 47:
3. Vericati asociativitatea nmultirii folosind numerele: a) 15; 2 si 15; b)
31; 24 si 7:
4. Vericati distributivitatea nmultirii fata de adunare folosind numerele:
a) 45; 453 si 46; b) 13; 75 si 434; c) 83; 32 si 242:
5. Vericati distributivitatea nmultirii fata de sc
adere folosind numerele:
a) 24; 74 si 27; b) 361; 545 si 514; c) 83; 349 si 327:
6. Detreminati numerele naturale x care veric
a egalit
atile: a) 24 = 4
(x + 2) ; b) 2 (2 x) + 5 = 3 (x + 2) + 7; c) 4 (x + 2) = 2 (x + 6) ; d)
4 x + 3 x + 3 = 24:
7. Rezolvati ecuatiile: a) 43 x + 37 x 30 x = 50 x + 3 x 45; x 2 N; b)
3 x + 5 x = 4 (2x + 4) + 2; x 2 f0; 1; 9; 4; 6g ; c) 3 (x + 1) = 2 (x + 2) + 7; x 2
N10 :
8. Folosind multimile
A = fx 2 f3; 4; 2; 5; 0g : 2 x + 10 = 6 (x + 4)

4 x

2 7g

si
B = fx 2 f3; 0; 1; 5; 2; 9g : 5 (x + 7)

5 6 = 5 (x + 4)

3 5g

calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:

6.10

Probleme care se rezolv


a cu ajutorul ecua
tiilor

Problema 6.10.1 S
tiind c
a suma a trei numere naturale consecutive este
75; aati numerele.

CU AJUTORUL ECUATIILOR223
6.10. PROBLEME CARE SE REZOLVA

Raspuns
Not
am cu x primul num
ar dintre cele trei numere naturale c
autate.
S
tim c
a: x + (x + 1) + (x + 2) = 15:
Pentru a aa pe x rezolv
am ecuatia:
x + (x + 1) + (x + 2) = 15; x 2 N:
Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : x + (x + 1) + (x + 2) = 15g
= fx 2 N : 3 x + 3 = 15 + 3 3g
= fx 2 N : 3 x = 12g
= fx 2 N : 3 x = 3 4g
= fx 2 N : x = 4g
= f4g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 4:
Deci, numerele c
autate sunt 4; 5 si 6:
Problema 6.10.2 S
tiind c
a suma a trei numere naturale consecutive este
23; aati numerele.
Raspuns
Not
am cu x al doilea num
ar.
S
tim c
a: (x 1) + x + (x + 1) = 23:
Pentru a aa pe x rezolv
am ecuatia:
(x

1) + x + (x + 1) = 23; x 2 N:

Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : (x 1) + x + (x + 1) = 23g
= fx 2 N : 3 x = 23g
:

n concluzie, ecuatia dat


a are solutii. Deci, problema nu poate rezolvat
a.
Tema 6.10.1
1. Suma a patru numere naturale consecutive este 26: Aati numerele.
2. Suma a cinci numere naturale consecutive este 70: Aati al patrulea
num
ar.
3. Suma a trei numere naturale consecutive este 153: Aati al treilea num
ar.
Problema 6.10.3 S
tiind c
a suma a trei numere naturale consecutive este
33; aati al doilea num
ar.
Raspuns
Not
am cu x al doilea num
ar.
S
tim c
a: (x 1) + x + (x + 1) = 33:
Pentru a aa pe x rezolv
am ecuatia:
(x

1) + x + (x + 1) = 33; x 2 N:

224

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : (x 1) + x + (x + 1) = 33g
= fx 2 N : 3 x = 33g
= fx 2 N : 3 x = 3 11g
= fx 2 N : x = 11g
= f11g :

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 11:
Deci, num
arul c
atat este 11:
Problema 6.10.3 Ionel are de dou
a ori mai multi lei dect Petrisor. Dac
a
Ionel ar da lui Petrisor 1:512 lei, atunci cei doi ar avea aceeasi sum
a. Cti lei
are Petrisor si cti lei are Ionel?
Raspuns
Not
am cu x num
arul leilor lui Petrisor.
S
tim c
a: 2 x 1:512 = x + 1:512:
Pentru a aa pe x rezolv
am ecuatia:
2 x

1:512 = x + 1:512; x 2 N:

Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : 2 x 1:512 = x + 1:512g
= fx 2 N : x + x 1:512 = x + 1:512g
= fx 2 N : x 1:512 = 1:512 + 1:512 1:512g
= fx 2 N : x = 1:512 + 1:512g
= fx 2 N : x = 3:024g
= f3:024g :

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 3:024:
Deci, Petrisor are 3:024 lei. Ionel are 2 3:024 = 6:048 lei.
Problema 6.10.4 Vasile are de 4 ori mai multe kilograme de mere dect
Alin. Dac
a Vasile ar da lui Alin 14 kilograme de mere, atunci cei doi ar avea
aceeasi cantitate de mere. Cte kilograme de mere are Alin si cte kilograme
de mere are Vasile?
Raspuns
Not
am cu x num
arul kilogramelor de mere ale lui Alin.
S
tim c
a: 4 x 14 = x + 14:
Pentru a aa pe x rezolv
am ecuatia:
4 x

14 = x + 14; x 2 N:

Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : 4
= fx 2 N : 3
= fx 2 N : 3
= fx 2 N : 3
=

x 14 = x + 14g
x + x 14 = x + 14g
x 14 = 14 + 14 14g
x = 28g

CU AJUTORUL ECUATIILOR225
6.10. PROBLEME CARE SE REZOLVA

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii: Deci, problema nu poate rezolvat
a.
Tema 6.10.2
1. Adrian are de 3 ori mai multe caiete dect Mihai. Dac
a Adrian ar da lui
Mihai 10 de caiete, atunci cei doi ar avea acelasi num
ar de caiete. Cte caiete
are Mihai si cte caiete are Adrian?
2. Ileana are de 5 ori mai multe c
arti cu povesti dect Maria. Dac
a Ileana
ar da Mariei 13 de c
arti, atunci cele dou
a fete ar avea acelasi num
ar de c
arti.
Cte c
arti are Maria si cte c
arti are Ileana?
Problema 6.10.5 Dac
a suma a trei numere impare consecutive este 33;
atunci aati numerele.
Raspuns
Not
am cu x primul num
ar dintre cele trei numere naturale impare c
autate.
S
tim c
a: x + (x + 2) + (x + 4) = 33:
Pentru a aa pe x rezolv
am ecuatia:
x + (x + 2) + (x + 4) = 33; x 2 N:
Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : x + (x + 2) + (x + 4) = 33g
= fx 2 N : 3 x + 6 = 33 + 6 6g
= fx 2 N : 3 x = 27g
= fx 2 N : 3 x = 3 9g
= fx 2 N : x = 9g
= f9g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 9:
Deci, numerele c
autate sunt 9; 11 si 13:
Problema 6.10.6 Suma a patru numere pare consecutive este 26: Aati
numerele.
Raspuns
Not
am cu x primul num
ar dintre cele patru numere naturale pare c
autate.
S
tim c
a: x + (x + 2) + (x + 4) + (x + 6) = 26:
Pentru a aa pe x rezolv
am ecuatia:
x + (x + 2) + (x + 4) + (x + 6) = 26; x 2 N:
Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : x + (x + 2) + (x + 4) + (x + 6) = 26g
= fx 2 N : 4 x + 12 = 26 + 12 12g
= fx 2 N : 4 x = 26 12g
= fx 2 N : 4 x = 14g
= :

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii. Deci, problema nu poate rezolvat
a.

226

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

Tema 6.10.3
1. Suma a patru numere naturale pare consecutive este 88; aati numerele.
2. Suma a cinci numere naturale pare consecutive este 121; aati numerele.
Problema 6.10.7 O fetita are 8 ani, iar mama sa are 38 de ani. Peste cati
ani vrsta mamei va dublul vrstei fetitei?
Raspuns
Not
am cu x num
arul anilor peste care vrsta mamei va dublul vrstei
fetitei.
S
tim c
a 38 + x = 2 (8 + x) :
Pentru a aa pe x rezolv
am ecuatia:
38 + x = 2 (8 + x) ; x 2 N:
Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : 38 + x = 2 (8 + x)g
= fx 2 N : 38 + x = 2 8 + 2 xg
= fx 2 N : 38 + x = 16 + x + xg
= fx 2 N : x + 16 = 38 + 16 16g
= fx 2 N : x = 38 16g
= fx 2 N : x = 24g
= f24g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 24.
Deci, peste 24 de ani vrsta mamei va dublul vrstei fetitei.
Problema 6.10.8 Alexandru are 4 ani, iar tat
al s
au are 41 de ani. Peste
cti ani varsta tat
alui va triplul vrstei b
aiatului?
Raspuns
Not
am cu x num
arul anilor peste care vrsta tat
alui va triplul vrstei
b
aiatului.
S
tim c
a 41 + x = 3 (4 + x) :
Pentru a aa pe x rezolv
am ecuatia:
41 + x = 3 (4 + x) ; x 2 N:
Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N : 41 + x = 3 (4 + x)g
= fx 2 N : 41 + x = 3 4 + 3 xg
= fx 2 N : 41 + x = 12 + x + 2 xg
= fx 2 N : 2 x + 12 = 41 + 12 12g
= fx 2 N : 2 x = 41 12g
= fx 2 N : 2 x = 29g
=

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii. Deci, problema nu poate rezolvat
a.

6.11. EVALUARE

227

Tema 6.10.4
1. O fetita are 2 ani, iar mama sa are 20 de ani. Peste cati ani vrsta mamei
va de patru ori vrsta fetitei?
2. Denis are 7 ani, iar tat
al s
au are 35 de ani. Peste cti ani varsta tat
alui
va triplul vrstei b
aiatului?
Tema 6.10.5 Dou
a numere naturale au diferenta num
arul 226; iar cel mic
adunat cu 2 este de 8 ori mai mic dect num
arul cel mare. Aati cele dou
a
numere.
Tema 6.10.6 ntr-o livad
a sunt 1:560 de meri, peri si pruni. S
tiind c
a
num
arul merilor este cu 180 mai mare dect cel al perilor, iar num
arul prunilor
este cu 30 mai mic dect cel al merilor, aati cti meri, peri si pruni sunt n
livad
a.

6.11

Evaluare

Testul 6.11.1
1. Suma a patru numere naturale consecutive este 126: Aati al patrulea
num
ar.
2. Ionel are de 4 ori mai multe mere dect Vasile. Dac
a Ionel ar da lui Vasile
6 de mere, atunci cei doi ar avea acelasi num
ar de mere. Cte caiete are Ionel
si cte mere are Vasile?
3. Suma a patru numere naturale pare consecutive este 24: Aati ultimul
num
ar.
4. O fetita are 2 ani, iar mama sa are 20 de ani. Peste cati ani vrsta mamei
va dublul vrstei fetitei?
5. Diferenta a dou
a numere naturale este 200: Num
arul mai mic adunat cu
5 este de 4 ori mai mic dect num
arul cel mare. Aati cele dou
a numere.
Testul 6.11.2
1. Suma a cinci numere naturale consecutive este 135: Aati al treilea
num
ar.
2. Ileana are de 7 ori mai putine c
arti cu povesti dect Denisa. Dac
a Denisa
ar da Ilenei 12 de c
arti, atunci cele dou
a fete ar avea acelasi num
ar de c
arti.
Cte c
arti are Ileana si cte c
arti are Denisa?
3. Suma a patru numere naturale impare consecutive este 24: Aati al treilea
num
ar.
4. Gheorghe are 4 ani, iar tat
al s
au are 40 de ani. Peste cti ani varsta
tat
alui va de cinci ori mai mare dect vrsta b
aiatului?
5. ntr-o livad
a sunt 1:500 de meri si pruni. S
tiind c
a num
arul merilor este
de 4 ori mai mare dect num
arul perilor adunat cu 50: Aati cti meri si cti
peri sunt n livad
a.

228

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

6.12

Inegalit
a
ti. Inecua
tii

Propozi
tia 6.12.1 Daca m; n 2 N; astfel nct m
oricare ar p 2 N:

n; atunci m p

n p;

Demonstratie
Fie r 2 N astfel nct n = m + r .
Fie p 2 N arbitrar.
Folosind distributivitatea nmultirii fata de adunare obtinem

n p = m p + r p:
Cum r p

0; rezult
a c
am p

n p:

q.e.d.

Consecin
ta 6.12.1 Daca m; n 2 N si p 2 N astfel nct m p < n p;
atunci m < n:
Demonstratie
Presupunem, prin absurd, c
am

n:

Folosind propozitia precedent


a, rezult
a c
am p

n p: Contradictie!
q.e.d.

Propozi
tia 6.12.2 Daca m; n 2 N; astfel nct m < n; atunci m p < n p;
oricare ar p 2 N :
Demonstratie
Fie r 2 N astfel nct n = m + r .
Fie p 2 N arbitrar.
Folosind distributivitatea nmultirii fata de adunare obtinem

n p = m p + r p:
Cum r p > 0; rezult
a c
am p

n p:

q.e.d.

Consecin
ta 6.12.2 Daca m; n 2 N si p 2 N astfel nct m p
atunci m n:
Demonstratie
Presupunem, prin absurd, c
a m > n:
Folosind propozitia precedent
a, rezult c
a m p > n p: Contradictie!

n p;

TI.
6.12. INEGALITA
INECUATII

229
q.e.d.

Problema 6.12.1 Rezolvatie inecuatiile: a) 4 x 3


x + 6; x 2 N; b)
5+7+4 x+3 x+24; x 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g ; c) 2 (2 + x)+5 (x + 3) < 2 (7 + x)+
5; x 2 f3; 17; 20; 4; 9; 10g ; d) 7 x + 3 x + 3 > 103; x 2 f60; 5; 25; 4; 33; 8g ; e)
3 (2 x + 6) > 7 x 3; x 2 f7; 57; 1; 41; 39g ; f) 2 x + 5 x + 8 > 22; x 2
f1; 4; 20; 9; 23; 81g g) 3 x + 11 x + 4 x + 5 4 x + 13; x 2 N; h) 5 x + 7 +
2 x + 3 + x 2 x + 15; x 2 f0; 27; 8; 10; 1; 9g :
Raspuns
a) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 N : 4
= fx 2 N : 3
= fx 2 N : 3
= fx 2 N : 3
= fx 2 N : 3
= fx 2 N : x
= f3; 4; 5; :::g

x 3 x + 6g
x + x 3 x + 6g
x 3 6 + 3 3g
x 9g
x 3 3g
3g

n concluzie, inecuatia dat


a are o innitate de solutii si acestea sunt numerele
3; 4; 5; :::
b) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor ecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g : 5 + 7 + 4 x + 3 x + 24g
= fx 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g : 15 + 3 x + x x + 24g
= fx 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g : 15 + 3 x 24 + 15 15g
= fx 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g : 3 x 24 15g
= fx 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g : 3 x 9g
= fx 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g : 3 x 3 3g
= fx 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g : x 3g
= f5; 7; 9; 8g :

n concluzie, inecuatia dat


a are patru solutii si acestea sunt numerele 5; 7; 9
si 8:
c) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 f3; 17; 20; 4; 9; 10g : 2 (2 + x) + 5 (x + 3) < 2 (7 + x) + 5g


= fx 2 f3; 17; 20; 4; 9; 10g : 2 2 + 2 x + 5 x + 5 3 < 2 7 + 2 x + 5g
= fx 2 f3; 17; 20; 4; 9; 10g : 4 + 5 x + 15 < 14 + 5g
= fx 2 f3; 17; 20; 4; 9; 10g : 5 x + 19 < 19g
= fx 2 f3; 17; 20; 4; 9; 10g : 5 x < 0g
= :

n concluzie, inecuatia dat


a nu are solutii.

230

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

d) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 f60; 5; 25; 4; 33; 8g : 7 x + 3 x + 3 > 103g


= fx 2 f60; 5; 25; 4; 33; 8g : (7 + 3) x + 3 > 103 + 3
= fx 2 f60; 5; 25; 4; 33; 8g : 10 x > 103 3g
= fx 2 f60; 5; 25; 4; 33; 8g : 10 x > 100g
= fx 2 f60; 5; 25; 4; 33; 8g : 10 x > 10 10g
= fx 2 f60; 5; 25; 4; 33; 8g : x > 10g
= f60; 25; 33g

3g

n concluzie, inecuatia dat


a are trei solutii si acestea sunt numerele 60; 25 si
33.
e) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 f7; 57; 1; 41; 39g : 3 (2 x + 6) > 7 x 3g


= fx 2 f7; 57; 1; 41; 39g : 3 2 x + 3 6 > 7 x 3g
= fx 2 f7; 57; 1; 41; 39g : 6 x + 18 > 6 x + x 3g
= fx 2 f7; 57; 1; 41; 39g : x 3 < 18 + 3 3g
= fx 2 f7; 57; 1; 41; 39g : x < 21g
= f7; 1g

n concluzie, inecuatia dat


a are dou
a solutii si acestea sunt numerele 7 si 1:
f) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 f1; 4; 20; 9; 23; 81g : 2 x + 5 x + 8 > 22g


= fx 2 f1; 4; 20; 9; 23; 81g : (2 + 5) x + 8 > 22 + 8
= fx 2 f1; 4; 20; 9; 23; 81g : 7 x > 22 8g
= fx 2 f1; 4; 20; 9; 23; 81g : 7 x > 14g
= fx 2 f1; 4; 20; 9; 23; 81g : 7 x > 7 2g
= fx 2 f1; 4; 20; 9; 23; 81g : x > 2g
= f4; 20; 9; 23; 81g

8g

n concluzie, inecuatia dat


a are cinci solutii si acestea sunt numerele 4; 20; 9; 23
si 81:
g) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 N : 3 x + 11 x + 4 x + 5
= fx 2 N : (3 + 11) x + 5 13g
= fx 2 N : 14 x + 5 13 + 5 5g
= fx 2 N : 14 x 13 5g
= fx 2 N : 14 x 8g
= f1; 2; 3; :::g

4 x + 13g

n concluzie, inecuatia dat


a are o innitate de solutii si acestea sunt numerele
1; 2; 3; :::

TI.
6.12. INEGALITA
INECUATII

231

h) Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I)

= fx 2 f0; 27; 8; 10; 1; 9g : 5 x + 7 + 2 x + 3 + x


= fx 2 f0; 27; 8; 10; 1; 9g : (5 + 2) x + 8 15g
= fx 2 f0; 27; 8; 10; 1; 9g : 7 x + 8 15 + 8 8g
= fx 2 f0; 27; 8; 10; 1; 9g : 7 x 7 1g
= fx 2 f0; 27; 8; 10; 1; 9g : x 1g
= f27; 8; 10; 1; 9g

x + 15g

n concluzie, inecuatia dat


a are o cinci solutii si acestea sunt numerele
27; 8; 10; 1 si 9:
Tema 6.12.1 Rezolvatie inecuatiile: a) 5 (2 x 3) 5 x + 5; x 2 N2 ; b)
(2 + 4 x) 3 15 x 6; x 2 N ; c) 4 x+3 > 2 (x + 1)+9; x 2 f3; 1; 2; 14; 9; 0g ;
d) 3 (x + 2) + 4 x > 20; x 2 f0; 5; 65; 34; 13; 8g ; e) 3 (2 x + 1) > 7 x; x 2
f0; 17; 5; 11; 21; 9g ; f) 5 x 2 x+8 > 20; x 2 f1; 4; 2; 9; 3; 8g g) 3 x+5 x+4 x+5
5 x+12; x 2 N; h) 3 x+9+2 x+4+x 2 2 x+3 x+20; x 2 f30; 7; 18; 0; 11; 9g :
Problema 6.12.2 Folosind multimile
A = fx 2 f5; 10; 4; 23; 8g : 2 x

x+4 x+5

4 x + 13g

si
B = fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : 145 x + 234 x

564

2 (189 x) + 6g

calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:
Raspuns
Observ
am c
a
A = fx 2 f5; 10; 4; 23; 8g : 2 x x + 4 x + 5 4 x + 13g
= fx 2 f5; 10; 4; 23; 8g : (2 1) x + 5 13g
= fx 2 f5; 10; 4; 23; 8g : x + 5 13 + 5 5g
= fx 2 f5; 10; 4; 23; 8g : x 13 5g
= fx 2 f5; 10; 4; 23; 8g : x 8g
= f5; 4; 8g
si
B

= fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : 145 x + 234 x 564 2 (189 x) + 6g


= fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : (145 + 234) x 564 378 x + 6g
= fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : 379 x 564 378 x + 6g
= fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : 378 x + x 564 378 x + 6g
= fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : x 564 6 + 564 564g
= fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : x 6 + 564g
= fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : x 570g
= f2; 9; 10; 23; 5g

Folosind formula
AnB

= fx : x 2 A si x 2
= Bg

232

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

obtinem
AnB

= f4; 8g :

Folosind formula
A\B

= fx : x 2 A si x 2 Bg

obtinem
A\B

= f5g :

Folosind formula
B n A = fx : x 2 B si x 2
= Ag
obtinem
B n A = f2; 9; 10; 23g :
Folosind formula
A[B

= fx : x 2 A n B sau x 2 A \ B sau x 2 B n Ag

obtinem
A[B

= f4; 8; 5; 2; 9; 10; 23g :

Tema 6.12.2 Folosind multimile


A = fx 2 f15; 0; 14; 2; 8; 23g : 2 (x + 3) + 7

3 (x + 2)g

si
B = fx 2 f12; 19; 10; 23; 15g : 5 (x + 3) + 7 > 5 (x + 7)g
calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:

6.13

Evaluare

Testul 6.13.1
1. Rezolvati inecuatiile: a) 5 (3 x 2) 7 x+25; x 2 N2 ; b) (2 + 3 x) 4
25 x 28; x 2 N ; c) 5 x + 7 > 2 (x + 3) + 10; x 2 f3; 0; 2; 4; 9g :
2. Rezolvati ecuatiile: a) 7 x 3 x+ 7 = 3 x+ 5 + 12; x 2 f2; 4; 6; 7; 10g ; b)
41 x 39 x = 6 x + 4 x 40; x 2 f2; 5; 7; 6g ; c) 21 + 5 x = 4 x 33; x 2 N3 :
3. Folosind multimile
A = fx 2 f5; 0; 1; 2; 8g : 2 (x + 2) + 10

4 (x + 2)g

si
B = fx 2 f2; 9; 10; 3; 5g : 5 (x + 1) + 7 > 5 (x + 2) + 1g
calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:

6.14. PUTERI

233

Testul 6.13.2
1. Rezolvati inecuatiile: a) 5 (x + 3) + 4 x > 33; x 2 f0; 5; 6; 1; 8g ; b)
3 (6 x 7) > 10 x+11; x 2 N; c) 8 x 5 x+8 > 2 x+20; x 2 f1; 4; 2; 39; 23; 8g :
2. Rezolvati ecuatiile: a) 43 x + 34 x 55 x = 265 45; x 2 N; b)
2 x + 5 x + 24 = 4 (2x + 2) + 2; x 2 N10 ; c) 4 (x 5) = 3 (x + 4) + 7; x 2 N :
3. Folosind multimile
A = fx 2 f1; 0; 7; 2; 8; 3g : 4 (x

3)

2 (x + 1)g

si
B = fx 2 f1; 9; 0; 2; 5g : 3 (x + 3) + 2 > 2 (x + 7)g
calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:

6.14

Puteri

Deni
tia 6.14.1 Dac
a m 2 N; atunci pentru ecare n 2 N denim num
arul
natural
1;

mn =

(6:14:1)

mn

m;

n=0
n 6= 0

pe care l citim "m la puterea n".


Remarca 6.14.1 Dac
a m 2 N; atunci
m1 = m
si
mn = m
| m{z::: m}

(6:14:2)

n ori

oricare ar n 2 N2 :
Propozi
tia 6.14.1 Oricare ar m 2 N avem:
0m = 0:

(6:14:3)
Demonstratie
Fie M = fm 2 N : 0m = 0g :

Folosind denitia precedent


a rezult
a c
a 1 2 M:
Fie m 2 N astfel nct m

Admitem c
am

2:

1 2 M:

Deoarece 0m = 0m

0 = 0 0 = 0 rezult
a c
a m 2 M:

Folosind teorema fundamental


a rezult
aM =N .

q.e.d.

234

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

Problema 6.14.1 Folosind formula (6:14:1) calculati: a) 23 ; b) 52 ; c) 103 ;


d) 84 ; e) 123 :
Raspuns
a) 23 = 2 2 2 = 4 2 = 8:
b) 52 = 5 5 = 25:
c) 103 = 10 10 10 = 100 10 = 1:000:
d) 84 = 8 8 8 8 = 64 64 = 64 60 + 64 4 = 3:840 + 256 = 4:096:
e) 123 = 12 12 12 = 144 12 = 144 10 + 144 2 = 1:440 + 288 = 1:728:
Tema 6.14.1 Folosind formula (6:14:1) calculati: a) 43 ; b) 72 ; c) 83 ; d) 64 ;
e) 143 ; f) 132 ; g) 10004 ; h) 64 i) 252 ; j) 1002 ; k) 26 :
Propozi
tia 6.14.2 Oricare ar m 2 N si oricare ar n; p 2 N avem
mn mp = mn+p :

(6:14:4)
Demonstratie

Fie m 2 N si n 2 N arbitrare.

Fie P = fp 2 N : mn mp = mn+p g :
Deoarece

mn m0 = mn 1 = mn = mn+0
rezult
a c
a 0 2 P:

Fie p 2 N astfel nct p 6= 0:

Admitem c
ap

1 2 P:

Deoarece

mn mp

= mn mp 1 m
= mn mp 1 m
= mn+(p 1) m
= m(n+p) 1 m
= mn+p

rezult
a c
a p 2 P:

Folosind teorema fundamental


a rezult
a P = N.

q.e.d.

De re
tinut: Formula (6; 14:4) se poate extinde si obtinem formula
0

(6:14:4)

mn1 mn2 ::: mnk = mn1 +n2 +:::+nk

oricare ar m 2 N si oricare ar n1 ; n2 ; :::; nk 2 N.


Propozi
tia 6.14.3 Dac
a n; p 2 N astfel nct n < p; atunci mn < mp ;
oricare ar m 2 N2 :
Demonstratie
Fie m 2 N2 arbitrar.

Fie r > 0 astfel nct p = n + r:


Deoarece mp = mn+r = mn mr si mr

2 rezult
a c
a mp > mn : q.e.d.

6.14. PUTERI

235

Problema 6.14.2 Comparati numerele: a) 23 si 25 ; b) 58 si 55 ; c) 103 si


10 :
Raspuns
a) Deoarece 3 < 5 rezult
a c
a 23 < 25 :
b) Deoarece 8 > 5 rezult
a c
a 58 > 55 :
c) Deoarece 3 < 25 rezult
a c
a 103 < 1025 :
Tema 6.14.2 Comparati numerele: a) 63 si 65 ; b) 712 si 79 ; c) 213 si 2115 ;
d) 6314 si 635 ; e) 123 si 125 ; f) 2510 si 255 ; g) 1002 si 1005 ; h) 126 si 1215 :
Propozi
tia 6.14.4 Dac
a m 2 N2 si n; p 2 N astfel nct mn = mp ; atunci
n = p:
25

Demonstratie
Presupunem, prin absurd, c
a n 6= p:
F
ar
a a restrnge generalitatea, admitem c
a n < p:
Folosind propozitia precedent
a rezult
a c
a mn < mp : Contradictie! q.e.d.

Problema 6.14.3 Rezolvati ecuatiile: a) 23 2x = 27 ; x 2 N; b) 33 3x 1 =


3 ; x 2 N2 ; c) 12x 12x+3 = 127 ; x 2 N3 ; d) 23 22 x 24 = 211 ; x 2 N; e)
2313 235 x 13 = 235 ; x 2 N4 ; f) 202 x 202 20x 203 = 207 2 ; x 2 N5 :
Raspuns
a) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
5

S (E)

= x 2 N : 2 3 2x = 2 7
= x 2 N : 23+x = 27
= fx 2 N : 3 + x = 7 + 3
= fx 2 N : x = 7 3g
= fx 2 N : x = 4g
= f4g

3g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 4:
b) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= x 2 N2 : 33 3x 1 = 35
= x 2 N2 : 33+x 1 = 35
= fx 2 N2 : 3 + x 1 = 5g
= fx 2 N2 : 2 + x = 5 + 2 2g
= fx 2 N2 : x = 5 2g
= fx 2 N2 : x = 3g
= f3g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 3:

236

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

c) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= x 2 N3 : 12x 12x+3 = 127


= x 2 N3 : 12x+x+3 = 127
= fx 2 N3 : 2 x + 3 = 7 + 3 3g
= fx 2 N3 : 2 x = 4g
= fx 2 N3 : 2 x = 2 2g
= fx 2 N3 : x = 2g
=

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii:
d) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= x 2 N : 23 22 x 24 = 211
= x 2 N : 23+2 x+4 = 1211
= fx 2 N : 3 + 2 x + 4 = 11g
= fx 2 N : 2 x + 7 = 11 + 7 7g
= fx 2 N : 2 x = 4g
= fx 2 N : x = 2g
= f2g :

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 2:
e) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= x 2 N4 : 2313 235 x 13 = 235


= x 2 N4 : 2313+5 x 13 = 235
= fx 2 N4 : 13 + 5 x 13 = 5g
= fx 2 N4 : 5 x = 5 1g
= fx 2 N4 : x = 1g
= :

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii:
f) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= x 2 N5 : 202 x 202 20x 203 = 207 2


= x 2 N5 : 202 x+2+x+3 = 2014
= fx 2 N5 : 2 x + 2 + x + 3 = 14g
= fx 2 N5 : 3 x + 5 = 14 + 5 5g
= fx 2 N5 : 3 x = 9g
= fx 2 N5 : x = 3g
= :

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii:
Tema 6.14.3 Rezolvati ecuatiile: a) 54 5x = 57 ; x 2 f1; 6; 7g ; b) 34 32 x 3 =
37 ; x 2 N; c) 7x 7x 3 = 77 ; x 2 N3 ; d) 23 24 x 22 x = 214 ; x 2 N; e)
4115 415 x 13 = 415 ; x 2 f7; 2; 9; 1g ; f) 102 x 10x 103 = 105 3 ; x 2 N2 :
Propozi
tia 6.14.5 Oricare ar m 2 N si oricare ar n; p 2 N avem
(6:14:5)

(mn ) = mn p :

6.14. PUTERI

237

Demonstratie
Fie m 2 N si n 2 N arbitrare.
p

Fie P = fp 2 N : (mn ) = mn p g :
Deoarece
0

(mn ) = 1 = m0 = mn 0
rezult
a c
a 0 2 P:

Fie p 2 N astfel nct p 6= 0:

Admitem c
ap

1 2 P:

Deoarece

(mn )

p 1

= (mn )
= mn (p
= mn (p
= mn p

1)

mn
mn

1)+n

rezult
a c
a p 2 P: Folosind teorema fundamental
a rezult
a P = N. q.e.d.

Problema 6.14.4 Rezolvati ecuatiile: a) 23


6

x+3 5

3 ; x 2 f1; 4; 0; 2g ; c) 12

5 x 13 2

25

= 22

= 12 ; x 2 N3 ; d) 2

; x 2 N; b) 3x

3 2x

2x 5

4 3
3

1 3

36

=2 ; x2

f6; 2; 4; 9; 11g ; e) 7
= 7 ; x 2 f4; 12; 7; 3g ; f) 20
20 = 2018 ; x 2
N5 :
Raspuns
a) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
n
o
x
6
S (E) = x 2 N : 23 = 22
= x 2 N : 23 x = 22 6
= fx 2 N : 3 x = 12g
= fx 2 N : 3 x = 3 4g
= fx 2 N : x = 4g
= f4g
n concluzie, ecuatia dat
a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 4:
b) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
o
n
3
S (E) = x 2 f1; 4; 0; 2g : 3x 1 = 36
= x 2 f1; 4; 0; 2g : 33 (x 1) = 36
= fx 2 f1; 4; 0; 2g : 3 x 3 1 = 6g
= fx 2 f1; 4; 0; 2g : 3 x 3 = 6 + 3
= fx 2 f1; 4; 0; 2g : 3 x = 3 3g
= fx 2 f1; 4; 0; 2g : x = 3g
= :

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii:

3g

238

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

c) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
n
o
5
S (E) = x 2 N3 : 12x+3 = 1225
= x 2 N3 : 125 (x+3) = 1225
= fx 2 N3 : 5 x + 5 3 = 25g
= fx 2 N3 : 5 x + 15 = 25 + 15
= fx 2 N3 : 5 x = 5 2g
= fx 2 N3 : x = 2g
= :

15g

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii:
d) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
n
o
2x
3
S (E) = x 2 f6; 2; 4; 9; 11g : 23
24 = 236
= x 2 f6; 2; 4; 9; 11g : 23 (2 x) 24 3 = 236
= x 2 f6; 2; 4; 9; 11g : 26 x 212 = 236
= x 2 f6; 2; 4; 9; 11g : 26 x+12 = 236
= fx 2 f6; 2; 4; 9; 11g : 6 x + 12 = 36 + 12
= fx 2 f6; 2; 4; 9; 11g : 6 x = 24g
= fx 2 f6; 2; 4; 9; 11g : 6 x = 6 4g
= fx 2 f6; 2; 4; 9; 11g : x = 4g
= f4g

12g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 4:
e) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
n
o
2
S (E) = x 2 f4; 12; 7; 3g : 75 x 13 = 74
= x 2 f4; 12; 7; 3g : 72 (5 x 13) = 74
= fx 2 f4; 12; 7; 3g : 2 (5 x 13) = 4g
= fx 2 f4; 12; 7; 3g : 10 x 2 13 = 4g
= fx 2 f4; 12; 7; 3g : 10 x 26 = 4 + 26
= fx 2 f4; 12; 7; 3g : 10 x = 30g
= fx 2 f4; 12; 7; 3g : 10 x = 10 3g
= fx 2 f4; 12; 7; 3g : x = 3g
= f3g

26g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 3:
f) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
o
n
5
S (E) = x 2 N5 : 202 x
203 = 2018
= x 2 N5 : 205 (2 x) 203 = 2018
= x 2 N5 : 2010 x+3 = 2018
= fx 2 N5 : 10 x + 3 = 18 + 3 3g
= fx 2 N5 : 10 x = 15g
= :

6.14. PUTERI

239

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii:
Tema 6.14.4 Rezolvati ecuatiile: a) 53
x+1

32
108

; x 2 f1; 5; 10; 12; 2g ; c) 22x+2

= 1036 ; x 2 f6; 0; 9; 1g ; e) 75 x

= 52

224

8 3

2x 4

20

7
9

; x 2 N; b) 3x+1

; x 2 N; d) 103

2x

= 76 ; x 2 f4; 12; 7; 2; 3g ; f)

205 = 2037 ; x 2 N3 :
Propozi
tia 6.14.6 Oricare ar m; n 2 N si oricare ar p 2 N avem
p

mp np = (m n) :

(6:14:6)
Demonstratie

Fie m; n 2 N si p 2 N arbitrare.

Fie P = fp 2 N : mp np = (m n) g :
Deoarece
0

m0 n0 = 1 1 = 1 = (m n)
rezult
a c
a 0 2 P:
Fie p 2 N astfel nct p 6= 0:
Admitem c
ap

1 2 P:

Deoarece

mp np

= mp 1 m
np 1 n
p 1
p 1
= m
n
(m n)
p 1
= (m n)
(m n)
p
= (m n)

rezult
a c
a p 2 P: Folosind teorema fundamental
a rezult
a P = N. q.e.d.
2

Problema 6.14.5 Rezolvati ecuatiile: a) 63 (6x ) = 27 37 ; x 2 f3; 9; 13; 0; 2g ;


2
b) 103 10x 1 = 27 57 ; x 2 N2 ; c) 12x 12x+3 = 312 412 ; x 2 f1; 7; 23; 5; 0g ;
x
d) 153 152 = 511 311 ; x 2 N; e) 4413 443 x 13 = 49 119 ; x 2 N3 ; f)
203 x 205 = 514 414 ; x 2 f1; 3; 7; 0; 5g :
Raspuns
a) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

n
o
2
= x 2 f3; 9; 13; 0; 2g : 63 (6x ) = 27 37
n
o
7
= x 2 f3; 9; 13; 0; 2g : 63 62 x = (2 3)
= x 2 f3; 9; 13; 0; 2g : 63+2 x = 67
= fx 2 N : 3 + 2 x = 7 + 3 3g
= fx 2 N : 2 x = 4g
= f2g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 2:

240

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

b) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= nx 2 N2 : 103 10x

= 27 5o7
7
= x 2 N2 : 103+x 1 = (2 5)
= x 2 N2 : 102+x = 107
= fx 2 N2 : 2 + x = 7 + 2 2g
= fx 2 N2 : x = 5g
= f5g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 5:
c) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

n
o
2
= x 2 f1; 7; 23; 5; 0g : 12x 12x+3 = 312 412
n
o
12
= x 2 f1; 7; 23; 5; 0g : 12x 122 (x+3) = (3 4)
= x 2 f1; 7; 23; 5; 0g : 12x+2 x+2 3 = 1212
= fx 2 f1; 7; 23; 5; 0g : 3 x + 6 = 12 + 6 6g
= fx 2 f1; 7; 23; 5; 0g : 3 x = 6g
= fx 2 f1; 7; 23; 5; 0g : x = 2g
=

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii:
d) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= nx 2 N : 153

152

= x 2 N : 153 152 x

= 511 311
o
11
= (5 3)

= x 2 N : 153+2 x = 1511
= fx 2 N : 3 + 2 x = 11 + 3
= fx 2 N : 2 x = 8g
= fx 2 N : x = 4g
= f4g

3g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 4:
e) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= nx 2 N3 : 4413 443 x

= x 2 N3 : 4413+3 x 13
= x 2 N3 : 443 x = 449
= fx 2 N3 : 3 x = 9g
= fx 2 N3 : x = 3g
= f3g

13

= 49 11o9
9
= (4 11)

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 3:

6.15. EVALUARE

241

f) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= nx 2 f1; 3; 7; 0; 5g : 203 x 205 = 514 4o14


14
= x 2 f1; 3; 7; 0; 5g : 203 x+5 = (5 4)
= x 2 f1; 3; 7; 0; 5g : 203 x+5 = 2014
= fx 2 f1; 3; 7; 0; 5g : 3 x + 5 = 14 + 5 5g
= fx 2 f1; 3; 7; 0; 5g : 3 x = 9g
= fx 2 f1; 3; 7; 0; 5g : x = 3g
= f3g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 3:
3
Tema 6.14.5 Rezolvati ecuatiile: a) 154 (15x ) = 519 319 ; x 2 f13; 5; 11; 10; 2g ;
2
2
b) 203 20x+5 = 410 510 ; x 2 N2 ; c) (6x )
62 x+4
= 312 212 ; x 2
x
6
5
11 11
12
3x 9
f10; 7; 2; 51; 10g ; d) 24 24
= 8 3 ; x 2 N7 ; e) 33 33
= 39 119 ; x 2
7x
10
14
14
N3 ; f) 50
50 = 5
10 ; x 2 f11; 33; 17; 10; 15g :

6.15

Evaluare

Testul 6.15.1
1. Comparati numerele: a) 63 si 25 35 ; b) 72

si 79 ; c) 213 si 715 315 ; d)

2 7

si 65 ; e) 43 33 si 35 45 :
2. Rezolvati ecuatiile: a) 52 5x = 57 ; x 2 N; b) 35 32 x 4 = 37 ; x 2 N5 ; c)
x
17 17x+3 = 1717 ; x 2 N10 :
x
4
4
3. Rezolvati ecuatiile: a) 63 = 63 ; x 2 N; b) 3x 2 = 310 ; x 2
6

f1; 4; 0; 3; 2g ; c) 112 x+3 = 1135 ; x 2 N3 :


3
4. Rezolvati ecuatiile: a) 154 (15x ) = 510 310 ; x 2 f3; 5; 1; 2g ; b) 205
3
2
202 x+5 = 420 520 ; x 2 N3 ; c) (6x )
62 x+1 = 319 219 ; x 2 f10; 7; 2; 1; 0g :
Testul 6.15.2
1. Comparati numerele: a) 87 si 25 45 ; b) 192 si 193

; c) 244

si 815 315 ;

5 5

; e) 713 313 si 35 75 :
d) 934 si 9
2. Rezolvati ecuatiile: a) 230 24 x 25 x = 2102 ; x 2 N; b) 415 45 x
37
4 ; x 2 f0; 2; 4; 1; 5g ; c) 102 x 103 x 105 = 1020 ; x 2 N2 :
3x
3
3. Rezolvati ecuatiile: a) 123
123 = 1236 ; x 2 N; e) 72 x 1
2x 5

10

7 ; x 2 f4; 2; 0; 3; 1g ; f) 2

4. Rezolvati ecuatiile: a) 20

7x

3 ; x 2 N5 ; c) 10

20

10

= 5

=
=

14

2 = 2 ; x 2 N5 :
205

2 17

34

= 519 419 ; x 2 N7 ; b) 32

2 ; x 2 f1; 3; 7; 0; 5g :

33 (x

2)

242

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

6.16

mp
ar
tirea numerelor naturale

Teorema 6.16.1 Dac


a m; n 2 N astfel nct n 6= 0; atunci exist
a n mod
unic q; r 2 N astfel nct r < n si m = n q + r:
m se numeste dempartit, iar n se numeste mpartitor.
q se numeste ctul, iar r se numeste restul mpartirii lui m la n.
Dac
a r = 0; atunci vom spune c
a mpartirea lui m la n s-a facut exact si
=
q:
vom scrie: m : n = q sau m
n
Dac
a r = 0; atunci vom mai spune c
a n este divizor al lui m sau c
a m este
multiplu de n:
Demonstratie
Consider
am multimea S = fs 2 N : 9q 2 N : m = n q + rg :
Deoarece m = n 0 + m rezult
a c
a S 6=
multimii S:
Dac
a, prin absurd, am presupune c
ar

r = n + (r

(1)

: Fie r primul element al

n; atunci
n) :

Din (1) si ipotez


a rezult
a c
a

m = n (q + 1) + (r

(2)

n) :

Cum r este primul element al multimii S; folosind (2) ; rezult


a c
a r
r n: Contradictie!
1. Deci, am vericat existenta numerelor q si r astfel nct r < n si
m = n q + r.
Fie q 0 si r 0 alte numere naturale astfel nct r 0 < n si m = n q 0 + r 0 :
Dac
a q < q 0 ; atunci q 0

q > 0 si

q 0 = q + (q 0 q)
m
n q 0 = n q + n (q 0 q)
m
n q 0 + r0 = n q + [n (q 0 q) + r0 ]
m
m = n q + [n (q 0 q) + r0 ] :
Deci, n (q 0

q) + r0 = r:

Cum n (q 0

q) + r0

n + r0

n; rezult
a c
ar

n: Contradictie!

TIREA
6.16. MPAR

NUMERELOR NATURALE
Dac
a q 0 < q; atunci q

243

q 0 > 0 si

q = q 0 + (q q 0 )
m
n q = n q 0 + n (q q 0 )
m
n q + r = n q 0 + [n (q q 0 ) + r]
m
m = n q 0 + [n (q q 0 ) + r] :
Deci, n (q

q0 ) + r = r0 :

Cum n (q

q0 ) + r

n+r

n; rezult
a c
a r0

n: Contradictie!

Deoarece dreapta ] 1; +1[ este total ordonat


a rezult
a c
a trebuie s
a
avem q = q 0 :
Deci,

n q + r = m = n q + r0
m
r = r0 :
2. Asadar, am vericat unicitatea numerelor q si r astfel nct r < n si
m = n q + r. Folosind armatiile 1. si 2. rezult
a concluzia teoremei.
q.e.d.

Problema 6.16.1 Determinati ctul si restul mp


artirii numerelor: a) 74 si
5; b) 124 si 15; c) 643 si 51;
Raspuns
a) Pasul 1. Realiz
am scrierea:
74 5

Pasul 2. C
aut
am cel mai mare numar natural care nmultit cu 5 s
a dea un
num
ar mai mic sau egal dect 7: Num
arul c
autat este 1:
1 5 = 5; 7

5=2

si scriem:

74 5
5 1
2
Pasul 3. Coborm num
arul 4 si scriem:

74 5
5 1
24

244

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

Pasul 4. C
aut
am cel mai mare numar natural care nmultit cu 5 s
a dea un
num
ar mai mic sau egal dect 24: Num
arul c
autat este 4:
4 5 = 20; 24

20 = 4

si scriem:
74 5
5 14
24

20
4

Pasul 5. Ctul mp
artirii este 14; iar restul mp
artirii este 4: Avem egalitatea:
74 = 5 14 + 4:
b) Pasul 1. Realiz
am scrierea:
124 15

Pasul 2. C
aut
am cel mai mare numar natural care nmultit cu 15 s
a dea
un num
ar mai mic sau egal dect 12: Num
arul c
autat este 0:
0 15 = 0; 12

0 = 12

si scriem:
124 15

0 0
12

Pasul 3. Coborm num


arul 4 si scriem:
124 15

124

Pasul 4. C
aut
am cel mai mare numar natural care nmultit cu 15 s
a dea
un num
ar mai mic sau egal dect 124: Num
arul c
autat este 8:
8 15 = 120; 124

120 = 4

si scriem:
124 15

0 08
124

120
4

Pasul 5. Ctul mp
artirii este 8; iar restul mp
artirii este 4: Avem egalitatea:
124 = 15 8 + 4:

TIREA
6.16. MPAR

NUMERELOR NATURALE

245

c) Pasul 1. Realiz
am scrierea:
643 51

Pasul 2. C
aut
am cel mai mare numar natural nenul care nmultit cu 51 s
a
dea un num
ar mai mic sau egal dect 64: Num
arul c
autat este 1:
1 51 = 51; 64

51 = 13

si scriem:
643 51
51 1
13

Pasul 3. Coborm num


arul 3 si scriem:
643 51
51 1
133

Pasul 4. C
aut
am cel mai mare numar natural care nmultit cu 51 s
a dea
un num
ar mai mic sau egal dect 133: Num
arul c
autat este 1:
1 51 = 102; 133

102 = 31

si scriem:
643 51
51 12
133
102
31

Pasul 5. Ctul mp
artirii este 12; iar restul mp
artirii este 31: Avem egalitatea:
643 = 51 12 + 31:
Tema 6.16.1 Determinati ctul si restul mp
artirii numerelor: a) 224 si 7;
b) 358 si 11; c) 1:345 si 18; d) 34 si 7; e) 156 si 74; f) 845 si 80:
Remarca 6.16.1 Dac
a m; n; p 2 N astfel restul mp
artirii lui n la p este
zero, atunci
(6:16:1)

mn
p

=m

n
p:

Problema 6.16.2 Suma a dou


a numere naturale este 122: mp
artind num
arul
mai mare la cel mic obtinem ctul 4 si restul 7: Aati numerele.
Raspuns
Fie x si y numerele c
autate astfel nct x y:

246

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

S
tim c
a
x + y = 122

(1)
si

x = 4 y + 7:

(2)

Folosind (1) si (2) obtinem egalitatea: 4 y + 7 + y = 122:


Pentru a aa pe y rezolv
am ecuatia: 4 y + 7 + y = 122; y 2 N:
Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fy 2 N : 4 y + 7 + y = 122g
= fy 2 N : (4 + 1) y + 7 = 122 + 7
= fy 2 N : 5 y = 115g
= y 2 N : 5 y = 115
5
5
= y 2 N : y = 115
5
= fy 2 N : y = 23g
= f23g

7g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 23:
Deci, num
arul cel mic este 23:
Folosind egalitatea (2) obtinem x = 4 23 + 7 = 92 + 7 = 99:
Deci, num
arul cel mare este 99:
Problema 6.16.3 Suma a dou
a numere naturale este 62: mp
artind num
arul
mai mare la cel mic obtinem ctul 7 si restul 4: Aati numerele.
Raspuns
Fie x si y numerele c
autate astfel nct x y:
S
tim c
a
x + y = 62

(1)
si

x = 7 y + 4:

(2)

Folosind (1) si (2) obtinem egalitatea: 7 y + 4 + y = 62:


Pentru a aa pe y rezolv
am ecuatia: 7 y + 4 + y = 62; y 2 N:
Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fy 2 N : 7 y + 4 + y = 62g
= fy 2 N : (7 + 1) y + 4 = 62 + 4
= fy 2 N : 8 y = 58g
= :

4g

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii. Deci, problema nu are solutii.
Tema 6.16.2

TIREA
6.16. MPAR

NUMERELOR NATURALE

247

1. Suma a dou
a numere naturale este 513: mp
artind num
arul mai mare la
cel mic obtinem ctul 50 si restul 3: Aati numerele.
2. Suma a dou
a numere naturale este 70: mp
artind num
arul mai mare la
cel mic obtinem ctul 17 si restul 2: Aati numerele.
3. Determinati numerele naturale pentru care:
a) suma este 260; ctul este 5; iar restul este 2;
b) suma este 103; ctul este 4; iar restul este 3;
c) suma este 238; ctul este 7; iar restul este 6:
Problema 6.16.4 Diferenta a dou
a numere naturale este 207: mp
artind
num
arul mai mare la cel mic obtinem ctul 21 si restul 7: Aati numerele.
Raspuns
Fie x si y numerele c
autate astfel nct x y:
S
tim c
a
x

(1)

y = 207

si
x = 21 y + 7:

(2)

Folosind (1) si (2) obtinem egalitatea: 21 y + 7 y = 207:


Pentru a aa pe y rezolv
am ecuatia: 21 y + 7 y = 207; y 2 N:
Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fy 2 N : 21 y + 7 y = 207g
= fy 2 N : (21 1) y + 7 = 207 + 7
= fy 2 N : 20 y = 200g
= y 2 N : 20 y = 200
20 20
= fy 2 N : y = 10g
= f10g

7g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 10:
Deci, num
arul cel mic este 10:
Folosind egalitatea (2) obtinem x = 21 10 + 7 = 210 + 7 = 217:
Deci, num
arul cel mare este 210:
Problema 6.16.5 Diferenta a dou
a numere naturale este 12: Dac
a mp
artind num
arul mai mare la cel mic obtinem ctul 13 si restul 5; atunci aati
numerele.
Raspuns
Fie x si y numerele c
autate astfel nct x y:
S
tim c
a
(1)

y = 62

si
(2)

x = 13 y + 5:

248

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

Folosind (1) si (2) obtinem egalitatea: 13 y + 5 y = 62:


Pentru a aa pe y rezolv
am ecuatia: 13 y + 5 y = 62; y 2 N:
Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fy 2 N : 13 y + 5 y = 62g
= fy 2 N : (13 1) y + 5 = 62 + 5
= fy 2 N : 12 y = 57g
= :

5g

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii. Deci, problema nu are solutii.
Tema 6.16.3
1. Diferenta a dou
a numere naturale este 53: mp
artind num
arul mai mare
la cel mic obtinem ctul 4 si restul 2: Aati numerele.
2. Diferenta a dou
a numere naturale este 125: mp
artind num
arul mai mare
la cel mic obtinem ctul 12 si restul 5: Aati numerele.
3. Determinati numerele naturale pentru care:
a) diferenta este 70; ctul este 5; iar restul este 2;
b) diferenta este 129; ctul este 7; iar restul este 3;
Propozi
tia 6.16.1 Oricare ar m 2 N si oricare ar n; p 2 N astfel nct
n p; obtinem
mn
mp

(6:16:2)

= mn

Demonstratie
Fie m 2 N si n; p 2 N astfel nct n
n

(n p)+p

Deoarece m = m
mn la mp este zero si

mn
mp

(n p)

=m
= mn

p arbitrare.
mp rezult
a c
a restul mp
artirii lui

q.e.d.

Problema 6.16.6 Calculati: a) 25 27 : 23


7

c) 8 : 8 8
Raspuns
a)

; b) 35 34 : 35

25 27 : 23

b)

h
32 33 34 : 35

32

= 25+7 : 23 3
= 212 : 29
= 212 9
= 23
=2 2 2
=8
= 32+3+4 : 35 32 2
= 39 : 35 34
= 39 : 35+4
= 39 : 39
= 39 9
= 1:

32

TIREA
6.16. MPAR

NUMERELOR NATURALE

249

c)
87 : 83 82

= 87 : 83+2
= 87 : 85
= 87 5
= 82
=8 8
= 64:

Tema 6.16.4 Calculati: a) 28 27 : 27


c) 2327 :

2313

; d) 53 52

340 330 316 ; g) 1110 113 114

53

; b) 102 1013 104 : 109

3
23

2 2

; e) 1012 h1014 : 10i5 ; f) 387 :


4
2
: 112 112 ; h) 920 : 99
: 92 :

Problema 6.16.7 Rezolvati ecuatiile: a) 23 2x


3 x

x 2

= 217 : 27 ; x 2 N; b)

: 3
= 3 3 ; x 2 f1; 10; 17; 9g ; c) (12 ) : 12 = 37 47 ; x 2 N3 ; d)
x
22 x = 211 : 26 ; x 2 f0; 5; 1; 9; 3; 6g ; e) 243 245 = 318 818 ; x 2 N4 ;
Raspuns
a) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
x

S (E)

n
o
2
= x 2 N : 23 2x = 217 : 27
n
o
2
= x 2 N : 23+x = 217 7
= x 2 N : 22 (3+x) = 210
= fx 2 N : 2 (3 + x) = 10g
= fx 2 N : 2 3 + 2 x = 10g
= fx 2 N : 6 + 2 x = 10 + 6
= fx 2 N : 2 x = 4g
= f2g :

6g

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 2:
b) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

n
o
x
2
= x 2 f1; 10; 17; 9g : 33 : 32 = 33 32
= x 2 f1; 10; 17; 9g : 33 x : 32 2 = 33+2
= x 2 f1; 10; 17; 9g : 33 x 4 = 35
= fx 2 f1; 10; 17; 9g : 3 x 4 = 5 + 4 4g
= fx 2 f1; 10; 17; 9g : 3 x = 9g
= fx 2 f1; 10; 17; 9g : x = 3g
=

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii.

250

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

c) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
n
o
2
S (E) = x 2 N3 : (12x ) : 123 = 37 47
n
o
7
= x 2 N3 : 122 x : 123 = (3 4)
= x 2 N3 : 122 x 3 = 127
= fx 2 N3 : 2 x 3 = 7 + 3 3g
= fx 2 N3 : 2 x = 10g
= fx 2 N3 : x = 5g
f5g :
n concluzie, ecuatia dat
a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 5:
d) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= x 2 f0; 5; 1; 9; 3; 6g : 23
22 x = 211 : 26
3x
2x
= x 2 f0; 5; 1; 9; 3; 6g : 2
2 = 211 6
3 x+2 x
= x 2 f0; 5; 1; 9; 3; 6g : 2
= 25
= fx 2 f0; 5; 1; 9; 3; 6g : (3 + 2) x = 5g
= fx 2 f0; 5; 1; 9; 3; 6g : 5 x = 5g
= fx 2 f0; 5; 1; 9; 3; 6g : x = 1g
= f1g :

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 1:
e) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= nx 2 N4 : 243

245

= 318 818 : o245


18
= x 2 N4 : 243 245 x = (3 8) : 245
= x 2 N4 : 243+5 x = 2418 : 245
= x 2 N4 : 243+5 x = 2418 5
= x 2 N4 : 243+5 x = 2413
= fx 2 N4 : 3 + 5 x = 13 + 3 3g
= fx 2 N4 : 5 x = 10g
= fx 2 N4 : x = 2g
= :

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii:h
Tema 6.16.5 Rezolvati ecuatiile: a) 23
x

10

(5x )

: 102 = 107 ; x 2
10

; x2
f1; 0; 6; 7g ; b) 36 h 33 : 34 i= 32
; x 2 N; c) 7x 74 x : 75 = 72
x
x 3
2
7 2
6
3 x
5
(4 ) : 4 = 4
; x 2 f1; 0; 4; 2g ; d) 5
5
:
f4; 6; 7; 5; 0g ; c) 4
54 = 52

; x 2 N; e) 113 x

114 x : 119 = 112

; x 2 f4; 6; 1; 3; 0g :

6.17. EVALUARE

6.17

251

Evaluare

Testul 6.17.1
1. Determinati ctul si restul mp
artirii numerelor: a) 234 si 17; b) 364 si
31; c) 5:205 si 15:
2. Determinati numerele naturale pentru care suma este 423; ctul este 17;
iar restul este 9:
3. Diferenta a dou
a numere naturale este 43: mp
artind num
arul mai mare
la cel mic obtinem ctul 14 si restul 2: Aati numerele.
2
5
9
4. Calculati: a) 25 24 : 24 ; b) 102 103 1040 : 109 ; c) 33 :
313

5. Rezolvati ecuatiile: a) 56 54 x : 53 = 55
5 3

215 x = 215 ; x 2 f0; 7; 1; 9g ; f) 52 x 42 x : 20

; x 2 N4 ; e) 715 315 :

= 59 49 ; x 2 f2; 6; 7; 3; 9g :

Testul 6.17.2
1. Determinati ctul si restul mp
artirii numerelor: a) 743 si 32; e) 1:456 si
24; f) 545 si 25:
2. Determinati numerele naturale pentru care diferenta este 195; ctul este
10; iar restul este 15;
3. Suma a dou
a numere naturale este 325: mp
artind num
arul mai mare la
cel mic obtinem ctul 21 si restul 5: Aati numerele.
3
5
2
4. Calculati: a) 53 54 : h54 ; b) 102i 104 : 103 ; c) 480 : 340 330 38 :
5. Rezolvati ecuatiile: a)

126

123

53

(4x )

: 123 = 129 ; x 2 N; c) 74 x

: 202 = 207 ; x 2 f1; 5; 6; 7g ; b)

72 x : 73 = 79 ; x 2 f3; 4; 6; 2; 1g :

252

CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE

Capitolul 7

Numere zecimale pozitive


S
tim c
a oricare ar n 2 N; avem n = n1 : Cum 1 = 100 ; apare ideea obtinerii
de noi numere ca ind cturi ale mpartirii numerelor naturale la puteri ale lui
10; restul mp
artirii ind 0:
n continuare prezent
am un algoritm de mp
artire a num
arului 2:434 la
num
arul 1:000 = 103 :
Pasul 1. Folosim scrierea:

2.434,000 1.000

Pasul 2. C
aut
am cel mai mare num
ar natural care nmultit cu 1:000 s
a dea
un num
ar mai mic sau egal dect 2:434: Num
arul c
autat este 2:
2 1:000 = 2:000; 2:434

2:000 = 434

si scriem:
2.434,000 1.000

2.000
434

Pasul 3. Am ajuns n dreptul virgulei. Punem virgul


a la ct, coborm
primul 0 si scriem:
2.434,000 1.000

2.000
4.340

2,

Pasul 4. C
aut
am cel mai mare num
ar natural care nmultit cu 1:000 s
a dea
un num
ar mai mic sau egal dect 4:340: Num
arul c
autat este 4:
4 1:000 = 4:000; 4:340
253

4:000 = 340

254

CAPITOLUL 7. NUMERE ZECIMALE POZITIVE

si scriem:
2.434,000 1.000

2.000
4.340
4.000
340

2,4

Pasul 5. Coborm al doilea 0 si scriem:


2.434,000 1.000

2.000
4.340
4.000

2,4

3.400

Pasul 6. C
aut
am cel mai mare num
ar natural care nmultit cu 1:000 s
a dea
un num
ar mai mic sau egal dect 3:400: Num
arul c
autat este 3:
3 1:000 = 3:000; 3:400

3:000 = 400

si scriem:
2.434,000 1.000

2.000
4.340
4.000

2,43

3.400
3.000
400

Pasul 7. Coborm al treilea 0 si scriem:


2.434,000 1.000

2.000
4.340
4.000

2,43

3.400
3.000
4.000

Pasul 8. C
aut
am cel mai mare num
ar natural care nmultit cu 1:000 s
a dea
un num
ar mai mic sau egal dect 4:000: Num
arul c
autat este 4:
4 1:000 = 4:000; 4:000

4:000 = 0

255
si scriem:
2.434,000 1.000

2.000
4.340
4.000

2,434

3.400
3.000
4.000
4.000
0

Pasul 9. Ctul mp
artirii este 2; 434; iar restul mp
artirii este 0: Avem
egalitatea:
2:434
= 2; 434:
1:000
Altfel, folosind scrierea 2:434 = 2:434; 0 si mutnd virgula spre stnga peste
trei cifre obtinem egalitatea:
2:434
= 2; 434:
1:000
Deni
tia 7.1 Cturile mp
artirii numerelor naturale la puteri ale lui 10 se
(10)
numesc numere zecimale pozitive. Not
am cu Q+ multimea numerelor zecimale
pozitive.
De re
tinut: Orice num
ar natural n poate privit ca ind num
arul zecimal
n; 0: Spre exemplu: 435 = 435; 0: Deci, multimea N a numerelor naturale este
(10)
inclus
a n multimea Q+ a numerelor zecimale pozitive.
Problema 7.1 Folosind multimile
A = f3; 12; 12; 15; 7; 2g
si
B = f3; 12; 0; 1; 7; 2; 5; 4g
calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:
Raspuns
Folosind formula
AnB

= fP : P 2 A ^ P 2
= Bg

obtinem
AnB

= f12; 15g :

Folosind formula
A\B

= fP : P 2 A ^ P 2 Bg

obtinem
A\B

= f3; 12; 7; 2g :

256

CAPITOLUL 7. NUMERE ZECIMALE POZITIVE

Folosind formula
B n A = fP : P 2 B ^ P 2
= Ag
obtinem
B n A = f0; 1; 5; 4g :
Folosind formula
A[B

= fP : P 2 A n B _ P 2 A \ B _ P 2 B n Ag

obtinem
A[B

= f12; 15; 3; 12; 7; 2; 0; 1; 5; 4g :

Tema 7.1 Folosind multimile


A = f3; 1; 2; 5; 7; 8; 4g
si
B = f23; 6; 0; 11; 5; 7; 3; 1g
calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:

7.1

Adunarea numerelor zecimale pozitive

De re
tinut: Pentru a calcula suma a dou
a numere zecimale pozitive proced
am astfel:
Pasul 1. Scriem numerele zecimale ca ind cturile mp
artirii a dou
a numere
naturale la aceeasi putere a lui 10:
Pasul 2. Ctul mp
artirii sumei celor dou
a numere demp
artit la acea putere
a lui 10 se numeste suma celor doua numere zecimale pozitive.
Problema 7.1.1 Calculati: a) 43; 5+27; 568; b) 7; 23+5; 86; c) 293; 4+98; 17:
Raspuns
a)
27:568
43; 5 + 27; 568 = 435
10 + 1:000
43:500
= 1:000 + 27:568
1:000
= 43:500+27:568
1:000
= 71:068
1:000
= 71:068:
b)
7; 23 + 5; 86

586
= 723
100 + 100
723+586
= 100
= 1:309
100
= 13; 09:

7.1. ADUNAREA NUMERELOR ZECIMALE POZITIVE

257

c)
9:817
= 2:934
10 + 100
29:340
= 100 + 9:817
100
= 29:340+9:817
100
= 39:157
100
= 391; 57:

293; 4 + 98; 17

Tema 7.1.1 Calculati: a) 13; 3+132; 5; b) 17; 241+85; 8; c) 217; 14+67; 417;
d) 73; 1 + 6; 58; e) 10; 2 + 9; 843; f) 251; 1:234 + 187; 4:417; g) 93; 793 + 2; 51; h)
98; 241 + 651; 86; i) 1; 314 + 12; 47; j) 20; 4 + 128; 41; k) 7; 931 + 76; 25:
Propozi
tia 7.1.1 Adunarea numerelor zecimale pozitive este asociativa,
adica
a + (b + c) = (a + b) + c

(7:1:1)

oricare ar numerele zecimale pozitive a; b si c:


Demonstratie
(10)

Fie a; b; c 2 Q+

arbitrare.

F
ar
a a restrnge generalitatea admitem c
aa=
Deoarece

m
10q

n
10q

p
10q

m
10q ;

b=

n
10q

si c =

p
10q :

n+p
m
10q + 10q
m+(n+p)
10q
p
m+n
10q + 10q
p
m
n
10q + 10q + 10q

=
=
=

rezult
a concluzia propozitiei:

q.e.d.

Tema 7.1.2 Vericati asociativitatea adun


arii folosind numerele: a) 3; 19; 44; 5
si 4; 4; b) 4; 576; 93; 92 si 1; 2:315; c) 2; 9; 91; 81 si 7; 237; d) 40; 9; 3; 235 si 2; 34;
e) 8; 106; 93; 38 si 1:132; 1; f) 4; 19; 50; 6 si 8; 237; g) 45; 9; 3; 15 si 24; 425; h)
87; 6; 9; 38 si 0; 121; i) 4; 39; 5; 7 si 81; 567:
Propozi
tia 7.1.2 Numarul zero este element neutru la adunare, adic
a avem
egalitatea:
a + 0 = a = 0 + a:

(7:1:2)

oricare ar num
arul zecimal pozitiv a.
Demonstratie
Fie a =

m
10q

Deoarece

(10)

2 Q+

arbitrar.

0+

rezult
a concluzia propozitiei.

m
10q

=
=
=
=
=

0
m
10q + 10q
0+m
10q
m+0
10q
m
0
10q + 10q
m
10q + 0

q.e.d.

258

CAPITOLUL 7. NUMERE ZECIMALE POZITIVE

Propozi
tia 7.1.3 Adunarea numerelor zecimale pozitive este comutativa,
adica
a + b = b + a;

(2:6)

oricare ar numerele zecimale pozitive a si b:


Demonstratie
(10)

Fie a; b 2 Q+

arbitrare.

F
ar
a a restrnge generalitatea admitem c
aa=
Deoarece

m
10q

n
10q

=
=
=

m
10q

si b =

n
10q :

m+n
10q
n+m
10q
n
m
10q + 10q ;

rezult
a concluzia propozitiei:

q.e.d.

Tema 7.1.3 Vericati comutativitatea adun


arii folosind numerele: a) 31; 27
si 2; 4; b) 9; 876 si 10; 29; c) 79; 8 si 9; 237; d) 0; 027 si 2; 14; e) 9; 342 si 0; 4:129;
f) 7; 1 si 0; 037; g) 23; 37 si 2; 014; h) 91; 42 si 4; 349; i) 72; 1 si 0; 0347; j) 3; 93 si
2; 356; k) 0; 92:142 si 0; 044:009; l) 7; 61 si 397; 43:
(10)
Propozi
tia 7.1.4 Daca a; b; c 2 Q+ ; atunci egalitatea
a+b=a+c
este echivalenta cu egalitatea
b = c:
Demonstratie
F
ar
a a restrnge generalitatea admitem c
aa=
Deoarece

m
10q

m
10q ; b

n
10q

si c =

p
m
= 10
q + 10q
m
m+p
m+n
=
q
10
10q
m
m+n=m+p

n
10q

rezult
a egalitatea n = p: Deci, este adev
arat
a egalitatea: b = c:

7.2

p
10q :

q.e.d.

Compararea numerelor zecimale pozitive

Pentru a compara dou


a numere zecimale pozitive scriem numerele ca ind
cturi de numere naturale la aceeasi putere a lui 10 si compar
am numerele
demp
artit.
Problema 7.2.1 Comparati numerele: a) 4; 32 si 4; 345; b) 55; 3 si 23; 12;
c) 143; 53 si 143; 57; d) 4 si 4; 345; e) 55 si 43; 1; f) 143; 003 si 143; 1:

7.2. COMPARAREA NUMERELOR ZECIMALE POZITIVE

259

Raspuns
a) Deoarece
4; 32
4; 345

=
=

4:320
432
100 = 1:000 ;
4:345
1:000

si
4:320 < 4:345
rezult
a c
a 4; 32 < 4; 345:
b) Deoarece
55; 3
23; 12

=
=

553
5:530
10 = 100 ;
2:312
100

si
5:530 > 2:312
rezult
a c
a 55; 3 < 23; 12:
c) Deoarece
143; 53 =
143; 57 =

14:353
100 ;
14:357
100

si
14:353 < 14:357
rezult
a c
a 143; 53 < 143; 57:
d) Deoarece
4
= 4; 0 =
4; 345 = 4:345
1:000

4000
1:000 ;

si
4:000 < 4:345
rezult
a c
a 4 < 4; 345:
e) Deoarece
55
= 55; 0 =
43; 1 = 431
10

550
10 ;

si
550 > 431
rezult
a c
a 55 > 43; 1:
f) Deoarece
143; 003 =
143; 1
=

143:003
1:000 ;
1:431
143:100
10 = 1:000

si
143:003 < 143:100
rezult
a c
a 143; 003 < 143; 1:
Tema 7.2.1 Comparati numerele: a)14; 2 si 4; 3; b) 5; 13 si 3; 12; c) 13; 223
si 14; 517; d) 124; 29 si 124; 3; e) 500; 13 si 299; 14; f) 2; 223 si 2; 122; g) 1; 23 si
0; 93; h) 0; 143 si 0; 14; i) 293; 3 si 296; 517:

260

CAPITOLUL 7. NUMERE ZECIMALE POZITIVE

Tema 7.2.2 Determinati multimile


A = fx 2 N : 3; 1

x < 7; 89g

si
B = fx 2 N : 1; 51 < x < 5; 6g :
Calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:
(10)
Propozi
tia 7.2.2 Daca a; b; c 2 Q+ ; atunci inegalitatea
a+c<b+c
este echivalenta cu inegalitatea
a < b:
Demonstratie
F
ar
a a restrnge generalitatea admitem c
aa=
Deoarece

m
10q

p
10q

< 10nq +
m
m+p
< n+p
q
10
10q
m
m+p<n+p
+

m
10q ; b

n
10q

si c =

p
10q :

p
10q

rezult
a inegalitatea m < n: Deci, este adev
arat
a inegalitatea: a < b:
q.e.d.
(10)

Consecin
ta 7.2.1 Daca a; b; c 2 Q+ ; atunci inegalitatea
a+c

b+c

este echivalenta cu inegalitatea


a

7.3

b:

Sc
aderea numerelor zecimale pozitive

De re
tinut: Pentru a sc
adea un num
ar zecimal pozitiv mai mic dintr-un
num
ar zecimal pozitiv mai mare proced
am astfel:
Pasul 1. Scriem numerele zecimale ca ind cturile mp
artirii a dou
a numere
naturale la aceeasi putere a lui 10:
Pasul 2. Ctul mp
artirii diferentei celor dou
a numere demp
artit la acea
putere a lui 10 se numeste diferenta celor doua numere zecimale.


7.3. SCADEREA
NUMERELOR ZECIMALE POZITIVE
Problema 7.3.1 Calculati: a) 43; 35 27; 568; b) 7; 243
198; 47:
Raspuns
a)
27:568
43; 35 27; 568 = 4:335
100
1:000
43:350
27:568
= 1:000
1:000
43:350 27:568
=
1:000
= 15:782
1:000
= 15; 782:

261
5; 896; c) 213; 4

b)
7; 243

5; 896

5:896
= 7:243
1:000
1:000
7:243 5:896
=
1:000
= 1:347
1:000
= 1; 347:

c)
213; 4

198; 47

19:847
= 2:134
10
100
21:340
19:847
= 100
100
= 21:34010019:847
= 1:493
100
= 14; 93:

Tema 7.3.1 Calculati: a) 13; 3 2; 5; b) 17; 24 5; 8; c) 21; 14 18; 417;


d) 73; 31 62; 5; e) 10; 2 9; 843; f) 251; 1:234 187; 4:417; g) 3; 3 2; 51; h)
98; 24 51; 8; i) 21; 314 12; 487; j) 201; 4 128; 41; k) 7; 31 6; 25:
(10)
Propozi
tia 7.3.1 Daca a; b; c 2 Q+ astfel nct a; b c; atunci egalitatea
a

c=b

este echivalenta cu egalitatea


a = b:
Demonstratie
F
ar
a a restrnge generalitatea admitem c
aa=
Deoarece

m
10q

m
10q ; b

n
10q

si c =

p
10q :

p
m
= 10
q
10q
m
m p
m n
=
10q
10q
m
m n=m p
n
10q

rezult
a egalitatea n = p: Deci, este adev
arat
a egalitatea: a = b:
(10)

q.e.d.

Tema 7.3.2 Rezolvatie ecuatiile: a) x 1; 3 = 7; 34; x 2 Q+ ; b) 5; 34+x =


11; 34; x 2 N ; c) 5; 1 + x + 4; 34 = 20; 3; x 2 f2; 3; 7; 9g ; d) x + 6; 7 + 45; 2 =
75; 89; x 2 N ; e) 1; 7 x = 6; 3 x + 5; 7; x 2 f4; 2; 0; 11; 3g ; f) x + 2; 1 =

262

CAPITOLUL 7. NUMERE ZECIMALE POZITIVE


(10)

3; 16+5; 6+x+5; x 2 Q+ ; g) 2; 5 x = (6 3; 5) x; x 2 f3; 4; 7; 90; 1; 2; 0g ; h)


4; 7 + x + 7; 34 = 44 3; 23; x 2 N:
(10)
Propozi
tia 7.3.2 Daca a; b; c 2 Q+ astfel nct a; b c; atunci inegalitatea
a c<b c
este echivalenta cu inegalitatea
a < b:
Demonstratie
F
ar
a a restrnge generalitatea admitem c
aa=
Deoarece

m
10q

p
10q

< 10nq
m
m p
< n10qp
q
10
m
m p<n p

m
10q ; b

n
10q

si c =

p
10q :

p
10q

rezult
a inegalitatea m < n: Deci, este adev
arat
a inegalitatea: a < b:
q.e.d.
(10)

Consecin
ta 7.3.1 Daca a; b; c 2 Q+ astfel nct a; b
tatea
a c b c

c; atunci inegali-

este echivalenta cu inegalitatea


a

b:

Tema 7.3.3 Rezolvatie inecuatiile: a) x + 4; 4 10; 45 2; 123; x 2 N; b)


x 4; 15
3; 2; x 2 f2; 3; 7; 9; 1g ; c) x + 3; 4 + 2; 6 + x
17; 45 + x; x 2 N;
d) 1; 7 x < 3; 67 x; x 2 f0; 5; 25; 4; 3; 8g ; e) x + 2; 31 > 7; 5 + 3; 34 + 3; 4 +
x; x 2 f0; 7; 9; 1; 2g ; f) 20; 56 x < x + 3; 23 + 9; 49 x; x 2 f4; 0; 9; 3; 8g g)
4; 38 + x + 6; 17 44; 223 3; 3 + x; x 2 N; h) 5; 98 + 7; 2 + x + x 1; 762
x + 15; 6; x 2 f0; 7; 57; 1; 4; 3g :

7.4

nmul
tirea cu 10p
si mp
ar
tirea la 10p

arul
De re
tinut: Produsul dintre un num
ar zecimal pozitiv si 10p este num
zecimal pozitiv obtinut prin mutarerea virgulei spre dreapta peste p cifre.
Problema 7.4.1 Calculati: a) 34; 236 100; b) 0; 00045 10:000; c) 245; 67 :
4;67
1:000; d) 100:000
:

7.5. PRODUSUL NUMERELOR ZECIMALE POZITIVE

263

Raspuns
a)
34; 236 100 = 3:423; 6:
b)
0; 00045 10:000 = 4; 5:
Tema 7.4.1 Calculati: a) 4; 29:782 100; b) 0; 45 10:000; c) 29; 82 100:000;
d) 0; 0081 100; e) 2; 782 100:000; f) 451; 764 1:000:
De re
tinut: Ctul dintre un num
ar zecimal pozitiv si 10p este num
arul
zecimal pozitiv obtinut prin mutarerea virgulei spre stnga peste p cifre.
Problema 7.4.2 Calculati: a) 245; 67 : 1:000; b)
Raspuns
a)
245; 67 : 1:000 = 0; 24:567:

4;67
100:000 :

b)
4;67
100:000

= 0; 0000467:

Tema 7.4.2 Calculati: a) 2; 17 : 1:000; b)


128:234;6
1:265
1:000:000:000 ; e) 197 : 10:000; f) 100:000 :

7.5

234;6
100:000 ;

c) 142; 17 : 1:000:000; d)

Produsul numerelor zecimale pozitive

De re
tinut: Pentru a calcula produsul a dou
a numere zecimale pozitive
proced
am astfel:
Pasul 1. Scriem numerele zecimale ca ind cturile mp
artirii a dou
a numere
naturale la puteri a lui 10:
Pasul 2. Ctul mp
artirii produsului celor dou
a numere demp
artit la produsul celor dou
a puteri ale lui 10 se numeste produsul celor doua numere zecimale
pozitive.
Problema 7.5.1 Calculati: a) 43; 5 2; 5; b) 7; 23 5; 86; c) 3; 4 9; 17; d)
13 2; 5; e) 7; 23 5; f) 41 9; 17;
Raspuns
a)
25
43; 5 2; 5 = 435
10
10
435 25
= 10 10
5
= 435 20+435
100
8:700+2:175
=
100
= 10:875
100
= 108; 75:

264

CAPITOLUL 7. NUMERE ZECIMALE POZITIVE

b)
7; 23 5; 86

723 586
= 100
100
723 586
= 100 100
80+723 6
= 723 500+723
10:000
361:500+57:840+4:338
=
10:000
= 423:678
10:000
= 42; 3:678:

c)
34 917
= 10
100
34 917
= 10 100
10+34 7
= 34 900+34
1:000
30:600+340+238
=
100
= 31:178
100
= 311; 78:

3; 4 9; 17

d)
13 2; 5

25
= 13
1
10
13 25
= 1 10
5
= 13 20+13
10
260+65
= 10
= 325
10
= 32; 5:

e)
7; 23 5

723 5
= 100
1
723 5
= 100 1
= 3:615
100
= 36; 15:

f)
41 9; 17

917
= 41
1
100
41 917
= 1 100
10+41 7
= 41 900+41
100
36:900+410+287
=
100
= 37:597
100
= 375; 97:

Tema 7.5.1 Calculati: a) 13; 3 132; 5; b) 17; 241 85; 8; c) 217; 14 67; 417;
d) 73; 1 6; 58; e) 10; 2 9; 843; f) 251; 14 187; 4; g) 93; 79 2; 51; h) 98; 21 51; 86;
i) 1; 314 12; 47; j) 20; 4 28; 41; k) 7; 91 7; 25:
Propozi
tia 7.5.1 nmultirea numerelor zecimale este asociativa, adica
a (b c) = (a b) c:

(7:5:1)
(10)

oricare ar a; b; c 2 Q+ :

7.5. PRODUSUL NUMERELOR ZECIMALE POZITIVE

265

Demonstratie
(10)

Fie a; b; c 2 Q+

arbitrare.

F
ar
a a restrnge generalitatea admitem c
aa=
Deoarece

m
10q

p
10s

n
10r

=
=
=
=
=

m
10q ; b

np
m
10q 10r+s
m (n p)
10q+(r+s)
(m n) p
10(q+r)+s
p
mn
10q+r 10s
m
n
10q 10r

rezult
a concluzia propozitiei:

n
10r

si c =

p
10s :

p
10s ;

q.e.d.

Tema 7.5.2 Vericati asociativitatea nmultirii folosind numerele: a) 0; 3; 3; 12


si 6; 7; b) 2; 01; 5; 3 si 1; 35; c) 4; 5; 2; 74 si 0; 25; d) 1; 31; 3; 4 si 6; 12; e) 2; 33; 4; 2
si 2; 45; f) 1; 45; 2; 62 si 3; 5; g) 8; 21; 6; 14 si 7; 32; h) 2; 31; 4; 61 si 3; 216:
Propozi
tia 7.5.2 Numarul 1 este element neutru la nmultire, adica
a 1 = a = 1 a:

(7:5:2)
(10)

oricare ar a 2 Q+ :
Demonstratie
Fie a =

m
10q

Deoarece

(10)

2 Q+

arbitrar.
m
10q

=
=
=
=
=
=

1
m
100 10q
1m
100+q
m
10q
m1
10q+0
m
1
10q 100
m
10q 1

rezult
a concluzia propozitiei:

q.e.d.
(10)

Propozi
tia 7.5.3 Oricare ar a 2 Q+

avem

a 0 = 0 = 0 a:

(7:5:3)
Demonstratie
Fie a =

m
10q

Deoarece

(10)

2 Q+

arbitrar.
m
10q

rezult
a concluzia propozitiei:

m
0
= 10
q
100
m0
= 10q+0
= 100q
=0
m
= 100 0+q
0
m
= 100 10
q
m
= 0 10q

q.e.d.

266

CAPITOLUL 7. NUMERE ZECIMALE POZITIVE

Propozi
tia 7.5.4 nmultirea numerelor naturale este comutativa, adica
a b = b a:

(7:5:4)
(10)

oricare ar a; b 2 Q+ :
Demonstratie
(10)

Fie a; b 2 Q+

arbitrare.

F
ar
a a restrnge generalitatea admitem c
aa=
Deoarece

m
10q

n
10r

=
=
=

m
10q

si b =

n
10r :

mn
10q+r
nm
10r+q
n
m
10r 10q

rezult
a concluzia propozitiei:

q.e.d.

Tema 7.5.3 Vericati comutativitatea nmultirii folosind numerele: a) 1; 3


si 6; 27; b) 2; 1 si 0; 15; c) 3; 25 si 2; 5:
d) 2; 13 si 1; 7; e) 2; 3 si 1; 75; f) 0; 25 si 42; 5; g) 1; 53 si 2; 17; h) 8; 71 si 3; 5;
i) 6; 5 si 9; 281; j) 5; 43 si 4; 12; k) 8; 52 si 34; 5; l) 7; 58 si 0; 755:
Propozi
tia 7.5.5 nmultirea numerelor zecimale este distributiva fata de
adunare, adica
a (b + c) = a b + a c:

(7:5:5)
(10)

oricare ar a; b; c 2 Q+ :
Demonstratie
(10)

Fie a; b; c 2 Q+

arbitrare.

F
ar
a a restrnge generalitatea admitem c
aa=

m
10q ; b

n
10q

si c =

p
10q :

Deoarece
m
10r

n
10q

p
10q

rezult
a concluzia propozitiei:

=
=
=
=
=

n+p
m
10r
10q
m (n+p)
10r+q
m n+m p
10r+q
mp
mn
10r+q + 10r+q
m
n
m
10r 10q + 10r

p
10q ;

q.e.d.

Tema 7.5.4 Vericati distributivitatea nmultirii fata de adunare folosind


numerele: a) 2; 3; 3; 14 si 0; 67; b) 2; 21; 1; 4 si 1; 345; c) 0; 25; 1; 83 si 35; 1; d)
2; 41; 1; 4 si 6; 122; e) 2; 11; 2; 4 si 0; 042; f) 0; 123; 1; 4 si 31; 12; g) 4; 5; 43; 4
si 1; 71; h) 1; 23; 12; 95 si 2; 134; i) 8; 13; 3; 2 si 7; 32; j) 9; 3; 6; 14 si 1; 137; k)
7; 4; 9; 34 si 4; 24:

7.5. PRODUSUL NUMERELOR ZECIMALE POZITIVE

267

Propozi
tia 7.5.6 nmultirea numerelor zecimale este distributiva fata de
scadere, adica
a (b

(7:5:6)

c) = a b

a c:

(10)

oricare ar a; b; c 2 Q+ :
Demonstratie
(10)

Fie a; b; c 2 Q+

arbitrare.

F
ar
a a restrnge generalitatea admitem c
aa=

m
10q ; b

n
10q

si c =

p
10q :

Deoarece
m
10r

n
10q

p
10q

=
=
=
=
=

n+p
m
10r
10q
m (n p)
10r+q
mn mp
10r+q
mp
mn
10r+q
10r+q
m
n
m
10r 10q
10r

p
10q ;

rezult
a concluzia propozitiei:

q.e.d.

Tema 7.5.5 Vericati distributivitatea nmultirii fata de sc


adere folosind
numerele: a) 2; 3; 5; 24 si 2; 38; b) 3; 13; 33; 4 si 15; 23; c) 2; 5; 4; 67 si 1; 45; d)
21; 1; 3; 4 si 1; 72; e) 8; 21; 70; 6 si 37; 12; f) 12; 3; 51; 4 si 6; 42; g) 22; 4; 41; 4
si 25; 17; h) 5; 61; 7; 5 si 5; 34; i) 81; 3; 5; 79 si 5; 7; j) 7; 2; 6; 24 si 2; 17; k)
7; 3; 91; 4 si 44; 4:
Problema 7.5.3 Rezolvati ecuatiile: a) 8 x 7 x + 17; 23 = 3; 5 9; 12; x 2
(10)
Q+ ; b) 7 x = 6 x+3; 17 1; 43; x 2 f5; 7; 0; 6g ; c) 8; 123+x = 17 1; 22; x 2 N5 :
Rezolvare
a) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

n
(10)
= x 2 Q+
n
(10)
= x 2 Q+
n
(10)
= x 2 Q+
n
(10)
= x 2 Q+
n
(10)
= x 2 Q+
n
(10)
= x 2 Q+
n
(10)
= x 2 Q+
= f49; 15g :

:8 x
: (8

7 x + 17; 23 = 3; 5 9; 12

7) x + 17; 23 = 3; 5 9; 12 + 17; 23
o
35 912
: x = 10 100 + 1:723
100o
35 912
1:723
: x = 10 100 + 100
o
17:230
: x = 31:920
+
1:000 o 1:000
49:150
: x = 1:000
o
: x = 49; 150

17; 23

n concluzie, ecuatia dat


a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 49; 15:

268

CAPITOLUL 7. NUMERE ZECIMALE POZITIVE

b) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 f5; 7; 0; 6g : 7 x = 6 x + 3; 17 1; 43g
317
143
= x 2 f5; 7; 0; 6g : 6 x + x = 6 x + 100
100
317 143
= x 2 f5; 7; 0; 6g : x = 100
173
= x 2 f5; 7; 0; 6g : x = 100
= fx 2 f5; 7; 0; 6g : x = 1; 73g
= :

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii.
c) Not
am cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E)

= fx 2 N5 : 8; 123 + x = 17 1; 22g
= fx 2 N5 : 8; 123 + x = 17 1; 22 + 8; 123
122
8:123
= x 2 N5 : x = 17
1
100
1:000
2:074
8:123
= x 2 N5 : x = 100
1:000
8:123
= x 2 N5 : x = 20:740
1000
1:000
20:740 8:123
= x 2 N5 : x =
1000
= x 2 N5 : x = 12:617
1000
= fx 2 N5 : x = 12; 617g
= :

8; 123g

n concluzie, ecuatia dat


a nu are solutii:
Tema 7.5.6 Rezolvati ecuatiile: a) x 3; 4 = 30; 12; x 2 f1; 2; 4; 65; 37; 1g ;
b) 43; 37 + 5 x = 4 x + 200; x 2 f2; 4; 7; 9; 1; 0g ; c) 23; 21 + x = 4; 6 8; 12; x 2
(10)
Q+ ; d) 1; 543 1; 2+x = 15; 5+3; 36; x 2 N; e) 3; 8+9 x = 4 (2x + 4; 14) ; x 2
(10)
f0; 17; 9; 14; 26; 4g ; f) 3 (x 10; 34) = 2 (x + 4; 7) ; x 2 Q+ ; g) 5 (x + 22; 3) =
4 (x + 41; 76) ; x 2 f15; 2; 7; 18; 3; 14; 9g ; h) 5 (x + 5) + 17; 67 = 2 x + 7 x +
(10)
81; 47; x 2 Q+ :

7.6

Procente
(10)

p
Deni
tia 7.6.1 Dac
a p 2 Q+ ; atunci num
arul zecimal 100
se citeste p la suta
sau p procente si scriem p%:
(10)
p
a se citeste p la suta
n plus, dac
a a 2 Q+ ; atunci num
arul zecimal 100
din a si scriem p% din a:
Problema 7.6.1 Calculati: a) 2; 5% din 234; b) 17; 51% din 34; c) 50% din
2; 634:
Rezolvare
a) 2; 5% din 234 este num
arul zecimal pozitiv
2;5
100

234

25
= 1:000
25 234
= 1:000
= 5:850
1:000
= 5; 85:

234
1

7.6. PROCENTE

269

b) 17; 51% din 34 este num


arul zecimal pozitiv
17;51
100

34

1:751
34
= 10:000
1
1:751 34
= 10:000
= 59:534
10:000
= 5; 9:534:

c) 50% din 2; 634 este num


arul zecimal pozitiv
50
100

2; 634

50
2634
= 100
1:000
50 2:634
= 100:000
= 131:700
100:000
= 1; 317:

Tema 7.6.1 Calculati: a) 22; 5% din 564; b) 17% din 3; 564; c) 25% din
200; 64; d) 29% din 524; e) 529; 5% din 734; f) 11; 76% din 56; 4; g) 75% din
2:000; h) 34; 9% din 985:
Problema 7.6.1 Un stick cost
a 34; 6 lei. S
tiind c
a se ieftineste cu 3; 5%;
aati care va pretul de vnzare cu aproximare de dou
a zecimale prin adaos.
Rezolvare
3; 5% din 34; 6 este num
arul zecimal pozitiv
3;5
100

34; 6

350
346
= 1:000
10
350 346
= 10:000
12:110
= 10:000
= 1; 211:

Stickul s-a ieftinit cu 1; 211 lei.


34; 6

1; 211

1:211
= 346
10
1:000
34:600
1:211
= 1:000
1:000
34:600 1:211
=
1:000
= 33:389
1:000
= 33; 389:

Dup
a ieftinire stickul va costa 33; 389 lei. Pretul de vnzare va 33; 39 lei.
Tema 7.6.2
1. Un pix cost
a 5; 36 lei. S
tiind c
a se ieftineste cu 6%; aati care va pretul
de vnzare cu aproximare de dou
a zecimale prin adaos.
2. Un tricou cost
a 11; 7 lei. S
tiind c
a se ieftineste cu 15%; aati care va
pretul de vnzare cu aproximare de dou
a zecimale prin adaos.
3. O minge cost
a 21; 35 lei. S
tiind c
a se ieftineste cu 45%; aati care va
pretul de vnzare cu aproximare de dou
a zecimale prin adaos.
Problema 7.6.3 Un stilou cost
a 124; 25 lei. S
tiind c
a se scumpeste cu 2; 5%;
aati care va pretul de vnzare cu aproximare de dou
a zecimale prin lips
a.
Rezolvare

270

CAPITOLUL 7. NUMERE ZECIMALE POZITIVE

2; 5% din 124; 25 este num


arul zecimal pozitiv
2;5
100

124; 25

250
12:425
= 1:000
100
250 12:425
= 100:000
= 310:625
100:000
= 3; 10:625:

Stiloul s-a scumpit cu 3; 10:625 lei.


124; 25 + 3; 10:625

310:625
= 12:425
100 + 100:000
12:425:000
= 100:000 + 310:625
100:000
= 12:735:625
100:000
= 127; 35:625:

Dup
a scumpire stiloul va costa 127; 35:625 lei. Pretul de vnzare va 127; 35
lei.
Tema 7.6.3
1. Un monitor cost
a 543; 75 lei. S
tiind c
a se scumpeste cu 2%; aati care va
pretul de vnzare cu aproximare de dou
a zecimale prin lips
a.
2. Un mouse cost
a 13; 4 lei. S
tiind c
a se scumpeste cu 5; 25%; aati care va
pretul de vnzare cu aproximare de dou
a zecimale prin lips
a.
3. O p
al
arie cost
a 51; 85 lei. S
tiind c
a se scumpeste cu 45%; aati care va
pretul de vnzare cu aproximare de dou
a zecimale prin lips
a.
Problema 7.6.4 Un tricou cost
a 12; 5 lei. S
tiind c
a se scumpeste cu 2; 5%
la 1 iunie si se ieftineste cu 7% la 1 octombrie; aati pretul nal al tricoului cu
aproximare prin adaos.
Rezolvare
2; 5% din 12; 5 este num
arul zecimal pozitiv
2;5
100

12; 5

25
125
= 1:000
10
25 125
= 10:000
3:125
= 10:000
= 0; 3:125:

Tricoul s-a scumpit cu 0; 3:125 lei.


12; 5 + 0; 3:125

3:125
= 125
10 + 10:000
125:000
3:125
= 10:000 + 10:000
128:125
= 10:000
= 12; 8:125:

Dup
a scumpire tricoul va costa 12; 8:125 lei.
7% din 12; 8:125 este num
arul zecimal pozitiv
7
100

12; 8:125

7
128:125
= 100
10:000
7 128:125
= 1:000:000
896:875
= 1:000:000
= 0; 896:875:

7.7. EVALUARE

271

Tricoul s-a ieftinit cu 0; 896:875 lei.


12; 5

0; 896:875

896:875
= 125
10
1:000:000
12:500:000
896:875
= 1:000:000
1:000:000
11:602:125
= 1:000:000
= 11; 602:125:

Dup
a iftinire tricoul va costa 11; 602:125 lei.
Pretul nal al tricoului va 11; 61 lei.
Tema 7.6.4
1. Un hidrofor cost
a 232; 5 lei. S
tiind c
a se scumpeste cu 25% la 1 iunie si se
ieftineste cu 30% la 1 noiembrie; aati pretul nal al hidroforului cu aproximare
prin adaos cu dou
a zecimale.
2. Un motoscuter cost
a 1:232; 45 lei. S
tiind c
a se scumpeste cu 15% la 1
mai si se ieftineste cu 20% la 1 noiembrie; aati pretul nal al motoscuterului
cu aproximare prin lips
a cu dou
a zecimale.
3. O pereche de schiuri cost
a 545; 5 lei. S
tiind c
a se ieftineste cu 25% la 1
aprilie si se scumpeste cu 40% la 1 noiembrie; aati pretul nal al perechii de
schiuri cu aproximare prin adaos cu dou
a zecimale.
4. O drujb
a 568; 75 lei. S
tiind c
a se ieftineste cu 5% la 30 aprilie si se
scumpeste cu 8% la 1 septembrie; aati pretul nal al drujbei cu aproximare
prin lips
a cu dou
a zecimale.

7.7

Evaluare

Testul 7.7.1
(10)
1. Rezolvatie ecuatiile: a) 4 x 4; 3 1; 2 3 x = 7; 24; x 2 Q+ ; b)
5; 4 4; 1 + 5 x = 4 x + 121; 4; x 2 N; c) 2; 1 6; 3 + x + 4; 34 = 2; 1 9; 13; x 2
f2; 3; 7; 0; 1g :
2. Rezolvatie inecuatiile: a) x + 4; 4
(12; 5 4; 13) 3; 1; x 2 N; b)
7 x 1; 15 2 (3 x) 3; 312; x 2 f2; 3; 5; 1g ; c) 5 x + 3; 4 2; 61 + 4 x
10; 145 + 8 x; x 2 N:
3. Calculati: a) 12; 5% din 54; b) 17% din 87; 54; c) 25% din 20; 4
4. O motocoas
a cost
a 508; 75 lei. S
tiind c
a se scumpeste cu 8%; aati care
va pretul de vnzare cu aproximare de dou
a zecimale prin lips
a.
5. Un scaun de birou cost
a 521; 36 lei. S
tiind c
a se ieftineste cu 26%; aati
care va pretul de vnzare cu aproximare de dou
a zecimale prin adaos.
Testul 7.7.2
1. Rezolvatie ecuatiile: a) 3 x + 6; 2 5; 213 2 x = 45; 89; x 2 N; b)
1; 7 1; 3 + 7 x = 6 x + 3; 2 + 5; 7; x 2 f4; 2; 0; 1g ; c) x 2; 1 4; 1 = 3; 1 5; 2; x 2
(10)
Q+ :

272

CAPITOLUL 7. NUMERE ZECIMALE POZITIVE

2. Rezolvatie inecuatiile: a) x 1; 2 4; 3 + x < x + 3; 7; x 2 f0; 5; 2; 4; 3g ; b)


(10)
x + 2; 31 1; 21 > 7; 5 + 3; 34; x 2 Q+ ; c) 2; 5 4; 12 x < x + 3; 23 2; 2 x; x 2
f2; 0; 1; 3g :
3. Calculati: a) 9% din 514; b) 52% din 304; c) 35% din 5:236:
4. Un motocultor cost
a 1:375; 55 lei. S
tiind c
a se scumpeste cu 25%; aati
care va pretul de vnzare cu aproximare de dou
a zecimale prin adaos.
5. Un televizor cost
a 432; 75 lei. S
tiind c
a se ieftineste cu 35%; aati care
va pretul de vnzare cu aproximare de dou
a zecimale prin lips
a.

Capitolul 8

Unit
a
ti de m
asur
a
8.1

Unit
a
ti de m
asur
a pentru mas
a

Unitatea etalon pentru exprimarea masei corpurilor se noteaz


a g si se numeste gram. Multiplii gramului sunt kilogramul (kg) ; hectogramul (hg) si decagramul (dag) ; iar submultiplii gramului sunt decigramul (dg) ; centigramul (cg)
si miligramul (mg) : n practic
a se mai folosesc si multiplii kilogramului: qintalul
(q) si tona (t) ca n tabelul:
t
q

= 1:000kg
= 100kg

kg
hg
dag
g
dg
cg
mg

= 1:000g
= 100g
= 10g
=
=
=

1
10 g
1
100 g
1
1:000 g

De re
tinut: Cnd "trecem de la mic la mare" se mparte la o putere a lui
10; iar cnd "trecem de la mare la mic" se nmulteste cu o putere a lui 10:
Problema 8.1.1 Calculati: a) 2; 345dg = :::hg; :::mg; :::g; :::kg; :::cg; :::dag;
b) 512g = :::cg; :::hg; :::mg; :::kg; :::dg; c) 0; 04dag = :::cg; :::g; :::mg; :::hg; :::dg; :::kg:
Raspuns
273

TI

CAPITOLUL 8. UNITA
DE MASUR
A

274
a)
12; 45dg

= 2;345
1:000 hg = 0; 002:345hg
= 0; 002:345 100:000mg = 234; 5mg
= 234;5
1:000 g = 0; 2:345g
= 0;2:345
1:000 kg = 0; 0002:345kg
= 0; 0002:345 100:000cg = 23; 45cg
= 23;45
1:000 dag = 0; 02:345dag:

b)
512g

= 512 100cg = 51:200cg


= 51:200
10:000 hg = 5; 12hg
= 5; 12 100:000mg = 512:000mg
512:000
= 1:000:000
kg = 0; 512kg
= 0; 512 10:000dg = 5:120dg:

c)
0; 04dag

= 0; 04 1:000cg = 40cg
40
= 100
g = 0; 4g
= 0; 4 1:000mg = 400mg
400
= 100:000
hg = 0; 004hg
= 0; 004 1:000dg = 4dg
4
= 10:000
kg = 0; 0004kg:

Tema 8.1.2 Calculati: a) 17; 5dg = :::hg; :::mg; :::g; :::kg; :::cg; :::dag; b)
35; 82g = :::cg; :::hg; :::mg; :::kg; :::dg; c) 54; 264dag = :::cg; :::g; :::mg; :::hg; :::dg;
:::kg; d) 79; 007dg = :::hg; :::mg; :::g; :::kg; :::cg; :::dag; e) 387; 99g = :::cg; :::hg; :::
mg; :::kg; :::dg; f) 768; 39dag = :::cg; :::g; :::mg; :::hg; :::dg; :::kg; g) 54; 12dg =
:::hg; :::mg; :::g; :::kg; :::cg:
Tema 8.1.3 ntr-o cutie de medicamente se aa 12 tuburi a cte 20 de
comprimate. Fiecare comprimat are masa 5dg; iar tubul gol are masa 3g: Care
este masa cutiei cu medicamente stiind c
a goal
a are 10g:
Tema 8.1.4 Un agricultor produce 1:300kg de carto. P
astreaz
a 250kg
pentru consumul familiei, 150kg pentru noua recolt
a si 400kg pentru hrana
animalelor. Restul cartolor i vinde n saci de cte 50kg ecare. De cti saci
are nevoie?
Tema 8.1.5 S
ase juc
atori ai unei echipe de baschet intr
a ntr-un hotel si
urc
a cu liftul la camerele unde sunt cazati. Unul dintre ei are masa 100kg; altul
are masa 70kg; altul are masa 60kg, iar trei dintre ei au ecare masa 90kg:
Cum liftul nu poate transporta o singur
a dat
a mai mult de 250kg; indicati cum
trebuie s
a procedeze cei sase sportivi pentru a urca n dou
a curse cu liftul.
Tema 8.1.6 Un dictionar are masa egal
a cu masa a trei c
arti de acelasi fel,
iar dictionarul si dou
a c
arti au masa 3kg si 200g: Care este masa unei c
arti?
Dar a dictionarului?
Tema 8.1.7 Pe un taler al unei balante punem un vas gol si o unitate de
mas
a de 20g; iar pe cel
alalt taler o unitate de mas
a de 500g pentru ca balanta
s
a e n echilibru. A doua oar
a, punem pe un taler vasul plin cu ap
a si o unitate

TI

PENTRU CAPACITATE
8.2. UNITA
DE MASUR
A

275

de mas
a de 10g; iar pe cel
alalt taler o unitate de mas
a de 1kg si una de 200g
pentru ca balanta s
a e n echilibru. Ce mas
a are apa din vas?
Tema 8.1.8 O cutie cu patru bile are masa 800g: Cutia cu dou
a bile are
masa 500g: Ce mas
a are cutia goal
a? Care este masa unei bile?
Tema 8.1.9 O camionet
a goal
a are masa 1; 5t; iar nc
arcat
a cu nou
a saci
cu gru de acelasi fel are masa 2184kg: Care este masa unui sac cu gru?
Tema 8.1.10 Trei piese au mpreun
a masa 1340kg: Prima pies
a are cu 260kg
mai mult dect a doua, iar a treia are cu 18kg mai mult dect a doua. Ce mas
a
are ecare pies
a?
Tema 8.1.11 Pentru a cnt
ari un pachet de carne, un vnz
ator pune pe
un taler al balantei carnea si o unitate de mas
a de 1kg; iar pe cel
alalt taler o
unitate de mas
a de 5kg si nc
a una de 500g pentru ca balanta s
a e n echilibru.
S
tiind c
a 1kg de carne cost
a 10:700 lei, ct cost
a pachetul cu carne?

8.2

Unit
a
ti de m
asur
a pentru capacitate

Unitatea etalon pentru exprimarea volumului lichidelor se noteaz


a l si se
numeste litru. Multiplii litrului sunt kilolitrul (kl) ; hectolitrul (hl) si decalitrul
(dal) ; iar submultiplii litrului sunt decilitrul (dl) ; centilitrul (cl) si mililitrul
(ml) ca n tabelul:
kl
= 1:000l
hl = 100l
dal = 10l
l
1
l
dl
= 10
1
l
cl
= 100
1
ml = 1:000
l
De re
tinut: Cnd "trecem de la mic la mare" se mparte la o putere a lui
10; iar cnd "trecem de la mare la mic" se nmulteste cu o putere a lui 10:
Problema 8.1.1 Calculati: a) 12; 45dl = :::hl; :::ml; :::l; :::kl; :::cl; :::dal; b)
3:457l = :::cl; :::hl; :::ml; :::kl; :::dl; c) 0; 0043dal = :::cl; :::l; :::ml; :::hl; :::dl; :::kl:
Raspuns
a)
12;45
12; 45dl = 1:000
hl = 0; 01:245hl
= 0; 01:245 100:000ml = 1:245; 0ml
= 1:245;0
1:000 l = 1; 245l
= 1;245
1:000 kl = 0; 001:245kl
= 0; 001:245 100:000cl = 124; 5cl
= 124;5
1:000 dal = 0; 1:245dal:

TI

CAPITOLUL 8. UNITA
DE MASUR
A

276
b)
3:457l

= 3:457l 100cl = 345:700cl


= 345:700
10:000 hl = 34; 5700hl = 34; 57hl
= 34; 57 100:000ml = 3:457:000ml
= 3:457:000
1:000:000 kl = 3; 457kl
= 3; 457 10:000dl = 34:570dl:

c)
0; 0043dal

= 0; 0043 1:000cl = 4; 3cl


4;3
= 100
l = 0; 043l
= 0; 043 1:000ml = 43ml
43
= 100:000
hl = 0; 00043hl
= 0; 00043 1:000dl = 0; 43dl
0;43
= 10:000
kl = 0; 0043kl:

Tema 8.2.1 Calculati: a) 567; 15dl = :::hl; :::ml; :::l; :::kl; :::cl; :::dal; b)
3; 187l = :::cl; :::hl; :::ml; :::kl; :::dl; c) 34; 004dal = :::cl; :::l; :::ml; :::hl; :::dl; :::kl;
d) 607; 0021dl = :::hl; :::ml; :::l; :::kl; :::cl; :::dal; e) 312; 07l = :::cl; :::hl; :::ml; :::kl;
:::dl; f) 234; 128dal = :::cl; :::l; :::ml; :::hl; :::dl; :::kl; g) 81; 287dl = :::hl; :::ml; :::l;
:::kl; :::cl; :::dal:
Tema 8.2.2 Un cet
atean vinde tuic
a cu 14; 5 lei/litru si vin cu 70; 45
lei/litru. Vecinul s
au cump
ar
a 3; 5l de tuic
a si 8; 5l de vin pentru S
arb
atorile de Iarn
a. Cti lei a pl
atit vecinul pentru tuica si vinul cump
arat? Cti lei
i-au r
amas cet
ateanului dac
a a pl
atit colind
atorii cu 375; 55 lei?
Tema 8.2.3 Elevii primesc la scoal
a n trei zile din cinci cte o pung
a de
lapte cu capacitatea 235ml: S
tiind c
a n scoal
a sunt 97 de elevi, aati:
a) cti decalitri de lapte trebuie adusi ntr-o lun
a;
b) cti hectolitri de lapte trebuie adusi n jum
atate de an.
Tema 8.2.4 Muncitorii unei fabrici de televizoare primesc zilnic jum
atate
de litru de lapte la masa de prnz. S
tiind c
a n fabric
a sunt 125 de muncitori,
aati cti kilolitri de lapte trebuie adusi la fabric
a ntr-o s
apt
amn
a.
Tema 8.2.5 Un cet
atean merge la supermarket pentru a cump
ara 0; 750ml
de ulei de soia, 3; 5l de ulei de oarea soarelui si 1; 35dl de ulei de m
asline.
a) Cti decalitri de ulei a cump
arat cet
ateanul?
b) S
tiind c
a o jum
atate de litru de ulei de soia cost
a 7; 25 lei, un litru de ulei
de oarea soarelui cost
a 6; 75 lei, iar un centilitru de ulei de m
asline cost
a 1; 75
lei, aati cti lei a costat uleiul.
Tema 8.2.6 Profesorul de matematic
a merge la PECO pentru a cump
ara
4l de ulei de motor, 1; 5l de antigel si motorin
a. S
tiind c
a doi litri de ulei de
motor cost
a 70; 45 lei, 0; 5l de antigel cost
a 33; 25 lei si profesorul are 500 lei,
aati cti lei i mai r
amn.
S
tiind c
a un litru de motorin
a cost
a 4 lei, atunci aati cti litri de motorin
a
poate cump
ara de banii care i-au r
amas.
Tema 8.2.7 Elevii clasei a V-a primesc zilnic din partea scolii cte un pahar
cu iaurt cu capacitatea 120; 25ml: S
tiind c
a n clasa a V-a sunt 27 de elevi, aati

8.3. EVALUARE

277

cti litri de iaurt trebuie s


a cumpere conducerea scolii pentru elevii clasei a V-a
ntr-o zi. Cum un pahar cu iaurt cost
a 1; 35 lei, ct va costa iaurtul cump
arat
pentru trei zile? Dar pentru o s
apt
amn
a? Dar pentru o lun
a?
Tema 8.2.8 Dac
a 50ml de sirop de c
apsuni cost
a 3; 12 lei si 100ml sirop de
struguri cost
a 4; 25 lei, atunci aati ct cost
a o jum
atate de litru de sirop de
c
apsuni si un litru si jum
atate de sirop de struguri.
Tema 8.2.9 O cistern
a cu capacitatea 740hl colecteaz
a lapte de la cinci
puncte de colectare dintr-o localitate. Dac
a dou
a dintre punctele de colectare
au mpreun
a 543dal; iar la ecare dintre celelalte trei puncte de colectare s-au
strns 25; 34hl; aati ce capacitate a cisternei nu a fost folosit
a?
Dac
a un decalitru de de lapte cost
a 1; 35 lei, atunci ct a costat laptele
colectat?
Tema 8.2.10 Un gospodar a f
acut vin pe care l-a pus n cinci damigene cu
capacitatea 50l si ntr-un butoi cu capacitatea 20dal: Cnd va trage vinul de
pe drojdie va pierde 5; 25l la ecare 50l: Cti decalitri va pierde gospodarul la
ntreaga cantitate de vin?
Dac
a un litru de vin cost
a 6; 25 lei, atunci ct ar cstiga gospodarul care ar
vinde 8; 5dal? Cti hectolitri ar r
amne gospodarului?
Tema 8.2.11 Un gospodar foloseste o pomp
a pentru a uda gr
adina n perioada secetoas
a a verii. Dac
a ntr-o or
a consum
a 56; 45hl de ap
a iar transportul
unui hectolitru de ap
a cost
a 22; 13 lei, atunci ct l va costa pe gospodar pentru
a uda gr
adina?

8.3

Evaluare

Testul 8.3.1
1. Calculati: a) 127; 14dl = :::hl; :::ml; :::l; :::kl; :::cl; :::dal; b) 32; 27l =
:::cl; :::hl; :::ml; :::kl; :::dl:
2. Un cet
atean vinde suc de soc cu 11; 5 lei/litru si vin de m
acese cu 12
lei/litru. Vecinul s
au cump
ar
a 5; 5l de suc de soc si 3; 5l de vin pentru Pasti.
Cti lei a pl
atit vecinul pentru sucul de soc si vinul cump
arat? Cti lei i-au
r
amas cet
ateanului dac
a a cump
arat 3kg de ceaf
a de porc cu pretul de 12; 5
lei/kg?
3. Un cet
atean merge la supermarket pentru a cump
ara 2; 5l de ulei de soia,
3; 5l de ulei de oarea soarelui si 1; 5l de ulei de m
asline.
a) Cti decalitri de ulei a cump
arat cet
ateanul?
b) S
tiind c
a o jum
atate de litru de ulei de soia cost
a 2; 25 lei, un litru de ulei
de oarea soarelui cost
a 4; 24 lei, iar un centilitru de ulei de m
asline cost
a 0; 55
lei, aati cti lei a costat uleiul.
4. Dac
a 10ml de sirop de c
apsuni cost
a 1; 12 lei si 100ml de sirop de struguri
cost
a 2; 25 lei, atunci aati ct cost
a o jum
atate de litru de sirop de c
apsuni si
un litru si jum
atate de sirop de struguri.

278

TI

CAPITOLUL 8. UNITA
DE MASUR
A

5. Un gospodar a f
acut vin pe care l-a pus n cinci damigene cu capacitatea
50l si ntr-un butoi cu capacitatea 30hl: Cnd va trage vinul de pe drojdie
va pierde 4; 75l la ecare 50l: Cti hectolitri va pierde gospodarul la ntreaga
cantitate de vin?
Dac
a un litru de vin cost
a 6; 25 lei, atunci ct ar cstiga gospodarul care ar
vinde 18; 5hl? Cti hectolitri ar r
amne gospodarului?
Testul 8.3.2
1. Calculati: a) 214; 05dal = :::cl; :::l; :::ml; :::hl; :::dl; :::kl; b) 67; 201dl =
:::hl; :::ml; :::l; :::kl; :::cl; :::dal:
2. Elevii primesc n ecare zi de scoal
a cte o pung
a de lapte cu capacitatea
135ml: S
tiind c
a n scoal
a sunt 927 de elevi, aati:
a) cti decalitri de lapte trebuie adusi dou
a s
apt
amni;
b) cti hectolitri de lapte trebuie adusi n sapte s
apt
amni.
3. Tat
al lui Mihai merge la PECO pentru a cump
ara 5l de ulei de motor,
6; 5l de antigel si motorin
a. S
tiind c
a doi litri de ulei de motor cost
a 13; 45 lei,
0; 5l de antigel cost
a 4; 25 lei si profesorul are 500 lei, aati cti lei i mai r
amn.
S
tiind c
a un litru de motorin
a cost
a 4 lei, atunci aati cti litri de motorin
a
poate cump
ara de banii care i-au r
amas.
4. Dac
a 100ml de sirop de c
apsuni cost
a 2; 52 lei si 10ml de sirop de struguri
cost
a 0; 25 lei, atunci aati ct cost
a o jum
atate de litru de sirop de c
apsuni si
un litru de sirop de struguri.
5. O cistern
a cu capacitatea 700hl colecteaz
a lapte de la cinci puncte de
colectare dintr-o localitate. Dac
a dou
a dintre punctele de colectare au mpreun
a
403dal; iar la ecare dintre celelalte trei puncte de colectare s-au strns 225; 34hl;
aati ce capacitate a cisternei nu a fost folosit
a?
Dac
a un decalitru de de lapte cost
a 2; 75 lei, atunci ct a costat laptele
colectat?

8.4

Unit
a
ti de m
asur
a pentru durat
a

Unitatea de baz
a pentru m
asurarea duratei este secunda (00 ) :
Alte unit
ati folosite pentru m
asurarea duratei sunt urm
atoarele:
- minutul (0 ) ; 10 = 6000 ;
- ora (h) ; 1h = 600 ;
- ziua are 24 de ore,
- s
apt
amna are 7 zile,
- luna are ntre 28 si 31 de zile,
- trimestrul are 3 luni,
- semestrul are 6 luni,
- anul are 12 luni,
- anul are 365 de zile sau 366 de zile,
- anul cu 366 de zile se numeste an bisect,

TI

PENTRU DURATA

8.4. UNITA
DE MASUR
A

279

- anul al c
arui num
ar se mparte exact la 4 este an bisect, (ex. 2012)
- deceniul are 10 ani,
- secolul are 100 de ani,
- mileniul are 1:000 de ani.
Tema 8.4.1 Calculati: a) 15h350 12h480 = :::h:::0 ; b) 18h500 13h90 400 =
:::h:::0 :::00 ; c) 1h320 1400 + 350 4500 + 2h2500 = :::h:::0 :::00 ; d) 12h140 2000 5h500 =
:::h:::0 :::00 ; e) 5h460 + 2h440 = :::h:::0 ; f) 2310 = :::h:::0 ; g) 5200 = :::h:::0 ; h)7870 =
:::h:::0 ; i) 31h = :::zile:::h; j) 214h = :::zile:::h:
Tema 8.4.2 Silvia ajunge ntr-o tab
ar
a luni, 15 august si pleac
a spre cas
a
dup
a 10 de zile. n ce zi si n ce lun
a Silvia pleac
a acas
a?
Tema 8.4.3 La o curs
a de ciclism competitorii pleac
a din 4 n 4 minute.
Dac
a primul ciclist pleac
a la 9h150 ; atunci la ce or
a va pleca al saselea, al
unsprezecelea, al cinsprezecelea, si al douzeci si unulea?
Tema 8.4.4 Un meci de fotbal ncepe la 17h200 : Se joac
a dou
a reprize a
cte 450 cu o pauz
a de 150 :
a) Cnd se termin
a meciul?
b) Ce or
a indic
a ceasul stadionului la nscrierea unui gol n minutul 18 al
celei de-a doua reprize?
Tema 8.4.5 Un elev se culc
a la 21h150 si se trezeste la 7h50 : Care este durata
somnului elevului?
Tema 8.4.6 Un tren ar trebui s
a ajung
a n gar
a la 20h430 : Dac
a se anunta
0
o ntrziere de 40 ; atunci cnd ajunge trenul n gar
a? Dac
a trenul soseste n
gar
a la 21h200 ; atunci cte minute a ntrziat trenul?
Tema 8.4.7 O linie de montaj pentru telefoane celulare produce cte un
aparat la ecare 9 minute. Cte aparate se vor produce n 7h300 ?
Tema 8.4.8 Un aparat cinematograc proiecteaz
a 24 de imagini pe secund
a.
Cte imagini are un lm care dureaz
a 1h350 :
Tema 8.4.9 Un ceas o ia nainte cu 3 secunde la ecare or
a. Cu ct o ia
nainte ceasul ntr-o s
apt
amn
a?
Tema 8.4.10 Un kilogram de zah
ar cubic contine 120 de buc
ati. ntr-o
familie de patru persoane, ecare persoan
a consum
a 3 buc
ati de zah
ar pe zi.
a) Cte kilograme de zah
ar va consuma familia ntr-un an?
b) Dac
a 1kg de zah
ar cost
a 3:200 lei, atunci ct va costa zah
arul consumat
ntr-un an?
Tema 8.4.11 Lungimea drumului dintre dou
a localit
ati este 400 km: Din
cele dou
a localit
ati pleac
a simultan dou
a trenuri unul c
atre cel
alalt. Primul are
o vitez
a de 90km=h, iar al doilea are o vitez
a de 110km=h: Dup
a ct timp se
ntlnesc cele dou
a trenuri?

280

TI

CAPITOLUL 8. UNITA
DE MASUR
A

Anexa A

Informa
tii metodice
Avem n vedere c
a anul scolar este mp
artit n dou
a semestre formate din 14
respectiv 20 de s
apt
amni. Lectiile de matematic
a ncep cu studierea capitolului introductiv Mul
timi n care cititorul ia contact cu limbajul specic
teoriei multimilor si cu notiuni elementare de topologie. La clas
a sunt predate 4
ore/s
apt
amn
a. Succesiunea lectiilor si num
arul de ore alocate primului capitol
sunt prezentate n urm
atorul tabel:

Probabil c
a v
a ntrebati:
- De ce se vorbeste despre imagini de familii de multimi si nu despre familii
de multimi?
281

282

ANEXA A. INFORMATII
METODICE

Avnd n vedere c
a o familie de multimi este o aplicatie denit
a pe o multime
de indici, este normal s
a nu discut
am la acest nivel de predare a matematicii
despre familii de multimi.
Credem c
a prezentarea operatiilor cu multimi de puncte ale foii de caiet
este accesibil
a elevilor, iar notiunile elementare de topologie (frontier
a, interior,
multimi deschise, nchidere, multimi nchise, exterior, conexiune) ajut
a la formarea unui vocabular modern pe care elevul l va folosi n continuare la orele
de geometrie.
Succesul lectiilor de matematic
a depinde de preg
atirea temeinic
a si implicarea cadrului didactic n actul educational ca actor principal ntr-o dezbatere
animat
a.
n continuare, manualul cuprinde dou
a p
arti: Geometrie si Algebr
a. S
apt
amna ncepe cu geometrie, iar cele dou
a ore de geometrie alterneaz
a cu cele
dou
a ore de algebr
a. Succesiunea lectiilor pe capitole si num
arul de ore alocate
celor dou
a p
arti sunt prezentate n continuare.

283
Introducerea reasc
a a notiunilor dublat
a de exemple ilustrative favorizeaz
a
asimilarea usoar
a a notiunilor de geometrie. La orele de geometrie elevul nvata s
a construiasc
a nsusindu-si totodat
a denitii si axiome noi, iar la orele
de algebr
a se sistematizeaz
a deprinderile de calcule cu numere naturale folosind
propriet
atile adun
arii si nmultirii. Utilizarea limbajului teoriei multimilor n
rezolvarea ecuatiilor si inecuatiilor l determin
a pe elev s
a devin
a constient de
demersul logic f
acut si s
a explice pas cu pas ceea ce face. Un elev care explic
a si scrie corect pe tabl
a rezolvarea unei ecuatii este asemenea unui elev care
interpreteaz
a corect la un instrument o melodie.
n semestrul al II-lea, s
apt
amna ncepe tot cu geometrie, iar orele de geometrie si algebr
a alterneaz
a. Succesiunea lectiilor pe capitole si num
arul de ore
alocate celor dou
a p
arti sunt prezentate n continuare.

284

ANEXA A. INFORMATII
METODICE

Introducerea n "lumea transformarilor geometrice" este deosebit de benec


a
pentru ecare elev, deoarece, mai mult ca oricnd, acesta ncepe s
a aplice cunostintele si execut
a diverse m
asur
atori pentru a deplasa n plan gurile geometrice
nv
atate. n plus, notiunile noi (drepte perpendiculare, unghi drept, triunghi
dreptunghic, dreptunghi, trapez dreptunghic, romb, p
atrat) apar n mod resc,
denitia si constructia lor bazndu-se pe notiuni deja cunoscute.
Elevii nvata s
a foloseasc
a instrumentele geometrice (rigl
a, echer si compas)
si s
a m
asoare folosind rigla negradat
a. La acest moment elevii nu stiu ce este
lungimea unui segment nchis sau m
arimea unghiular
a a unui unghi. Cu toate
acestea elevii sunt capabili s
a construiasc
a simetricul unui triunghi fata de un
punct sau translatatul unui paralelogram pe directia unei drepte sau simetricul
unui patrat fata de o dreapta sau imaginea unui hexagon printr-o rotatie n jurul
unui punct de unghi dat.
Urm
arind succesiunea lectiilor si continuturile acestora probabil v-ati pus
ntreb
arile:
- La ce folosesc demonstratiile diferitelor propriet
ati enutate?
- Elevii sunt pusi s
a reproduc
a astfel de demonstratii?
Nu se pune accent pe demonstratiile propozitiilor si teoremelor care apar ci,
pe folosirea rezultatelor n rezolvarea diferitelor sarcini de lucru. Cu siguranta
acele extinderi nu se adreseaz
a elevilor obisniti ci, elevilor cu nclinatie pentru
abstractizare. Exist
a si elevi care st
apnesc operatiile cu numere si care sunt
dornici de a dobndi instrumente noi de lucru.
Problemele rezolvate contribuie la cresterea ncrederii elevilor n fortele proprii si la implicarea n rezolvarea diverselor teme propuse. Operatiile cu numerele zecimale si propriet
atile acestora preg
atesc elevii pentru calculele cu
lungimi, mase si capacit
ati precum si pentru rezolvarea diverselor probleme
cu caracter practic.
Lungimea unui segment nchis, distanta dintre capetele acestuia, m
arimea
unghiular
a a unui unghi si m
asura unei m
arimi unghiulare sunt notiuni importante care vor folosite pe parcursul instruirii elevilor la orele de geometrie. De
aceea introducerea riguroas
a a acestor notiuni este urm
arit
a cu atentie de c
atre
autor.
Urm
arind continuturile 4.1 - 4.5 si num
arul de ore alocat acestora n tabelul
de mai jos puteti putin contrariati. Desigur, elevul nu trebuie s
a asimileze
toate rezultatele prezentate ci, doar s
a ia contact cu acestea si s
a ae principalele
operatii care se fac cu lungimi de segmente nchise.
n continuare prezent
am succesiunea continuturilor capitolelor 4, 5, 7 si 8

285
precum si num
arul de ore alocate acestora.

Autorul face o distinctie clar


a ntre lungimea unui segment nchis si distanta
dintre capetele acestuia calculat
a n raport cu o anumit
a unitate de lungime
(cm; hm; m; dm; mm; :::) care este un num
ar pozitiv. De asemeni, exist
a diferenta major
a ntre m
arimea unghiular
a a unui unghi si m
asura acesteia calculat
a
n raport cu o anumit
a m
arime unghiular
a (grad, minut, secund
a).
Din nefericire, aceste notiuni sunt prezentate gresit n mai toate manualele
de matematic
a elementar
a.
Confuzia ntre notiunile invocate mai sus este asem
an
atoare cu confuzia ntre
masa unui corp si greutatea acestuia. Nu de putine ori, cnd ati ntrebat un
vnz
ator:
- Ce greutate are sacul de f
ain
a?
R
aspunsul primit a fost, de exemplu:
- 50kg:

286

ANEXA A. INFORMATII
METODICE

Tot asa se vorbeste despre distanta dintre dou


a orase ca ind 40km si nu
despre lungimea drumului dintre cele dou
a orase ca ind 40km:
Probabil o s
a spuneti:
- Dac
a s-a ncet
atenit acest limbaj, atunci asa l vom folosi si noi.
Complet gresit, deoarece dup
a aceeast
a logic
a, ar trebui s
a admitem c
a masa
unui corp este greutatea acelui corp care, dup
a cte stim, este o forta.
Credem cu t
arie c
a notiunile de matematic
a trebuie prezentate cu claritate
eliminnd orice umbr
a de confuzie care ar putea s
a apar
a pe parcurs, chiar dac
a
acestea sunt prezentate n anul nti de gimnaziu.
Majoritatea manualelor prezint
a aria unui dreptunghi cu dimensiunile 2 cm
si 3 cm ca ind produsul celor dou
a dimensiuni, adic
a 6 cm2 :
De asemeni, volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile 4 m; 2
m si 5 m este prezentat ca ind produsul dimensiunilor, adic
a 40 m3 :
Astfel este indus
a ideea complet gresit
a potrivit c
areia putem nmulti lungimi
de segmente nchise.
Este cunoscut urm
atorul rezultat:
?
Dac
a ABC este un triunghi nedegenerat si A0 = prBC
(A) ; B 0 =
0
?
(B) ; C = prAB (C) ; atunci

?
prAC

kB; Ck kA; A0 k = kA; Ck kB; B 0 k = kA; Bk kC; C 0 k :


Demonstratia se bazeaz
a pe asem
anarea triunghiurilor dreptunghice, notiune
prezentat
a n volumul al III-lea al acesti c
arti, destinat elevilor din al treilea an
de gimnaziu.
n mod resc urmeaz
a urm
atoarea
Deni
tie Dac
a ABC este un triunghi degenerat, atunci spunem c
a aria sa
este numarul 0 si scriem:
(ABC) = 0:
Dac
a ABC este un triunghi nedegenerat, atunci spunem c
a aria sa este
kB;Ck kA;A0 k
numarul pozitiv
si scriem:
2
(ABC) =

kB;Ck

kA;A0 k

n plus, dac
a jB; Cj = 5 m si jA; A0 j = 8 m; atunci scriem:
m

(ABC) =

kB;Ckm

kA;A0 km

58
2

= 20

si citim: aria triunghiului ABC calculata n raport cu unitatea de lungime m


este numarul pozitiv 20:
Folosim si scrierea:
(ABC) = 20 m2 ;

287
deoarece aceasta ne este util
a atunci cnd dorim s
a obtinem dam (ABC) ; mm (ABC) ; :::
f
ar
a a mai relua rationamentul de mai sus ci, folosind doar scara metrului p
atrat:
km2
hm2
dam2
m2
dm2
cm2
mm2

= 1:000:000 m2
= 10:000 m2
= 100 m2
=
=
=

1
2
100 m
1
2
10:000 m
1
2
1:000:000 m

Cnd "trecem de la mic la mare" se mparte la o putere a lui 100; iar cnd
"trecem de la mare la mic" se nmulteste cu o putere a lui 100:
Spre exemplu, deoarece
(ABC)

= 20 m2
20
= 100
dam2
= 0; 2 dam2
= 0; 2 10:000:000 mm2
= 2:000:000 mm2

rezult
a c
a
(ABC)
= 20
(ABC) = 0; 2
= 2:000:000:
mm (ABC)
m

dam

Desi numerele 20; 0; 2 si 2:000:000 sunt diferite, ele reprezint


a aria triunghiului ABC calculat
a n raport cu unit
atile de lungime m; dam si mm:
Abordnd astfel lucrurile, evit
am confuzii matematice grave legate de produsul lungimilor.
Nu uitati maxima latineasc
a: Repetitio mater studiorum est!
Dac
a se ntmpl
a s
a rezolvati mai repede sarcinile de lucru prev
azute la
o anumit
a lectie, atunci v
a suger
am s
a nu treceti mai departe. Recapitulati
prin exercitii si probleme pentru a sistematiza notiunile n mintea elevilor si a
dezvolta capacitatea elevilor de a utiliza si aplica notiunile si rezultatele nv
atate
n situatii noi. Desi, odat
a cu trecerea timpului, elevul are senzatia c
a nu mai
stie ceea ce a nv
atat, el constat
a c
a si aduce aminte imediat. Recapitularea
periodic
a este deosebit de util
a, deoarece se prosp
ateaz
a notiunile, iar elevul
cap
at
a ncredere n fortele proprii.
Din cte se poate observa, am prev
azut si exemple de teste de evaluare
si teze. Desigur, profesorul poate interveni si poate propune sarcini noi de
lucru diferite de cele prezentate n aceast
a carte n functie de nivelul clasei
la care pred
a matematic
a si de exigentele programei scolare pe care trebuie s-o
respecte. El, profesorul de matematic
a, este cel care trebuie s
a dea viata lectiilor
de matematic
a n mod creativ.

288

ANEXA A. INFORMATII
METODICE

Bibliograe
[1] A. C. Albu, V. Ob
adeanu, I. P. Popescu, F. Rad, D. Smaranda, Geometrie pentru perfectionarea profesorilor, Editura Didactic
a si Pedagogic
a, Bucuresti, 1983.
[2] A. E. Beju, I. Beju, Compendiu de Matematica, Vol. I, Editura S
tiintic
a si
Enciclopedic
a, Bucuresti, 1983.
[3] Dan Brnzei, Eugen Onofras, Sebastian Anita, Gheorghe Isvoranu, Bazele
rationamentului geometric, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucuresti, 1983.
[4] H. Gerber, Mathematics for Elementary school teachers, CBS College Publishing, 1982.
[5] R. Miron, D. Brnzei, Fundamentele aritmeticii si geometriei, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucuresti, 1983.
[6] E. E. Moise, F. L. Downs jr., Geometrie, Editura Didactic
a si Pedagogic
a,
Bucuresti, 1983.
[7] D. Smaranda, N, Soare, Transformari geometrice, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucuresti, 1988.
[8] G. Turcitu, N. Ghiciu, C. Basarab, I. Rizea, T. Dragonu, S
t. Smarandache,
Manual pentru clasa a V-a, Editura Radical, Craiova, 2008.

289