Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursuri Depanare Hard-Soft
Cursuri Depanare Hard-Soft
EI = Echipamente Input
EO = Echipamente Output
M = Unitate Memorie
---> = Flux de Stari
---> = Flux de Date
ALU = Unitate centrala de baza
UC = Unitate de Comanda
CURS 2
Placa de baza(Mainboard sau Motherboard)
La nivelul placii de baza sint integrate toate componentele unui sistem.In general la nivelul placii
de baza intilnim conectori , socluri si circuite de adaptare (controlere).
Mainboardul permite transferul de informatii intre componente cu ajutorul magistralelor.
O magistrala nu este altceva decit o cale de comunicatie prin care pot circula datele in interiorul
unui calculator. Dintre magistralele intilnite intr-un calculator avem : - magistrala procesorului
- magistrala memoriei
- magistrala de adrese
- magistrala I/O , extensie.
Magistrala Procesorului permite acestuia sa comunice cu restul sistemului furnizind adrese , date si
semnale de control.Magistrala este compusa din linii ce permit schimbul de date , adrese si
control.Pe o linie se transmite la un moment dat un singur bit. Latimea magistralei procesorului se
va exprima in linii de adrese , linii de date si linii de control.
In functie de latimea unei magistrale si de frecventa la care lucreaza acea magistrala se poate
determina viteza de transfer pe o magistrala.
Latimea magistralei de memorie este legata direct de marimea memoriei pe care procesorul o poate
adresa direct.
Magistrala de extensie (I/O) se refera la mai multe tipuri de magistrale (ISA,PCI,AGP).
Magistralele de extensie permit unitatii centralesa comunice cu cu dispozitivele periferice.
Existenta magistralei de extensie face posibila diversificarea configuratiei unui calculator.Fizic la
nivelul mainboardului apar conectori diferiti pentru fiecare dintre tipurile de magistrale de extensie
existente desi exista configuratii de mainboarduri ce pun la dispozitie un singur conector pentru
placi multiextensie (Raiser Card Slot).Principalele tipuri de magistrale de extensie sint :
ISA , MCA , EISA , VL-bus , PCI , AGP , AMR/CNR , Pc Card (PCMCIA).
Dintre acestea la ora actuala sa renuntat la magistralele MCA , EISA si VL-bus(specifica
486)datorita performatelor slabe comparitiv cu cerintele actuale de performanta iar in viitor se
preconizeaza renuntarea si la magistrala ISA desi mai ea mai exista in unele configuratii de
mainboard.
2
porneste.Intr-o functionare normala PG este in 1 logic si apare cu o mica intirziere fata de tensiunile
de iesire.
Conectorul de alimentare in cadrul sursei AT este format din 2 blocuri , fiecare cu cite 6 linii de
semnal.
Butonul frontal al unei carcase ATX este un push button fiind conectat la mainboard si nu la sursa
ca in cazul sursei AT .Acesta valideaza intrarea in functiune a sursei prin linia de semnal PC ON .
Oprirea sursei de putere se poate face soft de la o comanda shut down sau din alte evenimente.
Datorita echipamentelor moderne la ora actuala sursa de putere trebuie sa furnizeze un minim de
235W in cazul unei surse ATX aceasta fiind si motivul pentru care sursele AT au tendinta de a
disparea de pe piata.Majoritatea surselor ATX actuale au o putere situata intre 235 - 300 W iar in
viitor se preconizeaza cresterea puterii pina la 400 W si mai mult.
CURS 3
4
-AMD 640
-AMD 645
-AMD 760
-AMD 765
SiS
ALi
VIA
-735(un chipset remarcat in ultima vreme datorita suportului DDR RAM si SDRAM)
- Alladin
-Magic 3 ( o incercare de revenire pe piata )
cu toata gama de chipseturi destinate atit procesoarelor Intel cit mai ales celor AMD.
La nivelul placii de baza apare integrat ROM BIOS-ul format dintr-o serie de programe inscrise in
memoria ROM de pe placa de baza. Principalele functii ale BIOS-ului sint :
-autotestarea sistemului la punerea sub tensiune prin executia rutinei POST (PowerOnSelfTest)
In cadrul acestei rutine sint testate placa de baza , memoria , controlerele de disc , adaptorul
video , tastatura si alte componente ale sistemului.Testele efectuate nu sint sofisticate dar pot
depista erori fatale biosul generind in cazul acestor erori mesaje de eroare scrise sau bipuri sonore .
In cazul functionarii corecte rezultatele testului POST sint afisate sub forma unui tabel.
-o alta functie efectuata de BIOS este reprezentata de programul SETUP .Acesta permite
configurarea sistemului daca este cerut de utilizator. In cadrul programului SETUP se pot stabili
parametrii vitali ai sistemului ce vor fi salvati in cadrul unei memorii de mici dimensiuni si cu
consum redus de energie realizat in tehnologie CMOS.
-a treia funtie a BIOS-ului consta in cautarea si incarcarea in memorie a sistemului de operare ,
rutina ce poarta denumirea de Bootstrap Loader.Daca sistemul de operare este gasit acesta este
incarcat in memoria RAM si i se preda controlul.
-a patra funtie a BIOS-ului consta in asigurarea de catre acesta a unor programe standard pentru
controlul componentelor hardware ale sistemului.Orice program al utilizatorului poate accesa cu
usurinta un dispozitiv din sistem prin apelarea unui modul program existent in BIOS.
Sistemele de operare gen Windows au renuntat in mare masura la funtiile BIOS utilizind drivere
proprii pentru comunicarea si pentru lucrul cu o anumita componenta.
Un DRIVER apare ca un cod (program) executabil ce realizeaza o interfata intre sistemul de
operare si componentele hardware. Un driver este caracteristic unui model de componenta si este
scris special pentru un anumit tip de sistem de operare.In absenta unui driver caracteristic Windows
poate folosi o serie de driveri standard care insa nu vor exploata performantele unei
componente.(Windows-ul mai prezinta niste driveri virtuali denumiti si *.VXD care folosesc unor
programe ce apeleaza direct BIOS-ul .VXD-urile se interpun intre aceste programe si driverii
caracteristici realizind o punte intre acestea.)
Ca producatori de programe BIOS se remarca : AMI , AWARD , Phoenix cit si marii producatori
de sisteme ce isi integreaza programele BIOS proprii (IBM , Compaq , Dell, etc.)
Codul BIOS este integrat in memorii ROM ce pot fi de tipuri diferite:
ROM masca -(este scris special si nu poate fi rescris)
PROM - este programabil cu raze ultraviolete
EPROM - este programabil electronic
EEPROM -poate fi sters la o tensiune de 22-24 V si programat electronic
Flash ROM -poate fi scris si sters prin soft.
* Flash ROM este ultimul tip de BIOS si are o sectiune din Flash ROM ce nu poate fi
stearsa pentru a putea fi scris si rescris de mai multe ori fara pericol.
Memoria CMOS are o capacitate de ordinul bitilor de la 64 -256 biti si stocheaza codificat
parametrii stabiliti cu ajutorul programului Setup.Memoria este alimentata de un acumulator sau o
baterie long-life modelul cel mai utilizat fiind CR2032 care asigura o tensiune de 3,3V atit la
CMOS cit si circuitului de timp real (RTC).Procesorul sistem apeleaza timpul inscris in CMOS de
circuitul de ceas de 18 ori pe secunda prin intermediul unei intreruperi de timer.Atunci cind bateria
este epuizata sau alimentarea memoriei a fost scurtcircuitata aceasta isi va pierde continutul , la
pornirea sistemului afisind un mesaj de eroare "Check Sum Error" iar sistemul va funtiona cu
parametrii BIOS default scrisi in ROM.
CURS 4
6
Procesoare x86
Primul PC a fost cel introdus pe piata de IBM sub denumirea de IBMxt si avea un procesor Intel
I8088 care lucra la frecventa de 4,7 Mhz si lucra intern pe 16 biti si extern pe 8 biti.Intel dezvoltase
deja la acea data procesorul I8086 care lucra si intern si extern pe 16 biti de unde numele de
x86.Procesorul era secondat de un coprocesor matematic (FPU) , coprocesor ce aparea ca un chip
diferit pe placa de baza.El extindesetul de instructiuni ale procesorului realizind calcule cu numere
reale (Floating Point Unit).
Microprocesorul 286 a fost dezvoltat intr-o capsula cu 68 de pini cu 24 linii de adresa si 16 linii de
date fiind un procesor pe 16 biti atit intern cit si extern si lucrind la frecvente de la 6-20 Mhz.
Microprocesorul 386 a aparut in 1985 si era un procesor integral pe 32 biti construit in tehnologie
CMOS de 1,2 m.Tehnologia exprimata in micrometri se refera la distanta minima dintre 2
componente aflate in aceeasi capsula.Procesorul se gasea instalat pe un soclu si lucra in 3 moduri
diferite:. Modul Real unde se anuleaza complet masina 8086
Modul Protejat in care procesorul poate comuta de la o emulare a procesorului 286
la procesorul 386.
Modul Virtual in care lucra efectiv ca un 8086.
386 a permis pentru prima data dezvoltarea multitaskingului ceeace a dus la dezvoltarea sistemelor
gen Windows.386 a fost disponibil la frecvente de la 12-50 Mhz cele mai raspindite modele fiind la
33 Mhz.Tot pentru prima data s-a folosit tensiunea de 3,3V in alimentarea procesorului.
Microprocesorul 486 Pastreaza aceeasi functionare cu 386 in schimb introduce coprocesorul
matematic in aceeasi capsula cu procesorul si foloseste pentru prima data memoria cache integrata
in capsula procesorului.A fost integrat in soclu numit soket (PGA).486 era prevazut cu o memorie
cache integrata de 8 Kb si putea folosi memoria cache level 2 de pina la 512 Kb .486 lucra la
frecvente intre 25 si 165 Mhz . Ambele tipuri de memorie puteau fi activate si dezactivate din
cadrul programului setup al BIOS-ului .
Conceptul de memorie cache foloseste 2 caracteristici importante ale executie programelor:
In primul rind programele tind sa utilizeze datele si instructiunile situate unele linga altele.
In al doilea rind tind sa utilizeze in mod repetat aceleasi blocuri de coduri.
Astfel sint pastrate intr-o memorie rapida datele ce urmeaza sau se presupune ca vor fi
utilizate.Aceasta memorie este umpluta periodic cu date din memoria sistemului RAM mult mai
lenta.Raportul dintre numarul de cazuri in care informatia cautata se gaseste in memoria cache si cel
in care nu se gaseste este de circa 95 % !!! ( ceeace a dus in prezent la integrarea in toate
procesoarelor a memoriei cache din ce in ce mai mare si mai rapida).
Memoria cache level 2 (L2 cache) are in general o capacitate mai mare fiind folosita ca o memorie
tampon intre RAM si L1 cache.
Procesorul Pentium a aparut in 1993 fiind dezvoltat in tehnologie biCMOS .
Procesorul Pentium a realizat un salt de la tehnologia de 0,8 - 0,6 m la tehnologia de 0,35 m.
Tensiunea la care era alimentat a fost initial de 3,3V apoi a aparut la unele modele o tensiune duala
cu un anumit nivel pentru nucleul procesorului (mai mic) si cu nivelul de 3,3V pentru magistrala
externa.Cele mai multe modele Pentium au fost dezvoltate pe soket (soket 7).Ca frecvente pentru
FSB procesoarele Pentium foloseau 60 sau 66 Mhz.Pentru prima data procesorul introducea o
tehnologie superscalara integrind 2 unitati ALU (aritmetico-logice) capabile sa lucreze in paralel si
sa poata procesa 2 instructiuni in acelasi timp.Tehnologia superscalara se bazeaza pe conceptul de
pipeline ce a fost pastrat si la procesoarele actuale.
Cele 2 magistrale pipeline ale procesorului fiecare pe 32 biti transformau procesorul Pentium intrun procesor pe 64 biti intern ceeace a impus si folosirea altor tipuri de memorie capabila sa asigure
procesorului 64 biti largime de banda (2*SIMM-la 32 bit fiecare sau 1*DIMM-la 64 bit).Pentium a
fost initial dezvoltat in variante pina la 200Mhz apoi nucleul procesorului a fost modificat , setul
sau de instructiuni fiind imbogatit cu inca 54 de instructiuni MMX orientate spre aplicatii
multimedia.MMX a fost aplicat procesoarelor cu frecvente de 166 , 200 si 233 Mhz.
Procesorul Pentium-Pro a continuat dezvoltarea paralelismului prin suport pipeline,a scazut
tensiunea de alimentare la 2,6V si a integrat cache-ul L2 de 256 sau 512Kb de pe mainboard in
aceeasi capsula cu procesorul.Versiunea Pentium Pro MMX a fost dezvoltat cu numele de cod
Klamath si comercializat ca Pentium II .
Procesorul Pentium II dispunea de cache L1 impartit in 2 blocuri de cite 16Kb respectiv 16Kb cod
si 16Kb pentru date si cache L2 in versiuni de la 512Kb la 1Mb.Frecventele de lucru erau 233 , 266
,300Mhz.
O alta varianta de Pentium II sa numit Deschutes si in principal a marit frecventa de lucru pina la
450 Mhz.
Odata cu Pentium II , Intel a introdus o noua tehnologie de conectare pe slot 1(slot one SEPP).
Pe aceeasi placa de circuit erau integrate capsula propriu-zisa a procesorului cit si memoria cache
L2.Datorita dificultatii de proiectare a placilor de baza cu slot 1 , Intel a revenit la dezvoltarea
procesoarelor pe soket dezvoltind soket 370 PPGA.Au existat chiar si adaptoare de la slot 1 la
PPGA si invers.
Variante ieftine ale procesoarelor Pentium II au fost Celeron si Mendocino .Ele au fost gindite
pentru piata low-end fiind procesoare cu performante limitate.
Astfel prima varianta de Celeron era de fapt un Pentium II la care se renuntase la cache L2 iar
Mendocino avea un cache L2 de numai 128 Kb.
Procesoarele Pentium II lucrau la o frecventa FSB de 100 Mhz iar variantele Celeron si Mendocino
la 66Mhz.
Procesoarele Celeron si Mendocino au fost printre primele procesoare care s-au pretat la un
overclocking obtinut prin supraaccelerarea FSB-ului de la 66 pina la 100 Mhz.
Procesorul Pentium II Xeon a fost dezvoltat intr-un nou cartus numit slot 2 si putea lucra cu
memorie cache L2 de pina la 2Mb fiind conceput in general pentru echipare serverelor si a statiilor
de lucru.
Procesoarele Cyrix si AMD
Incepind cu Pentium firme gen Cyrix si AMD sau vazut fortate sa dezvolte modele proprii de
procesoare competitive.Astfel AMD a dezvoltat o familie de procesoare notata K5 care prezenta
capabilitati Pentium Pro dar care nu sa impus pe piata.
Astfel AMD a incercat sa exploateze dificultatile pe care Pentium le avea cu softul pe 16 biti si a
lansat seria K6 de procesoare pe care le-a testat impreuna cu Microsoft si le-a comercializat cu
emblema " Designed for Windows'95".
Ca replica pentru extensia MMX a celor de la Intel ,AMD a dezvoltat pentru procesoarele sale
tehnologia 3DNow! reprezentata de un set de instructiuni orientate spre grafica tridimensionala.
Procesoarele K6 au fost dezvoltate in soket 7 functionind initial cu frecventa de FSB de 66Mhz iar
apoi folosind si 100Mhz FSB pentru frecvente de lucru de 400 Mhz. Variantele K6-2 contineau si
setul de instructiuni 3DNow! si mareau frecventa de lucru pina la 500 Mhz.
Varianta imbunatatita de K6-2 sa numit K6-3 si dispunea de un cache L2 de 256Kb.
Procesoarele Cyrix au incercat pentru prima data marirea FSB-ului pe placile de baza soket7
crescind frecventa de la 66 la 75 Mhz.Toate variantele Cyrix din clasa 6x86 desi lucrau la frecvente
mai mari au fost prezentate prin frecventa Pentium echivalenta (asa numitul PR-Pentium Rate).
CURS 5
(Continuare Procesoare)
Procesorul Pentium III dezvoltat de Intel a aparut initial ca lucrind la 100 Mhz FSB fiind dezvoltat
sub numele de cod Katmai si avind la dispozitie cache L2 de 512 Kb si un suport MMX.Primele
modele au aparut pe Slot1 dar au fost si variante pe soket 370.
A doua varianta Pentium III denumita Coppermine a fost dezvoltat numai in varianta FC-PGA
lucrind cu un FSB de 133 Mhz si avind la dispozitie cache L2 de 256 Kb numai ca acest cache este
acum integrat in aceeasi pastila cu procesorul.In plus Coppermine extinde setul de instructiuni cu
inca 70 reunite sub denumirea SSE.
Pentru a face deosebirea intre procesoarele Pentium III Katmai si Coppermine sa recurs la o
codificare a numelui.Astfel pentru procesoarele cu 133 Mhz FSB se foloseste pentru notatii litera B
iar pentru diferentierea intre procesoarele cu 256 Kb cache L2 se foloseste litera E.
In acest timp AMD a dezvoltat a 7-a generatie de procesoare introducind pe piata Athlon si Duron.
Athlon dezvoltat initial pe o varianta noua de slot ( slot A) incompatibila cu slot 1 lucra cu FSB de
100 Mhz dar folosea in acelasi timp ambele fronturi ale semnalului de ceas ducind la o viteza
interna pentru procesor a FSB-ului de 200 Mhz.
Varianta ieftina a procesorului Athlon sa numit Duron si dispune de cache L1 de 128 Kb la fel ca
Athlon dar difera de acesta prin folosirea cache-ului L2 de numai 64 Kb ceeace duce la o scadere
drastica de performanta fata de Athlon si Pentium-ul III de la Intel.Aceste procesoare au fost
dezvoltate ca raspuns al AMD-ului in fata procesoarelor Celeron , fiind destinate pentru piata lowend.Duron a aparut initial in varianta soket introducind soket A , soclu ce e fost preluat ulterior si
de Athlon.
Primul procesor pe varianta soket A a fost dezvoltat sub numele Thunderbird.Initial tehnologia a
fost de 0,18 m astazi realizinduse trecerea la 0,13 m.
AMD odata cu lansarea Athlon si Duron a avut unele dificultati in a impune procesorul pe piata
dominata la acea ora de Pentium III dar a reusit datorita in mare parte chipseturilor VIA incepind cu
modelele KX133 si KT133.
Primele procesoare dovedeau incompatibilitati in diferite sisteme si la lucrul cu anumite
componente , incompatibilitati datorate consumului mare de putere si numarului foarte mare de
componente integrate ce duce la o emisie calorica foarte ridicata la aceste modele.
Procesorul Pentium 4 extinde arhitectura de la 32 la 64 biti pastrind insa compatibilitatea cu
versiunile anterioare.Pentium 4 a fost dezvoltat initial pe soket 423 lucrind cu memorii RIMM
produse de firma Rambus ( firma cu care Intel semnase un contract de exclusivitate in privinta
desfacerii pe piata a procesoarelor Pentium 4 echipate cu Rambus RAM);module de memorie ce pot
lucra la 800 Mhz.La inceput sistemele Pentium 4 erau foarte costisitoare datorita in mare parte
pretului mare al memoriei RIMM iar acest lucru a dus la anumite dificultati in a impune pe piata
noua arhitectura.In momentul cind Intel a renuntat la parteneriatul cu Rambus a fost dezvoltat
imediat o noua varianta de Pentium 4 pe soket 478 si lucrind cu un FSB de 400 Mhz la fel ca
primele versiuni dar care suporta si module de memorii SD-RAM si DDR-RAM.
Procesoarele Pentium 4 sint astazi primele modele de procesoare ce depasesc bariera de 2 Ghz
ajung in prezent pina la frecventa de 2,2 Ghz.
Curs 6
Programul SETUP al BIOS-ului
Poate fi accesat la pornirea sistemului printr-o combinatie de taste dependenta de tipul BIOSului.Principalele firme producatoare de programe BIOS sint :AWARD , AMI , Phoenix.
9
10
Atunci cind aceasta optiune este setata Enable BIOS-ul va monitoriza accesul la sectorul de Boot al
HDD-ului in vederea protejarii de virusi ce pot infecta acest sector.Aceasta optiune trebuie setat
Disable atunci cind se procedeaza la instalarea sistemului de operare deoarece majoritatea
sistemelor de operare (inclusiv Windows) fac anumite modificari in sectorul de boot ce pot
intrerpretate de BIOS ca virusi.
O alta optiune este -CPU Internal Cache (L1 cache) cu valorile Enable sau Disable , activeaza sau
dezactiveaza cache-ul L1 al procesorului.
-External Cache (L2 cache) cu valorile Enable sau Disable activeaza sau dezactiveaza cache-ul L2
fie de pe mainboard fie din procesor.
-Quick POST cu valorile Enable sau Disable atunci cind este setat pe Enable BIOS-ul scurteaza sau
nu efectueaza testarea anumitor componente pentru a reduce timpul bootarii.
Boot Sequance precizeaza ordinea unitatilor de stocare ce vor fi accesate in vederea incarcarii
sistemului de operare.in unele cazuri aceasta optiune este sparta in 4 optiuni :First Boot Device ,
Second Boot Device , Third Boot Device si Fourth Boot Device.In ceeace priveste unitatile de
HDD ce vor accesate pentri incarcarea sistemului de operare acestea pot fi recunoscute prin
C,D,E,F (reprezinta partitia C:\ de pe fiecare drive in parte)si HDD-0,HDD-1,HDD-2,HDD-3.
-Swap Floppy Disc determina inversarea literelor asociate unitatilor de discheta daca in sistem apar
2 unitati .
-Boot Up Floppy Seek daca este setata Enable atunci in timpul derularii testului POST BIOS-ul
acceseaza unitatea Floppy Disc pentru a determina daca este de 40 piste(360Kb) sau de 80 piste
(>360Kb).
-Boot Up NumLock Status cu valorile On si Off determina starea tastei NumLock la incarcarea
sistemului de operare.
-Typematic Rate Settings poate fi activata sau dezactivata iar atunci cind este activata BIOS-ul tine
cond de urmatoarele 2 optiuni:-Typematic Rate (char/sec) este rata de repetitie a caracterelor
-Typematic Delay (ms) seteaza timpul dintre 2 caractere afisate la apasarea continua a unei taste
Aceste optiuni sint insa dominate de optiunile sistemului de operare.
-Security Option stabileste nivelul unde va fi ceruta parola de acces(sistem sau setup bios)
-PCI\VGA Palette Snoop atunci cind este activata schimba paleta de culori VGA daca se foloseste
Feature Conector de pe placa video adica daca in sistem este conectat un accelerator grafic sau o
placa MPEG la placa video.
-Video BIOS Shadow cind este activata copiaza memoria ROM in zona aferenta din RAM adica
intre primii 640Kb si 1Mb.Urmeaza o lista de adrese setate deobicei Disable fiind adrese de shadow
in care poate fi copiat codul BIOS al unor adaptoare mai vechi(placi de retea,controlere SCSI si
floppy-disc).
-Run OS/2 >= 64Mb cu optiunile OS/2 si non OS/2 se seteaza in functie de sistemul de operare
folosit deoarece sistemele de operare OS/2 lucreaza diferit cu memoria mai mare de 64Mb.
-Fast Gate A20 este preferabil sa fie activata linia de adresa A20 fiind folosita pentru accesarea
memorie de peste 1Mb.Initial accesul la aceasta memorie se facea cu ajutorul controlerului de
tastatura.Astazi chipseturile suporta asa numitul mod Fast prin care se creste viteza de acces la
memoria extinsa.
-Memory Hole at 15-16Mb se seteaza Enable daca in configuratia sistemului exista o componenta
ce necesita 1Mb spatiu de memorie ceeace duce la nefuntionarea corecta a componentei
respective.Cind optiunea este activata unele aplicatii raporteaza numai 14 Mb RAM in sistem ce
duce la o nefunctionare corecta.
Meniul Chipset Feature Setup sau Advanced Chipset Setup
Optiunile din cadrul acestui meniu tin in general de tipul chipsetului utilizat.Se stabilesc aici viteza
BUS-ului si accesul la memorie precum si modalitatea de lucru a DRAM-ului in unele cazuri a
cache-ului extern si se coordoneaza comunicatiile intre bus conventional si bus PCI.
Auto Configuration cu valorile Enable si Disable cind este activata lasa la indemina utilizatorului
numai anumite optiuni pentru a putea fi modificate.Atunci cind este dezactivata toate optiunile pot
fi modificate.
11
12
Atunci cind este activata BIOS-ul va aloca automat IRQ pentru componentele existente.Cind este
dezactivata utilizatorul poate specifica daca o anumita resursa este folosita de o componenta PnP
sau de o componenta non-PnP.Atunci cind este dezactivata optiunea de Auto Configuration avem la
dispozitie o lista de resurse , pentru fiecare avind posibilitatea setarii intre PCI/ISA PnP
Configuration si Legacy ISA.
-PnP OS Instaled cu valorile yes/no specifica daca sistemul de operare este sau nu PnP.Daca
sistemul este PnP va fi lasat sa stabileasca resurse pentru toate componentele.
-Reset Configuration Data(Force Update ESCD). ESCD sau Extended Sistem Configuration Data
este o dezvoltare a standardului PnP BIOS ce permite retinerea resurselor pentru toate
componentele existente.Optiunea implicita este Disable ea trebuind activata doar atunci cind in
sistem au fost adaugate componente noi si se doreste realocarea resurselor.
-Asign IRQ for VGA. Foarte multe placi grafice nu au nevoie de o anumita intrerupere pentru a
functiona , insa noile carduri video necesita IRQ pentru funtionare si atunci aceasta optiune trebuie
activata .Neactivarea ei poate duce la performante scazute ale placii video.
-Asign IRQ for USB cu valorile Enable sau Disable decide daca controlerul USB va avea sau nu
asociata o intrerupere.In mod implicit intreruperea utilizata de USB este IRQ 12.
Meniul Integrated Peripherals
Pune la dispozitia utilizatorului optiuni de configurare ale componentelor integrate pe placa de
baza.Apar optiuni legate de controlerele IDE de genul :Primary IDE si Secondary IDE cu valorile
Enable sau Disable.Dezactivind unul dintre controlerele IDE unitatile de disc instalate pe acel
controler nu vor funtiona.In plus mai apar optiuni pentru stabilirea modului de lucru la controlerele
IDE.In general sint disponibile modurile PIO (Programed Input Output) si UDMA.
PIO stabileste viteza de transmisie pe IDE existind 4 moduri diferite dintre care cel mai rapid este
PIO mod 4 cu o viteza de transmisie de 16,6Mb/s fiind folosit de HDD-uri modele mai vechi si de
unele unitati CD-Rom.
Modurile UDMA stabilesc rate de transfer de 33,66 si 100 Mb/s.Tot aici apar optiuni ce permit
activarea si dezactivarea controlerului pentru Floppy-Disc.
-OnChip FDC Controler activeaza sau dezactiveaza controlul unitatii Floppy-Disc.Daca controlerul
este dezactivat si totusi exista unitate Floppy-Disc conectata la el atunci in windows iconul unitatii
poate fi afisat eronat.Acest lucru poate fi corectat prin activarea optiunii -Report no FDD for
Windows.Tot aici apar optiuni pentru configurarea porturilor de comunicatie avind in general
optiuni de genul - Onboard Serial Port 1 si - Onboard Serial Port 2 sau UART 1 si UART 2
(Universal Asincron Receiver Transmiter).Pentru porturile seriale avem optiuni de genul Activate si
Dezactivate dar si optiuni ce permit stabilirea resurselor.Aceste resurse sint reprezentate de IRQ 3 si
IRQ 4 si de adresele 3F8 si 2F8 (3E8 si 2E8).
Portul paralel poate si el fi activat sau dezactivat sau i se pot stabili resursele.In general el foloseste
IRQ5 sau IRQ7 si adresele 378H si 278H.Tot pentru portul paralel putem stabili si modul de
funtionare fiind posibile 3 moduri diferite : -SPP (Standard Paralel Port)
-ECP (Extended Capabilities Port)
-EPP (Enhanced Paralel Port)
Pentru ECP poate fi alocat si un canal DMA deobicei fiind folosit DMA 3.
Daca placa de baza contine port infra-red acesta poate fi configurat cu ajutorul optiunii -IR
Funtion.Tot aici pot fi intilnite optiuni ce permit activarea si dezactivarea controlerului de mouse
PS/2 precum si a controlerului USB.
In cadrul programelor BIOS mai noi sint intilnite 2 meniuri diferite :
-PC Health Status ce monitorizeaza tensiunile , temperatura pentru procesor si citeva componente
precum si viteza de turatie a coolerelor
-Frequency Control ce permite setarea FSB-ului cit si multiplicatorul pentru procesor.
CURS 7
Memoria RAM
Memoria principala a computerului montata in socluri pe placa de baza retine toate datele si
programele utilizate la un moment dat .Memoria poate fi vazuta ca o colectie de locatii aranjate sub
13
forma unei matrici.Fiecare locatie se numeste celula de memorie si este caracterizata de o anumita
lungime.Se vorbeste astfel despre lungimea cuvintului de memorie exprimat in biti ce poate fi de
8,16,32 si 64 biti.
Fiecare celula de memorie este identificata printr-o adresa .Adresa este exprimata in format binar ,
lungimea adresei de memorie fiind data de latimea magistralei de adrese.Memoriile sint
caracterizate de timpul de acces ca fiind intervalul de timp scurs de la furnizarea adresei unei celule
pina la receptionarea datelor din acea celula.
Memoriile RAM sint dezvoltate folosind 2 mecanisme diferite.Astfel (1) memorarea statica este
folosita pentru dezvoltarea memoriilor SRAM utilizata in memoriile cache.Celula de memorie in
acest caz este un circuit integrat denumit bistabil(latch) care prezinta 2 stari electrice stabile
identificate ca "1" si "0" logic.Memoriile statice ofera timp de acces mic dar si capacitate mica si
pret ridicat.
(2) Memorarea dinamica (DRAM) este utilizata in cadrul memoriilor DRAM (Dynamic RAM)
Celula de memorie in acest caz este un condensator dezvoltat in tehnologie semiconductoare
14