LABORATOR S.C.S.

LUCRAREA NR. 1

Elemente de circuit rezistive. Unipori i dipori rezistivi. Caracteristici de intrare i de transfer.

1. Scopul lucrrii
Msurarea si determinarea unor parametri caracteristici pentru structruri de diporti. Este analizat
modul de lucru pe impedante imagine.
2. Rezumat teoretic
Elementele de circuit rezistive (pe scurt, rezistorii) sunt elemente de circuit cu dou (sau mai multe)
terminale ale cror modele sunt descrise de o relaie algebric (respectiv mai multe) care leag ntre ele
tensiunile i curenii de la aceste terminale. Cel mai familiar element de circuit rezistiv este bineneles modelul
rezistorului liniar care satisface legea lui Ohm:
u(t)=Ri(t) sau i(t)=Gu(t)
(1)
unde R este rezistena rezistorului liniar, G este conductana acestuia, iar u i i fiind asociate n acelai sens.
Plecnd de la rezistorul liniar un element de circuit biterminal va fi numit rezistiv daca satisface o relaie de
forma:
f(u,i)=0
(2)
unde u este tensiunea de la bornele elementului de circuit, iar i este curentul ce circul prin acesta. Bineneles u
i i se refer la valorile instantanee ale curentului i tensiunii. Relaia (2) determin o curb n planul de
coordonate (u,i) sau (i,u), curb care se numete caracteristica curent-tensiune a rezistorului. Dac rezistorul
este variant n timp relaia (2) devine:
f(u,i,t)=0
(3)
Elemente de circuit rezistive biterminale remarcabile:
1. Sursele de tensiune i de curent independente sunt elemente de circuit rezistive variante sau invariante n
timp dup cum sursele respective sunt variabile sau constante. Aceti rezistori sunt caracterizai de urmtoarele
ecuaii:
Sursa de tensiune continua:
u-E=0
Sursa de tensiune variabila:
u(t)-e(t)=0
Sursa de curent continua:
i-J=0
Sursa de curent variabila:
i(t)-j(t)=0
2. Dioda ideala este un element de circuit rezistiv neliniar . Caracteristica tensiune-curent poate fi scris
matematic sub forma:
ui=0, i=0 daca u<0 i u=0 daca i>0
(4)
3. Dioda semiconductoare este un dispozitiv care, pentru frecvene joase poate fi modelat de un element de
circuit rezistiv neliniar, invariant n timp, caracterizat de o relaie de forma:

i - I s [ exp (

) - 1] = 0
(5)
UT
Deoarece i tensiunea u poate fi exprimat ca o funcie de curentul i elementul rezistiv se spune c este
comandat i n curent.
Prin interconectarea mai multor elemente de circuit rezistive se formeaz un circuit rezistiv. Circuitele
rezistive care conin numai rezistoare liniare (la care caracteristica curent-tensiune este determinat de funcii
liniare) sunt circuite rezistive liniare. Dac n circuit exist un singur element rezistiv neliniar, atunci circuitul
rezultat este neliniar.

Un circuit care are dou borne de acces din exterior se numete uniport. La aceste borne se pot pune n
eviden cele dou mrimi electrice: tensiunea ntre cele dou borne, u, (tensiunea de la intrarea uniportului) i
curentul care circula prin cele dou borne, i, (curentul de la intrarea uniportului), aa cum se arat n figura 1.
Un uniport rezistiv este un uniport la care cele dou mrimi satisfac o relaie de forma:
f(u,i,t)=0
(6)
unde t este variabila timp. Relaia (8) se numete caracteristica de intrare a uniportului.
Dac circuitul este invariant n timp, relaia (8) devine:
f(u,i)=0
(7)
Dac uniportul este liniar atunci relaia (8) este de forma:
a(t)u(t)+b(t)i(t)+c(t)=0
(8)
iar dac n plus este i invariant n timp atunci este satisfacut o relaie de forma:
au+bi+c=0
(9)

Figura 1
Se numeste cuadripol diport sau numai cuadripol un cuadripol general ale carui borne sunt grupate in
doua porti de acces (fig 2).
I1
U1

I1

I2
cuadripol

I2

U2

Figura 2
Functionarea unui cuadripol poate fi descrisa prin mai multe seturi de parametri.
2.1 Parametrii diportilior (cuadripolilor)
Parametrii impedanta (Z)
Prin intermediul parametrilor impedanta marimile U1 si U2 se definesc in functie de curentii I1 si I2
U1 Z11I1 Z12 I 2

U 2 Z 21I1 Z 22 I 2
Parametrii impedanta se defiesc prin relatiile
U
Z11 1
I1 I 0
2

Marimea se masoara in si se numeste impedanta de intrare cu iesirea in gol

U
Z 22 2
I 2 I 0
1

Marimea se masoara in si se numeste impedanta de iesire cu intrarea in gol

U
Z12 1
I 2 I 0
1

Marimea se masoara in si se numeste transimpedanta de la intrare

U2
I1

Z 21

I 2 0

Marimea se masoara in si se numeste transimpedanta dde la iesire la intrare cu iesirea in gol.

Parametrii admitanta(Y)
Prin intermediul parametrilor admitanta marimile I1 si I2 sunt definite in functie de marimile U1 si U2
I1 Y11U1 Y12U 2

I 2 Y21U1 Y22U 2

Cu semnificatiile:

Y11

I1
U1 U

2 0

Marimea se masoara in si se numeste admitanta de intrare cu iesirea scurtcircuitata.

-1

Y22

I2
U2

U1 0

Marimea se masoara in si se numeste admitanta de iesire cu intrarea scurtcircuitata.

I
Y12 1
U 2 U 0
-1

Marimea se masoara in
scurtcircuitata.

-1

si se numeste admitanta de transfer intre intrare si iesire cu intrarea

Y21

I2
U1 U

2 0

Marimea se masoara in si se numeste admitanta de transfer intre iesire si intrare cu iesirea scurtcircuitata.
Parametrii hibrizi(h)
U1 h11I1 h12U 2

I 2 h21I1 h22U 2
Din aceste ecuatii se defineste semnificatia parametrilor hibrizi:
U1
h1 1
I1 U 0
-1

-impedanta de intrare cand iesirea este scurtcircuitata

h12

U1
U2

I1 0

-transferul invers de tensiune cand intrarea este in gol.

I2
I1

h21

U 2 0

-amplificarea in curent cand iesirea este scurtcircuitata

h22

I2
U2

I1 0

-admitanta de iesire cu intrarea in gol

Pe baza setului de ecuatii functionale se poate construi circuitul echivaland cu parametri h al
cuadripolului.(figura 3)

Figura 3
Sistemele de ecuatii functionale pot fi scrise si matriceal. Pentru cele trei descrieri prezentate
obtinem:
U1
I1
h
(1)
I2
U2
U1

I1

U2
I1

U1

I2

I2

U2

(2)
(3)

Cu observatia ca din (2) si (3) rezulta: Z Y I

De unde rezulta identitatile
Z Y

Y Z

(4)
(5)

Relatiile (4) si (5) ne furnizeaza relatiile de echivalare a parametrilor Y Z si ZY

Demonstratie pe caz general:
A
A12
A 11
A21 A22

A
A
*

Se obtin relatiile:
Z
Y11 22
Z
Z
Y12 12
Z
Z
Y21 21
Z
Z
Y22 11
Z
Z Z11Z 22 Z12Z 21

A11

A21

A12

A22

A22

A12

A21

A11

Y22
Y
Y
Z12 12
Y
Y
Z 21 21
Y
Y
Z 22 11
Y
Y Y11Y22 Y12Y21
Z11

respectiv

Transformarea de la parametrii admitanta la parametrii hibrizi

U1

I1 Y12
U2
Y11 Y11

I Y

Y
Y Y
I 2 Y21 1 12 U 2 Y22U 2 21 I1 U 2 Y22 21 12
Y11
Y11
Y11 Y11

Prin identificare se obtin relatiile:

1

h11 Y
11

Y12

h12 Y

11

h Y21
21 Y11

h Y Y21Y12 Y
11 22
Y11
Y11
2.2 Structuri de diporti particulari
Schemele electrice echivalente pentru cuadripolul reciproc si nesimetric sunt reprezentate in
figura 4 .

Figura 4
Scheme echivalente pentru cuadripolul reciproc nesimetric :
a) in T ; b) in ; c ) in punte
Impedantele care intervin in schemele echivalente se exprima in functie de parametrii
cuadripolului , dupa cum urmeaza :
a ) Pentru schema echivalenta in T :
Z1 = Z11 +Z12 = Z10 Zmo
Z2 = Z12 = Zmo
Z3 = Z12 Z22 = Z20 Zmo
b ) Pentru schema echivalenta in :
Y1 = Y11 + Y12 = Y1K Ymk
Y2 = - Y12 = Ymk

Y3 = Y12 Y22 = Y2K Y mk

c ) Pentru schema echivalenta in punte , reprezentata in fig. 10c , avem admitantele Y1, Y2, Y3 pot fi
exprimate si in functie de parametrii sistemului Y , astfel :
Y1 = Y11 Y12 = Y1k + Ymk
Y2 = Y11 + Y12 = Y1k - Ymk
Y3 = - Y11 Y22 = Y2k + Y1k
2.3 Analiza cuadripolilor elementari
In situatia cind cuadripolul cu structura complexa se poate considera compus din cuadripoli mai
simpli, interconectati intr-un anumit mod , ecuatiile intregii scheme pot fi stabilite pe baza ecuatiilor
cuadripolilor componenti . Rezolvarea problemei este mult simplificata prin aplicarea calculului
matricial . Dupa cum se stie , matricea cuadripolului compus se obtine din matricele cuadripolilor
componenti , aplicind diferite reguli de calcul , in functie de modul de conectare al acestora .
Determinarea parametrilor cuadripolilor cu structura complexa in functie de parametrii cuadripolilor
componenti necesita in mod evident cunoasterea acestora din urma. Expresiile matricelor cuadripolilor
elementari sunt relativ simple si ele se determina printr-o metoda oarecare.
2.3.1 Cuadripolul cu un singur element
Cei mai simpli cuadripoli sunt formati dintr-o singura impe-danta longitudinala sau dintr-o
impedanta transversala (ca in figura 5.)

Figura 5
Cuadripoli cu un singur element :
a) cu impedanta longitudinala ; b) cu impedanta transversal
2.3.2 Cuadripolul in
Cuadripolul in , reprezentat in figura 6 a si b, se poate considera format dintr-un cuadripol cu
impedanta transversala Z2 si un cuadripol cu impedanta longitudinala Z1, conectati in lant :

Figura 6
Cuadripol : a) in ; b) in intors ;
In teoria filtrelor electrice, impedantele longitudinala si transversala ale cuadripolului in se
noteaza obisnuit cu Z1/2, respectiv cu 2Z2(ca in figura 7) .

b
Figura 7
Cuadripol : a) in ; b) in intors ;

Cu aceste notatii, expresiile parametrilor caracteristici pentru cuadripolul in , devin :

Pentru cuadripolul in intors , expresiile devin :

2.3.3 Cuadripolul in X
Cuadripolul in X este reprezentat in figura 8.

b
Figura 8. Cuadripolul in X

2.3.4 Cuadripolul in T
Cuadripolul in T reprezentat in figura 9, se poate considera format prin conectarea in serie a
unui cuadripol in U si a unui cuadripol cu impedanta transversala .

b
Figura 9

Cuadripol in T nesimetric (a) , rezultat prin conectarea in serie a doi cuadripoli mai simpli (b)

Cuadripolul in T se putea considera format si prin conectarea in lant a trei cuadripoli componenti mai
simpli si anume, un cuadripol cu impedanta longitudinala Z1, un cuadripol cu impedanta transversala
Z2, urmat de un cuadripol cu impedanta longitudinala Z3. Daca impedantele Z1 si Z3 sunt egale,
cuadripolul in T este simetric. Cuadripolul in T simetric poate fi considerat format si prin conectarea in
lant a doi cuadripoli in , ca in figura 10 .

b
Figura 10

Cuadripol in T simetric (a) , rezultat prin conectarea in lant a doi cuadripoli in (b) .

Trebuie relevat faptul ca, parametrii caracteristici ai cuadripolului in T se exprima in mod

foarte simplu in functie de parametrii caracteristici ai cuadripolilor in care-l compun. Impedanta
caracteristica ZC a cuadripolului in T simetric este egala cu impedanta caracteristica corespunzatoare
ZT a cuadripolului in , adica :

Cuadripolii in fiind conectati in lant , este evident ca pentru cuadripolul in T simetric care
rezulta, constanta de transfer va fi de doua ori mai mare decat constanta de transfer a cuadripolului
component in .
2.3.5 Cuadripolul in
In modul cel mai simplu, cuadripolul in , reprezentat in figura 11 .

b
Figura 11

Cuadripolul in nesimetric (a) , rezultat prin conectarea in paralel a doi cuadripoli mai simpli
(b) .

Cuadripolul in simetric se poate de asemenea considera format din doi cuadripoli in conectati in
lant, asa cum este prezentat in figura 12 .

b
Figura 12

Cuadripolul in simetric (a) , rezultat prin conectarea in lant a doi cuadripoli in (b)

2.3.6 Cudripolul in punte simetric

Cuadripolul in punte simetric este reprezentat in figura 13 si se caracterizeaza prin faptul ca
impedantele din laturile opuse ale puntii sunt egale .

b
Figura 13

Cuadripol in punte simetric (a) rezultat prin conectarea in paralel a unor cuadripoli mai simpli
(b)
Modul de lucru
1. Se vor determina experimental impedantele imagine pentru sectiunile de diporti prezentate in
figurile (6,7,8,9,10,11) prin metoda masurarii impedantelor de gol si de scurtcircuit pentru
fiecare in parte si folosind urmatoarele formule:
Z1sc
Z 2 sc
Z 01 Z1g Z1sc , Z 02 Z 2 g Z 2 sc , thg

Z 1g
Z2g
Datele experimentale vor fi trecute in tabelul de mai jos:

Fig. diport

Z1g
k

Z2g
k

Z1sc
k

Z2sc
k

Z01
k

Z02
k

gk
Np

2. Utilizand urmatorul circuit :

Si folosindu-se formula:

U1 Z 02
1 U
= ln 1
g ln
U2 Z 01
2 U2

Z 02

Z 01

sa se determine expenentul de transfer g si sa se compare rezultatele obtinute cu cele de la punctul anterior

pentru fiecare tip de diport studiat.

FILTRE REALIZATE CU COMPONENTE DISCRETE (FILTRE DE TIP K-CT I DERIVATE m)

Noiuni teoretice
Circuitele pasive care determin o modificare a tensiunii la bornele de ieire n funcie de frecvena
semnului aplicat la intrare, poart numele de FILTRE.
Filtrele electrice sunt circuite care se comport selectiv n domeniul frecvenei.
Filtrul ideal este un diport care introduce o atenuare nul ntr-un interval de frecven numit band de
trecere i o atenuare infinit n intervalul de frecven numit band de blocare (sau de orpire). Frecvenele
care separ banda de trecere de cea de blocare se numesc frecvene de tiere ( 1 i 2 ).
Filtrele pot fi clasificare dup modul n care sunt dispuse benzile de trecere i de oprire n:
a) F.T.J (filtru trece jos) la creterea frecvenei peste o anumit valoare, numit frecvena de tiere,
amplitudinea semnalului scade.
b) F.T.S. (filtru trece sus) la scderea frecvenei sub o anumit valoare, numit frecven de tiere ,
amplitudinea semnalului crete.
c) F.O.B. (filtru oprete banda) las s treac toate frecvenele cuprinse ntre cele dou frecvene de
tiere ale filtrului fc1 (sau ft1) i fc2 (sau ft2).
d) F.T.B. (filtru trece banda) las s treac toate frecvenele maimici dect frecvena de tiere a
filtrului fc1 (sau ft1) i maimari dect frecvena de tiere a filtrului fc2 (sau ft2). Acest tip de filtru are
dou frecvene de tiere:
- fc1 (sau ft1);
- fc2 (sau ft2).
Se definete funcia de transfer pentru un filtru ideal:

H j

U ies ( j )
A e j 0
U in ( j )

H j A ct .
0 - faz liniar

a ln

U ies
1
ln
ct
U in
H j

a - atenuarea sistemului ideal ce este independent de frecven

b 0 - defazarea sistemului (filtrului) ideal, este o funcie liniar de frecven.
n continuare sunt prezentate simbolurile filtrelor :

Parametrii caracteristici ai filtrelor:

- frecvena de tiere a filtrului (frecvena critic) este frecvena la care atenuarea filtrului scade
cu 3dB.
- Banda de frecven a filtrului B se definete ntre dou frecvene fMAX i fMIN i determin
lungimea benzii de lucru a filtrului. Banda de frecven include cele dou frecvene critice fc1
(frecvena joas) i fc2 (frecvena nalt) pentru F.T.B i F.O.B.
- Factorul de calitate O se definete ca raportul ntre frecvena de rezonan f0 i banda de
frecven B a F.T.B i F.O.B.
f
Q 0
B
- Impedana filtrului: - impedana de intrare a filtrului Zin;
- impedana de ieire a filtrului Zies.

Filtre de tip K constant sunt de structur simpl, realizate cu bobin i condensator (filtre LC).
Se vor avea n vedere urmtorii parametrii:

Z in

L
1 2 LC Z 0 1 2 LC - impedana de intrare
C

Z0

L
1
1

Z0
- impedana de ieire
C 1 2 LC
1 2 LC

a i ln 1 2 LC j LC - atenuare imagine
0

1
LC

a i 0 nu apare atenuare

c ai ln 2 LC 1
fc

c
1

- frecvena critic (tiere)

2 2 LC

Filtru LC de tip k ct.

Variatia partilor reale si imaginare a impedentei filtrului si a atenuarii imagine

sau .

Sunt prezentate n continuare filtre particulare de tip trece-jos, trece-sus, de tip K-ct n forme , T

Filtre trece jos

a) sectiune
b) sectiune T
c) sectine .

Filtre trece sus

a) sectiune
b) sectiune T
c) sectine .

Filtru trece banda

a) sectiune T
b) sectine

Filtru opreste banda

a) sectiune T
b) sectine

Filtre drivate m
Filtre de tip K-ct prezint dou inconveniente:
impedana variaz cu frecvena
atenuarea n afara benzii nu este suficient pentru diferite aplicaii.

Filtrele cu structur m derivate se obin din filtre de tip K-ct, astfel obinndu-se:
a) minimizarea impedanei
b) atenuarea n afara benzii, mic.

Pentru circuitul considerat:

Zi

L1
1 2 L1 L2 C1
C1

Z0

L
C

1
2 L2 C1

1
2 La C b

1
2 1 2

S-a definit frecvena f pentru un filtru derivat m , T.J.

Variatia atenuarii pentru un filtru derivat m

Sunt prezentate in continuare structuri de filtre derivate m

Fitre derivate m
a) sectiune
b) sectine T

Modul de lucru
Aparate necesare: - generator de semnal
- osciloscop
- surs de alimentare
1. Realiazi structura de filtru de mai jos:

2. Identificai structura filtrului

3. Conectai un generator de semnal la intrarea filtrului cu amplitudinea semnalului de 2V i frecvena
100 kHz.
4. Conectai osciloscopul la ieirea filtrului i msurai amplitudinea semnaluli obinut, notnd valorile
n tabelul de mai jos. Cretei frecvena semnalului pornind de la 400 kHz cu pas de 10 kHz, pn
cnd amplitudinea semnalului de ieire rmne constant.
f [kHz]
100
400
450
.
.
.
..
800
900
5.

V0

V0/Vref

20logV0/Vref

Realizai filtrul de tip derivat m ca in figura :

6. Conectai un generator (cu Zie.gen = 50 ) la intrarea filtrului; un generator de semnal cu

amplitudinea semnalului de 2 V i frecvena de 100kHz.
7. Conectai osciloscopul la ieirea filtrului i msurai amplitudinea semnalului.
8. Pornii msurtorile de la 400 kHz i cresteti frecvena generatorului cu pas de 10kHz, pn n
momentul n care amplitudinea semnalului de ieire nu mai variaz, notnd valorile obinute n
tabelul de mai jos.
f [kHz]
100
400
450
.
.
.
..
800
900

V0

V0/Vref

20logV0/Vref

9.

Identificai structura de filtru trece sus din figura:

10. Conectai un generator de semnal la intrarea filtrului cu amplitudinea semnalului de 2V i frecvena

1000kHz.
11. Conectai osciloscopul la ieirea filtrului i msurai amplitudinea semnaluli obinut, notnd valorile
n tabelul de mai jos. Scadeti frecvena semnalului pornind de la 600 kHz cu pas de 10 kHz, pn
cnd amplitudinea semnalului de ieire rmne constant.
f [kHz]
1000
600
590
.
.
.
..
200
100

V0

V0/Vref

12. Aceleasi cerinte ca mai sus pentru F.T.B, F.O.B

Rgen = 500

20logV0/Vref

f [kHz]
350
360
....
...
...
0
...
...
...
690
700

f [kHz]
350
360
....
...
...
...
...
...
...
690
700
1000

V0

V0/Vref

Vref

V0

V0/Vref

Vref

Se vor ridica caracteristiceile V0 in functie de frecventa f sau atenuarea in functie de frecventa, pentru toate
tipurile de filtre studiate

FILTRE ACTIVE REALIZATE CU AMPLIFICATOARE OPERAIONALE

1. SCOPUL LUCRARII
Studiul unor filtre active realizate cu amplificatoare operaionale prin ridicarea caracteristicilor lor
de frecven.
2. NOTIUNI TEORETICE
Filtrele active (cu tranzistoare bipolare, cu tranzistoare cu efect de cmp sau cu amplificatoare
operaionale ) realizeaz aceleai funcii ca i filtrele cu elemente pasive filtre trece jos, trece sus, trece
band, etc. dar sunt capabile s asigure o amplificare de putere supraunitar i acoper un domeniu de
frecvene mult mai larg, n special spre frecvene joase (fr a necesita bobine i condensatoare de dimensiuni
foarte mari) .
Realizarea filtrelor active cu amplificatoare operaionale prezint i avantajul unei mai bune independene a
caracteristicii de transfer i a parametrilor filtrelor de parametri elementelor active utilizate i, implicit, de
variaia acestora la modificri ale mediului ambiant.
Sunt numeroase posibiliti de realizare a filtrelor active cu amplificatoare operaionale caracterizate printr-o
funcie de transfer cu doi poli, dup modul de utilizare a amplificatorului operaional i de structura reelei
pasive selective utilizate. n lucrare, amplificatorul operaional este folosit ca o surs de tensiune comandat
n tensiune (deci ca un amplificator ideal de tensiune) conform schemei din fig.1.a.
Amplificatorul din fig.1.a este caracterizat prin :
amplificare de tensiune, Au k , dependent de cele dou rezistene din reeaua de reacie, Ra i Rb :

Rb
(1);
Ra
- impedana de intrare , Z i , foarte mare ;
- impedana de ieire, Z o 0 , foarte mic.
n acest fel, impedana de intrare i impedana de ieire nu vor afecta circuitele de reacie selective conectate
ntre ieirea i intrarea amplificatorului. n continuare, pentru amplificatorul din fig.1.a, realizat cu
amplificator operaional, va fi folosit simbolul din fig.1.b.
k 1

Figura 1
Schema de principiu a filtrelor active realizate cu amplificator operaional folosit ca surs de tensiune
comandat n tensiune, este reprezentat n fig.2.

Figura 2

Funcia de transfer a circuitului se obine sub forma :

V ( s)
k Y1 Y4
H ( s) o

Vi ( s) Y5 (Y1 Y2 Y3 Y4 ) Y4 Y1 Y3 Y2 (1 k )

(2).

Prin particularizarea admitanelor Yi se pot obine filtre cu diverse caracteristici de frecven.

Funcia de transfer a unui filtru trece jos (FTJ), avnd numitorul un polinom de gradul 2 este:
k02
H (s) 2
(3) n care :
s 0 02
- k este amplificarea n band, la frecvene joase ;
- 0 este frecvena caracteristic a filtrului ;
- este coeficientul de amortizare.
Variaia modulului funciei de transfer, pentru un regim sinusoidal permanent, la scar dublu logaritmic,
este reprezentat n fig.3, pentru mai multe valori ale factorului de amortizare. Amplificarea la frecvena
caracteristic va fi :
k
(4), ceea ce nseamn c, pentru <1, se obin caracteristici de frecven cu
H ( j 0 )

supracreteri n band, dar cu o scdere mai rapid a amplificrii n afara benzii de trecere.

Figura 3

Figura 4

Se observ c, pentru 0 , la frecvena caracteristic, amplificarea de tensiune tinde ctre infinit,

ceea ce arat c circuitul oscileaz pe frecvena caracteristic.
n fig.4 este desenat schema unui filtru trece jos corespunztor schemei de principiu din fig.2, pentru
care se deduc relaiile :
1
0
(5),
R1 R2 C1C 2

R1C1 R1
(6).
1 (1 k )
R2 C2 R2

Amplificarea n band este k iar n afara benzii, la frecvene suficient de mari fa de 0 ,

amplificarea scade cu 40 db pe decad, scdere specific funciei de transfer cu doi poli.
Funcia de transfer a unui filtru trece sus (FTS) avnd numitorul un polinom de gradul 2 este :
ks 2
H ( s) 2
(7) n care:
s 0 s 02
- k este amplificarea n band, la frecvene nalte ;
- 0 este frecvena caracteristic a filtrului ;
- este coeficientul de amortizare al filtrului.
Variaia modulului funciei de transfer, pentru un regim sinusoidal permanent, la scar dublu logaritmic,
este reprezentat n fig.5 pentru mai multe valori ale factorului de amortizare. Amplificarea de tensiune la
frecvena caracteristic devine :

R2 C2
R1C1

k
(8).

Din fig.5 se constat c, pentru <1, se obin caracteristici de frecven cu supracreteri n band, dar
cu o scdere mai pronunat a amplificrii pentru > 0 . Pentru 0 , amplificarea de tensiune la
frecvena caracteristic tinde spre infinit, ceea ce nseamn c circuitul oscileaz pe aceast frecven.
n fig.6, este desenat schema unui filtru trece sus corespunztoare schemei de principiu din fig.2, pentru
care se deduc relaiile :
1
0
(9),
R1 R2 C1C 2
H ( j0 )

R1C1
R2 C2

C2
RC
(1 k ) 2 2
1
R1C1
C1

Figura 5

(10).

Figura 6

Pentru filtrul trece sus, la frecvene mari, ncepe s se produc scderea amplificrii, determinat de
banda de frecvene limitat a amplificatorului operaional real utilizat; n fig.5, aceast scdere este
reprezentat punctat.
Funcia de transfer a unui filtru trece band (FTB), avnd numitorul un polinom de gradul 2, este :

k 0 s
Q
(11), n care:
H ( s)

2
2
0
s
s 0
Q
- 0 este frecvena caracteristic (sau de acord, de rezonan, central) a filtrului;
- Q este factorul de calitate al circuitului (inversul coeficientului de amortizare, , folosit pentru
celelalte filtre) ;
- K este amplificarea la acord a filtrului .
Variaia modulului funciei de transfer, la scar liniar pe ambele coordonate, este reprezentat n fig.7; se
definete banda de trecere a filtrului ca fiind domeniul de frecvene pentru care modulul amplificrii este mai
1
mare dect
din valoarea maxim a amplificrii :
2

B 2 1 0
(12).
Q

Figura 7

Figura 8

n fig.8 este desenat schema unui filtru trece band corespunztoare schemei de principiu din fig.2, pentru

care se deduc urmtoarele relaii:

1
0
C1C2 R3 R1IIR2
Q

(13),

(14).

1 k
C C2
1

C1C2 R3 R1IIR2

1
C2 R2 R1IIR3 C1 C2

Banda la 3 db, definit cu relaia (12) se obine sub forma :

C C2
1 k
1
(15)
B 2f B

1
C2 R2 R1IIR3 C1 C2
Pentru fiecare parametru al filtrului activ (de exemplu, frecven caracteristic, factor de calitate, etc.) se
poate defini un factor de sensibilitate fa de unul dintre parametrii schemei (rezistene, capaciti, etc.).
Pentru filtrul trece band, se calculeaz factorul de sensibilitate al factorului de calitate, Q, n raport cu
Q / Q
variaiile amplificrii amplificatorului de baz, conform relaiei : S Qk
(16).
k / k
Acest factor de sensibilitate se poate deduce din relaia (14).
3. DESFASURAREA LUCRARII
3.1 Se vor studia filtrele cu reactie negativa multipla prezentate mai jos cu urmatorii parametrii:
Pentru filtrul FTJ:
1
1
1
R
3
R
2
(
+
+
)C1
R2
1
1
R1 R 2 R3
A=
; =
; 0 =
R1
2
R 2 R3C1C 2
R 2 R3C1C 2
Pentru filtrul FTS:
A=1 ; = 1.5

R2
;
R1

0 =

1
c R1R 2

Pentru filtrul FTB:

A=

R3
;
2 R1

0 =
c

R1R 2 R3
R1 + R 2

2
CR3

FTJ

FTS

FTB
3.2 Se identifica cele trei filtre cu reactie negativa multipla (FTJ, FTS, FTB), pe baza figurii 2.
3.3 Se alimenteaza montajul diferential, la 12V.
3.4 Se conecteaza generatorul de semnal sinusoidal la intrarea I1 a FTJ.
3.5 Se conecteaza spotul 1 osciloscopului la intrare si spotul 2 la iesire.
3.6 Se intocmeste un tabel de tipul:
f[Hz]
Ui[V]
Ue[V]
3.7 Se repeata punctele 3.4, 3.5, 3.6, pentru FTS.
3.8 Se repeata punctele 3.4, 3.5, 3.6, pentru FTB.
3.9 Se repeata punctele 3.2, 3.3, 3.4, 3.4, 3.5, 3.6, pentru cel de-al doile montaj (pentru filtrele cu sursa
comandata in tensiune).

FTS

FTJ

FTB
4. Verificari si interpretari
4.1 Se ridica caracteristica de atenuare in functie de frecventa pentru FTJ cu reactie negative.
4.2 Se repeata punctual 4.1 pentru FTS respective FTB cu recatie negative.
4.3 Se repeata punctele 4.1 si 4.2 pentru filtrele cu sursa comandata in tensiune.
4.4 Se ridca caracteristica V0=f(Vi) pentru frecventa de taiere, in cazul tutror filtrelor studiate.
4.5 Se calculeaza parametrii filtrelor studiate, cu ajutorul relatiilor teoretice prezentate si se compara cu
rezultatele experimentale.
4.6 Cum apreciati comparativ performantele celor doua tipuri de filtre?
4.7Concluzii si observatii personale.

STABILITATEA CIRCUITELOR CU REACIE

Scopul lucrrii
Prezentarea schemei bloc, a terminologiei i a criteriilor de stabilitate specifice
circuitelor cu reacie, exemplificarea acestora folosind scheme de oscilatoare elementare.
Prezentarea lucrrii
Un sistem cu reacie (feedback) se caracterizeaz prin faptul c legtura intrare-ieire
este bidirecional: semnalul de la intrare circul spre ieire parcurgnd o aa-numit cale
direct, iar semnalul de la ieire este recirculat spre intrare parcurgnd o cale invers,
denumit cale de reacie. Schema-bloc a unui astfel de circuit se prezint n Fig.1:

Figura 1
Blocul notat cu kA(s) se numete amplificator pe calea direct, iar cel notat cu B(s) se
numete amplificator pe calea de reacie. Reacia se consider negativ dac semnalul
recirculat de la ieirea circuitului spre intrare tinde s micoreze semnalul total aplicat intrrii
amplificatorului de baz, (k>0). n caz contrar, reacia se consider pozitiv (k<0).
Funcia de transfer a circuitului, denumit funcie de transfer n bucl nchis, se calculeaz
cu formula de mai jos (considernd reacia negativ):
H r (s) =

kA(s)B(s)
1+ kA(s)B(s)

Mrimea kA(s)B(s) se numete funcie de transfer n bucl deschis a circuitului cu reacie.

Studiul stabilitii unui circuit cu reacie se poate efectua utiliznd criteriul general de
stabilitate a unui circuit liniar, criteriul Routh-Hurwitz. Totui, innd cont de forma
particular a funciei de transfer a circuitului s-au elaborat i criterii specifice, care folosesc
urmtorul principiu: studiind funcia de transfer n bucl deschis a circuitului se trag
concluzii privind stabilitatea circuitului n bucl nchis. Este un principiu extrem de util n
practic, deoarece n cazul unui sistem cu reacie instabil, nchiderea buclei poate deveni
periculoas, putnd conduce la distrugerea circuitului.
Dintre criteriile de stabilitate specifice circuitelor cu reacie menionm:

- Criteriul Nyquist: Un sistem cu reacie este stabil dac hodograful funciei de transfer
n bucl deschis nconjoar punctul (-1,0) de P ori n sens trigonometric (sens invers
acelor de ceasornic).
Exist cteva mrimi de interes care se definesc n contextul utilizrii acestui criteriu:
Z: numrul de zerouri din semiplanul drept ale funciei 1+kA(s)B(s) (care reprezint, n
acelai timp, poli ai funciei de transfer n bucl nchis);
P: numrul de poli din semiplanul drept ai funciei de transfer n bucl deschis kA(s)B(s);
N: numrul de nconjururi pe care le efectueaz hodograful funciei de transfer n bucl
deschis n jurul punctului (-1,0). N se consider pozitiv dac nconjurul se efectueaz n
sens orar i negativ dac se efectueaz n sens trigonometric.
Criteriul Nyquist presupune utilizarea formulei Z=N+P i pentru ca sistemul n bucl nchis
s fie stabil este necesar ca Z=0.
Dup cum tim, hodograful unei funcii complexe se traseaz ntr-un sistem de coordonate
reprezentat de partea sa real, respectiv partea sa imaginar. Semnificaia unui punct de pe
hodograf este urmtoarea: dac unim originea cu punctul respectiv, lungimea vectorului este
egal cu modulul funciei de transfer n bucl deschis, iar unghiul format de vectorul
respectiv cu axa absciselor este egal cu argumentul funciei de transfer n bucl deschis n
dreptul unei anumite frecvene.
Locul rdcinilor: Un sistem cu reacie este stabil dac locul geometric descris de
soluiile ecuaiei: 1+kA(s)B(s)=0 pentru diverse valori ale lui k (grafic care este
denumit locul rdcinilor) nu are poriuni cuprinse n semiplanul drept.
Acest grafic se traseaz aplicnd un set de reguli foarte simple, dintre care enumerm:
locul rdcinilor pleac din polii i se termin n zerourile funciei de transfer n bucl
deschis;
poriunile din locul rdcinilor aflate pe axa absciselor se gsesc la stnga unui numr
impar se singulariti (poli sau zerouri);
poriunile din locul rdcinilor aflate pe axa absciselor i cuprinse ntre 2 singulariti
de acelai fel se desprind de pe ax sub un unghi de 90;
ramurile spre care poriuni din locul rdcinilor tind asimptotic formeaz cu axa
absciselor unghiuri care se calculeaz cu relaia:
k=

(2k + 1)
P-Z

n care P i Z reprezint numrul de poli, respectiv de zerouri finite ale funciei de transfer n
bucl deschis.
Observaie: P i Z au alt semnificaie dect la criteriul Nyquist!
asimptotele se intersecteaz ntr-un punct plasat ntotdeauna pe axa real, denumit
centru de greutate, a crui abscis se calculeaz cu formula:

abs p - abs z
i

cg =

P-Z

Semnificaia unui punct de pe locul rdcinilor este urmtoarea: coordonatele acestuia

reprezint valoarea (real sau complex) a unei soluii a ecuaiei 1+kA(s)B(s)=0 pentru o
valoare particular a parametrului k. Acesta este motivul pentru care se spune c locul
rdcinilor este gradat n valori ale lui k (n sensul c n loc s precizm coordonatele n
planul complex ale unui punct de pe grafic putem indica valoarea lui k pentru care punctul

respectiv este soluie a ecuaiei mai sus menionate).

Criteriul Barkhausen: Un sistem cu reacie este stabil n bucl nchis dac modulul
funciei de transfer n bucl deschis este subunitar n dreptul frecvenei la care faza
acesteia este 180.
Se definesc urmtoarele mrimi:
rezerva de amplitudine: diferena dintre 1 i modulul funciei de transfer n bucl
deschis n dreptul frecvenei la care argumentul acestei funcii este 180.
rezerva de faz: diferena dintre argumentul funciei de transfer n bucl deschis n
dreptul frecvenei la care modulul acestei funcii este 1 i unghiul de 180.
Pentru ca sistemul s fie stabil n bucl nchis rezerva de amplitudine trebuie s fie pozitiv
(tipic 6-10 dB), respectiv rezerva de faz s fie pozitiv (tipic 45-60). Procesul prin care se
asigur aceste valori (i implicit stabilitatea circuitului) se numete compensare.
Modul de lucru:
1. Se realizeaz circuitul din Fig.2, cu R=1,5 k, C=33nF, R1=1,5k:

Figura 2
- calculai funcia de transfer a circuitului, considernd amplificatorul operaional ideal.
Aplicm la intrare semnal armonic de la generator. Semnalul de la ieirea circuitului se aplic
pe intrarea Y a osciloscopului, iar semnalul de la generator pe intrarea X. Pe ecran va apare o
figur Lissajous de forma unei elipse. Se modific frecvena semnalului pn cnd elipsa
degenereaz ntr-o linie dreapt cu panta pozitiv.
- care este valoarea defazajului intrare-ieire n acest moment?
Fr a mai modifica frecvena se modific poziia cursorului poteniometrului pn cnd
modulul funciei de transfer (amplificarea) devine egal cu 1.
2. n acest moment se ndeprteaz generatorul i se realizeaz conexiunea direct ntre
intrare i ieire. Introducnd baza de timp se poate observa pe ecran o oscilaie a crei
frecven se va msura.
- care este frecvena teoretic de oscilaie?
Modificnd cursorul poteniometrului se observ c ntr-un sens oscilaia dispare, iar n
cellalt sens se menine, dar ieirea amplificatorului operaional intr rapid n saturaie. n

acelai timp, frecvena oscilaiei se modific.

- care este explicaia modificrii frecvenei de oscilaie?
- ce ar trebui s facem pentru ca oscilaia s fie armonic (ieirea amplificatorului operaional
s nu ajung n saturaie)?
- care este valoarea minim a amplificrii conexiunii de amplificator neinversor pentru ca
regimul oscilant s se amorseze?
3. Se repet experimentul n cazul circuitului din Fig.3:

Figura 3
- calculai funcia de transfer a circuitului, considernd amplificatorul operaional ideal.
- care este frecvena teoretic de oscilaie?
ntrebri suplimentare:
1. Propunei o funcie de transfer care s corespund unui sistem instabil n bucl nchis, fapt
justificat de aplicarea criteriului Nyquist i care s se dovedeasc stabil aplicnd criteriul
Barkhausen.
2. n ce condiii un sistem instabil n bucl deschis este stabil n bucl nchis?
3. Cum trebuie s fie caracteristica de frecven a unui circuit selectiv plasat n bucla de
reacie a unui amplificator neselectiv pentru ca stabilitatea frecvenei s fie bun?
4. Modelai amplificarea amplificatorului operaional cu o funcie de transfer de ordinul I, de
forma: A(s)=A00/s+0. Cum se modific funciile de transfer n bucl deschis ale
circuitelor studiate? Studiai stabilitatea n bucl nchis a circuitelor cu reacie de mai
nainte.