FARMACIE

*5

- propuneri intrebari -

Formele farmaceutice injectabile

extravasculare trebuie sa respecte
urmatoarele conditii, cu exceptia:

Tema nr. 1
Farmacocinetica general

A. sterile

Bibliografie asociata temei:

C. izotone sau slab hipotone

Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala,

Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a
(revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de
1000 exemplare, n 2011)
pag. 46-171
*1

B. izotone
D. pH=7,4
E. neiritante tisulare.
(pag. 77, 80-81)
*6

Procaina:

Solutiile intravenoase respecta urmatoarele

conditii, cu o exceptie:

A. este inactivata n tubul digestiv

A. sterile si apirogene

B. este activata n snge

B. izotone sau slab hipertone

C. este inactivata n ficat

C. pH strict = 7,4

D. este inactivata n snge

D. fara substante hemolitice

E. este inactivata n plamni.

E. fara substante ce precipita proteinele plasmatice.

(pag. 109)

(pag. 77-78)

*2

Consecintele fixarii medicamentelor n

tesuturi sunt urmatoarele, cu exceptia:

*7

Hipoalbuminemie se produce n urmatoarele

situatii, cu o exceptie:

A. eliminarea lenta

A. malnutritie

B. prelungirea duratei de actiune

B. neoplasm

C. scaderea duratei de actiune

C. arsuri

D. aparitia efectelor adverse

D. fracturi

E. prelungirea duratei unei intoxicatii.

E. afectiuni ginecologice

(pag. 101)

(pag. 84)

*3

Notati procentul de acid slab neionizat, cnd

pKa-pH=0:

*8

S.O.M.H. au urmatoarele caracteristici, cu

exceptia:

A. 0,01

A. metabolizeaza numai medicamentele liposolubile

B. 24,03

B. prezinta specificitate de substrat

C. 50,00

C. utilizeaza oxigen molecular

D. 75,97

D. utilizeaza citocromul P450 redus

E. 99,99

E. sunt active numai n prezenta de NAD

citoplasmatic

(pag. 52)
*4

Calea de administrare ce se utilizeaza

exclusiv pentru actiunea generala este:

A. intraosoasa
B. bucala
C. intrarectala
D. uretrala
E. intraperitoneal.
(pag. 60, 68, 82)

(pag. 112-113)
*9

n biotransformarea medicamentelor n
stadiul I se ntlnesc urmatoarele timpuri de
reactii enzimatice, cu exceptia:

A. oxidari
B. reduceri
C. hidrolize
D. decarboxilari
E. acetilari
(pag. 125)

Pag. 1 din 284

* 10 Prin N-oxidare nu se biotransforma:

* 16 Prin reducere nu se biotransforma:

A. fenacetina

A. cloramfenicol

B. anilina

B. cloralhidrat

C. acetaminofen

C. metadona

D. imipramina

D. cortizon

E. nicotina

E. cocaina

(pag. 127)

(pag. 128)

* 11 Apa totala din organism (masurata n l/70kg)

este:

* 17 Se biotransforma prin hidroliza:

A. codeina

A. 5

B. paracetamol

B. 3

C. etanol

C. 10-12

D. fenobarbital

D. 20-35

E. lidocaina

E. 35-52

(pag. 128)

(pag. 97)
* 12 Circuitul entero-hepatic nu determina:

* 18 Nu reprezinta un tip de clearance:

A. clearance extrinsec

A. ntrzierea eliminarii

B. clearance intrinsec

B. cresterea duratei de actiune

C. clearance sistemic total

C. efecte adverse cnd eliminarea biliara este

ntrziata

D. clearance plasmatic

D. efecte toxice hepatice pentru rifampicina

E. scaderea T1/2
(pag. 101)
* 13 Urmatoarele preparate sunt prodroguri, cu
exceptia:
A. ulei de ricin
B. procainpenicilina
C. eritromicina propionat
D. ulei de parafina
E. eritromicina lactobionat
(pag. 55)
* 14 Calea i.v. este corelata cu efectul primului
pasaj:
A. pulmonar
B. pulmonar si hepatic
C. hepatic
D. intestinal
E. hepatic si intestinal
(pag. 57)
* 15 Urmatoarele medicamente au clearance-ul
hepatic diminuat la vrstnici, cu exceptia:
A. paracetamol
B. fenilbutazona
C. propranolol
D. warfarina
E. teofilina

E. clearance-ul unui organ

(pag. 104)
* 19 Urmatoarele afirmatii despre clearance (Cl)
sunt reale, cu exceptia:
A. ClT=ClH+ClE
B. ClE=ClR+ClnR
C. ClT=ClH+ClR+ClnR
D. ClT=Ke x Vd
E. ClT=C/Ve
(pag. 104-105)
* 20 Nu reprezinta un medicament activ
metabolizat la metabolit cu acelasi tip de
actiune:
A. diazepam
B. codeina
C. fenilbutazona
D. amitriptilina
E. prednison
(pag. 107)
21 Precizati medicamentele ce nu se pot
administra pe cale intravenoasa:
A. hemolitice
B. cu pH diferit de cel sanguin
C. ce precipita proteinele plasmatice
D. cu presiune osmotica diferita de cea sanguina
E. iritante tisulare
(pag. 77-78)

(pag. 117)
Pag. 2 din 284

22 Factorii de care depinde marimea vitezei de

eliminare sunt:
A. calea de administrare
B. concentratia sanguina
C. structura chimica
D. vrsta
E. doar b si d
(pag. 134)
23 Alimentele:
A. nu influenteaza absorbtia digestive a
medicamentelor
B. cresc absorbtia pentru medicamentele putin
solubile (ex: griseofulvina)
C. scad absorbtia pentru medicamentele degradate
n stomac (ex: peniciline)
D. prezenta alimentelor este utila n cazul
medicamentelor iritante ale mucoaselor
E. scad absorbtia pentru substantele putin
hidrosolubile, datorita inducerii unei hipersecretii
biliare

27 Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt

adevarate:
A. calea i.v. este indicata exclusiv pentru actiunea
generala
B. substantele administrate intravenos sunt exclusiv
hidrosolubile
C. formele farmaceutice injectabile nu trebuie sa fie
sterile si apirogene
D. pe cale i.v. se pot administra substante ce
precipita proteinele plasmatice
E. pe cale i.v. se pot administra substante iritante
pentru tesuturi
(pag. 78)
28 Membranele biologice sunt mai permeabile
pentru:
A. molecule cu greutate moleculara mica
B. molecule liposolubile
C. substante nedisociate
D. cationi trivalenti
E. molecule legate de proteine

(pag. 63)

(pag. 49)

24 Caile injectabile extravasculare sunt:

29 Filtrarea la nivelul membranelor biologice are

urmatoarele caracteristici:

A. intramuscular
B. intravenos

A. are loc la nivelul porilor

C. subcutan

B. sunt filtrate substante hidrosolubile

D. intraarterial

C. se realizeaza n sensul gradientului de

concentratie

E. intraosos
(pag. 77)
25 Substantele ce trec foarte greu prin bariera
hemato-encefalica:
A. derivatii cuaternari de amoniu
B. substantele liposolubile
C. barbiturice narcotice

D. intervin pompele ionice

E. prezinta o nalta specificitate sterica
(pag. 50)
30 Prin mucoasa intestinului subtire se absorb
bine:
A. substante nedisociate lipofile

E. aminele

B. ioni, substante polare si substante disociate cu

structuri analoage compusilor alimentari
absorbabili

(pag. 93)

C. derivati cuaternari de amoniu

D. L-DOPA

26 Medicamente inactive metabolizate n

metaboliti activi sunt:
A. amitriptilina
B. prednison
C. fenilbutazona
D. azatioprina
E. ulei de ricin
(pag. 107)

D. substante organice hisrosolubile, dar polare,

disociate
E. baze organice slabe
(pag. 64)
31 Calea nazala de absorbtie are urmatoarele
caracteristici:
A. este indicata exclusiv pentru actiunea locala
B. la copii nu pot aparea efecte sistemice
C. este bine vascularizata
D. este permeabila pentru substante liposolubile si
hidrosolubile
E. nu se pot administra solutii uleioase
(pag. 70)
Pag. 3 din 284

32 Absorbtia prin epiteliu alveolar este

favorizata de:

37 Se leaga de proteine plasmatice n procent

foarte mare:

A. suprafata foarte mare (100mp)

A. fenilbutazona

B. reteaua capilara foarte bogata

B. sulfadimetoxina

C. diametrul optim pentru aerosoli de 10 microni

C. digitoxina

D. un ritm respirator lent si oprirea voluntara a

respiratiei

D. fenitoina

E. hipersecretia bronsica
(pag. 71-73)
33 Notati afirmatiile corecte pentru absorbtia pe
cale oculara:

E. sulfafurazol
(pag. 88)
38 Referitor la difuziunea prin placenta, notati
raspunsurile incorecte:

A. solutii izotone sunt preferabile

A. placenta are sisteme speciale de transport de la

fat la mama

B. pH-ul preferabil este 7,4-8

B. fatul are mecanisme active de transport

C. se utilizeaza pentru actiunea locala si sistemica

C. de la mama la fat nu pot difuza hormoni

estrogeni si vitaminele hidrosolubile

D. secretia lacrimala este un factor favorabil

E. solutiile hipotone pot produce ulceratii corneene
(pag. 73-74)
34 Sunt transportate semnificativ n hematii:

D. de la fat la mama nu pot trece substante polare

disociate
E. de la fat la mama difuzeaza substantele
nedisociate, liposolubile si hidrosolubile

A. digitoxina

(pag. 94-95)

B. fenilbutazona

39 Particularitatile difuziunii prin bariera sngelapte sunt:

C. antimalaricele
D. ciclosporina A

A. nu difuzeaza alcaloizi si chimioterapice

E. petidina

B. difuzeaza purgative

(pag. 83-84)

C. laptele este izoton cu plasma, dar mai acid ca

plasma

35 Hiperalbuminemie se produce n:

D. difuzeaza alcoolul

A. afectiuni ginecologice
B. mialgii

E. n laptele matern se pot concentra

medicamentele acide

C. fracturi

(pag. 95)

D. schizofrenie

40 Caracteristicile difuziunii prin membrana

celulara sunt:

E. tumori benigne
(pag. 84)
36 Procesul legarii medicamentelor de
proteinele plasmatice se caracterizeaza prin:
A. legarea este specifica
B. nu se pot stabili legaturi ionice
C. echilibru ntre forma libera si cea legata este
dinamic
D. forma libera este activa
E. forma legata este cea de rezerva
(pag. 88)

A. pH-ul intracelular este mai acid dect pH-ul

interstitial si sanguin
B. substantele foarte liposolubile se pot concentra
intracelular
C. filtrarea se face pentru medicamentele
hidrosolubile cu greutatea moleculara mai mica
de 100
D. acidoza favorizeaza difuziunea intracelulara a
medicamentelor bazice
E. difuziunea simpla se face pentru medicamente
liposolubile cu greutatea moleculara mai mica de
350
(pag. 95-96)

Pag. 4 din 284

41 Volumul de distributie aparent (Vd) are

urmatoarele caracteristici:

46 Transportul activ al medicamentelor prin

membrane:

A. se exprima n litri (l)

A. se face contra gradientului de concentratie

B. se exprima n l/kg

B. nu prezinta specificitate sterica

C. Vd aparent corespunde ntotdeauna cu Vd real

C. se realizeaza pentru ioni, substante polare,

disociate

D. Vd se determina la administrarea pe cale

intravenoasa
E. Vd = D x Co (D = doza administrata, Co =
concentratia sanguina, masurata imediat dupa
administrare i.v., in injectie "bolus")
(pag. 98-99)
42 Clearance-ul hepatic este dependent de
fluxul sanguin arterial hepatic la:
A. izoniazida
B. lidocaina
C. nifedipin
D. verapamil
E. ulei de ricin
(pag. 111)
43 Factorii ce favorizeaza actiunea locala, la
nivelul mucoasei bronsice, a medicamentelor
administrate inhalator:

D. se realizeaza cu consum de energie

E. se face pentru substantele liposolubile,
nedisociate
(pag. 53)
47 Calea intraarteriala prezinta urmatoarele
particularitati:
A. este utilizata rar
B. implica efectul primului pasaj pulmonar
C. poate declansa spasm arterial
D. poate provoca hematom si tromboza
E. efectul este cel mai rapid posibil
(pag. 79)
48 Se distribuie bifazic:
A. tiopentalul
B. iodul

A. oprirea voluntara a respiratiei

C. hexobarbitalul

B. ritm respirator rapid

D. Ca si P

C. particule de aerosoli cu diametru mai mare de 10

micrometri

E. tetraciclina

D. particule de aerosoli cu diametru mai mic de 0,51 micrometri

E. particule de aerosoli cu diametrul egal cu 1-8
micrometri

(pag. 98)
49 Circuitul entero-gastric se caracterizeaza
prin:
A. n intoxicatii cu alcaloizi trebuie scurtcircuitat

(pag. 72)

B. participa medicamentele bazice liposolubile

44 Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante

orale este periculoasa deoarece:

C. participa medicamentele bazice ce se pot

elimina prin mucoasa gastrica, prin difuziune
simpla

A. se produce inhibitie enzimatica incrucisata

D. participa medicamentele acide

B. cresc concentratiile plasmatice ale formei libere

de anticoagulant

E. participa exclusiv medicamentele administrate

per os

C. cresc concentratiile plasmatice ale formei libere

de fenilbutazona

(pag. 101)

D. este deplasat de pe proteinele plasmatice

anticoagulantul oral

50 Calea cutanata prezinta urmatoarele

particularitati:

E. creste coagulabilitatea sngelui

A. vasodilatatia scade absorbtia

(pag. 125)

B. masajul local si pansamentele ocluzive

favorizeaza absorbtia percutana

45 O substanta medicamentoasa acida se afla n

cantitate mai mare n forma nedisociata cnd:
A. pKa > pH
B. pH > pKa
C. pKa - pH > 0
D. pH - pKa > 0
E. pH - pK = 0

C. absorbtia se realizeaza n principal pe calea

transfoliculara
D. stratul cornos epidermic are frecvent efect de
"rezervor"
E. stratul adipos subcutanat are efect de retentie
pentru substantele liposolubile
(pag. 75-76)

(pag. 51)
Pag. 5 din 284

Tema nr. 2
Farmacodinamie generala
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala,
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a
(revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de
1000 exemplare, n 2011)
pag. 172-231
*1

Tipurile de actiune farmacodinamica se

clasifica dupa urmatoarele criterii, cu
exceptia:

*5

Medicamentele administrate dimineata,

nainte de masa cu 30 de minute, sunt:

A. Anorexigene
B. Antiacide
C. Antiinflamatoare
D. Acid clorhidric si pepsina
E. Antihelmintice
(pag. 203)
*6

Medicamentele administrate n timpul sau

imediat dupa mese sunt:

A. Reversibilitate

A. Acid clorhidric si pepsina

B. Selectivitate

B. Purgative

C. Metabolizare

C. Hipoglicemiante

D. Modul de utilizare

D. Hipocolesterolemiante

E. Sensul actiunii

E. Colecistokinetice

(pag. 180-181)

(pag. 203)

*2

Daca nu exista alta recomandare, este

preferabil ca medicamentele sa fie
administrate n raport cu mesele:

A. Cu 30 de minute nainte
B. La 1 ora dupa
C. La 1 ora nainte sau 3 ore dupa
D. n timpul mesei
E. Imediat dupa
(pag. 203)
*3

Marcati varianta ce nu reprezinta un model

de relatie cantitativa, structura chimica
actiune farmacodinamica:

*7

Medicamentele administrate la 30-60 minute

dupa masa sunt:

A. Diuretice
B. Stimulatoarele secretiei gastrice
C. Antiacide
D. Digitalice
E. Teofilina si aminofilina
(pag. 203)
*8

Nu reprezinta bioritm circadian:

A. Tensiunea sanguina
B. Activitatea enzimatica

A. Wohl

C. Temperatura corpului

B. Hansch

D. Functiile pulmonare

C. Free-wilson

E. Concentratiile de neuromediatori

D. Ariens

(pag. 204)

E. MTD Simon
(pag. 187)
*4

Temperatura ambianta ridicata:

A. Creste procesele metabolice

B. Creste biotransformarile medicamentelor
C. Scade permeabilitatea tisulara
D. Scade durata actiunii medicamentelor
E. Creste intensitatea actiunii medicamentelor
(pag. 202)

*9

Penicilinele injectabile se pot amesteca in

vitro cu:

A. Glucoza
B. Lactat de sodiu
C. Bicarbonat de sodiu
D. Clorura de sodiu
E. Aminoglicozide
(pag. 208-209)
* 10 Sinergism de potentare urmarit n
terapeutica:
A. Antihipertensiv si diuretic
B. Hipoglicemiante si beta-adrenolitice
C. Pilocarpina si atropina
D. Adrenalina si propranololul
E. Procaina si sulfamidele
(pag. 210-212)
Pag. 6 din 284

* 11 Determina antagonism de efect:

A. Warfarina cu acidul acetilsalicilic
B. Tubocurarina cu gentamicina
C. Penicilinele cu tetraciclinele
D. Sulfamide antidiabetice cu beta-adrenolitice
E. Tranchilizante cu alcool
(pag. 214)
* 12 Au latenta cea mai mica:
A. Formele farmaceutice retard
B. Medicamentele cu mecanism indirect de actiune

* 16 Antagonistii necompetitivi se caracterizeaza

prin:
A. diminua pna la anulare efectul maxim al
agonistului specific
B. au activitate intrinseca
C. nu blocheaza receptorii
D. nu schimba conformatia receptorului
E. cresc efectul maxim al agonistului specific
(pag. 226)
* 17 Una din asocierile urmatoare determina
toxicitate hepatica crescuta:

C. Medicamente legate de proteine plasmatice

A. aminofenazona + sulfonamide antibacteriene

D. Medicamente administrate i.v.

B. verapamil + propranolol

E. Medicamente ce actioneaza prin metabolitul activ

C. atropina + fenotiazine

(pag. 178)

D. izoniazida + rifampicina

* 13 Care afirmatie nu este corecta:

A. Digitoxina are T1/2 = 7 zile
B. Clorpropamida are T1/2=36 ore

E. propantelina + antidepresive triciclice

(pag. 215)
* 18 Agranulocitoza este detrminata de asocierea:

C. Fenilbutazona are T1/2 = 2-9 ore

A. izoniazida + rifampicina

D. Strofantina are T1/2 = 1 zi

B. verapamil + propranolol

E. Tolbutamida are T1/2 = 6 ore

C. noraminofenazona + sulfonamide antibacteriene

(pag. 179)

D. atropina + fenotiazine

* 14 Notati afirmatia incorecta:

A. antiastmaticele au efect numai n cazul unei
bronhoconstrictii
B. cardiotonicele au efect inotrop-pozitiv evident n
insuficienta cardiaca
C. antipireticele scad febra si temperatura normala
D. analepticele respiratorii stimuleaza numai centrii
respiratori bulbari deprimati

E. propantelina + antidepresive triciclice

(pag. 215)
* 19 Reprezinta antagonism nedorit si de evitat
asocierea:
A. anestezic general + tranchilizant
B. procaina + sulfamidele
C. analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)

E. tranchilizantele au efect evident daca exista o

stare de hiperexcitabilitate sau anxietate

D. antihipertensiv + diuretic

(pag. 196)

(pag. 212, 210)

* 15 Antagonistii competitivi se caracterizeaza

prin:
A. au activitate intrinseca
B. sunt capabili sa declanseze un efect la nivelul
receptorilor
C. cresc potenta agonistilor specifici
D. diminua potenta agonistilor specifici
E. nu sunt capabili sa se lege de receptori, la nivelul
situsurilor de legare ale agonistilor specifici

E. analgezic-antipiretic + analgezic morfinomimetic

* 20 Notati afirmatia incorecte:
A. omul este o specie diurna
B. tonusul parasimpatic predomina noaptea
C. tonusul parasimpatic predomina ziua
D. crizele de astm bronsic sunt frecvente la 4
dimineata
E. travaliul are loc de obicei la 4 dimineata
(pag. 204)

(pag. 226)

Pag. 7 din 284

21 Durata crescuta a actiunii farmacodinamice

este consecinta:

27 Boli autoimune ale receptorilor sunt:

A. miastenia gravis

A. legarii de proteinele plasmatice n procent mare

B. diabetul zaharat, insulino-rezistent

B. difuziunii in toate trei sectoarele hidrice

C. boala Grave

C. fixarii greu reversibile de substrat

D. feminizarea fatului masculin

D. distribuirii selective intr-un tesut

E. hipercolesterolemia ereditara

E. legarii de proteinele plasmatice in procent mic

(pag. 200)

(pag. 188)
22 Durata actiunii farmacodinamice este
crescuta de urmatorii factori:
A. Procent mare de legare de proteinele plasmatice
B. Difuziunea n toate trei sectoarele hidrice
C. Distribuirea exclusiv in spatiul intravascular
D. Distribuirea selectiva ntr-un tesut
E. Fixarea greu reversibila de substrat
(pag. 188)
23 Precizati factorii de care depinde eficacitatea
maxima a unui medicament:
A. calea de administrare
B. activitatea intrinseca
C. numarul de receptori activati
D. doza eficace maxima
E. medicamentul este agonist total sau partial
(pag. 177)
24 Precizati ce proprietati au antagonistii totali:

28 Boli genetice ale receptorilor sunt:

A. boala Grave
B. feminizarea fatului masculin
C. hipercolesterolemia ereditara
D. miastenia gravis
E. endocrinopatii generalizate ereditare
(pag. 200)
29 Sunt bioritmuri cu frecventa inalta si durata
pana la 30 minute:
A. enzimatice
B. cardiace
C. respiratorii
D. temperatura corpului
E. activitatea electrica a creierului
(pag. 204)
30 Bioritmurile cu frecventa joasa si durata
pna la un an sunt:
A. enzimatice

A. activitate intrinseca maxima

B. circaseptidiene

B. activitate intrinseca zero

C. mensuale

C. activitate intrinseca submaximala

D. sezoniere

D. afinitate pentru receptori

E. anuale

E. afinitate pentru receptori zero

(pag. 204)

(pag. 177, 226)

25 Ce consecinte are asupra actiunii
farmacodinamice, formarea complexului
medicament-receptor prin legarea covalenta?
A. actiunea reversibila
B. actiunea ireversibila
C. durata scurta de actiune
D. durata lunga de actiune
E. durata ultrascurta de actiune
(pag. 179)
26 Efecte bisens au:

31 Variabilitatea farmacodinamica anormala se

exprima grafic prin:
A. curbe frecventa-distributie bimodale
B. curba cu alura de clopot (curba lui Gauss)
C. curbe frecventa-distributie trimodale
D. curbe frecventa-distributie multimodale
E. curba cumulativa sigmoidala cuantala
(pag. 230)
32 Radicalul metil substituit la azotul de pe
nucleul barbituric formeaza derivati
barbiturici N-metilati cu:

A. adrenalina

A. efect hipnotic

B. paracetamolul

B. efect narcotic

C. noradrenalina

C. efect anticonvulsivant

D. fenobarbitalul

D. coeficient de partaj L/A scazut

E. acidul acetilsalicilic

E. coeficient de partaj L/A ridicat

(pag. 174)

(pag. 183)
Pag. 8 din 284

33 Care afirmatii sunt reale:

A. s-a stabilit o relatie ntre efectul placebo si gradul
de inteligenta si sex
B. placebo este o substanta fara efect
farmacodinamic obiectiv
C. efectul placebo este atribuit unei substante
placebo
D. placebo reactiv este persoana ce raporteaza un
efect placebo
E. procentul efectelor placebo este diferit, n
circumstante variate
(pag. 194)
34 Consecintele farmacologice ale proceselor
de reglare "up" si "down" ale receptorilor
sunt:
A. efect rebound
B. toleranta
C. sindrom de abstinenta
D. sensibilizare alergica

38 Variabilitatea farmacologica normala se

caracterizeaza prin:
A. curba frecventa-distributie cu alura de clopot
(curba lui Gauss)
B. determinata de tipul fiziologic
C. consecinta inductiei si inhibitiei enzimatice
D. consecinta mecanismelor imunoalergice si
autoimune
E. curbe frecventa-distributie bimodale, trimodale
sau chiar multimodale
(pag. 218, 229-230)
39 Reprezinta sinergism de potentare urmarit n
terapeutica:
A. hipoglicemiante + beta-adrenolitice
B. peniciline + tetracicline
C. anestezic general + tranchilizant
D. analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
E. antihipertensiv + diuretic

E. modificari n intensitatea si durata efectului

(pag. 210-211, 214)

(pag. 199)

40 Reprezinta sinergism de potentare nedorit si

evitat:

35 Melatonina:
A. este un hormon secretat exclusiv noaptea de
glanda pineala
B. genereaza ritmul circadian veghe-somn
C. secretia de melatonina creste cu vrsta
D. are un puternic efect antioxidant
E. este activa doar pe receptori din structuri
cerebrale
(pag. 205)
36 Crizele de astm sunt mai frecvente noaptea
deoarece:

A. meprobamat + alcool
B. pilocarpina + atropina
C. adrenalina + histamina
D. analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
E. hipoglicemiante + beta-adrenolitice
(pag. 210-211)
41 Antagonismul agonist-antagonist competitiv
este dat de asocierile:
A. peniciline + aminoglicozide
B. heparina + medicamente cu functii amina

A. tonusul parasimpatic este crescut noaptea

C. pilocarpina + atropina

B. tonusul parasimpatic este scazut noaptea

D. adrenalina + propranolol

C. nivelele de cortisol endogen sunt la minim

noaptea

E. histamina + antihistaminice
(pag. 211)

D. nivelele de cortisol endogen sunt la maxim

noaptea

42 Este antagonism utilizat n terapeutica:

A. naloxona + morfina

E. eliberarea de prostaglandina bronhoconstrictoare

este maxima la ora 4 a.m

B. procaina + sulfamide antimicrobiene

(pag. 206)

C. diuretice tiazide + antidiabetice

37 Precizati efectul asocierii fenilbutazonei cu

anticoagulantele cumarinice si mecanismul
interactiunii:

D. vitamina K + anticoagulante cumarinice

A. accident hemoragic

E. neostigmina + curarizante antidepolarizante

(pag. 211)

B. inhibitie enzimatica
C. deplasare de pe proteinele plasmatice
D. accident trombotic
E. inductie enzimatica
(pag. 213)
Pag. 9 din 284

43 Urmatoarele afirmatii referitoare la potenta

medicamentelor sunt adevarate:
A. reprezinta capacitatea unei substante de a avea
activitate biologica
B. se exprima prin dozele eficace
C. cu ct dozele eficace sunt mai mari cu att
potenta este mai mare

48 Instabile numai n solutie perfuzabila de

bicarbonat de sodiu sunt:
A. aminozidele
B. ampicilina
C. vancomicina
D. carbenicilina
E. tetraciclinele

D. este dependenta de organism si de proprietatile

substantei, farmacocinetice si farmacodinamice

(pag. 209)

E. pentru compararea potentei se determina

raportul dozelor echiactive

49 Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

(pag. 175-176)
44 n cazul medicamentelor retard, calitatea
retard se datoreste:
A. efectelor bisens
B. formei farmaceutice
C. structurilor chimice modificate intentionat
D. structurilor chimice cu profil farmacocinetic retard

A. Narcoticele au structuri chimice foarte diferite

B. Izosterii au frecvent efecte farmacodinamice de
acelasi tip
C. Orientarea spatiala poate crea cicluri potentiale
ce explica aceeasi actiune farmacodinamica
D. Un metil substituit la azotul de pe nucleul
barbituric formeaza compusi cu coeficient de
partaj L/A scazut

E. solubilitatii

E. Gruparile farmacofore accesorii nu influenteaza

profilul farmacodinamic

(pag. 180)

(pag. 183, 184)

45 Clasificarea substantelor medicamentoase,

functie de toxicitatea acuta:

50 Care dintre urmatoarele interactiuni

medicament-medicament sunt realizate prin
mecanism farmacodinamic:

A. toxicitate foarte mare

B. toxicitate moderata
C. toxicitate mica
D. toxicitate foarte mica
E. toxicitate deosebit de mica
(pag. 190)
46 Factorii dependenti de organism care
influenteaza actiunea farmacodinamica sunt:

A. Efect hipoglicemiant al tolbutamidei este scazut

de hidroclorotiazida
B. Accidente hemoragice la asocierea cu warfarinafenilbutazona
C. Nistagmus, ataxie, letargie la asocierea fenitoinacimetidina
D. Relaxare musculara excesiva la asocierea
tubocurarina-gentamicina

A. calea de administrare

E. Efect bactericid scazut la asocierea penicilinetetracicline

B. specia

(pag. 213, 214)

C. sexul
D. alimentatia
E. starea patologica
(pag. 193, 201)
47 Factorii dependenti de mediu ce influenteaza
actiunea farmacodinamica sunt:
A. viata sociala
B. stresul
C. alimentatia
D. specia
E. sexul
(pag. 201, 193)

Pag. 10 din 284

Tema nr. 3
Farmacotoxicologie generala
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala,
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a
(revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de
1000 exemplare, n 2011)
pag. 232-274
*1

Sindromul neurologic extrapiramidal

(asemanator sindromului clinic Parkinson),
produs de
neurolepticele clasice prin blocajul
predominant pe receptorii dopaminergici,
reprezinta:

*5

Poate induce colorarea dintilor n gri-negru:

A. metaciclina
B. peniciline
C. tetraciclina
D. minociclina
E. antimalarice
(pag. 241)
*6

Urmatoarele medicamente determina

fotoreactii la administrare sistemica, cu
exceptia:

A. tetracicline
B. griseofulvina

A. efect toxic la nivel SNC

C. bromuri

B. efect secundar

D. fenotiazine

C. reactie adversa ototoxica

E. sulfamide

D. idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice

(pag. 241)

E. idiosincrazie cu manifestari farmacocinetice

*7

(pag. 235)
*2

Urmatoarele efecte adverse apar la nivel

sanguin, cu exceptia:

Sarurile de calciu si vitamina D n exces pot

determina:

A. miopatii fara mialgie

B. miopatii cu mialgie

A. aplazie medulara si anemie aplastica la

cloramfenicol

C. cancer de bazinet

B. leucopenie la citostatice

E. insuficienta renala (nefrocalcinoza)

C. anemie megaloblastica la fenitoin

(pag. 238)

D. hipocoagulabilitate la contraceptivele orale

E. methemoglobinemie la fenacetina
(pag. 236)
*3

Urmatoarele medicamente produc efecte

toxice cohleare, cu exceptia:

D. sindrom toxic tip Fanconi, cu poliurie si polidipsie

*8

Despre tahifilaxie, urmatoarele afirmatii sunt

adevarate, cu exceptia:

A. se instaleaza repede
B. poate fi completa
C. este reversibila

A. kanamicina

D. reprezinta toleranta cronica

B. amikacina
C. vancomicina

E. este de scurta durata dupa ntreruperea

tratamentului

D. viomicina

(pag. 259)

E. furosemid
(pag. 238)
*4

Notati care dintre aminoglicozide are

toxicitatea auditiva cea mai mare si frecvent
ireversibila si de aceea este exclusa
administrarea sistemica:

*9

La ntreruperea brusca a administrarii

antiulceroaselor antihistaminice H2, poate
aparea agravarea ulcerului gastroduodenal,
aceasta reprezentnd:

A. toleranta cronica
B. sindrom de retragere

A. amikacina

C. intoleranta dobndita

B. neomicina

D. efect toxic la nivelul aparatului digestiv

C. streptomicina

E. efect de ricoseu (efect rebound)

D. gentamicina

(pag. 264)

E. kanamicina
(pag. 238)

Pag. 11 din 284

* 10 Medicamentele care declanseaza tulburari la

oprirea brusca a tratamentului sunt
urmatoarele, cu exceptia:

* 15 Urmatoarele medicamente produc efecte

toxice vestibulare, cu exceptia:
A. streptomicina

A. antihistaminice H2

B. gentamicina

B. aminofilina

C. viomicina

C. beta-adrenolitice

D. vancomicina

D. morfinomimetice

E. minociclina

E. clonidina

(pag. 238)

(pag. 267)
* 11 Sindromul de retragere (withdrawal
sindrom) este declansat la ntreruperea unui
tratament de lunga durata cu urmatoarele
substante, facnd exceptie:
A. opiacee
B. morfinomimetice
C. barbiturice

* 16 Notati caracteristica reactiilor imunoalergice:

A. sunt favorizate de supradozare, n general
B. se remarca absenta relatiei gradate doza efect
C. sunt responsabile de tabloul patologic al
intoxicatiei respective
D. se datoreaza unei posologii incorecte (doze mari
sau interval mic)

D. glucocorticosteroizi

E. se datoreaza cumularii medicamentului n

organism

E. benzodiazepine

(pag. 234)

(pag. 265)
* 12 La pacientii cu deficit n
pseudocolinesteraza, dozele terapeutice de
suxametoniu (medicament curarizant) devin
toxice si apare:

* 17 Urmatoarele afirmatii despre efectele

adverse cancerigene sunt adevarate, cu
exceptia:
A. au un foarte lung timp de latenta (adesea 20-30
de ani)

A. apnee prelungita (pna la 2-3 ore)

B. sunt incriminate aflatoxinele si azocolorantii

B. anemie acuta hemolitica

C. constau n alterarea mesajului genetic cu

modificari n genotip si fenotip

C. methemoglobinemie severa
D. icter
E. colici si voma
(pag. 246)
* 13 Peroxidul de hidrogen (H2O2) n contact cu
sngele nu produce efervescenta si apa
oxigenata nu are efect la indivizii cu:
A. deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
eritrocitara

D. constau n initierea si dezvoltarea de celule

canceroase
E. aminofenazona este implicata n producerea
cancerului gastric
(pag. 242)
* 18 Despre idiosincrazie, urmatoarele afirmatii
sunt adevarate, cu exceptia:
A. este intoleranta dobndita

B. hemoglobinopatii

B. este intoleranta congenitala de grup

C. acatalazie
D. tulburari de acetilare

C. se manifesta ca deviatie de la raspunsul

farmacodinamic normal al populatiei la un
medicament

E. intoleranta dobndita

D. apare chiar la prima doza

(pag. 245)

E. se datoreaza unor particularitati genetice

nnascute

* 14 Atrofia retinei ireversibila si tulburari de

vedere pot determina la administrarea n
doze mari si timp foarte ndelungat (circa 3
ani):

(pag. 243)

A. neuroleptice fenotiazinice
B. antimalarice
C. glucocorticosteroizi
D. aminoglicozidele
E. sulfamidele cu eliminare rapida
(pag. 239)
Pag. 12 din 284

* 19 Urmatoarele exemple de enzimopatii

reprezinta tipuri de idiosincrazie cu
manifestari farmacodinamice, cu exceptia:
A. deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
eritrocitara
B. deficienta de pseudocolinesteraza
C. deficienta de glucuroniltransferaza
D. acatalazia

24 Barbituricele sunt contraindicate la gravide,

deoarece la fat sau/si la nou-nascut exista
riscul de a produce:
A. sedare
B. sindrom de abstinenta la nou-nascut
C. hipoglicemie
D. anemie hemolitica
E. ototoxicitate

E. deficienta de methemoglobin-reductaza
eritrocitara

(pag. 270)

(pag. 244)

25 Notati medicamente proscrise la gravide

datorita potentialului teratogen:

* 20 Notati medicamentul contraindicat la mama

n timpul alaptarii, deoarece poate produce la
sugar sindrom cenusiu, colaps si
deprimare medulara:

A. fluorouracil
B. dietilstilbestrol
C. indometacin

A. carbimazol

D. acenocumarol

B. cloramfenicol

E. fenitoin

C. saruri de aur

(pag. 269, 271)

D. paracetamol
E. reserpina
(pag. 272)
21 Notati tipurile de toxicomanii considerate
minore:
A. la barbiturice hipnotice
B. la tranchilizante
C. la alcool

26 Deficienta de NADH-methemoglobinreductaza eritrocitara:

A. determina scaderea nivelelor de
methemoglobina de 20-50 de ori sub normal
B. reprezinta un tip de idiosincrazie cu manifestari
farmacodinamice
C. se evidentiaza prin dispnee si cianoza
D. se evidentiaza prin tulburari psihice severe

E. la heroina

E. este o enzimopatie ce se evidentiaza la doze

terapeutice uzuale de medicamente puternic
oxidante

(pag. 262)

(pag. 244, 245, 246)

22 Tetraciclina este contraindicata la mama n

timpul alaptarii, deoarece determina la sugar:

27 Izoniazida determina frecvent urmatoarele

efecte adverse la acetilatorii lenti:

D. la morfina

A. hipotiroidism

A. sindrom de lupus sistemic

B. obstructie nazala

B. porfirie acuta intermitenta

C. colorarea galbena a dintilor

C. neuropatii periferice

D. dismicrobism intestinal cu tulburari digestive

D. apnee prelungita

E. tensiune arteriala instabila

E. hepatita (la asocierea cu rifampicina)

(pag. 272)

(pag. 248)

23 Notati medicamentele ce pot suprima lactatia:

28 Notati tipurile de efecte adverse

imunosupresive:

A. bromocriptina
B. metronidazol
C. furosemid
D. paracetamol
E. estradiol
(pag. 273)

A. granulocitopenie imuna
B. agranulocitoza
C. anemie hemolitica autoimuna
D. deficienta imunitara latenta
E. soc anafilactic
(pag. 255)

Pag. 13 din 284

29 La acetilatorii lenti, urmatoarele

medicamente produc frecvent reactii
adverse:

34 Contraceptivele orale au un potential toxic

hepatic ridicat, putnd produce:
A. adenom

A. izoniazida

B. granulomatoza

B. hidralazina

C. tromboza suprahepatica

C. suxametoniu

D. colestaza intrahepatica

D. procainamida

E. sindrom de hepatita virotica

E. sulfasalazina

(pag. 237)

(pag. 248)
30 Toxicitatea cohleara este caracteristica
pentru urmatoarele medicamente:

35 Notati medicamentele ce determina, ca efect

toxic la nivel sanguin, methemoglobinemie:
A. citostatice

A. streptomicina

B. fenacetina

B. amikacina

C. cloramfenicol

C. furosemid

D. paracetamol

D. viomicina

E. contraceptive orale

E. minociclina

(pag. 236)

(pag. 238)
31 Notati medicamentele ce declanseaza reactii
adverse alergice de tip I anafilactic:
A. peniciline
B. antihistaminice H1
C. dextrani
D. azocoloranti
E. substante iodate radiografice de contrast
(pag. 251)
32 Tratamentul agranulocitozei pentru a reduce
mortalitatea prin soc toxiinfectios consta n:
A. spitalizare si izolare n camera sterila
B. reducerea treptata a dozelor din medicamentul
incriminat
C. tratament de urgenta cu asocieri de antibiotice
bactericide n doze mici
D. transfuzie de granulocite
E. transplant medular n aplazia ireversibila
(pag. 256)
33 Actiune limfocitotoxica directa prezinta
urmatoarele medicamente:
A. cloramfenicol

36 Toleranta acuta:
A. este obisnuinta
B. este tahifilaxia
C. este toleranta nnascuta
D. este toleranta dobndita
E. este efect advers imunosupresiv
(pag. 259)
37 Toleranta cronica:
A. este obisnuinta
B. consta n obtinerea aceluiasi efect cu doze mai
mici
C. niciodata nu este completa
D. este un fenomen reversibil
E. impune nlocuirea medicamentului
(pag. 259, 260)
38 Mecanismele de instalare a obisnuintei sunt:
A. diminuarea absorbtiei
B. cresterea vitezei de metabolizare prin instalarea
inhibitiei enzimatice
C. cresterea eliminarii

B. tetracicline

D. down-reglare manifestata prin internalizarea

receptorilor n membrana

C. lidocaina

E. mecanism imunologic

D. nitrofurantoin

(pag. 260)

E. streptomicina

39 S-a nregistrat instalarea obisnuintei la:

(pag. 257)

A. hipnotice barbiturice
B. morfinomimetice
C. pulberea de hipofiza posterioara
D. efedrina
E. nitroglicerina
(pag. 259, 260)
Pag. 14 din 284

40 Toxicomania este o stare de intoxicatie

cronica ce totalizeaza urmatoarele efecte
adverse:
A. farmacodependenta psihica

45 Notati medicamentele care pot determina

avort si nastere prematura daca sunt
administrate n perioada prenatala si
obstetricala:

B. farmacodependenta fizica

A. sulfat de magneziu injectabil

C. toleranta (obisnuinta)

B. ocitocina

D. efect rebound

C. neostigmina

E. deficienta imunitara latenta

D. propranolol

(pag. 262)

E. acenocumarol

41 Acidul acetilsalicilic este contraindicat la

mama n timpul alaptarii, deoarece determina
urmatoarele efecte adverse la sugar:

(pag. 271)
46 Efectul de ricoseu:
A. apare la ntreruperea brusca a farmacoterapiei

A. hepatita

B. este efectul rebound

B. hemoragii

C. este sindromul de retragere

C. acidoza
D. methemoglobinemie

D. clinic, se manifesta prin revenirea bolii tratate,

exacerbata

E. tulburari respiratorii

E. are ca mecanism feed-back-ul negativ

(pag. 273)

(pag. 264)

42 Notati inhibitoarele motilitatii uterine ce pot

determina ntrzierea nasterii, prelungirea
sau oprirea travaliului:

47 Notati afirmatiile adevarate:

A. consumatorii cronici de alcool sunt mai sensibili
la actiunea narcoticelor

A. antrachinone

B. fumatorii prezinta mitridatism la nicotina

B. propranolol

C. farmacodependenta fizica se evidentiaza prin

aparitia sindromului de abstinenta

C. izoxuprina
D. terbutalina
E. pilocarpina
(pag. 271)
43 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
adevarate?
A. cloramfenicolul este contraindicat la mama n
timpul alaptarii, deoarece determina sindromul
cenusiu la sugar
B. acidul acetilsalicilic si indometacinul sunt
recomandate la mama n timpul alaptarii,
deoarece nu afecteaza sugarul

D. farmacodependenta fizica reclama necesitatea

opririi administrarii substantei
E. n sindromul de abstinenta la morfinomimetice
apar simptome de tip colinergic
(pag. 260, 261)
48 Meningita aseptica (cefalee, febra, letargie)
este un efect toxic la nivel SNC observat la
femeile tinere tratate cu:
A. ibuprofen
B. furosemid
C. contraceptive orale

C. dupa o interventie chirurgicala regula generala

este de ntrerupere a alaptatului 6-10 ore

D. sulindac

D. se pot concentra n laptele matern medicamente

bazice

(pag. 236)

E. antiepilepticele sunt excretate n cantitati foarte

mici n laptele matern
(pag. 272, 273, 274)
44 Metronidazolul este contraindicat n timpul
alaptarii deoarece determina la sugar:

E. naproxen
49 n producerea de miopatii si neuropatii
nsotite sau nu de mialgii, sunt incriminate
urmatoarele medicamente:
A. fluoroquinolone
B. polimixine

A. voma

C. antihistaminice H2

B. colorarea galbena a dintilor

D. diuretice

C. deprimare medulara

E. opiacee

D. tulburari neurologice

(pag. 239)

E. hipotiroidism
(pag. 272)
Pag. 15 din 284

50 Rabdomiolize (distructii musculare)

medicamentoase sunt determinate de:

*4

Precizai medicamentul care formeaz chelai

insolubili cu metalele bi- sau trivalente:

A. cimetidina

A. penicilin;

B. halotan

B. tetraciclin;

C. litiu

C. amoxicilin;

D. curarizante

D. cefalexin;

E. antimalarice

E. ampicilin.

(pag. 239)

(pag. 194)

Tema nr. 4
Interactiuni medicamentoase
Bibliografie asociata temei:
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii
medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti
2001.
pag. 191-220
*1

Lidocaina este incompatibil la

administrarea injectabil cu:

A. ser fiziologic;
B. ser glucozat;

*5

A. vitamina C;
B. fierul;
C. calciul;
D. hidroxidul de magneziu;
E. vitamina K.
(pag. 195)
*6

C. ap distilat;
D. bicarbonat de sodiu;
E. soluie Ringer.
(pag. 193)
*2

Precizai incompatibilitatea privind soluiile

injectabile pentru cloramfenicol:

A. papaverin;
B. tetracicline;
C. polivitamine;

(pag. 192)
*3

Absorbia tetraciclinei este diminuat cnd

se administreaz per os concomitent cu
urmtoarele substane medicamentoase, cu
excepia:

A. antiacide ce conin calciu;

B. antiacide ce conin magneziu;
C. sucralfat;

ntrzierea golirii stomacului determin o

absorbie intestinal mai lent relevant
clinic pentru urmtoarele asocieri, cu
excepia:

A. paracetamol-parasimpatolitice;
B. paracetamol-metoclopramid;
C. paracetamol-analgezice opioide;
D. acid aminosalicilic-difenhidramina;
E. fenobarbital-hidroxid de aluminiu.
(pag. 195,196)
*7

D. clorur de sodiu;
E. digoxin.

Precizai medicamentul care n asociere cu

dicumarolul crete absorbia
anticoagulantului:

Notai care este tipul de compus care se

formeaz la combinarea benzilpenicilinei cu
procaina:

A. solubil;
B. liposolubil;
C. hidrosolubil;
D. greu solubil care cristalizeaz;
E. insolubil.
(pag. 196)
*8

Notai care este modificarea asupra fluxului

sanguin hepatic produs de propranolol:

D. sulfat feros;

A. fluxul hepatic nu se modific;

E. acid acetilsalicilic.

B. fluxul hepatic scade marcat;

(pag. 194)

C. fluxul hepatic crete;

D. fluxul hepatic scade apoi crete;
E. fluxul hepatic crete apoi scade.
(pag. 196)

Pag. 16 din 284

*9

Urmtoarele medicamente acioneaz ca

inhibitori enzimatici, cu excepia:

A. cimetidin;
B. eritromicin;
C. cloramfenicol;
D. ketoconazol;
E. primidon.
(pag. 198, 200)
* 10 Urmtoarele medicamente acioneaz ca
inductori enzimatici, cu excepia:
A. fenitoin;
B. carbamazepin;
C. dicumarol;
D. primidon;
E. rifampicin.
(pag. 200, 198)
* 11 Notai afirmaia fals despre incompatibiliti:
A. sunt interaciuni in vitro;
B. apar dup ptrunderea medicamentelor n
organism;
C. implic precipitare, efervescen, modificarea
culorii;
D. diazepamul nu se amestec cu alte
medicamente n sering i nu se dilueaz;
E. fierul injectabil este incompatibil cu acidul
ascorbic n sering.
(pag. 192)
* 12 Urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu
excepia:
A. acidul acetilsalicilic se absoarbe mai bine cnd
sucul gastric are un pH ridicat;
B. acidul acetilsalicilic se dizolv mai bine n mediu
alcalin;
C. tetraciclinele se absorb mai puin n mediu
alcalin n care se dizolv cu greutate;
D. absorbia tetraciclinei este crescut cnd se
administreaz concomitent cu preparate de fier,
mai ales sulfat feros;
E. sucralfatul diminueaz absorbia intestinal a
tetraciclinei.
(pag. 194)

* 13 Urmtoarele medicamente determin

scderea motilitii intestinale favoriznd
absorbia substanelor puin solubile, cu
excepia:
A. propantelin;
B. antidepresive triciclice;
C. neuroleptice fenotiazinice;
D. parasimpatolitice;
E. metoclopramid.
(pag. 196)
* 14 Notai afirmaia fals despre interaciuni
medicamentoase care pot fi relevante clinic
datorit deplasrii de pe proteinele
plasmatice:
A. competiia apare cnd locurile de legare de pe
macromoleculele proteice sunt aproape saturate;
B. medicamentul deplasat trebuie s fie legat n
proporie mare (peste 90%) de proteinele
plasmatice;
C. riscul reaciilor adverse sporete cnd indicele
terapeutic al substanei deplasate este mare;
D. sulfamidele antibacteriene pot deplasa alte
medicamente de pe proteine;
E. la deplasarea anticoagulantelor orale pot aprea
hemoragii.
(pag. 197)
* 15 Urmtoarele afirmaii despre fenobarbital
sunt adevrate, cu excepia:
A. crete activitatea enzimelor microzomale
oxidative;
B. crete activitatea glucuroniltransferazei;
C. scade nivelul plasmatic, respectiv eficacitatea
anticoagulantelor orale, prin inhibarea
metabolizrii acestora;
D. este eficace n hiperbilirubinemia i icterul
nuclear la nou-nscut;
E. crete riscul reaciilor toxice la ciclofosfamid,
stimulnd metabolizarea acesteia.
(pag. 199, 200)
* 16 Urmtoarele medicamente scad eliminarea
urinar determinnd interaciuni
medicamentoase relevante clinic, cu
excepia:
A. bicarbonat de sodiu;
B. inhibitori ai enzimei de conversie;
C. probenecid;
D. antiinflamatoare nesteroidiene;
E. litiu.
(pag. 201)

Pag. 17 din 284

* 17 Antagonitii competitivi:
A. blocheaz receptorii astfel nct agonitii, chiar
n concentraii foarte mari, nu pot deplasa
antagonistul;
B. se fixeaz ireversibil de macromoleculele
receptoare;
C. scad potena agonistului;
D. determin curba log doz-efect a agonistului cu
o nlime i o pant mai mic sau acesta va
deveni inactiv;
E. determin att deplasarea spre dreapta ct i
modificarea curbei log dozefect a agonistului.
(pag. 202)
* 18 Urmtoarele medicamente cresc
hepatotoxicitatea paracetamolului, cu
excepia:

22 Notai principalele incompatibiliti ale

gluconatului de calciu cu soluii injectabile:
A. tetracicline;
B. sulfat de magneziu;
C. bicarbonat de sodiu;
D. ser glucozat;
E. noradrenalin.
(pag. 192)
23 Notai medicamentele a cror absorbie
intestinal este diminuat de sucralfat:
A. gentamicin;
B. ftalilsulfatiazol;
C. tetraciclin;
D. fenitoin;

A. fenobarbital;

E. digoxin.

B. propantelin;

(pag. 194)

C. carbamazepin;

24 Ce medicamente pot provoca sindroame de

malabsorbie n administrare cronic prin
afectarea toxic a mucoasei intestinale?

D. rifampicin;
E. fenitoin.
(pag. 216)
* 19 Hidralazina provoac scdere tensional prin
vasodilataie direct, dar aceeasta determin
o reacie simpatic i din aceeast cauz se
impune pentru tratamentul HTA asocierea:
A. hidralazin-hipnotic;
B. hidralazin-simpatomimetic-sedativ;
C. hidralazin-propranolol-diuretic;
D. hidralazin-digoxin;

A. neomicin;
B. acid aminosalicilic;
C. colchicin;
D. aminofilin;
E. ampicilin.
(pag. 195)
25 Precizai medicamentele a cror absorbie
este diminuat de antiacidele pe baz de
aluminiu, calciu sau magneziu:

E. hidralazin-antiaritmic.

A. digoxin;

(pag. 204, 216)

B. ketoconazol;

* 20 Agonitii pariali administrai n doze mari:

A. acioneaz prin adiie cu agonitii deplini;
B. acioneaz prin potenare cu agonitii deplini;
C. acioneaz prin antagonism necompetitiv cu
agonitii deplini;
D. antagonizeaz efectul agonitilor deplini;
E. acioneaz prin eliberarea receptorilor agonitilor
deplini.
(pag. 203)
21 Precizai principalele incompatibiliti ale
soluiilor injectabile pentru heparin:
A. gentamicin;
B. cefalotin;
C. eritromicin;

C. ciprofloxacin;
D. preparate de fier;
E. ranitidin.
(pag. 195)
26 Pentru care medicamente metoclopramida
determin realizarea mai rapid a
concentraiei sanguine maxime prin
accelerarea absorbiei?
A. digoxin;
B. acid acetilsalicilic;
C. paracetamol;
D. pivampicilina;
E. gentamicin.
(pag. 196)

D. barbiturice;
E. ser fiziologic.
(pag. 193)

Pag. 18 din 284

27 Care sunt medicamentele al cror timp de

njumtire este prelungit de cimetidin?

32 Precizai medicamentele a cror eficacitate

scade la asocierea cu rifampicin:

A. diazepam;

A. ampicilin;

B. nitrazepam;

B. anticoagulante orale;

C. fenitoin;

C. antidiabetice orale;

D. anticoagulante orale;

D. glucocorticoizi;

E. barbiturice.

E. contraceptive hormonale orale.

(pag. 199, 198)

(pag. 200)

28 Notai medicamentele a cror metabolizare

este inhibat de fenilbutazon:

33 Notai diureticele cele mai folosite n

tratamentul intoxicaiilor medicamentoase
acute:

A. furosemid;
B. anticoagulante orale;

A. hidroclorotiazid;

C. corticosteroizi;

B. furosemid;

D. fenitoin;

C. spironolacton;

E. verapamil.

D. manitol;

(pag. 198)

E. acetazolamid.

29 Precizai medicamentele care pot determina

interaciuni medicamentoase prin inhibarea
metabolizrii:

(pag. 200)
34 Precizai medicamentele a cror eliminare
urinar este crescut prin alcalinizarea urinii:

A. cloramfenicol;

A. fenobarbital;

B. eritromicin;

B. salicilai;

C. alopurinol;

C. acetazolamid;

D. disulfiram;

D. sulfatiazol;

E. primidon.

E. amfetamin.

(pag. 198, 200)

(pag. 201)

30 Notai caracteristicile induciei enzimatice:

35 Precizai interaciunile de tip antagonism

competitiv:

A. efectul inductor ncepe dup 2-3 zile de

tratament;

A. papaverin - atropin;

B. efectul inductor ncepe din prima zi de tratament;

B. izoprenalin - propranolol;

C. efectul inductor este maxim dup o sptmn;

C. aminofilin - adrenalin;

D. efectul inductor dispare odat cu ntreruperea

tratamentului;

D. hidralazin - propranolol;
E. morfin - naloxon.

E. efectul inductor se menine cteva zile,

sptmni dup oprirea tratamentului.

(pag. 202, 204)

(pag. 199)

36 Notai medicamentele a cror eliminare

urinar este sczut de ctre probenecid:

31 Care sunt mecanismele care explic

eficacitatea fenobarbitalului n icterul nuclear
la nou-nscut?

A. penicilin;
B. fenilbutazon;

A. inducia sintezei anhidrazei carbonice;

C. salicilai;

B. inducia sintezei glucuroniltransferazei;

D. metadon;

C. inducia sintezei colinesterazei;

E. metotrexat.

D. inducia sintezei hialuronidazei;

(pag. 201)

E. inducia unor proteine importante pentru

transportul hepatic al bilirubinei.
(pag. 199, 200)

Pag. 19 din 284

37 n tratamentul intoxicaiei cu amfetamin,

opioide, imipramin se acidific urina cu
doze mari de:
A. acid ascorbic;
B. bicarbonat de sodiu;
C. chinin;
D. acid citric;
E. clorur de amoniu.
(pag. 201)
38 Notai exemple de asocieri de tip antagonism
competitiv:

42 Rifampicina:
A. stimuleaz metabolizarea;
B. scade eficacitatea anticoagulantelor orale;
C. poate fi cauz de eec terapeutic la asocierea cu
contraceptive hormonale;
D. poteneaz efectul glucocorticoizilor la asocierea
cu acetia;
E. administrat la bolnavii cu dependen la
metadon poate declana sindrom de abstinen.
(pag. 200)
43 Alcalinizarea urinii mrete eliminarea:

A. izoprenalin - propranolol;

A. amfetaminei;

B. scopolamin - atropin;

B. fenobarbitalului;

C. morfin - naloxon;

C. salicilailor;

D. furosemid - propranolol;

D. probenecidului;

E. codein - paracetamol.

E. metadonei.

(pag. 202)

(pag. 201)

39 Notai afirmaiile adevrate referitoare la

tetraciclin:

44 n tratamentul intoxicaiei cu amfetamin,

opioide sau imipramin se acidific urina cu
doze mari de:

A. se absoarbe mai puin n mediu alcalin;

B. formeaz chelai insolubili sau inactivi cu
metalele bi- sau trivalente;
C. absorbia este diminuat cnd se administreaz
concomitent cu antiacide ce conin calciu sau
aluminiu;
D. absorbia este crescut cnd se administreaz
concomitent cu antiacide ce conin magneziu
sau cu preparate de fier;
E. absorbia intestinal este diminuat de sucralfat.
(pag. 194)
40 Notai afirmaiile adevrate:
A. sulfasalazina este activat sub influena florei
intestinale;

A. acid folic;
B. acid ascorbic;
C. probenecid;
D. clorur de amoniu;
E. clorochin.
(pag. 201)
45 Administrarea de bicarbonat de sodiu
grbete eliminarea toxicului prin urin n
intoxicaia cu:
A. fenobarbital;
B. opioide;
C. amfetamin;

B. izoprenalina este activat prin sulfoconjugare

sub aciunea florei intestinale;

D. imipramin;

C. clorpromazina micoreaz absorbia levodopa;

(pag. 201, 202)

D. levodopa este metabolizat i inactivat parial n

mucoasa gastric;
E. procain bezilpenicilina se absoarbe rapid de la
locul injectrii intramusculare.
(pag. 195, 196)
41 Care dintre urmtoarele medicamente cresc
motilitatea intestinal scznd absorbia
medicamentelor puin solubile?

E. salicilai.
46 Notai medicamentele care la asocierea cu
anticoagulante orale determin creterea
efectului anticoagulant:
A. barbiturice;
B. salicilai;
C. acid valproic;
D. omeprazol;

A. laxative;

E. eritromicin.

B. neostigmin;

(pag. 206)

C. neuroleptice fenotiazinice;
D. metoclopramid;
E. parasimpatolitice.
(pag. 196)
Pag. 20 din 284

47 Probenecid inhib, prin competiia pentru

transportori, secreia tubular, respectiv
eliminarea urinar pentru:
A. penicilin;
B. digoxin;
C. salicilai;
D. levodopa;
E. fenilbutazon.

Tema nr. 5
Particularitati farmacologice in unele sari patologice
Bibliografie asociata temei:
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii
medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti
2001.
pag. 174-190
*1

(pag. 200, 201)

48 Notai afirmaiile adevrate despre
interaciunile asupra excreiei urinare:
A. deplasarea medicamentelor de pe proteinele
plasmatice favorizeaz eliminarea lor urinar;

Precizai medicamentul care prezint risc de

supradozare i risc de acumulare cu
fenomene toxice n insuficiena cardiac:

A. penicilin;
B. idocain;
C. fenobarbital;

B. penicilinele i salicilaii inhib secreia tubular a

probenecidului;

D. cefalexin;

C. diureticele, mrind fluxul de urin, scad

eliminarea medicamentelor prin interferarea
reabsorbiei lor tubulare;

(pag. 175, 176)

E. ampicilin.
*2

Notai clasa de medicamente care poate

determina dureri anginoase la cardiaci:

D. modificarea pH-ului urinii influeneaz

reabsorbia tubular a medicamentelor sau
metaboliilor acizi sau baze slabe;

A. barbiturice;

E. medicamentele slab acide se elimin urinar mai

mult cnd urina este acid.

C. glucocorticoizi;

(pag. 200, 201)

49 Notai medicamentele a cror absorbie
intestinal este sczut de sucralfat:
A. fenitoin;

B. beta-blocante;
D. blocante ale canalelor de calciu;
E. simpatomimetice.
(pag. 177)
*3

B. chinolone antibacteriene;
C. tetracicline;
D. gentamicin;
E. digoxin.
(pag. 218)
50 Fenobarbitalul este un inductor enzimatic
activ i crete activitatea:
A. enzimelor microzomale oxidative;
B. aldehid-dehidrogenazei;
C. glucuroniltransferazei;
D. srurilor biliare;
E. vitaminei D.
(pag. 199)

Care este clasa de medicamente care poate

produce rspuns eritropoietic crescut n
insuficiena renal?

A. digitalice;
B. androgeni;
C. aminoglicozide;
D. anticoad.anticoagulante;
E. antidiabetice orale.
(pag. 184)
*4

Ce medicament determin la hepatici apnee

toxic la doze mici?

A. teofilin;
B. fenitoin;
C. suxametoniu;
D. lidocain;
E. cloramfenicol.
(pag. 189)

Pag. 21 din 284

*5

Scderea eficacitii cloxacilinei n

insuficiena renal este determinat de:

A. creterea concentraiei formei libere;

B. acumularea medicamentului n snge;

* 10 Precizai medicamentul pentru care timpul de

njumtire este dublat att n ciroz ct i
n hepatita acut, dar semnificaia clinic
este minor deoarece are un indice
terapeutic mare:

C. creterea metabolizrii hepatice;

A. digitoxin;

D. creterea eliminrii renale;

B. prednison;

E. diminuarea absorbiei digestive.

C. furosemid;

(pag. 180)

D. fenitoin;

*6

Precizai medicamentele care determin

apariia edemelor la cardiaci:

A. digitalice;
a.digitalice;

E. diazepam.
(pag. 188)
* 11 Administrat la bolnavi cu insuficien
cardiac, lidocaina realizeaz:

B. antiaritmice;

A. un volum de distribuie crescut;

C. anestezice generale;

B. o concentraie sanguin sczut;

D. glucocorticoizi;

C. concentraii relativ mari n miocard i creier;

E. simpatomimetice.

D. eliminare rapid sub form de metabolii toxici;

(pag. 177)

E. inciden sczut a reaciilor adverse la

introducerea intravenoas rapid de doze mari.

*7

Care este medicamentul care nu determin la

cardiaci aritmii ectopice?

A. propranolol;
B. teofilin;
C. cafein;
D. levodopa;
E. digitalice.
(pag. 177)
*8

Tinerii cu hipertensiune arterial labil

rspund bine la medicaia:

A. diuretic;

(pag. 176)
* 12 La bolnavii cu insuficien cardiac,
procainamida:
A. prezint concentraii sczute n snge, miocard,
creier;
B. eliminarea nu este influenat de afectarea
funciei renale;
C. prezint timpul de njumtire sczut la cardiaci
cu funcie renal necorespunztoare;
D. poate determina acumularea de metabolii toxici
ca N-acetilprocainamida;

B. blocant beta-adrenergic;

E. nu determin fenomene toxice la administrarea

intravenoas.

C. digitalic;

(pag. 176)

D. antiaritmic;
E. vasodilatatoare.
(pag. 179)
*9

Esofagita de reflux contraindic:

A. antiacidele;
B. omeprazolul;
C. metoclopramidul;
D. ranitidina;
E. atropina.
(pag. 187)

* 13 Referitor la modificri fiziopatologice la

cardiaci care pot influena reactivitatea
tisular la unele medicamente, urmtoarele
afirmaii sunt adevarate cu excepia:
A. deficit al pompei cardiace favorizarea aciunii
de deprimare miocardic;
B. miocard alterat cu hiperexcitabilitate
favorizarea aritmiilor ectopice;
C. coronaropatie favorizarea ischemiei miocardice;
D. dezechilibre electrolitice, hipokaliemie
favorizarea aritmiilor ectopice;
E. tulburri de conducere n miocard favorizarea
reteniei hidrosaline.
(pag. 177)

Pag. 22 din 284

* 14 Urmtoarele medicamente determin

micorarea conducerii atrio-ventriculare
putnd determina bloc atrio-ventricular la
cardiaci cu tulburri de conducere n
miocard, cu excepia:
A. digoxin;
B. blocante beta-adrenegice;
C. verapamil;
D. simpatomimetice;
E. procainamid.
(pag. 177)
* 15 Urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu
excepia:
A. timpul de njumtire al antibioticelor
aminoglicozide crete de la 2-3 ore la 40-60 ore
pentru bolnavul anuric;
B. doza obinuit de gentamicin (60-80 mg) se
administreaz la interval de 8 ore pentru un
clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min;

* 17 Urmtoarele afirmaii sunt false, cu excepia:

A. tranzitul intestinal accelerat nu influeneaz
absorbia medicamentelor puin liposolubile;
B. preparatele retard de nitroglicerin i digoxina
sub form de comprimat nu au absorbia
modificat n condiiile unui tranzit
gastrointestinal rapid;
C. ntrzierea golirii stomacului i a tranzitului
intestinal micoreaz absorbia levodopei;
D. sulfasalazina are eficacitate crescut dup
rezecia de colon;
E. pivampicilina elibereaz rapid ampicilina activ n
boala celiac.
(pag. 185, 186)
* 18 Urmtoarele medicamente cu un clearance
hepatic intrinsec mare au metabolizarea
dependent critic de circulaia hepatic, cu
excepia:
A. lidocain;
B. propranolol;

C. streptomicina se administreaz n doz de 500

mg la 24-48 ore pentru un clearance al
creatininei ntre 70 i 10 ml/min;

C. morfin;

D. penicilinele se elimin mai ales renal;

E. teofilin.

E. doze foarte mari de benzilpenicilin (peste 20

000 000 u.i.) pot provoca la uremici fenomene de
encefalopatie i anemie hemolitic.

(pag. 188)

(pag. 180, 181)

* 16 Notai afirmaia fals:
A. digoxina se elimin renal, nemodificat n
proporie de circa 2/3;
B. n insuficiena renal grav timpul de
njumtire plasmatic al digoxinei crete la 80100 ore ;
C. la un clearance al creatininei mai mic de 5
ml/min sunt suficiente 0,25 mg de digoxin de 3
ori lun;

D. nortriptilin;

* 19 Suxametoniu poate determina la hepatici,

datorit deficitului de pseudocolinesteraz,
la doze mici:
A. reacii hipoglicemice;
B. apnee toxic;
C. convulsii;
D. acidoz lactic;
E. icter medicamentos.
(pag. 189)
* 20 Notai afirmaia adevrat:

D. procainamida prezint tendina la acumulare n

insuficiena renal;

A. majoritatea cefalosporinelor sunt epurate

predominant prin excreie renal;

E. utilizarea propranololului n insuficiena renal

sever trebuie evitat.

B. timpul de njumtire al cefalosporinelor scade

n prezena insuficienei renale;

(pag. 181, 182)

C. tetraciclina i oxitetraciclina sunt indicate n

prezena insuficienei renale;
D. eliminarea sulfamidelor antimicrobiene nu este
modificat n insuficiena renal;
E. pentru co-trimoxazol excreia ambelor
componente sulfametoxazol i trimetoprim
este crescut pentru un clearance al creatininei
sub 25 ml/min i nu trebuie modificat intervalul
ntre doze.
(pag. 181)

Pag. 23 din 284

21 Notai afirmaiile adevrate:

A. bolnavii uremici sunt relativ rezisteni la vitamina
D;

25 Notai afirmaiile adevrate despre afeciunile

tubului digestiv ce pot influena cinetica
medicamentelor:

B. n steatoree absorbia calciului, fierului este

deficitar;

A. tranzitul intestinal accelerat n enteritele acute

diminueaz absorbia;

C. n esofagita de reflux se recomand

anticolinergice de tip atropinic pentru creterea
tonusului sfincterului esofagian inferior;

B. n caz de stenoz piloric curba concentraie

plasmatic n funcie de timp nu se modific
pentru medicamentele administrate oral;

D. n colita ulceroas sunt indicate opiodele i

loperamida;

C. n caz de obstrucie intestinal se recomand

administrarea medicamentelor pe cale oral
pentru absorbie crescut;

E. diureticele, utilizate abuziv la cirotici, pot precipita

coma hepatic.
(pag. 184, 186, 187,190)
22 Care dintre urmtoarele medicamente
determin edeme, agravarea insuficienei
cardiace i hipertensiunii arteriale la
cardiaci?
A. digitalice;
B. glucocorticoizi;

D. n enterita segmentar sau boala Crohn

absorbia lincomicinei i a co-trimoxazolului este
ntrziat, iar absorbia propranololului este
crescut;
E. la femei cu diverticuloza intestinului subire
crete absorbia asociaiilor estroprogestative.
(pag. 185, 186)
26 Notai medicamentele ce pot declana sau
precipita coma hepatic la cirotici:

C. verapamil;

A. teofilin;

D. levodopa;

B. morfin;

E. carbenoxolon.

C. anticoagulante cumarinice;

(pag. 177)

D. diuretice kaliuretice (abuziv);

23 Care dintre urmtoarele medicamente

favorizeaz aritmiile ectopice la cardiaci?

E. cloramfenicol.

A. digitalice;
B. fenilbutazon;
C. verapamil;

(pag. 189)
27 Notai medicamentele ce pot determina
apariia blocului atrio-ventricular la pacieni
cu tulburri de conducere n miocard:

D. antidepresive triciclice;

A. simpatomimetice;

E. anestezice generale.

B. cafein;

(pag. 177)

C. verapamil;

24 Notai medicamentele cu tendin la

acumulare i creterea concentraiei
sanguine prin diminuarea eliminrii renale n
caz de insuficien renal:
A. captopril;
B. digoxin;
C. cloxacilin;
D. fenitoin;
E. ranitidin.
(pag. 1180)

D. digoxin;
E. fenilbutazon.
(pag. 177)
28 Care dintre urmtoarele afirmaii sunt
adevrate?
A. n insuficiena cardiac tiopentalul tinde s se
acumuleze n creier cu prelungirea efectului;
B. toate situaiile hemodinamice cu diminuarea
fluxului sanguin renal favorizeaz epurarea
digoxinei;
C. propranololul micoreaz fluxul sanguin hepatic
i poate diminua epurarea altor medicamente cu
clearance-ul hepatic mare;
D. n insuficiena cardiac (mai ales n formele
grave) i n strile de oc trebuie evitat
administrarea intravenoas rapid de doze mari
de lidocain;
E. n cazul teofilinei, insuficiena cardiac crete
mult timpul de njumtire pn la 25 de ore.
(pag. 176, 177)

Pag. 24 din 284

29 Cnd clearance-ul creatininei are valori

foarte mici (sub 10 ml/min) este necesar
scderea dozelor pentru cefalotin, existnd
risc de:

33 Anticoagulantele orale sunt contraindicate n

prezena obstruciei biliare i la hepatici
deoarece:
A. pot fi cauz de tromboze;

A. hemoliz;

B. pot fi cauz de accidente hemoragice;

B. afectare toxic a rinichiului;

C. declaneaz coma hepatic;

C. fenomene de encefalopatie;

D. la aciunea lor antivitaminic K se adaug

absorbia deficitar a acestei vitamine;

D. ototoxicitate;
E. aritmii ectopice.
(pag. 181)
30 La doze mari de carbenicilin sodic,
administrate la bolnavi uremici, s-au
semnalat:
A. acidoz;
B. hipernatremie;
C. convulsii;
D. hipertensiune arterial;
E. hemoragii.
(pag. 181)
31 Care sunt procesele de metabolizare a
medicamentelor modificate la bolnavii cu
insuficien renal?
A. crete hidroxilarea n rinichi a vitaminei D;
B. hidroliza esterazic a procainei este inhibat;

E. la aciunea lor antivitaminic K se adaug

sinteza hepatic necorespunztoare a unor
factori ai coagulrii.
(pag. 189, 190)
34 Notai afirmaiile adevrate:
A. administrarea de lidocain la cirotici crete riscul
toxicitii neurologice, impunnd reducerea
dozelor la jumtate;
B. n hepatita acut viral epurarea lidocainei este
mult diminuat i se contraindic administrarea;
C. pentru diazepam timpul de njumtire este
dublat att n ciroz ct i n hepatita acut, dar
semnificaia clinic este minor, deoarece are un
indice terapeutic mare;
D. metildigoxina realizeaz concentraii sanguine
sczute la hepatici, impunnd creterea dozelor;
E. prednisonul tinde s realizeze niveluri sanguine
active mai mari n insuficiena hepatic.

C. acetilarea sulfafurazolului este stimulat;

(pag. 188, 189)

D. degradarea metabolic a hormonului

paratiroidian n esutul renal este inhibat;

35 n insuficiena cardiac scderea fluxului

sanguin la nivelul mucoasei
gastrointestinale i al esutului subcutanat i
muscular determin micorarea absorbiei
digestive i de la locul injectrii pentru:

E. acetilarea izoniazidei este inhibat (la acetilatori

leni).
(pag. 184)
32 Notai medicamentele toxice pentru rinichi
care trebuie indicate cu pruden sau evitate,
dup caz, la renali:
A. antibiotice aminoglicozidice nefrotoxice;
B. fenotiazine neuroleptice pigmentaii cutanate;
c
C. fenilbutazona necroz cortical;
D. sulfamide antidiabetice - hipoglicemie i acidoz
lactic;

A. fenitoin;
B. lanatozid C;
C. digoxin;
D. procainamid;
E. nifedipin.
(pag. 175)
36 Referitor la medicamente, insuficiena
cardiac le poate influena:
A. absorbia;
B. distribuia;

E. metoxifluran insuficien renal acut (mai ales

la asocierea cu cefaloridin sau tetraciclin).

C. epurarea;

(pag. 185)

D. inhibiia enzimatic;
E. inducia enzimatic.
(pag. 174)

Pag. 25 din 284

37 La pacienii cu insuficien cardiac

procainamida prezint:

42 Medicamente cu risc toxic crescut n

insuficiena renal sunt:

A. fluxul sanguin hepatic crescut;

A. fenobarbital;

B. volum de distribuie sczut;

B. captopril;

C. concentraii crescute n snge;

C. atenolol;

D. concentraii crescute n miocard;

D. nitroprusiat de sodiu;

E. concentraii crescute n creier;

E. enalapril.

(pag. 176)

(pag. 182)

38 Precizai medicamentele care la cardiaci pot

precipita insuficiena cardiac:

43 n insuficiena renal prin scderea

reactivitii tisulare scade eficacitatea pentru:

A. digitalice;

A. atropin;

B. chinidin;

B. vasopresin;

C. disopiramid;

C. insulin;

D. verapamil;

D. diazepam;

E. anestezice generale.

E. oxazepam.

(pag. 177)

(pag. 184)

39 Precizai medicamentele care pot declana

aritmii grave la cardiaci:

44 Selectai medicamentele care au risc crescut

de hiperkaliemie n insuficiena renal:

A. efedrin;

A. furosemid;

B. izoprenalin;

B. spironolacton;

C. amfetamin;

C. triamteren;

D. adrenalin;

D. anticoagulante;

E. verapamil.

E. suxametoniu.

(pag. 178)

(pag. 184)

40 Precizai medicamentele care n insuficiena

renal, prin diminuarea eliminrii renale, au
risc crescut de reacii toxice:

45 Diureticele tiazidice, administrate n doze

mari, n insuficiena renal determin:
A. agravarea insuficienei renale;

A. izoniazid;

B. favorizarea hemoconcentraiei;

B. sulfamide;

C. scderea filtrrii glomerulare;

C. ranitidin;
D. captopril;

D. tendin de acumulare prin insuficiena eliminrii

renale;

E. famotidin.

E. creterea diurezei.

(pag. 180)

(pag. 185)

41 Cnd n insuficiena renal clearance-ul

creatininei are valori foarte mici este
necesar scderea dozelor pentru:

46 Precizai substanele medicamentoase

metabolizate n tubul digestiv:
A. levodopa;

A. oxacilin;

B. teofilin;

B. cefaloridin;

C. clorpromazin;

C. amplicilin;

D. sulfasalazin;

D. amoxicilin;

E. pivampicilin.

E. cefalotin.

(pag. 186)

(pag. 181)

Pag. 26 din 284

47 Precizai medicamentele a cror absorbie

este sczut n steatoree:
A. vitamina C;
B. vitamina D;
C. vitamina K;
D. calciul;
E. fierul.

Tema nr. 6
Antibiotice cu structura betalactamica
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 967-998
*1

(pag. 186)
48 Precizai medicamentele a cror absorbie
este mai mic n diverticuloza intestinului
subire:

Care dintre urmatoarele enunturi despre

benzilpenicilina nu este adevarat?

A. Este inactivata de acidul clorhidric din stomac

B. este o penicilina cu spectru larg
C. poate produce dureri la locul injectarii i.m.

A. sulfafurazol;

D. este antibiotic de electie n lues

B. ampicilin;
C. acid acetilsalicilic;

E. efectul sau antimicrobian este crescut de

Probenecid

D. estroprogestative;

(pag. 971-972)

E. propranolol.

*2

(pag. 186)
49 Mecanismele care determin risc toxic
crescut la hepatici pentru tiopental sunt:
A. scderea eliminrii renale;
B. epurare hepatic deficitar;
C. diminuarea legrii de proteinele plasmatice;
D. creterea concentraiei proteinelor plasmatice;
E. modificarea electroliilor serici.
(pag. 189)
50 Notai medicamentele a cror epurare este
micorat ca urmare a deficitului de
metabolizare de ctre ficatul bolnav:
A. diazepam;
B. fenitoin;
C. teofilin;
D. cloramfenicol;

Care dintre urmatoarele enunturi despre

peniciline nu este adevarat?

A. Mecanismul actiunii antibacteriene este

bactericid de tip degenerativ
B. au potential alergizant foarte mare
C. administrarea parenterala prezinta cel mai mic
risc de declansare a reactiilor adverse
D. au un nucleu comun format dintr-un inel
tiazolidinic si un inel beta-lactamic
E. spectrul antimicrobian difera n cadrul diverselor
grupe de peniciline
(pag. 967-971)
*3

Care dintre urmatoarele enunturi despre

benzatinbenzilpenicilina nu este adevarat?

A. Este o sare a benzilpenicilinei cu

dibenziletilendiamina
B. spectrul antibacterian este identic cu cel al
penicilinei G

E. digoxin.

C. poate produce la locul injectiei i.m. durere,

noduli, induratii

(pag. 188, 181)

D. este indicata n infectii grave

E. se administreaza pentru profilaxia infectiei
streptococice la bolnavi cu reumatism
poliarticular acut
(pag. 973)
*4

Nu face parte din grupa penicilinelor

antistafilococice:

A. amoxicilina
B. oxacilina
C. cloxacilina
D. dicloxacilina
E. nafcilina
(pag. 974-978)

Pag. 27 din 284

*5

Nu face parte din grupa penicilinelor cu

spectru larg, active pe Pseudomonas:

* 10 Indicatia principala a carbenicilinei este

tratamentul infectiilor cu:

A. carbenicilina

A. Treponema

B. ticarcilina

B. Candida albicans

C. piperacilina

C. Pseudomonas

D. azlocilina

D. virusuri

E. temocilina

E. stafilococi secretori de beta-lactamaza

(pag. 980-982)

(pag. 980-981)

*6

Apartine grupului monobactamilor:

* 11 Mecilinamul apartine:

A. imipenem

A. penicilinelor antistafilococice

B. aztreonam

B. penicilinelor active pe enterobacteriacee

C. mecilinam

C. penicilinelor active fata de Pseudomonas

D. meropenem

D. penicilinelor cu spectru larg

E. piperacilina

E. monobactamilor

(pag. 981-982, 996-997)

(pag. 967-968, 982, 997)

*7

Urmatoarele enunturi despre ampicilina sunt

corecte, cu exceptia:

A. este rezistenta la actiunea acidului clorhidric din

stomac
B. absorbtia este redusa daca administrarea se
face pe stomacul plin

* 12 Alegeti singurul enunt incorect:

A. procainbenzilpenicilina elibereaza procaina cu
potential alergizant crescut
B. pivampicilina este un prodrog
C. benzilpenicilina este o penicilina naturala

C. are potential alergizant foarte mic

D. benzilpenicilina are capacitate antigenica foarte

mica

D. este indicata n infectii biliare cu colibacili sensibili

E. sulbactamul este un inhibitor de beta lactamaza

E. se asociaza cu sulbactam pentru largirea

spectrului sau antimicrobian

(pag. 967, 970-972, 976-977)

(pag. 970, 976-977)

*8

Care dintre urmatoarele peniciline nu se

administreaza pe cale orala?

A. fenoximetilpenicilina
B. oxacilina
C. ampicilina
D. carbenicilina
E. amoxicilina
(pag. 974-980)
*9

Urmatoarele enunturi despre amoxicilina

sunt corecte, cu exceptia:

A. are biodisponibilitate orala mai mare comparativ

cu ampicilina

* 13 Alegeti singurul enunt incorect:

A. mecanismul de actiune al cefalosporinelor este
bacteriostatic, prin fixare pe subunitatile 30S ale
ribozomilor bacterieni
B. cefalosporinele sunt antibiotice cu structura betalactamica
C. nucleul de baza al cefalosporinelor este acidul 7aminocefalosporanic
D. toate cefalosporinele au difuziune buna n
tesuturi si n lichidele biologice, dar difera ntre
ele n functie de gradul de difuziune n lichidul
cefalorahidian
E. eliminarea cefalosporinelor se face predominant
renal
(pag. 983-984)

B. absorbtia nu este influentata de prezenta

alimentelor
C. concentratia plasmatica realizata este mai mare
comparativ cu ampicilina
D. se administreaza oral, i.m., i.v.
E. nu difuzeaza n secretiile traheobronsice
(pag. 978)

Pag. 28 din 284

* 14 Alegeti enuntul incorect referitor la

cefalosporinele din generatia I:
A. sunt utile n infectii cu bacterii gram pozitive,
rezistente la peniciline
B. se utilizeaza n meningite
C. substantele active dupa administrare orala sunt
indicate n infectii respiratorii
D. substantele administrate parenteral sunt utile
pentru profilaxia infectiilor chirurgicale
E. n cazul infectiilor sistemice cu bacili gram
negativ sensibili, se asociaza cu aminoglicozide
(pag. 985)
* 15 Face parte din clasa cefalosporinelor
parenterale din generatia I:

* 19 Nu face parte din grupa cefalosporinelor

parenterale din generatia a III-a:
A. cefotaxima
B. cefalexina
C. ceftriaxona
D. cefoperazona
E. ceftazidima
(pag. 984, 991-994)
* 20 Face parte din clasa cefalosporinelor orale
vechi:
A. cefotaxima
B. ceftriaxona
C. cefalexina

A. cefaclor

D. cefoperazona

B. cefixima

E. ceftazidima

C. ceftibuten

(pag. 984, 991-994)

D. cefazolina
E. cefetamet
(pag. 983-984, 988, 995-996)
* 16 Care dintre urmatoarele cefalosporine se
administreaza pe cale orala?
A. cefazolina

21 Penicilinele:
A. au ca nucleu comun acidul peniciloic
B. au ca nucleu comun acidul 6-aminopenicilinamic
C. au un nucleu comun format dintr-un nucleu
dihidrotiazinic si un inel beta-lactamic

B. cefalotina

D. au un nucleu comun format dintr-un nucleu

tiazolidinic si un inel beta-lactamic

C. cefalexina

E. au structura aminociclitol-aminoglicozidica

D. ceftazidima

(pag. 967, 983, 1006)

E. cefepima

22 Urmatoarele peniciline naturale sunt

peniciline depozit:

(pag. 983-984)
* 17 Alegeti enuntul incorect referitor la cefepima:
A. este o cefalosporina din generatia a IV-a
B. are un spectru antibacterian larg
C. prezinta avantajul fata de cefalosporinele din
generatia a III-a ca rezistenta se instaleaza mult
mai lent
D. este indicata n infectii urinare
E. are absorbtie orala buna
(pag. 993-994)
* 18 Face parte din grupa cefalosporinelor
parenterale din generatia a IV-a:
A. cefepima

A. benzatinbenzilpenicilina
B. benzilpenicilina
C. ampicilina
D. procainbenzilpenicilina
E. oxacilina
(pag. 967)
23 Peniciline cu spectru larg (aminopeniciline)
sunt:
A. benzilpenicilina
B. fenoximetilpenicilina
C. ampicilina
D. amoxicilina

B. cefalexina

E. bacampicilina

C. cefaclor

(pag. 967)

D. cefixima
E. cefalotina
(pag. 983-984, 993-995)

Pag. 29 din 284

24 Sunt active fata de Pseudomonas:

29 Benzatinbenzilpenicilina se administreaza:

A. carbenicilina

A. n scarlatina

B. cefalotina

B. n infectii urinare cu germeni sensibili: colibacili

sau Proteus mirabilis

C. piperacilina
D. ticarcilina
E. cefepima
(pag. 968, 971, 987, 993)
25 Urmatoarele peniciline nu fac parte din clasa
penicilinelor active fata de enterobacteriacee:
A. mecilinam
B. fenoximetilpenicilina
C. temocilina
D. pivmecilinam
E. benzatinbenzilpenicilina

C. pentru profilaxia infectiei streptococice la bolnavi

cu reumatism poliarticular acut
D. n infectii grave
E. n sifilis
(pag. 973)
30 Mecanismele de actiune posibile ale
penicilinelor sunt:
A. legare de proteinele membranare PBP
B. legarea covalenta a penicilinelor de
transpeptidazele care asigura soliditatea
peretelui bacterian

(pag. 967-968, 973-974)

C. fixarea pe subunitatea 50S a ribozomilor

bacterieni, inhibnd sinteza proteica microbiana

26 Spectrul antimicrobian al penicilinelor

naturale cuprinde:

D. activarea unor enzime autolitice: autolizine,

mureinhidrolaze

A. stafilococul penicilinazosecretor
B. spirochete: treponema

E. fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor

bacterieni, inhibnd sinteza proteica microbiana

C. Pseudomonas aeruginosa

(pag. 969)

D. coci grampozitiv: streptococi, pneumococi

31 Fenoximetilpenicilina:

E. coci gramnegativ: gonococi, meningococi

A. este inactivata de acidul clorhidric din stomac

(pag. 969, 971)

B. este indicata n infectii usoare

27 Fac parte din grupa penicilinelor

antistafilococice:

C. se administreaza oral ca sare de potasiu sub

forma de comprimate

A. oxacilina
B. benzilpenicilina
C. flucloxacilinadicloxacilina
D. dicloxacilina
E. nafcilina
(pag. 967)
28 Sunt reactii adverse provocate de peniciline:

D. este preferabil ca administrarea sa se faca pe

stomacul gol
E. este numita si penicilina G
(pag. 974)
32 Sunt asocieri penicilina-inhibitor de betalactamaza utilizate n terapeutica:
A. ampicilina-sulbactam
B. amoxicilina-acid clavulanic

A. retinita pigmentara fara afectarea vederii

C. oxacilina-acid clavulanic

B. reactii alergice

D. oxacilina-sulbactam

C. favorizarea suprainfectiilor, dupa administrarea

orala a penicilinelor cu spectru larg
D. reactia Herxheimer

E. ticarcilina-acid clavulanic
(pag. 975, 977, 978, 981)

E. somnolenta
(pag. 970, 971)

Pag. 30 din 284

33 Alegeti enunturile corecte referitoare la

amoxicilina:
A. are biodisponibilitate orala mai mare comparativ
cu ampicilina
B. absorbtia sa este influentata de prezenta
alimentelor
C. are difuziune buna n tesuturi, inclusiv n
secretiile traheobronsice
D. se asociaza cu clavulanat de potasiu pentru
largirea spectrului sau antimicrobian

38 Rezistenta bacteriana la peniciline poate

apare:
A. prin secretie de beta-lactamaze
B. prin prezenta unor 3-acetiltransferaze care
acetileaza gruparile amino
C. prin modificarea receptorilor membranari specifici
D. prin prezenta unor 5-fosfotransferaze care
fosforileaza gruparile hidroxil

E. se administreaza oral, i.m., i.v

E. datorita unor mutatii cromozomiale care modifica

locul de legare a antibioticului de subunitatile
ribozomale 30S

(pag. 978)

(pag. 969, 1008)

34 Alegeti enunturile incorecte referitoare la

peniciline:

39 Imipenem:
A. are un spectru antibacterian ngust

A. capacitatea antigenica a penicilinelor este

datorata att moleculelor de antibiotic ct si unor
metaboliti care functioneaza ca haptene

C. este bacteriostatic

B. procainbenzilpenicilina nu are potential alergizant

deoarece elibereaza procaina

D. este indicat n infectii nosocomiale cu germeni

gram negativ multirezistenti

C. ampicilina este puternic sensibilizanta

E. se administreaza oral

D. aplicarea locala pe tegumente sau pe mucoase

scade riscul alergiilor

(pag. 996, 997)

E. administrarea parenterala prezinta cel mai mare

risc de declansare a reactiilor adverse
(pag. 970)
35 Ampicilina:
A. este un prodrog
B. este indicata n infectii biliare cu colibacili sensibili
C. este indicata n uretrita gonococica
D. este o penicilina cu spectru ngust
E. se elimina predominant renal, n forma activa
(pag. 976-977)
36 Carbenicilina:
A. se absoarbe dupa administrare orala
B. este o penicilina antistafilococica
C. poate produce accidente hemoragice, la doze
mari si la bolnavi cu insuficienta renala

B. se foloseste n terapeutica asociat cu cilastatin

40 Aztreonam:
A. este un antibiotic cu nucleu betalactamic
monociclic
B. are mecanism de actiune bacteriostatic
C. este rezistent la majoritatea betalactamazelor
produse de bacili gram negativ aerobi
D. este indicat n infectii nosocomiale cu bacili gram
negativ rezistenti la alte antibiotice
E. face parte din grupa carbapenemilor
(pag. 996-998)
41 Reactii adverse comune cefalosporinelor
sunt:
A. reactii de hipersensibilizare
B. ototoxicitate
C. reactii hematologice
D. hepatotoxicitate
E. hipotensiune ortostatica

D. poate produce tulburari electrolitice, n cazul unui

tratament intensiv, cu doze mari

(pag. 984-985)

E. se asociaza cu aminoglicozidele n aceeasi

seringa sau sac perfuzor

42 Sunt cefalosporine din generatia a II-a:

(pag. 980-981)
37 Mecilinam:
A. se elimina renal, realiznd concentratii urinare
mari
B. are spectru antibacterian larg
C. se absoarbe dupa administrare orala

A. cefepima
B. cefamandol
C. cefuroxima
D. cefoxitina
E. cefoperazona
(pag. 983-984, 988-993)

D. nu provoaca reactii alergice

E. este indicat n infectii urinare cu germeni sensibili
(pag. 982)
Pag. 31 din 284

43 Sunt cefalosporine parenterale din generatia

a III-a:

48 Fac parte din clasa cefalosporinelor orale:

A. cefalexina

A. cefotaxima

B. cefaclor

B. ceftriaxona

C. cefixima

C. ceftazidima

D. cefetamet

D. cefoperazona

E. cefalotina

E. cefepima

(pag. 983-984, 995)

(pag. 991-993)
44 Sunt active dupa administrare orala:
A. benzilpenicilina
B. amoxicilina
C. cefaclor
D. ceftazidima
E. piperacilina
(pag. 971, 978, 981, 992, 994)
45 Sunt cefalosporine orale noi:

49 Alegeti enunturile corecte referitoare la

cefalosporine:
A. sunt antibiotice cu nucleu policiclic
naftacencarboxamidic
B. nefrotoxicitatea este potentata de asocierea cu
aminoglicozidele
C. au mecanism de actiune bacteriostatic
D. se elimina predominant digestiv
E. au indicatii terapeutice diferite n functie de
generatia din care fac parte

A. cefixima

(pag. 983-985)

B. cefazolina

50 Benzilpenicilina este antibiotic de electie n:

C. cefalotina

A. infectii cu streptococ hemolitic

D. ceftibuten

B. infectii cu meningococ

E. cefetamet

C. lues

(pag. 983-984, 995-996)

D. infectii cu enterobacteriacee

46 Mecanismul de actiune al cefalosporinelor

este bactericid prin:

E. infectii cu pneumococ

A. fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor

bacterieni
B. fixarea pe subunitatile 50S ale ribozomilor
bacterieni
C. mpiedicarea formarii legaturilor transversale la
nivelul polimerului peptoglicanic din structura
peretelui bacterian
D. inhibarea ADN-girazei
E. activarea autolizinelor bacteriene
(pag. 984)
47 Cefuroxima:
A. este indicata n infectii urinare cu germeni
sensibili

(pag. 968, 972)

Tema nr. 7
Antibiotice: macrolide, aminoglicozide, tetracicline,
fenicoli si polipeptide
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 998-1004, pag. 1006-1017, pag. 1019-1030
*1

Mecanismul de actiune al antibioticelor

aminoglicozide consta n:

A. inhibitia sintezei proteice bacteriene, prin fixarea

pe subunitatile ribozomale 50S
B. inhibitia ADN-topoizomerazelor bacteriene

B. este activa ca atare dupa administrare orala

C. inhibitia sintezei proteice bacteriene, prin fixarea

pe subunitatile ribozomale 30S

C. sub forma de cefuroxim-axetil are

biodisponibilitate orala buna

D. inhibitia sintezei peretelui bacterian

D. este o cefalosporina din generatia a II-a

E. alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice

a celulei bacteriene

E. este o cefalosporina orala "veche"

(pag. 1007)

(pag. 984, 989)

Pag. 32 din 284

*2

Care din urmatoarele afirmatii privind

aminoglicozidele este incorecta?

*7

Urmatoarele afirmatii despre aminoglicozide

sunt adevarate, cu exceptia:

A. au absorbtie orala redusa

A. au absorbtie orala redusa

B. difuzeaza bine n tesuturi, mai ales n lichidul

cefalorahidian

B. au T1/2 scurt (2 - 3 ore)

C. sunt antibiotice cu indice terapeutic mic

D. principalele reactii adverse sunt ototoxicitatea si
nefrotoxicitatea
E. au efect postantibiotic
(pag. 1007, 1009)
*3

Nu creste ototoxicitatea aminoglicozidelor:

A. cisplatin
B. bumetanid
C. furosemid
D. sulfat de magneziu
E. acid etacrinic
(pag. 1010)
*4

Care dintre antibioticele aminoglicozide

urmatoare are cel mai redus efect ototoxic?

A. amikacina
B. kanamicina
C. streptomicina
D. tobramicina
E. netilmicina
(pag. 1009)
*5

Notati varianta incorecta n ceea ce priveste

administrarea streptomicinei:

C. nu trec prin placenta

D. mecanismul de actiune este bactericid
E. au efect postantibiotic
(pag. 1007)
*8

Urmatoarele aminoglicozide sunt din

generatia I, cu exceptia:

A. streptomicina
B. kanamicina
C. neomicina
D. amikacina
E. paromomicina
(pag. 1006)
*9

Streptomicina:

A. are absorbtie digestiva crescuta

B. are difuziune buna in tesuturi si LCR
C. traverseaza placenta
D. nu este activa pe bacilul Koch uman
E. este contraindicata la copii si sugari
(pag. 1011, 1012)
* 10 Neomicina:
A. are ototoxicitate si nefrotoxicitate scazuta
B. se utilizeaza frecvent pe cale sistemica

A. la copii si sugari se administreaza 2-5 mg/kg/zi

fara a depasi 0,5 g/zi

C. este contraindicata in infectii digestive

B. tularemie - i.m. 1-2 g/zi timp de o saptamna

E. se administreaza local in piodermite si furuncule

C. bruceloza (forme grave) - 2 g/zi, 2 3 saptamni

(asociata cu tetraciclina)

(pag. 1013)

D. endocardita bacteriana cu enterococi - n

asociere cu penicilina
E. pesta 4 g/zi primele doua zile, apoi 1 g/zi timp
de o saptamna
(pag. 1012)
*6

Care dintre urmatoarele antibiotice nu este

activ pe Treponema palidum?

D. administrata oral agraveaza coma hepatica

* 11 Notati afirmatia falsa despre gentamicina:

A. se asociaza cu chimioterapice specifice in
tratamentul tuberculozei
B. este indicata in infectii grave cu germeni gram
negativ sensibili
C. se asociaza cu carbenicilina in infectii cu
Pseudomonas

A. benzilpenicilina

D. in arsuri infectate se foloseste pe cale sisitemica

si topic

B. gentamicina

E. la adult se administreaza i.m. si i.v., perfuzie lenta

C. claritromicina

(pag. 1015)

D. tetraciclina
E. eritromicina
(pag. 969, 1001, 1007, 1021)

Pag. 33 din 284

* 12 Urmatoarele afirmatii despre eritromicina

sunt adevarate, cu exceptia:
A. are efect bacteriostatic sau bactericid in functie
de concentratie

* 17 Kanamicina:
A. este ineficace pe bacilul tuberculos
B. nu determina ototoxicitate

B. este inactiva pe germeni intracelulari

C. se utilizeaza oral pentru pregatirea interventiilor

pe colon

C. este activa pe coci gram pozitiv si gram negativ

D. nu se administreaza intramuscular

D. este activa pe Treponema palidum

E. este contraindicata in infectii cu bacili gram

negativ

E. determina rar fenomene alergice si aritmii

cardiace
(pag. 1001)
* 13 Eritromicina este utilizata ca antibiotic de
electie in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
A. pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae
B. difterie
C. tuse convulsiva

(pag. 1012)
18 Notati afirmatiile adevarate despre macrolide:
A. inhiba sinteza proteica ribozomala
B. se fixeaza pe subunitatile ribozomale 30 S
C. la concentratii mari, efectul este bacteriostatic
D. sunt active pe coci gram pozitiv, inclusiv
stafilococi penicilinazosecretori

D. tuberculoza (in asocieri polichimioterapice)

E. sunt active pe Chlamydii si Rickettsii

E. pneumonia cu Chlamydia trachomatis la sugari

(pag. 1000)

(pag. 1001, 1002)

* 14 Claritromicina are urmatoarele caracteristici,
cu exceptia:

19 Eritromicina:
A. este antibiotic de electie in difterie - pentru
eradicarea bacilului la purtatori

A. biodisponibilitate superioara eritromicinei

(aproximativ 55%)

B. reprezinta medicatie de alternativa la bolnavi

alergici la penicilina

B. se concentreaza in tesuturi

C. are absorbtie mare pe cale orala, neinfluentata

de alimente

C. este metabolizata hepatic

D. are spectru antibacterian asemanator
eritromicinei

D. difuzeaza bine in LCR

E. este inactiva pe Chlamydia

(pag. 1000, 1001, 1002)

(pag. 1003)
* 15 Azitromicina:

E. se elimina prin bila, fecale si urina

20 Eritromicina este antibiotic de electie in:
A. pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae

A. face parte din grupa aminoglicozidelor

B. infectii grave cu Pseudomonas

B. se acumuleaza in eritrocite si macrofage

C. tuse convulsiva

C. realizeaza concentratii foarte scazute in sputa,

plamani, sinusuri

D. local, in furuncule, arsuri si plagi infectate

D. este ototoxica si nefrotoxica

E. forme grave de enterocolita cu Campylobacter

jejuni

E. se administreaza oral cel putin 10 zile

(pag. 1001, 1002)

(pag. 1003, 1004)

* 16 Notati macrolida din generatia I:

21 Roxitromicina:

A. roxitromicina

A. este macrolida semisintetica inactivata de sucul

gastric

B. claritromicina

B. are eficacitate crescuta pe germeni intracelulari

C. josamicina

C. are T 1/2 lung (12 ore), ceea ce permite 2

administrari pe zi

D. azitromicina
E. diritromicina
(pag. 1000)

D. se administreaza oral, 500 mg o data pe zi

E. are proprietati farmacotoxicologice similare
tetraciclinei
(pag. 1002, 1003)

Pag. 34 din 284

22 Azitromicina:
A. se acumuleaza in tesuturi si se elibereaza lent

27 Notati antibioticele aminoglicozide din

generatia a II-a:

B. nu patrunde in eritrocite si macrofage

A. gentamicina

C. realizeaza concentratii mari in sputa, plamani,

organe genitale feminine si prostata

B. kanamicina

D. are spectru asemanator eritromicinei, dar este

activa si pe H. Influenzae, Legionella si Bordetella

C. neomicina
D. tobramicina
E. netilmicina

E. la adult se administraza oral, 500 mg/zi, timp de

3 zile

(pag. 1006)

(pag. 1003, 1004)

28 Farmacocinetica aminoglicozidelor cuprinde:

23 Reactiile adverse produse de eritromicina

sunt:

A. au absorbtie incompleta dupa administrare i.m.

B. toate au absorbtie orala redusa

A. tulburari de echilibru si nistagmus

C. administrarea i.v. este contraindicata

B. greata, voma, diaree

D. difuziunea in tesuturi este buna, mai putin in LCR

C. colorarea in brun a dintilor

E. se elimina renal, 70% in forma activa

D. produce foarte rar hepatita colestatica

(pag. 1007)

E. produce rar fenomene alergice (febra, eruptii

cutanate)

29 Farmacodinamia aminoglicozidelor se
caracterizeaza prin:

(pag. 1001)

A. mecanism de actiune bactericid

24 Eritromicina este activa pe:

B. se fixeaza pe subunitatile ribozomale 50 S

A. Pneumococ

C. au efect postantibiotic

B. Neisseria ghonoreae

D. actiunea antibacteriana este foarte buna si in

prezenta puroiului

C. Salmonella si Shigella
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Rickettsii si Chlamidii
(pag. 1001)
25 Claritromicina:

E. spectrul antimicrobian cuprinde bacili gram

negativi aerobi
(pag. 1007)
30 Notati caracteristicile privind
farmacotoxicologia aminoglicozidelor:

A. este macrolida din generatia a II-a

A. au indice terapeutic mare

B. are biodisponibilitate inferioara eritromicinei

B. amikacina si kanamicina produc mai ales

tulburari vestibulare

C. este mai activa decat eritromicina pe Legionella

si Chlamydia
D. la adulti se administreaza 250-500 mg la 12 ore
E. este contraindicata la copii

C. netilmicina are cel mai crescut efect ototoxic

D. nefrotoxicitatea se datoreaza acumularii
aminoglicozidelor in parenchimul renal

(pag. 1000, 1003)

E. amikacina si netilmicina au cea mai mica

nefrotoxicitate

26 Farmacografia eritromicinei cuprinde:

(pag. 1009, 1010)

A. se administreaza oral, 500 mg o data pe zi, la o

ora dupa masa
B. eritromicina propionat 250 si 500 mg se
administreaza la 6 ore, cu o ora inainte sau la 3
ore dupa masa
C. in infectii genitale cu Chlamydia trachomatis se
administreaza 2 g pe zi, timp de 3 saptamani
D. eritromicina lactobionat nu se administreaza in
perfuzie

31 Gentamicina:
A. este antibiotic cu spectru larg
B. este ototoxica si nefrotoxica
C. este contraindicata asocierea cu carbenicilina
sau ampicilina
D. in arsuri infectate se foloseste pe cale sistemica
si topic

E. este contraindicata la copii

E. doza pentru o data este de 80 mg la 12 ore, 7-10

zile

(pag. 1002)

(pag. 1015)

Pag. 35 din 284

32 Notati indicatiile terapeutice ale neomicinei:

A. pregatirea interventiilor pe colon

36 Proprietatile farmacologice ale

claritromicinei sunt:

B. coma hepatica

A. biodisponibilitate superioara eritromicinei

C. infectii urinare si respiratorii cu bacili gram

negativ

B. spectru asemanator eritromicinei

D. local in piodermite, furuncule, arsuri si plagi

infectate
E. conjunctivita si blefarita - sub forma de colir 0,5%

C. activa pe Mycobacterium avium, Helicobacter

pylori
D. se administreaza la copii n doze de 1 mg/kg
corp/zi n patru prize la 6 ore

(pag. 1013)

E. se administreaza la adult n doze de 250 500

mg la 12 ore

33 Streptomicina:

(pag. 1003)

A. se elimina integral prin scaun dupa administrare

orala
B. are difuziune foarte buna in tesuturi si LCR
C. rezistenta bacteriana se instaleaza rapid pentru
bacilul Koch (3-4 zile)
D. are toxicitate sistemica relativ mare
E. este indicata in principal in tratamentul
tuberculozei in asocieri polichimioterapice

37 Rezistenta bacteriana la macrolide apare prin:

A. scaderea permeabilitatii peretelui celular pentru
antibiotic
B. alterarea subunitatii ribozomale 50 S
C. mutatii ale receptorului specific de la nivelul
ribozomilor 30 S
D. prezenta unei dihidropteroatsintetaze rezistente

(pag. 1011, 1012)

E. inactivarea prin hidroliza enzimatica, catalizata

de o esteraza mediata plasmidic

34 Kanamicina:

(pag. 1000)

A. este eficace pe Psedomonas, pneumococ,

streptococ piogen si viridans
B. produce ototoxicitate pana la surditate ireversibila
C. nu determina nefrotoxicitate

38 Notati afirmatiile corecte:

A. josamicina are absorbtie orala superioara
eritromicinei

D. este indicata in infectii grave cu stafilococ

B. claritromicina are biodisponibilitate inferioara

eritromicinei

E. este contraindicata administrarea locala in infectii

oculare

C. eritromicina produce inductie enzimatica

(pag. 1012)
35 Spectrul antibacterian al eritromicinei
cuprinde:
A. coci gram pozitiv: pneumococ, streptococ
piogen, stafilococ penicilinazosecretor
B. coci gram negativ: Neisseria ghonoreae,
Neisseria meninigitidis
C. bacili gram negativ: E.coli, Klebsiella
pneumoniae, Salmonella, Shigella
D. bacili gram pozitiv: bacilul difteric, Clostridium
perfringens, Clostridium tetani, Listeria
monocytes
E. Treponema palidum
(pag. 1001)

D. administrarea concomitenta a eritromicinei cu

ergotamina sau derivati vasoconstrictori produce
ischemie grava
E. roxitromicina are penetrabilitate ridicata n
macrofage si leucocite, ceea ce i creste
eficacitatea pe germeni intracelulari
(pag. 1002, 1003)
* 39 Mecanismul de actiune al macrolidelor
consta n:
A. inhibitia sintezei peretelui bacterian
B. inhibitia sintezei proteice ribozomale
C. alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice
a bacteriilor
D. inhibitia ADN-girazei bacteriene
E. interferarea procesului de sinteza al acidului folic
(pag. 1000)

Pag. 36 din 284

* 40 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

eritromicina este incorecta?
A. are absorbtie redusa pe cale orala, deoarece
este inactivata de sucul gastric
B. prezenta alimentelor determina cresterea
absorbtiei
C. difuzeaza bine n toate tesuturile, cu exceptia
lichidului cefalorahidian
D. la doze mari poate produce hipoacuzie tranzitorie
E. creste toxicitatea unor medicamente, deoarece
inhiba citocromul P450 si produce inhibitie
enzimatica
(pag. 1000-1002)
* 41 Care din urmatoarele antibiotice se absoarbe
dupa administrarea per os?
A. carbenicilina
B. cefotaxima
C. gentamicina

45 Sunt active pe Mycobacterium tuberculosis:

A. josamicina
B. kanamicina
C. vancomicina
D. streptomicina
E. gentamicina
(pag. 1002, 1007, 1011, 1012, 1015, 1018)
46 Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:
A. polimixinele
B. cefalosporinele
C. amfotericina B
D. miorelaxantele centrale
E. furosemidul
(pag. 1010)
47 Cresc att ototoxicitatea ct si
nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:

D. colistina

A. curarizantele

E. diritromicina

B. cisplatinul

(pag. 980, 991, 1003, 1015, 1029)

C. anestezicele generale

42 Notati macrolidele din generatia I:

D. miorelaxantele centrale

A. claritromicina

E. furosemidul

B. josamicina

(pag. 1010)

C. roxitromicina

48 Spectrul antimicrobian al streptomicinei

cuprinde:

D. spiramicina
(pag. 1000)

A. bacili gram negativ: Klebsiella, Salmonella,

Shigella, Haemophilus influenzae, Brucella,
Pasteurella

43 Sunt antibiotice macrolide:

B. virusuri

E. gentamicina

A. eritromicina

C. coci gram pozitiv: stafilococi

B. neomicina

D. coci gram negativ: meningococi

C. claritromicina

E. bacilul Koch uman

D. roxitromicina

(pag. 1011)

E. isepamicina

49 Aminoglicozidele cu cea mai mica

nefrotoxicitate sunt:

(pag. 1000)
44 Printre efectele adverse ale eritomicinei se
numara:

A. amikacina
B. kanamicina

A. apneea prin bloc neuromuscular

C. gentamicina

B. hipoacuzie tranzitorie la doze mari

D. netilmicina

C. sindrom cenusiu

E. neomicina

D. anemie aplastica

(pag. 1010)

E. greata, voma, diaree, anorexie

(pag. 1001)

Pag. 37 din 284

50 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la

antibiotice:

* 55 Polimixinele:
A. au drept reprezentant tiamfenicolul

A. cloramfenicolul este inductor enzimatic

B. modul de actiune este bactericid absolut

B. eritromicina produce inhibitie enzimatica,

deoarece inhiba citocromul P450

C. se pot administra in asociere cu aminoglicozide

si curarizante

C. tetraciclinele scad eficacitatea contraceptivelor

D. se folosesc frecvent sistemic

D. cloramfenicolul creste concentratia plasmatica

pentru anticoagulantele cumarinice

E. sunt contraindicate la sugari si copii

E. eritromicina scade concentratia plasmatica

pentru teofilina, anticoagulante orale
(pag. 1002, 1022, 1027)
* 51 Urmatoarele tetracicline sunt din generatia I,
cu exceptia:

(pag. 1027-1029)
* 56 Bacitracina:
A. este tetraciclina din generatia I
B. este aminoglicozid din generatia a III-a
C. este antibiotic polipeptidic

A. tetraciclina

D. este macrolid

B. clortetraciclina

E. este penicilina cu spectru larg

C. demeclociclina

(pag. 1027, 1029, 1030)

D. doxiciclina
E. oxitetraciclina
(pag. 1019)
* 52 Farmacocinetica tetraciclinelor se
caracterizeaza prin:
A. lactatele si medicamentele antiacide cu Ca, Mg,
Al formeaza chelati mai ales cu tetraciclinele din
prima generatie
B. T1/2 plasmatic pentru tetraciclina este de 20-22
ore
C. difuziunea in tesuturi este buna pentru toate
tetraciclinele, mai ales pentru cele din generatia I
D. nu trec bariera placentara
E. eliminarea dupa administrarea orala se face
exclusiv renal
(pag. 1021, 1021)
* 53 Doxiciclina:
A. are absorbtie orala scazuta (20-30%)
B. fierul scade absorbtia doxiciclinei
C. T 1/2 pentru doza unica este scurt (2-3 ore)
D. are liposolubilitate mult scazuta fata de
tetraciclina
E. se elimina numai prin scaun
(pag. 1023, 1024)
* 54 Cloramfenicol:
A. cloramfenicolul baza nu se absoarbe oral

* 57 Colistina:
A. trece cu usurinta in creier si LCR
B. se absoarbe bine prin mucoasa
C. nu se administreaza oral
D. pentru utilizare topica se foloseste sulfatul de
colistina
E. este contraindicata i.m. sau in perfuzii i.v.
(pag. 1029)
* 58 Urmatoarele reactii adverse sunt
caracteristice polimixinei B, cu exceptia:
A. vertij, tulburari de vedere, parestezii periorale
B. proteinurie, cilindrurie, hematurie
C. eruptii cutanate, febra, colici abdominale, diaree
D. hiponatremie, hipocloremie, hipopotasemie
E. paralizia musculaturii striate cu oprirea respiratiei
(pag. 1028)
* 59 Tetraciclina:
A. biodisponibilitatea orala creste la asocierea cu
alimentele
B. se acumuleaza in tesutul reticuloendotelial, oase,
smaltul dentar
C. are spectrul antimicrobian ingust
D. este antibiotic de prima alegere in gonoree
E. este antibiotic de alternativa in holera
(pag. 1022, 1023)

B. cloramfenicol sodiu succinat se administreaza i.v.

C. nu patrunde in LCR
D. este bactericid, se fixeaza pe subunitatea
ribozomala 30 S
E. are toxicitate redusa, se fac serii repetate de
tratament
(pag. 1025-1027)

Pag. 38 din 284

* 60 Inhiba sinteza proteica bacteriana ca urmare

a fixarii pe subunitatile ribozomale 50S
urmatoarele antibiotice, cu exceptia:

* 65 Care dintre urmatoarele tetracicline se poate

utiliza n insuficienta renala?
A. rolitetraciclina

A. claritromicina

B. demeclociclina

B. cloramfenicolul

C. tetraciclina

C. tetraciclina

D. doxiciclina

D. josamicina

E. minociclina

E. spiramicina

(pag. 1022)

(pag. 1000, 1021, 1026)

* 61 Contraindicatiile tetraciclinelor sunt
urmatoarele, cu exceptia:

* 66 Notati varianta incorecta n ceea ce priveste

reactiile adverse ale cloramfenicolului:
A. anemie aplastica

A. insuficienta renala (exceptie doxiciclina)

B. infiltrarea grasa a ficatului

B. sarcina

C. nevrita optica

C. pneumonii cu Mycoplasma

D. sindrom cenusiu

D. copii mai mici de 8 ani

E. enterita stafilococica severa

E. asocierea cu peniciline

(pag. 1026)

(pag. 1022)
* 62 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la tetracicline este incorecta?

* 67 Varianta incorecta este:

A. sindromul cenusiu este o reactie adversa
toxica a cloramfenicolului

A. minociclina poate produce frecvent reactii toxice

vestibulare

B. tiamfenicolul are un risc mai mic de a produce

anemie aplastica

B. tetraciclinele din prima generatie pot produce

flebita locala la administrare i.v.

C. tiamfenicolul realizeaza concentratii mai mari n

urina si bila

C. tetraciclinele scad concentratia plasmatica a

estrogenilor conjugati si scad eficacitatea
contraceptivelor

D. la adult, doza totala pentru o cura de tratament

cu cloramfenicol nu trebuie sa depaseasca 25 g

D. sunt contraindicate la copii mai mici de 8 ani

E. durata tratamentului cu cloramfenicol trebuie sa

fie mai lunga de 14 zile

E. doxiciclina nu se administreaza n insuficienta

renala

(pag. 1026 1027)

(pag. 1022 1025)

* 63 Alegeti varianta incorecta:
A. minociclina prezinta risc crescut de toxicitate
vestibulara

* 68 Afirmatia corecta pentru bacitracina este:

A. este antibiotic polipeptidic produs de
Streptomyces venezuelae
B. prezinta activitate crescuta pe bacili gram negativ

B. doxiciclina determina rar disbacterioza intestinala

C. se utilizeaza exclusiv local, deoarece are

nefrotoxicitate mare

C. doxiciclina nu se administreaza i.v.

D. rezistenta bacteriana se instaleaza rapid

D. rolitetraciclina se administreaza numai prin

injectare

E. mecanismul de actiune este bacteriostatic prin

alterarea membranei celulare bacteriene

E. demeclociclina prezinta frecventa mai mare de

producere a diabetului insipid

(pag. 1029 1030)

(pag. 1023 1025)

* 64 Care din urmatoarele antibiotice actioneaza
prin inhibitia sintezei proteice bacteriene, ca
urmare a fixarii pe subunitatile ribozomale 30
S?

* 69 Notati varianta corecta cu privire la

mecanismul de actiune al bacitracinei:
A. interfera cu procesul de sinteza al acidului folic
B. altereaza ireversibil membrana citoplasmatica
bacteriana

A. cloramfenicol

C. blocheaza dihidropteroatsintetaza

B. bacitracina

D. mpiedica formarea peretelui bacterian

C. aztreonam

E. inhiba dihidrofolatreductaza

D. claritromicina

(pag. 1029)

E. doxiciclina
(pag. 1021)
Pag. 39 din 284

* 70 Varianta incorecta referitoare la bacitracina

este:
A. spectrul antibacterian cuprinde coci gram pozitiv,
coci gram negativ, bacili gram pozitiv

75 Sunt reactii adverse produse de tetracicline:

A. iritatie gastrica si intestinala
B. diabet insipid nefrogen rezistent la vasopresina

B. are actiune bactericida

C. colorarea n brun a dintilor cu hipoplazia

smaltului dentar

C. se utilizeaza local

D. toxicitate cohleara

D. se utilizeaza sistemic

E. tubulopatie proximala de tip sindrom Fanconi n

cazul administrarii de preparate cu termen de
valabilitate depasit

E. are nefrotoxicitate mare

(pag. 1029)
71 Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are
urmatoarele proprietati farmacologice:

(pag. 1021)
76 Indicatiile de alternativa ale tetraciclinei sunt:

A. absorbtie orala crescuta

A. infectii cu Chlamydia

B. difuziune mai mica n tesuturi

B. holera

C. biodisponibilitate orala putin influentata de

alimente

C. acnee
D. gonoree

D. T1/2 este lung

E. tularemie

E. este contraindicata n insuficienta renala

(pag. 1022, 1023)

(pag. 1022-1024)
72 Produc reactii adverse nefrotoxice:
A. eritromicina
B. demeclociclina
C. gentamicina
D. josamicina
E. polimixina B
(pag. 1015, 1021, 1023, 1028)
73 Tetraciclina are urmatoarele proprietati
farmacologice:
A. absorbtie per os redusa n prezenta alimentelor

77 Doxiciclina are urmatorul profil farmacologic:

A. absorbtie orala influentata de alimente
B. la adult se administreaza per os 200 mg/zi o
singura priza n prima zi, apoi 100 mg/zi o priza
la 24 de ore
C. produce des disbacterioze si suprainfectii
intestinale
D. se acumuleaza n insuficienta renala
E. produce efecte de tip disulfiram la asocierea cu
alcoolul
(pag. 1023, 1024)
78 Sunt antibiotice cu spectru larg:

B. absorbtie per os diminuata de lactate

A. cloramfenicolul

C. absorbtie per os crescuta de medicamente care

contin calciu, magneziu, fier, antiacide
alcalinizante

B. penicilina G
C. tetraciclina

D. concentratie n bila mai mare dect cea

plasmatica

D. colistina

E. nu se acumuleaza n oase

(pag. 1021, 1025)

(pag. 1022)
74 Indicatiile de prima alegere ale tetraciclinei
sunt:

E. doxiciclina
79 Principalele reactii adverse ale
cloramfenicolului sunt:
A. reactiile adverse hematologice

A. actinomicoza

B. ototoxicitatea

B. bruceloza

C. reactiile adverse digestive

C. gonoree

D. reactiile adverse neuropsihice

D. holera

E. nefrotoxicitatea

E. rickettsioze

(pag. 1026)

(pag. 1022, 1023)

Pag. 40 din 284

80 Cloramfenicolul este indicat n:

A. angina streptococica
B. febra tifoida
C. abcese cerebrale cu bacterii anaerobe
D. pneumonii cu Haemophilus influenzae
E. sinuzite
(pag. 1027)
81 Cloramfenicolul are urmatorul profil
farmacologic:
A. difuziune buna n toate tesuturile, inclusiv n
lichidul cefalorahidian
B. este contraindicat n infectii cu germeni sensibili
la alte antibiotice si chimioterapice

84 Afirmatiile corecte privind asocierea

antibioticelor sunt:
A. asocierea peniciline tetracicline este
contraindicata
B. polimixina B se poate asocia cu aminoglicozidele
C. asocierea aminoglicozidelor cu carbenicilina sau
ticarcilina este contraindicata
D. n septicemii de origine abdominala este indicata
asocierea cloramfenicolului cu amikacina
E. bacitracina nu se asociaza cu polimixina si
neomicina n preparate locale
(pag. 980, 1010, 1022, 1027, 1028, 1030)
85 Sunt antibiotice polipeptidice:
A. polimixina B

C. scade concentratiile plasmatice pentru

anticoagulantele cumarinice, fenitoina,
sulfamidele antidiabetice

C. colistina

D. sunt contraindicate serii repetate de tratament

D. norfloxacina

E. este inhibitor enzimatic

E. bacitracina

(pag. 1026, 1027)

(pag. 1027)

82 Polimixina B poate produce urmatoarele

reactii adverse:

86 Polimixinele au urmatoarele caracteristici:

A. nefrotoxicitate

B. isepamicina

A. au structura lipopeptidica

B. neurotoxicitate

B. altereaza ireversibil membrana citoplasmatica a

bacteriilor gram negativ

C. tulburari electrolitice

C. nu au actiune bactericida

D. anemie aplastica

D. sunt nefrotoxice

E. paralizia musculaturii striate

E. se utilizeaza frecvent sistemic

(pag. 1028)

(pag. 1027)

83 Alegeti afirmatiile corecte cu privire la

mecanismul de actiune al antibioticelor:

87 Contraindicatiile polimixinei B sunt:

A. macrolidele inhiba sinteza proteica bacteriana

prin legarea de subunitatile ribozomale 30S

A. infectii sistemice grave cu bacili gram negativ

sensibili
B. miastenia gravis

B. bacitracina lezeaza membrana citoplasmatica

bacteriana

C. insuficienta renala

C. tetraciclinele inhiba sinteza proteica bacteriana

prin legarea de subunitatile ribozomale 30S

E. asocierea cu aminoglicozide

D. polimixinele mpiedica formarea peretelui

bacterian
E. cloramfenicolul inhiba sinteza proteica bacteriana
prin legarea de subunitatile ribozomale 50S
(pag. 1021, 1026)

D. dizenterie colibacilara
(pag. 1028)
88 Sindromul cenusiu produs de
cloramfenicol:
A. apare la concentratii plasmatice mai mici de 25
g/ml
B. poate fi letal
C. se caracterizeaza prin hipotermie maligna
D. riscul este mai mare la nou-nascut
E. este datorat deficitului de epurare hepatica prin
glucuronoconjugare si renala
(pag. 1026)

Pag. 41 din 284

89 Indicatiile de prima alegere ale tetraciclinei

sunt:

94 Colistina:
A. este polimixina B

A. holera

B. se absoarbe bine dupa administrare orala

B. febra tifoida

C. trece in creier si LCR

C. bruceloza
D. rickettioze

D. se utilizeaza topic in instilatii oftalmice si

spalaturi vezicale

E. pneumonii cu Mycoplasma

E. se poate utiliza oral, i.m. si in perfuzii i.v.

(pag. 1022)

(pag. 1029)

90 Farmacografia tetraciclinei cuprinde:

95 Bacitracina:

A. la adulti, oral 2-4 g pe zi, in 4 prize egale

A. inhiba specific sinteza proteica bacteriana

B. la adulti, oral 100 mg la 24 ore

B. are actiune bactericida de tip degenerativ

C. in infectii genitale cu Chlamidia trachomatis

durata tratamentului este de cel putin 3
saptamani

C. are nefrotoxicitate mare

D. specific determina leziuni cohleare si vestibulare
E. se utilizeaza exclusiv local

D. local, preparate oftalmice (unguente, colire) de

concentratie 20-30%

(pag. 1029, 1030)

E. se administreaza la copii dupa aparitia dentitiei

definitive

96 Notati afirmatiile adevarate despre

tetracicline:

(pag. 1023)
91 Reactiile adverse produse de tetracicline
sunt:
A. iritatie gastrica si intestinala
B. fotosensibilizare
C. degenerescenta retrograda a nervului acustic

A. difuziunea in tesuturi este buna pentru

tetraciclinele din generatia a II-a
B. rolitetraciclina se administreaza injectabil
C. la pacientii cu insuficienta renala se poate
administra doxiciclina
D. se asociaza frecvent cu penicilina
E. se contraindica la copii sub 8 ani

D. bloc neuromuscular cu relaxarea musculaturii

scheletice

(pag. 1020-1022)

E. prin depunerea in oase determina inhibarea

cresterii copiilor

97 Doxiciclina:

(pag. 1021, 1022)

92 Cloramfenicolul este antibiotic de rezerva
utilizat in infectii grave pentru care nu exista
alta alternativa terapeutica:
A. difterie

A. este inactiva pe coci gram pozitiv

B. pe bacili gram negativ aerobi si gonococi este
mai activa decat tetraciclina
C. determina rar disbacterioza intestinala
D. se acumuleaza in insuficienta renala

B. febra tifoida

E. se administreaza oral, 200 mg pe zi, timp de 10

zile

C. tetanos

(pag. 1024)

D. abcese cerebrale (cu bacterii anaerobe)

E. meningite, laringotraheite (la copii) cu H.
Influenzae
(pag. 1027, 971)
93 Indicatiile terapeutice ale polimixinei B sunt:

98 Minociclina:
A. are absorbtie completa din tubul digestiv, foarte
putin influentata de alimente si lapte
B. realizeaza concentratii ineficiente in secretiile
traheobronsice si in secretiile sinusale

A. oral in dispepsii colibacilare la sugari si copii

C. are toxicitate vestibulara

B. sub forma de aplicatii locale in otita externa,

infectii oculare

D. determina specific confuzie mintala si delir

C. sistemic in tetanos

(pag. 1024, 1025)

E. este indicata in infectii stafilococice grave

D. sistemic in meningita cu meningococ

E. intrarahidian in meningite cu Pseudomonas
aeruginosa
(pag. 1028)

Pag. 42 din 284

99 Notati afirmatiile false despre cloramfenicol:

*3

Sunt chimioterapice antituberculoase minore

urmtoarele medicamente, cu excepia:

A. are difuziune buna si rapida in toate tesuturile,

inclusiv LCR

A. etionamida

B. traverseaza placenta

B. cicloserina

C. este foarte activ pe bacili gram pozitiv

C. capreomicina

D. in cursul tratamentului se fac examene

hematologice

D. acid aminosalicilic

E. este de prima alegere in tifosul exantematic,

bruceloza
(pag. 1026)
100 Notati reactiile adverse pentru cloramfenicol:
A. anemie aplastica
B. diaree, varsaturi, dureri la defecatie (la doze
mari)

E. etambutol
(pag. 1046)
*4

Izoniazida:

A. are biodisponibilitate oral crescut

B. se leag 100% de proteinele plasmatice
C. nu trece prin placent
D. nu trece n laptele matern

C. infiltrarea grasa a ficatului

E. este chimioterapic antituberculos minor

D. glosite, stomatite, limba neagra

(pag. 1048; 1046)

E. nevrita optica
(pag. 1026)

*5

Biseptolul:

A. este asociaia dintre mafenid i trimetoprim

Tema nr. 8
Chimioterapice antibacteriene

B. se gsete n comprimate de 400mg

sulfametoxazol i 80mg trimetoprim

Bibliografie asociata temei:

C. asociaia trimetoprim - sulfamid acioneaz

antagonist

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de

farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 1030-1058
*1

Fac parte din chinolonele de a 2-a generaie

urmtoarele chinolone, cu excepia:

A. acid oxolinic
B. acid pipemidic

D. asociaia trimetoprim - sulfamid acioneaz

bacteriostatic
E. asociaia trimetoprim - sulfamid are spectru
antimicrobian mai restns
(pag. 1041; 1042)
6

n terapia leprei se utilizeaz curent

substanele:

C. cinoxacina

A. dapsona

D. rosoxacina

B. clofazimina

E. acid nalidixic

C. rifampicina

(pag. 1030)

D. streptomicina

*2

Urmtoarele chimioterapice antibacteriene

nu se utilizeaz n tratamentul leprei, cu
excepia:

A. acidul nalidixic
B. nitrofurantoina

E. tetraciclina
(pag. 1056)
7

Clofazimina utilizat n terapia leprei produce

urmtoarele reacii adverse:

C. dapsona

A. colorarea pielii i a leziunilor leproase n roubrun

D. izoniazida

B. uscciunea pielii

E. furazolidona

C. prurit

(pag. 1056)

D. fotosensibilizare
E. ototoxicitate
(pag. 1057)

Pag. 43 din 284

Etionamida:

14 Ftalilsulfatiazolul:

A. este medicaie de alternativ n tuberculoz

A. este indicat n infecii digestive acute

B. se administreaz n asociere cu alte

chimioterapice antituberculoase

B. este indicat la purttorii cronici de bacili

dizenterici pentru eradicarea germenilor intestinali

C. administrarea se face oral

C. are absorbie redus din tubul digestiv

D. se administreaz n sarcin

D. eliminarea se face predominant prin fecale

E. se administreaz n insuficien hepatic

E. la aduli se administreaz oral 1mg/zi

(pag. 1054)

(pag. 1040)

15 Ofloxacina:

Etambutolul:

A. are absorbie bun dup administrare oral

A. are biodisponibilitate oral 100%

B. realizeaz concentraii mari n plmn

B. realizeaz concentraii tisulare mari

C. dup administrare oral se metabolizeaz n ficat

D. acioneaz bacteriostatic

C. eliminarea este predominant renal n form

activ

E. nu se instaleaz rezisten n cazul utilizrii lui ca

medicaie unic

E. n insuficiena renal se reduce doza la jumtate

(pag. 1051)
10 Furazolidona:
A. are absorbie sczut dup administrarea oral
B. realizeaz concentraii plasmatice mici, ineficace
pentru efect antibacterin, dup administrare oral
C. se utilizeaz n enterocolite, giardioz
D. n infecii sistemice cu stafilococ
E. se administreaz parenteral
(pag. 1044)
11 Nitrofurantoina produce urmtoarele reacii
adverse:
A. digestive
B. alergice
C. icter colestatic
D. sindrom lupoid
E. cardiotoxicitate
(pag. 1043)
12 Este contraindicat administrarea
nitrofurantoinei n:
A. alergii
B. insuficien renal
C. deficit de G6PD
D. ultimul trimestru de sarcin

D. se administreaz oral 100mg/zi

(pag. 1034)
* 16 Mecanismul actiunii antibacteriene a
chinolonelor consta n:
A. blocarea dihidropteroatsintetazei
B. inhibarea ADN-topoizomerazelor
C. inhibarea sintezei proteice bacteriene prin fixare
pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni
D. inhibarea sintezei proteice bacteriene prin fixare
pe subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni
E. inhibarea neuraminidazei
(pag. 1030)
* 17 Alegeti enuntul incorect referitor la
fluorochinolone:
A. au spectru antimicrobian ngust
B. inhiba ADN giraza bacteriana
C. sunt indicate n profilaxia cistitei recurente la
femei
D. sunt indicate n infectii ale pielii cu bacili gram
negativ
E. preparatele cu fier scad absorbtia
fluorochinolonelor
(pag. 1033; 1034)
* 18 Alegeti enuntul incorect referitor la
sulfamidele sistemice cu durata de actiune
scurta:

E. la tineri

A. au absorbtie digestiva redusa

(pag. 1043)

B. au difuziune buna n tesuturi

13 Nitrofurantoina este indicat n:

C. biotransformarea se face n ficat, prin acetilareN4

A. infecii urinare acute

B. infecii urinare recidivante cu colibacili
C. tricomoniaz
D. infecii digestive la copii mai mici de 1 an

D. metabolizarea este dependenta de reactivitatea

individuala (acetilatori lenti si rapizi)
E. trec prin placenta n circulatia fetala
(pag. 1036)

E. infecii urinare n timpul sarcinii

(pag. 1043)
Pag. 44 din 284

* 19 Alegeti enuntul incorect referitor la

sulfamidele sistemice retard:

* 24 Alegeti enuntul incorect referitor la

izoniazida:

A. au absorbtie crescuta si rapida din tubul digestiv

A. are biodisponibilitate orala crescuta

B. se leaga n proportie mare de proteinele

plasmatice

B. procesul de biotransformare prezinta polimorfism

genetic

C. se acetileaza n proportie mica

C. este activa pe micobacterii aflate n faza de

multiplicare

D. T1/2 este aproximativ 4-6 ore

E. metabolitii glucuronoconjugati sunt solubili
(pag. 1037)
* 20 Alegeti enuntul incorect referitor la
sulfamidele antimicrobiene:
A. cresc efectul si respectiv toxicitatea pentru
anticoagulantele orale
B. blocheaza dihidropteroatsintetaza

D. inhiba ADN giraza bacteriana

E. asocierea cu rifampicina creste riscul
hepatotoxicitatii
(pag. 1048; 1049)
* 25 Ftalilsulfatiazolul este indicat n:
A. infectii digestive acute
B. conjunctivite si infectii oculare superficiale cu
germeni sensibili

C. rezistenta bacteriana la sulfamide se poate

instala prin substituirea caii metabolice a acidului
folic

C. profilaxia infectarii arsurilor

D. acidul p-aminobenzoic antagonizeaza actiunea

antibacteriana a sulfamidelor

E. infectii respiratorii

E. substantele care acidifiaza urina scad toxicitatea

renala a sulfamidelor antimicrobiene
(pag. 1037; 1039)
* 21 Alegeti enuntul incorect referitor la
sulfafurazol:
A. are absorbtie buna din tubul digestiv
B. eliminarea se face predominant renal
C. este medicament de electie n nocardioza
D. este contraindicat n insuficienta hepatica si
renala grava
E. este o sulfamida sistemica cu durata lunga de
actiune
(pag. 1037; 1039)
* 22 Sulfacetamida este indicata n:
A. infectii urinare
B. conjunctivite si infectii oculare superficiale cu
germeni sensibili
C. infectii biliare
D. salmoneloze
E. dizenterie bacilara
(pag. 1040)
* 23 Biseptolul este o asociatie:

D. infectii urinare
(pag. 1040)
* 26 Alegeti enuntul incorect referitor la
rifampicina:
A. absorbtia orala este redusa
B. realizeaz concentraii mari n plamn, ficat, bila
C. se metabolizeaza hepatic prin dezacetilare, cu
formarea unui metabolit activ ca antituberculos
D. spectrul antibacterian cuprinde M. Leprae
E. rezistenta se dezvolta repede, prin aparitia unei
mutatii care altereaza ARN polimeraza
(pag. 1049; 1050)
* 27 Alegeti enuntul incorect referitor la
rifampicina:
A. n tuberculoza se administreaza n asociatii
polichimioterapice, pentru a evita instalarea
rezistentei
B. are efect inhibitor enzimatic
C. produce reactii alergice
D. creste toxicitatea hepatica a izoniazidei
E. are actiune bactericida
(pag. 1049; 1051)
* 28 Alegeti enuntul incorect referitor la
streptomicina:

A. sulfadiazina-trimetoprim

A. are absorbtie digestiva redusa

B. sulfamerazin-trimetroprim

B. este un antituberculos major

C. sulfametoxazol-trimetoprim

C. inhiba sinteza acizilor grasi, care sunt precursori

ai acidului micolic

D. sulfametrol-trimetoprim
E. sulfafurazol-trimetoprim
(pag. 1042)

D. rezistenta pentru bacilul Koch poate fi ntrziata

prin asocierea cu alte chimioterapice
E. poate produce tulburari vestibulare si tulburari
auditive
(pag. 1052; 1053)
Pag. 45 din 284

* 29 Alegeti enuntul incorect referitor la

etambutol:
A. are absorbtie buna dupa administrare orala
B. mecanismul actiunii antituberculoase este
bacteriostatic
C. rezistenta se instaleaza rapid n cazul utilizarii ca
medicatie unica
D. este un antituberculos minor
E. poate produce nevrita optica
(pag. 1051)
* 30 Alegeti enuntul incorect referitor la
pirazinamida:
A. absorbtia orala este aproape completa
B. are efect toxic hepatic
C. poate produce reacii alergice: erupii cutanate,
fotosensibilizare
D. este un antituberculos major
E. este indicata administrarea n guta
(pag. 1052)
31 Alegeti enunturile corecte referitoare la
chinolone:

34 Acidul nalidixic:
A. este o chinolona din generatia a III-a
B. se elimina renal, realiznd n urina concentratii
mari
C. are spectru antibacterian ngust
D. se administreaza oral
E. este indicat n tricomoniaza, giardioza
(pag. 1030; 1033)
35 Alegeti enunturile corecte referitoare la
acidul nalidixic:
A. se elimina predominant digestiv
B. are spectru antibacterian larg
C. este indicat n infectii urinare
D. este contraindicata asocierea sa cu tetraciclina
sau cu cloramfenicol, deoarece apare
antagonism de aciune
E. este o chinolona noua
(pag. 1030, 1033)
36 Este contraindicata administrarea acidului
nalidixic n urmatoarele situatii:
A. sarcina (primul trimestru)

A. au un nucleu comun, 4-oxo-1,4-dihidrochinoleina

B. alaptare

B. mecanismul actiunii antibacteriene este de tip

bactericid

C. cistite

C. spectrul antibacterian este diferit, n functie de

generatia din care fac parte

E. insuficienta renala avansata

D. epilepsie

D. inhiba neuraminidaza

(pag. 1032)

E. chinolonele vechi (acidul nalidixic) au spectru

antibacterian larg

37 Reactii adverse produse de acidul nalidixic

sunt:

(pag. 1030)

A. reactii alergice: eruptii cutanate, fotosensibilizare

32 Ciprofloxacina:

B. aparat digestiv: greturi, varsaturi, diaree

A. are biodisponibilitate orala medie, aproximativ 60

%

C. SNC: cefalee, ameteli, tulburari vizuale

B. este o chinolona din generatia I

D. aparat respirator: deprimarea respiratiei (mai

ales la vrstnici)

C. are difuziune buna n tesuturi, cu realizarea de

concentratii mari n rinichi, parenchim pulmonar

E. colorarea n brun a dintilor, cu hipoplazia

smaltului dentar

D. T1/2 este 40 ore

(pag. 1032)

E. este indicata n candidoze

38 Alegeti enunturile corecte referitoare la

fluorochinolone:

(pag. 1030; 1034)

33 Sunt chimioterapice antituberculoase minore:
A. Streptomicina
B. Cicloserina

A. inhiba dihidrofolatreductaza
B. fluorochinolonele administrate oral au
biodisponibilitate buna

C. etionamida

C. realizeaza concentratii mai mari dect cele

plasmatice n prostata, plamni, bila

D. rifabutin

D. rezistenta se dezvolta repede

E. rifampicina

E. spectrul antimicrobian este larg

(pag. 1046; 1055)

(pag. 1033)

Pag. 46 din 284

39 Spectrul antimicrobian al fluorochinolonelor

cuprinde

44 Sunt sulfamide sistemice cu durata scurta de

actiune:

A. coci gram pozitiv: Staphilococcus aureus

A. sulfafurazol

B. coci gram negativ: Neisseria meningitidis

B. sulfametoxidiazina

C. bacili gram negativ: E. coli, Salmonella, Shigella

C. sulfatiazol

D. chlamidii: chlamidia trahomatis

D. ftalilsulfatiazol

E. protozoare: Giardia

E. sulfadimidina

(pag. 1033)

(pag. 1037)

40 Reactii adverse produse de fluorochinolone

sunt:

45 Sunt sulfamide intestinale:

A. sulfatiazol

A. cutanate: alopecie

B. ftalilsulfatiazol

B. aparatul digestiv: greata, voma, diaree

C. salazosulfapiridina

C. SNC: convulsii, delir, halucinatii

D. sulfafurazol

D. reactii alergice: fotosensibilizare, urticarie

E. sulfametoxazol

E. eroziuni si leziuni la nivelul cartilajelor de

crestere, evidentiate la animale de laborator

(pag. 1037)

(pag. 1033)

46 Sunt sulfamide sistemice cu durata lunga de

actiune:

41 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la

fluorochinolone:
A. interfera cu procesul de sinteza al acidului folic
B. antiacidele cu ioni bivalenti Mg2+, Ca2+ sau
trivalenti Al3+ scad absorbtia fluorochinolonelor

A. sulfametoxidiazina
B. sulfadimetoxina
C. sulfatiazol
D. sulfametoxipiridazina

C. spectrul antimicrobian este ngust

E. sulfametoxazol

D. rezistenta se instaleaza lent, cu frecventa redusa

(pag. 1037)

E. sunt indicate n candidoze

47 Spectrul antimicrobian al sulfamidelor

cuprinde:

(pag. 1033)
42 Fluorochinolonele sunt indicate n:
A. giardioza
B. infecii urinare
C. prostatita bacteriana
D. infecii cu N. Gonorhoeae
E. infecii gastrointestinale: gastroenterita cu
Salmonella, febra tifoid
(pag. 1033; 1034)
43 Dapsona:
A. are absorbtie lenta si completa din tubul digestiv
B. este utilizata exclusiv n tratamentul leprei
C. efectul antibacterian este asemanator
streptomicinei (inhibarea sintezei proteice)
D. poate produce tulburari nervoase: insomnie,
nervozitate

A. bacili gram pozitiv: Clostridium tetani

B. chlamidii
C. micoplasme
D. virusuri
E. protozoare: toxoplasme, plasmodii
(pag. 1037)
48 Alegeti enunturile corecte referitoare la
sulfamidele antibacteriene:
A. actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este
mpiedicata de acidul p-aminobenzoic
B. spectrul antimicrobian al sulfamidelor este ngust
C. salazosulfapiridina este utilizata n tratamentul
infectiilor urinare
D. sulfamidele antibacteriene cresc efectul si
respectiv toxicitatea sulfamidelor antidiabetice

E. poate produce dermatita alergica

E. legarea de proteinele plasmatice a sulfamidelor

sistemice retard este redusa

(pag. 1056)

(pag. 1037-1039)

Pag. 47 din 284

49 Sulfametoxazolul:

Tramadolul:

A. se absoarbe bine oral

A. prezint risc mic de abuz i dependen;

B. este o sulfamida sistemica retard

B. este indicat n cazul pacienilor crora AINS le

sunt contraindicate;

C. nu prezinta risc de cristalurie

D. eliminarea se face predominant prin fecale
E. se foloseste frecvent asociat cu trimetoprim
(pag. 1036; 1039)
50 Alegeti enunturile corecte referitoare la
sulfamidele antimicrobiene:
A. sunt substante naturale
B. molecula lor prezinta asemanari structurale cu
acidul para-aminobenzoic, pe care l
antagonizeaza

C. se administreaz doar per os;

D. este contraindicat ntreruperea brusc a
tratamentului cu tramadol;
E. are latena lung.
(pag. 186-187)
4

Pentazocina:

A. induce dependen psihic;

B. nu produce euforie;
C. la injectarea intratisular, se prefer calea s.c.;

C. sulfamidele sistemice semiretard nu se leaga de

proteinele plasmatice

D. este indicat asocierea cu morfina;

D. sulfamidele intestinale au absorbtie crescuta din

tubul digestiv

(pag. 185)

E. actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este

mpiedicata de prezenta puroiului si a tesuturilor
necrozate
(pag. 1035; 1037)
Tema nr. 9
Analgezice opioide
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag.163-187
*1

Urmtoarele tipuri de receptori sunt receptori

opioizi, cu excepia:

A. miu;
B. kappa;
C. beta;
D. sigma;
E. delta.
(pag. 164)
*2

Nu deprim centrul respirator:

A. morfina;
B. buprenorfina;

E. poate induce sindomul de sevraj la morfinomani.

5

Buprenorfina:

A. pentru prevenirea unui sindrom de sevraj,

tratamentul nu se ntrerupe brusc;
B. este indicat asocierea sa cu morfina;
C. produce deprimare respiratorie frecvent;
D. deprimarea respiratorie este antagonizat
incomplet de naloxon;
E. nu provoac reacii digestive.
(pag. 184)
6

Codeina:

A. este analgezic opiod slab;

B. este antitusiv moderat;
C. se administreaza n tusea productiv;
D. provoac diaree;
E. morfina este metabolitul su activ.
(pag. 183)
7

Dextropropoxifenul:

A. nu este antitusiv;
B. se elimin urinar, sub form de metabolii;
C. se indic asocierea sa cu analgezice nonopioide;

C. butorfanolul;

D. este indicat n tratamentul toxicomaniei i

sindromului de abstinen la morfinomimetice;

D. pentazocina;

E. este deprimant respirator puternic.

E. fentanilul.

(pag. 182)

(pag. 185)

Pag. 48 din 284

Despre metadon sunt adevrate

urmtoarele afirmaii:

13 Care dintre analgezicele opioide urmtoare

provoac mioz

A. prezint tendin la cumulare;

A. morfina;

B. este indicat n tratamentul toxicomaniei la

morfin i derivaii si;

B. codeina;

C. are durata relativ lung, cu variabilitate mare (448 ore);

D. nu se administreaz per os;

C. pentazocina;
D. petidina;
E. piritramida.

E. sindromul de sevraj este mai temperat.

(pag. 171,182)

(pag. 181)

14 Nalbufina:

Care afirmaii referitoare la morfin sunt

false:

A. produce hipotensiune arterial;

B. are efect imunosupresiv;
C. tolerana se instaleaz la analgezie, mioz i
constipaie;
D. este recomandat ca analgezic n travaliu;
E. este contraindicat la copii sub 2 ani.
(pag. 177-178)
10 Care dintre variantele de mai jos reprezint
tipurile de receptori specifici pentru opioizi:
A. miu;
B. alfa;
C. kappa;
D. delta;
E. sigma.

A. nu influeneaz semnificativ tensiunea arterial;

B. nu deprim respiraia;
C. nu declaneaz sindromul de sevraj la
morfinomani;
D. poate provoca tulburri de limbaj i distorsiunea
imaginii corporale;
E. produce sedare, cu somnolen.
(pag. 186)
15 Farmacografia analgezicelor
morfinomimetice cuprinde:
A. n administrare ndelungat se prefer calea s.c.;
B. atenie sporit se acord pacienilor vrstnici, cu
funcia hepatic redus, i cu boli respiratorii
cronice;
C. durata supravegherii funciei respiratorii este de
maximum 24 ore, deoarece frecvent deprimarea
respiratorie se instaleaz rapid;

(pag. 164)

D. este contraindicat administrarea la copii sub 2

ani;

11 Farmacocinetica analgezicelor opioide

cuprinde:

E. sunt contraindicate activitile ce impun o atenie

sporit.

A. biodisponibilitatea pe cale intrarectal este mai

ridicat fa de calea per os;
B. biodisponibilitatea pe cale transnazal poate fi
comparat cu cea pe cale parenteral;

(pag. 175-176)
16 Deprimarea respiratorie este foarte redus n
cazul administrrii urmtoarelor analgezice
opioide:

C. difuziunea prin placent este nesemnificativ;

A. tramadol;

D. pentru morfin calea per os este rezervat

preparatelor retard, adresate durerii cronice;

B. morfin;

E. efectul primul pasaj hepatic este foarte sczut

pentru majoritatea analgezicelor
morfinomimetice.

C. codein;
D. oxicodon;
E. nalbufin.

(pag. 168-169)

(pag. 175)

12 Analgezicele morfinomimetice pot prezenta

urmtoarele aciuni farmacodinamice, de
intensitate variabil, funcie de substan:

17 Notai variantele care reprezint exemple de

analgezice opioide:
A. levorfanol;

A. aciune analgezic;

B. levofloxacin;

B. efect antitusiv;

C. butorfanol;

C. efect antidiareic;

D. buspiron;

D. tendin la HTA;

E. buprenorfin.

E. mioz.

(pag. 166)

(pag. 171)

Pag. 49 din 284

18 Fentanilul prezint urmtoarele caracteristici:

A. este indicat n neuroleptanalgezie, asociat cu
droperidol;

23 n funcie de structura chimic, analgezicele

opioide se clasific n:
A. morfinani;

B. se poate administra copiilor sub 2 ani;

B. fenilpiperidine;

C. impune monitorizarea funciei muchilor striai;

C. fenilheptilamine;

D. se prezint i sub form de preparate

sublinguale de tip oralet;

D. derivai de acid salicilic;

E. se prezint i sub form de preparate

transdermice de tip dispozitiv cu eliberare
controlat.
(pag. 179)
19 Alegei variantele incorecte cu privire la
metadon:

E. benzomorfani.
(pag. 166)
24 Neuromodulatorii sunt neuropeptide active
biologic aparinnd mai multor tipuri:
A. endorfine;
B. enzime;

A. se elimin digestiv;

C. enkefaline;

B. are T1/2 lung;

D. endomorfine;

C. are durata foarte scurt;

E. dinorfine.

D. este euforizant i toxicomanogen mai slab,

comparativ cu morfina;

(pag. 163-164)

E. n tratament injectabil de lung durat se alege

calea s.c.
(pag. 181)
20 Alegei variantele corecte cu privire la
metadon:
A. se leag de proteinele plasmatice n procent
nalt (90%);
B. se biotransform hepatic la metabolii inactivi;
C. se administreaz pe stomacul gol;
D. are tendin la cumulare;
E. n tratamentul intoxicaiei acute cu metadon,
naloxonul trebuie repetat la 8 ore.
(pag. 181)
21 Notai variantele false referitoare la petidin:
A. se elimin digestiv;
B. se biotransform la norpetidin, metabolit toxic;

25 Notai afirmaiile corecte referitoare la

biodisponibilitatea analgezicelor
morfinomimetice:
A. per os, este mai mic (15-60%) i este marcat
de o variabilitate interindividual larg, n cazul
compuilor tip morfin;
B. per os, este mai ridicat (50-60%) i fr mari
deviaii interindividuale, n cazul codeinei,
hidrocodonei, oxicodonei i codetilinei;
C. per os, este mai mare de 60% n cazul
metadonei;
D. pe cale sublingual, este sczut i cu fluctuaii
mari interindividuale;
E. pe cale intrarectal, este mai sczut fa de
calea per os.
(pag. 168-169)
26 Supradozarea i intoxicaia acut cu
analgezice opioide au ca simptome:

C. produce mioz;

A. mioz accentuat (excepie petidina i n hipoxie

accentuat);

D. este contraindicat asocierea cu IMAO;

B. respiraie Cheyne-Stokes pn la apnee;

E. are efect deprimant SNC.

C. HTA;

(pag. 181-182)

D. retenie urinar;

22 Notai variantele adevrate referitoare la

petidin:

E. diaree.

A. norpetidina, metabolitul su toxic, poate induce

tulburri SNC;

(pag. 173)
27 Analgezicele opioide au ca efecte secundare:

B. are T1/2 lung i durata foarte lung;

A. deprimarea respiratiei;

C. per os, formele lichide nediluate pot provoca

anestezia mucoasei bucale;

B. grea, vom;
C. diaree;

D. parenteral, poate provoca anestezia corneei cu

abolirea reflexului cornean;

D. efecte de psihostimulare, pn la delir i

convulsii;

E. nu se administreaz injectabil.

E. imunodepresie.

(pag. 181-182)

(pag. 173)

Pag. 50 din 284

28 Pentru analgezicele morfinomimetice

formele farmaceutice moderne sunt:
A. tip oralet pentru absorbie sublingual;
B. tip sistem transdermic cu cedare controlat;
C. forme pentru calea intranazal, cu absorbie
sistemic;
D. supozitoare;
E. dispozitiv cu pompe computerizate pentru
autoadministrare pe cale s.c.

* 33 Analgezicele opioide au urmtoarele

proprieti farmacocinetice, cu excepia:
A. primul pasaj este relativ nalt pentru majoritatea
analgezicelor morfinomimetice;
B. este posibil stocarea n esutul adipos n cazul
compuilor lipofili, la doze mari;
C. epurarea este majoritar hepatic;
D. eliminarea metaboliilor glucuronoconjugai are
loc urinar i biliar;

(pag. 175)

E. eliminarea metaboliilor glucuronoconjugai are

loc doar urinar.

29 Antagoniti totali miu i kappa (antidoturi)

sunt:

(pag. 168-169)

A. naloxonul;
B. nalbufina;
C. naltrexonul;
D. nalorfina;
E. nalmefenul.
(pag. 168)
30 Agoniti kappa i antagoniti miu sunt:
A. butorfanolul;

* 34 Nu reprezint o aciune farmacodinamic

pentru analgezicele morfinomimetice:
A. aciunea analgezic;
B. efectul antidiareic;
C. deprimarea centrului tusei, efect antitusiv util;
D. scderea tonusului uterului gravid;
E. mioza.
(pag. 171)

C. nalbufina;

* 35 Notai afirmaia incorect referitoare la

farmacografia analgezicelor
morfinomimetice:

D. nalorfina;

A. dozele iniiale sunt doze eficace minime;

E. levorfanolul.

B. n administrare ndelungat se prefer calea i.m.;

(pag. 167)

C. se monitorizeaz funcia respiratorie;

31 Agoniti totali miu i kappa sunt:

D. nu sunt contraindicate activitile ce impun o

atenie sporit (conducerea mainii etc);

B. buprenorfina;

A. hidromorfona;
B. hidrocodona;

E. este contraindicat administrarea la copii sub 2

ani.

C. oximorfona;

(pag. 175-176)

D. oxicodona;
E. buprenorfina.
(pag. 167)
32 Care dintre urmtoarele analgezicele opioide
nu prezint mecanism complex opioid i
monoaminergic?
A. fentanilul;
B. metadona;
C. petidina;
D. tramadolul;
E. pentazocina.
(pag. 166)

* 36 Notai afirmaia greit cu privire la

farmacografia analgezicelor
morfinomimetice:
A. alcoolul este contraindicat deoarece poteneaz
deprimarea respiratorie;
B. deprimarea respiratorie este foarte crescut la:
tramadol, codein i oxicodon;
C. injectate pe cale s.c. analgezicele opiode
provoac reacii locale (edem, necroz);
D. hipotensiunea ortostatic i greaa apar mai ales
n ortostatism, apariia fiind favorizat de
trecerea brusc din clino- n ortostatism;
E. constipaia poate fi prevenit printr-o alimentaie
bogat n fibre i lichide.
(pag. 175-176)

Pag. 51 din 284

* 37 Nu reprezint o contraindicaie pentru

administrarea de morfin:

* 42 Fentanilul are urmtoarele caracteristici, cu

excepia:

A. astmul;

A. este de 80-100 ori mai potent ca morfina;

B. durerile acute foarte mari din infarctul de

miocard;

B. este indicat n neuroleptanalgezie;

C. hipertrofia de prostat;

C. este deprimant respirator mai slab i de mai

scurt durat comparativ cu morfina;

D. insuficiena hepatic;

D. impune monitorizarea funciei muchilor striai;

E. strile convulsive.

E. se poate administra sugarilor.

(pag. 177)

(pag. 179)

* 38 Antagonist total miu i kappa este:

A. morfina;
B. codeina;
C. oxicodona;
D. naloxonul;
E. levorfanolul.
(pag. 168)
* 39 Agonist total miu i kappa nu este:
A. dihidrocodeina;
B. morfina;
C. nalorfina;

* 43 Metadona are urmtoarele caracteristici, cu

excepia:
A. este indicat n tratamentul toxicomaniei la
morfin i derivaii si;
B. are T1/2 scurt (1-4 ore);
C. prezint eliminare renal;
D. este euforizant i toxicomanogen mai slab,
comparativ cu morfina;
E. per os, se administreaz dup mas sau cu lapte.
(pag. 181)
* 44 Urmtoarele afirmaii despre petidin sunt
adevrate, cu excepia:

D. oximorfona;

A. prezint un metabolit toxic, norpetidina;

E. hidrocodona.

B. produce midriaz;

(pag. 167)

C. are efect excitant SNC, intens n insuficiena

renal;

* 40 Notai afirmaia incorect referitoare la

morfin:

D. se asociaz cu IMAO;

A. morfina este eliberatoare de histamin;

E. este euforizant i toxicomanogen mai slab,

comparativ cu morfina.

B. nu influeneaz testele hepatice;

(pag. 181-182)

C. difuziunea prin bariera hematoencefalic are loc

ntr-un procent mai mic, comparativ cu celelalte
opioide;

* 45 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare

la codein este fals:

D. ncetinirea tranzitului intestinal este intens;

A. poate induce convulsii la copii;

E. tolerana nu se instaleaz pentru mioz i

constipaie.

B. este metabolitul morfinei;

(pag. 177-178)

C. este inhibitor al centrului respirator bulbar de

circa 3 ori mai slab ca morfina;
D. este contraindicat la copii sub 5 ani;

* 41
Notai afirmaia corecta referitoare la morfin:
A. nu difuzeaz prin placent i n laptele matern;
B. nu deprim centrul respirator;

E. este indicat n tusea uscat, iritativ.

(pag. 183)
* 46 Despre pentazocin nu este adevrat c:

C. este indicat n cazul durerilor cronice mari;

A. nu produce deprimare respiratorie;

D. crete metabolismul bazal;

B. nu induce dependen psihic;

E. se administreaz doar injectabil.

C. se asociaz cu morfina, pentru a antagoniza

deprimarea respiratorie morfinic;

(pag. 177-178)

D. este indicata n analgezie la natere;

E. la administrare injectabil, calea i.m. este
preferabil cii s.c.
(pag. 185)

Pag. 52 din 284

* 47 Una din afirmaiile urmtoare referitoare la

buprenorfin nu este corect:
A. nu se asociaz cu morfina;
B. este analgezic intens, cu potena de circa 25 de
ori mai mare raportat la morfin;
C. produce sedare cu somnolen;
D. provoac reacii alergice cutanate;
E. nu produce deprimare respiratorie.

Tema nr. 10
Analgezice antipiretice
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 188-200
*1

(pag. 184)
* 48 Despre tramadol nu este adevrat c:
A. nu suprim sindromul de abstinen la
morfinomani;
B. este contraindicat n epilepsie;
C. riscul de abuz i de dependen este foarte mare;
D. dozele se ajusteaz n insuficienele hepatic i
renal;
E. poate provoca oc anafilactic.

A. analgezica
B. sedativa
C. antipiretica
D. antiinflamatoare
E. antispastica
(pag. 190)
*2

(pag. 186-187)
* 49 Nalbufina are urmtoarele reacii adverse, cu
excepia:
A. sedare, cu somnolen;
B. reacii alergice cutanate;
C. deprimare respiratorie;
D. poate declana sindromul de sevraj la
morfinomani;
E. risc de farmacodependen foarte mare.
(pag. 186)
* 50 Care dintre urmtoarele medicamente
ntrzie, n caz de asociere, biotransformarea
tramadolului la metabolitul activ?

Actiunile farmacodinamice principale, de

intensitate variabila functie de grupa
chimica, semnalate la analgezice -antipiretice
sunt urmatoarele, cu exceptia:

Referitor la actiunea antipiretica a

analgezicelor-antipiretice:

A. sunt hipotermizante
B. reduc pragul perceperii durerii
C. inhiba biosinteza de PGE2, cu efect pirogen la
nivel central hipotalamic
D. nu influenteaza centrii termoreglarii
E. inhiba specific biosinteza de PGI2 la nivel central
(pag. 190)
*3

Diflunisal:

A. este derivat de pirazolona

B. nu se absoarbe la administrare per os
C. are durata scurta de actiune

A. antidepresivele IMAO;

D. este analgezic si antiinflamator mai potent ca

acidul acetilsalicilic

B. antidepresivele inhibitoare ale recaptrii

serotoninei;

E. se poate administra in sarcina si alaptare

C. inductoarele enzimatice ale izoformei CYP3A4;

D. inhibitoarele enzimatice ale izoformei CYP2D6;

(pag. 195, 196)

*4

Aminofenazona:

E. srurile de litiu.

A. este metebolitul activ al fenacetinei

(pag. 187)

B. se administreaza numai injectabil

C. este antiinflamator puternic
D. a fost retrasa din uz in multe tari
E. poate fi utilizata la pacienti cu leucopenie
(pag. 197)
*5

Paracetamol:

A. nu traverseaza bariera hematoencefalica

B. este antiinflamator
C. este antipiretic de electie la copii mici, in viroze
D. se poate administra in caz de insuficienta
hepatica si renala
E. este contraindicat in dureri reumatice
(pag. 198-200)
Pag. 53 din 284

*6

Reactiile adverse posibile la doze mari de

paracetamol sunt urmatoarele, cu exceptia:

* 11 Contraindicatiile acidului acetilsalicilic sunt

urmatoarele, cu exceptia:

A. citoliza hepatica

A. Ulcer gastroduodenal

B. purpura trombocitopenica

B. Astm bronsic

C. necroza tubulara

C. Sarcina

D. sindrom Reye

D. Alergie la salicilati

E. rabdomiolize

E. Cefalee

(pag. 199, 200)

(pag. 194, 195)

*7

Acidul acetilsalicilic se administreaza ca

antiagregant plachetar, la adult, in doza de:

12 Despre salicilat sunt corecte raspunsurile:

A. salicilatul este biotransformat in ficat, pe 3 cai

A. 0,1 - 0,3 g o data pe zi

B. are T1/2 mare

B. 0,3 - 0,5 mg la 2 - 3 zile

C. cinetica de biotransformare este de ordinul 2

C. 0,5 g de 4 ori pe zi

D. se leaga de albuminele plasmatice in procent mic

D. 0,5 g de 6 ori pe zi
E. 5 g pe zi in 3 - 5 prize

E. la o concentratie de peste 450 mcg/ml poate

produce tulburari metabolice grave

(pag. 195)

(pag. 192, 193)

*8

Urmatoarele actiuni farmacodinamice sunt

caracteristice acidului acetilsalicilic, cu
exceptia:

A. analgezic moderat
B. antiagregant plachetar, la doze foarte mari
antiinflamatorii

13 Acidul acetilsalicilic:
A. produce bronhoconstrictie
B. este hiperglicemiant
C. reduce filtrarea glomerulara
D. produce soc anafilactic

C. antiinflamator puternic

E. produce sindrom Reye

D. hipoglicemiant

(pag. 194)

E. uricozuric

14 Intoxicatia acuta cu acid acetilsalicilic se

caracterizeaza prin:

(pag. 193, 194)

*9

Metamizol:

A. este incriminat in inducerea cancerului gastric

B. are efect antiinflamator puternic
C. se utilizeaza numai injectabil

A. convulsii
B. mioza punctiforma
C. delir
D. alcaloza respiratorie
E. acidoza metabolica

D. se administreza per os la adult 3 - 6 g/zi, in 2 - 3

prize

(pag. 194)

E. se administreaza i.m. la adult 0,5 - 1 g de 1 - 3

ori/zi

15 In ce situatii este contraindicat acidul

acetilsalicilic:

(pag. 197, 198)

* 10 Indicatiile terapeutice pentru paracetamol
sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. alergii la salicilati
B. sarcina
C. mialgii

A. cefalee si nevralgii

D. cefalee

B. poliartrita reumatoida si reumatism poliarticular

acut

E. astm bronsic

C. mialgii
D. febra de etiologie diversa
E. dismenoree
(pag. 200)

(pag. 195)
16 Se poate administra acid acetilsalicilic in
urmatoarele situatii:
A. infectii virale la copii, sub 4 ani
B. reumatism poliarticular acut
C. tromboze arteriale
D. nevralgii
E. astm bronsic
(pag. 195)
Pag. 54 din 284

* 17 Care din substantele urmatoare face parte

din derivati de chinolina:

* 22 Ce efect advers poate produce acidul

acetilsalicilic?

A. fenacetina

A. aritmii ventriculare

B. acetaminofen

B. tuse uscata

C. diflunisal

C. depresie

D. salipirina

D. sindrom de sevraj

E. glafenina

E. sindrom Reye

(pag. . 189)

(pag. . 194)

* 18 Referitor la efectele adverse ale

analgezicelor antipireticelor este fals
enuntul:
A. produc euforie
B. nu produc toleranta
C. nu produc deprimare respiratorie
D. nu produc toxicomanie
E. nu produc farmacodependenta
(pag. 191)
* 19 Efectele secundare la administrarea de acid
acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. microhemoragii gastrice
B. bronhoconstrictie
C. hiperglicemie si hipercolesterolemie

* 23 Metamizol:
A. Este aminofenazona
B. Se utilizeaza p.o. si i.m.
C. Este contraindicate n colici renale
D. Este incriminat n inducerea cancerului gastric
E. Este lipsit de efecte adverse
(pag. 197, 198)
* 24 Care enunt este fals:
A. diflunisalul are durata de actiune lunga
B. diflunisalul se leaga in procent foarte mare de
proteinele plasmatice
C. diflunisalul nu are efect analgezic si antiinflamator
D. diflunisalul are efect antipiretic mai slab

D. eritem nodos

E. diflunisalul este contraindicat in diateze

hemoragice

E. sindrom Reye

(pag. 196)

(pag. 194)
* 20 Alegeti care din urmatoarele substante este
derivat de acid salicilic:
A. diflunisal
B. aminofenazona
C. acetaminofen
D. metamizol
E. salipirina
(pag. 188))
* 21 Actiunile farmacodinamice ale acidului
acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Analgezic moderat
B. Antiinflamator puternic
C. Bronhodilatator moderat
D. Antiagregant plachetar la doze mici
subanalgezice

* 25 Acetilsalicilatul de lizina:
A. nu este tolerat gastric
B. nu are efect analgezic-antipiretic
C. are T1/2 mediu
D. are hidrosolubilitate scazuta
E. provoaca hemoragii gastrice
(pag. 196)
26 Notati elementele prin care se monitorizeaza
rectiile adverse la acidul acetilsalicilic:
A. melena
B. gingivoragii, echimoze
C. electrocardiograma
D. tinitus (zgomote in urechi)
E. mioza
(pag. 195)

E. Uricozuric
(pag. 193, 194)

Pag. 55 din 284

27 Acidul acetilsalicilic:

31 Aminofenazona:

A. are un prim pasaj intestinal si hepatic redus

A. este derivat de pirazolona

B. in sange este rapid hidrolizat

B. are efect analgezic, antipiretic, dar si

antiinflamator moderat

C. metabolitul salicilat circula nelegat de albuminele

plasmatice
D. determina acetilarea ireversibila a
ciclooxigenazei inductibile tip COX-2

C. este contraindicata in febra de etiologie diversa

D. este lipsita de efecte adverse
E. frecvent determina noduli locali la injectare i.m.

E. este contraindicat in tromboze arteriale si

profilaxia infarctului de miocard

(pag. 197)

(pag. 191-195)

32 Metamizol:

28 Posologia per os pentru acidul acetilsalicilic

cuprinde:

A. este aminofenazona
B. este utilizat p.o. si i.m.

A. ca analgezic si antipiretic la adult, 0,5 g de 4 - 6

ori/zi

C. are efect antiinflamator intens

B. ca antipiretic in infectii virale la copii sub 4 ani,

65 mg/kgc/zi, fractionat la 4 - 6 ore

E. se administreaza la adult, per os, 0,5 g de 2 - 3

ori/zi (max. 3 g/zi)

C. ca antiinflamator la adult, 3 - 5 g/zi, in 3 - 5 prize

(pag. 197, 198)

D. in profilaxia infarctului de miocard, 0,3 g/zi

E. in reumatismul poliarticular acut la copil, doza de
atac 1 g/kgc/zi, fractionat la 4 - 6 ore, timp de 2 3 zile, apoi 2/3 din doza de atac
(pag. 195)
29 Sindromul Reye:
A. este carcteristic pentru paracetamol

D. determina agranulocitoza

33 Notati indicatiile terapeutice pentru

metamizol:
A. artralgii
B. poliartrita reumatoida
C. cefalee
D. colici renale si biliare
E. profilaxia infarctului de miocard

B. a determinat retragerea din consum in multe tari

pentru aminofenazona

(pag. 198)

C. este caracterizat prin hepatita fulminanta si

edem cerebral

34 Propifenazona:

D. este precipitat la copii sub 4 ani, tratati cu acid

acetilsalicilic ca antipiretic, in infectii virale
E. este frecvent fatal
(pag. 194)
30 Diflunisal:
A. are durata lunga de actiune ce permite
administrarea la 12 ore
B. este administrat in caz de hipersensibilitate la
salicilati
C. se administreaza in afectiuni reumatismale
inflamatorii, in tratamente de durata

A. nu este incriminata in inducerea cancerului

gastric
B. foarte rar determina soc anafilactic
C. are efect antiinflamator intens
D. se administreaza numai injectabil
E. la adult se administreaza per os si i.r., 100 - 300
mg de 3 ori pe zi
(pag. 198)
35 Paracetamol:
A. are absorbtie per os rapida si aproape completa
B. are un metabolit, N-acetil-benzochinonimina,
responsabil de toxicitatea hepatica si renala

D. ca analgezic, doza de atac este de 1 g si doza

de intretinere 0,5 g la 4 - 6 ore

C. tratamentul se face obisnuit 10 - 12 zile

E. ca antiinflamator se administreaza 4 - 6 g/zi, in

1 - 2 prize

D. se asociaza frecvent cu inductoarele enzimatice

(barbiturice) pentru a scadea toxicitatea hepatica

(pag. 196)

E. se evita la copiii mici in viroze

(pag. 198-200)

Pag. 56 din 284

36 Intoxicatia acuta cu paracetamol se

caracterizeaza prin:

41 Prezinta actiune antispastica musculotropa

ndeosebi:

A. necroza acuta hepatica

A. metamizol

B. icter

B. acid acetilsalicilic

C. hipotermie

C. fenacetina

D. encefalopatie

D. propifenazona

E. mioza

E. glafenina

(pag. 200)

(pag. 189)

37 Metamizolul:

42 Notati analgezicele antipiretice derivati de

p-aminofenol:

A. este prodrog al acidului acetilsalicilic

B. este antipiretic slab

A. fenacetina

C. este analgezic si antispastic mai intens

B. benorilat

D. este indicat in colici biliare, renale

C. diflunisal

E. este contraindicat in mialgii si artralgii

D. paracetamol

(pag. 197, 198)

E. fenazona

38 In intoxicatia acuta cu paracetamol:

A. latenta este de 1 saptamana pentru semnele
clinice
B. latenta este de 1 - 2 luni pentru insuficienta
hepatica
C. se administreaza ca antidot acetilcisteina in
primele 12 ore
D. efectul letal este la 2,5 g/zi
E. apare necroza hepatica acuta
(pag. 200)
39 Acidul acetilsalicilic:
A. are T1/2 la salicilat foarte scurt (aproximativ 15
min)

(pag. . 189)
43 Actiunile farmacodinamice semnalate la
analgezice antipiretice sunt:
A. Antispastica
B. Sedativa
C. Antiinflamatoare
D. Antidepresiva
E. Analgezica
(pag. 190)
44 Care sunt principalele actiuni
farmacodinamice ale analgezicelorantipireticelor:
A. analgezica

B. este analgezic si antipiretic moderat

B. antiinflamatoare

C. este antiinflamator puternic

C. sedativa

D. este proagregant plachetar la doze mici

subanalgezice

D. antipiretica

E. este contraindicat in sarcina

(pag. 192-194)
40 Notati reactiile adverse care apar la doze
mari de paracetamol:

E. euforizanta
(pag. 190)
45 Analgezicele-antipiretice:
A. reduc temperatura normala

A. citoliza hepatica

B. reduc febra

B. hipotensiune arteriala, bradicardie

C. nu sunt hipotermizante

C. necroza tubulara

D. inhiba biosinteza de PGE2

D. rabdomiolize

E. stimuleaza mecanismele de termoliza

E. leucopenie

(pag. 190)

(pag. 199, 200)

46 Analgezicele-antipiretice:
A. ridica pragul perceperii durerii
B. au eficacitate mare in durerile somatice
C. suprima durerea
D. au efect antialergic
E. au actiune euforizanta
(pag. 188, 190)
Pag. 57 din 284

47 Sunt adevarate enunturile:

*2

A. COX este o enzima membranara

La ntreruperea brusca a unui tratament

ndelungat cu hipnotice barbiturice apare:

B. COX-1 este prezenta in toate tesuturile

A. obisnuinta

C. COX-1 se gaseste numai in plamani

B. sindrom de abstinenta

D. COX-2 este inductibila in toate tesuturile

C. inductia enzimatica

E. COX-1 este inductibila in toate tesuturile

D. toleranta ncrucisata cu alte medicamente

(pag. 190)

E. sensibilizare (eruptii cutanate)

48 Indicatiile terapeutice pentru acidul

acetilsalicilic sunt:
A. Artralgii
B. Infectii virale la copii sub 4 ani
C. Profilaxia infarctului de miocard
D. Cefalee
E. Mialgii
(pag. 195)
49 Selectati enunturile false referitoare la acidul
acetilsalicilic:
A. are biodisponibilitate peste medie 68%
B. alimentele nu influenteaza absorbtia
gastrointestinala
C. in sange este repede hidrolizat
D. comprimatele efervescente nu dau Cp dubla
fata de comprimatele obisnuite
E. absorbtie p.o. relativ buna
(pag. 191, 192)
50 Transportul in sange al acidului acetilsalicilic:
A. se face in forma libera
B. se face in forma legata de albumine
C. se face numai in forma legata de albumine
D. se face numai in forme libera
E. nici un raspuns corect
(pag. 193)
Tema nr. 11
Hipnotice si tranchilizante
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag.36-67
*1

Hipnoinductoarele:

A. produc deprimarea SNC gradata dozadependenta

(pag. 44)
*3

Amobarbital:

A. este barbituric cu latenta si durata scurte (15

minute, respectiv 3 ore)
B. este indicat n insomnii intermitente
C. se poate administra timp ndelungat
D. nu determina obisnuinta
E. nu determina somnolenta dupa trezire
(pag. 45)
*4

n hiperexcitabilitate si nevroze,
fenobarbitalul se administreaza:

A. 100 mg per os, cu 45 de minute nainte de

culcare
B. 100 mg per os, cu 15 de minute nainte de
culcare
C. 100 mg x 2/zi, per os (dimineata si seara)
D. 15 mg x 2-3/zi, per os
E. 200 mg i.m.
(pag. 46)
*5

Care dintre urmatoarele afirmatii despre

nitrazepam nu este adevarata?

A. prezinta absorbtie digestiva buna

B. intra n circuitul entero-hepatic
C. are T plasmatic scurt (2-3 ore)
D. este anticonvulsivant
E. n insomnii, la adult, se administreaza 5-10 mg
per os, seara la culcare
(pag. 46)
*6

Zolpidem:

A. se leaga pe ambele situsuri ale

benzodiazepinelor BZD1 si BZD2
B. prezinta selectiv actiunea hipnotica-sedativa a
benzodiazepinelor
C. este miorelaxant
D. nu determina somnolenta diurna

B. la doze mari produc somn narcotic

E. induce obisnuinta si farmacodependenta

C. actioneaza selectiv asupra unor receptori

specifici (situsuri specifice din complexul GABAergic)

(pag. 48)

D. trezirea din somn se face cu dificultate

E. reduc durata de somn REM
(pag. 40)
Pag. 58 din 284

*7

Notati mecanismul de actiune specific la

doze hipnotice si sedative pentru hipnoticele
barbiturice:

* 12 Tranchilizantele (anxioliticele) de tip

benzodiazepine sunt urmatoarele, cu
exceptia:

A. inhiba eliberarea de GABA

A. clordiazepoxid

B. cresc frecventa de deschidere a canalelor de clor

B. diazepam

C. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor

C. clobazam

D. deprima formatia reticulata ascendenta

activatoare SAA

D. meprobamat

E. stimuleaza formatia reticulata ascendenta

activatoare SAA
(pag. 42)
*8

Care dintre urmatorii compusi este barbituric

cu durata ultrascurta (10-20 de minute) de
actiune?

E. medazepam
(pag. 52)
* 13 Indicatiile terapeutice pentru tranchilizante
(anxiolitice) sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. sindromul psiho-neurovegetativ
B. insomnii psihogene

A. secobarbital

C. stari spastice ale muschilor striati

B. pentobarbital

D. miastenia gravis

C. hexobarbital

E. starea de rau epileptic

D. fenobarbital

(pag. 53)

E. amobarbital
(pag. 42)
*9

Care dintre urmatoarele barbiturice hipnotice

are durata lunga de actiune (8-10 ore)?

* 14 Grupul I (tip diazepam) al benzodiazepinelor

are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
A. absorbtie per os nalta
B. biotransformare la metaboliti inactivi

A. hexobarbital

C. semiviata eliminarii lunga

B. pentobarbital

D. medazepamul este biotransformat la diazepam

C. ciclobarbital

E. acumulare cu realizarea starii de echilibru dupa

aproximativ o saptamna

D. amobarbital
E. fenobarbital
(pag. 43)
* 10 Indicatiile barbituricelor sunt urmatoarele, cu
exceptia:
A. insomnii
B. epilepsie
C. anestezie generala
D. insuficienta respiratorie
E. preanestezie
(pag. 44, 45)
* 11 Actiunile tranchilizantelor (anxioliticelor)
sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. reducerea starii de tensiune psihica
B. antipsihotica
C. miorelaxanta
D. anticonvulsivanta
E. inductoare ale anesteziei generale
(pag. 52, 70)

(pag. 57)
* 15 Antidotul n intoxicatia acuta cu
benzodiazepine este:
A. perfuzia cu NaHCO3
B. flumazenil
C. buspirona
D. adrenalina
E. zopiclon
(pag. 59)
* 16 Despre clorazepat urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, cu exceptia:
A. este biotransformat n mediul acid gastric la
nordazepam activ
B. dozele anxiolitice la adult sunt de 10-30 mg/zi,
administrate n cteva prize, per os
C. T plasmatic al metabolitului activ nordazepam
este de 30-65 ore
D. se utilizeaza exclusiv ca anxiolitic
E. este indicat n tetanos, n doze foarte mari, cu
respiratie asistata
(pag. 63, 64)

Pag. 59 din 284

* 17 Care dintre urmatoarele benzodiazepine se

administreaza de electie n anxietatea la
miastenici si miopatici?

22 Actiunile farmacodinamice ale

tranchilizantelor benzodiazepine sunt:
A. anxiolitica

A. diazepam

B. sedativ-hipnoinductoare

B. clordiazepoxid

C. anticonvulsivanta

C. bromazepam

D. antiparkinsoniana

D. medazepam

E. antipsihotica

E. tofisopam

(pag. 58)

(pag. 65)
* 18 Care dintre urmatoarele efecte adverse sunt
proprii benzodiazepinelor si nu
caracterizeaza toate tranchilizantele?
A. somnolenta
B. ataxie
C. farmacodependenta cu sindrom de sevraj

23 Tranchilizantele benzodiazepine sunt

utilizate n:
A. schizofrenie
B. sindromul anxios
C. boala Parkinson
D. convulsii si epilepsie
E. miastenia gravis

D. efecte teratogene la administrarea n primul

trimestru de sarcina

(pag. 60)

E. obisnuinta

24 Diazepamul este utilizat n:

(pag. 58)
* 19 Care dintre urmatoarele afirmatii nu este
adevarata?

A. sindromul anxios
B. stari spastice ale muschilor striati
C. miastenia gravis

A. tranchilizantele reduc starea de tensiune psihica

D. starea de rau epileptic

B. diazepamul are actiune anticonvulsivanta

E. preanestezie

C. meprobamatul are actiune miorelaxanta

(pag. 60, 61)

D. tranchilizantele tempereaza reactiile emotionale

E. tranchilizantele modifica intens facultatile
intelectuale si functiile senzoriale
(pag. 52)
* 20 Contraindicatiile pentru administrarea
diazepamului sunt reprezentate de
urmatoarele situatii, cu exceptia:

25 Benzodiazepinele tip diazepam (grupul I)

sunt biotransformate n metabolitii activi:
A. clorazepat
B. flurazepam
C. nordazepam
D. oxazepam

A. gravide, primul trimestru

E. clobazam

B. ambulatoriu, la conducatorii auto

(pag. 57)

C. miastenia gravis

26 Benzodiazepinele tip diazepam (grupul I)

prezinta urmatoarele caracteristici:

D. tetanos
E. insuficienta respiratorie acuta

A. absorbtie per os nalta

(pag. 61)

B. biotransformare n procente mari la metaboliti

inactivi

21 Reactiile adverse comune tranchilizantelor

sunt:

C. au semiviata eliminarii lunga

A. somnolenta

D. prin dealkilare oxidativa sunt biotransformate la

oxazepam

B. obisnuinta

E. diazepam este biotransformat la medazepam

C. ataxie

(pag. 57)

D. efecte teratogene
E. farmacodependenta cu sindrom de sevraj
(pag. 53, 58)

Pag. 60 din 284

27 Clorazepatul:

32 Tofisopam:

A. este o structura chimica activa ca atare

A. este anticonvulsivant

B. este biotransformat n mediul acid gastric, prin

decarboxilare, la nordazepam activ

B. este anxiolitic cu latenta si durata scurte

C. este utilizat ca anxiolitic

C. se administreaza de electie n anxietate la

miastenici

D. se administreaza exclusiv oral

D. este agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici

E. se administreaza n tetanos ca anticonvulsivant,

n doze foarte mari, cu respiratie asistata

E. prezinta biodisponibilitate per os mica

(pag. 63)
28 Tranchilizantele benzodiazepine:
A. activeaza un situs de pe subunitatea alfa a
complexului receptor postsinaptic GABA-A
B. scad frecventa de deschidere a canalelor de clor
C. produc hiperpolarizare si inhibitie neuronala
D. sunt antagonisti selectivi ai receptorilor GABA-A
E. au indice terapeutic mare (IT aprox. 1000)
(pag. 58,59)
29 Care dintre urmatorii compusi sunt
tranchilizante benzodiazepine?

(pag. 65)
33 Hipnoticele barbiturice:
A. activeaza un situs specific de pe complexul
receptor GABA-A postsinaptic
B. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor
C. cresc timpul de deschidere al canalelor de clor
D. inhiba eliberarea de GABA
E. produc hiperpolarizare si inhibitie neuronala
(pag. 42)
34 Care dintre urmatorii compusi sunt
barbiturice cu durata de actiune scurta (2-4
ore) si latenta scurta (15-20 minute)?

A. alprazolam

A. ciclobarbital

B. clordiazepoxid

B. pentobarbital

C. meprobamat

C. hexobarbital

D. buspirona

D. barbital

E. clonidina

E. secobarbital

(pag. 52)

(pag. 43)

30 Notati tranchilizantele benzodiazepine:

35 Care dintre urmatorii compusi sunt

barbiturice narcotice?

A. medazepam
B. diazepam

A. tiopental

C. buspirona

B. fenobarbital

D. oxazolam

C. pentobarbital

E. meprobamat

D. hexobarbital

(pag. 52)

E. barbital

31 Notati reactiile adverse comune pentru

tranchilizante:

(pag. 42)
36 Indicatiile terapeutice ale barbituricelor sunt:

A. tulburari de coordonare motorie

A. preanestezie

B. obisnuinta

B. insomnii

C. somnolenta

C. boala Parkinson

D. efecte teratogene

D. epilepsie

E. efecte neurologice de tip extrapiramidal

E. anestezia generala

(pag. 53)

(pag. 44, 45)

Pag. 61 din 284

37 Fenobarbitalul este indicat:

A. rar ca hipnotic, deoarece produce somnolenta
dupa trezire si sedare reziduala
B. ca sedativ

42 Cloralhidrat:
A. are ca metabolit activ tricloretanolul
B. este hipnocoercitiv

C. ca inductor enzimatic n porfiria hepatica

C. are mecanism de actiune similar

benzodiazepinelor

D. ca anticonvulsivant n epilepsie

D. prezinta efect iritant pe mucoase

E. ca inhibitor enzimatic n icterul neonatal

E. se administreaza per os si intrarectal, n asociere

cu mucilag de guma arabica

(pag. 46)
38 Flunitrazepam:
A. este hipnotic barbituric
B. nu modifica structura somnului si nu reduce
durata somnului de tip REM
C. creste frecventa de deschidere a canalelor de
clor
D. se utilizeaza exclusiv per os
E. se utilizeaza ca hipnotic per os si n preanestezie
i.m.
(pag. 46, 47)
39 Nitrazepam:
A. este hipnocoercitiv cu latenta si durata lunga
B. are T plasmatic relativ lung (21-28 ore)
C. este hipnotic modern

(pag. 40, 49, 50)

43 Diazepam:
A. este biotransformat pe caile SOMH la 2
metaboliti activi
B. nu strabate bariera hemato-encefalica si se
redistribuie n tesutul adipos
C. la injectarea rapida pe cale i.v. poate determina
deprimare respiratorie marcata
D. este contraindicata administrarea i.v. n status
epilepticus
E. n intoxicatia acuta moartea se produce rapid
prin hipotensiune arteriala si deprimare
respiratorie
(pag. 61)
44 Buspirona:

D. se utilizeaza n epilepsie

A. este agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici

E. se poate administra la indivizi cu profesii care

necesita vigilenta crescuta

B. este agonist presinaptic alfa-2

C. este tranchilizant (anxiolitic)

(pag. 46)

D. are actiune hipnotica si anticonvulsivanta

40 Zopiclon:

E. este ineficace n atacurile de panica

A. se absoarbe repede per os

(pag. 65)

B. se leaga pe situsurile benzodiazepinelor

45 Nitrazepam:

C. afecteaza somnul paradoxal REM

A. este hipnoinductor

D. traseele EEG sunt identice cu cele ale

benzodiazepinelor

B. modifica structura somnului, reducnd durata

somnului de tip REM

E. nu provoaca somnolenta diurna

C. are T plasmatic scurt (2-3 ore)

(pag. 48)

D. n administrari repetate produce o sedare

posthipnotica

41 Zolpidem:
A. este hipnoinductor
B. prezinta actiune anticonvulsivanta
C. determina somnolenta diurna
D. n tratamentul cronic dezvolta rapid obisnuinta si
farmacodependenta

E. se utilizeaza n insomnii si epilepsie

(pag. 40,46)
46 Bromurile se utilizeaza ca sedative si
prezinta urmatoarele caracteristici:
A. prezinta efect iritant tisular

E. se administreaza per os n insomnii tranzitorii

sau cronice

B. determina impotenta sexuala (la tratamentul

ndelungat)

(pag. 48, 49)

C. se elimina rapid din organism

D. se administreaza exclusiv i.v. si per os dupa
mese
E. se leaga pe ambele situsuri ale benzodiazepinelor
(pag. 50)

Pag. 62 din 284

47 Notati contraindicatiile la administrarea de

diazepam:

*2

A. gravide, n primul trimestru

B. tetanos
C. miastenia gravis
D. conducatori auto
E. anxietatea din nevroze si psihoze
(pag. 61)
48 Alprazolam:
A. are efect sedativ hipnotic
B. este anxiolitic

Antidepresivele timoleptice de tip amine

triciclice utilizate curent in
farmacoterapeutica sunt urmatoarele, cu
exceptia:

A. Imipramina
B. Desipramina
C. Maprotilina
D. Clomipramina
E. Amoxapina
(pag. 87)
*3

C. are efect antidepresiv

Urmatoarele antidepresive sunt inhibitoare

moderne selective ale recaptarii serotoninei,
cu exceptia:

D. este indicat n depresia anxioasa

A. Fluoxetin

E. este contraindicat n atacul de panica

B. Fluvoxamin

(pag. 64, 65)

C. Paroxetin

49 Oxazepam:
A. are T plasmatic si durata de actiune scurte
B. produce somnolenta
C. nu are efect sedativ hipnotic

D. Moclobemid
E. Citalopram
(pag. 88)
*4

D. este indicat ca anxiolitic

E. este biotransformat direct la metabolit
glucuronoconjugat activ
(pag. 64)
50 Care dintre urmatorii compusi sunt hipnotice
benzodiazepine?
A. metohexital
B. nitrazepam
C. bromizoval

A. Imipramina
B. Moclobemid
C. Fenelzina
D. Mirtazapin
E. Doxepina
(pag. 88)
*5

D. flunitrazepam
E. cloralhidrat
(pag. 40, 46, 47)

Care dintre urmatoarele antidepresive este

blocant modern al receptorilor alfa-2
presinaptici?

Antidepresivele timoleptice clasice tip amine

triciclice sunt caracterizate prin urmatorul
profil farmacotoxicologic, cu exceptia:

A. Hipotensiune ortostatica
B. Hipertensiune arteriala

Tema nr. 12
Antidepresive

C. Aritmii

Bibliografie asociata temei:

E. Glaucom

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de

farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 84-106
*1

Notati neuromediatorii deficitari in depresii:

D. Retentie urinara
(pag. 90)
*6

Antidepresivele se afla in relatie de

sinergism cu urmatoarele medicamente sau
grupe de medicamente, cu exceptia:

A. Catecolaminele si serotonina

A. Analgezice opioide

B. Dopamina si acidul gama-aminobutiric

B. Antiepileptice

C. Acetilcolina si dopamina

C. Simpatomimetice

D. Histamina si adrenalina

D. Amfetamina

E. Encefalinele si endorfinele

E. Petidina

(pag. 85)

(pag. 93)

Pag. 63 din 284

*7

Notati reactia adversa care nu caracterizeaza

antidepresivele timoleptice clasice tipice,
amine triciclice si tetraciclice

A. Anxietate
B. Convulsii tonico-clonice
C. Insomnie sau somnolenta
D. Tulburari de memorie
E. Sindromul neuroleptic malign
(pag. 95)
*8

Mianserina:

A. Este IMAO clasic neselectiv si ireversibil

B. Este amina triciclica
C. Este in grupa antidepresivelor atipice
D. Are durata scurta de actiune (T1/2 - 2 ore)
E. Potenteaza efectele amfetaminei
(pag. 98)
*9

Reactiile adverse specifice ale inhibitorilor

selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sunt
urmatoarele, cu exceptia:

A. Greata
B. Anorexie
C. Anxietate
D. Tahicardie, aritmii, hipotensiune arteriala
E. Disfunctii sexuale
(pag. 102-103)
* 10 Actiunile farmacodinamice specifice
antidepresivelor timeretice clasice, inhibitori
de monoaminoxidaza (IMAO), sunt
urmatoarele, cu exceptia:

* 12 Mirtazapin:
A. Este agonist alfa-2 presinaptic
B. Este indicat in schizofrenie
C. Blocheaza si receptorii postsinaptici 5-HT 2 si 5HT 3
D. Determina reactii adverse de tip serotoninergic
exacerbate
E. Se administreaza per os, 600 mg pe zi, priza
unica, seara
(pag. 104)
* 13 Antidepresivele de tip inhibitori de
monoaminoxidaza (IMAO):
A. Se administreaza numai injectabil
B. Absorbtia per os este scazuta
C. Durata efectului antidepresiv dupa oprirea
tratamentului este corelata cu T1/2
D. Durata efectului antidepresiv dupa oprirea
tratamentului este de aproximativ 2-3 zile
E. Sunt indicate ca antidepresive de rezerva, in
depresiile rezistente la amine triciclice
(pag. 104)
* 14 Reactiile adverse frecvente ale
antidepresivelor inhibitori de
monoaminoxidaza (IMAO) clasice,
neselective si ireversibile, sunt urmatoarele,
cu exceptia:
A. Insomnie si agitatie
B. Hipotensiune ortostatica
C. "Cheese effect" (efectul branzei), manifestat cu
crize de HTA grave la asocierea alimentelor
bogate in tiramina

A. Scaderea concentratiei catecolaminelor libere in

SNC si periferie

D. Sindrom parkinsonian

B. Vasodilatatie cu hipotensiune arteriala

(paradoxal)

(pag. 104)

C. Efect psihostimulant slab

D. Potentarea efectelor simpatomimeticelor, cu
crize hipertensive

E. Pierdere in greutate
* 15 In care dintre urmatoarele afectiuni nu este
indicata fluoxetina?
A. Depresie majora
B. Epilepsie

E. Potentarea efectelor tiraminei, cu crize

hipertensive

C. Afectiuni obsesiv-compulsive

(pag. 104)

D. Stare de panica

* 11 Notati afirmatia falsa despre moclobemid:

A. Este IMAO-A selectiv

E. Bulimie nervoasa
(pag. 103)

B. Determina reactia adversa "cheese effect"

(efectul branzei) exacerbata la asocierea cu
alimente bogate in tiramina
C. Este indicat in depresii atipice
D. Are latenta lunga (2-4 saptamani)
E. Uzual se administreaza per os, 300 mg pe zi, in
trei prize
(pag. 105)

Pag. 64 din 284

* 16 Profilul farmacotoxicologic al
antidepresivelor atipice se caracterizeaza
prin urmatoarele, cu exceptia:
A. Risc scazut de convulsii tonico-clonice
B. Efect sedativ slab
C. Efecte anticolinergice slabe sau absente

21 Antidepresivele:
A. Influenteaza pozitiv starea timica
B. Fac parte din grupa psihoanaleptice
C. Potenteaza neurotransmisia inhibitoare mediata
de GABA

D. Efect hipotensiv slab sau absent

D. Se administreaza ca anticonvulsivante si
miorelaxante

E. Efecte cardiace absente

E. Sunt indicate in schizofrenii si tulburari paranoide

(pag. 98)

(pag. 85)

* 17 Antidepresivele timoleptice clasice tipice,

amine triciclice si tetraciclice:

22 Notati antidepresivele timoleptice din grupa

aminelor triciclice:
A. Imipramina

A. Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in

periferie

B. Viloxazina

B. Scad efectele simpatomimeticelor

C. Amitriptilina

C. Au efect anticataleptic

D. Mianserina

D. Nu determina hipotensiune ortostatica

E. Doxepina

E. Au latenta scurta (1-5 ore)

(pag. 87)

(pag. 95)
* 18 Antidepresivele:

23 Notati antidepresivele timoleptice din grupa

aminelor tetraciclice:

A. Sunt neuroleptice

A. Maprotilina

B. Sunt denumite si timoanaleptice

B. Desipramina

C. Influenteaza negativ tonusul afectiv si dispozitia

C. Amoxapina

D. Se administreaza in starea de rau epileptic

D. Trazodon

E. Se administreaza ca inductoare ale anesteziei

generale

E. Mianserina

(pag. 85)
* 19 Care dintre urmatoarele antidepresive
timoleptice face parte din grupul aminelor
triciclice?

(pag. 87)
24 Antidepresivele timeretice clasice inhibitori
de monoaminoxidaza (IMAO) neselective si
ireversibile sunt:
A. Fenelzina

A. Doxepina

B. Nialamida

B. Mianserina

C. Moclobemid

C. Diazepam

D. Mirtazapin

D. Trazodon

E. Tranilcipromina

E. Clobazam

(pag. 87)

(pag. 87)
* 20 Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde:
A. Se trateaza obligatoriu medicamentos formele
usoare de depresie
B. Indicatia principala este depresia endogena
moderata si severa
C. In depresia agitata se administreaza
timolepticele activatoare
D. In depresia severa sunt contraindicate
antidepresivele triciclice

25 Antidepresivele inhibitoare selective ale

recaptarii noradrenalinei sunt:
A. Doxepina
B. Amitriptilina
C. Maprotilina
D. Desipramina
E. Citalopram
(pag. 88)

E. La varstnici aminele triciclice nu determina reactii

adverse
(pag. 92)

Pag. 65 din 284

26 Antidepresivele inhibitoare moderne

selective ale recaptarii serotoninei (ISRS)
sunt:
A. Citalopram
B. Imipramina
C. Fluoxetin
D. Fluvoxamin
E. Paroxetin
(pag. 88)
27 Antidepresivele blocante moderne ale
receptorilor alfa-2 presinaptici:
A. Sunt reprezentati de mianserina
B. Inhiba eliberarea NA in fanta sinaptica

30 Notati actiunile farmacodinamice ale

timolepticelor clasice tipice, amine triciclice
si tetraciclice:
A. Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in
periferie
B. Potenteaza efectele simpatomimeticelor (cu
crize hipertensive)
C. Efect anticataleptic
D. Hipertensiune arteriala cu tahicardie reflexa
E. Efect anticolinergic central si periferic
(pag. 95)
31 Reactiile adverse frecvente ale timolepticelor
clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice,
sunt:

C. Stimuleaza sinapsele serotoninergice

A. Anxietate

D. Favorizeaza eliberarea 5-HT din citoplasma in

fanta sinaptica

B. Convulsii tonico-clonice

E. Stimuleaza sinapsele adrenergice, favorizand

eliberarea NA in fanta sinaptica
(pag. 88)
28 Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde:
A. In depresia agitata timereticele sau timolepticele
activatoare sunt contraindicate
B. In depresia severa de electie sunt
antidepresivele triciclice administrate intr-o
singura doza, seara
C. IMAO sunt de prima alegere, fiind mai eficace
decat aminele triciclice
D. In depresiile psihoreactive de electie sunt
aminele triciclice
E. In starile depresive postpartum se pot administra
antidepresivele triciclice deoarece nu trec in
laptele matern

C. Deprimare medulara cu agranulocitoza

D. Efecte secundare de tip anticolinergic
E. Stimulare cardiaca intensa
(pag. 95-96)
32 Notati afirmatiile false despre antidepresivele
atipice:
A. Constituie a doua generatie de antidepresive
timoleptice
B. Au durata de actiune extrem de lunga
C. Prezinta toxicitate cardiovasculara
D. Au IT mai mare comparativ cu aminele triciclice
tipice
E. Prezinta risc ridicat de convulsii tonico-clonice
(pag. 98)
33 Mianserina:

(pag. 92)

A. Este amina tetraciclica

29 Antidepresivele potenteaza efectele:

B. Inhiba relativ slab recaptarea NA

A. Amfetaminei

C. Determina sedare, convulsii

B. Analgezicelor opioide

D. Contraindicata in depresii

C. Antiepilepticelor

E. Determina reactii adverse cardiovasculare

D. Antihipertensivelor simpatolitice

(pag. 98)

E. Catecolaminelor si simpatomimeticelor

34 Farmacodinamia inhibitorilor selectivi ai

recaptarii serotoninei (ISRS) cuprinde:

(pag. 93)

A. Inhiba recaptarea catecolaminelor

B. Au afinitate pentru receptorii colinergici
muscarinici
C. Inhiba selectiv si potent recaptarea serotoninei
D. Nu au afinitate pentru receptorii adrenergici alfa-1
E. Au efecte secundare anticolinergice si alfa-1
adrenolitice
(pag. 102)

Pag. 66 din 284

35 Reactiile adverse specifice inhibitorilor

selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) de
tip efecte secundare serotoninergice sunt:

40 Pentru antidepresivele inhibitori de

monoaminoxidaza (IMAO) mecanismul de
actiune confera:

A. Anxietate

A. Latenta scurta, 1-4 ore

B. Glaucom cu unghi inchis

B. Latenta lunga, 1-4 saptamani

C. Anorexie

C. Durata scurta, 1-24 ore, dupa intreruperea

administrarii

D. Retentie urinara si constipatie

E. Dureri de cap si disfunctii sexuale
(pag. 102)
36 Notati medicamentele implicate in sindromul
serotoninergic sever:
A. Risperidon
B. Fluoxetina
C. Ondansetron
D. Amitriptilina
E. Trazodona

D. Durata lunga, 2-4 saptamani, dupa intreruperea

administrarii
E. Durata efectului antidepresiv dupa oprirea
tratamentului este corelata cu T1/2
(pag. 104)
41 Moclobemid:
A. Este IMAO-A selectiv
B. Asocierea cu alimente bogate in tiramina
determina "cheese effect" (efectul branzei), cu
crize de HTA grave

(pag. 102)

C. Trecerea de la IMAO-A la amine triciclice si

invers necesita cel putin 2-3 luni de pauza

37 Fluoxetina:

D. Nu potenteaza efectele analgezicelor opioide

A. Este neuroleptic sedativ

E. Se administreaza in depresiile atipice

B. Este biotransformata de catre S.O.M.H. la

norfluoxetin, metabolit activ

(pag. 105)

C. Are T1/2 foarte lung, cu mare variabilitate

interindividuala

42 Mirtazapin:
A. Este agonist alfa-2 presinaptic

D. Nu determina hipotensiune arteriala si

cardiotoxicitate

B. Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 2

responsabili de agitatia psihomotorie

E. Se administreaza in starea de panica

C. Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 3

responsabili de greata si voma

(pag. 103)
38 Notati indicatiile terapeutice ale fluoxetinei:
A. Depresie majora
B. Afectiuni obsesiv-compulsive
C. Epilepsie
D. Inductia anesteziei
E. Starea de panica
(pag. 103)
39 Reactiile adverse specifice inhibitorilor
selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS)
frecvent intalnite, de tip efecte secundare
serotoninergice sunt:
A. Cardiotoxicitate
B. Greata, voma, diaree

D. Este IMAO-A selectiv

E. Este ISRS
(pag. 104)
43 Clasificarea antidepresivelor in functie de
criteriul farmacoterapeutic cuprinde:
A. Timoleptice clasice tipice
B. Neurotonice
C. Timoleptice noi atipice
D. Timeretice clasice si noi
E. Tranchilizante
(pag. 85-86)
44 Clasificarea antidepresivelor timoleptice in
functie de structura chimica cuprinde:

C. Anorexie

A. Amine triciclice

D. Cefalee vasculara

B. Ciclopropilamine

E. Depresie majora

C. Hidrazine

(pag. 102-103)

D. Benzamide
E. Amine tetraciclice
(pag. 87-88)

Pag. 67 din 284

45 Notati antidepresivele timeretice clasice

inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO)
neselective si ireversibile:
A. Fenelzina
B. Doxepina
C. Tranilcipromina
D. Clomipramina
E. Nialamida
(pag. 87)
46 Notati caracteristicile antidepresivelor
timoleptice atipice, moderne:
A. Au reactii adverse cardiovasculare evidente
B. Determina constipatie si retentie urinara
C. Au profil farmacotoxicologic cardiovascular si
anticolinergic practic nul
D. Sunt inhibitoare selective ale recaptarii NA
E. Sunt inhibitoare selective ale recaptarii
serotoninei, puternice
(pag. 90)
47 Notati afimatiile adevarate despre
antidepresive:
A. Inceperea unui tratament cu amine triciclice se
face numai dupa 2 saptamani de la intreruperea
IMAO
B. Asocierea antidepresivelor triciclice cu IMAO
este lipsita de efecte adverse
C. IMAO neselective provoaca crize hipertensive la
indivizi care consuma alimente bogate in
tiramina (branzeturi fermentate, peste afumat,
vin rosu)
D. Asocierea ISRS cu IMAO prezinta risc de
"sindrom serotoninergic"
E. Antidepresivele antagonizeaza efectele
analgezicelor opioide
(pag. 93)
48 Farmacografia antidepresivelor tipice, amine
triciclice si tetraciclice, cuprinde:
A. Doza de atac se administreaza 2-3 zile
B. Se incepe cu doze mari, care se scad treptat
C. Se incepe cu doze mici, care sunt crescute
treptat
D. Administrarea se face in 2-3 prize, ultima doza
inainte de culcare pentru a induce somnul
E. Doza de intretinere se administreaza 6-12 luni
sau timp mai indelungat in caz de recaderi
(pag. 96)

49 Trazodon:
A. Este in grupa antidepresivelor atipice
B. Este indicat in depresii fara sau cu anxietate
C. Are reactii adverse anticolinergice marcate
D. Determina sedare, confuzie
E. Indicele de siguranta la supradozare este scazut
(pag. 100)
50 Notati reactiile adverse determinate de
fluoxetina:
A. Greata si voma
B. Hipotensiune arteriala
C. Anorexie cu pierdere in greutate
D. Stimulare SNC
E. Disfunctii sexuale
(pag. 103)
Tema nr. 13
Anticonvulsivante
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 121-132
*1

Care dintre urmatoarele anticonvulsivante

are structura chimica de tip iminostilbeni?

A. metilfenobarbital
B. carbamazepina
C. fenitoina
D. fenacemida
E. fensuximida
(pag. 123)
*2

Care dintre urmatoarele anticonvulsivante

este inhibitor al anhidrazei carbonice?

A. gabapentin
B. acid valproic
C. clonazepam
D. sultiam
E. trimetadiona
(pag. 123, 125)
*3

n starea de rau epileptic se utilizeaza i.v.:

A. primidona
B. carbamazepina
C. diazepam
D. acid valproic
E. fenacemida
(pag. 123)

Pag. 68 din 284

*4

Actiunea anticonvulsivanta consta n:

*9

Notati antiepilepticul cel mai toxic, utilizat

numai de rezerva:

A. scaderea pragului de excitabilitate si a pragului

convulsivant la nivel SNC

A. fenitoina

B. inductie enzimatica

B. acidul valproic

C. sedare si ataxie

C. fenacemida

D. diminuarea tendintei la descarcari repetate a

neuronilor modificati patologic

D. clonazepam

E. mpiedicarea hiperpolarizarii membranei

neuronale
(pag. 125)
*5

Care dintre urmatoarele anticonvulsivante

mpiedica eliberarea neuromediatorului
excitator glutamatul?

A. acid valproic

E. topiramat
(pag. 131)
* 10 Clonazepam:
A. determina efecte teratogene tip spina bifida
B. este indicat n marele rau epileptic
C. se administreaza n status epilepticus i.v. lent

B. vigabatrin

D. prezinta corelatie buna ntre concentratiile

plasmatice si eficacitate, respectiv toxicitate

C. gabapentin

E. se administreaza exclusiv per os

D. lamotrigin

(pag. 131)

E. acetazolamida
(pag. 125)
*6

Fenobarbitalul:

* 11 Acidul valproic:
A. determina afectare hepatica rara, dar grava
B. se poate administra n sarcina

A. n doze mari este inhibitor enzimatic

C. se administreaza n status epilepticus i.v. lent

B. se poate asocia cu anticoagulante orale si

anticonceptionale orale fara a le modifica
eficacitatea

D. la administrarea prelungita determina tulburari

psihice

C. tratamentul cronic se poate ntrerupe brusc

(pag. 131)

D. se administreaza de electie la copiii mici n

marele rau epileptic
E. este contraindicat n starea de rau epileptic
(pag. 127)
*7

Fenitoina, n afara de marele rau epileptic,

este indicata n:

A. diabet insipid hipofizar

B. sindrom lupoid
C. aritmii cardiace
D. nevralgie de trigemen
E. crize mioclonice
(pag. 129)
*8

La care dintre urmatoarele antiepileptice

supravegherea pe criteriul clinic este
obligatorie?

E. este utilizat numai de rezerva

* 12 Urmatoarele antiepileptice au epurare
hepatica aproape totala (> 99%), cu exceptia:
A. carbamazepina
B. clonazepam
C. diazepam
D. primidona
E. vigabatrin
(pag. 124)
* 13 Care dintre urmatoarele antiepileptice are ca
metabolit activ fenobarbitalul?
A. carbamazepina
B. acidul valproic
C. primidona
D. trimetadiona

A. carbamazepina

E. lamotrigin

B. acidul valproic

(pag. 124)

C. fenitoina
D. fenobarbital
E. tiagabin
(pag. 125, 131)

Pag. 69 din 284

* 14 Fenobarbitalul:
A. realizeaza steady state la 3 4 zile
B. la ntreruperea brusca a tratamentului cronic
determina sindrom de sevraj

* 19 La ntreruperea brusc a unui tratament

antiepileptic cronic cu fenobarbital se
declaneaz:
A. toleran ncruciat cu alte medicamente
B. inductie enzimatica

C. determina desensibilizarea receptorilor glutamatergici

C. sindrom de sevraj

D. este indicat n micul rau epileptic

D. ataxie

E. se administreaza exclusiv per os

E. anemie megaloblastica

(pag. 127)

(pag. 127)

* 15 Urmatoarele mecanisme la nivel molecular

sunt descrise n cadrul clasei de
anticonvulsivante (antiepileptice), cu
exceptia:
A. blocarea canalelor de sodiu
B. blocarea canalelor de calciu tip T
C. deschiderea canalelor de clor
D. inhibarea eliberarii GABA

* 20 Urmtoarele medicamente sunt

anticonvulsivante, cu excepia:
A. morsuximida
B. clonazepam
C. oxcarbazepina
D. levodopa
E. primidona

E. mpiedicarea eliberarii de glutamat

(pag. 123)

(pag. 125)

21 Notati medicamentele care sunt

anticonvulsivante (antiepileptice):

* 16 Fenitoina poate determina urmtoarele

efecte adverse, cu excepia:
A. ataxie
B. agresivitate
C. nistagmus
D. hiperplazia gingiilor

A. fenacemida
B. fenitoina
C. levodopa
D. selegilina
E. topiramat

E. hirsutism

(pag. 123)

(pag. 129)

22 Care dintre urmatorii compusi reprezinta

metaboliti activi pentru unele dintre
antiepileptice?

* 17 Notai antiepilepticul care, la administrare

prelungit, poate determina tulburri psihice:
A. carbamazepina
B. clonazepam
C. fenitoina
D. fenacemida
E. fenobarbital
(pag. 131)
* 18 n tratamentul antiepileptic cronic cu doze
mari de fenobarbital pot s apar
urmtoarele efecte adverse, cu excepia:
A. sedare
B. ataxie
C. osteomalacie
D. spina bifida
E. anemie megaloblastic

A. acidul valproic
B. fenobarbital
C. dimetadiona
D. trimetadiona
E. epoxid
(pag. 124)
23 Pentru anticonvulsivante (antiepileptice)
mecanismul la nivel molecular consta n:
A. deschiderea canalelor de sodiu
B. deschiderea canalelor de calciu de tip L
C. deschiderea canalelor de clor
D. inhibarea selectiva a recaptarii GABA
E. stimularea anhidrazei carbonice cerebrale
(pag. 125)

(pag. 122)

Pag. 70 din 284

24 Deschiderea canalelor de clor prin activarea

complexului receptor postsinaptic GABA-A
este caracteristica pentru urmatoarele
anticonvulsivante (antiepileptice):
A. fenitoina
B. fenobarbital
C. etosuximida
D. clonazepam
E. topiramat
(pag. 125)
25 Notati anticonvulsivantele (antiepilepticele)
care actioneaza prin inhibarea anhidrazei
carbonice cerebrale:

29 Potentialul farmacotoxicologic ridicat al

fenitoinei se manifesta prin:
A. icter
B. dermatita exfoliativa
C. nevralgie de trigemen
D. sindromul hidantoinic fetal
E. spina bifida
(pag. 129)
30 Carbamazepina este indicata n:
A. marele rau epileptic
B. depresie respiratorie si coma
C. nevralgie de trigemen

A. sultiam

D. sarcina

B. lamotrigin

E. diabet insipid hipofizar

C. tiagabin

(pag. 129)

D. vigabatrin
E. acetazolamida
(pag. 125)
26 Principiile de tratament al epilepsiei constau
n:
A. se administreaza exclusiv un singur antiepileptic
B. dozele de ntretinere variaza larg, interindividual
C. tratamentul se ncepe cu doze mari
D. optimizarea posologiei se face prin monitorizarea
concentratiei plasmatice (Cp) a antiepilepticului
E. tratamentul se ntrerupe brusc

31 Acidul valproic este indicat n:

A. marele rau epileptic
B. micul rau epileptic
C. status epilepticus
D. crize mioclonice
E. nevralgie de trigemen
(pag. 131)
32 Tratamentul cu acid valproic se
caracterizeaza prin:
A. supravegherea pe criteriul clinic este obligatorie

(pag. 126)

B. exista o buna corelatie ntre concentratiile

plasmatice si efectele terapeutice

27 n status epilepticus:

C. se impune monitorizarea functiei hepatice

A. antiepilepticele se administreaza i.v., lent

D. nu exista risc de efecte teratogene

B. antiepilepticele se administreaza i.v., rapid si n

doze mari

E. la administrarea prelungita apar tulburari psihice

C. n stare grava, refractara la antiepileptice, se

recurge la anestezie generala
D. de electie se administreaza tranchilizante majore
E. la nevoie se asociaza 2 3 antiepileptice pentru
inductie enzimatica si cresterea eficacitatii
(pag. 126)
28 Fenobarbitalul n doze mari antiepileptice si
n tratament cronic determina urmatoarele
efecte adverse:
A. anemie megaloblastica

(pag. 131)
33 La administrarea de clonazepam ca
anticonvulsivant (antiepileptic), pot aparea
urmatoarele efecte adverse:
A. sedare
B. nistagmus si diplopie
C. ataxie
D. hipotonie
E. somnolenta
(pag. 131)

B. cataracta
C. osteomalacie
D. ataxie
E. delir
(pag. 127)

Pag. 71 din 284

34 Indicatiile terapeutice pentru clonazepam

sunt:
A. status epilepticus
B. marele rau epileptic
C. micul rau epileptic
D. aritmii cardiace
E. crize mioclonice
(pag. 131)
35 La administrarea de carbamazepina pot
aparea urmatoarele efecte adverse:
A. epilepsie psihomotorie
B. nevralgie de trigemen
C. hepatotoxicitate grava
D. spina bifida
E. fibrilatie ventriculara
(pag. 129)
36 Care dintre urmatoarele anticonvulsivante
(antiepileptice) au structura chimica de
iminostilbeni?

39 La care dintre urmatoarele anticonvulsivante

(antiepileptice) monitorizarea terapeutica nu
se poate realiza pe criteriul farmacocinetic
(pe baza concentratiilor plasmatice)?
A. fenitoina
B. carbamazepina
C. acidul valproic
D. fenacemida
E. clonazepam
(pag. 125, 131)
40 La doze mari, fenobarbitalul este un puternic
inductor enzimatic si determina:
A. sindrom de sevraj
B. ataxie
C. toleranta dobndita ncrucisata cu alte
medicamente asociate
D. creste eficacitatea anticoagulantelor cumarinice
la asocierea cu acestea
E. cresterea biotransformarii si scaderea eficacitatii
medicamentelor asociate

A. primidona

(pag. 127)

B. feneturida

41 Fenacemida:

C. carbamazepina

A. este antiepileptic cu spectru larg

D. clonazepam
E. oxcarbazepina

B. se utilizeaz de elecie n marele ru epileptic i

n status epilepticus

(pag. 123)

C. este antiepilepticul cel mai toxic

37 n starea de rau epileptic, iar experimental n

convulsiile prin excitante SNC se
administreaza:

D. la administrarea prelungit determin delir i

agresivitate
E. este utilizat numai de rezerv

A. diazepam

(pag. 131)

B. clonazepam

42 Fenitoina este indicat n:

C. fenitoina

A. marele ru epileptic

D. carbamazepina

B. epilepsia psihomotorie

E. acidul valproic

C. micul ru epileptic

(pag. 123, 129, 131)

D. crize mioclonice

38 n crizele mioclonice se utilizeaza:

E. aritmii cardiace

A. neostigmina

(pag. 129)

B. acid valproic

43 n tratamentul cronic cu fenobarbital,

sindromul de sevraj apare:

C. clonazepam
D. edrofoniu

A. datorit induciei enzimatice

E. levodopa

B. datorit sensibilizrii receptorilor glutamat-ergici

(pag. 123)

C. prin favorizarea eliberrii GABA

D. la ntreruperea brusc a tratamentului
E. datorit hepatotoxicitii
(pag. 127)

Pag. 72 din 284

44 Fenitoina administrat i.v. rapid i n doze

mari poate determina:
A. HTA

49 Efectele teratogene sunt menionate ca

efecte adverse pentru urmtoarele
anticonvulsivante:

B. deprimare respiratorie

A. fenitoina

C. oprirea inimii

B. fenobarbital

D. paranoia, delir

C. carbamazepina

E. crize mioclonice

D. acidul valproic

(pag. 129)

E. clonazepam

45 Carbamazepina:
A. are structur chimic de tip benzodiazepine

(pag. 127, 129, 131)

50 Fenobarbitalul:

B. n administrare cronic poate determina depresie

respiratorie i com

A. este antiepileptic cu spectru larg

C. se administreaz n sarcin

C. determin agresivitate

D. se administreaz n marele ru epileptic

D. tratamentul cronic nu se ntrerupe brusc

E. este indicat n nevralgia de trigemen

E. n starea de ru epileptic se administreaz lent

i.v.

(pag. 123, 129)

46 La doze terapeutice mari de fenitoin, cnd
sistemul oxidazic microzomal hepatic este
saturat:
A. viteza de biotransformare urmeaz o cinetic de
ordin I
B. viteza de biotransformare urmeaz o cinetic de
ordin zero
C. creteri mici ale dozelor antreneaz creteri mari
ale concentraiilor plasmatice
D. se ntrerupe brusc tratamentul pentru a
determina inducia enzimatic
E. viteza de biotransformare este independent de
concentraie
(pag. 129)
47 Care dintre urmtoarele afirmaii sunt
adevrate?
A. fenobarbitalul activeaz complexul receptor
postsinaptic GABA-A
B. acidul valproic crete nivelul de GABA n creier
C. gabapentin inhib ireversibil GABA
aminotransferaza
D. lamotrigin favorizeaz eliberarea
neuromediatorului excitator glutamatul
E. fenitoina blocheaz canalele de calciu T
(pag. 125)
48 Urmtorii compui sunt anticonvulsivante
(antiepileptice):
A. primidona
B. fenacemida
C. levodopa
D. trihexifenidil
E. gabapentin
(pag. 123)

B. se administreaz n marele ru epileptic

(pag. 123, 127, 128)

Tema nr. 14
Simpatomimetice si simpatolitice
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 244-289
1

Efecte beta-1 adrenolitice cuprind:

A. sedare
B. tahicardie
C. reducerea debitului cardiac
D. bronhoconstrictie la astmatici
E. inhibarea secretiei de renina la nivelul aparatului
juxtaglomerular renal
(pag. 272, 273)
2

Reactiile adverse la administrarea de betaadrenolitice sunt:

A. bradicardie
B. HTA
C. tulburari ischemice periferice
D. bronhoconstrictie la astmatici
E. hiperglicemie
(pag. 275)
3

Indicatiile terapeutice pentru betaadrenolitice sunt:

A. hipotiroidism
B. angina pectorala
C. tahicardie
D. hipotensiune arteriala
E. bloc atrioventricular
(pag. 275, 276)
Pag. 73 din 284

Contraindicatiile beta-adrenoliticelor cuprind:

A. bloc atrioventricular
B. astm bronsic
C. post infarct miocardic
D. extrasistolie atriala
E. prezenta diabetului zaharat
(pag. 276)
5

Propranololul:

Prazosin:

A. reduce colesterolul plasmatic si creste HDLcolesterolul

B. este indicat n HTA
C. determina fenomen de tip rebound
D. dupa prima doza se sta n clinostatism 30 de
minute
E. este indicat n doze mari de la nceputul
tratamentului

A. este beta-adrenolitic lipofil

(pag. 269)

B. se administreaza strict i.v.

10 Tolazolina:

C. este contraindicat n HTA

A. are biodisponibilitate per os mare

D. se administreaza n tahiaritmii

B. este alfa-1 adrenomimetic

E. nu se asociaza cu hidralazina

C. produce arteriolodilatatie intensa

(pag. 278)

D. este indicat n tulburari circulatorii periferice

spastice

Reserpina:

A. prezinta actiune antipsihotica

B. distruge veziculele de depozit ale adrenalinei si
noradrenalinei
C. determina hipotensiune arteriala
D. se administreaza n stari depresive

E. cai de administrare: p.o., s.c., i.m., i.v.

(pag. 266, 267)
11 Care dintre urmatorii alcaloizi au proprietati
ocitocice prin mecanism alfa-1 adrenergic
predominant?
A. bromocriptina

E. efectele dispar rapid dupa ntreruperea

tratamentului

B. ergometrina

(pag. 282, 283)

C. nicergolina

Metildopa:

D. metilergometrina
E. metisergida

A. se concentreaza n vezicule, ocupnd locul

noradrenalinei

(pag. 263)

B. este biotransformata la alfa-metilnoradrenalina,

fals mediator chimic

12 Dihidroergotamina este indicata n:

C. are actiune antihipertensiva

D. are efecte toxice hepatice
E. determina deprimare tiroidiana
(pag. 285)
8

Clonidina:

A. are absorbtie digestiva scazuta

B. determina tahicardie
C. determina hipotensiune arteriala sistolica si
diastolica

A. migrena (n criza si n tratamentul de fond)

B. hipotensiune arteriala cronica
C. retinopatie de etiologie vasculara
D. boala Raynaud
E. de electie n hipotonia venoasa
(pag. 265)
13 Fentolamina este indicata n:
A. metroragii
B. cefalee post rahianestezie

D. se administreaza n tratamentul sindromului de

abstinenta la morfina

C. HTA din feocromocitom

E. determina efecte rebound la ntreruperea brusca

a tratamentului

E. tratamentul necrozei pielii n urma injectarii

accidentale paravenoase de noradrenalina

(pag. 287)

(pag. 267)

D. sindrom de hipotensiune ortostatica

Pag. 74 din 284

14 Tamsulosin:

19 Nafazolina:

A. blocheaza receptorii alfa-1A din prostata

A. este adrenomimetic cu predominanta alfa

B. poate determina hipotensiune ortostatica

B. determina tahifilaxie

C. nu este metabolizat la nivel hepatic

C. se administreaza per os

D. se elimina predominant urinar

D. este indicata n tratamentul rinitelor si

conjunctivitelor

E. este indicat n hiperplazia benigna a prostatei

(pag. 270, 271)
15 Indicatiile terapeutice ale beta-adrenoliticelor
sunt:
A. HTA
B. bradicardie
C. glaucom cu unghi deschis
D. hipertiroidism
E. astm bronsic
(pag. 275, 276)
16 Contraindicatiile pentru administrarea
reserpinei sunt:
A. stari depresive
B. HTA
C. ulcer gastroduodenal
D. psihoze
E. astm bronsic
(pag. 283)
17 La administrarea de clonidina apar
urmatoarele efecte secundare:
A. hipotensiune ortostatica
B. tahicardie
C. somnolenta
D. hipersalivatie
E. agitatie si tremor
(pag. 287)
18 Efedrina:
A. prezinta difuziune buna n SNC
B. se utilizeaza ca decongestionant al mucoasei
nazale
C. are efect bronhoconstrictor
D. este contraindicata n blocul cardiac (sindrom
Adams Stokes)

E. se administreaza exclusiv local

(pag. 258)
20 Adrenalina determina urmatoarele efecte pe
aparatul cardiovascular:
A. creste fragilitatea capilara
B. vasoconstrictie arteriolara si venoasa (efect alfa1)
C. vasodilatatie la concentratii mici (efect alfa-1)
D. bronhodilatatie (efect beta-2)
E. hipertensiune arteriala sistolica (efect beta-1)
(pag. 255)
21 Indicatiile terapeutice ale adrenalinei sunt:
A. boala serului
B. edem Quincke
C. aritmii cardiace
D. insuficienta circulatorie cerebrala
E. crize de astm bronsic
(pag. 256)
22 Efedrina este indicata n urmatoarele
afectiuni:
A. HTA
B. local, n rinite
C. sindrom Adams Stokes
D. aritmii cardiace
E. supradozarea inhibitoarelor SNC
(pag. 256, 257)
23 Simpatomimeticele bronhodilatatoare beta-2
selective sunt:
A. efedrina
B. isoprenalina
C. orciprenalina
D. fenoterol

E. este deprimant SNC

E. formoterol

(pag. 257)

(pag. 261)

Pag. 75 din 284

24 Dobutamina:
A. este activa per os
B. difuzeaza n SNC
C. este predominant beta-1 adrenergic

* 29 Care dintre urmatoarele adrenomimetice este

indicat n travaliul prematur, avnd efect
tocolitic?
A. noradrenalina
B. nafazolina

D. are efecte vasodilatatoare D1 dopaminergice ca

dopamina

C. prenalterol

E. este indicata n socul cardiogen

D. ritodrina

(pag. 261)

E. metaraminol

25 Beta-adrenolitice cu actiune de tip chinidinic

sunt:
A. propranolol

(pag. 245)
* 30 Urmatoarele efecte sunt de tip stimulatoare
beta-1 adrenergice, cu exceptia:

B. atenolol

A. stimularea miocardului contractil

C. metoprolol

B. stimularea miocardului excito-conductor

D. esmolol

C. lipoliza n tesut adipos

E. nadolol

D. stimulare SNC

(pag. 262)

E. stimularea aparatului juxtaglomerular cu secretie

de renina

26 Golirea (depletirea) depozitelor de

noradrenalina este realizata de catre:

(pag. 251)

A. adrenalina
B. alfa-metildopa

* 31 La nivelul aparatului cardiovascular,

simpatomimeticele au urmatoarele efecte
secundare, cu exceptia:

C. reserpina

A. palpitatii

D. guanetidina

B. paloare tegumentara

E. propranolol

C. anxietate

(pag. 262)

D. lipotimie

27 Nafazolina:

E. hipertensiune arteriala

A. la administrarea locala mai mult de o saptamna

se instaleaza tahifilaxia
B. se administreaza per os si local

(pag. 252)
* 32 Simpatomimeticele de tip beta-2 selective au
urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:

C. se administreaza n rinite si conjunctivite

A. arterite

D. solutia nazala are concentratia 0,1 1%

B. travaliu prematur

E. solutia oftalmica are concentratia 1 10%

C. astm bronsic

(pag. 258)

D. ateroscleroza cerebrala

28 Indicatiile terapeutice ale

simpatomimeticelor sunt:

E. insuficienta circulatorie acuta hipotona

A. hipotensiune ortostatica (efedrina, etilefrina)

B. soc cardiogen (dopamina, dobutamina)
C. ateroscleroza cerebrala (isoxsuprina)
D. aritmii (adrenalina, izoprenalina)
E. tahicardie (adrenalina, izoprenalina)
(pag. 253)

(pag. 253)
* 33 Noradrenalina se administreaza:
A. i.v. n vene mari, n perfuzie
B. exclusiv local n rinite
C. s.c.
D. i.m.
E. sub forma de aerosoli
(pag. 254)

Pag. 76 din 284

* 34 Injectarea accidentala paravenoasa de

noradrenalina produce necroza tisulara si se
trateaza de urgenta cu:

* 39 Beta-adrenolitice de tip beta-1 selective sunt

urmatoarele, cu exceptia:
A. atenolol

A. adrenalina

B. metoprolol

B. fentolamina

C. propranolol

C. etilefrina

D. bisoprolol

D. dobutamina

E. acebutolol

E. efedrina

(pag. 262)

(pag. 254)
* 35 Ergotamina are urmatoarele indicatii
terapeutice, cu exceptia:

* 40 Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice nu

este de tip beta neselectiv?
A. alprenolol

A. migrena

B. oxprenolol

B. cefalee post rahianestezie

C. propranolol

C. metroragii

D. metoprolol

D. postpartum, favoriznd retractia uterina

E. pindolol

E. HTA

(pag. 262)

(pag. 264)
* 36 Dihidroergotoxina:

* 41 Efecte de tip alfa-adrenolitic sunt

urmatoarele, cu exceptia:

A. este alfa-adrenomimetic

A. vasodilatatie

B. creste fluxul sanguin cerebral

B. HTA

C. produce HTA

C. tahicardie reflexa

D. scade metabolismul cerebral

D. mioza pasiva

E. este contraindicata n arteriopatii

E. diminuarea reflexelor presoare adrenergice

(pag. 265)

(pag. 263)

* 37 Nicergolina:
A. nu se absoarbe per os
B. are efect vasoconstrictor
C. este vasodilatator prin doua mecanisme: alfaadrenolitic si musculotrop

* 42 Care dintre urmatorii alcaloizi este agonist

dopaminergic antiparkinsonian si inhibitor al
secretiei de prolactina?
A. ergotamina
B. ergometrina

D. este indicata n hemoragii acute

C. bromocriptina

E. este indicata n hipotensiunea arteriala

D. nicergolina

(pag. 266)

E. ergotoxina

* 38 Prazosin:
A. nu este biotransformat la primul pasaj hepatic

(pag. 263)
* 43 Dihidroergotoxina:

B. este adrenolitic alfa-1 selectiv

A. este sinonim cu dihidroergotamina

C. creste colesterolul plasmatic

B. are timp de njumatatire foarte scurt (circa o ora)

D. este indicat n hipotensiunea posturala

C. este alfa-adrenomimetic

E. se administreaza n doze mari la nceputul

tratamentului

D. amelioreaza oxigenarea si metabolismul cerebral

(pag. 269)

(pag. 265)

E. este indicata n hipotensiunea arteriala

* 44 Fentolamina:
A. se absoarbe bine digestiv
B. este putin biotransformata
C. realizeaza vasodilatatie la doze medii si mari
D. este contraindicata n feocromocitom
E. se administreaza per os nainte de masa
(pag. 267)
Pag. 77 din 284

* 45 Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice are

si efecte simpatomimetice?

50 Profilul farmacocinetic al beta-adrenoliticelor

lipofile cuprinde:

A. propranolol

A. absorbtie digestiva nalta

B. labetalol

B. n insuficienta hepatica se administreaza doze

mai mari

C. bisoprolol
D. pindolol
E. carvedilol
(pag. 272)
* 46 Clonidina:

C. biodisponibilitate per os redusa (Bd = 10-75%)

D. difuziune buna prin bariera hemato-encefalica
E. T plasmatic relativ scurt (2-5 ore)
(pag. 271)

A. este agonist adrenergic presinaptic alfa-2 central

si periferic

Tema nr. 15
Parasimpatomimetice si parasimpatolitice

B. nu se absoarbe digestiv

Bibliografie asociata temei:

C. produce tahicardie si cresterea debitului cardiac

D. creste secretia de renina
E. este indicata n sindroamele depresive
(pag. 286, 287)
* 47 Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice are
si efect de tip chinidinic (anestezic local)?
A. pindolol
B. propranolol
C. atenolol
D. timolol
E. sotalol
(pag. 272)
* 48 Urmatoarele reactii adverse sunt efecte
secundare la administrarea de betaadrenolitice, cu exceptia:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de

farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 289-314
*1

Care dintre urmatoarele acetilcolinomimetice

este toxic si nu este utilizat ca medicament?

A. acetilcolina
B. pilocarpina
C. muscarina
D. metacolina
E. betanecol
(pag. 289)
*2

Care dintre urmatoarele anticolinesterazice

are actiune ireversibila?

A. edrofoniu
B. ecotiofat

A. tahicardie

C. piridostigmina

B. bloc atrioventricular

D. demecariul

C. bronhoconstrictie la astmatici

E. distigmina

D. tulburari ischemice periferice

(pag. 290)

E. fenomene depresive dupa tratament ndelungat

*3

(pag. 275)
49 Profilul farmacocinetic al beta-adrenoliticelor
hidrofile cuprinde:

Urmatoarele efecte sunt secundare

muscarinice, cu exceptia:

A. bradicardie
B. hipersalivatie

A. efect al primului pasaj hepatic semnificativ

C. colici abdominale

B. excretie renala n forma netransformata

D. fasciculatii si tremor la nivelul musculaturii

scheletice

C. T plasmatic peste mediu (peste 6 ore) si lung

(10-20 ore)
D. legare de proteinele plasmatice n procente mari
E. n insuficienta hepatica se administreaza doze
mai mici
(pag. 271)

E. transpiratie
(pag. 291)
*4

Neostigmina are urmatoarele indicatii

terapeutice, cu exceptia:

A. ileus paralitic
B. retentie urinara postoperatorie
C. glaucom
D. miastenia gravis
E. ulcer gastroduodenal
(pag. 297, 298)
Pag. 78 din 284

*5

Scopolamina:

A. este excitant SNC la doze mici

* 10 Metacolina are urmatoarele indicatii

terapeutice, cu exceptia:

B. determina mioza si cicloplegie

A. boala Raynaud

C. se utilizeaza n raul de miscare

B. diagnosticul miasteniei gravis

D. se contraindica n oftalmologie

C. tahicardia paroxistica

E. se administreaza exclusiv injectabil

D. arterite

(pag. 306)

E. diagnosticul hiperreactivitatii bronsice

*6

Ipratropium:

A. prezinta absorbtie buna la nivelul mucoasei

traheobronsice

(pag. 294)
* 11 Carbacol:
A. are exclusiv efecte muscarinice

B. determina bronhoconstrictie

B. indicat n epigastralgii

C. este indicat n glaucom

C. se utilizeaza local, ca miotic, n oftalmologie

D. se administreaza n astmul bronsic sub forma de

aerosoli

D. este contraindicat n glaucom

E. difuzeaza n SNC
(pag. 311, 312)
*7

Care dintre urmatoarele substante se

ncadreaza la clasa antiglaucomatoase
derivati organo-fosforici?

A. fluostigmina
B. scopolamina
C. emepronium
D. oxitropium
E. pirenzepina
(pag. 300, 301)
*8

Care dintre urmatoarele parasimpatolitice nu

se utilizeaza ca medicament?

A. atropina
B. hiosciamina
C. oxibutinin
D. pirenzepina
E. oxitropium
(pag. 301)
*9

Piridostigmina:

E. se administreaza i.m. si i.v.

(pag. 294)
* 12 n oftalmologie, pentru cercetarea fundului
de ochi, se utilizeaza:
A. tropicamida
B. propiverin
C. propantelina
D. ipratropium
E. pirenzepina
(pag. 303, 312)
* 13 Contraindicatiile la administrarea de
parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu
exceptia:
A. glaucom
B. adenom de prostata
C. retentie urinara
D. explorari digestive radiologice si endoscopii
E. constipatie atona
(pag. 303)
* 14 Pentru parasimpatolitice, care dintre
urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

A. este anticolinesterazic ireversibil

A. glande exocrine hiposecretie

B. prezinta latenta si durata de actiune foarte scurte

B. aparat respirator bronhodilatatie

C. se contraindica n atonia intestinala

C. ochi scaderea presiunii intraoculare

D. se administreaza per os n miastenia gravis

D. intestin actiune antispastica

E. se administreaza n astmul bronsic

E. miocard stimulare

(pag. 298)

(pag. 302)

Pag. 79 din 284

* 15 Efectele secundare la administrarea de

parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu
exceptia:

* 20 Farmacodinamia substantelor
parasimpatolitice cuprinde:
A. deprimarea miocardului

A. hiposalivatie

B. cresterea secretiei glandelor bronsice

B. mioza cu cresterea presiunii intraoculare

C. mioza

C. fotofobie

D. ntrzierea golirii stomacului

D. rarirea mictiunilor si disurie

E. constipatie

E. cresterea secretiei gastrice de acid clorhidric si

pepsina

(pag. 302)

(pag. 302)

* 16 Asupra SNC atropina are urmatoarele efecte,

cu exceptia:

21 Tratamentul intoxicatiei cu derivati

organofosforici cuprinde:

A. actiune stimulatoare, la doze mari

A. atropina i.v.

B. actiune anticolinergica centrala utila n

tratamentul bolii Parkinson

B. neostigmina i.m.
C. obidoxima i.v.

C. actiune inhibitoare la doze terapeutice asupra

centrilor bulbari respirator si vagal

D. edrofoniu i.v.

D. actiune stimulatoare slaba la doze terapeutice

asupra centrilor bulbari respirator si vagal

(pag. 300)

E. actiune anticolinergica centrala utila n intoxicatia

cu anticolinesterazice

22 Care dintre urmatoarele substante sunt

anticolinesterazice ireversibile?

(pag. 305)
* 17 Care dintre urmatoarele efecte nu este de tip
periferic n intoxicatia cu atropina?

E. betanecol s.c.

A. ecotiofat
B. fisostigmina
C. piridostigmina

A. constipatie

D. metacolina

B. retentie urinara

E. fluostigmina

C. tahicardie

(pag. 294)

D. convulsii
E. disfagie
(pag. 305)
* 18 Pirenzepina:

23 Neostigmina:
A. este anticolinesterazic ireversibil
B. doza per os este cu mult mai mare dect doza
injectabila (x 15-30)

A. are absorbtie buna per os

C. determina exclusiv efecte nicotinice

B. se elimina rapid dupa metabolizare la nivel

hepatic

D. se utilizeaza ca prokinetic n atonia intestinala

postoperatorie

C. are selectivitate mare pentru receptorii M1 din

ganglionii parasimpatici intramurali din plexul
mezenteric

E. este contraindicata n astm bronsic si ulcer

gastroduodenal

D. este contraindicata n sngerari gastrice de stres

E. este antispastic urinar de electie
(pag. 309)
* 19 Pilocarpina se administreaza i.v. n:

(pag. 297, 298)

24 Edrofoniu:
A. este anticolinesterazic reversibil
B. se utilizeaza n diagnosticul miasteniei gravis
C. are durata lunga de actiune (24 ore)

A. glaucom cronic cu unghi deschis

D. antagonizeaza curarizantele depolarizante

B. glaucom acut congestiv cu unghi nchis

C. irite

E. se administreaza i.v. 2 mg, apoi 8 mg (daca

efectul nu se manifesta la 45 de minute)

D. irido-ciclite

(pag. 298, 300)

E. intoxicatie cu atropina
(pag. 293)

Pag. 80 din 284

25 Care dintre urmatoarele parasimpatolitice se

utilizeaza ca bronhodilatatoare?
A. tropicamida

30 Parasimpatoliticele administrate topic la

nivelul ochiului determina urmatoarele efecte
secundare:

B. ipratropium

A. mioza activa

C. telenzepina

B. fotofobie

D. oxitropium

C. scaderea acuitatii vederii la distanta

E. propiverin

D. tulburarea vederii de aproape

(pag. 301)

E. cresterea presiunii intraoculare

26 Care dintre urmatoarele parasimpatolitice

sunt utilizate ca antispastice digestive?
A. homatropina

(pag. 312)
31 Notati efectele nicotinice care pot aparea la
administrarea de parasimpatomimetice:

B. emepronium

A. bradicardie

C. propantelina

B. hipersecretia glandelor exocrine

D. oxifenciclimina

C. stimularea musculaturii striate scheletice

E. atropina

D. stimularea peristaltismului intestinal

(pag. 301)

E. stimularea glandei medulosuprarenale cu

cresterea secretiei de adrenalina

27 Tratamentul intoxicatiei cu atropina cuprinde:

(pag. 291)

A. antiacide per os
B. spalaturi gastrice
C. pilocarpina s.c.

32 Notati efectele secundare muscarinice care

apar la administrarea de
parasimpatomimetice:

D. barbiturice, n faza de excitatie a SNC

A. dispnee si criza de astm bronsic la astmatici

E. scopolamina i.m.

B. uscaciunea gurii si a mucoaselor

(pag. 305)

C. hipersecretie gastrica cu arsuri epigastrice

28 Notati indicatiile terapeutice pentru

oxibutinin n:
A. adenom de prostata
B. disurie
C. enurezis prin imaturitate vezicala
D. vezica urinara spastica neurogena
E. atonie intestinala
(pag. 309)
29 Ipratropium:
A. potenta bronhodilatatoare este mai mica dect a
atropinei
B. nu are efecte pe SNC
C. indicat n astmul bronsic

D. hipertonie, fasciculatii si tremor (stimularea

musculaturii scheletice)
E. colici abdominale
(pag. 291)
33 Notati parasimpatomimeticele cu actiune
directa:
A. betanecol
B. demecariul
C. carbacol
D. metacolina
E. pilocarpina
(pag. 292)
34 Indicatiile terapeutice ale pilocarpinei sunt:

D. se administreaza sub forma de aerosoli

A. ulcer gastroduodenal

E. se evita la pacientii cu glaucom

B. xerostomie

(pag. 312)

C. astm bronsic
D. glaucom cronic cu unghi deschis
E. intoxicatie cu atropina
(pag. 293)

Pag. 81 din 284

35 Indicatiile terapeutice ale neostigminei sunt:

40 Pirenzepina:

A. astm bronsic

A. prezinta absorbtie per os limitata

B. constipatie atona

B. prezinta efecte centrale

C. pregatirea pentru urografie (evacuarea gazelor)

C. se elimina lent mai mult nebiotransformat

D. miastenia gravis

D. prezinta selectivitate mare pentru receptorii M1

din ganglionii parasimpatici intramurali din plexul
mezenteric

E. antidot anticurarizant pentru antagonizarea

curarizantelor depolarizante
(pag. 297, 298)
36 Notati indicatiile terapeutice pentru atropina:
A. irite si iridociclite
B. glaucom acut congestiv
C. bloc atrioventricular
D. preanestezie
E. boala Parkinson
(pag. 305)
37 Scopolamina este indicata n:
A. raul de miscare
B. glaucom
C. preanestezie
D. ileus paralitic
E. boala Parkinson
(pag. 306)
38 Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt
adevarate?
A. atropina stimuleaza centrul respirator
B. atropina, n doze mici si tonus vagal normal,
determina tahicardie si HTA

E. este contraindicata n sindromul Zollinger-Ellison

(pag. 309)
41 Contraindicatiile administrarii atropinei sunt:
A. boala Parkinson
B. ileus paralitic
C. retentia urinara
D. bloc atrioventricular
E. bronsite cu hipersecretie
(pag. 305)
42 Intoxicatia cu derivati organofosforici se
caracterizeaza prin:
A. bronhospasm
B. tahicardie
C. ileus paralitic
D. mictiuni frecvente, involuntare
E. sialoree si transpiratii profuze
(pag. 299)
43 Notati anticolinesterazicele de tip derivati
organofosforici:
A. demecariul

C. atropina se elimina si prin mucoasa gastrica

B. paraoxon

D. solutia injectabila de sulfat de atropina are

concentratia de 1%

C. fluostigmina

E. atropina se utilizeaza n oftalmologie sub forma

de colir 1%

E. ecotiofat

(pag. 304-306)
39 Propantelina:
A. la doze terapeutice blocheaza receptorii
muscarinici

D. fisostigmina
(pag. 294)
44 Notati afirmatiile adevarate despre
antiglaucomatoasele de tip derivati
organofosforici:
A. se administreaza exclusiv local

B. la doze toxice stimuleaza placa motorie

B. au actiune intensa si de scurta durata

C. este indicata n adenomul de prostata

C. dupa absorbtie determina bronhospasm si colici

abdominale

D. se utilizeaza ca antispastic gastrointestinal

E. se administreaza per os 15-30 mg de 2-4 ori pe zi
(pag. 308)

D. stimuleaza pseudocolinesteraza si
biotransformarea suxametoniului
E. se administreaza sub forma de colir 1%
(pag. 300)

Pag. 82 din 284

45 Notati contraindicatiile administrarii de

parasimpatomimetice:
A. glaucom acut congestiv cu unghi inchis

50 Pentru parasimpatolitice efectele

antimuscarinice la nivelul aparatelor si
sistemelor sunt:

B. diaree

A. miocardul deprimat blocaj M2

C. boala Raynaud

B. muschi netezi viscerali relaxati blocaj M3

D. bloc atrioventricular

C. muschi striati relaxati blocaj M1, M3

E. hipotensiune arteriala

D. glande exocrine inhibate blocaj M1, M3

(pag. 292, 293, 294)

E. eliberare de adrenalina din medulosuprarenale

blocaj M2

46 Farmacodinamia pilocarpinei cuprinde:

(pag. 302)

A. relaxarea muschiului circular al irisului

B. contractia muschiului ciliar
C. mioza activa
D. cresterea acuitatii vederii la distanta
E. stimulare cu hipersecretie la nivelul glandelor
exocrine
(pag. 293)
47 Efectele de tip colinergic la nivelul aparatului
cardiovascular sunt:
A. stimularea nodului sinusal
B. deprimarea nodului atrioventricular si fasciculului
His
C. arterioloconstrictie, mai ales la nivelul membrelor
D. tensiunea arteriala nu se modifica
E. tensiunea arteriala scade
(pag. 291)
48 Efectele de tip colinergic la nivelul aparatului
digestiv sunt:

Tema nr. 16
Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 617-634, pag.726-749
*1

Care dintre urmatoarele AINS favorizeaza

inchiderea canalului arterial la nou-nascut?

A. acidul acetilsalicilic
B. indometacina
C. fenilbutazona
D. piroxicam
E. ketoprofen
(pag. 619)
*2

Piroxicam se administreaza in urmatoarele

afectiuni, cu exceptia:

A. poliartrita reumatoida
B. spondilita anchilopoietica

A. stimularea peristaltismului stomacului si

intestinului

C. persistenta canalului arterial la nou-nascut

B. relaxarea sfincterelor

D. reumatism extraarticular

C. hiposecretie acida gastrica

E. artrita acuta gutoasa

D. stimularea contractiei vezicii biliare

(pag. 631, 619)

E. contractia vezicii urinare

*3

Tolmetina:

(pag. 291)

A. este esterul acetilsalicilic al paracetamolului

49 Pentru efectele nicotinice la nivelul placii

motorii, anticolinesterazicele reversibile se
utilizeaza n:

B. este blocant selectiv COX-2

A. stari de atonie intestinala

B. diagnosticul si tratamentul miasteniei gravis
C. intoxicatia cu curarizante antidepolarizante (tip
tubocurarina)
D. supradozarea curarizantelor depolarizante (tip
suxametoniu)
E. pregatirea pentru urografie (evacuarea gazelor)
(pag. 296, 297, 298)

C. are T1/2 de 24 - 48 ore

D. se foloseste ca antireumatic
E. se administreaza oral si i.r. 10 - 20 mg/zi
(pag. 625, 619)
*4

Notati afirmatia falsa despre ibuprofen:

A. este derivat de acid propionic

B. are absorbtie rapida per os
C. determina epigastralgii si sangerari
D. este foarte eficace in spondilita anchilopoietica
E. este contraindicat in sarcina si la copii
(pag. 625)

Pag. 83 din 284

*5

Tenoxicam are urmatoarele caracteristici, cu

exceptia:

* 10 Prednison:
A. este glucocorticoid natural

A. oral se absoarbe complet

B. este activ local

B. nu se administreaza injectabil i.v. sau i.m.

C. hepatic, se bioactiveaza in prednisolon

C. patrunde bine in lichidul sinovial

D. are T1/2 de 72 ore

D. potenta antiinflamatoare este mai mica decat

cea a hidrocortizonului

E. doza uzuala este de 20 mg o data pe zi, oral sau

intrarectal

E. se administreaza oral 300 - 800 mg/zi ca doza de

atac

(pag. 631)

(pag. 743)

*6

Urmatorii glucocorticoizi se administreaza

numai oral, cu exceptia:

* 11 Derivat de acid salicilic este:

A. alclofenac

A. prednison

B. sulindac

B. prednisolon

C. tolmetina

C. dexametazon acetat

D. benorilat

D. triamcinolon

E. naproxen

E. parametazon acetat

(pag. 623)

(pag. 731)
*7

Urmatorii glucocorticoizi au durata medie de

actiune (12 - 36 ore), cu exceptia:

A. prednison
B. prednisolon
C. triamcinolon
D. hidrocortizon
E. metilprednisolon
(pag. 732)
*8

Principalele caracteristici ale actiunii

antiinflamatoare ale glucocorticoizilor sunt
urmatoarele, cu exceptia:

A. reduc inflamatia indiferent de natura agentului

cauzal
B. sunt activi in toate fazele inflamatiei
C. stabilizeaza capilarele si le impiedica
permeabilizarea
D. diminueaza formarea edemului local
E. stimuleaza migrarea leucocitelor si procesul de
fagocitoza in tesutul inflamat
(pag. 727)
*9

Hidrocortizon:

* 12 Derivat de acid propionic nu este:

A. naproxen
B. diflunisal
C. flurbiprofen
D. fenoprofen
E. ibuprofen
(pag. 623)
* 13 Acidul flufenamic este derivat de:
A. acid fenamic
B. acid propionic
C. acid fenilacetic
D. acid acetilsalicilic
E. nici un raspuns nu e corect.
(pag. 628)
* 14 Care varianta nu reprezinta un exemplu de
blocant COX-2 selectiv:
A. meloxicam
B. nabumetona
C. etodolac
D. fenilbutazona

A. administrat oral nu se absoarbe

E. nimesulid.

B. determina retentie hidrosalina marcata

(pag. 629, 633)

C. nu este activ local

* 15 Blocant COX-2 specific este:

D. este contraindicat la copii

A. piroxicam

E. se administreaza oral exclusiv in poliartrita

reumatoida

B. tenoxicam

(pag. 741)

C. celecoxib
D. nimesulid
E. indometacin
(pag. 634)

Pag. 84 din 284

* 16 Marcati raspunsul incorect:

21 Prednisolon:

A. AINS nu se asociaza ntre ele

A. este activ local

B. AINS cresc toxicitatea fenitoinei si litiului

B. administrat oral sau i.m., se absoarbe usor

C. AINS scad timpul de sngerare

C. se utilizeaza in dermatologie si oftalmologie,

local - preparate de concentratie 10%

D. asocierea cu antihipertensive scade efectul

diuretic si antihipertensiv

D. prednisolon acetat se administreaza oral

E. la bolnavii deshidratati pot produce insuficienta

renala acuta.

E. prednisolon succinat de sodiu se administreaza

i.v. in cazuri de urgenta

(pag. 621)

(pag. 744)

* 17 Fenilbutazona este contraindicata n:

22 Metilprednisolon:

A. acces acut de guta

A. are potenta inferioara prednisolonului

B. poliartrita reumatoida

B. se utilizeaza ca antiinflamator oral

C. spondilita anchilopoietica

C. in doza de atac se administreaza 20-60 mg pe zi

D. hipertensiune arteriala severa

D. in doza de intretinere se administreaza 40-200

mg pe zi

E. tromboflebita
(pag. 629)
* 18 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
fenilbutazona este incorecta?
A. are predominant efect antiinflamtor
B. este un medicament usor suportat de bolnavi,
determinand rar reactii adverse
C. se poate administra intrarectal si topic
D. durata tratamentului nu trebuie sa depaseasca
10 zile;
E. se metabolizeaza n ficat formndu-se 2
metaboliti activi
(pag. 629)
* 19 Acidul mefenamic:
A. scade riscul de hemoragie al medicamentelor
anticoagulante
B. nu are efecte analgezice si antipiretice
C. este indicat la astmatici
D. nu este indicat n combaterea dismenoreei
E. rareori provoaca reactii sanguine.
(pag. 628)
* 20 Piroxicamul:
A. este derivat de acid propionic
B. are proprietati antiinflamatoare marcate
C. este indicata asocierea sa cu anticoagulantele
cumarinice
D. nu este analgezic nici antipiretic
E. absorbtia digestiva este influentata de alimente
sau antiacide
(pag. 630-631)

E. metilprednisolon acetat se administreaza i.m.

profund, in doza de 40-120 mg, la 7-10 zile
(preparat retard)
(pag. 744)
23 Triamcinolon:
A. are efect mineralocorticoid minim
B. determina mai frecvent miopatie cortizonica
C. triamcinolon acetonid se administreaza numai
oral
D. triamcinolon diacetat se administreaza exclusiv
i.m.
E. triamcinolon acetonid se administreaza i.m. 40120 mg o data, la 3-6 saptamani
(pag. 745)
24 Dexametazona:
A. are actiune diabetogena mai intensa comparativ
cu restul glucocorticoizilor
B. are potenta foarte mare
C. determina retentie hidrosalina marcata
D. are efect de lunga durata
E. se utilizeaza exclusiv injectabi, i.m. sau i.v.
(pag. 745)
25 Notati reactiile adverse caracteristice
glucocorticoizilor:
A. osteoporoza si osteonecroza
B. scaderea rezistentei la infectii
C. diabet insipid hipofizar
D. intarzierea cresterii, in cazul administrarii la copii
E. stari de excitatie, tulburari psihotice
(pag. 734, 735)

Pag. 85 din 284

26 Notati contraindicatiile administrarii de

glucocorticoizi:
A. ulcer gastroduodenal

31 In insuficienta corticosuprarenaliana cronica

(boala Addison) obisnuit se administreaza
oral, in doze substitutive:

B. forme severe de astm bronsic

A. hidrocortizon

C. osteoporoza

B. prednison

D. anemie hemolitica imuna

C. cortizon

E. hipertensiune arteriala

D. metil prednisolon

(pag. 736, 740)

E. betametazon dipropionat

27 Notati indicatiile terapeutice pentru

glucocorticoizi:

(pag. 739-741)
32 Prednison:

A. insuficienta corticosuprarenaliana acuta

A. este obtinut prin sinteza

B. poliartrita reumatoida

B. hepatic, se bioactiveaza in prednisolon

C. transplant de organe

C. cel mai frecvent se utilizeaza prednison acetat

D. tendinta la convulsii

D. se recomande tratamente scurte cu doze de 3080 mg/zi, oral, ca doze de atac, fractionat, apoi
se reduc dozele

E. leucemii acute la copii si limfoame maligne

(pag. 739-741, 736)
28 Notati efectele farmacodinamice
caracteristice glucocorticoizilor:
A. inhiba procesul de gluconeogeneza hepatica
B. scad absorbtia intestinala a calciului
C. cresc numarul fibroblastilor si proliferarea lor
D. la doze mari, scad producerea de anticorpi
E. cresc sinteza proteica limfocitara in timus, splina
si limfocitele circulante
(pag. 726, 727, 730)
29 Hidrocortizon:

E. in situatii de criza se administreaza i.v. lent sau

perfuzii i.v.
(pag. 743)
33 Prednisolon:
A. are durata lunga de actiune (36-54 ore)
B. se utilizeaza ca antiinflamator oral
C. este activ local
D. prednisolon acetat se injecteaza local sub forma
de suspensie
E. se administreaza exclusiv in insuficienta
corticosuprarenaliana cronica

A. administrat oral, se absoarbe usor

(pag. 744)

B. nu determina retentie hidrosalina

34 Glucocorticoizii au urmatoarele indicatii

terapeutice:

C. este administrat oral exclusiv in insuficienta

cortricosuprarenaliana cronica (boala Addison)
D. hidrocortizon acetat se administreaza exclusiv
i.v. sau i.m.
E. la copii se administreaza 20-60 mg pe zi, in 2-3
prize
(pag. 741)
30 Hidrocortizon succinat de sodiu:
A. se injecteaza i.v. lent sau perfuzie i.v.
B. se administreaza in stari de soc, edem Quincke
C. este activ local
D. efectul apare dupa 2 ore
E. frecvent se recomande asocierea in solutie cu
alte medicamente
(pag. 743)

A. starea de rau astmatic

B. soc anafilactic
C. insuficienta cardiaca
D. lupus eritematos diseminat acut
E. boli infectocontagioase (varicela, herpes)
(pag. 740, 741, 736)
35 Dexametazon:
A. nu determina retentie hidrosalina
B. nu deprima axul hipotalamo-hipofizocoticosuprarenal
C. nu are actiune diabetogena
D. poate produce aritmii prin hipopotasemie si
alcaloza
E. se utilizeaza in "testul de supresie"
(pag. 745)

Pag. 86 din 284

36 Din grupa oxicami fac parte:

A. diflunisal

42 AINS active n spondilita anchilopoietica

sunt:

B. lornoxicam

A. ibuprofen

C. benorilat

B. diclofenac

D. piroxicam

C. tenoxicam

E. tenoxicam

D. ketoprofen

(pag. 619)

E. fenilbutazona

37 Principii de utilizare pentru AINS:

A. alegerea AINS se face n functie de indicatii
B. principalul criteriu alegere este tolerabilitatea
clinica

(pag. 625,629,631)
43 Diclofenacul are urmatoarele actiuni
farmacodinamice:
A. antiinflamator
B. antiagregant plachetar

C. de obicei o doza mica la nceput apoi una mai

mare

C. analgezic

D. se prefera calea injectabila

D. antispastic

E. protectia gastrica preventiva este utila pentru

AINS clasice

E. antipiretic

(pag. 621)
38 Acidul flufenamic este contraindicat n:
A. tromboflebite superficiale
B. afectiuni reumatice degenerative
C. insuficienta renala
D. copii sub 14 ani
E. hipersensibilitate la salicilati
(pag. 628)
39 Acidul mefenamic:
A. are efect antiinflamator, analgezic si antipiretic
B. provoaca rareori reactii sanguine
C. este indicat si pentru combaterea dismenoreei
sau febrei

(pag. 624)
44 Se contraindica asocierea fenilbutazonei cu:
A. fenitoina
B. anticoagulante cumarinice
C. sulfamide antidiabetice
D. diuretice
E. antihipertensive
(pag. 629)
45 Reactiile adverse ale AINS sunt:
A. ulcer gastro-intestinal
B. reactii alergice
C. retentie hidrosalina
D. steatoree
E. sindrom Reye

D. scade riscul de hemoragie al medicamentelor

anticoagulante

(pag. 620-621)

E. este derivat de acid fenilacetic

46 Acidul acetilsalicilic:

(pag. 628)

A. se absoarbe relativ bine din tubul digestiv

40 Precizati medicamentele antiinflamatoare:

B. este si antiagregant plachetar

A. acid mefenamic
B. sulindac
C. penicilina
D. clorura de sodiu

C. dozele mari, depasind 30 g/zi la adult, au efect

antiinflamator
D. mecanismul de actiune: inhibarea biosintezei de
prostaglandine

E. naproxen

E. este contraindicat n insuficienta hepatica si

diateza hemoragica

(pag. 618, 619)

(pag. 622)

41 Precizati medicamentele antiinflamatoare:

A. tolbutamida
B. clorpromazina
C. diclofenac
D. indometacin
E. ibuprofen
(pag. 618, 619)
Pag. 87 din 284

47 Acidul acetilsalicilic:

*2

Urmatoarele medicamente sunt

antihistaminice H2, cu exceptia:

A. este indicat n reumatism poliarticular acut si

poliartrita reumatoida

A. ranitidina

B. la copii cu varicela poate produce sindromul Reye

B. nizatidina

C. poate produce retentie hidrosalina, alergii

cutanate, euforie si agravarea astmului bronsic

C. propantelina

D. se administreaza ca antiinflamator 3-4 g/zi n 3-4

prize
E. este esterul acidului salicilic cu acidul lactic
(pag. 622)

D. roxatidina
E. famotidina
(pag. 521)
*3

48 Diclofenacul :

Inhibitoarele secretiei gastrice

parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu
exceptia:

A. este unul din cele mai active AINS

A. atropina

B. este metabolizat la primul pasaj hepatic

B. pirenzepina

C. inhiba ciclooxigenaza la concentratii mai mici

dect indometacina

C. telenzepina

D. este contraindicat n sarcina

E. nu este indicat n criza de guta
(pag. 624)
49 Diclofenacul:

D. roxatidina
E. propantelina
(pag. 520,521)
*4

Omeprazol are urmatoarele caracteristici, cu

exceptia:

A. are tolerabilitate clinica deosebita

A. este antiacid

B. este un derivat arilaminoacetic

B. are durata de actiune lunga (peste 24 h)

C. se absoarbe lent si incomplet din tubul digestiv

C. se administreaza de electie n sindromul

Zollinger-Ellison

D. este antiinflamator foarte slab

E. este indicat n stari inflamatorii dureroase
postoperatorii si posttraumatice

D. se administreaza n ulcer gastric evolutiv

(pag. 624)

(pag. 527)

50 Indometacina:

E. determina efect rebound hipergastrinemic

*5

Antiacidele alcalinizante sunt:

A. este un derivat de acid indol acetic

A. solubile n apa si HCl

B. se absoarbe bine per os sau rectal

B. solubile n apa si insolubile n HCl

C. este foarte activ ca antiinflamator

C. insolubile n apa si solubile n HCl

D. se administreaza cu prudenta la bolnavii cu

tulburari psihice sau parkinsonism

D. insolubile n apa si HCl

E. doza orala + intrarectala minima 150-200 mg/zi

(pag. 624)

E. nici una din variantele de mai sus nu sunt corecte

(pag. 513)
*6

Tema nr. 17
Antiacide, antiulceroase
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 507-538
*1

Urmatoarele medicamente sunt antiacide, cu

exceptia:

Carbonatul de calciu:

A. n doze mari inhiba secretia de gastrina

B. se asociaza cu tetraciclina per os
C. n doze mari determina hipercalcemie n
insuficienta renala
D. se utilizeaza ca antiacid n doze mari (10 g/zi)
E. se utilizeaza ca antidiareic n doze mici (1 g/zi)
(pag. 517)

A. carbonat acid de sodiu

B. trisilicat de magneziu
C. acid alginic
D. almasilat
E. sucralfat
(pag. 512,513)
Pag. 88 din 284

*7

Oxidul de magneziu:

A. poate creste pH-ul gastric pna la 4

* 13 Care din urmatoarele medicamente are

potenta cea mai mica?

B. 25 g au efect laxativ

A. famotidina

C. n ulcer gastric se administreaza 4 8 g / zi

B. nizatidina

D. creste biodisponibilitatea digoxinei

C. ranitidina

E. creste biodisponibilitatea tetraciclinei

D. roxatidina

(pag. 518)

E. cimetidina

*8

Derivatii de aluminiu:

A. sunt contraindicati n sindrom diareic

B. scad biodisponibilitatea propranololului

(pag. 523-525)
* 14 Doza utilizata n tratamentul ulcerului gastric
si duodenal de 150 mg o data pe zi, seara,
per os este caracteristica pentru:

C. scad biodisponibilitatea diazepamului

A. nizatidina

D. cresc biodisponibilitatea digoxinei

B. famotidina

E. fosfatul de aluminiu este foarte activ n ulcer

duodenal

C. ranitidina

(pag. 519)
*9

Care din urmatoarele medicamente imprima

fecalelor culoarea neagra?

A. carbonatul de calciu

D. cimetidina
E. roxatidina
(pag. 523-525)
* 15 Omeprazolul:

B. sarurile de bismut

A. are caracter acid

C. derivatii de aluminiu

B. este inductor enzimatic

D. derivatii de magneziu

C. are T 1/2 plasmatic lung

E. acidul alginic

D. durata de actiune este lunga (peste 24 h)

(pag. 517-520)

E. se administreaza 100 mg o data / zi n ulcer

duodenal evolutiv

* 10 Carbonatul hidratat de aluminiu si magneziu:

A. este numit si almasilat
B. este solubil n apa
C. nu are mecanism adsorbant
D. este indicat ca antiacid
E. doza pentru o data este 4-8 g
(pag. 520)
* 11 Ranitidina:

(pag. 526-527)
* 16 Esomeprazolul:
A. este izomerul R al omeprazolului
B. se administreaza 80 mg o data pe zi, o luna, n
esofagita de reflux
C. se administreaza 40 mg de doua ori pe zi n
ulcer Helicobacter Pylorii pozitiv, n triterapie
D. se administreaza 40 mg o data pe zi, o luna, n
esofagita de reflux

A. nu interactioneaza cu medicamentele
metabolizate de SOMH

E. se administreaza 80 mg de doua ori pe zi n ulcer

Helicobacter Pylorii pozitiv, n triterapie

B. doza este de 800 mg o data pe zi seara

(pag. 528-529)

C. se administreaza numai per os

D. are potenta mai mare dect roxatidina
E. are potenta mai mare dect cimetidina
(pag. 524-525)
* 12 Avantajul administrarii famotidinei:
A. potenta asemanatoare cu cimetidina
B. durata actiunii nocturne este medie
C. este inductor ezimatic
D. nu inhiba SOMH dependent de citocromul P450
si nu induce inhibitie enzimatica

* 17 Care din urmatoarele medicamente se

administreaza de electie n sindromul
Zollinger-Ellison?
A. omeprazol
B. esomeprazol
C. propranolol
D. pantoprazol
E. rabeprazol
(pag. 528-530)

E. are nucleu furanic

(pag. 525)
Pag. 89 din 284

* 18 Care din urmatoarele medicamente este

protector al mucoasei gastrice si stimulant
ale regenerarii acesteia?

23 Subcitratul de bismut coloidal:

A. se administreaza de patru ori pe zi, nainte de
mese cu ora si la culcare

A. acetazolamida

B. se administreaza n doza unica seara

B. proglumid

C. se administreaza dupa fiecare masa

C. propantelina

D. se asociaza cu antiacide

D. carbenoxolon
E. rabeprazol

E. are actiune bactericida fata de Helicobacter

Pylorii

(pag. 530-535)

(pag. 534)

* 19 Spirulina:

24 Carbenoxolon:

A. produce ca efect secundar anemii

A. Se absoarbe prin mucoasa gastrica

B. scade uricemia

B. Inhiba degradarea PGE2 si PGE1

C. este obtinuta dintr-o alga albastra-verde

C. Scade secretia de mucus si bicarbonat

D. este inhibitor de anhidraza carbonica

D. Creste toxicitatea digitalicelor

E. doza maxima zilnica este 90 g

E. Determina retentie hidrosalina, cu HTA si edeme

(pag. 535-536)

(pag. 535)

20 Care din urmatoarele substante nu este

inhibitor al secretiei gastrice din clasa
antihistaminicelor H2?

25 Sucralfat:
A. nu are efecte sistemice

A. cimetidina

B. se administreaza n ulcer duodenal activ,

exclusiv cu nisa ulceroasa

B. pirenzepina

C. se asociaza cu antiacide

C. ranitidina
D. roxatidina

D. se administreaza n ulcer gastric, exclusiv cu

nisa ulceroasa

E. famotidina

E. se elimina urinar n totalitate

(pag. 521)

(pag. 533, 534)

21 Antiulceroasele ce reduc factorii agresivi

sunt:

26 Pirenzepin:

A. tranchilizante

A. se administreaza de doua ori pe zi

B. antiacide

B. are actiune antisecretorie gastrica cu o mare

selectivitate

C. antispastice

C. blocheaza receptorii M1, M2, M3

D. protectoare ale mucoasei

D. se administreaza la pacienti cu glaucom

E. inhibitoare ale secretiei gastrice

E. are actiune citoprotectoare gastrica

(pag. 512)

(pag. 531, 532)

22 Antiulceroase ce cresc factorii protectori n

ulcer sunt:

27 Parasimpatolitice inhibitoare ale secretiei

gastrice:

A. anestezina

A. sunt eficace n ulcerul duodenal

B. carbenoxolon

B. nu se asociaza cu antiacide

C. sucralfat

C. intervin n calmarea durerii ulceroase

D. hidroxizina

D. sunt reprezentate de ranitidina si omeprazol

E. subcitrat de bismut coloidal

E. sunt reprezentate de pirenzepin si atropina

(pag. 512)

(pag. 530, 531)

Pag. 90 din 284

28 n ulcerul duodenal si gastric au loc

urmatoarele modificari:

34 Antiacidele influenteaza testele de laborator:

A. cresc Ca2+

A. n ulcerul duodenal cresc factorii agresivi

B. scad Mg2+

B. n ulcerul duodenal scad factorii de protectie

C. scad fosfatul

C. n ulcerul gastric cresc factorii agresivi

D. scad fierul

D. att n ulcerul duodenal ct si n ulcerul gastric

cresc factorii agresivi

E. cresc creatinina

E. n ulcerul gastric scad factorii de protectie

(pag. 509)
29 Antiacidele neutralizante:
A. sunt solubile n HCl
B. sunt solubile n apa
C. n exces, nu se absorb
D. n exces, nu modifica rezerva alcalina
E. n exces, scad pH-ul gastric
(pag. 513)
30 Antiacidele adsorbante sunt:
A. carbonat bazic de bismut
B. nitrat bazic de bismut
C. acid alginic
D. almasilat
E. carbonat de calciu
(pag. 513)
31 Antiacidele adsorbante:
A. n exces, nu se absorb
B. sunt insolubile n apa
C. sunt reprezentate de carbonat de calciu

(pag. 516)
35 Carbonatul acid de sodiu:
A. solutia 0,5% este izoosmotica cu serul sanguin
B. solutia 5% are pH = 8,5
C. solutia 1,39% este izoosmotica cu serul sanguin
D. are actiune antiacida de scurta durata
E. actiunea antiacida are latenta de 15 minute
(pag. 516)
36 Carbonatul acid de sodiu:
A. n exces, alcalinizeaza continutul gastric
B. n exces, poate produce efect rebound acid
C. n cantitati mari produce alcaloza
D. este folosit n tratamentul starilor de acidoza
E. poate produce foarte usor si rapid litiaza urinara
(pag. 516)
37 Carbonatul acid de sodiu:
A. creste efectul medicamentelor bazice
B. scade efectul medicamentelor bazice
C. creste efectul medicamentelor acide
D. scade efectul medicamentelor acide

D. sunt solubile n HCl

E. este incompatibil n solutie cu penicilina G

potasica sau sodica

E. n exces, pot provoca diverse efecte secundare

(pag. 517)

(pag. 513)
32 Medicamentele antiacide sunt clasificate, n
functie de coeficientul de absorbtie din tubul
digestiv, n:
A. alcalinizante
B. sistemice
C. neutralizante
D. adsorbante
E. nesistemice
(pag. 513)
33 Antiacide alcalinizante sunt:
A. fosfatul disodic
B. carbonatul de calciu
C. bentonitele
D. citratul de sodiu
E. fosfat de aluminiu

38 Cimetidina poate determina urmatoarele

efecte adverse:
A. ginecomastie
B. oligospermie si impotenta sexuala
C. HTA
D. nefrita interstitiala
E. halucinatii si delir la vrstnici
(pag. 523)
39 Derivatii de magneziu:
A. sunt solubili n apa si insolubili n acizi
B. n exces au efect diuretic
C. au efect purgativ la doze mari
D. au efect constipant la doze mari
E. scad biodisponibilitatea digoxinei si tetracicliniei
(pag. 518)

(pag. 513)
Pag. 91 din 284

40 Ranitidina:
A. se administreaza per os, i.m. si i.v.

45 Referitor la cimetidina sunt incorecte

afirmatiile:

B. n tratamentul ulcerului se administreaza 300 mg

o data pe zi, seara, per os

A. prezinta eliminare renala

C. este antiacid

C. durata actiunii nocturne este medie (6 8h)

D. nu induce inhibitie enzimatica

D. efecte secundare sunt foarte putine, dar

ireversibile

E. foarte rar, determina leucopenie

B. are T n administrarea per os scurt (circa 2 h)

(pag. 524,525)

E. nu determina efectul rebound la ntreruperea

brusca

41 Efecte secundare produse de antiacidele

derivati de aluminiu sunt:

(pag. 523)

A. sindrom diareic
B. constipatie
C. hipofosfatemie
D. hiperfosfatemie
E. hiperaluminemie n insuficienta renala
(pag. 519)
42 Cimetidina se administreaza n:
A. rinite alergice
B. esofagita de reflux

46 Cimetidina este recomandata n:

A. sarcina
B. ulcerul duodenal
C. ulcer gastric
D. esofagita de reflux
E. cancer gastric
(pag. 523,524)
47 Care din urmatoarele medicamente nu cresc
semnificativ clinic concentratia plasmatica a
diazepamului, fenitoinei si warfarinei:

C. boala hemoroidala

A. lansoprazol

D. ulcer duodenal

B. omeprazol

E. hirsutism androgen-dependent la femei

C. rabeprazol

(pag. 523,524)

D. pantoprazol

43 Omeprazol:

E. esomeprazol

A. forma farmaceutica per os este enterosolubila

(pag. 528-530)

B. are T plasmatic lung

48 Atropina:

C. inhiba citocromul P-450

D. n sindromul Zollinger Ellison, doza medie este
de 80 mg pe zi
E. n ulcerul duodenal activ doza este 80 mg pe zi,
timp de o luna
(pag. 527)
44 Cimetidina:

A. este contraindicata n glaucom, adenom de

prostata
B. are actiune hiposecretorie gastrica
C. produce uscaciunea gurii ca efect secundar
D. ca antiulceros se foloseste mai ales n ulcerul
gastric
E. doza este 0,5 1 mg / o data per os sau injectabil

A. absorbtie per os lenta

(pag. 531)

B. biodisponibilitate per os peste 80%

49 Antiulceroase analogi ai PGE2 sunt:

C. biotransformare hepatica circa 35%

A. misoprostol

D. difuzeaza prin bariera hemato-encefalica

B. rioprostil

E. difuzeaza prin placenta si n laptele matern

C. proglumid

(pag. 523)

D. octreotid
E. enprostil
(pag. 536)

Pag. 92 din 284

50 Antiulceroase analogi ai PGE2:

*4

Alegeti afirmatia corecta cu privire la alfa-1

adrenolitice:

A. cresc secretia de mucus si de bicarbonat de

sodiu

A. pot fi administrate fara riscuri la hipotensivi

B. amelioreaza circulatia locala

B. nu se absorb pe cale digestiva

C. se pot administra n sarcina

C. nu necesita o ajustare a dozelor

D. se utilizeaza n profilaxia ulcerului iatrogen

E. sunt tocolitice

D. au dezavantajul ca nu se administreaza la
diabetici, astmatici

(pag. 537)

E. poate apare fenomenul primei doze

(pag. 437, 438)

Tema nr. 18
Antihipertensive
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 425-460
*1

Inhibitoarele enzimei de conversie a

angiotensinei (IEC):

A. inhiba biosinteza de prostaglandine

B. devin active numai dupa metabolizare

*5

Prazosinul este indicat de electie n HTA

asociata cu urmatoarele boli, cu exceptia:

A. diabet
B. astm bronsic
C. insuficienta circulatorie periferica hipertona
D. hipertrofie benigna de prostata
E. angina pectorala
(pag. 432, 437)
*6

Se utilizeaza n urgente hipertensive

C. reduc secretia de renina la nivel renal

A. furosemid p.o.

D. cresc secretia de aldosteron

B. clonidina i.v.

E. cresc cantitatea de bradikinina

C. alfa-metildopa p.o.

(pag. 449, 451)

D. furosemid i.v.

*2

n hipertensiunea arteriala asociata cu

dislipidemii este de preferat:

A. alfa-metildopa
B. prazosin

E. metoprolol p.o.
(pag. 431)
*7

Urmatoarele afirmatii cu privire la

propranolol sunt adevarate, cu exceptia:

C. furosemid

A. blocheaza selectiv receptorii adrenergici beta-1

D. indapamid

B. tratamentul nu se ntrerupe brusc

E. metoprolol

C. este indicat de electie n HTA usoara la tineri (ce

nu sunt obligati la efort fizic)

(pag. 433, 437)

*3

Alegeti afirmatia corecta referitoare la

sistemul renina-angiotensina-aldosteron:

A. aldosteronul este un hormon

mineralocorticosteroid care induce scaderea
tensiunii arteriale
B. hipertensiunea arteriala duce la eliberarea reninei
C. renina catalizeaza transformarea
angiotensinogenului n angiotensina I
D. angiotensina II este cel mai slab vasoconstrictor
endogen
E. ECA (enzima de conversie a angiotensinei I)
catalizeaza transformarea angiotensinei II n
angiotensina I

D. se asociaza cu dihidralazina conducnd la

antagonizarea efectelor secundare ale acesteia
E. are efecte de tip chinidinic
(pag. 436)
*8

Alegeti medicamentul din grupa

antihipertensivelor simpatolitice centrale:

A. prazosin
B. clonidina
C. propranolol
D. furosemid
E. captopril
(pag. 435)

(pag. 426)

Pag. 93 din 284

*9

Care din urmatoarele afirmatii despre

clonidina este adevarata?

* 14 Care este mecanismul de actiune

antihipertensiva pentru diltiazem?

A. este contraindicata n HTA cu glaucom

A. parasimpatolitic central

B. are potenta mare, de aceea se administreaza

doze mari

B. agonist alfa-2 presinaptic

C. este contraindicata ncetarea brusca a

tratamentului
D. este indicata asocierea cu beta-adrenolitice
E. este agonist alfa-1 presinaptic
(pag. 435, 436)
* 10 Alegeti dintre antihipertensivele de mai jos
pe cel de tip vasodilatator musculotrop:
A. diltiazem
B. dihidralazina
C. clonidina
D. enalapril
E. furosemid
(pag. 429, 439)
* 11 Care dintre urmatoarele antihipertensive
actioneaza pe receptorii alfa-adrenergici
si/sau imidazolici?

C. blocant selectiv al canalelor de calciu

D. agonist pe receptorii imidazolici I-1
E. blocant neselectiv al canalelor de calciu
(pag. 443)
* 15 Care dintre urmatoarele antihipertensive nu
este blocant ale canalelor de calciu?
A. amlodipina
B. nifedipina
C. reserpina
D. diltiazem
E. verapamil
(pag. 446)
* 16 Fiecare dintre urmatoarele antihipertensive
poate produce bradicardie, cu exceptia:
A. sotalol
B. propranolol

A. enalapril

C. metoprolol

B. clonidina

D. dihidralazina

C. nifedipina

E. atenolol

D. propranolol

(pag. 437, 440)

E. spironolactona
(pag. 428)
* 12 La un astmatic cu HTA se recomanda de
electie antihipertensivul:

* 17 Nitroprusiatul de sodiu este antihipertensiv

din grupa:
A. vasodilatatoare musculotrope
B. neurosimpatolitice

A. nifedipina

C. blocante ale canalelor de calciu

B. propranolol

D. diuretice

C. nadolol

E. inhibitoare ale enzimei de conversie a

angiotensinei (IEC)

D. sotalol
E. pindolol
(pag. 433, 437)
* 13 Alfa-metildopa are contraindicatie majora n:

(pag. 439)
* 18 Care dintre antihipertensivele de mai jos este
contraindicat la bolnavii hipertensivi cu stari
depresive?

A. hipertensiune arteriala severa

A. clonidina

B. hipertensiune arteriala moderata

B. indapamid

C. constipatie cronica

C. reserpina

D. hepatita acuta

D. nifedipina

E. glaucom

E. furosemid

(pag. 439)

(pag. 434, 438)

Pag. 94 din 284

* 19 Nifedipina este un blocant al canalelor de

calciu, care nu se utilizeaza :

24 Losartan este un antihipertensiv cu

urmatoarele mecanisme de actiune:

A. ca antihipertensiv

A. diuretic antialdosteronic

B. de electie n tahiaritmii supraventriculare

B. blocarea receptorilor de tip AT-1 ai angiotensinei

II

C. ca antianginos
D. n insuficienta cardiaca cu HTA
E. de electie n HTA asociata cu astm bronsic
(pag. 446, 447)
* 20 Captoprilul face parte din grupa
antihipertensivelor:
A. alfa-adrenolitice
B. beta-1 adrenolitice

C. blocarea receptorilor de tip AT-2

D. activarea receptorilor AT-2 de excesul de
angiotensina II inoperabil pe receptorii AT-1
blocati
E. adrenolitic selectiv alfa-1
(pag. 456)
25 Urmatoarele medicamente fac parte din
grupa antihipertensivelor diuretice:

C. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei

(IEC) active

A. hidroclorotiazida

D. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei

(IEC) prodroguri

C. losartan

E. neurosimpatolitice
(pag. 452)
21 Clonidina:
A. blocheaza receptorii alfa-1 adrenergici periferici
scaznd rezistenta vasculara periferica
B. la ntreruperea brusca a tratamentului prelungit,
poate apare criza hipertensiva, prin fenomen de
rebound
C. la asocierea cu beta-adrenolitice poate surveni
hipertensiune paradoxala la ntreruperea brusca
a tratamentului
D. este contraindicata la conducatori auto
E. tratamentul se ncepe cu doze mari care vor
scadea progresiv
(pag. 435, 436)
22 Precizati afirmatiile corecte referitoare la
hidralazina:
A. este vasodilatator musculotrop la nivel venos
B. creste compensator secretia de renina
C. este contraindicata n tahicardie
D. creste colesterolemia

B. furosemid
D. spironolactona
E. enalapril
(pag. 458)
26 Precizati mecanismele de actiune
antihipertensiva a diureticelor:
A. pierdere de apa
B. scaderea volemiei
C. cresterea Na+ cu cresterea excitabilitatii
muschilor netezi vasculari la stimuli
vasoconstrictori
D. antagonisti beta-2 presinaptici
E. antagonizarea retentiei hidrosaline reactive
provocata de antihipertensive
(pag. 457, 458)
27 Diureticele sunt indicate n:
A. boala hemoroidala
B. hipotensiune arteriala
C. hipertensiune arteriala
D. edeme
E. bradicardie

E. nu se foloseste i.v. n urgente hipertensive

(pag. 458)

(pag. 439, 440, 441)

28 IEC (inhibitoarele enzimei de conversie a

angiotensinei) prodroguri esteri:

23 Reactii adverse semnalate la inhibitorii

enzimei de conversie (IEC) sunt:
A. tuse uscata
B. hipokaliemie
C. tulburari de gust

A. au latenta mai mica si doze eficace mai mari

B. sunt biotransformate prin dezesterificare hepatica
C. n aceasta categorie intra: enalapril, benazepril,
fosinopril

D. HTA

D. absorbtia p.o. este influentata de prezenta

alimentelor

E. eruptii cutanate pe toata perioada tratamentului

E. n aceasta categorie intra: captopril, lisinopril

(pag. 451)

(pag. 450)

Pag. 95 din 284

29 Nifedipina:
A. are absorbtie buna sublingual si p.o.
B. nu are difuziune n laptele matern
C. nu are difuziune prin placenta
D. are efect antianginos cu coronarodilatatie intensa
E. determina bronhodilatatie slaba
(pag. 447)
30 Sunt antihipertensive blocante ale canalelor
de calciu urmatoarele:
A. amlodipina
B. clonidina

34 Blocantele canalelor de calciu:

A. se mai numesc si anticalcice sau agonistii
calciului
B. blocheaza selectiv canalele de calciu P
C. blocheaza selectiv canalele de calciu lente L
D. deprima functiile celulare dependente de influxul
de Ca2+
E. au actiuni principale: antihipertensiva,
antianginoasa, antiaritmica
(pag. 443, 445)
35 Minoxidilul este:

C. lacidipina

A. antihipertensiv de electie n hipertensiunea

arteriala

D. diltiazem

B. se asociaza obligatoriu cu diuretic si beta-blocant

E. verapamil

C. intra n categoria ganglioplegicelor

(pag. 435, 446)

D. intra n categoria vasodilatatoarelor musculotrope

31 Indicatiile terapeutice ale blocantelor

canalelor de calciu sunt:

E. este indicat n tratamentul alopeciei, n aplicatii

locale

A. hipertrofie benigna de prostata

(pag. 442)

B. hipertensiune arteriala

36 Nitroprusiatul de sodiu:

C. tahiaritmii supraventriculare

A. este vasodilatator musculotrop

D. angina cronica

B. supradozarea nu prezinta riscuri

E. bloc AV gradul 2 si 3

C. este indicat n urgente hipertensive i.v.

(pag. 445, 446)

D. se poate asocia n perfuzie cu alt medicament

32 Efectele blocantelor canalelor de calciu la

nivelul inimii sunt:

E. T1/2 este foarte lung

A. actiune inotrop negativa

(pag. 439, 440, 441)

37 Trimetafan:

B. actiune cronotrop negativa

A. este alfa-1 adrenolitic

C. actiune dromotrop pozitiva

B. este ganglioplegic

D. cresterea aportului de oxigen

C. este blocant al canalelor de calciu

E. efect antiaritmic

D. se administreaza i.v. n perfuzie

(pag. 445)

E. se administreaza p.o. fara a fi necesara

monitorizarea TA

33 Tipurile de canale ionice de calciu

dependente de voltaj sunt:
A. L (long lasting)
B. T (transient)

(pag. 439)
38 Printre beta-adrenolitice neselective se
numara:

C. nici unul dintre raspunsurile a, b, d, e

A. nadolol

D. N (neuronal)

B. metoprolol

E. P (Purkinje)

C. propranolol

(pag. 442)

D. betaxolol
E. atenolol
(pag. 437)

Pag. 96 din 284

39 Contraindicatii pentru beta-blocante

neselective sunt:

44 Se recomanda la hipertensivi cu insuficienta

cardiaca:

A. astm bronsic

A. diuretice

B. diabet

B. blocante ale canalelor de calciu de tip verapamil

C. tahicardie

C. IEC (inhibitoare ale enzimei de conversie a

angiotensinei)

D. dislipidemii
E. HTA labila
(pag. 437)
40 Betaxolol are contraindicatiile urmatoare:
A. post infarct miocardic
B. diabet
C. bradicardie severa
D. bloc atrioventricular
E. HTA labila
(pag. 436, 437)
41 Moxonidina:
A. apartine clasei de medicamente: simpatolitice
centrale
B. are efect sedativ si provoaca somnolenta la
dozele terapeutice
C. apartine clasei de medicamente: blocante ale
canalelor de calciu

D. beta-blocante
E. blocante ale canalelor de calciu de tip diltiazem
(pag. 432)
45 Care din urmatoarele medicamente trebuie
evitate la hipertensivi cu stari depresive?
A. reserpina
B. alfa-metildopa
C. prazosin
D. metoprolol
E. furosemid
(pag. 434, 436)
46 Antihipertensivele se clasifica n functie de
mecanismele de actiune n:
A. vasoconstrictoare
B. antidiuretice

D. se recomanda cu prudenta la conducatorii auto

C. substante care interfera cu sistemul reninaangiotensina-aldosteron

E. se administreaza p.o. n doza unica

D. simpatomimetice

(pag. 436)

E. blocante ale canalelor de calciu

42 Precizati medicamentele ce trebuie evitate n

tratamentul HTA la un diabetic:
A. captopril

(pag. 428, 429)

47 Felodipina:

B. hidroclorotiazida

A. este antihipertensiv blocant ale canalelor de

calciu de tip verapamil

C. nifedipina

B. creste rezistenta vasculara sistemica

D. propranolol

C. se administreaza 5-20 mg/zi n 2-4 prize per os

E. prazosin

D. este antihipertensiv blocant al canalelor de calciu

de tip nifedipina

(pag. 433, 437, 458)

43 Notati cazurile n care alfa-1 adrenoliticele
sunt antihipertensive de electie n HTA
nsotita
A. hipertrofie benigna de prostata
B. diabet
C. depresie
D. astm bronsic
E. ulcer gastroduodenal
(pag. 437)

E. se administreaza 180-480 mg/zi n 2-4 prize per

os
(pag. 446, 447)
48 Metoprolol:
A. este beta-adrenolitic neselectiv
B. este contraindicat n bradicardie severa
C. n asociatie cu clonidina poate induce HTA
paradoxala la ntreruperea tratamentului
D. se administreaza n doze de 50-200 mg/zi n 1-2
prize per os
E. are efect slab de tip chinidinic
(pag. 436, 437)

Pag. 97 din 284

49 Care dintre urmatoarele afirmatii privind

tratamentul la hipertensivi cu boala
reumatismala sunt adevarate?

n cazuri de polipatologie, terapia de electie

in angina pectorala cronica stabila cuprinde:

A. verapamil in aritmii supraventriculare

A. se ncearca evitarea tratamentului cu AIS si AINS

B. nifedipina in hipertensiunea arteriala

B. se recomanda tratament antireumatismal

nefarmacologic (fizioterapie, hidroterapie)

C. -blocant in hipertensiune arteriala cu tahicardie

C. este contraindicata asocierea cu un diuretic

D. la reumaticii tratati cu saruri de aur sau
penicilamina, se indica antihipertensivele
inhibitoare ale enzimei de conversie
E. indometacinul potenteaza efectul antihipertensiv
datorita producerii retentiei hidrosaline
(pag. 433)
50 Spironolactona:
A. este indicat exclusiv n HTA cu
hiperaldosteronism

D. morfina in ulcer duodenal

E. trombina in anemie
(pag. 414)
4

Dipiridamolul:

A. per os are absorbtie buna

B. este biotransformat la nivel hepatic
C. se elimina predominant prin urina
D. este coronarodilatator
E. este antiagregant plachetar

B. are latenta scurta

(pag. 424)

C. face parte din grupa de antihipertensive:

blocante ale canalelor de calciu

D. este hipokaliemiant
E. doza de ntretinere este de 25-75 mg/zi n 1-3
prize
(pag. 458, 459)
Tema nr. 19
Antianginoase
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 411-425
1

Farmacoterapia anginei pectorale cronice

stabile se face cu :

Dipiridamolul:

A. are RA minore si rare

B. este contraindicat n hipotensiunea arteriala
C. se administreaza cu precautie n insuficienta
cardiaca
D. scade frecventa cardiaca
E. scade debitul sanguin coronarian
(pag. 424)
6

Dipiridamolul este indicat n:

A. hipertensiunea arteriala
B. stare de rau anginos
C. infarct de miocard
D. prevenirea tromboemboliilor

A. nitrat + -blocant

E. insuficienta cardiaca

B. nitrat + blocant calcic

(pag. 424)

C. nitrat + -adrenomimetic

Dipiridamolul:

D. -blocant + blocant calcic

A. este inhibitor al recaptarii adenozinei

E. nitrat + -adrenomimetic+ blocant calcic

B. produce vasoconstrictie periferica

(pag. 414)

C. nu se administreaza n tratamentul de fond

prelungit

Tratamentul anti-ischemic miocardic initial,

de rutina, (n spital) in sindroamele
coronariene acute prevede:

A. acenocumarol

D. favorizeaza sinteza de ATP n miocard

E. are efect inotrop negativ
(pag. 424)

B. trombolitice i.v.
C. repaus la pat, cu monitorizarea permanenta a
EKG, oxigen
D. nitriti, -blocante sau blocante ale canalelor de
calciu
E. morfina
(pag. 415)

Pag. 98 din 284

Amiodarona, ca antianginos:

13 Molsidominul:

A. dupa ntreruperea tratamentului, efectul sau

dispare rapid

A. are biotransformare hepatica la metaboliti activi,

ce elibereaza direct NO

B. doze de atac in 5 zile/saptamana

B. nu dezvolta tahifilaxie

C. se asociaza cu -blocante, verapamil, chinidina

C. reactii adverse principale: cefalee moderata,

hipotensiune arteriala usoara

D. reprezinta medicatie de rezerva, n cazuri

rezistente la alte tratamente antianginoase
E. doze eficace minime, individualizate (evitarea
reactiilor adverse)
(pag. 425)
9

Amiodarona:

D. este indicat sa se asocieze cu -blocante

E. induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv
(pag. 419-421)
14 Actiunea antianginoasa a blocantelor calcice
se produce prin:

A. este inhibitor al recaptarii adenozinei

A. micsorarea frecventei de contractie a miocardului

B. se asociaza cu -blocante, verapamil, chinidina

B. cresterea postsarcinii prin arterioloconstrictie

C. eficacitatea sa poate fi apreciata dupa 2-4 zile

C. cresterea fluxului sanguin coronarian

D. se administreaza n tratamentul de fond al

cardiopatiei ischemice

D. scaderea postsarcinii prin arteriolodilatatie

E. se administreaza n tahiaritmii atriale si

ventriculare
(pag. 425)
10 Amiodarona:
A. este nitrat organic
B. nu se asociaza cu -blocante, verapamil,
chinidina
C. se administreaza ca antianginos
D. se administreaza ca antiaritmic

E. cresterea consumului de oxigen prin stimularea

contractilitatii miocardului
(pag. 421)
15 Nitroglicerina:
A. nu se administreaza percutan
B. pentru perfuzii se folosesc perfuzoare de PVC
C. este inactivata la primul pasaj hepatic
D. este un lichid exploziv, volatil
E. comprimatele obisnuite au termen de valabilitate
de 3 luni

E. are efect dupa ntreruperea tratamentului circa

10-30 ore

(pag. 418-419)

(pag. 425)

16 Nitroglicerina:

11 Reactii adverse ale nitratilor organici :

A. tahifilaxie
B. methemoglobinemie
C. hipotensiune intracraniana
D. hepatita toxica
E. cefalee cu caracter pulsatil
(pag. 417)
12 Molsidominul se caracterizeaza prin:
A. efect semnificativ al primul pasaj hepatic
B. nu induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv
C. nu este indicata asocierea sa cu -blocant
D. mecanismul de biotransformare la metabolitul
activ este tiol dependent
E. are biodisponibilitate per os mare (aproximativ
90%)

A. are biodisponibilitate per os crescuta

B. este gliceriltrinitrat
C. se evita perfuzoarele de PVC pentru
administrarea i.v.
D. este blocant al canalelor de calciu
E. nu se poate administra percutan
(pag. 418-419)
17 Diltiazemul:
A. este indicat sa se asocieze cu -blocante
B. are biodisponibilitate per os crescuta
C. se administreaza n bloc A-V
D. este derivat de benzotiazepina
E. este blocant al canalelor de calciu.
(pag. 422-423)

(pag. 419-421)

Pag. 99 din 284

* 18 Nitratii organici si molsidominul au

urmatoarele actiuni cu exceptia:

* 23 Care afirmatie referitoare la diltiazem este

adevarata:

A. relaxarea muschilor netezi vasculari

A. biodisponibilitate per os scazuta

B. reducerea presarcinii si postsarcinii inimii

B. metabolitul o-dezacetil-diltiazem este inactiv

C. HTA (hipertensiune arteriala)

C. este indicat n bloc A-V

D. actiune antiagreganta plachetara

D. este cap de serie n clasa de antianginoase cu

nucleu sidnoniminic

E. tahicardie reflexa
(pag. 416-417)
* 19 Care din urmatoarele afirmatii este adevarata
referitor la nitroglicerina:
A. biodisponibilitate per os nalta
B. comprimatele obisnuite au termen de valabilitate
mic, de 3 luni

E. asocierea cu digoxina impune cresterea dozei de

digoxina
(pag. 422-423)
* 24 Notati raspunsul incorect pentru dipiridamol:
A. este coronarodilatator
B. este antiagregant plachetar

C. produsul Nitroderm TTS se administreaza

sublingual

C. creste frecventa cardiaca

D. pentru administrarea i.v. se folosesc perfuzoare

de PVC

E. inhiba sinteza de ATP n miocard

E. nu se administreaza sub forma de aerosoli.

(pag. 418-419)
* 20 Notati singura afirmatie corecta pentru
molsidomin:
A. prin biotransformare nu elibereaza NO
B. dezvolta toleranta tiol-dependenta

D. se elimina predominant prin scaun

(pag. 424)
* 25 Mecanismele farmacologice de restabilire a
echilibrului aport consum de oxigen la
nivelul inimii sunt, cu exceptia
A. scaderea tonusului simpatic cardiostimulator
B. scaderea postsarcinii

C. nu se asociaza cu -blocante

C. cresterea recaptarii adenozinei in celulele

cardiace

D. se administreaza sublingual

D. cresterea AMPc in fibrele musculare netede

E. are profil farmacodinamic si farmacotoxicologic

similar nitratilor organici.

E. aport de NO, cu cresterea GMPc

(pag. 420-421)
* 21 Inhibitor al recaptarii adenozinei este:

(pag. 413)
* 26 Medicamentele antianginoase nu:

A. dipiridamolul

A. combat dezechilibrul dintre necesarul de oxigen

al inimii si aportul redus

B. nifedipina

B. suprima crizele anginoase

C. verapamilul

C. scad rezistenta la effort

D. diltiazemul

D. previn complicatiile datorate aterosclerozei

E. propranololul

E. realizeaza profilaxia crizelor anginoase

(pag. 424)

(pag. 413)

* 22 Nu este blocant al canalelor de calciu:

A. amlodipina

* 27 Efectele secundare ale nitratilor organici nu

sunt:

B. diltiazemul

A. cefalee cu caracter pulsatil

C. metoprololul

B. dureri ale globilor oculari

D. verapamilul

C. tahicardie

E. trimetazidina

D. hipertensiune arteriala ortostatica

(pag. 421)

E. methemoglobinemie
(pag. 417)

Pag. 100 din 284

* 28 Care varianta nu poate fi o cauza a bolii

coronariene:

* 33 Adenozina este mediator n sistemul:

A. purinergic

A. coronarodilatatie

B. peptidergic

B. obstructii aterosclerotice

C. GABA-ergic

C. spasm coronarian

D. aminoacidergic

D. disfunctia endoteliului coronarian

E. Kininergic

E. dereglari ale metabolismului adenozinei

(pag. 412)

(pag. 412)
* 29 Contraindicatia pentru diltiazem nu este:

* 34 Nitratii organici nu se administreaza:

A. per os

A. blocul A-V

B. i.v.

B. angina vasospastica si cronica stabila

C. sublingual

C. boala nodului sinusal

D. transcutan

D. insuficienta cardiaca

E. intramuscular

E. asocierea cu -blocante

(pag. 418)

(pag. 423)
* 30 Care afirmatie referitoare la perhexilina nu
este adevarata:
A. este blocant nespecific al canalelor lente de Ca2+
B. nu are RA numeroase
C. are indicatie n cardiopatia ischemica, ca
medicatie de rezerva
D. este blocant al influxului prin canalele rapide de
sodiu
E. are biotransformare hepatica polimorfa
(pag. 423)
* 31 Care afirmatie referitoare la prenilamina este
adevarata:

* 35 Indicatia de electie a molsidominului este:

A. migrene
B. hipertensiunea arteriala
C. tulburari de circulatie periferica
D. angina stabila sau instabila, asociata cu
insuficienta cardiaca
E. tulburari de ritm supraventriculare
(pag. 421)
* 36 Blocant selectiv al canalelor de calciu este:
A. perhexilina
B. prenilamina
C. nifedipina

A. este blocant nespecific al canalelor lente de Ca2+

D. bepridil

B. se asociaza cu alte deprimante cardiace

E. trimetazidina

C. are numeroase RA

(pag. 421)

D. nu potenteaza hipoglicemiantele
E. beneficiul terapeutic n cardiopatia ischemica
este crescut
(pag. 423)
* 32 Care dintre mediatorii de mai jos este
implicat n contracararea ischemiei
miocardice?

* 37 Blocant neselectiv al canalelor de calciu:

A. prehexilina
B. nifedipina
C. amlodipina
D. verapamil
E. diltiazem

A. adrenalina

(pag. 421)

B. histamina

38 Care dintre antianginoase nu au nucleu

sidnoniminic:

C. GABA
D. adenozina

A. nitroglicerina

E. serotonina

B. isosorbid dinitrat

(pag. 412)

C. isosorbit mononitrat
D. pentaeritritil tetranitrat
E. molsidomin
(pag. 419)

Pag. 101 din 284

39 Avantajele asocierii nitrati - -blocante sunt:

A. potentarea hipotensiunii arteriale

45 Contraindicatii pentru nitratii organici si

molsidomin:

B. potentarea efectului antianginos

A. glaucom

C. reducerea dozelor si RA

B. hipertensiune intracraniana

D. -blocantele combat cefaleea si tahicardia

reflexa indusa de nitrati

C. hipersensibilitate la nitrati

E. nitratii combat deprimarea cardiaca produsa de

-blocante

E. insuficienta cardiaca

(pag. 418)
40 Marcati raspunsurile incorecte pentru
isosorbid mononitrat:
A. se administreaza per os n tratamentul de fond

D. cardiopatia ischemica
(pag. 417)
46 Preparatele farmaceutice ale nitratilor
organici, cu efect rapid si de scurta durata,
folosite pentru tratamentul crizelor de angina
pectorala sunt:

B. se administreaza i.v.

A. perfuzii i.v.

C. este un metabolit inactiv al isosorbid dinitrat

B. unguente

D. are biodisponibilitate per os mare

C. preparate sublinguale

E. are durata mai lunga

D. TTS

(pag. 419)

E. preparate pentru inhalatie

41 Inhibitori ai recaptarii adenozinei sunt:

A. dipiridamol
B. amiodarona
C. carbocromena

(pag. 418)
47 Preparatele farmaceutice ale nitratilor
organici, cu efect de lunga durata, folosite
pentru tratamentul de fond al anginei
pectorale sunt:

D. verapamil

A. unguente

E. lidoflazina

B. TTS

(pag. 424)

C. tablete bucale

42 Antianginoase -blocante sunt:

D. preparate sublinguale

A. propranolol

E. preparate pentru inhalatie

B. nifedipina

(pag. 418)

C. metoprolol

48 Notati formele farmaceutice cu actiune de

lunga durata ale nitratilor:

D. verapamil
E. atenolol

A. nitroglicerina unguent 2%

(pag. 421)

B. TTS nitroderm

43 Dipiridamolul are ca reactii adverse:

A. greata
B. tahicardie
C. hepatita toxica
D. hipoglicemie uneori pna la coma hipoglicemica
E. eruptii cutanate

C. nitroglicerina aerosoli
D. nitroglicerina comprimate sublinguale
E. nitroglicerina comprimate 5 mg p.o.
(pag. 418,419)
49 Scaderea postsarcinii si presarcinii cardiace
este produsa de urmatoarele clase si
medicamente antianginoase:

(pag. 424)

A. blocante ale canalelor de calciu

44 Amiodarona nu se asociaza cu:

B. ntrati organici

A. -blocante

C. molsidomin

B. verapamil

D. -adrenolitice

C. chinidina

E. dipiridamol

D. nitroglicerina

(pag. 413)

E. molsidomin
(pag. 425)

Pag. 102 din 284

50 Diltiazemul:
A. este folosit ca antianginos, antiaritmic si
antihipertensiv
B. asocierea cu digoxina impune reducerea dozei
de digoxina
C. are absorbtie digestiva rapida si buna
D. are biotransformare hepatica intensa
E. este inhibitor al recaptarii adenozinei
(pag. 422-423)

Histamina:

A. este metabolizata la N-metilhistamina

B. cresteri plasmatice de histamina se intalnesc in
anafilaxie
C. se sintezizeaza prin decarboxilarea histidinei
D. nu are rol in hipersensibilitatea imediata
E. intervine in raspunsul inflamator acut
(pag. 645, 646)
6

Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor

H1 sunt:

Tema nr. 20
Antialergice

A. ntepaturi de insecte

Bibliografie asociata temei:

B. Febra de fn

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de

farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 639-660
1

Efectele secundare ale antihistaminicelor H1

sunt:

A. sedare

C. Rinite alergice
D. Esofagita de reflux
E. Prevenirea raului de miscare
(pag. 650)
7

Clorfenoxamina:

B. aritmii cardiace

A. Este antihistaminic H1 din a 2-a generatie

C. voma

B. Are actiune antihistaminica de 8-12 ore

D. excitatie la copii

C. Are efecte sedative marcate

E. simptome parkinsoniene

D. Are efect miorelaxant central

(pag. 651)
2

Clemastina:

A. are actiune antihistaminica de 3-6 ore

E. Se administreaza la pacienti cu glaucom

(pag. 653)
8

Intoxicatia acuta cu antihistaminice H1:

B. are efect antivomitiv activ

A. provoaca efecte excitante centrale

C. este miorelaxant central

B. provoaca tahicardie sinusala

D. are potenta mare

C. provoaca mioza punctiforma

E. se administreaza in edem Quincke

D. provoaca uscaciunea gurii

(pag. 653)

E. se poate termina cu coma profunda

Antihistaminicele H1 din generatia a doua:

A. au efecte anticolinergice

(pag. 652)
9

Astemizolul:

B. sunt lipsite de efecte sedative

A. nu se leaga de proteinele plasmatice

C. au durata scurta de actiune

B. este bine absorbit pe cale orala

D. se administreaza o data pe zi

C. trece usor prin bariera hematoencefalica

E. sunt reprezentate de azelastina si astemizol

D. se administreaza 10 mg/zi

(pag. 655, 657)

E. eritromicina si ketoconazolul scad concentratiile

plasmatice de astemizol

(pag. 655)

Loratadina:

A. Se administreaza in rinita sezoniera, alergica

B. Are efect sedativ
C. Este antihistaminic H1 din a 2-a generatie
D. Determina efecte secundare cardiace
E. Se metabolizeaza putin
(pag. 656)

10 Terfenadina:
A. face parte din clasa fenotiazinelor
B. se leaga 97% de proteinele plasmatice
C. are efecte sedative
D. o doza de 60 mg terfenadina este mai eficace
decat 10 mg loratadina
E. are efecte anticolinergice
(pag. 656)
Pag. 103 din 284

11 Alegeti raspunsurile false:

16 Alegeti raspunsurile incorecte:

A. ebastina nu induce sedare

A. histamina poate actiona ca mesager intracelular

B. azelastina da somnolenta

B. receptorii H1 si H2 sunt localizati pe membranele

postsinaptice

C. azelastina se foloseste in rinita alergica

D. ebastina nu are actiune prelungita
E. ebastina interactioneaza cu alcoolul
(pag. 657)
12 Levocabastina:
A. nu se leaga de proteinele plasmatice
B. se leaga de proteinele plasmatice 55%

C. histamina urinara nu creste in mastocitoza

D. 30-50% din histamina este excretata
neschimbata in urina
E. la doze mari de histamina sau n anafilaxia
sistemica poate aparea socul histaminic
(pag. 646, 647, 648)
* 17 Loratadina:

C. se foloseste sub forma de comprimate

A. potenteaza efectul alcoolului

D. T1/2 terminal este de 35-40 ore

B. este bine absorbita oral

E. se foloseste sub forma de spray nazal sau colir

C. se leaga de proteinele plasmatice in procent de

48%

(pag. 657)
13 Alegeti afirmatiile adevarate privind
posologia antihistaminicelor H1:
A. alimemazina adulti: 5-40 mg/zi
B. prometazina adulti: 25 mg x 2-3/zi

D. are efect sedativ

E. se administreaza 20 mg/zi
(pag. 656)
* 18 Care dintre enunturi este adevarat?

C. loratadina adulti: 10 mg/zi

A. acrivastina are absorbtie orala rapida

D. desloratadina adulti si copii peste 12 ani: 20

mg/zi

B. cetirizina nu este recomandata la pacienti cu

astm moderat

E. terfenadina copii: 120 mg/zi

C. azelastina nu se foloseste in rinita alergica

(pag. 651)

D. acrivastina se leaga 88% de proteinele

plasmatice

14 Antihistaminicele H1 poseda urmatoarele

actiuni:
A. anticolinergice
B. anestezie locala
C. antiaritmica
D. sedare
E. antivomitiva
(pag. 650)
15 Clemastina se administreaza n:
A. ulcer gastric
B. uritcarie

E. azelastina se leaga 50% de proteinele plasmatice

(pag. 656, 657)
* 19 Care dintre enunturi este fals?
A. tratamentul cu corticosteroizi are efect
antilimfokinic
B. administrarea pe termen lung, de corticosteroizi
scade rezistenta la infectii
C. ketotifenul este o substanta fara actiune
antihistaminica
D. nedocromilul sodic se foloseste in astmul bronsic
alergic

C. prurit

E. histamina este cel mai important mediator al

alergiei

D. edem Quincke

(pag. 643, 644, 645)

E. aritmii cardiace
(pag. 653)

20 Haptene alergeni pot fi:

A. procaina
B. acidul acetilsalicilic
C. formaldehida
D. nichel
E. nici un raspuns corect
(pag. 639)

Pag. 104 din 284

21 Alergeni medicamentosi:

26 Indicatiile corticoterapiei:

A. polen

A. boala serului

B. veninuri de insecte

B. socul anafilactic

C. protamina

C. hipertensiune arteriala

D. substante radiologice de contrast

D. status asmaticus

E. lapte de vaca

E. dermatite alergice severe

(pag. 640)

(pag. 644)

22 Administrarea prelungita de glucocorticoizi

induce efecte secundare negative:

27 Cromoglicatul de sodiu:
A. inhiba eliberarea mediatorilor bronhospastici

A. hiperaciditate

B. stabilizeaza membrana bazofilului

B. osteoporoza

C. este ineficient preventiv in astmul de effort

C. cresterea rezistentei la infectii

D. se foloseste preventiv in astmul bronsic alergic

D. hipotensiune arteriala

E. se foloseste n criza de astm bronsic alergic

E. tulburari psihice

(pag. 644)

(pag. 643, 644)

23 Extractele alergenice:

28 Notati antihistaminicele H1 din prima

generatie:

A. sunt extracte apoase si depot

A. astemizol

B. extractele apoase se conserva 2-3 ani de la

producere

B. prometazina

C. extractele apoase se conserva 2 ani dupa

prepararea dilutiilor
D. extractele depot se conserva 5 ani in stare
liofilizata
E. se pastreaza la frigider la 4-8 oC
(pag. 642)
24 De imunoterapia specifica beneficiaza
manifestari clinice ca:

C. cloropiramina
D. clemastina
E. terfenadina
(pag. 653)
29 Dupa stimularea receptorilor H2 se produc
urmatoarele actiuni principale:
A. vasodilatatie
B. deprimarea inimii

A. rinita

C. termoreglare

B. urticaria

D. bronhoconstrictie

C. astmul

E. stimularea secretiei gastrice

D. alergia la veninul de insecte

(pag. 646)

E. de electie n alergia medicamentoasa

30 Activitati mediate de receptorii histaminici

H3:

(pag. 643)
25 Tratamentul cu corticosteroizi, pe o perioada
lunga de timp, are efecte negative ca:

A. contractie esofagiana
B. down-reglarea sintezei de histamina

A. hiperaciditate

C. inhibitia neurotransmisiei simpatice

B. scade rezistenta la infectii

D. hipotensiune

C. diabet insipid nefrogen

E. migrena

D. osteoporoza

(pag. 647)

E. hipotensiune arteriala

31 Actiunea histaminei la nivelul sistemului

cardiovascular:

(pag. 643)

A. contracta vasele mici

B. creste rezistenta periferica
C. creste presiunea arteriala
D. scade presiunea arteriala
E. dilata vasele mici
(pag. 647)
Pag. 105 din 284

32 Antihistaminice H1 sunt:
A. mequitazina

* 38 Tratamentul cu corticosteroizi are

urmatoarele efecte:

B. cetirizin

A. antilimfokinic

C. clemastina

B. proinflamator

D. ranitidina

C. stimuleaza actiunea bronhoconstrictoare a

prostaglandinelor

E. fexofenadina
(pag. 648, 649)
33 Antihistaminicele H1:
A. toate determina somnolenta si nu se recomanda
n timpul zilei
B. se epureaza prin metabolizare hepatica
C. se absorb bine din tractul gastro-intestinal

D. inhiba adenilatciclaza
E. inhiba producerea de AMPc
(pag. 643)
* 39 Preparatele cortizonice cu administrare
locala inhalatorie:
A. cresc eliberarea de histamina

D. sunt contraindicate n dermatoze alergice

B. sunt sub forma de aerosoli dozati sau pulberi de

aspirat

E. cele din generatia a 2-a nu traverseaza bariera

hemato-encefalica

C. scad AMPc la locul de contact

(pag. 649, 650)

* 34 Alergenii:
A. se mai numesc anticorpi
B. medicamentele nu pot fi alergeni
C. se mai numesc antigeni
D. nu provoaca simptome alergice
E. nu sunt imunogeni
(pag. 639)
* 35 Procesul de sensibilizare este influentat de:
A. reactivitatea individuala
B. frecventa contactului alergen-organism
C. intensitatea contactului alergen-organism
D. calea de contact alergen-organism
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 639)
* 36 Pneumoalergeni pot fi:
A. albusul de ou
B. capsunile
C. praful de casa
D. insulina
E. fragii
(pag. 640)
* 37 Extractele alergenice:
A. se administreaza la bolnavul alergic in
imunoterapia specifica
B. se pastreaza la temperatura camerei
C. se folosesc, ca tratament pe durata scurta

D. determina efecte secundare sistemice

E. cresc vascozitatea secretiei bronsice
(pag. 644)
* 40 Ketotifenul:
A. este un corticosteroid
B. este un produs antiasmatic
C. este un antihistaminic, blocnd receptorii H2
D. nu este indicat in rinitele sezoniere
E. stimuleaza receptorii H1
(pag. 644)
* 41 Receptorii histaminici H1 stimulati determina:
A. cresterea AMPc
B. cresterea Ca2+ intracelular
C. vasodilatatie si cresterea permeabilitatii capilare
D. cresterea secretiei gastrice
E. termoreglare
(pag. 646)
* 42 Localizarea receptorilor histaminici H3:
A. creier
B. mastocite
C. limfocite
D. bazofile
E. SNC
(pag. 646)
* 43 Activitati mediate de receptorii histaminici
H1 si H2 sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. prurit
B. cresterea GMPc

D. in urma tratamentului cu extracte alergenice nu sau observat accidente anafilactice

C. cresterea AMPc

E. nu se folosesc ca tratament

D. down-reglarea sintezei de histamina

(pag. 642, 643)

E. contractie esofagiana
(pag. 647)
Pag. 106 din 284

* 44 Notati medicamentul antagonist de receptori

H1:

50 Antagonisti H1 din generatia a 2-a sunt:

A. terfenadina

A. ranitidina

B. prometazina

B. famotidina

C. loratadina

C. nizatidina

D. astemizol

D. loratadina

E. alimemazina

E. impromidina

(pag. 651)

(pag. 646)
* 45 Urmatoarele medicamente sunt
antihistaminice H1, cu exceptia:
A. cloropiramina
B. terfenadina
C. nizatidina
D. astemizol
E. loratadina

Tema nr. 21
Antiastmatice
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 321-354
*1

(pag. 646, 648, 649)

* 46 Din clasa antihistaminicelor H1 din prima
generatie fac parte substantele:

Urmatoarele medicamente sunt

bronhodilatatoare adrenomimetice, cu
exceptia:

A. efedrina
B. terbutalina

A. astemizol

C. teofilina

B. ebastina

D. formoterol

C. acrivastina

E. izoetarina

D. clorfeniramina

(pag. 325)

E. azelastina

*2

(pag. 653, 655, 657)

* 47 Antihistaminicele H1 din prima generatie:
A. nu au efect sedativ
B. sunt reprezentate de astemizol si loratadina
C. majoritatea au efect antialergic de durata scurta
D. majoritatea au efect antialergic de durata lunga
E. sunt lipsite de efecte secundare
(pag. 652, 653)
* 48 Prometazina:

Urmtoarele bronhodilatatoare sunt

adrenomimetice, cu excepia:

A. ketotifen
B. izoetarina
C. fenoterol
D. carbuterol
E. reproterol
(pag. 325)
*3

n tratamentul de fond (zilnic) n astmul

bronsic persistent moderat, de electie se
administreaz:

A. este antihistaminic H1 din generatia a doua

A. Hidrocortizon hemisuccinat i.v.

B. este derivat de piperazina

B. Antiinflamator corticosteroid inhalator

C. este derivat de alchilamina

C. Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata

lunga de actiune inhalator

D. are actiune antihistaminica de 8-12 h

E. nu are efecte analgezice
(pag. 653)
* 49 Care enunturi sunt false:

D. Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata

scurta de actiune inhalator
E. Teofilina retard
(pag. 326)

A. tenalidin face parte din clasa piperidinelor

B. mepiramina face parte din clasa etilendiaminelor
C. alimemazina face parte din clasa etilendiaminelor
D. alimemazina face parte din clasa fenotiazinelor
E. bromazinul face parte din clasa etanolaminelor
(pag. 648)

Pag. 107 din 284

*4

Care dintre urmatoarele substante sunt

bronhodilatatoare?

A. nedocromil

*9

Care din substantele urmatoare face parte

din grupa bronhodilatatoarelor
parasimpatolitice:

B. ketotifen

A. Teofilina

C. Fenspirid

B. aminofilina

D. teofilina

C. ipratropium

E. prednison

D. salbutamol

(pag. 325)

E. efedrina

*5

Este bronhodilatator parasimpatolitic:

A. adrenalina

(pag. 336)
* 10 Cand trebuie reduse dozele de teofilin ?

B. orciprenalina

A. in insuficienta hepatica

C. fenoterol

B. la fumatori

D. aminofilina

C. la copii, n comparatie cu necesarul de al adult

E. oxitropium

D. BPOC

(pag. 325)

E. Bronsita astmatiforma

*6

Nu este corecta afirmatia:

A. in criza de astm bronsic se administreaza

bronhodilatatoare beta 2 adrenergice cu durata
scurta de aciune
B. in criza de astm bronsic se administreaza
antiinflamatoare corticosteroizi sistemici i.v.
C. in criza de astm bronsic se administreaza
metilprednisolon succinat de sodiu 0.5-1 mg/kg
la 6 ore
D. in criza de astm bronsic se administreaza
bronhodilatatoare musculotrope
E. in criza de astm bronsic se administreaza
corticosteroizi inhalatori
(pag. 327)
*7

Care este calea de administrare utilizata in

astmul bronsic, in profilaxia de durata:

(pag. 341; 342)

* 11 La trecerea de la corticosteroizi sistemici la
cei inhalatori se poate produce moarte prin:
A. Disfonie
B. atrofia mucoasei respiratorii
C. sindrom de tip Cushing
D. tulburari psihice
E. insuficienta suprarenala acuta
(pag. 352)
12 Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata
scurta de actiune, debut rapid si indicate
exclusiv n terapia crizei de astm bronsic
sunt:
A. adrenalina
B. salmeterol

A. injectabil

C. isoprenalina

B. sublingual

D. fenoterol

C. per os

E. izoetarina

D. intrarectal

(pag. 330; 331)

E. inhalator

13 Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata

lunga de actiune, debut tardiv si indicate
exclusiv n profilaxia de lunga durata a
crizelor de astm bronsic sunt:

(pag. 328)
*8

Zileuton:

A. Inhiba selectiv 5-lipoxigenaza

A. salbutamol

B. Inhiba selectiv COX-2

B. salmeterol

C. Nu are toxicitate hepatica

C. reproterol

D. Se administreaza exclusiv inhalator

D. Formoterol

E. Are durata lunga de actiune

E. bambuterol

(pag. 343; 347)

(pag. 331)

Pag. 108 din 284

14 Bronhodilatatoarele adrenomimetice :
A. Determina bronhodilatatie predominanta pe
bronhiile mari
B. Determina bronhodilatatie predominanta pe
bronhiile mici
C. Determina hipersecretie bronsica
D. Amelioreaza clearance-ul mucociliar

19 Farmacoterapia astmului persistent usor:

A. tratamentul zilnic nu este necesar
B. tratamentul simptomatic se face la nevoie
C. tratamentul zilnic de electie antiinflamator
corticosteroid inhalator in doze moderate
D. tratamentul zilnic de alternativa teofilina retard

E. Stimuleaza eliberarea de mediatori proinflamatori

E. tratamentul zilnic de electie antiinflamator

corticosteroid inhalator in doze mci

(pag. 332)

(pag. 326)

15 Teofilina:

20 In criza severa de astm si starea de rau

astmatic tratamentul asociat farmacoterapiei
antiastmatice este:

A. Are efect iritant tisular

B. Se administreaza s.c. si i.m.
C. Se administreaza pe cale respiratorie
D. Se administreaza per os si exclusiv i.v.
E. Se administreaza n preparate retard per os,
nainte de culcare
(pag. 339; 342)
16 Ipratropium:
A. Se administreaza n bronsita cronica obstructiva
cu hipersecretie de mucus

A. Antibioterapie, n caz de sputa purulenta

B. Oxigenoterapie intermitenta
C. Intubare si ventilatie mecanica asistata
D. Hidratare cu glucoza 5% si ser fiziologic
E. Neuroleptanalgezie
(pag. 327)
21 Teofilina este contraindicata n cazul
pacientilor cu:

B. Are T lung

A. epilepsie

C. Difuzeaza prin bariera hematoencefalica

B. Tahiaritmii

D. Realizeaza o bronhodilatatie moderata

C. bronsita astmatiforma

E. Se administreaza inhalator si nazal

D. BPOC

(pag. 336; 337)

E. Infarct miocardic

17 Notati inhibitoare ale degranularii

mastocitelor:

(pag. 341)
22 Montelukast:

A. ipratropium

A. Se absoarbe rapid per os

B. orciprenalina

B. Nu se metabolizeaza hepatic

C. ketotifen
D. nedocromil

C. Se utilizeaza n profilaxia bronhospasmului indus

defort

E. triamcinolon

D. Se utilizeaza n criza de astm bronsic

(pag. 325)

E. Se administreaza la adult, 10 mg per os, seara la

culcare

18 Nu sunt bronhodilatatoare antileucotriene

urmatoarele substante:

(pag. 345; 346)

A. Ketotifen

23 Bronhodilatatoarele adrenomimetice:

B. budesonid

A. sunt derivati de beta-feniletilamine

C. salbutamol

B. selectivitatea lor se reduce la doze mari

D. montelukast

C. se clasifica in functie de vechime si selectivitate

in 3 generatii

E. zafirlukast
(pag. 325)

D. cu durata medie de actiune sunt: salbutamolul,

orciprenalina, pirbuterol
E. cu durata lunga de actiune sunt: adrenalina si
izoprenalina
(pag. 330, 331)

Pag. 109 din 284

24 Efedrina:
A. face parte din grupa saligeninelor

* 30 Notai glucocorticoidul care se administreaz

inhalator, n aerosoli, n astmul bronic:

B. are biodisponibilitate inalta p.o.

A. budesonid

C. se administreaza p.o. pentru profilaxia de lunga

durata a crizei de astm bronsic

B. prednison
C. zileuton

D. face parte din grupa feniletilaminelor

D. zafirlukast

E. nu difuzeaza prin bariera hematoencefalica

E. aminofilin

(pag. 331)

(pag. 350)

25 Posologia antiastmaticelor betaadrenomimetice cuprinde:

A. izoprenalina - inactivata p.o.

* 31 Notai glucocorticoidul care se administreaz

sistemic, per os, n tratamentul astmului
bronic:

B. salbutamol activ s.c., i.m.

A. hidrocortizon hemisuccinat

C. ADR inactivata s.c.

B. prednison

D. ADR inactivata p.o.

C. triamcinolon acetat

E. efedrina activa numai p.o.

D. salbutamol

(pag. 334)

E. ketotifen

26 Ipratropium:
A. nu difuzeaza prin bariera hematoencefalica
B. T este scurt

(pag. 350)
* 32 Precizai care este glucocorticoidul care se
administreaz sistemic, i.v., n tratamentul
astmului bronic:

C. nu creste vascozitatea secretiei bronsice

A. prednisolon

D. se administreaza numai p.o.

B. prednison

E. este o substanta cu efect bronhoconstrictor

C. hidrocortizon hemisuccinat

(pag. 336)

D. fluticason propionat

* 27 Urmtoarele bronhodilatatoare sunt

parasimpatolitice, cu excepia:
A. atropina
B. orciprenalina

E. triamcinolon acetat
(pag. 350)
* 33 Notai antileucotriena care inhib selectiv 5lipoxigenaza:

C. ipratropium

A. zileuton

D. oxitropium

B. montelukast

E. tiotropium

C. fenoterol

(pag. 325)

D. efedrina

* 28 Precizai care este bronhodilatatorul

musculotrop:
A. montelukast
B. aminofilin
C. zileuton

E. atropina
(pag. 343)
* 34 Notai care este bronhodilatatorul
adrenomimetic cu durat lung i debut
tardiv al efectului aerosolilor:

D. atropin

A. formoterol

E. efedrin

B. fenoterol

(pag. 325)

C. salbutamol

* 29 Notai care medicament este inhibitor al

degranulrii mastocitelor:
A. nedocromil

D. izoetarina
E. orciprenalina
(pag. 331)

B. zileuton
C. teofilin
D. oxitropium
E. formoterol
(pag. 325)
Pag. 110 din 284

* 35 Notai care este bronhodilatatorul

adrenomimetic cu durat scurt i debut
rapid al efectului aerosolillor:

40 Sunt contarindicate la astmatici urmtoarele

medicamente:
A. barbiturice

A. izoetarina

B. morfinomimetice

B. orciprenalina

C. propranolol

C. salbutamolul

D. formoterol

D. clenbuterolul

E. adrenalina

E. pirbuterol

(pag. 330)

(pag. 330)
36 Sunt glucocorticosteroizi utilizai n
tratamentul astmului bronic urmtoarele
mediamente:
A. fluticason
B. prednison
C. prednisolon
D. nedocromil
E. tiotropium
(pag. 325)
37 Calea inhalatorie de administrare utilizat n
astmul bronic se caracterizeaz prin:
A. este o cale de administrare curent
B. se folosete att n profilaxia ct i n terapia
crizei

41 Urmtoarele medicamente sunt

adrenomimetice beta 2 selective:
A. terbutalina
B. fenoterol
C. salbutamol
D. salmeterol
E. efedrina
(pag. 330)
42 Urmtoarele medicamente sunt beta1 beta 2
adrenomimetice:
A. izoprenalina
B. izoetarina
C. orciprenalina
D. fenoterol

C. se folosete numai n profilaxia crizei

E. salbutamol

D. confer bronhoselectivitate, cu eficacitate

pronunat

(pag. 330)

E. efectele sistemice sunt mai intense, comparativ

cu celelalte ci per os sau injectabil
(pag. 328; 329)
38 Dezavantajele cii de administrare orale n
tratamentul astmului bronic sunt:

43 Bronhodilatatoarele adrenomimetice au
urmtoarele aciuni farmacodinamice,utile n
astmul bronic:
A. produc bronhodilataie predominant pe bronhiile
mici
B. amelioreaz clearance-ul mucociliar

A. efect mai slab

C. inhib degranularea mastocitelor pulmonare

B. laten mai lung

D. reduc edemul mucoasei prin vasoconstricie i

creterea rezistenei capilare

C. efecte secundare mai frecvente

D. confer bronhoselectivitate
E. efectele sistemic sunt mai reduse
(pag. 329)
39 Calea injectabil utilizat n tratamentul
astmului bronic se caracterizeaz prin:
A. este util n crize severe
B. determin efecte secundare frecvente
C. este util pentru profilaxia crizei
D. efectul este mai slab
E. efectul apare dup o laten mai lung

E. determin hipersecreie bronic

(pag. 332)
44 Ipratropium produce la doze mari
urmtoarele reacii adverse:
A. uscciunea gurii
B. retenie de urin
C. midriaz
D. bradicardie
E. tulburri de acomodare vizual
(pag. 336)

(pag. 329)

Pag. 111 din 284

45 Montelukast este indicat n:

A. tratamentul de fond al astmului bronic
B. profilaxia bronhospasmului indus de efort
C. astm sensibil la acid acetilsalicilic
D. se contraindic asocierea cu bronhodilatatoare
beta 2 adrenomimetice
E. se contraindic asocierea cu corticosteroizi
inhalatori
(pag. 346)
46 Ketotifenul:

50 Efectul antiastmatic al teofilinei este

rezultatul unora din aciunile fiziopatogenice
enumerate mai jos :
A. aciune brohodilatatoare
B. aciune antiinflamatoare
C. aciune imunomodulatoare a reaciilor induse de
alergeni
D. deprimare SNC
E. deprimare cardiac
(pag. 340)

A. este indicat n tratamentul de fond al astmului

alergic

Tema nr. 22
Antitusive, expectorante

B. este indicat n rinit i conjunctivit alergic

Bibliografie asociata temei:

C. eficacitatea maxim este la 2 - 3 luni de

tratament
D. poate produce somnolen la nceputul
tratamentului
E. se administreaz i n primele trei luni de sarcin
i la copii sub 6 luni
(pag. 350)
47 La administrarea local, inhalatorie n
astmul bronic, corticosteroizii produc
urmtoarele efecte secundare locale:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de

farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 354-366
*1

Precizai care antitusiv este inhibitor opioid

al centrului bulbar al tusei:

A. codeina
B. clofedanol
C. benzonatat
D. prenoxdiazina

A. disfonie reversibil

E. glaucina

B. atrofia mucoasei respiratorii

(pag. 355)

C. candidoze orale

*2

D. insuficien suprarenal acut ce apare rapid

dup 2- 3 inhalaii la adult

Notai antitusivul care face parte din

categoria de inhibitoare neopioide ale
centrului tusei:

E. rinit alergic

A. noscapina

(pag. 352)

B. codeina

48 Hidrocortizonul hemisuccinat se
administreaz n astmul bronic astfel:

C. morfina
D. dionina

A. soluie inj. I.v. Lent

E. folcodina

B. 100 - 500mgn decurs de 15minute

(pag. 355)

C. se repet la 2 - 8 ore

*3

Ca antitusiv codeina:

D. se administreaz i per os

A. se administreaz n tusea productiv , umed

E. se administreaz i inhalator

B. la adult se administreaz 15 - 30mg repetat la 4 6 ore

(pag. 354)
49 La administrarea sistemic cronic a
glucocorticoizilor pot apare urmtoarele
efecte secundare:

C. la adult se administreaz 15 - 30 g repetat la 4-6

ore
D. este antitusivul cel mai rar utilizat

A. HTA

E. nu este antitusivul luat ca referin

B. edeme i cetere n greutate

(pag. 357)

C. fragilitate capilar
D. acnee
E. crize severe de astm bronic
(pag. 352)

Pag. 112 din 284

*4

Dextrometorfanul are urmtoarele avantaje

ca antitusiv,cu excepia:

* 10 Morfina este indicat ca antitusiv excepional,

n urmtoarele afeciuni, cu excepia:

A. efect antitusiv cu durat relativ medie 3 - 6 ore

A. astm bronic

B. nu are aiune analgezic

B. cancer pulmonar

C. deprim respiraia

C. fracturi de coaste

D. nu deprim motilitatea cililor respiratori

D. infarct pulmonar

E. nu prezint risc de dependen

E. pneumotorax

(pag. 357)

(pag. 357)

*5

Clofedanolul:

11 Codeina:

A. este antitusiv central neopioid

A. este antitusiv central opioid

B. se utilizeaz n tusea productiv, umed

B. este biotransformat hepatic prin demetilare la

morfin

C. posologia 25g de 3 - 4 ori/zi

D. antitusiv mult mai slab comparativ cu codeina
E. laten lung, prin absena efectului anestezic
local pe mucoasa faringian
(pag. 358)
*6

Oxeladina:

A. antitusiv central opioid

B. deprim SNC

C. difuzeaz prin placent i laptele matern

D. efectul antitusiv apare la doze mai mici dect
efectul analgezic
E. durata efectului la administrarea unei doze de
15mg per os este 48 ore
(pag. 357)
12 Din punct de vedere farmacotoxicologic
codeina produce:

C. provoac somnolen

A. constipaie i grea numai la doze mari

D. este indicat n tusea neproductiv, iritativ

E. durata efectului 24 ore

B. crete presiunea intrabiliar prin spasm al

sfincterului Oddi

(pag. 359)

C. convulsii la copii

*7

Notai bronhosecretoliticul care are

mecanism de aciune biochimic:

A. streptodornaza
B. tiloxapolul
C. benzoat de sodiu

D. efect antitusiv
E. dezvolt toxicomanie dup administrare
prelungit
(pag. 357)
13 Butamirat este indicat ca antitusiv n:

D. ioduri

A. tuse acut

E. guaifenesina

B. tuse convulsiv

(pag. 360; 361)

C. profilaxia tusei, pre i postoperator

*8

Iodurile au urmtoarele contraindicaii, cu

excepia:

D. tuse cronica, productiva, cu hipersecretie

obstructiva

A. sensibilizare la iod

E. posologia la adult este 20 - 25 mg per os repetat

de4 ori/zi

B. hipertiroidie

(pag. 359)

C. ulcer gastroduodenal
D. stri congestive pulmonare acute
E. bronit cronic
(pag. 363)
*9

Bromhexinul se administreaz la adult:

14 Oxeladina:
A. este antitusiv eupneic
B. durata efectului este cca 4 ore
C. nu are aciune deprimant pe SNC
D. se indic n tuse neproductiv, iritativ

A. per os 8 - 16 mg de 3 ori/zi

E. se indic n tuse umed, productiv

B. parenteral 8 - 16 mg de 3ori / zi

(pag. 359)

C. per os 10 - 20 g de3 ori/zi

D. nu se administreaz n traheobronite acute i
cronice
E. se administreaz fr pruden la astmatici
(pag. 365)
Pag. 113 din 284

15 Expectorante secretostimulante prin

mecanism mixt sunt:

20 Indicaiile acetilcisteinei sunt:

A. benzoatul de sodiu

A. afeciuni bronhopulmonare acute i cronice cu

hipersecreie obstructiv

B. iodurile

B. BPOC

C. sruri de amoniu

C. mucoviscidoz

D. tiloxapolul

D. ca antidot n intoxicaia cu paracetamol

E. tripsina

E. n criza de astm bronic

(pag. 360)

(pag. 364)

16 Expectorantele bronhosecretolitice prin

mecanism biochimic sunt:

21 Carbocisteina:

A. tripsina

A. are absorbie pr os rapid

B. streptokinaza

B. se acumuleaz la nivelul esutului

bronhopulmonar

C. streptodornaza

C. are T1/2 scurt

D. mesnum

D. produce reacii de intoleran digestiv

E. acetilcisteina

E. este bronhodilatator

(pag. 361)

(pag. 364)

17 Mecanismele de aciune ale expectorantelor

bronhosecretolitice sunt:

22 Ambroxolul:
A. este mucolitic mucoreglator

A. mecanism biochimic

B. stimulant al secreiei de surfactant pulmonar

B. mecanism chimic

C. este indicat n boli respiratorii acute i cronice

C. mecanism fizico- chimic

D. este util n profilaxia sindromului de detres

respiratorie la nou-nscut

D. se elimin la nivelul glandelor bronice

stimulndu-le secreia
E. sunt substane iritante pe receptorii din mucoasa
gastric declannd reflex stimularea secreiei
gastrice

E. nu este contraindicat n sarcin

(pag. 365)
23 Bromhexinul este indicat:

(pag. 361)

A. n traheobronite acute i cronice

18 Secretostimulantele:

B. postoperator

A. cresc i fluidific secreia glandelor

traheobronice

C. se administreaz la adult per os 8 - 16 mg de 3

ori/zi

B. stimuleaz motilitatea cililor mucoasei

D. se administreaz i la bolnavi cu ulcer

gastroduodenal

C. stimuleaz peristaltismul bronic

D. favorizeaz clearace-ul mucociliar

E. nu necesit administrarea cu pruden la

astmatici

E. favorizeaz infecia traheobronic

(pag. 365)

(pag. 362)
19 Care sunt efectele adverse ale guaifenesinei:

24 Bromhexinul:
A. este derivat sintetic de la vasicin

A. efect expectorant

B. se degradeaz la lumin

B. efect iritant gastric

C. este biotransformat la ambroxol, metabolit activ

C. la doze mari determin paralizia muchilor striati

D. nu se leag de proteinele plasmatice

D. somnolen

E. este bronhosecretolitic

E. la doze mari poate produce oprirea respiraiei

(pag. 361; 364; 365)

(pag. 363)

Pag. 114 din 284

25 Bronhosecretoliticele acioneaz direct

asupra secreiei traheobronice determinnd:

* 31 Notati afirmatia incorecta:

A. codeina diminua secretiile bronsice

A. fluidificarea secreiei traheobronice

B. morfina este stupefiant

B. ameliorarea proprietilor rheologice ale secreiei

traheobronice

C. dextrometorfanul nu are actiune analgezica

C. favorizarea clearace-ului mucociliar

D. inhibarea clearace-ului mucociliar

D. codeina are un potential toxicomanogen foarte

mare

E. favorizarea infeciei traheobronice

E. dextrometorfanul este contraindicat la copii sub 2

ani.

(pag. 363)

(pag. 357; 358)

* 26 Ambroxolul:

* 32 Guaifenesina este:

A. prin demetilare formeaza bromhexina

A. miorelaxant

B. este indicat n boli respiratorii acute si cronice

B. excitant SNC

C. nu difuzeaza n laptele matern

C. indicata conducatorilor auto

D. este antitusiv central neopioid

D. indicata n ulcer gastro-duodenal

E. are biodisponibilitate p.o. foarte buna

E. nu produce iritatie gastrica

(pag. 365)

(pag. 363)

* 27 Carbocisteina:
A. are absorbtie per os lenta
B. este antidot n intoxicatia cu paracetamol
C. se administreaza per os, i.v. si inhalator
D. prezinta eliminare prin scaun
E. prezinta reactii de intoleranta digestiva
(pag. 364)
* 28 Codeina:
A. este 2-metilmorfina
B. se gaseste sub forma de clorhidrat sau fosfat
C. are biodisponibilitate per os mica
D. are timp de njumatatire lung
E. nu difuzeaza prin placenta
(pag. 357)
* 29 Butamirat:
A. se administreaza p.o., i.v. si intramuscular
B. are absorbtie p.o. rapida si totala

* 33 Inhibitoarele centrului tusei opioide sunt

urmatoarele, cu exceptia:
A. morfina
B. dextrometorfan
C. codeina
D.
E. butamirat
(pag. 355)
* 34 S-au evidentiat efecte teratogene la animale
n cazul urmatorului antitusiv :
A. Pentoxiverina
B. Butamirat
C. Clofedanol
D. Clobutinol
E. oxeladina
(pag. 358; 359)
* 35 Care din urmatoarele medicamente este
antidot n intoxicatia cu paracetamol ?

C. este lipsit de reactii adverse

A. acetilcisteina

D. la supradozare produce hipertensiune arteriala

B. carbocisteina

E. are T1/2 foarte scurt

C. ambroxol

(pag. 358)

D. bromhexin

* 30 Clobutinol:

E. nici una din variantele anterioare

A. are absorbtie per os foarte scazuta

(pag. 364; 365)

B. se elimina urinar n forma nebiotransformata si

ca metaboliti

36 Inhibitoare ale centrului tusei sunt:

C. este indicat n tusea productiva

D. nu produce reactii alergice
E. n supradozare produce miorelaxare.
(pag. 358; 359)

A. codeina
B. clobutinol
C. prenoxdiazina
D. clofedanol
E. dextrometorfan
(pag. 355)
Pag. 115 din 284

37 Notati inhibitoarele centrului tusei neopioide

42 Guaifenesina:

A. glaucina

A. este antitusiv

B. folcodina

B. este expectorant

C. noscapina

C. nu produce somnolenta

D. clofedanol

D. se administreaza n bronsite si traheite

E. codeina

E. este contraindicata n laringite

(pag. 355)

(pag. 363)

38 Care din urmatoarele afirmatii nu sunt

corecte?

43 Expectorantele secretostimulante
contraindicate n epilepsie sunt:

A. efectul antitusiv al codeinei apare la 120mg

A. Acetatul de amoniu

B. morfina se administreaza n mod exceptional ca

antitusiv

B. Benzoatul de sodiu

C. codeina are efect inhibitor asupra centrului

respirator bulbar mai puternic dect morfina
D. codeina produce diaree

C. Clorura de amoniu
D. Iodura de potasiu
E. Guaifenesina.

E. dextrometorfanul nu are actiune analgezica

(pag. 362; 363)

(pag. 357)

44 Acetilcisteina:

39 Dextrometorfan:

A. se degradeaza la lumina
B. este antidot n intoxicatia cu paracetamol

A. are efect antitusiv de durata relativ medie (3-6

ore)

C. nu se asociaza cu tetraciclina

B. nu are actiune analgezica

D. se asociaza cu eritromicina

C. deprima motilitatea cililor respiratori

E. contraindicat n criza de astm bronsic.

D. nu prezinta risc de dependenta

(pag. 364)

E. este contraindicat bolnavilor cu insuficienta

hepatica

45 Care din urmatoarele medicamente sunt

bronhosecretolitice?

(pag. 357; 358)

A. ambroxol

40 Expectorante secretostimulante prin

mecanism mixt sunt:

B. bromhexin
C. guaifenesina

A. clorura de amoniu

D. carbocisteina

B. ioduri de sodiu si potasiu

E. acetilcisteina

C. benzoatul de sodiu

(pag. 363-365)

D. ambroxol
E. guaifenesina
(pag. 360; 362)
41 Bronhosecretoliticele:

46 Bromhexin:
A. are biodisponibilitate per os foarte redusa
B. se elimina urinar, n principal netransformat
C. prezinta biotransformare la ambroxol

A. actioneaza direct asupra secretiei traheobronsice

D. se degradeaza la lumina

B. agentii tensioactivi au eficacitate maxima

administrati inhalator

E. are T scurt.

C. enzimele proteolitice administrate inhalator au

eficacitate mare
D. mucoliticele reprezinta grupa de
bronhosecretolitice utilizate n mod obisnuit

(pag. 364; 365)

47 Ambroxol:
A. este metabolitul activ al acetilcisteinei

E. pot fi administrate local n aerosoli fie per os

B. este metabolitul demetilat si hidroxilat al

bromhexinei

(pag. 361; 364)

C. are absorbtie per os rapida

D. are absorbtie per os aproape totala
E. are biodisponibilitate per os foarte buna.
(pag. 365)

Pag. 116 din 284

48 Oxeladina :

*2

Alegeti afirmatia gresita pentru digitoxina:

A. nu are actiune deprimanta SNC

A. are liposolubilitate mare

B. nu provoaca somnolenta

B. se leaga in proportie mare de proteinele

plasmatice

C. se administreaza cu prudenta in afectiuni

cardiovasculare
D. se administreaza la adult 3-5 mg/zi per os

C. se epureaza majoritar prin biotransformare

hepatica

E. la copii pna la 15 ani se administreaza 10mg/10

kg/zi

E. in urgente se administreaza prin injectare i.v

(pag. 359)
49 Bronhosecretolitice prin mecanism chimic
sunt:
A. Tiloxapol
B. Tripsina
C. Bromhexina
D. acetilcisteina

D. pragul toxic este de 30-40 ng/ml

(pag. 385)
*3

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

digoxina este gresita?

A. se epureaza majoritar prin excretie renala, in

forma nemetabolizata
B. este contraindicata in faza acuta dupa infarctul
de miocard

E. ambroxol

C. prezinta avantajul ca nu se acumuleaza in

insuficienta renala

(pag. 361)

D. are T1/2 de aproximativ 1,5 zile

50 Morfina este indicata ca antitusiv n mod

exceptional n:

E. la intreruperea tratamentului, dupa o digitalizare

completa, efectul dispare in circa 6 zile

A. fracturi de coaste
B. pneumotorax

(pag. 386)
*4

C. laringita acuta
D. cancer pulmonar

Sub actiunea glicozidelor cardiotonice, care

din urmatoarele functii ale miocardului poate
favoriza aparitia focarelor ventriculare
ectopice, generatoare de aritmii ectopice?

E. infarct pulmonar

A. inotropa

(pag. 357)

B. batmotropa

Tema nr. 23
Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 371-411
*1

Referitor la insuficienta cardiaca, afirmatia

gresita este:

A. este caracterizata de disfunctie sistolica

B. scade debitul cardiac
C. compensator organismul reactioneaza prin
inhibarea unor mecanisme neuroendocrine
D. consecintele diminuarii debitului cardiac sunt:
staza sanguina cu congestie, edeme si dispnee

C. tonotropa
D. cronotropa
E. dromotropa
(pag. 381)
*5

Care antiaritmic blocheaza canalele calciului?

A. verapamilul
B. lidocaina
C. amiodarona
D. sotalolul
E. atenololul
(pag. 396)
*6

Scad eficacitatea digitoxinei, cu exceptia:

A. paracetamol

E. se trateaza cu medicamente inotrop pozitive la

care se pot asocia diuretice

B. barbiturice

(pag. 372, 374)

C. fenitoina
D. fenilbutazona
E. rifampicina
(pag. 386)

Pag. 117 din 284

*7

In aritmiile induse de supradozarea

digitalicelor, se indica:

A. chinidina

* 12 Dobutamina:
A. are actiune antiaritmica

B. fenitoina

B. actioneaza antagonist pe receptori beta adrenergici

C. procainamida

C. creste debitul cardiac in insuficienta cardiaca

D. disopiramida

D. scade debitul cardiac

E. amiodarona

E. are biodisponibilitate buna per os

(pag. 405)

(pag. 389)

*8

Caracteristica farmacocinetica comuna

tuturor glicozidelor cardiotonice este:

* 13 Care din urmatoarele medicamente se

utilizeaza ca antiaritmice?

A. se acumuleaza in insuficienta hepatica

A. nifedipina

B. se acumuleaza in insuficienta renala

B. amlodipina

C. au biodisponibilitate mare administrate oral

C. verapamilul

D. se leaga in proportie mare de proteinele

plasmatice

D. prazosinul

E. se distribuie preferential in miocard

(pag. 379)
*9

Afirmatia gresita pentru amrinona este:

E. molsidominul
(pag. 410)
* 14 In insuficienta cardiaca acuta se
administreza i.v. urmatoarele, cu exceptia:

A. inhiba fosfodiesteraza miocardica

A. digoxin

B. are efect inotrop pozitiv

B. furosemid

C. se administreaza oral

C. nitroglicerina

D. produce vasodilatatie arteriolara cu scaderea

postsarcinii

D. morfina

E. este exclusa diluarea cu solutie de glucoza

(pag. 390-391)
* 10 Referitor la adenozina, alegeti afirmatia
gresita:
A. este nucleozid natural
B. T1/2 este ultrascurt (mai mic de 10 sec)
C. se administreaza i.v. in bolus rapid
D. este mediator al sistemului adrenergic
E. are efect antiaritmic
(pag. 410, 411)
* 11 Indicatiile terapeutice ale digitalicelor sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. tahicardia paroxistica atriala (i.v.)
B. insuficienta cardiaca la bolnavi coronarieni
C. insuficienta cardiaca congestiva cronica cu
fibrilatie atriala
D. edem pulmonar acut
E. tahicardia ventriculara (i.v.)

E. verapamil
(pag. 383,418)
* 15 Urmatoarele asocieri sunt contraindicate, cu
exceptia:
A. amiodarona - verapamil
B. verapamil - digoxin
C. verapamil - chinidina
D. amiodarona - chinidina
E. hidralazina - beta adrenolitic
(pag. 408, 410, 440)
* 16 Alegeti medicamentul care nu are actiune
antiaritmica:
A. verapamil
B. milrinona
C. lidocaina
D. propafenona
E. atenolol
(pag. 391)

(pag. 382-383)

Pag. 118 din 284

* 17 Efectul antiaritmic si toxicitatea fenitoinei

sunt crescute de urmatoarele asocieri, cu
A. cimetidina
B. paracetamol
C. fenilbutazona

22 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la structura chimica a glicozizilor
cardiotonici sunt adevarate?
A. actiunea de tip cardiotonic este imprimata de
aglicon

D. fenobarbital

B. numarul gruparilor OH influenteaza profilul

farmacocinetic

E. acetilsalicilic

C. digitoxina are doi OH

(pag. 405)

D. digoxina are un singur OH

* 18 Afirmatia gresita pentru chinidina este:

A. este alcaloid utilizat ca sulfat
B. are actiune parasimpatolitica si alfa adrenolitica
C. se poate administra si in prezenta blocului A-V
D. alcalinizarea urinei creste durata de actiune
E. doza maxima este de 2g/ 24 h
(pag. 401-402)
* 19 Referitor la amiodarona sunt adevarate
urmatoarele afirmatii cu exceptia:
A. eficacitatea tratamentului poate fi apreciata dupa
2 - 4 saptamani
B. durata efectului dupa intreruperea tratamentului
este de circa 10 - 30 de zile
C. poate induce infiltrat pulmonar cu fibroza
D. poate fi administrat in sarcina
E. se elimina complet in circa 7 luni dupa incetarea
tratamentului
(pag. 407-408)
20 Nu sunt inhibitori selectivi ai
fosfodiesterazei III:
A. teofilina

E. partea glucidica creste fixarea pe fibrele

miocardice
(pag. 378)
23 Medicamente cu actiune inotrop pozitiva
sunt:
A. digoxina
B. dopamina
C. aminofilina
D. chinidina
E. amrinona
(pag. 386-389)
24 Glicozizii cardiotonici sunt contraindicati in :
A. tahicardie paroxistica atriala
B. flutter atrial si fibrilatie atriala
C. tahicardie ventriculara
D. bradicardie sinusala
E. edem pulmonar acut
(pag. 382-383)
25 Parametrii monitorizati in terapia cu
digitalice sunt:

B. amrinona

A. pulsul

C. aminofilina

B. hemoleucograma

D. milrinona

C. kaliemia

E. dobutamina

D. functia hepatica

(pag. 389, 390)

E. functia renala

21 La aparitia reactiilor adverse (intoxicatie

digitalica) se iau urmatoarele masuri:
A. oprirea administrarii digitalicelor
B. in aritmii ventriculare - chinidina
C. in bradicardie accentuata - atropina
D. in hipokaliemie - KCL per os sau i.v. rar
E. in intoxicatii digitalice grave - anticorpi specifici
antidigitalice
(pag. 384)

(pag. 384)
26 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu
exceptia:
A. digitoxina este digitalicul cel mai intens
bradicardizant
B. digoxina are T1/2 foarte lung (6 - 7 zile)
C. digitoxina are cea mai mare tendinta de cumulare
D. pentru a potenta efectul glicozizilor cardiotonici
se recomanda administrarea concomitenta a
sarurilor de calciu i.v.
E. digoxina este indicata in faza acuta dupa infarctul
de miocard
(pag. 385-386)

Pag. 119 din 284

27 Efectele cardiace beta 1 adrenergice sunt:

A. stimularea pompei cardiace
B. cresterea fluxului sanguin renal
C. tahicardie

32 In functie de teritoriul predominant de

actiune, alegeti afirmatiile adevarate pentru
antiaritmicele urmatoare:
A. chinidina - supraventricular
B. metoprolol - ventricular

D. cresterea vitezei de conducere in sistemul His Purkinje

C. fenitoina - ventricular

E. nu creste consumul de oxigen

D. digitalice - supraventricular

(pag. 388)

E. lidocaina - supraventricular

28 Dobutamina:
A. este derivat de sinteza al dopaminei
B. are T1/2 de 2 -3 ore
C. se administreaza per os si i.v.

(pag. 397)
33 Biodisponibilitate mare per os prezinta
urmatoarele antiaritmice:
A. amiodarona
B. lidocaina

D. este indicata in socul cardiogen si insuficienta

cardiaca acuta prin infarct miocardic acut

C. fenitoina

E. este antagonist al receptorilor beta 1 din miocard

D. chinidina

(pag. 389)

E. verapamil

29 Inhibitorii selectivi ai fosfodiesterazei de tip

III :
A. sunt indicati in astmul bronsic, ca
bronhodilatatoare
B. au actiune inotrop pozitiva
C. produc vasodilatatie
D. sunt indicati in insuficienta cardiaca congestiva
severa
E. se administreaza frecvent in tratamentul
ambulatoriu
(pag. 390-391)
30 Referitor la amrinona sunt adevarate
urmatoarele afirmatii cu exceptia:
A. inhiba selectiv fosfodiesteraza de tip III
miocardica
B. la concentratii plasmatice mai mari de 2,4 mcg/
ml poate sa apara trombocitopenia
C. durata tratamentului este limitata la 7 zile
D. T1/2 este scurt (2 - 4 ore)
E. se administreaza per os si i.v.
(pag. 391)
31 Mecanismele responsabile pentru actiunea
antiaritmica a medicamentelor antiaritmice
A. stimularea receptorilor beta1 din miocard

(pag. 397)
34 T1/2 pentru urmatoarele antiaritmice este:
A. amiodarona - 10-24 ore
B. fenitoina - 4-7 saptamani
C. lidocaina - 2-4 ore
D. chinidina - 4-9 ore
E. verapamil - 2-4 ore
(pag. 397)
35 Avand in vedere potentialul advers
aritmogen al medicamentelor antiaritmice,
urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. in bradicardia sinusala + bloc A - V produs de
digitoxina se administreaza anticorpi antidigitalice
B. tratamentul cu antiaritmice nu se intrerupe,
deoarece exista riscul aparitiei fenomenului de
rebound
C. digitoxina poate induce tahicardie atriala si ritm
ventricular bigeminat
D. terapia cronica cu beta blocante sistata brusc
poate favoriza aparitia tahicardiei sinusale
E. bradicardia sinusala indusa de verapamil se
trateaza cu saruri de calciu
(pag. 398)
36 Chinidina:

B. blocarea canalelor de sodiu

A. este izomerul levogir al chininei

C. stimularea receptorilor alfa 2 presinaptici

B. are biodisponibilitate mare per os

D. blocarea canalelor de potasiu

C. se acumuleaza in miocard

E. blocarea canalelor de calciu

D. are indice terapeutic mare

(pag. 396)

E. poate produce cinconism

(pag. 401)

Pag. 120 din 284

37 Medicamente antiaritmice din clasa I

(blocante ale canalelor de sodiu) sunt :

42 In tratamentul de urgenta al aritmiilor

ventriculare grave se alege:

A. mexiletina

A. milrinona

B. chinidina

B. nifedipina

C. adenozina

C. lidocaina

D. disopiramida

D. amiodarona

E. sotalolul

E. bretiliu tosilat

(pag. 396)

(pag. 403, 407, 409)

38 Referitor la antiaritmice care dintre afirmatiile

urmatoare sunt adevarate:

43 Asocierea propranolol - verapamil trebuie

evitata, deoarece amandoua:

A. clasa I - stabilizeaza membrana

A. au actiune inotrop negativa

B. clasa II - blocheaza canalele de potasiu

B. produc vasoconstrictie coronariana

C. clasa III - blocheaza receptoriiadrenergici

C. produc bronhospasm

D. clasa IV - blocheaza canalele de calciu

D. deprima conducerea A - V

E. nici o afirmatie nu este corecta

E. produc insuficienta circulatorie periferica

(pag. 396-397)

(pag. 409-410)

39 Care din urmatoarele afirmatii nu sunt

adevarate?

44 Prezinta efect parasimpatolitic urmatoarele

antiaritmice:

A. la pacientii tratati cu chinidina, hipokaliemia

poate favoriza aparitia aritmiilor cardiace
B. verapamilul asociat cu chinidina potenteaza
deprimarea miocardului
C. chinidina stimuleaza automatismul cardiac
D. procainamida produce sindrom lupoid reversibil

A. sotalol
B. chinidina
C. verapamil
D. procainamida
E. disopiramida

E. lidocaina prezinta absorbtie redusa per os

(pag. 401-402)

(pag. 401-403)

45 Antiaritmice care inhiba depolarizarea si

scurteaza repolarizarea sunt:

40 Procainamida:
A. are actiune anticonvulsivanta
B. concentratiile plasmatice eficace sunt foarte
apropiate de cele toxice
C. se biotransforma prin hidroxilare
D. are un metabolit activ antiaritmic

A. chinidina
B. lidocaina
C. disopiramida
D. mexiletina
E. propafenona

E. se recomanda in tratament de scurta durata

(pag. 396-397)

(pag. 402)

46 Dintre antiaritmicele care inhiba

depolarizarea si prelungesc repolarizarea fac
parte:

41 Tratamentul simptomelor insuficientei

cardiace se face cu:
A. diuretice tiazide
B. diuretice de ansa
C. diuretice antialdosteronice
D. digoxin
E. hidralazina

A. chinidina
B. propafenona
C. flecainida
D. disopiramida
E. procainamida
(pag. 396)

(pag. 376)

Pag. 121 din 284

47 Amiodarona:
A. este un antiaritmic care prelungeste
repolarizarea si perioada refractara
B. are efect antianginos
C. interfereaza cu functia tiroidiana
D. nu se utilizeaza pentru preventia secundara a
aritmiilor ventriculare
E. doza de intretinere este de 200 - 400 mg/zi

Tema nr. 24
Diuretice
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 477-496
*1

Selectati diureticul cu profil farmacologic de

tip tiazidic, cu potenta mica:

(pag. 407-408)

A. clopamid

48 Pentru tratamentul fibrilatiei atriale la un

pacient care prezinta astm bronsic, ca
patologie asociata, pot fi utile:

B. ciclotiazida

A. oxprenololul
B. verapamilul
C. digoxina
D. bretiliu tosilat
E. amlodipina
(pag. 272-273, 383, 409)
49 Verapamilul:
A. este derivat de dihidropiridina
B. se absoarbe bine per os, se biotransforma intens
la nivel hepatic si are biodisponibilitate foarte
mica per os
C. are actiune deprimanta cardiaca mai mare decat
diltiazemul

C. clortalidon
D. ciclopentiazida
E. hidroclorotiazida
(pag. 484)
*2

Xipamidul face parte din urmatoarea clasa de

diuretice:

A. diuretice de ansa (ascendenta)

B. diuretice osmotice
C. diuretice cu profil farmacologic de tip tiazidic (de
ansa terminala)
D. diuretice inhibitori ai anhidrazei carbonice
E. diuretice antialdosteronice
(pag. 480)
*3

D. dozele i.v. sunt aproximativ egale cu cele per os

Hidroclorotiazida are urmatoarele efecte

secundare, cu exceptia:

E. datorita reducerii remodelarii ventriculare si

vasculare este util in insuficienta cardiaca

A. alcaloza hipocloremica

(pag. 409, 410)

C. hiperuricemie

50 Cresterea toxicitatii digitalicelor este

favorizata de:

D. hiperkaliemie

A. hipercalcemie
B. hipopotasemie
C. asocierea cu adrenomimetice

B. hiperglicemie

E. hTA posturala
(pag. 486)
*4

Urmatoarele afirmatii despre

hidroclorotiazida sunt adevarate, cu exceptia:

D. insuficienta hepatica sau renala

A. per os prezinta absorbtie rapida, dar incompleta

E. asocierea cu antiacide

B. are T lung

(pag. 382-385)

C. are actiune antihipertensiva

D. are efect antidiuretic n diabet insipid si nefrogen
E. are efecte toxice sanguine si digestive
(pag. 486)

Pag. 122 din 284

*5

Politiazida are urmatorul avantaj comparativ

cu celelalte diuretice tiazide:

* 10 Dezechilibrul metabolic provocat de

administrarea diureticelor este:

A. profil farmacologic similar cu furosemidul

A. hipoglicemie

B. biodisponibilitate aproximativ 100%

B. hipolipemie

C. se administreaza de electie pentru efect

antidiuretic n diabetul insipid hipofizar si
nefrogen

C. hiperlipemie

D. are potenta mica

E. are T de o ora
(pag. 487)
*6

Xipamidul are urmatoarele particularitati, cu

exceptia:

A. se administreaza p.o.

D. hiperpotasemie
E. hipoazotemie
(pag. 483)
* 11 Urmatoarele diuretice sunt antialdosteronice,
cu exceptia:
A. spironolactona
B. amilorid
C. triamteren

B. biodisponibilitatea la administrare p.o e mai mica

de 75%

D. indacrinona

C. legarea de proteinele plasmatice e scazuta

E. canrenona

D. inhiba reabsorbtia de Na+ si Cl+ la nivelul tubului

contort distal

(pag. 480, 481)

E. stimuleaza secretia de K+, producnd

hipopotasemie
(pag. 487)
*7

Xipamidul are avantajul, fata de celelalte

diuretice:

A. tratamentul de lunga durata nu trebuie

monitorizat
B. se administreaza de electie n diabetul insipid
nefrogen
C. se poate administra si n sarcina
D. efectul diuretic se mentine si n insuficienta
renala avansata
E. nu prezinta sensibilitate ncrucisata
(pag. 488)
*8

Autolimitarea efectului diuretic este o

consecinta nedorita la administrarea
diureticelor datorata:

A. retentiei hidrosaline

* 12 Urmatoarele medicamente sunt diuretice de

ansa, cu exceptia:
A. manitol
B. bumetanid
C. piretanid
D. acid etacrinic
E. furosemid
(pag. 480,481)
* 13 Hiperpotasemia ce apare la administrarea
diureticelor antialdosteronice se trateaza cu:
A. saruri de Ca2+
B. NH4Cl
C. NaCl
D. vitamina A
E. vitamina PP
(pag. 483)
* 14 Indapamidul:

B. proteinemiei scazute

A. este un diuretic cu durata scurta de actiune

C. circulatiei sanguine renale deficitare

B. are actiune vasodilatatoare proprie

D. dezechilibrului electrolitic
E. hipoglicemiei

C. are numeroase RA n metabolismul glucidic si

lipidic

(pag. 481)

D. administrat p.o. are o biodisponibilitate scazuta

*9

Momentul optim de administrare al

diureticelor este:

A. nainte de masa

E. are T scurt
(pag. 489)
* 15 Indapamidul are actiunile farmacodinamice:

B. dupa masa

A. diuretica, vasodilatatoare, antihipertensiva

C. dimineata

B. diuretica, vasodilatatoare, anticonvulsivanta

D. seara

C. diuretica, vasodilatatoare, antidepresiva

E. n timpul mesei

D. vasodilatatoare, hiperglicemianta

(pag. 483)

E. antihipertensiva, hiperlipidemianta
(pag. 489)
Pag. 123 din 284

* 16 Fata de hidroclorotiazida, indapamidul are

urmatorul avantaj:

22 Care din urmatoarele diuretice au durata

lunga de actiune (mai mare de 24 ore):

A. absenta hiperglicemiei

A. spironolactona

B. potenta mica

B. hidroclorotiazida

C. se poate administra fara precautii n guta

C. ciclotiazida

D. actiune vasoconstrictoare proprie

D. indapamid

E. actiune de scurta durata

E. furosemid

(pag. 484, 489)

(pag. 481)

* 17 Din clasa diureticelor de ansa face parte:

A. triamteren

23 Sunt antagonisti de efect ai aldosteronului

urmatoarele diuretice:

B. indapamid

A. amilorid

C. bumetanid

B. canrenona

D. acetazolamida

C. acetazolamida

E. spironolactona

D. triamteren

(pag. 480, 491)

E. spironolactona

* 18 Furosemidul are ca indicatie principala:

A. diuretic, n toate tipurile de edeme

(pag. 481)
24 Diureticele osmotice:

B. antidiuretic, n diabetul insipid nefrogen

A. sunt filtrate glomerular, fara reabsorbtie tubulara

C. hipoglicemiant, n diabetul zaharat

B. cresc presiunea osmotica a urinei tubulare

D. cardiotonic, n insuficienta cardiaca

C. scad presiunea osmotica a urinei tubulare

E. vasoconstrictor, n hipotensiunea arteriala

D. realizeaza o diureza apoasa

(pag. 491)

E. sunt diuretice renale saluretice

* 19 Mecanismul actiunii diuretice a

spironolactonei:
A. diuretic de ansa

(pag. 481)
25 Hidroclorotiazida are urmatoarele
contraindicatii:

B. inhibitor al anhidrazei carbonice

A. sarcina

C. diuretic osmotic

B. hipercalciurie idiopatica

D. antagonist competitiv al aldosteronului

C. alaptare

E. antagonist de efect al aldosteronului

D. alcaloza

(pag. 493)

E. hipokaliemie

* 20 Din clasa diureticelor antialdosteronice face

parte:
A. manitolul
B. butizida
C. amiloridul
D. furosemidul
E. indacrinona
(pag. 495,481)
21 Procesele renale ce participa la formarea
urinei sunt:
A. filtrarea glomerulara (proces activ)

(pag. 486)
26 Selectati afirmatiile corecte referitoare la
politiazida:
A. profil farmacologic asemanator cu
hidroclorotiazida
B. biodisponibilitate aproximativ 100%
C. se administreaza de electie n edem pulmonar
acut
D. potenta de 25 de ori mai mare dect
hidroclorotiazida
E. durata lunga de actiune
(pag. 487)

B. filtrarea glomerulara (proces pasiv)

C. secretia tubulara (proces activ)
D. secretia tubulara (proces pasiv)
E. reabsorbtia tubulara (proces pasiv si activ)
(pag. 477, 478)
Pag. 124 din 284

27 Din clasa diureticelor cu profil farmaceutic

de tip tiazidic (de ansa terminala) fac parte:

32 Notati indicatiile terapeutice pentru

furosemid:

A. furosemid

A. edem pulmonar acut

B. hidroclorotiazida

B. edem cerebral

C. bumetanid

C. sarcina si alaptare

D. clortalidon

D. insuficienta renala acuta cu oligurie

E. indapamid

E. intoxicatia cu barbiturice

(pag. 480)

(pag. 491)

28 Urmatoarele diuretice au durata medie de

actiune (6 24 ore):

33 n tratamentul de lunga durata cu Xipamid,

se monitorizeaza frecvent:

A. hidroclorotiazida

A. natremia

B. clopamid

B. calcemia

C. butizida

C. potasemia

D. triamteren

D. glicemia la diabetici

E. spironolactona

E. substantele azotate

(pag. 481)

(pag. 488)

29 Care din urmatoarele clase de diuretice nu

au durata scurta de actiune:

34 Furosemid:

A. diureticele tiazide
B. diureticele antagonisti competitivi ai
aldosteronului

A. inhiba cotransportul Na+/K+/2Cl- la nivelul

segmentului ascendent al ansei Henle
B. este diuretic osmotic

C. diureticele de ansa

C. este eficace chiar n cazul unei filtrari

glomerulare scazute

D. diureticele antagonisti de efect ai aldosteronului

D. scade calciuria

E. diureticele sulfonamide heterocliclice

E. poate produce hipotensiune arteriala pna la

colaps

(pag. 481)
30 Hidroclorotiazida este indicata n:
A. HTA
B. hipotensiune arteriala
C. diabet insipid nefrogen (de electie)
D. litiaza urinara oxalica (adjuvant)
E. hipercalciurie idiopatica
(pag. 486)
31 Mecanismul de actiune al Xipamidului:
A. inhiba reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul tubului
contort distal
B. stimuleaza reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul
tubului contort distal
C. inhiba secretia de K+ la nivelul tubului contort
distal si tubului colector
D. stimuleaza secretia de K+ la nivelul tubului
contort distal si tubului colector
E. stimuleaza reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul
tubului contort proximal

(pag. 490)
35 Furosemid:
A. are actiune diuretica
B. are actiune antihipertensiva
C. se administreaza exclusiv i.v.
D. se administreaza n edemul pulmonar acut si
edemul cerebral
E. se administreaza n HTA (forme usoare si medii),
inclusiv n crize
(pag. 490, 491)
36 Tratamentul hipopotasemiei provocate de
Xipamid se realizeaza prin administrare de:
A. KCl p.o.
B. diuretice de ansa
C. diuretice antialdosteronice
D. hidroclorotiazida
E. furosemid
(pag. 488)

(pag. 487)

Pag. 125 din 284

37 Selectati afirmatiile corecte:

A. retentia hidrosalina crescuta influenteaza pozitiv
eficienta diureticelor
B. retentia hidrosalina crescuta influenteaza negativ
eficienta diureticelor
C. hipoproteinemia influenteaza pozitiv eficienta
diureticelor

42 Referitor la farmacodinamia Indapamidului,

sunt false urmatoarele afirmatii:
A. are actiune diuretica
B. are actiune vasoconstrictoare
C. are actiune vasodilatatoare
D. are actiune antihipertensiva
E. produce hiperglicemie

D. hipoproteinemia influenteaza negativ eficienta

diureticelor

(pag. 489)

E. dezechilibrul electrolitic diminueaza efectul

diureticelor

43 Indapamidul are urmatoarele avantaje

comparativ cu Hidroclorotiazida:

(pag. 481)

A. absenta hiperglicemiei

38 Prin administrarea diureticelor se produc:

B. absenta hiperlipidemiei

A. hipopotasemie dupa saluretice tiazide si nrudite

C. absenta contraindicatiei n caz de diabet

B. hiperpotasemie dupa antialdosteronice

D. se administreaza n sarcina si alaptare

C. hipomagneziemie accentuata dupa diuretice

care induc hiperpotasemie

E. actiune vasodilatatoare proprie

(pag. 489)

D. hipomagneziemie dupa saluretice care induc

hipopotasemie

44 Din clasa diureticelor de ansa fac parte:

A. spironolactona

E. hiponatremie acuta dupa saluretice cu eficacitate

mare

B. bumetanid

(pag. 482, 483)

C. acidul etacrinic

39 Ce efecte secundare pot sa apara la

administrarea de diuretice?

D. indapamid

A. hipernatremie acuta
B. hipopotasemie
C. hiperpotasemie

E. furosemid
(pag. 490, 491)
45 Care afirmatii sunt adevarate cu referire la
acidul etacrinic:

D. alcaloza hipocloremica

A. are o biodisponibilitate orala foarte scazuta

E. acidoza hipercloremica

B. are o biodisponibilitate orala practic totala

(pag. 483)

C. este un diuretic de rezerva

40 Indicatiile terapeutice de electie pentru

diuretice sunt:

D. are reactii adverse mai frecvente fata de

furosemid

A. edem pulmonar acut furosemid i.v.

E. prezinta ototoxicitate

B. hiperaldosteronism primar - antialdosteronice

(pag. 491)

C. insuficienta renala acuta, edem cerebral,

glaucom acut congestiv hidroclorotiazida oral

46 Care sunt indicatiile acetazolamidei?

D. insuficienta renala acuta, edem cerebral,

glaucom acut congestiv - manitol i.v.

A. glaucom
B. ulcer gastric si duodenal

E. edemul din ciroza hepatica diuretice

hiperkaliemiante

C. edeme

(pag. 483)

E. epilepsie

41 Indapamidul are urmatoarele avantaje

comparativ cu celelalte diuretice:

(pag. 492)

A. durata lunga de actiune

D. litiaza renala

47 Din clasa diureticelor antialdosteronice fac

parte:

B. durata scurta de actiune

A. acetazolamida

C. actiune vasodilatatoare

B. triamterenul

D. absenta RA n metabolismul lipidic

C. amiloridul

E. absenta RA n metabolismul glucidic

D. spironolactona

(pag. 489)

E. acidul etacrinic
(pag. 493, 494, 495)
Pag. 126 din 284

48 Referitor la actiunea diuretica a

spironolactonei sunt adevarate afirmatiile:

Aciunile pe metabolismul glucidic ale

insulinei sunt:

A. stimuleaza actiunea aldosteronului

A. scade utilizarea tisular a glucozei

B. blocheaza actiunea aldosteronului

B. stimuleaz ptrunderea glucozei n muchi

C. se elimina Na+ si Cl- si un echivalent osmotic de

H2O

C. stimuleaz ptrunderea glucozei n adipocite

D. scade excretia de K+ si H+

D. stimuleaz fosforilarea oxidativ n hepatocite,

adipocite, celule musculare

E. urina devine alcalina

E. scade depozitele de glicogen

(pag. 494)

(pag. 762)

49 Sunt diuretice osmotice:

Tolbutamida:

A. canrenona

A. este preferabil administrarea la vrstnici

B. uree

B. efectul este uor controlabil

C. manitol

C. se evit administrarea n insuficien hepatic

D. acetazolamida

D. se administreaz numai la tineri

E. izosorbid

E. se administreaz n sarcin

(pag. 481)

(pag. 766)

50 Manitolul este indicat ca diuretic i.v. n :

A. profilaxia anuriei la bolnavi cu soc, arsuri

B. intoxicatii acute cu substante care se elimina
renal

Clorpropamida:

A. se administreaz n diabetul zaharat

insulinodependent
B. are absorbie bun din tubul digestiv

C. de electie n edemul din ciroza hepatica

C. are efect de lung durat

D. edem cerebral

D. are efect antidiuretic n diabetul insipid

E. glaucom acut congestiv

E. are metabolizare hepatic rapid

(pag. 483, 495)

(pag. 766)

Tema nr. 25
Insulina si antidiabetice de sinteza
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 761-772
1

Scad efectul sulfamidelor antidiabetice :

Sunt sulfamide antidiabetice de a 2-a

generaie:

A. glipizid
B. gliclazid
C. glibenclamid
D. clorpropamid
E. buformin

A. insulina

(pag. 767)

B. diureticele tiazidice

Biguanidele antidiabetice:

C. glucocorticosteroizii

A. acioneaz antihiperglicemiant

D. estrogenii

B. inhib absorbia glucozei din intestin

E. propranololul

C. blocheaz captarea glucozei n muchi i esut

adipos

(pag. 765)
2

Insulina:

A. este un hormon polipeptidic

B. este secretat de celulele A ale insulelor
pencreatice

D. inhib glicoliza anaerob

E. stimuleaz neoglucogeneza
(pag. 768)

C. este format din 51 aminoacizi

D. se fomeaz din precursori
E. insulina monomer activ se depune n granulele
intracelulare
(pag. 762)

Pag. 127 din 284

Tulburrile digestive care apar mai frecvent

la nceputul tratamentului cu biguanide
antidiabetice sunt:

A. diverticuli esofagieni
B. gust metalic
C. anorexie
D. grea
E. constipaie sau diaree
(pag. 768)
9

O reacie advers particular la biguanide

antidiabetice este acidoza lactic.Reacia
advers este favorizat de urmtorii factori:

13 Rosiglitazon este contraindicat n :

A. hipotiroidie
B. HTA
C. obezitate
D. insuficien cardiac
E. insuficien hepatic
(pag. 771)
14 Inhibitori ai aldoreductazei sunt :
A. tolrestat
B. epalrestat
C. repaglinid

A. administrarea unor doze mici de biguanide

D. metformin

B. diabet zaharat neechilibrat

E. acarboz

C. poliurie

(pag. 772)

D. insuficien renal
E. ulcer duodenal
(pag. 769)
10 Biguanidele antidiabetice sunt contraindicate
n :
A. obezitate
B. HTA
C. alcoolici
D. insuficien cardiac
E. sarcin
(pag. 769)
11 Simptomele acidozei lactice sunt:

* 15 Diabetul zaharat este caracterizat prin:

A. hipoglicemie
B. hiperglicemie i glicozurie
C. hiperglicemie
D. glicozurie
E. oligurie
(pag. 761)
* 16 Medicamentele antidiabetice de sintez sunt
urmtoarele, cu excepia:
A. repaglinid
B. acarboza
C. insulina

A. crampe musculare

D. glimepirid

B. dureri abdominale intense

E. pioglitazona

C. astenie macat

(pag. 762)

D. com
E. HTA

* 17 La nivelul metabolismului lipidic insulina:

A. stimuleaz sinteza trigliceridelor

(pag. 769)

B. crete lipoliza

12 Acarboza:

C. scade disponibilul de acizi grai

A. inhib alfaglucozidaza din peretele intestinal

D. stimuleaz lipaza din adipocite

B. diminu degradarea polizaharidelor n

monozaharide absorbabile

E. scade influxul celular al ionilor de potasiu

C. diminu hiperglicemia postprandial

D. stimuleaz secreia pancreatic de insulin
E. inhib glicogensintetaza
(pag. 770)

(pag. 763)
* 18 Insulina a fost dozat iniial biologic, o
unitate fiind considerat cantitatea necesar
la iepure pentru a scdea glicemia pe
nemncate la:
A. 30 mg/ 100ml
B. 45 mg/ 100ml
C. 20mg/100ml
D. 50 mg /100 ml
E. 60 mg/100ml
(pag. 762)
Pag. 128 din 284

* 19 Este contraindicat administrarea insulinei

n:

* 24 Notai care este sulfamida antidiabetic din

generaia 2:

A. insuficien corticosuprarenal

A. glimepirid

B. insuficien circulatorie periferic cronic

B. tolbutamid

C. hiperaciditate gastric

C. clorpropamid

D. neuropatie diabetic evolutiv

D. buformin

E. retinopatie diabetic evolutiv

E. tolrestat

(pag. 763)

(pag. 767)

* 20 Sulfamidele antidiabetice se leag de

proteinele plasmatice n proporie mai mare
de :

* 25 Biguanidele antidiabetice:
A. scad greutatea corporal,efect anorexigen la
diabetici

A. 90%

B. cresc greutatea corporal la diabetici

B. 70%

C. stimuleaz pofta de mncare la diabetici

C. 50%

D. stimuleaz pancreasul endocrin

D. 40%

E. stimuleaz absorbia glucozei din intestin

E. 10%

(pag. 768)

(pag. 764)
* 21 Urmtoarele reacii adverse nu sunt
caracteristice sulfamidelor antidiabetice, cu
excepia:
A. ototoxicitate
B. anomalii fetale dac sulfamidele antidiabetice
sunt administrate n timpul sarcinii

* 26 Biguanidele antidiabetice au ca reacie

advers particular:
A. ototoxicitatea
B. nefrotoxicitatea
C. bloc neuromuscular
D. acidoza lactic

C. nefrotoxicitate

E. cardiotoxicitatea

D. ulcer gastric

(pag. 768)

E. litiaz renal
(pag. 765)
* 22 Clorpropamid:
A. nu se absoarbe din tubul digestiv
B. T1/2 mediu este de 3 ore
C. are efect de lung durat, 20- 60 ore
D. are metabolizare hepatic rapid, cu formare de
metabolii inactivi
E. este contraindicat n diabetul insipid
(pag. 766)
* 23 Notai sulfamida antidiabetic din generaia 1:

* 27 Insulinele purificate conin proinsulin mai

puin de:
A. 20 ppm
B. 10 ppm
C. 30 ppm
D. 40 ppm
E. 50 ppm
(pag. 764)
* 28 Acarboza este:
A. inhibitor al alfaglucozidazei
B. inhibitor al aldoreductazei

A. tolbutamid

C. biguanid

B. glibenclamid

D. sulfamid antidiabetic

C. glipizid

E. insulin cu aciune intermediar

D. glimepirid

(pag. 770)

E. gliquidon
(pag. 767)

* 29 Precizai care din urmtoarele medicamente

este inhibitor al aldoreductazei
A. repaglinid
B. metformin
C. tolbutamid
D. insulin
E. tolrestat
(pag. 772)
Pag. 129 din 284

* 30 Acarboza nu este contraindicat n

urmtoarele afeciuni, cu excepia:

36 Diabetul zaharat primar familial se clasific

n :

A. obezitate

A. prediabet

B. boli inflamatorii intestinale

B. diabet zaharat latent

C. HTA

C. diabet zaharat clinic manifest

D. bronit cronic

D. endocrin

E. cefalee

E. poststress

(pag. 771)

(pag. 761)

* 31 Notai n care din urmtoarele afeciuni este

contraindicat repaglinidul:

37 Insulina:
A. este activat dup administrare oral

A. diabet zaharat noninsulinodependent

B. se administreaz injectabil subcutanat

B. bronite cronice

C. este degradat n esuturi de insulinaz

C. cetoacidoz
D. cefalee

D. se administreaz in diabetul zaharat

insulinoindependent

E. cardiopatie ischemic cronic

E. eliminarea se face prin fecale

(pag. 772)

(pag. 762)

* 32 Glipizid:
A. este biguanid antidiabetic
B. are absorbie rapid din tubul digestiv
C. absorbia este favorizat de prezena alimentelor
D. T1/2 este de 20 ore
E. are biotransformare hepatic n proporie de
100%
(pag. 766)
* 33 Tolbutamida:
A. are absorbie rapid i complet din tubul digestiv

38 Preparatele de insulin utilizate n

terapeutic au un coninut de insulin de :
A. 40u/ml
B. 100u/ml
C. 50u/ml
D. 20u/ml
E. 10u/ml
(pag. 762)
39 La nivelul metabolismului proteic insulina
determin:

B. T1/2 mediu este de 24 ore

A. favorizeaz sinteza proteinelor n muchi

C. nu se leag de proteinele plasmatice

B. stimuleaz sinteza ribozomal n celulele

musculare

D. nu se metabolizeaz hepatic
E. este o biguanid antidiabetic
(pag. 765)
* 34 Insulina nu se utilizeaz temporar n
urmtoarele afeciuni, cu excepia:
A. insuficiena renal
B. insuficiena hepatic
C. retinopatia diabetic evolutiv
D. diabet juvenil
E. miocardit
(pag. 763)
35 Diabetul zaharat se caracterizeaz din punct
de vedere bichimic prin :

C. scade disponibilul de aminoacizi

D. stimuleaz catabolismul proteic
E. blocheaz sinteza proteinelor n muchi
(pag. 763)
40 Aciunile insulinei pe metabolismul lipidic
sunt:
A. scade disponibilul de acizi grai
B. induce sinteza glicogensitetazei
C. crete anabolismul lipidic
D. stimuleaz sinteza de trigliceride
E. scade lipoliza
(pag. 763)

A. hipocalcemie
B. tulburri ale metabolismului glucidic
C. tulburri secundare ale metabolismului lipidic
D. tulburri secundare ale metabolismului proteic
E. tulburri de coagulare
(pag. 761)
Pag. 130 din 284

41 Preparatele de insulin pot conine

urmtoarele impuriti:

47 Sulfamidele antidiabetice:
A. diminu glicogenoliza

A. dezamidoinsulina

B. diminu gluconeogeneza

B. proinsulin

C. cresc lipoliza n esutul adipos

C. calmodulin
D. calciu
E. sodiu
(pag. 764)
42 Insulina cu aciune de scurt durat are :

D. cresc lipogeneza n esutul adipos

E. cresc utilizarea glucozei n muchi
(pag. 764, 765)
48 Sulfamidele antidiabetice au i alte aciuni,
dect aciunea hipoglicemiant :

A. latena 15 - 30 min

A. cresc secreia i aciditatea sucului gastric

B. efect maxim la 3 ore

B. efect hipotiroidian

C. durata 6 - 8 ore

C. efect diuretic

D. pentru controlul glicemiei este nevoie de 2 - 4

administrri pe zi

D. efect sedativ

E. durata efectului 2 ore

E. efect fibrinolitic pentru tolbutamid i

clorpropamid

(pag. 764)

(pag. 765)

43 Insulina cu aciune intermediar are:

49 Efecte secundare la sulfamide antidiabetice

sunt :

A. latena 1 - 2 ore
B. latena 30 min

A. ototoxicitate

C. efect maxim la 6 - 12 ore

B. toxice pe SNC

D. durata efectului 18 - 24 ore

C. hipoglicemia

E. sunt necesare 4 administrri pe zi

D. tulburri digestive

(pag. 764)
44 Insulina cu aciune lent are:
A. latena 1 or
B. latena 4 - 6 ore

E. efecte toxice sau alergice cutanate

(pag. 765)
50 Poteneaz efectul hipoglicemiant al
sulfamidelor antidiabetice urmtoarele
medicamente :

C. efect maxim la 14 - 20 ore

A. anticoagulantele cumarinice

D. durata efectului 24 ore

B. fenilbutazona

E. durata efectului 20 - 36 ore

C. barbituricele

(pag. 764)

D. aminoglicozidele

45 Ritmul administrrii i posologia insulinei

depind de:

E. diureticele tizidice

A. tipul de insulin
B. laten
C. durata de aciune
D. disponibilul de calciu
E. disponibilul de acizi grai
(pag. 764)
46 La nivel pancreatic sulfamidele antidiabetice:
A. stimuleaz secreia pancreatic de insulin
B. sunt eficace cnd se pstreaz capacitatea
secretorie a celulelor pancreatice
C. au efect avantajos la diabeticii
noninsulinodependeni
D. au efect avantajos la diabeticii insulinodependeni
E. scad nivelul insulinei

(pag. 765)
Tema nr. 26
Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag 591-616
*1

Medicamente hemostatice locale sunt

urmatoarele, cu exceptia:

A. trombina
B. gelatina
C. vitaminele K
D. saruri ale metalelor (fier, aluminiu)
E. oxiceluloza
(pag. 592, 593)

(pag. 764)
Pag. 131 din 284

*2

Vitamina K este o coenzima implicata n

sinteza hepatica a urmatorilor factori ai
coagularii, cu exceptia:

*7

n supradozarea anticoagulantelor orale se

utilizeaza:

A. sulfat de protamina

A. protrombina (factorul II)

B. fibrinogen

B. tromboplastina tisulara (factorul III)

C. etamsilat

C. proconvertina (factorul VII)

D. vitamina K

D. globulina antihemofilica B (factorul IX)

E. enoxaparina

E. factorul X (Stuart Prower)

(pag. 594, 602)

(pag. 594)
*3

Ca medicatie antidot n supradozarea

heparinei, se utilizeaza i.v.:

A. fibrinogen
B. vitamina K

*8

Heparina:

A. se absoarbe pe cale orala

B. se administreaza i.m.
C. traverseaza bariera hemato-placentara

C. vitamina C

D. se administreaza n caz de avort si iminenta de

avort

D. sulfat de protamina

E. supradozarea se manifesta prin hemoragii

E. etamsilat

(pag. 599, 600)

(pag. 594, 600)

*4

Care dintre urmatoarele antiagregante

plachetare este utilizat n terapie
predominant ca uricozuric?

A. indobufen
B. acid acetilsalicilic
C. dipiridamol
D. ticlopidina
E. sulfinpirazona
(pag. 606-609)
*5

Streptochinaza este strict contraindicata n

urmatoarele situatii, cu exceptia:

A. accident vascular cerebral

B. infarct miocardic recent
C. alergie n antecedente
D. interventii chirurgicale recente
E. leziuni susceptibile sa sngereze
(pag. 613, 614)
*6

Heparina se administreaza:

A. oral
B. local
C. intramuscular
D. intravenos
E. intrarectal
(pag. 599, 600)

*9

Enoxaparina:

A. este heparina calcica

B. se administreaza oral
C. dupa administrarea s.c., biodisponibilitatea este
de 90%
D. este lipsita de efecte adverse
E. se foloseste local, n caz de hemoroizi
(pag. 601, 602)
* 10 Urmatoarele afirmatii despre etamsilat sunt
adevarate, cu exceptia:
A. absorbtia pe cale orala este lenta
B. scade rezistenta capilara
C. mareste gradul de adezivitate plachetara
D. determina tulburari renale
E. se utilizeaza n hemoragii prin fragilitate capilara
(pag. 596)
* 11 Aprotinina este indicata n:
A. sindroame hemoragice prin fibrinoliza
B. coagulare intravasculara diseminata
C. supradozarea heparinei ca medicatie antidot
D. hemofilia A ca medicatie de electie
E. embolii arteriale
(pag. 598)
* 12 Acidul e-aminocaproic are urmatoarele
indicatii terapeutice, cu exceptia:
A. hematurie
B. melena
C. profilaxia hemoragiei dupa extractii dentare
D. stari trombotice
E. stari hemoragice prin hiperfibrinoliza
(pag. 597)
Pag. 132 din 284

* 13 Urmatoarele afirmatii despre heparina sunt

adevarate, cu exceptia:

* 18 Carbazocroma:
A. influenteaza procesul de coagulare

A. este activa numai la administrarea parenterala

B. creste rezistenta capilara

B. nu se administreaza i.m.

C. se utilizeaza exclusiv oral

C. scade timpul de coagulare si timpul de sngerare

D. se administreaza de electie n stari hemoragice

prin hipoprotrombinemie

D. produce osteoporoza n tratamentul pe termen

lung
E. este utilizata n embolii arteriale si n embolia
pulmonara
(pag. 599, 600)
* 14 Urmatoarele anticoagulante sunt naturale, cu
exceptia:
A. heparina
B. warfarina

E. se contraindica naintea interventiilor chirurgicale

(pag. 595, 596)
* 19 Batroxobina prezinta urmatoarele
caracteristici, cu exceptia:
A. este obtinuta din veninul unor serpi
B. contine o fractiune tromboplastinica si o fractiune
trombomimetica

C. hirudina

C. se utilizeaza ca tratament specific la bolnavii

hemofilici

D. heparine fractionate

D. determina manifestari alergice

E. ancrod

E. latenta este scurta (15 minute)

(pag. 598, 602)

(pag. 595)

* 15 Urmatoarele mecanisme de actiune sunt

caracteristice hemostaticelor locale, cu
exceptia:

* 20 Tratamentul cu heparina poate produce

urmatoarele reactii adverse, cu exceptia:
A. hemoragii

A. vasoconstrictie

B. reactii anafilactice

B. actiune tromboplastinica

C. alopecie

C. cresterea rezistentei capilare

D. priapism

D. precipitarea proteinelor

E. efecte de tip teratogen

E. absorbtia sngelui, servind ca matrice pentru

formarea cheagului

(pag. 599)

(pag. 593)

21 Notati contraindicatiile pentru administrarea

heparinei:

* 16 Notati afirmatia falsa despre vitaminele K:

A. ulcer activ

A. fitomenadiona (vitamina K1) este liposolubila

B. infarct miocardic

B. n intestin, bacteriile saprofite sintetizeaza

vitamina K1

C. hipertensiune arteriala severa

C. vitamina K3 este derivatul sintetic hidrosolubil

D. accident vascular cerebral (AVC)

E. profilaxia trombozei venoase profunde

D. substanta naturala, fitomenadiona, se gaseste n

produsele de origine vegetala

(pag. 599)

E. derivatul natural este lipsit de toxicitate, dar

analogii sintetici sunt mai toxici

22 Heparina este utilizata n:

(pag. 593, 594)

* 17 Reactiile adverse caracteristice vitaminei K
sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. hiperbilirubinemie
B. methemoglobinemie
C. anemie hemolitica

A. tromboze venoase
B. embolia pulmonara
C. interventii chirurgicale cardiovasculare
D. leziuni organice susceptibile de sngerare
E. infarct miocardic
(pag. 600)

D. hemoragie
E. tulburari vasomotorii la administrarea i.v. rapida
(pag. 594)

Pag. 133 din 284

23 Anticoagulantele orale:
A. mecanismul actiunii este de tip antivitamina K

28 Hemostaticele sistemice care cresc

rezistenta capilara sunt:

B. nu traverseaza bariera placentara

A. acidul tranexamic

C. se utilizeaza n tratamentul profilactic al

tromboemboliilor (din fibrilatia atriala)

B. carbazocroma
C. hirudina

D. efectul se instaleaza rapid (n cteva ore)

D. etamsilatul

E. determina efecte de tip teratogen

E. flavonoidele

(pag. 602-604)

(pag. 593)

24 Anticoagulantele orale:

29 Urmatorii compusi au actiune

antifibrinolitica:

A. au actiune care se evidentiaza numai in vitro

B. au actiune de tip antivitamina K

A. acidul aminocaproic

C. stimuleaza formarea factorilor coagularii II, VII,

IX, X

B. biscumacetat de etil
C. acidul tranexamic

D. intervin mpiedicnd carboxilarea resturilor

glutamice ale precursorilor protrombinici

D. aprotinina

E. stimuleaza reconversia vitaminei K n forma

naftochinonica din epoxidul acesteia

(pag. 593)

(pag. 602, 603)

30 Streptochinaza:

25 Notati anticoagulantele orale derivati de

cumarina:

E. clopidogrel

A. se administreaza numai n perfuzie i.v.

B. are actiune antifibrinolitica

A. warfarina

C. determina formarea de mari cantitati de plasmina

B. difenadiona

D. frecvent determina rash urticarian si febra

C. acenocumarol

E. se administreaza n primele ore de la debut n

caz de infarct miocardic recent

D. biscumacetat de etil
E. dicumarol

(pag. 613, 614)

(pag. 602)

31 Sunt hemostatice sistemice care cresc

rezistenta capilara:

26 Care dintre urmatorii compusi sunt utilizati

ca antiagregante plachetare?
A. dextranii
B. dipiridamol
C. anistreplaza
D. ticlopidina

A. heparina
B. hirudina
C. carbazocroma
D. etamsilatul
E. flavonoidele

E. urochinaza

(pag. 593, 599, 600)

(pag. 605)

32 Sunt antifibrinolitice:

27 Dipiridamol:
A. stimuleaza fosfodiesteraza plachetara
B. diminua adezivitatea trombocitelor
C. determina coronarodilatatie
D. frecvent se asociaza cu pentoxifilina
E. este contraindicat la pacientii cu infarct miocardic
n antecedente

A. streptochinaza
B. acidul aminocaproic
C. aprotinina
D. urochinaza
E. anistreplaza
(pag. 593, 613, 614)

(pag. 605-608)

Pag. 134 din 284

33 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la

vitaminele K:

38 Etamsilatul:
A. este un derivat de cumarina

A. vitamina K1 este hidrosolubila

B. creste rezistenta capilara

B. n intestin, bacteriile saprofite sintetizeaza

vitamina K3

C. micsoreaza gradul de adezivitate plachetara

C. vitamina K este o coenzima implicata n sinteza

hepatica a proconvertinei

E. se utilizeaza n hemoragii prin fragilitate capilara

D. vitamina K este o coenzima implicata n sinteza

hepatica a protrombinei
E. actiunea catalitica a vitaminei K necesita
integritatea functiei hepatice
(pag. 593, 594)
34 Vitamina K este indicata n:
A. stari hemoragice prin hipoprotrombinemie
B. tromboembolie
C. supradozarea anticoagulantelor orale
D. tromboflebita

D. poate produce tulburari renale, nefropatii

(pag. 596)
39 Acidul e-aminocaproic:
A. are actiune antifibrinolitica
B. se administreaza oral si parenteral
C. nu este metabolizat
D. are timp de njumatatire lung (24 ore)
E. inhiba activatorii plasminogenului (n doze mici)
(pag. 596, 597)
40 Aprotinina:

E. hipovitaminoza K

A. este o polipeptida de origine animala

(pag. 594)

B. se administreaza oral

35 Acidul e-aminocaproic este indicat n

C. inhiba actiunea catalitica a unor proteaze:

plasmina, activatorii plasminogenului

A. stari trombotice
B. stari hemoragice prin hiperfibrinoliza
C. hematurie, melena
D. profilaxia hemoragiei dupa extractii dentare
E. coagulare intravasculara diseminata
(pag. 597)
36 Alegeti enunturile corecte referitoare la
batroxobina:
A. este o enzima obtinuta din veninul unor serpi
B. produsul contine o fractiune tromboplastinica si o
fractiune trombomimetica
C. actiunea hemostatica a batroxobinei este
inhibata de heparina
D. latenta este scurta (15 minte)
E. actiunea este de scurta durata (3-4 ore)

D. poate produce reactii alergice, uneori soc

anafilactic
E. este indicata n sindroame hemoragice prin
fibrinoliza
(pag. 597, 598)
41 Heparina:
A. se absoarbe pe cale orala
B. traverseaza bariera hemato-placentara
C. are actiune anticoagulanta att in vitro, ct si in
vivo
D. prelungeste timpul de coagulare
E. prelungeste timpul de sngerare
(pag. 599)
42 Tratamentul cu heparina este contraindicat
n:

(pag. 595)

A. stari hemoragice

37 Carbazocroma:

B. ulcer activ

A. este un hemostatic local

C. embolii arteriale

B. este semicarbazona adrenocromului

D. infarct miocardic

C. nu influenteaza procesul de coagulare

E. accident vascular cerebral

D. scade rezistenta capilara, crescnd

permeabilitatea

(pag. 599, 600)

E. este indicata n tratamentul hemoragiilor capilare

(pag. 595)

Pag. 135 din 284

43 Heparina este utilizata n:

48 Sunt medicamente fibrinolitice:

A. tromboze venoase

A. streptochinaza

B. embolie pulmonara

B. nadroparina

C. leziuni organice susceptibile la sngerare

C. urochinaza

D. profilaxia trombozei venoase profunde si a

emboliei pulmonare

D. enoxaparina
E. hirudina

E. stari de defibrinare nsotite de coagulare

intravasculara diseminata

(pag. 600, 601, 613)

(pag. 599, 600)

49 Alegeti enunturile corecte:

44 Nadroparina:
A. este o heparina fractionata obtinuta prin
depolimerizare
B. traverseaza bariera hemato-placentara
C. este indicata n tratamentul trombozei venoase
profunde
D. este utila pentru prevenirea coagularii n
circulatia extracorporala
E. prezinta un risc hemoragic crescut

A. sulfatul de protamina se utilizeaza ca medicatie

antidot n supradozarea heparinei
B. ionii de magneziu sunt indispensabili n procesul
normal al coagularii sngelui, intervenind n
majoritatea etapelor declansate ca urmare a
lezarii vasului
C. supradozarea heparinei se manifesta prin
formarea trombilor
D. vitamina K este indicata n supradozarea
anticoagulantelor orale

(pag. 601)

E. actiunea hemostatica a batroxobinei este

inhibata de heparina

45 Alegeti enuntul corect referitor la

anticoagulantele cumarinice:

(pag. 591, 594, 595, 600)

A. se leaga de proteinele plasmatice n proportie

mare

50 Cresc efectul anticoagulant al

anticoagulantelor orale derivati de cumarina:
A. colestiramina

B. actiunea cumarinelor poate fi pusa n evidenta in

vitro

B. fenilbutazona

C. traverseaza bariera placentara

C. rifampicina

D. mecanismul actiunii este de tip antivitamina K

D. eritromicina

E. au o perioada de latenta lunga

E. consumul crescut de varza (prin aport de

vitamina K)

(pag. 602, 603)

46 Anticoagulantele orale se folosesc n
urmatoarele situatii clinice:
A. tratamentul accidentului vascular cerebral
B. tratamentul si profilaxia trombozei venoase
profunde
C. tratamentul emboliei pulmonare
D. profilaxia accidentelor tromboembolice
E. profilaxia si tratamentul complicatiilor
tromboembolice din infarctul miocardic acut

(pag. 604)
Tema nr. 27
Hlipocolesterolemiante
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 661-672
*1

Notai cea mai frecvent cauz de

hipercolesterolemie:

(pag. 602, 604)

A. creterea LDL-colesterol

47 Streptochinaza:

B. creterea HDL- colesterol

A. este o enzima dotata cu actiune fibrinolitica

C. creterea trigliceridelor

B. se administreaza pe cale orala

D. creterea chilomicronilor

C. este lipsita de proprietati antigenice

E. creterea acizilor grai liberi

D. este indicata n caz de accident vascular cerebral

(pag. 662)

E. este utilizata n infarct miocardic recent (n

primele ore de la debut)
(pag. 613, 614)

Pag. 136 din 284

*2

Medicamentele hipolipemiante nu combat

urmtoarele afeciuni , cu excepia:

*7

Notai care este doza maxim terapeutic

pentru atorvastatin:

A. hipertiroidia

A. 1g/zi

B. ateroscleroza

B. 10mg/zi

C. edemele

C. 100mg/zi

D. hipercorticismul

D. 80mg/zi

E. acidoza

E. 200mg/zi

(pag. 663)

(pag. 672)

*3

Colestiramina este :

*8

A. statin

Precizai care este doza maxim terapeutic

pentru simvastatin:

B. rin schimbtoare de ioni

A. 40mg/zi

C. fibrat

B. 300mg/zi

D. derivat de acid nicotinic

C. 2g/zi

E. diuretic

D. 1g/zi

(pag. 663)

E. 10mg/zi

*4

Face parte din categoria de fibrai de a 2-a

generaie urmtorul medicament:

A. probucolul

(pag. 671)
*9

Notai ce determinare se recomand n

cursul tratamentului cu sivastatin:

B. simvastatina

A. determinarea bilanului lipidic

C. colestiramina

B. determinarea tensiunii arteriale

D. acidul nicotinic

C. determinarea greutii corporale

E. fenofibrat

D. determinarea diurezei

(pag. 665)

E. determinarea glicemiei

*5

Probucolul nu se administreaz n
urmtoarele doze, cu excepia:

A. oral 500mg de 4 ori pe zi la mese

(pag. 671)
* 10 Precizai cu ce valoare reduce colestiramina
colesterolul total i LDL-colesterolul:

B. oral 250mg de 3 ori pe zi la mese

A. 100%

C. oral 500mg de 2 ori pe zi la mese

B. 15 - 20%

D. oral 250mg pe zi

C. 80%

E. parenteral 100mg de2 ori pe zi

D. 5%

(pag. 672)

E. 50%

*6

Atorvastatina nu se administreaz n
urmtoarele doze, cu excepia:

A. oral, doza iniial de 10mg n priz unic pe 24

ore

(pag. 663)
* 11 Urmtoarele aciuni nu caracterizeaz
colestiramina,cu excepia:
A. favorizeaz metabolizarea hepatic a acizilor
biliari

B. oral, doza iniial de 80mg n priz unic pe 24

ore

B. favorizeaz eliminarea renal a acizilor biliari

C. parenteral 80mg/zi

C. leag acizii biliari de proteinele plasmatice

D. oral, doz iniial 30mg de 3 ori pe zi

D. fixeaz acizii biliari din intestin sub forma unui

complex insolubil

E. oral, doz iniial 10mg de 3 ori pe zi

(pag. 672)

E. fovorizeaz ptrunderea acizilor biliari n esuturi

(pag. 663)

Pag. 137 din 284

* 12 Tratamentul prelungit cu fibrai nu determin

urmtoarele modificri ,cu excepia:

* 17 LDL - colesterolul este o lipoprotein:

A. antiaterogenic

A. cretera HDL-colesterolului

B. aterogenic

B. creterea LDL-colesterolului

C. antioxidant

C. creterea VLDL

D. cu densitate crescut

D. creterea trigliceridelor

E. reduce apariia bolii coronariene

E. creterea colesterolului

(pag. 662)

(pag. 666)
* 13 Notai n ce doz se administreaz oral
fenofibratul:

* 18 Fibraii nu determin creterea uoar a

incidenei urmtoarelor afeciuni, cu excepia:
A. litiazei renale

A. 200mg/zi

B. ulcerului duodenal

B. 800mg/zi

C. diabetului zaharat

C. 3g/zi

D. litiazei biliare

D. 4g/zi

E. HTA

E. 500mg/zi

(pag. 666)

(pag. 666)
* 14 Notai care este afectiunea n care este
indicat probucolul:

* 19 Notai care este medicamentul din categoria

statinelor:
A. acidul nicotinic

A. hipercolesterolemie esenial pur

B. pravastatina

B. hipertrigliceridemie

C. gemfibrozilul

C. hiperglicemie

D. probucolul

D. HTA

E. acipimox

E. hiperlipidemie familial

(pag. 667)

(pag. 672)
* 15 Precizai care este doza iniial de
simvastatin la pacienii cu boal
coronarian:
A. 400mg/24 ore priz unic seara
B. 800mg/24ore priz unic seara
C. 20mg/24ore priz unic seara
D. 1g/24ore priz unic seara
E. 5mg/24ore priz unic seara
(pag. 671)
* 16 Urmtoarele aciuni nu caracterizeaz
statinele ,cu excepia:
A. inhib HMG- CoAreductaza
B. inhib glicogensintetaza
C. inhib lipoproteinlipaza
D. blocheaz oxidarea acizilor grai
E. scade sinteza de prostaglandine
(pag. 667)

* 20 HDL - colesterolul nu transport urmtoarele

lipide, cu excepia:
A. colesterolului esterificat
B. colesterolului neesterificat
C. colesterolului i trigliceridelor
D. fofolipidelor
E. colesterolului i fosfolipidelor
(pag. 661)
21 Principalele tipuri de lipide din organism
sunt:
A. trigliceridele
B. fosfolipidele
C. colesterolul
D. acizii grai liberi
E. acizii biliari
(pag. 661)
22 Colesterolul:
A. intr n structura membranelor celulare
B. servete ca precursor al hormonilor steroidieni
C. servete ca precursor al acizilor biliari
D. servete ca precursor al carbohidrailor
E. servete ca precursor al levotiroxinei
(pag. 661)
Pag. 138 din 284

23 HDL - colesterolul are origine n :

A. ficat

29 Colestiramina interfer cu absorbia

intestinal a numeroase medicamente:

B. intestin

A. hormoni tiroidieni

C. miocard

B. digoxin

D. rinichi

C. fenobarbital

E. muchi

D. anticoagulante cumarinice

(pag. 662)

E. vitamine administrate parenteral

24 Medicamentele hipolipemiante:
A. scad nivelul plasmatic al diferitelor fraciuni
lipoproteice

(pag. 664)
30 Acidul nicotinic:
A. este o vitamin hidrosolubil

B. combat ateroscleroza

B. are activitate hipolipemiant semnificativ

C. reduc mortalitatea prin boal coronarian

C. inhib puternic lipoliza n esutul adipos

D. scad nivelul glicemiei

D. reduce sinteza hepatic de VLDL i LDL

E. cresc catabolismul proteinelor

E. crete concentraia plasmatic a trigliceridelor

(pag. 663)

(pag. 664)

25 Dup mecanismul de aciune distingem

urmtoarele medicamente hipolipemiante:

31 Acidul nicotinic determin:

A. fibrai
B. tolbutamid
C. glipizid
D. probucol
E. glibenclamid
(pag. 663)
26 Colestiramina:
A. are greutate molecular mare
B. este o rin schimbtoare de ioni
C. este neresorbabil la nivelul mucoasei digestive

A. scderea concentraiei plasmatice a trigliceridelor

B. scderea concentraiei plasmatice a
colesterolului
C. terapia combinat cu colestiramina reduce
nivelul LDL- colesterolului
D. dup tratament prelungit crete HDL colesterolul
E. crete concentraia plasmatic a fibrinogenului
(pag. 664)
32 Tratamentul cu acid nicotinic poate
determina apariia urmtoarelor efecte
adverse:

D. fixeaz acizii biliari din intestin

A. bloc neuromuscular

E. stimuleaz circuitul enterohepatic al acizilor biliari

B. fenomene vasomotorii

(pag. 663)

C. uscarea tegumentelor

27 Nu se recomand administrarea
colestiraminei la bolnavii cu:

D. hepatotoxicitate
E. nefrotoxicitate

A. cataract

(pag. 664)

B. constipaie cronic sever

33 Nu se recomand administrarea acidului

nicotinic n :

C. sarcin
D. obstrucie complet a cilor biliare

A. sarcin

E. hiperglicemie

B. afeciuni hepatice severe

(pag. 663)

C. gut

28 Colestiramina poate fi asociat cu:

A. laxative lubrefiante n caz de constipaie
B. vitamina A i D pe cale parenteral n cursul
tratamentelor prelungite

D. diabet zaharat
E. hipertrigliceridemie familial
(pag. 664)

C. vitamina A i D pe cale oral

D. statinele mai ales cnd colesterolul depete
350mg%
E. se administreaz dup mese
(pag. 663)
Pag. 139 din 284

34 Reprezentani ai fibrailor de generaia a 2-a

sunt :

40 Statinele pe lng activitatea hipolipemiant

produc:

A. bezafibrat

A. stabilizarea plcii de aterom

B. fenofibrat

B. reduc ischemia miocardic

C. ciprofibrat

C. scad riscul apariiei infarctului

D. clofibrat

D. scad riscul apariiei dibetului zaharat

E. niacina

E. cresc coninutul de lipide din placa de aterom

(pag. 665)

(pag. 668)

35 Fibraii determin:

41 La unii bolnavi n tratament cu statine au fost

semnalate:

A. stimularea activitii lipoproteinlipazei

B. scderea nivelului plasmatic al trigliceridelor

A. dispnee

C. inhibarea sintezei hepatice de VLDL

B. tulburri digestive

D. efect hipocolesterolemiant modest

C. miopatie

E. efect hipoglicemiant

D. hepatotoxicitate

(pag. 665 i 666)

E. HTA

36 Tratamentul prelungit cu fibrai determin:

A. creterea HDL- colesterolului

(pag. 669)
42 Statinele nu se administreaz n:

B. efect antiagregant plachetar

A. sarcin

C. creterea nivelului plasmatic al trigliceridelor

B. la copii

D. creterea sintezei hepatice deVLDL

C. afeciuni hepatice evolutive

E. blocarea activitii lipoproteinlipazei

D. diabet zaharat

(pag. 665 i 666)

E. HTA

37 Efectele adverse care pot apare la

tratamentul cu fibrai sunt:
A. creterea moderat i tranzitorie a GOT i GPT

(pag. 669)
43 Tratamentul cu statine se administreaz
astfel:

B. alopecie

A. pe cale oral

C. creterea uoar a incidenei litiazei biliare

B. se ncepe cu o doz redus, iniial 10 - 20mg/zi

D. tulburri musculare de tip miozit

C. se administreaz n priz unic seara

E. poliurie

D. dup 3 - 6 sptmni posologia poate fi crescut

(pag. 666)

E. se crete posologia pn la maxim 1g/zi

38 Fibraii se administreaz pe cale oral astfel:

A. cu 2 ore naintea mesei
B. ciprofibrat 100mg/zi n priz unic
C. fenofibrat 200mg/zi
D. benzafibrat 50mg/zi
E. gemfibrozil 10mg/zi
(pag. 666)
39 Statinele:
A. reduc marcat colestsrolul plasmatic
B. scad titrul plasmatic al LDL - clesterolului

(pag. 669)
44 Statinele sunt considerate a fi medicamente
de prim alternativ la:
A. pacieni cu hipercolesterolemie primar
B. pacieni cu hiperlipidemie combinat
C. bolnavi cu sindrom dislipidemic asociat
diabetului zaharat
D. pacieni cu boal coronarian asociat cu
hipercolesterolemie moderat
E. pacieni cu hipertrigliceridemie
(pag. 669)

C. cresc HDL - colesterolul

D. cresc trigliceridele plasmatice
E. scad HDL - colesterolul
(pag. 668)

Pag. 140 din 284

45 La nivel muscular simvastatina poate

produce:

50 Printre efectele adverse la probucol se

numr:

A. mialgii

A. tulburri digestive

B. senzaie de slbiciune muscular

B. prelungirea intervalului QT pe EKG

C. creterea moderat i tranzitorie a CPK

C. ototoxicitatea

D. rareori rabdomioliz

D. efectul mutagen

E. bloc neuromuscular

E. efect imunosupresor

(pag. 670)

(pag. 672)

46 n cursul tratamentului cu simvastatin se

recomand:
A. urmrirea periodic a titrului transaminazelor
hepatice
B. dozarea CPK
C. dozarea glicemiei
D. determinarea bilanului lipidic
E. dozarea ureei

Tema nr. 28
Vitamine liposolubile si hidrosolubile
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 805-838
1

Necesarul zilnic recomandat de vitamin K

este:

(pag. 671)

A. copii pn la un an: 0,005-0,01 mg

47 Atorvastatina are aciune:

B. copii ntre 1-10 ani: 0,015-0,03 mg

A. hipoglicemiant

C. femei gravide: 0,015 mg

B. scade acidul uric

D. femei care alpteaz: 0,015 mg

C. hipolipemiant

E. femei gravide: 0,15 mg

D. hipocolesterolemiant

(pag. 816, 817)

E. produce o scdere mai important a

trigliceridemiei comparativ cu celelalte statine

(pag. 671)
48 n afara aciunii hipolipemiante ,
atorvastatina are aciune:

Vitamina B2 este important pentru:

A. intervine n metabolismul seleniului

B. procesul de cretere
C. are activitate antiagregant plachetar

A. fibrinolitic

D. protecia celulei hepatice de aciunea diferitelor

toxice

B. antiinflamatorie

E. asigurarea integritii epiteliilor

C. antioxidant

(pag. 821)

D. imunomodulatorie
E. agregant plachetar

Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina

B2 este:

(pag. 671)

A. copil pn la un an: 0,4-0,5 mg

49 Posologia cu atorvastatin este

individualizat corespunztor n funcie de:

B. copil 1-10 ani: 0,8-1,2 mg

C. brbai: 1,3-1,4 mg

A. nivelul creatininei

D. femei: 1,2-1,3 mg

B. nivelul glicemiei

E. femei nsrcinate: 1,5 mg

C. scopul tratamentului

(pag. 821)

D. starea funcional hepatic

E. rspunsul terapeutic al fiecrui pacient
(pag. 672)

Vitamina B1 este implicat n:

A. transformarea glucidelor n lipide

B. favorizarea depunerii glicogenului n ficat
C. sinteza acetilcolinei
D. intervine n activitatea glandelor sexuale
E. metabolismul seleniului
(pag. 818)

Pag. 141 din 284

Deficitul de vitamin B1 n care se impune

administrarea preparatelor cu vitamin poate
avea diferite cauze:

A. aport crescut de glucide

B. aport insuficient la persoanele n vrst
C. sterilitate
D. alcoolismul, ciroza i afeciunile gastrointestinale n cadrul crora apare un proces de
malabsorbie
E. aport sczut de glucide
(pag. 818)
6

Necesarul zilnic recomandat de vitamin B1

este:

10 Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina

B12 este:
A. copil pn la un an: 0,0004-0,0005 mg (0,4-0,5
micrograme)
B. copil 1-10 ani: 0,0009-0,0012 mg (0,9-1,2
micrograme)
C. femei: 0,0018-0,0024 mg (1,8-2,4 micrograme)
D. femei care alpteaz: 0,0026 mg (2,6
micrograme)
E. brbai: 0,0011 0,0022 mg (1,1 2,2
micrograme)
(pag. 830-831)
11 Carena medie de vitamin C este nsoit de:

A. femei: 1,0-1,1 mg

A. hematoame

B. femei gravide:1,5 mg

B. retard psihomotor

C. femei: 1,2-1,5 mg

C. hemoragii gingivale

D. femei care alpteaz: 1,6 mg

D. ataxie

E. femei care alpteaz: 1,4 mg

E. scorbut

(pag. 818)

(pag. 835)

12 Vitamina C posed cteva aciuni

farmacologice, ns ea intervine ca i
coenzim i agent reductor ntr-o serie de
procese biochimice. Astfel:

Carena vitaminei PP poate fi rezultatul:

A. neoplasmelor
B. deficitului alimentar
C. aminoaciduriei

A. favorizeaz depunerea calciului n oase

D. aportului de carne
E. hipotiroidismului

B. intervine n transformarea acidului folic n acid

folinic

(pag. 822)

C. are aciune antialergic

Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina

B6 este:

D. favorizeaz depunerea glicogenului n ficat

E. intervine n metabolismul seleniului

A. brbai: 1,5 mg

(pag. 834)

B. femei: 2 mg

13 Acidul folic este sintetizat de plante i

microorganisme, dar nu este sintetizat de
om. Sunt bogate n acid folic:

C. femei nsrcinate: 2,2 mg

D. femei care alpteaz: 2,1 mg
E. brbai: 1,6 mg
(pag. 827)
9

Vitamina B12 face parte din grupul

vitaminelor complexului B, vitamine
hidrosolubile. n funcie de substituenii fixai
de ionii de cobalt din structura sa, avem:

A. cianocobalamina (grupare cian)

B. hidroxocobalamina (grupare hidroxil)
C. etilcobalamina (grupare etil)
D. 5-dezoxiadenozilcobalamina (grupare 5dezoxiadenozil)
E. alfa-tocoferolul
(pag. 828)

A. vegetalele proaspete, nefierte

B. nuci
C. drojdia de bere
D. ficatul
E. lapte
(pag. 831)
14 Vitamina B6 scade efectul:
A. barbituricelor
B. L-dopa
C. anestezicelor locale
D. fenitoinei
E. antiaritmicelor
(pag. 827)

Pag. 142 din 284

15 Carena biotinei poate apare n cteva situaii

cum ar fi:
A. persoanele ce consum timp ndelungat ou
crude (albu)
B. sugarii cu seboree
C. pacienii cu anomalii genetice ale enzimelor
pentru care biotina este coenzim
D. beri-beri
E. sindromul picioarelor arznde (burning feet)
(pag. 828)
* 16 Ergocalciferolul se administreaz:
A. profilactic la gravide i femei ce alpteaz 15002000u.i./zi
B. curativ la gravide i femei ce alpteaz
400000u.i./zi la 4-6 sptmni
C. pentru profilaxia rahitismului la sugar 4001000u.i./zi
D. pentru tratamentul rahitismului 100 000-200
000u.i. oral, injectabil ntr-o priz sau 5000-15
000u.i./zi n 2-3 prize, timp de 3-6 sptmni
asociat cu calciu.
E. profilactic n rahitism 200 000 400 000u.i. la 6
luni
(pag. 813)
* 17 Necesarul zilnic recomandat de vitamina D
este:
A. copil pn la un an:0,0075-0,010mg
B. copil 1-10 ani:0,050 mg
C. brbai: 0,020 mg
D. femei:0,100 mg
E. femei care alpteaz 0,200mg
(pag. 813)
* 18 Vitamina K1 se gsete n:
A. ou
B. unt, lapte
C. grsimi animale
D. tomate

* 20 Vitamina PP este indicat pentru a trata sau

a preveni:
A. pelagra
B. hepatita cronic
C. prevenirea cancerelor
D. sterilitatea
E. ca hiperlipemiant n tratamentul diferitelor tipuri
de dislipidemii.
(pag. 823)
* 21 Necesarul zilnic recomandat de vitamina PP
este:
A. copil pn la un an: 3-4 mg
B. copil 1-10 ani: 7-8 mg
C. brbai: 12-13 mg
D. femei: 13-15 mg
E. femei nsrcinate: 20 mg
(pag. 823)
* 22 Carena de vitamin B12 produce:
A. anemie hemolitic
B. anemie pernicioas sau anemie Biermer
C. sindrom Hodgkin
D. anemie feripriv
E. limfom non-hodgkin
(pag. 830)
* 23 Necesarul zilnic recomandat pentru acidul
folic este:
A. brbai: 0,3-0,4 mg
B. femei: 0,2-0,3 mg
C. femei nsrcinate: 0,3 mg
D. femei care alpteaz: 0,4 mg
E. copil pn la 1 an:0.15-0,2mg
(pag. 832)
* 24 Acidul folic este implicat n:
A. meninerea troficitii mucoasei digestive

E. ficat

B. catabolismul histidinei cu formarea acidului

glutamic

(pag. 815)

C. metabolismul lipidic

* 19 Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina

E este:
A. copii pn la un an:3-4 mg

D. metabolismul glucidic
E. metabolismul seleniului
(pag. 832)

B. copii ntre 1-10 ani: 8-9 mg

C. brbai: 11 mg
D. femei: 9 mg
E. femei care alpteaz: 9-10 mg.
(pag. 815)

Pag. 143 din 284

* 25 Carena sever de vitamin C:

* 30 Forma sub care se gsete vitamina A este:

A. se numete scorbut i este foarte rar ntlnit

A. alfa-tocoferol

B. apare la persoanele care consum timp

ndelungat ou crude (albu)

B. dihidrotahisterol

C. se numete sindromul picioarelor

eznde(burning feet)
D. poate apare datorit aminoaciduriei
E. se poate instala n cadrul sindromului de
malabsorbie lipidic
(pag. 835)
* 26 Doze mari de vitamin C pot da:
A. reacii alergice
B. creterea riscului de formare a calculilor renali
oxalici

C. 3-dehidro-retinolul (vitamina A2)

D. adermina
E. filochinona
(pag. 807)
* 31 Vitamina K este implicat n coagularea
sngelui, intervenind n formarea unor
factori ai coagulrii:
A. factorul VIII
B. factorul V
C. factorul VI

C. hipokaliemie

D. factorul X

D. poate favoriza evoluia tumorilor prin creterea

sintezei de AND

(pag. 815)

E. avort habitual
(pag. 835)
* 27 Necesarul zilnic recomandat de vitamina C
este:
A. copii pn la un an: 30-35 mg
B. copii 1-10 ani: 35-40 mg
C. femei: 50 mg
D. femei nsrcinate: 60 mg
E. brbai: 40-50 mg
(pag. 835)
* 28 Vitamina C mai poate fi folosit n:

E. factorul IV
* 32 Tiamin-pirofosfatul (TPP) are rol de
coenzim, intervenind n metabolismul
carbohidrailor. El particip:
A. la reacii de transcetolizare a glucidelor n calea
pentozofosfatic
B. intervine n metabolismul seleniului
C. intervine n activarea glandelor sexuale
D. este implicat n metabolismul acizilor nucleici
E. crete retenia din urin a calciului
(pag. 818)
* 33 Hipovitaminoza B1 mbrac mai multe forme
printre care:

A. diabet non-insulinodependent

A. fragilitate eritrocitar

B. ciroz

B. anemie hemolitic la prematuri

C. hepatit

C. sindrom Wernicke-Korsakoff

D. stri astenice

D. scorbut

E. sterilitate

E. boal hodgkin

(pag. 835)

(pag. 818)

* 29 Acidul folic se utilizeaz n afectiunile

urmatoare, cu exceptia:
A. tratamentul carenelor
B. deficit de vitamina D

* 34 Un alt rol important al vitaminei B12 este:

A. stimuleaz absorbia calciului i fosfatului la
nivelul intestinului

C. tratamentul anemiei megaloblastice

B. induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul

celulelor intestinale

D. la femei insarcinate

C. crete retenia din urin a calciului i fosfatului

E. prevenirea accidentelor cardiovasculare legate

de hiperhomocisteinemie moderata

D. n meninerea troficitii mucoasei digestive

(pag. 832)

(pag. 830)

E. n activitatea glandelor sexuale

Pag. 144 din 284

* 35 Un coninut ridicat de vitamin C prezint:

A. cerealele nedecorticate

40 Necesarul zilnic recomandat de vitamina A

este:

B. cpunii

A. brbai: 1 mg

C. drojdia de bere

B. femei: 0,8 mg

D. cerealele integrale

C. femei nsrcinate 1,2 mg

E. ulei de soia

D. femei care alpteaz: 1,3-1,4 mg

(pag. 834)

E. femei nsrcinate:1,4 mg

36 Vitamina A:
A. este necesar pentru formarea pigmenilor
fotosensibili n retin i prevenirea nictalopiei
(hemeralopiei)
B. are proprieti anticanceroase, favoriznd
transformarea celulelor maligne n celule
normale i inhibnd creterea tumorilor
C. este necesar pentru reproducere i dezvoltarea
embrionar

(pag. 810)
41 Cei mai importani compui din grupul
calciferolilor sunt:
A. ergocalciferol (D2)
B. colecalciferol (D3)
C. calcitriol
D. alfa tocoferolul
E. tiamina

D. intervine n metabolismul seleniului

(pag. 810)

E. intervine n metabolismul acizilor nucleici

42 Vitamina D la nivel intestinal:

(pag. 808)

A. stimuleaz absorbia calciului i fosfatului

37 Pentru absorbia vitaminei A este necesar

prezena:

B. stimuleaz absoria lipidelor

A. srurilor biliare
B. lipazei pancreatice
C. proteinelor i grsimilor alimentare
D. acidului nicotinic

C. induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul

celulelor intestinale ce permit hidroliza
polifosfailor neabsorbabili n fosfai absorbabili
D. hidrolizeaz fosfatazele alcaline intestinale
E. transform glucidele n lipide

E. factorului intrinsec al lui Castle

(pag. 811)

(pag. 807)

43 Vitamina D este folosit n prevenirea i

tratamentul strilor careniale
(hipovitaminozei D). Ea se indic n:

38 Manifestrile clinice ale carenei vitaminei A

sunt:
A. tulburri de vedere nocturn (hemeralopie)
B. sindrom de malabsorbie
C. scderea rezistenei la infecii
D. uscciunii pielii i a mucoaselor
E. hemoragie digestiv
(pag. 809)
39 Carena vitamina A poate fi datorat:
A. unor diete dezechilibrate (aport insuficient)
B. consum de alimente care conin substane aa
numite antitiamine: ceaiul, carnea unor peti
C. bolilor renale (eliminare crescut)
D. diabetului (conversia carotenoidelor deficitare)
E. aport crescut de glucide

A. rahitism
B. hipoparatiroidie
C. dermatoze
D. hipocalcemie
E. hiperparatiroidie
(pag. 812)
44 Tratamentul hipervitaminozei D const n:
A. oprirea vitaminei D
B. diminuarea calciului
C. aport de lichide
D. administrarea de menadion
E. creterea calciului
(pag. 812)

(pag. 809)

Pag. 145 din 284

45 Vitamina E poate fi indicat n:

50 n grupul vitaminei K au fost descrise:

A. osteoporoz

A. vitamina K1

B. avort habitual

B. vitamina K2

C. hepatita cronica

C. vitamina K8

D. distrofii musculare

D. vitamina K9

E. hemoragii digestive

E. vitamina K12

(pag. 814)

(pag. 815)

46 Colecalciferolul se administreaz:
A. profilactic n rahitism 200 000-400 000 u.i. la 6
luni
B. curativ n rahitism 200 000 u.i. pe sptmn, 2
sptmni
C. profilactic n rahitism 400-1000 u.i./zi
D. curativ n osteomalacie 200 000 u.i. la 2
sptmni pentru 3 luni

Tema nr. 29
Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de
farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
pag.751-761, pag.772-797
*1

Urmtorii estrogeni nu sunt naturali, cu

excepia:

E. curativ n osteomalacie 200 000-400 000 u.i la 6

luni

A. estradiol

(pag. 813)

B. dietilstilbestrol

47 Vitamina E ndeplinete mai multe roluri n

organism:

C. clorotrianisen
D. mestranol

A. are efect antioxidant in vitro i in vivo

E. hexestrol

B. intervine n metabolismul seleniului

(pag. 776)

C. are activitate antiagregant plachetar

D. favorizeaz transformarea acidului piruvic n
aminoacizi
E. intervine n formarea unor factori anticoagulani
proteina C i S
(pag. 814)
48 Vitamina E este indicat pentru prevenirea i
tratarea strilor careniale la:
A. cei cu malabsorie intestinal
B. diateze hemoragice
C. femei nsrcinate i care alpteaz
D. la vrstnici cu tulburri de circulaie periferic
E. supradozarea vitaminei A
(pag. 814)
49 Carena de vitamin K se manifest prin:

*2

Urmtoarele progestative sunt de sintez, cu

excepia:

A. medroxiprogesteron
B. progesteron
C. alilestrenol
D. linestrenol
E. etisteron
(pag. 779)
*3

Notai care este indicaia terapeutic a

progesteronului natural:

A. este indicat n tulburri de vedere

B. este indicat n tromboflebite
C. este indicat n hipercolesterolemie
D. este indicat n sngerri uterine datorate
insuficienei de secreie a hormonului luteotrop

A. hematurie

E. este indicat n depresii

B. epistaxis

(pag. 780)

C. oligurie
D. echimoze

*4

Precizai care medicament este inductor al

ovulaiei:

E. hipertiroidie

A. metiltestosteron

(pag. 816)

B. gonadorelina
C. nandrolon
D. stanozol
E. gentamicina
(pag. 785)

Pag. 146 din 284

*5

Urmtoarele substane sunt steroizi

anabolizani, cu excepia:

* 10 Notai care este indicaia terapeutic a

stanozolului:

A. metandienona

A. este indicat n angioedem ereditar

B. nandrolon

B. este indicat n hiperglicemie

C. noretandrolon

C. este indicat n hipertiroidie

D. estriol

D. este indicat n endometrite

E. stanozol

E. este indicat pentru meninerea sarcinii

(pag. 796)

(pag. 797)

*6

Precizai organul care secret fiziologic

gonadorelin:

11 Hormonii estrogeni au urmtoarele

contraindicaii absolute:

A. este secretat fiziologic de hipotalamus

A. sarcin n primul trimestru

B. este secretat fiziologic de hipofiz

B. alptare

C. este secretat fiziologic de ovar

C. antecedente troboembolice

D. este secretat fiziologic de testicul

D. fibrom uterin

E. este secretat fiziologic de corticosuprarenal

E. insuficien ovarian la menopauz

(pag. 788)

(pag. 775 i 776)

*7

Biosinteza progesteronului n organism

pornete de la:

A. colesterol

12 Estrogenii sunt indicai la femeie n:

A. insuficien ovarian la menopauz

B. acetilcolin

B. sngerri uterine disfuncionale profuze i

periculoase

C. tirozin

C. sindrom Turner

D. vitamin B12

D. profilaxia osteoporozei de menopauz

E. vitamin E

E. sarcin

(pag. 781)

(pag. 776)

*8

Urmtoarele reacii adverse nu

caracterizeaz estrogenii, cu excepia:

13 Progestativele de sitez sunt indicate n:

A. iminen de avort

A. efect sedativ

B. metroragii funcionale

B. cresc riscul afeciunilor tromboembolice

C. efect virilizant

C. terapia de substituie postmenopauz, asociai

cu estrogeni

D. efect diuretic

D. endometrioze, doze mai mari

E. efect ototoxic

E. depresie

(pag. 775)

(pag. 780)

*9

Urmtoarele aciuni nu sunt de tip

progestativ, cu excepia:

14 Reacii adverse produse de progestativele de

sintez sunt:

A. antiulceroas

A. tulburri digestive

B. sedativ

B. cretere n greutate

C. fixarea oului fecundat i meninerea sarcinii

C. hipercolesterolemie

D. antiinflamatoare

D. depresie la utilizarea dozelor mari

E. imunomodulatoare

E. scderea tensiunii arteriale

(pag. 781)

(pag. 781)

Pag. 147 din 284

15 Progesteronul are urmtoarele aciuni de tip

progestativ:

20 Hormoni androgeni utilizai n terapie pentru

efectul virilizant sunt:

A. inducerea travaliului

A. testosteron

B. fixarea oului fecundat

B. metiltestosteron

C. meninerea sarcinii

C. testosteron undecilenat

D. scade frecvena contraciilor uterine

D. estriol

E. pregtete glanda mamar pentru secreia

lactat

E. hexestrol

(pag. 781)
16 Medroxiprogesteronul:
A. se absoarbe bine dup administrare oral i
perlingual
B. bitransformarea se face n ficat
C. metaboliii rezultai se elimin renal sub forma
conjugat
D. aciunile farmacodinamice sunt asemntoare
progesteronului natural
E. se administreaz n insuficiena hepatic
(pag. 783)
17 Alilestrenolul:
A. este indicat ca steroid anabolizant
B. stimuleaz sinteza placentar de oxitocinaz
care degradeaz oxitocina

(pag. 795)
21 Steroizii anabolizani sunt indicai n:
A. sarcin
B. la sportivi
C. la btrni denutriti
D. n arsuri ntinse
E. n osteoporoz la vrstnici
(pag. 797)
22 Hormonii androgeni:
A. au structur steroidic
B. biosinteza lor pornete de la colesterol sau de la
acetilcoenzima A
C. cantiti mici sunt produse de celulele din zona
reticulat corticosuprarenal
D. sunt secretai de celulele interstiiale Leydig

C. are efect progestativ

E. sunt reprezentai de linestrenol

D. este indicat n avort habitual

(pag. 793)

E. este indicat ca stimulator al hematopoiezei

23 Anticoncepionalele care conin combinaii

estroprogestative n asocieri fixe au
urmtoarele reacii adverse severe:

(pag. 784)
18 Gonadotropina corionic este indicat la
brbat n:
A. criptorhidie
B. hipogonadism prin hiposecreie de gonadotropine
C. ginecomastie

A. tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale

B. HTA
C. icter colestatic
D. depresie
E. litiaz renal

D. n tulburri de coagulare manifestate prin

tromboze

(pag. 791)

E. n retenia hidrosalin cu apariia de edeme

24 Contraceptivele hormonale:

(pag. 787)

A. se utilizeaz n scopul controlului fertilitii

19 Clomifenul:

B. conin asocieri estroprogestative

A. are absorbie oral bun

B. se metabolizeaz hepatic
C. eliminarea se face parial biliar
D. este indicat n sngerri uterine nediagnosticate
E. este indicat n sarcin

C. pot fi contraceptive care conin numai

progestative
D. pot fi contrceptive care conin numai estrogeni
E. favorizeaz fixarea oului fecundat i meninerea
sarcinii
(pag. 789)

(pag. 788 i 789)

Pag. 148 din 284

25 Diminu efectele estrogenilor urmtoarele

medicamente:
A. fenobarbital
B. fenitoin
C. rifampicin

* 30 Farmacoterapia antitiroidienelor propriu-zise

(care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni)
cuprinde urmatoarele, cu exceptia:
A. eficacitatea este scazuta la persoanele tinere, cu
boala recenta

D. ampicilin

B. in boala Graves Basedow, latenta pana la

aparitia efectului este lunga si variabila

E. nifedipina

C. tratamentul de atac se face cu doze mari

(pag. 776)

D. sint indicate si la bolnavi la care se va face

tiroidectomie

* 26 Hormonii tiroidieni:
A. la doze mici inhiba sinteza proteica

E. se indica in hipertiroidismul in forme usoare si

medii, la copii si adulti tineri

B. determina cresterea lipolizei

(pag. 758)

C. cresc colesterolul
D. actioneaza in sens hipoglicemiant
E. scad debitul cardiac si tensiunea arteriala
(pag. 752)
* 27 Insuficienta tiroidiana severa poarta numele
de:
A. cretinism gusogen

* 31 Carbimazol:
A. este derivat de tiouracil
B. in organism se transforma in tiamazol activ
C. este contraindicat in caz de terapie cu radioiod
D. nu are efect la bolnavi refractari la derivati de
tiouracil

B. gusa nodulara

E. nu normalizeaza frecventa cardiaca decat dupa

luni de zile de tratament

C. tireotoxicoza

(pag. 759)

D. mixedem
E. tiroidita
(pag. 753)
* 28 Hormonii tiroidieni la doze mari produc
fenomene de hipertiroidie caracterizate prin
urmatoarele, cu exceptia:
A. hiperexcitabilitate la nivel SNC
B. tremuraturi

* 32 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu

exceptia:
A. iodul administrat oral are absorbtie buna din
tubul digestiv
B. iodul la doze mari (peste 6 mg/zi), la bolnavi cu
hipertiroidism, are efect antitiroidian
C. iodul si iodurile in doze mici participa la sinteza
hormonilor tiroidieni

C. somnolenta si letargie

D. iodul si iodurile sunt contraindicate in profilaxia

gusei endemice

D. palpitatii

E. iodul are efect alergizant intens

E. anorexie

(pag. 759, 760)

(pag. 753,754)
* 29 Levotiroxina:
A. biodisponibilitatea orala nu este influentata de
alimente
B. se biotransforma in liotironina
C. are efectul maxim dupa 1-2 zile
D. tratamentul se incepe cu doze mari, care se
scad treptat
E. uzual se administreaza 2-4 mg/zi

* 33 Iodul radioactiv utilizat pentru iradierea

locala a tiroidei:
A. se administreaza injectabil i.m. sau i.v.
B. se administreza topic (unguente, creme, geluri)
C. se acumuleaza in tiroida unde emite doua tipuri
de raze , beta si X
D. este de prima alegere la tineri si copii
E. nu se utilizeaza in scop diagnostic
(pag. 760, 761)

(pag. 755)

Pag. 149 din 284

* 34 Metiltiouracil:

39 Tiamazol:

A. dupa administrare orala nu se absoarbe

A. are efect antitiroidian

B. nu se leaga de proteinele plasmatice

B. este metabolitul activ al metiltiouracilului

C. este antitiroidianul care se poate administra la

femeile insarcinate si care alapteaza

C. este indicat in boala Graves Basedow

D. stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni

E. nu se acumuleza in tiroida
(pag. 758, 759)
* 35 Liotironina:
A. are biodisponibilitatea orala foarte scazuta

D. nu se administreaza oral
E. tratamentul nu depaseste 1 - 2 luni
(pag. 759)
40 Iodul:
A. trece in laptele matern si prin bariera placentara

B. are T1/2 scurt (1-3 ore)

B. administrat in doze mari la persoanele cu

eutiroidie poate produce hipotiroidie

C. este folosita frecvent ca tratament substitutiv

C. este contraindicat in tratamentul gusei endemice

D. are risc mare de reactii adverse cardiace

D. este indicat pentru pregatirea preoperatorie a

bolnavilor inaintea tiroidectomiei

E. se administreaza de electie in boala Graves

Basedow
(pag. 756)
36 Notati contraindicatiile hormonilor tiroidieni:
A. tireotoxicoza
B. cancer tiroidian
C. mixedem
D. cardiopatie ischemica si hipertensiune arteriala
E. intoleranta la iod

E. in hipertiroidism are efect foarte bun, chiar dupa

multe luni de administrare
(pag. 760)
41 Notati nivelele la care actioneaza hormonii
tiroidieni:
A. pe receptori nucleari prezenti in hipofiza, ficat,
miocard, rinichi, creier
B. pe reglarea pozitiva a unor gene, stimuland
specific sinteza de lipocortina

(pag. 754)

C. pe receptori din membrana mitocondriala, cu rol

in reglarea oxidarilor celulare

37 Levotiroxina:

D. pe reglarea negativa a unor gene, inhiband

specific expresia COX-II

A. dupa administrare orala, efectul maxim apare

dupa aproximativ 10 zile
B. se administreaza in hipotiroidism

E. pe receptori din membranele celulare, cu

cresterea captarii glucozei si aminoacizilor in
celule

C. la copii se administrezeaza numai dupa varsta

de 8 ani

(pag. 753)

D. este contraindicata in coma mixedematoasa

42 Hormonii tiroidieni scad efectele pentru:

E. se poate administra i.v. (0,2 - 0,4 mg/zi

levotiroxina sodica)
(pag. 755, 756)
38 Reactiile adverse produse de antitiroidienele
propriu-zise (care impiedica sinteza
hormonilor tiroidieni) sunt:

A. glicozide cardiotonice
B. anticoagulante cumarinice
C. insulina
D. antidiabetice orale
E. antidepresive triciclice

A. tireotoxicoza

(pag. 754)

B. hipotiroidism

43 Tiroida, preparatul de origine animala

(pulbere de tiroida de bou, porc, oaie),:

C. greata, voma, diaree, rar hepatita

D. leucopenie

A. contine numai levotiroxina

E. reactii alergice cutanate

B. are compozitie variabila de levotiroxina si

liotironina

(pag. 758)

C. se poate administra la copii pana la 3 ani in doza

de 100-200 mg/zi
D. efectul se mentine 3 - 4 saptamani dupa
intreruperea tratamentului
E. pentru evitarea cumularii se administreaza 4 - 5
zile cu 2 - 3 saptamani pauza
(pag. 755)
Pag. 150 din 284

44 Levotiroxina:
A. In sange 99% circula legata de alfa-1 si alfa-2
globuline
B. se elimina nemodificata prin urina
C. este biotransformata in liotironina
D. se administreza oral si i.v.
E. se poate administra la bolnavi cu hipertiroidism
tratati cu antitiroidiene in scop substitutiv pentru
a mentine starea de eutiroidie
(pag. 755, 756)
45 Notati antitiroidienele propriu-zise, care
impiedica sinteza hormonilor tiroidieni:

49 Hormonii tiroidieni:
A. actioneaza in sens hiperglicemiant
B. cresc rezervele de lipide si colesterolul
C. cresc termogeneza
D. stimuleaza formarea si eliberarea hormonilor de
crestere
E. scad secretia de acid clorhidric si pepsina si
peristaltismul la nivelul aparatului digestiv
(pag. 752)
50 Notati contraindicatiile antitiroidienelor
propriu-zise (care impiedica sinteza
hormonilor tiroidieni):

A. carbimazol

A. leucopenie

B. metiltiouracil

B. femei care alapteaza si gravide

C. propiltiouracil

C. hipertiroidism forme usoare si medii

D. clorpromazina

D. cancer tiroidian

E. carbamazepina

E. gusa toxica

(pag. 755)

(pag. 758)

46 Farmacodinamia antitiroidienelor propriuzise, care impiedica sinteza hormonilor

tiroidien, se caracterizeaza prin:
A. impiedicarea oxidarii si organificarii iodului
B. propiltiouracil stimuleaza conversia periferica a
levotiroxinei in liotironina
C. tiamazol inhiba sinteza anticorpilor cu tropism
pentru receptorii tirotrofinei, care apar in boala
Graves Basedow

Tema nr. 30
Formularea si biodisponibilitatea medicamentelor
Bibliografie asociata temei:
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala,
Ed. Dacia, 2001.
pag. 107-144, pag. 386-422
*1

Biodisponibilitatea unui medicament este

influentata de urmatorii factori, cu exceptia:

D. actioneaza pe receptori nucleari

A. compozitiei formei farmaceutice

E. impiedica procesul de cuplare a celor 2 derivati

iodati, monoiodtirozina si diiodtirozina

B. particularitatilor procedeului de preparare a

medicamentului

(pag. 757)

C. particularitatilor procedeului de preparare a

materialelor de ambalaj

47 Carbimazol:
A. este antitiroidianul care se poate administra la
femeile insarcinate si care alapteaza
B. determina alopecie reversibila spontan
C. este indicat in hipertiroidie si prepararea pentru
tiroidectomie

D. eliminarii presistemice sau efectului pimului pasaj

E. timpului de rezidenta la locul de administrare
(pag. 111,112/Leucuta)
*2

Se tine seama la alegerea caii de

administrare de :

D. se administreaza oral

A. formele polimorfe

E. este metabolitul activ al tiamazolului

B. forma hidratata a substantei medicamentoase

(pag. 759)

C. forma anhidra a substantei medicamentoase

48 Iodul radioactiv:

D. biodisponibilitatea substantei medicamentoase

A. dupa administrare orala, sub forma de solutie de

iodura de sodiu, se absoarbe bine din tubul
digestiv

E. doza substantei medicamentoase

(pag. 73/Popovici)

B. datorita radiatiilor X emise este utilizat pentru

explorarea tulburarilor tiroidei
C. poate determina cancer tiroidian
D. frecvent determina hipertiroidism
E. este indicat la tineri, copii, femei insarcinate
(pag. 760, 761)
Pag. 151 din 284

*3

Sunt destinate administrarii pe cale orala:

A. unguente,
B. comprimate,
C. supozitoare,
D. sisteme transdermice,
E. linimente.
(pag. 73/Popovici)
*4

Precizati care din urmatoarele forme

farmaceutice sunt solide:

A. solutie,
B. spray,
C. unguente,
D. crme,
E. comprimate.
(pag. 73/Popovici)
*5

Substantele auxiliare folosite n formele

farmaceutice cu eliberare imediata
indeplinesc urmatoarele conditii:

A. biocompatibilitate,
B. biodegradabilitate,
C. antigenitate,

*8

Doua medicamente sunt bioechivalente daca:

A. ele sunt echivalente sau aleternative

farmaceutice si daca biodisponibilitatile lor
(viteza si marimea absorbtiei) dupa administrare
in aceleasi doze molare sunt comparabile intr-o
asemena masura incat efectele lor sunt practic
similare (definitia europeana),
B. ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante
medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care
intrunesc prevederile acelorasi standarde sau
ale unor standarde comparabile (definitia
europeana),
C. ele contin cantitati egale din acelasi principiu
activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi
entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare
(definitia americana),
D. ele contin aceeasi entitate terapeutica, dar care
difera in forma chimica sau in forma
farmaceutica dozata sau in continutul substantei
medicamentoase (definitia europeana),
E. ele contin aceeasi entitate terapeutica sau
precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi
sare/ester, proportii si formulari.
(pag. 119,120/Leucuta)
*9

Conditiile de calitate pentru un produs ideal

formulat sunt:

D. inertie,

A. instabilitatea,

E. toate variantele de mai sus.

B. sa fie mediu prielnic pentru dezvoltarea

microorganismelor,

(pag. 74/Popovici)
*6

Nu reprezinta tipuri de echivalenta:

A. echivalenta farmaceutica,
B. echivalenta farmacologica,
C. echivalenta chimica,
D. echivalenta sublima,

C. sa fie iritant,
D. lipsa efectelor adverse,
E. toxicitatea.
(pag. 72/Popovici)
* 10 Nu se administreaza oral:

E. bioechivalenta.

A. comprimate,

(pag. 179/Popovici)

B. solutii,

*7

Un medicament formulat modern trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii, cu
exceptia:

A. toxicitate marcata,
B. forma farmaceutica stabila,
C. forma farmaceutica usor acceptata de catre
pacient,

C. sisteme terapeutice transdermice,

D. suspensii apoase,
E. emulsii U/A.
(pag. 72/Popovici)
* 11 Referitor la hidroxietilceluloza, utilizata la
obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila,
sunt adevarate afirmatiile:

D. forma farmaceutica sa asigure un dozaj corect,

A. este biodegradabila,

E. sa fie activ terapeutic.

B. nu este inerta fata de moleculele ionizate,

(pag. 72/Popovici)

C. este un polimer biocompatibil si nebiodegradabil,

D. nu este inerta fata de moleculele neionizate,
E. nu se hidrateaza cu apa.
(pag. 75/Popovici)

Pag. 152 din 284

* 12 Alegerea cii de administrare depinde de:

A. forma anhidr a substantei medicamentoase

17 Excipientul folosit n realizarea unei forme

farmaceutice poate influenta:

B. forma hidratat a substantei medicamentoase

A. numai variantele b) si c) sunt corecte,

C. biodisponibilitatea substantei medicamentoase

B. realizarea formei farmaceutice,

D. doza substantei medicamentoase

C. stabilitatea formei farmaceutice,

E. formele polimorfe

D. toxicitatea formei farmaceutice,

(pag. 73/Popovici)

E. biodisponibilitatea formei farmaceutice.

* 13 Principalele forme farmaceutice destinate

administrrii orale sunt:
A. supozitoare

(pag. 75/Popovici)
18 In plan stiintific exista urmatoarele tipuri de
biodisponibilitate:

B. unguente

A. relativa optima

C. linimente

B. optimizationala

D. sisteme transdermice

C. statica

E. comprimate

D. relativa

(pag. 73/Leucuta)

E. absoluta

* 14 Dac pentru anumite preparate farmaceutice

forma fizic final este cea solid, cele mai
ntlnite tipuri de formulare sunt:

(pag. 179/Popovici)
19 Determinarea biodisponibilitatii n lichidele
biologice nu se realizeaza prin:

A. solutie

A. determinari n urina

B. crme

B. testul de dizolvare

C. spray

C. determinari n snge

D. comprimate

D. determinarea efectului pe oameni

E. unguente

E. determinari efectuate pe animale

(pag. 73/Leucuta)

(pag. 181/Popovici)

* 15 Conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc

substantele auxiliare folosite n formele
farmaceutice cu eliberare imediat sunt:

20 Este recomandabila substituirea unui

medicament cu altul cnd:
A. se folosesc n tratament analgezice,

A. biocompatibilitate

B. se utilizeaza antidiabetice,

B. antigenitate

C. se folosesc n tratament antiinflamatoare,

C. inertie

D. se utilizeaza antiaritmice,

D. biodegradabilitate
E. toate variantele de mai sus

E. substanta medicamentoasa are indice terapeutic

ngust.

(pag. 74/Popovici)

(pag. 185/Popovici)

16 Pentru obtinerea comprimatelor cu matrita

hidrofila nu se folosesc polimeri hidrofili:

21 Biodisponibilitatea unui medicament poate fi

influentata modificand:
A. mirosul formei farmaceutice

A. inertie fata de moleculele din tractul gastrointestinal

B. starea chimica a substantei medicamentoase

B. foarte solubili n apa

C. tehnologia de preparare

C. biocompatibili

D. culoarea medicamentului

D. de culoare verde

E. forma farmaceutica

E. incolori

(pag. 186/Popovici)

(pag. 75/Popovici)

Pag. 153 din 284

22 La administrare extravasculara
biodisponibilitatea este influentata de:
A. factori specifici formei farmaceutice,
B. factori fiziologici,
C. factori patologici,
D. factori specifici substantei medicamentoase,
E. culoarea substantei medicamentoase.
(pag. 186/Popovici)
23 Factorii fiziologici care influenteaza
biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala:
A. irigarea cu snge a mucoasei gastro-intestinale
B. tehnologia de preparare
C. compozitia sucurilor digestive
D. motilitatea tractului gastro-intestinal
E. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
(pag. 186/Popovici)
24 Biodisponibilitatea se caracterizeaza prin
urmatorii parametri:
A. cantitatea de substanta medicamentoasa
absorbita care ajunge in urina
B. cantitatea relativa de substanta medicamentoasa
absorbita care ajunge in circulatia sanguina
C. viteza cu care se produce absorbtia
D. viteza cu care se produce eliminarea din
organism a substantei active
E. viteza cu care se produce eliminarea
metabolitilor din organism
(pag. 178/Popovici)
25 Doua medicamente sunt echivalente
farmaceutic daca:
A. ele prezinta clinic acellasi profil de eficienta si
inocuitate
B. ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante
medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care
intrunesc prevederile acelorasi standarde sau
ale unor standarde comparabile (definitia
europeana)
C. ele contin cantitati egale din acelasi principiu
activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi
entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare
(definitia americana)
D. ele contin aceeasi entitate terapeutica , dar care
difera in forma chimica sau in forma
farmaceutica dozata sau in continutul substantei
medicamentoase (definitia europeana)
E. ele contin aceeasi entitate terapeutica sau
precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi
sare/ester, proportii si formulari.

26 Doua medicamente sunt alternative

farmaceutic daca:
A. ele prezinta clinic acelasi profil de eficienta si
inocuitate
B. ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante
medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care
intrunesc prevederile acelorasi standarde sau
ale unor standarde comparabile (definitia
europeana)
C. ele contin cantitati egale din acelasi principiu
activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi
entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare
(definitia americana)
D. ele contin aceeasi entitate terapeutica , dar care
difera in forma chimica sau in forma
farmaceutica dozata sau in continutul substantei
medicamentoase (definitia europeana)
E. ele contin aceeasi entitate terapeutica sau
precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi
sare/ester, proportii si formulari.
(pag. 119-121/Leucuta)
27 Bioechivalenta se poate evalua prin
urmatoarele moduri:
A. Test in vivo la om in care se masoara
concentratia substantei medicamentoase ori a
metabolitului activ excretate in urina in functie de
timp
B. Test in vivo pe subiecti umani in care se
masoara concentratia elementului activ,
substanta medicamentoasa, entitate activa,
metabolit activ, in sange, ser sau alt lichid
biologic in functie de timp
C. Test in vitro, usor de realizat dar nu neaparat
aprobat de FDA
D. Test in vivo la animal de prevedere a
biodisponibilitatii la om si corelat cu acesta
E. Alt procedeu, acceptat de FDA pentru stabilirea
bioechivalentei
(pag. 123/Leucuta)
28 Un studiu de bioechivalenta se desfasoara in
umatoarele etape:
A. alegerea subiectior
B. stabilirea marimii lotului
C. alegerea formelor farmaceutice studiate si a
dozelor administrate
D. alegerea modului de administrare si
standardizarea administrarii
E. alegerea locatiei desfasurarii studiului
(pag. 124-126/Leucuta)

(pag. 119-121/Leucuta)

Pag. 154 din 284

29 Criteriile de validare a metodelor de dozare,

in cazul analizei probelor biologice sunt:

34 Excipientii influenteaza:
A. realizarea formei farmaceutice,

A. specificitatea

B. stabilitatea formei farmaceutice,

B. sensibilitatea

C. biodisponibilitatea substantei active,

C. stabilitatea

D. toxicitatea substantei active,

D. liniaritatea

E. sunt corecte raspunsurile a) si c).

E. doar raspunsurile b si c

(pag. 75/Popovici)

(pag. 129,130/Leucuta)
30 Proprietatile fundamentale urmarite in cazul
caracterizarii unei substante
medicamentoase in faza preformularii sunt:

35 Promotorii de absorbtie:
A. amelioreaza eliberarea substantei active,
B. impiedica dizolvarea substantei active,

A. spectroscopia UV

C. cresc viteza de dizolvare a substatei active,

B. solubilitatea

D. cresc absorbtia substantei active,

C. punctul de topire

E. impiedica pasajul transmembranar.

D. modalitatea de interactiune cu receptorii

(pag. 77,78/Popovici)

E. stabilitatea in solutie si in stare solida

36 Formele polimorfe metastabile, fata de cele

stabile, au:

(pag. 388/Leucuta)
31 Aria de sub curba concentratiei sanguine
functie de timp:

A. puncte de topire ridicate,

B. puncte de topire scazute,

A. este cantitatea totala de substanta

medicamentoasa din circulatie

C. solubilitate mica in apa,

B. este cantitatea totala de substanta

medicamentoasa din urina

E. activitate biologica superioara.

C. se foloseste la determinarea biodisponibilitatii

D. este cantitatea totala de substanta
medicamentoasa din forma farmaceutica
E. este utilizata in calculele farmaceutice
(pag. 181/Popovici)
32 Nu fac parte din categoria substantelor
auxiliare cu rol corector al caracterelor:
A. aromatizantii,
B. conservantii antimicrobieni,
C. edulcorantii,
D. antispumantii,
E. colorantii.
(pag. 79/Popovici)
33 Promotorii de absorbtie:

D. solubilitate mai mare in apa,

(pag. 79/Popovici)
37 Substante auxiliare care actioneaza asupra
stabilitatii fizico-chimice, biologice si
microbiologice:
A. antioxidanti
B. reglatori de pH
C. agenti de uscare
D. conservanti antimicrobieni
E. umectanti
(pag. 79/Popovici)
38 Substante auxiliare cu solubilitate selectiva
n mediile gastro-intestinale:
A. plasticizanti
B. agenti de acoperire neenterica
C. gelifianti

A. sunt substante auxiliare,

D. pseudoemulgatori

B. sunt substante active,

E. agenti de acoperire enterica

C. scad biodisponibilitatea unor substante active,

(pag. 78/Popovici)

D. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare,

E. cresc biodisponibilitatea unor substante active.
(pag. 77/Popovici)

Pag. 155 din 284

39 Factorii fiziologici care influenteaza

biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala
sunt:

44 Determinarea biodisponibilittii n lichidele

biologice se realizeaz prin:
A. determinarea efectului pe oameni

A. excipientii

B. testul de dizolvare

B. substantele medicamentoase

C. determinri n snge

C. pH-ul

D. determinri efectuate pe animale

D. gradul de umplere a tractului gastro-intestinal

E. determinri n urin

E. enzimele

(pag. 181/Popovici)

(pag. 193/Popovici)
40 ntre momentul administrarii medicamentelor
si cel al efectului terapeutic substanta
medicamentoasa trebuie sa strabata o serie
de etape grupate n 3 faze; care sunt:
A. faza biofarmaceutica
B. faza psihologica
C. faza farmacocinetica
D. faza farmacodinamica
E. faza apoasa
(pag. 163/Popovici)
41 Polimerii hidrofili folositi pentru obtinerea
comprimatelor cu matrit hidrofil sunt:
A. biodegrababili
B. biocompatibili
C. inerti fat de moleculele din tractul gastrointestinal

45 Nu se recomand substituirea unui

medicament cu altul cnd:
A. substanta medicamentoas are indice terapeutic
ngust
B. se utilizeaz antiaritmice
C. se utilizeaz antidiabetice
D. se utilizeaz antianginoase
E. se folosesc n tratament analgezice-antipiretice
(pag. 185/Popovici)
46 Farmacistul poate influenta
biodisponibilitatea unui medicament alegnd:
A. starea fizic a substantei medicamentoase
B. forma farmaceutic
C. starea chimic a substantei medicamentoase
D. culoarea medicamentului
E. tehnologia de preparare

D. de culoare verde

(pag. 186/Popovici)

E. foarte solubili n ap

47 n cazul administrrii extravasculare

biodisponibilitatea este influentat de:

(pag. 75/Popovici)
42 Excipientii pot influenta:
A. realizarea formei farmaceutice
B. stabilitatea formei farmaceutice
C. biodisponibilitatea formei farmaceutice
D. toxicitatea formei farmaceutice
E. numai variantele b si c sunt corecte
(pag. 75/Popovici)
43 Cele mai importante tipuri de bioechivalent
sunt:
A. bioechivalent
B. echivalent farmaceutic
C. echivalent chimic
D. echivalent sublim
E. echivalent farmacologic

A. factori specifici substantei medicamentoase

B. culoarea substantei medicamentoase
C. factori specifici formei farmaceutice
D. factori fiziologici
E. factori patologici
(pag. 186/Popovici)
48 Factorii fiziologici care influenteaz
biodisponibilitatea la absorbtia pe cale oral:
A. tehnologia de preparare
B. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
C. irigarea cu snge a mucoasei gastro-intestinale
D. motilitatea tractului gastro-intestinal
E. compozitia sucurilor digestive
(pag. 186/Popovici)

(pag. 179/Popovici)

Pag. 156 din 284

49 Optimizarea formularii si tehnologiilor

farmaceutice prin metoda raspunsurilor
multiple (dependenta de model), poate fi
realizata prin urmatoarele moduri:

*3

Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt:

A. costul mare al operatiei de sterilizare

B. durata mare de timp pentru desorbtie

A. prin suprapunerea curbelor cu acelasi raspuns

C. gaz cu miros foarte puternic si usor de detectat

B. prin optimizarea unui raspuns aditiv ponderent

unic

D. functionarea la temperaturi inalte

C. prin optimizarea coeficientului cerinta

(pag. 413)

D. prin optimizarea unui coeficient adimensional

care cuprinde toate caracteristicile dorite avand
calitatea de a fi coeficientul dorit

E. nici un raspuns nu este corect

*4

Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este:

A. bactericid

E. prin optimizarea folosind Planurile Simplex

B. fungicid

(pag. 409-417/Leucuta)

C. virulicid

50 Punctele de topire ale substantelor

medicamentoase se determina prin:

D. sporocid

A. topirea in capilara
B. microscopie cu placa incalzita
C. termoizolare
D. analiza termica prin calorimetrie diferentiala
E. masurarea densitatii
(pag. 393/Leucuta)
Tema nr. 31
Preparate parenterale
Bibliografie asociata temei:
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie
farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.
vol I pag. 394-536
*1

Sterilizatorul cu vapori de apa se mai

numeste:

A. etuva
B. tunel de sterilizare
C. autoclav
D. cuptor Pasteur
E. sterilizator Poupinel
(pag. 407)
*2

Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza

urmatorii indicatori biologici:

A. masurarea presiunii si temperaturii cu aparate

B. spori de Bacillus subtilis var. Niger ATCC 9372
C. Bacillus stearotermophilus
D. tuburi cu indicatori de fuziune
E. amestec de carbonat de plumb si sulfura de litiu
(pag. 406)

E. un lichid de culoare galbena

(pag. 413)
*5

Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:

A. vaccinurile
B. pulberile liofilizate
C. amestecurile de solutii pentru alimentarea
parenterala
D. preparatele care contin substante termolabile
E. preparatele care contin substante termostabile
(pag. 421)
*6

Administrarea i.v. de solutii hipotonice in

exces produce:

A. hiperglicemie
B. glicozurie
C. anemie hemolitica
D. diureza osmotica
E. pierderea apei si electrolitilor
(pag. 431)
*7

Precizati conditiile necesare pentru

sterilizarea cu aer cald:

A. 180C timp de 30 minute

B. 98C timp de 30 minute
C. 134C timp de 3 minute
D. 128C timp de 10 minute
E. 121 C timp de 15 minute
(pag. 406)
*8

FR X nu oficializeaza urmatoarea metoda de

sterilizare:

A. tindalizare
B. sterilizare prin filtrare
C. sterilizare cu gaz
D. sterilizare prin caldura uscata
E. sterilizare cu vapori de apa sub presiune
(pag. 1072)
Pag. 157 din 284

*9

Nu se folosesc, conform FR X, la obtinerea

preparatelor injectabile urmatoarele
substante auxiliare:

A. coloranti
B. agenti de emulsionare si suspendare
C. antioxidanti
D. conservanti antimicrobieni
E. solubilizanti
(pag. 511/FR X)
* 10 Nu se permite adaosul conservantilor
antimicrobieni n cazul preparatelor:
A. care se administreaza n volume mai mici de 5 ml
B. care se administreaza n volume mai mari de 5
ml
C. care se administreaza n volume mai mari de 15
ml
D. care se administreaza n cantitate mai mare 10 g
E. care se administreaza n volume mai mari de 10
ml
(pag. 511/FR X)
* 11 Probei de pasaj trebuie sa-i corespunda
conform FR X:
A. suspensiile injectabile
B. suspensiile cu administrare i.v.

* 14 Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza:

A. preparatele injectabile
B. preparatele perfuzabile emulsie A/U
C. concentratele pentru solutii injectabile
D. pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile
E. implanturile
(pag. 140)
* 15 Conform FR X la obtinerea preparatelor
perfuzbile se folosesc:
A. substante active
B. agenti de suspendare
C. solutii tampon
D. coloranti
E. conservanti antimicrobieni
(pag. 492/FR X)
* 16 Nu se permite adaosul conservantilor
antimicrobieni, conform FR X, in cazul:
A. preparatelor perfuzabile care se administreaza n
volume mai mari de 5 ml
B. preparatelor perfuzabile care se administreaza n
volume mai mici de 5
C. preparatelor perfuzabile care se administreaza n
volume mai mari de 10 ml

C. emulsiile de uz intern

D. preparatelor perfuzabile care se administreaza n

volume mai mari de 15 ml

D. pulberile pentru solutii injectabile

E. preparatelor perfuzabile

E. solutiile injectabile

(pag. 492/FR X)

(pag. 512/FR X)
* 12 Diametrul particulelor fazei dispersate a unei
emulsii perfuzabile trebuie sa ndeplineasca
urmatoarele conditii, conform FR X:

* 17 Diametrul particulelor fazei dispersate a unei

emulsii injectabile trebuie sa ndeplineasca
urmatoarele conditii, conform FR X:
A. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri

A. 90% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri

B. 90% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri

B. 10% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri

C. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri

C. sa fie de cel mult 5 micrometri

D. 10% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri

D. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri

E. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri

E. in FR X nu se regaseste nici o prevedere in

acest sens

(pag. 493/FR X)

(pag. 512/ FR X)

* 13 Sterilizarea cu aer cald nu se efectueaza la:

A. 121 C timp de 15 minute
B. 160C timp de 120 minute
C. 180C timp de 30 minute
D. 170C timp de 60 minute
E. 140C timp de 4 ore
(pag. 406)

* 18 Proba de pasaj trebuie efectuata solutiilor

injectabile, conform FR X prin acul de
seringa nr.:
A. 16
B. 5
C. 15
D. 10
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 512/ FR X)

Pag. 158 din 284

* 19 Uleiurile vegetale folosite ca solventi pentru

preparate injectabile sunt:
A. ulei de floarea soarelui

24 Sticla de tip I se utilizeaza pentru:

A. confectionarea fiolelor

B. ulei de arahide

B. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile,

flacoane care pot fi recuperate

C. ulei de in

C. conditionarea unguentelor

D. ulei de floarea soarelui neutralizat

D. conditionarea comprimatelor

E. ulei de migdale

E. conditionarea capsulelor

(pag. 512/ FR X)

(pag. 456)

20 n starea de alcaloza se administreaza

25 Preparatele perfuzabile se clasifica in functie

de forma farmaceutica in:

A. solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de

clorura de potasiu, n formele usoare

A. solutii apoase

B. carbonat acid de sodiu

B. solutii uleioase

C. acetat de sodiu

C. emulsii U/A

D. lactat de sodiu

D. emulsii A/U

E. solutii acidifiante pe cale orala, n formele mai

grave

E. suspensii apoase

(pag. 518)
21 O solutie injectabila este considerata
izohidrica daca:
A. are un pH egal cu cel al sangelui
B. are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5
C. are un pH usor acid
D. are un pH usor alcalin

(pag. 498)
26 In starea de alcaloza nu se administreaza:
A. carbonat acid de sodiu
B. acetat de sodiu
C. lactat de sodiu
D. solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de
clorura de potasiu in formele usoare

E. are un pH 7,35-7,40

E. perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de

arginina in formele grave

(pag. 436)

(pag. 518)

22 Amestecul tampon acid boric-borax:

27 Emulsiile perfuzabile:
A. sunt de tip A/U

A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru

preparatele injectabile

B. sunt de tip U/A

B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire

C. contin uleiuri vegetale ca faza externa

C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru

preparatele injectabile

D. contin apa distilata pentru preparate parenterale

D. administrat injectabil are proprietati hemolitice

E. este cel mai folosit sistem tampon pentru
preparatele injectabile

E. contin emulgatori tip A/U

(pag. 519)
28 Selectati aminoacizii esentiali:

(pag. 437)

A. leucina

23 Polietilenglicolii, ca solventi pentru

preparatele injectabile:

B. arginina
C. histidina

A. se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600

D. lizina

B. se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000

E. valina

C. se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza

in apa

(pag. 521)

D. se asociaza cu alcoolul si apa

29 Se folosesc ca inlocuitori de plasma:

E. nu sunt miscibili cu alcoolul si apa

A. gelifundolul

(pag. 443)

B. polividona
C. dextranul 1
D. hemacelul
E. plasmagelul
(pag. 525)
Pag. 159 din 284

30 Formele parenterale cu eliberare

conventional sunt:

35 Principalele diferente ntre perfuzii si

preparatele injectabile sunt:

A. solutiile injectabile apoase

A. perfuziile nu contin conservanti antimicrobieni

B. comprimatele pentru solutii injectabile

B. volumul preparatelor injectabile este mai mic

(circa 1-20 ml)

C. pudrele sterile
D. emulsiile uleioase
E. solutiile injectabile uleioase
(pag. 466)
31 Ca emulgatori la prepararea emulsiilor
injectabile se utilizeaza:
A. monogliceride acetilate
B. lactat de sodiu
C. lecitine obtinute din galbenusul de ou
D. acetat de sodiu
E. lecitine obtinute din soia
(pag. 478)
32 In metabolismul reconstituant se folosesc:
A. perfuziile pentru terapia afectiunilor
cardiovasculare
B. perfuzii cu hidrolizate de proteine
C. perfuziile cu aminoacizi
D. perfuziile cu hemacel
E. perfuziile cu dextrani
(pag. 521)
33 Conditiile care trebuie indeplinite de
substantele coloidale nlocuitoare de volum
plasmatic sunt:

C. perfuziile se administreaz numai n spital

D. numai perfuziile sunt preparate sterile
E. volumul perfuziilor este mai mic
(pag. 498)
36 Controlul impuritatilor pirogene nu se
efectueaz prin:
A. urmrirea numrului de globule rosii la iepuri
B. msurarea hipertermiei la soareci, conform FR X
C. urmrirea numrului de globule albe la iepuri
dup injectarea unui preparat pirogen
D. testul Limulus
E. msurarea hipertermiei la iepuri
(pag. 492)
37 Dopurile de cauciuc folosite pentru
nchiderea flacoanelor de sticl multidoz
sau flacoanelor pentru perfuzii ndeplinesc
urmtoarele conditii:
A. sa permita ptrunderea acului seringii fr a
disloca fragmente de dop
B. sa nu-si modifice calittile fizico-chimice prin
sterilizare la autoclav
C. sa fie compatibile cu substantele active
D. sa nu permita ptrunderea acului seringii fr a
disloca fragmente de dop

A. s prezinte presiune coloid-osmotic

E. sa asigure ptrunderea aerului n recipient

B. mas molecular relativ corespunztoare

(pag. 461)

C. solubilitate n ap
D. solubilitate n lipide
E. s nu fie filtrabile renal
(pag. 525)
34 n functie de scopul terapeutic urmrit
perfuziile se clasifica in:
A. emulsii U/A
B. emulsii A/U
C. solutii pentru dializ peritoneal si hemodializ

38 Sterilizarea cu substante gazoase foloseste:

A. -propiolactona
B. oxidul de etilen
C. formaldehida
D. oxigenul
E. dioxidul de carbon
(pag. 412)
39 Conform FR X proba de pasaj nu se aplica

D. perfuzii folosite n metabolismul reconstituant

A. emulsiilor de uz intern

E. solutii apoase

B. suspensiilor cu administrare i.v.

(pag. 498)

C. solutiilor injectabile
D. suspensiilor injectabile
E. pulberilor pentru solutii injectabile
(pag. 512/FR X)

Pag. 160 din 284

40 Nu sunt forme parenterale cu eliberare

conventional:

45 Preparatele parenterale trebuie sa prezinte

urmatoarele calitati obligatorii

A. emulsiile uleioase

A. sterilitate

B. solutiile injectabile uleioase

B. lipsa particulelor insolubile

C. solutiile injectabile apoase

C. apirogenitate

D. pudrele sterile

D. pH=9

E. comprimatele pentru solutii injectabile

E. inocuitate

(pag. 466)

(pag. 399)

41 Perfuziile folosite n metabolismul

reconstituant sunt:

46 Calitatile dorite ale preparatelor parenterale

sunt:

A. cu dextrani

A. izotonie

B. cu aminoacizi

B. izohidrie

C. cu hemacel

C. capacitate tampon

D. cu metronidazol

D. culoare verde

E. cu hidrolizate de proteine

E. toleranta

(pag. 521)

(pag. 399)

42 Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru

preparatele injectabile se realizeaza
urmatoarele determinari:

47 Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea

sterilizanta:
A. filtre din retele poroase solide

A. miros

B. filtre de sticla fritata

B. uniformitatea continutului

C. filtre de azbest

C. endotoxine bacteriene - pirogene

D. filtre presa cu rame

D. culoare

E. filtre Millipore

E. gust

(pag. 421)

(pag. 139)
43 Suplimentul 2004 al FR X prevede
determinarea endotoxinelor bacteriene pirogene pentru:
A. implanturi
B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile

48 Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt

adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la
preparatele parenterale:
A. sunt destinate administrarii prin injectare si
perfuzare in corpul uman sau animal
B. sunt destinate administrarii prin implantare in
corpul uman sau animal

C. concentrate pentru solutii injectabile sau

perfuzabile

C. sunt preparate nesterile

D. preparate perfuzabile

D. sunt preparate sterile

E. preparate injectabile

E. se regasesc in monografia Parenteralia

(pag. 138)

(pag. 135)

44 Nu reprezinta o diferenta ntre perfuzii si

preparatele injectabile:
A. doar perfuziile sunt preparate sterile
B. volumul preparatelor injectabile este mai mare

* 49 In obtinerea preparatelor parenterale, se pot

utiliza conform Suplimentului 2004 al FR X,
urmatoarele categorii de excipienti cu
exceptia:
A. agentilor pentru cresterea solubilitatii

C. volumul preparatelor injectabile este mai mic

(circa 1-20 ml)

B. agentilor coloranti

D. perfuziile se administreaz numai n ambulatoriu

C. agentilor izotonicizanti

E. perfuziile contin conservant

D. agentilor pentru ajustarea pH-ului

(pag. 498)

E. agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizicochimice a substantelor active.

(pag. 135)

Pag. 161 din 284

50 Conform Suplimentului 2004 al FR X pe

eticheta preparatelor parenterale trebuie sa
se mentioneze:
A. concentratia conservantilor antimicrobieni
adaugati

*4

Utilizarea conservantilor antimicrobieni este

obligatorie in cazul:

A. mioticelor
B. solutiilor irigatoare in chirurgia oculara

B. culoarea preparatului parenteral

C. produselor enzimatice folosite intraocular in

timpul operatiilor

C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata

dupa o filtrare finala

D. colirelor multidoza

D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de

pirogene

(pag. 566/Popovici)

E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de

endotoxine bacteriene
(pag. 137)
Tema nr. 32
Preparate oftalmice
Bibliografie asociata temei:
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie
farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.
vol. I pag. 558-601
*1

Cel mai periculos germen la nivel oftalmic:

A. Bacillus stearotermophilus
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Serratia sp.

E. colirelor unidoza
*5

FR X prevede pentru preparatele oftalmice

urmatoarele:

A. solutiile hipotonice se izotonizeaza

B. solutiile coloidale se izotonizeaza
C. solutiile hipertonice se izotonizeaza
D. daca substanta activa este sub 1% (m/m) se
adauga un izotonizant conform formulei de la
Injectabilia
E. daca substanta activa este peste 1% (m/m) se
dizolva in solutii izotonice sterile
(pag. 567/Popovici)
*6

Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii

oftalmice este:

A. valoarea pH-ului sanguin

B. valoarea pH-ului lichidului lacrimal
C. egala cu 7

D. Klebsiela sp.

D. valoarea de pH la care stabilitatea substantei

este optima

E. M. tuberculosis

E. egala cu 10

(pag. 565/Popovici)

(pag. 570/Popovici)

*2

Sterilitatea colirelor este asigurata prin

urmatoarele procedee cu exceptia:

A. prepararii pe cale aseptica

B. sterilizarii
C. adaosului de substante colorante
D. filtrarii sterilizante
E. combinarea procedeelor a), b) si d)
(pag. 566/Popovici)
*3

Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune:

A. are loc la 180 C - 30 minute,

*7

Sterilitatea colirelor este asigurat prin:

A. diferite metode de sterilizare

B. preparare pe cale aseptic
C. adugare de conservanti antimicrobieni
D. sunt corecte doar raspunsurile a si b
E. sunt corecte rspunsurile a, b si c
(pag. 566/Popovici)
*8

Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeaz

n farmacie n recipientul de conditionare
definitiv la:

B. are loc la 140 C - 60 minute,

A. 98-100C timp de 30 de minute

C. are loc la 160 C - 60 minute,

B. etuv la 121C timp de15-20 minute

D. se aplica pentru solutiile apoase,

C. autoclav la 121C timp de 15-20 minute

E. se aplica pentru toate categoriile de forme

farmaceutice oftalmice.

D. etuv la 115C timp de 25-30 minute

(pag. 566/Popovici)

(pag. 566/Popovici)

E. autoclav la 115C timp de 25-30 minute

Pag. 162 din 284

*9

Nu este permis adugarea conservantilor

antimicrobieni colirelor:

* 14 Nu este permis adugarea conservantilor

antimicrobieni colirelor:

A. care contin antibiotice

A. care contin miotice

B. unidoz

B. care contin enzime

C. multidoz

C. multidoz

D. care contin apa potabila

D. unidoz

E. conditionate n recipiente de sticl

E. conditionate n recipiente de sticl

(pag. 566/Popovici)

(pag. 566/Popovici)

* 10 Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci cnd

concentratia substantei active este sub 1%,
se face prin:
A. dizolvarea substantei active n solutii izotonice
sterile
B. dizolvarea substantei active n ap
C. dizolvarea substantei active n solutie de clorur
de sodiu 0,009%

* 15 Agentii vscozifianti folositi n colire trebuie

s ndeplineasc urmtoarele conditii, cu
exceptia:
A. s fie inerti din punct de vedere chimic
B. s fie liposolubili
C. s nu obstrueze cile lacrimale
D. s fie tolerati de mucoasa ocular
E. s permit sterilizarea preparatului oftalmic

D. dizolvarea substantei active n solutii hipertonice

sterile

(pag. 576/Popovici)

E. suspendarea substantei active n solventul

respectiv

16 Adjuvantii folositi la obtinerea colirelor sunt:

(pag. 567/Popovici)
* 11 Ca solventi si vehicule pentru preparatele
oftalmice nu se utilizeaz:
A. solutii tampon izotonice sterile
B. apa distilat proaspt fiart si rcit
C. glicerin
D. ulei de floarea soarelui sterilizat si neutralizat
E. apa pentru preparate injectabile
(pag. 576/Popovici)
12 Sterilitatea colirelor este asigurat prin:

A. agenti solubilizanti
B. vascozifianti
C. corectori de gust
D. corectori de miros
E. corectori de pH
(pag. 576/Popovici)
17 Dextranii:
A. se folosesc numai la otinerea perfuziilor
inlocuitoare de volum plasmatic
B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara
C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape

A. preparare pe cale aseptic

D. sunt macromolecule

B. sterilizare

E. se obtin prin fermentatia zaharozei

C. filtrare sterilizant

(pag. 577/Popovici)

D. adugare de conservanti antimicrobieni

E. sunt corecte rspunsurile a, b, c.
(pag. 566/Popovici)
* 13 Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeaz
n farmacie n recipientul de conditionare
definitiv la:

18 Zefirolul:
A. este clorura de benzalconiu
B. este acetat de clorhexidina
C. se foloseste in concentratii 0,01-0,02%
D. se foloseste in concentratii 1-2%

A. autoclav la 121C timp de 15-20 minute

E. este bactericid pe germeni gram - si gram +

B. 98-100C timp de 30 de minute

(pag. 577/Popovici)

C. etuv la 121C timp de15-20 minute

D. autoclav la 115C timp de 25-30 minute
E. etuv la 115C timp de 25-30 minute
(pag. 566/Popovici)

Pag. 163 din 284

19 Prepararea solutiilor apoase oftalmice in

farmacie presupune urmatoarele etape:

25 Metodele folosite n practic pentru

izotonizarea colirelor sunt:

A. cantarirea substantelor medicamentoase si

auxiliare

A. metode ce utilizeaz formule de calcul

B. obtinerea unei suspensii apoase

C. completarea la volumul prevazut
D. conditionarea primara
E. aplicarea unei etichete de uz intern
(pag. 584/Popovici)
20 Baile oculare nu trebuie sa fie:
A. sterile
B. cu particule in suspensie
C. izotonice
D. izohidrice
E. conditionate in recipiente nesterile
(pag. 587/Popovici)
21 Lentilele de contact moi:

B. metode grafice
C. metode ce utilizeaz tabele
D. metoda celor mai mici ptrate
E. metoda dreptunghiului
(pag. 570/Popovici)
26 Ochiul tolereaz mai bine:
A. solutiile cu pH 7,5-9,5
B. solutiile cu pH 4,5-5
C. solutiile usor acide
D. solutiile usor alcaline
E. solutiile cu pH 5-7,5
(pag. 570/Popovici)
27 Agentii vscozifianti folositi n colire trebuie
s ndeplineasc urmtoarele conditii:

A. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat)

A. s permit sterilizarea preparatului oftalmic

B. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat)

B. s nu obstrueze cile lacrimale

C. au pori de 0,1-0,2 nm

C. s fie tolerati de mucoasa ocular

D. au pori de 2,2-3 nm

D. s fie liposolubili

E. se aplica pe partea interioara a globului ocular

E. s fie inerti din punct de vedere chimic

(pag. 587/Popovici)

(pag. 576/Popovici)

22 Solutiile oftalmice uleioase folosc ca solvent:

28 Plastomerii folositi pentru obtinerea

recipientelor de conditionare pentru colire
prezint urmtoarele dezavantaje:

A. solutia de metilceluloza 1%
B. alcoolul polivinilic
C. gelatina
D. uleiul de ricin
E. uleiul de arahide
(pag. 589/Popovici)
23 Formele farmaceutice oftalmice bioedezive
se prepara sub forma de:
A. comprimate
B. suspensii
C. capsule
D. solutii

A. sunt mai transparenti dect sticla

B. se preteaz foarte bine la operatiile de liofilizare
C. se preteaz foarte putin la operatiile de liofilizare
D. nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer
E. sunt dificili de sterilizat prin cldur
(pag. 581/Popovici)
29 Referitor la suspensiile oftalmice sunt
valabile afirmatiile:
A. sunt utile pentru o prelungire a a actiunii
terapeutice,

E. geluri

B. indicate cnd substantele medicamentoase au

solubilitate limitat n ap,

(pag. 591/Popovici)

C. sunt sterile,

24 Sistemul OCCUSERT:
A. contine pilocarpina baza
B. contine pilocarpina nitrica

D. nu sunt prevzute de FR X,
E. sunt forme farmaceutice solide.
(pag. 589/Popovici)

C. contine un element de control al cedarii

substantei
D. este un sistem terapeutic transdermic
E. contine nitroglicerina
(pag. 593/Popovici)
Pag. 164 din 284

30 Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca

o baz de unguent oftalmic sunt:
A. s fie iritant pentru mucoasa conjunctival

35 Plastomerii folositi pentru obtinerea

recipientelor de conditionare pentru colire
prezint urmtoarele dezavantaje:

B. s nu cedeze usor substanta medicamentoas

A. sunt dificili de sterilizat prin cldur

C. s fie liposolubil

B. sunt mai transparenti dect sticla

D. s se etaleze usor prin miscarea pleoapelor

C. nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer

E. s fie hidrosolubil

D. se preteaz foarte bine la operatiile de liofilizare

(pag. 590/Popovici)

E. se preteaz foarte putin la operatiile de liofilizare

31 Latexurile oftalmice:
A. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat
B. se instileaz n fundul de sac conjunctival
C. sunt dispersii stabile de particule polimerice n
faza apoas

(pag. 581/Popovici)
36 Referitor la suspensiile oftalmice, sunt
valabile afirmatiile:
A. sunt forme farmaceutice solide
B. sunt utile pentru o prelungire a actiunii
terapeutice

D. sunt forme farmaceutice cu eliberare

conventional

C. sunt sterile

E. sunt forme farmaceutice cu actiune prelungit

D. indicate cnd substantele medicamentoase au

solubilitate limitat n ap

(pag. 591/Popovici)
32 Eliberarea substantei active dintr-o form
oftalmic cu eliberare controlat depinde de:
A. natura suportului n care este introdus
substanta medicamentoas

E. nu sunt prevzute de FR X
(pag. 589/Popovici)
37 O baz de unguent oftalmic trebuie s
ndeplineasc urmtoarele conditii:

B. culoarea ochilor

A. s fie hidrosolubil

C. factori biologici

B. s fie liposolubil

D. propriettile fizico-chimice ale substantei

medicamentoase

C. s nu fie iritant pentru mucoasa conjunctival

E. firma productoare

E. s nu cedeze usor substanta medicamentoas

(pag. 592/Popovici)

(pag. 590/Popovici)

33 Metodele folosite n practic pentru

izotonizarea colirelor sunt:

38 Latexurile oftalmice:

A. metoda dreptunghiului
B. metode ce utilizeaz formule de calcul

D. s se etaleze usor prin miscarea pleoapelor

A. sunt dispersii stabile de particule polimerice n

faza apoas

C. metoda celor mai mici ptrate

B. sunt forme farmaceutice cu eliberare

conventional

D. metode ce utilizeaz tabele

C. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlat

E. metode grafice

D. sunt forme farmaceutice cu actiune prelungit

(pag. 570/Popovici)

E. se instileaz n fundul de sac conjunctival

34 Pentru o mai buna tolerabilitate, picaturile

pentru ochi ar trebui sa aiba un pH:
A. 6-7,5
B. usor alcalin
C. usor acid
D. 7,5-9,5
E. 5,5-6,5
(pag. 570/Popovici)

(pag. 591/Popovici)
39 Eliberarea substantei active dintr-o form
oftalmic cu eliberare controlat depinde de:
A. propriettile fizico-chimice ale substantei
medicamentoase
B. factori biologici
C. firma productoare
D. natura suportului n care este introdus
substanta medicamentoas
E. culoarea ochilor
(pag. 592/Popovici)

Pag. 165 din 284

40 Mecanismele de actiune ale agentilor

tensioactivi sunt:

45 Referitor la picaturile oftalmice, care din

urmatoarele afirmatii sunt false:

A. scad tensiunea superficiala marind miscibilitatea

cu lacrimile

A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu

trebuie sa contina conservanti antimicrobieni

B. cresc timpul de contact cu corneea si conjunctiva

B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical

sunt conditionate in recipiente multidoza

C. cresc tensiunea superficiala

D. scad rezistenta barieiei epiteliale
E. scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva
(pag. 574/Popovici)
41 n tratamentul cataractei se utilizeaza colire
cu:

C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii,

examinate in conditii corspunzatoare de
vizibilitate, sunt practic limpezi si lipsite de
impuritati mecanice
D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii
sterile, apoase sau uleioase

A. aminoacizi

E. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta

activa

B. vitamina C

(pag. 129/Supl 2004)

C. apa oxigenata
D. atropina
E. citocrom C
(pag. 575/Popovici)
42 Pentru conditionarea colirelor se folosesc:

* 46 In cazul picaturilor pentru ochi conditionate

in recipiente multidoza, perioada limita de
utilizare dupa deschiderea recipientului (cu
exceptia cazurilor justificate si autorizate) nu
trebuie sa depaseasca:
A. 15 zile

A. celofanul,

B. 4 saptamani

B. plastomerii,

C. 8 saptamani

C. bachelita,

D. 30 zile

D. sticla,

E. 45 zile

E. elastomerii.

(pag. 130/Supl 2004)

(pag. 581/Popovici)
43 Monografii de colire oficinale n FR X:
A. picaturi pentru ochi cu rezorcinol 1%

* 47 Cu exceptia cazurilor justificate si autorizate,

solutiile pentru bai oculare pot fi
conditionate in recipiente multidoza cu o
capacitate de cel mult:

B. picaturi pentru ochi cu sulfat de zinc 0,25%

A. 50 ml

C. picaturi pentru ochi cu sulfat de atropina 1%

B. 100 ml

D. picaturi pentru ochi cu nitrat de argint 1%

C. 150 ml

E. picaturi pentru ochi cu cloramfenicol 0,5%

D. 200 ml

(pag. 711,713/FRX)

E. 250 ml

44 Picaturile oftalmice pot contine urmatoarele

categorii de excipienti:

(pag. 131/Supl 2004)

A. excipienti pentru ajustarea tonicitatii

48 Conform FRX Supliment 2004, preparatele

oftalmice semisolide:

B. excipienti pentru ajustarea vascozitatii

A. sunt unguente, crme sau geluri sterile

C. excipienti pentru ajustarea sau stabilizarea pHului

B. sunt unguente sau crme sterile

D. excipienti pentru scaderea solubilitatii substantei

active

C. contin una sau mai multe substante active

dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent
corspunzatoare

E. excipienti care sa influenteze negativ actiunea

terapeutica a preparatului

D. au un aspect omogen

(pag. 129/Supl 2004)

E. se conserva in recipiente bine inchise

(pag. 133/Supl 2004)

Pag. 166 din 284

49 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt

incorecte:
A. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau
semisolide sterile, de marime si forma
corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul
conjunctival
B. implanturile oftalmice sunt preparate solide sau
semisolide nesterile, de marime si forma
corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul
conjunctival
C. implanturile oftalmice se folosec pentru
obtinerea unui efect local
D. implanturile oftalmice se folosec pentru
obtinerea unui efect sistemic
E. implanturile oftalmice sunt conditionate individual
in recipiente sterile

*2

Solutiile izotonice au:

A. aceeasi concentratie molara

B. aceeasi concentratie procentuala
C. acelasi pH
D. aceeasi concentratie molara si acelasi pH
E. concentratie molara diferita si acelasi pH
(pag. 330)
*3

In formula de calcul De Vries prevazuta in

F.R. X de la monografia de generalitati
"Injectabilia", c, c1, c2 reprezinta:

A. Coeficientii de disociere a substantelor active

B. Raportul dintre concentratia si masa
moleculara relativa a substantei de izotonizat

(pag. 134/Supl 2004)

C. Raportul dintre concentratia % si masa

moleculara relativa a substantei de izotonizat

50 In suplimentul din 2004 al FRX, sunt

prevazute urmatoarele preparate oftalmice:

D. Raportul dintre masa moleculara relativa a

substantei de izotonizat si concentratia %

A. picaturi auriculare
B. solutii bentru bai oculare
C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare
D. preparate oftalmice semisolide
E. implanturi oftalmice
(pag. 127-134/Supl 2004)

E. Raportul dintre masa moleculara relativa a

substantei de izotonizat si concentratia
(pag. 330)
4

Se administreaza endonazal pentru actiune

sistemica, urmatoarele medicamente:

A. Testosteron
B. Cloramfenicol

Tema nr. 33
Preparate nazale

C. Nitroglicerina

Bibliografie asociata temei:

E. Lidocaina

Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie

farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie
farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.
vol. I pag. 320-339
1

Alegerea pH-ului unei erine lichide se va

efectua in functie de afectiunea nazala tratata
astfel:

A. in cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite,

pH-ul creste spre domeniul alcalin
B. in cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite,
pH-ul scade spre acid
C. in inflamatii creste spre domeniul alcalin
D. in inflamatii scade spre domeniul acid

D. Nicotina
(pag. 332)
*5

Solventii indicati pentru preparate nazale

sunt:

A. Solutia izotonica de NaCl 9%

B. Solutia de glucoza 50%
C. Parafina lichida
D. Polietilenglicoli lichizi
E. Uleiul de floarea soarelui cu indice de aciditate
de cel putin 0,2
(pag. 332,333)
*6

Conform F.R. X pH-ul picaturilor de nas

trebuie sa fie cuprins intre:

A. 5-6,5
B. 5-7,5

E. doar in rinite alergice pH-ul scade spre domeniul

acid, iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre
domeniul alcalin

C. 6-7,5

(pag. 330)

E. 6-8,5

D. 5-8
(pag. 823/ FR X)

Pag. 167 din 284

*7

Conform F.R. X conservarea picaturilor de

nas se face:

A. In recipiente inchise etans prevazute cu sistem

picurator
B. In recipiente bine inchise la cel mult 25 grade
Celsius prevazute cu sistem picurator
C. In recipiente inchise etans la cel mult 25 grade
Celsius prevazute cu sistem picurator

11 Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa

indeplineasca urmatoarele cerinte:
A. Sa fie hidrosolubili
B. Sa fie liposolubili
C. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala
D. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar
E. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si
farmacologic

D. In recipiente bine inchise prevazute cu sisteme

de picurare

(pag. 333)

E. In recipiente inchise etans, ferite de lumina, la cel

mult 25 grade Celsius

12 Conservantii antimicrobieni folositi la

prepararea erinelor sunt:

(pag. 824/ FR X)
*8

F.R. X prevede urmatoarele picaturi pentru

nas:

A. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina

0,1%
B. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 1%
C. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina
0,1
D. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 10

E. F.R. X nu prevede nici o monografie de picaturi

pentru nas
(pag. 824/ FR X)
*9

Conform F.R. X picaturile pentru nas cu

clorhidrat de nafazolina 0,1% se pastreaza la:

A. Venena
B. Separanda

A. Clorura de benzalconiu 1%
B. Tiomersalul 0,02%
C. Clorbutanolul 0,05-0,1%
D. Nipagin si nipasol 0,01-0,02%
E. Clorocrezol 0,05-0,1%
(pag. 334)
13 Ca agenti de marire a vascozitatii, la
prepararea erinelor se folosesc
A. Carbopolii
B. Metilceluloza
C. Guma arabica
D. Guma tragacanta
E. Carboximetilceluloza sodica
(pag. 337)
* 14 Mucoasa nazala are o permeabilitate:

C. Deoarece contine o substanta toxica, se

pastreaza la Separanda

A. Relativ crescuta atat pentru moleculele de

substante hidrofile cat si lipofile

D. Deoarece contine o substanta puternic activa, se

pastreaza la Venena

B. Relativ scazuta atat pentru moleculele de

substante hidrofile cat si lipofile.

E. Nici o varianta

C. Relativ crescuta doar pentru substantele hidrofile

(pag. 824/ FR X)

D. Relativ crescuta doar pentru substantele lipofile

* 10 Pentru ajustarea pH-ului, in cazul picaturilor

de nas oficinale cu nafazolina se foloseste:
A. Tampon acetat
B. Tampon citrat
C. Tampon fosfat
D. T.H.A.M

E. Relativ scazuta doar pentru substantele hidrofile

(pag. 337)
15 La nivelul nucoasei nazale:
A. Unele substante active sunt inactivate datorita
efectului de prim pasaj hepatic
B. Unele substante active sunt activate datorita
efectului de prim pasaj hepatic

E. Nu se foloseste nici un tampon pentru ajustarea

pH-ului

C. Se evita efectul de prim pasaj hepatic

(pag. 330)

D. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei

aminopeptidazelor
E. Are loc un pseudoefect al primului pasaj
(pag. 337)

Pag. 168 din 284

16 Biodisponibilitatea formelor farmaceutice

nazale poate fi modificata de diferite
afectiuni ca:

21 FR X nu menioneaz ca monografii
individuale de picturi pentru nas soluia de:
A. clorhidrat de efedrin 0,1%

A. Raceli

B. clorhidrat de nafazolin 0,1%

B. Deviatie de sept nazal

C. clorhidrat de nafazolin 0,2%

C. Poliartrita reumatoida

D. clorhidrat de nafazolin 1%

D. Rinite virale

E. clorhidrat de pseudoefedrin 0,2%

E. Rinite alergice si cronice

(pag. 824/ FR X)

(pag. 338)
17 n plus, fa de soluii, la prepararea erinelor
se ine seam i de:

* 22 Conform FR X la prepararea picturilor

pentru nas este contraindicat folosirea ca
solvent a :

A. pH (pentru erinele lichide);

A. soluiilor apoase izotonice

B. izotonie (pentru erinele soluii);

B. soluiilor apoase hipertonice

C. eficacitate terapeutic;

C. soluiilor apoase hipotonice

D. realizarea unei toxiciti locale;

D. uleiului de floarea soarelui neutralizat

E. scderea rapid a coninutului n substana

activ.

E. parafinei lichide

(pag. 329)
* 18 Pe cale nazal nu se administreaz:

(pag. 824/ FR X)
23 Pentru obinerea preparatelor rinologice
lichide se prefer un vehicul:

A. sisteme bioadezive nazale

A. izotonic

B. microsfere nazale

B. tamponat la pH 7,5-8

C. sisteme membranare sau rezervoare

C. neiritant

D. unguente nazale

D. netoxic

E. alveoconuri

E. uor hipertonic

(pag. 320)

(pag. 329,332)

19 Conform FR X pH-ul picturilor apoase

pentru nas nu este:

24 n formularea erinelor soluii se inea seama

de urmtorii factori:

A. acid

A. pH

B. alcalin

B. culoare

C. neutru

C. izotonie

D. cuprins ntre 6-7,5

D. miros

E. cuprins ntre 4-7,5

E. vascozitate

(pag. 823/ FR X)

(pag. 329)

* 20 Conform FR X la prepararea erinelor se

folosesc urmtoarele substane auxiliare cu
excepia:
A. solubilizanilor
B. agenilor pentru ajustarea pH-ului
C. ageni pentru creterea vscozitii

* 25 Referitor la pH-ul erinelor este fals afirmaia:

A. influeneaz clearance-ul muco-ciliar
B. influeneaz epiteliul mucoasei nazale
C. asigur stabilitatea substanei medicamentoase
D. asigur eficacitatea terapeutic

D. conservanilor antimicrobieni potrivii

E. nu influeneaz biodisponibilitatea substanei

medicamentoase

E. agenilor pentru scderea vscozitii

(pag. 330)

(pag. 823/ FR X)

Pag. 169 din 284

26 Va crete spre alcalin pH-ul erinelor lichide

folosite n tratamentul urmtoarelor afeciuni:

31 Solvenii folosii la prepararea erinelor:

A. rinite acute

A. sa corespunda conditiilor de calitate din

farmacopee

B. rinite alergice

B. sa asigure stabilitatea substanelor ncorporate

C. sinuzite

C. sa nu reacioneze cu substanele asociate i cu

recipientul

D. inflamaii
E. toate rspunsurile sunt corecte
(pag. 330)
27 Sistemele tampon folosite n cazul erinelor,
pentru ajustarea pH-ului la valorile
fiziologice, sunt:

D. sa fie miscibili cu mucusul nazal

E. sa aiba aciune farmacologic proprie
(pag. 332)
32 Controlul calitii erinelor, conform FR X,
cuprinde:

A. fosfat monosodic/fosfat disodic

A. determinarea pH-ului

B. acid citric/citrat de sodiu

B. masa total pe recipient

C. acid boric/borax

C. dozarea substanei active

D. trimetamol

D. determinarea coninutului n solvent

E. rezorcin

E. determinarea volumului preparatului

(pag. 330)

(pag. 823)

28 Sistemul tampon acid boric/borax:

* 33 Erinele se mai numesc:

A. se utilizeaz pentru tamponarea erinelor lichide

A. nasoguttae

B. nu se utilizeaz pentru tamponarea erinelor

lichide

B. otoguttae
C. solutii

C. influeneaz negativ clearance-ul mucociliar

D. oculoguttae

D. la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea

micrii ciliare

E. auristillae

E. la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea

micrii ciliare

(pag. 322)
* 34 Mentionati anexele cavitatii nazale:

(pag. 330)

A. piramida nazala

29 Condiiile obligatorii pentru materiile prime

folosite la prepararea erinelor sunt:

B. cavitatile nazale
C. narile

A. s influeneze negativ clearance-ul mucociliar

D. glandele sudoripare

B. s nu lezeze mucoasa nazal

E. sinusurile paranazale

C. s nu irite mucoasa nazal

(pag. 322)

D. dac sunt insolubile s aib un diametru mai mic

de 50m
E. s nu influeneze negativ clearance-ul mucociliar
(pag. 332)
30 Administrarea transnazal pentru aciunea
sistemic se face pentru urmtoarele clase
terapeutice:

* 35 Urmtoarele enzime nu sunt continute in

secretiile din celulele mucusului nazal:
A. anhidraza carbonica
B. lizozim
C. leucinaminpeptidaza
D. monooxigenaza

A. medicamente cardiovasculare

E. alcooldehidrogenaza

B. hormoni

(pag. 325,326)

C. prostaglandine
D. analgezice

* 36 Miscarea cililor vibratili care acopera epiteliul

mucoasei nazale nu este influentat de:

E. antipiretice

A. saruri coloidale de argint

(pag. 332)

B. adrenalina
C. apa distilata
D. mentol
E. efedrina
(pag. 331)
Pag. 170 din 284

* 37 In terapia endonazala nu se utilizeaza

urmatoarele clase de medicamente:
A. hormoni
B. antihistaminice
C. anestezice locale
D. anestezice generale
E. prostaglandine
(pag. 332)
* 38 Referitor la agentii folositi pentru marirea
vascozitatii erinelor, sunt adevarate
afirmatiile:

42 Calea transcelulara a pasajului transnazal:

A. este importanta pentru absorbtia substantelor
lipofile
B. este importanta pentru absorbtia substantelor
hidrofile
C. implica un transport activ al substantelor active
D. implica un transport pasiv al substantelor active
E. implica trecerea prin membrana celuleor apicale
(pag. 338)
43 Clasificarea medicamentelor rinofaringiene
are la baza criteriile urmatoare:

A. scad timpul de contact cu mucoasa nazala

A. natura solventului

B. se folosesc sub forma de solutii concentrate

B. culoarea recipientului de conditionare primara

C. sunt substante liposolubile

C. durata efectului terapeutic

D. nu sunt inerti farmacologic

D. actiunea terapeutica

E. maresc timpul de contact cu mucoasa nazala

E. modul de administrare

(pag. 333)

(pag. 322)

* 39 Nu se utilizeaza ca promotori de absorbtie

nazala:

44 In functie de modul de administrare

medicamentele rinofaringiene se clasifica in:

A. laurilsulfat de sodiu

A. spalaturi

B. saponine

B. forme oficinale

C. acid oleic

C. instilatii

D. metilceluloza

D. inhalatii

E. bacitracina

E. erine multidoze

(pag. 334)

(pag. 322)

40 La administrarea medicamentelor pe
mucoasa nazala apar dificultati la trecerea
prin bariera:

45 Primele forme farmaceutice utilizate petru

tratarea afectiunilor nazale au fost:
A. microsferele nazale

A. hematoencefalica

B. gelurile bioadezive

B. fizica

C. inhalatiile

C. temporara

D. fumigatiile

D. reprezentata de epiderm

E. sisteme bioadezive pulverulente

E. chimica

(pag. 321)

(pag. 337)
41 Conditiile de absorbtie transnazala sunt
modificate de:

46 La nivelul mucoasei nazale se aplica pentru

actiunea sistemica urmatoarele clase
terapeutice:

A. consideratii de formulare

A. antiinfectioase

B. parametrii fizico-chimici ai recipientului de

conditionare secundara

B. antiinflamatoare
C. vaccinuri

C. forma farmaceutica

D. parasimpatolitice

D. parametrii fizico-chimici ai substantei

medicamentoase
E. starea foselor nazale

E. cardiovasculare
(pag. 322)

(pag. 338)

Pag. 171 din 284

47 Epiteliul respirator contine urmatoarele tipuri

de celule:
A. cilindice ciliate
B. cilindrice neciliate
C. calciforme
D. bazale
E. romboidale

Tema nr. 34
Suspensii farmaceutice
Bibliografie asociata temei:
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala,
Ed. Dacia, 2001.
pag. 475-481
*1

(pag. 324)
48 Urmatoarele categorii de preparate nazale
sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X:
A. creioane nazale
B. solutii pentru spalaturi nazale
C. pulberi nazale
D. picaturi nazale
E. comprimate nazale
(pag. 121)
49 Conform Suplimentului 2004 al FR X pe
eticheta preparatelor nazale trebuie sa se
mentioneze:

Intr-o suspensie, viteza de sedimentare a

particulelor solide poate fi micsorata prin:

A. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice

B. cresterea diferentei de densitate intre cele doua
faze
C. scaderea concentratiei fazei solide
D. scaderea gradului de dispersie
E. scaderea vascozitatii mediului de dispersie
(pag. 477)
*2

Urmatorii factori nu influenteaza stabilitatea

unei suspensii:

A. solubilitatea in apa a fazei dispersate

B. gradul de hidratare

A. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni

adaugati

C. vascozitatea mediului de dispersie

B. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati

E. volumul suspensiei

C. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati

(pag. 477)

D. ca preparatul nu este steril

E. cand este cazul, ca preparatul este steril

D. sarcina electrica a particulelor fazei interne

*3

Caracteristicile particulelor suspendate in

suspensiile floculate sunt:

(pag. 122)

A. nu sunt entitati individuale

50 Stabiliti care din urmatoarele determinari nu

sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X
in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale:

B. au viteza de sedimentare mica

A. uniformitatea masei

C. sunt entitati individuale

D. formeaza lent sedimentul

B. sterilitatea

E. duc la obtinerea unui sediment greu de

redispersat

C. masa sau volumul eliberat

(pag. 478)

D. uniformitatea continutului

*4

E. uniformitatea dozei eliberate

(pag. 126)

La prepararea suspensiilor de uz intern nu se

folosesc:

A. conservanti antimicrobieni
B. aglutinanti
C. aromatizanti
D. coloranti
E. edulcoloranti
(pag. 479)
*5

Gradul de floculare al unei suspensii se

determina prin:

A. masurarea volumului de sediment format

B. conductimetric
C. metoda diluarii
D. determinarea indicelui de refractie
E. metoda colorarii
(pag. 478)
Pag. 172 din 284

*6

Viteza de sedimentare a particulelor unei

suspensii poate fi scazuta prin:

* 11 Viteza de sedimentare a particulelor solide

dintr-o suspensie, scade prin:

A. cresterea gradului de dispersie

A. scderea concentratiei fazei solide

B. scaderea concentratiei fazei disperse

B. scderea gradului de dispersie

C. scaderea vascozitatii mediului de dispersie

C. scderea vscozittii mediului de dispersie

D. folosirea de polimeri hidrofili

D. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice

E. utilizarea tensioactivilor in cantitate mare

E. cresterea diferentei de densitate ntre cele dou

faze

(pag. 477)
*7

Conform FR X substantele auxiliare folosite

la prepararea suspensiilor sunt urmatoarele,
cu exceptia:

(pag. 477)
* 12 Stabilitatea unei suspensii este influentat
de urmatorii factori, cu exceptia:

A. agentilor de floculare

A. gradului de hidratare

B. colorantilor

B. solubilitatii n ap a fazei dispersate

C. conservantilor antimicrobieni potriviti

C. volumului suspensiei

D. umectantilor

D. vscozitatii mediului de dispersie

E. adsorbantilor

E. sarcinii electrice a particulelor fazei interne

(pag. 893/FR X)

(pag. 477)

*8

Afirmatii adevarate despre suspensiile

farmaceutice, conforn FR X:

A. sunt preparate farmaceutice lichide sau

semisolide

* 13 Conform FR X pe etichetele recipientelor

care contin suspensii trebuie sa se
mentioneze urmatoarele:
A. a se pastra la 4C

B. sunt constituite din una sau mai multe substante

active insolubile suspendate in mediu de
dispersie

C. a se pastra ferit de umiditate

C. 90% din particulele examinate au diametru de

cel mult 150 micrometri

E. a se agita nainte de administrare

D. 90% din particulele examinate au diametru de

cel mult 25 micrometri
E. substante auxiliare folosite: diluanti, adsorbanti,
agenti tensioactivi
(pag. 893/ FR X)
*9

Formularea suspensiilor farmaceutice are

urmatoarele obiective cu exceptia:

A. reducerea vitezei de sedimentare

B. reducerea fenomenului de crestere a cristalelor
C. asigurarea redispersarii omogene
D. evitarea sedimentarii
E. reducerea cimentarii
(pag. 475)
* 10 Obtinerea fazei insolubile la prepararea
suspensiilor nu se face prin:
A. precipitarea cu solventi organici
B. precipitarea prin modificarea pH-ului
C. precipitarea prin dubla descompunere

B. a se pastra la temperatura camerei

D. a se pastra n recipiente nchise etans
(pag. 894/ FR X)
14 Comportamentul particulelor unei suspensii
este influentat de urmatorii factori :
A. culoarea substantei suspendate
B. forma solvatata
C. forma amorfa
D. starea anhidra
E. structura cristalina
(pag. 476)
15 La prepararea suspensiilor obtinerea fazei
insolubile se face prin:
A. precipitare prin dubla descompunere
B. precipitarea prin modificarea pH-ului
C. precipitarea cu solventi organici
D. triturare la mojar
E. procedeul sedimentarii
(pag. 476)

D. procedeul sedimentrii
E. triturare la mojar
(pag. 476)

Pag. 173 din 284

* 16 Afirmatii adevarate despre suspensiile

defloculate

21 Suspensiile prezinta urmatoarele avantaje:

A. sedimentarea se face lent

A. pot fi administrate usor persoanelor cu dificultati

de ingrijire

B. sedimentul e foarte usor de redispersat

B. evitarea gustului neplacut al substantelor active

C. viteza de sedimentare e mare

C. se pot administra substante greu solubile in apa

D. sedimentarea nu se realizeaza individual

D. procesele de degradare ale substantelor active

sunt mai reduse

E. particulele dispersate nu sunt ca entitati

individuale

E. aparitia sedimentelor cimentate

(pag. 476)

(pag. 475)

17 Metode de obtinere a suspensiilor floculate:

22 Pulverizarea unei substante solide duce la

obtinerea de particule cu urmatoarele
caracteristici:

A. cu ajutorul substantelor tensioactive

B. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul
este mai dificil de realizat

A. stare energetica scazuta la suprafata

C. prin agitare foarte puternica

B. nu au tendinta de aglomerare

D. prin adaugare de emulgatori

C. stare energetica crescuta la suprafata

E. floculare prin controlul sarcinii electrice a

particulelor

D. tendinta de adsorbtie a aerului

(pag. 478)

(pag. 476)

18 Calitatea suspensiilor se controleaza prin

determinarea:

23 Referitor la flocularea suspensiilor cu

substante tensioactive, sunt adevarate
afirmatiile:

A. gradului de coalescenta

E. mai dificil de dispersat in apa

B. marimii particulelor

A. se folosesc tensioactivi ionici

C. potentialului zeta

B. particule individuale trebuie acoperite integral cu

filmul de tensioactiv

D. vascozitatii
E. vitezei de sedimentare
(pag. 480)
* 19 Obtinerea suspensiilor sterile se realizeaza
prin:

C. se folosesc tensioactivi neionici: tween,span

D. particulele individuale sa nu fie integral acoperite
cu filmul de tensioactiv
E. este necesara o cantitate foarte mare de
tensioactiv

A. preparare pe cale aseptica

(pag. 478)

B. filtrare

24 Flocularea suspensiilor cu ajutorul

polimerilor hidrofili:

C. sterilizare la etuva
D. sterilizare la autoclav

A. foloseste tween sau span

E. folosirea de materii prime nesterile

B. polimerii hidrofili realizeaza o scadere a

vascozitatii mediului de dispersie

(pag. 480)
20 Pentru determinarea marimii particulelor
fazei solide a unei suspensii se foloseste:

C. este mai dificil de realizat fata de alte metode de

floculare
D. foloseste lanolina

A. pipeta Andreasen

E. necesita tensioactivi neionici

B. masurarea volumului sediment

(pag. 479)

C. microscopul cu micrometru ocular etalonat

D. cernarea cu site standardizate

25 Factori care nu influenteaza stabilitatea fizica

a suspensiilor:

E. numaratorul Coulter

A. umectarea particulelor

(pag. 480)

B. densitatea fazelor
C. gustul suspensiei
D. dimensiunea particulelor
E. culoarea suspensiei
(pag. 477)

Pag. 174 din 284

26 Prepararea suspensiilor defloculate :

A. se face prin dispersarea substantei
medicamentoase

30 Precizati factorii dependenti de substanta

activa care influenteaza comportamentul
particulelor in suspensie:

B. se prepara prin cristalizare controlata

A. structura cristalina

C. se controleaza sarcina electrica a particulelor cu

ajutorul unui electrolit

B. tipul de emulgator folosit

C. cresterea temperaturii

D. se utilizeaza substante tensioactive

D. forma amorfa ori cristalina

E. se face cu polimeri hidrofili

E. polimorfismul

(pag. 479)

(pag. 476)

27 Flocularea prin controlul sarcinii electrice:

31 Prepararea suspensiilor se face prin:

A. se utilizeaza un electrolit cu sarcini de semn

contrar particulelor suspendate

A. dispersarea pulberilor intr-un vehicul

B. este dificil de realizat

B. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie

intr-un vehicul

C. cresterea valentei ionilor creste capacitatea de

floculare

C. precipitarea substantelor medicamentoase in

vehicul

D. cresterea valentei ionilor scade capacitatea de

floculare

D. folosirea unui emulgator corespunzator

E. ionii monovalenti sunt de 10 ori mai eficienti

decat ionii bivalenti

(pag. 476)

(pag. 478)

32 Suspensiile defloculate se caracterizeaza

28 In realizarea flocularii prin controlul sarcinii

electrice a particulelor cu ajutorul unui
electrolit se pot folosi ca agenti floculanti :

E. metoda gumei uscate sau continentala

A. particule dispersate sub forma de entitati

individuale in vehicul
B. viteza de sedimentare mare

A. methocel

C. grad ridicat de impachetare al particulelor

B. clorura de aluminiu

D. sedimentul se formeaza rapid

C. lauril sulfat de sodiu

E. particulele sunt puternic legate intre ele

D. polioxietilen monostearat

(pag. 476)

E. fosfatul dipotasic

33 Suspensiile-picaturi pentru ochi, conform FR

X

(pag. 478)
29 Conform FR X marimea particulelor unei
suspensii :
A. se determina prin examinarea a 100 mg
substanta activa suspendata la microscop
B. 90% din particule au diametru maxim 50
micrometri
C. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au
diametru maxim 25 micrometri
D. 10% din particulele examinate au diametru max
100 micrometri
E. se determina prin examinarea a 10 g substanta
activa suspendata, la microscop
(pag. 893)

A. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin

agitare
B. 90% din particulele examinate trebuie sa
prezinte un diametru de maxim 25 micrometri
C. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine
inchise
D. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul
conservantilor antimicrobieni
E. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte
un diametru de maxim 50 micrometri
(pag. 710)
* 34 Urmtorii factori, dependenti de substanta
activa, nu influenteaz comportamentul
particulelor solide dintr-o suspensie
A. structura cristalina
B. starea anhidr
C. forma amorf
D. forma solvatat
E. culoarea substantei suspendate
(pag. 476)

Pag. 175 din 284

35 n suspensiile defloculate:

40 Avantajele suspensiilor:

A. particulele dispersate nu sunt ca entitti

individuale

A. posibilitatea administrrii de substante cu

solubilitate redus n ap

B. sedimentarea se realizeaz individual

B. procesele de degradare ale substantelor active

sunt mai reduse

C. viteza de sedimentare e mare

D. sedimentarea se face ncet
E. sedimentul este foarte usor de redispersat

C. evitarea gustului neplcut al substantelor active

D. aparitia sedimentelor cimentate

(pag. 476)

E. pot fi administrate usor persoanelor cu dificultti

de nghitire

36 Nu reprezinta metoda de obtinere a

suspensiilor floculate:

(pag. 475)

A. realizarea floculrii prin controlul sarcinii electrice

a particulelor

41 n formularea suspensiilor se tine seama de:

A. sedimentarea particulelor
B. cresterea mrimii particulelor

B. realizarea floculrii cu ajutorul substantelor

tensioactive

C. obtinerea unei suspensii floculate

C. realizarea floculrii cu ajutorul polimerilor hidrofili

D. obtinerea unei suspensii defloculate

D. realizarea floculrii prin metoda gumei umede

E. de alti factori, nu de cei enumerati mai sus

E. realizarea floculrii prin adugare de emulgatori

(pag. 475)

(pag. 478)
37 Controlul calittii suspensiilor nu implic
determinarea:

42 Particulele obtinute prin pulverizarea unei

substante solide:
A. au stare energetic crescut la suprafat

A. mrimii particulelor

B. nu au stare energetic

B. vitezei de sedimentare

C. nu au tendint de aglomerare

C. culorii preparatului

D. au tendint de adsorbtie a aerului

D. vscozittii

E. sunt mai usorl de dispersat n ap

E. gradului de coalescent

(pag. 476)

(pag. 480)
38 Sterilitatea suspensiilor nu se poate obtine
prin:
A. sterilizare la autoclav

* 43 In cazul substantelor puternic active sau

toxice, masa prelucrata sub forma de
suspensie, conform FR X, nu trebuie sa
depaseasca doza maxima pentru:

B. sterilizare la etuv

A. 3 zile

C. filtrare

B. 5 zile

D. folosirea de materii prime nesterile

C. 12 ore

E. prepararea pe cale aseptic

D. 24 de ore

(pag. 480)

E. 11 zile

39 Mrimea particulelor fazei solide a unei

suspensii se determin folosind:
A. microscopul portabil

(pag. 894/ FR X)
44 Conform FR X suspensiile administrate
intern pot contine:

B. cernerea cu site nestandardizate

A. microorganisme

C. numrtorul Coulter

B. aglutinanti

D. pipeta Andreasen

C. corectori de gust

E. msurarea volumului sedimentului

D. corectori de miros

(pag. 480)

E. adsorbanti
(pag. 893/ FR X)

Pag. 176 din 284

* 45 Afirmatii adevarate despre suspensiile

oftalmice:
A. 90% din particulele examinate au diametrul de
cel mult 25 m
B. 90% din particulele examinate au diametrul de
50 m
C. 10% din particulele examinate au diametrul de
cel mult 25 m
D. 10% din particulele examinate au diametrul de
cel mult 150 m
E. 90% din particulele examinate au diametrul de
cel mult 15 m
(pag. 710/ FR X)
46 Flocularea corespunzatoare se manifesta la
urmatoarele concentratii ale ionilor:
A. 25-150 milimoli/litru pentru ioni monovalenti.
B. 200-300 milimoli/litru pentru ioni monovalenti
C. 1-3 milimoli/litru pentru ioni bivalenti

* 50 Referitor la suspensiile farmaceutice sunt

adevarate afirmatiile:
A. au monografie de generalitati in FR X
B. nu au monografie de generalitati in FR X
C. au monografie de generalitati in Suplimentul
2004 al FR X
D. au monografii individuale in Suplimentul 2004 al
FR X
E. au monografii individuale in FR X
(pag. 893)
Tema nr. 35
Preparate semisolide pentru aplicatii cutanate
Bibliografie asociata temei:
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala,
Ed. Dacia, 2001.
pag. 513-538
*1

D. 0,001-0,005 milimoli/litru pentru ioni trivalenti

Scopul terapiei medicamentoase

dermatologice este:

E. 0,5-2 milimoli/litru pentru ioni bivalenti

A. instalarea unor stari patologice

(pag. 478)

B. modificarea sau ajustarea functiei de bariera a

pielii

* 47 Suspensiile farmaceutice sunt:

C. scaderea functiei bariera mecanica

A. sisteme disperse eterogene

D. scaderea functiei bariera antimicrobiana a pielii

B. sisteme disperse omogene

E. subtierea stratului cornos

C. sisteme disperse mecanice

(pag. 517/Leucuta)

D. forme farmaceutice solide

E. destinate numai administrarii interne
(pag. 475)
* 48 Reprezinta fenomene de instabilitate pentru
suspensiile farmaceutice:

*2

Scaderea absorbtiei percutanate este redusa

in cazurile urmatoare:

A. psoriazis
B. cheratinizarea excesiva
C. ranile penetrante

A. cremarea

D. jupuirea pielii

B. ecremarea

E. infectiile cutanate

C. coalescenta

(pag. 524/Leucuta)

D. agregarea particulelor si sedimentarea

E. topirea fazei solide
(pag. 475)
* 49 Comportamentul particulelor aflate in
suspenie nu este influentat de:

*3

Afirmatii adevarate despre sistemele

terapeutice transdermice:

A. cedeaza substanta activa cu o viteza ce nu

poate fi controlata
B. folosesc calea cutanata pentru efecte locale

A. structura cristalina a acestora

C. contin substante active intr-un rezervor

B. starea anhidra a acestora

D. sunt forme farmaceutice transparente

C. gustul preparatului

E. cedarea substantelor active este influentata de

variabilele de la locul de absorbtie

D. polimorfismul substantei active

E. forma amorfa sau cristalina a acestora

(pag. 521/Leucuta)

(pag. 476)

Pag. 177 din 284

*4

Afirmatii adevarate despre absortia

percutanata:

*9

Referitor la paste este adevarat ca:

A. este un proces de difuziune activ

A. faza apoasa depaseste 25% din masa

unguentului

B. decurge contrar gradientului de concentratie

B. pe tegumente realizeaza film opac

C. nu depinde de factori fizico-chimici caracteristici

substantei madicamentoase

C. in FR X este oficinal unguentul cu oxid de zinc

1%

D. nu depinde de starea pielii

D. nu au efect de filtru solar

E. este un proces de difuzie pasiv

E. au proprietati absorbante pentru diferite noxe

deoarece suprafata particulelor solide continute
este redusa

(pag. 520/Leucuta)
*5

Urmatoarele substante active sunt folosite ca

antiseboreice in terapia locala cu exceptia:

A. substantelor astringente
B. antibioticelor
C. substantelor cheratolitice
D. substantelor degresante
E. substantelor reducatoare
(pag. 518/Leucuta)
*6

Substantele active se absorb transepidermic

astfel:

A. prin peretii foliculilor pilosi

B. prin glandele sebacee

(pag. 533/Leucuta)
10 La obtinerea unguentelor acceleratorii de
penetrare:
A. sunt incompatibili cu substantele active
B. au actiune farmacologica
C. scad temporar capacitatea bariera a pielii
D. nu trebuie sa permita pierderea unor
componente ale lichidelor biologice
E. sunt alergeni
(pag. 527/Leucuta)
11 Afirmatii adevarate despre bazele de unguent
lavabile:

C. prin glandele sudoripare

A. pot fi anhidre sau hidratate de tip U/A

D. prin stratul cornos, intra sau intercelular

B. se numesc si evanescente

E. raspunsurile corecte sunt c si d

C. formeaza un film care nu este ocluziv dupa

aplicare pe piele

(pag. 519/Leucuta)
*7

Referitor la paste este adevarat ca:

A. sunt baze de unguent lavabile

D. se indeparteaza doar prin spalare cu apa si

sapun

B. au continut redus de substante insolubile solide

E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lana

hidrata

C. filmul format pe tegument este transparent

(pag. 532/Leucuta)

D. in compozitia lor se asociaza ZnO, talc, amidon

E. sunt mai grase decat unguentele
(pag. 533/Leucuta)
*8

Afirmatii corecte referitoare la sistemele

terapeutice transdermice:

A. viteza de eliberare a substantei active este

influentata de variabilele de la locul de absorbtie

* 12 Caracteristicile acceleratorilor de penetrare

utilizati la obtinerea unguentelor:
A. cresc temporar capacitatea de bariera a pielii
B. au actiune farmacologica
C. sunt alergizanti
D. scad temporar capacitatea bariera a pielii

B. sunt sisteme farmaceutice cu cedare controlata

E. nu trebuie sa permita pierderea unor

componente ale lichidelor biologice

C. folosesc calea cutanata pentru efecte locale

(pag. 527/Leucuta)

D. au actiune rapida
E. cinetica este intotdeauna de ordinul1
(pag. 523/Leucuta)

Pag. 178 din 284

13 Factori dependenti de natura chimica a

substantei madicamentoase care
influenteaza transferul cutanat:

18 Se pot folosi ca promotori ai absorbtiei

percutanate urmatoarele substante:
A. dimetilsulfoxid

A. coeficientul de repartitie U/A

B. propilenglicol

B. coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul

C. dimetilacetamida

C. activitatea termodinamica a substantei

medicamentoase

D. dimetilformamida

D. prezenta unei duble legaturi C2-C3

E. clearance-ul substantei medicamentoase dupa
traversarea stratului cornos
(pag. 525/Leucuta)
14 Bazele de absorbtie hidratate:
A. se numesc si coldcreme
B. sunt amestecuri de polietilenglicoli cu mase
moleculare mici si mari
C. Sunt emulsii apa/ulei
D. unguentul emulgator este un astfel de exemplu

E. miristat de izopropil
(pag. 527/Leucuta)
19 Elemente mai importante care infuenteaza
transferul percutanat:
A. coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul
B. activitatea termodinamica a substantei
medicamentoase
C. clearance-ul substantei medicamentoase dupa
traversarea stratului cornos
D. natura chimica a substantei medicamentoase
E. cantitatea de excipient folosita

E. lanolina hidratata cu 25% apa este un astfel de

exemplu

(pag. 525/Leucuta)

(pag. 532/Leucuta)

20 Afirmatii corecte privind bazele de unguent

lavabile:

15 Bazele de unguent lavabile:

A. pot fi baze anhidre
B. pot fi hidratate de tip U/A
C. pot fi hidratate de tip A/U
D. se mai numesc si crme
E. dupa evaporarea apei formeaza un film continuu
si hidrofob
(pag. 532/Leucuta)
16 Unguentele trebuie sa indeplineasca
urmatoarele criterii de calitate:
A. instabilitate fizica
B. prezenta caracterului sensibilizant

A. prin incorporarea de substante grase pot avea

caracter emolient
B. dupa evaporarea apei ramane un film
semipermeabil
C. unguentul emulgator hidratat este o baza de tip
emulsie U/A
D. lanolina hidratata cu 25% apa este o baza
lavabila
E. dupa evaporarea apei ramane un film continuu si
hidrofob
(pag. 523/Leucuta)
21 Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare
la bazele de absorbtie:

C. puritate

A. sunt anhidre si hidratate

D. eficienta-efect terapeutic bun

B. cele hidratate au proprietati emoliente

E. stabilitate fizico-chimica

C. unguentul simplu este un vehicul anhidru

constituit din vaselina-lanolina (10:90)

(pag. 533/Leucuta)
17 Biodisponibilitatea cutanata poate fi mai
mica in urmatoarele cazuri:

D. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate

E. cele hidratate se numesc si coldcreme

A. cand solubilitatea in vehicul este foarte mare

(pag. 532/Leucuta)

B. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este

mic

22 Etapele absorbtiei percutanate sunt

urmatoarele:

C. cand solubilitatea in vehicul este foarte mica

D. cand substanta medicamentoasa este
emulsionata in vehicul

A. dizolvarea particulei de substanta

medicamentoasa in excipient
B. difuzia moleculelor substantei medicamentoase
prin vehicul spre suprafata pielii

E. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este

mare

C. parasirea vehicului si patrunderea in foliculii pilosi

(pag. 529/Leucuta)

D. retinere in derm
E. difuzia prin stratul cornos ,in epiderm si derm
(pag. 521/Leucuta)
Pag. 179 din 284

23 Absorbtia transfoliculara a substantei active

se realizeaza prin:
A. glandele sebacee
B. glandele endocrine
C. glandele sudoripare
D. anexele pielii
E. peretii foliculilor pilosi
(pag. 519/Leucuta)
24 Produse naturale organice formatoare de
geluri:
A. tragacanta
B. agar
C. bentonita

28 In cazul preparatelor semisolide, Suplimentul

FRX din 2004 prevede ca trebuie luate masuri
corespunzatoare pentru asigurarea calitatii
microbiologice in urmatoarele etape:
A. preformulare
B. fabricare
C. ambalare
D. conservare
E. distributie
(pag. 153,154/Supl 2004)
29 Pentru a asigura preparatelor semisolide
proprietatile reologice adecvate, se pot
efectua urmatoarele determinari, conform
FRX Supliment 2004:

D. pectine

A. masurarea consistentei prin penetrometrie

E. carragenan

B. masurarea densitatii

(pag. 532/Leucuta)

C. masurarea vascozitatii

25 Referitor la paste este adevarat ca:

D. masurarea conductibilitatii electrice

A. pot sa contina oxid de Zn, talc, amidon

B. sunt unguente cu un continut ridicat de
substante insolubile solide (20-50%)
C. au proprietati absorbante pentru diferite noxe
chimice
D. sunt foarte grase
E. sunt transparente
(pag. 533/Leucuta)
26 Conform Suplimentului FRX din 2004, din
clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii
cutanate fac parte:
A. unguentele
B. crmele
C. gelurile

E. masurarea tensiunii superficiale

(pag. 154/Supl 2004)
30 Conservarea preparatelor semisolide pentru
aplicatii cutanate:
A. se face in recipiente inchise etans daca
preparatele contin apa
B. se face in recipiente inchise etans daca
preparatele contin componente volatile
C. se face in recipiente sterile, inchise etans,
securizate, daca preparatele sunt sterile
D. se face in recipiente sterile, inchise etans,
securizate daca preparatele contin apa
E. se face in recipiente sterile, inchise etans,
securizate daca preparatele contin componente
volatile

D. emplastrele medicamentoase

(pag. 154,155/Supl 2004)

E. solutiile

31 Eticheta preparatelor semisolide trebuie sa

mentioneze:

(pag. 153/Supl 2004)

27 Preparatele semisolide pentru aplicatii
cutanate pot contine:
A. antioxidanti
B. conservanti antimicrobieni
C. stabilizanti
D. agenti de crestere a solubilitatii

A. denumirea tuturor etapelor prepararii

B. daca preparatul este steril, atunci cand este cazul
C. denumirea tuturor substantelor oficinale continute
D. denumirea tuturor conservantilor adaugati
E. conditiile de preparare
(pag. 155/Supl 2004)

E. emulgatori
(pag. 152/Supl 2004)

Pag. 180 din 284

32 Dintre componentele bazelor de unguent

utilizate pentru prepararea unguentele
hidrofobe fac parte:
A. grasimile
B. parafinele solide
C. cerurile
D. glicerina
E. polialchilsiloxanii lichizi
(pag. 155/Supl 2004)
33 Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de
tipul de tipul apa in ulei folositi la prepararea
unguentelor de tip emulsii sunt:

* 36 Emplastrele sunt:
A. Preparate compuse dintr-o baza hidrofila
capabila sa retina caldura, in care sunt
dispersate substante active solide sau lichide
B. Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de
gelificare corespunzatori
C. Preparate semisolide destinate aplicarii
cutanate, care contin proportii crescute de
pulbere fin dispersata in baza
D. Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii
cutanate, compuse dintr-o faza lipofila si o faza
hidrofila

C. alcooli grasi sulfatati

E. Preparate flexibile, care contin una sau mai

multe substante active, destinate aplicarii pe
piele in vederea mentinerii unui contact direct
intre aceasta si substantele active, astfel incat
acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca
agenti protectori sau cheratolitici

D. esteri ai sorbitanului

(pag. 158/Supl 2004)

A. monogliceride
B. alcoolii de lana

E. alcooli grasi
(pag. 155/Supl 2004)
34 Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de
tipul ulei in apa folositi la prepararea
unguentelor emulsie sunt:
A. alcoolii grasi sulfatati
B. eter cetostearil de macrogol
C. polisorbatii
D. alcoolii grasi
E. esteri ai acizilor grasi cu macrogolii
(pag. 155,156/Supl 2004)
* 35 Cremele sunt:

37 Referitor la emplastre, sunt incorecte

urmatoarele afirmatii:
A. Sunt preparate flexibile, care contin una sau mai
multe substante active, destinate aplicarii pe
piele in vederea mentinerii unui contact direct
intre aceasta si substantele active, astfel incat
acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca
agenti protectori sau cheratolitici
B. Nu trebuie sa fie responsabile de iritarea sau de
sensibilizarea pielii
C. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu
trebuie sa antreneze din preparatul
medicamentos, atunci cand este separata de
stratul adeziv, dupa administrare
D. Se prezinta intr-o singura dimensiune

A. Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii

cutanate, compuse dintr-o faza lipofila si o faza
hidrofila

(pag. 157,158/Supl 2004)

B. Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de

gelificare corespunzatori

38 Benzile protectoare din compozitia

emplastrelor:

C. Preparate semisolide destinate aplicarii

cutanate, care contin proportii crescute de
pulbere fin dispersata in baza
D. Preparate compuse dintr-o baza hidrofila
capabila sa retina caldura, in care sunt
dispersate substante active solide sau lichide
E. Preparate flexibile, care contin una sau mai
multe substante active, destinate aplicarii pe
piele in vederea mentinerii unui contact direct
intre aceasta si substantele active, astfel incat
acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca
agenti protectori sau cheratolitici

E. Adera puternic pe piele printr-o simpla apasare

A. Ajuta la separarea straturilor adezive ale

emplastrelor
B. Se indeparteaza inainte de administrarea pe piele
C. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu
trebuie sa antreneze din preparatul
medicamentos, atunci cand este separata de
stratul adeziv, inainte de administrare
D. Se prezinta intr-o singura dimensiune
E. Sunt constituite din material sintetic sau natural
(pag. 158)

(pag. 157/Supl 2004)

Pag. 181 din 284

39 Gelurile hidrofile pot contine:

A. Amidon

45 Care din urmatoarele variante sunt zone

terapeutice la nivelul pielii:

B. Derivati celulozici

A. stratul Malpighi

C. Ulei de parafina

B. stratul cornos

D. Propilenglicol

C. suprafata externa

E. Silicati de magneziu si aluminiu

D. glandele pielii

(pag. 157/Supl 2004)

E. epidermul viu si dermul superior

40 Gelurile lipofile pot sa contina:

A. Ulei de parafina
B. Polietilena
C. Uleiuri grase
D. Derivati celulozici
E. Sapunuri de aluminiu sau zinc
(pag. 157/Supl 2004)
* 41 Emplastrele se pot clasifica in:
A. Crme
B. Geluri
C. Paste
D. Cataplasme
E. Nici unul dintre raspunsurile de mai sus
(pag. 156,157/Supl 2004)
42 Suplimentul FRX din 2004 prevede
urmatoarele determinari pentru preparatele
semisolide pentru aplicare cutanata:
A. Masa sau volumul eliberat
B. Marimea particulelor
C. Sterilitatea
D. Dizolvarea
E. Nici unul din raspunsurile de mai sus
(pag. 154/Supl 2004)
43 Principalele functii ale pielii sunt:
A. invelirea si protejarea tesuturilor si lichidelor
organismului
B. functie termoreglatoare
C. rol de reglarea presiunii sanguine
D. functie de reproducere
E. functie de protectie impotriva noxelor externe
(pag. 516,517/Leucuta)
* 44 Poarta denumirea de "manta acida" a pielii:

(pag. 517,518/Leucuta)
46 Absorbtia percutanata se poate realiza prin
urmatoarele cai:
A. transcornean
B. transepidermic
C. transfolicular
D. raspunsurile a si b
E. raspunsurile a si c
(pag. 519/Leucuta)
* 47 Absorbtia decurge in urmatoarele etape
consecutive:
A. difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata
pielii, dizolvarea particulei de substanta
medicamentoasa in excipient, parasirea
vehiculului si patrunderea in stratul cornos,
difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
B. dizolvarea particulei de substanta
medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor
prin vehicul spre suprafata pielii, parasirea
vehiculului si patrunderea in stratul cornos,
difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
C. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul
cornos, dizolvarea particulei de substanta
medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor
prin vehicul spre suprafata pielii, difuzia prin
stratul cornos in epiderm si derm
D. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm,
parasirea vehiculului si patrunderea in stratul
cornos, dizolvarea particulei de substanta
medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor
prin vehicul spre suprafata pielii
E. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm,
difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata
pielii, parasirea vehiculului si patrunderea in
stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta
medicamentoasa in excipient.
(pag. 521/Leucuta)
48 Fac parte din categoria acceleratorilor
absorbtiei percutanate:

A. aparatul pilosebaceu

A. tensioactivii

B. sebumul

B. dimetilsulfoxidul

C. stratul cornos

C. acidul salicilic

D. epidermul

D. dimetilformamida

E. stratul spinos

E. acidul oleic

(pag. 514,515/Leucuta)

(pag. 527,528/Leucuta)

Pag. 182 din 284

49 Factori ce influenteaza absorbtia percutanata:

A. factori meteorologici
B. factori fiziologici
C. natura chimica a substantei medicamentoase
D. tipul vehicolului
E. natura adjuvantilor
(pag. 525-528/Leucuta)
50 Excipientul poate avea urmatoarele roluri in
formularea preparatelor dermatologice:
A. vehicul hidrofob

Din punct de vedere al tehnologiei

farmaceutice, STT-urile se clasific n STTuri cu eliberare:

A. controlat prin permeabilitatea membrane,

B. prin difuzie controlat de matri,
C. controlat din microrezervoare cu soluie,
D. controlat de curentul electric,
E. toate rspunsurile sunt corecte.
(pag. 853)
*4

Sistemele terapeutice transdermice:

B. agent de scadere a vascozitatii

A. se aplica pe leziunea respectiva a pielii

C. vehicul neapos, miscibil cu apa, cosolvent

B. irita pielea

D. formator de matrita

C. sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate

E. agent de crestere a vascozitatii

D. au un film protector

(pag. 529/Leucuta)

E. contin doua folii preotectoare

(pag. FRX - 172)

Tema nr. 36
Preparate transdermice
Bibliografie asociata temei:
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala,
Ed. Dacia, 2001.
pag. 610-641
1

Elementele structurale comune la toare

STT-urile sunt:

*5

Suportul extern al sistemelor terapeutice

transdermice:

A. este permeabil fata de substantele active si

impermeabil fata de apa
B. este impermeabil fata de substantele active si
fata de apa
C. nu sustine preparatul

A. un strat permeabil,

D. este impermeabil fata de substantele active si

permeabil fata de apa

B. un strat impermeabil,

E. nu protejeaza preparatul

C. un strat support pentru susbtana

medicamentoas,

(pag. FRX - 171)

D. un strat suport pentru unguent,

E. o membran pentru controlul vitezei de eliberare.
(pag. 842)
2

Controlul dozei de substan

medicamentoas eliberat dintr-un STT are
la baz urmtoarele mecanisme:

A. difuzie molecular pasiv a substanei n

structurile pielii
B. difuzie activat de o for fizic de transport
C. nici un rspuns nu e correct
D. difuzie activat de umiditate
E. difuzie activat de bioadezivitate
(pag. 845)

Sistemele terapeutice transdermice

afirmatii adevarate:

A. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau

semisolida
B. Compozitia si structura matritei influenteaza
modul de difuziune transdermica a substantelor
active
C. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida
D. structura matritei nu influenteaza modul de
difuziune transdermica a substantelor active
E. nu conteaza tipul matritei
(pag. FRX - 171)
7

Din categoria sistemelor cu cedare

controlata autoreglabila (inteligente) fac
parte:

A. sistemele bioadezive
B. dispozitive cu cedare controlata
C. sisteme cu eliberare pulsatorie
D. sisteme cu eliberare autoreglabila
E. sisteme vectorizate
(pag. Leucuta - pg. 636)

Pag. 183 din 284

Dispozitive modulabile pentru transportul

medicamentos transdermic:

13 Duragesic afirmatii adevarate:

A. pompe seringi

A. este un sistem de administrare cu viteza

preprogramata a substantei medicamentoase

B. Iontoforeza

B. contine Fentanil

C. sistemul Oros

C. contine scopolamina

D. Electroporarea

D. cantitatea de substanta eliberata este direct

proportionala cu marimea plasturilor

E. fonoforeza
(pag. Leucuta - pg. 637)
9

Sisteme de administrare cu viteza

preprogramata a substantei
medicamentoase:

E. contine Diazepam
(pag. Leucuta - pg. 616)
14 Sistemul Deponit

A. pompe peristaltice

A. este un sistem terapeutic`de tip matrita

continand Nitroglicerina

B. sisteme vectorizate

B. este un sistem iontoforetic periodic transdermic

C. sisteme rezervor cu membrana, cu cedare

controlata de permeabilitate

C. este un sistem modulabil prin camp magnetic

exterior

D. sisteme matrita sau monolitice, cu cedare

controlata de difuzie

D. este preparat prin realizarea unor straturi

succesive de polimer izobutilenic

E. sisteme cu microcompartimente inchise, cu

cedare controlata de dizolvare

E. contine Fentanil

(pag. Leucuta - pg. 611)

10 Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe
difuzia moleculara printr-o membrana
polimerica:
A. Ocusert
B. Nitroderm
C. Scopoderm
D. Catapres
E. Seretide
(pag. Leucuta - pg. 612)
11 Sistemul terapeutic Transderm Nitro
afirmatii adevarate:
A. contine nitroglicerina asociata cu Clonodina
pentru prevenirea crizelor de angina
B. contine nitroglicerina
C. este de tip rezervor
D. este dispozitiv de cedare modulat din exterior
E. este dispozitiv de cedare transdermic
(pag. Leucuta - pg. 614)
12 Norplant:

(pag. Leucuta - pg. 618)

15 Sistemul Compudose - afirmatii adevarate:
A. este dispozitiv de cedare modulat din exterior
B. este un sistem terapeutic`de tip matrita
administrabil ca implant subdermic
C. contine estradiol intr-un extract siliconic
D. contine Levonorgestrel intr-un extract siliconic
E. contine scopolamina
(pag. Leucuta - pg. 618)
16 Sistemul Oros:
A. este o pompa osmotica de uz oral
B. are marimea unui comprimat obisnuit
C. este impermeabil fata de substantele active si
fata de apa
D. este un sistem modulabil de pH
E. este un sistem terapeutic pentru implantare
dermica
(pag. Leucuta - pg. 622)
17 Pompe si sisteme implantabile pentru
perfuzare exemple:
A. pompe osmotice

A. este un sistem terapeutic pentru aplicare dermica

B. dispozitive de perfuzare ambulatorii

B. este un sistem terapeutic pentru implantare

dermica

C. sisteme de perfuzare continua

C. contine levonorgestrel
D. contine extract de plante
E. contine nicotina

D. pompe peristaltice
E. sisteme vectorizate
(pag. Leucuta - pg. 624)

(pag. Leucuta - pg. 616)

Pag. 184 din 284

18 Exemple de pompe de perfuzare implantabile:

A. Sistemul Oros

23 Exemple de sisteme polimerice cu cedare

controlata tip matrita:

B. Catapres

A. Progestasert

C. dispozitive cu presiune de vapori

B. Ocusert

D. pompe peristaltice

C. Nitro-dur

E. Sistemul Deponit

D. Compudose

(pag. Leucuta - pg. 629)

E. Deponit

19 Dispozitivele cu modulare din exterior sunt:

A. hidrogeluri termosensibile
B. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea
pH-ului

(pag. ( Leucuta - pg. 618))

* 24 Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul
Transderm-nitro sunt false cu exceptia;
A. este un sistem tip matrita

C. pompe seringi

B. contine triturat de nitroglicerina pe gel de alginat

D. Iontoforeza

C. contine clonidina asociata cu nitroglicerina

pentru prevenirea anginei pectorale

E. Sistemul Oros
(pag. Leucuta - pg. 640)
* 20 In cazul sistemelor cu cedare controlata
eliberarea substantei medicamentoase;
A. a. este neinfluentata de variabilele fiziologice
locale
c. este influentata de variabilele fiziologice locale
d. viteza de cedare este neprogramata
B. b. se face cu o viteza inconstanta
C. c. este influentata de variabilele fiziologice locale
D. d. viteza de cedare este neprogramata
E. e. se face cu o viteza nereproductibila
(pag. Leucuta/pg. 610)
* 21 Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul
Ocusert sunt adevarate cu exceptia;
A. este un implant ocular

D. este un sistem tip rezervor

E. se foloseste ca implant cutanat
(pag. ( Leucuta - pg. 614))
* 25 Conform FRX, suplimentul 2004,sistemele
terapeutice transdermice:
a. sunt preparate farmaceutice inflexibile
A. sunt preparate farmaceutice inflexibile
B. sunt de dimensiuni fixe, standardizate
C. contin o numai o substanta activa
D. structura matritei nu influenteaza modul de
difuziune transdermica a substantei active
E. elibereaza substanta activa in circulatia generala
dupa traversarea barierei cutanate.
(pag. (9 171))
* 26 Sistemele terapeutice transdermice nu
contin

B. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de

silicona

A. solubilizanti

C. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40

C. substante farmacologic active

D. contine pilocarpina baza dispersata in gel de

alginat

D. substante care sa modifice absorbtia

transdermica

E. viteza de cedare din sistem este inferioara vitezei

de absorbtie prin cornee.

E. substante care sa modifice absorbtia

transdermica

(pag. ( Leucuta/pg. 614))

(pag. (9 171))

B. stabilizanti

22 Exemple de sisteme terapeutice

comercializate:
A. Transderm-scop
B. Transderm-nitro
C. Nicoderm CQ
D. Normaderm
E. Norplant
(pag. ( Leucuta/pg. 615).)

Pag. 185 din 284

* 27 Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele

de cedare a substantei medicamentoase
activate de enzime sunt false cu exceptia:
A. rezervorul medicamentos este alcatuit din
microsfere de substanta medicamentoasa
B. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei
cu o cinetica de ordinul 0
C. rezervorul medicamentos este alcatuit din
macrosfere de substanta medicamentoasa
D. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei
cu o cinetica de ordinul 1
E. un proces neenzimatic activeaza cedarea
substantei
(pag. ( Leucuta - pg. 636))
* 28 Viteza de cedare a substantei
medicamentoase din sistemele de cedare
controlata tip matrita este influentata de
urmatorii factori cu exceptia:
A. timp
B. doza initiala in matrita polimerului
C. solubilitatea substantei medicamentoase in
polimer
D. coeficientul de difuzie a moleculelor substantei
medicamentoase in matrita polimerului
E. gradul de hidratare al substantei
medicamentoase
(pag. ( Leucuta - pg. 616))
* 29 Sistemul Progestasert:
A. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de
silicona
B. este invelit de o membrana neporoasa de
copolimer de etilen-vinil-acetat
C. contine cristale de scopolamina dispersate in ulei
de silicona
D. este invelit de o membrana poroasa de
copolimer de etilen-vinil-acetat
E. elibereaza substanta medicamentoasa cu o
cinetica de ordinul 1
(pag. ( Leucuta - pg. 614))
* 30 Referitor la tehnologia sistemelor cu
eliberare controlata este adevarat ca:
a. formularea micsoreaza viteza de cedare
A. formularea micsoreaza viteza de cedare
B. formularea micsoreaza viteza de absorbtie
C. asigura un control al absorbtiei in organism

* 31 Sistemele de administrare cu viteza

controlata prin activare sunt activate de
urmatorii factori cu exceptia:
A. presiune osmotica
B. ph
C. ioni
D. presiunea vaporilor
E. forta de comprimare exercitata de ponsoanele
masinii de comprimat
(pag. ( Leucuta - pg. 611))
* 32 Sistemele de administrare cu viteza
preprogramata a substantei
medicamentoase:
A. Sunt sisteme rezervor cu membrana, cu cedare
controlata de permeabilitate
B. Sunt sisteme rezervor cu membrana, cu cedare
controlata de pH
C. Sunt sisteme rezervor cu matrita cu cedare
controlata de ioni
D. sunt sisteme cu microcompartimente deschise
cu cedare controlata prin dizolvare
E. sunt sisteme cu macrocompartimente inchise cu
cedare controlata de difuzie
(pag. Leucuta - pg. 611))
* 33 Sistemul Nitrodisc (Roberts):
A. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic
B. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei
mineral
C. Viteza de cedare poate creste la asociere cu ulei
de izopropil
D. este format din macrocompartimente inchise
E. este format din microcompartimente deschise
(pag. ( Leucuta - pg. 620))
34 Presiunea osmotica ca sistem de activare a
eliberarii din sistem se intalneste in:
A. Pompa osmotica elementara (Oros).
B. Pompa osmotica push pull
C. Pompa osmotica implantabila Alzet
D. Pompa osmotica Ocusert
E. Pompa osmotica Progestasert
(pag. ( Leucuta - pg. 621))
35 Exemple de sisteme de cedare controlata cu
microcompartimente inchise

D. formularea creste viteza de cedare

A. Sistemul Nitrodisc

E. formularea creste viteza de absorbtie

B. Dispozitiv transdermic contraceptiv

(pag. ( Leucuta - pg. 611))

C. Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C

D. Sistemul Deponit
E. Sistem terapeutic transderm-Nitro
(pag. ( Leucuta - pg. 620))

Pag. 186 din 284

36 Iontoforeza:
A. utilizeaza un camp electric pentru activarea
transportului moleculelor medicamentoase
ionizabile prin piele
B. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea
transportului moleculelor medicamentoase
ionizabile prin piele

* 41 Sistemul terapeutic Duragesic (Alza):

A. Este un sistem transdermic ce contine Fentanil
B. Este un sistem transdermic ce contine Morfina
C. rezervorul medicamentos este o solutie
metanolica a substantei medicamentoase
D. contine scopolamina

C. se mai numeste si transferul atomilor

E. contine nitroglicerina

D. se mai numeste si transferul ionilor

(pag. ( Leucuta - pg. 616))

E. este folosita pentru transferul pasiv al pilocarpinei

(pag. ( Leucuta - pg. 631)
* 37 Sistemele bioadezive:

* 42 Sistemul terapeutic Norplant:

A. este un dispozitiv intrauterin
B. contine progesteron

A. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta

fata de membranele biologice

C. contine levonorgestrel

B. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta

fata de organele cavitare

E. contine nicotina

C. mecanismul bioadeziunii este mecanic

D. eliberarea este controlata de osmoza prin
bariera gelifiata
E. mecanismul bioadeziunii este termic
(pag. ( Leucuta - pg. 634))
* 38 Formularea sistemelor terapeutice nu include
A. faza preformularii
B. alegerea vehiculului
C. alegerea excipientilor
D. testul de dezagregare al sistemelor
E. alegerea variabilelor tehnologice de fabricare
(pag. ( Leucuta - pg. 610))
* 39 Conditia esentiala pentru realizarea unui
preparat cu actiune prelungita este
A. lipsa unor efecte imunologice
B. puritatea substantei medicamentoase
C. inocuitatea relativa a medicamentului
D. cedarea cu viteza mai mare a substantei
medicamentoase decat viteza de absorbtie in
organism
E. cedarea cu viteza mai mica a substantei
medicamentoase decat viteza de absorbtie in
organism
(pag. ( Leucuta - pg. 611))
* 40 Sistemele cu cedare preprogramata bazata
pe difuzia moleculara:
A. folosesc presiunea osmotica ca sursa de energie
B. se bazeaza pe transferul de masa generat de
lipsa unui gradient de concentratie
C. Difuzia substantei medicamentoase urmeaza de
regula legea Fick

D. se aplica cutanat
(pag. ( Leucuta - pg. 616))
* 43 Clasele medicamentoase folosite in pompele
osmotice implantabile sunt urmatoarele cu
exceptia:
A. anestezice
B. antibiotice
C. anticoagulante
D. dezinfectante
E. hormoni
(pag. ( Leucuta - pg. 624))
* 44 Pompele si sistemele implantabile pentru
perfuzare sunt urmatoarele cu exceptia:
A. pompe osmotice
B. dispozitive de perfuzare ambulatorii
C. sisteme contifue de perfuzare continua
D. pompe de perfuzare implantabile
E. Dispozitive transdermice
(pag. Leucuta - pg. 624))
* 45 Iontoforeza:
A. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea
transportului moleculelor medicamentoase
B. utilizeaza un camp electric pentru activarea
transportului moleculelor medicamentoase
C. utilizeaza presiunea vaporilor pentru activarea
transportului moleculelor medicamentoase
D. utilizeaza hidroliza pentru activarea transportului
moleculelor medicamentoase
E. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea
transportului moleculelor medicamentoase
(pag. ( Leucuta - pg. 631))

D. folosesc presiunea vaporilor ca sursa de energie

E. se bazeaza pe transferul de masa generat de ioni
(pag. ( Leucuta - pg. 612))
Pag. 187 din 284

* 46 Fonoforeza:
A. este un sistem de cedare al substantei
medicamentoase activata cu ajutorul
ultasunetelor,

* 51 Etichetarea sistemelor terapeutice

transdermice:
A. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de
substante active

B. se numeste si ionoforeza

B. are obligatoriu chenar albastru

C. foloseste energia electrica pentru a activa

cedarea substantelor medicamentoase

C. are obligatoriu chenar rosu

D. foloseste hidratarea polimerului pentru a activa

cedarea substantelor medicamentoase
E. este un sitem frecvent utilizat in medicina
(pag. ( Leucuta - pg. 632))
* 47 Electroporarea:

D. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de

substante active, acestea fiind stiute
E. are obligatoriu chenar negru
(pag. FRX - 173)
* 52 Conservarea sistemelor terapeutice
transdermice:

A. consta in formarea pasagera de pori in stratul

lipidic

A. se pastreaza la loc racoros

B. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a

substantei medicamentoase modulate mecanic

C. se pastreaza la Separanda

C. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a

substantei medicamentoase modulate magnetic
D. consta in formarea permanenta de pori in stratul
lipidic
E. se mai numeste si sonoforeza
(pag. ( Leucuta - pg. 637))
* 48 Sistemele terapeutice transdermice se mai
numesc si:

B. se pastreaza la Venena
D. se pastreaza la temperatura camerei
E. se pastreaza oriunde
(pag. FRX - 173)
53 Sistemele terapeutice transdermice
conditionare;
A. sub forma de rezervor solid
B. prezinta o membrana impermeabila ce nu
influenteaza cedarea

A. emplastra subcutanea

C. sub forma de rezervor semisolid

B. emplastra usum dermicum

D. prezinta o membrana impermeabila ce

influenteaza cedarea

C. emplastra transcutanea
D. romplastra transcutanea
E. emplastra medicati

E. prezinta o membrana permeabila ce

influenteaza eliberarea
(pag. FRX - 172)

(pag. (FRX - 171))

* 49 Sistemul terapeutic transdermic:
A. contine o singura substanta activa
B. nu contine stabilizanti
C. contin numai colorantii aprobati de Ministerul
Sanatatii
D. contine una sau mai multe substante active
E. contine antioxidanti
(pag. FRX - 171)
* 50 Referitor la uniformitatea continutului
sistemului terapeutic transdermic este
adevarat ca:
A. trebuie sa corespunda determinarii A a
uniformitatii continutului unidoza
B. trebuie sa corespunda determinarii D a
uniformitatii continutului unidoza

Tema nr. 37
Preparate rectale
Bibliografie asociata temei:
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala,
Ed. Dacia, 2001.
pag. 538-552;
*1

Conform FR X supozitoarele cu metronidazol

contin:

A. 4 g metronidazol
B. 0,5-1g metronidazol
C. 2g metronidazol
D. 200mg metronidazol
E. 100mg metronidazol
(pag. pag. 892/FRX)

C. trebuie sa fie neuniforme

D. uniformitatea este stabilita standard
E. toate afirmatiile sunt false
(pag. FRX - 171)

Pag. 188 din 284

*2

Supozitoarele pentru adulti au conform FR X

greutatea de :

*7

Referitor la untul de cacao este adevarat ca:

A. este o baza hidrosolubila

A. 1-5g

B. este prevazut in FR X

B. 2-4g
C. 2-3g

C. nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin

topire si turnare in forme

D. 1-2g

D. nu este prevazut de FR X

E. 5-12g

E. nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin

modelare manuala

(pag. pag. 889/FRX)

*3

Conform FR X supozitoarelor rectale

preparate cu baze liposolubile, trebuie sa se
topeasca la 37+/- 2 C in cel mult:

(pag. pag. 890/FRX)

*8

Gliceride semisintetice sunt urmatoarele cu

exceptia:

A. 60 minute

A. Suppocire

B. 15 minute

B. Massa Novata

C. 30 minute

C. Massa Estarinum

D. 45 minute

D. Witepsol

E. 90 minute

E. Massa tripla

(pag. pag. 890/FRX)

(pag. pag. 543/Leucuta)

*4

Conform FR X supozitoarele rectale

preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se
dizolve la 37+/- 2 C in cel mult:

A. 60 minute
B. 30 minute
C. 20 minute
D. 90 minute
E. 40 minute
(pag. pag. 890/FRX)
*5

Pastrarea supozitoarelor se face conform FR

X in recipiente bine inchise la cel mult:

A. 15 C
B. 8 C
C. 25 C
D. 18 C
E. 30 C
(pag. pag. 890/FRX)
*6

In farmacie supozitoarele se prepara prin:

A. comprimare directa
B. porfirizare
C. metoda imersiei
D. granulare
E. modelare manuala
(pag. pag. 899/FRX)

*9

Dozele terapeutice maxime pentru

substantele toxice si puternic active din
supozitoare

A. aceleasi cu cele folosite n cazul preparatelor

farmaceutice administrate intern
B. sunt de doua ori mai mari dect n cazul
preparatelor farmaceutice administrate intern
C. la supozitoare nu este necesar calculul dozelor
maxime
D. pentru supozitoare exista tabele separate cu
dozele terapeutice maxime
E. sunt de doua ori mai mici dect n cazul
preparatelor farmaceutice administrate intern
(pag. pag. FR X, 889)
10 Supozitoarele rectale - au :
A. forma rotunda
B. forma ovoidala
C. forma de torpila
D. forma cilindroconica
E. diametrul bazei 8-10 mm
(pag. pag. 889/FRX)
11 La prepararea supozitoarelor conform FR X
se pot folosi si substante auxiliare ca:
A. diluanti
B. adsorbanti
C. agenti tensioactivi
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. coloranti
(pag. pag. 889/FRX)

Pag. 189 din 284

12 Supozitoarele se pot administra pe

urmatoarele cai:

17 In FRX sunt oficinale urmatoarele

supozitoare:

A. i.m.

A. cu piroxicam

B. i.v.

B. cu fenilbutazona

C. rectala

C. cu algocalmin

D. vaginala

D. cu glicerol

E. uretrala

E. cu metronidazol

(pag. pag. 538/Leucuta)

(pag. pag. 892/FRX)

13 Greutatea supozitoarelor rectale:

18 Afirmatii corecte privind untul de cacao:

A. 5-12 g

A. este un excipient hidrofil

B. 12-14g

B. are tendinta la rancezire

C. aproximativ 10 g

C. este un excipient gras

D. aproximativ 1 g pentru copii

D. se pastreaza la rece ferit de lumina

E. aproximativ 2 g pentru adulti

E. se obtine prin presarea la rece a semintelor de

Theobroma cacao

(pag. pag. 538/Leucuta)

14 Administrarea rectala a medicamentelor se
foloseste in urmatoarele situatii:

(pag. pag. 542/FRX)

19 Untul de cacao are urmatoarele dezavantaje:

A. cand exista obstructii ale tractului gastrointestinal

A. polimorfism

B. pentru evitarea primului pasaj hepatic

C. tendinta la rancezire

C. numai cand substanta activa este foarte toxica

administrata oral

D. inocuitatea

D. cand substantele madicamentoase sunt

inactivate de secretiile gastrice sau intestinale

(pag. pag. 543/Leucuta)

E. in caz de vomismente
(pag. pag. 538/Leucuta)
15 Procesul de absorbtie prin mucoasa rectala
poate avea drept etapa limitanta de viteza:

B. variatii in compozitie

E. toleranta locala
20 Caracteristicile gliceridelor semisintetice
folosite ca baza de supozitoare:
A. solidificare rapida
B. indice hidroxil mare

A. transportul moleculelor dizolvate prin membrana

rectului

C. indice de iod scazut

B. forma anhidra a substantei medicamentoase

E. punct de topire la 40-45 C

C. forma cristalina

(pag. pag. 543/Leucuta)

D. cedarea substantei medicamentoase din forma

farmaceutica
E. dizolvarea substantei medicamentoase din
mucusul rectal
(pag. pag. 538/Leucuta)
16 Etapele eliberarii si absorbtiei substantei
medicamentoase din supozitoare sunt:
A. transferul substantei madicamentoase prin
membrana rectala
B. difuzia substantei medicamentoase dizolvate din
excipientul topit sau dizolvat

D. punct de topire la 32-34 C

21 Proprietatile excipientilor folositi la

prepararea supozitoarelor sunt:
A. interval suficient de mare intre punctul de topire
si solidificare
B. solidificarea sa se faca prin contractie de volum
C. sa fie inerti chimici
D. interval mic intre punctul de topire si solidificare
E. sa aiba actiune farmacologica
(pag. pag. 542/Leucuta)

C. topirea bazei de supozitor

D. dizolvarea bazei de supozitor
E. transferul substantei medicamentoase
nedizolvate din excipient in mucusul rectal
(pag. pag. 538/Leucuta)

Pag. 190 din 284

22 Procedee de obtinere a gliceridelor

semisintetice ca baze grase de supozitor:

27 Urmatoarele afirmatii despre calea rectala

sunt adevarate cu exceptia :

A. hidrogenarea uleiului vegetal

A. Este alternativa caii orale

B. presarea la cald a semintelor de Theobroma

cacao

B. Nu se foloseste in vomismente

C. procedeul de transesterificare a uleiului de

palmier
D. procedeul reesterificarii
E. procedee extractive
(pag. pag. 543/Leucuta)
23 Plastifianti folositi la prepararea
supozitoarelor:
A. ulei de ricin
B. hialuronidaza
C. tocoferol
D. Tween 80
E. glicerol
(pag. pag. 545/Leucuta)
24 Promotori ai absorbtiei folositi la prepararea
supozitoarelor:
A. tensioactivi
B. acid ascorbic
C. Tween 80
D. salicilat de sodiu
E. acid oleic
(pag. pag. 545/Leucuta)
25 Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea
supozitoarelor sunt:
A. gliceride ale acizilor grasi saturati
B. uleiuri neutre cu vscozitate redusa

C. Cantitatea de substanta medicamentoasa poate

depasi doza maxima pentru calea orala
D. Nu se foloseste in obstructii gastro-intestinale
E. se utilizeaza frecvent in anestezia generala
(pag. Leucuta - pag. 538)
28 Proprietatile tehnologice ale gliceridelor
semisintetice:
A. Hidrofilie variata
B. putere emulgatoare diferita
C. prezinta polimorfism accentuat
D. solidificare rapida
E. Solidificare medie, lenta
(pag. Leucuta - pag. 543)
29 Inconvenientele masei gelatinoase in
stocarea supozitoarelor sunt:
A. sensibila la actiunea luminii
B. incompatibilitati cu fenolul
C. sensibila la umiditate
D. poate fi contaminata cu microorganisme
E. incompatibilitati cu toate substantele farmaceutice
(pag. Leucuta - pag. 544)
* 30 Bazele dispersabile in apa folosite la
prepararea supozitoarelor
A. contin glicerina solidificata
B. sunt de obicei gliceride semisintetice

C. ulei de parafina

C. sunt de obicei substante tensioactive singure

sau in amestec

D. ulei de ricin

D. sunt de obicei acizi grasi si derivati

E. ulei de avocado

E. nu se folosesc

(pag. Leucuta - pag. 544)

(pag. Leucuta - pag. 544)

26 Substantele medicamentoase continute de

supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt:
A. antihemoroidale

* 31 Pulberi inerte folosite pentru usurarea

incorporarii unor substante in supozitoare
sunt:

B. laxative

A. Dioxid de siliciu coloidal

C. purgative

B. Talc

D. Antispasmodice

C. Acid acetilsalicilic

E. tranchilizante

D. Lactoza

(pag. Leucuta - pag. 538)

E. Amidon
(pag. Leucuta - pag. 544)

Pag. 191 din 284

* 32 Urmatoarele afirmatii despre capsulele moi

rectale sunt adevarate cu exceptia :
A. sunt preparate solide unidoza
B. au forma alungita
C. pot fi acoperite cu lubrifianti
D. au forma sferica
E. sunt netede
(pag. FRX 148)
* 33 Preparatele rectale semisolide :
A. Sunt unguente, creme, geluri
B. Sunt capsule gelatinoase moi
C. sunt preparate multidoza
D. trebuie dizolvate in apa in momentul administrarii
E. sunt comprimate
(pag. FRX 151)
* 34 Preparate rectale sunt urmatoarele, cu
exceptia :
A. solutii
B. emulsii
C. spume
D. capsule moi
E. Globule
(pag. FRX 145)
* 35 Pulberile si comprimatele pentru solutii sau
suspensii rectale :

* 38 Masa gelatinoasa folosita ca baza

hidrosolubila pentru supozitoare :
A. are o putere de dispersare inferioara excipientilor
grasi
B. permite absorbtia mai lenta a substantelor lipofile
C. se foloseste indeosebi la prepararea ovulelor
D. este alcatuita din polietilenglicoli
E. se aleg gelatine cu forta de gelificare de 1231150 grade Bloom
(pag. Leucuta - pag. 544)
* 39 Indicele de saponificare, caracteristica fizicochimica a excipientilor pentru supozitoare :
A. reprezinta numarul de mg KOH necesar pentru
neutralizarea acizilor grasi liberi
B. reda numarul de g de iod care reactioneaza cu
100 g grasime
C. reprezinta cantitatea de apa in g care poate fi
incorporata in 100 g grasime
D. reda numarul de g de iod care reactioneaza cu
100 g gelatina
E. reda numarul de g de iod care reactioneaza cu
100 g gelatina
(pag. Leucuta - pag. 542)
* 40 Proprietatile excipientilor pentru supozitoare
sunt urmatoarele cu exceptia :
A. solidificarea sa se faca prin contractie de volum
B. sa posede inertie chimica

A. Sunt preparate unidoza

C. la stocarea medicamentului sa fie instabili fata

de umiditate

B. Sunt preparate multidoza

D. sa nu fie contaminabili cu microorganisme

C. Nu trebuie sa se dezagrege

E. sa nu oxideze

D. Contin edulcoranti

(pag. Leucuta - pag. 542)

E. Nici una din afirmatii nu este adevarata

(pag. FRX 145)
* 36 Urmatoarele forme farmaceutice se pot
administra pe cale rectale cu exceptia :

* 41 In timpul prepararii supozitoarelor

inspectarea produsului poate releva
urmatoarele nejunsuri cu exceptia :
A. lipsa de omogenitate a masei topite

A. Capsule moi rectale

B. Lipsa de coeziune

B. solutii rectale

C. crapaturi si fisuri

C. spume rectale

D. Lipsa de glisanti

D. Tampoane rectale

E. sfaramare

E. sisteme terapeutice osmotice rectale

(pag. Leucuta - pag. 551)

(pag. FRX 145)

* 37 Ca excipient pentru prepararea
supozitoarelor se poate folosi :
A. celuloza microcristalina
B. coloranti autorizati
C. lactoza hidratata
D. fosfat dicalcic dihidratat
E. amidon pregelatinizat
(pag. FRX 147)
Pag. 192 din 284

* 42 Fenomenul de transport al substantei

medicamentoase din supozitoare prin masa
excipientului topit sau dizolvat - afirmatii
adevarate:
A. se face dependent de modul in care aceasta a
fost incorporata in baza de supozitor

* 47 Referitor la folosirea apei ca substanta

ajutatoare la prepararea supozitoarelor este
adevarat ca :
A. in proportie 1-2% ajuta la incorporarea
substantelor minerale
B. nu se contamineaza microbian

B. este influentat de pH

C. nu favorizeaza hidroliza

C. este dependent de starea de agregare a

substantei medicamentoase

D. In cantitati mari necesita tensioactivi pentru a

putea fi incorporata

D. depinde de indicele de iod al substantei

E. nu se foloseste ca substanta ajutatoare

E. depinde de indicele de saponificare al substantei

(pag. Leucuta - pag. 544)

(pag. Leucuta - pag. 541)

43 Procedeul topirii si turnarii utilizat la
prepararea supozitoarelor afirmatii
adevarate:

* 48 Ca plastifiant la la prepararea supozitoarelor

se poate folosi :
A. Tween 80
B. Dioxid de siliciu coloidal

A. substanta medicamentoasa se malaxeaza cu

untul de cacao razuit

C. lactoza

B. se preteaza numai la excipientii hidrofili

D. ceara de albine

C. se preteaza numai la excipientii lipofili

E. vaselina

D. trebuie cunoscuta capacitatea formei goale

(pag. Leucuta - pag. 545)

E. substanta medicamentoasa se malaxeaza cu

gliceride semisintetice
(pag. Leucuta - pag. 546)
* 44 Procedee de preparare ale supozitoarelor
sunt urmatoarele cu exceptia :
A. modelare manuala
B. presarea in tipare
C. Comprimarea directa
D. topire si turnare in forme manual, in doua etape
E. topire si turnare automatizat, in doua etape
(pag. Leucuta - pag. 546)
* 45 Timpul de deformare prin inmuiere sau
lichefiere al supozitoarelor :
A. este o metoda propusa de Higuchi
B. supozitorul este introdus intr-un flacon de plastic

* 49 Controlul calitatii supozitoarelor consta in :

A. determinarea uniformitatii masei
B. influenta umiditatii
C. influenta temperaturii
D. comportamentul la topire
E. determinarea potentialului zeta
(pag. Leucuta - pag. 551)
* 50 Referitor la aspectele biofarmaceutice legate
de administrarea medicamentelor pe cale
rectala este este adevarat ca ;
A. rectul are functie de absorbtie propriu-zisa
B. transpotul substantelor nu poate avea loc prin
celulele epiteliale ale mucoasei rectale
C. supozitoarele introduse in rect raman in partea
sa inferioara

C. este o metoda propusa de Krowczinski

D. absorbtia se poate face datorita vascularizatiei

abundente a regiunii submucoase

D. se face cu dispozitivul Erweka

E. nici o afirmatie nu este adevarata

E. determina timpul de topire integrala a

supozitorului imersat in baie de apa la 37C.

(pag. Leucuta - pag. 538)

(pag. Leucuta - pag. 551)

* 46 Substantele modificatoare ale hidrofiliei
utilizate la prepararea supozitoarelor sunt
urmatoarele cu exceptia :
A. alcool cetilic 5%
B. laurilsulfat de sodiu
C. lecitina
D. miristat de PEG
E. Glicerol
(pag. Leucuta - pag. 544)
Pag. 193 din 284

Tema nr. 38
Comprimate, capsule
Bibliografie asociata temei:
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala,
Ed. Dacia, 2001.
pag. 553-593
1

n funcie de solubilitatea i permeabilitatea

substanelor active, comprimatele se
clasific n:

A. comprimate cu substane active din clasa III SCB

*5

Conform F.R. X capsulele sunt pentru

administrare:

A. Orala
B. Rectala
C. Vaginala
D. Auriculara
E. Oculara
(pag. pag. 192/FRX)
*6

B. comprimate cu substane active din clasa IV SCB

Conform FR X, daca nu se prevede altfel, n

formula de preparare a comprimatelor talcul
trebuie sa fie de cel mult:

C. comprimate cu substane active din clasa V SCB

A. 1%

D. comprimate cu substane active din clasa VI SCB

B. 2%

E. comprimate cu substane active din clasa VII

SCB

C. 3%

(pag. 387)
2

Legturile de adsorbie n care intervin

aglutinanii ntlnii la prepararea
comprimatelor sunt:

D. 10%
E. 5%
(pag. pag. 284/FRX)
*7

A. aglutinant-matri
B. aglutinant-poanson
C. aglutinant- aglutinant
D. aglutinant-substrat
E. substrat-substrat
(pag. 411)
*3

Factorii dependeni de material i de

formulare care influeneaz structura
comprimatelor i rezistena mecanic sunt
urmtorii cu excepia:

Conform FR X, daca nu se prevede altfel, n

formula de preparare a comprimatelor acidul
stearic trebuie sa fie de cel mult:

A. 10%
B. 1%
C. 3%
D. 15%
E. 5%
(pag. pag. 284/FRX10)
*8

A. proprietile fizico-chimice ale particulelor solide,

Conform FR X, daca nu se prevede altfel, n

formula de preparare a comprimatelor
aerosilul trebuie sa fie de cel mult:

B. etapele de amestecare,

A. 1%

C. umiditatea relativ,

B. 10 %

D. tipurile de formulare pentru comprimarea direct,

granularea umed i uscat,

C. 3%

E. selectarea i influena substanelor auxiliare

E. 4%

(pag. 416)

(pag. pag. 284/FRX)

*4

Se numesc capsule operculate:

A. Capsulele amilacee
B. Capsulele gelatinoase moi
C. Capsulele gelatinoase tari
D. Perlele
E. Casetele
(pag. pag. 193/FRX)

D. 2%

*9

Conform FR X, comprimatele efervescente

trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze n
apa cu efervescenta n cel mult:

A. 20 minute
B. 25 minute
C. 10 minute
D. 15 minute
E. 5 minute
(pag. pag. 284/FRX)

Pag. 194 din 284

* 10 Conform FR X, comprimatele acoperite

trebuie sa se dezagrege n pepsina-solutie
acida n
cel mult:

14 Sunt oficinale urmatoarele capsule:

A. Capsule cu ampicilina
B. Capsule cu bromura de calciu

A. 25 minute

C. Capsule cu ciclofosfamida

B. 40 minute

D. Capsule cu acetat de retinol

C. 15 minute

E. Capsule cu rifampicina

D. 30 minute

(pag. pag. 193-200/FRX)

E. o ora

15 Precizati afirmatiile incorecte conform F.R. X:

(pag. pag. 284/FRX)

* 11 Uniformitatea masei comprimatelor se
determina, conform FR X, pe:
A. 10 comprimate neacoperite

A. Comprimatele sunt preparate farmaceutice

solide ce contin doze unitare din una sau mai
multe substante
active

C. 20 comprimate neacoperite

B. Comprimatele sunt preparate farmaceutice

solide ce contin doze multiple sau unitare din
una sau mai multe
substante active

D. 25 comprimate neacoperite

C. Nu se pot folosi coloranti admisi de M.S.

E. 15 comprimate neacoperite

D. Se pot folosi coloranti admisi de M.S.

(pag. pag. 248/FRX)

E. Se pastreaza in recipiente inchise etans

12 Conform F.R. X in formula de preparare a

capsulelor:

(pag. pag. 284-286/FRX)

B. 5 comprimate neacoperite

A. Talcul trebuie sa fie de cel mult 1%

B. Talcul trebuie sa fie de cel mult 3%
C. Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 1%
D. Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 3%
E. Aerosilul trebuie sa fie de cel mult 5%
(pag. pag. 192/FRX)
13 Sunt corecte afirmatiile:

16 Din punct de vedere al dezagregarii

comprimatelor F.R. X prevede ca:
A. Comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege
in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel
B. Comprimatele acoperite enterosolubile nu
trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida
in 2 ore, daca
nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in
pancreatina-solutie alcalina in cel mult 1 ora
daca nu se prevede altfel

A. Capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa

se dezagrege in apa in cel mult 30min daca nu
se prevede altfel

C. Comprimatele neacoperite trebuie sa se

dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se
prevede altfel

B. Capsulele amilacee trebuie sa se transforme in

apa intr-o masa moale dupa 30sec

D. Comprimatele efervescente trebuie sa se

dezagrege in pepsina-solutie acida in cel mult 1
ora daca nu se
prevede altfel

C. Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie

sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min
daca nu se
prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in
pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min
D. Capsulele gelatinoase gastrosolubile nu trebuie
sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min
daca nu se
prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in
pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min
E. Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie
sa se dezagrege in pepsina-solutie in 60min
daca nu se
prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in
pancreatina-solutie alcalina in cel mult 120min
(pag. pag. 193/FRX)

E. Comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve

sau sa se disperseze in apa cu efervescenta in
cel mult 5
min
(pag. pag. 285/FRX)
17 La prepararea comprimatelor F.R. X prevede
folosirea urmatoarelor substante auxiliare:
A. Agenti de curgere
B. Dezagraganti
C. Agenti de crestere a vascozitatii
D. Aglutinanti
E. Diluanti
(pag. pag. 284/FRX)

Pag. 195 din 284

18 Indicati afirmatiile corecte, conform F.R. X

A. La prepararea comprimatelor talcul nu trebuie sa
depaseasca 1%
B. La prepararea comprimatelor acidul stearic nu
trebuie sa depaseasca 3%

23 Se folosesc pentru acoperirea cu film a

comprimatelor urmatorii polimeri
enterosolubili:
A. Acetoftalat de celuloza
B. Etil celuloza

C. Adaugarea corectorilor de gust si miros la

prepararea comprimatelor este admisa pentru
comprimatele ce
se mentin in gura

C. Polivinilacetoftalat

D. Adaugarea corectorilor de gust si miros la

prepararea comprimatelor este admisa pentru
comprimatele
administrate dupa o prealabila dizolvare

(pag. pag. 571/Leucuta)

D. Polivinilpirolidona
E. Polimeri ai acidului metacrilic si esterii sai
24 La prepararea capsulelor se folosesc
urmatoarele matrite hidrofile:

E. Aerosilul nu trebuie sa depaseasca 3%

A. Metilceluloza

(pag. pag. 284/FRX)

B. Acid poliacrilic

19 Corespund termenului de "compressi

obducti" conform F.R. X:

C. Carbopoli
D. Gliceride

A. Comprimatele neacoperite

E. Polivinilpirolidona

B. Drajeurile

(pag. (pag. 583/Leucuta)

C. Comprimatele filmate

25 Ca diluant pentru obtinerea comprimatelor

se foloseste:

D. Comprimatele efervescente
E. Nu exista acest termen in F.R. X

A. lactoza

(pag. pag. 284/FRX)

B. papaverina clorhidrica

20 La prepararea comprimatelor se folosesc ca

dezagreganti urmatoarele substante:

C. manitolul
D. amidonul

A. Alginati

E. zaharul

B. Stearat de magneziu

(pag. (pag. 565/Leucuta)

C. Bentonita

26 Liantii derivati de celuloza cei mai folositi

pentru obtinerea comprimatelor sunt:

D. Polietilenglicol 4000
E. Carboximetilceluloza sodica

A. metilceluloza

(pag. pag. 563/Leucuta)

B. carboximetil celuloza sodica

21 Se folosesc ca diluanti la prepararea

comprimatelor:

C. hidroxipropilmetil celuloza sodica

D. guma arabica

A. Amidon

E. guma tragacanta

B. Lactoza

(pag. ( Leucuta, p. 566))

C. Manitol

27 Colorantii folositi la obtinere comprimatelor

autorizati de M.S. sunt

D. Zahar
E. Laurilsulfat de sodiu

A. eritrozina

(pag. pag. 565/Leucuta)

B. indigotina

22 Se folosesc drept lubrifianti pentru

prepararea comprimatelor:

C. siropul de lamaie
D. siropul de portocale

A. Ulei de vaselina

E. riboflavina

B. Uleiuri minerale

(pag. Leucuta, p. 568))

C. Stearat de magneziu
D. Ciclamati
E. Dioxid de siliciu coloidal
(pag. pag. 567/Leucuta)

Pag. 196 din 284

28 Aromatizantii se folosesc la prepararea

urmatoarelor comprimate
A. comprimate bucale

* 33 Comprimatele sublinguale:
A. trebuie sa se dezagrege lent

B. comprimate masticabile

B. sunt foarte multe tipuri de comprimate de acest

fel

C. comprimate vaginale

C. se mai numesc si pastile

D. comprimate enterosolubile

D. se mai numesc tablete triturate

E. comprimate pentru supt

E. nici o afirmatie nu este corecta

(pag. ( Leucuta, p. 568))

(pag. (Leucuta, p. 575))

29 Granularea:

* 34 Comprimatele vaginale :

A. asigura aglomerarea particulelor substantei

medicamentoase impreuna cu excipientii

A. cedeaza rapid substanta medicamentoasa cu

actiune locala

B. reduce curgerea in matrita

B. se folosesc comprimate efervescente

C. asigura o coeziunea mai buna in comprimat

C. se pot folosi comprimate implantabile

D. se face prin compactizare

D. se pot folosi capsule implantabile

E. nu se face prin compactizare

E. sunt acoperite cu selac

(pag. ( Leucuta, p. 563))

(pag. (Leucuta, p. 577))

30 Formularea comprimatelor are ca obiective :

A. calitatile fizice corespunzatoare ale comprimatului
B. puritatea chimica si microbiologica
C. substanta medicamentoasa sa ramana in
comprimat la locul de absorbtie
D. utilizarea unor emulgatori corespunzatori
E. obtinerea unui punct de solidificare adecvat
(pag. (Leucuta, p. 564))
31 Dezagragantii utilizati ca excipienti la
prepararea comprimatelor afirmatii
adevarate :
A. talcul si dioxidul de siliciu coloidal sunt cel mai
frecvent folositi

* 35 Elementul esential al comprimatelor cu

cedare prelungita este:
A. dezagregarea rapida
B. producerea unui efect terapeutic prelungit
C. toti componentii sunt solubili in apa
D. micsorarea vitezei de cedare a substantei
medicamentoase
E. marirea vitezei de cedare a substantei
medicamentoase
(pag. (Leucuta, p. 578))
* 36 Avantajele comprimatelor cu cedare
prelungita
A. lipsa de flexibilitate in medicatie

B. se folosesc sub forma dispersiilor in apa

(mucilagii)

B. mentinerea nivelului medicamentos pe

operioada cat mai scurta

C. se adauga amestecului de pulberi intragranular

C. usurinta eliminarii rapide a substantei

medicamentoase in caz de supradozare

D. se adauga amestecului de pulberi intergranular

E. imbunatatesc curgerea comprimatului in matrita
(pag. (Leucuta, p. 566))
* 32 Lubrifiantii propriu-zisi- ca excipienti la
prepararea comprimatelor :

D. fluctuatii ridicate ale nivelului medicamentos

E. lipsa efectelor adverse
(pag. (Leucuta, p. 578))
* 37 Sistemele cu eliberare continua :

A. micsoreaza frecarea suprafetei laterale a

comprimatului de matrita

A. sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil

in apa indiferent de pH

B. usureaza curgerea granulatului din palnia de

umplere in matrita

B. sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil

in apa la pH acid

C. maresc coeziunea particulelor pulberii pentru

formarea granulatelor

C. preparatele se pot realiza sub forma unor

comprimate cu straturi concentrice

D. se folosesc in formularea comprimatelor solubile

D. preparatele se pot realiza sub forma unor

comprimate cu laminate

E. micsoreaza coeziunea particulelor pulberii pentru

formarea granulatelor
(pag. (Leucuta, p. 566))

E. sunt forme acoperite cu un film polimeric

insolubil in apa indiferent de pH
(pag. (Leucuta, p. 582))

Pag. 197 din 284

* 38 Rasinile schimbatoare de ioni ;

A. sunt utilizate pentru prelungirea cedarii
substantelor medicamentoase
B. se bazeaza pe deplasarea rapida a substantei
medicamentoase de pe complexul format cu
rezina
C. sunt utilizate pentru cedarea rapida a
substantelor medicamentoase
D. utilizarea lor este limitata la substantele minerale
E. se folosesc polimeri hidrodispersabili
(pag. (Leucuta, p. 582))
* 39 In capsulele gelatinoase tari nu se
conditioneaza
A. pulberi
B. granule
C. Brichete
D. Bujiuri
E. suspensii
(pag. (Leucuta, p. 584))
* 40 Dintre factorii farmacocinetici implicati in
formularea comprimatelor cu cedare
modificata nu face parte:
A. volumul de distributie
B. constanta de viteza a eliminarii
C. fractiunea F absorbita
D. doza D administrata
E. Valoarea pH-ului
(pag. (Leucuta, p. 578))
* 41 Medicamentele cu actiune repetata:

* 42 Referitor la formularea materialului de

umplut capsulele gelatinoase tari este
adevarat ca:
A. amestecul de pulberi nu trebuie adus la un grad
avnsat de omogenizare
B. substantele prescrise in cantitati mici nu reclama
asocierea unui diluant
C. adaugarea unor uleiuri micsoreaza si gradul de
prafuire
D. asigurarea omogenitatii nu necesita asocierea
unui lubrifiant
E. substantele prescrise in cantitati mici reclama
asocierea unui edulcorant
(pag. (Leucuta, p. 585))
* 43 In cazul produselor cu actiune prelungita
A. cedarea substantei medicamentoase are loc
imediat
B. cedarea substantei medicamentoase are loc cu
viteza lenta
C. concentratiile plasmatice sunt mentinute pe o
perioada scurta
D. durata actiunii terapeutice este redusa
E. absorbtia substantei medicamentoase se face pe
o perioada mai scurta de timp
(pag. absorbtia substantei medicamentoase se face
pe o p)
* 44 Comprimatele efervescente :
A. sunt comprimate complet solubile in apa
B. sunt comprimate complet insolubile in apa
C. toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa
absoarba apa

A. cedeaza tarziu dupa administrare o doza cu

cedare imediata

D. se asociaza plastifianti

B. cedeaza imediat dupa administrare o doza cu

cedare lenta

(pag. (Leucuta, p. 576))

C. dupa o perioada de timp cedeaza o a doua doza

cu cedare lenta

E. cedeaza lent substanta cu actiune locala

* 45 Prepararea comprimatelor efervescente
include una din urmatoarele posibilitati:

D. cedeaza imediat dupa administrare o doza cu

cedare imediata

A. prepararea concomitenta a fractiunii acide si

alcaline

E. necesita administrari repetate

B. granularea separata a fractiunilor cu un solvent

organic volatil hidrofil

(pag. (Leucuta, p. 578))

C. granularea prin comprimare directa

D. comprimatele trebuie sa se dizolve integral in
apa in maxim 30 minute
E. comprimatele trebuie sa se dizolve integral in
apa in maxim 5 minute
(pag. (Leucuta, p. 577))

Pag. 198 din 284

* 46 Comprimatele de mestecat :
A. au ca excipienti glicerol

* 51 Polimeri enterosolubili sunt urmatorii cu

exceptia

B. liantii folositi sunt gelatina, coca de amidon

A. selac

C. lubrifiantii folositi sunt aerosilul si talcul

B. sirop vascos de zahar

D. toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa

absoarba apa

C. acetoftalat de celuloza

E. se numesc si tablete triturate

E. ftalat de hidroxipropil metilceluloza

(pag. (Leucuta, p. 575))

(pag. (Leucuta, p. 569))

* 47 Comprimarea directa :
A. este practicabila doar foarte rar asupra
substantelor medicamentoase

D. polivinilacetoftalat

* 52 Fazele acoperirii cu zahar a comprimatelor

sunt urmatoarele cu exceptia :
A. izolare samburelui

B. se face prin compactizare

B. neaplicarea unui strat de acoperire intermediar

C. se face pe cale umeda

C. aplicarea stratului de acoperire intermediar

D. este practicabila frecvent asupra substantelor

medicamentoase

D. finisarea

E. caracteristicile comprimatelor nu depind de cele

ale excipientilor

(pag. (Leucuta, p. 570))

(pag. (Leucuta, p. 563))

53 Conform FR X comprimatele efervescente se

pastreaza:

* 48 Dezagregantii ca excipienti la formularea

comprimatelor
A. reduc fortele capilare de incorporare a apei in
comprimat
B. accentueaza fortele capilare de incorporare a
apei in comprimat
C. nu se umfla in contact cu apa
D. nu elibereaza gaze
E. nu influenteaza fortele capilare de incorporare a
apei in comprimat
(pag. (Leucuta, p. 566))
* 49 Comprimatele obisnuite
A. sunt comprimate neacoperite pentru uz oral
B. sunt enterosolubile

E. polisarea

A. in recipiente bine inchise

B. in prezenta unei substante deshidratate
C. la loc racoros
D. la 30 grade Celsius
E. in recipiente inchise etans
(pag. 286)
54 Marcai afirmaiile corecte referitoare la
aerosil:
A. dioxid de siliciu coloidal,
B. dioxid de calciu coloidal,
C. ca aglutinant la formularea comprimatelor se
folosete singur,

C. reprezinta o mica parte din productia de

comprimate

D. ca aglutinant la formularea comprimatelor se

folosete amestecul aerosil:amidon hidroxiliat
85:15,

D. sunt gastrorezistente

E. este un bun agent emulgator.

E. se dezagrega lent

(pag. 434)

(pag. (Leucuta, p. 569))

55 Utilizarea coloranilor la prepararea

comprimatelor urmrete anumite scopuri,
cum ar fi:

* 50 Drajefierea:
A. reprezinta acoperirea cu film continuu a
comprimatelo

A. diferenierea concentraiei substanelor active,

pentru a aprea accidente,

B. cresterea in greutate a comprimatului este de 25%

B. considerente de ordin estetic,

C. cresterea in greutate a comprimatului este de 5%

D. comprimatele trebuie sa posede o convexitate
optima
E. se pot folosi si latexurile si pseudolatexurile

C. considerente de ordin comercial,

D. identificarea produselor la dozare,
E. diferenierea inovatoarelor de generice.
(pag. 445)

(pag. (Leucuta, p. 569))

Pag. 199 din 284

* 56 Marcai scara corect a biodisponibilitii

substanelor active n cazul formelor
farmaceutice administrate pe cale oral:
A. forme solide acoperite >comprimate > capsule >
pulberi> suspensii> emulsii> soluii,
B. emulsii> soluii> suspensii>pulberi>
capsule>comprimate>forme solide acoperite
C. suspensii> emulsii> soluii> pulberi>
capsule>comprimate>forme solide acoperite
D. soluii> emulsii>pulberi >suspensii >
capsule>comprimate>forme solide acoperite
E. soluii> emulsii> suspensii>pulberi>
capsule>comprimate>forme solide acoperite
(pag. 532)
57 Din categoria agenilor formatori de film,
utilizai la acoperirea formelor farmaceutice
solide, ca polimeri solubili n ap numai la
pH mai mare de 5, fac parte:
A. Eudragit NE 30
B. CAP

Tema nr. 39
Exercitarea profesiunii de farmacist
Bibliografie asociata temei:
Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul
sanatatii, titlul XIV: Exercitarea profesiunii de
farmacist. Organizarea si fimctionarea Colegiului
Farmacistilor din Romania, Monitorul Oficial al
Romaniei partea I nr. 372/2006.
*1

Adunarea generala a farmacistilor unui

colegiu teritorial este formata din:

A. 7 membri, pentru un numar de pna la 100 de

farmacisti nscrisi n acel colegiu
B. toi farmacitii nscrii n colegiul teritorial
respectiv
C. 11 membri, pentru un numar de 101 pna la 500
de farmacisti nscrisi n acel colegiu
D. 13 membri, pentru un numar de 501 pna la
1.000 de farmacisti nscrisi n acel colegiu

C. CMEC

E. 19 membri, pentru un numar de peste 1000 de

farmacisti nscrisi n acel colegiu

D. HPMCP

(pag. art. 590)

E. Eudragit RL

*2

(pag. 571)
58 Un polimer ideal utilizat la acoperirea cu film
a formelor solide trebuie s aib urmtoarele
caliti:

Biroul consiliului colegiului teritorial al

Colegiului Farmacistilor din Romnia este
format din:

A. un preedinte, 3 vicepreedini i un secretar

B. un preedinte

A. proprieti care s influeneze negative

biodisponibilitatea

C. 3 vicepreedini

B. stabilitate sczut n prezena luminii i cldurii

E. un preedinte, 2 vicepreedini i un secretar

C. s fie netoxic i inert farmacologic

(pag. art. 594-2)

D. s fie solubil n ct mai multe sisteme de solveni

E. s fie insolubil n ct mai multe sisteme de
solveni
(pag. 570)
59 Defectele ce pot s apar la acoperirea cu
zahr a formelor farmaceutice solide sunt:

D. un preedinte i un secretar

*3

Organele de conducere, la nivel naional, ale

Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt:

A. Adunarea general naional; Consiliul naional;

Biroul executiv; preedintele
B. preedintele
C. Adunarea general naional

A. erodarea nucleelor,

D. Biroul executiv i preedintele

B. fragmentarea nucleelor,

E. Consiliul naional i preedintele

C. lipirea comprimatelor de pereii tobei,

(pag. art. 596)

D. lipirea comprimatelor de pereii mojarului,

E. nveli cu aspect marmorat.
(pag. 600)

*4

Adunarea general naional are urmtoarele

atribuii, cu excepia:

A. aprob bugetul de venituri i cheltuieli i execuia

celui pentru exerciiul financiar expirat;
B. alege, dintre membrii si, comisia de cenzori;
C. adopt Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
D. adopt Codul deontologic al farmacistului;
E. elaboreaz Codul deontologic al farmacistului;
(pag. art. 598, 604)

Pag. 200 din 284

*5

Prin titlu oficial de calificare n farmacie se

nelege, cu excepia:

*8

Farmacistul, n conformitate cu pregtirea sa

universitar, este competent s exercite i
alte activiti profesionale, cu excepia:

A. diploma de farmacist, eliberat de o instituie de

nvmnt superior medico-farmaceutic
acreditat din Romnia;

A. farmacovigilen;

B. certificatul de farmacist specialist, eliberat de

Ministerul Sntii Publice;

C. activiti didactice sau administraie sanitar.

C. diploma de farmacist, eliberat de o instituie de

nvmnt superior medico-farmaceutic
acreditat sau nu din Romnia;
D. diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist,
eliberate conform normelor Uniunii Europene de
statele membre ale Uniunii Europene, statele
aparinnd Spaiului Economic European sau de
Conferina Elveian;
E. diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist,
dobndite ntr-un stat ter i recunoscute de unul
dintre statele membre prevzute la lit. d) ori
echivalate n Romnia.
(pag. art. 554-2)
*6

Monitorizarea i controlul exercitrii

profesiei de farmacist se realizeaz de ctre:

A. Colegiul Farmacitilor din Romnia i de

Ministerul Sntii Publice;
B. numai de Colegiul Farmacitilor din Romnia;
C. numai de Ministerul Sntii Publice;

B. marketing i management farmaceutic;

D. necolaborare cu medicul pentru stabilirea i
urmrirea terapiei pacientului;
E. analize n laboratoare de biochimie, toxicologie i
igien a mediului i alimentelor;
(pag. art. 558-2)
*9

Este nedemn s exercite profesia de

farmacist, cu excepia:

A. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin

hotrre judectoreasc pentru svrirea cu
intenie a unei infraciuni contra umanitii, n
mprejurri legate de exercitarea profesiei de
farmacist, i pentru care nu a intervenit
reabilitarea;
B. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin
hotrre judectoreasc pentru svrirea cu
intenie a unei infraciuni contra umanitii sau
vieii, n mprejurri legate de exercitarea
profesiei de farmacist, i pentru care a intervenit
reabilitarea;

D. farmacistul-ef al unitii farmaceutice unde

lucreaz farmacistul respectiv;

C. farmacistul cruia i s-a aplicat pedeapsa

interdiciei de a exercita profesia, pe durata
stabilit prin hotrre disciplinar.

E. managerul compartimentului de resurse umane

al unitii farmaceutice unde lucreaz farmacistul
respectiv;

D. farmacistul cruia i s-a aplicat pedeapsa

interdiciei de a exercita profesia, pe durata
stabilit prin hotrre judectoreasc definitiv

(pag. art. 556)

*7

Exercitarea profesiei de farmacist se

realizeaz prin urmtoarele activiti, cu
excepia:

A. prepararea formelor farmaceutice ale

medicamentelor;
B. fabricarea i controlul medicamentelor;
C. prepararea, controlul, depozitarea i eliberarea
medicamentelor din drogherii;

E. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin

hotrre judectoreasc pentru svrirea cu
intenie a unei infraciuni contra vieii, n
mprejurri legate de exercitarea profesiei de
farmacist, i pentru care nu a intervenit
reabilitarea;
(pag. art. 562)
* 10 Conform, Legii nr. 95/2006 privind reforma n
domeniul Sntii, exercitarea profesiei de
farmacist este incompatibil cu, cu excepia:

D. fabricarea i controlul medicamentelor;

A. profesia de medic;

E. prepararea, controlul, depozitarea i eliberarea

medicamentelor din farmaciile de spital;

B. oricare ocupaie de natur a aduce atingere

demnitii profesiei de farmacist sau bunelor
moravuri, conform Codului deontologic al
farmacistului;

(pag. art. 558)

C. starea de sntate fizic necorespunztoare

pentru exercitarea profesiei de farmacist.
D. starea de sntate psihic necorespunztoare
pentru exercitarea profesiei de farmacist.
E. profesia de asistent de farmacie
(pag. art. 563)

Pag. 201 din 284

* 11 Care din urmtoarele afirmaii nu este

corect:
A. Farmacitii se pensioneaz la vrsta prevzut
de lege
B. n unitile sanitare publice farmacitii membri
titulari i corespondeni ai Academiei Romne,
profesori universitari, cercettori tiinifici gradul
I, doctori n tiine farmaceutice care desfoar
activiti farmaceutice pot continua, la cerere,
activitatea, pn la mplinirea vrstei de 70 de
ani.
C. Farmacitii care au depit limita de vrst
prevzut la alin. (a) pot profesa n continuare n
uniti sanitare private. Desfurarea activitii
se face n baza certificatului de membru i a
avizului anual al Colegiului Farmacitilor din
Romnia, eliberat pe baza certificatului de
sntate i a asigurrii de rspundere civil
pentru greeli n activitatea profesional,
ncheiat pentru anul respectiv.
D. Farmacitii care au depit limita de vrst
prevzut la alin. (1) pot profesa n continuare n
uniti sanitare private. Desfurarea activitii
se face numai n baza certificatului de membru
E. Farmacitii care au mplinit vrsta de pensionare
prevzut de lege nu pot deine funcii de
conducere n cadrul Ministerului Sntii
Publice, al ministerelor i instituiilor centrale cu
reea sanitar proprie, al autoritilor de sntate
public, al Casei Naionale de Asigurri de
Sntate, al caselor judeene de asigurri de
sntate, respectiv a municipiului Bucureti,
precum i n cadrul spitalelor publice i al oricrei
alte uniti sanitare publice.
(pag. art. 565)

* 12 Care din urmtoarele afirmaii nu sunt

corecte:
A. Colegiul Farmacitilor din Romnia este
organism profesional, apolitic, fr scop
patrimonial, de drept public, cu responsabiliti
delegate de autoritatea de stat, n domeniul
autorizrii, controlului i supravegherii profesiei
de farmacist ca profesie liberal, de practic
public autorizat.
B. Colegiul Farmacitilor din Romnia este
organism profesional, politic, fr scop
patrimonial, de drept public, cu responsabiliti
delegate de autoritatea de stat, n domeniul
autorizrii, controlului i supravegherii profesiei
de farmacist ca profesie liberal, de practic
public autorizat.
C. Colegiul Farmacitilor din Romnia are
autonomie instituional n domeniul su de
competen, normativ i jurisdicional profesional.
D. Ministerul Sntii Publice urmrete modul de
respectare a prevederilor legale n activitatea
Colegiului Farmacitilor din Romnia.
E. Colegiul Farmacitilor din Romnia cuprinde toi
farmacitii care ntrunesc condiiile prevzute de
Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul
sntii.
(pag. art. 576)
* 13 Colegiul Farmacitilor din Romnia are
urmtoarele atribuii, cu excepia:
A. colaboreaz n domeniul su de competen cu
Ministerul Sntii Publice prin asigurarea
controlului aplicrii regulamentelor i normelor
care organizeaz i reglementeaz exercitarea
profesiei de farmacist, indiferent de forma de
exercitare i de unitatea farmaceutic n care se
desfoar;
B. apr demnitatea i promoveaz drepturile i
interesele membrilor si n toate sferele de
activitate;
C. apr onoarea, libertatea i independena
profesional a farmacistului, precum i dreptul
acestuia de decizie n exercitarea actului
profesional;
D. poate s influene decizia unui farmacist n
exercitarea actului profesional;
E. asigur respectarea de ctre farmaciti a
obligaiilor ce le revin fa de pacient i de
sntatea public.
(pag. art. 579)

Pag. 202 din 284

* 14 Membrii Colegiului Farmacitilor din

Romnia au urmtoarele drepturi, cu
excepia:
A. s aleag i s fie alei n organele de
conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau
naionale ale Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
B. s se adreseze organelor abilitate ale Colegiului
Farmacitilor din Romnia i s primeasc
informaiile solicitate;
C. s se adreseze organelor abilitate ale Colegiului
Farmacitilor din Romnia, acestea nefiind
obligate s dea informaiile solicitate;
D. s participe la orice aciune a Colegiului
Farmacitilor din Romnia i s fie informai n
timp util despre aceasta;

* 17 n cazul aparitiei situatiei de

incompatibilitate, conform Legii nr. 95/2006
privind reforma n domeniul Sntii, n cte
zile este obligat farmacistul s anunte
colegiul al carui membru este:
A. o saptamana
B. doua saptamani
C. 10 zile
D. 20 zile
E. 30 zile
(pag. art. 563-2)
* 18 Exercitarea profesiei de farmacist se face,
conform Legii nr. 95/2006 privind reforma n
domeniul Sntii, pe baza:

E. s poarte nsemnele Colegiului Farmacitilor din

Romnia;

A. certificatului de membru al Colegiului

Farmacitilor din Romnia

(pag. art. 584)

B. Autorizatia de libera practica eliberata de

Colegiul Farmacistilor din Romnia

* 15 Obligaiile membrilor Colegiului

Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele,
cu excepia:
A. s respecte dispoziiile Regulamentului de
organizare i funcionare a Colegiului
Farmacitilor din Romnia, Codul deontologic al
farmacistului, hotrrile organelor de conducere
ale Colegiului Farmacitilor din Romnia i
regulamentele profesiei;
B. s participe la edinele ori adunrile la care au
fost convocai;
C. s pstreze secretul profesional;
D. s respecte normele, principiile i ndatoririle
deontologiei profesionale i s aib un
comportament demn n exercitarea profesiei ori
a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor
din Romnia
E. s nu pstreze secretul profesional;
(pag. art. 585)
* 16 Obligaiile membrilor Colegiului
Farmacitilor din Romnia, ce decurg din
calitatea lor special de farmaciti, sunt
urmtoarele,cu excepia:
A. s respecte i s aplice n orice mprejurare
normele de deontologie farmaceutic;
B. s acioneze, pe toat durata exercitrii
profesiei, n vederea creterii gradului de
pregtire profesional i cunoaterii noutilor
profesionale;
C. s respecte drepturile legale ale pacienilor;
D. s nu acorde asisten farmaceutic de urgen
dac este n afara programului;

C. Autorizatia de libera practica eliberata de

Ministerul Sanatatii
D. diplomei de licenta eliberat de o instituie de
nvmnt superior medico-farmaceutic
acreditat din Romnia;
E. Niciunul dintre raspunsurile A, B, C, D
(pag. art. 557)
* 19 n ceea ce priveste farmacistii care au
dreptul la pensie pentru limita de vrsta,
potrivit legii nr. 95/2006, este adevarata
urmatoarea afirmatie:
A. Pot fi mentinuti, la cerere, n activitatea
profesionala, pe baza autorizarii la interval de doi
ani a Colegiului Farmacistilor din Romnia
B. Pot fi mentinuti, la cerere, n activitatea
profesionala, pe baza autorizarii anuale a
Colegiului Farmacistilor din Romnia si a
aprobarii angajatorului
C. Pot fi mentinuti, la cerere, n activitatea
profesionala, pe baza autorizarii anuale a
Ministerului Sanatatii
D. Pot fi mentinuti, la cerere, n activitatea
profesionala, pe baza aprobarii angajatorului
E. Pot profesa n continuare n uniti sanitare
private n baza certificatului de membru i a
avizului anual al Colegiului Farmacitilor din
Romnia, eliberat pe baza certificatului de
sntate i a asigurrii de rspundere civil
pentru greeli n activitatea profesional,
ncheiat pentru anul respectiv.
(pag. art. 565-3)

E. s acorde, cu promptitudine, asisten

farmaceutic de urgen, ca o ndatorire
fundamental, profesional i civic.
(pag. art. 586)

Pag. 203 din 284

* 20 Controlul si supravegherea exercitarii

profesiei de farmacist se realizeaza de catre:
A. numai Colegiul Farmacistilor din Romnia
B. numai Ministerul Sanatatii Publice
C. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate
D. Colegiul Farmacistilor din Romnia mpreuna cu
Ministerul Sanatatii Publice
E. Agentia Nationala a Medicamentului

23 Atributiile Adunarii generale a colegiilor

teritorile sunt, cu exceptia:
A. aprob proiectul de buget al colegiului i, n baza
raportului cenzorilor, descarc de gestiune
consiliul pentru anul fiscal ncheiat;
B. alege, dintre membrii si, consiliul colegiului i
reprezentanii n Adunarea general naional a
Colegiului Farmacitilor din Romnia;

(pag. art. 556)

C. colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea

tematicilor, metodologiilor, concursurilor si
examenelor pentru farmacisti

21 Conform Legii nr. 95/2006, membrii

Colegiului Farmacistilor din Romnia sunt
obligati:

D. stabileste sistemul de credite de educatie

continua pe baza caruia se evalueaza activitatea
de perfectionare profesionala a farmacistilor

A. s rezolve sarcinile ce le-au fost ncredinate n

calitate de membri sau reprezentani ai corpului
profesional;
B. s respecte dispoziiile Regulamentului de
organizare i funcionare a Colegiului
Farmacitilor din Romnia, Codul deontologic al
farmacistului, hotrrile organelor de conducere
ale Colegiului Farmacitilor din Romnia i
regulamentele profesiei;
C. s nu pstreze secretul profesional;
D. s respecte normele, principiile i ndatoririle
deontologiei profesionale i s aib un
comportament demn n exercitarea profesiei ori
a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor
din Romnia;
E. s achitesau nu, n termenul stabilit, cotizaia
datorat n calitate de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia;
(pag. art. 585)

E. stabilete indemnizaia de edin a membrilor

comisiei de disciplin;
(pag. art. 590-3)
24 Atributiile Consiliului national al Colegiului
Farmacistilor din Romnia sunt urmatoarele:
A. elaboreaz Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia, precum i proiectele de modificare a
acestuia;
B. elaboreaz Codul deontologic al farmacistului,
precum i proiectele de modificare a acestuia;
C. adopta Codul deontologic al farmacistului
D. colaboreaz cu Ministerul Sntii Publice la
elaborarea tematicilor, metodologiilor,
concursurilor i examenelor pentru farmaciti;
E. adopta Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia
(pag. art. 604)

22 Consiliul colegiilor teritoriale are un numar

de:
A. 7 membri, pentru un numr de pn la 100 de
farmaciti nscrii;
B. 11 membri, pentru un numr de 101 pn la 500
de farmaciti nscrii;
C. 13 membri, pentru un numr de 501 pn la
1.000 de farmaciti nscrii;
D. toti farmacistii nscrisi n colegiul respectiv
E. 19 membri, pentru un numr de peste 1.000 de
farmaciti nscrii
(pag. art. 592)

Pag. 204 din 284

25 Urmatoarele afirmatii cu privire la Consiliul

national al Colegiului Farmacistilor din
Romnia sunt adevarate:

27 Urmatoarele afirmatii cu privire la Biroul

executiv al Colegiului Farmacitilor din
Romnia sunt adevarate:

A. Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din

Romnia este alctuit din preedinii colegiilor
teritoriale, 3 reprezentani ai Colegiului
Farmacitilor din Bucureti, respectiv
preedintele i 2 vicepreedini, un reprezentant
numit de Ministerul Sntii Publice ca
autoritate de stat i cte un reprezentant al
farmacitilor din fiecare minister ori instituie
central cu reea sanitar proprie.

A. Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din

Romnia este format dintr-un preedinte, 3
vicepreedini i un secretar general, alei n
mod individual de ctre Consiliul naional dintre
membrii si

B. Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din

Romnia este alctuit din preedinii colegiilor
teritoriale;

C. Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din

Romnia este format dintr-un preedinte, 2
vicepreedini i un secretar general, alei n
mod individual de ctre Consiliul naional dintre
membrii si

C. Cheltuielile de deplasare i diurna

reprezentanilor n Consiliul naional al Colegiului
Farmacitilor din Romnia vor fi suportate de
ctre colegiile teritoriale ai cror reprezentani
sunt.
D. Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din
Romnia este alcatuit din presedintii colegiilor
teritoriale, 3 reprezentanti ai Colegiului
Farmacistilor din Bucuresti - presedintele si 2
vicepresedinti
E. Deciziile Consiliului naional al Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt obligatorii pentru
colegiile teritoriale i pentru toi farmacitii care
practic profesia de farmacist n Romnia.
(pag. art. 60, 6031)
26 Atributiile Consiliul national al Colegiului
Farmacistilor din Romnia sunt:
A. adopta Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
B. avizeaza reinscrierea farmacistilor care au
pierdut calitatea de membru al Colegiului
Farmacistilor din Romnia
C. fixeaz cotizaia care trebuie pltit obligatoriu
de ctre fiecare farmacist consiliului judeean
sau al municipiului Bucureti, stabilind partea din
aceast cotizaie care trebuie virat ctre
Consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
D. soluioneaz, prin comisiile de specialitate ale
Colegiului Farmacitilor din Romnia, n termen
de 30 de zile de la nregistrare, contestaiile
formulate mpotriva deciziilor date de consiliile
judeene, respectiv al municipiului Bucureti, n
conformitate cu regulamentele proprii;
E. alege, dintre membrii si, Biroul executiv al
Colegiului Farmacitilor din Romnia;
(pag. art. 604)

B. Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din

Romnia ntocmete raportul anual de activitate
i gestiune, pe care l supune aprobrii
Consiliului naional;

D. Biroul executiv al Colegiului Farmacitilor din

Romnia este format dintr-un preedinte, 1
vicepreedinte i un secretar general, alei n
mod individual de ctre Consiliul naional dintre
membrii si
E. execut hotrrile Adunrii generale naionale i
ale Consiliului naional;
(pag. art. 606, 607)
28 Atribuiile Biroului executiv al Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele:
A. asigur activitatea permanent a Colegiului
Farmacitilor din Romnia ntre edinele
Consiliului naional;
B. aprob angajarea de personal i asigur
execuia bugetului Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
C. elaboreaz i supune spre avizare Consiliului
naional proiectul bugetului de venituri i
cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri i
cheltuieli ale colegiilor teritoriale;
D. elaboreaza Codul deontologic al farmacistului
E. informeaz Consiliul naional cu privire la
deciziile emise ntre edinele Consiliului.
(pag. art. 607)
29 Atribuiile preedintelui Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele:
A. reprezint Colegiul Farmacitilor din Romnia n
relaiile cu persoanele fizice i juridice din ar i
din strintate;
B. ncheie contracte i convenii n numele
Colegiului Farmacitilor din Romnia, cu
aprobarea Biroului executiv;
C. aproba cuantumul indemnizatiei lunare a
membrilor Biroului executiv, precum i membrii
birourilor consiliilor colegiilor teritoriale
D. angajeaz personalul de specialitate i
administrativ;
E. convoac i conduce edinele Adunrii
generale, ale Consiliului naional;
(pag. art. 609, 611)
Pag. 205 din 284

30 Urmatoarele afirmatii cu privire la

raspunderea disciplinara a farmacistului sunt
adevarate:
A. Farmacistul rspunde disciplinar pentru
nerespectarea legilor i regulamentelor
profesionale, a Codului deontologic al
farmacistului i a regulilor de bun practic
profesional, a Statutului Colegiului Farmacitilor
din Romnia
B. Farmacistul nu rspunde disciplinar pentru
nerespectarea legilor i regulamentelor
profesionale, a Codului deontologic al
farmacistului i a regulilor de bun practic
profesional, a Statutului Colegiului Farmacitilor
din Romnia
C. Plngerea mpotriva unui farmacist se depune la
colegiul al crui membru este.
D. Plngerea mpotriva unui farmacist se depune la
preedintelui Colegiului Farmacitilor din
Romnia.
E. Procedura judecrii abaterilor este prevzut n
Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia, cu
respectarea principiului egalitii, a dreptului de
aprare, precum i a principiului
contradictorialitii.
(pag. art. 613,614,615)
31 Biroul consiliului, n baza anchetei
disciplinare efectuate de ctre departamentul
de jurisdicie profesional, poate decide:
A. respingerea plngerii ca vdit nefondat;
B. solicitarea completrii anchetei disciplinare;
C. dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la
comisia de disciplin.
D. dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la
comisia superioara de disciplin.
E. retragerea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia
(pag. art 614)

32 Urmatoarele afirmatii cu privire la comisia de

disciplina sunt adevarate:
A. n cadrul fiecrui colegiu teritorial se organizeaz
i funcioneaz o comisie de disciplin,
constituit din 3 membri, independent de
conducerea colegiului, care judec abaterile
disciplinare svrite de farmacitii cuprini n
acel colegiu.
B. Membrii comisiilor de disciplin de la nivelul
colegiului teritorial sunt alei de ctre adunarea
general judeean, respectiv de cea a
municipiului Bucureti, iar membrii Comisiei
superioare de disciplin vor fi alei de ctre
Adunarea general naional.
C. n cadrul fiecarui colegiu teritorial se organizeaz
i funcioneaz Comisia superioar de disciplin.
D. Membrii comisiilor de disciplin vor fi alei din
rndul farmacitilor cu o vechime de peste 7 ani
n profesie i care nu au avut abateri disciplinare
n ultimii 5 ani.
E. Membrii comisiilor de disciplin vor fi alei din
rndul farmacitilor cu o vechime de peste 5 ani
n profesie i care nu au avut abateri disciplinare
n ultimii 3 ani.
(pag. art. 615, 616)
33 Urmatoarele afirmatii cu privire la comisiile
de disciplina sunt false:
A. Funcia de membru al comisiei de disciplin este
incompatibil cu orice alt funcie n cadrul
Colegiului Farmacitilor din Romnia.
B. Durata mandatului membrilor comisiilor de
disciplin este de 4 ani.
C. Funcia de membru al comisiei de disciplin este
compatibil si cu alt funcie n cadrul Colegiului
Farmacitilor din Romnia.
D. Durata mandatului membrilor comisiilor de
disciplin este de 5 ani.
E. Calitatea de membru al comisiilor de disciplin
nceteaz prin deces, demisie, pierderea calitii
de membru al Colegiului Farmacitilor din
Romnia ori prin numirea unui alt reprezentant n
cazul membrilor desemnai de ctre Ministerul
Sntii Publice sau autoritatea de sntate
public.
(pag. art. 616)
34 Sanciunile disciplinare sunt:
A. mustrare;
B. avertisment;
C. vot de blam;
D. suspendarea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia pe o perioad
determinat, de la o lun la un an;
E. nici unul din punctele A,B,C,D
(pag. art. 618)

Pag. 206 din 284

35 Urmatoarele afirmatii cu privire la retragerea

calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt adevarate:

38 n ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din

Romnia, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:

A. retragerea calitii de membru al Colegiului

Farmacitilor din Romnia nu este o sanctiune
disciplinara

A. Colegiul Farmacitilor din Romnia are

autonomie instituional n domeniul su de
competen, normativ i jurisdicional profesional.

B. Retragerea calitii de membru al Colegiului

Farmacitilor din Romnia opereaz de drept pe
durata stabilit de instana de judecat prin
hotrre definitiv a instanei judectoreti, cu
privire la interzicerea exercitrii profesiei.

B. Colegiul Farmacitilor din Romnia se

organizeaz i funcioneaz pe criterii teritoriale,
la nivel naional i judeean, respectiv la nivelul
municipiului Bucureti.

C. Retragerea calitii de membru al Colegiului

Farmacitilor din Romnia opereaz de drept cel
putin 1 an
D. Se poate prevedea, dup caz, obligarea celui
sancionat la efectuarea unor cursuri de
perfecionare sau de educaie farmaceutic ori
altor forme de pregtire profesional.
E. n termen de 15 zile de la comunicare,
farmacistului cercetat disciplinar poate contesta
la Comisia superioar de disciplin decizia
pronunat.
(pag. art. 618, 619)
36 n cazul n care s-a primit o plngere
mpotriva unui farmacist se efectueaza o
ancheta disciplinara. n baza acestei anchete,
biroul consiliului poate decide:
A. respinge plngerea ca vadit nefondata
B. dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia
profesional-stiintifica si de nvatamnt
C. dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia
administrativ financiara si contabila
D. solicita completarea anchetei disciplinare
E. dispunere trimiterea dosarului disciplinar la
comisia de disciplin
(pag. art. 614)
37 n ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din
Romnia, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii, cu exceptia:
A. Colegiul Farmacistilor din Romnia se
organizeaza si functioneaza ca organizatie
profesionala, de interes public, politica si fara
scop patrimonial
B. n cadrul Colegiului Farmacitilor din Romnia se
organizeaz i funcioneaz Comisia superioar
de disciplin.
C. Colegiul Farmacistilor din Romnia se
organizeaza si functioneaza ca organizatie
profesionala, de interes public, apolitica si cu
scop patrimonial

C. Colegiul Farmacitilor din Romnia se

organizeaz i funcioneaz numai la nivel
naional.
D. Sediul Colegiului Farmacitilor din Romnia este
n municipiul Craiova.
E. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i
colegiile teritoriale nu exist raporturi de
autonomie funcional, organizatoric i
financiar, n condiiile legii.
(pag. 576,577,578)
39 Membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia au urmtoarele drepturi:
A. s aleag i s fie alei n organele de
conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau
naionale ale Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
B. s foloseasc, mpreun cu membrii si de
familie, toate dotrile sociale, profesionale,
culturale i sportive ale Colegiului Farmacitilor
din Romnia i ale colegiilor locale;
C. nu pot solicita ajutoare materiale pentru situaii
deosebite, att personal, ct i prin membrii lor
de familie.
D. s conteste sanciunile primite;
E. s se adreseze organelor abilitate ale Colegiului
Farmacitilor din Romnia i s primeasc
informaiile solicitate;
(pag. art. 584)
40 Organele de conducere ale colegiului
teritorial sunt:
A. adunarea general a farmacitilor
B. consiliul;
C. biroul consiliului;
D. preedintele.
E. Nici unul dintre punctele A, B, C, D.
(pag. art. 589)

D. Nici un colegiu teritorial nu poate funciona n

afara Colegiului Farmacitilor din Romnia.
E. Colegiile teritoriale functioneaza in afara
Colegiului Farmacitilor din Romnia.
(pag. art. 576, 588, 615)

Pag. 207 din 284

41 Care dintre urmatoarele afirmatii, cu privire

la atributiile Colegiului Farmacistilor din
Romnia, sunt valabile:
A. elaboreaz i adopt Regulamentul de
organizare i funcionare a Colegiului
Farmacitilor din Romnia i Codul deontologic
al farmacistului;
B. iniiaz, promoveaz, organizeaz i acrediteaz
n domeniul su de competen forme de
educaie farmaceutic continu i de ridicare a
gradului de competen profesional a
membrilor si, cu excepia programelor de studii
complementare n vederea obinerii de atestate;
C. nu poate controla modul n care sunt respectate
de ctre angajatori independena profesional i
dreptul de decizie profesional ale farmacistului;
D. nu poate organiza judecarea cazurilor de
nclcare a normelor de deontologie profesional
ori a celor care reglementeaz exercitarea
profesiei sau a actului profesional;
E. colaboreaz n domeniul su de competen cu
Ministerul Sntii Publice, organizaii patronale
i sindicale, precum i cu alte asociaii ori cu
organizaii neguvernamentale, n toate
problemele ce privesc asigurarea sntii
populaiei.
(pag. art. 579)
42 Care sunt afirmatiile corecte cu privire la
suspendarea calitatii de membru:
A. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe
o durat de pn la 5 ani exercitarea profesiei de
farmacist pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat.
B. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe
o durat de pn la 3 ani exercitarea profesiei de
farmacist pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat.
C. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe
o durat de pn la 10 ani exercitarea profesiei
de farmacist pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat.

43 Urmatoarele afirmatii privind facilitarea

exercitrii dreptului de stabilire sunt
adevarate:
A. Accesul n Romnia la una dintre activitile
farmaceutice se poate face, conform Legii nr.
95/2006, de catre farmaciti ceteni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparinnd Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveien
B. Solicitrile farmacitilor ceteni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparinnd Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene cu privire la accesul n
Romnia la una dintre activitile farmaceutice
se soluioneaz de ctre Ministerul Sntii
Publice, n colaborare cu Colegiul Farmacitilor
din Romnia, n termen de 30 zile de la data
depunerii dosarului complet de ctre cel
interesat.
C. Solicitrile farmacitilor ceteni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparinnd Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene cu privire la accesul n
Romnia la una dintre activitile farmaceutice
se soluioneaz de ctre Ministerul Sntii
Publice, n colaborare cu Colegiul Farmacitilor
din Romnia, n termen de 3 luni de la data
depunerii dosarului complet de ctre cel
interesat.
D. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al
Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd
Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene, stabilii n Romnia i
care, n timpul exercitrii profesiei, ncalc
dispoziiile, legile i regulamentele profesiei,
rspund potrivit legii.
E. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al
Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd
Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene, stabilii n Romnia i
care, n timpul exercitrii profesiei, ncalc
dispoziiile, legile i regulamentele profesiei, nu
pot rspunde potrivit legii.
(pag. art. 569)

D. pe durata suspendarii la cerere a calitatii de

membru al Colegiului Farmacistilor din Romnia,
nu se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg
din Legea nr. 95/2006
E. pe durata suspendarii la cerere a calitatii de
membru al Colegiului Farmacistilor din Romnia,
se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg din
Legea nr. 95/2006
(pag. art. 582)

Pag. 208 din 284

44 Urmatoarele afirmatii privind facilitarea

exercitrii dreptului de stabilire sunt
adevarate:
A. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al
Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd
Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene, care exercit profesia
ca urmare a recunoaterii calificrii profesionale
de ctre autoritile competente romne, trebuie
s posede cunotinele lingvistice necesare
desfurrii activitilor profesionale n Romnia.
B. Atunci cnd autoritile competente romne au
cunotin de fapte grave i precise care pot
avea repercusiuni asupra nceperii activitii
profesionale sau asupra exercitrii profesiei de
farmacist n Romnia, comise de farmacitii
ceteni ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului
Economic European sau ai Confederaiei
Elveiene, anterior stabilirii n Romnia i n afara
teritoriului su, acestea informeaz statul de
origine sau de provenien a celor n cauz.
C. Atunci cnd autoritile competente romne au
cunotin de fapte grave i precise care pot
avea repercusiuni asupra nceperii activitii
profesionale sau asupra exercitrii profesiei de
farmacist n Romnia, comise de farmacitii
ceteni ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului
Economic European sau ai Confederaiei
Elveiene, anterior stabilirii n Romnia i n afara
teritoriului su, acestea nu trebuie sa informeze
statul de origine sau de provenien a celor n
cauz.
D. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al
Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd
Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene, care exercit profesia
ca urmare a recunoaterii calificrii profesionale
de ctre autoritile competente romne, nu
trebuie s posede cunotinele lingvistice
necesare desfurrii activitilor profesionale n
Romnia, fiind de ajuns cunoasterea unei limbi
de circulatie internationala, ca de exemplu
engleza.

45 Urmatoarele afirmatii cu privire la cotizaiile

lunare ale membrilor ale membrilor
Colegiului farmacistilor din Romania sunt
adevarate:
A. Cotizaiile datorate i nepltite n termenul fixat
de ctre consiliul teritorial de ctre membrii
Colegiului Farmacitilor din Romnia determin
plata unor penaliti de ntrziere n cuantumul
prevzut de dispoziiile legale aplicabile
instituiilor publice.
B. Neplata cotizaiei datorate de membrii Colegiului
Farmacitilor din Romnia pe o perioad de 3
luni i dup atenionarea scris a consiliului local
se sancioneaz cu suspendarea calitii de
membru al Colegiului, pn la plata cotizaiei
datorate.
C. Neplata cotizaiei datorate de membrii Colegiului
Farmacitilor din Romnia pe o perioad de 6
luni i dup atenionarea scris a consiliului local
se sancioneaz cu suspendarea calitii de
membru al Colegiului, pn la plata cotizaiei
datorate.
D. Neplata cotizaiei datorate de membrii Colegiului
Farmacitilor din Romnia pe o perioad de 1 an
i dup atenionarea scris a consiliului local se
sancioneaz cu suspendarea calitii de
membru al Colegiului, pn la plata cotizaiei
datorate.
E. Cuantumul cotizaiei de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia, precum i partea din
aceasta care trebuie vrsat ctre forurile
naionale se stabilesc de ctre Consiliul naional
al Colegiului Farmacitilor din Romnia.
(pag. art. 625,627)

E. Farmacitii ceteni ai unui stat membru al

Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd
Spaiului Economic European sau ai
Confederaiei Elveiene, care exercit profesia
de farmacist n Romnia, au obligaia de a se
informa la autoritile competente cu privire la
legislaia care reglementeaz sectorul de
sntate, domeniul securitii sociale, precum i
cu privire la Codul deontologic al farmacistului.
(pag. art. 575)

Pag. 209 din 284

46 Urmatoarele afirmatii cu privire la asigurarea

de raspundere civila pentru greseli in
activitatea profesionala sunt adevarate:

48 Obligaiile membrilor Colegiului

Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele:

A. Pe durata exercitrii profesiei n regim salarial

sau/i independent, farmacistul este obligat s
ncheie o asigurare de rspundere civil pentru
greeli n activitatea profesional i s ntiineze
colegiul teritorial al crui membru este.

B. s achite, n termenul stabilit, cotizaia datorat

n calitate de membru al Colegiului Farmacitilor
din Romnia;

B. Pe durata exercitrii profesiei n regim salarial

sau/i independent, farmacistul nu este obligat
s ncheie o asigurare de rspundere civil
pentru greeli n activitatea profesional i s
ntiineze colegiul teritorial al crui membru este.
C. Farmacistii pensionari pot profesa n continuare
n uniti sanitare private. Desfurarea activitii
se face n baza certificatului de membru i a
avizului anual al Colegiului Farmacitilor din
Romnia, eliberat pe baza certificatului de
sntate i a asigurrii de rspundere civil
pentru greeli n activitatea profesional,
ncheiat pentru anul respectiv.
D. Farmacistii pensionari pot profesa n continuare
n uniti sanitare private. Desfurarea activitii
se face n baza certificatului de membru i a
avizului anual al Colegiului Farmacitilor din
Romnia, eliberat pe baza asigurrii de
rspundere civil pentru greeli n activitatea
profesional, ncheiat pentru anul respectiv.
E. Certificatul de membru al CFR devine operativ
numai dup ncheierea asigurrii de rspundere
civil pentru greeli n activitatea profesional.
(pag. art. 564,565,639)
47 Colegiul Farmacitilor din Romnia are
urmtoarele atribuii:
A. apr onoarea, libertatea i independena
profesional a farmacistului, precum i dreptul
acestuia de decizie n exercitarea actului
profesional;
B. ntocmete i actualizeaz permanent Registrul
unic al farmacitilor din Romnia, administreaz
pagina de Internet de publicare a acestuia i
nainteaz trimestrial Ministerului Sntii
Publice un raport privind situaia numeric a
membrilor si, precum i a evenimentelor
nregistrate n domeniul autorizrii, controlului i
supravegherii profesiei de farmacist;

A. s pstreze secretul profesional;

C. s acorde, cu promptitudine, asisten

farmaceutic de urgen
D. s execute cu bun-credin sarcinile ce decurg
din hotrrile organelor de conducere ale
corpului profesional;
E. Nici una din obligaiile prevazute al punctele A, B,
C, D.
(pag. art. 585, 586)
49 Afirmatiile cu privire la comisia de disciplina
sunt adevarate:
A. n cadrul fiecrui colegiu teritorial se organizeaz
i funcioneaz o comisie de disciplin,
constituit din 3 membri, independent de
conducerea colegiului, care judec abaterile
disciplinare svrite de farmacitii cuprini n
acel colegiu.
B. n cadrul fiecrui colegiu teritorial se organizeaz
i funcioneaz o comisie de disciplin,
constituit din 5 membri, independent de
conducerea colegiului, care judec abaterile
disciplinare svrite de farmacitii cuprini n
acel colegiu.
C. Unul dintre membrii comisiilor de disciplin este
desemnat de autoritile de sntate public, la
nivel teritorial, i de ctre Ministerul Sntii
Publice, la nivelul Comisiei superioare de
disciplin.
D. Doi dintre membrii comisiilor de disciplin este
desemnat de autoritile de sntate public, la
nivel teritorial, i de ctre Ministerul Sntii
Publice, la nivelul Comisiei superioare de
disciplin.
E. Membrii comisiilor de disciplin i vor alege un
preedinte, care conduce activitatea
administrativ a comisiilor de disciplin.
(pag. art. 615)

C. ajuta ministerul Sanatatii Publice sa intocmeasca

Registrul unic al farmacistilor din Romania
D. colaboreaz n domeniul su de competen cu
Ministerul Sntii Publice la formarea,
specializarea i perfecionarea pregtirii
profesionale a farmacitilor;
E. controleaz modul n care sunt respectate de
ctre angajatori independena profesional i
dreptul de decizie profesional ale farmacistului.
(pag. art. 579)

Pag. 210 din 284

50 Conform Legii nr. 95/2006, prin titlu oficial de

calificare n farmacie se nelege:
A. diploma de farmacist, eliberat de o instituie de
nvmnt superior medico-farmaceutic
acreditat din Romnia;
B. diploma de farmacist, eliberat de o instituie de
nvmnt superior medico-farmaceutic
acreditat sau nu din Romnia;
C. certificatul de farmacist specialist, eliberat de
Ministerul Sntii Publice;
D. diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist,
eliberate conform normelor Uniunii Europene de
statele membre ale Uniunii Europene, statele
aparinnd Spaiului Economic European sau de
Conferina Elveian;
E. diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist,
care nu sunt eliberate conform normelor Uniunii
Europene de statele membre ale Uniunii
Europene, statele aparinnd Spaiului Economic
European sau de Conferina Elveian;
(pag. art. 554)
Tema nr. 40
Deontologia farmaceutica
Bibliografie asociata temei:
Decizia Colegiului Farmacistilor din Romania nr.
2/2009 privind aprobarea Statutului Colegiului
Farmacistilor din Romania si a Codului deontologic
al farmacistului, Monitorul Oficial al Romaniei partea
I nr. 490/2009
*1

Codul deontologic al farmacistului are drept

principal scop, cu exceptia:

A. ocrotirea drepturilor pacienilor;

B. respectarea obligaiilor profesionale de ctre
farmaciti;
C. respectarea obligaiilor profesionale de ctre
asistentii de farmacie;
D. aprarea demnitii profesiunii de farmacist

*2

Principiile fundamentale n baza crora se

exercit profesia de farmacist sunt
urmtoarele, cu exceptia:

A. exercitarea profesiei se face exclusiv n respect

fa de viaa i de persoana uman;
B. n orice situaie primeaz interesul pacientului i
sntatea public;
C. n orice situaie primeaz interesul unitatii
farmaceutice unde se lucreaza;
D. respectarea n orice situaie a drepturilor
pacientului;
E. adoptarea unui rol activ fa de informarea i
educaia sanitar a publicului, precum i fa de
combaterea toxicomaniei, polipragmaziei,
dopajului, automedicaiei i a altor flageluri
(pag. Cod -art.4)
*3

Conform Codului deontologic al

farmacistului, principiile fundamentale n
baza crora se exercit profesia de farmacist
sunt urmtoarele, cu exceptia:

A. respectarea drepturilor pacientului, doar in cazuri

de urgenta;
B. colaborarea, ori de cte ori este cazul, cu toi
factorii implicai n asigurarea strii de sntate a
pacientului;
C. n exercitarea profesiei farmacitii trebuie s
dovedeasc loialitate i solidaritate unii fa de
alii n orice mprejurare, s-i acorde colegial
ajutor i asisten pentru realizarea ndatoririlor
profesionale;
D. farmacitii trebuie s se comporte cu cinste i
demnitate profesional i s nu prejudicieze n
nici un fel profesia de farmacist sau s
submineze ncrederea public n aceasta.
E. acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele
mai nalte standarde de calitate posibile, pe baza
unui nivel nalt de competen tiinific,
aptitudini practice i performane profesionale
(pag. Cod - art.4)

E. aprarea prestigiului profesiunii de farmacist

(pag. Cod art. 2)

Pag. 211 din 284

*4

Conform Codului deontologic al

farmacistului, urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, cu exceptia:

A. n situaiile n care n rezolvarea unei probleme

alegerea soluiei nu este prevzut n normele
legale, farmacistul trebuie s ia o decizie
concordant cu etica profesiei i s-i asume
responsabilitatea.
B. Pentru respectarea principiilor codului,
farmacistul este obligat s-i pstreze libertatea
i independena profesional conform
jurmntului profesiei.
C. Codul deontologic al farmacistului cuprinde un
ansamblu de principii i reguli ce reprezint
valorile fundamentale n baza crora se exercit
profesia de asistent de farmacie pe teritoriul
Romniei.
D. Codul deontologic al farmacistului cuprinde un
ansamblu de principii i reguli ce reprezint
valorile fundamentale n baza crora se exercit
profesia de farmacist pe teritoriul Romniei.
E. Codul deontologic al farmacistului exprim
adeziunea farmacitilor romni la Carta
Universal a Drepturilor Omului i la Carta
Farmaciei Europene.
(pag. Cod - art. 1,5)
*5

n exercitarea funciei farmacistul-ef are

urmtoarele obligaii, cu exceptia:

A. trebuie s se informeze asupra tuturor

aspectelor i cerinelor legate de funcia pe care
o ndeplinete;
B. trebuie s se asigure c toi membrii personalului
aflat n subordinea sa sunt informai asupra
atribuiilor profesionale pe care trebuie s le
ndeplineasc;
C. trebuie s transmit instruciunile clar pentru a
mpiedica orice risc de eroare; n msura
posibilitilor, el va transmite n scris proceduri
standard de operare;
D. se asigur c membrii personalului aflat n
subordinea sa i ndeplinesc atribuiile n
conformitate cu prevederile legale, dar i cu
competena i aptitudinile personale;
E. se asigur c membrii personalului aflat n
subordinea sa i ndeplinesc atribuiile n
conformitate cu prevederile legale, dar i cu
competena i aptitudinile personale,
nerespectand independena profesional a
farmacitilor din subordineatunci cand nu iau o
decizie corecta;

*6

n exercitarea funciei farmacistul-ef are

urmtoarele obligaii, cu exceptia:

A. se asigur c echipamentele, localul i utilitile

de la locul de munc sunt meninute la
standardele acceptate pentru desfurarea n
bune condiii a activitilor profesionale;
B. se asigur c toate activitile profesionale
desfurate sub controlul su, precum i cele
exercitate de el personal sunt supuse asigurrii
de rspundere profesional;
C. nu are datoria s notifice colegiului pe raza
cruia i desfoar activitatea orice schimbare
de interes profesional privind membrii
personalului din subordinea sa ori funcia sa;
D. trebuie s accepte, n msura posibilitilor, elevi
i studeni, pentru ndeplinirea stagiului de
practic n unitatea pe care o conduce.
E. trebuie s respecte independena profesional a
farmacitilor din subordine;
(pag. Cod - art.12)
*7

Cu privire la competenta profesionala,

urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu
exceptia:

A. Farmacistul trebuie s-i asigure i s-i menin

la un nalt nivel pregtirea profesional, prin
actualizarea permanent a cunotinelor n aria
sa profesional, n scopul ndeplinirii atribuiilor
cu competena necesar.
B. n vederea actualizrii permanente a
cunotinelor profesionale, farmacistul este
obligat s-i planifice i s participe la formele de
pregtire profesional organizate sau acreditate
de Colegiul Farmacitilor din Romnia;
C. Farmacistul trebuie sa ateste cu documente
doveditoare pregtirea sa, prin formele
programelor de dezvoltare profesional
acceptate, atunci cnd acest lucru i este solicitat
de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial
la care este nregistrat.
D. Farmacistul nu trebuie s ateste cu documente
doveditoare pregtirea sa, prin formele
programelor de dezvoltare profesional
acceptate, atunci cnd acest lucru i este solicitat
de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial
la care este nregistrat.
E. Farmacistul este obligat sa evalueze i s aplice
n practica curent cunotinele actualizate
permanent;
(pag. Cod - art. 13, 14)

(pag. Cod - art.12)

Pag. 212 din 284

*8

Informaiile referitoare la pacienti pot fi

dezvluite n urmtoarele cazuri:, cu
exceptia:

A. cnd pacientul i-a dat consimmntul scris;

B. cnd pacientul i-a dat consimmntul oral;

* 11 n interesul pacientului i al publicului n

general, farmacistul trebuie s colaboreze cu
medicul i cu ali membri ai echipei de
sntate. n acest sens, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

C. cnd tutorele pacientului a consimit n scris,

dac vrsta pacientului sau starea sa de
sntate nu permite aceasta;

A. farmacistul colaboreaz activ cu medicul

prescriptor pentru a realiza efectuarea
tratamentului pacientului la timp, n parametrii
optimi i n interesul acestuia;

D. cnd este necesar pentru a preveni afectri

majore sau punerea n pericol a sntii
pacientului, a unei tere persoane sau a
publicului n general;

B. n colaborarea sa cu medicul, farmacistul se va

abine de la orice nelegere n scop material sau
de alt natur care ar avea drept rezultat
nclcarea dreptului pacientului;

E. stabilirea vinoviei n cazul svririi unor

infraciuni, la solicitarea instanei de judecat;

C. farmacistul trebuie s se abin de la orice fapt

care ar putea aduce prejudicii demnitii i
imagini medicului pentru a nu crea nencredere
pacientului.

(pag. Cod - art.17)

*9

Cu privire la confidentialitatea informatiilor

referitoare la pacienti, urmatoarele afirmatii
sunt adevarate, cu exceptia:

A. Farmacistul nu trebuie s dezvluie, dect cu

acordul scris al medicului prescriptor, nici o
informaie referitoare la practica prescrierii
acestuia.
B. Farmacistul nu trebuie s dezvluie, dect cu
acordul scris sau verbal al medicului prescriptor,
nici o informaie referitoare la practica prescrierii
acestuia.
C. Farmacistul nu trebuie permit accesul terilor la
informaii privind activitatea unitii n care i
desfoar activitatea dect cu acordul scris al
angajatorului sau n alte situaii prevzute de
lege;
D. Farmacistul trebuie s asigure protecia
informaiilor la operaiunile de stocare,
transmitere, primire ori distrugere.

D. armacistul trebuie s se abin de la orice fapt

care ar putea aduce prejudicii demnitii i
imagini asistentului medical pentru a nu crea
nencredere pacientului
E. nici unul dintre punctele A, B, C, D.
(pag. Cod - art.21)
12 Se consider a fi practici neloiale, fr a fi
limitative, urmtoarele activiti:
A. atragerea pacienilor prin oferirea de avantaje
materiale ;
B. atragerea pacienilor prin reclam mincinoas;
C. eliberarea de medicamente in oferte propuse de
diferiti producatori;
D. folosirea de funcia deinut ori de mandatul
ncredinat n cadrul organelor de conducere
pentru atragerea de pacieni

E. Farmacistul are datoria de a respecta i proteja

informaia profesional.

E. nefolosirea de funcia deinut ori de mandatul

ncredinat n cadrul organelor de conducere
pentru atragerea de pacieni

(pag. Cod - art. 15, 18, 19)

(pag. Cod - art. 23)

* 10 Conform legislatiei, urmatoarele afirmatii

privind relaiile de colaborare ale
farmacistului sunt adevarate, cu exceptia:
A. toi farmacitii i acord ajutor reciproc i
consultan pentru realizarea ndatoririlor
profesionale;
B. farmacitii i rezolv singuri litigiile, cu
respectarea spiritului de colegialitate; dac nu
reuesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului;
C. farmacistul trebuie s-i trateze toi colaboratorii
cu respect, bunvoin i colegialitate;
D. farmacistul trebuie s dovedeasc n orice
mprejurare solidaritate fa de colegii si i
loialitate fa de corpul profesional i profesia de
farmacist.
E. niciunul dintre punctele A, B, C, D.
(pag. Cod - art.20)

Pag. 213 din 284

13 Privind servicii farmaceutice de urgen,

urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Pentru asigurarea continuitii asistenei cu
medicamente a populaiei, farmacitii trebuie s
furnizeze, n condiiile legii sau nu, servicii
farmaceutice de urgen.

15 Cu privire la eliberarea de catre farmacist a

medicamentelor fara prescriptie medicala,
sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Farmacistul poate elibera medicamente fara
prescriptie medicala doar daca acestea se
incadreaza in categoria OTC-urilor;

B. decizia farmacistului in furnizarea serviciilor

farmaceutice de urgenta va fi luat avndu-se n
vedere i afeciunea pentru care se solicit
medicamentul, grupa terapeutic din care face
parte medicamentul, efectele adverse i
contraindicaiile;

B. Farmacistul poate elibera medicamente fr

prescripie medical daca pacientul este bolnav
cronic i este cunoscut de ctre farmacist sau se
afl n evidenele farmaciei ca utilizator al
medicamentului solicitat, dar din diverse motive
nu a putut ajunge la medic;

C. n funcie de gravitatea situaiei prezentate,

farmacistul va ncerca s ia legtura cu medicul
curant al pacientului sau cu un alt medic;

C. Farmacistul poate elibera medicamente fr

prescripie medical daca pacientul nu posed o
prescripie medical, dar prezint un bilet de
ieire din spital;

D. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de

ore, indiferent de zilele in care se furnizeaza
serviciile farmaceutice de urgenta;
E. orice intervenie de acest tip va fi nsoit de
recomandarea farmacistului ca pacientul s se
adreseze imediat medicului.
(pag. Cod - art. 31)
14 Cu privire la serviciile farmaceutice de
urgenta, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de
ore, n zilele lucrtoare, i pentru maximum 72
de ore, pentru sfritul de sptmn i
srbtorile legale;
B. medicamentele psihotrope i stupefiante nu fac
obiectul serviciilor farmaceutice de urgen;
C. se pot elibera si medicamente stupefiante in
cazuri de dependenta;
D. medicamentele pentru copii nu pot fi eliberate in
cazul serviciilor farmaceutice de urgenta, fiind
obligatoriu avizul medicului;
E. n cazul copiilor, eliberarea unui medicament va
fi nsoit de recomandarea ctre prini de a
consulta n cel mai scurt timp medicul de familie
sau de a apela la serviciul de urgen;
(pag. Cod - art. 31-2)

D. Farmacistul poate elibera medicamente fr

prescripie medical daca pacientul nu posed o
prescripie medical, dar prezint o scrisoare
medical;
E. Farmacistul poate elibera medicamente fr
prescripie medical daca pacientul prezint o
schem de tratament neparafat de medicul
prescriptor;
(pag. Cod - art.33)
* 16 Conform Statutului Colegiului farmacistilor
din Romania, urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, cu exceptia:
A. Colegiul Farmacitilor din Romnia are
personalitate juridic i este autonom n raport
cu orice autoritate public, exercitndu-i
atribuiile fr posibilitatea vreunei imixtiuni.
B. Colegiul Farmacitilor din Romnia are
personalitate juridic i nu este autonom n
raport cu Ministerul Snttii Publice.
C. Colegiul Farmacitilor din Romnia are ca
principal obiect de activitate controlul i
supravegherea exercitrii profesiei de farmacist.
D. Colegiul Farmacitilor din Romnia are ca
principal obiect de activitate aplicarea legilor i
regulamentelor care organizeaz i
reglementeaz exerciiul profesiei.
E. Colegiul Farmacitilor din Romnia are ca
principal obiect de activitate reprezentarea
intereselor profesiei de farmacist i pstrarea
prestigiului acestei profesii n cadrul vieii sociale.
(pag. Statut - art.2)

Pag. 214 din 284

* 17 Ca autoritate public i profesional,

Colegiul Farmacitilor din Romnia
realizeaz atribuiile prevzute de lege i de
prezentul statut, n urmatoarele domenii
principale de activitate, cu exceptia:
A. profesional;
B. etic i deontologic;
C. jurisdicie profesional i litigii;
D. administrativ i organizatoric;
E. comercial.
(pag. Statut - art. 3)
* 18 Cu privire la relatiile dintre Colegiul
Farmacistilor din Romania si colegiile
teritoriale, urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, cu exceptia:
A. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i
colegiile teritoriale nu exist autonomie
organizatoric.
B. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i
colegiile teritoriale exist, n condiiile legii i ale
prezentului statut, autonomie organizatoric.
C. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i
colegiile teritoriale exist, n condiiile legii i ale
prezentului statut, autonomie financiar.
D. ntre Colegiul Farmacitilor din Romnia i
colegiile teritoriale exist, n condiiile legii i ale
prezentului statut, autonomie funcional.
E. Nici un colegiu teritorial nu poate funciona n
afara Colegiului Farmacitilor din Romnia.
(pag. Statut - art.4,5)

19 Cu privire la relatia dintre Colegiul

Farmacistilor din Romania si Casa Naionala
de Asigurri de Sntate, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
A. Colegiul Farmacitilor din Romnia particip la
elaborarea contractului-cadru privind furnizarea
serviciilor farmaceutice n cadrul sistemului de
asigurri sociale de sntate i, mpreun cu
casele de asigurri de sntate teritoriale,
stabilete necesarul estimativ de servicii
farmaceutice i l prezint Casei Naionale de
Asigurri de Sntate.
B. Colegiul Farmacitilor din Romnia nu are
dreptul sa participe la elaborarea contractuluicadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice
n cadrul sistemului de asigurri sociale de
sntate i, mpreun cu casele de asigurri de
sntate teritoriale, stabilete necesarul
estimativ de servicii farmaceutice i l prezint
Casei Naionale de Asigurri de Sntate.
C. n cadrul Colegiului Farmacitilor din Romnia se
va nfiina o comisie care va urmri ndeplinirea
de ctre farmaciile aflate n raporturi
contractuale cu sistemul de asigurri sociale de
sntate a obligaiilor contractuale
D. Trimestrial comisia va prezenta, n baza datelor
furnizate de partenerii contractuali, consiliului
colegiului teritorial un raport privind modul n
care farmaciile respect obligaiile contractuale i
drepturile asigurailor, problemele aprute n
urma derulrii raporturilor contractuale i
propune msurile ce trebuie luate n vederea
mbuntirii activitii farmaciilor.
E. Semestrial comisia va prezenta, n baza datelor
furnizate de partenerii contractuali, consiliului
colegiului teritorial un raport privind modul n care
farmaciile respect obligaiile contractuale i
drepturile asigurailor, problemele aprute n
urma derulrii raporturilor contractuale i
propune msurile ce trebuie luate n vederea
mbuntirii activitii farmaciilor.
(pag. Statut - art.12)

Pag. 215 din 284

20 Conform Statutului Colegiului Farmacistilor

din Romania, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii, cu exceptia:
A. Sunt membri ai Colegiului Farmacitilor din
Romnia toi farmacitii, ceteni romni,
domiciliai n Romnia, autorizai s practice
profesia de farmacist.
B. Farmacitii pensionari care nu mai desfoar
activitate profesional nu pot fi, la cerere,
membri ai Colegiului Farmacistilor din Romania.
C. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe
o durat de pn la 5 ani exercitarea profesiei de
farmacist pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat.
D. ntreruperea sau suspendarea activitii pe o
durat mai mare de 5 ani atrage de drept
pierderea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia i, pe cale de
consecin, pierderea dreptului de liber practic
E. ntreruperea sau suspendarea activitii pe o
durat mai mare de 5 ani atrage de drept
pierderea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia, fara pierderea
dreptului de liber practic
(pag. Statut - art. 13, 14)
* 21 Cu privire la intreruperea exercitarii profesiei
de farmacist, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii, cu exceptia:
A. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe
o durat de pn la 5 ani exercitarea profesiei de
farmacist pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat.
B. ntreruperea sau suspendarea activitii pe o
durat mai mare de 5 ani atrage de drept
pierderea calitii de membru al Colegiului
Farmacitilor din Romnia i, pe cale de
consecin, pierderea dreptului de liber practic.
C. La cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe
o durat de pn la 3 ani exercitarea profesiei de
farmacist pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat.
D. Pe durata suspendrii, la cerere, a calitii de
membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia
se suspend obligaiile i drepturile ce decurg
din prezentul statut.
E. Renscrierea n cadrul Colegiului Farmacitilor
din Romnia i reluarea activitii profesionale
dup o ntrerupere a exercitrii profesiei mai
mare de 5 ani se pot face numai n condiiile legii
i cu avizul favorabil al Consiliului naional al
Colegiului Farmacitilor din Romnia, acordat n
baza unei reatestri profesionale organizate de
Comisia profesional-tiinific i de nvmnt
(pag. Statut - art.14)

* 22 Membrii Colegiului Farmacitilor din

Romnia au urmtoarele drepturi, cu
exceptia:
A. dreptul s aleag i s fie alei n organele de
conducere ale corpului profesional;
B. dreptul s se adreseze organelor abilitate ale
Colegiului Farmacitilor din Romnia i s
primeasc informaiile solicitate;
C. drepturi oferite de Statutul functionarilor publici;
D. dreptul s participe la orice aciuni ale corpului
profesional i s fie informai n timp util despre
acestea;
E. dreptul s foloseasc, mpreun cu membrii lor
de familie, toate dotrile sociale, profesionale,
culturale i sportive ale Colegiului Farmacitilor
din Romnia i ale colegiilor teritoriale.
(pag. Statut - art.16)
* 23 Membrii Colegiului Farmacitilor din
Romnia au urmtoarele drepturi, cu
exceptia:
A. nu pot purta nsemnele corpului profesional
decat daca fac parte din Consiliul National al
Colegiului Farmacistilor din Romania;
B. dreptul de a fi judecai pe baza prezumiei de
nevinovie de ctre organele competente ale
Colegiului Farmacitilor din Romnia pentru
abaterile deontologice i disciplinare;
C. dreptul de a contesta sanciunile primite;
D. dreptul de a solicita ajutoare materiale pentru
situaii deosebite, att personal, ct i prin
membrii lor de familie
E. dreptul s participe la orice aciuni ale corpului
profesional i s fie informai n timp util despre
acestea;
(pag. Statut - art.16)
* 24 Obligaiile membrilor Colegiului
Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele,
cu exceptia:
A. s respecte dispoziiile Statutului si ale Codului
deontologic al farmacistului, hotrrile organelor
de conducere ale Colegiului Farmacitilor din
Romnia i regulamentele profesiei;
B. s rezolve sarcinile ce le-au fost ncredinate n
calitate de membru sau de reprezentant al
corpului profesional;
C. s participe la manifestrile iniiate de organele
de conducere, la activitile profesionale ori de
pregtire profesional, iniiate ori organizate de
organele de conducere naionale sau locale;
D. s participe la edinele ori la adunrile
organiuate, chiar daca nu au fost convocai;
E. s execute cu bun-credin sarcinile ce decurg
din prezentul statut ori stabilite prin hotrrile
organelor de conducere;
(pag. Statut - art. 17)

Pag. 216 din 284

* 25 Obligaiile membrilor Colegiului

Farmacitilor din Romnia sunt urmtoarele,
cu exceptia:
A. s participe la deliberrile organelor de
conducere n care sunt alei, chiar n cazul n
care, n ndeplinirea unor atribuii ale acestor
organe, au un interes propriu;
B. s pstreze secretul profesional;
C. s pstreze n cadrul profesiei confidenialitatea
asupra dezbaterilor, opiniilor i voturilor
exprimate n organele de conducere;
D. s respecte normele, principiile i ndatoririle
deontologiei profesionale i s aib un
comportament demn n exercitarea profesiei ori
a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor
din Romnia;
E. s rezolve litigiile cu ali membri, n primul rnd
prin intermediul medierii de ctre comisiile de
specialitate din cadrul colegiului la care sunt
nregistrai;
(pag. Statut - art. 17)
* 26 Obligaiile membrilor Colegiului
Farmacitilor din Romnia, ce decurg din
calitatea lor special de farmacist, sunt, cu
exceptia:
A. s respecte i s aplice n orice mprejurare
normele de deontologie;
B. s nu aduc prejudicii reputaiei corpului
profesional sau altor membri, respectnd statutul
de corp profesional al Colegiului Farmacitilor
din Romnia;
C. s acorde cu promptitudine i necondiionat
ngrijirile profesionale de urgen, ca o ndatorire
fundamental profesional i civic, numai daca
este in timpul orelor de serviciu;
D. s acioneze, pe toat durata exercitrii
profesiei, n vederea creterii gradului de
pregtire profesional i cunoaterii noutilor
profesionale;
E. s informeze organele de conducere ale corpului
profesional ori de cte ori constat sau apreciaz
c independena profesiei le-a fost nclcat prin
decizii administrative.
(pag. Statut - art. 18)

27 Cu privire la educatia profesionala continua

sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia
sunt obligai s realizeze numrul anual de
credite de educaie profesional continu, stabilit
de Consiliul naional;
B. Membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia
sunt obligai s realizeze numrul anual de
credite de educaie profesional continu, stabilit
de Adunarea generala naionala;
C. Nerealizarea numrului integral de credite pe
parcursul a 3 ani atrage suspendarea dreptului
de liber practic pn la realizarea numrului
total de credite.
D. Nerealizarea numrului integral de credite pe
parcursul a 5 ani atrage suspendarea dreptului
de liber practic pn la realizarea numrului
total de credite.
E. La stabilirea numrului de credite se vor avea n
vedere numai programele i celelalte forme de
educaie profesional acreditate de Colegiul
Farmacitilor din Romnia.
(pag. Statut - art. 19, 20)
28 Urmatoarele informatii cu privire la Adunarea
generala nationale sunt adevarate:
A. Adunarea general naional a Colegiului
Farmacitilor din Romnia este alctuit din
preedinii colegiilor teritoriale i din
reprezentani alei de adunrile generale locale
prin vot direct i secret.
B. Adunarea nationala generala este alcatuita din
toti farmacistii cu Certificat de Membru al
Colegiului Farmacistilor din Romania.
C. Reprezentanii n Adunarea general naional
sunt alei pe o durat de 4 ani.
D. Reprezentanii n Adunarea general naional
sunt alei pe o durat de 5 ani.
E. Proporional cu numrul de farmaciti nscrii n
evidena colegiului teritorial, se va alege un
numr de 3-11 membri supleani.
(pag. Statut - art. 25)
29 Adunarea general naional are urmtoarele
atribuii:
A. adopt Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
B. elaboreaza Codul deontologic al farmacistului;
C. elaboreaza Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia ;
D. aprob modificarea Codului deontologic al
farmacistului;
E. adopt declaraii care s reflecte poziia
Colegiului Farmacitilor din Romnia cu privire la
aspecte de interes general n ceea ce privete
profesia de farmacist ori statutul farmacistului n
societate.
(pag. Statut - art. 26)

Pag. 217 din 284

30 Urmatoarele afirmatii despre Adunarea

nationala generala sunt adevarate:
A. Adunarea general naional este condus de
preedintele Colegiului Farmacitilor din
Romnia.
B. Adunarea general naional se ntrunete n
edin ordinar n primul trimestru al anului n
curs.

33 n cadrul Consiliului naional, pentru

realizarea atribuiilor, funcioneaz
urmtoarele comisii de specialitate:
A. Comisia economico-social i de asigurri
sociale de sntate;
B. Comisia de etic i deontologie profesional;
C. Comisia de farmacovigilenta;
D. Comisia acreditri i avizri;

C. Adunarea general naional se ntrunete n

edin ordinar n ultimul trimestru al anului n
curs.

(pag. Statut - art.)

D. Adunarea general naional adopt hotrri n

prezena a cel puin dou treimi din numrul
membrilor si, cu majoritate simpl de voturi.

34 Urmatoarele afirmatii despre Biroul executiv

al Consiluilui national sunt adevarate:

E. Comisia superioar de disciplin.

E. Adunarea general naional adopt hotrri n

prezena a cel puin jumatate plus unu din
numrul membrilor si, cu majoritate simpl de
voturi.

A. Biroul executiv al Consiliul naional este format

dintr-un preedinte, 3 vicepreedini i un
secretar general, alei n mod individual de ctre
Consiliul naional dintre membrii si.

(pag. Statut - art. 27, 28)

B. Biroul executiv al Consiliul naional este format

din membrii birourilor executive ale consiliilor
teritoriale ale CFR.

31 Atribuiile Consiliului naional:

A. elaboreaz Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
B. aproba Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
C. elaboreaz Codul deontologic al farmacistului;
D. aproba Codul deontologic al farmacistului;
E. elaboreaz proiectele de modificare ale Codului
deontologic al farmacistului.
(pag. Statut - art. 37)
32 Conform Statutului Colegiului Farmacistilor
din Romania, atribuiile Consiliului naional
sunt:
A. stabilete sistemul de credite de educaie
continu, pe baza cruia se evalueaz activitatea
de perfecionare profesional a farmacitilor
B. colaboreaz cu Ministerul Sntii la elaborarea
normelor privind exercitarea profesiei de
farmacist pe teritoriul Romniei;
C. colaboreaz cu Ministerul Educaiei i Cercetrii
la elaborarea normelor privind exercitarea
profesiei de farmacist pe teritoriul Romniei;
D. colaboreaz cu Ministerul Educaiei i Cercetrii
la elaborarea principiilor i criteriilor privind
teritorializarea i nfiinarea de noi farmacii,
laboratoare i depozite farmaceutice;

C. Biroul executiv se ntrunete o dat la dou

sptmni sau ori de cte ori este cazul, la
cererea preedintelui sau a cel puin 2 dintre
membrii si.
D. Biroul executiv lucreaz legal n prezena a 3
dintre membrii si i ia decizii valabile cu votul
majoritii membrilor prezeni.
E. Biroul executiv lucreaz legal n prezena a 5
dintre membrii si i ia decizii valabile cu votul
majoritii membrilor prezeni.
(pag. Statut -art. 43,44)
35 Atribuiile Biroului executiv sunt:
A. asigur activitatea permanent a Colegiului
Farmacitilor din Romnia;
B. aproba raportul anual de activitate i gestiune;
C. accept donaiile, legatele i sponsorizrile
fcute Colegiului Farmacitilor din Romnia;
D. aprob angajarea de personal i asigur
execuia bugetului Colegiului Farmacitilor din
Romnia;
E. elaboreaz i supune spre avizare Consiliului
naional proiectul bugetului de venituri i
cheltuieli pe baza bugetelor locale;
(pag. Statut - art. 45)

E. fixeaz cotizaia care trebuie pltit n mod

obligatoriu de ctre fiecare farmacist consiliului
colegiului teritorial, stabilind partea din aceast
cotizaie care trebuie virat ctre Consiliul
naional.
(pag. Statut - art. 37)

Pag. 218 din 284

36 Codul deontologic al farmacistului are drept

principal scop:
A. ocrotirea drepturilor pacienilor;

39 Farmacistul, n timpul exercitrii actului

profesional, este obligat s respecte
urmtoarele reguli:

B. respectarea obligaiilor profesionale de ctre

farmaciti;

A. Farmacistul nu poate refuza niciodata acordarea

unor servicii ctre pacient;.

C. aprarea demnitii i a prestigiului profesiunii de

asistent de farmacie;

B. s se asigure c serviciile sale au fost percepute

i nelese corect de pacient, ncurajndu-l s
participe activ la reuita tratamentului;

D. aprarea demnitii i a prestigiului profesiunii de

farmacist;
E. respectarea obligaiilor profesionale de ctre
asistentii de farmacie.
(pag. art.2)
37 Principiile fundamentale n baza crora se
exercit profesia de farmacist sunt
urmtoarele:
A. n orice situaie primeaz interesul pacientului i
sntatea public;
B. respectarea n orice situaie a drepturilor
pacientului;
C. adoptarea unui rol activ fa de informarea i
educaia sanitar a publicului, precum i fa de
combaterea toxicomaniei, polipragmaziei,
dopajului, automedicaiei i a altor flageluri;

C. s accepte acele posturi pentru care are

competena i disponibilitatea necesare pentru a
ndeplini cu succes ndatoririle profesionale;
D. s critice sau s condamne convingerile
personale ori religioase ale pacientului care
apeleaz la serviciile sale;
E. s acorde servicii n mod egal pentru toi
pacienii, fr discriminare, n ordinea solicitrii
acestora, cu excepia situaiilor de urgen;
(pag. art.9,10)
40 Responsabilitatea farmacitilor-sef consta in:
A. nainte de a-i asuma o funcie de conducere,
farmacistul trebuie s se autoevalueze i s se
asigure c este capabil s ndeplineasc toate
responsabilitile acestei funcii.

D. colaborarea, in timpul orelor de serviciu, cu

factorii implicai n asigurarea strii de sntate a
pacientului;

B. se asigur c membrii personalului aflat n

subordinea sa i ndeplinesc atribuiile n
conformitate cu prevederile legale, indiferent de
aptitudinile personale;

E. acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele

mai nalte standarde de calitate posibile.

C. trebuie s respecte independena profesional a

farmacitilor din subordine;

(pag. art.4)

D. nu trebuie sa se asigur c echipamentele,

localul i utilitile de la locul de munc sunt
meninute la standardele acceptate pentru
desfurarea n bune condiii a activitilor
profesionale;

38 Cu privire la responsabilitatea personal i

independena farmacitilor, urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
A. Farmacistul este rspunztor pentru toate
deciziile sale profesionale, indiferent de
responsabilitile asumate n exercitarea
profesiei sale.

E. se asigur c toate activitile profesionale

desfurate sub controlul su, precum i cele
exercitate de el personal sunt supuse asigurrii
de rspundere profesional;

B. s-i ndeplineasc ndatoririle profesionale cu

competen, chiar daca depaseste termenele
stabilite;

(pag. art. 11,12)

C. s-i ndeplineasc personal atribuiile i, la

nevoie, s delege o persoan competent
autorizat pentru ndeplinirea anumitor activiti
profesionale, asumndu-i rspunderea;
D. s informeze imediat o persoan responsabil n
cazul n care nu i poate ndeplini ndatoririle
profesionale, pentru a se putea lua la timp
msuri de remediere;
E. s raporteze medicului prescriptor sau
autoritilor competente orice efect nedorit sau
advers al medicamentelor, n scopul optimizrii
tratamentelor;
(pag. art.8,9)

Pag. 219 din 284

41 Cu privire la confidentialitate, urmatoarele

afirmatii sunt adevarate:
A. Farmacistul are datoria de a respecta i proteja
informaia profesional;
B. Farmacistul trebuie s respecte i s protejeze
confidenialitatea informaiilor referitoare la
pacieni, obinute n cursul activitilor
profesionale;
C. Nu exista cazuri in care pot sa fie dezvaluite
informatiile;
D. Farmacistul nu trebuie permit accesul terilor la
informaii privind activitatea unitii n care i
desfoar activitatea dect cu acordul scris al
angajatorului sau n alte situaii prevzute de
lege;
E. Farmacistul trebuie s asigure protecia
informaiilor la operaiunile de stocare,
transmitere, primire ori distrugere.
(pag. art.15, 18, 19)
42 Informaiile privind pacientii pot fi dezvluite
n urmtoarele cazuri:
A. cnd pacientul i-a dat consimmntul verbal;
B. cnd tutorele pacientului a consimit verbal, dac
vrsta pacientului sau starea sa de sntate nu
permite aceasta;
C. cnd este necesar pentru a preveni afectri
majore sau punerea n pericol a sntii
pacientului, a unei tere persoane sau a
publicului n general;
D. stabilirea vinoviei n cazul svririi unor
infraciuni, la solicitarea instanei de judecat;
E. in alte situatii neprevazute de lege.
(pag. art.17)

43 Cu privire la confidentialitatea informatiilor

despre pacienti, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. Farmacistul nu trebuie s dezvluie, dect cu
acordul verbal sau scris al medicului prescriptor,
nici o informaie referitoare la practica prescrierii
acestuia.
B. Farmacistul nu trebuie s dezvluie, dect cu
acordul scris al medicului prescriptor, nici o
informaie referitoare la practica prescrierii
acestuia.
C. Farmacistul nu trebuie s permit accesul terilor
la informaii privind activitatea unitii n care i
desfoar activitatea dect cu acordul scris al
angajatorului sau n alte situaii prevzute de
lege;
D. Farmacistul nu trebuie s permit accesul terilor
la informaii privind activitatea unitii n care i
desfoar activitatea dect cu acordul scris sau
verbal al angajatorului sau n alte situaii
prevzute de lege;
E. Farmacistul trebuie s respecte cerinele legale
de protecie a informaiilor privind acumularea i
utilizarea acestora.
(pag. art. 18, 19)
44 Urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile de
colaborare ale farmacistului sunt adevarate:
A. toi farmacitii i acord ajutor reciproc i
consultan pentru realizarea ndatoririlor
profesionale;
B. farmacitii nu pot sa i rezolve singuri litigiile;
C. farmacistul trebuie s-i trateze toi colaboratorii
cu respect, bunvoin i colegialitate;
D. farmacistul trebuie s dovedeasc n orice
mprejurare solidaritate fa de colegii si i
loialitate fa de corpul profesional i profesia de
farmacist;
E. farmacitii i rezolv singuri litigiile, cu
respectarea spiritului de colegialitate; dac nu
reuesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului;
(pag. art. 20)

Pag. 220 din 284

45 Farmacistul poate elibera medicamente fr

prescripie medical n urmtoarele situaii:
A. daca medicamentele sunt OTC-uri;
B. daca medicamentele nu sunt OTC-uri, dozele
eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, n
zilele lucrtoare, i pentru maximum 72 de ore,
pentru sfritul de sptmn i srbtorile
legale, fiind un caz de servicii farmaceutice de
urgenta;
C. daca medicamentele nu sunt OTC-uri, orice
intervenie de tipul serviciilor farmaceutice de
urgenta va fi nsoit de recomandarea
farmacistului ca pacientul s se adreseze
imediat medicului;
D. daca medicamentele sunt stupefiante;
E. daca medicamentele sunt psihotrope.
(pag. art. 31,32,33)
46 In cazul furnizarii serviciilor farmaceutice de
urgen se vor respecta urmtoarelor
principii:
A. dozele de medicament eliberate pot fi pentru
maxim 5 zile in cazul bolilor acute;
B. dozele de medicament eliberate pot fi pentru
maxim 10 zile in cazul bolilor subacute;
C. pentru a realiza un serviciu de calitate,
farmacistul va solicita pacientului sau
aparintorului acestuia toate informaiile legate
de urgena cererii sale, respectiv medicaia
curent, existena altor afeciuni sau alergii,
precum i alte aspecte care pot influena decizia
farmacistului;
D. decizia farmacistului va fi luat avndu-se n
vedere i afeciunea pentru care se solicit
medicamentul, grupa terapeutic din care face
parte medicamentul, efectele adverse i
contraindicaiile;
E. n cazul copiilor, eliberarea unui medicament va
fi nsoit de recomandarea ctre prini de a
consulta n cel mai scurt timp medicul de familie
sau de a apela la serviciul de urgen;
(pag. art.31)

47 Sunt considerate servicii farmaceutice de

urgenta urmatoarele cazuri:
A. pacientul este bolnav cronic i este cunoscut de
ctre farmacist sau se afl n evidenele
farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat,
dar din diverse motive nu a putut ajunge la
medic;
B. pacientul este bolnav acut i este cunoscut de
ctre farmacist sau se afl n evidenele
farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat,
dar din diverse motive nu a putut ajunge la
medic;
C. pacientul prezint o schem de tratament care
nu e parafat de medicul prescriptor;
D. pacientul este n tranzit i nu i poate continua
tratamentul;
E. alte situaii de urgen n care farmacistul va
decide, dup caz, eliberarea unui medicament pe
o durat limitat, pn la obinerea unei
prescripii, cu ndrumarea pacientului ctre
medicul de familie, centrul de sntate sau
permanen, compartimentul ori unitatea de
primire a urgenelor sau apelarea numrului de
urgen 112.
(pag. art.33)
48 Farmacistul rspunde disciplinar in
urmatoarele cazuri:
A. pentru nerespectarea legilor i regulamentelor
profesionale;
B. pentru nerespectarea Codului deontologic al
farmacistului i a regulilor de bun practic
profesional;
C. pentru nerespectarea Statutului Colegiului
Farmacitilor din Romnia;
D. pentru respectarea deciziilor adoptate de
organele de conducere ale Colegiului
Farmacitilor din Romnia;
E. pentru orice fapte svrite n legtur cu
profesia sau n afara acesteia, care sunt de
natur s prejudicieze onoarea i prestigiul
profesiei sau ale Colegiului Farmacitilor din
Romnia.
(pag. art. 36)
49 Judecarea cazurilor de abateri de la
prezentul cod se soluioneaz, conform legii
i Statutului Colegiului Farmacitilor din
Romnia, de catre:
A. comisia de disciplina de la nivel judetean;
B. comisia imagine, relaii interne i externe;
C. comisia de etic i deontologie profesional de
la nivel judeean;
D. comisia superioara de disciplina;
E. comisiei economico-sociale i de asigurri
sociale de sntate.
(pag. art. 38)

Pag. 221 din 284

50 Comisia economico-social i de asigurri

sociale de sntate are urmatoarele
obiective:
A. comisia va colabora cu toate instituiile implicate
i va aciona prin toate mijloacele legale pentru
ndeplinirea obligaiilor contractuale de ctre
toate prile implicate.
B. comisie care va urmri ndeplinirea de ctre
farmaciile aflate n raporturi contractuale cu
sistemul de asigurri sociale de sntate a
obligaiilor contractuale.
C. Semestrial comisia va prezenta, n baza datelor
furnizate de partenerii contractuali, consiliului
colegiului teritorial un raport privind modul n
care farmaciile respect obligaiile contractuale i
drepturile asigurailor, problemele aprute n
urma derulrii raporturilor contractuale i
propune msurile ce trebuie luate n vederea
mbuntirii activitii farmaciilor
D. reprezint farmacitii care lucreaz n sistemul
de asigurri sociale de sntate, urmrind
aprarea drepturilor, intereselor i a demnitii
profesiunii de farmacist;
E. supravegheaz desfurarea raporturilor dintre
farmacitii care lucreaz n sistemul de asigurri
sociale de sntate, lund toate msurile care se
impun pentru asigurarea libertii profesiei i a
aprrii statutului farmacistului n societate,
inclusiv cu privire la raportul dintre importana
social a activitii profesionale i veniturile
farmacistului.
(pag. Statut - art.12, 60)
Tema nr. 41
Regimul legal general at medicamentelor de uz
uman
Bibliografie asociata temei:
Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul
sanatatii, titlul XVII: Medicamentul, Monitorul
Oficialal Romaniei partea I nr. 372/2006.
*1

Conform Legii nr. 95/2006, definitia

medicamentului este urmatoarea:

A. orice substan sau combinaie de substane

prezentat ca avnd proprieti pentru tratarea
sau prevenirea bolilor la om;
B. orice substan sau combinaie de substane
care poate fi folosit sau administrat la animale
pentru restabilirea, corectarea sau modificarea
funciilor fiziologice prin exercitarea unei aciuni
farmacologice, imunologice sau metabolice;
C. orice substan sau combinaie de substane
care poate fi folosit sau administrat la animale
pentru stabilirea unui diagnostic medical;

*2

Conform Legii nr. 95/2006, urmatoarele

definitii sunt corecte:

A. medicament radiofarmaceutic - orice

medicament care, atunci cnd este gata de
folosire, conine ncorporai, n scopuri
experimentale, unul sau mai muli radionuclizi
(izotopi radioactivi);
B. medicament homeopat - orice medicament
obinut din substane numite sue homeopate n
acord cu un procedeu de fabricaie homeopat
descris de Farmacopeea European sau, n
abstana acesteia, de farmacopeele utilizate n
prezent n Romnia i n statele membre ale
Uniunii Europene; un medicament homeopat
conine doar un singur principiu activ;
C. generator de radionuclizi - orice sistem care
ncorporeaz un radionuclid-printe fixat, care
servete la producerea unui radionuclid-fiic
obinut prin eluie sau prin orice alt metod i
care nu poate fi folosit ntr-un medicament
radiofarmaceutic;
D. kit (trus) - orice preparat care urmeaz s fie
reconstituit sau combinat cu radionuclizi n
medicamentul radiofarmaceutic final, n mod
obinuit naintea administrrii lui;
E. reacie advers - un rspuns pozitiv, care apare
la utilizarea unui medicament n doze,
ntrebuinat n mod normal la om pentru
profilaxia, diagnosticarea sau tratamentul bolii ori
pentru restabilirea, corectarea sau modificarea
unor funcii fiziologice;
(pag. art. 695)
*3

Prevederile titlului XVII din Legea nr. 95/2006

privind medicamentul se refera la
urmatoarele medicamente:

A. medicamentelor preparate n farmacie conform

unei prescripii medicale pentru un anumit
pacient (numite formule magistrale);
B. medicamentelor preparate n farmacie conform
indicaiilor unei farmacopei i destinate eliberrii
directe ctre pacienii farmaciei respective
(numite formule oficinale);
C. medicamentelor destinate studiilor de cercetare
i dezvoltare, dar fr a aduce atingere
prevederilor legale referitoare la implementarea
bunei practici n desfurarea studiilor clinice
efectuate cu medicamente de uz uman;
D. sngelui total, plasmei sau celulelor sangvine de
origine uman;
E. plasma preparat printr-o metod care
presupune un proces industrial.
(pag. art. 697, 695)

D. orice substan sau combinaie de substane

prezentat ca avnd proprieti pentru tratarea
sau prevenirea bolilor la animale;
E. nici unul dintre punctele A, B, C, D.
(pag. art. 695)
Pag. 222 din 284

*4

Cu privire la autorizarea de punere pe piata a

unui medicament, urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, cu exceptia:

*6

Cu privire la procedura speciala de

autorizare simplificata urmatoarele afirmatii
sunt adevarate:

A. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n

Romnia fr o autorizaie de punere pe pia
emis de ctre Agenia Naional a
Medicamentului;

A. Pot face obiectul unei proceduri speciale de

autorizare simplificat numai medicamentele
homeopate care au cale de administrare
parenterala:

B. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n

Romnia fr o autorizaie eliberat conform
procedurii centralizate;

B. Pot face obiectul unei proceduri speciale de

autorizare simplificat numai medicamentele
homeopate care au indicaii terapeutice specifice
pe eticheta produsului sau n orice informaie
legat de produsul respectiv;

C. Deintorul autorizaiei de punere pe pia este

responsabil de punerea pe pia a
medicamentului; desemnarea unui reprezentant
exonerand deintorul autorizaiei de punere pe
pia de rspundere juridic.
D. Deintorul autorizaiei de punere pe pia este
responsabil de punerea pe pia a
medicamentului; desemnarea unui reprezentant
nu exonereaz deintorul autorizaiei de punere
pe pia de rspundere juridic.
E. Autorizaia de punere pe pia nu este necesar
pentru medicamentele radiofarmaceutice
preparate la momentul utilizrii de ctre o
persoan sau instituie care, conform legislaiei
naionale, este autorizat s utilizeze aceste
medicamente potrivit instruciunilor fabricantului,
ntr-un centru sanitar acreditat i pornind exclusiv
de la generatori de radionuclizi, kituri (truse) sau
precursori radionuclidici autorizai.
(pag. art. 700, 701)
*5

Cererea de autorizare de punere pe piata

trebuie sa fie insotita de unele documente si
informatii, printre care si rezultatele obtinute
la, cu exceptia:

A. testele farmaceutice (fizico-chimice, biologice

sau microbiologice);
B. testele preclinice toxicologice;
C. testele preclinice farmacologice;
D. studiilor clinice;
E. studiile clinice nu sunt obligatorii, dac nu poate
demonstra c medicamentul este un generic al
unui medicament de referin care este sau a
fost autorizat de cel puin 8 ani n Romnia, ntrun stat membru al Uniunii Europene sau n
Uniunea European prin procedura centralizat.

C. Pot face obiectul unei proceduri speciale de

autorizare simplificat numai medicamentele
homeopate pentru care exista unui grad suficient
de diluie pentru a garanta sigurana
medicamentului;
D. O cerere pentru autorizare simplificat poate s
se refere la o serie de medicamente derivate din
aceeai su homeopat.
E. O cerere pentru autorizare simplificat nu poate
s se refere la o serie de medicamente derivate
din aceeai su homeopat.
(pag. art. 711)
7

Cu privire la autorizarea pentru utilizare

traditionala, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:

A. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare

tradiional, solicitantul depune o cerere la
Agenia Naional a Medicamentului.
B. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare
tradiional, solicitantul nu e obligat sa depuna o
cerere la Agenia Naional a Medicamentului.
C. Autorizarea pentru utilizare tradiional este o
procedur simplificat de autorizare pentru
medicamente din plante medicinale cu utilizare
tradiional ce ndeplinesc anumite criterii;
D. Solicitantul i deintorul autorizaiei de punere
pe pia trebuie s fie stabilii n Romnia sau
ntr-un stat membru al Uniunii Europene
E. Solicitantul i deintorul autorizaiei de punere
pe pia nu trebuie s fie stabilii n Romnia sau
ntr-un stat membru al Uniunii Europene
(pag. art. 714, 715)

(pag. art. 702, 704)

Pag. 223 din 284

Cu privire la autorizatia de punere pe piata a

unui medicament, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:

A. Dup acordarea unei autorizaii de punere pe

pia, deintorul trebuie s informeze Agenia
Naional a Medicamentului asupra datei de
punere efectiv pe pia a medicamentului de uz
uman n Romnia, lund n considerare diferitele
forme de prezentare autorizate.
B. Deintorul nu trebuie s anune Agenia
Naional a Medicamentului dac produsul
nceteaz s fie pus pe pia temporar.
C. Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe
piata permanent trebuie s fie fcut cu cel puin
dou luni nainte de ntreruperea punerii pe pia
a medicamentului, cu excepia situaiilor
excepionale.
D. Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe
piata permanent trebuie s fie fcut cu cel puin
o luna nainte de ntreruperea punerii pe pia a
medicamentului, cu excepia situaiilor
excepionale.
E. Pe baza solicitrii Ministerului Sntii Publice,
n special n contextul farmacovigilenei,
deintorul autorizaiei de punere pe pia trebuie
s furnizeze Ministerului Sntii Publice toate
datele privind volumul de vnzri al
medicamentului i orice date aflate n posesia
acestuia privind volumul de prescrieri.
(pag. art. 729)
*9

O autorizaie de punere pe pia a unui

medicament este valabil timp de:

A. 5 ani;
B. 10 ani;
C. 1 an;
D. 2 ani;
E. 3 ani.
(pag. art. 730)

10 Cu privire la autorizaia de punere pe pia

rennoite, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. Medicamentele pentru care s-au depus cereri de
rennoire a autorizaiei de punere pe pia nu pot
fi meninute n circuitul terapeutic decat dupa
soluionarea cererii de rennoire a autorizaiei.
B. Medicamentele pentru care s-au depus cereri de
rennoire a autorizaiei de punere pe pia pot fi
meninute n circuitul terapeutic pn la
soluionarea cererii de rennoire a autorizaiei.
C. O dat rennoit, autorizaia de punere pe pia
este valabil pe o perioad nelimitat, cu
excepia situaiei n care Agenia Naional a
Medicamentului decide, pe baza unor motive
justificate privind farmacovigilena, s procedeze
la o alt rennoire a autorizaiei dup 5 ani;
D. O dat rennoit, autorizaia de punere pe pia
este valabil pe o perioad nelimitat, cu
excepia situaiei n care Agenia Naional a
Medicamentului decide, pe baza unor motive
justificate privind farmacovigilena, s procedeze
la o alt rennoire a autorizaiei dup 10 ani;
E. Dac pentru un medicament nu se solicit
rennoirea autorizaiei de punere pe pia,
medicamentul poate fi meninut n circuitul
terapeutic pn la epuizarea cantitilor
distribuite n reeaua farmaceutic, dar nu mai
mult de o luna de la expirarea autorizaiei de
punere pe pia.
(pag. art.730)
* 11 Pe ambalajul secundar al medicamentului
sau, n cazul n care nu exist ambalaj
secundar, pe ambalajul primar trebuie s
apar urmtoarele informaii, cu exceptia:
A. denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic i, dac
este cazul, precizarea dac este destinat
sugarilor, copiilor ori adulilor;
B. dac produsul conine mai mult de 3 substane
active, va fi inclus denumirea comun
internaional (DCI) sau, dac nu exist,
denumirea comun;
C. substanele active exprimate calitativ i cantitativ
pe unitate de doz sau n funcie de forma de
administrare pentru un volum sau o greutate
dat/dat, folosind denumirile lor comune;
D. forma farmaceutic i coninutul pe mas, volum
sau pe numrul de doze al medicamentului;
E. modul de administrare i, dac este cazul, calea
de administrare; se las spaiu pentru indicarea
dozei prescrise;
(pag. art. 763)

Pag. 224 din 284

* 12 Pe ambalajul secundar al medicamentului

sau, n cazul n care nu exist ambalaj
secundar, pe ambalajul primar trebuie s
apar urmtoarele informaii, cu exceptia:
A. o list cu excipienii cunoscui ca avnd activitate
sau efect propriu indiferent de modul de
administrare al medicamentelor;
B. o atenionare special privind faptul c
medicamentul nu trebuie pstrat la ndemna i
vederea copiilor;
C. data de expirare n termeni clari (lun/an);
D. condiii speciale de pstrare, dac este cazul;
E. numrul seriei de fabricaie;
(pag. art. 763)
* 13 Sunt obligatorii urmtoarele informaii ce
trebuie s apar pe blisterele introduse ntrun ambalaj secundar, cu exceptia:
A. denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic i, dac
este cazul, precizarea dac este destinat
sugarilor, copiilor ori adulilor; dac produsul
conine pn la 3 substane active, va fi inclus
denumirea comun internaional (DCI) sau,
dac nu exist, denumirea comun;
B. numele deintorului autorizaiei de punere pe
pia;
C. data de expirare;
D. condiii speciale de pstrare;
E. numrul seriei de fabricaie.
(pag. art. 764)
14 Pe ambalajele primare de mici dimensiuni
trebuie sa apara obligatoriu urmatoarele
informatii:
A. denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic i, dac
este cazul, precizarea dac este destinat
sugarilor, copiilor ori adulilor; dac produsul
conine pn la 3 substane active, va fi inclus
denumirea comun internaional (DCI) sau,
dac nu exist, denumirea comun;
B. denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic i, dac
este cazul, precizarea dac este destinat
sugarilor, copiilor ori adulilor; dac produsul
conine pn la 5 substane active, va fi inclus
denumirea comun internaional (DCI) sau,
dac nu exist, denumirea comun;
C. data de expirare;
D. numrul seriei de fabricaie;
E. numele i adresa deintorului autorizaiei de
punere pe pia i, unde este cazul, numele
reprezentantului desemnat de deintor s l
reprezinte;

15 La eliberarea autorizaiilor de punere pe

pia, Agenia Naional a Medicamentului
specific clasificarea medicamentelor n:
A. medicamente care se elibereaz cu prescripie
medical si medicamente care se elibereaz
fr prescripie medical;
B. medicamente care se elibereaz cu prescripie
medical, medicamente care se elibereaz fr
prescripie medical si medicamente care se
elibereaza pe retete speciale;
C. Agenia Naional a Medicamentului stabilete
subcategorii pentru medicamentele eliberate
numai cu prescripie medical, dup cum
urmeaz: medicamente care se elibereaz cu
prescripie medical care se reine n farmacie
(nu se rennoiete) sau care nu se reine n
farmacie (se poate rennoi); medicamente care
se elibereaz cu prescripie medical special;
medicamente care se elibereaz cu prescripie
medical restrictiv, rezervate pentru utilizarea n
anumite domenii specializate
D. Agenia Naional a Medicamentului stabilete
subcategorii pentru medicamentele eliberate
numai cu prescripie medical, dup cum
urmeaz: medicamente care se elibereaz cu
prescripie medical care se reine n farmacie
(nu se rennoiete); medicamente care se
elibereaz cu prescripie medical special;
medicamente care se elibereaz cu prescripie
medical restrictiv, rezervate pentru utilizarea n
anumite domenii specializate
E. Agenia Naional a Medicamentului stabilete
subcategorii pentru medicamentele eliberate
numai cu prescripie medical, dup cum
urmeaz: medicamente care se elibereaz cu
prescripie medical care se reine n farmacie
(nu se rennoiete) sau care nu se reine n
farmacie (se poate rennoi); medicamente care
se elibereaz cu prescripie medical special.
(pag. art. 780)
16 Medicamentele se elibereaz cu prescripie
medical dac:
A. prezint un pericol direct ori indirect, chiar n
cazul utilizrii corecte, dac sunt folosite fr
supraveghere medical;
B. sunt utilizate frecvent i n mare msur incorect
i ca atare pot prezenta un pericol direct ori
indirect pentru sntatea uman;
C. conin substane ori preparate ale acestora ale
cror activitate i/sau reacii adverse necesit
investigaii aprofundate;
D. contin substante netestate clinic;
E. sunt prescrise n mod normal de medic pentru a
fi administrate parenteral.
(pag. art. 781)

(pag. art. 764)

Pag. 225 din 284

17 In ceea ce priveste distributia angro a

medicamentelor, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai
medicamentele pentru care a fost acordat o
autorizaie de punere pe pia conform
prevederilor titlului XVII i prin procedura
centralizat
B. Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai
medicamentele pentru care a fost acordat o
autorizaie de punere pe pia conform
prevederilor titlului XVII;
C. Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai
medicamentele pentru care a fost acordat o
autorizaie de punere pe pia prin procedura
centralizat;
D. n ceea ce privete furnizarea de medicamente
ctre farmaciti i persoanele autorizate s
elibereze medicamente ctre populaie,
Ministerul Sntii Publice nu trebuie s aplice
unui deintor de autorizaie de distribuie
acordat de alt stat membru al Uniunii Europene
nici o obligaie, n special obligaii de serviciu
public, mai restrictiv dect cele aplicate
persoanelor autorizate s efectueze activiti
echivalente n Romnia.
E. Pentru toate furnizrile de medicamente,
distribuitorul angro autorizat trebuie s emit un
document nsoitor care indic: data; numele i
forma farmaceutic ale medicamentului;
cantitatea furnizat; numele i adresa furnizorului
i destinatarului.
(pag. art. 787, 792, 793)
18 Publicitatea pentru medicamente include:

19 Este interzisa publicitatea pentru un

medicament in urmatoarele cazuri:
A. medicamentul nu are autorizaie de punere pe
pia valabil n Romnia;
B. medicamentul nu are autorizaie de punere pe
pia valabil n Uniunea Europeana;
C. informaiile coninute n materialul publicitar
pentru un medicament nu corespund cu
informaiile enumerate n rezumatul
caracteristicilor produsului;
D. medicamente care nu se elibereaz cu
prescripie medical;
E. conin substane definite ca stupefiante sau
psihotrope de convenii internaionale, precum
conveniile Naiunilor Unite din 1961 i 1971, i
legislaia naional.
(pag. art. 798)
20 Este interzis pe teritoriul Romniei
publicitatea pentru medicamente in
urmatoarele cazuri:
A. publicitatea este destinat publicului larg pentru
medicamentele prescrise i eliberate n sistemul
asigurrilor de sntate;
B. publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate
de industria farmaceutic i aprobate de
Ministerul Sntii Publice;
C. publicitatea destinat publicului larg doar pentru
acele medicamente care, prin compoziie i
scop, sunt destinate a fi utilizate fr intervenia
unui medic, n scopul stabilirii diagnosticului,
prescrierii acestora sau pentru monitorizarea
tratamentului, fiind suficiente, la nevoie, sfaturile
farmacitilor;

A. orice mod de informare prin contact direct

(sistemul "door-to-door");

D. se elibereaz numai cu prescripie medical;

B. orice form de promovare destinat s stimuleze

prescrierea, distribuirea, vnzarea sau consumul
de medicamente;

(pag. art. 799)

C. informaii privind sntatea uman sau boli, cu

condiia s nu existe referine, chiar indirecte, la
medicamente;
D. etichetarea si prospectul;
E. publicitatea pentru medicamente destinat
persoanelor calificate s prescrie sau s
distribuie medicamente.
(pag. art. 797)

E. se elibereaz fara prescripie medical;

21 Substantele folosite la prepararea
medicamentelor pot fi de origine:
A. uman, precum: snge uman i produse
derivate din sngele uman;
B. animal, precum: microorganisme, animale
ntregi, pri de organe, secreii animale, toxine,
extracte, produse derivate din snge;
C. vegetal, precum: microorganisme, plante, pri
de plante, secreii vegetale, extracte;
D. chimic, precum: elemente, substane chimice
naturale i produi chimici obinui prin
transformare chimic sau sintez;
E. nici unul dintre raspunsurile A, B, C, D.
(pag. art. 695)

Pag. 226 din 284

* 22 Substantele folosite la prepararea

medicamentelor pot fi de origine, cu exceptia:

* 26 Prospectul unui medicament consta in

urmatoarele:

A. uman, precum: snge uman i produse

derivate din sngele uman;

A. document cuprinznd informaiile pentru

utilizator, care nsoete medicamentul;

B. animal, precum: microorganisme, animale

ntregi, pri de organe, secreii animale, toxine,
extracte, produse derivate din snge;

B. recipientul sau orice alt form de ambalaj aflat

n contact direct cu medicamentul;

C. vegetal, precum: microorganisme, plante, pri

de plante, secreii vegetale, extracte;
D. chimic, precum: elemente, substane chimice
naturale i produi chimici obinui prin
transformare chimic sau sintez;
E. nu pot fi sange uman si produse derivate din
sange uman.
(pag. art. 695)
* 23 In categoria medicamentelor imunologice nu
intra unul din urmatoarele medicamente:
A. vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic,
vaccinul variolic;
B. vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic,
vaccinul variolic;
C. vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic,
vaccinul variolic;
D. vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic,
vaccinul variolic;
E. antibioticele.
(pag. art. 695)
* 24 In categoria medicamentelor imunologice nu
intra unul dintre urmatoarele medicamente:
A. globulina antivariolic;
B. globulina antilimfocitic;
C. antiinflamatoarele nesteroidiene;
D. antitoxina difteric;

C. ambalajul n care este introdus ambalajul primar;

D. informaiile de pe ambalajul primar sau secundar;
E. document cuprinzand informatiile despre
farmacia de la care s-a cumparat medicamentul.
(pag. art. 695)
27 Cu orivire la autorizarea de punere pe pia a
unui medicament, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
A. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n
Romnia fr o autorizaie de punere pe pia
emis de ctre Agenia Naional a
Medicamentului
B. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n
Romnia fr o autorizaie eliberat conform
procedurii centralizate de catre Agentia
Europeana a Medicamentului;
C. Nici un medicament nu poate fi pus pe pia n
Romnia fr o autorizaie eliberat conform
procedurii centralizate de catre Ministerul
Sanatatii;
D. O autorizaie de punere pe pia nu poate fi
eliberat dect unui solicitant stabilit n Romnia
sau ntr-un stat membru al Uniunii Europene.
E. Deintorul autorizaiei de punere pe pia este
responsabil de punerea pe pia a
medicamentului; desemnarea unui reprezentant
exonereaz deintorul autorizaiei de punere pe
pia de rspundere juridic.
(pag. art. 700,702)

E. toxine folosite pentru testele Schick i Dick.

(pag. art. 695)
* 25 O reactie advers grav are urmatoarea
definitie, cu exceptia:
A. o reacie advers care cauzeaz moartea;
B. o reacie advers care pune n pericol viaa,
necesit spitalizarea sau prelungirea spitalizrii;
C. o reacie advers care provoac un handicap ori
o incapacitate durabil sau important;
D. un rspuns nociv i nedorit, care apare la
utilizarea unui medicament n doze, ntrebuinat
n mod normal la om pentru tratamentul unei
dureri de cap;
E. o reacie advers care provoac
anomalii/malformaii congenitale.
(pag. art. 695)

Pag. 227 din 284

28 Solicitantul unei autorizatii de punere pe

piata trebuie sa prezinte urmatoarele
rezultate:
A. solicitantul nu trebuie s furnizeze rezultatele
testelor preclinice i ale studiilor clinice, dac
poate demonstra c medicamentul este un
generic al unui medicament de referin care
este sau a fost autorizat de cel puin 8 ani n
Romnia, ntr-un stat membru al Uniunii
Europene sau n Uniunea European prin
procedura centralizat;
B. rezultatele testelor farmaceutice (fizico-chimice,
biologice sau microbiologice);
C. Dup eliberarea autorizaiei de punere pe pia,
deintorul autorizaiei nu poate permite utilizarea
documentaiei farmaceutice, preclinice i clinice
din dosarul medicamentului, n vederea
examinrii solicitrilor ulterioare n legtur cu
alte medicamente avnd aceeai compoziie
calitativ i cantitativ de substane active i
aceeai form farmaceutic.
D.

rezultatele testelor preclinice (toxicologice i

farmacologice);

E. rezultatele studiilor clinice;

(pag. art. 702, 704,707)
29 Medicamentele homeopate au aplicabile
urmatoarele dispoziiile speciale:

30 Se stabilete o procedur simplificat de

autorizare - autorizare pentru utilizare
tradiional, pentru medicamente din plante
medicinale cu utilizare tradiional ce
ndeplinesc n mod cumulativ urmtoarele
criterii:
A. se administreaz exclusiv n conformitate cu o
concentraie i o posologie specificate;
B. sunt preparate de uz oral;
C. sunt preparate de uz extern;
D. sunt inhalatii;
E. sunt preparate perfuzabile.
(pag. art. 714)
31 Se stabilete o procedur simplificat de
autorizare pentru medicamente din plante
medicinale cu utilizare tradiional ce
ndeplinesc n mod cumulativ urmtoarele
criterii:
A. informaiile referitoare la utilizarea tradiional a
medicamentului nu sunt suficiente;
B. au indicaii adecvate exclusiv medicamentelor
din plante medicinale cu utilizare tradiional
care, datorit compoziiei i scopului lor, sunt
concepute i destinate a fi utilizate fr
supravegherea unui medic n ceea ce privete
stabilirea diagnosticului, prescrierea i
monitorizarea tratamentului;

A. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s

elaboreze o procedur de autorizare simplificat
pentru medicamentele homeopate care au cale
de administrare orala;

C. sunt preparate injectabile;

B. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s

elaboreze o procedur de autorizare simplificat
pentru medicamentele homeopate care au cale
de administrare externa;

(pag. art. 714)

C. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s

elaboreze o procedur de autorizare simplificat
pentru medicamentele homeopate care au cale
de administrare injectabila;
D. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s
elaboreze o procedur de autorizare simplificat
pentru medicamentele homeopate care au
absente indicaii terapeutice specifice pe eticheta
produsului sau n orice informaie legat de
produsul respectiv;
E. genia Naional a Medicamentului trebuie s
elaboreze o procedur de autorizare simplificat
pentru medicamentele homeopate care au un
grad suficient de diluie pentru a garanta
sigurana medicamentului.

D. sunt preparate de uz oral;

E. sunt preparate pentru inhalatii.
32 Autorizarea pentru utilizare tradiional este
refuzat dac:
A. cererea nu este conform cu prevederile legale
cuprinse in Titlul XVII al Legii nr.95/2006 privind
reforma in domeniul Sanatatii;
B. compoziia calitativ i cantitativ nu este
conform cu cea declarat;
C. compoziia calitativ i cantitativ este conform
cu cea declarat;
D. produsul poate fi duntor n condiii normale de
utilizare;
E. produsul poate fi duntor la concentratii mai
mari decat cele precizate.
(pag. art. 718)

(pag. art.711)

Pag. 228 din 284

* 33 Cu privire la medicamentele din plante

medicinale cu utilizare tradiional, sunt
adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
A. orice etichetare i prospect trebuie s conin o
precizare referitoare la faptul c: produsul este
un medicament din plante medicinale cu utilizare
tradiional care se folosete pentru indicaia
specificat, exclusiv pe baza utilizrii ndelungate;
B. orice etichetare i prospect trebuie s conin o
precizare referitoare la faptul c utilizatorul
trebuie s consulte un medic sau alt profesionist
din domeniul sntii dac simptomele persist
n timpul utilizrii medicamentului sau dac apar
reacii adverse care nu sunt menionate n
prospect;
C. trebuie s conin urmtoarea atenionare:
"Acest medicament din plante medicinale cu
utilizare tradiional se folosete pentru
indicaia/indicaiile specificat/specificate,
exclusiv pe baza utilizrii ndelungate";
D. La examinarea unei cereri de autorizare de
punere pe pia, Agenia Naional a
Medicamentului nu trebuie s ia n considerare
monografiile comunitare pentru plante, elaborate
i publicate de Comitetul pentru medicamente
din plante al Ageniei Europene a
Medicamentelor.
E. Cnd sunt elaborate noi monografii comunitare
de plante, deintorul autorizaiei de punere pe
pia apreciaz dac este necesar modificarea
documentaiei de autorizare n conformitate cu
monografia respectiv. Deintorul autorizaiei de
punere pe pia informeaz Agenia Naional a
Medicamentului n legtur cu modificarea
respectiv.

35 Autorizarea de punere pe pia a unui

medicament se face de catre:
A. Agenia Naional a Medicamentului;
B. Agenia European a Medicamentelor prin
procedura centralizat;
C. numai de catre Agentia Nationala a
Medicamentului;
D. Ministerul Sanatatii;
E. Colegiul farmacistilor din Romania.
(pag. art.700)
36 O autorizaie de punere pe pia a unui
medicament poate fi eliberata:
A. Autorizaia de punere pe pia nu este necesar
pentru medicamentele radiofarmaceutice
preparate la momentul utilizrii de ctre o
persoan sau instituie care, conform legislaiei
naionale, este autorizat s utilizeze aceste
medicamente ;
B. unui solicitant stabilit n Romnia sau ntr-un stat
membru al Uniunii Europene;
C. numai unui solicitant stabilit in Romania;
D. de ctre Agenia Naional a Medicamentului
sau de catre Agentia Europeana a
Medicamentului conform procedurii centralizate;
E. Deintorul autorizaiei de punere pe pia nu
este responsabil de punerea pe pia a
medicamentului;
(pag. art. 700,701,702)
* 37 Un medicament generic autorizat nu va fi
comercializat nainte de: .

(pag. art. 720, 721)

A. trecerea a 2 ani de la autorizarea iniial a

medicamentului de referin;

34 O autorizaie de punere pe pia este valabil:

B. trecerea a 4 ani de la autorizarea iniial a

medicamentului de referin

A. 5 ani;
B. Orice autorizaie de punere pe pia, care n
primii 3 ani de la emitere nu a fost urmat de
punerea efectiv a medicamentului pe pia n
Romnia, i nceteaz valabilitatea.

C. trecerea a 6 ani de la autorizarea iniial a

medicamentului de referin

C. 2 ani;

E. trecerea a 10 ani de la autorizarea iniial a

medicamentului de referin.

D. Orice autorizaie de punere pe pia, care n

primii 2 ani de la emitere nu a fost urmat de
punerea efectiv a medicamentului pe pia n
Romnia, i nceteaz valabilitatea.

D. trecerea a 8 ani de la autorizarea iniial a

medicamentului de referin

(pag. art.704)

E. 4 ani.
(pag. art. 730)

Pag. 229 din 284

38 In cazul medicamentelor homeopate, se vor

respecta urmatoarele reguli:
A. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s
elaboreze o procedur de autorizare simplificat
care s fie aprobat prin ordin al ministrului
sntii publice;
B. Agenia Naional a Medicamentului trebuie s
elaboreze o procedur de autorizare simplificat
care s fie aprobat de Colegiul farmacistilor din
Romania;
C. Pot face obiectul unei proceduri speciale de
autorizare simplificat numai medicamentele
homeopate perfuzabile;
D. Pot face obiectul unei proceduri speciale de
autorizare simplificat numai medicamentele
homeopate de uz intern;
E. Pot face obiectul unei proceduri speciale de
autorizare simplificat numai medicamentele
homeopate de uz extern.
(pag. art.700,711,712)
39 Medicamentele din plante medicinale cu
utilizare tradiional au prevederi speciale,
cu exceptia:
A. Se stabilete o autorizare pentru utilizare
tradiional, pentru medicamente din plante
medicinale cu utilizare tradiional ce au indicaii
adecvate exclusiv medicamentelor din plante
medicinale cu utilizare tradiional care, datorit
compoziiei i scopului lor, sunt concepute i
destinate a fi utilizate fr supravegherea unui
medic n ceea ce privete stabilirea
diagnosticului, prescrierea i monitorizarea
tratamentului;
B. Autorizarea pentru utilizare traditionala este o
procedura mai grea de autorizare;
C. Autorizarea pentru utilizare traditionala este o
procedura simplificata de autorizare;
D. plantele medicinale din aceasta categorie se
administreaz exclusiv n conformitate cu o
concentraie i o posologie specificate;
E. plantele medicinale din acesta categorie sunt
preparate de uz oral, extern i/sau pentru
inhalaii.
(pag. art.714)

40 Medicamentele din plante medicinale cu

utilizare tradiional au prevederi speciale:
A. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare
tradiional, solicitantul depune o cerere la
Ministerul Sanatatii;
B. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare
tradiional, solicitantul depune o cerere la
Agenia Naional a Medicamentului
C. Pentru a obine o autorizare pentru utilizare
tradiional, solicitantul depune o cerere la
Colegiul Farmacistilor din Romania;
D. Se stabilete o procedur de autorizare,
denumit autorizare pentru utilizare tradiional,
pentru medicamente din plante medicinale cu
utilizare tradiional ce ndeplinesc n mod
cumulativ anumite criterii;
E. Autorizarea pentru utilizare traditionala este o
procedura simplificata de autorizare.
(pag. art.714)
* 41 Validarea autorizaiei de punere pe pia a
unui medicament se face de catre:
A. Agentia Nationala a Medicamentului;
B. Agentia Europeana a Medicamentului;
C. Ministerul Sanatatii Publice;
D. Colegiul Farmacistilor din Romania;
E. nici unul dintre raspunsurile a,b,c,d.
(pag. art.726)
42 O autorizatie de punere pe piata a unui
medicament isi pierde valabilitatea in
urmatoarele cazuri:
A. dac un medicament autorizat, pus pe pia
anterior, nu mai este prezent timp de 50 ani
consecutivi n Romnia;
B. dac un medicament autorizat, pus pe pia
anterior, nu mai este prezent timp de 3 ani
consecutivi n Romnia;
C. daca n primii 3 ani de la emitere nu a fost
urmat de punerea efectiv a medicamentului pe
pia n Romnia;
D. daca n primii 30 ani de la emitere nu a fost
urmat de punerea efectiv a medicamentului pe
pia n Romnia;
E. daca nu este reinnoita dupa 5 ani.
(pag. art.730)

Pag. 230 din 284

43 Medicamentele autorizate n vederea punerii

pe pia n Uniunea European se
autorizeaz n Romnia conform unor
proceduri simplificate prezentate n
reglementrile Ageniei Naionale a
Medicamentului prin:
A. procedura centralizata;
B. procedura descentralizata;
C. recunoastere mutuala;
D. nu exista astfel de proceduri simplificate;
E. aceste proceduri nu se refera la medicamentele
autorizate in vederea punerii pe piata in UE.
(pag. art.733)
* 44 Agenia Naional a Medicamentului emite
autorizaia de fabricaie, care este valabil:

46 Pe ambalajul secundar al medicamentului

sau, n cazul n care nu exist ambalaj
secundar, pe ambalajul primar trebuie s
apar urmtoarele informaii:
A. o list cu excipienii cunoscui ca avnd activitate
sau efect propriu;
B. n cazul medicamentelor injectabile, topice sau
de uz oftalmic, toi excipienii trebuie declarai;
C. nu exista medicamente pentru care trebuie
declarati toti excipientii pe ambalajul secundar al
medicamentului;
D. o atenionare special privind faptul c
medicamentul nu trebuie pstrat la ndemna i
vederea copiilor;
E. denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic.

A. 3 de zile;

(pag. art.763)

B. 3 de luni;

47 Pe ambalajul secundar al medicamentului

sau, n cazul n care nu exist ambalaj
secundar, pe ambalajul primar trebuie s
apar urmtoarele informaii:

C. 3 de ani;
D. 10 de ani;
E. 30 de ani.
(pag. art.750)
45 Pe ambalajul secundar al medicamentului
sau, n cazul n care nu exist ambalaj
secundar, pe ambalajul primar trebuie s
apar urmtoarele informaii:
A. denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic;
B. substanele active exprimate doar calitativ, fara a
fi si cantitativ pe unitate de doz sau n funcie
de forma de administrare pentru un volum sau o
greutate dat/dat, folosind denumirile lor comune;
C. modul de administrare i, dac este cazul, calea
de administrare; se las spaiu pentru indicarea
dozei prescrise;
D. nu este necesar a se trece data de expirare n
termeni clari (lun/an);
E. condiii speciale de pstrare, dac este cazul.
(pag. art.763)

A. denumirea medicamentului urmat de

concentraie i de forma farmaceutic nu este
obligatoriu, fiind de ajuns ca apare pe ambalajul
primar;
B. numele i adresa deintorului autorizaiei de
punere pe pia i, unde este cazul, numele
reprezentantului desemnat de deintor s l
reprezinte;
C. numrul autorizaiei de punere pe pia a
medicamentului;
D. numrul seriei de fabricaie;
E. n cazul medicamentelor care se elibereaz cu
prescripie medical, instruciunile de utilizare.
(pag. art. 763)
48 Cel puin urmtoarele informaii trebuie s
apar pe blisterele introduse ntr-un ambalaj
secundar:
A. o atenionare special privind faptul c
medicamentul nu trebuie pstrat la ndemna i
vederea copiilor;
B. denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic i, dac
este cazul, precizarea dac este destinat
sugarilor, copiilor ori adulilor;
C. numele deintorului autorizaiei de punere pe
pia;
D. data de expirare;
E. numrul seriei de fabricaie.
(pag. art. 764)

Pag. 231 din 284

49 Cel puin urmtoarele informaii trebuie s

apar pe ambalajele primare de mici
dimensiuni:
A. precauii speciale privind eliminarea
medicamentelor neutilizate sau a reziduurilor
provenite din medicamente, dac este cazul,
precum i referine la orice sistem adecvat de
colectare existent;
B. denumirea medicamentului urmat de
concentraie i de forma farmaceutic;
C. modul de administrare;
D. data de expirare;
E. numrul seriei de fabricaie.
(pag. art. 764)
50 Prospectul este ntocmit n acord cu
rezumatul caracteristicilor produsului i
include o serie de informaii:
A. pentru identificarea medicamentului;
B. pentru identificarea pacientului caruia I se
administreaza medicamentul respectiv;
C. indicaiile terapeutice;
D. instruciuni necesare i uzuale pentru utilizarea
corect a medicamentului, n special: doza
recomandat; modul i, dac este cazul, calea
de administrare; frecvena administrrii,
specificndu-se, dac este cazul, momentul
potrivit la care medicamentul poate sau trebuie
s fie administrat;
E. o descriere a reaciilor adverse care pot s apar
n timpul utilizrii normale a medicamentului i,
dac este cazul, msurile care trebuie luate;
(pag. art.769)

Tema nr. 42
Regimul legal special al medicamentelor psihotrope
si stupefiante
Bibliografie asociata temei:
Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al
plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr.
1095/2005.
1

Conform Legii nr. 339/2005, urmatoarele

afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

A. Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si

substantele pe care le contin si, daca ele contin
doua sau mai multe substante, sunt supuse
regimului substantei celei mai putin controlate.
B. Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si
substantele pe care le contin si, daca ele contin
doua sau mai multe substante, sunt supuse
regimului substantei celei mai strict controlate.
C. Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara
o operatiune cu plante, substante si preparate
prevazute in tabelele I, II si III din anexa se afla
sub controlul si supravegherea Ministerului
Sanatatii, prin inspectii efectuate de inspectorii
farmacisti.
D. Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara
o operatiune cu plante, substante si preparate
prevazute in tabelele I i II din anexa se afla sub
controlul si supravegherea Colegiului
Farmacistilor din Romania, prin inspectii
efectuate de inspectorii farmacisti.
E. Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara
o operatiune cu plante, substante si preparate
prevazute in tabelele III din anexa se afla sub
controlul si supravegherea Ministerului Sanatatii
si a Colegiului farmacistilor din Romania, prin
inspectii efectuate de inspectorii farmacisti.
(pag. Legea 339-art. 7, 10)

Pag. 232 din 284

Privind cultivarea plantelor ce contin

substante stupefiante si psihotrope, sunt
adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

A. Furnizorii de seminte de canabis si mac opiaceu

nu au obligatia de a livra asemenea seminte
numai catre detinatorii autorizatiei de cultivare.
B. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele I, II si III din anexa, este interzisa.
C. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele I, II din anexa, este interzisa, iar
pentru cele din tabelele III nu este interzisa.
D. Este permisa cultivarea plantelor ce contin
substante aflate sub controlul legislatiei nationale
numai daca sunt prelucrate in scop tehnic, in
vederea producerii de tulpini, fibre, samanta si
ulei, in scop medical si stiintific si numai cu
autorizarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale;
E. Este permisa cultivarea plantelor ce contin
substante aflate sub controlul legislatiei nationale
numai daca sunt prelucrate in scop tehnic, in
vederea producerii de tulpini, fibre, samanta si
ulei, in scop medical si stiintific si numai cu
autorizarea Ministerului Sanatatii.
(pag. Legea 339 - art.11, 12)
*3

Privind producerea, fabricarea si distributia

plantelor, substantelor si preparatelor
stupefiante si psihotrope, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

A. Desfasurarea activitatilor de producere,

fabricare, depozitare, comert, detinere si
distribuire a plantelor, substantelor si
preparatelor stupefiante si psihotrope este
interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul
Sanatatii.
B. Desfasurarea activitatilor de producere,
fabricare, depozitare, comert, detinere si
distribuire a plantelor, substantelor si
preparatelor stupefiante si psihotrope este
interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul
Sanatatii si a Colegiului Farmacistilor din
Romania.

Privind transportul plantelor, substantelor si

preparatelor stupefiante si psihotrope, sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:

A. Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de

catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului sunt obligati sa ia masuri
corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din
circuitul legal a plantelor, substantelor si
preparatelor prevazute in tabelele prevazute in
lege;
B. preparatele sunt transportate in containere fara
sigilii si care sa permita controlul;
C. nu este obligatoriu a comunica autoritatilor
competente orice circumstante care ar permite
traficul ilegal;
D. transportul este insotit de documentele
prevazute de lege;
E. transportul este insotit de un farmacist.
(pag. Legea 339/2005-art.33)
5

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara

activitatea cu plante, substante si preparate
stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de
functionare;
B. farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara
activitatea cu plante, substante si preparate
stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de
functionare;
C. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara
activitatea cu plante, substante si preparate
stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de
stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii;
D. farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara
activitatea cu plante, substante si preparate
stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de
stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii;
E. Preparatele si substantele stupefiante si
psihotrope pot fi utilizate in scop medical numai
pe baza prescriptiilor medicale cu timbru sec.
(pag. Legea 339/2005 - 34, 37)

C. Valabilitatea autorizatiei pentru desfasurarea

acestor activitati nu poate depasi termenul
autorizatiei de functionare.
D. Orice producator sau importator autorizat are
dreptul sa produca, sa fabrice sau sa importe
numai cantitatile de substante si preparate
necesare operatiunii aprobate.
E. In vederea aprobarii cantitatii de substante si
preparate, producatorii si importatorii transmit
anual Ministerului Sanatatii estimarile cantitatilor
diferitelor substante si preparate pe care le
produc, fabrica sau importa.
(pag. Legea nr. 339/2005 - art.15)

Pag. 233 din 284

Conform Legii nr. 399/2005 urmatoarele

afirmatii sunt adevarate:

A. Comenzile si facturile pentru plantele,

substantele si preparatele prevazute in tabelul II
din anexa se efectueaza pe formulare separate.
B. Comenzile si facturile pentru plantele,
substantele si preparatele prevazute in tabelul I
din anexa se efectueaza pe formulare separate.
C. Comenzile si facturile pentru plantele,
substantele si preparatele prevazute in tabelul III
din anexa se efectueaza pe formulare separate.
D. Orice persoana autorizata care detine plante,
substante si preparate prevazute in tabelul II din
anexa este obligata sa ia masuri de paza pentru
prevenirea sustragerii acestora, pentru celelalte
preparate din tabelul I sau III nefiind obligatoriu.
E. Orice persoana autorizata care detine plante,
substante si preparate prevazute in
tabelele I, II si III din anexa este obligata sa ia
masuri de paza pentru prevenirea
sustragerii acestora.
(pag. Legea 339/2005 - art.43)
7

Reglementarile privind publicitate cu privire

la substantele si preparatele prevazute in
tabelele I, II si III din anexa Legii 339/2005
sunt:

A. Orice publicitate cu privire la substantele si

preparatele prevazute in tabelele I, II si III din
anexa este interzisa pentru publicul larg.
(2) Este interzisa distribuirea de esantioane ale
substantelor si preparatelor prevazute in tabelele
I, II si III din anexa.
B. Orice publicitate cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele I, II si III din
anexa este interzisa pentru publicatiile stiintifice
sau profesionale, recunoscute pe plan national,
destinate cercetatorilor sau profesionistilor
C. Orice publicitate cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele I, II si III din
anexa nu este interzisa pentru publicatiile
stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan
national, destinate cercetatorilor sau
profesionistilor
D. Este interzisa distribuirea de esantioane ale
substantelor si preparatelor prevazute in tabelele
II si III din anexa, pentru cele dintabelul I
neexistand astfel de reglementari, ele fiind lipsite
de interes terapeutic pentru medicina;

Urmatoarele afirmatii cu privire la autorizatii,

conform Normelor metodologice de aplicare
a legii nr. 339/2005, sunt adevarate:

A. Autorizaia de fabricaie a preparatelor

stupefiante i psihotrope se elibereaz anual n
limita cantitii aprobate de Ministerul Sntii
Publice.
B. Autorizaia de depozitare i distribuire a
plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante
i psihotrope are valabilitate 5 ani, la expirarea
creia se poate solicita rennoirea acesteia pe
perioade succesive de cte 5 ani.
C. Autorizaia de depozitare i distribuire a
plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante
i psihotrope are valabilitate 3 ani, la expirarea
creia se poate solicita rennoirea acesteia pe
perioade succesive de cte 3 ani.
D. Autorizaia de fabricaie a preparatelor
stupefiante i psihotrope se elibereaz la 3 ani n
limita cantitii aprobate de Ministerul Sntii
Publice.
E. Valabilitatea autorizaiei nu poate depi
termenul autorizaiei de funcionare.
(pag. Norme - art.11,13)
*9

Farmaciile de circuit deschis isi desfasoara

activitati cu substane i preparate
stupefiante i psihotrope astfel:

A. ele isi desfoar activiti cu substane i

preparate stupefiante i psihotrope n baza
autorizaiei de funcionare;
B. ele isi desfoar activiti cu substane i
preparate stupefiante i psihotrope n baza
autorizaiei de stupefiante eliberate de Ministerul
Sanatatii dupa o inspectie programata;
C. nu sunt obligate s asigure evidena acestor
substane i preparate;
D. nu sunt obligate sa asigure protectia fizica
acestor substane i preparate stupefiante i
psihotrope;
E. activitatea cu substane i preparate stupefiante
i psihotrope se desfoar de ctre asistentul
de farmacie.
(pag. Norme - art. 25)
* 10 Farmaciile de circuit inchis isi desfasoara
activitatea cu substantele si medicamentele
psihotrope si stupefiante astfel:

E. Este interzisa distribuirea de esantioane ale

substantelor si preparatelor prevazute in tabelele
I, II si III din anexa.

A. n baza autorizaiei de funcionare, nefiind

necesara si o autorizatie de stupefiante;

(pag. Legea 339/2005 art 47)

C. nu sunt obligate s asigure evidena;

B. n baza autorizaiei de stupefiante;

D. nu sunt obligate sa asigure condiii de protecie
fizic a acestor substane i preparate.
E. activitatea cu substane i preparate stupefiante
i psihotrope se desfoar de ctre asistentul
de farmacie.
(pag. Norme - art. 25)

Pag. 234 din 284

11 Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptia

medicala pentru preparate stupefiante sunt
adevarate, cu exceptia:
A. Prescripia medical pentru preparatele
stupefiante i psihotrope poate fi emis, pentru
tratamentul n ambulatoriu, de medici n scop
medical, oricrui pacient, indiferent de natura
bolii lui, dac medicul consider necesar
preparatul respectiv ca tratament.
B. Prescripia medical pentru preparatele
stupefiante poate fi emis, pentru tratamentul n
ambulatoriu, numai de medici specialisti.
C. Prescripia medical pentru preparatele
stupefiante i psihotrope poate fi emis, pentru
tratamentul n ambulatoriu, de medici, oricrui
pacient, numai pentru anumite boli precizate in
lege, dac medicul consider necesar preparatul
respectiv ca tratament.
D. Responsabilitatea pentru aprecierea necesitii i
legitimitii utilizrii n actul medical a acestor
preparate, precum i pentru prescrierea lor
corespunztoare revine n totalitate medicului
care face prescrierea.
E. Prescriptia medicala cu stupefiante poate contine
medicamente pentru maxim 10 zile.
(pag. Norme - art.32)
* 12 Urmatoarele afirmatii cu privire la
prescriptiile medicale pentru preparate
stupefiante si psihotrope sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Prescripia medical pentru preparatele
stupefiante i psihotrope se emite n patru
exemplare, destinate pacientului, farmaciei i,
dup caz, casei de asigurri de sntate; un
exemplar rmne n carnetul de prescripii al
medicului care a completat prescripia.
B. n situaia n care preparatele se prescriu contra
cost, exemplarul destinat casei de asigurri de
sntate se anuleaz i rmne n carnetul de
prescripii al medicului care a completat
prescripia.

* 13 Urmatoarele afirmatii cu privire la

prescriptiile cu medicamente stupefiante
sunt adevarate, cu exceptia:
A. Prescripiile se completeaz integral i lizibil.
B. Orice modificare, dar nu mai mult de dou
modificri, trebuie confirmat prin semntur i
tampil.
C. Orice modificare, indiferent de numar, trebuie
confirmat prin semntur i tampil.
D. Modificrile pot fi fcute cu condiia neafectrii
lizibilitii prescripiei.
E. O prescripie poate cuprinde cel mult 3
preparate, inclusiv acelai medicament n
maximum 3 forme farmaceutice diferite, i numai
cantitatea de preparate necesare tratamentului
pentru 30 de zile.
(pag. Norme - art.36, 37)
14 Valabilitatea prescriptiilor medicale cu
produse stupefiante sau psihotrope este
urmatoarea:
A. Prescripia pentru preparatele care conin
substane din tabelul II din anexa la Legea nr.
339/2005 trebuie prezentat la farmacie n cel
mult 10 zile de la data prescrierii;
B. Prescripia pentru preparatele care conin
substane din tabelul III din anexa la Legea nr.
339/2005, n cel mult 30 de zile;
C. Prescripia pentru preparatele care conin
substane din tabelul II din anexa la Legea nr.
339/2005 trebuie prezentat la farmacie n cel
mult 5 zile de la data prescrieri;
D. Prescripia pentru preparatele care conin
substane din tabelul III din anexa la Legea nr.
339/2005, n cel mult 10 de zile;
E. n cazul neprezentrii prescripiilor n aceste
termene, preparatele nu mai pot fi ridicate din
farmacie dect n baza altei prescripii.
(pag. Norme - art.36)

C. Formularele prescripiilor medicale pentru

preparatele care conin substane din tabelul II
din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare
galben, iar cele pentru preparatele care conin
substane din tabelul III din anexa la Legea nr.
339/2005 sunt de culoare verde.
D. Formularele prescripiilor medicale pentru
preparatele care conin substane din tabelul II
din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare
verde, iar cele pentru preparatele care conin
substane din tabelul III din anexa la Legea nr.
339/2005 sunt de culoare galbena.
E. Cnd pentru acelai pacient se impune
prescrierea unor preparate din liste diferite i/sau
a unor preparate ce conin substane nesupuse
controlului prezentelor norme metodologice, se
utilizeaz formularul corespunztor substanei
supuse celui mai riguros control.
(pag. Norme -art.32,33)
Pag. 235 din 284

15 Urmatoarele afirmatii cu privire le eliberarea

fractionata a stupefiantelor sunt adevarate,
cu exceptia:
A. Cantitatea total de preparate poate fi eliberat
fracionat, la solicitarea pacientului.
B. Cantitatea total de preparate trebuie eliberat
fracionat, chiar daca pacientul nu solicita acest
lucru;
C. Preparatele pot fi ridicate fracionat, n cel mult 3
trane, din aceeai farmacie, n perioada de
valabilitate a prescripiei, cu condiia confirmrii,
pe cele dou exemplare ale prescripiei, a
cantitilor ridicate.
D. n situaia n care eliberarea fracionat este
determinat de lipsa preparatului din farmacie,
aceasta este obligat s procure preparatul n
cel mult dou zile lucrtoare.

* 17 Prescrierea medicamentelor psihotrope si

stupefiante se face astfel, cu exceptia:
A. Nu se admite prescrierea cu meniunea "dup
aviz" sau "dup sfat".
B. Prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope pentru bolnavii
spitalizai se face pentru 24 de ore i, n cazuri
speciale, pentru 72 de ore.
C. Condica de prescripii medicale pentru
prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope se completeaz lizibil,
n trei exemplare autocopiante;
D. un exemplar rmne n condica de prescripii, un
exemplar rmne n evidena farmaciei si un
exemplar se ataeaz centralizatorului farmaciei

E. n situaia n care eliberarea fracionat este

determinat de lipsa preparatului din farmacie,
aceasta este obligat s procure preparatul n
cel mult trei zile lucrtoare.

E. n condica de prescripii medicale se specific:

numrul patului i al foii de observaie, numele i
vrsta bolnavului; denumirea complet a
medicamentelor; cantitatea, n cifre i n litere;
modul de ntrebuinare, cu menionarea dozei i
a intervalului de administrare.

(pag. Norme - art. 37,38)

(pag. Norme - art.41)

* 16 In farmaciile cu circuit inchis, eliberarea

preparatelor cu substante stupefiante si
psihotrope se face astfel, cu exceptia:
A. pentru cele prevazute n tabelul II din anexa la
Legea nr. 339/2005 se face pe baza nscrierii n
condicile de prescripii medicale sau n condicile
de aparat, destinate exclusiv acestui scop
B. pentru cele prevazute n tabelul III din anexa la
Legea nr. 339/2005 se face pe baza nscrierii n
condicile de prescripii medicale sau n condicile
de aparat, destinate exclusiv acestui scop
C. Condica de prescripii medicale pentru
prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope se completeaz lizibil,
n patru exemplare autocopiante
D. un exemplar rmne n condica de prescripii, un
exemplar rmne n evidena farmaciei, un
exemplar se ataeaz centralizatorului farmaciei
i un exemplar este destinat centralizatorului
pentru evidenele contabile ale unitii.
E. Prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope pentru bolnavii
spitalizai se face pentru 24 de ore i, n cazuri
speciale, pentru 72 de ore.
(pag. Norme - art. 41)

* 18 In cazul calatoriilor internationale, se

respecta urmatoarele norme privind regimul
medicamentelor psihotrope si stupefiante, cu
exceptia:
A. Cantitatea de medicamente deinut de cltorii
internaionali pentru tratamentul personal nu se
consider export i nici import.
B. Cantitatea de medicamente deinut de cltorii
internaionali pentru tratamentul personal se
consider import.
C. Persoanele fizice aflate pe teritoriul Romniei
care, pe baza unei prescripii medicale, au
nevoie de medicamente ce conin substane din
tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 i
doresc s cltoreasc n alt stat trebuie s
solicite Ministerului Sntii Publice emiterea
unui certificat pentru deinerea medicamentelor
cu coninut stupefiant i psihotrop n scop
terapeutic;
D. solicitantul este obligat s l prezinte autoritii
vamale la ieirea din ar. Certificatul are
valabilitatea de 30 de zile
E. Pentru fiecare medicament se emite un certificat
separat.
(pag. Norme - art.45, 46)

Pag. 236 din 284

* 19 Pentru distrugerea plantelor, substanelor i

preparatelor stupefiante i psihotrope se
respecta urmatoarele norme:
A. Comisia pentru distrugerea plantelor,
substanelor i preparatelor stupefiante i
psihotrope este constituit din cte un
reprezentant al Ministerului Sntii Publice sau
desemnat de acesta la nivel local, al societii
comerciale ce efectueaz distrugerea i al
formaiunii teritoriale a poliiei antidrog.
B. Comisia pentru distrugerea plantelor,
substanelor i preparatelor stupefiante i
psihotrope este constituit din cte un
reprezentant al Ministerului Sntii Publice sau
desemnat de acesta la nivel local, al societii
comerciale ce efectueaz distrugerea, nefiind
necesar un reprezentant al formaiunii teritoriale
a poliiei antidrog.
C. Societile autorizate pentru distrugerea
plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante
i psihotrope pot transporta i depozita numai
cantitile specificate n aprobarea de distrugere
eliberat solicitantului de ctre Ministerul
Sntii Publice.
D. Distrugerea se consemneaz ntr-un procesverbal, ncheiat n patru exemplare, cte unul
pentru fiecare membru al comisiei i un
exemplar pentru titularul aprobrii de distrugere.

* 20 Evidena i pstrarea plantelor, substanelor

i preparatelor stupefiante i psihotrope se
face conform urmatoarelor norme, cu
exceptia:
A. Evidena substanelor i preparatelor stupefiante
din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se
realizeaz prin nscrierea i centralizarea zilnic
n registrul de eviden special, conform
modelului prezentat n anexa;
B. Evidena substanelor i preparatelor stupefiante
din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se
realizeaz prin nscrierea i centralizarea zilnic
n registrul de eviden special, conform
modelului prezentat n anexa;
C. Registrul de eviden special se confirm zilnic
prin semntur de ctre persoana responsabil.
D. Obligaia nscrierii revine tuturor persoanelor
fizice i juridice autorizate s desfoare
activiti cu plantele, substanele i preparatele
prevzute n tabelul II din anexa la Legea nr.
339/2005;
E. Facturile i, dup caz, comenzile pentru
substanele i preparatele prevzute n tabelul II
din anexa la Legea nr. 339/2005 se completeaz
i se pstreaz pe formulare separate de
celelalte facturi.
(pag. Norme - art.56)

E. n aceleai condiii, la solicitarea poliiei se

distrug i plantele, substanele i produsele
stupefiante i psihotrope confiscate, cu excepia
cantitilor solicitate de instituiile abilitate s
dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau
n scopuri didactice i de cercetare tiinific.
(pag. Norme - art. 51,52,53)

Pag. 237 din 284

21 Conform legii nr. 339/2005 privind

medicamentele psihotrope si stupefiante,
urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea,
comertul, distributia, transportul, detinerea,
oferirea, transmiterea, intermedierea,
achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si
tranzitul pe teritoriul national ale plantelor,
substantelor si preparatelor prevazute in tabelul I
din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor
prevazute de prezenta lege.
B. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea,
comertul, distributia, transportul, detinerea,
oferirea, transmiterea, intermedierea,
achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si
tranzitul pe teritoriul national ale plantelor,
substantelor si preparatelor prevazute in tabelul
II din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor
prevazute de prezenta lege.
C. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea,
comertul, distributia, transportul, detinerea,
oferirea, transmiterea, intermedierea,
achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si
tranzitul pe teritoriul national ale plantelor,
substantelor si preparatelor prevazute in tabelul
III din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor
prevazute de prezenta lege.
D. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea,
comertul si distributia, transportul, detinerea,
oferirea, transmiterea, intermedierea,
achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si
tranzitul pe teritoriul national ale plantelor,
substantelor si preparatelor prevazute in tabelele
II si III din anexa sunt permise numai in conditiile
prevazute de prezenta lege.
E. Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea,
comertul si distributia, transportul, detinerea,
oferirea, transmiterea, intermedierea,
achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si
tranzitul pe teritoriul national ale plantelor,
substantelor si preparatelor prevazute in tabelele
I si II din anexa sunt permise numai in conditiile
prevazute de prezenta lege.

* 23 Conform legii nr. 399/2005 privind regimul

juridic al plantelor, substamntelor si
preparatelor stupoefiante si psihotrope, cu
privire la cultivarea plantelor ce contin
substante psihotrope sau stupefiante, sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele I, II si III din anexa, este interzisa;
B. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele II si III din anexa, este interzisa, iar a
celor prevazute in tabelul I nu;
C. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele I din anexa, este interzisa, iar a celor
prevazute in tabelul II si III nu;
D. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele I si II din anexa, este interzisa, iar a
celor prevazute in tabelul III nu;
E. Cultivarea fara drept a plantelor ce contin
substante aflate sub control national, prevazute
in tabelele II din anexa, este interzisa, iar a celor
prevazute in tabelul I si III nu.
(pag. Legea 339/2005 - art.11)
* 24 comert, detinere si distribuire a plantelor,
substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope este interzisa fara autorizatia
eliberata de:
A. Ministerul Sanatatii;
B. Colegiul Farmacistilor din Romania;
C. Ministerul Sanatatii impreuna cu Colegiul
Farmacistilor din Romania;
D. Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii
Rurale;
E. Inspectoratul General al Politiei.
(pag. Legea 339/2005 - art.15)

(pag. Legea 339/2005 - art.4, art.5)

* 22 Orice persoana fizica sau juridica ce
desfasoara o operatiune cu plante, substante
si preparate prevazute in tabelele I, II si III din
anexa Legii 339/2005 privind medicamentele
psihotrope si stupefiante, se afla sub
controlul si supravegherea:
A. Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de
inspectorii farmacisti.
B. Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de
inspectorii doctori.
C. Colegiului Farmacistilor din Romania;
D. Inspectoratului General al Politiei Romane;
E. Comisia pentru Stupefiante a Organizatiei
Natiunilor Unite.
(pag. Legeda 339/2005 - art.7)

Pag. 238 din 284

25 Conform legii, transportul plantelor,

substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope trebuie sa respecte urmatoarele
norme:
A. Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de
catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului sunt obligati sa ia masuri
corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din
circuitul legal a plantelor, substantelor si
preparatelor prevazute in tabelele din anexa.
B. transportul este insotit de documentele
prevazute de lege;
C. transportul nu trebuie insotit de documentele
prevazute de lege;
D. preparatele sunt transportate in containere cu
sigilii nefalsificabile si care sa permita controlul;
E. orice circumstante care ar permite traficul ilegal
trebuie comunicate autoritatilor competente in cel
mai scurt timp.
(pag. Legea 339/2005 - art. 33)
* 26 Farmaciile cu circuit deschis si farmaciile cu
circuit inchis isi desfasoara activitatea cu
plante, substante si preparate stupefiante si
psihotrope astfel:
A. conform autorizatiei de functionare;
B. in baza autorizatiei de stupefiante eliberata de
Ministerul Sanatatii;
C. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara
activitatea pe baza autorizatiei de functionare, iar
farmaciile de circuit inchis pe baza autorizatiei de
stupefiante;
D. farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara
activitatea pe baza autorizatiei de stupefiante, iar
farmaciile de circuit inchis pe baza autorizatiei de
functionare;

* 28 Sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu

privire la substantele si preparatele
psihotrope si stupefiante:
A. Orice publicitate cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele I, II si III din
anexa este interzisa, in afara de publicatiile
stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan
national, destinate cercetatorilor sau
profesionistilor.
B. Doar publicitatea cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele I si II din anexa
este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice
sau profesionale, recunoscute pe plan national,
destinate cercetatorilor sau profesionistilor;
C. Doar publicitatea cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele I si III din
anexa este interzisa, in afara de publicatiile
stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan
national, destinate cercetatorilor sau
profesionistilor;
D. Doar publicitatea cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele II si III din
anexa este interzisa, in afara de publicatiile
stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan
national, destinate cercetatorilor sau
profesionistilor;
E. Doar publicitatea cu privire la substantele si
preparatele prevazute in tabelele II din anexa
este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice
sau profesionale, recunoscute pe plan national,
destinate cercetatorilor sau profesionistilor;
(pag. Legea 339/225 - art.37)
* 29 Conform legii nr. 339/2005 privind regimul
juridic al plantelor, substantelor si
preparatelor stupefiante si psihotrope, este
interzisa distribuirea de esantioane ale
substantelor si preparatelor prevazute in:

E. nu este nevoie de nici un document.

A. tabelele I, II si III din anexa;

(pag. Legea nr. 339 - art. 34)

B. tabelele I si III din anexa;

27 Preparatele si substantele stupefiante si

psihotrope pot fi utilizate in scop medical
astfel:numai pe baza prescriptiilor medicale

C. tabelele I si II din anexa;

A. numai pe baza prescriptiilor medicale;

B. pot fi eliberate si fara prescriptie medicale;

D. tabelele II si III din anexa;

E. tabelul II din anexa;
(pag. Legea nr. 339/2005 - art.47)

C. Prescrierea substantelor si preparatelor

prevazute in tabelul II din anexa se face pe
formulare speciale, securizate, de culoare verde;
D. Prescrierea substantelor si preparatelor
prevazute in tabelul II din anexa se face pe
formulare speciale, securizate, de culoare
galbena;
E. Prescrierea substantelor si preparatelor
prevazute in tabelul III din anexa se face pe
formulare speciale, securizate, de culoare
galbena.
(pag. Legea 339/2005 - art.37)

Pag. 239 din 284

30 Conform legii nr. 339/2005 privind regimul

juridic al substantelor si preparatelor
psihotrope si stupefiante, in cazul in care
exista sau se presupune in mod justificat ca
exista un risc iminent si grav pentru
sanatate, autoritatile sanitare vor adopta
masurile de precautie, care vor consta in:

* 33 Plantele, substantele si preparatele cu

substante psihotrope si stupefiante care
prezinta interes in medicina, supuse
controlului, sunt grupate, conform legii nr.
399/2005, in tabelul nr:
A. I;
B. II;

A. blocarea marfii, retragerea de pe piata si

interzicerea utilizarii specialitatilor farmaceutice,
formulelor magistrale si preparatelor oficinale;

C. III;

B. suspendarea activitatilor, publicitatii si inchiderea

provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;

E. V.

C. continuarea activitatilor, publicitatii si inchiderea

provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
D. continuarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si
furnizarii de preparate in faza de cercetare
clinica sau pentru cercetare pe animale.
E. suspendarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si
furnizarii de preparate in faza de cercetare clinica
sau pentru cercetare pe animale.
(pag. Legea 339/2005 - art.50)
* 31 Plantele, substantele si preparatele cu
substante psihotrope si stupefiante interzise,
lipsite de interes recunoscut in medicina
sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in
tabelul nr:
A. I;
B. II;

D. IV;
(pag. Legea nr. 339/2005 - anexa)
* 34 Heroina este o substanta stupefianta care,
conform legii nr. 399/2005 privind regimul
juridic al substantelor si produselor
psihotrope si stupefiante, este incadrat in
tabelul nr.:
A. I;
B. II;
C. III;
D. IV;
E. V.
(pag. Legea 399/2005 - anexa)
35 In farmaciile de circuit deschis, activitatea cu
substane i preparate stupefiante i
psihotrope se desfoar de ctre:

C. III;

A. asistentii de farmacie;

D. IV;

B. farmacistul desemnat pentru aceasta;

E. V.

C. asistentii de farmacie si farmacistii;

(pag. Legea nr. 399 - anexa)

D. inlocuitorul farmacistului desemnat pentru

aceasta;

* 32 Plantele, substantele si preparatele cu

substante psihotrope si stupefiante care
prezinta interes recunoscut in medicina,
supuse unui control strict, sunt grupate,
conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr:
A. I;

E. studentii veniti in practica.

(pag. Norme-art.25)
36 Prescripia medical pentru preparatele
stupefiante i psihotrope poate fi emis de
catre:

B. II;

A. medici;

C. III;

B. numai medici specialisti;

D. IV;

C. numai medici oncologi;

E. V.

D. medici veterinari;

(pag. Legea 339/2005 - anexa)

E. farmacisti primari.
(pag. Norme - art.32)

Pag. 240 din 284

37 Prescripia medical pentru preparatele

stupefiante i psihotrope se emite n patru
exemplare astfel:
A. una pacientului;
B. una farmaciei;
C. casei de asigurari de sanatate, dupa caz;
D. numai primul exemplar va fi cu timbru sec,
celelalte fiind formulare obinuite;
E. un exemplar rmne n carnetul de prescripii al
medicului care a completat prescripia.
(pag. Norme - art.32)
38 Prescripia medical pentru preparatele
stupefiante i psihotrope se emite n patru
exemplare, astfel:
A. unul pacientului;
B. numai primul exemplar va fi cu timbru sec,
celelalte fiind formulare obinuite;
C. unul farmaciei;
D. un exemplar rmne n carnetul de prescripii al
medicului care a completat prescripia;
E. n situaia n care preparatele se prescriu contra
cost, exemplarul destinat casei de asigurri de
sntate se anuleaz i rmne la farmacia de
unde s-a ridicat stupefiantul.
(pag. Norme -art.32)
39 Formularele prescripiilor medicale pentru
preparatele care conin substane
stupefiante sunt:

40 Cnd pentru acelai pacient se impune

prescrierea unor preparate din liste diferite
i/sau a unor preparate ce conin substane
nesupuse controlului conform Legii nr.
339/2005 privind regimul juridic al
stupefiantelor, se vor respecta urmatoarele
norme metodologice:
A. daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III,
atunci se vor prescrie pe retete de culoare
galbena;
B. daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III,
atunci se vor prescrie pe retete de culoare verde;
C. daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III,
atunci se vor prescrie pe retete cu timbru sec;
D. daca sunt un medicament stupefiant/psihotrop
din tabelul II si un preparat ce contine substante
nesupuse controlului legii nr. 229/2005, atunci se
vor prescrie pe retete de culoare galbena;
E. daca sunt un medicament stupefiant/psihotrop
din tabelul III si un preparat ce contine substante
nesupuse controlului legii nr. 229/2005, atunci se
vor prescrie pe retete de culoare verde;
(pag. Norme - art.33)
41 In cazul in care se fac modificari pe o reteta
speciala reglementata de Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 339/2005
privind regimul juridic al produselor
psihotrope si stupefiante, se respecta
urmatoarele reguli:

A. de culoare galbena daca sunt din tabelul II;

A. Orice modificare, dar nu mai mult de dou

modificri, trebuie confirmat prin semntur i
tampil;

B. formulare speciale, numerotate i vizate cu

timbru sec;

B. Modificrile pot fi fcute cu condiia neafectrii

lizibilitii prescripiei;

C. de culoare verde daca sunt din tabelul III;

C. Orice modificare, dar nu mai mult de trei

modificri, trebuie confirmat prin semntur i
tampil;

D. formulare obisnuite, de culoare alba;

E. de culoare roz.
(pag. Norme-art.33)

D. Orice modificare, dar nu mai mult de dou

modificri, trebuie confirmat prin semntur,
fara a fi obligatorie i tampil;
E. Modificrile pot fi fcute chiar daca afecteaza
lizibilitatea prescripiei.
(pag. Norme- art.36)
42 Prescripia pentru preparatele care conin
substane din tabelul II si III din anexa la
Legea nr. 339/2005 trebuie prezentat la
farmacie n cel mult:
A. 10 zile daca sunt din tabelul II;
B. 10 zile daca sunt din tabelul III;
C. 30 de zile daca sunt din tabelul III;
D. 30 de zile daca sunt din tabelul II;
E. 30 zile indiferent de tabelul din care fac parte.
(pag. Norme -art.36)

Pag. 241 din 284

43 O prescriptie cu preparate
psihotrope/stupefiante poate cuprinde:
A. cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelai
medicament n maximum 3 forme farmaceutice
diferite;

45 n unitile sanitare cu farmacie proprie,

eliberarea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope prevzute n tabelul
II din anexa la Legea nr. 339/2005 se face
astfel:

B. n cazul depirii dozei maxime pentru 3 zile, se

va elibera numai cantitatea corespunztoare
dozei maxime pentru 3 zile;

A. pe baza nscrierii n condicile de prescripii

medicale sau n condicile de aparat, destinate
exclusiv acestui scop;

C. numai cantitatea de preparate necesare

tratamentului pentru 30 de zile;

B. pe baza nscrierii n condicile de prescripii

medicale sau n condicile de aparat, destinate
eliberarii tuturoe preparatelor din farmacia
respectiva;

D. Doza maxim pentru 3 zile poate fi depit n

cazul unor dureri provocate de neoplasm
incurabil (inoperabil sau netratabil prin
citostatice, ageni fizici sau hormoni);
E. Doza maxim pentru 3 zile poate fi depit n
cazul unei arterit avansat n stadiul de
gangren, cu dureri de decubit, ce nu pot fi
calmate prin alt medicaie;
(pag. Norme-art.37)
44 Cantitatea total de preparate
psihotrope/stupefiante poate fi eliberat
fracionat, la solicitarea pacientului, cu
respectarea urmatoarelor reguli:
A. n situaia n care eliberarea fracionat este
determinat de lipsa preparatului din farmacie,
aceasta este obligat s procure preparatul n
cel putin dou zile lucrtoare;
B. Preparatele pot fi ridicate fracionat, n cel mult 2
trane, din aceeai farmacie, n perioada de
valabilitate a prescripiei, cu condiia confirmrii,
pe cele dou exemplare ale prescripiei, a
cantitilor ridicate;
C. aceste preparate nu se pot elibera fractionat
indiferent de solicitarea pacientului.
D. Preparatele pot fi ridicate fracionat, n cel mult 3
trane, din aceeai farmacie, n perioada de
valabilitate a prescripiei, cu condiia confirmrii,
pe cele dou exemplare ale prescripiei, a
cantitilor ridicate;
E. n situaia n care eliberarea fracionat este
determinat de lipsa preparatului din farmacie,
aceasta este obligat s procure preparatul n
cel mult dou zile lucrtoare.
(pag. Norme-art.37,38)

C. Condica de prescripii medicale pentru

prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope se completeaz lizibil,
n trei exemplare autocopiante, dintre care un
exemplar rmne n condica de prescripii, un
exemplar rmne n evidena farmaciei si un
exemplar se ataeaz centralizatorului farmaciei;
D. Condica de prescripii medicale pentru
prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope se completeaz lizibil,
n patru exemplare autocopiante, dintre care un
exemplar rmne n condica de prescripii, un
exemplar rmne n evidena farmaciei, un
exemplar se ataeaz centralizatorului farmaciei
i un exemplar este destinat centralizatorului
pentru evidenele contabile ale unitii
E. Condica de prescripii medicale pentru
prescrierea preparatelor cu substane stupefiante
i psihotrope se completeaz lizibil, n trei
exemplare autocopiante, dintre care un exemplar
rmne n condica de prescripii, un exemplar
rmne n evidena farmaciei i un exemplar
este destinat centralizatorului pentru evidenele
contabile ale unitii
(pag. Norme -art.41)
46 Prescrierea preparatelor cu substane
stupefiante i psihotrope pentru bolnavii
spitalizai se face pentru o perioada de:
A. 24 de ore;
B. in cazuri speciale, pentru 72 de ore;
C. o saptamana;
D. doua saptamani;
E. trei saptamani.
(pag. Norme-art.41)

Pag. 242 din 284

47 Persoanele fizice aflate pe teritoriul Romniei

care, pe baza unei prescripii medicale, au
nevoie de medicamente ce conin substane
din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005
i doresc s cltoreasc n alt stat trebuie
sa respecte urmatoarele reguli:
A. s solicite Ministerului Sntii Publice emiterea
unui certificat pentru deinerea medicamentelor
cu coninut stupefiant i psihotrop n scop
terapeutic;
B. solicitantul este obligat s prezinte acest
certificat autoritii vamale la ieirea din ar;
C. solicitantul nu este obligat s prezinte acest
certificat autoritii vamale la ieirea din ar;
D. Certificatul are valabilitatea de 30 de zile;
E. Certificatul are valabilitatea de 10 de zile.
(pag. Norme-art.46)
48 Persoanele fizice aflate pe teritoriul Romniei
care, pe baza unei prescripii medicale, au
nevoie de medicamente ce conin substane
din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005
i doresc s cltoreasc n alt stat trebuie
sarespecte urmatoarele reguli:
A. Certificatul se solicit de ctre medicul care
prescrie medicamentul sau de ctre pacient;
B. Certificatul se solicit numai de ctre medicul
care prescrie medicamentul;
C. Cantitatea total a medicamentelor ce pot fi
prevzute este cea necesar pe durata
cltoriei, dar nu mai mult de 30 de zile;
D. Cantitatea total a medicamentelor ce pot fi
prevzute este cea necesar pe durata
cltoriei, indiferent de numarul de zile;

49 In ceea ce priveste distrugerea plantelor,

substanelor i preparatelor stupefiante i
psihotrope se vor respecta urmatoarele
norme:
A. se realizeaz de ctre societile specializate
care au acest obiect de activitate i prezint
autorizaia de funcionare emis de Ministerul
Sanatatii, documentele de constituire i msurile
de protecie fizic pe durata transportului i a
depozitrii
B. se realizeaz de ctre societile specializate
care au acest obiect de activitate i prezint
autorizaia de funcionare emis de Ministerul
Mediului i Gospodririi Apelor, documentele de
constituire i msurile de protecie fizic pe
durata transportului i a depozitrii;
C. Societile autorizate pentru distrugerea
plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante
i psihotrope pot transporta i depozita numai
cantitile specificate n aprobarea de distrugere
eliberat solicitantului de ctre Ministerul
Sntii Publice;
D. Societile autorizate pentru distrugerea
plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante
i psihotrope pot transporta i depozita numai
cantitile specificate n aprobarea de distrugere
eliberat solicitantului de ctre Ministerul
Mediului si Gospodaririi Apelor;
E. Comisia pentru distrugerea plantelor,
substanelor i preparatelor stupefiante i
psihotrope este constituit din cte un
reprezentant al Ministerului Sntii Publice sau
desemnat de acesta la nivel local, al societii
comerciale ce efectueaz distrugerea i al
formaiunii teritoriale a poliiei antidrog.
(pag. Norme-art.51,52,53)

E. s solicite Ministerului Sntii Publice emiterea

unui certificat pentru deinerea medicamentelor
cu coninut stupefiant i psihotrop n scop
terapeutic.
(pag. Norme- art.46,47,48)

Pag. 243 din 284

50 In ceea ce priveste evidena i pstrarea

plantelor, substanelor i preparatelor
stupefiante i psihotrope , se vor respecta
urmatoarele norme:
A. evidena substanelor i preparatelor stupefiante
din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se
realizeaz prin nscrierea i centralizarea zilnic
n registrul de eviden special, conform
modelului prezentat in legislatia in vigoare;
B. Evidena substanelor i preparatelor stupefiante
din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se
realizeaz prin nscrierea i centralizarea zilnic
n registrul de eviden special, conform
modelului prezentat n legislatia in vigoare;
C. registrul de eviden special se confirm zilnic
prin semntur de ctre persoana responsabil;
D. Evidena preparatelor prevzute n tabelul II din
anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi inut
mpreun cu preparate ce nu conin substane
din acest tabel, pe orice suport de stocare a
informaiilor, cu condiia ca aceste date s poat
fi prezentate ntr-o form care poate fi citit i
sunt permanent disponibile pentru control la
solicitarea autoritilor competente;
E. Evidena preparatelor prevzute n tabelul III din
anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi inut
mpreun cu preparate ce nu conin substane
din acest tabel, pe orice suport de stocare a
informaiilor, cu condiia ca aceste date s poat
fi prezentate ntr-o form care poate fi citit i
sunt permanent disponibile pentru control la
solicitarea autoritilor competente.
(pag. Norme - art.56,57)

*2

In farmacia comunitara nu se pot desfasura

urmatoarele activitati:

A. eliberarea la pretul cu amanuntul a

medicamentelor care se acorda pe baza de
prescriptie medicala;
B. eliberarea medicamentelor de uz veterinar;
C. vanzarea de produse cosmetice;
D. vanzarea de dispozitive si aparatura medicala de
uz individual;
E. utilizarea tehnicii de vanzare "cu autoservire"
pentru medicamentele de uz uman.
(pag. art. 2)
*3

Eliberarea medicamentelor se face numai cu

amanuntul, cu exceptia:

A. medicamentelor magistrale;
B. produselor destinate truselor de urgenta impuse
prin lege;
C. medicamentelor oficinale;
D. produselor cosmetice;
E. dispozitivelor si aparaturii medicale de uz
individual.
(pag. art.2)
*4

Drogheria asigura asistenta farmaceutica a

populatiei prin urmatoarele activitati, cu
exceptia:

A. eliberarea la pretul cu amanuntul a

medicamentelor care se acorda pe baza de
prescriptie medicala;

Tema nr. 43
Inflintarea, organizarea si functionarea farnriaciei

B. eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate

cu prevederile legale, a medicamentelor fara
prescriptie medicala;

Bibliografie asociata temei:

C. vanzarea de produse cosmetice;

Legea nr. 266/2008 a farmaciei, republicata,

Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 448/2009,
modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvemului
Romaniei nr. 130/2010, Monitorul Oficial al
Romaniei partea I nr. 890/2010.
*1

Farmacia comunitara asigura asistenta

farmaceutica a populatiei prin urmatoarele
activitati, cu exceptia:

A. eliberarea la pretul cu amanuntul a

medicamentelor care se acorda numai pe baza
de prescriptie medicala, gratuite sau
compensate;
B. eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate
cu prevederile legale, a medicamentelor fara
prescriptie medicala;
C. informarea si consilierea pacientilor privind
utilizarea corecta si rationala a medicamentelor
si intretinerea starii de sanatate;

D. vanzarea de produse parafarmaceutice;

E. testarea unor parametri biologici cu aparatura
destinata utilizarii individuale de catre pacienti.
(pag. art. 2,4)
*5

Urmatoarele activitati sunt realizate de

asistentii medicali de farmacie numai sub
supravegherea farmacistului:

A. eliberarea la pretul cu amanuntul a

medicamentelor care se acorda pe baza de
prescriptie medicala;
B. eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate
cu prevederile legale, a medicamentelor fara
prescriptie medicala;
C. vanzarea de produse de puericultura;
D. vanzarea de produse destinate aromaterapiei;
E. testarea tensiunii arteriale.
(pag. art.5)

D. prepararea medicamentelor magistrale;

E. prepararea medicamentelor oficinale.
(pag. art.2)
Pag. 244 din 284

*6

Urmatoarele activitati nu pot fi realizate de

catre asistentii medicali de farmacie fara a fi
sub supravegherea farmacistului:

A. eliberarea la pretul cu amanuntul a

medicamentelor care se acorda pe baza de
prescriptie medicala;
B. testarea glicemiei;
C. vanzarea de produse parafarmaceutice;
D. vanzarea de consumabile pentru aparatura
medicala de uz uman;
E. vanzarea de produse pentru protectia impotriva
bolilor cu transmitere sexuala.
(pag. art. 5)
*7

Personalul care are calitatea de a autoriza

sau de a controla farmaciile comunitare
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. sa aiba gradul profesional de farmacist specialist

si o vechime de minimum 1 an in specialitate;
B. sa aiba gradul profesional de farmacist primar si
o vechime de minimum 1 an in specialitate;
C. sa aiba gradul profesional de farmacist specialist
si o vechime de minimum 5 ani in specialitate;
D. sa aiba gradul profesional de farmacist primar
sau o vechime de minimum 8 ani in specialitate;

*9

Urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu

privire la oficinele locale de distributie:

A. oficina locala de distributie se poate infiinta in

localitatile in care mai exista farmacii;
B. oficina locala de distributie se poate infiinta in
localitatile fara servicii farmaceutice;
C. infiintarea oficinei locale de distributie se inscrie
pe autorizatia de functionare a farmaciei
comunitare tirulare;
D. oficina comunitara locala de distributie poate fi
infiintata in statiunile aflate pe litoral, in perioada
sezonului estival;
E. oficina existenta intr-o localitate se desfiinteaza
in cazul in care se infiinteaza o farmacie
comunitara in localitatea respectiva.
(pag. art.13)
* 10 Farmacia comunitara poate fi amplasata in
urmatoarele locuri, cu exceptia:
A. la parterul cladirilor, cu acces liber si direct din
strada;
B. la etajul 2 in cadrul unor centre comerciale;
C. la etajul 1 in cadrul unor centre comerciale, cu
acces din incinta acestora;
D. la etajul 1 in gari, cu acces din incinta acestora;

E. sa aiba gradul profesional de farmacist specialist

si o vechime de minimum 10 ani in specialitate.

E. la parter in cadrul unor centre comerciale, cu

acces din incinta acestora;

(pag. art.10)

(pag. art.14)

*8

Criteriul demografic luat in considerare la

infiintarea unei farmacii comunitare se refera
la:

A. in municipiul Bucuresti, o farmacie comunitara

se poate infiinta la minimum 3.500 de locuitori;
B. in orasele resedinta de judet, o farmacie
comunitara se poate infiinta la minimum 3.500
de locuitori;

* 11 Personalul de specialitate al farmaciei

comunitare se compune din:
A. administrator, farmacisti, asistenti medicali de
farmacie;
B. farmacisti, asistenti medicali de farmacie,
studenti in practica;
C. farmacistul-sef, farmacisti, asistenti medicali de
farmacie;

C. in municipiul Bucuresti , o farmacie comunitara

se poate infiinta la minimum 4.000 de locuitori;

D. farmacisti, farmacisti rezidenti;

D. in orasele resedinta de judet, o farmacie

comunitara se poate infiinta la minimum 2.000
de locuitori;

(pag. art.16)

E. numai farmacisti specialisti, farmacisti primari.

E. in orasele resedinta de judet, o farmacie

comunitara se poate infiinta la minimum 5.000 de
locuitori.
(pag. art.12)

Pag. 245 din 284

* 12 Emblema farmaciei comunitare este

reprezentata de:

* 15 Constituie contraventie urmatoarele fapte, cu

exceptia:

A. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi

drept, de dimensiuni egale, de culoare alba pe
fond verde;

A. functionarea unei farmacii comunitare fara

autorizatie de functionare emisa de Ministerul
Sanatatii;

B. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi

drept, de dimensiuni egale, de culoare verde pe
fond alb;

B. detinerea in drogherii a medicamentelor eliberate

fara prescriptie medicala;

C. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi

drept, de dimensiuni egale, de culoare rosie pe
fond alb;
D. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi
ascutit, de dimensiuni egale, de culoare alba pe
fond verde;
E. simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi
drept, de dimensiuni inegale, de culoare alba pe
fond verde;
(pag. art.17)
* 13 In ceea ce priveste suspendarea in mod
voluntar a activitatii unei farmacii
comunitare, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii, cu exceptia:
A. daca perioada de suspendare depaseste 10 de
zile calendaristice, este obligatorie anuntarea
Ministerului Sanatatii Publice si a Colegiului
Farmacistilor din Romania.
B. daca perioada de suspendare depaseste 30 de
zile calendaristice, este obligatorie anuntarea
Ministerului Sanatatii Publice si a colegiilor
teritoriale ale Colegiului Farmacistilor din
Romania;
C. detinatorul autorizatiei de functionare poate cere
intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o
perioada de pana la 180 de zile;
D. Ministerul Sanatatii Publice poate aproba
intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o
perioada de pana la 180 de zile;
E. farmacia comunitara isi poate suspenda
activitatea in mod voluntar pentru o perioada de
maximum 60 de zile calendaristice.
(pag. art.21)
* 14 Farmacia isi inceteaza activitatea prin
anularea autorizatiei de functionare in
urmatoarele situatii, cu exceptia:
A. la cererea titularului autorizatiei de functionare;

C. eliberarea in drogherii a medicamentelor

eliberate cu prescriptie medicala;
D. drogheria functioneaza in prezenta unui student
la Facultate de Farmacie;
E. drogheria este condusa de un medic.
(pag. art.38)
16 Constituie contraventie urmatoarele fapte:
A. farmacia comunitara functioneaza numai in
prezenta unui asistent medical de farmacie;
B. drogheria functioneaza in prezenta unui
farmacist care nu este specialist;
C. drogheria este condusa de un farmacist care nu
este specialist;
D. functionarea unei farmacii comunitare fara
autorizatie de functionare emisa de Agentia
Nationala a Medicamentului sau de Ministerul
Sanatatii Publice, dupa caz;
E. eliberarea in drogherii a retetelor compensate
sau gratuite.
(pag. art.38)
17 Constituie contraventie urmatoarele fapte:
A. angajarea de personal farmaceutic de
specialitate care nu poseda Certificat de Membru
al Colegiului Farmacistilor din Romania;
B. afisarea in incinta farmaciei comunitare a
reclamelor privind produsele medicamentoase
care nu au autorizatie eliberata de Agentian
Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor
Medicale;
C. eliberarea in drogherii a produselor de
puericultura;
D. impiedicarea activitatilor organelor de inspectie si
de control;
E. respectarea programului de functionare a
farmaciei comunitare.
(pag. art.35,36)

B. dizolvarea societatii comerciale;

C. retragerea autorizatiei de functionare;
D. modificarea autorizatiei de functionare prin
schimbarea farmacistului-sef pe numele caruia
este eliberata autorizatia de functionare;
E. faliment.
(pag. art.22)

Pag. 246 din 284

18 In ceea ce priveste supravegherea si

inspectia in farmaciile comunitare sau
drogherii, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. inspectia de autorizare in farmaciile comunitare
se exercita de Ministerul Sanatatii;
B. inspectia de supraveghere in farmacii
comunitare se face cel mult o data la 5 ani;

22 Localul unei drogherii poate sa

indeplineasca urmatoarele conditii:
A. va avea o suprafata utila de minim 50 m2;
B. va avea o suprafata utila de minim 30 m2,
excluzand din aceasta suprafata holurile, grupul
sanitar si biroul asistentului medical de farmacie
sef;
C. va avea o suprafata utila de minim 40 m2;

C. Inspectia de supraveghere in farmacii

comunitare se face cel putin o data la 3 ani sau
ori de cate ori este nevoie;

D. trebuie amplasat la parterul cladirilor;

D. inspectia de autorizare in drogherii se exercita de

Agentia Nationala a Medicamentului si a
Dispozitivelor medicale;

(pag. art.25)

E. impiedicarea activitatii organelor de inspectie

constituie contraventie.
(pag. art.31,32,35)
19 Constituie contraventie urmatoarele fapte:

E. poate fi amplasat intr-un spatiu la etajul 1 in gari.

23 In legatura cu drogheriile, urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
A. drogheria poate fi condusa numai de catre un
asistent medical de farmacie sef;
B. drogheria este condusa de un farmacist-sef sau
de un asistent medical de farmacie sef;

A. comercializarea medicamentelor a caror

valabilitate este depasita;

C. drogheria poate fie condusa numai de catre un

farmacist-sef;

B. respectarea Regulilor de Buna Practica

Farmaceutica;

D. poate fi farmacist-sef farmacistul care nu mai

este membru al Colegiului Farmacistilor din
Romania;

C. impiedicarea activitatii organelor de inspectie si

control;
D. afisarea in incinta farmaciei comunitare a
reclamelor privind unele medicamente care se
elibereaza cu prescriptive medicala;
E. nerespectarea Regulilor de Buna Practica
Farmaceutica.
(pag. art.35,36)
20 In ceea ce priveste o drogherie, urmatoarele
afirmatii sunt false:
A. este interzisa utilizarea in denumirea drogheriei a
cuvantului farmacie;
B. este permisa utilizarea in denumirea drogheriei a
cuvantului farmacie;
C. este interzisa in denumirea drogheriei a unui
nume derivate sau prescurtat din cuvantul
farmacie;
D. nu este interzisa folosirea de catre drogherii a
insemnelor farmaciei comunitare;
E. firma drogheriei va contine obligatoriu denumirea
de drogherie.
(pag. art.30)
21 Drogheria isi inceteaza activitatea prin
anularea autorizatiei de functionare emise de
Ministerul Sanatatii, in urmatoarele situatii:

E. poate fi asistent medical de farmacie sef,

asistentul medical de farmacie cu drept de libera
practica, membru al Ordinului Asistentilor
Medicali si Moaselor din Romania.
(pag. art.23)
24 Mutarea sediului unei farmacii comunitare se
face in urmatoarele conditii:
A. se comunica Ministerului Sanatatii si colegiilor
teritoriale;
B. inceperea activitatii la noul sediu se poate face
daca sunt indeplinite conditiile legate de spatiu,
fara a se mai face inspectia de catre Ministerul
Sanatatii;
C. inceperea activitatii la noul sediu se poate face
daca sunt indeplinite conditiile de autorizare, pe
baza raportului de inspectie favorabil si dupa
modificarea autorizatiei de functionare cu noul
sediu;
D. se comunica Agentiei Nationale a
Medicamentului;
E. se poate incepe activitatea in noul sediu fara a fi
modificata autorizatia de functionare cu
inscrierea mentiunii noului sediu.
(pag. art.19)

A. intarzierea platii farcturilor catre furnizori;

B. la cererea detinatorului autorizatiei de
functionare;
C. intreruperea activitatii pe o perioada de 30 de zile;
D. retragerea autorizatiei de functionare;
E. intreruperea activitatii peo perioada de 60 de zile.
(pag. art.28)
Pag. 247 din 284

25 Referitor la personalul dintr-o farmacie

comunitara, sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. isi pot efectua practica studentii la facultatea de
farmacie sub indrumarea unui asistent medical
de farmacie;
B. orice alt personal necesar functionarii farmaciei
comunitare isi desfasoara activitatea sub
controlul farmacistului-sef;
C. orice persoana care desfasoara activitate
farmaceutica in farmacia comunitara trebuie sa
poarte un ecuson inscriptionat cu numele si
prenumele sau, calificarea si titlurile
profesionale, precum si cu numele farmaciei
comunitare;
D. isi pot efectua practica studentii la facultatea de
farmacie sub indrumarea administratorului
farmaciei care este medic;
E. isi pot efectua practica studentii la facultatea de
farmacie sub indumarea oricarui farmacist din
farmacia comunitara respective.
(pag. art.16)
26 In legatura cu autorizatia de functionare
emisa de Ministerul Sanatatii, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
A. cuprinde toate datele referitoare la personalul
angajat al farmaciei comunitare respective;
B. confera dreptul de a detine, de a prepara si de a
elibera, in conditiile legii, substante ;I
medicamente stupefiante, folosite in scop
medical;
C. confera dreptul de a detine, de a prepara si de a
elibera, in conditiile legii, substante ;I
medicamente stupefiante, folosite sau nu in scop
medical;
D. dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera,
in conditiile legii, substante si medicamente
psihotrope folosite sau nu in scop medical;

28 Urmatoarele activitati pot fi realizate intr-o

farmacie comunitara:
A. testarea unor parametri biologici cu aparatura
destinata utilizarii individuale de catre pacienti;
B. prepararea medicamentelor magistrale intr-o
farmacie comunitara cu autorizatie de
functionare pe care este precizat fara receptura;
C. eliberarea medicamentelor de uz veterinar;
D. vanzarea de plante anodine;
E. vanzarea de produse de puericultura este
interzisa.
(pag. art.2)
29 Intr-o drogherie pot fi realizate urmatoarele
activitati:
A. vanzarea produselor homeopate care se
elibereaza numai pe baza de prescriptive
medicala;
B. eliberarea la pretul cu amanuntul a OTC-urilor;
C. eliberarea medicamentelor de uz veterinar;
D. echipamente destinate protectiei sau
imbunatatirii sanatatii;
E. prepararea medicamentelor magistrale de catre
farmacist.
(pag. art.4)
30 Functionarea unei farmacii comunitare se
realizeaza in urmatoarele conditii:
A. in cadrul unei societati comerciale ce are ca
obiect de activitate comercialiyarea cu
amanuntul a produselor farmaceutice;
B. poate fi condusa de un asistent medical de
farmacie primar;
C. poate fi condusa de un farmacist-sef numai daca
estespecialist sau primar;
D. poate fi condusa de un farmacist-sef numai daca
acesta are o vechime de minim 1 an;

E. dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera,

in conditiile legii, substante si medicamente
psihotrope folosite in scop medical.

E. poate fi condusa de un farmacist-sef care detine

certificate de membru ak Colegiului Farmacistilor
din Romania.

(pag. art.9)

(pag. art.7)

27 Farmacia comunitara asigura asistenta

farmaceutica a populatiei prin urmatoarele
activitati:
A. vanzarea de produse cosmetice;
B. consilierea pacientilor privind utilizarea corecta si
rationala a medicamentelor;
C. administrarea oricarui vaccin;
D. vanzarea de produse homeopate;
E. nu este permisa eliberarea medicamentelor de
uz veterinar.
(pag. art.2)

Pag. 248 din 284

Tema nr. 44
Aplicatiile spectrofotometrice in IR la identificarea si
dozarea medicamentelor
Bibliografie asociata temei:
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu,
Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor,
vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003.
pag. 353-382
*1

Pentru determinarile cantitative in IR se

alege:

A. banda de absorbtie caracteristica pentru fiecare

compus
B. oricare din benzile din spectru
C. intotdeauna banda caracteristica gruparii C=O
D. intotdeauna banda caracteristica gruparii C-OE. intotdeauna prima banda din spectru
(pag. 356)
*2

Referitor la identificarea unei substante cu

ajutorul unei substante de referinta, care din
afirmatiile de mai jos nu este corecta:

A. ambele substante se pregatesc in acelasi mod

B. inregistrarea spectrelor IR se face in aceleasi
conditii experimentale
C. nu este necesara efectuarea spectrelor IR in
aceleasi conditii experimentale
D. maximele de absorbtie ale celor doua substante
trebuie sa corespunda ca pozitie si intensitate

*5

pentru obtinerea de probe solide in IR, prin

pastilare, se utilizeaza:

A. bromura de sodiu
B. clorura de sodiu
C. fluorura de calciu
D. bromura de potasiu
E. bromura de cesiu
(pag. 362)
*6

Sursa de radiatii IR este:

A. lampa de argon
B. lampa de xenon
C. lampa Nernst
D. lampa de hidrogen
E. lumina alba
(pag. 357)
*7

Care dintre urmatoarele molecule pot

absorbi in IR?

A. molecula de clor
B. molecula de oxigen
C. molecula de hidrogen
D. molecula de dioxid de carbon
E. molecula de azot
(pag. 354)
*8

Numarul de unda folosit in domeniu IR este o

marime direct proportionala cu:

E. daca apar abateri privind pozitia maximelor, se

aduc cele doua substante in aceeasi stare de
cristalizare si se refac spectrele

A. intensitatea luminii transmise

(pag. 363)

C. transmitanta substantei de analizat

*3

Care din urmatoarele metode de analiza pot

da spectre considerate ca o "amprenta a
moleculei"?

A. spectrometria UV
B. spectrometria VIS

B. intensitatea luminii incidente

D. lungimea de unda
E. frecventa
(pag. 1038)
*9

Radiatiile IR produc urmatoarele tranzitii:

C. spectrometria de fluorescenta

A. electronice

D. spectrometria de masa

B. numai de rotatie

E. spectrometria IR

C. de rotatie si electronice

(pag. 354)

D. de rotatie si de vibratie

*4

Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt

adevarate, referitor la solventii utilizati in
spectrometria IR:

A. trebuie sa fie complet transparenti

E. de vibratie si electronice
(pag. 354)
* 10 Unitatea de masura a numarului de unda este
de obicei:

B. se poate utiliza apa

A. inversul centimetrului

C. se poate utiliza tetraclorura de carbon

B. metru

D. se poate utiliza sulfura de carbon

C. centimetru

E. trebuie sa fie anhidri

D. inversul micrometrului

(pag. 356)

E. micrometrul
(pag. 1038)
Pag. 249 din 284

* 11 In cazul spectrelor IR pentru gaze:

A. se folosesc cuve in care gazul este amestecat in
diferite proportii cu aerul
B. se folosesc cuve cu apa in care este barbotat
continuu gazul
C. se trece gazul timp de 15 minute peste o pastila
de KCl anhidru

* 16 Pentru ca o molecula sa poata absorbi

radiatii IR este necesara modificarea:
A. lungimii de unda
B. temperaturii
C. presiunii
D. momentului sau de dipol
E. numarului de unda

D. se foloseste o cuva din care s-a evacuat aerul si

se introduce gazul la presiunea potrivita

(pag. 354)

E. nu se pot obtine spectre in IR pentru gaze

17 Benzile de absorbtie in IR:

(pag. 354)
* 12 Referitor la radiatiile IR alegeti raspunsul
incorect:
A. pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie
B. pentru ca o molecula sa absoarba radiatii IR este
necesara modificarea momentului sau de dipol
C. pot produce tranzitii electronice

A. sunt caracteristice pentru fiecare substanta

B. pot fi folosite pentru identificare
C. pot caracteriza doar substante medicamentoase
cu OH fenolic
D. cu ajutorul lor se pot identifica doar anumite
structuri generale ce prezinta acelasi tip de
legatura
E. pot fi folosite pentru dozare

D. moleculele de azot, oxigen si clor nu absorb

radiatii IR

(pag. 1029)

E. molecula de dioxid de carbon poate avea un

moment de dipol indus de excitatia de vibratie
determinata de absorbtia radiatiilor IR

18 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

radiatiile IR sunt corecte?

(pag. 354)
* 13 Hidrocarburile saturate produc spectre de
absorbtie in IR:
A. complexe
B. suprapuse
C. simple
D. cu picuri foarte multe

A. au lungimi de unda relativ mari si energii mici

B. produc tranzitii electronice
C. produc numai tranzitii de vibratie
D. produc tranzitii de vibratie
E. produc tranzitii de rotatie
(pag. 354)
19 Domeniul spectral IR este cuprins intre:

E. nu absorb in IR

A. 200 - 400 nanometri

(pag. 358)

B. 200 - 600 nanometri

* 14 Regiunea spectrala IR apropiat corespunde

lungimii de unda:

C. 400 - 800 nanometri

D. 750 - 1000 nanometri

A. 0,1 - 100 centimetri

E. 0,75 - 1,00 micrometri

B. 1 - 1000 milimetri

(pag. 354)

C. 50 - 1000 micrometri

20 In specrometria IR cei mai folositi diluanti

(solizi si lichizi) ai probelor sunt urmatorii:

D. 200 - 400 nanometri

E. 0,75 - 2,5 micrometri

A. bromura de potasiu

(pag. 535)

B. parafina lichida

* 15 Spectrul de adsorbtie in IR se obtine grafic

prin reprezentarea:
A. transmitantei in procente in functie de numarul
de unda

C. apa
D. tetraclorura de carbon
E. nujol
(pag. 356)

B. transmitantei in procente in functie de lungimea

de unda
C. absorbantei in functie de lungimea de unda
D. transmitantei in procente in functie de
concentratia analitului
E. absorbantei in functie de concentratia analitului
(pag. 1038)
Pag. 250 din 284

21 Inregistrarea spectrelor IR se poate face prin

transmisie sau reflexie. Referitor la cele doua
metode sunt corecte afirmatiile:
A. metoda prin transmisie se utilizeaza de obicei
pentru probe lichide
B. metoda prin reflexie se utilizeaza pentru probe
solide
C. in cazul probelor lichide pot sa apara modificari
datorate temperaturii
D. inregistrarea spectrelor pentru probele solide nu
este influentata de dimensiunile particulelor
E. nici o afirmatie nu este corecta
(pag. 365)
22 Pentru identificarea unei substante
medicamentoase in IR:
A. probele se pregatesc numai in topitura
B. probele se pregatesc numai dispersate in KBr
C. probele se pregatesc in solutie, suspensie sau
stare solida
D. se alege o banda caracteristica din spectru

26 In general, pentru obtinerea spectrelor IR se

utilizeaza un spectrometru cu:
A. un fascicul
B. doua fascicule
C. trei fascicule
D. patru fascicule
E. cinci fascicule
(pag. 357)
27 Pentru trasarea spectrelor IR ale gazelor, se
utilizeaza uneori un gaz vector care poate fi:
A. vapori de apa
B. neon
C. dioxid de carbon
D. argon
E. oxid de azot
(pag. 363)
28 Alegeti afirmatiile corecte cu privire la
inregistrarea spectrelor in IR apropiat:

(pag. 362)

A. spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin

transmisie in cazul probelor solide, dupa
dizolvare

23 Care din urmatoarele molecule pot absorbi in

IR:

B. spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin

transmisie in cazul probelor lichide

E. se alege aceeasi banda pentru orice substanta

A. oxigen
B. azot
C. dioxid de carbon
D. cloretena
E. clor
(pag. 354)
24 Radiatiile IR:
A. au lungimi de unda mai mari
B. au lungimi de unda mai mici
C. implica energii mai mici
D. pot produce tranzitii electronice
E. pot produce tranzitii de vibratie
(pag. 354)
25 Care din urmatorii solventi pot fi folositi in
obtinerea spectrelor IR?
A. acetat de plumb
B. nujol
C. tetraclorura de carbon
D. sulfura de carbon

C. spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei

difuze in cazul probelor lichide
D. spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei
difuze in cazul probelor solide
E. transreflexia este o metoda de inregistrare a
spectrului IR atat pentru probe lichide cat si
pentru cele solide
(pag. 365)
29 Cu privire la aplicatiile spectrofotometriei IR
in controlul medicamentelor, care din
afirmatiile de mai jos sunt corecte?
A. se utilizeaza in special pentru determinarea
cantitativa
B. este o metoda sigura de identificare a
substantelor organice
C. constituie un criteriu de puritate a unei substante
D. este o metoda importanta de cercetare a
structurii substantelor
E. este utilizata mai ales pentru identificarea
substantelor organice, inclusiv medicamentoase,
dupa distrugerea integritatii moleculelor
(pag. 382)

E. azotatul de argint
(pag. 356)

Pag. 251 din 284

30 Printre componentele unui spectrofotometru

de absorbtie in IR se numara:
A. camera de ionizare

35 La obtinerea spectrelor IR, solventul:

A. nu implica probleme deosebite

B. dispozitiv port-cuva

B. alegerea lui este o problema majora deoarece

trebuie sa fie anhidru

C. monocromator

C. trebuie sa fie pur, cu molecula simpla si opac

D. amplificator-detector

D. apa nu absoarbe in IR si se foloseste foarte des

E. sursa de radiatii

E. cel mai des se folosesc CCl4 si CS2 perfect

uscate

(pag. 357)
31 Probele supuse determinarilor in IR se
pregatesc sub forma de:
A. solutii in solventi transparenti si perfect anhidri
B. suspensii in nujol
C. solutii in metanol sau etanol
D. dispersii (sub forma de comprimate) in KBr
E. pelicule
(pag. 362)
32 Spectrele in IR depind de o serie de insusiri
ale substantelor printre care se numara:
A. polimorfismul
B. marimea particulelor
C. solventii reziduali
D. umiditatea
E. indicele de aciditate
(pag. 365)
33 Care din urmatoarele afirmatii sunt
adevarate?
A. radiatiile IR au lungimi de unda mai mari si
energii mai mici

(pag. 356)
* 36 Pentru identificarea unei substante se
compara spectrul IR al acesteia cu:
A. spectre similare combinate
B. spectrul standard similar
C. spectrele electronice
D. spectrele unor substante asemanatoare
E. spectre simple
(pag. 365)
37 Determinarile cantitative in IR au la baza
masurarea urmatorilor valori:
A. energia radiatiei incidente
B. variatia frecventei radiatiei
C. variatia intensitatii radiatiei
D. energia radiatiei transmise
E. energia absorbita
(pag. 356)
38 Determinarea calitativa prin
spectrofotometrie IR se caracterizeaza prin:
A. identificarea speciilor moleculare
B. identificarea izomerilor si stereoizomerilor

B. radiatiile IR au lungimi de unda mai mici si

energii mai mari

C. identificarea polimorfilor

C. radiatiile IR nu pot produce tranzitii electronice

D. identificarea omologilor aceleiasi clase

D. radiatiile IR pot produce tranzitii electronice

E. stabilirea echilibrului ceto-enolic

E. radiatiile IR pot produce tranzitii de vibratie si de

rotatie

(pag. 360)

(pag. 354)

39 Spectrofotometria in IR este folosita pentru

determinarea cantitativa a:

34 Care din urmatoarele afirmatii sunt

adevarate?
A. moleculele de azot, oxigen, clor, perfect
simetrice nu pot avea un moment de dipol si deci
nu absorb in IR
B. moleculele de azot, oxigen, clor, perfect
simetrice pot avea un moment de dipol si deci
absorb in IR
C. apa absoarbe puternic in IR

A. penicilinelor de semisinteza
B. gradul de impurificare a unui polimorf activ cu
unul inactiv
C. simvastatinei
D. acidului nicotinic
E. acidului ascorbic
(pag. 371)

D. molecula de dioxid de carbon absoarbe in IR

E. spectrofotometria IR este utilizata mai ales
pentru identificare si mai putin pentru dozare
(pag. 355)

Pag. 252 din 284

40 In spectrofotometria in IR, pentru analize

structurale se foloseste regiunea:
A. IR indepartat

* 45 Transformarea radiatiei luminoase emisa de

sursa de radiatii IR intr-un fascicul
monocromatic se realizeaza cu ajutorul:

B. IR apropiat

A. cuvelor

C. IR mediu

B. monocromatorului

D. cuprinsa intre 0,75 - 2,5 micrometri

C. amplificatorului

E. cuprinsa intre 2,5 - 50 micrometri

D. detectorului

(pag. 353)

E. inregistratorului

41 Domeniul spectral IR apropiat:

A. este mai sarac in informatii specifice decat cel
mediu

(pag. 357)
* 46 Numarul de unda folosit in domeniul spectral
IR este:

B. este utilizat mai ales pentru determinari

cantitative

A. raportul intre intensitatea radiatiei incidente si a

radiatiei transmise

C. este situat intre 0,75 si 2,5 micrometri

B. o marime direct proportionala cu transmitanta

D. este utilizat atat pentru identificari cat si pentru

dozari

C. o marime proportionala cu frecventa

E. este utilizat mai ales pentru determinari calitative

D. o marime direct proportionala cu lungimea de

unda

(pag. 353)

E. o marime a carei unitate de masura este

centimetrul

42 Substantele solide supuse analizei prin

spectrofotometrie in IR, se pot pregati:

(pag. 1038)

A. in solutie
B. in suspensie
C. in emulsie
D. in stare gazoasa
E. in topitura
(pag. 362)
43 Benzile de absorbtie in IR:
A. sunt caracteristice pentru fiecare substanta
B. se pot utiliza pentru identificarea substantelor
medicamentoase
C. se pot utiliza numai pentru dozarea substantelor
medicamentoase
D. se pot utiliza atat pentru dozarea cat si pentru
identificarea substantelor medicamentoase

47 Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR

trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa aiba structura de dipol
B. perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de
faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR
incidente
C. sa poata dobandi o structura de dipol prin
excitatie cu radiatii IR
D. cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie
permisa de restrictiile cuantice
E. sa fie perfect simetrica
(pag. 354)
48 Care dintre urmatoarele elemente intra in
componenta unui spectrofotometru IR?
A. monocromator
B. cuve de cuart

E. permit numai identificarea unor structuri generale

care prezinta acelasi tip de legaturi in molecula

C. sursa de radiatii

(pag. 355)

D. detector termic

44 Selectati raspunsurile corecte referitoare la

domeniul spectral IR:

E. detector refractometric

A. este un domeniu mai larg decat cel UV-VIS

B. pentru analize structurale intereseaza numai
regiunea IR apropiat

(pag. 357)
49 Sursele luminoase in FTIR pot fi:
A. bara de carbura de siliciu
B. filament gros

C. din punt de vedere analitic intereseaza regiunea

IR medie

C. lampa cu deuteriu

D. domeniu IR indepartat este utilizat mai ales in

cercetare

D. bastonas scobit confectionat dintr-un amestec

de oxizi de zirconiu si lantanide

E. regiunea IR apropiat este cea mai bogata in

informatii analitice

E. lampa cu hidrogen
(pag. 369)

(pag. 353)

Pag. 253 din 284

50 Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu

transformare Fourier depinde de:

In cromatografia de gaze se folosesc

urmatoarele gaze purtatoare:

A. temperatura

A. argon, azot

B. pH

B. heliu, argon

C. concentratie

C. metan, azot

D. lungimea de unda

D. hidrogen, heliu

E. presiune

E. oxigen, dioxid de carbon

(pag. 369)

(pag. 198)

Tema nr. 45
Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul
medicamentelo
Bibliografie asociata temei:
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu,
Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor,
vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003.
pag. 17-239
1

Pentru eluarea analitilor hidrofili in

cromatografia pe hartie se pot folosi
urmatoarele sisteme de solventi:

A. lungimea coloanei
B. inaltimea platoului teoretic
C. dinamica fazei mobile
D. latimea platoului teoretic
E. diametrul coloanei
(pag. 58)
6

A. izopropanol - amoniac - apa

B. formamida - benzen
C. n-butanol - acid acetic - apa
D. apa - fenol
E. ulei de parafina - DMF - metanol - apa
(pag. 173)
2

Selectati metodele cromatografice oficinale

in FR X:

A. cromatografia pe strat subtire

B. cromatografia cu fluide supercritice
C. cromatografia de gaze
D. cromatografia de schimb ionic
E. cromatografia de lichide sub presiune
(pag. 1043)
3

La baza tuturor metodelor cromatografice de

separare stau urmatoarele procese
fundamentale:

A. adsorbtia pe suporturi inerte

B. repartitia intre cele doua faze
C. adsorbtia pe suporturi solide
D. excluderea-difuzia
E. schimbul ionic
(pag. 18)

Numarul platourilor (talerelor) teoretice

caracterizeaza eficacitatea coloanei
cromatografice si este dependent de:

Care dintre urmatorii parametrii

caracterizeaza retentia in cromatografia de
lichide pe coloana?

A. factorul de intarziere
B. timpul de retentie
C. volumul de retentie
D. eficacitatea coloanei
E. factorul de capacitate
(pag. 66)
*7

Eficacitatea si inaltimea platoului teoretic

este influentata de:

A. forma picurilor
B. difuzia turbulenta si longitudinala
C. simetria picurilor
D. temperatura
E. coeficientul de distributie
(pag. 84)
*8

Cromatografia HPLC de repartitie se

foloseste la separarea si dozarea
urmatoarelor substante medicamentoase:

A. acizi si baze tari

B. aditivi
C. combustibili
D. sedative
E. derivati polihalogenati
(pag. 98)

Pag. 254 din 284

*9

Calitatea sorbentilor este determinata de:

* 14 Cromatografia de gaze:

A. faza stationara

A. se aplica la temperaturi mai mici de 200 grade C

B. calitatea separarii

B. se poate folosi pentru separarea unor substante

organice si medicamentoase

C. polaritate
D. stabilitatea mecanica
E. mecanismul de retentie
(pag. 74)
* 10 Cromatografia chirala preparativa:
A. este metoda cea mai utilizata pentru obtinerea
compusilor enantiomerici, in stare pura
B. nu se realizeaza separari chirale cu faze
stationare Chiralpack

C. nu se aplica pentru separarea substantelor

volatile
D. nu impune o anumita temperatura pentru
mentinerea moleculelor in starea gazoasa
E. fazele stationare sunt particule inerte fizic si
chimic
(pag. 117)
* 15 Cuplajul LC-GC:

C. nu are utilitate in industria farmaceutica

A. nu se foloseste in analiza si controlul

medicamentelor

D. nu se folosesc faze mobile normale ce contin

metil-tertbutil-eter

B. nu este o metoda de analiza exacta

E. retentia pe coloane chirale este numai chirala

C. se utilizeaza pentru determinarea unui compus

din matricea complexa

(pag. 147)

D. este imposibila cuplarea LC cu GC

* 11 Cromatografia de excludere sterica:

A. nu se bazeaza pe diferenta dintre marimile
moleculelor
B. tehnicile cromatografice de excludere sterica se
folosesc la separarea proteinelor si polipeptidelor
C. nu se poate aplica pentru volume mici de proba
D. face parte din cromatografia planara
E. faza mobila este un gel
(pag. 154)
* 12 Sephadex-ul:

E. analiza sterolilor prin aceasta metoda nu este

posibila
(pag. 156)
* 16 Faza stationara:
A. este formata din particule fine lichide
B. gruparile chimice C8 sau C18 nu se pot grefa
sau adsorbi pe particulele solide
C. omogenitatea marimii particulelor din faza
stationara nu este o caracteristica
D. este formata din particule fine, solide, sferice

A. contine molecule solubile in apa

E. in cromatografia de gaze faza stationara este un

gaz inert chimic

B. este gel de dextran

(pag. 138)

C. Sephadex G200 are pori foarte mici

D. isi mentine integritatea moleculara in HCl 0,1N
E. exista numai Sephadex G200
(pag. 119)
* 13 Identificati raspunsul corect referitor la
specificitate:

* 17 Schimbatorii de ioni:
A. nu trebuie sa prezinte stabilitate termica
B. pot contine grupari dietilaminoetil si grupari
aminodiacetat
C. sunt solubili in apa
D. silicea are rezistenta mecanica slaba

A. este o caracteristica a analitilor separati

cromatografic

E. au micropori uniformi, cu diametrul de ordinul

centimetrilor

B. este o caracteristica a tuturor detectorilor

(pag. 198)

C. este o caracteristica a detectorilor ce dau un

raspuns discriminant
D. presupune ca detectorul da mai multe raspunsuri
pentru un singur analit
E. nu este o caracteristica a detectorilor
(pag. 121)

* 18 In cromatografia de lichide de inalta

performanta:
A. faza stationara este apa
B. faza mobila este formata din solventi organici
mai putin polari
C. faza stationara este un lichid polar vascos
D. faza mobila poate fi un gaz inert
E. solventi ca ciclohexanul si pentanul nu pot fi
folositi ca faza mobila
(pag. 161)
Pag. 255 din 284

* 19 Principalul parametru al evaluarii unei

separari in cromatografia plana este:

* 24 Medicamentele ce contin molecule chirale se

pot separa folosind:

A. factorul de capacitate

A. metode optice

B. factorul de retentie

B. metode volumetrice

C. izoterma de distributie

C. metode electrochimice

D. factorul de intarziere

D. metode cromatografice

E. volumul de retentie

E. metode termogravimetrice

(pag. 173)

(pag. 104)

* 20 In cromatografia de gaze se utilizeaza ca faza

mobila:

* 25 Procesele de separare in cromatografia pe

coloana se realizeaza in:

A. dioxidul de carbon

A. injector

B. hidrogenul si argonul

B. detector

C. oxigenul

C. coloana cromatografica

D. oxizi de azot

D. reductor

E. solventi organici

E. inregistrator

(pag. 202)

(pag. 202)

* 21 Cele mai utilizate faze stationare lichide in

cromatografia de gaze sunt:
A. chromosorbul

* 26 Fazele stationare inverse (nepolare) utilizate

in HPLC se obtin prin silanizarea grupelor
silanol libere cu radicali:

B. gelurile de dextran

A. vinil

C. sitele moleculare

B. amino

D. polieteri ai glicolilor

C. carboxil

E. alumina

D. ciano

(pag. 203)
* 22 Parametrul cantitativ al unei separari prin
cromatografia de gaze este:
A. timpul de retentie
B. aria picului cromatografic
C. coeficientul de distributie
D. factorul de intarziere
E. volumul de retentie
(pag. 221)
* 23 Separarea, identificarea si dozarea
tetraciclinelor este posibila folosind:
A. cromatografia de gaze
B. metodele volumetrice de analiza
C. cromatografia de lichide de inalta performanta
D. cromatografia plana
E. metode refractometrice
(pag. 234)

E. octadecil
(pag. 70)
27 Precizati raspunsurile corecte referitoare la
gelurile de agaroza si agar-agar:
A. gelurile de agaroza se pot folosi la separarea
moleculelor cu M=10000-150000000
B. agaroza este un polizaharid de D-galactoza
C. nu sunt sensibile fata de solventii organici
D. agar-agarul se obtine prin extractie din alge
E. se mai numesc si Sephadex-uri
(pag. 118)
28 La determinarea concentratiei compusilor
separati prin GC se pot folosi:
A. largimea picului la baza
B. factorul dependent de detector
C. concentratia analitului
D. metoda normarii ariilor
E. metoda curbei de calibrare
(pag. 157)

Pag. 256 din 284

29 Avantajele cromatografiei planare sunt:

34 Agaroza:

A. ofera posibilitatea separarii compusilor colorati

A. face parte din clasa xerogelurilor

B. ofera posibilitatea efectuarii de separari paralele,

unele bidimensionale

B. face parte din clasa aerogelurilor

C. in OPTLC ciclul poate fi complet in 1000 sec

D. nu se pot folosi decat dispozitive clasice de
aplicare a probelor
E. optimizarea vitezei de curgere a fazei mobile nu
imbunatateste separarile cromatografice prin
CSS
(pag. 143)
30 In cromatografia de lichide cu faze inversate,
faza stationara poate fi:
A. rasina schimbatoare de ioni
B. nepolara
C. polara
D. silicagel grefat cu lanturi C18
E. silicagel grefat cu grupe amino
(pag. 219)
31 Fazele stationare in cromatografia de gaze:
A. sunt suporturi poroase
B. lichide formate din compusi cu volatilitate mare
C. nu prezinta stabilitate termica
D. trebuie sa fie solubile intr-un solvent volatil
E. trebuie sa interactioneze cu faza mobila gazoasa
(pag. 89)
32 Precizati afirmatiile incorecte despre
cromatografia de excludere sterica:

C. gelurile de agaroza sunt sensibile la temperaturi

de peste 30 grade C
D. se obtin prin extractie din alge
E. este o substanta neionica
(pag. 145)
35 Selectati raspunsurile corecte referitoare la
reflectanta:
A. este o metoda de evaluare densitometrica a CSS
B. dispersia luminii este dependenta de grosimea
stratului de sorbent
C. forme si dimensiunile spotului analitului
influenteaza exactitatea si precizia rezultatelor
D. dispersia luminii este independenta de grosimea
stratului de sorbent
E. se recomanda numai aplicarea probelor de
analiti, pe placa
(pag. 188)
36 Cei mai utilizati detectori in HPLC sunt:
A. detectorul UV
B. detectorul de conductivitate
C. detectorul amperometric
D. detectorul refractometric
E. detectorul electrochimic
(pag. 126)
37 Etapele analizei cromatografice sunt:

A. se mai numeste cromatografie de excluderedifuzie

A. identificarea analitilor separati

B. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe

un suport solid

C. determinarea maximului de absorbtie pentru

fiecare analit

C. faza stationara este un gel

D. calcularea ariilor picurilor

D. faza stationara este un compus macromolecular

reticulat

E. deplasarea selectiva

E. este utilizata la separarea polipeptidelor si a

proteinelor
(pag. 139)
33 Gelurile de poliacrilamida:
A. se folosesc in cromatografia de excludere-difuzie
B. se folosesc in cromatografia cu fluide supercritice
C. sunt usor solubile in apa
D. se mai numesc si biogeluri
E. se umfla usor in solutii apoase fiind puternic
polare

B. inregistrarea cromatogramelor

(pag. 77)
38 Marimile de retentie ce caracterizeaza
retinerea analitilor in coloana cromatografica
sunt:
A. inaltimea talerului teoretic
B. raportul de retentie
C. volumul de retentie
D. eficacitatea coloanei
E. factorul de capacitate
(pag. 40-44)

(pag. 145)

Pag. 257 din 284

39 Rezolutia separarii cromatografice a doi

compusi:

44 Cromatografia prin schimb ionic este

utilizata in special pentru separarea:

A. depinde de distanta ce separa varfurile picurilor

A. alcaloizilor si aminoacizilor

B. trebuie sa fie mai mare decat 1

B. peptidelor si proteinelor

C. depinde de diametrul coloanei cromatografice

C. medicamentelor neionizabile

D. trebuie sa fie mai mica decat 1

D. ionilor metalici esentiali

E. depinde de vitezele de migrare ale celor doi

compusi

E. antibioticelor

(pag. 55)
40 Caracteristicile detectorilor utilizati intr-o
analiza cromatografica sunt:
A. rezolutia
B. eficacitatea
C. liniaritatea
D. timpul de raspuns
E. limita de detectie
(pag. 62)
41 Cele mai utilizate faze stationare in
cromatografia de adsorbtie pe coloana sunt:
A. silicagelul
B. n-hexanul
C. alumina
D. polietilenglicolii
E. acetonitrilul
(pag. 66)
42 Cromatografia in faza gazoasa cuprinde ca
tehnici de lucru:
A. cromatografia gaz-lichid
B. cromatografia de afinitate
C. cromatografia gaz-solid
D. cromatografia prin schimb ionic
E. cromatografia pe strat subtire
(pag. 198)
43 In functie de procesele care stau la baza
separarilor cromatografice se disting:

(pag. 155)
45 In cromatografia de excludere sterica se
utilizeaza ca geluri:
A. polimerii porosi
B. agaroza
C. alumina
D. poliacrilamida
E. polistirenul
(pag. 139)
46 Detectorii utilizati in HPLC sunt:
A. de conductibilitate termica
B. de fluorescenta
C. electrochimic
D. de ionizare in flacara
E. UV cu retea de diode
(pag. 67)
47 In cromatografia pe hartie, pentru obtinerea
fazelor stationare hidrofobe, se folosesc:
A. arenele
B. apa
C. alcanii lichizi
D. glicerina
E. metanolul
(pag. 173)
48 Cele mai utilizate faze stationare in CSS sunt:
A. polistirenul
B. alumina

A. cromatografia de adsorbtie

C. silicagelul

B. cromatografia de repartitie

D. pulberea de celuloza

C. cromatografia prin schimb ionic

E. agar-agarul

D. cromatografia plana

(pag. 174)

E. cromatografia de excludere sterica

49 Rasinile schimbatoare de cationi contin ca

grupari functionale:

(pag. 65)

A. grupe carboxil
B. grupe aminice
C. saruri cuaternare de amoniu
D. grupe amidice
E. grupe sulfonice
(pag. 155)
Pag. 258 din 284

50 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt

adevarate in cazul cromatografiei de gaze?
A. faza stationara este un gaz
B. faza stationara este un solid
C. faza mobila este un lichid
D. faza mobila este un gaz
E. faza stationara este un lichid cu care este
impregnat un suport solid inert
(pag. 198)
Tema nr. 46
Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet
si vizibil in controlul medicamentelor
Bibliografie asociata temei:
Monciu C.-M., Neagu A., Nedelcu A., Arama C.,
Constantinescu C.: Analiza chimica in controlul
medicamentului, Editura Medicala, Bucuresti, 2005.
pag. 319-330
*1

Prezenta intr-o molecula organica a gruparii

carbonil poate fi identificata printr-o tranzitie:

A. n -- sigma*
B. n -- pi*

*4

Transmitanta (T) se defineste ca:

A. diferenta dintre intensitatea radiatiei transmise si

intensitatea radiatiei incidente
B. raportul dintre intensitatea radiatiei transmise si
intensitatea radiatiei incidente
C. raportul dintre intensitatea radiatiei incidente si
intensitatea radiatiei transmise
D. produsul dintre intensitatea radiatiei transmise si
intensitatea radiatiei incidente
E. raportul absorbantelor substantelor la doua
lungimi de unda diferite
(pag. 309)
*5

Tranzitiile d -- d* sunt specifice:

A. hidrocarburilor saturate
B. alcoolilor
C. compusilor anorganici cu electroni in orbitali de
tip d
D. compusilor carbonilici
E. hidrocarburilor nesaturate
(pag. 301)
*6

C. pi -- pi*

Masuratorile de absorbanta in UV-VIS se fac

de regula intr-un domeniu spectral de la:

D. sigma -- sigma*

A. 1 - 10 unitati de absorbanta

E. d -- d*

B. 0,01 - 5 unitati de absorbanta

(pag. 303)

C. 0,1 - 2 unitati de absorbanta

*2

Efectul hipercromic datorat influentei unei

auxocrom existent intr-un compus organic,
se manifesta prin:

A. deplasarea maximului de absorbtie spre o

lungime de unda mai mare
B. cresterea intensitatii absorbtiei
C. deplasarea maximului de absorbtie spre o
lungime de unda mai mica
D. nu modifica absorbtia cromoforilor
E. scaderea intensitatii absorbtiei
(pag. 302)
*3

Interactiunile dintre analit si solvent in

spectrometrie, poarta numele de:

A. efect hipercromic
B. absorbanta specifica
C. reactie de halocromie
D. solvatocromie
E. efect hipocromic
(pag. 305)

D. 0,1 - 10 unitati de absorbanta

E. 5 - 10 unitati de absorbanta
(pag. 311)
*7

Spectrometria in UV-VIS se aplica in

domeniul spectral:

A. 0 - 180 nm
B. 180 - 1100 nm
C. 1100 - 2100 nm
D. 2100 - 3000 nm
E. 1100 - 1500 nm
(pag. 296)
*8

Legaturile sigma din structura substantelor

organice au o stabilitate:

A. mare
B. mica
C. medie
D. foarte mare
E. foarte mica
(pag. 298)

Pag. 259 din 284

*9

Tranzitia n -- pi* consta in saltul unui

electron de pe un orbital molecular de
nelegatura n pe un orbital molecular de
antilegatura pi* si este o tranzitie de
intensitate:

* 14 Domeniul spectral vizibil este situat intre:

A. 400 - 1100 nm
B. 400 - 700 nm
C. 180 - 400 nm

A. mare

D. 700 - 1100 nm

B. medie

E. 180 - 1100 nm

C. mica

(pag. 296)

D. foarte mare
E. nu au loc astfel de tranzitii
(pag. 299)
* 10 Reactia prin care se formeaza carbocationi a
caror sarcina pozitiva atrage electronii
vecini, determinand o deplasare a dublelor
legaturi si delocalizarea sarcinii pozitive se
numeste:
A. reactie de hipocromism
B. reactie de batocromism
C. reactie de halocromie

* 15 Pentru determinarile spectrofotometrice in

domeniul UV se foloseste ca sursa de radiatii:
A. filtrul optic
B. fotodioda
C. fotomultiplicatorul
D. lampa cu deuteriu
E. lampa cu filament de wolfram
(pag. 306)
* 16 Absorbanta molara in spectrofotometria UVVIS depinde direct proportional de:

D. reactie dubla

A. concentratia analitului

E. reactie de monocromism

B. grosimea stratului de solutie

(pag. 305)

C. masa molara a analitului

* 11 Legea lui Lambert-Beer este valabila:

A. pentru solutii concentrate
B. pentru solutii diluate
C. numai pentru solutii colorate
D. numai pentru solutii incolore
E. pentru suspensii
(pag. 310)
* 12 Care dintre urmatorii cromofori sunt specifici
pentru oxime?
A. -NH2
B. -NOH
C. -ONO
D. -N=O
E. -ONO2
(pag. 302)
* 13 Deplasarea benzilor de absorbtie spre
lungimi de unda mai mari, poarta numele de:
A. efect hipsocromic
B. efect hipercromic
C. efect hipocromic
D. reactie de halocromie
E. efect batocromic

D. lungimea de unda
E. numarul de unda
(pag. 306)
* 17 Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare
la legea Lambert-Beer sunt corecte?
A. este utilizata pentru determinarea densitatii
relative a solutiilor studiate
B. se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii
policromatice
C. nu sunt prevazute abateri chimice
D. este valabila pentru solutii cu concentratii mai
mari de 0,01 M
E. este valabila pentru solutii cu concentratii mai
mici de 0,01 M
(pag. 310)
* 18 Spectrometria de absorbtie in vizibil se poate
aplica:
A. solutiilor incolore diluate
B. solutiilor colorate diluate
C. solutiilor incolore sau colorate
D. solutiilor colorate concentrate
E. suspensiilor colorate
(pag. 315)

(pag. 305)

Pag. 260 din 284

19 Prin absorbtia unei radiatii din domeniul UVVIS, o molecula poate efectua urmatoarele
tipuri de tranzitii:
A. de intindere

24 Radiatiile policromatice provenite de la

sursele utilizate in UV-VIS se pot transforma
in benzi inguste (radiatii monocromatice),
folosind:

B. de vibratie

A. detectoare

C. de rotatie

B. filtre optice

D. de deformare

C. fotodiode

E. electronice

D. fante

(pag. 298)

E. fotomultiplicatoare

20 Tranzitiile n -- sigma* sunt specifice

urmatorilor compusi organici:
A. hidrocarburi saturate
B. alcooli

(pag. 307)
25 Solventii utilizati in determinarile
spectrofotometrice din domeniul UV-VIS,
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

C. hidrocarburi aromatice

A. sa nu absoarba in regiunea spectrala folosita

pentru determinarea analitului

D. amine

B. sa nu produca fenomene de solvatocromie

E. derivati halogenati

C. sa produca deplasari bato si hipsocrome

(pag. 301)

D. sa aiba puritate spectrala

21 Pentru evaluarea spectrofotometrica a

puritatii unei substante medicamentoase se
poate utiliza:

E. sa solubilizeze cu usurinta proba

A. raportul absorbantelor substantei la doua lungimi

de unda diferite

(pag. 318)
26 Abaterile in cazul legii Lambert Beer pot
apare:

B. produsul absorbantelor substantei la doua

lungimi de unda diferite

A. in solutii cu concentratii mai mari de 0,01M

C. diferenta dintre absorbantele substantei la doua

lungimi de unda diferite

C. datorita radiatiilor policromatice provenite de la

sursa

D. raportul absorbantelor substantei la aceeasi

lungime de unda

D. in solutii cu o forta ionica ridicata

E. diferenta absorbantelor substantei la aceeasi

lungime de unda
(pag. 309)
22 Conform legii Lambert-Beer, absorbanta unei
solutii depinde de:

B. in solutii cu concentratii mai mici de 0,000001M

E. datorita radiatiilor monocromatice selectate cu

filtrele optice
(pag. 310)
27 Referitor la absorbanta specifica sunt
adevarate afirmatiile:

B. natura solventului

A. se defineste ca absorbanta unui strat de solutie

cu grosimea de 1 cm, care contine 1 g de
substanta dizolvata in 100 mL

C. concentratia analitului

B. foloseste la determinarea concentratiei unui analit

D. structura chimica a analitului

C. este independenta de lungimea de unda la care

se fac determinarile

A. grosimea stratului de solutie

E. absorbanta molara a analitului

(pag. 308)
23 Inregistrarea spectrelor UV-VIS este posibila
prin reprezentarea grafica:

D. este constanta la o lungime de unda data

E. are aceeasi valoare la o anumita lungime de
unda indiferent de substanta studiata
(pag. 309)

A. absorbantei functie de concentratie

B. transmitantei functie de lungimea de unda
C. intensitatii radiatiei transmise functie de
intensitatea radiatiei incidente
D. absorbantei functie de lungimea de unda
E. intensitatii radiatiei incidente functie de
intensitatea radiatiei transmise
(pag. 318)

Pag. 261 din 284

28 Electronii din structura compusilor organici,

care nu contribuie la absorbtiile din
domeniul spectral UV-VIS sunt:
A. pi

33 Din punct de vedere al participarii sau

neparticiparii electronilor la tranzitiile
electronice, intr-o molecula se disting
urmatoarele tipuri de electroni:

B. pi*

A. invelis de electroni inchis

C. sigma

B. electroni de tip sigma

D. n

C. electroni de tip pi

E. din invelisul electronic inchis

D. electroni de tip n

(pag. 302)

E. electroni de tip sigma*

29 In spectrofotometria UV-VIS pentru

determinari cantitative trebuie sa se tina
seama de curba de calibrare a carei liniaritate
se verifica prin:

(pag. 303)
34 In legea lui Lambert-Beer, epsilon reprezinta:
A. absorbanta molara

A. metoda celor mai mici patrate

B. produsul dintre absorbtivitate si masa molara a

analitului

B. metoda regresiei liniare simple

C. o marime independenta de concentratie

C. metoda curbei Gauss

D. o marime dependenta de concentratie

D. metoda standardului intern

E. absorbtivitatea

E. metoda normarii ariilor

(pag. 308)

(pag. 316)
30 In cazul unui amestec de tetraciclina si
epitetraciclina al carui spectru in UV este
cunoscut, pe baza acestuia se pot calcula:

35 Cauzele cele mai importante ale erorilor

datorate aparatelor folosite in
spectrofotometria UV-VIS sunt:
A. zgomotul de fond al sursei luminoase

A. concentratia molara a tetraciclinei

B. zgomotul de fond al fotomultiplicatorului

B. concentratia procentuala a tetraciclinei

C. procesele de reflexie si difuzie

C. concentratia molara a epitetraciclinei

D. procesele de adsorbtie

D. concentratia procentuala a epitetraciclinei

E. procesele de repartitie

E. concentratia procentuala in amestec

(pag. 311)

(pag. 316)
31 Inregistrarea spectrelor UV-VIS se poate
realiza prin reprezentarea grafica a:

36 Detectia analitilor in spectrofotometria UVVIS se realizeaza cu:

A. monocromatorul

A. absorbantei functie de lungimea de unda

B. fotomultiplicatorul

B. intensitatii radiatiei incidente functie de timp

C. fotodioda

C. intensitatii radiatiei absorbite functie de grosimea

stratului absorbit

D. retele de difractie

D. transmitantei functie de lungimea de unda

E. concentratie
(pag. 318)
32 Care din solventii urmatori se utilizeaza in
spectrometria UV-VIS?

E. filtre optice
(pag. 306)
37 Tranzitiile n -- pi* sunt:
A. tranzitii de rotatie
B. tranzitii electronice

A. glicerina

C. tranzitii de vibratie

B. dioxan

D. specifice compusilor carbonilici

C. acetonitril

E. specifice alcoolilor

D. metanol

(pag. 301)

E. eter
(pag. 319)

Pag. 262 din 284

38 Domeniul spectral UV-VIS se compune din

urmatoarele zone spectrale:

43 Care dintre urmatoarele lungimi de unda

apartin domeniului IR foarte apropiat:

A. UV apropiat

A. 600 nm

B. UV indepartat

B. 800 nm

C. IR mediu

C. 500 nm

D. IR foarte apropiat

D. 1000 nm

E. vizibil

E. 200 nm

(pag. 296)

(pag. 296)

39 Metodele spectrofotometrice in UV-VIS pot fi

utilizate pentru:

44 Absorbanta unei substante in UV-VIS

depinde de mai multe marimi, exceptand:

A. studii de structura-activitate

A. volumul solutiei

B. determinarea valorilor Ka pentru morfina

B. grosimea stratului de solutie

C. analiza anionului fluorura din preparatele

farmaceutice

C. indicele de refractie al solutiei

D. separarea enantiomerilor unei substante

medicamentoase

D. densitatea relativa a solutiei

E. concentratia analitului in solutie

E. determinarea puritatii unor medicamente

(pag. 308)

(pag. 313-316)

45 Absorbtia luminii de catre o molecula in

domeniul spectral UV-VIS, conduce la:

40 Betcarotenul poate fi determinat

spectrofotometric in domeniul vizibil:
A. prin tratare cu acid sulfuric concentrat
B. prin tratare cu clorura de stibiu (III)
C. ca urmare a unui proces solvatocromic
D. prin tratare cu acizi Lewis
E. ca urmare a unei reactii de halocromie
(pag. 316)
41 La analiza unei substante medicamentoase
prin spectrometrie UV-VIS sunt necesare:
A. spectrul de masa
B. curba de calibrare
C. un etalon al substantei analizate
D. absorbanta specifica
E. absorbanta molara
(pag. 309)
42 Lungimea de unda se poate exprima in:
A. angstromi
B. nanometri

A. tranzitia moleculei de pe nivelele de rotatie

inferioare pe nivelele de rotatie superioare
B. tranzitia electronilor de pe un nivel energetic
superior pe unul inferior
C. tranzitia moleculei de pe nivelele de vibratie
inferioare pe nivelele de vibratie superioare
D. tranzitia moleculei de pe nivelele de vibratie
superioare pe nivelele de vibratie inferioare
E. tranzitia electronilor de pe un nivel energetic
inferior pe unul superior
(pag. 299)
46 Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?
A. maximul de absorbtie este lungimea de unda la
care absorbtia este maxima iar transmisia este
minima
B. tranzitiile care au loc cu o energie mare implica
absorbtii la lungimi de unda mici
C. tranzitiile care au loc cu o energie mica implica
absorbtii la lungimi de unda mari
D. tranzitiile care au loc cu o energie mare implica
absorbtii la lungimi de unda mari

C. micrometri

E. maximul de absorbtie este lungimea de unda la

care atat absorbtia cat si transmisia sunt maxime

D. cm-1

(pag. 291)

E. milivolti
(pag. 290)

47 Un spectrofotometru UV-VIS are urmatoarele

componente:
A. sursa de eluent
B. fante de intrare si de iesire
C. coloana cromatografica
D. detector
E. inregistrator
(pag. 307)
Pag. 263 din 284

48 Prin inregistrarea unui spectru UV-VIS se pot

obtine informatii despre:

*2

Impuritatile organice usor carbonizabile se

detecteaza din substante minerale incolore:

A. punctul de topire al unei substante

A. cu acid sulfuric (R)

B. concentratia substantei

B. cu amoniac

C. identificarea substantei

C. cu acid azotic

D. puritatea substantei

D. cu hipofosfit de sodiu

E. timpul de retentie al substantei

E. prin calcinare

(pag. 309-312)

(pag. 258)

49 Transmitanta nu este dependenta de

urmatorii parametrii:
A. pH
B. concentratie
C. indice de refractie
D. densitate relativa
E. grosimea stratului de solutie
(pag. 308)
50 Alegeti raspunsurile incorecte referitoare la
absorbanta unei solutii:
A. este logaritmul zecimal al transmitantei
B. este logaritmul zecimal al raportului dintre
intensitatea luminii incidente si intensitatea
luminii transmise
C. este invers proportionala cu concentratia
substantei analizate
D. este proportionala cu grosimea stratului
absorbant
E. se mai numeste si extinctie specifica
(pag. 1036)
Tema nr. 48
Controlul limitelor de impuritati in substante si
produse farmaceutice
Bibliografie asociata temei:
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu,
Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor,
vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003.
pag. 249-287
*1

Pentru determinarea zincului ca impuritate

trebuiesc indepartati ionii interferenti, si
anume:

A. calciu
B. magneziu
C. arsen
D. potasiu
E. fier
(pag. 266)

*3

Care este afirmatia incorecta?

A. FR X prevede controlul limitelor pentru impuritati

anorganice
B. conform FR X trebuie efectuat controlul limitei de
fer in substante organice
C. nu este obligatoriu controlul limitei de nitrati
D. FR X prevede pentru controlul limitei de arsen
doua procedee
E. in cazul controlului limitei de carbonati, tehnica
de lucru prevede ca determinarea sa se faca in
eprubete cu dop rodat
(pag. 1123)
*4

Procedeul cu acid sulfuric:

A. se foloseste pentru controlul limitei de impuritati

anorganice
B. determinarea se efectueaza in eprubete spalate
in prealabil cu acid sulfuric
C. in cazul in care la dizolvarea substantei are loc
degajate de gaze, amestecul nu se agita
D. peste acidul sulfuric se adauga substanta
pulverizata
E. acidul sulfuric folosit se incalzeste pe baia de apa
(pag. 1154)
*5

La controlul limitei de calciu:

A. nu se folosesc solutii etalon

B. se obtine un precipitat de oxalat de calciu,
microcristalin, galbui, insolubil in amoniac
C. sensibilitatea limita a reactiei este de 0,0035
mg/mL
D. solutia de analizat si proba etalon se compara
dupa 24 ore
E. FR X nu recomanda controlul limitei de calciu
(pag. 1168)
*6

In cazul impuritatilor anorganice

A. limitele admise se exprima in microgram/mL

B. pot proveni din procesul de fabricatie si din
materiile prime folosite
C. conservarea necorespunzatoare nu conduce la
impurificarea substantelor
D. FR X nu prevede determinarea impuritatilor
anorganice
E. se determina prin calcinare
(pag. 1187)
Pag. 264 din 284

*7

La controlul limitei de arsen:

A. FR X prevede: "nu trebuie sa dea reactia pentru

arsen cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric"
B. arsenura de hidrogen coloreaza hartia indicator
in violet
C. FR X prevede: "trebuie sa dea reactia pentru
arsen cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric"
D. se realizeaza doar printr-un singur procedeu

* 11 Care dintre afirmatiile referitoare la controlul

limitei pentru impuritati organice usor
carbonizabile, prin procedeul calcinarii, este
incorecta?
A. se folosesc solutii etalon
B. se efectueaza prin calcinare in flacara 10 minute
C. se deceleaza impuritatile organice usor
carbonizabile din substante minerale incolore

E. arsenura de hidrogen se depune sub forma unui

precipitat rosu-caramiziu

D. nu se folosesc solutii etalon

(pag. 1165)

(pag. 1173)

*8

Controlul limitei de fer, conform FR X, se

executa:

A. prin reactia de culoare cu nitratul de argint

B. prin reactia de culoare cu hipofosfitul de sodiu in
acid clorhidric

E. metoda este prevazuta de FR X

* 12 Conform FR X, controlul limitei de zinc se
executa:
A. prin tratare cu o solutie de permanganat de
potasiu in acid sulfuric
B. prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic

C. prin reactia de culoare cu hexacianoferatul (II) de

potasiu

C. prin reactia de culoare cu hexacianoferatul (II) de

potasiu

D. prin reactia de culoare cu molibdatul de amoniu

E. nu se executa in cazul substantelor organice

D. prin tratare cu acid clorhidric concentrat la 150

grade

(pag. 1154)

E. prin calcinare in flacara 10 minute

*9

Conform FR X subtantele organice usor

carbonizabile:

A. se determina prin calcinare in flacara timp de 10

minute
B. se determina prin reactia de culoare cu saruri de
bariu

(pag. 1170)
* 13 Precizati afirmatiile corecte referitoare la
controlul limitei de cloruri, conform FR X:
A. in solutia analizata nu trebuie sa apara un
precipitat galben
B. se determina prin procedeul cu acid sulfuric

C. se determina prin reactia de culoare cu acidul

sulfosalicilic

C. determinarea se efectueaza in eprubete spalate

in prealabil cu acid sulfuric

D. se determina numai prin procedeul cu acid azotic

D. se determina prin reactie cu nitratul de argint

E. se determina printr-o reactie redox cu

permanganat de potasiu si acid sulfuric

E. nu este necesara compararea solutiei de analizat

cu o solutie etalon

(pag. 1165)

(pag. 1162)

* 10 Care dintre metodele de mai jos sta la baza

controlului limitei de fosfati in substantele
medicamentoase, conform FR X?
A. precipitarea cu nitrat de argint
B. tratarea cu o solutie acida de permanganat de
potasiu

* 14 Limita admisa de metale grele se apreciaza

prin comparare cu o solutie etalon de:
A. mercur
B. plumb
C. calciu

C. calcinarea in flacara timp de 10 minute

D. zinc

D. reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in

hidroxid de sodiu

E. magneziu

E. reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in

acid nitric
(pag. 1178)

(pag. 250-262)
* 15 In reactie cu hexacianoferatul (II) de potasiu,
ionul de zinc formeaza:
A. un precipitat galben
B. o solutie galbena
C. un precipitat brun
D. un precipitat alb
E. un precipitat albastru
(pag. 250-262)

Pag. 265 din 284

* 16 La controlul limitei de calciu, solutia de baza

din care se prepara solutia etalon de
comparatie, contine:

21 Substantele organice usor carbonizabile se

determina conform FR X, astfel:
A. prin procedeul cu acid azotic

A. carbonat de calciu in acid acetic

B. prin reactia de culoare cu nitratul de argint

B. clorura de calciu in apa

C. prin calcinare

C. sulfat de calciu in apa

D. prin procedeul cu acid sulfuric

D. carbonat de calciu in acid sulfuric

E. oxalat de calciu in apa

E. prin tratare cu o solutie de permanganat de

potasiu in acid sulfuric

(pag. 265)

(pag. 1139)

* 17 Limita de carbonati in substantele

medicamentoase se determina cu:
A. o solutie de hidroxid de bariu
B. o solutie de molibdat de amoniu
C. o solutie de sulfura de sodiu
D. un acid mineral
E. o solutie de nitrat de argint
(pag. 258)
18 Solutia de reactiv de nitrat de argint 20 g/L
serveste la determinarea limitei de:
A. carbonati
B. ioduri
C. fosfati
D. azotati

22 Alegeti raspunsurile corecte referitoare la

limita de metale grele in substante organice:
A. substanta organica se mineralizeaza cu acid
azotic (R)
B. substanta organica se mineralizeaza cu acid
sulfuric (R)
C. substanta organica se mineralizeaza cu acid
clorhidric (R)
D. FR X precizeaza ca prezenta sarurilor de fer in
rezidul de la calcinare nu interfereaza
E. se determina prin reactia de culoare cu nitratul
de argint
(pag. 1057)
23 Controlul limitei de calciu se bazeaza pe
reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand
se formeaza:

E. bromuri

A. un precipitat alb-galbui amorf

(pag. 267)

B. o tulbureala sau un precipitat alb microcristalin

19 Selectati raspunsurile incorecte referitoare la

controlul limitei de carbonati:

C. un precipitat alb cazeos

A. FR X nu prevede compararea solutiei de analizat

cu o solutie etalon
B. se determina prin incalzire in flacara
C. nu se foloseste solutie etalon de ion carbonat
D. se executa reactia de culoare cu hidroxidul de
bariu

D. un precipitat de oxalat de calciu insolubil in acid

acetic si amoniac
E. o tulbureala albastra
(pag. 1164)
24 Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?
A. ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu
B. ionul fier (III) se identifica cu piridina

E. FR X prevede compararea solutiei de analizat cu

o solutie etalon dupa 10 minute

C. ionul cobalt (II) se identifica cu hidroxidul de bariu

(pag. 1127)

D. ionul clorura se determina cu nitratul de argint

20 Conform FR X, controlul limitei de nitrati:

E. FR X nu prevede pentru decelarea impuritatilor

solutii etalon

A. se executa prin reactia de culoare cu saruri de

bariu

(pag. 1028)

B. se executa prin procedeul cu acid sulfuric

C. se determina prin reactia de culoare cu nitratul
de argint
D. se executa prin reactia de culoare cu acidul
sulfosalicilic
E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in
galben mai intens decat solutia etalon
(pag. 1112)

Pag. 266 din 284

25 Care dintre afirmatiile referitoare la controlul

limitei pentru decelarea impuritatilor
organice usor carbonizabile prin calcinare
sunt adevarate?

29 Selectati raspunsurile corecte despre

controlul limitei de carbonati, conform FR X:
A. FR X prevede compararea solutiei de analizat cu
o solutie etalon

A. se folosesc solutii etalon

B. se determina prin incalzire in flacara

B. se efectueaza prin calcinare in flacara timp de 10

minute

C. se foloseste o solutie etalon de ion carbonat

C. se foloseste pentru decelarea impuritatilor

organice usor carbonizabile in substante
minerale incolore
D. nu se folosesc solutii etalon
E. aceasta metoda nu este prevazuta in FR X
(pag. 1161)
26 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la
controlul limitei de fier sunt corecte?
A. ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei
cu hexacianoferatul (III) de potasiu
B. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II)
de potasiu un precipitat alb cazeos

D. se executa reactia de culoare cu hidroxidul de

bariu
E. compararea solutiei de analizat cu solutia etalon
se face dupa 24 ore
(pag. 1156)
30 Precizati raspunsurile incorecte despre
controlul limitei de impuritati organice usor
carbonizabile, conform FR X:
A. se determina prin metoda refractometrica
B. se determina prin procedeul prin calcinare
C. se determina prin metode cromatografice
D. se determina prin metode spectrofotometrice
E. se determina prin procedeul cu acid sulfuric

C. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II)

de potasiu un precipitat verde

(pag. 1149)

D. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II)

de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru
functie de concentratie

31 La determinarea limitei de cloruri, se

formeaza un precipitat:

E. solutia etalon de fier se prepara la nevoie

A. alb de clorura de calciu

(pag. 1167)

B. alb de clorura de argint

27 Referitor la determinarea impuritatilor de

substante organice carbonizabile prin
procedeul cu acid sulfuric:
A. acidul sulfuric folosit se raceste la 10 grade
celsius
B. se aplica substantelor organice
C. se efectueaza la temperatura de 10 grade celsius
D. se aplica atat substantelor minerale cat si celor
organice
E. se efectueaza la temperatura de 150 grade
celsius

C. solubil in amoniac
D. greu solubil in apa si acid azotic diluat
E. galben de clorura de argint
(pag. 250-262)
32 La controlul limitei de fosfati:
A. se formeaza un precipitat galben de molibdat de
amoniu
B. se foloseste ca reactiv molibdatul de amoniu
C. la concentratii mici apare o tulbureala galbena de
fosfomolibdat de amoniu

(pag. 1143)

D. la concentratii mari se obtine un precipitat usor

solubil in apa

28 FR X prevede pentru controlul limitei de

arsen:

E. se foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de

potasiu

A. procedeul I se aplica atunci cand arsenul din

proba de analizat este peste limita de
sensibilitate a reactiei cu hipifosfit de sodiu in
acid clorhidric
B. procedeul I se aplica atunci cand arsenul din
proba de analizat este sub limita de sensibilitate
a reactiei cu hipifosfit de sodiu in acid clorhidric

(pag. 258)
33 Controlul limitei de metale grele se refera la
metalele ce precipita sub forma de sulfuri
greu solubile in mediu acid, si anume:
A. Hg2+
B. Zn2+

C. procedeul II se bazeaza pe reducerea

compusilor arsenului la arsenura de hidrogen

C. Cu2+

D. procedeul II se aplica la controlul arsenului in

substante organice

E. Bi3+

E. nu exista doua procedee pentru controlul limitei

de arsen

D. Fe2+
(pag. 252)

(pag. 1136)
Pag. 267 din 284

34 In cazul decelarii impuritatilor de arsen se

pot utiliza urmatoarele procedee:

39 Dintre ionii metalici de mai jos, nu se

deceleaza ca impuritati conform FR X:

A. cu hartie indicator pentru arsen

A. Na+

B. cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu

B. Sb3+

C. cu molibdatul de amoniu

C. Bi3+

D. cu hipofosfitul de sodiu

D. K+

E. mineralizarea substantei

E. Ca2+

(pag. 250)

(pag. 250-260)

35 Tetraiodomercuratul (II) de potasiu:

40 Procedeul cu hartie indicator pentru arsen

consta in:

A. este utilizat ca reactiv pentru decelarea

impuritatilor de amoniu si fer
B. in mediu alcalin formeaza reactivul Nessler
C. cu ionul amoniu formeaza un precipitat galbenbrun
D. in mediu acid formeaza cu ionul amoniu un
complex de culoare galbena

A. imbibarea hartiei de filtru cu o solutie alcoolica

de MgCl2
B. reducerea arsenului la hidrogen arseniat
C. aparitia unei coloratii galbene pe hartia indicator
D. reactia hidrogenului arseniat cu clorura mercurica

E. este o combinatie complexa greu solubila in apa

E. folosirea unui sistem oxidant de zinc si clorura

stanoasa

(pag. 260)

(pag. 258)

36 Controlul limitei de azotati:

41 Precipitarea metalelor grele sub forma de

sulfuri greu solubile se realizeaza cu:

A. se bazeaza pe reactia de nitrare a acidului

sulfosalicilic
B. conduce la obtinerea unui nitroderivat de culoare
galbena
C. are loc in mediu de acid sulfuric
D. are loc in mediu de hidroxid de sodiu

A. sulfat de sodiu
B. carbonat de sodiu
C. fosfat trisodic
D. sulfura de sodiu
E. tioacetamida

E. se bazeaza pe reactia de nitrare a acidului

salicilic

(pag. 255)

(pag. 262)

42 In vaccinuri adsorbite se determina

impuritati de:

37 Ionul Ba2+ in solutie este folosit pentru

decelarea impuritatilor de:
A. fosfati
B. azotati
C. cloruri

A. aluminiu
B. arsen
C. calciu
D. fier

D. carbonati

E. metale grele

E. sulfati

(pag. 262)

(pag. 257)

43 Controlul limitei de calciu:

38 In procedeul cu acid sulfuric pentru

determinarea limitei de impuritati organice
usor carbonizabile:
A. se detecteaza impuritatile organice din
substantele organice
B. se detecteaza impuritatile organice din
substantele minerale incolore
C. solutia se coloreaza datorita carbonizarii
impuritatilor
D. limitele admise se determina prin comparare cu
solutii etalon

A. se face comparativ cu o solutie etalon de oxalat

de amoniu
B. se bazeaza pe reactia ionului de calciu cu o
solutie de acid oxalic
C. se face comparativ cu o solutie etalon de calciu
0,1 g/mL
D. se face comparativ cu o solutie etalon de calciu
0,1 mg/mL
E. se bazeaza pe reactia ionului de calciu cu
oxalatul de amoniu
(pag. 256)

E. se detecteaza impuritatile anorganice din

substante organice
(pag. 261)
Pag. 268 din 284

44 Care din urmatoarele afirmatii sunt

adevarate?
A. limita de fier se determina cu tetraiodomercuratul
(II) de potasiu
B. limita de calciu se determina cu nitrat de argint
C. limita de zinc se determina cu hexacianoferat (II)
de potasiu

48 Solutia etalon de arsen utilizata la controlul

limitei de arsen prin procedeul II (FR X):
A. se prepara din solutia de baza
B. se prepara la nevoie
C. se trateaza in mod identic cu proba
D. contine ioni As(III) si As(V)
E. contine ioni As(V)

D. limita de metale grele se determina cu sulfura de

sodiu

(pag. 1009)

E. limita de fosfati se determina cu molibdatul de

amoniu

49 Pentru care impuritate FR X foloseste ca

reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu?

(pag. 258-262)

A. zinc

45 Referitor la determinarea limitei de cloruri,

alegeti afirmatia corecta:

B. amoniu
C. fer

A. se determina cu oxalatul de amoniu

D. metale grele

B. se determina cu azotatul de argint

E. arsen

C. se obtine un precipitat alb de clorura de argint

(pag. 1011)

D. se obtine un precipitat alb de clorura de amoniu

E. se obtine un precipitat alb de azotat de argint

50 Pentru controlul limitei de amoniu se

utilizeaza ca reactiv principal:

(pag. 258)

A. hipofosfitul de sodiu

46 La controlul limitei de calciu:

B. solutia bazica de tetraiodomercurat (II) de potasiu

A. proba este corespunzatoare daca reactia pentru

Ca2+ este negativa

C. solutia acida de tetraiodomercurat (II) de potasiu

B. proba este corespunzatoare daca tulbureala sau

precipitatul aparut sunt mai putin intense decat
cele din proba etalon

E. complexonul III

C. FR X prevede alta metoda de identificare daca

proba contine ioni de fier
D. ionii de fier nu interfera in analiza
E. FR X nu prevede compararea cu o solutie etalon
(pag. 256,1010)
47 La controlul limitei de carbonati:
A. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste
carbonat de sodiu anhidru
B. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste
carbonat de calciu
C. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste
carbonat de calciu cristalizat
D. pentru prepararea solutiei de baza se foloseste
carbonat de amoniu

D. reactivul Nessler
(pag. 250)
Tema nr. 49
Toxicomanii: morfinomania si heroinomania,
cocainomania, toxicomanii induse de
halucinogenele naturale (TI-IC) si de sinteza (LSD),
tabagismul
Bibliografie asociata temei:
Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda,
Maria Kincsesz-Ajtay - Toxicologie, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1991.
pag. 162-165, pag. 170-173, pag. 185-186, pag. 188190
1

Toxicitatea cocainei consta in:

A. actiunea simpatomimetica
B. actiunea anticolinergica

E. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de

baza

C. actiunea parasimpatomimetica

(pag. 1010)

E. produce hipertermie

D. excitarea SNC, urmata de deprimarea acestuia

(pag. 185)

Pag. 269 din 284

Tulburarile cardiovasculare intalnite in

tabagism sunt:

A. tahicardia
B. riscul producerii infarctului de miocard
C. scaderea ponderala
D. astenia

Urmatoarele afirmatii in legatura cu

opiomania sunt adevarate, cu exceptia:

A. simptomatologia este diferita de cea din

morfinomanie
B. degradarea fizica si psihica se instaleaza mai
lent comparativ cu morfina

E. hipertensiunea arteriala

C. efectul euforizant este mai puternic decat cel

indus de heroina

(pag. 190)

D. heroinomania este mai grava decat opiomania

E. se trateaza prin administrarea de nalorfina

Morfinomanul se caracterizeaza prin:

A. fata palida cu extremitati reci

(pag. 171)

B. secretii abundente

C. tegumente uscate, cu eruptii

Dependenta fizica si toleranta in opiomanie

se instaleaza prin urmatoarele mecanisme:

D. mioza

A. cresterea primului pasaj hepatic

E. preocuparea principala este procurarea dozelor

de drog

B. mecanisme farmacocinetice
C. mecanisme farmacodinamice

(pag. 171)

D. cresterea sensibilitatii receptorilor corespunzatori

E. inductie enzimatica

In heroinomanie:

A. manifestarile sunt mai grave decat in

morfinomanie
B. instalarea senzatiilor dorite este lenta, dar
persistenta
C. toleranta este foarte mica

(pag. 171)
9

Semnele caracteristice ale intoxicatiei acute

cu morfina sunt:

A. diminuarea ritmului respirator

B. midriaza

D. se mentine pericolul supradozarii, chiar in

conditiile dezvoltarii tolerantei

C. hipertermia

E. sindromul de abstinenta este deosebit de grav

D. hipertensiunea arteriala

(pag. 172,173)

E. mioza

In cocainomanie:

A. toleranta este foarte mare

(pag. 170)
10 Nicotina:

B. dependenta psihica este usoara

A. actioneaza la nivelul jonctiunii neuromusculare

C. drogul se administreaza exclusiv pe cale

parenterala

B. este indicata in tratamentul miasteniei gravis

D. este prezenta midriaza

E. se poate produce perforarea septului nazal
(pag. 185,186)
6

Tabagismul prezinta efecte nocive, datorita

urmatoarelor substante prezente in fumul de
tigara:

A. oxidul de carbon

C. eliminarea este favorizata de administrarea

NaHCO3
D. determina decesul prin stop cardiac sau
respirator
E. actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare
(pag. 189, 190)
11 Afectiunile respiratorii intalnite in tabagism
sunt:

B. nicotina

A. edemul pulmonar

C. hidrocarburi polinucleare cancerigene

B. emfizemul pulmonar

D. amine aromatice

C. perforarea septului nazal

E. tebaina

D. astmul bronsic

(pag. 188)

E. cancerul pulmonar
(pag. 190)

Pag. 270 din 284

12 Cocainomania se caracterizeaza prin:

A. instalarea rapida a obisnuintei

17 Referitor la dextromoramida sunt adevarate

urmatoarele afirmatii:

B. dependenta psihica puternica

A. nu produce farmacodependenta

C. administrarea drogului exclusiv pe cale nazala

B. este un inlocuitor sintetic al nicotinei

D. dependenta fizica extrem de puternica

C. semnele clinice ale intoxicatiei acute sunt

similare celor din intoxicatia acuta cu morfina

E. toleranta foarte mare

(pag. 185, 186)
13 Sindromul de abstinenta in morfinomanie se
caracterizeaza prin:
A. tahicardie si hipertensiune
B. dureri musculare, tremuraturi, convulsii
C. hipotensiune ortostatica
D. mioza
E. agitatie intensa
(pag. 171)
14 Principalele efecte adverse induse de
morfina sunt:
A. tulburarile respiratorii
B. tulburarile cardiovasculare

D. cel mai grav efect advers este deprimarea

respiratiei
E. prezinta actiune toxica similara morfinei
(pag. 174)
18 Metadona:
A. este substanta activa din produsul Sintalgon
B. este mai toxica decat morfina
C. se biotransforma prin N-demetilare
D. determina farmacodependenta intr-o mai mica
masura decat morfina
E. nu determina sindrom de abstinenta
(pag. 173)
19 Referitor la petidina sunt adevarate
urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

C. eruptii cutanate

A. este substanta activa din produsul Mialgin

D. tulburari hematologice

B. dupa absorbtie se localizeaza in organele interne

E. tulburari extrapiramidale

C. se biotransforma prin hidroliza si N-demetilare

(pag. 170)

D. la nivel renal poate produce necroza tubulara

15 Dupa o singura administrare, cocaina induce:

E. se elimina renal sub forma nebiotransformata

A. delirium tremens
B. stimulare intelectuala
C. inlaturarea senzatiei de foame si oboseala

(pag. 173)
* 20 Actiunea toxica a opiului se datoreste in
special continutului ridicat in:

D. anestezie si narcoza

A. codeina

E. stare euforica, urmata de anxietate si tristete

B. tebaina

(pag. 185)

C. morfina

16 Referitor la efectele adverse ale morfinei

sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. apar chiar dupa o perioada scurta de tratament
B. un efect advers foarte grav este instalarea
obisnuintei la efectele euforice

D. ezerina
E. narcotina
(pag. 169)
* 21 Simptomatologia si caracteristicile
opiomaniei sunt asemanatoare cu cele ale:

C. hipotensiunea este consecinta deprimarii

centrilor cardiovasculari

A. tabagismului

D. hipertensiunea este consecinta stimularii

centrilor cardiovasculari

C. alcoolismului

B. amfetaminomaniei

E. tulburarile neuropsihice nu reprezinta efecte

adverse ale morfinei

D. morfinomaniei

(pag. 171)

(pag. 169)

E. ergotismului

Pag. 271 din 284

* 22 Calea majora de biotransformare a morfinei

este:

* 27 Care dintre urmatoarele efecte nu

corespunde actiunii morfinei:

A. hidrogenarea in pozitiile 7, 8 (dezomorfina)

A. deprimant respirator

B. O- metilarea

B. bradicardizant

C. acetilarea

C. constipant

D. sulfurarea

D. euforizant

E. conjugarea cu acidul glucuronic

E. analgezic

(pag. 170)

(pag. 170)

* 23 Actiunea toxica a morfinei se manifesta prin:

A. excitarea puternica a SNC

* 28 Cel mai puternic efect euforizant il are

opioidul:
A. heroina

B. scaderea diurezei prin inhibarea eliberarii

hormonului antidiuretic

B. codeina

C. deprimare respiratorie

C. petidina

D. midriaza

D. hidromorfona

E. hipertermie

E. dextromoramida

(pag. 170)

(pag. 173)

* 24 Triada toxicitatii acute a opoidelor este:

A. HTA, constipatie tahipnee

* 29 Cocaina produce:

B. diaree, mioza, retentie urinara

A. efecte excitante, urmate de deprimarea centrilor

bulbari

C. coma, mioza, deprimare respiratorie

B. mioza, prin actiune simpatomimetica

D. HTA, midriaza, dispnee

C. midriaza, prin mecanism anticolinergic

E. fasciculatii musculare, tahicardie, transpiratii

D. cresterea diurezei

(pag. 170)
* 25 Toleranta la morfina:
A. este scazuta
B. este o toleranta incrucisata cu alte analgezice
neopioide

E. dependenta psihica slaba

(pag. 180-186)
* 30 Prizarea cocainei de catre toxicomani nu
determina:
A. aparitia de halucinatii

C. se explica prin modificari cantitative in raspunsul

receptorilor

B. perforarea septului nazal dupa administrari

repetate

D. nu implica adaptarea centrilor nervosi la actiunea

repetata a morfinei

C. instalarea dependentei psihice

E. se explica prin metabolizarea diferita de calea

metabolica normala
(pag. 170)
* 26 In intoxicatia cu morfina, nalorfina se
administreaza pentru:

D. instalarea dependentei fizice

E. anestezia mucoasei nazale
(pag. 185)
* 31 Accidentele terapeutice consecutive
hipersensibilitatii induse de cocaina constau
in:

A. diagnosticarea intoxicatiei acute

A. bradicardie

B. tratamentul intoxicatiei cronice

B. hipotensiune

C. combaterea deprimarii respiratorii in intoxicatia

acuta

C. eruptii cutanate

D. prevenirea instalarii dependentei psihice

E. tratamentul de substitutie a morfinei la
dependenti

D. fotosensibilitate
E. hipertensiune
(pag. 185)

(pag. 171)

Pag. 272 din 284

* 32 Tratamentul intoxicatiei acute cu cocaina se

realizeaza prin:

* 38 Tabagismul are urmatoarele caracteristici:

A. este o toxicomanie majora

A. epurare extrarenala

B. este o intoxicatie cronica profesionala

B. administrare de atropina

C. se caracterizeaza prin dependenta psihica usoara

C. perfuzie intravenoasa cu KMnO4 1%

D. sustinerea functiilor cardiaca si respiratorie

D. se caracterizeaza prin sindrom de abstinenta

grav

E. administrare de nalorfina

E. este o intoxicatie profesionala

(pag. 186)

(pag. 190)

* 33 Consecutiv supradozarii cocainei moartea

poate surveni prin:

* 39 Urmatoarele afirmatii referitoare la

toxicocinetica nicotinei nu sunt adevarate:

A. instalarea insuficientei renale acute

A. patrunde in organism pe cale respiratorie

B. paralizie respiratorie si colaps circulator

B. se absoarbe lent

C. soc anafilactic

C. se biotransforma la nivelul nucleului pirolidinic

prin oxidare

D. accidente hemoragice
E. septicemie
(pag. 185)
* 34 Cocaina se biotransforma prin:
A. acetilare
B. conjugare cu acid glucuronic
C. mercaptare
D. hidroliza

D. se elimina rapid prin urina

E. eliminarea renala este marita prin acidifierea
urinei
(pag. 189)
40 In intoxicatia acuta cu morfina se observa:
A. mioza
B. hipertermie

E. N-demetilare

C. o faza initiala euforica, urmata de o faza de

deprimare

(pag. 185)

D. coma cu abolirea reflexelor

* 35 Cocainomania prezinta urmatoarele

caracteristici, cu exceptia:
A. este o toxicomanie majora
B. se caracterizeaza printr-o puternica dependenta
psihica

E. hipertensiune arteriala
(pag. 170)
41 Tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se
realizeaza prin:

C. se caracterizeaza prin cresterea tolerantei

A. administrare de nalorfina pentru combaterea

deprimarii respiratorii

D. midriaza

B. corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic

E. mioza

C. epurare gastrica si renala

(pag. 185-186)

D. administrare de insulina asociata cu neuroleptice

* 36 Nicotina:

E. administrare de benzodiazepine

A. prezinta implicatii toxicologice nesemnificative

(pag. 171)

B. are actiune N-colinolitica

42 Morfinomania se dosebeste de
cocainomanie prin prezenta urmatoarelor
simptome:

C. este utilizata in terapie

D. a fost utilizata pentru otravirea sagetilor
E. se absoarbe lent
(pag. 188)
* 37 Nicotina:

A. mioza
B. midriaza
C. perforarea septului nazal
D. sindrom de abstinenta grav

A. prezinta implicatii toxicologice nesemnificative

E. o puternica depedenta psihica

B. este utilizata in terapie pentru stimularea

musculaturii netede

(pag. 170,185)

C. prezinta actiune N-colinolitica

D. se absoarbe lent
E. este un lichid foarte volatil
(pag. 188-189)
Pag. 273 din 284

43 Care din urmatoarele afirmatii legate de

opiomanie nu sunt adevarate:

48 Tabagismul:
A. este o toxicomanie majora

A. opiomania este mai grava decat heroinomania

B. determina multiple efecte nocive

B. simptomatologia este asemanatoare cu cea din

cocainomanie

C. se caracterizeaza printr-o dependenta psihica

usoara

C. degradarea fizica si psihica induse de opiu sunt

mai puternice comparativ cu morfina

D. determina sindrom de abstinenta

D. degradarea fizica si psihica se instaleaza mai

lent comparativ cu morfina
E. efectul euforizant indus de opiu este mai puternic
comparativ cu cel indus de heroina
(pag. 169)
44 Nicotina actioneaza toxic la nivelul:
A. aparatului reproducator
B. muschilor
C. SNC
D. ficatului si pancreasului

E. determina tulburari neuropsihice (cefalee,

tremor, insomnii)
(pag. 190)
49 Actiunea toxica a nicotinei se manifesta la
nivelul:
A. SNC
B. respiratiei
C. cardiocirculator
D. muschilor netezi, in special
E. ficatului

E. aparatului cardiocirculator

(pag. 189)

(pag. 188)

50 Referitor la codeina sunt adevarate

urmatoarele afirmatii:

45 Principiile de baza in tratamentul opiomaniei

sunt:
A. intreruperea administrarii toxicului
B. detoxicarea in institutii specializate
C. substituirea drogului cu derivati cu potential de
dependenta mai redus
D. diureza fortata
E. transfuzia
(pag. 172)
46 Nicotina se caracterizeaza prin urmatoerele
proprietati toxicocinetice:
A. se absoarbe rapid pe toate caile de patrundere
B. se biotransforma in proportie mica, de 10-20%
C. prin biotransformare formeaza cotinina,
metabolit toxic
D. se elimina rapid prin urina, respiratie, transpiratie
E. alcalinizarea urinei favorizeaza eliminarea renala
(pag. 188)
47 In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina
se recomanda:
A. sa se administreze nalorfina ca antidot pentru
combaterea deprimarii respiratorii

A. este metilmorfina
B. este diacetilmorfina
C. calea majora de biotransformare este conjugarea
D. determina obisnuinta
E. semnele clinice caracteristice intoxicatiei acute
sunt convulsiile si delirul
(pag. 172)
Tema nr. 50
Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici,
neuroleptice, antidepresive, analgeziceantipiretice,
glicozide cardiotonice
Bibliografie asociata temei:
Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda,
Maria Kincsesz-Ajtay - Toxicologie, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1991.
pag. 137-141, pag. 142-147, pag. 152-155, pag.174179, pag. 195-197
1

Printre efectele adverse ale rezerpinei se

numara:

A. tulburarile digestive
B. tulburarile hematologice
C. tulburarile neuropsihice

B. sa nu se administreze nalorfina, deoarece

declanseaza sindromul de abstinenta

D. tulburari cardiovasculare

C. sa se corecteze dezechilibrul electrolitic

(pag. 146)

E. eruptii cutanate

D. sa se efectueze epurare gastrica si renala

E. sa se administreze insulina asociata cu
fenotiazine
(pag. 171)

Pag. 274 din 284

Simptomatologia intoxicatiei acute cu

rezerpina se caracterizeaza prin:

A. paloarea fetei
B. bradicardie
C. hipotensiune
D. hipotermie
E. convulsii
(pag. 146)
3

Tratamentul intoxicatiei acute cu

butirofenone se realizeaza prin:

A. administrarea de antiparkinsoniene
B. administrarea de anticonvulsivante
C. asistenta respiratorie
D. combaterea hematuriei
E. administrarea de clorpromazina
(pag. 147)
4

Printre efectele adverse ale haloperidolului,

se numara:

A. depresii
B. tulburari de comportament
C. methemoglobinemie
D. sindrom parkinsonian
E. sindrom hemolitic
(pag. 146)
5

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt

adevarate?

A. fenacetina si paracetamolul, in doze mari, pot

produce necroza ficatului
B. fenacetina are o valoare terapeutica relativ
minora, fata de efectele adverse grave pe care le
produce

*7

Tulburarile renale din intoxicatia acuta cu

derivati barbiturici sunt consecinta:

A. actiunii directe a acestora asupra parenchimului

renal
B. obstructiei ureterale
C. starii de soc sau deshidratarii
D. nefritei interstitiale acute toxice
E. necrozei tubulare
(pag. 140)
*8

Principala manifestare clinica a intoxicatiei

acute cu derivati barbiturici este:

A. retentia hidrica
B. convulsia
C. hipoacuzia
D. coma
E. hipoxia tisulara
(pag. 139)
*9

Urmatoarele afirmatii in legatura cu derivatii

barbiturici sunt adevarate, cu exceptia:

A. sunt inductori enzimatici

B. derivatii N-substituiti se biotransforma prin
hidroliza, cu clivajul ciclului pirimidinic
C. stimuleaza activitatea enzimelor propriului lor
metabolism
D. toleranta se instaleaza fata de efectul hipnotic si
anticomitial
E. efectul inductor enzimatic prezinta implicatii in
biodisponibilitatea unor medicamente
(pag. 138-139)
* 10 Oliguria din comele barbiturice este
consecinta:
A. actiunii toxice directe asupra rinichiului

C. intoxicatia acuta cu paracetamol se

caracterizeaza prin coma cu deprimare
respiratorie

C. pigmenturiei

D. fenacetina nu produce tulburari hematice

D. hipoxiei si hipotensiunii

E. abuzul de fenacetina (intoxicatia cronica)

determina aparitia convulsiilor

E. hepatotoxicitatii

(pag. 177,178)
*6

In faza de debut a intoxicatiei acute cu

derivati barbiturici predomina tulburarile:

A. hepatice

B. cristaluriei

(pag. 138)
* 11 Toxicitatea acuta cardiovasculara a
derivatilor barbiturici este consecutiva:
A. metabolizarii intense

B. respiratorii

B. stimularii metabolismului oxidativ al

flavoproteinelor

C. hematice

C. instalarii farmacodependentei

D. neuropsihice

D. actiunii toxice directe asupra miocardului

E. cardiace

E. caracterului slab acid

(pag. 139)

(pag. 138)

Pag. 275 din 284

* 12 Tulburarile majore din coma barbiturica sunt:

A. hematologice

* 17 Principiile de tratament in intoxicatia acuta

cu IMAO sunt:

B. cardiocirculatorii

A. administrarea de adrenalina

C. neuropsihice

B. administrarea de excitanti SNC pentru

combaterea insuficientei respiratorii

D. digestive
E. instalarea sindromului de abstinenta
(pag. 139)
* 13 Urmatoarele afirmatii referitoare la
antidepresivele triciclice sunt adevarate, cu
exceptia:
A. absorbtie digestiva rapida
B. nivelul sanguin scade rapid

C. spalatura gastrica, diureza osmotica neutra

D. administrarea derivatilor fenotiazinici pentru
combaterea agitatiei
E. alcalinizarea urinei
(pag. 155)
* 18 Urmatoarele afirmatii, in legatura cu IMAO,
sunt adevarate, cu exceptia:

C. prezinta actiune M-colinolitica

A. in asociere cu antidepresive triciclice se produc

grave tulburari cardiovasculare

D. traverseaza bariera placentara

B. este periculoasa asocierea cu fenotiazine

E. se biotransforma prin hidroxilare la nivelul

sistemului triciclic, urmata de conjugare

C. stimuleaza enzimele microzomale

(pag. 153)
* 14 Intoxicatia acuta cu antidepresive triciclice
se caracterizeaza prin urmatoarele semne si
simptome, cu exceptia:
A. uscaciunea gurii, consecinta a efectului Mcolinolitic
B. somnolenta
C. stare ebrioasa

D. in asociere cu adrenomimetice pot conduce la

HTA grava
E. asocierea cu hipotensive poate determina
insuficienta circulatorie
(pag. 154-155)
* 19 Referitor la toxicocinetica acidului salicilic
sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu
exceptia:

D. coma profunda

A. derivatii acidului salicilic se absorb rapid de la

nivelul tubului digestiv

E. halucinatii

B. se leaga 80% de albuminele plasmatice

(pag. 153)

C. se biotransforma prin acetilare

* 15 In intoxicatia acuta cu IMAO nu sunt

caracteristice:

D. conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic

E. eliminarea este favorizata de alcalinizarea urinei

A. tulburarile neuropsihice

(pag. 174)

B. tulburarile hematologice

20 Referitor la toxicodinamia derivatilor acidului

salicilic, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

C. retentia urinara
D. hipotensiunea

A. salicilamida are actiune deprimanta asupre SNC

E. colapsul cardiovascular

B. determina dezechilibru acidobazic

(pag. 154)

C. determina dezechilibru hidroelectrolitic

* 16 IMAO:
A. blocheaza receptorii adrenergici
B. se asociaza cu antidepresivele triciclice pentru
cresterea efectului terapeutic
C. asociate cu adrenomimetice pot conduce la HTA
grava
D. stimuleaza eliberarea de neuromediator din
granulele de depozit
E. se asociaza cu un regim alimentar bogat in
tiramina
(pag. 154)

D. determina tulburari de coagulabilitate

E. nu determina hipokaliemie
(pag. 175)
21 Referitor la toxicodinamia fenacetinei sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:
A. induce farmacodependenta
B. determina methemoglobinemie
C. este nefrotoxica
D. poate determina hemoliza
E. nu prezinta actiune toxica hepatica
(pag. 177,178)

Pag. 276 din 284

22 Intoxicatia acuta cu aminofenazona se

manifesta prin:
A. tulburari neuropsihice

27 Sindromul de abstinenta din

farmacodependenta barbiturica se manifesta
prin:

B. hipotensiune, in formele grave insuficienta

circulatorie acuta

A. somnolenta

C. hipertensiune arteriala

C. anxietate

D. convulsii tonico-clonice, la copii

D. convulsii

E. insuficienta renala acuta, uneori

E. delir

(pag. 180)

(pag. 140)

23 Referitor la efectele adverse ale

fenilbutazonei este adevarat ca:

28 Efectele toxice determinate de fenotiazine

sunt:

A. determina tulburari hematologice prin mecanism

medulotoxic
B. determina leucopenie, trombocitopenie, anemie
C. determina retentie hidrosalina prin mecanism
iritativ la nivel tubular si glomerular
D. prelungeste eliminarea renala a unor
medicamente cu posibilitatea aparitiei unor
efecte toxice
E. nu produce hematurie

B. hipertensiune arteriala

A. deprimarea SNC
B. paralizia motricitatii traheobronsice
C. deprimarea centrilor respiratori
D. bradicardie
E. hipertensiune
(pag. 143)
29 Efectele toxice ale fenotiazinelor sunt
potentate de asocierea cu:

(pag. 180)

A. etanol

24 Principalele masuri de tratament in

intoxicatia acuta cu derivati ai acidului
salicilic sunt:

B. curarizante

A. provocarea de varsaturi si efectuarea de

spalaturi gastrice

C. metilxantine
D. analgezice
E. hipnotice

B. epurare renala prin alcalinizarea urinei

(pag. 143)

C. epurare renala prin acidifierea urinei

30 Tratamentul intoxicatiei acute cu fenotiazine

se realizeaza prin:

D. in cazuri grave se efectueaza epurare extrarenala

A. administrarea de EDTA-Na2

E. se administreaza saruri de potasiu pentru

corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic

B. epurare gastrica

(pag. 176)

C. administrarea de ulei de ricin

25 Referitor la fenilbutazona este adevarat ca:

D. administrarea unor doze moderate de derivati

barbiturici cu actiune rapida pentru combaterea
convulsiilor

A. realizeaza concentratii plasmatice foarte mari

B. este derivat de pirazol

E. administrarea de saruri de Ca

C. se biotransforma majoritar prin hidroxilarea

radicalului butil

(pag. 145)

D. hepatotoxicitatea se traduce prin icter colestatic

31 Reactiile adverse care apar in timpul

tratamentului prelungit cu fenotiazine sunt:

E. cele mai grave efecte adverse sunt leucopenia si

agranulocitoza prin mecanism alergic

A. edemul pulmonar

(pag. 179-181)

B. icterul colestatic

26 Efectele adverse determinate de derivatii

acidului salicilic sunt:

C. tulburari extrapiramidale
D. fotosensibilitate, dermatite

A. tulburari de hipersensibilitate

E. hemoragie digestiva

B. tulburari hematice

(pag. 145)

C. tulburari metabolice
D. tulburari osoase
E. tulburari neuropsihice
(pag. 175)

Pag. 277 din 284

32 Haloperidolul:
A. este derivat de p-fluorbutirofenona
B. se biotransforma pe cale oxidativa
C. se elimina lent, acumulandu-se in ficat

* 37 Principalele manifestari clinice in intoxicatia

acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. tulburari digestive
B. tulburari respiratorii

D. prezinta actiune toxica mai intensa decat

fenotiazinele

C. deshidratarea

E. nu determina sindrom extrapiramidal

D. tulburari cardiovasculare

(pag. 146)

E. modificarea formulei leucocitare

33 Elementele caracteristice intoxicatiei acute

cu haloperidol sunt:
A. hipertensiunea arteriala

(pag. 175)
* 38 Cele mai grave efecte adverse ale derivatilor
acidului salicilic sunt:

B. sindromul extrapiramidal

A. tulburarile metabolice

C. spasmele muschilor capului si gatului

B. tulburarile renale

D. hipertermia

C. tulburarile digestive

E. agranulocitoza prin mecanism alergic

D. tulburarile neuropsihice

(pag. 146)

E. tulburarile hematice

34 Efectele toxice cardiovasculare determinate

de fenotiazine sunt consecinta:
A. actiunii M-colinolitice

(pag. 175)
* 39 In preintoxicatia terapeutica cu glicozizi
digitalici semnul clinic principal este:

B. actiunii colinergice

A. polifagia

C. actiunii alfa-adrenergice

B. bradicardia

D. actiunii alfa-adrenolitice

C. oliguria

E. hipoxiei si tulburarilor respiratorii

D. eruptii cutanate

(pag. 143)
35 Tulburarile vizuale caracteristice intoxicatiei
acute cu glicozide cardiotonice sunt:
A. cecitatea, consecinta a acumularii digitalicelor la
nivelul ochiului

E. dispnee
(pag. 196)
* 40 Glicozizii digitalici produc actiune toxica prin
legare de:
A. MAO

B. diplopia

B. anhidraza carbonica

C. vederea colorata

C. NaK/ATP-aza

D. glaucomul

D. COMT

E. ambliopia

E. colinesteraza

(pag. 196)

(pag. 196)

36 Tulburarile tardive ale intoxicatiei acute cu

glicozide cardiotonice sunt:

* 41 In intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice

sunt contraindicate:

A. tulburari psihice

A. administrarea de atropina

B. tulburari vizuale

B. administrarea de chinina

C. uneori fibrilatie venticulara

C. epurarea gastrica

D. extrasistole ventriculare

D. administrarea de clorura de potasiu

E. sincopa cardiaca

E. administrarea de EDTA-Na2

(pag. 196)

(pag. 196)

Pag. 278 din 284

* 42 Dozele toxice de digitalice determina:

A. cresterea concentratiei ionului K intramiocardic

48 In tratamentul intoxicatiei cu glicozide

cardiotonice se recomanda:

B. cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardic

A. repaus absolut pentru prevenirea sincopei

C. stimularea factorului relaxant cardiac

B. administrarea de adrenalina

D. scaderea concentratiei ionului Na intramiocardic

C. administrarea de KCl sub controlul ionogramei

serice

E. stimularea ATP-azei membranare

(pag. 196)

D. administrarea de atropina pentru combaterea

bradicardiei

43 Dozele toxice de digitalice determina:

E. administrarea de EDTA-Na2

A. scaderea concentratiei ionului K intramiocardic

(pag. 196)

B. cresterea concentratiei ionului K intramiocardic

49 In legatura cu toxicocinetica IMAO sunt

adevarate urmatoarele afirmatii:

C. scaderea concentratiei ionului Ca intramiocardic

D. cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardic
E. scaderea concentratiei ionului K extracelular

A. se absorb rapid, nivelul sanguin mentinandu-se

ridicat

(pag. 196)

B. se biotransforma prin reactii de scindare

hidrolitica

44 Reactiile ce caracterizeaza biotransformarea

derivatilor barbiturici sunt:

C. se biotransforma prin reactii de N-oxidare si

conjugare

A. N-dezalchilarea
B. desulfurarea oxidativa
C. conjugarea cu cisteina
D. hidroliza nucleului pirimidinic
E. oxidarea unui radical din pozitia 5
(pag. 138)
45 Utilizarea cronica a derivatilor barbiturici
conduce la instalarea tolerantei:
A. fata de efectul hipnotic
B. fata de efectul anticomitial
C. specifica fata de un anumit derivat
D. mai repede la derivatii cu actiune rapida

D. biotransformarea poate conduce la formarea de

ioni carboniu
E. se elimina predominant pe cale digestiva
(pag. 154)
50 Simptomele de debut ale intoxicatiei cu
glicozide cardiotonice sunt:
A. tulburari auditive
B. tulburari vizuale
C. tulburari digestive
D. sincopa cardiaca
E. extrasistole ventriculare
(pag. 196)

E. mai repede la derivatii cu actiune lenta

(pag. 140)
46 Factorii care favorizeaza aparitia toxicitatii
digitalicelor sunt:
A. insuficienta renala
B. terapia antiacida
C. administrarea de saruri de Ca
D. hipokalemia
E. terapia concomitenta cu chinidina
(pag. 196)
47 Biotransformarea glicozidelor digitalice se
realizeaza prin:
A. hidroliza
B. hidroxilare in pozitia 12
C. epoxidare
D. conjugare
E. N-demetilare
(pag. 195)
Pag. 279 din 284

Tema nr. 51
Alcaloizi tropanici, izochinolinici si indolici generalitati si produse vegetale (Belladonnae radix
et folium, Opium, Chelidonii herba et radix,
Ipecacuanhae radix, Secale comutum, Vincae
minoris herba, Catharanthi rosei herba et radix)
Bibliografie asociata temei:
Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993.
pag. 371-377, pag 377- 384, pag. 436, pag. 465479, pag. 492-494, pag. 508-512, pag. 515-516,
pag. 531-541, pag. 594-600, pag. 583-590
1

n afeciuni bronice, rdcina de Ipeca se

administreaz sub form de:

Care dintre aciunile farmacologice de mai

jos corespund alcaloizilor din Secale
cornutum ?

A. antiaritmic;
B. cardioprotectoare;
C. ocitocic;
D. antihistaminic;
E. vasoconstrictoare periferic.
(pag. 539)
6

Preparatele din Secale cornutum sunt

remedii preventive i curative n:

A. hemoragii post partum sau post abortum;

B. caexie;

A. tinctur;

C. metro- i menoragii;

B. soluie perfuzabil;

D. infecii urinare;

C. sirop;

E. perioada iniial de lehuzie.

D. pulbere compus, Pulvis Ipecacuanhae opiatus

(Pulvis Doveri);

(pag. 539)

E. colir.

Care dintre alcaloizii lisergici prezint

aciune la nivel circulator ?

(pag. 511)

A. ergotamina;

B. ergometrina;

Ergotismul cuprinde urmtoarele forme:

A. gangrenoas;

C. codeina;

B. ocitocic;

D. DH-ergotamina;

C. convulsivant;

E. atropina.

D. antiagregant plachetar;

(pag. 540)

E. vasodilatatoare periferic.

Vincamina se recomand n:

(pag. 531)

A. dermatite;

B. carcinoame cutanate circumscrise;

Din punct de vedere structural, alcaloizii din

Secale cornutum se clasific n:

C. insuficien circulatorie cerebral;

A. lisergici;

D. sindrom ischemic al fundului de ochi;

B. izolisergici;

E. sechele consecutive accidentelor cerebrale.

C. clavinici;

(pag. 598)

D. tropanici;
E. morfinanici.
(pag. 533)
4

Care sunt alcaloizii lisergici din complexul

ergotoxinic ?

A. ergotamina;
B. ergocristina;
C. ergocriptina;

Vincamina este contraindicat n:

A. tumori cerebrale;
B. tendin de spasm cerebral;
C. retinopatii degenerative;
D. graviditate;
E. pierderi de memorie.
(pag. 598)

D. ergocornina;
E. ergosina.
(pag. 539)

Pag. 280 din 284

10 Care sunt cei mai importani alcaloizi

oncolitici izolai din Catharanthi herba et
radix ?

* 15 Prin sintez total:

A. se pot obine atropina, scopolamina, cocaina;

A. reserpina;

B. nu poate fi elucidat structura alcaloizilor

tropanici;

B. yohimbina;

C. nu este posibil obinerea atropinei;

C. vinblastina (VLB);

D. nu este posibil obinerea cocainei;

D. papaverina;

E. nu este posibil obinerea scopolaminei.

E. vincristina (VCR).

(pag. 376)

(pag. 585)
11 Vincristina se folosete n tratamentul:

* 16 Produsul Belladonnae radix et folium

reprezint:

A. leucemiilor acute;

A. frunzele speciei Datura stramonium;

B. maladiei Hodgkin;

B. rdcinile i frunzele speciei Atropa belladonna;

C. dizenteriei;

C. frunzele speciei Erythroxylon coca;

D. limfosarcomului;

D. rdcinile speciei Phytolacca americana;

E. maladiei Parkinson.

E. rizomii speciei Scopolia carniolica.

(pag. 588)

(pag. 377)

* 12 De la care aminoacid provin alcaloizii

tropanici ?

* 17 Hiosciamina:
A. este un alcaloid indolic;

A. fenilalanin;

B. este un derivat cumarinic;

B. ornitin;

C. este esterul tropanolului cu acidul tropic;

C. triptofan;

D. este eterul tropanolului cu acidul tropic;

D. histidin;

E. este un amestec racemic.

E. glicocol.

(pag. 378)

(pag. 371)

* 18 Atropina este esterul tropanolului cu:

* 13 Biosinteza acidului tropic:

A. acidul atropic;

A. are ca precursor ornitina;

B. acidul cinamic;

B. nu are precursor bine determinat;

C. acidul benzoic;

C. a fost elucidat n culturi de celule radiculare de

Digitalis purpurea;

D. acidul D,L-tropic;

D. are ca precursor fenilalanina;

E. a fost elucidat n culturi celulare de Digitalis
lanata.
(pag. 373)
* 14 Nucleul tropanic:
A. este structura de baz pentru reserpin;

E. acidul L-tropic.
(pag. 378)
* 19 Menionai principiile active ale produsului
Belladonnae radix et folium:
A. alcaloizii indolici;
B. saponozidele;
C. glicozidele cardiotonice;

B. este structura de baz pentru alcaloizii

izochinolinici;

D. alcaloizii tropanici;

C. este structura de baz pentru alcaloizii indolici;

E. alcaloizii izochinolinici.

D. este structura de baz pentru morfin;

(pag. 378)

E. prezint stereoizomerie, datorat poziiei grupei

OH de la C3 fa de puntea =NCH3.
(pag. 374, 375)

* 20 Din punct de vedere structural, alcaloizii

benzilizochinolinici simpli cuprind:
A. benzilizochinoline de tip papaverin;
B. proaporfine;
C. aporfine;
D. bisbenzilizochinoline;
E. benzofenantridine.
(pag. 436)
Pag. 281 din 284

* 21 Opiul reprezint:
A. extractul obinut din capsulele imature de mac
(Papaver somniferum);
B. latexul din partea aerian a speciei Chelidonium
majus;
C. latexul concretizat la aer, recoltat n urma unor
incizii practicate la suprafaa capsulelor imature
de mac (Papaver somniferum);
D. latexul extras din tulpinile unor specii de
Euphorbia;
E. latexul obinut din capsulele uscate ale speciei
Papaver rhoeas.
(pag. 465)
* 22 De la specia Papaver somniferum, precizai
varietatea cultivat pentru opiu i semine:
A. flavum;
B. album;
C. atropurpureum;
D. pubescens;

* 26 Din punct de vedere terapeutic, cel mai activ

alcaloid din rdcina de Ipeca este:
A. cefelina;
B. psihotrina;
C. emetamina;
D. emetina;
E. O-metilpsihotrina.
(pag. 511)
* 27 De la care aminoacid provin alcaloizii indolici
?
A. triptofan;
B. histidin;
C. fenilalanin;
D. ornitin;
E. lisin.
(pag. 515)
* 28 Produsul Secale cornutum reprezint:

E. tomentosum.

A. sporii ciupercii Claviceps purpurea;

(pag. 466)

B. fructele speciei Secale cereale;

* 23 Latexul din Chelidonium majus:

A. are culoare verde;
B. se obine numai din prile aeriene uscate;
C. are culoare portocalie;
D. se obine numai din rdcinile uscate;
E. prezint aciune simpatolitic.
(pag. 492)
* 24 Chelidonii herba:
A. are efect colecistokinetic;
B. conine codein, cu aciune antitusiv;
C. se folosete n tratamentul afeciunilor
respiratorii;
D. conine, n principal, alcaloizi cu nucleu tropanic;
E. nu se recomand n diskinezii biliare.
(pag. 493, 494)
* 25 Principiile active ale rdcinii de Ipeca sunt
reprezentate de alcaloizii:
A. tropanici;
B. izochinolinici de tip emetin;
C. morfinanici;

C. scleroii ciupercii Claviceps purpurea;

D. rdcinile speciei Secale cereale;
E. hifele ciupercii Claviceps purpurea.
(pag. 531)
* 29 Care sunt componentele utile terapeutic din
Secale cornutum ?
A. protoalcaloizii de tip efedrin;
B. alcaloizii de tip morfinanic;
C. alcaloizii izolisergici;
D. alcaloizii lisergici;
E. alcaloizii clavinici.
(pag. 533)
* 30 Menionai alcaloidul principal din
compoziia produsului Vincae minoris herba:
A. atropina;
B. codeina;
C. papaverina;
D. morfina;
E. vincamina.
(pag. 595)

D. lisergici;
E. indolici de tip stricnin.
(pag. 509)

Pag. 282 din 284

* 31 Produsul medicinal Catharanthi herba et

radix reprezint:

36 Aciunea farmacodinamic a produsului

Belladonnae radix et folium se datorete:

A. apartea aerian a speciei Vinca minor;

A. coninutului de alcaloizi indolici;

B. rdcina speciei Atropa belladonna;

B. cocainei;

C. partea aerian i rdcinile speciei Catharanthus

roseus;

C. atropinei, prototipul substanelor

parasimpatolitice;

D. partea aerian a speciei Passiflora incarnata;

D. coninutului de alcaloizi tropanici;

E. rdcina speciei Taraxacum officinale.

E. cinamil-cocainei.

(pag. 583)

(pag. 382)

32 Precizai afirmaiile corecte privind obinerea

produsului Belladonnae folium:

37 Alcaloizii totali din Belladonnae radix intr n

compoziia urmtoarelor produse industriale:

A. frunzele se usuc lent, la 100C i n condiii

anaerobe;

A. Distonocalm;
B. Cofedol;

B. recoltarea frunzelor se face ntre orele 911, la

nceputul i n timpul nfloririi;

C. Bergonal;

C. la plantele de cultur, recoltarea frunzelor se

face o singur dat pe an, vara;

E. Foladon.

D. frunzele se usuc rapid, la 5060C i n condiii

de bun aerisire;
E. recoltarea frunzelor se face ntre orele 1820, n
timpul nfloririi.

D. Hipazin;
(pag. 384)
38 Menionai centrele de greutate, la nivel
mondial, pentru cultura speciei Papaver
somniferum:

(pag. 377)

A. Romnia;

33 n timpul uscrii produsului Belladonnae

radix et folium, dar mai ales la extracia
alcaloizilor, datorit mediului alcalin:

B. Australia;

A. acidul atropic se racemizeaz la acid D,L-tropic;

B. nu au loc modificri chimice;
C. acidul L-tropic se racemizeaz la acid D,L-tropic;
D. se obine morfina;

C. India;
D. China;
E. Iran.
(pag. 465, 466)
39 n Europa:

E. se obine D,L-hiosciamina (atropina).

A. seminele de mac nu se utilizeaz n alimentaie;

(pag. 378)

B. concomitent cu extracia alcaloizilor din opiu, se

urmrete i obinerea seminelor de mac;

34 Menionai alcaloizii cu nucleu tropanic din

Belladonnae radix:
A. hiosciamina;
B. scopolamina;
C. N-metilpirolina;
D. N-metilpirolidina;
E. belaradina.
(pag. 378, 379)
35 Alturi de alcaloizii tropanici, produsul
Belladonnae radix et folium mai conine:
A. baze pirolice;
B. cocain;
C. baze pirolidinice;
D. papaverin;
E. nicotin.
(pag. 379, 380)

C. seminele de mac nu se utilizeaz pentru

extracia uleiului gras;
D. seminele de mac se folosesc ca atare, n
alimentaie sau pentru extracia uleiului gras;
E. nu pot fi obinute seminele de mac, din cauza
degradrii rapide a acestora.
(pag. 467)
40 Din punctul de vedere al compoziiei
chimice, opiul:
A. conine 1020% alcaloizi totali;
B. nu conine alcaloizi;
C. conform F.R. X, trebuie s conin cel puin 11%
morfin, ceilali alcaloizi putnd s varieze
necondiionat;
D. conform F.R. X, trebuie s conin cel puin 1%
morfin;
E. conine 12% alcaloizi totali.
(pag. 468)

Pag. 283 din 284

41 Precizai alcaloizii cu nucleu morfinanic din

compoziia opiului:

46 Chelidonii herba i extractele obinute din

acest produs se utilizeaz n tratamentul:

A. morfina;

A. glaucomului;

B. codeina;

B. hipertensiunii arteriale;

C. narcotina;

C. maladiei Parkinson;

D. tebaina;

D. icterului;

E. papaverina.

E. afeciunilor hepato-biliare.

(pag. 469)

(pag. 493)

42 Opiul:

47 Care dintre alcaloizii din Chelidonii herba et

radix se folosesc i ca substane pure ?

A. nu determin farmacodependen, la utilizare

repetat;
B. a fost folosit din cele mai vechi timpuri pentru
aciunea sa analgezic;
C. nu prezint importan terapeutic;
D. prezint avantajul c poate fi injectat ca atare;

A. papaverina;
B. chelidonina;
C. cheleritrina;
D. sanguinarina;
E. atropina.

E. prezint dezavantajul c provoac, la consum

repetat, farmacodependen.

(pag. 494)

(pag. 473, 474)

48 Ipecacuanhae radix conine:

43 Opiul se administreaz sub form de:

A. tinctur;
B. unguent;
C. extract;
D. soluie injectabil;

A. alcaloizi izochinolinici;
B. emetin;
C. cefelin;
D. atropin;
E. morfin.

E. sirop.

(pag. 509)

(pag. 478)

49 Emetina este:

44 Din punct de vedere structural, alcaloizii din

Chelidonii herba et radix sunt derivai:

A. expectorant, n doze mici;

B. antihipertensiv;

A. benzofenantridinici;

C. vomitiv, n doze mari;

B. indolici;

D. folosit n tratamentul dizenteriei amoebiene;

C. protoberberinici;

E. antimigrenoas.

D. tropanici;

(pag. 511)

E. protopinici.

50 n tratamentul dizenteriei amoebiene,

emetina:

(pag. 493)
45 Culoarea portocalie a latexului de
Chelidonium majus este imprimat de
urmtorii alcaloizi:

A. nu prezint eficacitate terapeutic;

B. distruge formele vegetative ale protozoarului
Entamoeba histolytica;

A. sanguinarina;

C. nu se utilizeaz ca atare, n stare pur;

B. cheleritrina;

D. se utilizeaz ca atare, n stare pur, ca

medicament chimioterapic;

C. berberina;
D. stilopina;

E. stimuleaz dezvoltarea formelor vegetative ale

protozoarului Entamoeba histolytica.

E. protopina.

(pag. 511)

(pag. 493)

Pag. 284 din 284