SEPARATIA DE CULOARE

Separatia de culoare este ultima faza in care ajunge un document inainte de a fi tiparit. De fapt tot
procesul de pregatire al unui document ar trebui sa aiba in vedere faptul ca la un moment dat trebuie ca tot ce
se afla in fisier va fi separat pe planuri separate de culoare.
In principiu, separatia consta in impartirea pe mai multe planuri de culoare a unui document.
1. De ce avem nevoie de separatie ?
Orice culoare pe care o vedem si incercm sa o tiparim, poate fi desompusa in componentele sale
primare. Fiecare obiect de fapt, reflecta lumina. Lumina se descompune in cele trei componente: RGB (Red,
Green, Blue). Pentru a putea reproduce o culoare, trebuie ca intr-un fel sa existe un "ceva" care sa reflecte
acea culoare. mai precis componentele RGB ale culorii respective. Monitoarele sunt dispozitive care
decodifica un semnal electric si genereaza culorile prin suprapunere de lumina. Cand nu se bombardeaza cu
nimic, este obtinuta culoarea negru. Cand este intensitate maxima de radiatie pe fiecare canal, se obtine
culoarea alba. Prin amestecul luminii rosii, verzi si albastre, se obtine un numar foarte mare de culori. Oricum,
numarul de culori este mai mic decat cel din specrtul vizibil. Insa aceste culori formeaza ceea ce se numeste
un "spatiu de culoare".
Deoarece este un spatiu in care cantitatea maxima din fiecare componenta e necesara pentru a se obtine
culoarea alb, acest spatiu se numeste ADITIV. El caracterizeaza dispozitive care emit lumina.
In momentul in care se imprima o culoare, se foloseste un model SUBSTRACTIV de descriere a culorii.
Exista si alte spatii de culoare decat acesta dintre cele mai importante, le amintesc pe HLS, CMY,
CMYK si Lab. Ultimul este un spatiu matematic ce descrie cel mai fidel culoarea.
Spatiul de culoare pe care se bazeaza metodele de tiparire este spatiul CMYK (Cyan, Yellow, Magenta,
blaK).
Despre separatie este vorba ori de cate ori e necesara descompunerea unei culori in culorile primare. Fie
ca e vorba de fotografie, tipar, televiziune sau vizualizare pe monitor. La un moment dat, aceasta notiune
apare, chiar daca este ignorata. Prima separatie pe care o intalnim cand prelucram o imagine digitala este
separatia RGB. Practic se genereaza 3 canale de culoare.
In principiu, daca am trai intr-o lume cu vopsele perfecte si cu o hartie care sa reflecte un alb perfect si
care sa nu creeze probleme la contactul cu cerneala, in momentul in care am dori sa tiparim, separatia RGB
ne-ar fi suficienta. Nu ar trebui decat sa inversam culorile si am obtine o separatie CMY. Problemele mari apar
din cauza imperfectiunilor materialelor pe care putem sa le folosim in industrie. Pentru a se compensa aceste
imperfectiuni, se foloseste vopseaua neagra.
Desi spatiul de culoare CMYK este format din suprapunerea a 4 culori, acest spatiu are mai putine
culori decat spatiul RGB, care are mai putine culori decat spatiul Lab. Culorile care exista intr-un spatiu si nu
se regasesc in alt spatiu, sunt culorile iesite din gama.
Spatile RGB si CMYK sunt 2 spatii care se intersecteaza. Desi in CMYK exista mai multe culori decat
in RGB, sunt nuante de negru si tonuri inchise care nu pot fi reproduse in RGB, dar se pot reproduce in
CMYK.
In esenta, de separatie este nevoie pentru a putea reproduce o culoare. Sau pentru a putea tipari o
culoare. Mai exista un model de separatie pe hexacrome plate CMYKOG (Cyan, Yellow, Magenta, blaK,
Orange, Green) dar nu este prea folosit.
2. Cum se face separatia ?
Se porneste de la un document intr-un program oarecare. Sa presupunem ca este vorba de FreeHand. In
Corel, Quark, Illustrator, trebuie sa tii cont de aceleasi principii. Documentul presupunem ca este plin cu tot ce
trebuie pentru a avea o lucrare complexa.
Cateva reguli trebuie sa le subliniem inainte de a incepe treaba. Vopselele speciale au uneori
caracteristici tehnice diferite de vopselele de proces (densitate, vascozitate). Asta face ca un gradient de la 0 la
100 de culoare sa arate bizar si neintuitiv in functie de caracteristicile vopselei. De aceea e bine sa se evite pe

cat posibil suprapunerea de culori speciale, sau culori speciale si culori de proces. Asta pentru ca exista riscul
sa nu se obtina culoare pe care intuitiv ne-o dorim, ci o ciorba maronie si ciudata.
2.1. Overprintul
Overprintul consta in suprapunerea a doua plane de culoare. In proramele de grafica, obiectele pot fi
asezate unele peste altele. Obiectele care sunt deasupra, acopera obiectele care sunt sub ele. Atunci cand avem
de exemplu un dreptunghi galben peste care punem un cerc magenta, pe separatie se va obtine un dreptunghi
cu gaura alba pe planul de galben si un cerc pe planul de magenta. Daca in schimb vom pune cercul magenta
overprint, pe separatie dreptunghiul va ramane intreg, pentru ca cercul nu mai sparge in obiectele de sub el. Pe
planul de magenta, se obtine tot un cerc. Este evident ca e o diferenta intre produsul final cu si fara overprint
din cazul ilustrat mai sus. In primul caz se tipareste un dreptunghi galben in care se afla un cerc magenta. In
cazul 2 se tipareste un dreptunghi galben in care se afla un cerc rosu. Asta pentru ca amestecand galbenul cu
magenta se obtine rosu.
2.2. Traping.
Exemplul cu dreptunghiul galben pe care punem un cerc magenta. In tipografie, datorita
imperfectiunilor, exista deplasari intre planele de culoare. In exemplul de mai sus, in cazul in care aceste
deplasari apar, tiparirea ar avea urmatorul rezultat:
- un dreptunghi galben se gasesc niste figuri geometrice. Nu doar cercul pe care il dorim. vor mai exista
doua mici semiluni. Una de culoare rosie, una de culoare alba. Rosul apare deoarece pe o parte deplasarea
duce la amestecarea vopselei galbene cu cea magenta, iar pe partea opusa ramane alb, culoarea hartiei.
Pentru a compensa acest defect se recurge la un truc de prepress. Obiectului care este deasupra i se da un
outline de o anumita grosime (care nu e standardizata ci variaza in functie de conditiile de tiparire). Culoarea
acestui outline este de preferat culoarea celui mai deschis obiect la culoare (dintre cele doua) Acest outline se
da overprint.
- Trappingul se poate face si automat in rip. In FreeHand exista un instrument de trapping care
intepeneste calculatorul cand sunt obiecte complicate. In quark se pot face setari pentru fiecare culoare despre
cum sa se comporte atunci cand se pune problema de trapping. In corel merge la print.
3. Print.
Acum urmeaza finalul. Se selecteaza o imprimanta post script. E de preferant ca de la ouput options (sau
ceva asemanator) sa se aleaga print to file si sa se faca un ps. Care ps sa poata fi distilat si vazut in adobe
acrobat daca s-a facut separatia cum se dorea.
Cand se tipareste doar CMYK nu e asa de greu. Trebuie respectata o regula simpla: Culoarea Y se pune
la 90 de grade, deoarece are cel mai mic contrast. Celelalte culori vor avea 30 de grade intre ele. Se pune
culoarea care e cea mai incarcata la 45 de grade. In general se pune negrul, pentru ca are cel mai mare
contrast, dar daca pe placa de negru nu e foarte multa informatie, e de preferat sa se foloseasca 45 pentru
Cyan sau Magenta.
Cand sunt si speciale, daca ele nu se suprapun, se alege un unghi cat mai aproape de 45 de grade daca
sunt vopsele de contrast puternic. Aspectul asta este important numai daca se suprapun procente de speciala cu
alte vopsele. Ideal este sa fie o distanta cat de cat apropiata de 30 de grade intre vopselele care se suprapun.
Daca se suprapune fonta plina, unghiul isi pierde semnificatia.
3.1. Tiparirea unei versiuni de proba- Exemplu practic Page Maker
O versiune de proba a unui document color include toate elementele de pe pagina, indiferent de culoare.
Elementele de o alta culoare decat negrul sunt tiparite in tonuri de gri. Etapele tipariri :
- Alegeti comanda File Print
- Introduceti domeniul de pagini (Ranges, All)
- Alegeti optiune compusa (Composite)
- Alegeti optiunea Color/Tonuri de gri (Color/Grayscale)
- Executati clic pe butonul tiparire (Print)

3.2. Tiparirea separatiilor prin pete de culoare - Exemplu practic Page Maker
In cazul separatiilor prin pete de culoare (spot color separation) va fi tiparita cate o pagina pentru fiecare
culoare folosita in publicatie. Un document ce contine 3 culori solide diferite si obiecte negre va fi tiparit pe 4
foi. Etapele tipariri :
- Alegeti comanda File Print
- Introduceti domeniul de pagini (Ranges, All)
- Executati clic pe butonul culoare (Color)
- Alegeti optiunea de separatii (Separation)
- Executati clic pe culoare ce urmeaza a fi tiparita
- Selectati optiunea Print this ink pentru a tipari culoare selectata
- Executati clic pe butonul tiparire (Print)
3.3. Tiparirea separatiilor prin culori primare - Exemplu practic Page Maker
In cazul separatiilor prin culori primare (processcolor separation) va fi tiparita cate o pagina pentru
fiecare culoare primara (CYMK). Fiecare foaie tiparita in culoarea primara va contine nuante care, combinate
in procesul de tiparire, vor reproduce culoare aplicata obiectului. Un document ce contine 3 culori solide
diferite si obiecte negre va fi tiparit pe 4 foi. Etapele tipariri :
- Alegeti comanda File Print
- Introduceti domeniul de pagini (Ranges, All)
- Executati clic pe butonul culoare (Color)
- Alegeti optiunea de separatii (Separation)
- Executati clic pe culoare primara ce urmeaza a fi tiparita
- Selectati optiunea Print this ink pentru a tipari culoare selectata
- Executati clic pe butonul tiparire (Print)
4. Diverse
Corelul este cel mai complex program din punctul de vedere al pregatirii pt separatie. Are un Imposer
automat, pot fi salvate setari standard. se poate da direct overprint la un anumit plan de culoare sau doar pe
obiecte sau doar pe text, trapingul se seteaza cu o bifa si valoare care la tipografia offset se pune de regula
intre 0,35 si 0.5 pt in funtie de masina de imprimat (asta se discuta cu mashinistu sau cu ingineru)
Exista grupuri care discuta despre teoria culorii.
http://groups.yahoo.com/group/colortheory/
http://www.byte.ro/byte96-10/express.html
http://www.visualart.ro/forum/archive/index.php/t-335.html
http://badorgood.com/detailq.php?id=131
http://forum.computergames.ro/8-software/166504-quarkxpress-6-separatii-de-culoare.html