"Atentie, vine bebe!

Rasfatat, manipulator, mamos, dependent, lenes,

dezmierdat, alintat, rau, marait, razgaiat, capricios."
PARTEA I
Stiti sesiunile foto acelea superbe cu proaspetii parinti si bebelusul? Parinti
care zambesc cu bebelusul in brate, sarutandu-l cu tandrete si gingasie pe
frunte, sau pe manute si bebelusul doarme linistit in bratele lor calde ?
Sedintele foto la care curg aprecierile, cat este de ingeras, de cuminte
bebelusul, cat de fericiti si binecuvantati sunt parintii ca au un asemenea
copilas.
Ei bine, de fapt, nu, vor afla parintii daca inca nu au aflat sau daca nu cred
deja si ei asta, bebelusul lor este un rasfatat, un manipulator, un mamos, un
dependent si-un alintat. Toata lumea incepand de la cei din familia apropiata,
rude mai indepartate, pana la vecini, prieteni, colegi, asistentele in
maternitate, alte cadre medicale, cunostinte care n-au copii si inclusiv
oameni pe strada, stiu sa-ti spuna exact cum este un bebelus si se pricep in a
ne sfatui in cresterea copiilor nostri. Ce reiese de aici este complet ilogic si
suna cam asa :
"Ce dragut e! Aveti o minune de copil! "
" Aveti grija, copilul e un manipulator! Nu lasati dupa cum vrea el! "
(Minunile si manipularea nu merg nicicum mana in mana. Inconsecventa
logica)
" E adorabil! Un ingeras ! "
"Sa nu-l tineti prea mult in brate, ca se rasfata si se alinta, se invata prost ! "
(Trecand peste faptul ca un bebelus nu este un inger - dar intelegem la ce fac
referire aprecierile sa nu care cumva sa tii in brate...un inger.
Inconsecventa logica)

"Ce cuminte e ! Sa va bucurati de el!

"Copilul e obraznic, e un dezmierdat, numai cum vrea el face !"
(Obraznic si cuminte. Inconsecventa logica)

Stim, vestea venirii unui bebelus intr-o familie in general produce mare
bucurie. Toata perioada sarcinii bebelusul este monitorizat cu atentie, mama
ii vobeste, il mangaie de multe ori, mangaind burtica. Se fac pregatiri pentru
sosirea lui, toate eforturile se concentreaza sa-i asigure tot ce e mai bun pe
lumea asta. Cu alte cuvinte, este un bebelus iubit, i se transmite ca oamenii
dragi din afara, au si vor avea grija de el. Dupa nastere, brusc, se intampla
ceva. Dintr-o data, acel bebelus dragalas, scump, ocrotit si securizat, devine
intrusul, inamicul familiei, care trebuie pus la respect, limitat.
Daca este sa facem o simpla statistica a celor mai frecvente sfaturi despre
cresterea bebelusilor, in proportie covarsitoare, le veti regasi pe cele de mai
sus si altele precum :

1. "Bebelusul e un rasfatat!"
2. "Bebelusul e un alintat! "
3. "Atata pupat si mangaiat - dati-i pace copilului! Prea multa afectiune
strica! "
4. "Vedeti ca nu mai scapati de el, daca il tineti atata in brate. Ii dati sa
manance si apoi, gata! Ce mai cauta in brate la varsta asta ?? (de 7 zile, 2
sapt, 1 luna, 2 luni, 3 luni, 4 luni, X luni - fiecare binevoitor decide pentru voi
care zi/sapt/luna e limita pentru tinut in brate bebelusul vostru)...
5. " L-ati invatat prost daca sta toata ziua in brate, trebuie sa-l dezvatati!"
6. "Dati-i biberon sa manance, si suzeta daca plange, mai scapati de el
cateva ore! Altfel numai depedendent de voi va fi! Cu suzeta nici nu tii ca ai
copil in casa! " ( unii nu ne spun direct aa, insa exact la asta se gndesc.
Asta-i alta inconsecventa logic. Ai un copil dar sa faci sa n-ai copil).
7. "Lasati-l sa planga in patutul lui, trebuie sa faca plamani si sa-si dezvolte
corzile vocale! Nu va lasati manipulati, va ceda intr-un final! Inchideti usa la
camera si lasati-l sa planga. "
8. "Lasati-l sa planga si in carucior, nu-i strica! "
9. "Mai lasati-l si sa planga! Mancat e, odihnit e, schimbat e, inseamna ca nu-i
trebuie nimic, va manipuleaza doar! "
10. "E un obicei prost sa adoarma la san, trebuie sa-l dezveti! "
11. "Sa doarma alaturi de mama si de tata ?! Vai, dar cum, stricati copilul,
neaparat sa-l culcati in camera lui, in patutul lui! Trebuie sa invete sa fie
independent de mic! "

12. "Copilul vrea sa fie seful! E un atac asupra autoritatii voastre. Aratati-i ca
nu merge asa, voi sunteti sefii, trebuie alaptat la program, somn la program,
joaca la program. Pai da' cum ?! "
Si lista poate continua, e nesfarsita, nesfarsita. Unele sunt imbracate in
forme si argumente subtile. Aproape ca daca e sa extragem consecintele
logice din aceste afirmatii, rezulta ca : bebelusul e dusmanul caminului
vostru, nu va vrea binele, va va strica somnul cand va e lumea mai draga, nu
va mai puteti trai viata ca inainte, musai trebuie sa-l biruiti!
Regasiti sfaturile ? Si voi le-ati primit ? Poate ca si noi le-am dat, asa cum neau fost transmise ca o mostenire pretioasa, din generatie in generatie, insa
ceva in noi s-a schimbat. Si vrem acum sa spunem altceva.
E adevarat ca este plin de carti sau articole in mediul online despre cum sa
ne crestem bebelusii. E adevarat ca toata lumea e versata in acest subiect.
Ingaduiti-ne sa spunem si noi ceva, chiar daca considerati ca nu facem decat
sa crestem un index al articolelor scrise pe tema asta. Nu ne consideram
experti, nu atacam pe nimeni, speram sa intelegeti asta. Nu afirmam ca e
vorba de absolut fiecare caz particular, ci vrem sa creionam o imagine
generala, a societatii in care traim azi, si a amprentelor ei asupra modelarii
conceptelor de crestere a bebelusilor pentru viitorii sau proaspetii parinti.
I. rasfatul, alintatul, razgaiatul, manipulatul si contactul fizic cu bebelusul,
mangaiatul, tinutul in brate.
" Bebelusul e un rasfatat!" "Bebelusul e un alintat" , "L-ati invatat prost
daca sta toata ziua in brate, trebuie sa-l dezvatati" spun multi.
Noi spunem :
"Bebelusul are nevoie de dragoste neconditionata, de dragoste deplina.
E un bebelus sanatos daca cheama bratele mamei si ale tatalui."
1. Ce inseamna a rasfata ? Haideti sa ne definim termenii mai intai, pentru
ca dupa cum bine stim, cuvantul are mai multe sensuri. Iar sensul este dat
de context.
Conform dex-ului, RSF, rsf, vb. I. Inseamna :
a) Tranz. A nconjura pe cineva cu dragoste, cu tandree exagerat; a alinta; a
rzgia. Refl. A se purta ca un copil alintat, dezmierdat exagerat; a face
fasoane, mofturi; a se rzgia. b). Tranz. i refl. A (se) nveseli, a (se) desfta,
a (se) delecta. c). Refl. A ocupa un spaiu mare, a se ntinde. Rs- + fa.
Incepem cu primul sens. Daca este sa luam primul sens inseamna ca e
inconjura pe cineva cu dragoste, cu tandrete exagerata, a alinta, a razgaia.

Prima dilema pe care o ridica aplicarea acestei definitii asupra unui bebelus :
Cat de exagerat este exagerat ? Cine stabileste limita de exagerare si pe
baza a ce ?
A doua dilema : In relatiile de familie, pentru ca despre familie vorbim, o
familie in care sotul si sotia se iubesc, si care are un bebelus ca rod al
dragostei dintre cei doi, s-a pus problema vreodata de prea multa tandrete,
prea multa dragoste?
"Draga, ma iubesti prea mult. Iubeste-ma mai putin, exagerezi!"
sau
"Dragul meu, esti prea tandru, lasa-ma in pace cu tandretile. "
sau
"Asta-i doza maxima de iubire pe ziua de azi. Ce trece de X imbratisari, de Y
sarutari e prea mult deja, ne stricam cu totul. Ce-i cu toanele astea?! "
sau cum suna un sfat de la vecina :
Vad ca voi doi va iubiti mult. Nu-i prea bine, luati-o mai moale, dauneaza
grav sanatatii!
sau de la un necunoscut pe strada, daca va vede tinandu-va de mana sau
imbratisati :
Domnule, iti iubesti prea mult sotia. Va fi o rasfatata si o dezmierdata.
Trebuie sa o dezveti!
Realitatea este ca ne oferim unii altora prea putin, nu exista exagerare in
relatiile de dragoste neconditionata. Familia este sau ar trebui sa fie mediul
cladit pe dragoste neconditionata, noi despre asta vorbim. Iar familiile lipsite
de manifestari ale dragostei si tandretei, nu infloresc, se darama. Cand
ajungem sa gandim ca sotul/sotia are toane atunci cand ne iubeste cu toata
fiinta si vrea sa ne si arate asta, avem o problema serioasa.
Bebelusul face parte din familie. El nu e cu nimic mai prejos decat o fiinta
umana, la fel de fiinta umana ca si noi. Si ca si noi, are aceleasi nevoi
fundamentale. Lucrul acesta este absolut esential de inteles. Pentru ca de aici
porneste totul. Odata ce intelegem asta, intreaga paradigma si perceptie
asupra fiintei bebelusului se schimba.
Nevoile fundamentale, de baza ale unui fiinte umane sunt :
nevoia de hrana,
nevoie de odihna/somn,

nevoia de igiena,
nevoia de dragoste,
nevoia de alin,
nevoia de confort,
nevoia de siguranta.

Daca bebelusul este o fiinta umana ca si noi, rezulta prin deductie logica ca
are aceleasi nevoi ca si noi. Aceste nevoi sunt intrinseci, biologice, legitime, o
fiinta umana e considerata dpdv medical, dpdv neuropsihologic sanatoasa
daca le are pe toate sadite in ea.
Ce ne invata societatea in care traim este sa oferim hrana, somn, igiena, insa
sa ignoram sau sa satisfacem cu limite, la program, celelalte nevoi, de
dragoste, de alin, confort si siguranta.
In ce fel ne invata sa ignoram aceste nevoi?
2. Societatea si efectele ei
1. Distorsionandu-le si redefinindu-le ca obiceiuri proaste, de nedorit,
facandu-ne sa ne simtim ca un esec cand nu reusim sa aplicam retete
faimoase pentru a nu tine bebelusul la san cand cere si cat cere el, pentru a
nu il tine in brate toata ziua, pentru a nu-l pune langa noi la somn, etc. Si
facandu-ne sa ne simtim parinti de succes cand am reusit sa il facem in
sfarsit, pe bebelusul - dusmanul nostru - independent, daca mananca singur
din biberon, daca doarme singur, daca pur si simplu are prea putina nevoie
de noi.
Inca din maternitati, bebelusii sunt separati de mamele lor, si nu stau lipiti de
pieptul lor, in bratele lor, la san, procesul de detasare e incurajat si de
intregul sistem medical de la noi. Cumva, daca il tinem pe bebelus in brate,
am creat un dezastru. Ni se da senzatia ca bebelusul va fi vesnic lipit de noi,
o viata intreaga, sau hai, pana la facultate, va sta numai in bratele noastre. In
realitate el are nevoie sa fie in brate cateva luni din totalul zecilor de ani de
viata. Cateva luni pana incepe sa se tarasca in patru labe, pana incepe sa
faca primii pasi, pana incepe sa exploreze lumea. A primit siguranta ca are pe
cine se baza si stie ca se poate oricand intoarce in brate, asa ca va fi pregatit
sa fie cu adevarat independent.
2. Crend un om de paie, o problema falsa si anume aceea ca daca suntem
lng bebe sa-i ndeplinim aceste nevoi legitime asta nseamn ca ignoram
nevoile celorlali membri ai familiei sau ale noastre.

Noi nu afirmam ca odat ce a venit un bebelu intr-o familie, nu mai exista

nimeni altcineva dect bebelusul. Noi spunem ca exista SI bebeluul si ca de
acum va trebui sa ne folosim mintea in mod intelept si creativ sa gsim soluii
si echilibru in aa fel nct bebeluul sa nu sufere, sa nu fie ignorat in
detrimentul confortului nostru. Noi adultii , daca tot suntem aduli, putem da
dovada de maturitate, putem manifesta mai multa nelegere si rabdare ,
pentru sntatea unei fiine aa micute cum e un bebelu nu este benefic sa
fie lsat sa plng cnd are nevoie de hrana, sau de somn, sau de dragoste.
In aceasta consta adevarata maturitate , nu in a gndi despre bebelu - " eti
un inconvenient, sa vad ce fac cu tine ca nu pot sta toat ziua dup fundul
tau " .
3. Redefinind conceptul de independenta.
Pentru societate, defintia unui bebelu independent nseamn sa nvee cat
de repede sa se hrneasc simgur, sa adoarm si sa doarm singur, sa stea
singur sa se uite la perei sau la caruseluri, cu cat e mai fara noi cu att e mai
independent. Pemtru asta trebuie dezvatat , caci nu se tie cum se face, dar
se pare ca toi bebeluii vin pe lume defecti. Au problema asta ca vor in
brate, ca vor sa stea lipiti de snul mamei , nu le place singuri, etc. Si
procesul trebuie sa nceap de cum ajungem cu ei de la maternitate.
Cum ? Prin traininguri.
Cum ? Facandu-i dependeni de altceva, de obiecte neinsufletite , biberoane,
suzete, plusuri si paturici de confort si tot felul de alte gadgeturi. Sa mai
reformulam odat. Independenta unei bebelu fata de mama lui, o fiinta
umana fata de fiin umana cea mai drag se obine prin creare de
dependente fata de lucruri artificiale. Logic, nu? Nu. S-a rezolvat in realitate
"problema" dependentei unui bebelu de noi daca in fapt folosim dependenta
dar o orientam spre altceva, ii stricam direcia fireasca ? Altfel, rezulta de aici
ca dependenta unui bebelu e buna atata timp cat nu are de-a face cu noi,
fiinele de lng el. Cnd am ajuns sa credem ca o fiin sociala are o
problem atunci cand cauta prezenta si pastrarea legaturii cu alte fiinte
spciale, problema pe care trebuie sa o rezolvam, ceva e fundamental greit in
gndirea noastr.
Nu, aceasta nu e independenta. Aceasta e fortare a instinctului de
supravietuire. Un bebelu va vrea sa triasc, ca urmare va lupta cu condiiile
grele impuse de prini. Aparent va reusi , insa multi bebelusi vor rmne cu
sechele.
Adevrata independenta se ctiga in mod natural, firesc, de catre copil,
cnd el e pregtit.
Cu cat e mai dependent acum si ii este neleas si mplinita aceasta nevoie,

cu att va fi mai independent in viitor. Adevrata independent nseamn ca

atunci cnd foamea de braele noastre e satisfacuta, cnd e lsat sa suga la
san pentru alin si de drag, cnd ne aude respiraia noaptea si ne simte
caldura si btile inimii, nu ii mai trebuie niciun biberon, suzeta, animale sau
paturi de confort.
Ne temem ca va rmne legat de fusta mamei, ca va fi un mamos. Va
rmne agat de fusta mamei exact atunci cnd ii sunt forate mecanismele
naturale de dependenta de mama lui spre aceasta independenta falsa. De
aceea copilul rmne agatat, pentru ca nevoile lui nu au fost indeplinite la
timpul lor. E sntoas dependenta, trebuie sa invatam sa o iubim. Sa fim
langa bebelus cu toata fiinta, cu amandoua bratele, si nu o sa mai fie nicio
"fusta mamei" la 20 de ani. Sau altfel o sa cretem copii reci fata de noi care
nu vor ti cum sa spun: Mama, te iubesc ! caci noi prea puin le-am artat
sau spus de teama rsfului.
Vrem sa vedem roadele acestei abordari de crestere ? E suficient sa privim la
generatia noastra. Marea majoritate dintre noi avem dificultati in a ne declara
sau manifesta fata de mamele sau tatii nostri prin imbratisari si sarutari reale
(nu cele de complezenta), sa le spunem ca-i iubim mult si sa le aratam si
practic asta. Multi inca sunt agatati de fusta mamei, mama este cea care ia
deciziile in familia noua, cum spune ea asa se face, inclusiv in cresterea
bebelusului.
E sntoas dependenta bebelusului si pentru noi pentru ca ne reaprinde
instinctul matern, inhibat si ingropat de atatea indicaii reci. Si asta-i din nou
un alt lucru ce-l face societatea pentru noi, nu mai simim nimic fata de
bebeluii nostri. Ne distrage atenia societatea cu programe de slbit imediat
dup nastere, cum sa ne rentoarcem cat de repede la viaa sociala de
dinainte, etc. Si este timp pentru toate daca nelegem ca din viata noastr
sociala face parte acum si bebeluul.
Sa ne nelegem, a crete un bebelu nu e uor. Dar ce in viaa asta e uor ?
Vom trece mult mai bine, mai calmi, mai impliniti peste provocrile cresterii
lui daca nelegem cum e creata fiin uman si nevoile ei.
Poate este necesar sa precizam ca nu discutam aici despre un copil pe care
noi am vrea s-l inem in brae dar el nu vrea. Discutm despre un bebelu
care isi manifesta aceasta nevoie in mod evident si noi refuzam sa i-o
indeplinim sau il tinem in brate un timp limitat sau ii oferim altceva in
schimbul nostru. Cum se manifesta : plange daca e pus/lasat in patut si se
linitete cnd e luat in brae din ptu, nu doarme in patut ci doarme linitit
in brae, la san, pe pieptul mamei, in timpul zilei se simte bine dac e in
contact fizic permanent cu mama, in timp ce-i desfoar ea activitile si
plnge daca e lsat singur in camera in timp ce mama ncearc sa se ocupe

de treburi.
Mai mult decat atat, studiile si cercetarile antropologice, neurologice,
psihologice, tot de tine de cresterea si dezvoltarea in ansamblu a unui
bebelus confirma beneficiile purtarii mult in brate, in strans contact fizic cu
pielea noastra. Care sunt aceste beneficii ?
3. Efectele nu-brate/brate asupra dezvoltarii bebelusului si asupra
mamei/tatalui
1. Asupra bebelusului
a) Nivel al neuropeptidelor esentiale pentru dezvoltare emotionala si sociala
Intr-un studiu publicat in 2005 in Proceedings of the National Academy of
Sciencies, cercetatorii condusii de Alison Wismer Fries de la Departamentul
de Psihologie al Universitatii Wisconsin - Medison, au descoperit ca bebelusii
care nu sunt tinuti in brate conform nevoilor lor si care au experimentat
deprivarea timpurie de contactul uman, au niveluri diferite de neuropeptide
(oxitocina si vasopresina, implicate in dezvoltarea legaturilor emotionale si
sociale ale unei fiinte umane)1.
b) Nivelul stresului
Dr. Ann Bigelow2, profesor si cercetator in Psihologia Dezvoltarii la
Universitatea St. Francis Xavier explica intr-un interviu 3 ca bebelusii care sunt
tinuti in brate, in contact-piele-pe-piele au nivel al cortizolului (hormonul
stresului) mult mai scazut.
c) Plansul, calitatea somnului si dezvoltarea neuronala
Tot dr. Ann Bigelow arata ca bebelusii tinuti in brate plang mai putin, dorm
mai mult, se odihnesc mai bine in brate decat daca sunt pusi in patuturile lor,
separati. Acestea la randul lor duc la o dezvoltare neuronala mai buna.
d) Termoreglare
Alte studii au aratat ca temperatura pieptului mamei care tocmai a nascut
este cu 1-2 grade mai mare ca in restul corpului, creand o suprafata naturala
de caldura pentru bebelusul ei. Mamele cu bebelusii pe pieptul lor, au
capacitatea de a se termoregla daca temperatura bebelusului scade, a

1http://www.pnas.org/content/102/47/17237.full
2 http://people.stfx.ca/abigelow/dvds-mother-infant-skin-to-skin-contact.htm
3http://www.scientificamerican.com/article/infant-touch/

mamei creste si invers4 .

e) Dezvoltare mai buna a sistemului digestiv
Tinerea bebelusilor in brate reduce somatostatina 5, ceea ce permite o mai
buna absorbtie a nutrientilor si o mai buna functionalitate a sistemului
digestiv, reducand problemele gastro-intestinale. Trupurile bebelusilor in
bratele mamei/tatalui, conserva grasimile bune (asa numita grasime sau
celule grase maro), ajutand la mentinerea greutatii si la pastrarea
temperaturii calde a corpului. Ca urmare, corpul copilului nu trebuie sa arda
din propria magazie de grasimi pentru a ramane cald, rezultand implicit o
crestere in greutate mai buna.
f) Dezvoltarea sistemului imunitar
Tinerea bebelusilor in brate conduce la o mai buna dezvoltare a sistemului
imunitar, prin colonizarea cu bacteriile bune de pe pielea mamei 6. Mama
transmite anticorpi pe 2 cai : prin alaptare si prin pielea ei. Un bebelus care
sta in contact piele-pe-piele cu mama lui are grad de hidratare ridicat, mama
protejandu-l de atacurile agentilor patogeni asupra pielii sale delicate.
g) Dezvoltare fizica, intelectuala, emotionala
Dr. James Prescott, neuropsiholog scrie despre aceasta nevoie si in ce masura
implinirea ei contribuie la dezvoltarea sanatoasa a bebelusului, cu referire la
purtarea acestuia intr-un sistem ergonomic 7.
Stimularea vestibular- cerebeloasa (care se intampla atunci cand ne tinem
bebelusii intr-un sling sau ii purtam in brate) este este cel mai important
sistem senzorial pentru dezvoltarea "ncrederii de baz" n legtura afectiv
dintre mam i copil. Acesta stabilete bazele biologice i psihologice pentru
toate celelalte relaii umane. [] Purtarea bebelusilor este esenial pentru
dezvoltarea ncrederii, empatiei, compasiunii i contiinei.
Purtarea
bebelusului, pstrnd copilul n contact uman constant, i alptarea la cerere
sunt designul biologic pentru dezvoltarea uman fizic, intelectual i
emoional optim. Cercetarile confirma ca purtarea bebelusilor dezvolt
4 http://icea.org/sites/default/files/Skin%20to%20Skin%20Contact%20PP5

FINAL.pdf
5 Tornhage CJ, Serenius F, Uvnas-Moberg K, Lindberg T. Plasma somatostatin
and cholecystokinin levels in preterm infants during kangaroo care with and
without nasogastric tube-feeding. J Pediatr Endocrinol Metab 1998
September;11(5):645-51.
6 http://www.nbci.ca/index.php?option=com_content&id=82:the-importanceof-skin-to-skin-contact-&Itemid=17
7http://www.naturalchild.org/guest/pam_leo.html

inteligena lor i capacitatea lor de ncredere, afeciune, intimitate, i

dragoste i fericire .
(n.r prin sling este definit orice sistem ergonomic, care reproduce pozitia
anatomica, de purtare a bebelulusui: wrap, sling cu inele, etc)

h) Cea mai mare dovada ca nevoia de brate, de atingere, de a fi constant

aproape de noi este vitala pentru dezvoltarea sanatoasa a unui bebelus e sa
aruncam o privire in orfelinate sau centre de plasament. Bebelusii primesc
hrana, primesc ingrijiri le sunt schimbate scutecele, sunt pusi la somn, DAR
sunt lipsiti de brate, de mangaieri, de alin. Unii cresc, dar cu carente, nu se
dezvolta dpdv neurologic, nu se dezvolta emotional, nu se dezvolta pe multe
dimensiuni. II vedem pe multi cu retarduri neuronale, motorii, psiho-afective
(se leagana singuri) intarzieri de vorbire, inadaptabili social. E multa munca
pentru repararea lor interna. Iar unii, mor. Atat de fundamentala e nevoia
asta. Si de normala.

Dr. Chales Nelson de la Harvard Medical School, neuroscientist, afirma

deprivarea este dezastruoasa pentru creier 8 . In proiectul Bucharest Early
Intervention Project, efectuat pe copiii institutionalizati din Romania, s-a
demonstrat ca deprivarea timpurie de implinire a nevoilor cu care se naste un
bebelus, a dus la intarzieri in dezvoltarea motorie. Dr. Nim Tottenham,
profesor asociat de psihologie de la Univ din California, Los Angeles, spune
parintii joaca un rol pivotal pentru dezvoltarea neuronala a bebelusului lor. 9

Nu e normal ca un bebe sa nu vrea deloc in brate. Nu e normal sa fie strain la

stimuli precum zambetul, vocea noastra, sa fie lipsit de orice interes de
interactiune fizica cu noi. Daca se intampla vreuna din astea, atunci ne
ingrijoram, mergem la medic cu el.
La fel cum nu e normal sa nu vrem sa-l luam in brate atunci cand cere asta
sau sa-i limitam nevoia de brate, la program. Ar tb sa mergem si noi la medic,
sa fim investigai.
Nu exista in brate prea mult. Prea putin, da.
8 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24161221; http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23627960
9 https://www.psych.ucla.edu/faculty/page/nimtottenham, Gee, D.G.,

Humphreys, K.L., Flannery, J., Goff, B., Telzer, E.H., Shapiro, M.,
Hare, T.A., Bookheimer, S.Y., Tottenham, N. (in press). A
Developmental Shift from Positive to Negative Connectivity in
Human Amygdala-Prefrontal Circuitry. Journal of Neuroscience.

Cand ii luam in brate, contribuim la sanatatea lor.

Cand plang ca vor in brate si nu-i luam, le va afecta dezvoltarea lor.
Pare exagerare, dar nu e. Consecintele pot aparea mult mai tarziu.
2. Pentru mama
a) Nivelul de stres si starea psihica generala a mamei
Tinerea bebelusului in brate/pe piept, in contact piele-pe-piele ajuta la
reducerea nivelul de stres al mamelor inca imediat dupa nastere 10. Mamele
care-si tin bebelusii in brate sunt mult mai afective si sensibile la semnalele
bebelusilor, prin activarea reflexului oxitocinic, hormonul fericirii. Bebelusii
sunt capabili sa-si recunoasca mamele mai repede si sa raspunda si ei
semnalelor lor. Cu alte cuvinte, contactul uman este benefic atat pentru
mama cat si pentru bebelus. Acelasi lucru se aplica si pentru tata.
b) Simptome de depresie
Tinerea bebelusului in brate duce la risc scazut de depresie. Un alt studiu
foarte interesant publicat in Elsevier in 2008 11, arata ca exista o legatura intre
modalitatea de tinere a bebelusului in brate, tipul de hranire a bebelusului si
simptomele de depresie ale mamei, in contextul in care fiintele umane au in
general o preferinta pentru partea stanga, atunci cand iau un bebelus in
brate. Mamele care-si tin bebelusii pe bratul drept in timp ce-si hranesc
bebelusii cu biberonul au simptome de depresie mai ridicate, in timp ce
mamele care alapteaza, avand bebelusul atasat la sanul drept, au risc de
depresie scazut.
c) Producerea laptelui
Mamele care-si tin in brate bebelusii secreta cantitate de prolactina si
oxitocina mai ridicat si au sanse de succes mult mai mari de a alapta exclusiv
primele 6 luni12. Cele care experimenteaza dificultati in alaptare, lactatie
insuficienta sunt incurajate sa aplice imediat contactul piele-pe-piele, cu
imbunatatiri vizibile si aproape imediate13.
d) Timpul de recuperare
10 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24041731
11 http://centrepsycle-amu.fr/wp-

content/uploads/2014/01/Donnot_etal_IBD_08.pdf
12 Hurst, N., Valentine, C., Renfro, L., et al. Skin-to-skin holding in the
neonatal intensive care unit influences maternal milk volume. J Perinatol 1997
May-Jun; 17(3):213-7.
13 http://www.internationalbreastfeedingjournal.com/content/8/1/1

Mamele care-si tin in brate bebelusii se recupereza post-partum mult mai

repede decat cele care-si tin bebelusii separat sau limitat de ele. Tinerea
bebelusilor in contact cu mama, reduce tensiunea arteriala, sangerarile postpartum, durerile14.
Am mai scris si noi pe tema aceasta si in articolele astea 15, 16 si mai sunt si
alte articole in limba romana.
In rezumat nu este o exagerare, sa ne tinem bebelusii in brate atat timp cat
au nevoie. Nu exista dragoste exagerata, alintare in sens negativ la bebelus.
Nu este un moft, un fason al bebelusului, nu cere dezmierdari peste limita.
Este o nevoie, absolut fiziologica, normala.
Avem nevoie sa ne eliberam de preconceptia ca un bebe e un robot care vine
cu un set vid de instructiuni pe care noi tb sa-l programam. Nu e asa. E o
fiinta umana, gata functionabila. Are nevoile toate stabilite, nevoi sanatoase,
a caror tinta e sa fie indeplinite ca sa creasca pruncul armonios si sa se
dezvolte optim. Asa cum nevoia de hrana e acolo, nevoia de odihna e acolo,
nevoia de dragoste, nevoia de a fi in siguranta, nevoia de alin e acolo. Nevoia
de a fi in brate. Asa se explica de ce nu exista " il inveti in brate", "l-ai invatat
in brate, acum tb sa-l dezveti". Nu avem ce sa-l invatam, ca si cum ar fi ceva
nou si mai ales rau si periculos pentru el. Bebe stie deja. exista tesut in fiiinta
sa. In brate, functioneaza cel mai bine.

Al doilea sens - Tranz. i refl. A (se) nveseli, a (se) desfta, a (se) delecta
Definitia aceasta, da, se aplica bebelusilor. A se vedea beneficiile de mai sus.
Ei se bucura, se desfata si se delecteaza in bratele noastre.
Bebelusul este rasfatat, manipulator, alintat, razgaiat, mofturos?
Nu, noi spunem :
Bebelusul are nevoie de dragoste neconditionata, de dragoste deplina.
E un bebelus sanatos daca cheama bratele mamei si ale tatalui.
Haideti sa iubim sa-i tinem in brate. Sa iubim dependenta.

14 http://www.kangaroomothercare.com/olanders.aspx

15http://alapteaza.wordpress.com/2014/01/11/asteptarile-parintilor-versusnevoile-bebelusului/

16http://alapteaza.wordpress.com/2014/02/01/bebelusul-de-tinichea-alsocietatii/