Politetea si bunul-simt

Posted: 29 noiembrie 2008 in Impresii

1
Ce importanta mai au politetea si bunul-simt ?
Un vechi proverb indian spune Florii

i se cere parfum si omului

politete. Parfumul placut al unei flori impresioneaza pe mai toata lumea, dar
politetea si bunul-simt oare mai pot impresiona ?
Ne petrecem cea mai mare parte din viata in afara casei noastre, in preajma
unor straini fata de care suntem obligati sa adoptam un anumit comportament,
iar un om care se straduieste sa nu deranjeze pe nimeni si sa-i faca pe cei din
jur sa se simta bine in preajma sa, nu poate fi considerat nici ridicol, nici fraier,
ci doar o specie pe cale de disparitie.
Chiar daca bunele maniere au fost inventate la curtile regale, adoptate de
aristocratie si raspandite apoi de burghezie, pe un om manierat il denumim
intotdeauna un adevarat domn, o adevarata doamna, eventual un
gentleman sau o lady. Citind aceste randuri probabil va intrebati ce s-ar mai
putea spune despre politete si bun-simt intr-o lume in care este la moda sa te
faci remarcat utilizand cuvinte nepermise, uneori jignitoare, cand iti faci loc ( la
propriu ) cu coatele, cand te poti impune cu agresivitate denigrandu-i pe ceilalti
si cand rusinea este considerata o inadaptare sau un complex prostesc ?
Traim in colectivitate si cu totii am observat ca sub influenta bunatatii si
amabilitatii se creeaza o atmosfera intotdeauna placuta. La prima vedere
regulile de politete par restrictive, dar fiecare om, indiferent de ierarhia
profesionala sau sociala, trebuie respectat.
Sugerand ideea ca politetea nu mai este atat de importanta ca odinioara, o
vedeta a muzicii internationale a afirmat la un post de televiziune bunele
maniere sunt numai pentru printese, iar eu nu sunt o printesa, sunt un om
obisnuit. Pentru mine au fost suprinzatoare acele cuvinte, pentru ca niciodata
nu am considerat politetea a fi o datorie numai a celor de vita nobila.
Se spune ca atunci cand un discipol cu care se plimba Socrate s-a infuriat ca
un oarecare nu i-a raspuns salutului marelui filosof, acesta i-ar fi raspuns De

ce sa te infurii daca tu constati ca maestrul tau este mai bine educat decat
acel individ indiferent si prost crescut ?
Regele Ludovic al XIV-lea o saluta pe cea mai umila bucatareasa cu aceeasi
curtoazie ca pe oricare nobila domnisoara de la curtea sa.
Aflat pe patul de moarte, Immanuel Kant a acceptat sa primeasca vizita unui
bun prieten care a venit sa-si ia ramas bun. Familia lui Kant a atras atentia
vizitatorului ca va trebui sa se aseze imediat pe un scaun, deoarece daca va
sta in picioare, risca sa-l vada pe filosof ridicandu-se.
De ce credeti ca am prezentat aceste exemple ? Pentru a exemplifica intr-un
fel anume, de ce politetea da frumusete relatiilor intre oameni si de ce poate fi
considerata nu numai o calitate, ci si un rezultat al educatiei asimilate. Un
simplu salut este o forma de manifestare exterioara specific umana. Politicos
este cel care nu ezita sa salute, care face suficient loc celor care trec pe langa
el, care isi ofera cu bunavointa si delicatete ajutorul celor mai in varsta,
copiilor, celor bolnavi si tuturor celor care au nevoie.
Politetea nu inseamna doar o deprindere. Spre exemplificare, va voi relata o
foarte veche povestire.
Richelieu, cardinalul Frantei din anul 1622, cunoscut pentru setea nepotolita
pe care a avut-o pentru putere, cand voia sa se destinda dupa o zi obositoare
facea gimnastica. Intr-o zi, un apropiat colaborator de la curtea sa, intrand in
biroul in care cardinalul lucra, l-a surprins sarind. Cardinalul a fost extrem de
stanjenit ca fusese suprins facand salturi, care distorsionau cu pozitia sa de
ministru-cardinal. Intuind reactia cardinalului, curteanul si-a scos imediat haina
si i-a spus lui Richelieu pun ramasag ca si eu fac salturile acestea la fel de
bine ca si eminenta Voastra !.
Care ar fi morala ? Politetea poate insemna si conduita potrivita impusa de o
situatie penibila, putand fi si grija pe care ar trebui sa o avem ca prin cuvintele
si purtarea noastra, ceilalti oameni sa fie multumiti de noi.
Bunele maniere si bunul-simt nu sunt numai o eticheta pentru societate, ci
si pentru acasa. Cine nu-si trateaza propria familie cu respect, pretentia de a
avea bun-simt este o vorba in vant. Multi au tendinta de a confunda obisnuinta
si rutina de acasa cu lipsa celui mai elementar respect fata de membrii familiei

pe care o au. A pretinde ca esti un rege/regina iar ceilalti niste umili servitori,
care sa-ti aduca papucii de la intrarea in propria casa, care sa-ti serveasca
masa la ore fixe, care sa-ti faca pantofii si sa raspunda la telefon in locul tau,
care sa-ti puna oricand la dispozitie tot ceea ce doresti, avand doar indatoriri si
nici un fel de drept, este deja o utopie !
Socrate a fost casatorit cu imposibila Xantippa, devenita pentru posteritate
simbolul sotiei insuportabile. Intr-o zi, dupa ce a folosit tot felul de injurii
nejustificate la adresa sotului sau, acesta a iesit din casa sa nu o mai auda
vociferand. Cand Xantippa si-a dat seama ca urla singura, s-a razbunat
aruncandu-i in cap o galeata cu apa. Calm, inteleptul Socrate a exclamat
dupa atatea tunete era de asteptat si o ploaie. Nu stiu care sot/ sotie ar
mai putea accepta asa ceva in ziua de azi, dar sunt situatii cand numai cu mult
tact si intelepciune se mai pot dezamorsa tensiuni, salva casnicii si schimba
definitiv anumite comportamente. Bunul-simt nu atrage intotdeauna respect si
recunostinta, iar politetea nu inseamna nicidecum umilinta, nici lingusire, ci o
pura manifestare a celui/ celei care acordand respect celorlalti se respecta in
primul rand pe sine. Tocmai de aceea, este atat de importanta compatibilitatea
celui ales, fiind mai mult decat necesara o atenta analiza si evaluare a celor pe
care se intampla sa ii avem alaturi, indiferent de sentimentele pe care le avem.
Zilele trecute am fost la cumparaturi. Cat de penibil este cand asistam la un
spectacol oferit de un cumparator nemultumit care tipa isteric la vanzatoare
reprosandu-i calitatea marfurilor, incetineala cu care a fost servit sau restul
primit ! Dupa ce am asistat cu tristete la un asemenea spectacol, s-a intamplat
sa am ambele maini ocupate cu cate o plasa, fiind in mare dificultate de a
deschide usa pentru a iesi din respectivul magazin. Am incercat sa o deschid
cu cotul, nu am reusit si cand ma pregateam sa pun jos una dintre plase, un
om simplu de la tara, nu numai ca mi-a deschis usa, dar a si tinut de ea pana
cand am iesit. Gestul sau m-a impresionat profund si mi-a dovedit inca o data
ca oricare ar fi mediul in care traieste, un om cu bun-simt se manifesta ca
atare, iar rangul social nu are prea mare importanta cand e vorba de o
comportare civilizata.

Englezilor le place sa spuna Manners make the man ( manierele il arata pe

om ). Romanii sunt ceva mai directi si prefera expresia Ceea ce tie nu-ti place
altuia nu face.
Analizand cele spuse pana aici, sa reflectam la importanta pe care o acordam
politetei si bunului-simt si sa ascultam indemnul lui Nicolae Steinhardt Daca

nu putem fi buni, sa fim macar politicosi ( Jurnalul fericirii ).

aici puteti gasi sursa acestui articol, precum si multe altele.