Sunteți pe pagina 1din 48

Ghid de

comunicare
în business
Ghid de comunicare în business

Cuprins
04 Secretul comunicării stă în analiză și organizare

06 Cum poți obține rezultate remarcabile comunicând eficient

09 De profesie OM

12 Regulile de aur ale unui comunicat de presă

14 Provocarea comunicării strategice în companiile din România

16 Cum învingem teama de a vorbi în public?

20 Angajații români pe primul loc în lume în ușurința comunicării cu colegii lor

22 Cum afectează productivitatea modul în care comunici

24 Cum să te pregătești pentru un interviu de succes în presă

27 Trei greșeli majore pe care să le eviți în PR

28 Cum puteţi captiva audienţa prin tehnici de neuromarketing

31 Rolul comunicatului de presă, în 2018

34 Ce trebuie să știți despre PR-ul tradițional și PR-ul digital

38 Cum să gestionezi mass-media în timpul unei crize de comunicare

42 Cine are nevoie de abilități de public speaking?

44 De ce ar trebui să depui mai mult efort în pregătirea mesajului care


anunţă că nu ești la birou

46 Greșeli de comunicare pe care să le eviţi cu orice preț

2
The Persuasive Communicator
PRACTIC
USOR DE INTELES
UN ADEVARAT AJUTOR PE TERMEN
LUNG
MULTIPLE ARII DE APLICARE

Invata rapid cum sa comunici


convingator chiar si cu oamenii
mai dificili

Ce este Persuasive Communicator?


• program unic, integrat, raport personal
de feedback, workshop dezvoltare,
aplica�e iPhone/Android de antrenament,
sesine de coaching op�onala
• antreneaza abilitatea de a cas�ga
increderea, a observa si intelege comporta-
mentele si nevoile oame-
nilor
• permite aplicarea imedia- 2,6 milioane de oameni din
ta in profesie si viata person- 78 de tari de pe glob au
ala
ales sa parcurga acest
program Pentru cine este PC?
2.6 mil Pentru ca PC dezvolta abilita�
"de viata" cu aplicare in
business, poarte par�cipa la
78 tari acest program oricine care,
prin natura pozi�ei sau a job
descrip�on-ului, trebuie sa
comunice convingator: Man-
ageri (top si middle), oameni
din HR, Sales, Marke�ng.

Invatarea se face prin studiu


de caz personal cu role play
aplicat pentru fiecare par�ci-
pant si nu prin cazuri teore�ce
sau prestabilite. As�el, PC este
100% auten�c si relevant
pentru fiecare par�cipant.
Abordarea de invatare este
complet integrata pentru
comportamente in prac�ca. Cere-ne detalii la:
viviana.andone@mmmconsul�ng.ro
0728.146.079
Ghid de comunicare în business

Secretul comunicării
stă în analiză și
organizare

Analiză și organizare. Care sunt primele lucruri care vă vin în minte când
auziți aceste cuvinte, cu ce le asociați? Cel mai probabil, v-ați gândit la
științe exacte sau poate la management, nu neapărat la comunicare.

Cu toții am trecut prin situații după care ne-am spus: ”Ah, de ce nu mi-a
venit atunci să zic așa?!”, atunci când gândurile ni s-au așezat, realizând
că am fi putut să spunem ceva mai bine, să fim mult mai elocvenți.
Această ”așezare” a gândurilor se întâmplă, spre regretul nostru, post
factum, atunci când, depășind presiunea momentului, suntem capabili să
analizăm la rece și să ne organizăm mai bine ideile.

De aceea, ne întrebăm dacă putem antrena capacitatea de analiză și


organizare a propriilor gânduri și idei pentru a fi capabili să comunicăm
mai bine în momente-cheie. Putem să ne antrenăm elocvența? Când
spunem despre o persoană că este elocventă ne referim la capacitatea
Lucian Mihai acesteia de a expune idei logic, clar și convingător. În mod firesc,
Trainer & Partner, Interact analizăm buna comunicare prin forma în care ea ni se prezintă, iar
Business Communications pregătirea pentru a fi mai bun comunicator se leagă cel mai des de forma
comunicării. Cursurile, lectura, studiul sunt surse care ne ajută să ne
dezvoltăm capacitatea de a comunica. Dar care este fondul ei, de unde
vine?

Un răspuns clar, științific, bazat pe cercetare și experiență ni-l dă


Keith Spicer, profesor, jurnalist, funcționar public și scriitor canadian
care, în 1986, publica o carte intitulată ”Think on Your Feet”. Conform
dicționarului Cambridge, expresia ”think on your feet” din limba
engleză se poate traduce prin capacitatea de a gândi și reacționa rapid
în comunicare, a avea răspunsurile bune la tine. Folosind tehnici de
jurnalism, comunicare politică, logică și filosofie, Keith Spicer analizează
și sintetizează fondul unei bune comunicări și propune instrumente care
ne pot ajuta în antrenarea elocvenței. Iar cheia stă exact în analizarea și
organizarea rapidă a ideilor în forme care sunt universale, au relevanță și
asigură ceea ce ne dorim poate cel mai mult de la un bun comunicator:
claritate, concizie și impact.

Plecând de la premisa că o comunicare clară este determinată de


o gândire clară, Keith Spicer propune zece structuri care ne permit
vizualizarea și organizarea ideilor în fracțiuni de secundă. Aceste
structuri folosesc trei strategii simple de comunicare:

4
Ghid de comunicare în business

• informativă, pentru a organiza informația logic și succint,

• asertivă, pentru poziționarea convingătoare a argumentelor și

• vizuală, pentru a atrage auditoriul prin intermediu imaginilor și analogiilor.

Stăpânirea acestor instrumente și combinarea lor în multiple variante oferă capacitatea de a stăpâni
”mecanica”, fondul și, implicit, forma comunicării.

Iată un exemplu des întâlnit în business: ”Spune-ne ceva despre tine, pe scurt!”. La o conferință, într-un
colectiv nou sau la o întâlnire de afaceri, când ți se cere asta, de cele mai multe ori, te simți angoasat. Și
ești tentat să emiți o serie de platitudini de tipul ”lucrez în domeniul… de x ani, am absolvit…, sunt din…”,
lucruri care nu spun nimic special, semnificativ despre tine.

Cum să găsești acel echilibru între memorabil și autentic? Ai putea să alegi trei momente ori trei
experiențe relevante pentru tine sau trei roluri neobișnuite jucate în viața ta, cum ar fi: explorator de
cunoaștere, amator de istorie și civilizații sau dependent de informație. Indiferent de conținutul pe care
vrei să îl scoți în evidență, a alege între trei modalități de organizare a informației în funcție de moment,
loc sau context îți conferă rapiditate în organizarea ideilor, capacitate de analiză și un format ușor de
urmărit de către interlocutor.

Acestea sunt doar câteva dintre tehnicile de analiză și organizare a gândirii care reprezintă, de fapt, baza
unei bune comunicări.

Prin urmare, elocvența, buna comunicare, a avea răspunsul bun din prima se pot antrena, iar mitul că “un
bun vorbitor se naște” își pierde și mai mult din putere.  

5
Ghid de comunicare în business

Cum poți obține


rezultate remarcabile
comunicând eficient

„Gândiţi-vă la asta! În business, trebuie să comunici eficient, dacă


îți dorești rezultate. Pentru o comunicare eficientă, este nevoie ca
interlocutorul, clientul să te creadă. Iar pentru a avea credibilitate în fata
clientului, în cele din urmă, acesta trebuie să aibă încredere în tine.”- Jon
Gornstein, Preşedinte Persona Global

În momentul finalizării cercetărilor sale, Dr. Osgood, un filolog care


pornise la studiul semnificației pe care o dau oamenii diferitelor
cuvinte atunci când vorbesc despre alți oameni, la finalul anilor ’70,
nu și-a imaginat ce descoperire extraordinară făcuse și cât de mult va
influența teza sa de doctorat mediul de business. Capacitatea noastră
de a interpreta comportamentele umane, de a înțelege mai ușor nevoile
pe care le au în relație cu alți oameni și, în consecință, capacitatea
noastră de a le câștiga încrederea fac diferenţa dintre succes și eşec în
leadership, în vânzări, negocieri sau în lucrul de echipă. Studiul iniţial
Madi Rădulescu al lui Osgood analiza descrierile comportamentelor în limba engleză.
MBA, PCC, Managing Partner Ulterior, el și-a extins cercetarea, iar concluziile sale finale se bazează pe
MMM Consulting studiul realizat în 23 de limbi și dialecte pe toate cele cinci continente.
Mai mult decât atât, astăzi, studiul său este validat și revalidat la circa
5 – 7 ani de către Persona Global, compania care a integrat rezultatele
cercetării într-un model structurat al stilurilor sociale de interacțiune.
Modelul de comunicare persuasivă sau, cum mai este denumit, Modelul
de încredere Persona Global, este utilizat în 78 de țări, de către peste 2,6
milioane de profesioniști.

Iată câteva concluzii ale “Modelului de încredere Persona Global”:

• când vorbim despre alți oameni, avem două categorii de afirmații:


unele sunt descrieri obiective, pe bază de date și fapte, altele sunt
judecăți de valoare bazate pe propriile filtre și care, de obicei,
pot induce tensiune între oameni, generează dezacorduri și reduc
nivelul de încredere, pentru că nimănui nu-i place când este judecat,
etichetat sau supus unui prejudiciu de imagine;

• filtrele noastre reflectă nevoile noastre; ceea ce înseamnă că dacă


am fi atenți, am observa și am interpreta corect gesturile și spusele
oamenilor, am putea pătrunde mai adânc în sensul lor și le-am putea
înțelege și răspunde nevoilor acestora;

• dacă înțelegem nevoile celor cu care interacționăm este mult mai


ușor să ne comportam și să ne exprimăm într-un limbaj pe care ei îl
înțeleg, la care rezonează și care-i poate motiva să colaboreze cu noi;

6
Ghid de comunicare în business

• în business, avem mai multe roluri, însă nu ne putem exercita cu adevărat nici un rol fără a câştiga
încrederea celor cu care lucrăm.

Pe baza acestor concluzii, se realizează întreg antrenamentul în programul The Persuasive Communicator.
Înțelegând mecanismul tipologiilor comportamentale, conturând profiluri generale pe care le putem
recunoaște ușor în practică legat de felul în care oamenii se raportează la timp, la spaţiu, la un anumit
nivel al detaliilor, cum reacționează în situații tensionate sau de conflict, cum amână și de ce amână, cu
ce tip de oameni colaborează mai ușor și ce stă în spatele acestor alegeri, ne mărim considerabil șansele
de a câștiga încrederea și de a convinge într-un mod persuasiv și nu manipulativ pe cei cu care colaborăm
în echipă, în proiecte sau în procese de negociere și vânzare.

Leadershipul, vânzările, coaching-ul au nevoie de încredere. Încrederea are două ingrediente


fundamentale, abilități care, odată antrenate, cresc foarte mult șansele să dezvolți relații de lungă
durată cu oameni foarte diferiți. Este vorba despre empatie și flexibilitate. Empatia face parte din așa-
numita igienă a relațiilor interpersonale. Percepem o persoană empatică și ne deschidem în fața acesteia
deoarece comportamentul ei ne invită și ne încurajează să o facem. Dar nu vorbim foarte des despre asta.
Însă lipsa empatiei este resimțită puternic, indiferent de rolul nostru. Un client care simte că vânzătorul
nu este empatic la nevoile lui va respinge orice fel de ofertă, indiferent de cât de atractivă este aceasta.
Un angajat care simte că șeful său nu este empatic, nu-i înțelege dificultățile și motivațiile este puțin
probabil să aibă un angajament real față de obiectivele pe care le primește și față de compania sa. Un
angajat într-o echipă este puțin probabil să se deschidă și să accepte că managerul său îi poate fi coach
dacă nu are încredere în acesta și dacă nu simte că poate fi vulnerabil în fața șefului său pentru că acesta
este empatic și dorește să-l sprijine. 

7
Ghid de comunicare în business

The Persuasive Communicator este un antrenament pentru empatie şi flexibilitate.

Mai mult decât atât, antrenamentul este unul puternic personalizat deoarece se bazează pe studiul tău
de caz. Nu numai că primești un profil al tău și îți poți înțelege mai bine nevoile și comportamentele în
diferite situații profesionale, dar vei realiza și un “plan de joc”, de antrenament, pentru o relație specifică,
reală, în care dorești să obții un progres, să o ameliorezi sau să o îmbunătățești, să obții rezultate mai
ușor. Un client, coleg sau un şef pot fi subiectul studiului de caz, totul sub protecția anonimatului.

Întâi de toate, îți realizezi profilul personal de interacțiune socială, un profil online, la care, pe lângă
răspunsurile tale, va veni și feedbackul celor pe care îi inviți (între 5 şi 15 persoane din mediul tău
de lucru, colegi, clienți, parteneri, oameni a căror perspectivă contează pentru tine). Este bine de
menționat că acest profil nu este o evaluare, ci este suma percepțiilor celor cu care interacționezi
despre comportamentele tale cele mai frecvente, adică cele care te definesc și care reflectă nevoia ta în
interacțiunile sociale. Vei putea afla astfel ce apreciază și ce câștigă încrederea celorlalți în tine, dar și ce
provocări ai putea avea în relație cu diferite alte tipologii.

Apoi, un workshop de două zile te antrenează într-un mod foarte dinamic să integrezi aceste principii
și observații despre comportamentul celorlalți în practica ta curentă și în diferitele roluri pe care le
ai: membru al unei echipe, manager sau lider, coach sau mentor pentru cei din echipa ta, vânzător sau
negociator. Desigur că toate acestea se aplică și în viața ta privată, pentru că încrederea este liantul care
garantează relațiile pe termen lung. Oamenii au încredere în noi pentru motive care le sunt specifice lor,
în primul rând, și pe care uneori nu le înțelegem. De aceea, profilul The Persuasive Communicator este un
tablou foarte relevant pentru dezvoltarea personală şi succesul în viaţa personală şi profesională.

Este cunoscut faptul că, după orice training, reţinem doar o parte din informaţie. Şi cum acest proiect nu
este despre informaţie, ci despre antrenarea unei abilităţi de viaţă, după workshop, vei avea posibilitatea
de a te antrena autonom cu ajutorul unei aplicaţii Iphone / Ipad sau Android. Având profilul tău
încorporat, aplicaţia îți dă posibilitatea să realizezi un număr nelimitat de profiluri şi să obţii astfel un
număr nelimitat de strategii de abordare şi de îmbunătăţire a relaţiilor în echipa ta sau cu colaboratorii şi
clienţii tăi.

Am lucrat în România cu câteva mii de profesionişti, manageri cu echipele lor care au ales să se înţeleagă
mai bine reciproc şi să lucreze mai eficient împreună, echipe de vânzări care îşi doresc o relaţie de mai
mare impact cu clienţii lor, lideri care doresc să îşi formeze şi să îşi antreneze abilităţi de leadership, de
mentorat sau de coach pentru propriile echipe. De fiecare dată, feedback-ul a fost extraordinar legat de
simplitatea şi aplicabilitatea imediată a tot ceea ce am lucrat împreună.

“Profilul realizat a fost 100% real […]. Înţelegerea celui cu care stăm de vorbă
poate produce minuni”, a spus un participant după unul dintre aceste programe.

Pare a fi o baghetă magică, dar nu este așa. Este focusul pe care ţi-l oferă antrenamentul The Persuasive
Communicator atunci când eşti prezent în relaţie cu cel din faţa ta, observi, corelezi ceea ce vezi cu
concluziile Modelului de încredere şi răspunzi nevoii acestuia. Odată ce le câştigi încrederea, oamenii
sunt dispuşi să colaboreze. Rezultatele tale vor fi astfel mult îmbunătăţite, mai repede şi cu mai puţin
stres.  

8
Ghid de comunicare în business

De profesie OM

De curând, am început un proiect de Public Speaking într-o companie


multinațională, proiect care va dura cinci luni. În cadrul lui, organizăm
traininguri de vorbit în public, sesiuni interne de tip TED unde sunt
abordate teme atât personale, cât şi de business, sesiuni de practică
şi, nu în ultimul rând, un concurs de Public Speaking în teambuilding.
Structura concursului presupune ca zece membri din board să antreneze
20 de colegi din companie. Ceea ce mă impresionează la acest proiect
este dedicarea și altruismul antrenorilor, care uită de ego, de poziția
ierarhică, de cunoştințe. În sala de curs, nu mai sunt directori, ci cursanți.
Observându-i, mi-am dat seama că acesta este secretul autenticității.
Pentru că nu te defineşti ca fiind manager de marketing sau CEO. Nu, eşti
om, în primul rând!

Din această experiență, am înțeles că atunci când oamenii vin la un curs,


nu contează dacă sunt la început de drum sau sunt directorii financiari
Andrei Dunuță ai companiei lor. Ei sunt doar cursanți care vor să învețe, să se dezvolte
Sales & Public Speaking şi, cel mai important, sunt oameni care vor să devină mai buni în ceea
Trainer, Self Trust Academy ce fac. Pentru că, devenind mai bun într-un domeniu, din dorința de
reușită, te responsabilizezi, te ambiționezi, și, cel mai important lucru, te
automotivezi să-ți depășești limitele și barierele pe care, într-un fel sau
altul, în primă instanță, tot tu ți le-ai setat.

Morala aceasta se aplică şi dacă eşti om de vânzări. Doar că accentul nu


pică pe vânzări, ci pe om. Pentru că altfel, pica de tot. Vânzările poate nu,
dar relațiile cu ceilalți, sigur da.

Îți voi spune în primul rând că vânzările nu sunt despre comisioane,


numere sau bani, ci despre oameni. Trebuie să te gândeşti şi să îți pese
cu adevărat de oamenii cărora urmează să le îmbunătățeşti viața, făcând
din asta un scop primordial în meseria ta.

Totodată, dacă ar fi să aleg câteva trăsături esențiale în acest domeniu,


aş spune că îți trebuie multă răbdare, disciplină, studiu aprofundat şi,
în caz că nu ți-a fost clar până acum, orientare către cei din jurul tău.
Iar când zic studiu, nu mă refer la o anumită facultate, ci, mai degrabă,
la învățare pe cont propriu. Eşti la un click distanță de traineri, cursuri,
cărți din domeniu. Găseşte-ți mentorii, citeşte, mergi la conferințe şi ai
încredere că poți face tot ceea ce îți propui.

9
Ghid de comunicare în business

Una dintre cele mai mari și frecvente greşeli pe care cei mai mulți o fac la întâlnirile de vânzări constă
în aceea că unii dintre ei se consideră doar manageri sau, din contră, doar clienți. Or, vânzările sunt mai
mult decât o întâlnire între un Salesman şi un posibil client. Și asta pentru că nu experiența din CV este
importantă, ci dorința de dezvoltare, bunul simț și cât de OM ești.

De-a lungul vieții, avem parte de mai multe roluri. Eu, de exemplu, cred cu tărie că nu pot fi un manager
mai bun decât omul care sunt. Dacă vreau să cresc ca manager / părinte / om de vânzări, este nevoie, mai
întâi, să cresc ca om.

Și, probabil că ți-ai pus întrebarea: ce înseamnă, de fapt, să fii OM bun?. Răspunsul e simplu: se numeşte
viață trăită și învățată. Pentru că, în final, dacă vrei să fii cel mai bun om de vânzări, este nevoie să fii cel
mai bun OM*. 

*Astfel de oameni căutăm și noi pentru Cupa Corporate, despre care veți afla mai multe
pe pagina următoare.

10
Ghid de comunicare în business

Regulile de aur ale


unui comunicat de
presă

Un comunicat de presă scris și distribuit eficient îți poate aduce o


expunere media importantă și pozitivă, pentru care nu trebuie să
cheltuiești sume uriașe. Ca să ai succes, este bine să ai în vedere,
în primul rând, două reguli de aur: comunicatul de presă nu este un
material publicitar, iar informația pe care vrei să o transmiți trebuie să
fie în concordanță cu nevoile și așteptările publicului căruia i te adresezi.
Ca să fie scris bine, un comunicat de presă trebuie să:

• aibă valoare de informație pentru majoritatea formată din publicul


căruia i se adresează;

• înceapă cu noutatea, cea mai importantă informație, transmisă


pe scurt, într-un format denumit piramida inversată, care, practic,
răspunde, într-o formă jurnalistică, la întrebările cine, ce, unde, cum și,
uneori, de ce (aproximativ, de lungimea unui paragraf);
Mihaela Raluca Tudor
Owner, PR Executive - Tudor • evite aprecierile subiective, să transmită doar faptele pe scurt, cu
Communication informații clare și verificate și să lase publicul să tragă concluziile;

• conțină toate elementele necesare precum titlu, loc, moment în


timp, o poză de o calitate bună, sugestivă, citate ale reprezentantului
companiei;

• conțină, la final, câteva informații, pe scurt, legate de companie;

• cuprindă și sugestia unei postări pe Facebook: un text scurt cu esența


comunicatului de presă care să poată fi preluat și folosit cu ușurință;

• aibă datele de contact ale persoanei care poate da mai multe informații
legate de subiect.

12
Ghid de comunicare în business

În ceea ce privește distribuția sa, este bine să ai în vedere următoarele:

• comunicatul trebuie să ajungă doar la jurnaliștii care se ocupă de acel domeniu;

• este recomandat să îl trimiți în prima parte a zilei, pentru a fi timp suficient de publicare;

• să contactezi jurnaliștii pentru a te asigura că, din maldărul de alte comunicate de presă primite, au
reușit să îl găsească pe al tău.

Dacă alegi să apelezi la un furnizor de servicii media profesionist, asigură-te că știi pe ce canale va
fi distribuit comunicatul, că îți poți da acceptul pe varianta finală și că ai asigurate un minimum de
apariții. Pentru mai multe informații despre acest serviciu, precum și costurile aferente, accesează http://
tudor-communication.ro/relatii-media/bizrelease/. Pentru a accesa un studiu de caz despre importanța
comunicatului de presă, http://tudor-communication.ro/portofoliu-specialist-in-comunicare/creditinfo-
strongest-media-din-romania/ .

Un comunicat de presă îți poate aduce mai multă vizibilitate și credibilitate, elemente necesare generării
de leaduri. Succes! 

13
Ghid de comunicare în business

Provocarea comunicării
strategice în companiile din
România

Un nou studiu realizat de compania de training și consultanță Valoria


analizează răspunsurile top executivilor unor companii din diverse
industrii din România cu privire la modul în care firmele lor abordează
comunicarea strategică. Studiul măsoară diverse aspecte cantitative și
calitative, care indică modul în care companiile românești abordează
funcțiunea de comunicare.

Studiul are la bază un chestionar aplicat în perioada 25 iunie – 14 august


2018. În raport, se analizează răspunsurile obținute prin aplicarea unui
chestionar online alcătuit din 15 de întrebări prin metoda CAWI (computer
assisted web interview) de la 440 de respondenţi – executivi de top și
specialiști în marketing și comunicare din mediul local de business.

Elena Badea
Managing Partner, Valoria
Comunicarea strategică în cadrul unei organizaţii reprezintă modalitatea
Business Solutions
de integrare a comunicării în sfera problemelor de afaceri și are în vedere
comunicarea unui concept, a unui proces sau a unor informații pentru
a atinge un obiectiv strategic pe termen lung, în baza unei planificării
sistematice. Într-o organizație, comunicarea strategică este o funcție
care se ocupă atât de procesele de comunicare externă, cât și de cele
de comunicare internă. În România, 57% dintre companii spun că au un
departament de comunicare.

Doar 35% dintre companiile respondente spun că au o strategie de comunicare formală, 28% spun că au
o astfel de strategie, însă nu este una formalizată, iar 37% nu au o astfel de strategie. Dintre acestea, 24%
spun că plănuiesc să își definească o strategie de comunicare, dar 7% nu au și nici nu planifică definirea
unei strategii în acest sens. Pentru 58% dintre companii strategia de comunicare este parte integrantă
a strategiei de business ceea ce este relevant, pentru că numai o strategie de comunicare aliniată cu
valorile și obiectivele strategice ale afacerii va genera, pe de o parte, încredere și implicare în interior, iar
pe de altă parte, credibilitate și notorietate în exteriorul organizației.

Responsabilii de comunicare sunt implicaţi în planificarea strategică în 61% dintre companiile


respondente, în 23% sunt implicați numai parțial, dar în 16% nu sunt implicați în nici un fel în acest
proces. Pentru companiile mici, cu venituri de mai puțin de un milion euro, este cel mai simplu ca
responsabilii de comunicare să fie implicați în planificarea strategică a companiei, iar 70% dintre
respondenți confirmă acest aspect. În cazul companiilor cu venituri de peste 100 milioane euro, numai

14
Ghid de comunicare în business

45% răspund pozitiv la această întrebare. De asemenea, la aceste companii scad și procentele celor care
spun că sunt numai parțial implicați în planificarea strategică a companiei.

65% dintre directorii generali care spun că responsabilii de comunicare sunt implicaţi în planificarea
strategiei companiei, dar numai 38% dintre specialiștii de marketing / PR / comunicare au bifat aceeași
variantă de răspuns.

Pentru 42% dintre companiile românești, audiența principală în comunicarea externă sunt clienții.
Urmează publicul în general cu 23%, comunitatea din care face parte compania cu 21%, jurnaliștii cu
10% și autoritățile, cu 4% din totalul de răspunsuri. Numai pentru două din 100 de companii audiența
principală în comunicarea externă este societatea civilă.

În România, 70% dintre companii consideră că cel mai important rol al comunicării strategice este
managementul reputației, deci notorietatea firmei. Pe locul doi, la cinci puncte procentuale distanță, este
relația cu clienții cu 65%, iar pe locul trei cu 58% este promovarea firmei. Numai 47% dintre respondenți
consideră că rolul comunicării strategice este creșterea afacerilor, 38% spun că rolul principal este
obținerea de avantaje competiționale, iar 35% consideră că este gestionarea riscurilor.

Topul celor mai importante trei activităţi de comunicare strategică din punctul de vedere al ponderii în
total pune pe locul unu, cu 65%, relația cu presa, deși numai 10% dintre companiile respondente spuneau
că principala audiență pentru comunicarea strategică sunt oamenii de presă, jurnaliștii. Pe locul doi este
social media cu 58%, iar pe locul trei sunt inițiativele de PR cu 48%, urmate la diferență de numai un
procent de brandul de angajator și CSR (47% fiecare). 

15
Ghid de comunicare în business

Cum învingem teama de a


vorbi în public?

Teama de a vorbi în public (glosofobia) este prezentă, în doze mai mari sau mai mici, în fiecare dintre noi.
În timp ce unii reuşesc să-şi înfrângă această fobie după mai multe apariţii publice reuşite, alţii sunt mai
reţinuţi şi găsesc orice scuză pentru a evita acel moment care le provoacă emoţii puternice.

Mai mult decât atât, aproximativ 3 din 4 persoane (74%) trăiesc stări de anxietate atunci când vorbesc în
public sau se gândesc la asta, iar femeile sunt mai emotive decât bărbaţii atunci când trebuie să susţină un
discurs public, potrivit Statistic Brain Research Institute.

În realitate, potrivit psihologului Lenke Iuhoş, glosofobia nu este neapărat teama propriu-zisă de a vorbi
în public, cât un conglomerat de alte temeri, precum: teama de a face gafe, teama de a fi criticat, huiduit,
teama de a avea parte de persoane dificile în public, teama de a nu fi suficient de interesant, teama de a
avea un blocaj şi a uita tot ceea ce urma să spunem.

Cum putem depăşi tracul?

Pentru a depăşi această fază traumatizantă din viaţa noastră, psihologul Lenke Iuhoş consideră că trebuie
să ne activăm acele resurse interioare, bazate pe experienţe anterioare, care ne-au făcut să ne simţim bine
în calitatea de orator.

„Nu există oameni care sunt buni la toate şi oameni care nu sunt buni la nimic. Oamenii trec prin diferite
faze în viaţă, iar succesul învingerii unei temeri – că vine vorba despre glosofobie sau de o altă fobie – ţine
de cât de bine reuşim să ne aducem aminte de aşa-zisele momente de glorie pe care le-am trăit. Încrederea
în sine este un indicator pe care doar noi îl putem regla şi îmbunătăţi, ţine foarte puţin de lumea din jur.
Atunci când ne aducem aminte de un mic discurs în faţa oglinzii care ne-a făcut să ne simţim încrezători
în sine, automat vom reuşi să activăm acea resursă interioară de orator, de showman, iar efectele se vor
declanşa în lanţ: vorbim din suflet, sincer, folosind şi transmiţând emoţii puternice publicului nostru”,
explică psihologul Lenke Iuhoş.

În acelaşi timp, specialistul consideră că fiecare dintre noi are câte o putere ascunsă pe care o activează
doar în cazuri extreme, iar până şi cel mai timid om de pe pământ a avut cel puţin o dată în viaţă un
moment în care şi-a deschis sufletul în faţa prietenilor şi a vorbit liber, fără îngrădiri şi fără trac.

„Practic, succesul metodei psihologice de activarea resurselor interioare rezidă în identificarea şi


reconstruirea contextului de care suntem cel mai mândri, în care ne-am simţit bine în pielea noastră şi
pe care îl considerăm cea mai bună versiune a noastră. De atunci încolo, totul constă în folosirea resursei
potrivite în momente potrivite. Dacă avem de transmis un discurs emoţionant publicului nostru, nu este
productiv să activăm resursele de şef sau de angajat, ci pe cele de părinte grijuliu. Dacă avem de transmis

16
Ghid de comunicare în business

un discurs tehnic, în care să ne dovedim experiența, nu este eficient să activăm resursele de părinte, ci pe
cele de expert în domeniul nostru de activitate. Dacă vom stăpâni această tehnică, vom putea chiar comuta
instant de la o resursă la alta şi astfel ne vom adapta tonul, atitudinea, gesturile, limbajul în funcţie de
momentul favorabil”, afirmă psihologul Lenke Iuhoş.

Câteva exerciţii utile care ne ajută să scăpăm de teama de a vorbi în public

Exerciţii de vorbire în faţa oglinzii. „Atunci când ne este teamă să ne deschidem unui număr mare de
oameni, putem începe prin deschiderea faţă de noi înşine. Ne așezăm în faţa oglinzii, începem să vorbim
şi ne observăm foarte bine gesturile, mimica, tonalitatea vocii, stilul discursiv, tot. Avem posibilitatea să
corectăm ceea ce nu ne place, astfel încât să reuşim să construim cea mai bună versiune a noastră pe
scenă, în faţa unui public numeros”, explică psihologul Lenke Iuhoş.

Susţinerea unui discurs în faţa unei persoane în care ai încredere. „Este un exerciţiu asemănător cu vorbitul
în faţa unei oglinzi, numai că este un pas înainte. Persoana din faţa noastră este întotdeauna un critic mult
mai bun decât putem fi noi în ceea ce ne priveşte, iar micile corecţii care vor veni de la acea persoană sunt
extrem de benefice pentru noi”, declară psihologul.

17
Ghid de comunicare în business

Găsirea şi exersarea unui subiect care te avantajează şi pe care-l stăpâneşti foarte bine. „Înainte de a
vorbi în public, este bine să stabilim un subiect pe care-l stăpânim foarte bine, astfel încât să vorbim cât
mai natural şi să scoatem în evidenţă pasiunea pe care o avem faţă de subiectul cu pricina. Atunci când
ni se impune un subiect pe care nu îl stăpânim foarte bine, publicul va sesiza că suntem artificiali şi că nu
suntem stăpâni pe subiect şi pe noi”, menţionează Lenke Iuhoş.

Ajută-te de Powerpoint sau Prezi! „Prezentările digitale, precum Powerpoint sau Prezi, ne vor susţine
punctul de vedere, deoarece impactul vizual este mult mai puternic decât impactul auditiv. Prin folosirea
multimedia, decongestionăm, în primul rând, tensiunea acumulată în noi şi, în al doilea rând, putem
interacţiona mult mai uşor cu publicul nostru”, explică specialistul.

Relaxează-te! „În cazul în care avem o prezentare în timpul zilei, iar înainte avem o altă activitate mentală-
fizică intensă, un exerciţiu foarte benefic este să ne deconectăm de mediul în care am fost prins în muncă.
Căutăm o zonă de relaxare, un parc, o cafenea unde să stăm singuri, fără companie, să ascultăm muzică, să
ne deconectăm de gândurile care sunt ameninţătoare: cum voi intra, unde să mă uit, dacă va tremura vocea,
dacă răguşesc etc. Creierul, în momentul în care îi acorzi timp de relaxare, se activează lent trimițându-ne
informaţii care ne induc o stare de bine. Acordăm acestui respiro 15 – 30 de minute. Nu vom regreta!”, ne
asigură psihologul Lenke Iuhoş.

Fii în timp cu toate! „Este bine să fim pregătiţi cu toate detaliile pentru ieşirea în public, din timp. Nu se
recomandă să ajungem la locul unde ţinem discursul într-un suflet, ci trebuie să ajungem cu 30 de minute
sau o oră înainte, pentru a ne pregăti psihic pentru acest lucru. Se recomandă să avem pregătite două
ţinute de prezentare, în cazul în care chiar în ultimele clipe înainte de a ţine discursul, intervine ceva
neprevăzut. Acestă tehnică reduce acumularea stresului”, menţionează psihologul.

Odihneşte-te înainte de a susţine un discurs public şi evită să mânânci cu o jumătate de oră înainte!
„Înainte de a susţine un discurs în public, este bine să fim foarte odihniţi. O minte obosită va trăda toate
emoţiile pe care le avem şi toată teama faţă de vorbitul în public şi faţă de audienţă. Este indicat să dormim
cel puţin 7-8 ore noaptea, începând de la ora 22, să ascultăm muzică de relaxare înainte de culcare, astfel
încât să ne golim mintea de gânduri. De asemenea, este indicat să evităm să mâncăm cu o jumătate de oră
înainte de eveniment, deoarece riscăm să declanşăm starea de somnolenţă şi să alterăm calitatea prestaţiei
noastre publice”, conchide psihologul Lenke Iuhoş.  

Aboneaza-te la Newsletterul
Manager Express!

18
Ghid de comunicare în business

19
Ghid de comunicare în business

Angajații români pe primul loc în


lume în ușurința comunicării cu
colegii lor

Angajații români se clasează pe primul loc


la nivel global în ceea ce privește ușurința
de a comunica cu colegii lor, indiferent de
generația de care aparțin aceștia, arată
rezultatele celui mai recent raport global
Randstad Workmonitor, realizat la nivelul
trimestrului al II-lea, 2018, în care România
a fost inclusă pentru prima dată. Potrivit
studiului, majoritatea românilor preferă
să lucreze într-un mediu de lucru unde se
întâlnesc mai multe generații și consideră că,
datorită faptului că fac parte dintr-o echipă
diversă din punct de vedere generațional,
sunt capabili să genereze idei și soluții
inovatoare.

În proporție de 80%, angajații din întreaga


lume consideră că principalele diferențe
care se manifestă într-un loc de muncă
multigenerațional constau în stilurile de
comunicare. În topul țărilor clasate în funcție
de cât de dificil le este angajaților să comunice cu colegii lor care provin dintr-o altă grupă de vârstă sau
de generație, România înregistrează cel mai scăzut procent (19%), față de media globală (31%). În vreme ce,
la nivel mondial, în medie, 86% dintre respondenți preferă să lucreze într-o echipă cu mai multe generații,
92% dintre angajații români și-au declarat această preferință, fiind depășiți doar de Chile (93%). România
se află pe primele locuri ale clasamentului și în ceea ce privește aprecierea faptului că apartenența la o
echipă multigenerațională îi impulsionează să contribuie cu idei și soluții inovatoare (91%), alături de Italia
(92%), Norvegia (94%) sau China (94%), comparativ cu media globală de 85%. Colaborarea între generații este
considerată a fi reciproc avantajoasă de către 88% dintre respondenții români (față de 85% media globală).

Relația cu superiorul direct

Deși 83% dintre respondenți consideră că vârsta managerului lor direct nu are importanță atâta timp cât
reușește să îi inspire, 69% preferă ca managerul lor direct să aibă aceeași vârstă sau să fie mai în vârstă
decât ei, România situându-se în apropierea acestei medii, cu 64%. Majoritatea angajaților (77% – global,
74% – România) afirmă că managerul lor direct are abilitatea de a lucra cu diferite generații, iar 69% spun că
managerul lor direct se ocupă de evoluția carierei lor (România 65%).

20
Ghid de comunicare în business

Conectarea în social media

În ceea ce privește conectarea pe rețelele sociale, precum Facebook sau Instagram, angajații sunt mai
frecvent conectați cu colegii lor (61% – global, 77% – România) decât cu managerul direct (35% – global,
45% – România). India înregistrează cea mai mare rată de conectare între colegi, în social media (86%), iar
Japonia se află la polul opus, cu 19%. Raportat la rata de conectare cu managerul direct, aceleași țări își
adjudecă extremele: India – 67%, Japonia -10%. Luând în considerare vârsta, bărbații aflați în segmentul de
vârstă 18-24 sunt mai des conectați cu managerul lor direct (47%), în comparație cu femeile din același grup
(38%).

România, pe locul 2 în clasamentul celei mai scăzute rate de schimbare a locului de muncă

La nivel global, numărul angajaților care se așteaptă să lucreze pentru o altă companie în următoarele șase
luni a crescut ușor, rezultând un Indice de Mobilitate de 110. Mobilitatea a crescut cel mai mult în Turcia
(+9), Polonia (+7), SUA (+5), Brazilia și Italia (ambele +4). Cea mai mare scădere a acesteia este înregistrată
în Franța și Cehia (ambele -5), Suedia și China (ambele -4). Singapore și Marea Britanie nu raportează nici o
schimbare în ultimele luni.

Intenția de schimbare a locului de muncă este stabilă, menținându-se la 22%, iar cea mai mare rată a
acesteia este înregistrată în India (46,6%). Comparativ cu trimestrul trecut, procentul de schimbare a locului
de muncă a crescut în Canada, Mexic, Polonia, Singapore și Turcia. În Australia, China, Republica Cehă și
Italia acesta a scăzut față de trimestrul anterior. Luxemburg raportează rata de schimbare a locului de
muncă cea mai scăzută (8%), urmat de România (12%).

Dorința de schimbare a locului de muncă a crescut în Australia, Mexic, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia,
Olanda, Marea Britanie și SUA, comparativ cu trimestrul trecut. Numai în Italia a scăzut apetitul de
schimbare a locului de muncă, care rămâne cel mai ridicat în India (42%) și cel mai scăzut în Turcia (16%), în
România situându-se la 32%.

72% din români se declară mulțumiți profesional

Comparativ cu trimestrul precedent, gradul de mulțumire profesională a crescut în Italia și Japonia, însă
a scăzut în Belgia, Canada, Hong Kong, Malaezia, Portugalia, Singapore, Suedia și Elveția, comparativ cu
trimestrul trecut. Angajații din Mexic sunt cei mai mulțumiți din punct de vedere profesional (84%), față de
Japonia, aflată la polul opus (50%), în vreme ce România înregistrează același nivel cu cel al Marii Britanii –
72%. 

21
Ghid de comunicare în business

Cum afectează productivitatea


modul în care comunici

În zilele noastre, pe piaţa muncii, totul pare să urmărească productivitatea. Cum putem să ne facem treaba
mai repede, să petrecem mai puțin timp cu activităţile neimportante și să eliminăm excesele și obiceiurile
ineficiente care ne încetinesc?

Comunicarea nu face excepție de la această tendință. Cu tot mai multe modalități digitale de a rămâne în
contact cu ceilalţi, devine obișnuită reducerea întâlnirilor, trimiterea de mai puține e-mailuri și mai scurte
și, în general, menținerea de mai puține conexiuni pentru a câștiga mai mult timp. Însă acest lucru poate
împiedica eficacitatea echipelor.

Uneori, merită să faci excese pentru a te asigura că toată lumea din echipa ta se află pe aceeași lungime
de undă. Nu presupune niciodată că echipa ta cunoaște rezultatele deciziilor luate zilnic. Presupunerea, în
locul informării, îţi garantează că ei vor petrece mai mult timp ghicind ce ar trebui să facă, în loc să lucreze
efectiv.

Liderii companiilor ar trebui să se asigure că atât ideile măreţe de ansamblu, cât și deciziile zilnice, se
răspândesc în echipă în mod eficient. Iar ideea de a face excese în comunicare merită să fie luată în
considerare de către orice profesionist, lider sau nu. Poţi fi ceva mai repetitiv în comunicarea cu șeful tău
pentru a te asigura că e la curent cu toată munca strălucită pe care o faci și de ce ai nevoie pentru a reuși.
Sau poate încerci să reiterezi lucrurile cu colegii tăi pentru a menține pe toată lumea informată cu privire la
obiectivele și termenele proiectului.

Bineînțeles, faptul că ești mai bogat în exprimare și mai clar nu înseamnă că trebuie să fii cu mult mai
binevoitor sau chiar enervant. Iată câteva idei care te vor ajuta să obții echilibrul.

Amintește-ţi: ceea ce este repetitiv pentru tine ar putea fi o noutate pentru altcineva

Deși repeți un mesaj de mai multe ori, mulți dintre cei cu care lucrezi îl pot auzi o singură dată, cel mult.
Așadar, chiar dacă ai vorbit în detaliu despre o idee, în timpul unei întâlniri, toți colegii tăi de echipă care
nu au fost acolo în acea zi, în continuare nu știu nimic despre aceasta. Repetă mesajele de câteva ori pentru
a te asigura că toată lumea are șansa să le audă.

Folosește diferite forme de comunicare

Ia în considerare faptul că persoane diferite învață (și absorb mesajele) în moduri diferite și încearcă să
comunici același mesaj pe câteva canale diferite. De exemplu, menționează noua ta strategie de vânzări
într-o întâlnire, apoi trimite un e-mail de verificare a doua zi, repetând mesajul. Sau, trimite un e-mail cu
privire la ideile tale pentru o activitate în afara biroului cu echipa, apoi repetă mesajul unui coleg, atunci
când mergeți să beți cafeaua împreună.

22
Ghid de comunicare în business

Angajează un mesager

Uneori, liderii vin cu un coleg în toate întâlnirile lor, împuternicindu-l pe acesta să răspândească mesajele
importante. Acest lucru ar putea fi un pic exagerat pentru unii, dar oricine poate folosi strategia de
„mesager” pentru a se asigura că un mesaj se repetă – fără a trebui să îl repeți chiar tu, de prea multe ori.
Când transmiți o idee într-o întâlnire cu un coleg, cere-i să o împărtășească cu echipa sa.

Per total, aceste idei se referă la încercarea de a te asigura că ideile importante nu se pierd în cumulul de
încercări de a face lucrurile să meargă mai repede. Și cea mai bună parte este aceasta: cu cât comunicarea
este mai clară, cu atât echipele vor fi mai productive. 

23
Ghid de comunicare în business

Cum să te pregătești
pentru un interviu de
succes în presă

La propunerea de a face un interviu în presă, fiecare persoană în parte poate fi încercată de sentimente
diferite, atât de anxietate sau nervozitate, cât și de entuziasm sau mândrie că își va face auzită vocea. Ai în
vedere că atunci când fac aceste propuneri, de obicei, jurnaliștii caută un expert în domeniu, o persoană
relevantă care cântărește mult prin ceea ce spune în faţa cititorilor lor. Tu, fiind selectat în calitate de
contribuitor la articol, ai o oportunitate extraordinară pentru vizibilitate.

Însă acest tip de promovare poate fi incredibil de util pentru o organizaţie atâta timp cât persoana care
vorbește în numele ei este bine pregătită și capabilă să reprezinte compania printr-­un mesaj puternic,
coerent și relevant, dar și printr-o stare de spirit și un limbaj nonverbal care să întărească mesajul.

Așadar, interviurile sunt extrem de importante și ar trebui luate în serios, deoarece rezultatul acestora îţi
va afecta compania, însă nu trebuie luate atât de în serios încât vorbitorul să își piardă cunoștinţa de la
emoţii. Indiferent unde te poartă caruselul emoţional atunci când afli vestea că trebuie să dai un interviu,
gândește-te că nu există o persoană mai potrivită și mai pregătită care să vorbească despre “subiectul tău”
și, întotdeuna, există niște trucuri simple care te pot ajuta să te pregătești pentru a da un interviu de succes.
Iată-le:

Fă un pic de cercetare și adună toate datele legate de interviu

Pregătirea pentru un interviu în presă poate fi similară pregătirii pentru o nouă oportunitate de angajare
– deși ești deja un expert. Abordează jurnalistul înainte de interviu pentru a clarifica subiectul, pentru a
înțelege clar de ce ești intervievat și, în funcţie de publicaţie, îti poţi încerca norocul în a cere întrebările în
avans. Este esențial să înțelegi care este agenda jurnalistului și să anticipezi posibilele întrebări care ţi se
pot adresa.

Poţi, de asemenea, să cercetezi istoricul publicaţiei și al jurnalistului pentru a vedea care este unghiul
de abordare pentru interviuri asemănătoare și a analiza dacă te poţi aștepta la întrebări-surpriză sau o
schimbare a temei discuţiei, pe loc.

Fă un pic de cercetare și în ceea ce privește propria companie. Citește cele mai recente comunicate de presă
sau alte anunţuri, interviuri, evenimente, comunicate de către compania ta în exterior. Chiar dacă acestea
nu sunt subiecte despre care poţi vorbi, este bine să fii la curent cu ceea ce se întâmplă în compania ta, mai
ales în cazul în care sunt subiecte critice care ar putea reprezenta interes pentru jurnalist. Pregătește-te să
vorbești nu numai despre propria afacere, ci și despre tendințele generale din industria ta.

Adună date clare, cifre, studii, statistici și anecdote care susțin subiectul discutat și asigură-te că nu rămâne
nici o zonă neclară. De asemenea, familiarizează-te și cu tipul de mediu în care vei oferi interviul: faţă în
faţă, în biroul tău, într-o zonă neutră, prin skype sau într-un studio unde vei fi filmat. Cunoașterea câtorva
detalii privind cadrul te poate ajuta să fii pregătit corespunzător pentru interviu.

24
Ghid de comunicare în business

Pregătește-ţi mesajele, simple, clare și argumentate

Ia-ţi timp pentru a-ţi schița mesajele principale, adăugând două sau trei argumente pe care dorești să le
dezvolţi în timpul discuţiei. Nu uita că tu nu ești acolo doar pentru a răspunde la niște întrebări, ci și pentru
a-ţi reprezenta compania și a livra propriile mesaje. Păstrează această schiță cât mai simplă și ţine minte
datele importante (cifre, statistici, exemple, povești și mesaje de impact) pentru a te menţine în subiect și
pentru a argumenta puternic întregul mesaj. Atunci când discuți un subiect important, menționează mai
întâi mesajul de bază și apoi detaliază contextul. Stabilește punctele de discuție cu fermitate și nu îţi fie
frică să le repeți într-un mod ușor diferit.

Utilizează fraze scurte și clare pentru a-ţi exprima punctul de vedere, și învaţă să taci între întrebări.
Reporterii folosesc frecvent această tehnică de liniște controlată pentru a-și forţa interlocutorul să umple
tăcerea oferind mai multe informaţii din interior decât ar fi intenţionat. Dacă ești îngrijorat că interviul va
fi foarte dificil și poate lua o direcţie negativă, creează un document cu „întrebări posibile”. Treci prin toate
aceste întrebări pe care ţi le-ar putea pune jurnalistul și gândește-te cum să le faci faţă cât mai onorabil.

Rămâi concentrat pe tema interviului și pe mesajele tale. Mulți reprezentanți de companii fac greșeala de
a spune prea multe sau de a deschide multiple subiecte care abat atenția de la mesajele și tema agreată
a interviului. Creează analogii puternice, utilizează statistici clare și fii pregătit să oferi jurnalistului un
citat puternic, memorabil și ușor de preluat. Citatele oferite de către experți dau credibilitate poveștilor,
de aceea, ar trebui să spui ceea ce îţi dorești să fie publicat. Unii intervievați se confruntă cu probleme din
cauza glumelor excesive sau a comentariilor colorate înainte sau după interviu. Nu uita că nici o discuţie cu
un jurnalist nu este „în afara interviului” și ar trebui să spui doar ceea ce ai pregătit pentru discuție.

Oferă valoare audienței! Ai fost invitat pentru a acorda acest interviu deoarece jurnalistul crede că
deţii informaţii valoroase pentru a le împărtăși publicului. În loc să promovezi compania agresiv și fără
argumente, fă-o prin povești de succes, prin prezentarea beneficiilor pe care le aduci și prin împărtășirea
celor mai bune sfaturi, strategii și idei. Gândurile tale vor rezona cu publicul care va fi atras automat către
produsele și serviciile oferite de compania ta.

25
Ghid de comunicare în business

Blocarea. La un moment dat, pe parcursul unui interviu, ţi se vor pune întrebări la care nu dorești să
răspunzi. Este normal și de așteptat. Pot fi subiecte în afara temei agreate sau unele cu care nu ești
familiarizat. De aceea, este ok să folosești tehnica de blocare. Este o tehnică simplă care îţi permite să
redirecţionezi politicos întrebarea. Iată un exemplu de răspuns atunci când primești o întrebare pe care
nu ți-o dorești: „Nu sunt persoana potrivită pentru a vorbi despre posibilele noi investiţii. Vă pot pune în
legătură cu reprezentantul nostru pentru relaţiile cu presa pentru a stabili o discuţie cu persoana potrivită.”
După blocarea întrebării, o modalitate bună de a continua este să creezi o punte…

Crearea de punţi. Aceasta este o tehnică bună pentru a te reîntoarce la mesajele tale. Folosind exemplul
anterior, un alt mod în care poți răspunde este următorul: „Nu pot să vă ofer mai mult detalii referitoare la
viitoarele investiţii, dar pot spune că strategia de investiţie este aliniată planului nostru de marketing, iar
recenta lansare de produs face ca prezenţa noastră aici să fie una solidă”. Un alt lucru pe care poţi să-l faci
este să fii atent la tema mai mare din spatele întrebării și să o utilizezi ca punte pentru a trece la mesajele
tale.

Semnalizarea. Poate fi dificil să-l faci pe jurnalist să conducă discuţia într-o zonă confortabilă pentru tine
astfel încât să-ţi poţi transmite mesajele. Astfel, semnalizarea este o tehnică bună care te poate ajuta să
atragi atenția acolo unde dorești. Folosește expresii precum „cel mai important lucru pe care trebuie să-l
cunoști este …”. Păstrează-ţi tonul natural, dar ridică-ţi un pic vocea pentru a accentua când dorești să
semnalizezi ceva important. Poți face acest lucru și printr-o formulare de genul: „Trei cele mai importante
lucruri pe care trebuie să le știi sunt 1 … 2 … 3 …”

Practică și perfecţionare

Practica te ajută să fii pregătit și cât mai aproape de perfecţiune. Pregătește-te pentru interviu trecând prin
mesajele principale cu omul tău de PR sau cu un coleg. Poţi face o simulare în faţa camerei pentru a acorda
un interviu în care răspunzi la întrebările posibile, atât la cele așteptate, cât și la o ambuscadă cu întrebări
dificile. Acest lucru îţi va permite să îţi examinezi și să îţi revizuiești reacţiile și limbajul corpului. Vrei să
fii profesionist și prietenos, să privești interlocutorul în ochii și să iei în considerare limbajul nonverbal și
modul în care îţi livrezi discursul. Această înregistrare poate fi vitală pentru a-ţi recunoaște punctele forte și
slăbiciunile, permițându-ţi să te pregătești mai bine pentru situaţia reală.

O abordare mai puțin tehnică este aceea de a sta în fața unei oglinzi. Aceasta este o tehnică veche, dar
eficientă de pregătire a interviului. Îţi oferă feedback instantaneu și te forțează să faci faţă incomodităţii de
a te uita la tine pe parcursul exerciţiului.

Ţine minte că presa nu este interesată să promoveze compania ta, ci să ofere audienţei o poveste
interesantă și echilibrată, iar dacă tu vei împinge agresiv mesajele de promovare ale companiei, îl poţi face
pe jurnalist să aibă o reacție neplăcută. În schimb, fii recunoscător că ești suficient de renumit în industria
ta pentru a fi intervievat. Realizarea cu succes a interviului poate însemna o nouă invitație viitoare din
partea jurnalistului.

În final, dacă vei fi cea mai bună versiune a ta, pregătită pentru interviu, nu ai cum să dai greș. Nu uita că
tot ceea ce vorbești cu jurnalistul pe parcursul întregii voastre interacţiuni poate apărea în materialul final!
Rămâi concentrat pe mesajele tale și nu te abate de la subiect, fii tu însuţi, vorbește cu pasiune și dăruire
despre “subiectul tău” și zâmbește atunci când subiectul tău este unul pozitiv: limbajul nonverbal are un
impact mult mai puternic decât cel verbal. Bucură-te de oportunitate! 

26
Ghid de comunicare în business

Trei greșeli majore pe


care să le eviți în PR
Articol de: Catrinel Burghelea, Consultant în comunicare și relații publice

Se spune că nu există PR negativ. Nu sunt de acord, însă te pot asigura de un lucru: există PR contraproductiv. Iată trei
greșeli majore pe care să le eviți atunci când gândești și implementezi o campanie de relații publice.

Tacticile – înaintea strategiei și a planului


Adesea, suntem orientați spre acțiune, ne dorim să folosim un anumit instrument de comunicare, dar uităm să ne
întrebăm de ce facem și pentru ce facem acea acțiune sau campanie. Atunci când campaniile încep cu „Vrem să fim
și noi pe Facebook” sau „Îmi doresc să apar în presă”, este clar că nu ai stabilit obiective, că nu ai cum să măsori (in)
succesul și că, aproape sigur, pe termen lung, vei fi muncit în zadar.

Începe mereu planurile anuale sau campania cu întrebările: care sunt obiectivele mele de business și cum mă poate
ajuta comunicarea în acest sens? Cui mă adresez (încearcă să lărgești lista dincolo de clienți și consumatori)? Ce vreau
să transmit despre mine sau organizația mea? Cum ajung cel mai bine la publicurile mele țintă și cum mă diferențiez
de ceilalți?

Începe mereu cu începutul și anume cu strategia.

Creativitatea fără șanse


Cu toții ne dorim să fim creativi: să avem idei proaspete, să organizăm sesiuni reușite de brainstorming, să găsim
concepte originale și să venim cu tactici surprinzătoare. Pentru asta, dă creativității o șansă!

Atunci când ghidezi o sesiune de brainstorming sau te gândești la o idee, încearcă să dai limitările deoparte. Nu ajută
să începem o discuție cu „Uite tot ce s-a făcut deja pe acest subiect ”, „Bugetul este mic, nu putem face mare lucru”,
„Avem foarte puțin timp ca să venim cu o idee, trebuie să ne grăbim” și să continuăm cu „Pentru asta nu avem bani”,
„Asta seamănă cu ce a făcut concurența”, „O asemenea idee nu va fi niciodată aprobată”.

Când lucrezi cu companii mici și mijlocii, resursele de bani, de timp și de know-how pot fi o provocare. Ne uităm la
brandurile „mari” și ne gândim că nu avem bugetele, notorietatea, cercetările, echipele de specialiști de care acestea
dispun. Și de fiecare dată le amintesc clienților sau partenerilor mei că „a fi mic” vine cu anumite avantaje, precum
flexibilitatea și credibilitatea.

Campaniile cu buget redus pornesc de la idei mari și aproape niciodată de la „nu”-uri.

Documentarea superficială (sau lipsa ei)Chiar înainte de a gândi strategia, trebuie să te documentezi, în primul rând,
cu privire la publicurile tale. De-a lungul timpului, am lucrat pentru campanii care se adresau tinerilor interesați
de carieră, părinților de adolescenți preocupați de copiii lor, specialiştilor IT&C şi celor pasionaţi de tehnologie,
amatorilor de mobilier de lux, gamer-ilor și multor altor categorii de public. Nu am ales abordările și mesajele care ar
fi funcționat la mine, fiindcă, evident, nu mă încadram în multe dintre aceste categorii. Gândește campaniile pentru
audiența ta, nu pentru tine.

Adesea generalizăm și folosim stereotipuri atunci când ne gândim la clienții, consumatorii, partenerii și chiar angajații
noștri și avem impresia că nu e nevoie să aprofundăm subiectul, că „știm noi foarte bine ce și cum”. În realitate,
nu este suficient, trebuie să îți cunoști și să înțelegi cu adevărat audiența. Analizează studii și statistici, discută cu
persoane reprezentative pentru segmentele tale de public, studiază comportamentul lor în diferite medii, cere ajutor
și sfat.

Dacă nu ne cunoaștem bine publicurile-țintă, vom gândi campania ca pentru altcineva: fie nu vom ajunge la publicul
nostru, fie vom ajunge, dar cu mesajele și abordările nepotrivite.

Poate părea complicat, dar nu este. Sunt câteva principii de comunicare și mai mult bun simț. Pe scurt: Documentează-
te temeinic. Gândește strategic. Dă o șansă creativității. 

27
Ghid de comunicare în business

Cum puteţi captiva


audienţa prin tehnici de
neuromarketing

28
Ghid de comunicare în business

La începuturile teatrul grecesc, audiența dezaprobatoare arunca uneori pietre către artiștii de pe scenă. În
acele vremuri, „să-ţi cunoști publicul” însemna să-ţi salvezi pielea! Nu e de mirare că grecii sunt renumiți
pentru arta retoricii, folosindu-se de orice instrument la dispoziția lor pentru a-și înțelege ascultătorii. În
zilele noastre, pentru a capta audienţa, liderii ar trebui să aibă o înțelegere complexă a reacțiilor potențiale
ale acesteia prin utilizarea atât a dispozitivelor retorice clasice, cât și a noilor resurse de înaltă tehnologie.

Neuromarketingul, care combină neuroștiința și marketingul, este una dintre acele noi resurse. Deseori, se
uită direct la imaginile creierului pentru a explora efectele reclamelor și a altor mesaje.

Un exemplu bun de înţelegere a felului în care audienţa reacţionează este cel al experimentului în care
consumatorii de cola loiali unui brand popular sunt rugați să facă un test pe nevăzute, pentru două tipuri
diferite de cola, și să spună pe care dintre ele o preferă. Fără logouri sau alte indicii de brand, preferința
lor reală este adesea diferită de preferința pe care au spus-o în prealabil. Aceasta este experimentul „Pepsi
Challenge” din anii 1980, care a condus Pepsi la o popularitate de nivel naţional.

În 2004, oamenii de știință de la Princeton și Baylor au analizat neuroștiința din spatele provocării Pepsi.
De ce, dacă cele două băuturi sunt asemănătoare din punct de vedere al ingredientelor, clienții preferă
atât de mult o anumită marcă? Când mulţi dintre participanţi au încercat cele doua tipuri de cola într-un
test pe nevăzute, băutura Pepsi a activat centrele de plăcere ale creierului. Dar, când cercetătorii au spus
participanților ce marcă beau, centrele creierului care „judecă” și „gândesc” au devenit foarte active. Părea
că unii participanți au decis că le place Coca-Cola doar pe baza preferințelor lor în ce priveşte marca.

Acest experiment a dezvăluit mai multe despre public şi anume faptul că loialitatea lui este complexă.
Totuşi, de ce este aşa de greu să alegi marca pe care papilele gustative o preferă? Se pare că atunci când
vrei să dovedești că unei persoane îi place mai mult o anumită marcă nu este același lucru cu a convinge pe
cineva să îşi schimbe preferinţa. Acest lucru are mari implicații pentru lideri, deoarece arată cât de solide
trebuie puse bazele înainte ca un public să le accepte mesajul.

Pe baza informațiilor extrase din neuromarketing, am făcut o selecţie de tehnici pe care lideii le pot aplica
pentru a ţine audienţa captivată.

Spuneţi poveşti!

La fel ca regula menţionată la început pentru „cunoașterea publicului”, povestirea (storytelling-ul) este o
tactică veche. Aceasta a devenit o parte esențială a neuromarketingului deoarece, acum, neuroștiința ne
poate arăta de ce oamenii iubesc o poveste bună.

Roger Dooley, autorul cărţii „Brainfluence”, spune că psihologii cred că auzirea unei poveşti este
asemănătoare cu amintirea unui eveniment. Povestirile ne aduc amintirile la suprafaţă. Neurologul Paul
Zak adaugă că poveştile potrivite pot schimb,a de fapt, chimia creierului nostru, conducând la o creştere a
substanţelor chimice asociate atât empatiei, cât şi concentrării atenţiei.

Creierele noastre sunt atât de legate de poveste, încât răspundem mult mai bine la anecdote decât la fapte
reci și grele. De exemplu, spune Dooley, atunci când un părinte atribuie autismul copilului său vaccinurilor,
spune o poveste despre experiența sa, iar aceasta are o greutate mult mai mare decât statisticile privind
siguranța vaccinului. „Oamenii de ştiinţă pot respinge astfel de ipoteze şi anecdote care nu prezintă nici o
cauză şi efect”, spune Dooley, „dar adevarul este că mintea noastră răspunde la anecdote”.

Ceea ce înseamnă că poveştile mici pot aduce rezultate mari. Ajutarea publicului să înțeleagă mai bine
datele și dovezile și inspirarea unui sentiment de empatie sunt doar două moduri prin care povestirea

29
Ghid de comunicare în business

poate fi un instrument puternic persuasiv pentru lideri.

Faceți jocuri de cuvinte!

Imaginați-vă că sunteți în audiență, ascultând o prelegere lungă. Dacă încă mai sunteţi atenţi, aveți șanse
să fiţi contectaţi şi gând la gând cu vorbitorul, încercând să anticipați ce va spune în continuare. După
cum subliniază Roger Dooley, există cercetări care arată că materia noastră cenușie încearcă să prezică ce
cuvinte urmează, la fel ca textul predictiv sugerat de telefoanele noastre sau de motoarele de căutare.

Pentru membrii audienței care sunt contectaţi şi atenţi la vorbitor, este ca o recompensă atunci când o
propoziţie capătă un înţeles neaşteptat. Când v-ați aștepta ca vorbitorul să spună „este vorba de urmărirea
manualului”, dar vorbitorul spune că „este vorba de urmărirea maşinii”, urechile voastre devin atente. Vreţi
să știţi ce are maşina de-a face cu subiectul respectiv!

În mod similar, ascultăm atenţi când auzim că o parte din discurs este transformată şi dusă într-o altă
direcţie. Amintiți-vă de prima dată când ați auzit deja uzualul cuvânt „digitalizare”? V-a surprins nu numai
pentru că acest concept rezonează cu mulți oameni, ci și pentru că, așa cum menționează Dooley, atunci
când auzim pe cineva că transformă o parte a discursului într-altul, se mărește activitatea creierului.

Audiențele iubesc jocul de cuvinte. Profitați de acest lucru nu numai în prezentări, ci și la evenimente de
conectare. Când cineva vă întreabă „ce faceți?”, rezistați ispitei – cel puțin pentru moment – să vă rezumaţi
la explicarea funcţiei de pe cartea de vizită. În schimb, descrieți esența muncii voastre. Esther Choy,
autoarea cărţii „Let The Story Do the Work” (lasă povestea să-și facă treaba), împărtășeşte mai multe
exemple: un consultant pe management ar putea spune: „Ajut oamenii să ia decizii”; un avocat specializat
în apărare penală ar putea spune: „Eu stau între oameni și închisoare.” De la aceste jocuri de cuvinte, se
poate naşte o conversație surprinzătoare și interesantă, care să creeze noi conexiuni profesionale.

Învăţaţi-i pe ceilalţi!

Învățarea nu este întotdeauna ușoară, totuși, Roger Dooley subliniază faptul că avem, de fapt, o recompensă
neurochimică ori de câte ori obținem noi informații. Noul material pe care îl învăţăm nu trebuie să fie
profund. Chiar și o fotografie nouă și nefamilară poate ține atenția publicului. Pe de altă parte, deseori
blocăm informațiile pe care le considerăm deja cunoscute.

Dar, când cineva urcă la tablă sau apucă un instrument și începe să deseneze, imediat ne întrebăm: „Ce vrea
să deseneze?” Toată lumea se uită şi e captivată. După cum spune Steve Franconeri, un psiholog cognitiv la
Universitatea Northwestern: „Dacă reuşiţi să transpuneţi vizualul pe tablă, acesta domină întâlnirea”.

Poate fi ilustrația cea mai primitivă, dar ea captează atenția publicului deoarece creierul audienţei voastre
lucrează. Pe măsură ce publicul se concentrează asupra desenului, urmărind evoluția acestuia, ei se
conectează astfel cu ceea ce trebuie să comunicați.

Aceste trei mici exemple de neuromarketing oferă o perspectivă nouă asupra creierului, ceea ce îi ajută pe
lideri să înțeleagă mai bine publicul. Astfel, printr-o înțelegere profundă a oamenilor, puteţi crea echipe
unitare, care să fie inspirate de inovaţie şi să contribuie la concretizarea viziunii voastre. 

30
Ghid de comunicare în business

Rolul comunicatului de presă,


în 2018

În vremuri marcate de o abundenţă impresionantă de conţinut, cu toţii ne dorim să descoperim modalități


noi, inovative, de a ne transmite mesajele astfel încât acestea să rezoneze cu publicul. Din fericire,
indiferent dacă vorbim despre reţelele de socializare, influenţatori, postări pe blog sau articole în
newsletter, există multiple modalități unice de a te conecta cu publicul tău, acolo unde se află el.

Cu toate acestea, unde își mai găsește locul mass-media și care mai e utilitatea comunicatelor de presă?

Un comunicat de presă este un anunț oficial trimis către mass-media. Titlul trebuie să conțină verbe de

31
Ghid de comunicare în business

acțiune, iar primul paragraf ar trebui să răspundă la întrebările: cine, ce, de ce și unde. Comunicatul de
presă ar trebui scris într-un limbaj simplu, să includă un citat și să fie însoţit de o imagine reprezentativă.

Cândva, comunicatele de presă au fost principalul instrumentul folosit de către companii pentru a-și face
publice anunțurile. Astăzi, potrivit Forbes, comunicatele de presă au devenit aproape depășite, în condiţiile
în care peste 63% dintre companii folosesc Twitter sau Facebook pentru a-și împărtăși noutăţile. Mulți
profesioniști văd comunicatele de presă ca o „tactică veche și ineficientă” pentru împărtășirea conținutului.
Părerile sunt împărţite.

De ce comunicatele de presă sunt încă utile

Deși se pare că aceste comunicate de presă oficiale se află într-un declin constant, ele pot fi totuși utile în
anumite situații. Deoarece multe companii renunță la formalismul unui comunicat de presă și utilizează
canalele sociale sau un post oficial pe blog pentru a da vești, piața comunicatelor de presă rămâne destul
de deschisă, ceea ce înseamnă că probabilitatea ca cititorii să observe comunicatul tău de presă crește
foarte mult.

În plus, deoarece comunicatele de presă se citesc diferit faţă de un post pe blog sau un post pe reţelele de
socializare, prin ele te poți diferenţia de concurenți. Comunicatul de presă este, de asemenea, relativ ieftin
de produs. Tot ce trebuie să faci este să desemnezi o persoană pentru a-l scrie, să îl trimiți la PR și apoi să îl
distribui către mass-media. Pare o modalitate destul de bună și simplă de a aduce mesajele tale în discuţie.

Acum, când știi că un comunicat de presă ar putea fi o modalitate unică de a ajunge în fața cititorilor și de
a promova compania, să trecem în revistă câteva sfaturi și trucuri despre scrierea unui comunicat de presă
eficient.

Cum să scrii un comunicat de presă

Când… ai deja în minte anunțul tău, iar acum este timpul să îl transpui în cuvinte pentru a-l face cunoscut
în comunitatea, industria și clienţii tăi. Comunicatele de presă ar trebui utilizate în circumstanțe foarte
specifice. De exemplu, poate tocmai ai angajat un nou CEO sau ai achiziționat o nouă companie. Asemenea
știri pot face obiectul unui comunicat de presă. Este interesant și oamenii trebuie să afle despre asta. Mass-
media va dori să împărtășească aceste știri, ajutându-te cu promovarea noutăţilor, și mai mult.

Când vine vorba despre alte teme, cum ar fi redecorarea sălilor de conferință sau permisiunea dată
angajaților de a veni la muncă în jeanși, probabil nu sunt potrivite pentru un comunicat de presă.

Structura… La fel ca în cazul oricărui document formal, este important să urmărești structura specifică,
stabilită pentru un comunicat de presă. Te poţi inspira din schița de mai jos:

Antet (să includă și logo-ul tău)

Data și, eventual, menţiunea: „Pentru publicare imediată”

Titlu scurt, care să surprindă esenţa comunicatului și să fie cât mai creativ

Jurnaliștii primesc zeci de comunicate de presă pe zi, așa că asigură-te că ale tale ies în evidență folosind
un titlu atractiv.

32
Ghid de comunicare în business

Paragraf de introducere

Include numele companiei, locația și o scurtă prezentare a poveștii. Răspunde la întrebările: cine, ce, de ce
și unde.

Paragraf(e) de susţinere

Explică despre ce este vorba în acel comunicat de presă și de ce este atât de important. Oferă detalii, dar
foarte succinct, folosind cifre și date clare, acolo unde e cazul. Nu este recomandat ca acesta să depășească
o pagină.

Apel la acțiune

Dorești ca publicul să facă ceva după ce a citit acest document? Fii clar în legătură cu așteptările tale, prin
includerea unui apel clar la acţiune.

Concluzii

Ideile principale pe care trebuie să le reţină cititorul, pe scurt.

Date de contact pentru mass-media

Sfat suplimentar: alătură o imagine reprezentativă comunicatului de presă, atunci când îl trimiţi,

Cum să publici un comunicat de presă

Acum, că ai scris comunicatul de presă, este timpul să îl și publici. Gândește-te cine are nevoie să vadă
acest document. Unde se află publicul tău? Ce contacte media ar fi cele mai utile în partajarea acestui
conținut? Creează o listă cu potențialele publicaţii și examineaz-o împreună cu echipa ta. După ce ai ales
cele mai potrivite grupuri, trimite-le comunicatul și publică-l și pe site-ul companiei.

Deși comunicatele de presă se află într-un declin, există încă un anumit moment și context pentru folosirea
lor. Doar asigură-te că ai luat în considerare conținutul și modul cel mai bun de a-l distribui, indiferent dacă
este vorba despre conținut pentru reţelele sociale, despre o postare pe blog sau despre un comunicat de
presă. De asemenea, ia întotdeauna în considerare audienţa ta și industria, atunci când iei decizia. 

Aboneaza-te la Newsletterul
Manager Express!

33
Ghid de comunicare în business

Ce trebuie să știți despre PR-ul


tradițional și PR-ul digital

O mulțime de lucruri s-au schimbat în domeniul comunicării și al relațiilor publice, în ultimii ani: de la
comunicate de presă în masă, la instrumente personalizate de gestionare a email-urilor, de la fișiere Excel la
CRM, de la jurnaliști la blogg-eri și influenceri. Toate aceste schimbări rezultă din evoluția unei industrii care
nu stă niciodată pe loc și în care informațiile sunt disponibile oricui, oriunde, oricând. Metodele tradiționale
au fost asimilate de PR-ul digital. Și, dacă nu sunteți acolo pentru a lua parte la schimbare, veți avea de
pierdut, cu siguranță.

Relații publice

Potrivit Public Relations Society of America, relațiile publice sunt un proces de comunicare strategică, prin
care se construiesc relații reciproc avantajoase între organizații și publicul lor. O „organizație” poate fi orice:
un brand, o companie sau o persoană. Există două forme de relații publice – PR tradițional și PR digital -,
care se diferențiază prin tactici, prin modul în care sunt construite și prin canalele pe care ajung la audiența
lor, se spune într-un articol pe huffingtonpost.com.

PR-ul tradițional

Tactica mass-media care intră sub umbrela relațiilor publice tradiționale este diversă și include
coordonarea evenimentelor, comunicările de criză, managementul reputației, târgurile, oportunitățile de

34
Ghid de comunicare în business

sponsorizare și distribuția comunicatelor de presă. Cea mai proeminentă inițiativă a PR-ului tradițional este
presa scrisă, cu accent pe mass-media tradițională, cum ar fi ziarele, televiziunea și radioul.

PR-ul tradițional poate fi foarte potrivit pentru creșterea gradului de recunoaștere a unui brand. Dar sunt
mult mai dificil de urmărit indicatorii săi despre audiență. Totuși, o componentă-cheie a PR-ului tradițional
se concentrează asupra poziționării brandului în plasamente media. Publiciștii tradiționali vor căuta să
vadă cum este prezentat clientul lor, cum sunt comunicate mesajele și care este numărul de menționări ale
brandului în timpul plasamentului.

PR-ul digital

Tacticile folosite în relațiile publice digitale sunt relativ similare cu cele tradiționale. Construirea relațiilor
și asigurarea plasamentelor sunt în fruntea acestei ramuri digitale. Cu toate acestea, PR-ul digital are
avantajul de a influența SEO-ul și de a crea legături între site-uri web. Aceste tactici digitale măsurabile
oferă rezultate și perspectivă tangibilă.

Un alt element-cheie de diferențiere al PR-ului digital este capacitatea de a stabili contacte cu blogg-eri
și influențatori, care au un rol esențial în spațiul digital. Acești influențatori digitali au adesea aceeași
autoritate, dacă nu chiar mai mare decât figurile tradiționale și vin cu o comunitate de follow-eri extrem de
loială.

Platformele digitale au o perioadă de execuție scurtă și pot avea rezultatele chiar și în aceeași zi sau, cel
mult, în câteva săptămâni. Cu ajutorul platformei Google Analytics, poate fi urmărită experiența completă
a utilizatorului de la primul clic pe un plasament, până la site-ul brandului și modul în care acesta intră
în contact cu site-ul. Aceste informații sunt de neprețuit și vor influența deciziile dvs. tactice, înainte de
inițiativele care ar trebui să fie continuate, întrerupte sau modificate.

Canale

În comunicarea tradițională, instituțiile mass-media, cum ar fi presa, radioul și televiziunea, au fost


principalele canale. Acum, suporturile sunt complet diferite în PR-ul digital, blogurile, social media și site-
urile web fiind principalele surse de distribuire a informațiilor către segmentele de public.

Din fericire, aceste canale online noi sunt la îndemâna tuturor și fac posibil ca toate părțile să participe la
conversație. Până la urmă, despre asta este vorba în comunicare, nu-i așa?

Mesaj

Înainte, comunicarea brandurilor presupunea ca acestea să vorbească ostentativ despre ele însele, către un
public neinteresat. Ei bine, acest tip de abordare nu mai este valabil. PR-ul digital urmărește să genereze
conținut de calitate pe care influencerii ar dori să îl distribuie. Este un conținut care vorbește subtil despre
brand, nu care copleșește simțurile cu o promovare excesivă. Influențatorii au o audiență și nu vor să-și
piardă follow-erii prin promovarea unui conținut pe care aceștia nu-l vor considera valoros.

Format

Acest punct abordează o provocare pe care brandurile ar fi trebuit să o adopte cu ceva timp în urmă,
folosind platformele / canalele potrivite, pentru a atrage atenția jurnaliștilor și a influențatorilor. Ajustarea
tacticii la vremurile actuale este esențială. Înainte, era vorba despre comunicate de presă și articole, dar
asta nu mai funcționează. Acum, comunicarea trebuie să fie mai interesantă și mai interactivă.

35
Ghid de comunicare în business

Brandurile trebuie să înțeleagă: comunicarea externă se bazează pe diferite platforme și resurse, cum ar fi
blog-urile companiei, social media și chiar conținut multimedia pentru distribuirea de conținut. Adaptarea
unui comunicat de presă tradițional la un format mult mai atractiv din punctul de vedere vizual poate face
diferența între succes și eșec.

Instrumente digitale

Baze de date create în Excel, contacte stocate în fișiere, comunicări trimise către publicul-țintă care nu pot
fi urmărite și email-uri despre care nu știi dacă au fost deschise. Acestea sunt instrumentele „manuale” care
făceau departamentele de comunicare să funcționeze mult mai lent, fără o înțelegere reală a impactului pe
care îl aveau acțiunilor lor.

Odată cu digitalizarea PR-ului, totul este posibil. Astăzi, avem instrumente CRM (Customer Relationship
Management) care ne permit să gestionăm toate activitățile de comunicare ale companiei într-un mod
integrat. Ne permit să interacționăm prin email și social media, să gestionăm bazele de date cu influenceri
și să ne asigurăm raportare automată. Acțiunile noastre pot fi susținute de date.

Alegerea potrivită

Este greu de spus care dintre aceste două tipuri de PR este cel mai bun pentru o afacere. Există o mare
suprapunere ale tacticilor lor. De exemplu, dacă citiți un articol online duminică, este foarte probabil ca
acesta să apară și în varianta tipărită de săptămâna următoare sau invers.

Cea mai bună modalitate de a decide pe care traseu să mergeți este să vă stabiliți mai întâi obiectivele
de afaceri. Nevoile afacerii vor fi mai bine executate în spațiul tradițional sau în cel digital? Sau, poate, în
amândouă?

Nu este neobișnuit să folosiți atât o agenție tradițională, cât și o agenție digitală pentru a vă acoperi bazele
complet. Dacă acesta este modul pe care îl alegeți să acționați, asigurați-vă că toate persoanele din agenții
mențin contactul între ele, pentru a putea discuta despre obiective și pentru a evita orice suprapunere. 

Aboneaza-te la Newsletterul
Manager Express!

36
Ghid de comunicare în business

despre oameni, dezvoltare, decizie si acțiune

37
Ghid de comunicare în business

Cum să gestionezi mass-media în


timpul unei crize de comunicare

Din când în când, companiile se confruntă cu situaţii de criză, fie că este vorba despre un incident redus,
care va atrage o atenție scăzută, fie că este vorba despre un eveniment major, care devine subiect de interes
naţional. Când se întâmplă ceva negativ, cum ar fi un dezastru natural care forțează o companie să evacueze
sediul sau o încălcare a securității care are ca rezultat date pierdute sau furate, mass-media și, mai nou,
social media, vor veni instant la apel. Modul în care organizațiile gestionează expunerea externă ar putea
afecta impactul, pe termen lung, al crizei. Un răspuns eficient, transparent, uman și constructiv ar putea
ajuta compania să se menţină într-o lumină pozitivă, în timpul unei perioade dificile. O reacție ineficientă,
absentă sau ostilă ar putea agrava și mai mult o situație care este deja dezastruoasă.

Iată câteva lucruri pe care compania ta ar trebui să le facă și unele pe care ar trebui să le evite, atunci când
gestionează relaţia cu media, în situaţia unei crize.

Ce ar trebui să faci:

Fii onest. Când vine vorba despre gestionarea presei sau a liderilor externi, în situaţia unei crize, onestitatea
este, într-adevăr, cea mai bună tactică. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le faci
este să încerci să înțelegi de ce anume este interesată presa. Mass-media este interesată de informații
corecte și veridice, care sunt de interes pentru audienţa sa.

Dacă nu știi răspunsul, menţionează că sunt informații pe care nu le ai în acel moment și că faci tot posibilul
să le furnizezi mai târziu. Mai ales în situaţia unei crize, compania trebuie să fie transparentă și deschisă
spre comunicare, atât în interior, cât și în exterior, în a spune cât mai mult din poveste, în limitele legii și ale
bunului simț, având mereu în vedere grija și respectul pentru oameni.

De-a lungul timpului, au fost foarte multe situații în care comunicarea externă bună sau rea a făcut
diferența dintre o criză gestionată foarte bine sau una dezastruoasă. Spune adevărul și nu încerca să minți,
pentru că o minciună se va întoarce împotriva ta!

Oferă informații utile. Izolarea, în timpul unei crize, nu este o alegere înțeleaptă. Oamenii spun, în repetate
rânduri, „fără comentarii”. Acest lucru nu va face ca incidentul să dispară și nici întrebările sau interesul
presei. În schimb, companiile ar trebui să fie cât mai precise, să dea informații despre incidentul care stă la
baza situaţiei de criză și să furnizeze orice informații relevante privind subiectul, care să ajute mass-media
să pună situația într-un context adecvat. Spune-le ce faci, care sunt pașii urmaţi de companie, furnizează o
fișă de comunicare sau un comunicat de presă care să explice contextul și ceea ce are de gând să facă firma
ta.

Procesul de gestionare a presei în timpul unei crize majore ar trebui să fie alocat unei echipe de
administrare a crizelor sau unei persoane într-o funcție similară, pentru a se asigura că informația difuzată
în extern este corectă și actualizată.

Planifică gestionarea crizelor și include și relațiile cu mass-media și influeţatorii. Ideal este să alcătuiești
38
Ghid de comunicare în business

un plan pentru a face față unei crize, acoperirii mediatice și a celei de pe reţelele de socializare, care vin
la pachet, decât să te ocupi de aceste lucruri de la zero, chiar atunci când se întâmplă. Gândește-te la
opțiuni și moduri de acțiune înainte de a avea nevoie să apelezi la ele. Cei implicați în gestionarea relaţiilor
cu presa într-o criză ar trebui să includă CEO-ul, șeful diviziei implicate, reprezentanți din departamentul
juridic, precum și responsabilii de relațiile cu presa, influenţatorii și social media.

Pregătirea este crucială, iar cea mai mare greșeală este a nu planifica, ceea ce are un efect de cascadă în
ceea ce privește tipurile de erori care apar. Fără planificare, nu poți răspunde la fel de repede și nu vei fi
pregătit pentru ceea ce vrei să spui și să faci.

Responsabilii de relațiile publice sau cu presa ar trebui să facă parte din procesul de planificare, încă de la
început. De asemenea, este important să faci exerciții periodice de simulare a unor scenarii de criză, în care
să fie incluși și responsabilii de comunicare, atât internă, cât și externă.

Pregătește-ți purtătorii de cuvânt. Unul dintre cele mai importante lucruri este ca persoana care vorbește
cu mass-media să fie cineva care a trecut printr-un anumit tip de pregătire în ceea ce privește relațiile cu
jurnaliștii și furnizarea eficientă a informaţiilor de care aceștia au nevoie.

Într-o criză, multe companii îl pun, automat, pe CEO în fața presei. Dar dacă directorul executiv sau alt
purtător de cuvânt desemnat nu este antrenat sau familiarizat cu jurnaliștii, cu camerele de filmare și cu
microfoanele, precum și cu modul de transmitere a mesajelor și răspunsul la întrebări, acest lucru se poate

39
Ghid de comunicare în business

transforma într-un dezastru și poate înrăutăţi și mai mult situaţia. Toți purtătorii de cuvânt trebuie să fie
instruiți să se ocupe de interviuri prietenoase, dar și ostile, deoarece aceasta nu este neapărat o abilitate
intuitivă.

Stabilirea unei relații stabile și continue. Companiile care îi mențin pe reprezentanţii mass-media – cum
ar fi ziarele locale și posturile de televiziune – informaţi în mod continuu, vor avea mai puține șanse de
neînțelegeri cu aceștia atunci când apare o criză. S-ar putea chiar să se bazeze pe mass-media pentru a
ajuta la transmiterea informațiilor.

Este foarte important ca organizaţiile să aibă deja o colaborare sau parteneriat cu mass-media, cel puţin
la nivel local, fără a aștepta să se întâmple un incident. Dacă ceva nu merge bine, vei avea nevoie de mass-
media pentru a te ajuta să transmiţi mesajele tale către oameni și instituții.

Ce NU ar trebui să faci:

Să tratezi mass-media ca pe un inamic. Este firesc ca în timpul unei crize să vezi mass-media ca pe o
amenințare. Dar, de multe ori, cu cât o organizație blochează discuţia cu mass-media, cu atât mai mulți
reporteri și editori speculează referitor la ceea ce s-a întâmplat sau ceea ce se petrece în continuare, în
timpul unei crize.

Reporterii vor căuta surse din interiorul și din afara companiei, care ar putea furniza informații inexacte sau
învechite. Dacă un jurnalist va simţi că încerci să ascunzi informații, va fi interesat să încerce să găsească
motivele pentru care le ascunzi. Tratarea jurnaliștilor ca pe niște inamici este extrem de nocivă. Chiar dacă
informaţiile nu sunt reflectate așa cum ţi-ai dori tu să fie, acest lucru nu înseamnă că relația ta cu presa
este distrusă din acel punct.

Ce ar trebui să faci este să tratezi mass-media ca pe o resursă bună pentru a comunica cu audienţa ta. Să
fii deschis și transparent cu mass-media, pentru a împărtăși modul în care gestionezi problema și pentru a
permite audienţei să afle ce măsuri iei pentru a remedia situația.

Să lași mass-media să fie singura sursă de știri. Deși jurnaliștii concentraţi pe noutăţi se străduiesc să
obțină informații exacte pentru audienţa lor, este important ca organizațiile să nu se bazeze exclusiv pe
mass-media pentru a spune povestea.

Chiar dacă mass-media spune versiunea sa, compania încă mai trebuie să comunice cu cele mai importante
resurse, inclusiv angajații, partenerii, fanii de pe facebook, clienţii și acționarii. Nu trebuie să te bazezi pe
mass-media ca pe o sursă unică, chiar dacă este exactă. Toate aceste grupuri vor să audă povestea de la
tine.

Pentru a te ajuta să ajungi la grupurile tale de oameni, poţi utiliza diferite instrumente de comunicare, cum
ar fi conferinţe online, întâlniri între manageri și angajați, live-uri pe facebook, participarea la ședinte de
grup ale asociaţiilor de afaceri sau ale camerei de comerţ.

Să uiţi de bloggerii și de comunicarea pe reţelele de socializare. Definiția „mass-media” s-a extins în ultimii
ani. Organizațiile nu numai că trebuie să se ocupe de presa tradiţională, cum ar fi ziare, reviste și posturi de
radio, dar trebuie să abordeze și o serie de influenţatori, bloggeri și audienţa de pe reţelele de socializare.

Influenţatorii și bloggerii au devenit o nouă formă de mass-media interesantă. Aproape oricine care are un
telefon și acces la internet poate să își dea cu părerea despre compania ta, pe reţelele de socializare sau pe
blog-ul personal.

40
Ghid de comunicare în business

Mulţi dintre aceștia pot fi o problemă, deoarece nu-și asumă responsabilitatea pentru ceea ce spun sau
nu verifică acurateţea informaţiilor. Pe de altă parte, cei care sunt bloggeri sau influenţatori specializaţi pe
un domeniu, demonstrează o remarcabilă pasiune și pot fi buni aliaţi, ajutând în răspândirea informaţiilor
corecte.

Este important ca organizațiile să se adreseze noilor lideri de opinie din online, care sunt în continuă
creștere, cu aceiași importanţă acordată și presei.

Ca și în cazul monitorizării presei, există servicii pe care companiile le pot accesa pentru a le ajuta să
urmărească discuţiile online cu privire la companie, atât pe reţelele de socializare, cât și pe bloguri și
forumuri. Astfel, prin cunoașterea foarte bună a acestui segment, vei ști cum să abordezi audienţa într-un
mod personal și adecvat, și nu printr-o comunicare în masă.

Să uiţi de angajați. Persoanele care lucrează în compania ta trebuie să fie informate, în timpul unei crize.
Multe organizații tind să țină angajații pe întuneric într-o perioadă dificilă, iar aceasta este o greșeală.
Atunci când există o criză majoră, angajații vor începe să apeleze la mass-media ca sursă de informare și
sprijin, dacă nu primesc informaţiile din interiorul companiei. De asemenea, presa este posibil să înceapă
să abordeze angajaţii pentru informaţii, atunci când nu le primește oficial de la companie. De aceea,
este extrem de important să le comunici angajaților tăi ce se întâmplă, pentru a nu răspândi mai departe
informații greșite.

Este bine ca angajații care nu sunt autorizați să comunice cu mass-media să fie și ei instruiți să nu furnizeze
informații, devenind conștienți de faptul că există anumite modalități de tratare a acestor cereri și să știe la
cine să apeleze într-o astfel de situaţie.

În cazul unei situaţii de criză, când mass-media, influenţatorii și oamenii tăi activi pe reţelele de socializare
vor veni instant la apel, ai nevoie de un manual gata pregătit, care să te ghideze, pentru a te ajuta să-i faci
aliații tăi și să treci cât mai puţin răvășit printr-o criză de comunicare. 

Aboneaza-te la Newsletterul
Manager Express!

41
Ghid de comunicare în business

Cine are nevoie de abilități de


public speaking?

Articol de: Vera Iurcu

Atunci când vine vorba despre „Public Speaking”, pot apărea diferențe de opinie despre cum este definit
acest termen. Unii ar putea să se întrebe de unde vine această idee preconcepută că toată lumea trebuie să
știe să facă ceva. În cazul nostru, să posede abilitățile vorbitului în public.

Într-adevăr, nu toți sunt manageri (și trebuie să inspire), nu toți sunt coach-i (și trebuie să îndrume), la fel
cum nu toți lucrează în vânzări (și trebuie să convingă). Răspunsul la aceste îndoieli este o întrebare: vi s-a
întâmplat vreodată să aveți o idee foarte bună, care, totuși, să nu fie acceptată?

Unii ar argumenta că nu sunt necesare abilități deosebite pentru a transmite un mesaj către echipa cu care
lucrezi, dacă este formată doar din câțiva membri.

În această privință, trebuie să recunoaștem că definiția de „Public Speaking” este, oarecum, subiectivă. Când
putem spune că vorbim în public? Numai atunci când suntem în fața la cel puțin 15 persoane? 50? 100? Sau,
poate, și atunci când analizăm o strategie, cu echipa de marketing? Dar atunci când vorbim cu prietenii, la o
cafea, este vorbire în public?

Cei care s-au specializat în această practică și îi învață pe alții vin cu argumente destul de solide că, atunci
când vorbim despre antreprenoriat sau mediul corporate, este important ca fiecare angajat să posede
abilități de vorbit în public. Acestea vă ajută să comunicați mesaje importante în cadrul organizației și în
afara ei.

Andrei Dunuță, trainer de vânzări și public speaking la SelfTrust Academy, spune că vorbitul în public
înseamnă 80% șablon și, aproximativ, 20% – spontaneitate. În plus, speakerii lasă 2% pentru situațiile
neprevăzute. Un sfat util, pentru oricine ține o prezentare, este: „Indiferent de ceea ce se întâmplă, spuneți
publicului că vă așteptați la o astfel de reacție. Lăsați-i să creadă că aveți mereu control asupra situației.
Asta va inspira oamenilor încredere în mesajul pe care îl transmiteți”.

Practicând vorbitul în public, învățați cum să pregătiți un mesaj specific pentru fiecare tip de audiență. De
exemplu, veți pregăti un discurs diferit pentru o cină de strângere de fonduri față de cel pentru o ședință cu
investitorii. Cu timpul, veți învăța să vă adaptați rapid la situație și să jonglați cu informațiile. De asemenea,
veți fi capabili să schimbați modelele de comunicare, pentru a se potrivi cu ocazia.

Acestea fiind spuse, probabil că așteptați și exemple concrete despre cum puteți valorifica abilitățile de
public speaking, la locul de muncă.

Importanța exprimării clare

O afacere mică are nevoie de angajați care pot comunica eficient ceea ce gândesc. Când lucrați pentru
altcineva, aveți opțiunea de a vă îmbunătăți aceste abilități, pe parcurs. Dar, atunci când sunteți propriul

42
Ghid de comunicare în business

vostru șef, în calitate de antreprenor, trebuie să vă exprimați în mod clar în fiecare zi, mai ales când
interacționați cu clienții.

Dacă sunteți angajat, este important să aveți abilitățile necesare de a vă „vinde” ideile. Andrei Dunuță
povestește din experiența sa cu angajații din multinaționale, care au suferit dezamăgiri în „Public Speaking”.
El dă ca exemplu o situație care se întâmplă frecvent: publicul este cucerit de persoane care nu sunt foarte
bune pe conținut, dar sunt foarte carismatice. Chiar dacă ideea celuilalt este mult mai bună, cel puțin din
punct de vedere statistic, ea va fi respinsă.

Importanța interacțiunii cu un public divers

Competențele voastre de vorbit în public sunt testate atunci când la locul de muncă are loc o sesiune
mascată de „Public Speaking”. De exemplu, dacă lucrați în departamentul de HR și trebuie să intervievați
mai multe persoane, veți interacționa cu o serie de candidați diferiți. Trebuie să fiți capabili să discutați
cu ei în persoană sau la telefon și să înțelegeți dacă întrunesc calitățile necesare pentru a ocupa locul de
muncă vacant. Ulterior, va trebui să comunicați frecvent cu aceștia, în cazul în care se vor alătura companiei
voastre.

Importanța pentru leadership

Mai presus de toate, abilitățile de Public Speaking sunt importante pentru lideri. Fie că sunteți conducătorii
unor unui grupuri civice, fie că sunteți antreprenori sau manageri de top în corporații, trebuie să comunicați
pentru a convinge, a informa sau a motiva. Trebuie să puteți pune întrebări, să exprimați nevoile
organizației și să prezentați poziția voastră în legătură cu o problemă. De asemenea, este important să
răspundeți opiniilor altor persoane și să creați consens. Dacă nu puteți comunica în mod clar și nu îi puteți
motiva pe alții prin intermediul vorbitului în public, va fi mai greu să realizați obiectivele pentru organizația
pe care o conduceți.Planifică gestionarea crizelor și include și relațiile cu mass-media și influeţatorii. Ideal
este să alcătuiești. 

43
Ghid de comunicare în business

De ce ar trebui să depui mai mult


efort în pregătirea mesajului
care anunţă că nu ești la birou

Cu toți avem nevoie de timp pentru a ne deconecta și a ne reîncărca. Cercetările arată că deconectarea – în
special de email-uri – ne poate ajuta să fim mult mai puțin stresați și mai productivi. Și totuși, mulți dintre
noi ezităm adesea să facem primul pas: setarea unui mesaj potrivit care să anunţe ca ești în afara biroului
(Out Of Office), stabilind astfel limite clare pentru timpul liber. Probabil că îţi e teamă că mesajul OOO ar
putea avea consecinţe neplăcute, precum percepţia că ești leneș, dezinteresat sau dispus să ratezi unele
oportunităţi.

Însă, chiar și acel lucru pe care mulţi dintre noi nu doresc să-l facă – pentru că noi credem că ar putea să
ne influențeze negativ imaginea sau succesul – poate fi adesea folosit pentru a obține exact contrariul.
Mesajele OOO pot fi un instrument excelent pentru a declanșa valuri de lucruri pozitive. Utilizarea acestor
răspunsuri automate – fie în timpul vacanței, fie în cadrul unei conferințe, fie în momentele importante din
viața ta – poate crea o legătură socială cu destinatarii, inclusiv colegii, clienții și partenerii.

Împărtășirea unor mici informații despre tine, călătoria ta sau despre produsul sau serviciul companiei tale,
poate servi la consolidarea unei relații de afaceri sau a unei conexiuni pe care o are un client cu compania
ta. Cercetările arată că legătura socială, care adaugă semnificaţie și profunzime relațiilor noastre, este cel
mai mare predictor al nivelurilor de fericire pe termen lung și poate fi un factor major de contribuţie la
performanța noastră la locul de muncă. Când oamenii se simt legați în mod pozitiv de noi, aceștia sunt mai
deschiși să facă afaceri cu noi, crescând și șansele ca, în situaţiile dificile, aceștia să găsească, împreună cu
noi soluțiile la problemele cu care se confruntă. Conectarea vine de la sentimentul că ajungi să cunoști cu
adevărat persoana cu care lucrezi.

Și totuși, majoritatea oamenilor optează pentru mesajul „sigur”, care avertizează expeditorul că nu va fi
la birou până la o anumită dată și care sunt opţiunile pentru a contacta un anumit coleg dacă are nevoie
de asistență imediată. Astfel de mesaje reprezintă aproximativ 98% din mesajele OOO. Foarte rar sunt
însă oameni care optează pentru un răspuns automat mai diferit, uneori chiar agresiv, de blocare totală a
interacţiunii. Adevărul este că scopul vacanței este anulat dacă atunci când ne întoarcem avem o restanță
de emailuri la care să răspundem, mai ales când multe dintre vești sunt vechi sau cererile sunt deja
rezolvate. Uneori, tot ceea ce este necesar constă în adăugarea unei linii suplimentare la mesajul standard
OOO, pentru a face ca acesta să avanseze de la unul banal la unul care să îţi aducă beneficii suplimentare.

Împărtășește mai multe

Împărtășește o informație semnificativă, care poate fi o invitaţie la conversație pentru data viitoare când
vorbești cu persoana respectivă. De ce nu vei fi la birou? Ce înveţi la o conferință și te va ajuta să răspunzi
mai bine nevoilor clienților? Unde te duci în vacanță și care este acel lucru minor, dar interesant pe care
dorești să îl faci acolo? Aceste tipuri de inserţii pot fi extrem de utile pentru a începe o conversație, în timp

44
Ghid de comunicare în business

ce colegii de birou te vor întreba despre conferință sau vacanță și te vor cunoaște ca pe un om complex, cu
hobby-uri si pasiuni, nu doar ca pe un coleg.

Oferă resurse

O altă opțiune este să împărtășești o resursă care să le aducă valoare expeditorilor tăi. Ia în considerare
persoanele care îţi trimit cele mai multe email-uri atunci când selectezi o resursă adecvată: un articol care
îi poate ajuta în desfășurarea unei anumite activităţi sau un video pentru inspiraţie.

Personalizează-ți mesajul

Unele sisteme de email permit expeditorului să insereze un mesaj pentru persoanele din interiorul
companiei și unul diferit pentru cei din afara ei. Gmail îţi permite să trimiți răspunsuri automate numai
celor din agendă, în loc să le trimită răspuns tuturor oamenilor, chiar și celor pe care nu îi cunoști. Aceste
funcții simple îţi pot oferi o flexibilitate și mai mare. De exemplu, poate dorești să împărtășești colegilor
mai multe informații personale, față de ceea ce vrei să le comunici expeditorilor externi.

Făcând niște mici inserţii în mesajul automat la emailuri care anunţă că nu vei fi disponibil, poţi ajunge să
te conectezi mai bine cu oamenii cu care lucrezi, sa ai conversatii minunate cu colegii și partenerii despre
planurile de vara, căsătorie și, în același timp, să savurezi relaxat toate acele momente speciale din timpul
tău liber, cu cei dragi. O să vezi că mesajul nou și îmbunătățit al OOO își face treaba. Îţi va da șansa de a fi
pe deplin prezent unde alegi să-ţi petreci timpul liber și îţi va da posibilitatea de a te conecta mai profund
cu ceilalți, la întoarcerea la birou. 

45
Ghid de comunicare în business

Greșeli de comunicare pe care să


le eviţi cu orice preț
Comunicarea stă la baza tuturor lucrurilor pe care le facem. Dacă vrei să-ţi îmbunătăţești abilitățile de
comunicare, un bun prim pas bun ar fi identificarea și evitarea acestor probleme comune. Toată lumea
comunică și, ocazional, eșuează în a comunica. Dar, cei mai buni lideri, directori și antreprenorii admiraţi de
toată lumea, acordă o mare atenție modului în care comunică.

Iată câteva greșeli comune de comunicare, de care suntem cu toții vinovați și pe care ar fi mai bine să le
eviți:

Folosirea unui stil particular pentru o comunicare de grup. Când încerci să comunici cu un grup de persoane,
este posibil să observi că unii înţeleg imediat, în timp ce alții au nevoie de mai multe explicații. Oamenii
diferiți au nevoi și așteptări diferite. Ia în considerare tipurile de stiluri de învățare ale celor cu care
comunici și pune la punct o strategie de comunicare care se adresează tuturor.

Neglijarea tonului folosit. Adesea, în momente de criză, este posibil să folosești un ton exagerat. Tonul este
important în orice moment, dar mai ales atunci când comunicarea este delicată. Indiferent de circumstanțe,
învață să acorzi atenție tonului. Un truc: înainte de a vorbi, fă o pauză și respiră. Apoi, comunică ceea ce ai
de spus.

Evitarea conversațiilor dificile. Toată lumea se confruntă cu conflicte, iar evitarea acestora nu le face să
dispară. Află cum să planifici și să porţi o conversație dificilă, oferind feedback clar și constructiv, chiar și
atunci când îţi este greu.

Autocenzura. A vorbi cu voce tare, public, înseamnă a-ţi face cunoscute nevoile, luând în considerare,
permanent, nevoile și dorinţele celorlalți. Vorbește clar și fă-ţi cunoscute dorinţele, cu diplomaţie și
încredere în sine, menținând, în același timp, relații bune.

Folosirea unei reacții în locul răspunsului. Când impulsul tău este să reacționezi cu furie și frustrare,
așteaptă. Respiră profund și ia în considerare toate datele (inclusiv cele pe care nu le cunoști). Când faci o
pauză pentru a reflecta, poți să răspunzi, în loc să reacționezi.

Încurajarea bârfei. Discuţiile neîntemeiate nu numai că distrug reputația, dar și erodează încrederea. Chiar
dacă nu are intenția de a fi crudă, bârfa poate avea consecințe devastatoare. Nu lăsa nici un loc pentru
bârfe, zvonuri sau speculații, dacă vrei să fii de încredere și prețuit în calitate de comunicator (și, de altfel,
ca om).

Limitarea gândirii. În locurile de muncă de astăzi, există tot felul de religii, culturi și orientări etnice.
Excluderea oricăreia dintre ele ar reflecta un punct de vedere închis. Deschide-ți inima și începe să
îmbrățișezi diversitatea. Când o îmbrățișezi, îţi îmbunătățești modul în care comunici printr-o gamă variată
de experiențe și creativitate, în beneficiul tuturor.

Multă vorbă și mai puţină ascultare. Pentru a deţine controlul oricărei situații, oprește-te din vorbit și
ascultă. Când mai mult asculți decât vorbești, te deschizi către învățare și empatie – ceea ce te ajută să
realizezi mai mult.

Certitudinea că ești înțeles. Acordă-ţi timp pentru a verifica că oamenii ți-au înțeles mesajul. Chiar dacă
pare un lucru simplu, interpretările greșite sunt destul de frecvente și pot avea consecințe neplăcute.

Comunicarea este o abilitate extrem de prețioasă. Când vei evita aceste greșeli fundamentale, vei vedea
beneficiile în mai multe arii, în modul în care comunici sau conduci, în eficiența sau succesul tău, și chiar în
afacerea ta. 

46
Ghid de comunicare în business

Manager Express este o platformă online dedicată managerilor şi


antreprenorilor, dezvoltării lor, activităţii lor curente, intereselor lor. Dacă
sunteţi antreprenori, conduceţi o companie, o fabrică sau doar o echipă
de specialişti, folosiţi-vă de Manager Express ori de câte ori vă frământă o
întrebare, căutaţi o soluţie la o problemă, o sursă de inspiraţie sau vreţi,
pur şi simplu, să împărtăşiţi şi altora experienţa voastră!

Urmareste-ne pe www.managerexpress.ro si aboneaza-te la newsletterul


nostru pentru cele mai noi și interesante articole de business.

47
Sponsors

Media Partners

Organisations

S-ar putea să vă placă și