Cum sa faci o compunere de nota 10

1.
Trebuie sa porniti de la un titlu, care vi se da in test, sau sa va ganditi la unul, titlurile trebuiesc selectate bine.
Daca aveti sa faceti o conpunere, si nu vi se da titlu sau idei, sa va ganditi la un titlu mai pretios, nu 'Toamna' sau
'Pasati calatoare', va danditi la ceva care nu a mai fost folosit, de exemplu:'Ziua ghinonista' sau 'Vulturul rosu(daca vreti
sa faceti o compunere, care nu se intalneste in realitate, sau sa folositi figuri de stil)'.Daca nu stiti ce inseamna figuri
de stil o sa las definiti si exemple la sfarsitul postari.
2.
Trebuie sa luati fiecare idee in parte si sa o dezvoltati pe o ciorna sau pe o foaie de de hartie, nu scrieti
niciodata direct ideile sau compunerea (daca o scrieti pe o ciorna, o sa puteti sa o corectati sau sa mai adaugati si
mai multe.). La inbogatirea unei compuneri trebuie sa inserati firuri de stil si expresi(Va las definiti si exemple la
sfarsitul postari).
3.
Compunerile cuprind trei parti:
Introducerea - cuprinde cteva date despre locul, timpul i personajele aciunii.
Cuprinsul - dezvoltarea aciunii, povestirea ntmplrii, descrierea personajelor,a locurilor sau a imaginilor.
Este cea mai lung parte a compunerii.
ncheierea - sfritul ntmplrii, o concluzie, o impresie personal.
4. Aveti grija la asezarea in pagina, ni nu folositi acceasi cuvinte folositei de exemplu
'zapada=nea=omat=ea'
5. Sa respecti alineatele. Fiecare idee trebuie sa aiba alineat, asa da dovada de ordonare, si va fi usor
se va
parea usor de citit, inteles.
Figuri de stil:

Aliteraia const n repetarea consoanelor sau silabelor initiale. Ex:Prin vulturi vntul viu vuia,
Vrun prin mai tnr cnd trecea.

Asonana const n repetarea unor vocale cu efect sonor. Ex:Toate psrile dorm,
Numai una n-are somn.

Onomatopeea este un cuvnt alctuit pe modelul armoniilor imitative, prin care se imit sau sugereaz sunete
naturale. Ex.:Tropotele de pe coridor i-au determinat s ias din sala de edin e.

Rima este o potrivire a sunetelor de la sfritul a dou sau mai multe versuri, ncepnd cu ultima silab
accentuat. Ex:
La un semn deschis-i calea i s-apropie de cort
Un btrn aa de simplu, dup vorb, dup port.
- "Tu eti Mircea?"
- "Da-mprate!"
- "Am venit s mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroan ntr-o ramur de spini."
Sincopa const n eliminarea unui sunet sau grup de sunete n interiorul unor cuvinte. Ex.: domle, mul'im (n
loc de mulumim)

Afereza const n eliminarea unui sunet sau grup de sunete de la nceputul unui cuvnt. Ex.: nalt,
ngrmdeal

Apocopa const n cderea unui sunet sau grup de sunete de la sfr itul unui cuvnt. Ex.: copilu, sru mna

Repetiia const n repetarea unui cuvnt sau a unei expresii n diferite pozi ii ale enun ului. Era casa pe care
i-o dorise din copilrie, casa pe care o visase de attea ori, casa pe care de attea ori o
desenase, casa perfect; casa pe care nu i-o putea ns permite.

Enumeraia const n prezentarea succesiv a unor fapte sau aspecte. Relaia ce se stabilete ntre termenii
enumerrii este una de coordonare. Nici nu mai vrea s locuiasc mpreun cu prinii, nici singur nu vrea s stea.

Asindetul const n suprimarea conjunciilor coordonatoare dintre cuvinte sau dintre propozi ii. Ex.:Toi,
politicieni, manifestani, poliiti, au cntat mpreun pn au rgu it.

Inversiunea const n rsturnarea cuvintelor n propoziie, pentru a pune n eviden un anumit termen.
Ex:Impertinentul participant a fost scos afar din sala de conferine;Desteptul copil a luat nota 10.

Hiperbatul este o inversare n topica normal prin care termenul asupra cruia se dore te atragerea aten iei
este plasat n final.Ex.:Cine pn la ora aceasta nu tie despre ce e vorba, va afla acum: discutam despre rolul Bisericii
n stat.

Comparaia este una dintre cele mai frecvente figuri de stil i const n alturarea a doi sau mai mul i termeni
cu scopul evidenierii primului termen.Dar nu se poate scrie decat sub forma epitetului personificator pentru a se alatura
figurii de stil. Ex:Pe un deal rsare luna, ca o vatr de jratic (M. Eminescu, Clin - file din poveste)

Metafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obinuit al unui cuvnt la alt sens, prin intermediul
unei comparaii subnelese. Procesul de realizare a metaforei const n punerea semnului identit ii ntre dou obiecte
diferite (lucruri, fiine, persoane) prin numele lor, pe baza unei analogii. Ex:Prea c printre nouri s-a fost deschis o
poart,
Prin care trece alb regina nopii moart.

Epitetul este figura de stil constnd n determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc.,
menit s exprime acele nsuiri ale obiectului care nfieaz imaginea lui a a cum se reflect n sim irea i fantezia
scriitorului. Ex:[...] i prinii, i fraii, i surorile mi erau sntoi. (I. Creang, Amintiri din copilrie)

Personificarea este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor, obiectelor li se atribuie nsu iri umane.
Ex: norii plng; soarele rde; stelele clipesc; psrelele optesc; vntul alearg; slciile triste; pisica vorbe te lin.

Hiperbola este un procedeu artistic prin care se exagereaz inten ionat, mrind sau mic ornd, trsturile unei
fiine, ale unui lucru, fenomen, sau eveniment, pentru a-i impresiona pe cititori. Ex: "Gigantic poart-o cupol pe
frunte," ( G.Cobuc "Paa Hassan")

Antiteza este o figur de stil care const n opoziia dintre dou cuvinte, fapte, personaje, idei, situa ii. n crea ia
lui M. Eminescu antiteza apare i n formularea unor titluri: Venere i Madon, nger i demon, mprat i proletar. Ex:
Ea un nger ce se roag El un demon ce viseaz.
Expresi:(mai mult de iarna)
norii au nceput s se cearn n stelue argintii
zpada s-a aternut ca o mantie alb i strlucitoare
au nceput s roiasc albinele cele albe
cerul este uneori nnorat alteori alb ca zpada
soarele nu mai este darnic i nu mai are putere
iarna vremea este friguroas
s-au dus zilele babei i nopile vegherii
prin rpi adnci zpada de soare se ascunde
i mugurii pe creang vd imbobocind
s-a dus zpada alb de pe ntinsul rii
reci podoabe-n ramuri goale
iarna copiii sunt fericii
fulgi mari ca de vat
iarna cerne norii
cunun de stelue argintii
mantie alb, strlucitoare
covoare albe i moi
copaci de zahr
fluturi lucitori gtesc pmntul
iaz de oglind
inim de ghea
crengi gtite cu beteal

cmp de cristal
irag de sniue
ninge ca-n poveti
hain argintie
ghea ca oglinda
stelue mici i albe
fulgii pluteau n zbor legnat
Criasa Zpezii
zpada cade puzderie mrunt i deas ca fina la cernut
flori sclipitoare de argint se es pe geamuri
roiesc albinele cele albe
copacii ca nite soldai mui i reci , cu zale de ghea
munii ca nite uriai adormii sub omt
copacii ca nite fantasme
zna nvemntat n alb
crengi mbrcate ntr-un palton de nea
a aternut pe cer nori cenuii
zpad alb i pufoas
iarna a pornit prin muni i vi
a mbrcat brazii i pinii cu cojoace grele de zpad
a pus crengilor mnui de puf
roi uor de fluturi albi
iarna, vrjitoarea cea crunt
fulgul floare mic i rotund, o minune de-o secund
alb ca spuma laptelui
strlucitor ca un diamant
flutura de argint zboar pe aripile nevzute ale vntului
se joac de-a prinselea prin aer
cad din cer ca nite mrgritare
cojoc de omt
perlele mari i albve dansau n vzduh un dans fantastic
casele i-au pus cciui de blan alb
a pictat flori de ghea pe geamuri
cerul ca un imens policandru
zpada ca un ocean de ninsoare
Criasa poart o rochie cusut cu ace de ghea i mpodobit cu stelue argintii
clopoei de argint
Va nultumesc, daca mai aveti nevoie de expresi cautati pe google.

Publicat de Edy Filip la 08:21