unei cinteze. Într-o zi, cinteza îi spuse: - Vreau o poveste despre un măgar. - Ce poveste vrei? “Muzicanții din Bremen” sau “Cine spune ăla este, ca măgarul din poveste”? - Cea cu “Cine spune ăla este, ca măgarul din poveste” - Bine, ți-o voi spune: Era odată, un măgar și un câine care se acuzau unul pe altul de furtul unui os. Câinele îi spuse măgarului: “Tu mi-ai furat osul, ești un hoț!” Iar măgarul îi răspunse: “Ba nu, tu mi-ai furat osul!” exclamă măgarul. Și se certau așa toată ziua, până când câinele găsi adevărul și îi zise măgarului: “Tu mi-ai furat osul. Și să știi că va exista un proverb după ce ai făcut pe care o să-l cunoască toată lumea: “Cine spune ăla este, ca măgarul din poveste.”, acel măgar ești chiar tu, care ai făcut așa după acel proverb inventat de mine. - Cred că am înțeles despre ce e vorba în poveste, răspunse cinteza. - Despre ce anume? - Proverbul sau “Cine spune ăla este, ca măgarul din poveste” se referă la faptul când acuzi pe cineva, când defapt vina e a ta. Acel cuvânt spus acelei persoane îți aparține ție! - Bravo, aceasta e morala poveștii și a proverbului!