NORMATIV PENTRU PROIECTAREA PARCA- JELOR DE AUTOTURISME iN LOCALITATI Indicativ P. 132-93 URBANE $$ 1. GE ERALITATI 1.1. Prezentele norme se aplicé la elaborarca studiilor si proicctelor privind amenajarea parcajelor de autovehicule in cadrul planurilor urbanistice, studiilor de circulatic si a proiec- telor de investitii. ; Parcajele si garajele de autovehicule reprezinté dotari ne- cesare circulatiei pasivi-stationara de la locuinte, constructii social-economice, institufti, intreprinderi, precum si la alte obiective polarizatoare de trafic. 1.2. Normativul stabileste reglementirile de ordin urba- nistic, tematic si metodologic referitoare la amplasarea si dimen: sionarea parcajelor, organizarea exploat&rii acestora, precum pentru cadrul continut al documentatiilor tehnice. 1.3. Prescriptiile de dimensionare a locurilor necesare pentru parcajele si garajele situate la sol sau in constructii, prevazute cu unul sau mai multe niveluri, se stabilesc conform prezentului normativ. Proiectarea de investitii a parcajelor si garajelor si- tuate in constructii nu fac obiectul prezentului normativ. 1.4. Normativul serveste la: — intocmirea studiilor de circulatie, a proiectelor urba- nistice si a documentatiilor tehnico-economice pentru amena- jarea parcajelor ; — indrumarea unitatilor teritorial-administrative, a pre- fecturilor si primariilor, precum $i a agentilor economici, pu- blici sau particulari, implicati in realizarea si exploatarea par- cajelor si garajelor de autoturisme ; Aprobat de: Elaborat de: MINISTRUL LUCRARILOR INSTITUTUL PUBLICE SI AM ARIT » URBANPROIECT* TERITORIULUI eu Ordinul ur... 10/N/06.04.1993 28— elaborarea de programe de investitii pentru parcaje sau garaje si intocmirca documentatiilor tehnice inclusiv a formelor legale pentru acordarea de autorizatii de constructi1; — avizarca proiectelor de parcaje. 1.5. Prevedcrile normativului de parcaje se vor aplica dupi caz de citre unitati de proicctare, titulari de investiti: $1 unitati ale administratici locale. Ele vor fi avute in vedere $i la pro- iectarea parcajelor din extravilan pentru obiective si trasce care necesiti asemenca dotiri cu acordul organului bencficiar, al Directici Circulatic din Cadrul Mimisterului de Interne si al prefecturi judetului. : 1.6. Ansamblul de lucrari stradale- inclusiv parcajele si garajele vor constitui un sistem unitar si general de circulatie conceput pe baza criteriilor de eficienta functionala, incadrare urbanistica si protectie a mediului. 1.7. La elaborarea documentatitlor tehnico-economice pen- tru parcaje se va tine seama de prevederile protectelor de urba- nism -si de dezvoltare a circulatici din urmA&torii 15 ... 20 ani, precum $i de posibilitatea realizirii etapizate a lucririlor prin rezervarea terenurilor. necesare. 1.8. Pentru parcajele si garajele de mare capacitate se vor analiza in variante amplasamentele, accesele- de vehicule si pietoni, intrarile si iesirile din parcaje, in corelare cu planurile urbanistice si cu structura retelei generali de circulatic. Se va prevedea segregarea traficului activ (in deplasare) de traficul pasiv (stationar) si se va asigura capacitatea, fluenta si siguranta circulatiei majori. Accesele la parcajele si garajele de mare capacitate se vor rezolva, de regula, din reteaua secundaria de circulatie. 1.9. La proicctarea, realizarea si exploatarea parcajelor se vor respecta prevederile din standardele de strazi si intersectii, normativele de elaborare a studiilor de circulatie, protectia mediului, precum si pentru pdstrarea ordinii, linistei $1 salu- britatii publice. 2. CIRCULATIA STATIONARA (PASIVA), DOTARI SPECIFICE 2.1. Circulatia stationar’ (pasiva) este constituit’ din auto- vehiculele parcate sau garate, inclusiv taximetrele si mijloacele de transport in comun imobilizate in statii. ; aDintre acestea, autoturismele au -cea mai mare pondere, indeosebi in zonele centrale, zonele polarizatoare de trafic, re- zidentiale etc. Parcajele si garajele sint dotari specifice circulatiei pasive care pot fi amenajate la sol (obiectul prezentului normativ) sau in constructii de diferite tipuri. 2.2. Studiul, proiectarea si exploatarea parcajelor va asi- gura: — corelarea amenajirilor si echiparilor pentru circulatia activa cu cele aferente circulatici pasivi, transportului in comun si circulatiei pietonilor; — crearea unui sistem unitar de circulatie prin corelarea rejelelor de strazi 1 de parcaje si prin organizarea desfAsuririi _ coordonate ‘a traficului; — fepartizarea in spatiul intravilan a parcajelor diferen- tiate dupa scop, capacitate si conditii de exploatare, in concor- dant& cu zonele polarizatoare de trafic si cu legaturile la dru- murile publice din teritoriul extravilan. 2.3. Se va tine seama de definirile legate din Codul Circu- latiei Rutiere privind: @ .vehicul oprit" este considerat vehiculul imobilizat atit timp cit este necesar pentru luarea sau lsarea de persoane, incar- carea sau descarcarea de bunuri, timp in care conducatorul ri- mine in vehicul sau in apropierea acestuia, -pentru a putea la nevoie s&-l deplaseze ; @ ,,vehicul stationat“ este considerat vehiculul imobilizat pe drum pentru un motiv altul decit acela de a evita un con- flict cu un participant la trafic sau cu un obstacol, ori pentru a se supune regulilor de circulatie, iar imoiblizarea nu se limi- teaz& la timpul necesar ludrii sau lAsarii de Ppersoane sau bunuri; " @ ,Vehicul parcat“ se intelege vehiculul stationat intr-un loc special rezervat acestui scop si amenajat ea atare. 2.4. Termenii referitori la dotarile specifice circulatiei pa- sive folosifi in normativ au urmitorul continut : @ Parcajul reprezint& spatiul amenajat, pe sol sau in cons- tructii speciale, dat de regulé in folosinfA publicd, cu sau fart plata, pentru stationarea in aer liber respectiv pentru adapos- lirea in constructii a autoturismelor pe diferite durate de timp. 30@ Garajul reprezintié constructia cu unul sau mai multe niveluri data de regula in folosint& privat& pe bazi de abonament, act de proprictate etc., pentru stationarea, adipostirea gi intre- tinerea (eventual reparatia) autovehiculelor care dup caz, poate fi dotat&i cu instalatii speciale de aerisire, incAlzire, iluminat, canalizare, alimentatie cu apa, ascensoare, afisaj $i dirijare etc. ; 2.5. Parcajele si garajele la domiciliu sau la destinatie sint de mai multe categorii diferentiate pe baza criteriilor func- tionale constructive, de echipare tehnica $i mod de exploatare. 2.6. La proiectarea parcajelor se vor avea in vedere caracteristicile circulatiei pasive si anume : © solicitarile locurilor de parcare sint functie de momen- tele caracteristice specifice ale traficului (deplasdri pentru munca, aprovizionare, locuire, relatii sociale si economice, cultura, recuperare si agrement etce.), precum si gradul de dotare cu mijloace auto, gradul de mobilitate si starea eco- nomica ; @ mobilitatea autoturismelor depinde de miarimea loca- lititii, gradul de motorizare, situatia cconomica gi reflecti frec- venta cererii de locuri de parcare la destinatii; ® circulatia pasiva se caracterizeazi in principal prin du- rata de stationare, momentul orar corespunzitor scopului depla- sirii, gabaritul spatiilor de stationare etc. ; @ pentru fiecare autoturism se va asigura un loc de parcare, respectiv garare, la’ domiciliu denumit parcarea de origine, care este ocupat in medie 60... 75% din 24 ore; @ tinind seama de mobilitate si de parcursul mediu zilnic al autoturismelor proprietate particularé se va considera, pe ansamblu, 1,5 ... 1,8 locuri de parcare pentru fiecare autoturism (respectiv 1 loc la domiciliu plus 0,5 ... 0,8 locuri la destinatie) ; @ deplasarea efectiva a autoturismelor particulare in orasele mari nu dureazi mai mult de 2 ... 3 ore/zi restul timpului fiind parcate la domiciliu sau la destinatie; @ parcajele la destinatie vor avea de regula utilizare multi- functionala, respectiv pentru mai multe scopuri ale deplasirilor care se efectueazi la ore diferite (ex. dimineata pentru munca, jar seara pentru spectacole, restaurant, etc.); @ pentru orase mici si mijlocii cu suprafata intravilanului pina la 400 ... 500 hectare circulatia pasiva ,,la destinatie" este redusd, deplasirile efectuindu-se preponderent pe jos in cadrul 31unor .izocrone.ca 5... 15 minute iar pentru orasele mai mari circulatia pasiva ,Ja destinatie" devine din ce in ce mai impo: tanta, atit ca volum cit si ca durata de statioanre; @ in general durata parc&rii pentru munc& este de 8... 9 ore/zi iar pentru alte scopuri de 2... 4 orc/zi; Dotirile pentru circulatia pasiva fiind oneroasc, se va asi- gura cresterea eficientei functionale -si rentabilizarca acestor investitii prin. m&suri specifice de exploatare: accesibilitate condifionati, limitarea duratei parcarii, taxare diferentiati, ocuparea succesiva prin rotatic a accluiasi loc, cresterea nivé- lului serviciilor, etc. 2.7. Pentru evitarea aglomerarii cererilor de locuri de par- care la destinatie se va avea in vedere: @ intocmirea planurilor urbanistice pe baza studiilor de circulatie cu. considerarea implicatiilor pe care Je au transpor- turile active si pasive si amplasarea dotirilor social-economice polarizatoare de circulatie stationara ; @ intensificarea amenajarilor de parcaje si garaje in ga- raje in conditiile organizarii eficiente a circulatici generale; @ rezervarea de spatii ,non aedificandi“ necesare pentru viitoarele parcaje si garaje. 3. CLASIFICAREA PARCAJELOR 3.1..Parcajele de autovehicule pot fi: — parcaje de categoria I care sint amenajate pe teren sau la sol; — parcaje de categoria II care sint amenajate in constructii speciale (cind se doreste adipostirea si intrefinerea autovehicu- lelor sau cind nu se dispune de spatiu suficient pentru parcarca la sol si.este convenabil ca aceasta si se rezolve in constructii pe verticala). 3.2. Clasificarea parcajelor de categoria I la sol, se face in functie de: a) Categoria autovehiculelor © autoturisme (constituie obiectul prezentului normativ) ; @ autobuze gi microbuze; 32@ autocamioane si autovehicule grele pentru marfi, auto- speciale, ete; @ vehicule pe dowi roti si vehicule pentru handicapati; b) Amplasarea parcajelor ,@ Pparcaje situate pe strizi, adiacente benzii carosabile de ling& trotuar ; 7 @ parcaje amplasate pe zona centrali a strizii cind exist& spatiu disponibil, iar circulatia este redusi; @ parcaje amenajate in lungul unor alei carosabile, late- tale partii carosabile principale a strizii si separate de acestea prin trotuare, fisii verzi etc.; parcaje amenajate pe platforme situate in afara zonei c) Capacitatea de parcare a autoturismelor ® parcaje cu capacitate redusi pind la 10 locuri; ® cu capacitate mijlocie 10 ... 50 locuri; @ cu capacitate mare de parcare 50 ... 200 autoturisme; ® parcaje cu capacitate foarte mare, peste 200 autoturisme d) Sisteme constructive si echipéri tehnice @ parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne, compar- timentate functional, echipate cu marcaje, indicatoare si alte sisteme de dirijare a circulatici care au accese controlate si sint Previzute cu instalatii tehnice de iluminat, canalizare, alimen- tare cu apa, plantatii, protectie antisolari (cu copertine, pre- late, baterii captatoare de energie solari, plantatii inalte) etc. ; @ parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne echipate Partial cu diferite instalatii. @ parcaje simple prevazute cu impietruiri, macadam etc. avind scurgerea apelor meteorice rezolvati la suprafata. ©) Organizarea exploatarii parcajelor . > parcaje cu acces liber, pazite sau nepizite, fara plata $i nclimitat in timp respectiv cu acces. liber ins& limitat in timp ; . — parcaje cu plat& in functie de locul si timpul de. sta- tionare; . — Pareaje cu taxare suplimentari in functi asigurate (preluarea masinii. etc.). de serviciile 3 — ed. 1045, 333.3. Dupi pozitia parcajului fati de clementele strizii gi dupa modul de asezare a vehiculelor (inclinare etc.) cajele de categoria I sint de mai multe clase detaliate in anesele IA... Aceste clase sint: @ IA — pe strizi principale amenajate, dupi caz, pe su- prafata carosabili (delimitate prin marcaje sau fisii verzi), pe trotuare (conditionat de asigurarea unci litimi minime peniru pietoni de 3m la strizile de categ. I i 11, respectiv 15m Ja categ. TIT de si sau partial pe carosabil si partial pe trotuar; @ IB — parcaje amenajate pe alei carosabile laterale pirtii carosabile principale ; @ IC — parcaje amenajate pe strizi secundare cu una sau doua benzi carosabile ; @ ID — parcaje amenajate pe platforme separate de am- priza strizii. 3.4. In functie de modul de agezare a vehiculelor pe caro- sabil, pe trotuare, partial pe carosabil si partial pe trotuar si respectiv cu asezare longitudinal, transversali la 90° sau incli- nati la 60°, 45° (eventual 30°) in mod continuu sau grupat cite 2—3 vehicule etc. — existi o mare varietate de cazuri exprimate grafic in anexe si codificate in vederea evidentelor statistice, pentru capacitatea de parcare ete. (anexe A3—AS8). In anexa A8 este aritati varianta de amenajare a parcajului de autoturisme pe planseul unui parcaj construit in demisol situat in incinti de blocuri. _ 3.5. Clasificarea parcajelor de categoria II in constructii (indeosebi pentru neccsititile de sistematizarea eirculatici) se face conform anexelor IJA,...s—IIB,..g in functie de: @ categoria vehiculelor; © destinatia parcajelor si a garajelor (la domiciliu, Ja destinatic, la dot&ri principale etc.) ; @ modul de functionare si exploatare a parcajului (indivi- duale, colective, integrate in clidiri multifunctionale cte.) ; © numirul de niveluri ale constructici (subterane cu 1—2 niveluri, Ja parter, parter si 1 sau mai multe ctaje ete.) ; 34 se TSE PEEL DI ST I EL ELT TT I rene CATES OSETIA?)I © capacitatca de parcare (pink la 50 locuri, 50 ... 200, peste 200 locuri) ; @ felul con: ici sia acceselor (rampe interioare exterioare, autoclevatoare ctc.), precum i echiparea_tehnic constructiei (incilzire, alimentare cu apa, ventilatie, energie © electric — forti, canalizare elc.). { 3.6. Clasificarea functional’ pentru parcaje-garaje in functie de rulul avat in sistemul de circulatic este: @ purcaje de_transfer pentru Visarea autoturis tinearea ‘deplasirii cu transportul in comun; eS aje tampon pentru protejarea unci Zone sup citate, parcarea autoturismului $i continuarea deplasirii pe jos sau cu transport in comun; © purcuj-silos pentru a ipostir 1 stationarea autotur © este amenajat F melor in constructii unifunctional @ parcaje integrate cind clidirea in parcajul indeplineste si alte functiuni (ex. birouri) ; £ | @ purcaje-garaje cu stalud prival (abonament, etc.) si cu servicii de intretinere gi reparatii auto; @ garaje individuale izolate grupaie sau integrate in cons- tructii (ex. locuinte). AL 4. CONDITH DETERMINAN PARCAJELOR 4.1, Parcajele si garajele se vor prevedea corespunzitor cererij de locuri, necesititilor functionale si conditiilor locale pe laza factorilor determinanti si de incadrare urbanistic’. 4.2. Factori demografici © populatia localitati: (mii loc.) a zonelor urbanistice, densitatea (loc.fha) $i structura populatiei: — grupa A activi de ba: -- grupa B activi pentru setvicii ; — grupa C populatie dependent& precum si elevii si stu- dentii; @ nevetismul zilnic, intra: siri la schimburi de munca Tepartizare pe mijloace de deplasare ; © sporul demografic natural si dimamica populatiei in erspeetiva. 354.3. Conditii economice: @ profilul cconsmic al lozalititii sau al zonci analizate si perspectivsle dz dozvoltare, implicatiile privind transporturile i sitatile de parcare; _ , @ Iclatiile cconomice si sociale cu teritoriul de influenta si intensitatea traficului intrat in localitate; © situatia cconomic’ (medic) a populatici. 4.4, Factori urbanistici @ suprafata intravilanului (ha) si a zonclor functionale; ® distante medii (km) intre zoncle urbane, raze de influent a centrelor polarizatoare de trafic pasiv; @ distante de protectie fafi de dotari social-culturale care determina amplasamentcle parcajclor si garajeloi @ caracteristici de ordin administrativ, arhitectui toric, echipare edilitar’ si elemente locale care polarizeazi culatia stationara ; La amplasarea $i amenajarea parcajelor se va avea in vedere cererea de locuri de parcare si caracterul zonci urbanistice care poate fi: @ zona central care polarizeaz’ de reguli cel mai intens circulatia activa si pasrva; @ zoncle de locuit care necesiti parcaje dispersate la domi- cilii, garaje individuale, iar in uncle cazuri parcaje-garaje, in constructii ; @ zonele de munci care necesita prevederca de platforme de parcare amenajate, de regula, in cadrul pictelor preuzinale ; @ pentru zonele de sport, cultur’ si agrement convin de , parcaje multifunctionale de mare capacitate. regul: 4.5. Conditii de echipare rutierd © Lungimea retelei de strizi (km), densitatea strizilor (m/ha si m/locuitor), suprafata trotuarelor si a partii carosa- bile (ha) totali si pe tipuri de imbraciminti ruticre ; © numirul, suprafata gsi capacitatea parcajclor de diferite categorii ; @ statii de taximetre, numirul, suprafata si capacitatea lor; 364.6. Factori privind motorizarea @ gradul de motorizare pentru autoturisme, total pe oras si pe zone functionale ; -© gradul de motorizare total parc auto si densitatea medie a autovehiculelor (nr. autoturisme/km_ strada) ; ® dotarca cu difcrite mijloace de transport in comun, nu- mirul mijloacelor (total) si numarul locurilor oferite/1 000 lo- cuitori ; @ dotirile privind parcarea gi gararea pentru mijloacele de transport in comun, autovehiculele de marfa, autospeciale etc. 4.7. Caracteristici. geometrice ale autoturismelor © dimensiunile constructive si de gabarit pentru princi- palele tipuri de autoturisme ; @ spatiile de siguranti necesare intre autovehiculele par- cate si in deplasare cu viteza de 5 km/ori din parcaje si garaje (gabaritul dinamic) ; @ razele minime si de bracare a autoturismelor, declivitati maxiine in aliniament si in curbe cu raze mici in aer liber gi in constructii ; — unghiurile curente de pozitionare a automobilelor in parcaje 90°, 60°, 45°, 30°, 0° (in situatii obligate). 4.8. Conditii de desfasurare a circulatiei @ asigurarea capacitatfii de circulatie activi, a sigurantei si fluentei traficului; @ amenajarea intrarilor si icgirilor din parcaje cu asigu- Tarea vizibilit&tii, a capacitatii si sigurantei circulatiei pieto- nilor si,a vehiculelor ; Parcajele in constructi $1 garajele vor avea, de regula, accese din strazile secundare ; @ parcarea pe trotuare se admite numai pe anumite. sec- toare de strazi conditionat de asigurare unor spatiu minime pentru circulatia pietonilor de 1,50m latime la strazile de ca- teg. III si de 300m la strizile de categ. Isi I; Accesul autoturismelor pe trotuare se va face in mod obli- gatoriw’ de pe partea carosab.li find interzist circulatia vehi- culelor pe trotuare ; * 37fn dreptul magazincler alimentare pe o distan{i de 30m parearea pe trotuar este interzisi, precum si in dreptul tonctelor sau a mescelor cu vin: ambulante ; @ sistemul de pareaje si garaje al localititii se va stabili in corelare cu reteaua principal’ de circulatie cu acor ‘ca prio- ritiftii pentru traficul curent (activ) si pentru pictoni. In acest cop se va evea in vedere: cvitarea amplasirii de accese in par caje situate la distan{e mai mici de 50 m de la intersectiile art relor principale sau de la orice intersectie lipsita de vi precum si la distante mai mi m de la statiile de transport in comun; © posibilitatea par pe artere principale care au litime tii de circulatie suficient de mare pentru. asigurarea capacit necesara ; sarea parcajelor de mare capacitate (in orasele a impicdica circulatia pe marile artere si va fi in'apro- pierca liniilor de transport in comun, metrou; In orasele mici pazeajele vor fi am te in apropterea drumurilor publice de intrare in localitati, iar in oragele statiunii se vor prevedea spatii de parcare in zenele centrale. ® asigurarea virculatici pictonilor pe cAi proprii separate de ace-sele la parcaje si garaje @ sistemul general de circulatie urba pe baza conditiiler functionale, de capacits fi echipat cu indicatoare, marcaje, semna siere de siguranta etc. se va reglementa siguran{a si va are luminoasa, gli- 4.9. Protectia mediului “@ amplasarea parcajelor si garajclor va respecta dis tele pentru protectia zonelor functionale si a dotirilor social- economice impotriva zgcmotului, vicierii atmosferci trepida- tiilor produse de autcvehicule etc % ® se vor mentine verane de protectic, de regi in. jurul parcajelor mari; 38 | |© se interzice parcarca autovehiculelor pe spafule verzi, peluze de tarbi ct vor asigura amenaj rantei circulatici Ja stationari Arile necesare confortului si sigu- intrari si iesiri din parcaje. CONDITH DE EXPLOATARE, PARAMETRI DE CALCUL 5.1. Accesibilitatea in parcaje gi organizarea exploatirii se vor efectua in functic de caracteristicile strizilor, intensitatea si componen{a traficului, conditiile urbanistice, cererea de lo- curi de parcare, precum si de serviciile asigurate. In cazul aglo- meririi excesive de autoturisme, accesibilitatea se poate regle- menta pe baza autorizirii parcirn numai pentru anumite cate- gorii de autoturisme (de exempla cele care servesc institutiile sau apartin locuitorilor zonei). itatea si parcarca la sol fara plata (libera) poate fi — cu acces si stationare liber& pe strizile cu trafic redus previzute dupi caz cu marcaje 1 indicatoare de circulatie ; — cu stationare conditionata orar, respectiv libera la orcle cu trafic redus si interzisA la orele de mare aglomeratic; — cu interzicerea stationini pe partea carosabili a stra- zilor foarte circulate si admiterea parcarii pe aleile carosabile laterale sau pe platformele special amenajate; Pentru organizarea exploatirii parcajelor se va studia an- samblul retele: de artere si parcaje avindu-sc in vedere sectori- varea functionald a retelei si diferenfierea parcajelor pe cate- gorii distincte. 5.3. Accesibilitatea si parcarea la sol cu plati se va regle- menta astfel: @ cu taxare in functie de eficienta economica si cu sau fara, limitarea duratei de ocupare ; ® cu taxare diferentiata orar corespunzitor intensificdrii cererii de parcare ; Plata parcarii se va putea percepe pentru taxare pe loc sau lunar, eventual semestrial, pe bazi de abonament. Administratia local, impreund cu beneficiarul parcajului vor stabili de acord 39cu organele de politie, marimea taxci si modalitatea de aplicare. rea pe loc se va face, dupa caz, de citre incasatori sau cu aparate de taxat previzute cu contor de durati etc. €azurile caracteristice privind exploatarea parcajelor la sol sint centralizate in tabelul nr. 1. Tabelul 1 SITUATI CARACTERISTICE PRIVIND EXPLOATAREA PARCAJELOR Parcaje categoria I, la sol Parcaje la sol Extracarosalil Caracteristici Carosabil os Alec lmatforma| Curte + trotuar] pentru 7 feente (parking) | locuinta Public e o | 8] = Rezervat i e els .e) foes 4 Destinatia [fixe (public + parcajului + rezervriri) . 2 . Particular, circ, 4 eS inchis 7 _ Cu autoserrire 6 e e = Manevra de or amas eee parcare Cu personal cs 2 = ry special Durata Limitat& e @ @ = stationarii Nelimitatt @ e e e Gratuit © e e @ Acces ae . Cu plata C) e @ = Numerar @ ® a = Moot de Abonament, chirie e@ @ e plata eee eee | ea Carte de credit = at @ = Constant @ e = orar Diferentiat @ e 8 NOTA: Punctele negre reprezinta, orientatiz, murile posibile. 40Parcaje categoria a I1-a in constructii Parcaje in construct Incorporate Independente Caracteristici 3 3 3 ot lweil|ot lee) % fi) ee) #8 | FR) < az es, as az SE/AE|SR/SE| & it Public S Rezervat i Destinatia i ; crate Mixt (public + parcajului ++ rezeriiri) Particular, circ, inchis Cireulatia . Pe rampe “rertical’ Cu elevatorul Cu autoservire Manevra de J —~*Y Parcare Cu_ personal spe- cial Carte de credit ila Limitati a e|- stafionarii Nelimitata, e e e e e Grat ° eo | —|.= Acces S| =| — Cu plats e e e e e Numerar = e|- Modul de je | echo plata Constant Tarif orar Diferentiat NOTA: Punctele negre reprezinti, orientatiy cazurile posibile. 415.4. Accesibilitatea si parcarea in construclii se va face cu plata corespunzitor cu importanta si categoria constructici parcajului, cu scrviciile ofcrite si durata de stationarc. Ac parcare afisate § abonament cu rezervarea locurilor. Or fi prin compartimentarea si eventual inchiderea locurilor sau numai prin marearea locului pe suprafata spatiului comun. Taxarea se va face in functic de scrviciile oferite cum sint de es preluarca automobilului Ja intrarea de chtre personalul de ser- viciu, operatii de spalare, gresaj etc. rile disponibile de Accescle-iesirile din caje-guaje pe c&i unidirectionale (firi conflicte). vor organiza de regula 5.5. Caleulul locurilor de parcare se va stabil pentru di- ferite etape de dezvoltare a circulatici, cu precizarea amplasa- mentelor, tipurilor de parcaje sia modului de organizare $i ex- ploatare a parcajelor. ve La proiectarea parcajelor si garajelor se vor. analiza si asi- gura — corelarea rezolvarii circulatici active cu solufionarea parcajelor si alcituirea sistemului de parcaje; — garaje racordate la circulatia gencrala si transportul in comun ; — dimensionarea amenajarea_ parcajelor .in corclare cu racordarca intririlor-icsirilor la reteaua stradala; __— echiparea tehnici a parcajelor, sistemul de orientare si dirijare a traficului si stabilirea modului de exploatare. 5.6. Caleulul capacitatu parcajelor se va face avindu-se in vedere urmatorii parametri si indicatori specifici: — gradul de motorisare al localititii respectiv al zonei w- banistice. Se considerd ci motorizarea ajunge la saturatie pentru gradul nicdiu de 300 autoturisme/1 000 locuitor: respectiv 1 auto- turism/l apartament sau | autoturizm/3 persoane ; _. = vilesa de cirenlafie si de proiectare in parcaje va fi de 3 km/era; accasta determina spatiile.de siguranta intre vehicule, tazcle minime, declivitajile maxime, vizibilitatea ete. ; 42~~ capacitatea de locuire a zone (nr. de apar' amente) $i capa- citatea dotirilor care genereaz’ cereri de parcare; = gradul de tnedreare a autoturismelor se va cousidera in medie de 3 persoanc/autoturism pentru deplasiri la sport si agre- ment, 1,5 persoanc/autoturism pentru deplasiri la munci gi 2 persoane/autoturism pentru alte scopuri; — mobilitatea reprezinti numarul mediu de km efectuati de autotursm intr-un an respectiv intr-o 71. Numirul mediu de deplasiri zilnice sint urmate de stationari care intervin la calculul necesititilor de parcare — wilesa medie de deplusare a pietonilor se va considera, dupi caz, de 1,00... 1,50 m/sec. ; — isocrona deplasérii de jos pentru activititi productive de la locuinta la parcajul de domiciliu gi respectiv de la parcajul de destinatie la zonele de interes, este de 2... 5 min. fiind echi- valenta cu distanta de 100 ... 500 m; — traficul actie pe arterele de circulat.c se va stabili dupa caz pe bazi de miisnratori si anchete de circulatie Tespectiv cu ajutorul calcululur de capacitate de circulatie cfectuat conform standardelor 10144/5 gi 10144/6; -~ traficul atras finduit) din zoni pentru dot&ri speciale la anumite momente reprezinti diferenta intre traficul maxim de virf inregistrat la orele de mare interes si de atractic supli- mentara si traficul maxim inregistrat in mod curent. 5.7. La proiectare se vor avea in vedere urmitorit indicatori ici: -— gradu! de rotire (de utilizare a parcajelor) reprezinta ra- portul intre numarul de autcvehicule parcate in 24 ore si caps citatea parcajului (ex. pentru 600 vehicule parcate cind capaci- tatca parcajului este raportul intre nr. de Jocuri ocupate Ja un moment dat si capacitatea nominal a parcajului (ex. pentru 150 vehicule parcate intr-un parcaj si capacitatea de 200 rezulta gradul de ocupare 0,75). ~ . : spec — indicele de parcare in constructii, respectiv la sol, pentru © zona, este raportul intre numarul asigurat de locuri de parcare si numirul necesar de locuri (ex. pentru 40 locuri asigurate in gataje intr-o zonA in care sint 200 lecuri necesare, indicele de parcare in constructii este de 20%). 436. CALCULUL NUMARULUI DE LOCURI NECESARE PENTRU PARCAREA AUTOTURISMELOR 6.1. Parcarea la domiciliu (Nd) 6.1.1. Numirul necesar de Jocuri de parcare la‘ domiciliu (Nd) se va stabili in functie de: @ numirul de locuitori (P ® numirul de locuinte, ctiv de apartamente (A) con- 2 siderat A = es 3 _. @ categoriile de locuinte considerate sint: case la. curte, vile cu 1)... 6apartamente, blocuri baricuP + 2, P+ 4, P +9 gi P + 12 ctaje si blocuri punct cu P+ 4, P49 si P+ 12 etaje. Locuintele sint caracterizate prin capacitatca de cazare, gradul de confort, spatiul ocupat si lungimea fatadei la alinicrea strizii; — Coeficientul (K1) privind sporul datorat parcirilor supli- mentare necesare pentru deplasiri ocazionale, vizite, etc. Ki = 1,10... 1,20 @ ponderea medie (orientativa) a repartitiei locurilor de parcare in parcaje de categ. I la sol ($%) si in parcaje de categ. II in constructie (C%) ; @ gradul mediu de motorizare (AZ) stabilit pentru aria ana- lizata — localitate, zon’ functionala, unitate sau componenti de locuit — exprimat dupa caz prin: — M, numirul de autoturisme/! 000 locuitori — + numirul (x) de locuitori/1 autoturism a » numirul (1) de apartamente/1 autoturism. 6.1.2. Se vor considera, cinci trepte de motorizare (i): 300 (saturatie), 150, 75; 35-si. 15 autoturisme/1-000 locuitori. Pentru_gradele'de motorizare intermediare se vor efectua calcule analitice exacte sau, se peate interpola liniar. 446.1.3. Caleulul numirului de locuri de parcare (Nd) se va face cu una din relatiile: — in functie de gradul de motorizare cu autoturisme (4): Ni=K1+PxM — in functie de numirul de apartamente 4 si de numirul de locuinte care revine la 1 autoturism: Ki xA_KI xP Nd = — m Sn unde: > A= &, si m= ell a 3m 6.1.4. Dimensionarea si repartizarea. locurilor de parcare pentru locuinte pe categorii de parcaje la sol si in constructii se va efectua in functie de gradul de motorizare si-de tipul locuin- telor pe baza normelor din tabelul 2. Pentru documentatii de detaliu se vor elabora anchete de optiuni privind parcarea Ja sol, in constructii etc. 6.1.5. De reguld pentru fiecare autoturism se va asigura la domiciliu un loc de parcare-garare atribuindu-se sporul ardtat de 10... 20% in functie de conditiile locale. 6.1.6. Suprafata totala de teren necesari parcirii la domi- ciliu a autoturismelor se va stabili cu relatia: Sd = 25 x P xX M (in m*) unde: P = populatia (mii locuitori) M = gradul de motorizare OBSERVATIE: formula nu cuprinde sporul Ki = 1,10... 1,20 6.1.7. Pentru incinte cu blocuri, se va analiza posibilitatea de parcare in constructii cu un singur nivel, pentru cca. 30 .. 50 autoturisme amplasate in spatiile libere (caracterizate prin cota pardoselii la cca. 1,830m sub cota terenului natural iar cota 45Tabelul 2 DIMENSIONAREA LOCURILOR DE PARCARE PENTRU LOCUIN' Grad de al ii Ue lncuinge Numarautoturisme/ 1000 locuitori 300 iso | 75 | 35 | a5 0 1 2 3 4 5 6 1 1 i curi in parcaj (la sol °,) == sup. pareare 25 mj nr. locuinte 1 loc parcare/ leewinga yas} 42 faye | 12.5 2 ° Gum, so, | aoe, | dom | soe, loeuri in pare: (Ia sol %;) 40", 50%, | 60%, | 60%, | 70%, -- sup..pareare 25 mi? nr. locuinte 25 16,5 | 12,5 | 12,5] lo BLOC P 1 loc parearejm 1 ; locuinge 1 locnini Was} yz | 3] us = locuri in garaj doe, 3 (constructii 94) doe, | 35%, | 30%, | 30%, — loeuri in pareaj Gum, {la sol %) 65%, | 70%, | 70%, | 70%, += sup. pareare 25 m*/ 25 ar. locuinte 16,5 | 12.5 | 10 8,5 BLOC P+ 4 = 1 loc parearejnr, 1 loc pareare/ locuinte WAS] 12 4 | = locuri in garaj (constructii 20%, = locuri ii pare (1 son, = sup. ur. 20 16,5 | 12,5 | wo 35 46BLOC P +9 - - pare . us Ja = locari raj 5 {constructii 4.) 15m, | toe, -- locuri in pareaj (Ia sol sda, f 908, -— sup. parvare 25 mf nee I 16.5 12,5 | 10 85 BLOC _P | — 1 loc pare: nr. locuinfe = locuri in garaj us jad | us {constructii °%) lon, tov, | toy} — | — = Jocuri in parcaj (la sol %) one, yo, | 909, [io0e, [100% <= sup. parcare 25m?) nr, locuinte 12,5 to 8,5 | 6.25 | 5 Nor. ; T— | locuinja = 1 apartament; 2— pentru o locuint se cousider’s 3 persoane; 3— valorile intermediare se stabilese prin interpokare liniark tavanului la cca. 150m deasupra terenului. Accasta asigura conditii favorabile de acrisire, acces, structura de. rezistenti si utilizare multifunctionala a plangeului tavan. 6.1.8. Pentru parcajele individuale sau colective in locuinte se adopt, dupa caz, amplasarea garajului la subsol, demisol, sau la parter. Se va tine seama de tendinta ca pentru grade mari de motorizare si locuinte in vile, case la curte sau blocuri mici, si se asigure pentru fiecare apartament cite un garaj cu cel putin un loc de parcare. 6.1.9, Alegerea si amplasarea tipului de parcaj Ja sol se va face avindu-se in vedere capacitatea parcajului-corespunzitoare cu numirul necesar de locuri calculate. Amplasarca parcajului va fi in vecinaitatea locumtei sau in cadrul unci ari determinata de izocrone de deplasare pe jos de la locuint& la un parcaj de max. 2 minute. 476.2. Parcarea la destinatie (Ns) 6.2.1. Numirul de locuri de parcare la destinatie (Ns) pentru diferite scopuri (s) se va stabili in functie de: — caracterul dotirilor diferentiate dup’ rolul si capacitatea lor (Cs) — salariati, spectatori, clienti ctc. — de care depinde norma unitar’ de parcare (ns). — gradul de motorizare al zonci variabil intre 300 ... 15 autoturisme/! 000 locuitori ; — gradul de rotire, de utilizare succesiva a aceluiasi loc de parcare (K2s) de citre mai multe autovchicule in timpul unci zile care se deplaseaza pentru scopuri diferite, are valori variabile: 1 en 1 1 i K2s = — ...— in medie — ... — 1 5 2 3 Reducerea acestor locuri de parcare in cazul solicitirilor di- ferentiate in timp Ja unitdti invecinate convine in cadrul unor izocrone de mers pe jos de 2’... 5’. 6.2.2. Dimensionarea locurilor de parcare pentru obiecti- vele de destinatie — dotiri sociale, culturale, economice, etc. — se va efectua in functie de gradul de motorizare pe baza normelor (us) din tabelul 3. Tabelul 3 DIMENSIONAREA LOCURILOR DE PARCARE PENTRU DOTARI SOCIAL CULTURALE s aa Grad de motorizare Nr. | Dotiri social culturale Numar autoturisme/1 000 locuitori ert. | categorii si capacititi INSTITUFIL 1 loc de parcare/nr. de salariati L_ | — centrale 1/10 1/20 130 | 1/35 | 140 =_administrative 1720 1/30 i4o | 145 | 1/50 MAGAZINE 1 loc de parcare'nr. de cumpiritor: pe ori 2 | — magazine > 5000 m 1/20 1/30 1/40 1/50 | 1/60 — magazine <5 000 m 1/30 1/40 1/50 1/60 170 — piete agroalime 135, WAS 155 1/65 | 1/75 48