UNIVERSITATEA PETROL-GAZ, PLOIESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZARE : ECTS

Turismul cultural in Spania

Coordonatori :
Lect. univ. dr. Adrian Nedelcu.

Studenti
Grupa 5236
2010-2011
0

Cuprins

Capitolul 1. Turismul cultural

1.1. Turism cultural concept
1.2. Locul turismului cultural in cadrul fenomenului turistic
Capitolul 2. Spania istoric, asezare, cai de acces, turism
2.1. Scurt istoric
2.2. Asezare
2.3. Cai de acces
2.4. Evolutia turismului in Spania
Capitolul 3. Turismul cultural in Spania
3.1. Obiective istorice
3.2. Obiective religioase
3.3. Folclorul
3.4. Muzee, case memoriale si statui
3.5. Evenimente culturale
Concluzii
Bibliografie

CAPITOLUL 1. TURISMUL CULTURAL

1.1. Definirea fenomenului turistic
Turismul este o noiune neclar, subiectiv n esen. Este dificil de separat ce este turistic i ce
nu ntr-un spaiu dat, pentru ca aceleai amenajri pot servi unor scopuri multiple. Turismul este o
activitate uman bazat pe deplasarea n spaiu a indivizilor, de aici derivnd deosebirea sa de
,,recreere, care nu necesit neaprat deplasare. Una dintre cele mai simple definiii ale fenomenului
turistic ar fi abandonarea temporar a spaiului cotidian de via, n favoarea altui lor, construit pentru i
de ctre turiti, consacrat exclusiv odihnei.
Conform primei definiii dat de O.M.T. n 1978, turistul este orice persoan aflat n afara
reedinei sale curente pentru o durat de cel puin 24 ore (o noapte) i pentru maximum 4 luni, din
urmtoarele motive: agrement, sntate, misiuni sau cltorii de orice fel (congrese, seminarii,
pelerinaje).
n condiiile unei asemenea varieti de motivaii pentru deplasrile turistice, definiia propus de
O.M.T. a fost permanent completat i adaptat. Astfel, P. Cuvelier (citat de I. Muntele i C. Iau, 2003)
definete turismul ca fiind un ansamblu de practici asociativ abandonrii temporare a reedinei, avnd
drept obiectiv destinderea sau motivaii cu caracter socio-cultural. D. Pearce (citat de I. Muntele i C.
Iau, 2003) definete turismul ca fiind ansamblul de relaii i fenomene rezultate n urma cltoriilor i
sejurului temporar al persoanelor, n special pentru a se destinde sau recrea.
innd seama de toate definiiile prezentate pn acum se poate spune c turismul este o
component activ a vieii social-economice contemporane, care marcheaz profund regiunile favorizate
de un potenial natural i antropic de excepie, prin atracia exercitat asupra maselor largi, n contextul
creterii nivelului de trai i necesiti atenurii influenelor nocive ale mediului urban-industrial modern.
(I. Muntele, C. Iau, 2003).
Accepiunea noiunii de ,,turism a variat foarte mult n timp, de la
,,vilegiatura secolului al XIX-lea la o gama foarte larg de activiti n prezent,
activiti care au determinat clasificarea fenomenului turistic n mai multe tipuri.
Astzi sunt incluse n turism i activiti precum participarea la diverse congrese,
conferine, festivaluri, manifestri sportive, pelerinaje, deplasri la sfrit de
sptmn, toate presupunnd o puternic baz material.

1.2. Locul turismului cultural in cadrul fenomenului turistic

Exist numeroase ncercri de clasificare a fenomenului turistic, avnd la baz criterii diferite:
motivaia, potenialul turistic, durata desfurrii fenomenului turistic. Una dintre cele mai complexe
clasificri este cea propus de P. Cocean, Gh. Vlsceanu i B. Negoescu (2002) care disting tipuri i
forme de turism. Pentru aceti autori exist 4 tipuri de turism:

de recreere i agrement;

de ngrijire a sntii (curativ);

cultural;
2

1.
2.
3.
4.

polivalent;
Este evident faptul ca aceste tipuri de turism se ntreptrund i ca ncadrarea unei deplasri turistice
ntr-unul sau altul dintre aceste tipuri are la baz motivaia determinant, dar nu singura. Motivaia
cultural de exemplu poate s fie prezent n toate tipurile menionate la un moment dat.
Cea mai recent clasificare din literatura geografic romneasc aparine geografilor ieeni I.
Muntele i C. Iau (2003) i propune urmtoarele tipuri i criterii de clasificare a turismului:
criteriul temporal: week-end, sejur, tranzit, croazier;
criteriul localizrii i al motivaiei: turism literal, turism alpin, turism lacustru, turism fluvial,
turism citadin, turism rural-etnografic, turism cultural, turism frontalier;
criteriul agregativ: turism solitar, turism familial, turism de mas, turism expediionar, turism
cinegetic, pelerinajul, turism cultural-sportiv;
criteriul geografic: tipuri de turism specific climatului temperat, polar sau tropical.
Se observ aadar c, indiferent de clasificarea la care ne raportm, turismul cultural apare ca un
tip de turism clar difereniat de celelalte forme sau tipuri de turism mai ales prin motivaie. El poate fi
definit ca o form de mobilitate turistic al crei scop principal este lrgirea orizontului de cunotine
prin descoperirea patrimoniului cultural-artistic sau arhitectural i al teritoriilor n care acesta se
nsereaz. Conform Micului Dicionar Enciclopedic, cultura reprezint expresia civilizaiei materiale i
spirituale generate a unui popor. n sens larg cuprinde att cultura material (toate bunurile materiale i
tehnicile necesare producerii lor), ct i cultura spiritual (creaiile din domeniul tiinei, literaturii,
artelor). n acest context turismul cultural reprezint o form de valorificare a resurselor antropice i
tocmai de aceea n sfera sa de cuprindere se poate include i turismul citadin i turismul rural-etnografic.
Turismul cultural trimite obligatoriu la noiunea de patrimoniu, care reprezint componentele materiale
i imateriale ale identitii oricrei societi, elaborate, apoi transmise i reactualizate n teritoriu.
Patrimoniul material cuprinde muzeele, monumentele, ansamblurile arhitectonice, oraele de art, satele
cu tradiii bine pstrate, siturile arheologice, grdinile, edificiile de natur religioas sau militar.
Patrimoniul imaterial include srbtorile i manifestrile culturale, tradiiile i aptitudinile creative
acumulate n timp.
Practicile culturale se pot deosebi i n funcie de specificul mental i comportamental al unor
popoare. Astfel, anchetele efectuate n Frana, principala destinaie a turismului cultural mondial,
demonstreaz o anumit superficialitate a spaniolilor, o preferin a germanilor pentru art roman sau
Evul Mediu, dorina nord-americanilor de a-i regsi rdcinile culturale, atracia olandezilor pentru
spaiile rurale, interesul britanicilor pentru descoperirea monumentelor i a locurilor care evoc relaiile
franco-engleze, n timp ce italienii prefer sanctuarele i locurile de cult.
n ultimii ani formele de practicare a turismului cultural s-au diversificat foarte mult, lund forma
sejururilor lingvistice, a turismului gastronomic. mbogirea ofertei turismului cultural se realizeaz sub
presiunea a doi factori: cererea publicului, tot mai curios i exigent i atitudinea comunitilor locale
care doresc s obin beneficii de pe urma activitilor culturale pe care le finaneaz.
Eficiena turismului cultural este cea mai redus dintre toate tipurile de turism, dar dezvoltarea sa
prezint i o serie de avantaje, ce se refer la faptul c cererea este stabil, solid i nu ine cont de
mod, aa cum a fost cazul turismului balneo-climateric. Potenialul de extindere este imens, mai ales n
contextul mondializrii, cnd situri exotice precum Insula Patelui nu mai sunt aa de ndeprtate.

CAPITOLUL 2. SPANIA
2.1. Informatii generale
Nume oficial : Regatul Spaniei
Asezare : in sud-estul Europei, in Peninsula Iberica, inconjurata de Oceanul Atlantic, Golful Biscaia,
Muntii Pirinei si Marea Mediterana.
Coordonate geografice : paralela de 40 grade latitudine nordica si meridianul de 4 grade longitudine
vestica.
Suprafata totala : 594.782 kmp, din care partea continentala reprezinta 499.542 kmp, iar partea insulara
5.240 kmp, fiind formata din Insulele Baleare, Insulele Canare si micile insule Islas Chafarinas, Penon
de Alhucemas si Penon de Velez de la Gomera (situate in largul coastelor Marocului). Spania este a treia
tara din Europa ca marime a suprafetei (dupa Federatia Rusa si Ucraina).
Frontiere terestre : 1917,8 km, din care : cu Andorra 63,7 km, cu Franta 623 km, cu Gibraltarul 1,2 km,
cu Portugalia 1214 km, cu Marocul (Ceuta) 6,3 km si cu Marocul (Melilla) 9,6 km.
Frontiere maritime : 4.964 km.
Ape teritoriale : zona maritima teritoriala de 12 noduri marine, zone invecinate de 24 noduri marine si
zone economice exclusive de 200 noduri maritime (de aceste zone beneficiaza doar la Oceanul Atlantic).
Clima : temperata, verile foarte calduroase si cu cer senin in interiorul tarii, pe coaste mai moderate si
mai innorate, iar iernile innorate si reci in interior si partial innorate si racoroase in zonele de coasta.
Relieful : platouri inalte inconjurate de dealuri, iar in partea de nord de Muntii Pirinei. Podisul (Meseta)
ocupa circa 330.000 kmp,
Altitudini maxime : 3.718 m in varful Pico de Teide (Tenerife) din Insulele Canare, iar in Spania
continentala Muntii Pirinei ajung la 3404 m in varful Pic dAneto si Muntii Sierra Nevada ating 3478 m
in varful Mulhacen.
Altitudine medie : 660 m (locul 2 in Europa, dupa Elvetia).
Resurse naturale (relativ reduse in raport cu suprafata tarii si necesitatile economiei) : carbune, lignit,
titei, minereu de fier, cupru, plumb, zinc (locul 8 in lume), uraniu, tungsten, mercur (locul 1 in lume),
pirite, fluorina, ipsos, sepiolita, caolin, potasiu.
Utilizarea terenului : 20,5 milioane ha (41%) terenuri arabile, 16,5 milioane ha (33%) paduri, 6,7
milioane ha (13%) pasuni si fanete, 6,8 milioane ha (13%) suprafete cu alte destinatii.
Terenuri irigate : 36.400 kmp. Lipsa acuta de apa pentru agricultura a determinat realizarea unor sisteme
de irigatii bazate pe cele mai moderne tehnici si crearea unor ferme mari (tip Huertas) pentru legume,
orez si citrice.
Populatia : 44,1 milioane locuitori (estimativ la 31 decembrie 2005), dintre care peste 3 milioane sunt
straini imigranti.
Densitatea medie a populatiei : 87 locuitori/kmp.
Religia : Romano-Catolica 94%, alte religii 6%. Spania nu are religie oficiala.
Limba oficiala nationala : castiliana (74% din populatie).
4

Limbi oficiale regionale : catalana-valenciana (17%), galiciana (7%), basca (2%).

Moneda : Euro.
Turisti straini in Spania (2004) : 85,7 milioane (proveniti din Marea Britanie 16,4 milioane,
Germania 10, 0 milioane, Franta 7,5 milioane, Italia, Olanda, Portugalia, Irlanda, tarile Scandinave,
SUA, etc.).
Principalele produse vegetale : cereale (locul 5 in lume la orz), legume si zarzavaturi, masline (locul 1
in lume), struguri pentru vin, sfecla de zahar, citrice, alte fructe, plante industriale, arbori de pluta, flori.
Principalele produse din zootehnie si pescuit : carne de vita, porc si pasare, produse lactate, peste.
Principalele produse industriale : textile, incaltaminte, produse alimentare (locul 1 in lume la ulei de
masline si locul 3 in lume la productia de vinuri), bauturi alcoolice, metale si produse din metal, produse
chimice, nave si reparatii de nave, autoturisme, masini unelte, produse refractare, produse farmaceutice,
echipamente medicale.
Principalele regiuni industriale : Tara Bascilor, Catalonia, Madrid.
Industrii de baza : metalurgia (fier, otel, aluminiu, plumb, zinc), industria cimentului, industria chimica
(foarte importanta si diversificata).
Industrii prelucratoare : constructii navale, autovehicule, echipamente electronice, masini si
echipamente grele, material rulant, echipamente electrice si electrotehnice, industria alimentara (ulei de
masline, vinuri, bere, bauturi alcoolice, zahar, conserve din legume, fructe, carne si peste).
Industrii de bunuri de larg consum : industria textila si a confectiilor textile, articole din piei si blanuri
naturale, incaltaminte, industria hartiei, activitati editoriale, industria de jucarii, industria de prelucrare a
tutunului.
Forma de guvernamant : monarhie parlamentara.
Capitala : Madrid (5,5 milioane locuitori).
Alte orase : Barcelona (4,9 milioane locuitori), Valencia (2,3 milioane), Sevilla (1,8 milioane), Malaga
(1,3 milioane), Zaragoza (871 mii), Bilbao (354 mii).
Impartirea administrativa: 17 comunitati autonome: Andalucia, Aragon, Asturias, Insulele Baleare,
Insulele Canare, Cantabria, Castilla-La Mancha, Castilla si Leon, Catalonia, Comunitatea Valenciana,
Extremadura, Galicia, La Rioja, Madrid, Murcia, Navarra, Pais Vasco (Tara Bascilor) si 2 orase
autonome (Ceuta si Melilla) ; orasele autonome Ceuta si Melilla, precum si cele trei mici insule (Islas
Chafarinas, Penon de Alhucemas si Penon de Velez de la Gomera), sunt administrate direct de catre
Guvernul central spaniol si sunt denumite "Locuri de Suveranitate". Comunitatile autonome au Statut,
Guvern si Parlament propriu. Puterea centrala numeste cate un guvernator general in fiecare comunitate
autonoma. Comunitatile autonome se divid in 50 provincii (47 provincii in Spania peninsulara si 3
provincii in Spania insulara). Fiecare provincie este condusa de un Guvernator civil si de o Deputatie
provinciala. Provinciile se impart in sectoare juridice, iar acestea in municipii.
Ziua Nationala : 12 octombrie ("Ziua Hispanitatii")
Drapelul : trei benzi orizontale de culoare rosie (sus), galbena si de latime dubla (la mijloc, cu stema pe
fond rosu) si rosie (jos).
Constitutia : a fost aprobata la 6 decembrie 1978 si a intrat in vigoare la 29 decembrie 1978.

2.2. Transportul in Spania

Spania dispune de o infrastructur extins i foarte competitiv pe plan de circulaie i
telecomunicaie, o parte dintre acestea fiind n proprietatea statului, iar celelate pri n proprietate
privat.
Autostrzile i oselele de vitez sunt cele mai rapide, acestea ocolesc oraele, sunt bine asfaltate, dispun
de mai mult de dou benzi pe ambele sensuri de circulaie - sensurile fiind separate prin bordur sau
scoar - i fac legtura ntre cele mai mari orae. Pe unele dintre aceste autostrzi se percep taxe de
circulaie. oselele sunt i ele bine sfaltate, au una sau dou benzi de circulaie pe sens i fac legtura
ntre orae ns pe acestea viteza maxim permis este mai mic. Drumurile nguste de caliatea a doua
sunt neasfaltate i sunt puin mai greu de parcurse, pe acestea viteza de circulaie este mult mai redus.
S nu uitm nici de drumurile oreene, care n general sunt bine asfaltate.
O trime a strinilor ajunge n Spania cu avionul. Anual mai mult de 50 de milioane de turiti i
cltori trec prin aeroporturile Spaniole. Importana circulaiei aeriene fiind explicat prin aezarea
stategic a rii din punct de vedere geografic i atractivitile turistice. Toate oraele mari au aeroport.
Cel mai important este aeroportul Barajas din Madrid, urmat de aeroportul din Barcelona, legtura dintre
ele fiind asigurat de o curs local care anual transport mai mult de 2,5 milione de pasageri. Cursele
care duc spre insulele Baleare i insulele Canare sunt i ele importante din punct de vedere al traficului
foarte dens.
Marile orae dispun de o reea extins de metrouri, care funcioneaz 20 de ore pe zi, de regul
de la ora 6.00 pn-n zori la ora 1.30. Prin reeaua extins de autobuse se poate ajunge n orice ora.
Exist autogri separate pentru cursele internaionale, pentru cursele lungi i cele scurte interurbane.
Cel mai comod dar i cel costisitor mod de transport este taxiul
Trenul este i el un mijloc de transport foarte popular n Spania. Reeaua cilor ferate, ofer
diferite servicii i acoper toat suprafaa rii. Exist reele de ci ferate locale, trenuri regionale care
duc spre numeroase obiective, trenurile de vitez i AVE-ul care face legtura ntre Madrid, Sevill i
Lerida. Sunt n desfurare construirea altor linii de cale ferate pentru trenurile cu vitez cu traseele
Lerida-Barcelona, Cordoba-Malaga, Madrid-Valladolid i Madrid-Comunitatea Autonom Valencia
Porturile maritime din Spania sunt foarte bine specializate. Cele mai active i cele mai echipate
docuri se gsesc n regiunile turistice. Cel mai mare volum de cltori l are portul din Tarifa, urmat de
Mallorca, Valencia, Barcelona i Tenerife. Portul de la Vigo are specific pescresc (defapt toate oraele
de pe malul mrii au porturi pescreti) iar porturile din Barcelona, Bilbao, La Corua i Gijn sunt de
natur industrial. Exist multe porturi destinate sporturilor maritime i petrecerii timpului liber.

2.4. Evolutia turismului in Spania

Originalitatea Spaniei tine esentialmente de caracterul recent , rapid si foarte spectaculos al iesirii
sale pe scena turismului international.Inainte de anii 1960-1970 Spania nu a fost frecventata decat de un
numar foarte redus de vizitatori, de 200-300000 de vizitatori pe an in anii 1930-1934, atrasi mai ales de
turism cultural si urban in Catalonia, Madrid si Andaluzia sin u de catre plajele maritime.Apoi, dupa o
lunga intrerupere cauzata de razboiul civil, al II-lea razboi mondial si o perioada de inchistare proprie
regimului franchist, Spania se deschide cererii straine cu un soi de virginitate turistica , factor de succes
si de dificultai in acelasi timp.
6

Treptat numarul turistilor a devenit tot mai mare, fapt care a determinat o veritabila schimbare a
in cadrul economiei si societatii spaniole. In perioada 1950-1986 totalul sosirilor turistilor straini la
frontierele sale s-a multiplicat cu 60.
In anul 1986 totalul vizitatorilor straini a fost de 47.3 milioane, din care aproape 29 milioane in
sejur turistic efectiv,capacitatea hoteliera a crescut proportional, atingand 845000 paturi in 1985, la care
se adaugau 400000 locuri in campinguri.IN 1995, Spania a inregistrat 43.2 mil turisti straini, capacitatea
sa hoteliera a crescut la 1 180 220 numar de paturi in hoteluri si unitati asimilate .Spania cauta sa
dezvolte un turism cultural , favorizand rasele si zonele din interior .Jocurile Olimpice de la Barcelona
ca si Expozitia Universala de la Sevilla au generat cresteri ale fluxurilor turistice.
Concret este ca Spania a avut un success deosebit ceea ce a determinat a fi prima destinatie
pentru vacante a clientelei europene,Succesul acestei dezvoltari spectaculoase este determinat de :
proximitatea zonelor de provenienta a turistilor , peisajele, raurile, atractivitatea climatica , factori
istorici si culturali , politici, sociali si economici.
Turismul a devenit unul dintre principalii exportatori , furnizand in 1984, 36% din veniturile
totale ale vanzarilor spaniole in strainatate .Mai mult, aceste vanzari directe turistilor straini , chiar in
tara , ale bunurilor produse local sunt mai remuneratoare decat exporturile care urmeaza circuitele
comerciale clasice .
Vanzarile numeroaselor obiecte cu character national sau regional evident , ale articolelor de
imbracaminte , ale produselor de artizanat care s-ar exporta cu dificulatate si , in numeroase cazuri ,
ezporturi mai reduse sau puternic grevate prin taxele vamale , ating, datorita turismului , volume
ridicate.apoi prin cumpararea marfurilor , turistii consuma cantitati considerabile de produs alimentare si
de bauturi , care uneori , depasesc exporturile.Consumul de vin de catre straini , in cateva tari
mediteraneene si mai cu seama in Spania, atinge un nivel important , depasind exporturile .In cazul unor
marfuri pentru care exista o productie rigida sau putin elastica si o puternica cerere din partea
vizitatorilor , antrepenerul va neglije exporturile in favoarea profitului adus de vanzarile din interior .El
va acorda pietei interne o mai mare atentie din doua motive : vanzarile de pe piata interna permit
realizarea unor beneficii mai importante decat cele provenite din exporturi si apoi , operatiunile
effectuate in interiorul granitelor nationale sunt simplu de realizat si mai putin riscante
In Spania , veniturile turistice exterioare reprezinta echivalentul a circa 4 % din PNB , iar cele
ale sectorului in totalitate national si international , cumulat- contribuie cu mai mult de 11 % la
formarea PNB.
Dupa diverse evaluari , luand in considerare si locurile de munca indirecte , turismul ocupa intre
9-11 % din populatia activa , cu un total estimate la 1.1-1.2 de milioane de locuri de munca , din care
70% directe.Aceste procente sunt larg depasite in regiunile de mare concentrare turistica , unde
structurile socio-economice au fost puternic afectate si remodelate: asfel , 60% din produsul regional al
Insulelor Baleare provine din turism ; un impact considerabil se observa , de asemenea , in Insulele
Canare, pe Costa Brava catalana sau pe Costa del Sol Adaluza.

CAPITOLUL 3. POTENTIAL TURISTIC

CULTURAL IN SPANIA
3.1. Traditii si folclor
Spania i-a pstrat vii tradiiile vechi avand un numr mare de Fiestas sarbatorite frecvent n
toata tara pe parcursul anului. Aceste variate si unice izbucniri ale sentimentului religios i bucuria sunt
o dovad clar a bogatului patrimoniu cultural spaniol.
Numeroase sarbatori sunt celebrate n ntreaga Spanie.
Intr-un grad mai mare sau mai mic fiecare oras si orasel spaniol, sarbatoreste un festival principal
in fiecare an, de obicei in cinstea sfantului protector al acestora. Aceste srbtori, dintre care multe au
loc n lunile de var, atrag ntreaga populaie local, precum i locuitorii din satele periferice i a zonelor
rurale. Evenimentele tipice includ srbtori religioase i procesiuni, coridele, n timp ce muli vor
participa doar pentru a se deda discutiilor cu prietenii. Cele mai importante festivaluri din Spania includ:
Los Sanfermines de Pamplona (iulie), Las Fallas de Valencia (martie).
Spania a avut ntotdeauna o tradiie bogat de arte i mestesuguri reflectand caracterul diverselor
civilizatii - iberica, romana, vizigota i musulmana- care au marcat istoria rii. Articole tradiionale,
cum ar fi ceramica, couri de nuiele i bunurile esute sunt produse in tara.
n Castilla, ceramica este facuta n principal de femei, care utilizeaz o tehnic primitiv. Printre
specialitile pe care le construiesc sunt ustensilele de buctrie, borcanele i ulcioare de ap.
Elementele de baz ale veselei utilizate n ferme - farfurii, farfurii de supa si castroane din lut smluite
(Barro cocido) - apar n satele i pe tarabe pe fiecare piata. Multe dintre tehnicile (luciu metalic, motive
decorative, i de culoare), utilizate n ceramic au fost influenate de tradiiile islamice. Exist dou
mari centre de olarit din regiunea Toledo. Primul, Talavera de la Reina este faimos pentru albastru,
verde, galben, portocaliu i ceramica neagra, in timp ce al doilea, El Puente del Arzobispo, foloseste in
principal nuante de verde. Ceramica de la La Bisbal d'Empord n Catalunya, are un fundal galben
verde cu motive decorative. Regiunea spaniola cea mai bogat in ceramic este Andaluzia cu ateliere de
lucru n Granada (ceramica glazurata cu verde si albastru), Guadix (vesela roie), beda, Andjar
(borcane cu modele cobalt albastru ) i n Vera (ceramica alba cu forme ondulate).
Mestesugul cosului de nuiele rmne unul dintre cele mai reprezentative meserii spaniole. Dei
efectuat in toata tara, este deosebit de bogat pe coasta mediteranean i n Insulele Baleare.
Tipul de produs i materialul folosit variaz de la regiune la regiune. Couri, plrii i saltele sunt fcute
din stuf, salcie, fasii de lemn de mslin, mesteacn si coarta de castan, n timp ce mobilierul poate fi din
papur sau mpletituri.

3.2. Evenimente culturale

Festivalul taurilor-Pamplona - Un oras linistit si nu foarte spectaculos, Pamplona a deveni faimos
in intreaga lume pentru curajul locuitorilor care, an de an, se arunca in curse nebunesti alaturi de fiorosii
tauri. Pamplona este capitala regiunii spaniole Navarra, iar pentru nationalistii basci este capitala istorica
a Tarii Bascilor. Faima mondiala si-a capatat-o dupa aparitia romanului Fiesta ("The Sun Also Rises") al
8

lui Ernest Hemingway, care descrie evenimentele ce au loc anual in Pamplona si care a atras turistii din
intreaga lume in orasul spaniol. Cursele cu tauri de la Pamplona fac parte din festivalul anual dedicat
Sfantului Fermin, sau Sanfermines cum il numesc localnicii. Festivalul incepe pe 6 iulie, la pranz, dupa
ce primarul anunta oficial deschiderea, de la balconul primariei. Se pare ca sarbatorile dateaza inca din
secolul XIII. Atunci aveau loc in luna octombrie, iar caracterul religios era mult mai pronuntat. Astazi
festivalul este presarat cu muzica, dansuri si voie buna. Cursele cu tauri incep pe data de 7 iulie,
dimineata, la ora 8:00 si se repeta in fiecare zi, pana pe 14 iulie. Curajosii trebuie sa fie la linia de start la
ora 7:30, imbracati in alb, cu o esarfa rosie la gat. Ii asteapta o cursa de 825 de metri, care dureaza, in
medie, trei minute. Taurii, sase la numar, sunt inchisi in tarcul din piata Santo Domingo. La ora 8:00, o
racheta de semnalizare este lansata pentru a anunta ca tarcul a fost deschis. Este urmata de o alta care
anunta ca taurii au parasit tarcul si sunt liberi pe strazile ce alcatuiesc traseul dintre Santo Domingo si
corida. Din acest moment, fiecare este pe cont propriu. Unii dintre participanti nici macar nu alearga. Se
opresc in fata tarcului si asteapta sa fie calcati in picioare de tauri. Este o onoare.
Coridele - Corida e considerata ca un produs al artei pure din Spania. Corida inseamna victoria
omului asupra unuia dintre cele mai de temute animale: taurul. Spectacolul este organizat in mod
minutios, conteaza conduita celor care se afla in ring dar mai ales egalitatea ntre forte. Din aceasta
cauza taurul este ranit la nceputul fiecarei lupte, pentru a egala astfel sansele intre luptatori. Coridele
sunt organizate in timpul verii, in arenele locale numite "Plaza de Toros". Corida e foarte populara in
randul spaniolilor, arenele sunt pline si sunt emise abonamente pentru intregul sezon.
Originile coridelor dateaza din secolele al XVI-lea, cand taurii erau atacati de pe cai cu sulite.
Corida exista ca eveniment de divertisment, social de la inceputul anilor 1800, cand in Sevilla Fernando
al VII-lea a infiintat Scoala Regala a Coridei.
Festival international de la guitarra - a fost fondat in anul 1987 pentru chitaristul si maestrul
national Luis Zumbado cu sprijinul Teatrului National. Acest festival a fost primul festival muzical ce se
realiza in tara, si apoi a devenit un important eveniment cultural ce a reunit mari chitaristi nationali si
internationali. Acest festival a avut ca obiectiv sa arate, sa pastreze si sa promoveze cunostiintele si
practica acestui instrument prin diverse manifestatii de origine spaniola. De aceea, in toate editiile sale
se prezinte diverse genuri muzicale cum ar fi: chitara clasica, jazz, rock, flamenco, folclorica si alte
genuri contemporane. Au loc si seminarii de dans si lectii de chitara. Acest festival are loc in luna iulie si
dureaza doua saptamani.
Feria de Cordoba, Cata de Vino - un festival dedicat exclusiv vinurilor locale, multe dintre ele
memorabile. In ultima saptamana din luna are loc aceasta sarbatoare cu multa bautura, mancare, dans
si... toata lumea are concediu. Muzica de flamenco si salsa umple orasul.
Luna februarie este in Spania luna carnavalului , si chiar daca astfel de evenimente nu ajung
la dimensiunile si extravaganta celor din Brazilia sau Venetia, cei care sosesc aici in aceasta perioada vor
avea o surpriza placuta. Cele mai cunoscute si apreciate carnavaluri sunt cele care au loc in Tenerife si
Cadiz.
Carnavalul din Tenerife seamana cu cel de la Rio - pastrand proportiile. Datorita climei
Tenerife este numita "insula primaverii vesnice", iar pentru localnici "Tinerfenos" este cel mai
important eveniment al anului, pregatirile si mai ales gasirea unui costum incepand cu luni bune inainte,
pentru ca totul sa fie gata la timp. Este o onoare pentru oricine sa participe macar la o parada cu ocazia

Carnavalului din Tenerife, iar costumele si organizarea va vor impresiona cu siguranta. Dansul, muzica,
explozia de culori si imaginatie de pe strazile oraselor transforma Tinerfenos intr-un spectacol incredibil.
Alt carnaval deja celebru este cel de la Cadiz (Andaluzia), care are loc tot in luna februarie si se
poate spune ca e un concurent redutabil pentru cel din Tenerife. La Cadiz se petrece putin diferit :
grupurile de prieteni, purtand costume alese cu grija interpreteaza cate un cantec satiric, atacand
evenimente recente, totul imbinat cu flamenco, anecdote, multa muzica si dorinta de destindere.
Costumele si mastile sunt de toate felurile, iar muzica, de la ritmurile traditionale la cantece satirice sau
flamenco fac senzatie de fiecare data, transformand orasul intr-un loc plin de culoare si sunet.
Saptamana pastelui in Spania este cunoscuta ca Semana Santa si este vazuta ca cel mai mare
festival din tara. Celebrarea pastelui in Spania incepe cu Domingo de Ramos sau Floriile si se termina cu
Lunes de Pascua sau Lunea Pastelui. In Duminica FloriiIor se rememoreaza intrarea lui Iisus in
Ierusalim. Credinciosii duc ramuri de maslin si de palmier.
Copiii au un rol special la aceasta sarbatoare: ei duc palmons ramuri ornate cu rozarii de zahar si
dulciuri. Aceste palmons sfintite sunt apoi atarnate la usile de la intrarea in case pentru a le proteja de
spiritele malefice.
Invierea se sarbatoreste cu mare fast in diferite parti ale Spaniei. Luminile colorate, muzica si
numeroasele activitati de pe strazile Spaniei, bucura si distreaza pe spanioli.
La Tomatina - Bunol (sau Bunyol in spaniola) este un orasel linistit, situat in estul Spaniei, la
40 de km distanta de Valencia, cu o populatie de 9.000 de oameni, majoritatea acestora fiind agricultori.
Insa, la sfarsitul lunii august, orasul devine un centru al distractiei datorita festivalului "La Tomatina",
eveniment care dureaza o saptamana si are un final "rosu".... timp de o ora are loc cea mai mare bataie
cu rosii din lume. Festivalul din Bunol dateaza din anul 1944 sau 1945, nestiindu-se originea exacta a
acestuia. Cateva dintre teoriile existente fac referire la o simpla bataie cu mancare intre prieteni, o
incaierare intre doua clase de elevi, o gluma proasta facuta unui muzicant patetic sau urmarile haotice
ale rasturnarii unui camion plin cu rosii. Insa, indiferent de ce s-a intamplat mai exact, acest eveniment a
fost savurat de toata lumea si a fost repetat in fiecare an. Sarbatoarea a fost interzisa in perioada lui
Francisco Franco, fiind considerat un festival pagan, dar aceasta a reaparut in anii '70 dupa moartea
dictatorului.

3.3. Obiective istorice

10

Zidurile Romane - Las Murallas fac parte din zidul antic ce inconjura orasul Zaragoza.
Rmie romane importante sunt expuse sub Plaa del Rei, intrarea spre muzeul ora ului, Museu
d'Histria de la Ciutat. Cetatea a fost cucerit de vizigoi n secolul al V-lea, de ctre mauri n
secolul al VIII-lea, recucerit n 801 de ctre regii franci i jefuit de Al-Mansur n 985.
Dup cucerirea Peninsulei mpratul August a fcut reforme administrative a construit drumuri care au
legat multe orae ntre ele. n jurul anului 15 .Hr. Augusta Paterna Paventia Barcino, devine un ora
construit pe un deluor mic cunoscut sub denumirea de Muntele Taber pe locul unde acum se gsete
Cartierul Gotic.
Peducte construite de romani - n jurul secolului XIV d.Hr. oraul n dezvoltare a fost protejat
de un zid circular care i ddea Barcelonei o importan strategic capacitate de a se apra mpotriva
atacurilor barbare. O dat cu declinul Imperiului roman ncepe invazia triburilor germanice i n anul
415 conductorul vizigot ATAULFO stabilete capitala Regatului la Barcelona, statut care l pierde mai
trziu cnd capitala a fost transferat la Tolosa i mai trziu la Toledo. Pentru a-i pstra supremaia au
fost construite ,, Drassanes", cele mai mari vase maritime medievale din lume care s-au pstrat.
Aceste ruine sunt vizibile pn n zilele noastre.
Turnul Zuda - a fost la vremea lui sediul guvernatorilor musulmani. A fost ridicat pe unul dintre
vechile turnuri ale cetatii romane. Dupa cucerirea teritoriului de catre regii catolici, a fost Palat
Rezidential al Regilor de Aragon, de la Alfonso I, el Batallador pana la Jaime I. Actualmente este Biroul
de Turism al Deputatiei Generale Aragon.
Turnul Pimentel - este o cladire emblematica pentru Torremolinos si se afla langa malul marii.
Puteti urca sus, pentru a privi intreaga zona. Numit si Torre Vigia, acest turn de veghe a fost construit in
secolul XIV, ca parte a strategiei de aparare a orasului.
Torre de Hrcules - este un far roman, ce pare a fi cel mai vechi far functional din lume. Aceasta
structura este simbolul orasului La Corua si cuprinde o istorie de aproape 2.000 de ani. Este cel mai
vechi monument din A Corua, cel mai probabil din secolul al II-lea e.n., turn, nvaliut ntr-o legenda
fermecatoare legata de originea acestuia.
Potrivit legendei, Hercule a luptat cu Gerion, un rege venit din Troia. Hercule i taie capul si l
ngroapa ntr-o mica peninsula pietroasa, lnga mare. n onoarea inamicului nvins, a construit peste acel
loc, faimosul Turn, care nca din 1521 este stema Coruniei. Pe stema, lnga Turn, apare si un craniu dar
si tibiile lui Gerion. Turnul lui Hercule apare reprezentat de o scara exterioara n forma de melc, scara ce
era folosita de paznicul farului pentru a urca acolo sus, prin ploaie si ceata, lemnele necesare focului ce
nu trebuia sa se stinga.
Puente Romano - http://www.turistik.ro/uploadpoze/atr2109.jpgUn vechi pod roman peste raul
Guadalquivir.

3.4. Obiective religioase

Catedrala din Sevilla a fost construita pe locul unei foste moschei din sec. al XII-lea. Arhitectii
crestini i-au adaugat un plus de inaltime. Nava centrala are 42 m inaltime si chiar si capelele din interior
sunt destul de inalte fata de cele din bisericile obisnuite. Ocupa o suprafata totala de 11, 520 metri
patrati, ceea ce o plaseaza inaintea Catedralelor Sf. Paul din Londra si Sf. Petru din Roma, drept cea mai
mare catedrala din lume. Prin urmare, marimea si grandoarea sunt trasaturile principale ale catedralei
din Sevilla, dar din moment ce ne obisnuim cu maretia, doua alte caracteristici ne impresioneaza in
aceeasi masura: balansul ritmic si armonia dintre parti, precum si o simplitate de ansamblu si sobrietatea
decorului. Secolele trecute au lasat fiecare monumente in stiluri caracteristice, insa etalarea acestora a
11

fost restransa pe doua coloane, in partile laterale ale catedralei. In corpul central, iese in evidenta numai
corul care umple portiunea centrala a navei.
Oricine se apropie de Palma de Mallorca pe mare nu se poate sa nu ramana impresionat, sau de-a
dreptul uimit, de gratioasa Catedrala gotica care i se descopera treptat. Catadrala Seu, cum este
numita aici, a fost construita pe locul unei foste moschei arabe. Intr-o noapte, in 1229, cand regele Jaime
I pornise sa recupereze Mallorca de sub stapanirea arabilor, flota i-a fost invaluita de o furtuna puternica.
Atunci aceasta a facut o promisiune Fecioarei Maria ca, daca va scapa de furia naturii, atunci va construi
o catedrala in cinstea Ei. Un juramant care va fi respectat imediat, dar care va fi indeplinit complet dupa
un timp indelungat, procesul de constructie a catedralei durand din 1230 pana in 1601. Realizata din
calcar aurit extras din carierele de la Santanyi, in stilul gotic francez, Catedrala are 121 m lungime si 55
m latime. Turnul central, cel care adaposteste cele noua clopote, dintre care cel mai faimos are un
diametru de 2 m si cantareste 5.700 de kg, a ramas neterminat. Fatada principala, cea orientata spre
Palatul Almudaina, a fost distrusa in timpul cutremurului din 1851, fiind ulterior complet reconstruita,
cu exceptia portii sculptate in Renastere de M. Verger, care a ramas intacta, in mod miraculos.
Conform legendei, Catedrala din Santiago de Compostela, localitate situata in provincia
spaniola Galicia, adaposteste relicvele unuia dintre Sf. Apostoli ai lui Hristos, Sf. Iacob (Santiago, in
spaniola), care a murit in anul 44 e.n. la Ierusalim. In sec. al IX-lea, regele Alfonso al II-lea de Asturia a
construit o mica biserica pe locul mormantului, descoperit in 819 e.n. Aceasta a fost distrusa in 997 de
catre armata maura a lui al-Mansur, insa relicvele Apostolului au ramas intacte. Catedrala a fost
reconstruita si extinsa in anii urmatori, orasul Santiago de Compostela devenind cel mai important loc de
pelerinaj crestin, dupa Ierusalim si Roma, unde se afla Sfantul Mormant al lui Hristos si, respectiv,
Mormantul Sf. Petru. Pelerinii din Evul Mediu strabateau pe jos Drumul Sf. Iacob luni in sir pentru a
ajunge la Catedrala Santiago de Compostela. In ciuda fatadei sala baroce, Catedrala este construita
predominant in stilul romanic si este chiar una dintre cele mai frumoase catedrale romanice din Spania.
Constructia a inceput in 1060, sub domnia lui Alfonso al VI-lea si s-a incheiat in 1211. Numeroase
elemente au fost adaugate ulterior, culminand cu dramatica transformare baroca a exteriorului, care a
avut loc intre sec. XVI-XVIII. In interior s-a conservat pe deplin stilul romanic.
Aflata in orasul spaniol cu acelasi nume, Catedrala din Toledo este una dintre cele mai mari
catedrale crestine din lume, considerata a fi una dintre cele mai marete structuri gotice de acest gen din
intreaga Europa. Din punct de vedere al fidelitatii fata de stilul gotic, aceasta nu este intrecuta decat de
doua alte catedrale Catedrala din Sevilia si Catedrala din Milan. Catedrala a fost construita pe locul
fostei Marii Moschei din Toledo, care a inlocuit o biserica vizigota. Indelungatul proces de constructie
(din 1226 pana in 1493) se reflecta in varietatea de stiluri in care a fost abordata. De-a lungul anilor, aici
au avut loc o serie de evenimente marcante, printre care si proclamarea Ioanei celei Nebune si a sotului
ei, Filip cel Frumos, drept mostenitori ai tronului Spaniei. Exteriorul catedralei este cel mai bine apreciat
din afara orasului sau dintr-un punct mai inalt, situat in vecinatate, precum Parador Nacional de
Turismo. Din apropiere, este foarte dificil sa apreciezi marimea si maretia catedralei, dar frumusetea sa
este mai mult decat evidenta. Turnul de nord are 90 de m inaltime si a fost construit intre 1380 si 1440.
Inauntrul sau se afla faimosul clopot denumit Campana Gorda, topit in 1753, in greutate de 17 tone.
Turnul de sud a fost lasat neterminat si adaposteste in prezent un dom baroc.

12

San Millan de la Cogola este o comuna situata in nordul Spaniei, faimoasa pentru cele doua
grupuri monastice distincte, Manastirea Suso si Manastirea Yuso (care formeaza ansablul Manastirea
San Millan de la Cogola), inscrise in 1997 de catre Unesco pe lista patrimoniului mondial al umanitatii.
Constructia Catedralei din Segovia, considerata regina catedralelor, a inceput in anul 1525, in
timpul domniei lui Carlos al V-lea, aceasta fiind ultima catedrala gotica construita in Spania. Amplasata
in cel mai inalt punct din oras, pe ruinele unei basilici in stil romanic, care a ars in urma unui incendiu in
anul 1520, catedrala se compune dupa un plan cu trei nave, capele laterale. Ridicata conform schitelor
lui Juan Gil de Hontan, Catedrala are trei intrari: la Puerta del Perdon (Poarta Iertarii), opera lui Juan
Guas, situata pe fatada principala; in partea sudica, se afla Portile San Geroteo si San Frutos. Catedrala
masoara 105 m pe 50 de m si are o inaltime de 33 de m in dreptul navei principale. Altarul este o
adevarata opera de arta, construit din marmura, jasp si bronz. A fost consacrata in anul 1768. Va
recomandam sa vizitati Muzeul Catedralei, care contine piese de orfevrarie, documente vechi, tapiserii,
picturi de Berruguete si Snchez Coello, codex-uri etc. Si pentru ca va aflati in cartierul vechi al
Segoviei, lasati-va timpul necesar pentru a face o plimbare in imprejurimi. Situl este declarat patrimoniu
mondial Unesco.
Sfanta Familie este o biserica din capitala Cataloniei, Barcelona (in nord-estul Spaniei).
Catedrala, opera impresionanta inca neterminata a lui Antoni Gaudi - Sfanta Familie - este unul
dintre cele mai vizitate monumente ale Barcelonei.
Proiectul nu i-a apartinut inca din fasa, alt arhitect fiind insarcinat sa-l realizeze - Francisco del
Villar - care va intra, se pare, intr-o adanca depresie deoarece dimensiunile si complexitatea proiectului
il depaseau pur si simplu. Gaudi va fi surprins in momentul in care autoritatile ii vor atribui proiectul pe
care il visa inca de pe bancile facultatii - o catedrala. El spunea ca: "Aceasta catedrala, odata terminata,
va reprezenta multumirea mea fata de Sfanta Familie care m-a ajutat sa realizez tot ceea ce mi-am
propus".
Ideea ridicarii unei catedrale a apartinut unei organizatii al carei scop era sa puna capat
descrestinarii care isi pusese stapanire peste localnici, odata cu industrializarea si imbogatirea.Un petic
de pamant a fost cumparat in anul 1877. Arhitectul Francisco de Paula del Villar a proiectat o catedrala
neo gotica si a condus lucrarile ce au demarat in anul 1882.Un an mai tarziu, arhitectul modernist Antoni
Gaudi a preluat conducerea proiectului, avand abia 31 de ani. Din acel moment, Gaudi si-a dedicat
intreaga viata monumentului. In loc sa ramana fidel planurilor originale, Gaudi a schimbat aproape
radical forma cladirii.Timp de 43 de ani, Gaudi a adaugat structurii gotice initiale improvizatii bizare si
turnuri ca niste cosuri de fum. Desi neterminata, Sagrada Familia ramane capodopera arhitectului. Stilul
neogotic a lasat sa fie inlocuit cu stilul modernist al lui Gaudi, care era bazat pe forme gasite in natura.
Imensa cladire in stilul neo-catalon, bogata in ornamente, este inca neterminata si se lucreaza la ea din
1882. Aceasta este finantata din bani publici, cum se obisnuia in Evul Mediu. Sagrada Familia nu a fost
niciodata terminata, deoarece Gaudi a dorit-o perfecta si asta a intarziat lucrarile ce au continuat apoi
dupa moartea sa. Si acum, se mai regasesc sute de schite in atelierul sau din cadrul Scolii de Arhitectura
din Barcelona. Proiectului lui Gaudi i-au fost adaugate cateva elemente stilistice noi (fatada de sud, inca
patru turnuri, precum si naosul, inceput in 1978, la care se lucreaza inca).

13

Cand a murit, in anul 1926, doar o fatada era gata (cea a Nasterii), un turn, absida si cripta.
Aceasta deoarece Gaudi schimba permanent proiectul, motiv pentru care nici nu se pastreaza un proiect
concret al acestuia, iar cele ramase au disparut in razboiul civil din 1936. Ultima versiune a proiectului
dadea bisericii urmatoarele dimensiuni - 95 de metri lungime si 60 de metri latime, putand gazdui pana
la 13.000 de persoane.

3.5. Muzee, case memoriale, statui, teatre

Muzeul Empord Ampurdn - Muzeul Regional se afla in piata principala a orasului,
Ramblas. Exponatele variaza, de la artefacte din Grecia antica pana la picturi baroce si din secolul XX.
Museo Picasso Malaga - pentru cei interesati de viata si opera lui Pablo Picasso, totul ar trebui
sa inceapa cu o vizita la Muzeul Picasso din orasul copilariei originalului artist - Malaga. Cladirea
muzeului se gaseste la mica distanta de casa memoriala Picasso - ce poate fi de asemenea vizitata - iar
institutia a fost deschisa datorita eforturilor mostenitorilor artistului, care au donat o buna parte din
lucrarile si obiectele personale ale lui Picasso. Colectia Muzeului Picasso este bogata si variata, cu
siguranta cea mai mare din lume, incluzand pictura, grafica, schite, gravuri, obiecte de ceramica,
sculptura, pe scurt o prezentare exhaustiva a etapelor, temelor si tehnicilor care l-au preocupat pe Pablo
Picasso.
El Prado - Muzeul Prado a fost comparat adesea cu Muzeul Luvru sau cu National Gallery din
Londra, si pe buna dreptate. Avand la baza colectia casei regale spaniole, acesta este cu siguranta cel mai
interesant si important muzeu spaniol, avand peste 8500 de picturi diverse, intre care panze foarte rare,
semnate de mari maestri. Colectia de pictura nu poate fi evaluata, iar tablourile imprumutate in afara
Spaniei altor muzee, pentru expozitii temporare, au fost de fiecare data primite cu elogii. Nu este de
mirare pentru o colectie ce include, in afara unor capodopere ale artei spaniole, arta italiana, flamanda,
franceza, germana si nu numai. La Muzeul Prado se gasesc si unele dintre cele mai bune colectii Diego
Velasquez, Goya si El Greco, ce includ piese deosebit de rare.
Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofia - sau Muzeul Centrului National de Arta Regina
Sofia, o institutie aparte, foarte importanta pentru spanioli, dar si "inima" artei moderne spaniole. Unul
dintre cele mai populare si apreciate muzee din Spania, prezinta in colectiile sale o interesanta panorama
a artei spaniole din secolele XIX - XXI, de la pictura, sculptura si grafica la instalatii si creatii
multimedia, reusind sa armonizeze surprinzator de inspirat tendintele si valorile clasice cu cele
postmoderne si avangardiste. Fiecare etaj al cladirii este o incursiune fascinanta intr-o anumita etapa din
istoria artei : la etajul al doilea veti descoperi o foarte buna selectie de arta cubista si suprarealista, in
timp ce la etajul patru intram in universul Pop Art si al artei abstracte. Operele lui Pablo Picasso,
Salvador Dali, Luis Bunuel, Juan Gris, Joan Miro pot fi admirate aici in toata splendoarea. Un muzeu
extraordinar si o destinatie obligatorie pentru oricine ajunge in Spania.
Muzeul Thyssen Bornemisza - pornind de la una dintre cele mai buna colectii particulare de
arta (cu siguranta cea mai mare din Spania), Muzeul Thyssen-Bornemisza s-a impus rapid ca una dintre
cele mai prestigioase institutii culturale. Daca la Muzeul Prado vizitatorii pot admira aproape exclusiv
lucrari de arta spaniola, la Muzeul Thyssen-Bornemisza colectia este alcatuita in principal din arta
flamanda, italiana sau germana. De la creatiile unor mari maestri la panzele unor artisti practic uitati,
varietatea si calitatea lucrarilor de aici nu pot fi contestate. Acoperind o perioada foarte lunga din istoria
14

artelor plastice, de la piese de secol VIII la creatii Pop Art, o vizita la Thyssen-Bornemisza echivaleaza
cu un curs intensiv de istorie a artei occidentale.
Muzeul Guggenheim - in Bilbao veti gasi Muzeul Guggenheim, gazduit de un impresionant
sediu realizat de arhitectul Frank Gehry, ansamblu de titan, sticla si piatra, un mixaj de forme creative si
contururi inedite, usor de remarcat din orice parte. Muzeul Guggenheim este locul unde arta moderna si
contemporana este pusa in valoare mai bine decat oriunde altundeva in Spania, de la pictura si sculptura
sau grafica la instalatii experimentale, adesea socante sau prezentari multimedia. Unul dintre punctele de
atractie este sala Fish, o galerie unde se gasesc mai multe sculpturi din fier, realizate de Richard Serra,
cea mai importanta colectie a lucrarilor artistului aflata intr-un muzeu.
Statuia Lui Cristofor Columb- (1451-1506) se afl la captul portului Las Rambas. Se
presupune c privete spre America dar n realitate el privete spre Africa. La baza statuii se pot vedea
cei pstru lei impuntori care reprezint un omagiu adus Catalaniei n colonizarea Americii i
independena economic a Castiliei. n interiorul statuii este lift care duce la un loc acoperit cu sticl cu
o rotaie de 360 grade. De aici se vede imaginea oraului.
Statuia lui Jaume I din Placa d"Espanya. Este monumentul nchinat sosirii lui Jaume I n
Mallorca n 1229. Meritul lui Jaume I este c el a format n 1249 un comitet cetenesc recunoscnd
nevoia unei Barcelone nfloritoare de a fi condus de o putere ad-tiv. Pn n 1274 Comitetul a devenit
Consell de Cent ( Consiliul celor 100). Consiliul cetenesc i o mn de comerciani au ales pe cinci
dintre ei pentru a se ocupa de problemele de zi cu zi ale oraului. Acetia au fost numii membrii
Consiliului pentru urmtorul mandat. cei cinci purtau tunici roii sau purpurii simboliznd propriul
snge care erau dispui s-l verse n slujba oraului. Acetia nu-i scoteau plria n faa nimnui nici
mcar n faa contelui-rege. Succesoarea acesteia este Primria, care funcionraz n aceai cldire din
Placa de Saint Jau.
Casa Memoriala Salvador Dal- Casa Memoriala Salvador Dal se afla in Port Ligat, la 3 km de
centrul orasului Cadaques. Aceasta a fost casa de vacanta a artistului si a iubitei sale Gala, precum si
locul in care au fost invitati diversi prieteni ai artistului - poetul Federico Garca Lorca, cineastul Luis
Buuel. Casa Memoriala Salvador Dal face parte din "triunghiul Dal", ce mai include Teatrul-Muzeu
Salvador Dal si castelul de la Pbol. Casa este localizata pentru a avea priveliste spre mare, iar in
interior puteti vedea doua creatii ale artistului si diverse obiecte personale.
Casa Milla - Imobilul a fost construit intre 1906 si 1910 pentru Roser Segimon de Mil, sotia lui
Pere Mil, iar designul sau a fost foarte contestat in epoca. Denumirea sub care este cunoscut La
Pedrera si care inseamna in catalana cariera avea o acceptie peiorativa, voind sa sublinieze aspectul
organic al cladirii, adica absenta a ceea ce era considerat un veritabil proiect arhitectural. Se remarca
faptul ca imobilul nu prezinta nicio linie dreapta, iar fatada este conceputa de o asemenea maniera incat
nu se poate trasa o linie verticala intre acoperis si sol. Foarte putin apreciata de catre propritari si
calificata drept oribila, Casa Mil este astazi unul dintre cele mai vizitate monumente din Barcelona.
Palatul Guell - Imobilul este una din cele mai reusite lucrari ale arhitectului si singura resedinta
privata deschisa in prezent pentru public. Fatada intunecata contrasteaza dramatic cu interiorul
somptuos, unde coloane Art Nouveau in forma de sulite incadreaza ferestrele, sprijinind plafonul din
lemn bogat sculptat. Stilul specific arhitectului este insa cel mai evident pe acoperis, unde cosurile din
ceramica multicolora atrag privirea prin aspectul lor vesel, amintind de operele ulterioare ale lui Gaudi,
Parcul Guell si La Pedrera. De remarcat girueta in forma de liliac de pe cel mai inalt horn al
acoperisului, simbol al lui Jaume I Cuceritorul, care a adus casa de Aragon la apogeu, in secolul al XIIIlea.

15

Gran Teatre del Liceu - Opera din Barcelona El Liceu a fost inaugurata in 1847, apoi din nou in
2000, dupa renovarea in urma unui incendiu devastator. In primele decenii de functionare, El Liceu a
fost emblema burgheziei din Barcelona, provocand de multe ori furia proletariatului. Planul original al
cladirii era inspirat de La Scala din Milano, avand o capacitate de aproximativ 4.000 de locuri.

16