Grile ATI Fundeni:

a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.

1. Care este rolul principal al premedicatiei: B

Blocarea getativa simpatica
Anxioliza
Profilaxia accidentelor alergice
Analgezie
2. Anestezia generala asigura: A,C,D
Analgezie
Confort chirurgical
Hipnoza/amenzie
Relaxare musculara
3. Care din urmatoarele sunt anastezice volatile utilizate in anestezia generala:A,C
Halotan
Fentanyl
Isofluran
Petidina
4. Care din urmatoarele sunt anestezice volatile halogenate utilizate in anestezia generala: A,C, D
Halotanul
Protoxidul de azot
Isolfluranul
Sevofluranul
5. Care din urmatoarele substante pot fi folosite in inductia anesteziei generale: A,B,C
Thiopental
Diazepam
Succinilcolina
Bromhexin
6. Care din urmatoarele substante pot fi folosite in inductia anesteziei generale: A,B
Tiopental
Etimidat
Isofluran
Propofol
7. Durerea acuta se diferentiaza de cea cronica prin: B,D
Intensitate
Absenta valorii biologice
Reactie neuroendocrina si metabolica intensa
Prezenta anxietatii
8. Neuronii de ordinul II din substanta cenusie a cornului posterior medular sunt:A
Deutoneuroni ascendenti
Neuroni motori
Neuroni intercalari
9. Principalele substante neurogene care participa la modularea medulara a nociceptiei sunt: A, C
Substanta P
Bradikinina
Aminoacizii excitatori
Enkefalinele

a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.

10. Prelucarea informatie nociceptive cu transformarea in senzatie are loc in: B

Cornul posterior medular
Talamus
Substanta reticulara a trunchiului cerebral
11. Prima statie de prelucrare a informatiei nociceptive se gaseste in: C
Ganglionii spinali de pe traiectul radacinilor nervoase posterioare
Cornul posterior medular
Substanta gelatinoasa a cornului posterior medular
12. Prelucarea informatiei nociceptive cu transformarea in perceptie are loc la nivel:B
Medular
Cortical
Talamic
13. Examenul Dg principal a insuficientei respiratorii acute/acutizate este: C
Examen clinic
Examen radiologic
Examenul gazelor sanguine
14. Diagnosticul de ALI/ARDS la debut este sugerat de: A,C
Polipnee
Stop respirator
Hipoxemie necorectata prin cresterea FiO2
Hipertensiune
15. Un pacient cu insuficienta respiratorie necesita suport ventilator in caz de: A, C
Dispnee cu polipnee R>25/min
Cianoza
PaCO2>60torr
16. Insuficienta respiratorie acuta hipoxemica se caracterizeaza prin: B,D
Acidoza respiratorie
Hipoxemie
Alcaloza respiratorie
Hipo sau normocapnie
17. ALI/ARDS pot sa evolueze in contextul: A,C
Unor leziuni pulmonare severe
Unor boli pulmonare cronice
Raspunsului inflamator sistemic multifactorial
18. Insuficicenta respiratorie acuta ventilatorie se caracterizeaza prin: A,C,D
Hipercapnie
Hipocapnie
Acidoza respiratorie
Hipoxemie
19. Patognomic ptr. ALI este:C
Tahipneea
Hipoxemia
Raportul FiO2/PaO2<300
Alcaloza respiratorie

a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
a.
b.
c.

20. ARDS este caracterizat in primul rand prin: C

Hipoxemie severa
Acidoza respiratorie
Edem pulmonar noncardiogen
Raport FiO2/PaO2<200
21. Indicatiile suportului ventilator in insuficienta respiratorie acuta/acutizata sunt: A,B,C,D
Frecventa respiratorie>25/min.
Stop respirator
Acidoza severa <7.25
Oboseala musculaturii respiratorii
22. Insuficienta respiratorie ventilatorie se caracterizeaza prin:B,C
PaO2 valoare normala
Cresterea PaCO2
Scaderea PaO2
23. Tratamentul antibiotic al infectiilor pulmonare se face in functie de: A,C
Incidenta statistica a germenilor
Gravitatea manifestarilor insuficientei respiratori
Rezultatul bacteriologic al aspiratului/spalaturii bronsice
24. Terapia insuficientei respiratorii acutizate in contextul BPOC vizeaza in principal: B,C
Normalizarea PaCO2
Readucerea PaCO2 la valorile anterioare episodului de acutizare
Corectarea acidemiei severe
25. Insuficienta acuta respiratorie hipoxemica se caracterizeaza prin:A,C
Scaderea PaCO2
Cresterea PaCO2
Hipo sau Normo PaCO2
26. ARDS poate evolua: C
Primar
Totdeauna secundar unei afectari pulmonare anterioare
Secundar sindromului de reactie inflamatorie sistemica
27. Un pacient cu BPOC este admis in spital cu urmatoarele gaze sanguine arteriale PaCO2 92torr,
PaO2 55torr, Aceste valori arata: A,B,D
Acidoza respiratorie
Retentie cronica de CO2
Retentie acuta de CO2
Hipoxemie cronica
28. BLS se instituie: C,A,B ?
Intraspitalicesc
La camera de garda
La locul constatarii opririi cardiocirculatorii si/sau respiratorii
29. ALS cuprinde masuri de prim ajutor ce se instituie:B,A,C ?
Intraspitalicesc
La camera de garda
La locul constatarii opririi cardiocirculatorii si/sau respiratorii

a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.

30. Diagnosticul de oprire cardiaca este pus cand se constata: A

Absenta pulsului la arterele mari (femurala,carotida)
Absenta miscarilor respiratorii
Midriaza
31. Masurile de resuscitare urmaresc: A,C
Asigurarea unei perfuzii cerebrale si miocardice
Asigurarea perfuziei tutur organelor
Restabilirea activitatii electrice a cordului
32. Debitul cardiac este mentinut in timpul resuscitarii prin masaj cardiac extern datorita:C
In exclusivitate a mecanismului de pompa cardiaca
In exclusivitate a mecanismului de pompa toracica
Intricarii celor doua mecanisme: pompa cardiaca si pompa toracica:
33. Adrenalina, lidocaina, atropina se pot administra I oprirea cardiaca pe urmatoarele cai: A,C
Intravenos
Intramuscular
Pe sonda de IOT
Subcutanat
34. In cazul FV primul gest de resuscitare este: B
Administrarea xilinei
Defibrilarea electrica
Masaj cardiac extern
35. Terapia medicamentoasa a FV include: B,A
Xilina
Adrenalina (Epinephrine)
Sarurile de calciu
Atropina
36. Administrarea adrenalinei(Epinephrine) in timpul opririi cardiace se face in primul rand ptr: A
Efectul alfa-adrenergic
Efectul beta-adrenergic
Efectul alfa/beta-adrenergic
37. Doza de adrenalina (Epinephrine) recomandata in oprirea cardiaca este de:B
1mg/kg
1mg
0.1mg/Kg
10mg
38. Aspectul ECG ce sustine diagnosticul de oprire cardiaca este de: B, D, E
Torsada varfurilor
Disocierea mecanica
TPSV
FV
Asistola
39. Activitatea electrica fara puls este: A,B
Cea mai frecventa forma de oprire cardiaca
O forma de oprire cardiaca greu resuscitabila
Nu este o forma de oprire cardiac

a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.

a.
b.
c.
a.
b.
c.

40. Conform legislatiei romane in vigoare diagnosticul de moarte cerebrala este: B

Diagnostic clinic
Diagnositic clinic si electroencefalografic
Dg. Electroencefalografic
41. Coma se caracterizeaza prin: A,B,D
Absenta respiratiei spontane
Absenta miscarilor voluntare
Ireversibilitate
Absenta vorbirii
42. Coma este expresia clinica a: A
Insuficientei cerebrale acute:
Leziunilor structurale la nivelul cortexului
Leziunilor la nivelul sistemului reticulat activator din trunchiul cerebral
43. Scala Glasgow este acceptata in evaluarea starilor comatoase ptr, ca: A,B,D
Este simpla
Este reprodctibila
Este precisa
Are valoare prognostica
44. Bolnavul comatos se trasporta la spital: B
In decubit dorsal
In decubit lateral
In decubit ventral
45. Starea de coma ce a depasit 1 luna se numeste: B
Coma cronica:
Stare vegetativa persistenta
Moarte cerebrala
46. Moartea cerebrala se defineste ca:B
Moartea intreguui creier
Moartea cortexului si a trunchiului cerebral
Moartea cortexului
47. Etapele clinice de diagnostic a mortii cerebrale cuprind: A,B,C
Evaluarea reflexelor de trunchi cerebral
Testul de apnee
EEG
48. Sunteti in terapie intesiva si primiti un bolnav comatos cu GCS de 6, ce respira spontan cu o
frecventa de 25 respiratii/min, adus de salvare in decubit lateral si cu o perfuzie la brat. Primul
gest este de. A,B
A face un examen neurologic complet fara a omite nici un reflex ptr. a evalua intinderea leziunii
A face un bilant biologic complet ptr. a vedea tulburarea metabolica ce a putut duce la coma
A intuba bolnavul ptr. a-I proteja caile aeriene de un eventual aspirat si a-l putea ventila corect
49. Care din urmatoarele elemente sunt mediatori ai sepsisului si ai sindromului de disfunctii
organice multiple: B,C
Agentii microbieni
Sistemul complementului
Citokinele

a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.

50. Care din urmatoarele sunt semne de raspuns inflamator sistemic: A,B,D
Temperatura > 38C sau <36C
Frecventa cardiaca >90b/min
Nr. Trombocite <70.000
Nr. Leucocite >12.000
51. Diferenta dintre sepsisul sever s socul septic este data de prezenta: D
Disfunctiilor organice
Hipertermiei
Leucocitozei
Hipotensiunii arteriale
52. Care din urmatoarele modificari sunt valabile ptr. toate formele de soc:A,C,E
Scaderea fluxului sanguin periferic
Cresterea fluxului sanguin periferic
Scaderea debitului cardiac
Cresterea debitului cardiac
Fluxul sanguin periferic inadecvat
53. Care din urmatoarele sunt modificari ce apar la nivelul microcirculatiei in socul hipovolemic:
A,B,C,D,E
Perturbarea schimburilor lichidiene
Fenomene de sunt A-V
Maldistributia fluxului sanguin
Tulburari reologice
Leziuni ale endoteliului vascular
54. Reactia hemodinamica hiperdinamica ce caracterizeaza socul septic se manifesta prin: A,D
Cresterea debitului cardiac
Scaderea debitului cardiac
Cresterea rezistentei vasculare sistemice
Scaderea rezistentei vasculare sistemice
Scaderea contractilitatii miocardice
55. Principiile de tratament ale socului hemoragic cuprind: A,B,C,D,E
restabilirea volumului sanguin circulant efectiv
Tx anemiei
Administrarea de cardiotonice
Corectarea tulburarilor de coagulare
Hemostaza provizorie/definitiva
56. Elementele principale ale terapiei socului anafilactic sunt: A,B,C,E
Administrarea de corticosteroizi
Intreruperea contactului cu subst. alergizanta
Administrarea de adrenalina
Administraea de dopamina
Asigurarea volumului circulant eficient
57. Urmatoarele mijloace terapeutice sunt indicate in socul cardiogen: D
Substante.vasodilatatoare (nitroglicerina, nitroprussiat)
Noradrenalina
Digoxin

d. Balon de contrapulsatie
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.

58. Evaluarea primara a unui bolnav cu soc traumatic cuprinde: A,B

Evaluarea libertatii cailor aeriene, eficientei respiratiei si imobilizarea coloanei cervicale
Examen neurologic complet si incadrarea pe scala Glasgow-Pittsburg
Masurarea TAMS
59. Un bolnav cardiac prezinta urmatoarele: IC=1.6l/min/m2, PCWP=24mmHg, hipotensiune
arteriala. Diagnosticul hemodinamic este: C
Insuficienta cardiaca forma severa
Insuficienta cardiaca forma moderata
Soc cardiogen
Stare cu debit cardiac scazut
60. La un pacient cu urmatorul profil hemodinamic: IC=6.5L/m2, RVS=230dyne/sec/cm-5,
TAMS=50mmHg, PCWP=16mmHg. Diagnosticul posibil este: B
Soc cardiogen
Soc septic
Insuficienta cardiaca NYHA IV
61. Acidoza metabolica se caracterizeaza prin: A,D,E
Scaderea pH
Cresterea PaCO2
Cresterea concentratiei de HCO3
Scaderea compesatorie a PaCO2
Scaderea concentratiei de HCO3
62. Alcaloza metabolica se caracterizeaza prin: A,C
Cresterea pH-ului actual
Scaderea concentratiei de bicarbonat
Cresterea concentratiei de bicarbonat
Scaderea PaCO2
63. Principalul ion intracelular este: B
Na
K
Mg
Cl
HCO3
64. Sistemele tampon extracelulare include:A,B,C,D
Hemoglobina
Proteinele plasmatice
Bicarbonatul
Fosfatii
65. Tx. hiperkaliemiei cuprinde: A,B
Eliminarea surselor exogene de potasiu
Administrarea de glucoza si insulina
Administrarea de solutii acidifiante
Administrarea de sulfat de Mg

a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.

66. In diabetul insipid exista: A,B,C

Hipernatremie
Hiperosmolitate
Urina diluata
Oligurie
67. Pacientul cu hiperaldosteronism de regula are: A,B,D
Secretie excesiva de hormon din medulosuprarenala
Hipertensiune
Acidoza
Hipopotasemie
68. Pierderile de lichid extracelular pot apare cu:A,B,C,D
Obstructia intestinului subtire
Dezvoltarea rapida a ascitei
Arsuri
Febra si hiperventilatie
69. Volumul sanguin: A,B,C
La adult este de aprox. 5L
Include 60% plasma
In medie este de 70ml/kg la adult
Nu include eritrocitele
70. Osmolaritatea plasmei: A,B,C
Este de 280mOsm/L
Este mai mare decat cea a fluidului interstitial
Este determinata in principal de Na si Cl
Favorizeaza deplasarea fluidelor afara din capilar