Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Masurarea Debitelor 1 PDF
Masurarea Debitelor 1 PDF
Proiect
Pentru atestarea competenelor profesionale n nvtmnt liceal.
Tema: Msurarea Debitelor
Profesor ndrumtor:
Gherman Gheorghe
Candidat:
Biri Petru Radu
Cuprins
1.Debitul...........pag.3
2.Msurarea debitului...pag.6
3.Clasificarea debitelor.....pag.8
4.Dispozitivele de strangulare...pag.10
5.Debitarea difereniale.........pag.16
6.Debitarea difereniale de tip balan .....pag.18
7.Debitarea difereniale cu clopot.....pag.19
8.Rotametrele....pag.21
9.Aparate pentru msurarea cantitilor de lichide i gaze...pag.22
10.Schema de lucru...pag.23
11. Debitmetru electromagnetic cu cmp magnetic constant...pag.25
Bibliografapag.28
1.Debitul.
Debitul (Q, q) este limita raportului dintre volumului de fluid care trece
printr-o suprafa fix ntr-un timp t i intervalul de timp, cnd acesta tinde
ctre zero (STAS 306174)
Alte noiuni, simboluri i uniti de msur din domeniul mecanicii fluxidelor,
hidraulicii i termotehnicii se dau n STAS 3061 74 SI RESPRECTIV 7109
73.
Debitul se definete ca fiind cantitatea de substan solid, lichid sau
gazoas care trece printr-o seciune oarecare n unitate de timp. Msurarea
debitelor fluidelor se poate realiza fie ca debite volumice Q v, msurate n m3/s
volum de fluid scurs n unitate de timp.[11]
QV =
V m3
[ ]l
t s
2.Msurarea debitului
Msurarea debitului sau a cantitilor de lichide, abur sau gaze constituie o
operaie
Mrimile fizice
3. Clasificarea debitmetrelor
Se poate face dup mai multe criterii, dintre care cele mai importante sunt :
- principiul de funcionare,
- modul de afiare a valorii msurate,
- precizia de msurare.
Dup principiul de funcionare se deosebete :
- Debitmetrele difereniale sunt aparate care msoar debitul pe baza
determinrii diferenei de presiune care se creaz la tercerea fluidului
printr-un element de strangulare, montat e conducta respectiv. Diferena
de presiune se msoar nainte (amonte) i dup (aval) elemental de
strangulare. Debitmetrele difereniale sunt cele mai rspndite aparate
folosite la msurarea debitului. Cu ajutorul lor se poate msura debitul
tuturor fluidelor.
- Rotametrele, denumite i debitmetre cu diferena constant de presiune,
funcioneaz pe principiul presiunii dinamice a fluidului dintr-o conduct,
care poate deplasa, pe direcie vertical, un plutitor aflat n interiorul unui
tub de msurare conic. Se folossesc curent la msurarea debitelor mici i
mijlocii de lichide i gaze i , n unele cazuri, chiar a aburului.
8
(indicatoare nregistratoare
4. Dispozitivele de strangulare
Sub aceast denumire sunt cunoscute dispozitivele care se monteaz pe
conducte, cu scopul de a crea o ngustare local la trecerea fluidului, strangulare
ce provoac o cdere de presiune. Msurnd diferena de presiune dintre
10
11
14
15
5.Debitmerele diferentiale.
Se pot folosi pentru masurarea debitului tututor lichidelor, gazelor si
vaporilor a caror presiune de lucru este cuprinsa intre 0,1 si 1,000 kgf/cm (0,01
MN / m si respectiv 100 MN/m) si temperatura pana la 300C. Masurarea
debitului cu aceste aparate se poate face cu o eroare de maximum 2% din limita
superioara de masurare a aparatului.
Dupa tipul elementului de seziare a presiunii diferentiale statice,
debitmetrele diferentiale pot fi: cu plutitor, cu clopot, cu balanza inelara si cu
element elastic.
- Debitmetrele diferentiale cu plutitor
functioneaza asemanator cu
16
17
18
19
debitului in cazul in care fluidul al carui debit se masoara este vascos sau
agresiv, are o temperatura ridicata, contine susensii usoare sau grele.
Instalatiile de masurat debitul se monteaza dupa cheme tipizate stabilite in
urma unor masurari experimentate facute asupra lichidelor, gazelor, aburului.
Elemental caracteristic al montajelor il constituie pozitia debitmetrului.
La lichide se recomanda ca aparatul sa fie montat sub dispozitivul de
strangulare (fig.5.34), iar la gae dasupra acestuia (fig.5.35).
20
8.Rotametrele.
Sunt aparate de constructie simpla care in comparatie cu celelate
debitmetrele ofera si posibilitatea masurarii debitelor mici sau a debitelor
fluidelor si gazelor agresive. Rotametrele (fig.5.36) sunt formate, in principiu,
dintr-un tub de masurare trononic 1 confectional din sticla sau din metal in
interiorul caruia se deplaseaza pe verticala, sub actiunea fluidulu, un plutitor 2.
In interiorul tubului de masurare, la partea inferioara si superioara, se monteaza
arcurile elicoidale 3 pentru amortizarea socurilor plutitorului. Scara gradata a
aparatului poate fi divizata direct in unitati de debit
21
22
23
a)
b)
Fig.I 70 Schema de lucru-elemente componente
1.Conducta legtur;
2. Robinet;
3. Ramificaie T;
4. Manometru Kgf/cm2;
5. Furtun de legatur 800 mm;
6. Contor (apometru);
7. Robinet;
8. Vas colectare gradat 2.dm3 respectiv 3 dm3;
V MODUL DE LUCRU
Pentru ca verificarea s fie corect, este necesar montarea n schem a
unor aparate verificate metrologic, astfel nct rezultatul msurrilor efectuate s
corespund realitii.
se racordeaz schema (instalaia) la reeaua de ap;
se nchide robinetul 7(fig.I70 a);
se elimin eventualele pierderi de ap;
se citete contorul 6 (fig.I.70 a) a crui cadran (fig.I.65) permite
citirea fraciunilor de m3;
se deschide robinetul 7 (fig.I.70 a) timp de 30, colectndu-se apa
n vasele gradate 8 (fig.I.70 a);
se citete contorul 6(fig.I.70 a) i fraciunea de dup virgul;
24
25
Tensiunea electromotoare indus ntre cei doi electrozi a i b plasai astfel nct
ab este perpendicular pe direcia de deplasare a fluidului conductor i n acelai
timp perpendicular pe liniile de cmp ale vectorului inducie magnetic B.
Tensiunea electromotoare indus este :
e=B l v
unde v viteza de deplasare a soluiei co
Debitul este
Q=A v
Rezult
e=
Q=k Q
26
27
Bibliografie
28